Dilemateca, anul VII, nr. 72, mai 2012 by Dilema veche

DILEMATECA Anul VII l nr. 72 l mai 2012

SCRIERI

AUTORI

LECTURI

INTERVIU Sofi Oksanen DOSAR R`zvan }upa Prezen]a poeziei PROFIL Florentina S창mih`ian ANCHET~ Ce v` lipse[te din Rom창nia / \n Republica Moldova? MERIDIANE Petre R`ileanu O dansatoare rom창nc` \n avangarda parizian` AVANPREMIER~ Gheorghe Cr`ciun Femei albastre

pagina 2

3,14TECA pentru anul viitor. Titlul exact este The Wind Through the Keyhole, iar pre]ul este de 18 euro. {i cei care-l plac pe Stephen King, [i cei care-l consider` un autor de gen n-au cum s` nu recunoasc` c` avem de-a face cu un maestru. Nu doar \n materie de co[maruri, ci [i de marketing. A. M. S.

n Din New Yorker-ul ap`rut pe 16 aprilie 2012: „|ncep\nd cu diminea]a zilei de 15 aprilie 1912 [da, tocmai s-au \mplinit 100 de ani de-atunci, n.m.], c\nd «Titanicul» s-a scufundat \n Oceanul Atlantic, lu\nd cu el cinci piane mari, 8000 de furculi]e de dineu, un pupitru de comand` cu 50 de telefoane, 29 de boilere, un exemplar gravat cu pietre pre]ioase din Rubaiatele lui Omar Khayyam [i mai mult de 1500 de vie]i, lumea nu s-a mai oprit din scris (...). |ntr-o vreme, se ajunsese la o asemenea satura]ie, \nc\t Times a fost nevoit s` tip`reasc` urm`torul avertisment: Ca s` scrie]i un poem despre «Titanic» demn de a ap`rea la noi \n revist`, trebuie s` ave]i ceva mai mult dec\t h\rtie, creion [i puternica senza]ie c` dezastrul a fost unul de propor]ii“. Un avertisment care li s-ar potrivi de minune grafomanilor din toate timpurile. L. V.

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

n Dac` Decojind ceapa a lui Günther Grass a fost lacrimogen`, iar Varza re\nc`lzit` de Irvine Welsh fad`, de[i de preferat {uncii pe p\ine a lui Charles Bukowski sau Supei lui Kafka de Mark Crick, v` recomand s` s`ri]i peste Pedantul \n buc`t`rie de Julian Barnes [i s` lua]i Manualul canibalului de Carlos Balmaceda. Ca desert, dac` |n zah`r de pepene de Richard Brautigan vi s-a p`rut cam dulce, Triste]ile de l`m\ie de Julian Barnes prea acre, Fructele m\niei ale lui John Steinbeck amare, dac` de Explozia \nt\rziat` a fructelor de mango a lui Mohammed Hanif v-a fost ni]el team`, iar Anotimpul fructelor de mango de Amulya Malladi a trecut, atunci nu v` r`m\ne dec\t s` visa]i la o Livad` de mango de Robin Bayley, c`ci Portocalele nu s\nt singurele fructe de Jeanette Winterson. Romane pentru toate gusturile! M. C.

n Pe o pagin` de Facebook, consacrat` scriitorului Stephen King, a fost postat anun]ul cum c` se va publica \n cur\nd o \nregistrare cu un fragment audio din noua carte a autorului (din saga The Dark Tower). Rezultatul: efervescen]`. Post-ul a fost preluat imediat pe pagina Fans of Stephen King [i \ntr-o singur` zi a str\ns 5200 de like-uri. O pre-comand` a c`r]ii audio se poate face de acum

n |n Cititorul din pe[ter`, parabola portughezului Rui Zink despre arta lecturii, exist` un personaj (marinarul Keequog) care are tatuate pe corp 626 de poeme [i trei romane, \n 15 limbi ale p`m\ntului, C\ntarea C\nt`rilor fiind plasat`, bine\n]eles, undeva \n dreptul inimii. La un moment dat, mai apare \n carte [i o hart` misterioas`, scrijelit` cu un v\rf de piatr` tot pe o bucat` de piele de om... }i se cam face pielea de g`in`. {i ]i se cam face chef de un suport electronic cinstit. C. C. n Din 1978 \ncoace, revista The Bookseller decerneaz` anual, pe baza voturilor primite de la cititori, premiul Diagram pentru cel mai ciudat titlu de carte. |n 2012, premiul a fost acordat, oarecum straniu (dar criteriile cititorilor pot fi [i ele ciudate), volumului intitulat G`te[te cu Poo de Saiyuud Diwong (poo fiind cuv\ntul thailandez pentru „crab“ [i, totodat`, porecla lui Saiyuud Diwong; cum \ns` acela[i poo are, \n englez`, un \n]eles scatologic, poate c` aici st` ciud`]enia). Lista scurt` a titlurilor intrate \n competi]ie mai cuprindea urm`toarele volume: Un secol de dragare a nisipului din Canalul Bristol, vol. II, de Peter Gosson; Modelele de [osete estoniene \n \ntreaga lume de Aino Praakli; Marea panic` a penisului din Singapore [i viitorul isteriei \n mas` americane de Scott D. Mendelson – o analiz` a epidemiei cazurilor de sindrom Koro (teama de mic[orarea penisului) care a lovit insula Singapore \n 1967; Jurnalul de c`l`torie al dlui Andoh \n Mun]ii Pennine. Memoriile unui specialist japonez \n determinarea sexului la g`ini, ajuns \n 1935 la Hebden Bridge – povestea lui Koichi Andoh, care a c`l`torit din Japonia spre Yorkshire \n anii ’30 pentru a-i \nv`]a pe lucr`torii de la o cresc`torie de p`s`ri cum s` determine sexul puilor de o zi; Taxonomia scaunelor de birou de Jonathan Olivares; Ciuperca \n arta cre[tin` de John A. Rush – \n care autorul sus]ine c` Iisus ar fi o \ntrupare a Sfintei Ciuperci, Amanita muscaria. D. S. n „Trebuie restaurat` monarhia \n Rusia [i cel mai potrivit candidat la tron ar fi prin]ul Harry, fiul cel mic al lui Charles [i al Dianei; are \n vene mai mult s\nge rusesc dec\t Nicolae al II-lea, ultimul ]ar; ar trebui doar s` \nve]e ruse[te.“ Vi se pare o tr`snaie? Nu, e punctul de vedere al miliardarului Boris Berezovski, refugiat \n Marea Britanie. R. C. n Recenta „opera]iune“ a agen]ilor secre]i americani \ns`rcina]i cu paza pre[edintelui Obama \n Columbia, cea cu prostituatele, a st\rnit un \ntreg scandal \n Statele Unite [i nedumeriri \n Columbia unde, cic`, nu s-a

prea \n]eles care-i necazul „moral“, dat fiind c` \n Columbia prostitu]ia nu e ilegal`. |n schimb, pentru columbieni situa]ia a fost jenant`, \ntruc\t unul dintre principiile de baz` ale stabilimentelor cu pricina este discre]ia. {tim asta [i din c`r]ile columbianului García Márquez. Tot a[a cum, din c`r]ile lui Mario Varga Llosa, din \nvecinatul Peru, [tim ce necazuri poate aduce amestecul dintre militari [i prostituate. Dar agen]ii care-l p`zesc pe Obama n-au avut probabil acces la asemenea documente. A. M. n |n varianta italian` a volumului Tovar`[e de drum, doamna Maria Luisa Lombardo a tradus – foarte expresiv – un text al meu, f`c\nd [i o glum` involuntar`. O transcriu \n italian`: „Includeva anche letteratura e casi clinici, ed epigrammi, e attualità mediche, e una rubrica di moda, persino della piccola pubblicità, che alla’epoca esisteva solo in România literar`“. Mic` publicitate era \nainte de 1989 doar \n România liber`, dar v` pute]i imagina cum ar fi sunat ea dac` ar fi fost \n România literar`? S. S. n Sigla Google din 9 mai a fost dedicat` arheologului Howard Carter, descoperitorul morm\ntului lui Tutankhamon, data de 9 mai fiind [i Ziua Uniunii Europene. Coinciden]a face parte din realitate: s`rb`torirea Uniunii p`le[te \n fa]a civiliza]iei egiptene, iar tr`inicia descoperirilor arheologice merit` mai mult` aten]ie dec\t nou inventata comunitate. S. G. n Zahar Prilepin este, mai mult ca sigur, cel mai cunoscut autor rus contemporan. Romanele sale, traduse \n toate limbile de circula]ie, s\nt citite [i citate peste tot \n lume. Ceea ce-l face pe Prilepin s` spun`, f`r` modestie, c` „a f`cut treab` bun`, a \nvins putinismul“. A spus-o \ntr-un interviu cu exact dou` zile \nainte ca Putin s` fie uns din nou pre[edinte al Federa]iei Ruse. M. M. n Descop`r \nt\mpl`tor \ntr-o debara Sfaturi pentru tinere gospodine (Editura Ceres, 1983). Am re]inut: „Este bine de [tiut c` \n procesul tehnologic de preg`tire a bucatelor pentru a deveni comestibile [i gustoase se petrec diferite transform`ri chimice, care adesea s\nt \nso]ite de emana]ii de mirosuri, unele pl`cute, altele dezagreabile. De aici necesitatea unor rochii speciale sau halate care s` fie purtate \n timpul preg`tirii m\nc`rurilor. Nu s\nt indicate capoatele lungi. Halatul sau rochia pentru buc`t`rie va fi completat` de un [or]ule], o bonet` sau o b`sm`lu]`“. Vorba ceea (tot din vremurile respective): „Gospodina c\nd e bun`, rostul casei merge strun`!“. A. P.

Sofi Oksanen

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Sofi Oksanen (n. 1977) a studiat literatura [i dramaturgia la Helsinki, devenind cunoscut` odat` cu romanele Stalinin lehmat (Vacile lui Stalin, 2003) [i Baby Jane (2005). |n 2007 scrie piesa de teatru Puhdistus (Purificare), care s-a bucurat de un mare succes pe scena Teatrului Na]ional Finlandez [i a stat la baza romanului cu acela[i titlu, publicat \n 2008. Purificare s-a plasat \n topul best-seller-urilor finlandeze [i i s-au decernat numeroase premii de prestigiu, printre care: The Nordic Council Literature Award, Prix Femina Etrange, A Barnes & Noble Summer 2010 Discover Title, The European Book Prize, Prix du Roman FNAC. Purificare a ap`rut \n traducerea romĂ˘neasc` a Adelei Viktoria Korshin la Editura Polirom \n 2012.

DILEMATECA

INTERVIU

â&#x20AC;&#x17E;A scrie este \ntotdeauna un act politicâ&#x20AC;&#x153; Publicat` \n Finlanda \n 2008 [i primit`, at\t de critici, c\t [i de cititori, cu un entuziasm f`r` precedent, Purificare, cartea lui Sofi Oksanen, a devenit unul dintre cele mai citite romane finlandeze ale tuturor timpurilor, ating\nd tirajul de un milion de exemplare v\ndute \n \ntreaga lume. N`scut dintr-o pies` de teatru jucat` cu succes \n peste zece ]`ri, bestseller interna]ional, tradus p\n` acum \n 43 de limbi, romanul Purificare a ad`ugat \n portofoliu peste zece premii literare interna]ionale de prestigiu, iar acum se afl` \n curs de ecranizare [i de adaptare pentru oper`.

V` mai aminti]i prima poveste scris`? Nu-mi amintesc. S-a \nt\mplat acum mult timp, aveam [ase sau [apte ani, eram mult prea mic`. Acum s\nte]i scriitoare a[a cum v-a]i dorit, [i \nc` una de succes. Cum manageria]i acest succes? Eu scriu \n limba finlandez`, [i ar fi fost o nebunie din partea unui autor finlandez s` viseze c` ar putea fi vreodat` tradus. Asta e o realitate ce nu poate fi negat` de cei mai mul]i dintre scriitori. Purificare a fost un roman bine primit de public [i multipremiat; crede]i c` a]i atins un punct sensibil cu subiectul acestui roman? Nu po]i avea succes dac` nu atingi pe cineva cu ceea ce scrii. |n ]`ri diferite au fost reac]ii diferite, ceea ce pe mine m-a interesat foarte mult. Pentru unii cititori, Purificare e un roman despre gelozia dintre dou` surori, pentru al]ii e despre dragoste, pentru al]ii, despre trafic sau ocupa]ia sovietic`. Conteaz` mult background-ul cititoru-

lui, pentru c`, p\n` la urm`, el decide despre ce e povestea. Cum am spus, \n diferite ]`ri au fost reac]ii diferite. De exemplu, cartea a ie[it \n Finlanda \n 2008, iar prima ei traducere a fost \n estonian`, urmat` apoi de alte ]`ri nordice. Cea mai mare diferen]` dintre Finlanda [i Estonia a fost faptul c` \n Finlanda cei mai mul]i se concentrau pe trecutul recent al Estoniei, pe ceea ce a reprezentat traficul de persoane. Dar, c\nd traducerile au ajuns \n alte state nordice, acest subiect nu a mai fost la fel de interesant Subiectul din Purificare v-a preocupat, de vreme ce a]i scris, mai \nt\i, o pies` de teatru. A]i avut un scop anume c\nd a]i \nceput s` scrie]i [i un roman? Nu, un roman este ca o simfonie, are multe p`r]i [i multe aspecte, prin urmare nu po]i s` spui \n mod clar c` ai o anume misiune. Po]i s` ]i-o spui ]ie \ns`]i, dar \n final, dup` ce cartea este scris`, nu mai depinde de tine, pentru c` ea va fi filtrat` de subiectivismul fiec`rui cititor. Cum am spus, cititorii mei au multe niveluri de interpretare a romanului. C\t despre subiect, s\nt, de fapt, mai multe [i nu pot alege doar unul pentru a spune ce a contat atunci c\nd m-am decis s` scriu piesa [i apoi [i cartea. Mi-am dorit, de exemplu, s` scriu o pies` cu o femeie b`tr\n` \n rolul principal, asta pentru c` actri]ele

pagina 3

Am citit c` a]i \nceput s` scrie]i de mic`... Am scris dintotdeauna, chiar dac`, fiind mic`, de multe ori nu \n]elegeam exact ce \nseamn` acest lucru. Exista o revist`, o revist` pentru copii, [i, dup` ce mi-a \ncol]it \n cap aceast` idee, c` mi-ar pl`cea s` devin scriitoare [i s` scriu pove[ti frumoase, am citit \n acea revist` c` a fi scriitor e cea mai popular` meserie printre cele dorite de copii. Atunci am fost surprins` pentru c` eu nu cuno[team pe nimeni care s`-[i doreasc` s` fie scriitor, prin urmare m-am g\ndit c`, dac` toat` lumea vrea asta, atunci dorin]a

mea nu prea mai avea sens. A[a c` am renun]at la aceast` idee p\n` pe la 12 ani, c\nd am realizat c` acea revist` nu era vreo autoritate \n materie de literatur` [i c`, de fapt, promova un fel de politic` educa]ional` prin care dorea s`-i \ncurajeze pe tineri s` scrie.

pagina 4

INTERVIU da, ]ar` \n care \nc` din anii ’70 scriitoarele au fost foarte active, a fost perceput` astfel. Noi avem o alt` istorie literar`, influen]at` de rela]iile de putere dintre sexe. O avem, spre exemplu, pe Märta Tikkanen care a scris [i \n finlandez`, [i \n suedez`. Ea a scris un roman, Manrape, care \n acea perioad` a avut un mare impact. Oamenii o scuipau pe strad` c\nd o \nt\lneau. Prin urmare, noi, scriitoarele din Finlanda, avem c\teva decenii de vizibilitate [i publicul nu ne trece cu vederea. Cu toate acestea, este pu]in ciudat faptul c` o carte scris` acum 30-40 de ani este \nc` tradus` [i reeditat`. Asta \mi dovede[te c` romanul scriitoarei Märta Tikkanen a atins un punct vital [i c` este \nc` actual. Doar c` Märta Tikkanen a fost mult mai direct` [i mult mai politic` \n atitudine [i abordare dec\t mine. care \mb`tr\nesc nu au roluri de jucat pe scen`. Exist` multe roluri pentru tinere, dar nu [i pentru cele care \mb`tr\nesc. Legat de acest personaj v\rstnic, trebuie s` povestesc o mic` \nt\mplare. Pe coperta finlandez` a c`r]ii apare o b`tr\n` [i, \n prima faz`, editorii au considerat c` ar fi mai bine s` pun` o femeie t\n`r`, \ns` eu am insistat. Acum, dup` ce am v\ndut destul, to]i spun c` este o copert` superb`, dar eu nu am uitat discu]iile [i negocierile din perioada \n care trebuia s` decidem cum va ar`ta coperta romanului.

