NR 9 August 2011

CUVINTE DE FIER NR. 9 / AUGUST 2011

PUBLICAţIE INTERNă EDITORIAL

Cea mai frumoasă zi din an

ZIUA

METALURGISTULUI sărbătoarea unei meserii de aur

>> pag. 4-5 ticolul mi-a plăcut pentru că ne reprezintă. Mai am câteva luni şi ies la pensie, dar majoritatea colegilor se gândesc la ziua de mâine. Astăzi, un loc de muncă e un lux. Articolul Înainte de a trimite revista la tipar, oferim spre lectură dă speranță uzinei şi tuturor muncitorilor“. toate articolele unor angajaţi pentru a vedea care subiecte Lenuța Horneț, şef compartiment metrologie le-au plăcut şi de ce. Este un mod mai direct de a vă propune câteva recomandări. De această dată am vorbit cu „Mi-a plăcut articolul din pagina 8, despre doamna de două persoane din Laminorul Brăila, care ne-au declarat: la Ductil Buzău, mamă a şase copii pe care nu ştiu cum a „Mi-a plăcut articolul din pagina 6, cu maşina de am- reuşit să îi crească. E de admirat şi de urmat exemplul ei. Mi-a balat. Noi am avut mulți investitori străini la Brăila, dar plăcut pentru că este despre altceva decât despre producție“. cei mai mulţi au tăiat fier vechi. Mechel este o firmă seIulian Negru, laminator rioasă, care a investit în utilaje, iar producția a crescut. Ar-

MI-A PLĂCUT ÎN ACEST NUMĂR

MODEL DE VIAŢĂ

INVESTIŢIE LA BRĂILA

>> pag. 3

Utilajul de ambalat va fi la sufletul muncitorilor

>> pag. 8

„Principala calitate a unui părinte este să devină prietenul copiilor lui“

A devenit deja tradiţie. În fiecare an, pe 15 august, cei care trudesc pentru a transforma minereul în metal, pentru ca mai apoi să schimbe metalul încins în forme şi produse dintre cele mai diverse, au o zi a lor. Doar a lor. O zi în care pot trage linie pentru a aduna bunele şi relele de peste an, pentru a vedea încotro se îndreaptă viitorul şi, mai ales, pentru a se bucura că au o profesie de invidiat.

Când spun asta încerc să îmi imaginez lucruri simple, cu care ne-am obişnuit, şi vă invit să încercați împreună cu mine, să vedem cum ar arăta viaţa fără trenurile de fier care taie în lung şi-n lat câmpiile sau munţii, fără autovehiculele care mişună de ici-colo non stop, fără avioanele care leagă colţurile cele mai îndepărtate ale lumii cât ai clipi, fără vapoarele care se luptă cu apele învolburate ale oceanelor? Dacă veţi spune că sunt exemple prea spectaculoase atunci vă ofer altele, mai banale, dar la fel de pilduitoare. Cum vă imaginaţi viaţa fără banalele cuie care strâng lemnele în legături trainice, sau fără sârmele care transportă curentul electric ori care ne ajută să construim? În fine, cum s-ar produce toate lucrurile de care suntem înconjuraţi şi fără de care nu putem vieţui, dacă nu ar exista metalul cu care construim totul şi care a fost obţinut în urma unui proces lung, de oameni destoinici care sunt şi vor rămâne anonimi?

De la extracţia minereului până la produsul finit obţinut din metal este o cale lungă, pe parcursul căreia există procese tehnologice care cer specializare, abilităţi deosebite, sudoare şi pasiune, muncă de echipă şi colaborare. Văzută de cei care nu se pricep, metalurgia pare o profesie ca oricare alta. Din interior, de lângă cuptor sau de lângă înstalaţiile de prelucrare, totul capătă alte dimensiuni. Dogoarea metalului încins, emoţia unui nou produs reuşit, noutăţile tehnologice care trebuie permanent asimilate, zgomotul maşinăriilor care dau fierului forma de care e nevoie – toate acestea sunt lucruri pe care nu le poate trăi oricine şi care nu prea pot fi explicate prin cuvinte. Sunt aspecte pe care le pot stăpâni doar caracterele puternice, pentru care expresia „nu se poate“ a fost ştearsă din vocabular.

Pentru metalurgişti, această zi din an este un motiv de bucurie. Pentru noi, ceilalţi, rămâne o zi ca oricare alta. Sau poate că, cine ştie, de azi înainte lucrurile au început să se schimbe. La mulți ani, tuturor!

Dragoş Tudor, redactor-şef

VACANȚĂ ÎN „ȚARA MECHEL“

Mechel organizează şi în acest an o vacanţă de vară specială pentru copiii angajaţilor. Astfel, pe data de 8 august, 13 copii de la Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte, Laminorul Brăila, Oţelu Roşu, Ductil Steel Buzău şi Divizia Metalurgică Est Europeană vor pleca pe litoralul Mării Negre, în tabăra „Valul de Mare“. Timp de trei săptămâni, toţi participanţii din România vor lua parte la concursuri pe diverse teme, competiţii sportive şi de creaţie, alături de copii ai angajaților Mechel din Rusia. Toate cheltuielile legate de această călătorie sunt suportate de Grupul Mechel.

Le dorim zile frumoase şi le aştepăm impresiile.

/2/

noutăţi deSpRe companie

Pentru că a avut oferta cea mai bună economia la cald

mechel a câştigat fierul de la pionerskoye Mechel a câştigat licitaţia organizată de Agenţia Federală pentru Resurse Naturale din Rusia pentru exploatarea depozitului de minereu de fier de la Pionerskoye. Licenţa se ridică la peste 11 milioane de dolari şi garantează exploatarea pentru o perioadă de 20 de ani.

Depozitul de la Pionerskoye se află în Republica Sakha (Yakuţia), la circa 127 km de oraşul Neryungri. În apropiere, la circa 25 de km, este un nod feroviar care face legătura cu magistrala Trans-Siberiană, cu autostrada şi liniile de electricitate.

Rezervele de zăcământ au fost estimate la 137 milioane de tone de minereu de fier, de o calitate foarte bună, ceea ce va permite exploatarea fără folosirea unor tehnologii speciale. Se estimează că încă 750 de milioane de tone de minereu ar putea fi exploatate în aceeaşi zonă. De menţionat

că zăcămintele conţin şi dolomit, care poate fi folosit pentru producerea materialelor refractare. În zona de exploatare va fi construită o instalaţie pentru minerit şi de îmbogăţire a minereului, care este, de altfel, prevăzută şi în caietul de sarcini. Dl. Boris Nikishichev, directorul general al Diviziei de minerit Mechel, menţiona că „apropierea de Yakutugol va permite dezvoltarea infrastructurii, a facilităţilor tehnice, a resurselor şi personalului.

Datorită locaţiei convenabile, costurile de exploatare vor fi destul de reduse, astfel încât se va putea oferi întreprinderilor metalurgice din grup sau clienţilor minereu de fier de calitate, la preţuri bune. De asemenea, prin faptul că a fost câştigată această exploatare, se lărgeşte baza de resurse, ceea ce este foarte important pentru Mechel.“

conduceRea GRupului mecHel S-a ÎntÂlnit În RomÂnia

cu natuRA nu e de Glumit

Şedinţa a avut loc în perioada 7-10 iulie în judeţul Hunedoara şi au participat peste 70 de manageri de top ai Grupului Mechel: directori generali ai întreprinderilor şi membrii în conducerea diviziilor specializate. Au fost discutate rezultatele activităţii economice şi de producţie ale întreprinderilor în primul semestru din 2011, optimizarea sistemului de administrare, dezvoltarea reţelei de distribuţie, coordonarea şi cooperarea dintre întreprinderile grupului, dar şi cu compania de administrare. În programul de lucru a fost inclusă vizita la întreprinderile Ductil Steel şi Oţelu Roşu, unde participanţilor le-a fost prezentat proiectul de investiţii recent finalizat: complexul modernizat de elaborare a oţelului, care include un cuptor electric cu arc nou, dotat cu instalaţia COSS. Directorul General al Diviziei Metalurgice Est Europene a companiei Mechel, dl. Iury Guşcin, a menţionat: „Faptul că acest eveniment foarte important pentru Grupul Mechel a avut loc în România, la o lună după întâlnirile oficiale dintre Preşedintele Consiliului de Administraţie Mechel, dl. Igor Zyuzin, şi conducerea ţării – Preşedintele Traian Băsescu şi Prim-ministrul Emil Boc – denotă atenţia deosebită acordată dezvoltării întreprinderilor Mechel din România şi reprezintă, fără îndoială, un stimul pozitiv atât pentru conducerea întreprinderilor, cât şi pentru angajaţi.“

Pe 11 iulie, în urma unei ploi torenţiale, sediul Ductil Steel Buzău a fost inundat. Căderile abundente de precipitaţii într-o perioadă scurtă de timp au avut ca urmare înfundarea canalizării, astfel încât nivelul apei a ajuns în unele secţii la o înălţime de 40 cm.

