Nr5 Decembrie 2010 by Cuvinte de fier

Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

Nr. 5 / Decembrie 2010

Am plecat să colindăm, pe la case să urăm ! >>

Ductil Steel Buzău Istoria uzinei

Povestiri adevărate

Crucea care nu a vrut să se lase topită

Ductil Steel Oţelu Roşu Modernizarea maşinii de turnare continuă

Nr. 5 / Decembrie 2010

Grupul Mechel

Mesajul de felicitare pentru angajaţii Mechel An Nou fericit, dragi colegi, Anul 2010 se apropie de sfârşit. Dacă ultimii doi ani au fost o provocare serioasă pentru societatea şi economia Rusiei în ansamblu, anul care tocmai ne părăseşte ne-a adus optimismul şi încredere în succes. Dacă anul 2010 a fost totuşi greu, l-am trăit cu demnitate, am rezolvat multe probleme şi am pregătit rezerve pentru viitor. Acest an a fost pentru Mechel un an a reluării producţiei la nivelul de dinaintea crizei, marcat de creşterea indicatorilor financiari. Rezultatele reflectă capacitatea noastră de a răspunde flexibil provocărilor complexe. Datorită muncii grele din acest an, care se încheie, am căpătat experienţă şi cunoştinţe noi, am avut idei şi am deschis o perspectivă largă. La o serie de întreprinderi metalurgice s-au pus în funcţiune capacităţi noi de producţie, s-au încheiat cu succes sau continuă procese de modernizare, se asimilează produse noi, s-au semnat noi acorduri strategice. Astfel, în vara aceasta, la Combinatul metalurgic de la Celyabinsk, cu participarea preşedintelui guvernului Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, s-a lansat un nou complex pentru producţia de oţel inoxidabil de calitate. La începutul toamnei, la fabrica Ijstal, tot cu participarea primului-ministru, s-a lansat un complex siderurgic modern, in locul celui cu cuptoare vechi de tip Siemens Martin.

Continuă punerea în aplicare a proiectelor strategice, cum ar fi dezvoltarea zăcământului de cărbune Elginsky şi construcţia laminorului de şine şi bare la Combinatul metalurgic de la Celyabinsk. De asemenea, compania continuă să pună în aplicare un program masiv de investiţii în sectorul de feroaliaje, să dezvolte segmentele transport şi energie ale afacerii noastre. Cheia succesului în 2010 a fost, fără îndoială, o activitate eficientă a departamentelor proprii de distribuţie. Dezvoltarea activă a reţelei comerciale internaţionale a Mechel Service ne permite să folosim eficient capacităţile de producţie, să satisfacem cerinţele tot mai mari ale consumatorilor, să răspundem cu flexibilitate la schimbarea situaţiei de pe piaţă. Stimaţi colegi, prieteni! Dorim să ne exprimăm uriaşa apreciere pentru activitatea excelentă din 2010. Ştim că fiecare dintre voi, la locul de muncă, deşi a fost greu, nu aţi cruţat nici un efort pentru a atinge obiectivele. Datorită muncii grele, am fost capabili să obţinem rezultate bune. Vă mulţumim pentru aceasta! Vă felicităm din toată inima cu ocazia Anului Nou care vine şi a Crăciunului! Dorim sincer, ca noul an 2011 să fie unul plin de optimism, să aducă o mai mare încredere în viitor. Să fie un an prosper, să aducă tihnă în casele dumneavoastră şi o stare de spirit excelentă!

Preşedinte al Consiliului de Administraţie Mechel OAO,

Director General Mechel OAO,

Igor Zyuzin

Evgeny Mikhel

Standul Mechel premiat pentru excelenta prezentare la Metal Expo 2000 In perioada 9-12 noiembrie 2010, la Centrul naţional de expoziţii al Rusiei de la Moscova a avut loc cea de-a XVI-a ediţie a expoziţiei internaţionale METAL-EXPO 2010. 600 de organizaţii din 30 de tari - Rusia, ţările membre ale C.S.I., Europa, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, SUA au participat la acest forum tradiţional al metalurgiştilor METAL-EXPO 2010. La expoziţie au participat mai bine de 3 mii de reprezentanţi ai unor companii, care au primit la standurile lor aproape 23 de mii de conducători şi specialişti în diverse domenii. În cadrul ei au avut loc peste patruzeci de conferinţe, mese rotunde, seminarii şi prezentări. La standul

companiei Mechel a fost prezentată producţia întreprinderilor metalurgice şi a celor producătoare de sârma şi produse din sârma, care fac parte din grup. În total, la expoziţie, au fost prezenţi în jur de 120 de reprezentanţi ai companiei Mechel şi ai întreprinderilor sale. Vizitatorii expoziţiei au arătat un mare interes pentru produsele întreprinderilor reprezentate la stand produse din sârma, laminate fasonate şi plate, produse forjate şi ştanţate. Compania a fost premiată cu Diploma Pentru prezentarea profesională a produselor şi a serviciilor, iar standul a primit Cupa pentru cea mai bună expoziţie.

În regim de testare la Ijstal În cadrul reconstrucţiei capacităţilor de producţie a combinatului Ijstal, a fost instalat la oţelăria electrică un nou agregat - un cuptor oală de tip AKP. El este exploatat în cadrul aceluiaşi flux cu complexul de elaborare oţel, care a fost dat în exploatare de către preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse Vladimir Putin în septembrie a.c., fiind destinat prelucrării complexe a oţelului după elaborare. Din cuptorul cu arc electric (DSP-40), metalul lichid ajunge la AKP-2, unde este rafinat prin prelucrarea cu argon şi zgură. Echipamentul instalaţiei asigură producţia unei largi game de sortimente de oţel cu variaţii mici la compoziţia chimică şi la temperatura metalului lichid. Metalul prelucrat este preluat de

Protecţie împotriva coroziunii la Beloreţk maşina de turnare continuă a ţaglelor în vederea turnării. În prezent, cuptorul oală funcţionează în regim de testare. Concomitent, reprezentanţi ai companiei italiene TENOVA – producătoarea utilajului – setează aplicaţiile de calculator ale sistemului de comandă şi formează personalul întreprinderii. Reconstrucţia la scară largă a capacităţilor de producţie ale combinatului Ijstal vizează eficientizarea producţiei, reducerea costurilor şi creşterea calităţii producţiei. Totodată, trecerea la o tehnologie modernă de elaborare a oţelului duce la o creştere semnificativă a nivelului siguranţei industriale şi ecologice, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a metalurgiştilor.

Angajaţii Combinatului Metalurgic din Beloretk au elaborat un material anticoroziv avansat, care poate face ca obiectele din metal să poată fi depozitate şi păstrate mai mult timp, fără să fie expuse coroziunii. Acest fapt este confirmat de Laboratorul de cercetare al întreprinderii. Materialul a primit numele Ulei de conservare Koreks-Ts, iar autorul materialului este un angajat al combinatului Dmitry Dudin. Testele efectuate au demonstrat că materialele acoperite cu această substanţă pot fi depozitate în condiţii apropiate mediului agresiv (90% umiditate, soluţie de clorură de sodiu 2%, temperaturi de peste 50 de grade Celsius) fără să arate semne de corodare timp de 22 de ore, în timp ce materialele acoperite cu alte

substanţe sunt protejate de coroziune numai 17 ore. Noul material anticoroziv este deja cu succes folosit la combinat.