Crede]i c` societatea finlandez` este mai prietenoas` cu scriitoarele? Da, este un sistem prietenos cu scriitorii de gen feminin, nu are neap`rat o problem` cu acest lucru, \ns` e un sistem neprietenos cu imigran]ii. Iar eu s\nt abia a doua genera]ie de imigran]i din familia mea. V-a]i asumat \n mod public faptul c` s\nte]i feminist`. V-a influen]at cariera acest lucru? Studiile despre femei [i de gen m-au interesat \n mod direct [i am citit mult pe aceast` tem` \n Universitate. De aceea, c\nd a ie[it prima oar` cartea \n Finlanda, am fost surprins` s` constat faptul c` a fi feminist` este \ntruc\tva o problem`, un subiect sensibil \n spa]iul public. Eu consider c` feminismul este pentru toat` lumea, nu cere dec\t lucruri normale, decente [i m-a uimit s` constat reticen]a cu care aceste idei \nc` mai s\nt primite \n societate. Legat de modul \n care a fost perceput` cartea, eu am mai mul]i cititori b`rba]i. Cu unul dintre ace[tia m-am [i \nt\lnit pe strad` [i a ]inut s`-mi spun` c` el nu \n]elege de ce acest roman este perceput ca fiind feminist sau despre femei, pentru c`, \n opinia lui, orice b`rbat are \n via]a lui o mam`, o so]ie sau o iubit` [i c` acestea s\nt cele mai importante persoane din via]a lui. El nu \n-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

„Feminismul este pentru toat` lumea“

]elegea de ce este nevoie ca acest roman s` fie v`zut ca fiind feminist. Adev`rul este c` nu exist` multe romane contemporane care s` se centreze pe femei. Un alt exemplu. Eram \n Ungaria, unde am dat foarte multe interviuri, [i o \ntrebare se tot repeta: de ce s\nt toate personajele mele principale de gen feminin. R`spunsul meu a fost simplu: „De ce pui o \ntrebare a[a de absurd`? Pe autorii de gen masculin \i \ntrebi de ce au at\t de multe personaje masculine?“ A[a mi-am dat seama c` \n literatura maghiar` trebuie s` fie foarte pu]ine personaje feminine. I-am \ntrebat dac` au scriitoare [i mi-au spus c` da, dar c` nu locuiesc \n Ungaria. Crede]i c` arta trebuie s` fie implicat` politic? Arta este inevitabil politic`. A scrie este \ntotdeauna un act politic cu care ie[i \n spa]iul public. |n ce fel acest roman este un act politic? |n primul r\nd, am scris cartea \n limba finlandez`, iar acesta este \n sine un act politic, pentru c` m` definesc \n acest mod ca o autoare dintr-un stat cu o mic` vizibilitate literar`, spre exemplu. Acest lucru m` separ` de al]i autori care vin din imperiul angloamerican, prin urmare pot aprecia c` tot ce e legat de publicarea unui volum este politic [i, oric\t de mult ar \ncerca al]i autori s` evite un asemenea lucru, nu au cum. {i nu vorbesc aici, se-n]elege, de politica aceea ce ]ine de partide sau de ideologii. Crede]i c` romanul dumneavoastr` despre viol [i trafic uman a adus \n spa]iul public aceste subiecte, sau erau prezente [i \nainte de apari]ia lui? |n Estonia, traficul de fiin]e umane nu a fost un subiect principal prin care cartea s` fi fost citit`. De fapt, nu a fost deloc perceput` \n termenii unei violen]e de gen, din c\te pot s` \mi dau seama. Prin urmare, ar fi putut fi un subiect nou acolo. Dar \n Finlan-

|n acest roman a]i scos \n eviden]` rela]iile de putere dintre femei [i b`rba]i, dintre femei [i stat, dintre femei [i ideologie. Toate aceste situa]ii [i contexte par a fi l`sat urme \n vie]ile femeilor, dar nici un sistem democratic nu este neap`rat neutru fa]` de aceste rela]ii... |ntr-un stat, sistemul legal este cel care define[te, de exemplu, ce \nseamn` violul. M-am \ntrebat de multe ori de ce sistemul legal este at\t de fragil c\nd vine vorba de victime, de ce nu este de partea lor. Sistemul legal pare a ]ine cont uneori mai mult de agresor dec\t de victim`. Cu privire la acest subiect, chiar am citit recent un studiu despre antropologia violului. O explica]ie ar fi faptul c` femeile au fost considerate mult` vreme o posesiune a b`rba]ilor, c` ace[tia le ofereau sprijin [i suport legal. |n acea vreme, dac` cineva fura ceva de la tine, ei bine, asta era o crim`, dac` r`neai o femeie care avea un tat` sau un so], [i aceasta era o crim`, dar doar pentru c` aduceai prejudicii b`rba]ilor respectivi, nu femeii. Este Purificare un roman care subliniaz` ideea c` politicul \[i poate l`sa amprenta \n vie]ile femeilor? Dac` societatea e democratic`, cei care comit crime vor fi tra[i la r`spundere pentru ele, deoarece exist` legi [i m`suri pentru a[a ceva. Dar, dac` persoana care \ncalc` drepturile fundamentale ale omului, care comite crime \mpotriva umanit`]ii, tr`ie[te \ntr-o societate ce tolereaz` asemenea comportamente, atunci putem vorbi de o alt` realitate. Sistemul creeaz` o alt` realitate c\nd nu acord` indivizilor acelea[i drepturi [i nu-i protejeaz` pe fiecare \n parte.

Adev`rul oficial vs adev`rul tr`it Cum v` raporta]i la modul prin care un stat \ncearc` s` controleze corpul femeii, interzic\nd, spre exemplu, avortul? Ating aceast` problem` \ntr-un capitol din carte \n care personajul Aliide nu-[i dore[te copii pentru a nu-i aduce \n epoca „o-

interzice femeilor s` fac` ceea ce doresc. Aceste lucruri s\nt pentru mine un motiv de constant` mirare [i nu \ncetez s` m` \ntreb de ce chestiunea controlului asupra propriului corp apare pe agenda public`. Credeam c` dup` experien]ele comunismului acest subiect s-a limpezit pentru toat` lumea. Avortul, traficul uman, violul, h`r]uirea – acestea s\nt subiecte tabu \n spa]iul public, s\nt ]inute sub t`cere, femeile [i le \mp`rt`[esc \n [oapt`... Tema t`cerii am reg`sit-o \n Purificare, roman ce pare construit pe temelia t`cerilor dintre cele dou` femei, Zara [i Aliide. Este t`cerea o form` de putere sau de teroare? Depinde de motivul acestor t`ceri. O cercet`toare a str\ns interviuri cu persoanele care au supravie]uit Gulagului [i a scris despre t`cere, despre experien]ele care nu pot fi exprimate prin cuvinte. Psihologia care se ocup` de traum` este bazat` pe cuv\nt, pe vorbit [i principalul argument este c`, dac` nu po]i vorbi, nu te po]i vindeca. |ntrebarea este – Cum te po]i vindeca c\nd nu exist` limbajul necesar pentru a descrie acele experien]e? Acea cercet`toare studia tocmai modurile nonverbale de exprimare [i a fost foarte interesant pentru mine s` citesc povestea unui b`rbat care, \nchis \n mai multe lag`re de concentrare, a fost considerat erou tocmai pentru c` a supravie]uit [i a reu[it

apoi s` [i vorbeasc` despre cele \nt\mplate. A putut povesti fapte, \ns` nu a putut s` exprime [i emo]iile experien]elor tr`ite. Dar nu acest lucru este interesant, ci faptul c` acest b`rbat [i-a luat un c\ine pe care l-a numit Stalin, un c\ine pe care \l hr`nea [i \l \ngrijea, cu care vorbea mult. Acest c\ine era bl\nd [i supus [i, chiar dac` b`rbatul a justificat faptul c` [i-a numit c\inele dup` numele dictatorului pentru a nu uita, gestul s`u f`cea parte, \ntr-un fel, dintr-un proces personal de supravie]uire. S\nt multe metode [i strategii prin care oamenii au \ncercat s` supravie]uiasc` [i s` fac` fa]` realit`]ii, \n condi]iile \n care nu aveau cum s` vorbeasc` despre experien]ele lor, acestea fiind at\t de oribile \nc\t erau imposibil de exprimat \n cuvinte.

pagina 5

Poate fi stabilit adev`rul [i cum poate o ideologie s`-l cosmetizeze? }`rile cu regimuri totalitare au \ntr-adev`r o problem` legat` de pr`pastia dintre adev`rul oficial din documente [i cel tr`it de oameni, dintre actele oficiale [i experien]ele indivizilor. Pentru mine a fost interesant c\nd Estonia [i-a c\[tigat independen]a, iar oamenii au \nceput s` vorbeasc` despre experien]ele prin care au trecut \n timpul ocupa]iei sovietice. Experien]ele femeilor [i pove[tile lor nu au fost considerate demne de documentare sau demne de a face parte din istorie. Au fost considerate minore, ceva ce nu are importan]`, iar acest lucru se observ` \n toate societ`]ile, peste tot \n lume. Multe din experien]ele femeilor s\nt \nc` trecute cu vederea, evitate chiar, iar experien]ele legate de violen]` s\nt cele mai triste pove[ti cu putin]`. Legat de personajele mele Zara [i Aliide, le-am conceput ca venind din medii diferite, av\nd istorii diferite, ele \ns` fiind unite. Am vrut s` ar`t c` violen]a asupra femeilor nu are nevoie de un loc sau un timp anume pentru a se manifesta. Aliide, femeia mai b`tr\n`, a tr`it ocupa]ia sovietic` [i, \n cazul ei, violen]a este un mod prin care o \ntreag` na]iune viza s` fie supus`. Zara, cea t\n`r`, experimenteaz` violen]a produs` de traficul de fiin]e dup` colapsul Uniunii Sovietice. Acest colaps a \nsemnat libertate, \ns` aceast` libertate nu a existat pentru

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

mului nou“. A fost scris dup` ce l-am citit pe Soljeni]\n. |n perioada sovietic` se punea problema dac` s` fii onest cu copiii t`i [i s` le oferi o via]` \n care s` mint` \n afara casei, sau s` \i protejezi [i s`-i min]i tu pentru ca ei s` afle singuri ce e afar`. Avortul este o chestiune interesant` \n acest context pentru c` era considerat normal \n perioada sovietic`, c\nd femeile nici nu-[i doreau s` fac` copii. Pe de alt` parte, acest lucru era de \n]eles \n acea perioad` [i din alt punct de vedere, nu doar moral. Nu exista informa]ie, nu existau metode contraceptive, iar educa]ia sexual` lipsea cu des`v\r[ire. |n statele baltice, care s\nt na]iuni mici, cu diferite limbi [i religii, avortul a fost folosit ca metod` contraceptiv` \n acea perioad`. Dup` colapsul regimurilor comuniste, ]i-ai fi imaginat c`, av\nd toate metodele [i informa]iile oferite de educa]ia sexual` pentru a nu r`m\ne \ns`rcinat`, rata avorturilor ar fi trebuit s` scad`. Acest lucru nu s-a \nt\mplat [i m` mir` \nc`. Modul \n care societatea g\nde[te avortul este unul prin care po]i calcula nivelul de egalitate \ntre oameni – femei [i b`rba]i. El spune multe despre religie, dar [i despre modul \n care b`rba]ii, ca iubi]i, valorific` corpul partenerelor, l`s\nd \ntreaga responsabilitate a gravidit`]ii [i na[terii pe umerii lor. Pe de alt` parte, \ntotdeauna apare cineva care le

DILEMATECA

INTERVIU

pagina 6

INTERVIU este limpede c` aceast` iconografie care al`tur` femeia naturii m-a influen]at.

V` sim]i]i responsabil` s` aduce]i \n spa]iul public asemenea subiecte prin c`r]ile dvs.? Scriitorii creeaz` \n]elesuri asupra lumii prin cuvintele folosite, prin opera lor. A[ putea risca s` spun c` ei s\nt \ntr-un fel modele, pentru c` ei creeaz` pove[ti care spun ceva despre realitate, chiar dac` pove[tile lor s\nt imaginate. Ei construiesc fragmente de realitate. Iar modelele s\nt, p\n` la urm`, foarte importante pentru societate. De exemplu, acum avem un pre[edinte b`rbat \n Finlanda, dar ani de zile am avut la guvernare o femeie. Dup` alegeri, fiica unei prietene a fost foarte mirat` de acest lucru [i chiar a exclamat indignat`: „Ce caut` acest b`rbat acolo?“ Pentru ea, conducerea statului era puternic legat` de imaginea unei femei. Este foarte important pentru copii s` \n]eleag`, iar ei \n]eleg prin modele, c` genul nu trebuie s` conteze. „{i tu po]i fi pre[edinte“ este un mesaj puternic pentru fete.

Simboluri [i re]ete Cele dou` personaje feminine, Aliide [i Zara, au o leg`tur` aparte cu p`m\ntul. Este aceast` leg`tur` reprezentativ` pentru ce \nseamn`, \n percep]ia dvs., feminitatea? Pentru p`m\nt, \n Finlanda, exist` foarte multe metafore, precum cele legate de Mama P`m\nt – presupun c` le ave]i [i voi \n România. De asemenea, simbolul na]ional al Finlandei este o fecioar`. Prin urmare, vin dintr-un mediu \nc`rcat cu metafore [i simboluri referitoare la natur` [i p`m\nt, toate profund legate de imaginea femeii, de feminitate. Bine\n]eles c` totul are leg`tur` cu simbolistica vie]ii, a na[terii, dar nu pot spune dac` aceste simboluri au ajuns \n mod voit \n cartea mea. Nefiind un cli[eu,

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

toate persoanele. Din nou, aceasta este o poveste care se repet` \n istorie.

Interac]iunea dintre cele dou` personaje se petrece \n buc`t`rie, iar conversa]iile lor au loc \n timp ce se g`te[te. V-a]i documentat \n mod special \n ceea ce prive[te re]etele? Am v`zut cum se prepar` aceste re]ete, dar cele mai multe provin din revistele estoniene pentru femei din anii ’30-’40. Iar acest lucru, din nou, a fost foarte interesant, pentru c` eu nu [tiam c`, \n perioada ei de independen]`, Estonia avea o asemenea varietate de reviste pentru femei. Aceste reviste mi-au ar`tat c` \ntre Estonia [i alte state nordice nu existau diferen]e. Am g`sit acolo reclame de la branduri mari precum Nivea [i a fost cumva ciudat pentru mine s` le g`sesc acolo. Am dat peste aceast` comoar` \nt\mpl`tor, pentru c` sub ocupa]ia sovietic` s-a avut grij` ca toate imaginile legate de Estonia, din perioada de independen]`, s` fie distruse. Am fost fericit` c` cineva a reu[it s` le ascund` undeva, prin vreun pod. A fost o experien]` \n sine s` \n]eleg c` istoria poate fi distrus` dac` \i distrugi imaginile. C\nd am fost \n Ungaria, un jurnalist care \ntreba, de asemenea, ce fel de cercetare am f`cut pentru carte [i c`ruia i-am r`spuns c` m-am documentat din revistele pentru femei, insita, nu putea \n]elege cum aceste reviste pot fi demne de cercetare. Cum a fost, p\n` la urm`, procesul scrierii acestui roman? A scrie este un job pentru mine. E ceva normal [i vine \n mod natural. Prin urmare, nu e ceva special pentru mine.

P\n` acum, \n toate romanele dvs. apare Estonia. Este o tem` predilect` pentru dvs.? Am doar 35 de ani, este destul de devreme pentru a anticipa \n ce direc]ie voi merge cu scriitura mea. Ce autoare v-au inspirat? Marguerite Duras a fost scriitoarea mea favorit` mult` vreme [i \nc` este, \ntr-un anumit fel. Ea are un limbaj foarte muzical [i acest lucru m-a ajutat s` \n]eleg eu \ns`mi limbajul la un alt nivel. Asculta]i muzic` atunci c\nd scrie]i? Nu. Excep]ie fac doar atunci c\nd un anumit personaj de-al meu ascult` o anumit` melodie. |n principiu, nu am un ritual pentru a scrie. Doar scriu. Ce a[tept`ri ave]i de la filmul care va fi turnat dup` roman? Nu m-am implicat \n scrierea scenariului [i nici nu mi-am dorit. Am v`zut distribu]ia [i am \ncredere c` vor face o treab` bun`. Cum va fi perceput acest film de c`tre public, asta nu mai ]ine de mine.

interviu realizat de Andreea Molocea fotografii de Lucian Muntean

Ion Vianu

Jurnalul intim ca form` de via]`

Pre]: 55 lei

Divina Comedie. Infernul de Dante Alighieri Humanitas colec]ia Biblioteca Italiana Traducere de Marian Papahagi „Infernul \n traducerea lui Marian Papahagi aduce la lumin` una dintre acele «urme», sau «semne», de poezie [i tradi]ie literar` ce pot fi trezite de textul dantesc \n memoria cultural` a cititorului, punând \n dialog originalul cu limba «nou`» care \l g`zduie[te.“ (Mira MOCAN)

Pre]: 49 lei

Pre]: 35 lei

M`rturii pentru Judecata de Apoi adunate din gulagul românesc de Radu M`rculescu Humanitas colec]ia Memorii/Jurnale „Mi-am propus s` urm`resc \n acest volum, \n temni]ele, \nchisorile [i lag`rele din ]ara noastr`, atât propria-mi soart`, cât [i pe a acelor camarazi de prizonierat, personagii din amintitul prim volum, ofi]eri ai Armatei Regale Române.“ (Radu M~RCULESCU)

Pre]: 32 lei

Memoria frunzelor moarte de Marie-Hélène Fabra Br`tianu Humanitas colec]ia Memorii/Jurnale Pentru Marie-Hélène Fabra Br`tianu, România a fost o vreme doar ecoul unor pove[ti auzite, \n Fran]a, de la mama [i de la bunica ei. {i ar fi putut r`mâne a[a, dac` moartea mamei sale n-ar fi silit-o s` vin` aici pe urmele ei [i s` descopere cu uimire patria str`mo[ilor ei [i povestea vie]ii lor.