A fost afectată mai ales secţia Laminor, în zona de ambalare a colacilor, dar și secţia TOM sau depozitul de produse finite. Activitatea a fost oprită timp de 3 ore în secţia Laminor și în secţia TOM. De asemenea, a fost inundat depozitul de sârmă și au fost deteriorate ambalajele pentru produsele finite.

Pentru evacuarea apei din incinta întreprinderii au fost utilizate pompele uzinei, dar și sprijinul acordat de pompieri, la solicitarea societăţii.

Directorul general Ductil Steel Buzău, dl. Victor Rodionov, a menţionat: „Pentru înlăturarea consecinţelor au fost utilizate în mare măsură propriile resurse, toate serviciile întreprinderii lucrând eficient și rapid. Salariaţii au participat la evacuarea apei, la curăţarea și revizia utilajelor, la înlocuirea ambalajelor deteriorate. În urma desfășurării acestor măsuri, activitatea de producţie a fost restabilită, reacţia operativă și bine organizată a colectivului contribuind la diminuarea prejudiciului cauzat de natură“.

1000 de şaRje şi număRătoaRea continuă la oţelu Roşu

ştiRi de la alte comBinate mecHel • În luna iunie Combinatul Metalurgic din Beloreţk a produs 50,4 mii tone de sârmă şi produse din sârmă, ceea ce este un maxim absolut în istoria de până acum a întreprinderii. De la începutul anului 2011 combinatul din Beloreţk se menţine pe poziţia de lider pe piaţa produselor din sârmă din Rusia. În anul 2011 întreprinderea a planificat să producă 530 mii de tone produse finite.

Rezultate de pRoducţie În pRimele şaSe luni

La mai puţin de două luni de la momentul lansării noului cuptor modernizat, avem vești îmbucurătoare de la Secția Oțelărie Electrică a uzinei Ductil Steel Oțelu Roșu.

Ni le transmite chiar domnul inginer Ion Mușat, serviciu tehnic: „Colectivul de oțelari a reușit la sfârșitul lunii iulie performanța de a realiza șarja cu numărul 1000. În luna iulie au fost produse 36400 tone oțel lichid, iar dorința noastră este să avem permanent rezultate cât mai bune, pentru a ne apropia de parametrii optimi de lucru ai cuptorului.“

• Mai mult de 30 de persoane de la întreprinderea Uralskaya Kuzniţa şi filiala întreprinderii din Celiabinsk au fost decorate cu ordinul Iuriy Gagarin. Fie că a fost vorba despre ingineri, tehnologi sau strungari, cu toţii au contribuit la realizarea unor piese importante din oţeluri speciale pentru industria aerospaţială. La întreprinderea Uralskaya Kuzniţa se fabrică încă din anul 1969 piese forjate şi matriţate din oţeluri speciale.

Federaţia Rusă, partener comercial important al României

mircea toader, consilier Mechel Service, Director executiv al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare Economică cu Federaţia Rusă Schimburile comerciale dintre România şi Federaţia Rusă au avut în general o tendinţă de creştere după anul 2000, atingând un volum record în anul 2008, când s-au înregistrat 5,9 miliarde dolari, din care 0,9 milioane exportul românesc în Rusia şi 5 miliarde importul din această ţară.

Criza economică şi financiară internaţională a influenţat şi comerţul româno-rus. Astfel, în anul 2009, volumul schimburilor comerciale bilaterale s-a redus faţă de anul anterior cu 52%, din care exportul cu 20%, iar importul cu aproape 58%.

Deşi criza economică se mai manifesta în cele două ţări, în anul 2010 s–a constatat reluarea într-un ritm susţinut a creşterii comerţului bilateral. Volumul realizat de 3,8 miliarde dolari este cu 35% superior celui din anul anterior.

Datorită majorării cu 53% a exportului românesc, 2010 a devenit un an record pentru livrările din România în Rusia, depăşindu-se pentru prima dată în istoria relaţiilor bilaterale un miliard de dolari (cifra exactă fiind 1,1 miliarde). În acelaşi an, importurile din Rusia au crescut faţă de anul 2009 cu aproape 29%, ritm de creştere anual superior celui înregistrat înaintea crizei economice. În 2010 Federaţia Rusă s-a plasat pe locul 6 (după Germania, Italia, Ungaria, Franţa şi Turcia) în topul partenerilor comerciali ai României, cu o pondere de 3,42% în totalul comerţului exterior românesc. În acelaşi an, Rusia deţinea locul 12 între ţările de destinaţie a mărfurilor româneşti, cu o pondere de 2,23% din export, iar la import locul 6, cu o pondere de 4,36%. Tendinţa de creştere a comerţului româno-rus a continuat şi în primele 5 luni ale acestui an, înregistrându-se o majorare cu 37% a volumului total, din care exportul reprezintă 68%, iar importul 27%.

Volumul de 0,6 miliarde USD, mărfuri livrate în Rusia în primele 5 luni, este o garanţie că se va înregistra un nou record anual la exportul de mărfuri româneşti în această ţară. În general, comerţul româno-rus se caracterizează prin existenţa unei debalanţe a schimburilor comerciale, importul fiind cu mult mai mare decât exportul (4,1 miliarde de dolari în 2008, 1,6 miliarde de dolari în 2010). Această diferenţă dintre cele două componente ale schimburilor comerciale se explică prin importurile mari de purtători de energie din Rusia, care deţin o pondere de circa 90% din totalul importurilor din această ţară (ţiţei şi produse petroliere, gaze naturale şi cărbune), diferenţa de 10% reprezentând metale şi produse din metal – 2,9%, produse chimice – 1,4%, diverse minereuri – 1,2%, celuloză, hârtie şi cartoane – 1,2%, materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea – 1,2%, alte produse. La export, grupa maşini, utilaje şi echipamente electrice deţine 53,7% (în această categorie intrând utilajul petrolier şi aparatele de telefonie mobilă Nokia), componentele pentru autoturisme Logan, care se asamblează la uzina din Moscova a grupului Renault – 19,1%, produsele chimice, inclusiv medicamentele – 10,2 %, metale comune şi produse din metal – 4,7%, materiale plastice, cauciuc şi produse din acestea – 3,8%, produse agroalimentare – 2,3%, mobilă – 1,9%, alte produse.

Oţel brut

Laminate la cald

Sârmă şi produse din sârmă

Profile laminate

mechel târgovişte 243 568 tone ductil Steel oţelu Roşu 186 301 tone

mechel târgovişte 234 558 tone ductil Steel Buzău 152 215 tone mechel câmpia turzii 160 273 tone

ductil Steel Buzău 56 458 tone mechel câmpia turzii 39 133 tone

laminorul Brăila 126 567 tone

INVESTIŢII / SINDICATE

/3/

După muncă şi răsplată

Pichetări sindicale La mijlocul lunii iulie, o parte dintre angajaţii uzinelor Ductil Steel și Laminorul au ieșit în stradă în faţa clădirilor administrative pentru a picheta timp de o oră.

Ei au ales o astfel de metodă pentru a-și manifesta nemulţumirea faţă de conducere deoarece, conform legislaţiei în vigoare începând cu 1 mai 2011, având în derulare Contractul Colectiv de Muncă, muncitorii nu au dreptul de a intra în grevă, pentru a nu afecta procesul de producţie.