Ştiri

Nr. 5 / Decembrie 2010

Retrospectiva celor mai importante evenimente ale anului 2010 în cadrul Grupului Mechel în România 25 februarie 2010 Mechel achiziţionează de la societatea Donau Comodities S.R.L 100% din acţiunile uzinei metalurgice Laminorul S.A din Brăila. Acesta devine astfel a şasea unitatea metalurgica a grupului Mechel în România.

În luna martie, Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Oţelu Roşu au înregistrat producţie de oţel record. La Târgovişte nivelul acesteia este cel mai ridicat din momentul reconstruirii oţelăriei electrice în 2006, iar la Oţelu Roşu, începând cu anul 2004, când a fost lansată oţelăria electrică.

În data de 26 martie Mechel Câmpia Turzii împreună cu Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Buzău au semnat un acord de împrumut cu Erste Group şi BCR în valoare de 30 mil. euro. Aceste resurse financiare au au susţinut activitatea şi proiectele investitionale Mechel şi eforturile de modernizare a capacităţilor de producţie.

În luna aprilie 2010, la Mechel Câmpia Turzii au fost finalizate lucrările de montaj şi dare în folosinţă a instalaţiei de fabricare plase sudate, suma totală a investiţiilor fiind de peste 1,2 milioane de dolari SUA.

Pe data de 15 august, apare primul număr al ziarului “Cuvinte de Fier”, publicaţie internă Mechel. Ziarul se adresează tuturor angajaţilor Mechel, fiind o sursă de informaţii şi de noutăţi legate de întreaga activitate Mechel în România, dar şi de peste hotare.

În august, MEEMD a făcut cadou copiilor angajaţilor săi o vacanţă de vis intabăra in Rusia. Un numar de 16 copii din Targoviste, Buzau, Campia Turzii, Braila si Otelu Rosu au petrecut pe malul marii 21 de zile impreuna cu alti 900 de copii tot ai angajatilor Mechel din alte intreprinderi.

De ziua metalurgistului, 15 august, Mechel a introdus în cadrul tuturor întreprinderilor Grupului din România distincții pentru angajați: Ordinul «Excelenţă în muncă»,”Diploma de merit” şi titlul «Specialistul anului».

Comisia Europeană a încheiat monitorizarea întreprinderilor Mechel din România Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii, care sunt conforme cu criteriile impuse de Uniunea Europeană privind restructurarea industriei metalurgice româneşti.

Mechel Reparaţii Targoviste şi-a reluat activitatea după doi ani. În uzină a fost relansată producţia de cilindri de laminor şi lingotiere pentru uz intern. Majoritatea lucrărilor, mai ales din cadrul proiectelor de investiţii, sunt efectuate de către specialiştii uzinei.

Vice-Preşedintele senior al companiei Mechel, Victor Trigubko a fost ales preşedinte al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare economică cu România (CACER)

La 14 decembrie 2010, în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie al Federaţiei Ruse (CCi FR) a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului de Afaceri pentru Colaborare economică cu România. La eveniment au participat: Gheorghi Petrov, vice-preşedinte al CCI FR, reprezentanţii ministerelor de Economie şi afacerilor ex-

terne ale Federaţiei Ruse. Mediul de afaceri rusesc a fost de asemenea prezent la acestă reuniune, fiind reprezentat atât de companii care sunt deja prezente pe piaţa României - companiile Lukoil, Mechel, ViHolding, cât şi de companii mari care se arată interesate de piaţa româneasca. Domeniile de activitate ale acestor companii au fost diverse: IT, industria petrolieră, minerit, metalurgie, metalurgie neferoasă, construcţii de maşini, construcţii de avioane, sfera bancară, de investiţii, cercetare şi dezvoltare, edituri, comerţ şi turism. Acest spectru larg de domenii de activitate arată un interes sporit al business-ului rus în dezvoltarea relaţiilor de afaceri cu România. Vice-preşedintele CCI FR, care a informat

participanţii asupra relaţiilor bilaterale economico-comerciale ruso-române, a subliniat necesitatea înfiinţării unui astfel de Consiliu de colaborare cu România, ţinând cont şi de larga prezenţă a business-ului rus la noi în ţară. Înfiinţarea unei astfel de structuri va facilita dezvoltarea economico-comercială între Rusia şi România. Victor Trigubko, vicepreşedinte senior al companiei Mechel a fost ales preşedinte al CACER. Vicepreşedintele şi-a prezentat punctul de vedere asupra perspectivelor de dezvoltare a relaţiilor bilaterale economicocomerciale româno-ruse şi principalele direcţii ale funcţionării CACER, printre care promovarea companiilor ruseşti pe piaţa românească şi a investiţiilor

româneşti pe piaţa rusă, a contactelor între oamenii de afaceri români şi ruşi, precum şi îmbunătăţirea imaginii Rusiei în România. “În cadrul ultimei vizite în România, m-am întâlnit atât cu reprezentanţii mediului de afaceri cât şi cu cei ai autorităţilor române. Toţi s-au pronunţat asupra necesităţii creării unui organism funcţional, care va asigura legătura între mediul de afaceri rus şi cel român. În România, există un interes mare şi o disponibilitate în acest sens, de a crea întreprinderi mixte şi de a dezvolta cooperarea regională. Acum este nevoie de un impuls, şi CACER poate deveni un astfel de impuls”, a declarat Victor Trigubko în alocuţiunea sa la şedinţa de constituire.

Rezultate de producţie în primele 11 luni ale anului 2010 Oţel brut

Laminate la cald

Sârmă şi produse din sârmă

Profile laminate Laminorul Brăila: 130 804 tone

Mechel Târgovişte: 410 096 tone

Mechel Târgovişte: 339 124 tone

Ductil Steel Buzău: 83 029 tone

Ductil Steel Oţelu Roşu: 348 024 tone

Ductil Steel Buzău: 164 418 tone

Mechel Câmpia Turzii: 58 830 tone

Mechel Câmpia Turzii: 126 820 tone

Nr. 5 / Decembrie 2010

Istoric

Ductil Steel Buzău- istoria uzinei Este bine ştiut faptul că anumite produse care excelează prin fel şi plasa sudată este numită “plasă de Buzău”. Producătorul calitate şi popularitate, devin substantive. În România aşa cum acestei renumite “plase de Buzău”, nu este nimeni altul decât copiatoarele se identifică cu o renumită firmă producătoare, la Ductil Steel S.A, parte a grupului Mechel.