Pre]: 37 lei

Intelectuali la crati]` Amintiri culinare [i 50 de re]ete Humanitas „Dintr-un motiv obscur, scriitorii, intelectualii, arti[tii sunt considera]i, prin prejudecat`, oameni afla]i la kilometri dep`rtare de «crati]`». M-am gândit c` n-ar fi r`u ca lumea s`-i vad` [i-n alt loc decât \n turnul de filde[ f`r` buc`t`rie, \n care i-a a[ezat, de cele mai multe ori pe nedrept, tradi]ia. “ (Ioana PÂRVULESCU)

Pre]: 32 lei

Cronic` \n piatr`. Vremea nebuniei de Ismail Kadare Humanitas Fiction colec]ia Raftul Denisei Traducere de Marius Dobrescu O medita]ie melancolic` asupra capriciilor istoriei [i a ravagiilor timpului, Cronic` \n piatr` urm`re[te destinul unui ora[ din mun]ii Albaniei, ale c`rui ziduri sunt zguduite de invaziile succesive pe care le aduce al Doilea R`zboi Mondial.

www.humanitas.ro

n Pre]: 35 lei

Lucruri care nu pot fi spuse altfel. Un mod de a gândi cinemaul, de la André Bazin la Cristi Puiu de Andrei Gorzo Humanitas Seria „Idei/Critic`/Eseu/Estetic`“ „Cinefilii care a[teptau o explica]ie conving`toare pentru succesul „noului cinema românesc“ pot fi, \n fine, satisf`cu]i. Andrei Gorzo alege calea dificil` pentru a defini formula stilistic` proprie acestui cinema.“ (Dana DUMA)

Pre]: 35 lei

Harta lumii nev`zute de Tash Aw Humanitas Fiction colec]ia Raftul Denisei Traducere de Florica Sincu Adolescen]a lui Adam ia sfâr[it \n anul 1964, când tatal sau adoptiv, pictorul olandez Karl de Willigen, este ridicat de solda]ii pre[edintelui Sukarno. Dispari]ia tat`lui \l face s` se \ndrepte spre Jakarta, unde se afl` femeia \ndr`gostit` \n tinere]e de Karl.

pagina 7

Trei s`pt`mâni \n Himalaya de Marius Chivu Humanitas „S` c`l`tore[ti \ncontinuu, f`r` inten]ia de a ajunge undeva. Ca stil de via]`. S` nu te opre[ti nic`ieri mai mult de o zi, s` salu]i lumea din mers \n timp ce-]i iei r`mas-bun, niciodat` la revedere... S` fii curios [i s` te miri ne\ncetat [tiind c`, dac` nu te miri, te r`t`ce[ti! “ (Marius CHIVU)

„R`bdarea – [i voin]a de-a dep`[i – de-a l`sa \n urm` ziua luptei, [i noi am f`cut-o ]in\ndu-ne de m\n`, nu ca iubi]i ci ca prieteni, respect\ndu-ne particularit`]ile, r`bd`tori, am\ndoi r`bd`tori, plini de \ncredere p\n` la cap`t.“ {i apoi afirmarea unui imperativ al voin]ei, al curajului ca m\ndrie, ca virtute cavalereasc`: „35 de ani... Totul trece. O carte \nchis` pentru ve[nicie – de acum \nainte cu curaj, cu c\t` s`n`tate, putere, speran]` [i credin]` mai am. Nihil sine Deo! Noblesse oblige!“ Este g\ndirea unui moralist \n aceste r\nduri, cu elogiul r`bd`rii [i capacitatea de-a reflecta un moment dureros ca pe un soi de triumf. Voin]a de-a nu se preda, de-a nu se abandona durerii este remarcabil`. Opera]ia de-a scrie memorii este \nc`rcat` se semnifica]ie psihanalitic`. Memorialistul \[i reconstruie[te via]a \ntr-o manier` diferit` de cum se petrec lucrurile \n psihanaliz`. Ceea ce lipse[te este tocmai rela]ia cu analistul, memorialistul fiind un om singur. Singurul martor al nara]iei este cititorul virtual,

poate postum. Dar rezultatul este asem`n`tor; memorialistul, dac` este sincer [i capabil s` \nfrunte mon[trii intimi, deseneaz` portretul s`u \n timp, portret care nu e cu totul diferit de al analizantului. {i psihanaliza, [i memorialistica stabilesc o nara]ie, construit` de pacient/memorialist. Este [i cazul celui care ]ine un jurnal zilnic? Demersul diaristului este pu]in diferit: el \[i construie[te via]a pe m`sur` ce o tr`ie[te. |n fa]a alegerii unui act, a unei atitudini, diaristul se g\nde[te la textul pe care \l va scrie pentru a consemna. „Cum voi scrie despre aceast` ac]iune a mea?“ – se \ntreab` \n sinea lui diaristul. |nsemn`rile reginei nu s\nt destinate contemporanilor. Dar autorarea |nsemn`rilor... [tie (sau sper`) c`, \ntr-o zi, scrisul ei va ajunge la judecata oamenilor. |nsemn`rile... s\nt un autoportret, ca [i memoriile. Chiar dac` sinceritatea absolut` nu exist`, un jurnal devine neconving`tor dac` este prea prelucrat sau con]ine prea multe ocult`ri. |n ce o prive[te pe Regina Maria a României, alegerea a fost clar`: nu r`zbe[te nimic din ceea ce ar putea ofensa onoarea sau demnitatea ei de regin`. Dar, printre r\nduri, r`zbe[te femeia pasional`, \ndr`gostit`, mama bucuroas` sau suferind` [i, \nainte de toate, fiin]a extrem de con[tient` de destinul ei, deosebit de al altor muritori.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Volumul al nou`lea al |nsemn`rilor zilnice ale Reginei Maria cuprinde anul 1927 \n \ntregime. Un an deosebit de dramatic pentru regin`, anul mor]ii regelui Ferdinand [i a lui Ionel Br`tianu, prim-ministru prieten. An \n care continu` exilul principelui Carol (devenit falit regal [i fiu nedemn) la Paris, \n compania Elenei Lupescu. S\nt evenimente care ar fi putut s` d`r\me o personalitate mai firav` – tocmai ceea ce regina nu este. Edificatoare \n comportarea Mariei este vioiciunea sim]irii; dar [i capacitatea de recuperare (sau, pentru a folosi un termen al psihologiei actuale, rezilien]a suveranei). Moartea lui Ferdinand, a „Maiest`]ii Sale“, este o pagin` exemplar`, de un patetism antologic. Dup` tabloul teribil al mor]ii, urmeaz` momentul meditativ: „Nando s-a dus, mein grosses Sorgenkind (copilul meu cel mare, care-mi pricinuie[te multe griji), a[a cum deseori \l numeam \n sinea mea. Am tr`it o via]` lung` \mpreun`, cu sui[uri [i cobor\[uri, a[a cum este via]a \n c`snicie, uneori cu furtuni [i lupte, dar cu loialitate [i \ncredere, mai ales, [i \n mod deosebit cu r`bdare, ce este elementul principal al vie]ii [i cel mai mare sprijin pe care \l are omenirea \n afar` de credin]` [i de speran]`.“

DILEMATECA

PORTRETE INTERIOARE

ALTFEL DESPRE ALTCEVA

pagina 8

DOSAR

R`zvan }upa

Prezen]a poeziei „PICTOPOEZIA NU E PICTUR~ PICTOPOEZIA NU E POEZIE PICTOPOEZIA E PICTOPOEZIE“ Victor Brauner & Ilarie Voronca (1924)

Transmisiuni \n direct A[a cum televiziunile române[ti se bat \n c`utarea talentelor, mai mult sau mai pu]in muzicale, \n emisiuni adaptate spa]iului românesc, \n dou` p`r]i c\t se poate de opuse ale lumii, ultimii ani au fost martori ai unor evenimente consacrate poeziei, \n acela[i spa]iu al televiziunii. |ntre 2002 [i 2007, postul HBO a transmis nu mai pu]in de [ase sezoane (fiecare con]in\nd \ntre patru [i zece episoade) din Def Poetry Jam, o emisiune dedicat` a[a-numitei poezii spoken word. Anul trecut, \n Arabia Saudit` formatul de emisiune-concurs, pe care \l cunosc [i românii, a fost adaptat pentru poezie, c\[tig\nd audien]e record pentru o competi]ie din care primii trei poe]i clasa]i au c\[tigat \ntre 1.000.000 [i 600.000 de dolari. Sigur c` tradi]ia recit`rii [i c\nt`rii poeziei [i-a spus cu-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

– dincoace de text [i de literatur` –

v\ntul, nu mai pu]in de 12 milioane de telespectatori urm`rind transmisiunea de la Abu Dhabi. Probabil c` tot tradi]ia [i-a spus cuv\ntul [i atunci c\nd singura femeie finalist` \n sala de 2000 de locuri a primit amenin]`ri cu moarteai. Sigur c` istoria recent` româneasc` are [i ea un exemplu: emisiunea Turnirul poe]ilor. Din p`cate, nici m`car eu, ca participant la prima edi]ie, nu \mi pot aminti cine a c\[tigat, [i nici un fel de arhiv` nu m` ajut`. Unul dintre cele mai persistente obiceiuri ale istoriei literare ]ine de reducerea unor practici literare vii la concepte mai mult sau mai pu]in for]ate. Ceea ce \n]elegem ast`zi prin romantism, cu toate prejudec`]ile noastre privind formele literare, este c\t se poate de departe de fuziunea genurilor [i de implica]iile sociale pe care le

vizau autorii integra]i scolastic \n sertarele manualelor. |n acela[i fel func]ioneaz` prejudecata potrivit c`reia poezie e numai ceea ce se poate citi pe h\rtie. Cu toate c` este greu s` g`seasc` cineva o referin]` serioas` care s` fundamenteze exclusivitatea de care beneficiaz` poezia scris` \n discursul literar de azi, poate c` se va g`si o conexiune subcon[tient` \ntre trecerea de la v\rsta oral` a literaturilor tradi]ionale la condi]ia scris` a culturilor europene [i timiditatea conceptual` a publicului din România. Este suficient s` verific`m listele române[ti de finan]`riii pentru carte pentru a sesiza c` nici m`car o singur` lucrare din ultimii ani nu este altfel dec\t scris` [i tip`rit` \n dulcele stil, dup` cum se va vedea, deloc clasic (dar nici modern nu putem s` \i spunem).

Interpretarea poeziei. Un (foarte) scurt parcurs istoric

Poezia sonor` [i urma[ele ei audio-vizuale Dac` poezia citit` ori recitat` implic` \n general forme lexicale c\t de c\t comune, oric\t de inedit` este folosirea lor, o zon` apa-

rent mai special` o constituie poezia pentru care materia de baz` o reprezint` sunetele. Spuneam „aparent mai special`“ pentru c` nu cred s` existe cineva care s` nu-[i aminteasc` c\ntecele [i poeziile din copil`rie alc`tuite din cuvinte inventate (incluz\nd aici formulele de num`rare de la diferitele jocuri). De la incanta]iile primitive la scand`rile lettristevii, un \ntreg peisaj al sunetelor poetice se deschide urechii „cititoare“. O practic` obi[nuit` a avangardelor de la \nceputul secolului, fie c` e vorba despre futurismviii, dadaismix ori despre apropia]i ai acestor mi[c`rix, era subminarea obi[nuin]elor burgheze. Iar preferin]a pentru sunete \n defavoarea cuvintelor articulate a fost unul dintre instrumentele impuse de ace[ti poe]i care nu de pu]ine ori au colaborat cu arti[ti plasticixi. Cei care au studiat \nceputurile fenomenuluixii al`tur` acestor dezvolt`ri [i demersurile futuri[tilor ru[i (Hlebnikov, Krucenykhxiii), ca [i anumite ac]iuni ale lui Kandinski. Ba chiar ace[tia s\nt revendica]i ca \naintemerg`tori, autori care trec mult sub sf\r[itul secolului al XIX-leaxiv. De aceast` perioad` a \nceputurilor ]in [i conceptualiz`rile olandezului Theo Van Doesburg care a publicat \n 1921 imagini „liter`sunet“, \n c`utarea unei prospe]imi a alfabetului \n acord cu valori sonore abstracte. |n 1919, muzicianul Arthur Petronio dezvoltase o teorie „verbofonic`“ potrivit c`reia \ncorporase vocale pe portative muzicalexv. Britanica Edith Sitwell [i-a descris poemele din seria „Facade“ drept poeme abstracte,

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Oric\te defini]ii sau aproxim`ri ale poeziei am selecta din teoriile literare, se pare c` un lucru nu a \ncetat s` scape litera]ilor: obligativitatea existen]ei unui text scris. Acest lucru nu are cum s` fie \nt\mpl`tor, din moment ce la originea tuturor literaturilor lumii stau tradi]ii constituite oral. Mai mult, \n nici un moment, de-a lungul istoriei scrise a literaturii, nu a lipsit varianta vie, citit` sau recitat` a textului poetic scris ori improvizat. Istoria occidental` a poeziei de dup` trecerea la folosirea limbilor vernaculare a re]inut un lung [ir de rapsozi, jongleuri ori vileleursiii, trubaduri, menestrei ori guslariiv. De multe ori ace[tia au r`mas o prezen]` activ` p\n` \nspre miezul secolului al XX-lea. A[a-numitul „performance“ \n cazul poeziei se identific` de altfel cu accep]iunea cea mai general` a recit`rii „fie de c`tre autor ori de un profesionist al interpret`rii sau de oricine altcineva fie \n singur`tate, fie \n fa]a unui public“v. Sigur c` publicul (ca [i poe]ii) din România pot tres`ri ca la o amintire nepl`cut` atunci c\nd aud de „recitare“, vocile emfatice ale recit`rilor oficiale de p\n` \n 1989 nefiind ceva tocmai pierdut \n timp, din moment ce mul]i dintre cei ce se remarcau atunci \n show-uri poetice omagiale au schimbat numai referin]ele [i pot fi g`si]i oric\nd la o simpl` zapare printre posturile TV de azi. Cu toate c` este mai pu]in problema abord`rii de fa]`, merit` contrapus` acestei perspective poezia din tem-

ni]ele României comuniste, bun` parte din ea transmis` \n acel moment oral.vi Pentru a reveni \n istoria mai \ndep`rtat` a poeziei, at\t \n China c\t [i \n Japonia ori \n Roma antic`, prezentarea public` a poeziei era un lucru curent, pentru care stau m`rturie pasajele din Satyricon privind scrierea [i apoi recitarea poemului lui Trimalchion. Pentru c` spa]iul nu ne permite, ne vom limita s` pomenim numai prezent`rile [i comentariile care \nso]eau versurile lui Dante timp de c\teva secole dup` 1321, ca [i obi[nuitele recit`ri care au \nso]it banchetele din Rena[tere ori faima monden` a unui Victor Hugo \n Fran]a sau Lord Byron \n Anglia. Probabil c` una dintre figurile poetice pe care imaginarul nostru le desprinde cu greu de imaginea foii de h\rtie tip`rit` este Mallarmé. Autorul celebrei „arunc`ri de zaruri“ era vestit pentru zilele de mar]i, \n care invita un public atent selectat s` asiste la prezent`rile sale. Pentru tot ce a urmat, nu este deloc greu s` se g`seasc` \nregistr`ri cu vocile poe]ilor din secolul al XX-lea, cu toate c` \n cazul poeziei române[ti se pot g`si excep]ii. Virgil Mazilescu este citat uneori ca un recitator de excep]ie al propriei poezii, \ns` nu [tiu s` existe \nregistr`ri cu vocea sa.

DILEMATECA

DOSAR

pagina 9

„modele sonore“ care contau \n cuvinte-ritmate [i onomatopee. La jum`tatea secolului al XX-lea, odat` cu perfec]ionarea mijloacelor de \nregistrare a sunetului, o \ntreag` genera]ie de autori de poezie sonor` [i-a f`cut apari]ia \n primul r\nd \n Europa. Henri Chopin este creditat cu fundamentarea fonetic` a poeziei sonore [i dezvoltarea audiopoemelor care folosesc amplificarea sunetului [i microfoane speciale pentru captarea vocilor, schimb`ri ale vitezelor cu care s\nt redate cuvinte, supraimprim`ri ale aceleia[i silabe de mai multe ori [i a[a mai departe. Nu a durat mult p\n` c\nd un alt francez, Bernard Heidsieck, a impus termenul de „biopsii“ pentru poemele sale sonore \n care folosea sunete din via]a de zi cu zi. |n 1955, elve]ianul Eugen Gomringer adoptase deja termenul de „poezie concret`“, termen folosit ulterior at\t dincolo de Atlantic, c\t [i \n Nordul Europei. Brazilienii de la revista Noigandresxvi \mprumutaser` deja termenul „verbivocovisualite“ din cartea a doua din Finnegan’s Wake (James Joyce, 1939) pentru a defini inten]iile lor \n domeniul poeziei concrete. |n anii ’60, Öyvind Fahlström [i apoi suedezii din grupul Fylkingen au formulat conceptele de text-sunet-compozi]ie sau text-sunet-art`. Pornind de la demersurile semnate de Bengt Emil Johnson sau Lars-Gunnar Bodin [i Sten Hanson, spa]iul suedez a r`mas [i \n lumea de ast`zi unul dintre centrele poeziei sonore tehnico-acustice. Evident, toat` aceast` poveste poate s` par` o istorie str`in` de spa]iul sau de poezia româneasc`. |n realitate \ns`, este doar vorba despre o alt` prejudecat` na]ional` foarte asem`n`toare cu judec`]ile „cinstite“ care respingeau \n anii ’50 mo[tenirea este-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

pagina 10

DOSAR

tic` l`sat` de Brâncu[i statului român. Istoria acestei zone a poeziei este pres`rat` de poe]i care au scris \n limba român`, cel pu]in la \nceput. Spectacolele ini]iate, printre al]ii, de Tristan Tzara \n celebrul Cabaret Voltaire din Zürich \nc` mai s\nt creditate drept momentul \n care mi[carea Dada a reu[it s` fac` tabula rasa cu zumzetul referin]elor cultural-sociale. Mai mult, actul de na[tere al picto-poeziei, citat ca motto pentru textul de fa]`, este unul strict românesc, clam\nd \nc` de atunci desprinderea expresiei – pe care Voronca [i Brauner o propuneau – de referin]ele artelor consacrate. De asemenea, \n anii ’70, printre experimentele video atribuite grupului ar`dean Kinema Ikonxvii se num`r` c\teva lucr`ri semnate de poe]i. Romulus Bucur [i Ioan T. Morar se afl` printre ace[tia, cu toate c` ei \n[i[i \[i \nscriau demersurile artistice din acea perioad` \n spa]iul filmului experimental, [i nu \n cel al poeziei. De altfel, Romulus Bucur a folosit din plin elementele vizuale printre instrumentele sale predilecte, chiar [i \n volumele pe care le-a publicat dup` 1990.