Pichetările au avut ca motiv principal cererea de majorare a salariului de bază. Conducerea Mechel East Europe Metalurgical Division cunoaște situaţia și este la curent cu toate solicitările. De asemenea, este deschisă la discutarea oricărui subiect cu sindicatele, cu condiţia unor negocieri civilizate. În ciuda faptului că participanţii au manifestat în general pașnic, nu au lipsit momentele de violenţă verbală și, din păcate, nici injuriile total necivilizate la adresa unor persoane. Dacă lupta pentru drepturile salariaţilor și dialogul cu patronatul sunt lucruri de înţeles și de apreciat, jignirile și agresiunile verbale ar trebui controlate, ca un prim pas absolut necesar pentru iniţierea unei discuţii constructive. Întrebarea este dacă există, totuși, cu adevărat o problemă reală, care să necesite acţiunea de pichetare. Situaţia economică grea din România a obligat mai multe întreprinderi să ia unele măsuri foarte nepopulare, precum: reducerea numărului de angajaţi, tăierea salariilor și stoparea programelor sociale, încetarea producţiei. În ciuda recesiunii economice, Mechel a păstrat salariile la nivelul anterior crizei și le-a indexat în 2009 și 2010 în conformitate cu creșterea preţurilor. De asemenea, a investit mai multe milioane de dolari în echipamente pentru modernizarea producţiei, cu alte cuvinte chiar în economia României.

Este legitimă și de înţeles dorinţa de a primi mai mulţi bani, dar trebuie să înţelegem că ei nu apar din nimic, ci trebuie câștigaţi printr-o productivitate crescută și prin competitivitatea ridicată a întreprinderii. Aceste două aspecte ar putea deveni principalele argumente de creștere a nivelului de trai al angajaţilor. De altfel, ar trebui să fie și scopul comun al unor perteneri sociali responsabili, care înţeleg cu maturitate situaţa în care ne aflăm și doresc în continuare să lucreze în echipă. Iată modalităţi pentru continuarea unei colaborări bazate pe încredere, care pot conduce la un rezultat pozitiv.

Aurel Dobrel, Șef ajustaj, Laminorul 560 „În ajustaj au funcționat două mașini de îndreptat profile. Una produsă la „1 Mai“ Ploiești, alta fabricată la Brăila. În secție mai exista și o a treia mașină, produsă de Danielli, care a fost în conservare cam din 2008. Odată cu avansarea lucrărilor la mașina de legat și ambalat profile, am scos din funcțiune mașina de îndreptat profile „1 Mai“, deoarece se efectuează săpături în jurul ei. Pentru ca producţia să nu fie afectată, am repornit mașina Danielli, bună pentru toată gama de profile până la 160mm. Profilele U de 180 mm și de 200 mm nu s-au îndreptat niciodată cu această mașină.

Intenţionăm să montăm role pentru dimensiunea de 180 mm și, până în septembrie, să facem același lucru pentru 200 mm.

Imediat ce va fi dată în folosinţă mașina de legat și ambalat profile, vor merge toate cele trei mașini de îndreptat. Atunci vom putea estima foarte clar cât de mult a crescut productivitatea.“

Ambalajul este sufletului comerţului

Utilajul de ambalat de la Brăila va fi însă la sufletul muncitorilor Se spune adesea că ambalajul este sufletul comerţului. Că e făcut să îţi ia ochii şi să înşele simţurile. Dar în cazul nostru vorbim de un utilaj care fluidizează linia de producţie.

Adică ţine pasul cu ceea ce iese de pe linia tehnlogică şi trebuie să ajungă cât mai repede la beneficiar. O investiţie serioasă, aşteptată cu nerăbdare, va face acest lucru posibil pentru Laminorul Brăila. Dar va face şi ceva în plus.

Va da un aer nou şi îngrijit pachetelor grele, de mari dimensiuni, cu profile.

Descrierea tehnică ar fi complicată şi lipsită de interes. Trebuie să spunem totuşi că este vorba despre un utilaj produs în Italia, de firma STG Group, cu ajutorul căruia se va fluidiza rapid fluxul în zona de ajustaj. „Până acum toate operaţiunile de legare şi de ambalare a pachetelor de profile se făcea manual. Asta însemna mult timp pierdut şi o greutate foarte mare pentru muncitori. Vă imaginaţi că nu este simplu să manipulezi profile lungi de 12 m, să le aşezi în ordine şi apoi să le legi...

Unele pachete ajung să cântărească în final circa 5 tone“ – ne explică cu interes inginerul Mircea Niculescu, şef al departamentului de Investiţii de la Laminorul Brăila.

Pentru cei din fabrică este un lucru ştiut că operaţia de ambalare-legare vine, ca proces tehnologic, după cea de îndreptare. De acum înainte toate operaţiunile acestea vor fi complet automatizate. Maşina va lua profil cu profil şi îl va transporta pe un sistem de role spre zona centrală, de stivuire, după care le va duce pe toate în zona în care sunt legate şi, în final, cântărite. Pare simplu, dar în această secţie dimensiunile sunt impresionante, iar instalaţiile care trebuie construite par mai degrabă fundaţii solide pentru nişte zgârie nori americani.

Revenim cu picioarele pe pământ şi mai aflăm detalii, pe care domnul Niculescu e deja bucuros să ni le ofere. „Până acum nu prea reuşeam să ţinem pasul cu maşina de laminare. Ca să nu oprim fluxul de producţie trebuia să facem stocuri mari de profile. Ajungeam să le mai micşorăm atunci când se oprea cuptorul pentru schimbare de cilindrii sau alte revizii. De acum va fi o diferenţă foarte mare şi în privinţa calităţii ambalării. În sfârşit vom avea profile aşezate perfect, care vor arăta foarte frumos. Pe lângă toate acestea, vor scădea şi costurile de producţie, iar acest aspect este foarte important pe o

piaţă din ce în ce mai competitivă. Abia aşteptăm să punem în funcţiune linia şi să specializăm muncitorii care vor lucra la ea. Este o investiţie majoră, de circa 2,5 milioane de euro. Prima de această amploare după mulţi ani. Ne bucurăm de ea cu atât mai mult cu cât preluarea de către Mechel a fost făcută abia anul trecut. Iată că deja putem constata nişte rezultate, chiar dacă acest contract fusese gândit cu ceva timp înainte. Este un semn bun şi cred că orice investiţie dă oamenilor încredere în ziua de mâine şi în perspective de dezvoltare pe temen mai lung. Se fac investiţii, producţia merge non stop de când am fost preluaţi. Cred că suntem pe drumul cel bun. Ştiu că aţi scris deja şi despre alte investiţii, cum ar fi cântarul cel nou, care este instalat şi funcţional, despre pompa de combustibil. Lucrurile se mişcă spre bine.”

Când am plecat de la Brăila lucrările erau în plină desfăşurare. Pentru cineva venit „din afară“ totul pare gândit şi clădit la o scara prea mare. Dar atunci când vezi profilele care aşteaptă să fie rânduite, pentru a ajunge pe şantierele de construcţii, sau pe şantierele navale, totul începe să capete sens. Aici, la capătul liniei de ambalare, este finalul unui lung ciclu de producţie, care începe cu

extracția minereului, apoi transformarea lui într-un produs finit care trebuie să respecte cote şi parametrii tehnici foarte stricți și, uneori, foarte complicați. Dar tot aici este, într-un fel, şi un nou început. Pentru că fiecare profil va ajunge să clădească, să contruiască ceva durabil.

Chiar dacă nimeni nu va mai da importanţă acestui detaliu, noi ştim de acum că a fost produs şi ambalat, cu grijă și multă pricepere, la Brăila.

Credeați cumva că asta e tot? Domnul inginer are câteva completări interesante. „Am semnat de curând şi un contract pentru un strung nou, foarte performant, de la ATOMAT. A ajuns deja la noi şi este în curs de instalare.

Mai avem în program modernizarea unui strung aflat deja în exploatare sau poate chiar achiziţia unuia nou.

Vom decide asta în urma unei analize complexe, care este în desfășurare“. au consemnat Cristi Drilea și Dragoș Tudor

/4/

EVENIMENt / ZIUA MEtALURGIStULUI

CUVINTE DE FIER, urări la un an de la apariţie În urmă cu un an, Ziua Metalurgistului era marcată şi prin apariția revistei noastre. Mai mult decât oricând, la un an de la lansare, ne dorim să vă fim alături şi să vă oferim informațiile de care aveți nevoie.