Uzina în construcţie 1965 Dar să începem cu începutul. Actul de înfiinţare al Uzinei de Sârmă şi produse din sârmă Buzău (U.S.P.S), actualul Ductil Steel este Hotărârea Consiliului de Miniştrii numărul 1001 din octombrie 1963. Proiectul de construcţie a fost executat de către IPROLAM BUCURESTI, proiectantul principal fiind prestigiosul specialist în trefilare, ing. Bogdan Ion. Deşi oraşul Buzău era un important centru cultural şi comercial la nivel naţional, latura industrială nu era foarte dezvoltată. Industria buzoiană era prezentă doar prin câteva entităţi cum ar fi o unitate metalurgică ce producea fiare de călcat pe carbune, un depou C.F.R. şi o fabrică de prelucrare a maselor plastice. S-ar putea spune că procesul de industrializare a Buzăului a început prin

ceput efectiv la 24 noiembrie 1964 prin construirea halelor, realizarea per total a lucrării fiind planificată în trei etape eşalonate până în 1975. Primii 13 ani de existenţă ai întreprinderii sunt strâns legaţi de primul salariat şi primul director, Cazacu Leonida, o persoană energică şi îndrăgită de colegi şi de angajaţi, care a rămas în memoria tuturor ca un om de suflet pentru întreprindere. Era alintat cu porecla “bătrânul”. Alături de LEONIDA CAZACU a venit o întreagă echipă de profesionişti , care au făcut posibilă funcţionarea la parametri optimi a USPS. Dintre aceştia îl menţionăm pe Dl Sandu Eugen, care mai apoi a devenit director general. U.S.P.S a fost concepută ca o unitate foarte modernă pentru vremea ei, având în componenţă la început o secţie de trefilare a sârmelor din oţel moale şi o secţie de zincare a sârmelor. Secţia de trefilare a fost concepută în procese tehnologice moderne, precum decaparea mecano-chimică pe instalaţii Birlec (Anglia), cu trefilare pe maşini de tip Sket (Germania) cu recoacere intermediară pe instalaţii continue tip Birlec, cu bobinatoare pentru realizarea de unităţi de greutate mare, cu instalaţii de recoacere finală tip Braun Angot, echipate cu staţii de gaz de protecţie, cu instalaţii de recoacere în vacuum şi cu maşini de ambalare automată a produsului finit. Secţia de zincare, de asemenea, era o fabricaţie modernă pentru acea perioadă, cu linie de zincare continuă în

Delegaţia CAER însoţită de Leonida Cazacu (primul din stânga) 1983 înfiinţarea USPS, locul de construcţie ales fiind un teren care s-a numit Aleea Industrială. USPS a fost prima locaţie de pe această alee, având ca adresă Aleea Industriilor nr 1. Ulterior, industrializarea a continuat cu prestigioase unităţi printre care: Fabrica de zahăr, Fabrica de geamuri, Fabrica “Textila”, Fabrica de ulei, Fabrica de utilaj metalurgic, Fabrica de prefabricate, Fabrica de mase plastice, Fabrica de tâmplărie metalică, Fabrica de contactoare, Fabrica de bere, etc. Întreprinderea USPS urma să fie subordonată Ministerului Metalurgiei (MIM) şi, ulterior, să aparţină Centralei Industriale de Prelucrări Metalurgice (C.I.P.M.). Întreprinderea a fost concepută ca o uzină modernă, devenind practic uzina de protocol a Ministerului Metalurgiei, având în vedere şi faptul că celelalte unităţi ale metalurgiei româneşti erau mai vechi şi mai departe de capitală. În noiembrie 1964 este eliberată autorizaţia de construcţie. Lucrările pentru ridicarea USPS au în-

flux tip Berg. Depozitarea produsului finit era concepută în rastele pe verticală, manevrarea făcându-se cu electrostivuitoare tip Amaise. La începutul existenţei sale, USPS a fost susţinută de către “Industria Sârmei Câmpia Turzii”. Numeroşi oameni cu experienţă de acolo au fost aduşi la Buzău pentru a contribui la specializarea personalului. Primele utilaje au fost montate la începutul anului 1966, iar primele cantităţi de sârmă trasă s-au realizat în septembrie 1966, cu sîrmă decapată la alte unităţi metalurgice. Anul 1967 a însemnat anul investiţiilor masive în utilaje: cuptoare de tratament, maşini de trefilat, instalaţii de zincare, etc. Aproape toate dările în exploatare a noilor utilaje au fost precedate de specializări ale personalului în ţară sau în străinătate. În anul 1968, România s-a opus invaziei Cehoslovaciei de către trupele

Armatei Roşii. Astfel Occidentul a avut mare deschidere către ţara noastră şi întreprinderea USPS a avut şansa de a colabora pentru dotări cu cele mai renumite firme pe plan internaţional. Câteva dintre acestea ar fi: Oerlikon - Elvetia (prese şi instalaţii de dozare), Gustav Eirich- Germania (malaxoare), JagerGermania (plase sudate), Moroni-Italia (maşini de cuie), etc. Tot în 1968 s-a pus în funcţiune un atelier de cuie şi secţia de electrozi de sudură. Din anul 1970, se începe construcţia secţiei de plase sudate pentru armarea betoanelor care s-a realizat cu instalaţii Jagger. Anul 1973 aduce dupa sine schimbar-

extinderii ISPS. La sfârşitul anului 1989 întreprinderea dispunea de următoarele capacităţi de producţie: -sârmă trasă 360.000 tone/an - sârmă zincată 79.000 tone/an -plase sudate 105.000 tone/an -electrozi sudură 115.000 tone/an -cuie 8000 tone/an - sârmă laminată 280.000 tone/an -cord metalic 21.000 tone/an. Dupa anul 1989, o dată cu Revoluţia din decembrie, apar noi provocări. Întreprinderea îşi reorganizează activitatea adaptându-se economiei de piaţă. În 1991, ISPS îşi schimbă denumirea în DUCTIL S.A. În acelaşi an, secţia de Cord Metalic se desparte de ISPS luând fiinţă

Depozitul de produse finite - anii 1980 ea denumirii în Întreprinderea de Sârmă şi Produse din Sârmă ) - ISPS. Între 1974 şi 1976, are loc o nouă etapă de dezvoltare a întreprinderii. Se realizează un laminor cu două fire şi un spiralizator Manesmann-Demag cu o capacitate de 240.000 tone pe an, fiind la vremea respectivă unul dintre cele mai moderne din ţară. Concomitent cu construcţia laminorului a fost aprobată înfiinţarea secţiei de cord metalic, realizată cu un grup de firme italiene şi o firmă belgiana. Produsul era folosit pentru armarea anvelopelor auto. În august 1977, Sandu Eugen (care ocupa funcţia de inginer şef) a fost numit director general. In anul 1980 ambasadorul SUA vizitează ISPS. În 1983, întreprinderea este vizitată de către o importantă şi numeroasă delegaţie ONU. Tot în acelaşi an, la ISPS soseşte şi o altă delegaţie, la fel de importantă din partea CAER (Consiliul Economic de Ajutor Reciproc - replica ţărilor comuniste pentru Uniunea Europeană). Anul 1989 reprezintă un apogeu al

societatea CORD S.A Din cauza faptului că furnizorul consacrat de pulberi metalice pentru electrozi, firma HOEGANAS din Suedia, creştea nejustificat preţul materiei prime an de an, se decide realizarea unei fabrici de pulberi feroase la Buzău. Aceasta se va realiza în perioada 1993-1995. In anul 1994, directorul Eugen Sandu se retrage la pensie. În locul domniei sale, în postul de director general este ales domnul Morar Vasile. Dupa o încercare nereuşită de privatizare cu Firma Windmill Internaţional în anul 1997, în decembrie 1998 pachetul majoritar de acţiuni deţinut de FPS este cumpărat de firma FRO SRL din Verona, care intră efectiv în posesia lor în 24 ianuarie 1999. Societatea se scindează din nou în iunie 1999 în Ductil (partea de elctrozi de sudură) şi Ductil Steel (partea de sârmă şi produse din sârmă). In anul 2005, Întreprinderea din Oţelu Roşu intră în componenţa Ductil Steel, devenind punct de lucru. În anul 2008, Ductil Steel a fost preluată de către Grupul Mechel.