Pu]in`, dar foarte pu]in`, teorie Istoria de mai sus se decupeaz` mult mai bine dac` o suprapunem dezvolt`rilor legate de poezia digital` din ultimii ani. Un domeniu aflat \n plin av\nt de formulare a propriilor repere expresive are nevoie de contextualizare \ntre limitele generale ale artei poetice. „Prezentat` \n spa]iu, [i poezia tip`rit` are o dimensiune temporal` pe care scriitorii au scos-o la iveal` at\t \n mod tradi]ional, prin dispozitive ca semnele de punctua]ie, t`ietura versurilor, spa]iul dintre cuvinte, tipul [i corpul literelor folosite sau spa]iile albe, c\t [i prin mijloace inova-

toare [i neobi[nuite, prea numeroase pentru a le \n[ira aici.“ – scria Hayles Nikotherine \n eseul „The Time of Digital Poetry“xviii. Astfel se distinge \ntre o abordare \n care toate aceste dispozitive de temporalizare a poeziei s\nt invocate \n mod pasiv [i dinamismul oferit de tehnologiile electronice, care permite mai mult` flexibilitate \n folosirea [i manipularea dimensiunii temporale a poeziei. De altfel, este suficient s` pomenim despre fenomenul L=A=N=G=U=A=G=E ce a grupat poe]i americani din anii ’60 [i ’70 care au influen]at cu jocurile lor grafice [i polilingvistice crea]ia poetic` din Marea Britanie p\n` \n Vietnam, dup` ce pornise ca o simpl` colec]ie de reviste universitare dactilografiatexix.

Ultima confruntare |n cei cinci ani (2005-2010) \n care m-am ocupat de organizarea regulat` a unor evenimente publice de prezentare a literaturii, am putut s` identific un paradox al percep]iei publice de care se „bucur`“ poezia \n România. Cu toate c` lucr`rile serioase privind rela]ia dintre modernism [i avangard` (Matei C`linescu, Marin Mincu), ori despre logica poeziei (Vladimir Streinu, Nicolae Manolescu) nu au lipsit, la nivelul con[tiin]ei generale nimic nu pare s` fie mai departe de poezie dec\t prezentarea pe viu. Paradoxul \ns` este \ntre]inut de presta]ii pe care autori precum Chris T`n`sescu \mpreun` cu trupa Margento le au de o bun` bucat` de timp, adun\nd premii \n str`in`tate [i discuri de aur pentru \nregistr`rile lor, f`r` ca publicul s` accepte aceast` dimensiune a prezen]ei \n actul poetic. |n ultimii ani, am v`zut \n România acte poetice performative semnate de britanicul stabilit \n Viena, Peter Waugh (2009, Bucure[ti), ori

g`si (\ntre refuza]i) o singur` publica]ie româneasc` \n dreptul c`reia se poate citi revendicarea unui „experiment literar“: Feedback. R`sfoind revista, nota experimental` se spulber` de la editorialul lui Daniel Corbu: „Noi [i Golgota p`timirilor“. Surpriza este cu at\t mai mare, cu c\t unii dintre colaboratorii revistei ie[ene se ocup` cu experimente literare \n sensul cel mai fertil al cuv\ntului. Tocmai de aceea, ultima confruntare dintre idolatriile felurite pentru forme de h\rtie cumin]i ori asum`ri feti[iste ale recit`rii emfatice [i decupaje con[tiente ale a[tept`rilor [i referin]elor legate de prezentarea pe viu a poeziei r`m\ne aceea[i continu` pendulare \ntre stupoare [i fascina]ie, pe care [i-o asum` dintotdeauna cei interesa]i de poezie.

Centre, evenimente, proiec]ii |n ziua de ast`zi, aceast` form` de poezie are deja capitalele ei. New York, Chicago [i Berlin \mpart prim-planul festivalurilor interna]ionale de amploare dedicate poeziei interpretate pe scen`. |n Genova, poetul italian Claudio Pozzani str\nge \n fiecare an nume de prim` m`rime ale genului, din toat` lumea. Mai mult, la un moment dat, exportase festivalul, pe care \l organiza, tocmai \n Japonia. Unul dintre cele mai respectate festivaluri de poezie din Europa, Poetry

International de la Rotterdam, ajuns anul acesta la edi]ia cu num`rul 42, programeaz` evenimente speciale dedicate interpret`rii poeziei [i reg`sirii leg`turilor dintre ceea ce se nume[te text scris [i prezentarea live. Condi]ia special` a acestui gen de manifest`ri vine [i din faptul c` primele manifest`ri oficiale au fost determinate [i de motiva]ii extraliterare. Poe]i din Puerto Rico, stabili]i la New York, au impus o \ntreag` mi[care dedicat` interpret`rii live a textului poetic, Nuyorican, \n poezia american` a anilor ’60-’70. |n deceniile care au urmat, fenomenul a devenit o adev`rat` form` fix` de concurs poetic, Slam ale c`rui reguli se dovedesc fertile [i ast`zi. Astfel, un concurent la o competi]ie Slam are la dispozi]ie trei minute pentru a captiva publicul [i juriul, orice dep`[ire fiind depunctat`. Din juriu fac parte, de multe ori, membrii ai publicului, care nu pot s` manipuleze rezultate finale acord\nd note exagerat de mici ori umflate, pentru c` regula este ca nota cea mai mic` [i cea mai mare din seria acordat` fiec`rei presta]ii s` nu fie luate \n calcul. Poate nu a]i avut ocazia s` vede]i pe viu asemenea manifestare \n România. Dar asta se \nt\mpl` numai pentru c` nu a]i c`utat \n afara domeniului strict literar. De c\]iva ani, \n Bucure[ti, comunitatea hiphop are \n agend` evenimente de battle.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

de belgianul Jan H. Mysjkin (2007, Sibiu), iar anul trecut, la Alba Iulia, exploziva autoare maghiar` Katalin Ladik a plecat de la Festivalul Interna]ional „Lucian Blaga“ cu un premiu de participare excep]ional`. Pe cea din urm` am avut ocazia s` o v`d \ntr-un festival de poezie la Bratislava, unde a electrizat o sal` arhiplin` cu poemele sale alc`tuite din interjec]ii [i sunete ce nu aveau nevoie de nici o traducere. |n prim`vara lui 2009, de altfel, v`z\nd reac]ia publicului stupefiat de interpretarea pe care Waugh o d`dea poemelor sale, \n Club A a fost organizat` o dezbaterexx care amesteca planurile performance-poezie sonor` pentru a nu reu[i s` le disting`, cu toat` participarea bucure[teanului Peter Sragher. O satisfac]ie deosebit` fa]` de publicul bucure[tean am \ncercat \n prim`vara acestui an, c\nd \n grupul tinerilor poe]i suedezi invita]i la Bucure[ti \n urma unei colabor`ri \ntre Institutul Cultural Român [i Swedish Arts Council s-a aflat [i Pär Thörn, un poet interesat de construirea c`r]ilor sale de poezie potrivit unor reguli de lucru pe c\t de mecanice, pe at\t de creative – liste de cuvinte, sec]iuni alfabetice devenind, odat` citite cu voce tare, spa]ii expresive. Pomeneam la \nceputul acestui text de finan]`rile dedicate c`r]ii \n România. Mut\ndu-ne pe listele revistelor culturale, vom

DILEMATECA

DOSAR

pagina 11

pagina 12

DOSAR Este vorba de confrunt`ri de versuri improvizate c\t se poate de ofensiv pe o scen`, \n fa]a unui juriu. De multe ori participan]ii români dovedesc o dexteritate verbal` ie[it` din comun, nume ca Vexxatu Vexx, Dragonu’ ori Cedryk fiind deja destul de cunoscute. Cu ani \n urm`, la o edi]ie a unei astfel de manifest`ri, Battle of da Dom, \n Bucure[ti am putut s` aud publicul format din adolescen]i alung\nd de pe scen` un artist nu tocmai inspirat, cu scandarea „Mai du-te la bibliotec```````“. Sigur, se poate spune c` poezia hip-hop nu este o form` specific` poeziei române[ti. Totu[i, celor care s-au g\ndit la acest lucru trebuie s` le amintim c` nici m`car sonetul nu a fost o form` poetic` specific româneasc` p\n` c\nd Gheorghe Asachi nu s-a g\ndit s` compun` c\teva, la mai multe sute de ani dup` ce Guittone d’Arezzo \i stabilise forma \n italian` ori dup` ce poe]i englezi ca Philip Sidney ori Michael Drayton \ncercau s` g`seasc` varianta cea mai fericit` a poemului consacrat ulterior de Shakespeare.

Final de moment Oric\t ne-am sim]i de proteja]i de automatismele cu care \nlocuim lectura vie a poeziei, ie[irile din spa]iile lipsite de riscuri estetice s\nt singura [ans` a recuper`rii vitalit`]ii pentru actul poetic. Desigur, multe s-ar putea s` par` simple juc`rii, \ns`

c\nd cineva studiaz` instrumentele expresive puse la lucru chiar [i \ntr-un simplu act respirator, dup` ani \ntregi de repeti]ii va ]ine \n fa]a ochilor un act artistic. De cur\nd, \n prima lectur` de poezie organizat` la Casa Alb`, un loc special l-a ocupat fondatorul proiectului online „Ubuweb“. Din 1996, poetul Kenneth Goldsmith a adunat pe site-ul ubuweb.com tot ce a putut s` g`seasc` \n materie de experiment. Baza de date este acum impresionant`, oferind o adev`rat` bibliotec` de rarit`]i pentru cei care vor s` \n]eleag` \n ce fel avangarda a fost \nlocuit` de poeme conceptuale.

R`zvan }upa este poet. Cel mai recent volum publicat: poetic. cerul din delft [i alte corpuri române[ti, Casa de Editur` Max Blecher, 2011. Mai multe la poetic.co.

fotografii de Mito[ Micleu[anu

i www.guardian.co.uk/middleeastmedia/ millions-poets ii www.afcn.ro

xii „Sound Poetry - A Survey“; 1978; McCaffery, Steve in Sound Poetry: A

iii Les Jongleurs en France au moyen âge; 1910; Faral, E. iv La poésie populaire épique en Yougoslavie au début du XXe siècle; 1929;

Toronto. xiii Slovo kak takovoe/The Word as Such, 1913. xiv „Christian Morgenstern (ca. 1875), Lewis Carroll («Jabberwocky»),

Catalogue, edited by Steve McCaffery and Nichol, Underwich Editions,

Murko, M. v The New Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics; 1993; Preminger, A.; Brogan, T.V.F. editors.

August Stramm (ca. 1912), Petrus Borel (ca. 1820), Molière, the Silesian

vi Poezia carceral`; 2000; Cistelecan, Ioana. vii Traité de bave et d'éternité, 1951, un film de Isidore Isou care se deschide

mystic Quirinus Khulman (17th century), Rabelais and Aristophanes“. xv Tellurgie (1964), Cosmosmose (1968). xvi Augusto de Campos, Décio Pignatari [i Haroldo de Campos

cu un „cor lettrist“. viii Zang Tumb Tumb; 1914 ; Marinetti, F.T. ix Poemul simultan este un poem recitat \n diferite limbi \n acela[i timp, cu

www.poesiaconcreta.com.br. xvii http://kinema-ikon.net. xviii New Media Poetics. Contexts, Tehnotexts and Theories; 2006; Moriss,

ritmuri [i tonalit`]i diferite, a c`rui inven]ie i se datoreaz` lui Tristan Tzara. x Ursonate; 1922-1932; Schwitters, Kurt. xi „fmsbwtözäu“ (1918) era un poem-poster de Raoul Hausmann care s-ar fi

Adelaide and Swiss, Thomas. xix http://english.utah.edu/eclipse/projects/LANGUAGE/language.html. xx http://mirunavlada.wordpress.com/2009/04/07/poezie-sonora-dezbatere.

citit „Fümms bö wö tää zää Uu“.

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Desigur, ca orice obiect studiat, este indispensabil` plasarea \ntr-un c\mp de referin]e specific. |n cazul nostru, poezia. Cu siguran]` c` vor exista \ntotdeauna entuzia[ti care vor g`si de cuviin]` s` plaseze un act de poezie performat` \n cine [tie ce context teatral ori general artistic sau, de ce nu, social. Dar numai cel care face aceast` glisare no]ional` poate s` [tie dac` \l ajut` sau nu schimbarea de perspectiv`. Ceea ce se poate spune \n finalul acestei prezent`ri este tocmai faptul c`, folosind reperele poeziei \n cel mai clasic sens al cuv\ntului, putem avea surpriza s` descoperim zone poetice fertile [i dinamice, minu]ios de nespecializate pentru contextul epocii media care se tot \ncheie, nu prin revolu]ii ori, \n sf\r[it, evolu]ii, ci prin superficialitate [i autosuficien]`.

n Urm`ri]i titlurile marcate cu unul dintre termenii: „Idei. Mentalit`]i. Istorie. Filozofie. Religie. Antropologie. Studii clasice. Eseu“ de la Editura Humanitas. Sigur ve]i g`si ceva potrivit propriilor preocup`ri intelectuale. P\n` acum au ap`rut volume din opera unor Bertrand Russel, Dalai Lama, Michel Onfray, Johan Huizinga, Bart D. Ehrman, dar [i al]ii. O serie cu titluri interesante [i diverse. De urm`rit. (Marius Chivu)

n DILEMATECA V~ RECOMAND~ n Charles Bukowski, Femei (traducere din limba englez` de Florin {lapac, Ed. Polirom 2012). |n afara a[a-ziselor lui „porc`rii“ – cu care Bukowski are talentul s` creeze o atmosfer` f`r` de care nu exist` proz` valabil` – omul are [i idei precise \n literatur`, \ntre dou` be]ii [i nu [tiu c\te tirbu[oane: „oricine e \n stare s` citeasc` altora din propriul roman cu voce tare trebuie s` fie suspect. Dac` asta nu echivaleaz` cu str`vechiul s`rut al mor]ii,

atunci ce?“ |mi place Bukovski pentru non[alan]a sarcasmelor sale. (Radu Cosa[u) n Contorsionista de T.O Bobe (Humanitas, 2011), una dintre cele mai bune c`r]i de proz` din ultimii ani, o pepinier` de subtilit`]i (prozastice), de ironii (hasidice) [i de emo]ii (omene[ti). (Simona Sora)

Ioana Bot

Pepeni, struguri [i alte zarzavaturi

Pre]: 27,95 lei

Gr`dina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice Seria de autor „Andrei Oi[teanu“ Edi]ia a II-a Eseul Gr`dina de dincolo propune o interesant` interpretare a basmului Harap Alb ca alegorie a ini]ierii. Eroul parcurge un drum spiritual, de perfec]ionare [i purificare, iar la final atinge starea de ini]iat, reprezentat` de \ncoronarea sa [i c`s`toria cu fata lui Ro[ |mp`rat. Carte disponibil` [i \n edi]ie digital`

Pre]: 29,95 lei

Pre]: 44,95 lei

Imaginea evreului \n cultura român` Seria de autor „Andrei Oi[teanu“ Edi]ia a III-a, rev`zut`, ad`ugit` [i ilustrat` Imaginea evreului \n cultura român` prezint` originea, evolu]ia temporal` [i spa]ial`, supravie]uirea sau dispari]ia cli[eelor ce compun portretul fizic, profesional, spiritual, magico-mitic [i religios al „evreului imaginar“ \n spa]iul cultural românesc. Carte disponibil` [i \n edi]ie digital`

Pre]: 49,95 lei

Opere II. Murphy. Watt. Vis cu femei frumoase [i nu prea Seria de autor „Samuel Beckett“ Colec]ia „Biblioteca Polirom“ Traducere din limba englez` [i note de Veronica D. Niculescu Edi]ie cartonat` Cel de-al doilea volum din Seria de autor „Samuel Beckett“ reune[te trei romane din prima perioad` de crea]ie a scriitorului: Murphy (1938), Watt (1953) [i Vis cu femei frumoase [i nu prea (1992).

www.polirom.ro

n Pre]: 24,95 lei

|n }ara lui Dumnezeu de Tatiana Niculescu Bran Colec]ia „Ego. Proz`“ André are zece ani [i \[i petrece vacan]a la tat`l s`u, diplomat francez aflat \n misiune \n Cornul Africii. |n timp ce copiii reconstituie scene din R`zboiul stelelor [i tr`iesc prima iubire, \n jurul lor se preg`te[te o revenire brutal` la realitate: revolu]ia arab` se apropie, feti]a e dus` \ntr-o p`dure unde o a[teapt` solota, excizia genital`, iar André este trimis de urgen]` \n Fran]a, la bordul unui avion militar. Carte disponibil` [i \n edi]ie digital`

Pre]: 22,95 lei

Cain Seria de autor „Josè Saramago“ Colec]ia „Biblioteca Polirom“ Traducere din limba portughez` de Simina Popa Edi]ie cartonat` Ultimul roman al lui José Saramago, Cain (2009), reia \ntr-o perspectiv` modern` povestea biblic` a lui Cain [i Abel. F`r` s` renun]e la umor, romanul \ncheie o carier` scriitoriceasc` remarcabil`, ridic\nd o ultim` \ntrebare \n privin]a vie]ii.

pagina 13

Victimele inocente [i colaterale ale unui s\ngeros r`zboi cu Rusia de Liviu Antonesei Colec]ia „Ego. Proz`“ Unsprezece povestiri inedite, trat\nd \n special rela]ia de cuplu, dar [i o serie de drame mici, cotidiene. Carte disponibil` [i \n edi]ie digital`

nit de la ora[ s` cerceteze memoria local`, discut` infinit cu un ]`ran (Zevedei) despre satul românesc dinainte de Al Doilea R`zboi Mondial. Proza rural` e treab` grea, dac` ne g\ndim la ascenden]a unor Slavici, Rebreanu sau Preda – ca s` evoc`m doar v\rfuri de canon. La care George Radu nu mai ajunge s` se raporteze din simplul motiv c` proza sa nu se ridic` de la sol – descrierile bucolice, enumer`rile abundente, scenele de gen, sf`to[eniile tipologice, ca [i contrastul lor cu progresele civiliza]iei decadente, toate func]ioneaz` ca un lest mai important \n efectul general dec\t miza \nalt` a c`r]ii. Talentul, bat`-l vina, \l face s` scrie compuneri sm`l]uite de adjective frumoase – c\nd descrie oameni („\i privi capul frumos, cu frunte \nalt` [i cu p`rul tuns scurt, dat peste cap, cu fa]a senin` [i curat`, cu ochii vii [i iscoditori, cu obrajii rumeni [i s`n`to[i“) sau peisaje („\ntr-o noapte cu lun` plin` care lumina \ntinderea albastr` a z`pezii [i o f`cea mai str`lucitoare dec\t ziua“). Logica [chioap` are efecte de umor involuntar: „Cine-l vedea, f`r` s`-l cunoasc`, o namil` de om, s` te rup`-n dou` la m\nie, ca pe-o nuia, n-ar fi zis c` poate sta singur cu g\ndurile lui ceasuri