De aceea ne interesează ce credeţi despre subiectele propuse, ce vă doriţi pentru numerele viitoare şi în general ce părere aveţi despre publicaţie. reproducem în continuare două dintre mesajele primite la redacţie. „Îmi place revista pentru că abordaţi subiecte dintre cele mai diverse, începând de la lucruri serioase, care se întamplă în cadrul companiei, până la evenimente care ţin de viaţa personală a angajaţilor, de pasiunile şi de vacanţele lor. ideea cu concursul de fotografie mi-a plăcut în mod special şi sper ca şi pe viitor să mai organizaţi astfel de competiţii. Succes!“ Nicolae Dumitrache „Cuvinte de Fier este o publicaţie pe care o apreciez. Îmi place şi, după părerea mea, cred că ne îmbunătăţeşte cultura corporatistă şi prezintă o imagine modernă a companiei la care lucrăm.“ Iulian Zaharia

George Căpitan paramedic SMurD am aflat de curând că există o zi naţională a metalurgistului, pe 15 august. ce-aş putea să spun despre metalurgie… ar fi multe de spus gândindu-ne că prelucrarea fierului datează de milenii. Meşteşugul acesta e o parte integrantă din evoluţia omului şi a societăţii. În jurul acestui meşteşug s-a dezvoltat de acum o industrie a cărei utilitate nici nu se poate evalua. Dacă ar fi să-l personific, fierul e uriaşul care susţine structura, dar se ascunde modest în spatele finisajului. e bine să nu uităm să apreciem meşteşugul şi meşteşugarii, să nu uităm trecutul pentru a avea un viitor. e o idee minunată să aveţi o zi de sărbătoare în care toată românia să privească cu respect către dumneavoastră, metalurgiştii. Şi acum la final, mă înclin cu respect, vă doresc sănătate şi satisfacţie în toate planurile. Să fiţi tari ca fierul şi pe toţi să ne ajute Dumnezeu!

Adriana Elena Knippelberg inginer energetician Omul a devenit ceea ce este datorită abilităţilor sale de a-şi confecţiona singur câteva unelte care să-l ajute în activităţile cele mai simple: arme cu care să vâneze mai uşor şi unelte agricole pentru cultivarea pamântului. fierul şi prelucrarea lui ne-au scos din stadiul primitiv de dezvoltare şi ne-au dat statut de fiinţe raţionale, parte a

Tare ca fierul Dragi metalurgisti, dragi colegi, Vă adresăm felicitări sincere cu ocazia sărbătorii noastre profesionale.

Ziua Metalurgistului este o aniversare specială. În afara reprezentanţilor acestei profesii de foc, sărbătoarea este omagiată şi de către reprezentanţii altor profesii: constructori şi economişti, energeticieni şi ecologişti, mecanici şi specialişti iT… Toţi, împreună cu oţelarii şi laminoriştii, sunt implicaţi în complicatul proces de producţie metalurgică la întreprinderile companiei Mechel.

Nu este de mirare că de mai mult de jumătate de secol în rusia, şi de câţiva ani şi în românia, sărbătorim împreună metalurgiştii, măreţia şi frumuseţea muncii lor!

Metalurgia este o componentă foarte importantă a industriei noastre. De aceea, metalurgiştii reuşesc, prin truda şi priceperea lor, să participe activ la creşterea economiei naţionale. acest progres al societăţii noastre se realizează prin contribuţia fiecăruia dintre miile de angajaţi, care lucrează zi de zi cu pricepre şi cu seriozitate. criza recentă este dovada faptului că cele mai grele încercări au călit şi mai mult spiritul metalurgiştilor din Mechel. Datorită muncii voastre, a curajului şi a caracterului puternic, Mechel a revenit la nivelul producţiei anterior crizei şi, în unele locuri, chiar l-a depăşit. De asemenea, au

fost lansate noile capacităţi de producţie la combinatul Metalurgic din Beloreţk, complexul modernizat de elaborare a oţelului din Oţelu roşu, este aproape de finalizare modernizarea complexă de la întreprinderea ijstal, iar în plină desfăşurare este construcţia laminorului pentru şine de la combinatul din celiabinsk. Încercăm în continuare să implementăm cele mai avansate tehnologii, iar produsele noastre sunt cunoscute atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă. aceste reuşite nu sunt realizări individuale, ci sunt rodul muncii a peste 90 000 de oameni, cu toţii angajaţi ai companiei Mechel! În această zi de sărbătoare dorim din suflet tuturor angajaţilor întreprinderilor metalurgice şi tuturor veteranilor din metalurgie multă sănătate, succes şi fericire! fie ca bucuria, liniştea sufletească şi bunăstarea să vă însoţească de-a lungul anilor!

Sincere felicitari, Igor Zyuzin, Preşedintele consiliului de administraţie OАО Mechel Yevgheny Mikhel, Director general ОАО Mechel Andrey Deyneko, Director general Mechel Steel

Sorin Gherguţ, poet şi traducător. cel mai recent volum, Orice. uverturi & reziduuri, a apărut în acest an la editura Pandora M şi s-a bucurat de mare succes. În vizitele din copilărie la muzee de istorie şi alte obiective cultural-turistice similare, nimic nu mă atrăgea mai mult decât secțiunile cu săbii, lănci, zale, armuri.

Puțin mai târziu, a fost epoca maşinuțelor – cele „adevărate“ fiind, în mod necesar, „de fier“. Dintre pistoalele cu capse avute, îl țin minte doar pe cel cu țeavă strălucitoare, metalică. apoi, în adolescență şi chiar o vreme după, mi s-a părut că muzica demnă de acest nume, indiferent de gen, trebuie să conțină ceva „metalic“ – fie vibrația intensă a inimii de oțel a corzilor, fie vocea aprinsă a alămurilor. acum, „la jumătatea drumului vieții“, am devenit atent şi la utilizări (şi conotații) mai paşnice ale elementelor din partea stângă a tabelului periodic: desfăcătoare, capace, frigidere...

Pe 15 august le voi folosi cu gândul la cei care îşi sărbătoresc, în miez de vară, profesia – cărora le urez, aici, la mulți ani!

unei civilizaţii dezvoltate, pe care o avem azi. asta dovedeşte că metalurgia are un rol esenţial în evoluţia noastră. De aceea, Ziua Metalurgistului ar trebui să fie deopotrivă o sărbătoare a metalului şi a omului. eu am aflat abia de curând că această zi este 15 august.

Sigur, trebuia să-mi dau seama că nu putea să fie decât în luna lui „cuptor“. asocierea ei cu sărbătoarea Maicii Domnului este un atu, ştiut fiind că avem un protector cam pentru orice este important. Poate că acest moment ar trebui marcat mai puternic şi în mintea noastră, a celorlalţi, ca o sărbătoare a unor „prieteni“ fără de care existenţa noastră ar fi complet diferită.

Otilia Lupu traducător/trainer limbi străine Sincer, nu aş fi auzit de existenţa acestei zile festive dacă nu aş fi cunoscut oameni care lucrează în acest domeniu, Ziua Metalurgistului nefiind o festivitate îndeajuns de mediatizată. este o sărbătoare cunoscută mai mult celor din breaslă, cel puţin la noi. aflând şi data festivă, 15 august, când e marea sărbătoare religioasă a Sfintei Maria, am făcut rapid în minte o conotaţie, cred eu, plauzibilă. În spaţiul acesta ortodox încă s-a păstrat legătura dintre religios şi cotidian, dintre „a crede“ şi „a face“. De aici şi ideea căutării unui sfânt protector, pentru o anumită activitate desfăşurată. ideea sfântului protector are un istoric în spate, nu este rezultatul societăţii moderne, tehnologizate, mecanizate. acest lucru confirmă de altfel tradiţia îndelungată a meseriei de metalurgist.“

Viviana-Mihaela Boga, elevă, colegiul Tehnic de arhitectură şi lucrări Publice i.N. Socolescu Metalurgiştii sunt oamenii care tratează metalele pentru a obţine anumite proprietăţi. cel mai des am auzit denumirea de tehnolog metalurgist. Nu ştiam că metalurgiştii au o zi a lor, dar părerea mea este că merită să fie omagiaţi. Sunt oameni care muncesc din greu, iar eu îi respect pentru asta, mai ales în aceste vremuri dificile.