Vizita ambasadorului SUA la ISPS 1980

Nr. 5 / Decembrie 2010

Social

Povestiri adevărate Crucea de fier În decembrie, perioadă a anului luminată de Sărbătoarea Naşterii Domnului, ne-am gândit în acest spirit creştinesc să vă împărtăşim o întâmplare ieşită din tiparul pe care mulţi dintre noi îl catalogăm drept firesc. Întâmplarea s-a petrecut la Ductil Steel Oţelu Roşu, în pragul unei alte mari sărbători creştineşti, mai exact în Săptămâna Mare dinaintea Paştelui, în anul 1998 Povestirea noastră se bazează pe relatările lucrătorilor întreprinderii care au fost martori la această întâmplare, care ar îndemna la meditaţie şi ar pune pe gânduri chiar şi pe cel mai mare sceptic. “Cine are ochi să privească şi cine are urechi să asculte”. În acest fel am putea interpreta întâmplările din povestioara de faţă, fara a friza câtuşi de putin absurdul. A fost odată ca niciodată, în anul 1998, în Săptămâna Mare, la oţelăria electrică de la Ductil Steel Otelu Rosu. Cu priceperea şi cu rutina pe care numai nişte profesionişti o pot avea, dobândită în urma a sute de ore de treabă bine făcută, lucrătorii încărcaseră cuva cu fier vechi, o transportaseră cu macaraua podului rulant deasupra cuptorului şi executaseră manevra de descărcare a fierului vechi în cuptorul încins. În mod inexplicabil, in timp ce fierul vechi era transferat in cuptor, o bucată de metal sare din cuvă, parcă nevrând a se lăsa topită şi aterizează pe platformă, chiar la picioarele oţelarilor. Nu mică le-a fost mirarea celor prezenţi, când s-au apropiat şi au descoperit un crucifix din metal, dat la topit probabil de către nişte oameni ignoranţi. Sculptat în fier chipul Mântuitorului Isus Hristos, îi privea cu

aceeaşi compasiune şi înţelegere cu care i-a privit şi pe oamenii care, deşi se considerau cei mai mari credincioşi ai epocii lor, l-au condamnat la această cruntă moarte. Poate mai mult decât oricare alţii, cei prezenţi au înţeles simbolul şi l-au interpretat ca pe un semn divin în ajun de Înălţarea Domnului. În curtea din faţa oţelăriei electrice au construit un mic

monument, având în centru o cruce pe care au ataşat crucifixul “venit de sus” pentru a-i ocroti. Cuvintele dăltuite în piatră sunt cutremurătoare prin simplitatea şi simbolistica lor, înţeleasă poate cel mai bine de către oţelari. “Pentru cei care au fost, sunt şi vor fi. Laudă Ţie Doamne. Oţelăria Electrică 1998”. Cei care trec prin faţa lui în drum spre încă o zi de muncă şi uneori mai

aprind o lumânare şi mai pun câte o floare, nu pot să nu se gândească la cei dragi care nu mai sunt, şi la faptul că fără credinţă şi ocrotire de la Dumnezeu, nu sunt decât un grăunte de metal într-o şarjă de 100 de tone. Orice alte cuvinte ar fi de prisos.

Enigma din reţeaua electrică O întîmplare “enigmatică” s-a petrecut în anii ’70 la noul Laminor nr.3 de la Câmpia Turzii. Doar priceperea şi intuiţia remarcabilă a inginerului energetician Vasile Lupea au făcut posibilă elucidarea acestui caz.Pe scurt lucrurile s-au petrecut astfel. Pentru protejarea aparaturii din cadrul laminorului, componentele electrice de sârma aveau din fabricaţie o protecţie care le decupla automat când existau fluctuaţii de tensiune în reţeaua naţionala de distribuţie a energiei electrice. La un moment dat, aceste fluctuaţii au devenit foarte frecvente iar linia de laminare se decupla din ce în ce mai des. Pierderile pe care le genera o astfel de situaţie erau destul de mari,

deoarece, pe de o parte ţaglele aflate pe linie trebuiau tăiate în bucăti pentru a fi scoase din calibrele valţurilor, iar pe de altă parte erau necesare aproape patru ore pentru a reporni laminarea. Repetatele sesizări la distribuitorul de energie electrică nu au dus la nici un rezultat. O explicaţie logica a fenomenului nu se găsea. Curiozitatea amestecată cu imaginaţia dar şi cu ascuţimea minţii inginerului Lupea au condus spre o abordare cu totul originală a problemei. Inginerul a observat că momentul producerii acestor fluctuaţii coincidea cu răsăritul soarelui. Fenomenul de ionizare a atmosferei ce se producea în fracţiuni de secunda

Răpit de haiduci Spre sfârşitul anilor 1700, într-o epocă în care haiducii împărţeau dreptatea în codrii patriei, în Munţii Poiana Ruscă acţiona o renumită bandă condusă de neînfricatul haiduc Jumanca. Pentru a se bucura de o răscumpărare semnificativă, acesta a luat ca ostatec pe Szajbely, administratorul instalaţiilor metalurgice din Stei (regiunea Hunedoara). Proprietarul acestora, baronul Nalaci, nu s-a putut lipsi de ajutorul unui specialist în metalurgie de nivelul administratorului său şi a început toate demersurile necesare pentru a-l răscumpăra. Însuşi generalul Bronovataky, comandantul regimentului 13 Grăniceresc din Caransebeş a fost însărcinat să elibereze importantul ostatic. După îndelungi urmăriri prin munţi şi serii de tratative

la răsărit stătea la originea acestor probleme. Situaţia a fost remediată prin întărirea izolaţiei la magistrala de transport 110 KV Iernut - Cluj. Această înbunătăţire a condus la evitarea unor incidente cu consecinţe grave, atât la combinatul de la Câmpia Turzii, cât şi la alte întreprinderi. Problema soluţionată a fost una de interes naţional. Inginerul nostru, expert în probleme la echipamentul electric industrial, a devenit, pe bună dreptate o persoană cunoscută şi căutată în remedierea defecţiunilor similare apărute în domeniul metalurgic din ţară. Acum putem spune şi noi că ”orice faptă bună continuă să dăinuiască în cei pentru care a fost facută”.