\ntregi f`r` s` scoat` o vorb`“, iar tentativele de a imortaliza „\n]elepciunea popular`“ genereaz` pre]iozit`]i de G\g` pseudo-rural, precum: „a[ zice c` mai ales noaptea se auzeau mai bine, fiindc`, [ti]i doar [\i spune \n]eleptul ]`ran Zevedei ziaristului de la ora[, ne[tiutor de tainele satului \n eternitate! – n. I.B.], noaptea e mai mult` lini[te“. Nepre]uit adev`r, de]inut de ]`ranul român! Acela[i observ` – deloc morome]ian, ci doar fiindc` autorul s`u nu reu[e[te s` ]in` c\rma nivelului stilistic al discursului polifonic – c` „avem [i noi destule exager`ri incon[tiente, de ce s` mai exager`m [i con[tient?“, c\nd tocmai „i se uscase g\tul“ [i bea ni[te ap`. Elogiul vremurilor apuse se roste[te, de pild`, prin condamnarea consumului actual de zah`r \n gospod`rie, de unde rela]ia cu statul acas` iarna: „aveai pepeni, struguri, zarzavaturi de tot felul. N-aveai nevoie de at\ta zah`r ca acum. Luam zah`rul din struguri, din pepeni, din mierea de albine, din lapte. Acum, \n locul tuturor acestora bem o can` cu ceai [i, deci, consum`m mai mult zah`rEste adev`rat c` iarna era mai pu]in` treab` la sat [i oamenii st`teau mai mult pe l\ng` cas`“. Siropos-bucolic, Funia de nisip m`rturise[te, \n cele din urm`, doar c` autorului \i place ceaiul cu zah`r. Nou`, nu.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

George Radu, publicist [i romancier, e prezent cu opt titluri (ne spune el \nsu[i) \n Dic]ionarul General al Literaturii Române, editat de Academia Român`. Puterea comunist` i-a cenzurat romanul Funia de nisip \n editur`, \n 1987 (ne spune tot el), ceea ce \l determin` s` \l restituie acum, la Editura Vivaldi, integral. Ca multe alte asemenea reedit`ri, nici aici nu exist` vreo indica]ie explicit` asupra pasajelor pe care cenzura comunist` le-ar fi \ndep`rtat: cititorul zelos sau cercet`torul fenomenului va verifica singur (el ce treab` are?), autorul \ncunun\ndu-se cu gloria de a fi fost cenzurat. Victim`, deci valoros – \n aceast` logic`. Dar, a[a cum a fi indexat de Dic]ionarul Simion al Literaturii Române nu e o prob` de valoare literar` (ci o dovad` de existen]` a c`r]ilor), nici presupusele t`ieturi din carte, operate \n editur`, nu erau neap`rat efectul cenzurii – ci al tentativei, poate, de a ameliora textul, din partea unui redactor \n]elept? Nu vom [ti niciodat`. R`m\ne faptul c` autorul repropune un roman „subversiv“ (c`ci cenzurat anterior), pe o tem` lipsit` de orice nucleu epic (elogiul satului românesc vechi), de dimensiuni impresionante. |n care un ziarist (Grancea), ve-

C~R}I DE PLASTIC

DILEMATECA

ALTFEL DESPRE ALTCEVA

pagina 14

PROFIL

Florentina Sâmih`ian

editoare, coordonatoarea Colec]iei de carte pentru copii a Editurii ART

De fiecare dat` c\nd vine vorba de literatura pentru copii se aud acelea[i lamenta]ii: editorii spun c` nu prea g`sesc pove[ti potrivite, iar autorii se pl\ng c` nu le s\nt publicate c`r]ile. |n libr`rii, oferta e \n acela[i timp divers` [i monoton`: acelea[i c`r]i pentru cei mici, viu colorate, „importate“ de la cine [tie ce editur` str`in` care a dat lovitura; acelea[i serii de aventuri, scrise parc` dup` re]et`, care au succes peste tot; acela[i Harry Potter, ale c`rui peripe]ii apar aproape simultan \n \ntreaga lume. {i asta \n condi]iile \n care \n România exist`, dac` nu o tradi]ie, m`car istorii de succes ale c`r]ilor pentru copii. |ncerc`ri recente de a re\nnoda acest fir se fac sim]ite. Editura ART [i-a propus s` publice sistematic c`r]i pentru copii [i tineret. Florentina Sâmih`ian este lector la Facultatea de Litere [i coordoneaz` Colec]ia „C`r]ile mele“.

|n Germania, c`r]ile pentru copii reprezint` un segment important al pie]ei de carte. Din cele aproape 200.000 de titluri noi care apar \n fiecare an, \n jur de 10% s\nt c`r]i pentru copii [i tineri. Majoritatea s\nt scrise de autori germani contemporani. Mereu \n c`utare de nout`]i [i de public, editurile inventeaz` genuri, dezvolt` serii de romane [i caut` alte ni[e de public. E o tendin]` general` \n Europa de Vest. {i \n Fran]a, de pild`, libr`riile mari au sec]iuni speciale dedicate copiilor [i tinerilor, c`r]ile fiind clasificate \n func]ie de recomand`rile editorilor, care, la r\ndul lor, se consult` cu psihologi [i pedagogi, pe grupe de v\rst`. {i nu e doar o chestiune ce ]ine de politicile educa]ionale: c`r]ile pentru copii reprezint` o pia]`, deci o surs` de profit. Probabil tot de profit se leag` [i dezinteresul pe care \l manifest` \n general editurile române[ti \n ceea ce prive[te acest domeniu. Este mult mai simplu s` preia de la editori str`ini francize sau formule verificate [i s` le traduc` \n român`, dec\t s` investeasc` \n autori [i texte noi. |ns` \ncerc`rile de p\n` acum – nu prea numeroase – au dovedit c` e loc [i pentru inova]ie.

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

„Copiii citesc!“ Un suflu nou |n colec]ia pe care o coordoneaz` Florentina Sâmih`ian la Editura ART au ap`rut dou` volume: Care-i faza cu cititul? [i Ce po]i face cu dou` cuvinte. E un un efort colectiv: la fiecare dintre aceste c`r]i au contribuit mai mul]i scriitori. E un joc, dar e [i un proiect serios: colec]ia exist` tocmai pentru c` editura [i-a propus s` sparg` acest cerc vicios de pe pia]a de carte [i s` promoveze autorii români care scriu pentru copii. Asta e [i miza: s`-i impulsioneze pe autori s` scrie literatur` pentru publicul t\n`r. „Copiii de azi merit` s` citeasc` texte bune scrise de autori români contemporani. Sigur, e bine c` se \ntorc la textele clasice, dar trebuie s` existe [i un suflu nou. |n momentul \n care unii dintre autorii invita]i s` contribuie la aceste antologii vor propune unei edituri un proiect personal pentru copii, le va fi, poate, mult mai u[or s` cucereasc` publicul. Am \ncercat s` spargem ghea]a pe un teren necunoscut“, spune Florentina Sâmih`ian. „Am vrut s` avem voci c\t mai diferite. Ast`zi se scrie \n at\t de multe feluri, \nc\t doar ni[te antologii precum acestea ar fi putut s` dea m`sura diversit`]ii.“ Copiii de azi

s\nt cititorii de m\ine – cei care probabil vor alege din libr`rii c`r]ile autorilor prefera]i: (re)cunosc\ndu-le de pe acum numele [i stilul, vor fi mai aproape de ei mai t\rziu. „Sper ca aceste antologii s` duc` la ni[te c`r]i de autor pentru copii.“ Colec]ia a pornit de la ni[te constat`ri personale ale Florentinei Sâmihìan. Ca profesoar` [i ca autoare de manuale [colare, a observat c\t de greu e s` g`seasc` texte potrivite pentru anumite v\rste. Recursul la texte clasice nu e suficient. Adesea trebuie cùtate anumite teme care nu se reg`sesc la autorii români studia]i \n [coal`. |n plus, pentru a st\rni apetitul pentru lectur` al copiilor [i tinerilor trebuie cùtate texte literare care s` li se adreseze direct, care s` se refere la aria lor de interes. Lucr\nd \n cadrul unor proiecte europene din domeniul promov`rii lecturii, Sâmihìan a putut constata c\t de dinamic` este pia]a literar` \n Occident. „Acest segment al pie]ei de carte cuprinde mai multe ni[e. Fiecare are propriile probleme. De pild`, pentru categoria 12-15 ani, se g`sesc foarte greu texte cu adev`rat valoroase. Pentru cele dou` c`r]i publicate, ne-am ales ca public-]int` tocmai a-

© Lucian Muntean fesorul nu va reu[i s` fac` din carte un obiect atractiv. Ceea ce putem face noi, editorii, este s` oferim ni[te c`r]i bune \n care at\t p`rin]ii, c\t [i copiii s` g`seasc` ceva cu miez. A[ spune c` e minunat dac` le putem oferi, \n acela[i timp, [i c`r]i frumoase, inteligent ilustrate, iar aici trebuie s` amintesc contribu]ia esen]ial` a Irinei Dobrescu la ambele volume ale colec]iei «C`r]ile mele».“

„Gramatica fanteziei“ [i scrierea creativ` Cea de-a doua carte a colec]iei s-a inspirat de la ceea ce Gianni Rodari numea „binomul fantastic“. Jurnalist [i scriitor italian, Rodari s-a consacrat mai ales datorit` c`r]ilor pentru copii [i tineri. Introducere \n arta de a n`scoci pove[ti (volum ap`rut recent, [i \n versiune româneasc`, la Editura Humanitas) e un fel de curs de scriere creativ` pentru copii [i adul]i, o culegere de tehnici [i discursuri teoretice despre cum se na[te o poveste. „Binomul fantastic“ e doar unul dintre ponturile pe care le ofer` Rodari

scriitorilor \n devenire: s` concepi o nara]iune pornind de la dou` cuvinte din arii semantice diferite. Exact pe acest „joc“ se bazeaz` [i volumul Ce po]i face cu dou` cuvinte, recent ap`rut la Editura ART. |n urm` cu un an, la o \nt\lnire de la Muzeul }`ranului Român, scriitori [i copii au propus c\te un cuv\nt, apoi s-au alc`tuit perechi de cuvinte, [i cei prezen]i le-au votat. Cele trei perechi „c\[tig`toare“ (pelerin`-tatuaj; cocolo[-explorator; aripi-lacrim`) au fost apoi repartizate autorilor invita]i. Care au scris, fiecare, c\te o poveste. Dincolo de mult discutata criz` a culturii scrise, copiii citesc – ne asigur` Florentina Sâmih`ian. |ntr-adev`r, datele statistice din ultima vreme infirm` temerile mai vechi ale speciali[tilor. Interesul pentru carte exist`! Totul e ca cititorii s` nu fie dezam`gi]i [i s` li se cultive aceast` poft`.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

ceast` categorie de v\rst`, de[i ea e problematic`, sper\nd c` vom reu[i s` acoperim, prin diversitatea textelor, gusturile diverse ale cititorilor. Pentru c` aici s\nt de fapt dou` subgrupe (12-13 [i 14-15), cu interese de cunoa[tere [i de lectur` diferite.“ Tocmai aceasta ar fi [i una dintre misiunile importante ale p`rin]ilor, s` urm`reasc` preocup`rile copiilor, s` le ghiceasc` [i s` le cultive gusturile literare. Primele dou` volume din Colec]ia „C`r]ile mele“ con]in texte scrise de autori consacra]i, cunoscu]i unui public mai larg. S\nt, \n general, autori care au ei \n[i[i copii [i care [tiu cum s` li se adreseze [i cum s` le capteze aten]ia. |ns` g\ndul c` trebuie s` scrie pentru copii \i poate inhiba pe unii scriitori – spune Florentina Sâmihìan. „Nu am avut parte de refuzuri categorice, \ns` se vede \n unele texte aceast` presiune care apas` pe umerii celui/celei care scrie.“ C`r]ile din aceast` colec]ie se adreseaz` \n egal` m`sur` copiilor [i p`rin]ilor. C`ci, p\n` la urm`, adul]ii s\nt cei care trebuie cuceri]i \n prim` instan]`, ei s\nt cei care vor merge \n libr`rii s` cumpere c`r]ile. Probabil c` unii se \ntreab` de ce nu mai citesc copiii. Volumul Care-i faza cu cititul? ofer` c\teva pledoarii personale pentru lectur`. Pentru titlul acestei antologii s-a f`cut o sesiune de brainstorming la editur`. |n final, cel care a g`sit titlul a fost Matei, fiul Florentinei Sâmihìan. S\nt suficient de puternice aceste argumente? Cum convingi un copil s` citeasc`? Rolurile s\nt \mp`r]ite. Nu doar editura trebuie s` invite la lectur`. {i p`rin]ii ar trebui s` le ofere de citit copiilor [i s` vorbeasc` despre c`r]i. {coala are [i ea un rol important. „Dac` profesorii de literatur` nu s\nt ei \n[i[i ni[te cititori pasiona]i, cum s`-i conving` pe elevi s` citeasc`?“, se \ntreab` Florentina Sâmihìan. „Dac` dialogul din sala de clas` nu e provocator, atunci pro-

DILEMATECA

PROFIL

Matei Martin

n INFO rapy Clinic, The Center for Compassion and Altruism Research and Education, The Center for Contemplative Mind in Society, The Center for Engaged Compassion sau Claremont Lincoln University. Conferin]a urm`re[te s` reuneasc` reprezentan]i ai mediului universitar pentru prezent`ri, discu]ii [i networking \n domeniul studiilor contemplative care pun accentul pe cunoa[terea min]ii umane [i pe faptul c` antrenarea min]ii prin utilizarea practicilor contemplative poate conduce la reducerea suferin]ei, s`n`tate [i o mai bun` func]ionare emo]ional`/cognitiv`. n South Park à la roumaine Se spune c` noul roman al lui Adrian Chivu, Strada, care va ap`rea \n cur\nd la Polirom \n colec]ia „Ego.

Proz`“, este „un amestec de South Park [i Amintiri din copil`rie, o poveste plin` de umor, sensibilitate [i triste]e.“ Adrian Chivu a publicat p\n` acum Schizosonet (Brumar, 2005), Caiet de desen (Curtea Veche, 2008), Exit (Curtea Veche, 2008), Benzi desenate (Curtea Veche, 2009), Obraji alba[tri, pleoape verzi [i buze mov (Curtea Veche, 2010). Romanul s`u de debut, Caiet de desen, a fost tradus \n limba italian` (Aisara, 2011), iar \n 2008 a fost nominalizat la Premiile Prometheus. Acela[i roman a ob]inut Premiul Insula Europea (Italia, 2009) [i o men]iune special` din partea comisiei de acordare a Premiului Francesco Alziator (Italia, 2011). A[tept`m Strada.

pagina 15

n The Idea of the Holy Madeea Axinciuc, directoarea programului de Studiu al religiilor de la Universitatea Bucure[ti, va participa pe 28 aprilie, cu conferin]a The Idea of the Holy: Religion at Stake, la prestigioasa conferin]` International Symposia for Contemplative Studies, coordonat` de Mind and Life Institute. Simpozionul este organizat \n parteneriat cu mai multe centre de cercetare [i laboratoare din mediul universitar [i privat (cu specializ`ri \n domenii de interfa]`, de la neuro[tiin]` [i studii cognitive p\n` la [tiin]ele educa]iei, studii religioase, studiul st`rilor de con[tiin]`), printre care Being Human 2012, Brown University Contemplative Studies Initiative, Center for Addiction and Mental Health – Cognitive Behaviour The-

pagina 16

ANCHET~ Liliana ARMA{U l Vladimir BE{LEAG~ l Aureliu BUSUIOC l Grigore CHIPER l Dumitru CRUDU l Maria-Paula ERIZANU Emilian GALAICU-P~UN l Diana IEPURE l Eugen LUNGU l Ana RAPCEA l Maria {LEAHTI}CHI l Mihail VAKULOVSKI „Ce \nseamn` s` fii scriitor basarabean? |nseamn` s` vin` la Universitate un poet extraordinar, pre nume Emil Brumaru, [i s` te \ntrebe dac` l-ai citit pe Marin Preda. |nseamn` s` ai puterea s` parcurgi exemplar distan]e necesare pentru integrarea valoric` \n literatura din }ar`, s`-]i dep`[e[ti zilnic statutul de personaj de la periferie [i s` te considere Nicolae Manolescu inexistent sau defazat [i, dintr-o sup`rare mare, s` vrei s` ajungi scriitor \ntr-un sat global. M` consider \ns` nu scriitor basarabean, ci scriitor român din Basarabia, [i nu [tiu al]ii cum se autodefinesc, dar pentru mine chestiunea asta nu e o dilem` veche.“ (Anatol Moraru \n Dilema veche nr. 421/2012)

n Liliana ARMA{U Via]a mea aici, mai mult de colec]ionar de iluzii dec\t de scriitor, e o sum` mare de lipsuri, dar cel mai acut simt nevoia c`l`toriilor. {i cum nu am posibilitate s` merg nici p\n` la Bucure[ti, la t\rgurile de carte, de exemplu, pentru a vedea ce se mai \nt\mpl` \n mediul cultural românesc, unicul lucru ce-mi r`m\ne de f`cut e s`-mi alimentez inspira]ia din aerul st`tut al Republicii Moldova [i din acelea[i am`gitoare vise. Noroc cu Asocia]ia Cultural` Astra din Ia[i, care m` invit` din c\nd \n c\nd la manifest`rile ei, c` altfel a[ sta ca un pustnic la marginea lumii. Citesc cu jind \n revistele literare bucure[tene notele de c`l`torie ale scriitorilor români care particip` la tot felul de evenimente literare prin ora[ele europene [i astfel \mi creez impresia c` am trecut [i eu pe acolo. M-am [i obi[nuit cu aceast` stare de lucruri, \ns` mereu am senza]ia c` tr`iesc o via]` de \mprumut.