EVENIMENt / ZIUA MEtALURGIStULUI

/5/

presator electrozi, secţia electrozi; Bucea alexandru, electrician, secţia laminor; lepcaliuc ilie, macaragist, secţia laminor at-irc; Păcurariu Marin, poleitor filiere, secţia filiere; Pop Nicolae alexandru, maistru producţie, secţia TO; Puşcaş iulian, maistru mecanic, secţia TO; Vass atila, maistru electric, secţia laminor; Hegheş Sorin, maşinist transport, dep. Transporturi; Vass iosif, continuând o tradiţie care are drept scop aprecierea pompagiu, secţia laminor; Suciu adrian Dan, maistru activităţii angajaţilor, Mechel a acordat titlul de „cel mai energetician, dep. energetic; fejer francisc, maistru bun salariat al anului“ următorilor: energetician, dep. energetic; Pintilie Nicolae, maistru Mechel târgovişte: ignat George, şef sector elaborare, energetician, dep. energetic; Jucan ana, controlor caliOe2; Barbu Marian, oţelar, tate, departament cTc; Oe2; ilie Titus, electrician, Oe2; Gurzo lidia Niculina, laboCei mai buni dintre cei buni Verdeaţă Gheorghe, maistru rant încercări mecanice, demecanic, lBTPMu; ungureanu partament laborator; Sârb costică, finisator laminate, lBTPMu; Neacşu ion, la- Daniela, dep. export; Săutean Marinela, dep. aproviziominator, lBTPMu; cercel Gheorghiţa, laminator, nare; Dan Pavel, dep. Personal Salarizare; Popa Grigore, lBTPMu; Glăvan cristian crăciun, şef secţie adjunct dep.Tehnic; Dan Mirela emilia dep. cTc; Turean lătehnolog, lPMici; Manafu Nicolae, pregătitor montator crămioara Speranţa, dep. financiar; Mornea radu, dep. utilaj tehnologic, lPMici; cioabă Gheoghe Valentin, la- analiza Prot. inform.; Nicoară alin, secţia TO; iova minator, lPMici; Preda Jean, finasator laminate, T. Bare; Gheorghe, secţia laminor; Duca Horea, secţia laminor.

Oprin camelia Gabriela, maistru tehnolog dozare, Prefelicitări tuturor! gătire Materiale; Butincu Marius, şef secţie adjunct, auTO rMr, Transporturi; costache Gheorghe, şef atelier, fluide energetic; Oprea Gabriel, şef secție coordonator, electroenergetica; Nisipeanu constantin, şef serviciu, Depozite; Neață Mariana, controlor, controlul calității; Tudorache Delia adriana, contabil; Donoiu Descoperirea procedeelor de obținere a metalelor Victor radu, şef serviciu, export; Păducel Doru Sebaşi apoi utilizarea lor pentru realizarea unei game vastian, şef birou, Sistem HP. riate de unelte şi de arme a avut ca rezultat dezvoltarea Mechel Reparaţii târgovişte: rădulescu constantin, societăților antice. În Dacia fierul a început să fie folăcătuş; Dragomir Nicolae, strungar; cazacu constantin, losit începând cu peste 2 000 de ani în urmă. Numărul maistru; Maier Gheorghe, maistru. mare şi varietatea pieselor realizate din fier presupunea Mechel Сâmpia turzii: Turean alin Ştefan, laminator; cunoaşterea unor zăcăminte bogate şi a unor soluţii Tiplea-adi Mihai, trefilator, secţia TO; Mureşan Marius, tehnice pentru exploatarea eficientă. cele mai imporreglor maşini plase, secţia TO; amoasei Petru, maşinist tante minereuri prezente pe teritoriul Dacii erau cele cablar, secţia TO-cabluri-acT; calbajos Marin Mircea, lăcătuş, secţia laminor; Bartus Nicolae, termist tratabogate în oxizi: magnetit, hematit, limonit, siderit şi mentist, secţia TO-cabluri; Varga alexandru, pregătitor calcopirit. au fost descoperite peste 100 de astfel de locuri, în care exploatarea se făcea la suprafaţă sau prin galerii. În apropierea minelor s-au păstrat, de altfel, urme ale cuptoarelor.

După cum se ştie, fierul este un metal cu un punct de topire ridicat. el se obţinea din minereu, prin înlăturarea – sub influenţa temperaturilor înalte – a componenţilor neferoşi sau pamântoşi din minereu. rezultatul ing. Marian Balaş era un fier spongios, care putea fi prelucrat în atelierele şef secţie Întreţinere şi reparaţii, de fierărie şi transformat în arme sau unelte. Minereul Ductil Steel Buzău

iuTe ca Oţelul Stimaţi colegi, Vă rog să acceptaţi sincere felicitări cu ocazia acestei sărbători meritate – Ziua Metalurgistului!

De-a lungul secolelor, metalurgia continuă să fie temelia economiei, iar profesia metalurgistului, munca de zi cu zi a metalurgiştilor, este încă dificilă. Spiritul călit prin muncă şi înalta măiestrie a acestor persoane care contruiesc viitorul merită de-a dreptul să fie onorate şi stimate. În această zi de sărbătoare doresc să îi felicit atât pe metalurgiştii cu o vechime onorabilă în muncă, pe cei aflaţi la început de drum, precum şi pe toţi cei care, într-un fel sau altul, sunt legaţi de producţia metalurgică prin profesia pe care o au.

Tradiţiile seculare din metalurgie sunt dovada faptului că dintotdeauna, chiar şi în cele mai grele condiţii, metalurgiştii au ştiut să lucreze aşa cum nimeni alţii nu au reuşit. Mulţumesc colectivelor de la toate uzinele pentru munca onestă, profesionalismul, perserverenţa şi eficienţa pe care le-au demonstrat. le urez tuturor angajaţilor multă sănătate, reuşite pe plan profesional, satisfacţii cât mai numeroase la locul de muncă, bunăstare şi noroc! la mulţi ani!

Iury Guşcin Director general, Divizia Metalurgică est europeană Mechel

Paul Dumitrescu maistru mecanic, Secţia plase sudate, Ductil Steel Buzău „cu ocazia Zilei Metalurgistului urez colectivului din care fac parte, dar şi colaboratorilor, multă sănătate, fericire şi tot ceea ce îşi pun în gând să realizeze.“

Fierăriile dacilor

„În românia Ziua Metalurgistului este aniversată în aceeaşi zi cu sărbătoarea religioasă Sfânta Maria Mare, pe care vrem să o avem protectoare a breslei noastre, la fel ca şi marinarii. urez cu acest prilej colegilor din toate întreprinderile Mechel succese în viaţă şi le mulţumesc pentru colaborarea bună pe care o avem.

Mă gândesc acum mai ales la colegii de la câmpia Turzii, pe care îi întâlnesc cel mai des în raporturile noastre de muncă.”

Constantin Iarca liderul sindicatului Metal ’94 laminorul Brăila Putere de muncă, sănătate multă, realizări pe plan profesional şi personal. le transmit angajaţilor să aibă încredere în sindicat, pe care îl consider un fel de părinte al lor. este ziua celor care lucrează în domeniul metalului.

Până anul trecut, noi am ţinut să facem această sărbătoare pe 8 septembrie, pentru că aşa era prinsă în contractul colectiv la nivel de unitate. Începând de anul trecut ne-am aliniat la data de 15 august, ca toate celelalte combinate metalurgice din românia. anul trecut a fost cea mai reuşită aniversare de până acum. Grupul Mechel a dovedit că este aproape de muncitori. au fost organizate mai multe acţiuni pe faleza Dunării, ocazie cu care au fost decernate premii pentru salariaţii meritorii. Sindicatul a participat şi ne-am dori să continuăm, astfel încât să devină un fel de tradiţie. Sindicatul a făcut strategia, care a fost apoi discutată cu administraţia şi astfel au rezultat câteva proiecte foarte bune pentru muncitori, inclusiv competiţii de fotbal, tenis de masă, fotbal-tenis, şah, table.