Sărbătoarea sârmei duse între Jumanca şi general, rezultatul a fost unul pozitiv. Ostatecul a fost eliberat într-un final şi lui Jumanca i s-a acordat amnisitia. Însă, partea cea mai interesantă a acestei povestiri este faptul că, în pregrinările sale prin munţi, ca ostatec, Szajbely, ca om de specialitate, a constatat că bazinul muntos al localităţilor Rusca Montană şi Ruşchiţa conţine în subsol minereuri bogate în fier, cupru, zinc şi argint. Constatatea lui a ajuns la urechile administratorului şef al minelor şi instalaţiilor metalurgice din Oraviţa, bătrânul Ion Maderspach. După ce informaţiile au fost verificate şi confirmate, familia Maderspach pune bazele metalurgiei în zonă, construind în 1795 o forjă la Rusca Montană.

La Câmpia Turzii, pe la începuturile existenţei uzinei, operatorii străini care lucrau acolo întâmpinau în mod constant probleme. Deşi de ultima generaţie la acea vreme, filierele de sârmă creau specialiştilor cele mai mari dificultăţi. Aproape niciodată produsul finit nu avea aspectul dorit. Atât abaterile nepermise de diametru cât şi zgârieturile de pe suprafaţa sârmei le făceau nopţi albe operatorilor. Un sâmbure de amuzament împletit cu mult respect fată de cei ce, cu sudoare, făceau posibilă funcţionarea uzinei am gasit în deznodământul acestei relatări. Fiecare dată când se reuşea obţinerea unui colac intreg de sârma conform standardelor se transforma într-un eveniment care se sărbatorea în felul următor. Dupa ce

opreau producţia şi se felicitau reciproc lucrătorii noştrii luau colacul de sârma în spate si dădeau fuga la directorul general în birou să se laude cu acesta.

Investiţii şi dezvoltare

Nr. 5 / Decembrie 2010

Modernizări de utilaje Luna noiembrie a fost marcată prin modernizări importante nologia de slitting pe două fire, iar la Ductil Steel Oţelu Roşu ale utilajelor, având ca scop creşterea producţiei. La Mechel a fost repusă în funcţiune maşina de turnare continuă după o Târgovişte a fost implementată la Laminorul de Profile Mici teh- modernizare generală făcută în colaborare cu firma italiană S.T.S

Maşina de turnare continuă modernizată la Ductil Steel Oţelu Roşu

Maşina de turnare continuă, modernizată de firma italiană S.T.S În cadrul proiectului complex de modernizare a oţelăriei la Ductil Steel Oţelu Roşu în data de 24 noiembrie 2010, a avut loc inaugurarea maşinii de turnare continuă modernizată. Lucrările de modernizare au fost efectuate de către compania italiană STS. Maşina de turnare continuă a trecut cu success toate probele, dimensiunea de ţaglă în care s-a început turnarea fiind de 100 x 100mm. Înainte de modernizare viteza de turnare era de 3,5 metri pe minut. În urma modernizării viteza va creşte aproape de dublul acestei valori. O altă caracteristică a maşinii de turnare continuă modernizată va fi răcirea mult mai bună şi controlată prin calculator. Nivelul în distribuitor va fi şi el controlat automat. Se doreşte ca turnarea unei şarje de 105 tone să se facă în mai puţin de o oră, ca să se poată asigura procesarea prin turnare a capacităţii de oţel produs în noul cuptor modernizat cu sistem coss. S-au modernizat toate zonele de răcire , fiind schimbate cu variante noi de fabricaţie STS. Cristalizoarele au suferit şie ele modificari, tuburile de cristalizare actuale fiind mult mai lungi şi asigurând un control mai bun al grosimii crustei de solidificare. Şi nu în ultimul rând

răcirea este mult mai bine controlată în prima parte a solidificării ţaglei. Ca rezultat final, numărul şarjelor într-o secvenţă va putea ajunge până la 15. Calitatea ţaglei va fi îmbunătăţită. Capacitatea de producţie a maşinii de turnare continuă modernizate este de 600 mii tone anual, ceea ce poate asigura în totalitate necesitatea laminoarelor Mechel Câmpia Turzii şi Ductil Steel Buzau şi va permite să nu se mai apeleze la livrarea ţaglei din afara MEEMD. Concomitent cu modernizarea maşinii de turnare continuă se desfăşoară lucrările de modernizare a subiectului principal la Ductil Steel Oţelu Roşu, montarea cuptorului numărul 2 cu toate elementele de infrastructură şi sistemul inovativ COSS. Probele la cald şi lansarea în exploatare vor fi efectuate conform graficului. Astfel, după finalizarea acestui proiect investiţional, la Ductil Steel Oţelu Rosu vor functiona două cuptoare: noul cuptor nr 2, cu o capacitate de producţie până la 810.000 tone anual, si cuptorul nr 3, care va asigura oţel pentru turnarea în lingouri.

Turnător de fir la maşina de turnare continuă

De la stânga la dreapta domnii: Fota Alexandru, Anculia Jian, Vitali Pivtsaev Muşat Ion, Gaşpar Florin, Ricardo (firma STS), Andrei Caraman

Slit Rolling la Mechel Târgovişte Pe data de 27 noiembrie o nouă tehnologie de slit rolling (slitting) a fost testată cu succes la Laminorul de Profile Mici Târgovişte. Primele probe de laminare prin procedeul de slit rolling au fost făcute cu divizarea laminatului în două fire în a doua jumătate a lunii noiembrie la Laminorul de Profile Mici pentru dimensiunea produsului finit de 14mm. Următorul pas în cadrul proiectului de implementare a slittingului este asimilarea dimensiunii de 16mm pentru laminare în două fire şi a dimensiunilor de 10 şi 12mm pentru laminare în trei fire. Scopul implementării acestei tehnologii este creşterea capacitaţii laminoarelor. Slitting a fost elaborat de firma Lasco din Canada în anul 1970. Pentru laminarea oţelului beton prin procedeul de slitting se utilizează ţagla care se laminează pe un laminor continuu cu mai multe caje. În primele caje laminarea se face pe un singur fir, urmând apoi divizarea semifabricatului în două, trei, până la şapte fire. Avantajele acestui procedeu constau în economia de

utilaje, reducerea consumului de energie pe tona de laminate şi reducerea cheltuielilor legate de consumul de energie şi gaze. La Mechel Târgovişte primele discuţii despre implementarea acestei tehnologii s-au purtat pe la mijlocul anilor 90. S-a ajuns chiar până la formarea unei echipe de calibrare condusă de dl Mircea Gica. Datorită contextului economic al perioadei, proiectul a fost abandonat. Reluarea ideii de slitting la Mechel Târgovişte a avut loc la începutul anului 2010. S-a înfiinţat un birou de calibrare la nivel de laminoare care să se ocupe de toate etapele acestui proiect. La ora actuală, echipa căreia se datorează acest succes este compusă din: dl Spiridonau Viktar (laminator şef şi manager de proiect), dl Asanau Valery (Director coordonator sector calibrare), dl Rahautsov Aliaksandr (calibror), dl Gica Mircea (şef secţie LPMici), dl Glăvan Cristian (adjunct şef secţie LPMici), dna Adriana Stoica (specialist în laminare de la serviciul tehnic). Echipa de la Mechel Reparaţii a

Profilele laminate pe două fire executat toate piesele şi subansablele necesare implementării procedeului de slitting. Conducerea Diviziei Metalurgice Est Europene a companiei Mechel a asistat la acest eveniment.