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Ce v` lipse[te din România / \n Republica Moldova?

n Vladimir BE{LEAG~ |n ceea ce m` prive[te, nu am nici m`car o singur` carte editat` \n România. Dar nici una! V-am spus-o franc, de la inim`, [i \n aceea[i clip` mi-am zis: ei bine, dar nici Marius Chivu nu are o carte ap`rut` la Chi[in`u. {i atunci de ce m-a[ olic`i? Cum fiecare, ast`zi, se descurc` precum

poate, s` trecem de la cele personale la cele comune. Anumi]i autori de la noi, de]in`tori de func]ii, [i-au privatizat rela]iile cu foruri din România, [i-au apropriat fostele organe ale USM, revistele Literatura [i Arta [i Via]a Basarabiei, a[a c`, \n prezent, noi, scriitorii de aici nu avem unde s` public`m nici m`car felicit`ri de jubilee, nemaivorbind de necroloage. n Aureliu BUSUIOC La \nceputuri, prin anii ’90, cu asemenea \ntreb`ri ar fi trebuit s` fie reluate rela]iile cu }ara, [i nu cu poduri de flori sau alt material perisabil. România nu [i-a rec`p`tat Basarabia, [i nici Basarabia orfan` n-a revenit la fruntariile dintotdeauna. Scriitorii au r`mas \n hotarele desemnate de Stalin, plus (mai t\rziu, minus) Transnistria. Era firesc ca dup` 40 de ani de ocupa]ie ruseasc`, unii dintre ei s` fi r`mas bolnavi de „nostalgit`“, a1]ii s` g\ndeasc` \n „kirili]`“. Unde mai pui c` valul de entuziasm venit odat` cu independen]a s-a dovedit a fi prea u[or penetrabil, am ajuns imediat s` ne alegem conduc`torii din „fo[ti“, opt ani revenind la fostul regim comunist. Treptat-treptat, ignorat` de guvern, USM [i-a triplat num`rul de membri \n detrimentul calit`]ii, revista Literatura [i Arta, unica

publica]ie apar]in\nd USM, devenind proprietatea privat` a unei singure familii de scriitori. P\n` la admiterea României \n UE, se putea circula simplu \ntre vecini, fapt de care au profitat, cu mici excep]ii, nu cei mai reprezentativi scriitori din RM, unii dintre ei contribuind din plin la tranformarea postmoderismului \ntr-o literatur` de scandal, al]ii, mai pu]ini, (auto)consider\ndu-se un fel de consilieri pe l\ng` organele de care ar fi depins mai buna cunoa[tere a situa]iei de la noi. Lucru de mirare, altfel de ce s\nt cvasinecunoscu]i \n }ar` un Vasilache, un Be[leag`?! Pe l\ng` multe alte probleme mo[tenite, n-am pomenit-o pe cea crucial` pentru literatur`: bilingvismul. Ca s` \n]elegi ce spune azi un vorbitor obi[nuit de „limb` român`“ din Basarabia, e musai s` [tii rusa. Dar destul cu cele rele! Am aflat p\n` acum c` USM nu are un organ al s`u, o revist`. Cu toate acestea, o parte din procesul literar s`n`tos s-a consumat prin reviste. C`rora USM nu le-a acordat nici o aten]ie. Ba dimpotriv`! E vorba de Contrafort, de Sud-Est, de Semn, de Clipa, toate ap`r\nd sub auspiciile ICR. Sc\r]\im, dar nu ne pred`m! n Grigore CHIPER S-a vorbit \n anii ’90 despre o integrare cultural`, \n pofida tuturor

n Dumitru CRUDU Cu toate c` foarte mul]i cet`]eni români au nenum`rate prejudec`]i fa]` de basarabeni – c` ar fi defaza]i, \napoia]i cultural, ignari, incul]i, barbari, mancur]i, mafio]i, grobien]i, t\mpi]i, comuni[ti [i a[a mai departe –, \i admir foarte tare pe acei intelectuali români care pot vedea dincolo de aparen]ele acestor idei preconcepute \nvechite. C`ci nu to]i basarabenii s\nt dep`[i]i de evenimente, tot a[a cum nu to]i scriitorii basarabeni scriu doar \n cheia lui Goga. Culmea e c` nici m`car Lari, Vieru sau Dabija. Cu toate c` ace[tia au destule poezii s`m`n`toriste, totu[i, cele mai bune c`r]i ale lor, cele scrise \n tinere]e, s\nt neomoderniste. Eticheta asta nu li se potrive[te nici m`car lor. Cu at\t mai mult cu c\t poeziile lor patriotice erau, de fapt, antisovietice, spre deosebire de poeziile patriotice din România care erau o form` de proletcultism [i de pact subtil cu regimul.

n Emilian GALAICU-P~UN Povestea o [tiu de la mai mul]i intelectuali moldoveni din „prima genera]ie \nc`l]at`“, cei care au mers la [coal` \n primul deceniu de dup` r`zboi [i au intrat la facultate \n anii ’60: fii [i fiice de ]`rani „de la coada vacii“, majoritatea dintre ei au \nv`]at carte „pe rupte“ – literalmente! –, adic` „rup\nd“ ceva timp de la muncile din gospod`rie, dar [i smulg\nd pagina 17 (aia cu [tampila institu]iei) din c`r]ile luate cu \mprumut (horribile dictu!) de la biblioteca s`teasc`. Mai mult sau mai pu]in \ng`duitori c\t` vreme odraslele lor \[i f`ceau temele pentru acas`, aceia[i p`rin]i i-ar fi snopit \n b`t`i s`-i fi prins cu „lecturi de pl`cere“. {i atunci, c\te un copil mai inteligent, [i care se tr`gea la carte, pur [i simplu rupea p. 17/18, cu [tampila bibliotecii, pref`c\ndu-se apoi c` \nva]` din manualul [colar. De cele mai multe ori, pagina cu pricina era aruncat` \nainte s` fie citit` – sute [i mii de p. 17/18 sacrificate pe altarul cunoa[terii. Paradoxal, tocmai genera]ia ’60 avea s` aduc` „prim`vara praghez`“ \n cultura noastr`, dup` decenii de proletcultism. {i tot ace[ti oameni – ajun[i \n anii ’70-’80 universitari & scriitori – ne-au pus \n m\ini primele c`r]i adev`rate, acum cu toate paginile prezente (mai pu]in cele scoase de cenzur`), doar c`… de citit printre r\nduri/pe sub mas`! Ori de c\te ori comunic cu colegii mei de breasl` din România, \mi dau seama c` le lipse[te, hélas!, tocmai aceast` „dimensiune

a absen]ei“ – de bun` seam`, la ea acas`, literatura român` se simte suficient` sie[i [i f`r` p. 17/18 a culturii basarabene (pe care Ion Simu] o vede, nici mai mult nici mai pu]in, drept „a cincea roat` la c`ru]`“). Faptul c` o duzin` de scriitori moldoveni s\nt perfect integra]i \n literatura român` contemporan` nu schimb` deloc datele problemei – la urma urmei, ace[tia fac parte din Republica Literelor anume de aceea c` n-au r`mas la acea p. 17/18 smuls` (& necitit`) a genera]iei ’60. Or, printre autorii [aizeci[ti exist` c\teva valori certe, neomologate pe plan na]ional. Cine-i duce dorul, la Bucure[ti, prozatorului Vasile Vasilache, un fel de „Milan Kundera rural“ al nostru? {i lui Aureliu Busuioc? Vladimir Be[leag`? Vlad Iovi]` etc., etc. (lista r`m\ne deschis`)? {i invers, bun` parte dintre colegii mei de breasl` din Republica Moldova, chit c` au con[tiin]a apartenen]ei la o singur` literatur`, de facto r`m\n la aceea[i p. 17/18, rescriind-o la nesf\r[it (de unde nu au citit-o la timpul potrivit) [i chiar revendic\ndu-[i statutul de „poe]i na]ionali“ ai Moldovei (vezi Doamne!, avem [i o Alee a Clasicilor \n plin centrul Chi[in`ului, cu Grigore Vieru & Adrian P`unescu instala]i acolo la doar un an de la moarte… Alte c\teva figuri, unele mai degrab` dubioase, s\nt \mpinse \n fa]`, nu at\t din dragoste pentru postumitatea lor lipsit` de glorie, c\t spre a le face loc celor ce se v`d deja, de son vivant, instala]i printre clasici). Or, dac` \n tinere]ea lor ei sacrificau partea pentru a p`stra \ntregul, acum partea a luat locul \ntregului [i le confer` un anumit prestigiu local. |ntr-un cuv\nt, vechea poveste cu p`durea [i copacii... (galaicupaun.cartier.md) n Diana IEPURE Ca scriitor, de[i m-a[ cam teme s` m` \ncadrez \n aceast` categorie, \mi lipsesc timp [i o debara \n care s` m` re-

pagina 17

n Maria-Paula ERIZANU Nu [tiu ce \mi lipse[te ca scriitor, dar ca om \mi lipsesc un sistem de valori [i priorit`]i clare [i bine g\ndite de fiecare dintre noi, o viziune [i o deschidere mai largi – s\ntem o societate prea \nchis` [i introvertit`, ca s` nu zic provincial`; lipse[te o responsabilitate individual` (nu e obligatoriu s` facem ceva, noi s\ntem oricum numai titani [i semizei), dar [i general`, \n societate. |mi lipse[te o solidarizare social`, de[i am \nceput totu[i s-o v`d form\ndu-se odat` cu mobilizarea \ntregii societ`]i, at\t din Chi[in`u, c\t [i din celelalte regiuni, la ajutorarea sinistra]ilor inunda]iilor de acum doi ani. Dar asta s-a \nt\mplat doar \ntr-un moment extrem de criz` [i, din p`cate, nu se manifest` \n fiecare zi, chiar dac` \n fiecare zi e criz` pe ho-

lurile blocurilor de locuit, de exemplu. {i lipsa deschiderii, a solidariz`rii umane [i lipsa de responsabilitate m` duc poate la cel mai grav lucru pe care \l nasc ele: ura dintre oameni, ura s`racilor fa]` de boga]i, ura cre[tinilor fa]` de homosexuali, ura românilor fa]` de ru[i [i a ru[ilor fa]` de români, ura fa]` de omul de al`turi pentru c` el nu e la fel de nefericit ca tine.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

obstacolelor, dar dezideratul s-a dovedit o utopie. Nu e posibil` o integrare mai mare dec\t cea existent` \n afara unei integr`ri economice [i geopolitice, ca s` nu pomenesc de adev`ratul t`v`lug din 2001-2009, al c`rui pericol nu s-a consumat. Cultura român` urmeaz` o evolu]ie fireasc`, inclusiv una regional`, iar Basarabia nu e foarte diferit` – mutatis mutandis – de Ardeal sau Oltenia. Ca scriitor, m` simt integrat culturii române, aici la o margine, chiar dac` numele meu p`r`se[te at\t de rar spa]iul basarabean, chiar dac` volumele mele nu au ecou „dincolo“, poate din cauza unei comunic`ri personale defectuoase [i poate din cauza unei tren`ri de interes a „celorlal]i“. România nu-mi poate oferi deocamdat` mai mult: un mediu lingvistic confortabil (spa]iu epic) [i o via]` cultural` pe m`sur` (combustie intelectual`), tr`ite chiar acas`, live. România sus]ine reviste, c`r]i, lanseaz` proiecte. Nu [tiu ce s-ar putea face mai mult \n condi]iile a dou` state desp`r]ite de un Rubicon, situat la diferite nivele, [i \n condi]iile \n care principalul inamic este s`r`cia.

DILEMATECA

ANCHET~

pagina 18

fugiez periodic cu laptopul. De[i s-a tot vorbit c` \n România, [i cu at\t mai mult \n Republica Moldova, e imposibil s` tr`ie[ti din lecturi publice [i din scrisul c`r]ilor, eu asta visez: s` am vreodat` suficient timp [i suficien]i bani ca s`-mi pot permite s` scriu \n voie. Probabil mi se va \nt\mpla la pensie. (liliuta.blogspot.com) n Eugen LUNGU Aici, \n Basarabia, ne-a lipsit [i continu` s` ne lipseasc` un mediu lingvistic normal, chiar dac` R\ Moldova, cum \i spunem noi, se consider` un stat „liber, democratic [i suveran“. Suveranitatea lingvistic` e doar pe h\rtie, deoarece politica ]arist` de rusificare continu` [i azi, ca [i ieri, dar sub alte forme [i cu alte mijloace. Secolul al XIX-lea basarabean e ca [i inexistent pentru cultur`, Chi[in`ul r`m\n\nd locul unde nu se \nt\mpla nimic. Cei cu har se afirmau fie peste Prut (printre ace[tia, Alecu Russo, B.P. Hasdeu [i mai t\rziu Stere), fie \n Sankt Petersburg sau Moscova. Dac` sub Brejnev cenzura sovietic` eradica orice aluzie la realit`]ile istorice române[ti, victime c`z\nd [i neologismele considerate cumva prea valahe, acum b\ntuie necru]`tor cenzura economic`. La fel, favorabil` rusei. Cea mai influent` publica]ie (c\teva zeci de pagini) de reclam`, Makler/Intermediar, apare \n ruse[te. E un indiciu, cred, al dominantei pe pia]a economic` moldav`, dar [i un semn c` rusa, de[i nu e declarat` de jure a doua limb` de stat, de facto \ndepline[te acest rol. |n acest ziar, ca [i alt`dat` \n Republica Sud-African`, s\nt publicate oferte de munc` ale unor firme selecte, cu urm`toarea precizare: „Rug`m moldovenii s` nu se deranjeze“. |n taximetre, indica]iile prin radio ale dispecerilor se fac exclusiv \n ruse[te. Muzica din difuzoare la maxi-taxi, principalul mijloc de transport urban, e cu prec`dere \n ruse[te. |n ruse[te ruleaz` [i

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

ANCHET~ filmele \n cinematografe. Dup` cum tot \n ruse[te se transmit [i emisiunile canalelor TV interna]ionale prin cablu: Euronews, Discovery, Viasat History, National Geographic [.a. Evident, [i limba str`zii e la fel – din 1989 p\n` azi s-a n`scut o nou` genera]ie care trebuia s`-[i \nsu[easc` o român` perfect`. Realitatea demonstreaz` contrariul – limbajul e cel de totdeauna, cu argoul, mai ales, preponderent rusesc. |n acest bilingvism agresiv, r`m\nem aceea[i ]ar` b\lbofon`, care b\iguie ceva \ntr-un pidgin ruso-moldav. Iar claritatea g\ndirii [i a ideilor depind \n cel mai \nalt grad de felul cum vorbe[te omul. Emilian Galaicu-P`un concentra \n trei cuvinte esen]a rela]iilor moldo-ruse de la 1812 \ncoace. |n noul s`u roman, }esut viu. 10 x 10, un gr`nicer de la Vama Ungheni poruncea r`stit c\inelui care \l \nso]ea: „Molda, k noge!“/Molda, la picior! S\nt dou` sute de ani de istorie esen]ializa]i \n trei cuvinte. Cei care [tiu s` le descifreze rostul pricep \n ad\ncime cum vine treaba cu „drujba“ moldo-rus`. Va mai dura oare? n Ana RAPCEA {tiu c` va suna stupid ce v` voi spune, dar \n 34 de ani de via]` ai mei n-am avut niciodat` prilejul s` merg \n România. Nici m`car p\n` la Ia[i. Prietenii, colegii mei se mir` [i ei de atare „performan]`“. Ca s` m` justific, \ntr-un fel, am s` invoc una dintre fobiile mele, nu [tiu cum s-o fi numind \n termeni medicali – aceea de trecere peste grani]e. Idee n-am de la ce mi se trage, dar nici m`car \n Transnistria, la Tighina, unde am rude apropiate, nu merg dec\t foarte rar [i exact din acela[i motiv. Nici ca scriitor n-am primit vreodat` vreo invita]ie de a trece Prutul, de[i mul]i dintre-ai no[tri s-au plimbat [i se plimb` \ntr-o fericire – [i bravo lor! V` voi spune, a[adar, c` \mi lipse[te \ns`[i România, iar despre ce-mi lipse[te \n Republica Moldova, cre-

de]i-m`, c\teva sute de semne nu s\nt suficiente pentru a \ncropi o list`. Dac` ar fi s` r`spund laconic, a[ zice: MULTE. n Maria {LEAHTI}CHI Pentru c` nu contenesc s` cred (mai realist, mai utopic) c` locuiesc \ntr-un spa]iu cultural general românesc, mi-ar fi pl`cut s` pot spune c` nu-mi lipse[te nimic: nu-mi lipse[te accesul la informa]ie, la biblioteci complete, la o mare parte din arhivele literaturii române; nu-mi lipsesc de asemenea magazinele de carte, cu rafturi pline, cu c`r]i diverse, scoase la multe edituri bune; nu-mi lipse[te un canal de televiziune dedicat culturii, literaturii, [tiin]ei. Dar, nu pot afirma nimic din toate astea. Se resimte aici deficitul unei infrastructuri adecvate vie]ii scriitorice[ti: spa]ii pentru \ntruniri, pentru dezbateri, pentru polemici de idei, case de crea]ie (de ce nu?). Nici vocile care s` aib` s` spun` ceva cu adev`rat valoros nu s\nt at\t de numeroase. Este \n schimb destul` impostur`. Trìesc, la modul romantic, nostalgia unei vie]i culturale organice, autentice, a vie]ii literare \n deplinul \n]eles al cuv\ntului. Dac` la Chi[inù aceast` frustrare e cumva mai pu]in sesizabil`, \n celelalte ora[e ale Basarabiei via]a literar` e ca [i inexistent`. |ndelungata \nstrìnare a Basarabiei de matca culturii [i a literaturii române a f`cut imposibil` dezvoltarea coerent` [i fireasc` a unei tradi]ii. Un mediu cultural care [i-ar fi crescut [i educat creatorii, dar [i consumatorii, \n spiritul adev`ratelor valori literare [i culturale – iat` ce ne lipse[te. Dou`zeci de ani raporta]i la aproape dou` secole este un timp prea restr\ns pentru o lucrare de o asemenea profunzime. Abia ne \nfirip`m. (mariasleahtitchi.wordpress.com/) n Mihail VAKULOVSKI Da, locul \n care scrii poate fi (aproape) la fel de important ca locul \n care trìe[ti, de aceea \ntrebarea e justificat`. Dar ce-mi lipse[te mie \n perioada asta nu ]ine de grani]e, geografie sau politic`. A[ avea nevoie de o pauz` de munc` \n care s`-mi termin m`car un proiect mai complex, s` zicem trilogia Tovar`[i de camer`, din care am publicat primul volum, Student la Chi[inù, la Cartea Româneasc`, anul trecut. C\nd e vorba de poezie – nu conteaz` nimic, scriu oriunde, oric\nd, \n orice stare, dar romanul are preten]ii diferite. |n România \mi lipse[te atmosfera literar` din timpul studen]iei din Chi[inù, oamenii cu obsesii reale, care, orice ar face, tot la literatur` ajung. (vakulovski.livejournal.com [i tiuk.reea.net)

anchet` realizat` de Marius Chivu fotografii de Mito[ Micleu[anu Mai multe la www.micleusanu.blogspot.com

Constantin Vic`

Biblioteci digitale

Pre]: 39,90 lei

Clopotele de Richard Harvell Adev`ruri sfâ[ietoare, art`, conspira]ii, zâmbete printre lacrimi [i, mai ales, sunete care s` exprime emo]ii \ntr-un limbaj universal... romanul lui Harvell \nf`]i[eaz` o poveste str`lucitoare [i grav`, ca b`taia \n amurg a marelui Pummerin, din Catedrala Sfântul {tefan. Roman publicat \n 12 ]`ri.