Dumitru Onea şef garaj, Mechel Târgovişte „Tuturor colegilor din Grupul Mechel le doresc multă sănătate. Poate părea un clişeu, dar dacă omul e sănătos, reuşeşte să le facă pe toate. Metalurgiştii reprezintă o categorie specială de oameni, care ştiu ce înseamnă greul, care trec peste orice dificultăți şi nu dau niciodată înapoi. le-aş dori să aibă încredere în Grupul Mechel şi în stabilitatea firmei. un mesaj special pentru echipa de la Transporturi: aş vrea să ştie că am fost, sunt şi voi rămâne alături de ei, la bine şi la greu, şi sunt mândru că am asemenea colegi şi şefi. Transportul este ca sângele. Dacă circulația sângelui e bună, şi organismul se simte bine. Noi ne mândrim cu faptul că până acum nu am avut accidente, deci am putut asigura o circulaţie corespunzătoare.“

era zdrobit, spălat şi apoi sortat. Înainte de a fi introdus în cuptor era prăjit pentru a elimina apa şi a îndepărta componenţii neferoşi. ultima etapă de pregătire era aşezarea în straturi succesive de minereu şi mangal, la care se adăugau uneori şi bucăţi de calcar (piatră de var). arderea era întreţinută de curenţi de aer antrenaţi cu ajutorul foalelor, astfel că în cuptoare se obţineau temperaturi între 1300 şi 1450 de grade.

Piesele de fier erau lucrate apoi prin martelare – se încălzea şi apoi se întindea şi se uniformiza obiectul.

Se tăia piesa cu dălţile, apoi se suda, prin batere la cald, sau se găurea. calitatea obiectelor este dovedită de lipsa urmelor de zgură din piesele finite. Diferite procedee de călire asigurau duritatea şi rezistenţa obiectelor de fier prelucrate. Măiestria meşteşugarilor reiese din faptul că toate piesele găsite sunt călite, iar acest procedeu nu este aplicat uniform, ci executat diferenţiat, doar asupra părţilor active. sursa: http://enciclopedia-dacica.ro

/6/

PAGINA DE TIMP LIBER

LOcuRI cARE MERITĂ VIZITATE MĂcAR O DATĂ ÎN VIAȚĂ

ZONA ARIEşENI o minune a naturii la fiecare pas Pentru mine nu există un loc mai frumos în România decât ţinutul lui Avram Iancu.

Pe orice cărare ai merge, în orice direcţie, natura îţi va scoate în cale ceva unic. O peşteră plină de mister, gheţari care au câteva mii de ani, cascade şi lacuri cu apă de cristal, flori şi păduri răcoroase.

1

Premiem cel mai frumos zâmbet Realizaţi o fotografie cu cel mai frumos zâmbet al unui copil, al unei persoane dragi, al colegilor de muncă sau al unui animal de companie. Fiecare participant va trimite o singură imagine, în format electronic sau în plic, pe adresa redacţiei, până la data de 15 septembrie. Câştigătorul va fi desemnat şi anunţat în numărul din luna octombrie.

2

Nu uitaţi, până pe 15 august mai puteţi trimite la redacţie poze pentru concursul din numărul trecut, „Fotografia de vacanţă“. Vă aşteaptă un aparat foto digital Samsung, cu memorie de 2Gb, acumulatori şi încărcător.

1

scărişoara Pentru cei pasionaţi de drumeţie, cele 3 ore de urcat la pas nu par deloc o veşnicie. Peisajul este încântător, iar liniştea e abia întreruptă de câte o maşină ce şerpuieşte lin printre dealuri. Pe la jumătatea drumului ne alungăm oboseala discutând despre peşteră, cea mai mare cu gheaţă din România. Lungimea totală este de 720 m, iar intrarea principală dă acces la Sala Mare, care are un diametru de 50 de m. În ultimii 70 de ani grosimea stratului de gheaţă s-a redus continuu, cu aproape 2 m. Temperaturile ridicate de afară (începând din martie) se resimt în peşteră abia în luna mai, iar maximul termic din luna august se simte înăuntru abia în noiembrie. În urmă cu 3500 de ani, când s-a format blocul de gheaţă, condiţiile climatice erau diferite de cele de astăzi: temperaturi mult mai scăzute şi precipitaţii abundente. Înăuntru sunt peisaje de basm, imposibil de povestit.

Vă invit să le admiraţi, iar noi plecăm deja la alt drum...

2

cetatea de la colţeşti A fost ridicată pe vârful abrupt al unui munte calcaros, în urma invaziei tătare din 1241, când au fost produse pagube însemnate localităţilor Rimetea şi Colţeşti. Pe turnul nordic, înalt de 20 m, se păstrează o inscripţie care menţionează ca familia Thoroczkay a construit castelul în secolul XIII. În anul 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matei Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. În 1510 a revenit nobililor de Trascău (Thoroczkay), iar câţiva ani mai târziu a fost devastată de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja. Peisajul în care se află este fascinant şi dacă nu ne-ar ameninţa întunericul serii, am poposi aici ceasuri bune.

cONcuRs

3

POVEŞTI cu PIsIcI Carolina Bigu,

3

Groapa Ruginoasa La această rezervaţie naturală unică în Europa se ajunge uşor, urmând banda roşie a traseului marcat. Drumul este lin, umbros, printr-o pădure a cărei linişte e deranjată doar de susurul unui pârâu tocmai bun pentru a ne răcori. Cum s-a format? Ne spune chiar un localnic, întâlnit din întâmplare. O stivă enormă de calcare s-a dizolvat în timp săpând o groapă care pare un colţ din Canionul Colorado din America. Eroziunea lucrează şi astăzi foarte activ, săpând continuu şi mărind dimensiunile. Acum un secol părea mai degrabă o simplă alunecare de teren. Adâncimea este mai mare decât un teren de fotbal, iar diametrul are 600 de m.

De pe marginea ei te ia ameţeala. Văzută de la distanţă, pare o rană în corpul muntelui. La întoarcere ne răcorim la cascadă şi schimbăm impresii cu ceilalţi turişti. Concluzia vine de la sine: în zona Arieşeni există câte o minune a naturii la fiecare pas. Trebuie doar descoperită de cei care au drag şi pasiune pentru drumeţie.

Dragoş T.

redactor

Într-o lume în care grijile şi graba cotidiană ne cam copleşesc, compania unui prieten din lumea necuvântătoarelor ne poate scoate din rutina zilnică. Pe acest considerent, dar şi pentru că iubesc foarte mult animalele şi florile, am început să îngrijesc, în apartamentul meu de la bloc, mai întâi un pisoiaş vagabond căruia i-am oferit masă şi casă. În schimb el mă aşteaptă zi de zi cu iubire, drăgălăşenii de tot felul şi ştie chiar să zâmbească.

Acum… nu mai îmi aduc aminte exact cum am ajuns să am patru feline frumoase, iubitoare şi năzbâtioase: una ştie să aducă mingea la picior, alta mă îmbrăţişază, birmanezul cu priviri albastre şi duioase mă înconjoară la fiecare pas, iar ultimul sosit în familie, un metis albastru de Rusia, stă la pândă după uşă şi mă agaţă cu lăbuţa încercând să mă îmbie la joacă măcar câteva clipe.

uN scRIITOR, O cARTE, uN MINuT DE LEcTuRĂ Pun pariu cu toţi cei care vor citi acest articol − şi dacă pierd le ofer cartea despre care scriu − că nu s-ar aştepta ca în interiorul ei să găsească un dialog atât de simplu şi de firesc.

Fiecare dintre noi am trecut prin situaţii similare. Cred că avem în continuare prejudecata că autorii români scriu pretenţios, că sunt greu de înţeles sau că vorbesc despre lucruri numai de ei ştiute. Iată fragmentul promis, care contrazice acest lucru. De fapt cam toată cartea este scrisă în acest mod, relaxat şi firesc.

Mircea cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere de la Bucureşti. Este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori români în ţară şi în străinătate. În prezent este conferenţiar la Facultatea de litere. A scris poezie, proză, eseuri şi critică literară.

A obţinut numeroase premii literare.

strada, numărul, sectorul...Buletinul, CN-ul (îl ştiţi pe de rost?)... Bun! Acum trecem la poveste.

Scrieţi. Când ziceaţi că aţi primit plicul?

- Azi-dimineaţă.

- Bun. „În dimineaţa zilei cutare...“ Eraţi acasă?

- Da. - „... aflându-mă la domiciliul meu...“ Ei, ce s-a-ntâmplat?

- A sunat telefonul.