Un motiv de mândrie în plus ar fi faptul că Mechel Târgovişte este prima întreprindere din Romania şi din întreg Grupul Mechel unde se practică laminarea profilelor prin procedeul de slitting

Social

Nr. 5 / Decembrie 2010

Scrisoare pentru Moş Crăciun Am văzut din scrisorile copiilor care au trimis pe adresa redacţiei noastre cu acestă ocazie, cât de multă gingăşie si bunătate se ascunde în sufletele copiilor. Cu toţii îl aşteaptă în seara de Ajun pe Moşul să aducă daruri sub bradul împodobit, dar fiecare dintre copii s-a gândit mai puţin la el şi mai mult la ceilalţi, mai ales Georgiana Lambru Buzău În seara de Crăciun, împreună cu sora mea, ne prefăceam că dormim, dar de fapt eram treze sub plapumă şi aşteptam să apară Moşul.

la cei nevoiaşi. Pentru majoritatea adulţilor această sărbătoare a pierdut sensul iniţial, de a dărui din suflet, cum ţi Dumneazeu ne-a dăruit ce avea El cel mai de preţ – pe fiul Lui. Aceste scrisori ne-au permis să-i vedem pe copii sinceri, inocenţi, generoşi, plini de candoare – calităţi pe care noi adulţii aproape le-am pierdut. Marina Pirlea Buzau Anul trecut în satul bunicilor, după slujbă preotul a strigat pe câţiva copii şi le-a înmânat darurile pe care le lăsase Moşul la biserică pentru ei. Erau foarte bucuroşi că Moşul nu i-a uitat. Atât de impresionată am fost, încât, m-am decis ca în fiecare an să îl ajut şi eu pe Moş, după puterile mele, în dorinţa de a aduce şi eu zâmbetul pe buzele măcar ale unui copil!

ea eria m t a m Draga Mo , ar ii. Ma nume s Craciun ari , i na parinţ tiaciun s c r P m îr C le e a s t , Marina si pot încep o o ul au n e M i m d a a t e e a g t m o p m r t a e in 1 l r u 1 n a a i a u n n ti povesti D b re lt loc este is ce materii i. Fiind eleva în cla e. Am i imi ascu bit cu glo conduce toria, apo n i b sa a 5-a, îm a r e o i i plac mai ş româna s urmez si c foart uminte m impod semnific un paha m i t m u u r a lt a s te u . v P r m il e c n e de d atica. primul ace e -a ii pta Buzau. Ca V a ş Sunt foart ntrare şi l us o stea te va aşte i şi indem orice copil ans sportiv ale clu În afara orelor de s a a s p i i a bu co , tin neaap dalii la co e la rijul adut in cl ău nu ogia. f am ncursuril arat sa-ti lui “Happy Dance” ala, Sunt este biol pe holul d iar in var . Langa br ele mele g drumul t ş dori e n d s C a p in tionale ca ele mai im un ca am i-a In zat c ul rată nut are c . r . p îs e e m i e o a n e o t a r i f ş ig u t t c u a ă i a e a i p a n m t r v c r te c r s ut loc în p sunt: o m argint la B p o co i, m de diferite lo i mestralu edalie de uzau. Cu dour ilalţi e afla ul l-a sc cu cute calitati. a to u Brad şi beteala ul unde s iturele fa multume cateva ca ca toţi ce besc în r a te ca sunt la Consta cerc sa iau u j i c r i e a n ă o r u o o t c n r l a l l o u o o p p te m s l u i a i e e e t b ş i o t a una de n r r une si la s c de luni pâ ca îmi pla r cat arfurie cu ntioasa ş să le laşi a Crăciu ea pe ca gem foar c o o n c l a a la a i n jo . g u Î i t m c i u dansul, spuneam p ite materii m le ete ci, ma te şi o f are draga Mo , dar istor nt pr opiii săra e sărbato espre sora ea ne inţe e mult tim i am început clasa p u a s l s ia u C a t u t e raciun, r 5-a, de fie ste prefer c Eu n şti şi la c bucure d inte şi d toate as foar at bunu ec, aut si ceva leg a . c e t a a e r d e m c d e i a e v a r i t e t u . a t a t de De c cân se cu pa pr eş na on rc ă te o ca şi ei să un cateva mine, da ce işi dor avea nea ti cer arm Enciclopedie de is istorie . Mi-as dori d merg la bibliotec ând s a t i a a e a îmi fo to u arte mult rie a lumii nţ mult să -ţi sp are decat d , deoar onsta in putea să i rice fiiCând s e . a t a r m aveam sase anişori îmi amintesc că a s i eu o n fo Vreau ste mai m ci un ipo ului, nu c i rea , aş tanjeşte o areera zi do iiarnă ca-n poveşti, iar eu eram în faţa a u n c e E r d e u m . e i a a fi c lt geamului Natalia Sandu trece umpl şi admiram dansul fulgilor de nea upă c ce in l Cră i să ii e mu foart i-aş dor farmecu e pe zi ce , lucruri d ul deoare răciunulîn timp ce il asteptam pe Moş Crăciun. Câmpia Turzii C M ă a n e bine. Pentru c că lume e şi iubir lt Crăciu care casă. Cea mai frumoasă amind n u e unul. iale, văzan inţelepciu foarte m gere in fi tire de Crăciun este când Laszlo Mihai le r , sc m-am trezit dimineaţa la camate e, lumină ant. Iube ie şi inte ra. Câmpia Turzii n u r o i d m bană şi a fost atâta zăpadă, l c ă i a m r r c P fe acest ada este a ucurie şi încât nu am putut ieşi. Anul e p de eb rio acesta astept ca Moşul să ne tă pe enilor d s a e c m a aducă multă zăpadă acum în a o tele prag de sărbători ! sufle Corina Dabija Brăila Ar trebui să nu uităm de sufletul nostru şi să facem cât mai mult bine.