Pre]: 39,90 lei

Vie]i secrete de Tatiana de Rosnay Un roman \n acela[i timp emo]ionant [i seduc`tor, Vie]i secrete este povestea unei familii moderne [i a leg`turilor invizibile care o ]in unit`. Bestseller The New York Times

Pre]: 39,90 lei

O zi de David Nicholls 15 iulie 1988. Emma [i Dexter se \ntâlnesc \n noaptea de dup` absolvirea universit`]ii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi \n aceast` zi peste un an? Dar peste doi? {i \n fiecare an care va urma? Dou`zeci de ani, doi oameni. O ZI. Roman publicat \n 24 de ]`ri.

Pre]: 44,90 lei

S` tai \n piatr` vie de Abraham Verghese Shiva [i Marion, gemeni identici, vin pe lume din rela]ia secret` a unei c`lug`ri]e indiene cu un chirurg englez. Saga gemenilor Shiva [i Marion Stone traverseaz` continente, desf`[urându-se \n Africa [i \n America de-a lungul a cinci decenii [i contureaz` o poveste despre dragoste [i tr`dare.

Pre]: 49,90 lei

N-ai s` mori de Kathrin Schmidt „N-ai s` mori este romanul unei rena[teri, o redescoperire a cuvântului, o poveste de dragoste [i cartea unui puzzle de amintiri din istoria recent` a Germaniei. Cel mai bun roman al anului.“ Die Welt Premiul C`r]ii Germane 2009

www.litera.ro

n Pre]: 49,90 lei

Tony & Susan de Austin Wright „Tony [i Susan este un roman tulbur`tor, neobi[nuit, despre pove[tile pe care ni le spunem unii altora [i pove[tile pe care ni le spunem nou` \n[ine. O carte care te surprinde cu adev`rat.“ Guardian. Roman publicat \n 15 ]`ri.

Pre]: 49,90 lei

Prea mult` fericire de Alice Munro „Cea mai recent` colec]ie de proz` scurt` a lui Alice Munro \i reafirm` intui]ia p`trunz`toare... Una dintre cele mai oneste [i mai exigente proze ale timpului nostru.“ The Times Premiul Man Booker International 2009

pagina 19

Palma de Christos Tsiolkas La o petrecere cu gr`tar \ntr-o suburbie din Melbourne, un b`rbat p`lmuie[te un b`ie]el obraznic [i neastâmp`rat. Incidentul d` na[tere unor dispute aprinse, dar [i \ntreb`rilor referitoare la propria familie, la propria via]`. Roman publicat \n 24 de ]`ri. Common Wealth Writers Prize 2009

colec]ii de reviste interbelice, se poate g`si aproape orice. Dacoromanica e un proiect comun al Academiei Române [i Bibliotecii Metropolitane Bucure[ti de digitalizare a c\t mai multor publica]ii – ori picate \n domeniul public, ori importante pentru a[a-zisa identitate cultural`. C`ut\nd printre titluri, se pot g`si c`r]i po[tale din interbelic [i antebelic, dar [i colec]iile revistelor de avangard` (ca 75HP, Contimporanul, Unu sau Integral). Am descoperit mici bijuterii precum cursul de moral` de la 1840 al lui Ion Heliade R`dulescu (tip`rit cu alfabetul de tranzi]ie), atlase etnografice sau \ndreptarul lui George Co[buc, „Supersti]iunile p`gubitoare ale poporului nostru: desc\ntecul [i leacurile b`be[ti, duhurile necurate, vr`ji [i farmece, s`rb`tori f`r` rost“. Pe unii \i poate speria num`rul mare de documente dedicate ortodoxiei (e un semn c\t de bizantin` e civiliza]ia româneasc` a statului-biseric`), dar poate \i bucur` aten]ia acordat` multiculturalismului (documente despre comunit`]ile german` [i armean`, de exemplu). Biblioteca Digital` a României e un

proiect reu[it, \n plin` expansiune. 3. Biblioteca Central` Universitar` „Lucian Blaga“ din Cluj are cea mai consistent` bibliotec` digital` (http://dspace.bcucluj.ro/) dintre toate insitu]iile de gen din România. Con]ine documente relevante mai ales cercet`torilor [i amatorilor Transilvaniei, foarte multe periodice din secolele XIX [i XX, \n toate limbile regiunii etc. Manuscrisele digitalizate române[ti s\nt rare, dar pe site-ul BCU Cluj po]i g`si 50, cel mai vechi fiind „Borbély-codex“ (1630). Colec]ia de periodice e foarte serioas`, cu peste 20.000 de numere diferite din reviste. Acum citesc revista Abecedar, ap`rut` \ntre 1933-’34 la Brad. Printre redactori, un personaj important al proletcultismului românesc. 4. Intrat` mai t\rziu online, dar cu o prezentare grafic` mai frumoas`, Moldavica e biblioteca na]ional` digital` a Republicii Moldova (http://www.moldavica.bnrm.md). Colec]ia de periodice ofer` tot felul de surprize, cum ar fi un calendar \n rus` din 1908, Revist` de Viticultur`, Oenologie [i Horticultur` care apare din 1918 la Chi[in`u sau Unirea, revist` [colar` din 1933 etc. Biblioteca are prea pu]ine documente \n limba rus`. Oare [i octe]ii s\nt politici?

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Stai cu p`rin]ii [i n-ai loc pentru o bibliotec`. Sau vrei s` te lauzi cum pe iPad-ul tù intr` c`r]i vechi de 150 de ani. |]i place s` r`sfoie[ti presa interbelic` cùt\nd anun]uri matrimoniale, pentru c` dragostea e etern`. {amd. |n fiecare caz ai nevoie de o colec]ie digital` bine f`cut`, cu metadate [i o scanare atent`. Unde o g`se[ti pe world wide web-ul de limb` român`? 1. |n primul r\nd, cau]i pe cIMeC (www.cimec.ro), Institutul de memorie cultural`, \n sec]iunea „Biblioteca digital`“. Se g`sesc multe colec]ii de arheologie, printre care colec]ia revistei DACIA (din perioada 1924 – 1948), 31 de studii [i c`r]i ale lui Vasile Pârvan, scrierile politice ale lui Caragiale etc. Pentru cei interesa]i de artele performative, pe site-ul cIMeC se g`se[te colec]ia revistei Teatrul, numerele ap`rute \ntre 1956 [i 1989. 2. Biblioteca Digital` a României con]ine probabil cele mai multe colec]ii digitale, dar are un nume neinspirat, Dacoromanica (www.dacoromanica.ro). De la colec]ia c`l`torilor strìni \n spa]iul românesc, p\n` la

DILEMATECA

TEHNODROM

ALTFEL DESPRE ALTCEVA

pagina 20

MERIDIANE Petre R`ileanu

O dansatoare românc` \n avangarda parizian` Lizica Codreanu (1901-1993) a fost o prezen]` remarcat`, chiar dac` fulger`toare, \n mediile avangardei pariziene din deceniul 3 al secolului trecut. Ca dansatoare [i-a legat numele de muzicieni precum Darius Milhaud, Francis Poulenc, Erik Satie, Georges Auric, Igor Stravinsky, Marcel Mihalovici, Serghei Prokofiev. Fernand Léger, Sonia Delaunay, Natalia Gontcharova au conceput costume pentru ea, la fel ca [i Brâncu[i, ale c`rui fotografii, f`cute \n propriul atelier, constituie documentele vizuale cele mai expresive despre artist`. Lizica Codréano. Une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne, cartea publicat` de Doina Lemny (Editura Farge, Lyon, 2011, cu sprijinul Institutului Cultural Român), somptuos ilustrat`, traseaz` biografia dansatoarei [i puncteaz` principalele momente ale unei cariere fulgurante din care s-au p`strat c\teva imagini.

Parisul anilor ’20 ai secolului trecut este scena unei vitalit`]i [i a unei exuberan]e f`r` precedent, un loc al tuturor extravagan]elor. Lumea ie[it` din r`zboi cultiv` cu frenezie pl`cerile vie]ii, restaurantele, teatrele, cinematografele, cafenelele se \nmul]esc \ntr-o ambian]` ce justific` sintagma sub care este cunoscut` aceast` perioad`, les années folles. Scena artistic` este dominat` de diferitele avangarde care au \n comun negarea formelor vechi, c`utarea nout`]ii, dar mai ales eliberarea de conven]ii. Ele \[i adjudec` libertatea ca pe o valoare absolut` [i fac din creativitate un principiu omniprezent. Literatura [i artele plastice s\nt cele mai receptive la schimb`ri [i, \n general, ele dau tonul, dar acum se produc modific`ri profunde [i pe teritoriul unor arte recunoscute pentru evolu]ia lor lent`: muzica, dansul, baletul, opera. Igor Stravinsky, Arthur Honegger, Erik Satie, Darius Milhaud, Serghei Prokofiev, Georges Auric, Béla Bartók, George Enescu transform` arta complex` a muzicii, imprim\ndu-i sonorit`]i, ritmuri, caden]e, linii melodice \n acord cu modernitatea disonant`, dominat` de anorganic, vitez` [i fragmentar. Dialogul [i schimburile \ntre limbajele specifice diferitelor arte s\nt acum mai intense ca oric\nd. Un exemplu din domeniul artei spectacolului,

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Les années folles. Preponderen]a spectacolului mai precis al dansului, este conving`tor: Serghei Diaghilev, fondatorul \n Fran]a al Baletelor ruse, va instaura o form` de colaborare permanent` cu pictorii Natalia Goncearova [i Mihail Larionov, trecu]i prin futurism [i rayonism, pentru decoruri [i costume, sau cu Igor Stravinsky [i Erik Satie, pentru partea muzical`. Pe de alt` parte, avangardele se intereseaz` \ndeaproape de domenii r`mase p\n` la ele marginale – formele populare de spectacol ca manifest`ri cu un grad mai mare de spontaneitate, \n care corpul [i emo]iile se exprim` liber. Filmul, „singura art` care nu a cunoscut clasicismul“, dup` expresia lui Fondane, pantomima s\nt genurile preferate, umorul bufon, tandru, practicat de Charlie Chaplin \ntrune[te toate adeziunile. |n aceste preferin]e exist` \n filigran o etic` [i un program cu accente sociale, respectiv solidarizarea cu clasele de jos, cu marginalii, cu dezmo[teni]ii societ`]ii. Formele institu]ionale de spectacol, teatru, oper`, balet coexist` cu forme alternative pe care arti[tii le exploreaz` [i le „deturneaz`“ \n propria crea]ie: b\lciurile (La Foire du Trône), cabaretele, balurile. |ntr-un astfel de loc (o barac` de tir unde manechine re-

prezent\nd un mire [i o mireas` se l`sau decapitate de \ndem\narea juc`torilor) a avut Marcel Duchamp revela]ia viitoarei sale capodopere r`mase neterminat`, La Mariée mise à nu par ses célibataires, même. Fernand Léger frecventeaz` \mpreun` cu Max Jacob, Blaise Cendrars [i Guillaume Apollinaire circul Medrano [i deseneaz` pentru cei trei fra]i Fratellini costume cubiste. Un alt loc de atrac]ie parizian, Le Bal Bullier, din care subzist` p\n` ast`zi braseria Closerie des Lilas, unde lumea bun` se amestec` f`r` complexe cu „midinetele“, oferea printre alte distrac]ii dansurile la mod` – mazurka, scottish, polka [i cancan –, executate cu o debordant` energie de o trup` de dansatoare care [tiau s` combine performan]a fizic` [i coregrafia acrobatic`, cu postùrile cele mai \ndr`zne]e. Timp de mai mul]i ani, cuplul Delaunay era nelipsit de la Bal Bullier, unde cei doi f`ceau senza]ie dans\nd tango. Sonia Delaunay avea s` reprezinte \n mai multe tablouri acest loc unde a conceput costume [i articole vestimentare impregnate de un stil pictural denumit „orfism simultan“. Iat` ce scria, despre cei doi, Guillaume Apollinaire \ntr-un articol \ntitulat „Reformatorii costumului“, publicat \n 1914 \n Mercure de France: „Trebuie mers la Bullier, joia [i duminica, pentru a-i vedea pe Dl [i Dna Robert Delaunay, pictori, pe cale de a opera reforma costumului. Orfismul simultan a produs nout`]i vestimentare ce merit` a fi luate \n seam`.“ Vom remarca \n treac`t c` nici chiar Apollinaire, spirit prin excelen]` novator, un catalizator al schimb`rii de paradigm` \n poezie [i \n artele vizuale, nu scap` de unul din toposurile culturale rezistente ale epocii, care vrea ca femeia s` fie ata[at` b`rbatului [i s` fie evocat` doar cu numele acestuia, cu at\t mai flagrant neadaptat \n cazul de fa]`, av\nd \n vedere c` femeia posed` o puternic` individualitate artistic`. Pentru c`, \n ciuda faptului c` unele cercet`ri teoretice [i solu]ii practice s\nt rezultatul colabor`rii acestui cuplu de arti[ti, precum legea contrastelor simultane, ea, Sonia Delaunay, este autoarea costumelor [i reformatoarea din titlul articolului. Perioada la care ne referim demonstreaz` preponderen]a c`p`tat` de spectacol ca form` de sincretism artistic, dar [i ca manifestare a aspira]iei permanente de a aduce

De la avangard` la hatha-yoga

torul la mod`, el \nfiin]ase \nc` din 1922 un Institut pentru dezvoltarea armonioas` a omului. Dar \nt\lnirea dintre dans [i spiritualitate are antecedente ilustre. |n 1912 Rudolf Steiner pune bazele antropozofiei [i inventeaz` euritmia, o cale, ca \n g\ndirea oriental`, menit` s` stabileasc` o stare de armonie \ntre muzic`, mi[care [i limbaj. |n euritmie se \nt\lnesc, cu drepturi egale, componenta artistic`, cea educativ` [i cea terapeutic`. |n aceea[i epoc`, dansul a generat chiar o utopie, concretizat`, \ntre 1912-1919, \n comunitatea de la Monte Verita. Adep]ii ei propov`duiau via]a c\t mai aproape de natur`, nudismul, regimul vegetarian, practica liber` a artelor – [i, deci, a dansului, sub impulsul charismatic al coregrafului Rudolf Laban. Mary Wigman [i Sophie Taeuber, dou` dansatoare formate de Laban, vin la Monte Verita, dar particip` [i la seratele Dada organizate la Cabaret Voltaire. La Paris, atelierul sculptorului Rodin devine locul de \nt\lnire al dansatorilor [i dansatoarelor [i al tendin]elor care caut` s` sintetizeze \n dans corpul, mi[carea [i spiritul: Loïe Fuller, impregnat` de spiritualism, va evolua c`tre morbid [i satanism; Nijinski, supranumit le clown de Dieu; Ruth Saint-Denis, adept` a curentelor mistice indiene; Isadora Duncan, inovatoare, a dat dansului dimensiunea unei ini]ieri filozofice; Valentine de Saint-Point, inspirat` de dogmele teozofice profesate de Helena Blavatsky, practic` un stil hieratic, performan]ele ei const\nd adesea din poezii mimate [i dansate. Lizica Codreanu se \nscrie, a[adar, \ntr-o tradi]ie relativ bogat`, chiar dac` transmis` numai par]ial. Cu deosebirea c`, \n cabinetul de hatha-yoga deschis la Paris dup` r`zboi, demersul ei se situeaz` \ntre estetism [i terapie. Ea este chiar coautoarea unui studiu (nepublicat) av\nd titlul – edificator pentru cùt`rile de acum – Sagesse et folie du corps. Dansul modern a abolit partea de interpretare, afirm\ndu-se ca pur` crea]ie. Crea]ie cu un mare grad de spontaneitate – \n consecin]`, irepetabil` [i nereproductibil`, mai ales cu mijloacele epocii. Articolele din presa anilor ’20, epoca de glorie a dansatoarei Lizica Codreanu, s\nt elogioase, dar succinte, calificativul cel mai des repetat pentru stilul practicat fiind acela de futurist. Dansul futurist a fost definit de Marinetti \n ace[ti termeni: Inarmonios – Dizgra]ios – Asimetric – Dinamic – Cuvinte \n libertate. Ca [i \n cazul celor mai multe dintre dansatoarele citate mai sus, istoria nu a re]inut vreo form` de aport personal al Lizicì Codreanu la istoria dansului. |n mod paradoxal, „opera“ dansatoarei nu subzist` dec\t \n cele c\teva fotografii f`cute de Brâncu[i. Dansatoarea cu mi[c`ri sacadate este opera lui Brâncu[i, una dintre operele din atelierul sù: mi[care solidificat`, timp captiv.