Ei, ia spuneţi, cum este? Cine a pierdut - Uite cum facem, zise locotenentul, tră- pariul? V-am stârnit interesul pentru această gându-se de colţul basmalei de la gât. Dumnea- carte? Scrieţi-mi pe adresa redacţiei şi putem voastră povestiţi şi eu formulez. Îmi spuneţi, începe un dialog la fel de simplu şi poate chiar aşa, câte-un lucru deodată şi vă dictez eu după mai interesant. aia ce să scrieţi. Că scrisul cere experienţă, nu Până atunci vă mai spun doar atât. Voluse pricepe toată lumea ca la fotbal. Omu’ nu ştie mul se citeşte uşor, este amuzant şi nu te face ce să zică mai întâi, dacă-l iei repede şi-l pui să să îţi pară rău că ai dat banii pe el. Sunt trei dea o declaraţie, începe din mijlocu’ grămezii, poveşti bazate pe experienţe trăite direct de ca găina: „Dom’le, eram pe stradă şi să vezi că autor, dar amplificate pe ici, pe colo, de dragul vine unul la mine şi nu’ş ce...“ O bulibăşeală- comicului, „fără intenţia de a face rău nimăntreagă din care nu mai pricepi nimic. Păi nu nui” (pentru că, în proza care dă titlul volumuaşa tată. Şi lucrurile astea se fac cu şartul lor, lui, foarte multe dintre personaje sunt colegi uitaţi modelul aici: uitaţi modelul aici: subsem- de generaţie, menţionaţi cu numele real). natul cutare...domiciliat...legitimat cu B.I. numărul... Ia scrieţi dumneavoastră unde staţi, Dragoş T.

Din episoadele simpatice din casa mea, vi-l prezint pe „mezinul familiei“, motănelul galben din imagine, care adună lucrurile de dimensiuni mici şi le scufundă cu tact în vasul cu apă. Este atât de încântat de isprava lui încât niciodată nu m-am gândit să-i stric plăcerea şi să-l dojenesc. Am mai văzut scena aceasta drăgălaşă la copilaşul unor prieteni, care abia învăţase să meargă.

Daca iubiţi şi plantele de apartament şi aşezaţi ghivece cu flori în toate colţurile luminoase ale casei, iar de la intrare vă întâmpină un acvariu cu peştişori multicolori, să ştiţi că aveţi asigurată pacea interioară, bucuria şi armonia în familie. Să-ţi amenajezi căminul ca să te reprezinte şi să te simţi bine nu e un hobby, e o regulă în viaţă.

pRODUCŢIE / pRODUCTIvITATE

Producţia creşte, creşte.

DICŢIONAR METALURGIC

Ce facem însă cu productivitatea?

Deşi a progresat substanţial în ultimii ani, România are încă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele din Occident. Motivele acestei rămâneri în urmă înseamnă o productivitate scăzută. De aceea valoarea pe care o produce un muncitor din România pe parcursul unui an este cam la jumătate faţă de valoarea produsă de un muncitor din vest. Ca să înţelegem cât suntem de departe, ne ajutăm de câteva cifre. Dacă România va creşte anual productivitatea cu 5,5% până în 2015, abia vom atinge un nivel de circa 55% din media europeană, ceea ce oricum este destul de puţin. Şi totuşi, să fim sinceri, nu e aşa că atunci când auzim ştiri despre creşterea producţiei sărim în sus de bucurie şi ne frecăm mâinile a bunăstare? Ne spunem că vor creşte imediat şi salariile.

Concluzia pare logică, dar la o analiză puţin mai atentă vom constata că poate să fie foarte înşelătoare.

Productivitatea este determinătă de mai mulţi factori cum ar fi: calitatea şi performanţele echipamentelor de producţie – cu alte cuvinte, dacă utilajele sunt bune, este posibil să crească şi randamentul; calitatea forţei de muncă − altfel spus, dacă

/7/

muncitorii sunt pricepuţi şi se ţin de serios de treabă, sunt de aşteptat rezultate bune; inovarea şi progresul tehnologic – adică folosirea celor mai recente descoperiri tehnologice pentru diminuarea costurilor şi creşterea calităţii. În analiza făcută în imaginile de mai jos se poate vedea că cifrele de producţie au crescut binişor faţă de anul trecut. Volumul de producţie este însă o simplă cantitate totală, pe care o exprimăm în mii de tone. Nu este însă deloc obligatoriu ca o cantitate mai mare obţinută să însemne şi o productivitate mai bună, mai ales dacă procentul rebuturilor e ridicat sau când costurile de producţie sunt, de fapt, mai mari decât ar trebui. Dacă fluxul de producţie nu este eficient, atunci o creştere a volumului înseamnă, de fapt, o mărire a pierderilor. De aceea este important ca înainte de entuziasm să stăm şi să analizăm cu atenţie, fiecare la locul nostru de muncă, dacă în procesul de fabricaţie s-au îndeplinit toate condiţiile pentru ca şi productivitatea să fie ridicată. Doar împreună, o producţie mare şi o productivitate bună înseamnă bunăstare şi gânduri despre măriri salariale. Altfel, e doar un mod de a ne fura singuri căciula.

METIZE Dacă veţi căuta cuvântul metize în dicţionarele din România nu veţi avea succes.

Adică nu îl veţi găsi. Nu încă. El nu a fost introdus pentru că este un termen nou, inventat chiar în domeniul metalugic, mai precis la întreprinderile Grupului Mechel.

Originea cuvântului este limba rusă, unde s-a format din alăturarea primelor litere din cuvintele metalliceskie izdelia, care înseamnă obiecte metalice. În general metizele pot fi împărţite în două categorii mari: cele de largă folosinţă (foarfece, cutite, pile) şi cele industriale (sârmă, bandă metalică, plasă sudată, cuie, arcuri). În limba română cuvântul tinde să fie tot mai folosit în mediul de lucru profesional, pentru că este un termen generic, pentru care, până acum, nu exista un nume.

DATE COMpAraTIvE ALE pRODUCŢIEI LA MEChEL CÂMpIA TURZII Ieşirea din criza economică şi relansarea economiei în ţări precum Germania şi Polonia s-a regăsit şi în exportul produselor noastre din sârmă: fibră metalică +23.7 % sârmă pentru cabluri +29.8% cabluri de tracţiune +23.6 sârmă pentru fibră +18.1% sârmă moale zincată +9.4%

Creşterea exporturilor în 2011 reprezintă de fapt relansarea producţiei industriale la nivel mondial. Nivelul ridicat de livrări la export s-a înregistrat mai ales la produsele laminate oţel beton +22.9% sârmă laminată +30.3%

pRIMELE 6 LUNI DIN 2011 METIZE 24 205 LAMINATE 47 211

+ 25%

+ 13,3% pRIMELE 6 LUNI DIN 2010 METIZE 18 239

În 2011 s-au livrat la export produse care nu au fost cerute anterior pe piaţa externă: plasă sudată, sârmă cu profil periodic şi sârmă cu rezistenţă sporită.

LAMINATE 18 287

DATE COMpAraTIvE ALE pRODUCŢIEI LA DUCTIL STEEL BUZĂU

pRIMELE 6 LUNI DIN 2011

pLASE SUDATE

pRIMELE 6 LUNI DIN 2010

%

+ 68

%

pLASE SUDATE

+ 43

CUIE

+ 41

SÂRMĂ ZINCATĂ

%

CUIE SÂRMĂ ZINCATĂ

pieţe de export menţinute în 2011 Algeria, Cehia, Israel, Ungaria pieţe de export cu cotă crescătoare Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Serbia pieţe de export noi în 2011 Belgia, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Republica Moldova, Olanda, Slovacia, Turcia

/8/

model de viaȚĂ

40 de ani Gabudean Teodor, MCT Lorinczi Vasile, MCT

35 de ani Dragomir Nicolai, DSB Popescu Lenuța, DSB Benko Francisc, MCT Popa Ambrosie, MCT Stoica Cornel Ovidiu, MCT Bot Petre, MCT Szasz Tibor, MCT Ciorba Cornel, MCT Radu Nicu, LB Ifrim Vasile, LB Gavrilă Mihalache, MRT Stoian Toma, MRT Bejenaru Maria, MT Tarca Aurel, MT Dobre Nicolae, MT Manea Ana, MT Ștefan Aurica, MT Moldoveanu Antoaneta, MT Păducel D.G. Sebastian, MT Niță Corvin, MT Andreescu Iulian, MT Vlad Gheorghe, MT Matei Maria, MT Merda Nicolae, MT