răciun,

os C Draga M

nul sa vii si a l e r a d b a anu u ner , astept c n ca aproape tot c n a e r a c Ca in fie ne. Pot sa-ti spu coala. Imi dores aveam Daca a tunci c nedum mi de i la ş an er acesta la tale, ac şi acasa ş tior si o pereche e t n i m um, du iri legate de e d eram mica u a xist pa am fost c îmi aduci un fr re mi le-ai adus neric-in a s ca cercand ce an de an am enta si puter lt e tare mu ile ca cele p ment d a u s r a s t t n a e e d p p t o i el at r o lte patine n imi sunt mici. exista.. umina, stiu s m- un miraco in intui asa mu t a t a t l, un m igur ca Imi vin u ib c a pt sa ocel anul tre inca ceva să nu in rau ca o Abia aste l o sa i. o g n o sa cres minte o mult putin spiritu r u i c a ult cu e Te m im neschim lt c? tea mai m ca stiu ca odata s a bat, sp Tu, care de s e de lucruri. au s i ş i r. O z gar E u traiesti u l pentru te tare do em u s n e i iu varsta p ne-mi secretu te de ani ai ra c m i a r e e car mas prind l e care vina C iti dore icii mei d impreuna, o sa a masa. vrei s-o . E adevarat sti sa fi n u b i s a ca i? tr vin sa fiu fe dul lia la ricita. M Nu inteleg ce aiesti, cea la c obim bra m cu toata fami d o o sa p m i a a are s inseam ce-mi d a st minte si a u s c o u i s fi na a oresc, s tot gandesc le s i . .. u nu am lumanar a si anul viitor o arte Bine o F nimic. nt sigura ca a daca as avea t u c c i it a um ot Sa sa i prargoam zambet ItD in anul n stept, m r e pe fet lveaza-ma, M vea senzatia c e M t a s o c s Crac ult si te a os el a bre, te incer mi l Moş Crăciun înseamnă o stare de a cunoas e copiilor im Craciun! Ai s a m n tu n-a d la Ioti multu esc un, tem cu adus bujorat bine, ştiinţa că cineva ne ocroteşte. i p e totii, de o mic exista,m-a arte zvonu si nu te de decemm hot a scris -am va Diana Marcea arat s rile ca orica foarte zut a iti sc p dor d entru Buzău ri e c c l t a a i , s n m n a e . Tocm a-V-a i-a fos u ciu a r C s si am t des ai a ani Mo am 11 i de i certurile c invatat d m inceput Draga a n a i e m D u frat dese. Molnar Alexandra arcea ul Buzau. I ele m stul de bin M c C s s e e Campia Turzii r a u e r m d . sunt d e, Ma nu minte din o ta scrisoare eferdai-n ca tu ai va estul zut to lume a pr aces Crăciunul este sărbătoarea în care toţi copii ta cu e i a t f s m t c o e i a e a t t c r i m mergem la colindat pentru a vesti Naşterea DomCrăciunul este prilejul de si sun a tu sa pri te sarbatoa ci si datocra vreau s re nu au ce opii sarm anai îmi vedea toată familia resa ma nului Isus Hristos. resc c aciunul, es cadourilor i bunha.ainute a te rog sa Draga Mos C o d n anc raciun, a le dar za Cr - si man sa şi de a împărţi daruri. uiesti e, aunită in cau face sa fiu m muldtaintrleuam c d a i r a e . s Cea mai frumoasă amintire . e m . i i . a a u s a i Ca de fiecare i-iai,sidns a le aduci ar tuturor lor a mea de Crăciun a fost când , nu n sau, care m perioada ti rM n a t e d a ta it o a i ori cop scriu cu o m placere aceast er-i sa im lui est ijes are or m-a ridicat în braţe şi a scrisoare p spiritu Stiu ca in ac rile, sa ingr radmseamporrim i aduc ce isi dores iiltata i rin care te ro e nici anul ace p b c u i e r r . b u . n n a m-a ajutat să pun în vârful u . u i . n t d i . g sa nu uiti sta de mine. atesti e Craciun s catevamdiuc lcpenutr ru telefon. card de Ma numesc M g e andra am 8 r bradului o stea aurie pe care p Nu iti olnar Alex- ba, sa itleiopaenntr u mine ani, ziua d un laptop, am n o cumpărasem împreună. i m e d a a t a e d sunt tare cum sunt eleva in clasa a II-a a c , urui.ltFa, meulatlti copi oarece sti i cer totodata s vrea e frumoasa ciune si sandom inte si ascult a r u i atoare. ate ca Astept cu ne ca it, art lep rabdare cado sc: o c multa inte i ca sa nu uSand si ca le meu isi d re isi dorec ai Diana Gabriela Oprea u l t d a s e la tine... evtaoadtu oreste caa s e u Draga MOSU oarte p m f e i u Buzău a i s r c l LE! sai,fiaus doriiasdaucliciuri. Si,da un Moon Pe tata il che i fami s n p e u e i n c i t oatai,ssa-m ama Molnar ca nu m presar Cra Mihai si lucre te lu up Mechel S.A C i ei a. ca de aza la ampia Turzii zapad Imi doresc i si al bradu ni, iarrapfaetac plan praf de san u sectia TO in e at reglor masin e b s tei ca functia de i rul me amenii mai sa nu ate u j n i mai faci o amilia

Nr. 5 / Decembrie 2010

Social

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA DECEMBRIE 2010 Mechel urează un sincer ”La mulţi ani” angajaţilor, care în această frumoasă lună de iarnă, serbează un număr rotund de ani în unităţile unde lucrează. Le mulţumim şi noi şi le urăm sărbători fericite şi un an nou 2011 plin de sănătate, bogat în realizări personale şi profesionale şi încununat de succese.

Trei generaţii de metalurgişti Începând cu anul 1926, când primul reprezentant al familiei Porumb se angaja la Industria Sârmei Câmpia Turzii, povestea familiei Porumb continuă peste mai bine Se spune că anumite pasiuni sunt transmise genetic din tată în fiu. Una dintre aceste pasiuni cu siguranţă este şi dragostea pentru meseria de metalurgist. Familia Porumb este un exemplu viu în acest sens. Aproape un secol de

Teodor Porumb, anii 1930

35 de ani Urcan Gheorghe, MR Giurgiu Iacob, MCT Corovei A.Dorel, MCT Călăuşer Vasile, MCT 30 de ani Petrovan Iacob, MCT Manta Dorel, DSB Grama Ion, DSB Stroe Tudorel, DSB Vrînceanu Vasile, DSB Avram Vasile, DSB Susma Constantin, DSB Constanda Constantin, DSB Coandă Constantin, DSB Grigore Anton, DSB Brehui Ion, DSB Dragomir Costică, DSB Damian Gheorghe, DSB Stanciu Laurenţiu, DSB Hîrşu Nicolae, DSB Avram Emilian, DSB Dumitru Ion, DSB Mihalcea Nicolae, DSB 25 de ani Vrabie Ion, MT Mocan V. Viorica, MT Popescu Mihai, MT Badea Dumitru, MT Ştefănescu Radu, MT Cîrciuvoianu Stelian, MT Raţiu Gheorghe, MR Kerekeş Nicoleta, MCT Mocean Ioan-Emil, MCT Suciu Paraschiva, MCT Pomnuţ Valeria, MCT Duca V. Elisabeta, MCT Dan Lenuţa, MCT Pop Rodica, MCT

Mărginean Remus, MCT Deac Stelian, MCT Guţă Felicia, DSB Tescan Cornelia, DSB Alexandru Gheorghe, LB Mărăloiu Iulian, LB Buzatu Ştefan, LB Voinea Marian, LB 20 de ani Kiss Tiberiu, MR Pop Traian, MR Popescu Sorin, MCT Bucur M. Luminiţa, MCT Cocan G. Lavinia, MCT Florea Felicia, MCT Adam Marius, MCT Alperth M. Lucian, MCT Florea O. Vasile, MCT Lungociu Dorina, MCT Biro Ştefan, MCT Vaida Daniel, MCT Cordoş A. Lucian, MCT Crişan C. Adrian, MCT

metalurgie îi uneste, din 1926 şi până în prezent. Teodor, Alexandru şi Mircea, bunic, tată şi fiu au avut drept centru al universului lor profesional actuala Întreprindere Mechel Câmpia Turzii. Totul a început în anul 1926 când pe atunci tânărul Teodor Porumb, în vârstă de 24 ani, termină cursurile Şcolii Comunale de Ucenici şi se angajează la întreprinderea Industria Sârmei Câmpia Turzii, ca termist la Trăgătoria de Oţel. Îndeplinindu-şi cu conştiinciozitate meseria, putem spune că a contribuit şi el, la fel ca mulţi alţi tineri angajaţi din acea perioadă la edificarea şi impunerea pe piaţă a producţiei metalurgice româneşti. Peste trei ani în familia Porumb se naşte Alexandru, fiul lui Teodor. Acest eveniment fericit este umbrit însă de declanşarea Crizei Mondiale, care îl lasă pe drumuri pe Teodor, fiind unul dintre mulţii disponibilizaţi din acea perioadă. Doar tenacitatea şi dorinţa de afirmare l-au făcut să nu renunţe la meseria alea-

15 ani Cosman Mariana, MT 10 ani Paraschivescu Karina,MT Dan Sergiu-Voicu, MCT Tupea N. Radu, MCT 5 ani Lăbuşcă Andreea, MT Vlas Sorin, MT

LA MULŢI ANI!

Mircea Porumb, 2010 să şi în anul 1933, reuşeşte să îşi recapete locul de muncă. În anii de după Criză a urmat o perioadă înfloritoare pentru metalurgia românească şi mondială. Fabrica şi inclusiv secţia unde lucra, respectiv Trăgătoria Ne puteţi contacta la numărul : 021.305.59.00 Aşteptăm mesajele dumneavoastră la : str. Puskin 10-12 Sector 1, Bucureşti 011996, România redactie@mechel.ro

de opt decenii cu sacrificii şi satisfacţii, cu necazuri şi cu bucurii, având drept numitor comun, dragostea şi pasiunea pentru meseria aleasă şi transmisă mai departe, din tată în fiu.

de Oţel îşi extinde gama de producţie, măreşte volumul şi asimilează produse noi. Continuând tradiţia familiei, fiul lui Teodor, Alexandru urmând calea aleasă de tatăl său, se angajează ca ucenic la uzină la numai 14 ani. Perioada de prosperitate de după criza economică este întreruptă brutal de declanşarea celui de-al doilea război mondial. Toamna anului 1944 îl găseşte pe Teodor Porumb alături de fiul său Alexandru la locul de muncă atunci când localitatea este ocupată de trupele germano-hortiste, pe data de 5 septembrie. Se refugiază împreună cu familia, numeroşi muncitori şi localnici la Alba Iulia. În perioada septembrie-octombrie 1944 uzina s-a găsit în prima linie a frontului. Multe clădiri şi instalaţii din fabrică au fost distruse atunci. După terminarea luptelor, salariaţii uzinei reîntorşi din refugiu au trecut la ridicarea din ruine a secţiilor avariate. Muncind neîntrerupt, uneori până la epuizare, Teodor Porumb

talurgic în anul 1977. Ridicând la un alt nivel tradiţia de metalurgişti a familiei, Mircea se înscrie la cursurile Facultăţii de Metalurgie din Bucureşti în anul 1978. Alexandru Porumb, după 36 de ani de serviciu ca zidar şamotor, se pensionează în 1979. Sfârşitul carierei îi este încununat de succese şi satifacţii morale, în special acelea de a-şi vedea fiul student la metalurgie şi de a participa, chiar în anul pensionării, la darea în exploatare a noii platforme industriale de la Câmpia Turzii. În anul 1983, Mircea Porumb termină cu succes facultatea şi se angajează la Uzină ca inginer în secţia Laminorul 4. Anul 1985 este marcat de stingerea prematură din viaţă a tatălui său, Alexandru, la numai 56 de ani. Concentrându-se asupra performanţelor la locul de muncă, Mircea trece succesiv prin funcţiile: planificator, tehnolog, şef atelier laminare şi şef secţie Laminor. Este numit apoi şef departament CTC, şef dep. tehnic şi ing.şef uzina 1 – oţelării şi lami-

Alexandru Porumb (primul din stânga) ,anii 1970 îşi aduce contribuţia alături de fiul sau şi de alţi colegi la reconstrucţia uzinei, care este repusă în funcţiune în timp record până la sfârşitul anului 1944. După şapte ani de ucenicie, Alexandru Porumb absolvă cursurile de calificare de gradul I în meseria de zidar şi este încadrat la Oţelăria Electrică în anul 1950. În acelaşi an, participă la creearea noilor capacităţi de producţie la secţia Oţelărie, unde sunt date în funcţiune: 3 cuptoare electrice şi un cuptor Siemens Martin. În 1951, Alexandru Porumb începe satisfacerea stagiului militar de trei ani. Ca un muncitor model, Teodor Porumb îşi urmează destinul, continuând să muncească la Trăgătoria de Oţel ca termist până în anul 1953, când se pensionează. Ştafeta familiei Porumb este preluată de Alexandru, care se întoarce din armată în 1954, şi îşi reia activitatea la Oţelărie. În 1957 se naşte Mircea Porumb, fiul lui Alexandru şi nepotul lui Teodor. În 1974 se stinge din viaţă Teodor Porumb, înconjurat de familia iubitoare. Mircea termină cursurile liceului Industrial MeComitet redacţional : Director general Divizia Metalurgică Est Europeană Mechel: Victor Dyshlevich Olga Chumakova Irina Şiman Carolina Bigu

noare. Din anul 2004 până în prezent, ocupă funcţia de director de producţie, perioadă în care, în viaţia uzinei au avut loc mari schimbări pozitive. Încheiem această incursiune în istoria familiei Porumb cu o caracterizare a lui Mircea Porumb făcută chiar de şeful dânsului, domnul director Serghey Pasanin : „Dl Porumb se bucură de stima colectivului şi cunoaşte bine tehnologia. Am observat că, în cazul subiectelor care sunt probabil mai puţin cunoscute, dânsul nu ezită în a le studia în literatura de specialitate. Consider că toţi directorii îl stimează are relaţii bune cu personalul şi angajaţii, cunoaşte bine oamenii, un lucru ce nu este lipsit de importanţă, ştie cu cine şi cum să trateze, cum să acţioneze, în concluzie un om la locul lui, care conduce bine întreprinderea în special pe partea de organizare a producţiei şi planificare.Este un bun lider de echipă. Aici se lucrează în echipă şi acest lucru este foarte important pentru întreprindere, anume când conducătorii lucrează ca un colectiv unit şi bine închegat„. Redactor Şef : Cristian Drilea Coordonator teritorial : Grigore Farcaşiu

ISSN 2068-9497

Tiraj: 6000 exemplare