30 de ani Minciuna Lăcrămioara, DSB Mihalcea Ștefan, DSB Bădău Dănuț, DSB Pop Maria, MCT Luca Laurean, MCT Fabian Ladislau, MCT Abrudan I. Dumitru, MCT Feyer Zoltan, MCT Antal Elena Ana, MCT Hinsa Valeriu, MCT Checiches Emilia, MCT Petraș Daniela S., MCT Incze Catia Iulia, MCT Moldovan Virginia, MCT Sârb Cornelia, MCT Bozdog Dumitru, MCT Busuiog Anina, LB Tudorache Costel, LB Macra Marius, MRT Tănase Ion, MRT Fetiță Ioan, MRT Pieptea Aurel, MRT Ghencea Victoria, MT Tamaș Mihaela Sorina, MT Safta Dorel, MT Baicu Ion, MT Lungu Maria, MT Nițescu Valentin, MT Palas Valerica, MT Drăgoi Ileana Letiția, MT Cenușe Ion, MT Năstase D. Cătălin, MT Duță Ștefan, MT Căpraru Viorel, MT

25 de ani Nemeth Ludovic, MCT Vulcan Pavel, LB Dumitrache E. Liliana, MRT Gilea Aurel, MRT Fifiala Constanța, MT Grecu Darie, MT Năstase Florin, MT

foto: Valentin Borisov

Aniversări de muncă / august 2011 / Stan Mariana, MT Ene Rodica, MT Cristea Mariana, MT Savu Marius Eugen, MT Crețu Elena, MT Săvoiu G. Gabriel, MT Zamfir Gheorghe, M

20 de ani Apahidean V. Dănuț, MCT Rad Dan, MCT Rus Mihai, MCT Socia Călin, MCT Berchișan V. Gabriel, MCT Nagy Marton, MCT Pamfilie Cornel, MCT Mureșan Cristian-M., MCT Caucean Călin, MCT Szekely Ioan, MCT Molnar Mihai, MCT Pop Cristian, MCT Bârsan Iuliu, MCT Coroian Vasile Ioan, MCT Dobrican M. Emil, MCT Filip Marius, MCT Filip Sorin, MCT Socaci Dan, MCT Ursache Marius, MCT Bogătean Valentin, MCT Ludușan Valer, MCT Oprea Daniel, MRT Paraschiv Gheorghe, MRT Stan Cristian, MRT Vișan Claudio Tony, MT Udroiu Florian, MT Hagiu Sorin Giorge, MT Neagoe Gheorghe, MT Safta Ion, MT Stroie Constantin, MT Prodan Marian, MT Balint Miluta Cristinel, MT Pehoiu Ion, MT Popa Eugen, MT Măcriș Ion Sorinel, MT Voinea Adrian, MT Coman Nicolae, MT Movileanu Mihaela, MT Dinu Marian, MT

15 ani Bozdoc Virgil, MCT Cadis Baica Florin, MCT Boboș Liviu Ioan, MRT Clinciu Silviu, MT

10 ani Crișan Marcela, MCT Contea Ionel, MCT Man Liviu, MCT Arsene Nicolae, MRT Dulea Adrian, MT Vatavu C. Narcis, MT Gagiu Constantin, MT Marin Radu Alexandru, MT Stanciu G. Valentin, MT Uta valentin, MT Badea Cecilia, MT Plavie Constanța, MT Neacșu Mihai Victor, MT Degeratu Adrian, MT Pîrvan Irinel Antonio, MT Bucureșteanu Florin, MT Ionaș Vasile, MT Dascălu Marian, MT

„Principala calitate a unui părinte este să devină prietenul copiilor lui“ Nicoleta Mărgineanu lucrează la Ductil Steel Buzău din 1987, când a terminat şcoala profesională şi mai apoi liceul. Are şase copii – comoara şi sensul vieţii ei. Îi creşte singură şi este mândră de asta. Marilena Tărcan, şefa secţiei de zincare din colectivul căreia face parte Nicoleta, ne-o prezintă scurt, dar din toată inima: „un Om şi o Mamă cu majuscule, o angajată model.

Am avut plăcerea să o cunosc pe când era o domnişoară fragilă şi sensibilă, ca o floare de crin pe un câmp de oţel şi beton.“ Discuţia noastră a avut loc chiar pe aleile înflorite şi primitoare ale fabricii de la Buzău. Nu am vrut un interviu oficial, cu întrebări şi răspunsuri seci, ci o discuţie ca între prieteni, deşi ne-am cunoscut abia cu această ocazie. De la o replică la alta, povestea noastră s-a clădit pas cu pas şi am aflat, în cele din urmă, o frumoasă lecţie de spus mai departe. „Viaţa este frumoasă aşa cum am primit-o, ne mărturiseşte încă de la început colega noastră de la Buzău.

Am şase copii pe care-i cresc cu salariul de la fabrică.

Alături de ei am învăţat că pentru a te bucura nu este nevoie nici de mulţi bani, nici de putere, nici de toate lucrurile materiale după care suntem tentaţi să alergăm tot timpul. Desigur, au şi acestea rostul lor, dar nu trebuie să depindem doar de ele.

Oana, fiica mea cea mare, are 18 ani şi tocmai a susţinut cu succes examenul de bacalaureat. A obţinut 10 la Limba Română, iar acum este studentă la ASE în Bucureşti. A participat mereu la olimpiadele de chimie, biologie, fizică, geografie şi la română, obţinând anul acesta locul 42 pe ţară. În spatele unor asemenea rezultate se află multă, multă muncă şi seriozitate. Fiind cea mai mare, a devenit pentru fraţii ei şi prietenă, şi mamă, iar uneori şi şefă. Ionuţ (16 ani) şi Alexandra (14 ani), au adus şi ei acasă câte o medalie de argint, pentru că fac parte din echipele de volei ale CSS Buzău. Deşi urmează Liceul sportiv, pentru amândoi învăţătura rămâne pe primul loc. Andrei trece acum în clasa a şasea. Este o fire mai retrasă şi sensibilă. Nici el nu face excepţie de la regula din familie. Învaţă bine şi aduce tot timpul note bune. Mihail trece în clasa a patra. Ca să-l descriu cel mai bine, trebuie să ştiţi că, dintre noi toţi, el este primul la

biserică în fiecare dumincă. Iosif este mezinul familiei şi abia acum va merge la şcoală, pentru care deja îşi adună rechizitele. Nu are încă ghiozdan, dar până la toamnă voi găsi resurse să înceapă lecţiile aşa cum îi stă bine unui boboc. Fiind cel mai mic, este protejatul tuturor. Când ne întoarcem acasă îl luăm mai întâi în braţe şi îl smotocim bine. Atunci realizez că suntem o familie mare şi unită. Fiecare copil are un caracter aparte şi aparţine câte unei generaţii cu specificul ei, deci trebuie abordat separat, după nevoile lui. După orele de muncă din secţie, care mă ţin permanent cu atenţia la maxim, mă întorc acasă unde îmi trebuie chiar mai multă grijă. Vreau să pot să comunic bine cu fiecare dintre copii, să reuşesc să ajung la inima lor, să le înţeleg frământările. Consider că principala calitate a unui părinte este să devină prietenul copiilor lui.”

Am mai înţeles din discuţie că hotărârea de a-i orienta către sport i-a responsabilizat şi i-a disciplinat pe copii.

Aceasta a fost una dintre deciziile cele mai bune pentru ei. Cu gândul că tot ceea ce face trebuie să fie un exemplu bun de urmat, mămica din povestea noastră ne spune că îi este cel mai dor să citească o carte, dar îi este greu să rupă din timpul liber o frântură numai pentru ea, aşa că merge mai departe şi lasă loc priorităţilor din familie.

Dorinţa cea mai mare este să facă din copii nişte oameni adevăraţi. Nu funcţii şi posturi înalte îşi doreşte pentru ei, ci să fie persoane destoinice, de încredere. „Greutăţile pe care le avem de trecut nu înseamnă o bătălie pierdută.

Orice înfruntare a problemelor te fac mai rezistent, mai înţelept şi un om de calitate.“ a consemnat Carolina Bigu

Comitet redaCţional

ContaCt

Director general Divizia Metalurgică Est Europeană Mechel: iury GuşCin

adresa: str. Puskin 10-12, etaj 3, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996 tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

Carolina BiGu olga Chumakova Cristian drilea irina şiman dragoş tudor (redactor-şef)

Tipar executat la Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro ISSN 2068-9497

tiraj: 6 000 exemplare