pagina 21

Eliza (numit` de apropia]i Lizica) Codreanu sose[te la Paris \n vara anului 1919, urmat` peste c\teva luni de sora ei mai mare, Irina, prima pentru a studia dansul, a doua, sculptura. Ambele f`cuser` primii pa[i \n art` \ncurajate de p`rin]i [i frecventaser` cercurile de prieteni ai familiei cu preocup`ri artistice. Lizica e citat` \n programele diferitelor serate organizate dup` terminarea Primului R`zboi Mondial \n beneficiul r`ni]ilor, al`turi de arti[ti profesioni[ti, Maria Filotti, Petre Sturdza, Ion Manu, Marioara Voiculescu sau Constantin Nottara (violonist) [i Alfred Alessandrescu (pianist). La Paris \l \nt\lnesc pe Marcel Mihalovici, muzician venit s` se perfec]ioneze \n capitala Fran]ei la recomandarea lui George Enescu, personalitate luminoas`, compozitor de avangard`, a c`rui oper`, redus` ce-i drept ca num`r de titluri, influen]at` \n egal` m`sur` de muzica româneasc` [i de cosmopolitismul modern, ar merita aten]ia speciali[tilor. Cea mai important` \nt\lnire pentru surorile Codreanu o constituie aceea cu Brâncu[i. Maestrul le prime[te cu simpatie \n atelierul s`u [i pentru prima dat` renun]` la principiul de a nu avea „ucenici“, accept\nd dintr-odat` trei absolvente ale {colii de Arte Frumoase din Bucure[ti (Irina Codreanu, Militza Petra[cu [i Margareta Cos`ceanu), rebotezate cu nume b`rb`te[ti (Costic`, Petric` [i, respectiv, Mihalache). Ca [i cum atelierul sculptorului ar fi un fel de Munte Athos, unde prezen]a feminin` nu e posibil` dec\t prin aceast` convertire la genul masculin, fie ea pur onomastic`. Lizica este exceptat` de la regul`, dar nu de la rebotezare, devenind pentru totdeauna }iganca, probabil pentru pielea mai \nchis` la culoare. |n atelierul lui Brâncu[i, t\n`ra dansatoare \l va putea \nt\lni pe un alt obi[nuit al locului, Erik Satie, [i c\nd va imagina propria coregrafie pentru ciclul acestuia Gymnopédies, sculptorul \nsu[i va

concepe costumul dansatoarei. Doina Lemny observ` judicios c`, printre operele lui Brâncu[i, doar sculptura La Sorcière, singular` printre formele imaginate de artist, evoc` acest costum riguros geometric [i neobi[nuitul bicorn orizontal care \mpodobe[te capul dansatoarei. Dup` o scurt` trecere pe scen` cu trupa lui Diaghilev, Lizica Codreanu se va afirma ca artist` independent`, pun\nd \n scen` poze statuare, influen]ate f`r` \ndoial` de proximitatea cu arta lui Brâncu[i. Repertoriul ei este construit pe compozi]ii ale muzicienilor contemporani, \nt\lni]i \n cercurile pariziene devenite familiare: Marcel Mihalovici, Erik Satie, Darius Milhaud, Serghei Prokofiev, Jean Wiener. Deosebit de fructuoas` este colaborarea cu Sonia Delaunay, prieten` apropiat` a lui Tzara, care preg`te[te costumele pentru reluarea pe scen` a piesei Le Cœur à Barbe. Dar partea a treia a spectacolului, \n care Lizica urma s` danseze, n-a mai putut avea loc din cauza scandalului provocat de Paul Éluard [i de al]i c\]iva viitori suprareali[ti afla]i \n conflict deschis cu Tzara. |n 1926, Lizica Codreanu, recomandat` de Sonia Delaunay, va dansa \n filmul Le P’tit Parigot, realizat de René le Somptier, \n decorurile [i costumele pictori]ei. Cariera dansatoarei se \ntrerupe practic \n 1927, odat` cu c`s`toria cu Jean Fontenoy, ziarist, scriitor, comunist [i, mai t\rziu, colabora]ionist convins, „drogat, gangster intelectual, de dou` ori sinuciga[“ (Maurice Martin du Gard), ultima dat`, definitiv, la Berlin, \n 1945. Urmeaz` na[terea unui copil [i un sejur de trei ani \n China, unde Fontenoy, angajat de Havas, creeaz` Le Journal de Shanghai. Lizica Codreanu revine cu fiul ei la Paris \n 1931 [i tr`ie[te d\nd lec]ii de yoga. Va divor]a de Jean Fontenoy \n 1936. Contactul cu culturile extrem-orientale au orientat-o c`tre alt tip de c`ut`ri, \nt\lnind astfel o alt` tendin]` a epocii – spiritualismul. Gurdjieff este g\ndi-

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

arta c\t mai aproape de via]`. Toate artele s\nt invitate \n cadrul unei manifest`ri – teatru, poezie, dans muzic`, arte vizuale. Este cazul a[a-numitei Manifestation Z organizate de grupul Albatros, care con]ine recit`ri ale poe]ilor Antonin Artaud, Céline Arnaud, Marcel Sauvage, Max Jacob, piese muzicale interpretate chiar de compozitori (Stravinsky, Jean Wiener), „dansuri excentrice“ executate de Lizica Codreanu, pe muzic` de Erik Satie, Jean Wiener [i Marcel Mihalovici. C\nd, \n iulie 1923, Teatrul Michel organizeaz` o serat` consacrat` piesei lui Tzara Le Cœur à Barbe, programul con]ine de asemenea piese muzicale de Stravinsky, Darius Milhaud, Georges Auric, Erik Satie [i, bine\n]eles, dans cu Lizica Codreanu. Costumele concepute pentru aceast` ocazie de Sonia Delaunay s\nt opere plastice de sine st`t`toare care combin` cubism, futurism, constructivism, dadaism.

DILEMATECA

MERIDIANE

pagina 22

RECENZII

LITERATUR~ John Steinbeck, Nehot`r\]ii sor]i ai b`t`liei, Colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2012, traducere din limba englez` de Ioana Oprica, 32,95 lei

O insurec]ie comunist` (californian`) Romanul Nehot`r\]ii sor]i ai b`t`liei/In Dubious Battle, scris, \n perioada sa de \nceput literar, de prozatorul american John Steinbeck, deschide o tem` devenit`, ulterior, favorit` pentru autor: aceea a studierii lumii indivizilor marginali social. Mai acut dec\t alte texte viitoare, volumul de fa]` (ap`rut \n 1936!) dezv`luie latura „comunist`“ a operei steinbeckiene, latur` care i-a adus scriitorului numeroase probleme \n spa]iul (capitalist) american. St\ngismul lui manifest a tulburat mereu cercurile politice [i financiare din SUA, \n prima jum`tate a secolului al XX-lea (Steinbeck a tr`it \ntre 1902 [i 1968). |n majoritatea romanelor sale, se articuleaz` – cu o anumit` fervoare ideologic` subteran` – imaginea unei societ`]i concuren]iale monstruoase, unde viciul stap\ne[te, iar virtutea sufer` pe la periferii. Se \n]elege c`, \ntr-o epoc` a obsesiei bol[evice, oficialit`]ile (cu prec`dere cele de coloratur` republican`) l-au privit cu ostilitate pe scriitor, f`c\ndu-i tot felul de [icane juridice, \n ciuda Pulitzer-ului pe care \l c\[tig` \n 1939 (cu The Grapes of Wrath/Fructele m\niei) [i a Nobel-ului care i se decerneaz` \n 1962 (pentru \ntreaga activitate literar`, marcat`, semnificativ, spre final, de capodopera East of Eden/La r`s`rit de Eden). Autorul nu [i-a tr`dat niciodat` ideile ultrademocrate, asum\ndu-[i p\n` [i propriul destin excep]ional cu uimitoare modestie (\ntre-

bat, de pild`, de un reporter dac` avea convingerea c` ar fi meritat Premiul Nobel, el a r`spuns f`r` emfaz`: „Frankly, no!“/„Sincer, nu!“). A crezut cu obstina]ie \n valorile marginalilor [i, \n postur` de romancier venerat la nivel interna]ional, a continuat s` se simt` mai degrab` unul de-al lor. Provenit dintr-o familie de fermieri californieni, John Steinbeck s-a bucurat de stabilitate material` p\n` la maturitatea t\rzie (\n anii ’20’30 tat`l sù \l sus]inea \nc` financiar, pentru a putea scrie). R`d`cina st\ngismului lui trebuie cùtat` totu[i \n dou` episoade biografice. Ele justific` anticapitalismul ireconciliabil al prozatorului. Mai \nt\i, copil fiind, a trìt \n spa]iul fermelor din California (decorul romanului de fa]`, la fel ca [i al capodoperei Of Mice and Men/ Oameni [i [oareci) unde, indubitabil, a fost impresionat de drama zilierilor itineran]i, care munceau enorm, pe sume modice, cu speran]a (de[art`) c` \[i vor achizi]iona p`m\nt \ntr-un viitor \ndep`rtat. Apoi, ca adult, Steinbeck a parcurs, complet, anii depresiunii economice (celebrul „crah“ american), sim]ind fragilitatea social` [i economic` a unui sistem competitiv (dup` reguli s`lbatice!). C\teva dintre volumele lui importante s\nt redactate \n acest interval de pr`bu[ire capitalist`. Ca atare, epicul steinbeckian exploreaz`, neconcesiv, palierele de vie]uire a

LITERATUR~ John Cheever, Povestiri. Integrala prozei scurte, Colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 2011, traducere din limba englez` [i note de Ciprian {iulea, 39,95 lei

Revista The New Yorker a jucat un rol decisiv \n evolu]ia prozei scurte nord-americane din a doua jum`tate a secolului trecut. Scriitori de prim rang, cum ar fi Vladimir Nabokov, John O’Hara, Philip Roth, J.D. Salinger, Alice Munro, John Updike, Eudora Welty [i mul]i al]ii, au fost colaboratori constan]i ai acestei publica]ii. |ns` nici un alt autor american de proz` scurt` nu a fost mai legat din punct de vedere literar de aceast` revist` influent`, precum John Cheever. Majoritatea povestirilor adunate \n volumul de fa]` au ap`rut mai \nt\i \n The New Yorker. Publicat` \n 1978, cu patru ani \nainte de moartea scriitorului, cartea a avut un succes de critic` remarcabil, c\[tig\nd – printre altele – Premiul Pulitzer. Cele 61 de povestiri formeaz` un volum emblematic pentru cultura american` postbelic`. Pu]ini scriitori se pot lùda cu talentul de a surprinde esen]a unei epoci, precum Cheever. Activitatea preferat` a personajelor lui pare a fi re\ntoarcerea \n trecut, acel spa]iu al fericirii pure, pe l\ng` care prezentul nu este dec\t locul e[ecului [i al triste]ii neconsolabile. Eroii sì, de cele mai multe ori prizonieri ai unei lumi banale [i ai unei situa]ii familiale complicate, \ncearc` s` evadeze din cotidian, fiecare \n felul sù. Tocmai aici intervine arta lui Cheever, care surprinde miraculosul din spatele banalului. „|not`torul“, probabil cea mai cunoscut` po-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Un maestru al prozei scurte vestire din volum, este centrat` pe ineditul personaj Neddy Merrill care, aflat \n vizit` la un vecin, ia hot`r\rea bizar` de a se \ntoarce acas` pe ap`, mai precis \not\nd prin piscinele tuturor caselor pe care le \nt\lne[te \n drum. Dar pe m`sur` ce trece dintr-o piscin` \ntr-alta, el pare s` \mb`tr\neasc` [i s` oboseasc` tot mai mult, iar vara, \n mod aparent inexplicabil, las` locul unei toamne r`coroase (evident, o metafor` a vie]ii). Optimismul lui Neddy este \nlocuit pe nesim]ite de o confuzie general`, st\rnit` de reac]ia vecinilor s`i care \l privesc comp`timitor, mai ales c`, \n momentul \n care ajunge acas`, eroul nostru se confrunt` cu o realitate tragic`: casa lui pare p`r`sit`. Astfel, vorbele uneia dintre vecinele prin piscina c`reia \notase – cu aluzie la drama lui Neddy care ar fi r`mas f`r` bani, pierz\ndu-[i astfel casa [i fiind p`r`sit de familie – par a fi adev`rate. Singurul care refuz` aceast` realitate este chiar Neddy. Povestirea este centrat` pe o idee recurent` \n fic]iunea lui Cheever, aceea c` lucrurile nu s\nt niciodat` a[a cum par [i c` \n spatele aparen]elor stau \ntotdeauna drame personale [i dureri adev`rate. „Adio, fratele meu“ este un alt punct de reper al volumului. Nara]iune la persoana \nt\i, povestirea prezint` conflictul dintre protagonist [i fratele s`u mai t\n`r, Lawrence. |n timpul unei reuniuni familiale anuale, prilej pentru narator de a se l`sa cuprins de o nostalgie cehovian`, acesta

„refuza]ilor“, a „marginalilor“, a celor care nu au compulsia „centrului“, devenind autentici numai \n universul lor a[a-zic\nd „periferic“. Nehot`r\]ii sor]i ai b`t`liei ofer` tabloul genuin al unei astfel de lumi. Centrat \n jurul vie]ii de partid (ne\ndoios, Partidul Comunist American, de[i referin]a direct` lipse[te din carte!), romanul descrie, pasional, revolta furibund` a „proletarilor“ (culeg`torii de fructe din California) – incita]i de activi[tii „ro[ii“ – \mpotriva sistemului corupt. Titlul intertextualizeaz` un vers din Paradise Lost/Paradisul pierdut al lui John Milton, menit s` sugereze neputin]a ultimativ` a r`sculatului de a dobor\ establishment-ul secular [i, \n consecin]`, caracterul utopic al oric`rei revolu]ii. Personajele (st\ngiste) ale romanului – doctorul Burton, Jim Nolan, London [i Harry – s\nt, \n fond, ni[te ideali[ti ireductibili care g`sesc semnifica]ii filozofice, mai cur\nd \n ideea de lupt` dec\t \n finalitatea ei.

Codrin Liviu Cu]itaru

\[i d` seama c` sentimentele lui nu s\nt nicidecum \mp`rt`[ite de Lawrence. Ruptura dintre fra]i este cu at\t mai dureroas` cu c\t ea pare a fi ireconciliabil`. „Radioul enorm“ este un text scris \ntr-un registru cu totul [i cu totul diferit, amintind de Kafka prin felul \n care logica este juxtapus` cu absurdul. Via]a lui Jim [i Irene Westcott se schimb` radical \n momentul \n care vechiul aparat de radio este \nlocuit cu unul nou, cu ajutorul c`ruia ajung \n mod inexplicabil s` poat` asculta conversa]iile tuturor celor care locuiesc \n celelalte apartamente din blocul lor. |n cele din urm`, Irene nu se mai poate desprinde de aparatul miraculos care o conecteaz` la drama vecinilor s`i, devenind astfel prizoniera radioului. For]a impresionant` a prozei lui Cheever st` tocmai \n felul fascinant \n care spune pove[tile unor oameni obi[nui]i, despre care sim]i nevoia s` afli tot mai mult, p\n` devii una cu aceast` lume fic]ional` care pare at\t de familiar` [i care r`m\ne, totu[i, un mister neelucidat [i impenetrabil.

Drago[ Zetu

Adina Dini]oiu, Proza lui Mircea Nedelciu. Puterile literaturii \n fa]a politicului [i a mor]ii, Editura Tracus Arte, 2011, 30 lei

G\ndirea literar` a complexit`]ii autenticitate“ ca r`spuns la falimentul social [i moral din ultimii ani ai comunismului. Potrivit autoarei, Nedelciu „vrea s` ajung` undeva la limitele literarit`]ii, s` transgreseze conven]iile p\n` la teritoriul «nonconven]ionalit`]ii», acolo unde autenticitatea literar` devine autenticitate \n plan social.“ Prin urmare, autorul Zodiei scafandrului este un scriitor pe deplin \ncrez`tor \n puterea literaturii. Iar din multitudinea de analize istorico-literare, teoretice, antropologice [i sociologice (nici un text publicat vreodat` de Mircea Nedelciu [i nici o strategie literar` nu s\nt omise!), care compun cartea Adinei Dini]oiu, reiese tocmai acest lucru. Nedelciu scrie o literatur` suspendat` deopotriv` \n existen]` [i \n text. Acest lucru este confirmat [i de o scen` din debutul Zodiei scafandrului, c\nd protagonistul, av\ndu-l \n fa]` pe principalul cenzor al regimului, \i spune c` sufer` de „g\lci“ [i are nevoie s` poarte e[arf` la g\t. Ce altceva po]i \n]elege din umorul dulce-amar al acestei situa]ii „scrise“: „figurile de stil, voiam s`-i ar`t, situeaz` literatura mult deasupra puterilor pe care le avea el asupra corpului material al unei c`r]i sau boala asupra trupului meu.“ Nedelciu a fost r`pus de o boal` cumplit` \nainte de a \mplini 50 de ani, nereu[ind s` se bucure de rena[terea sistemului editorial din anii 2000. Existen]a – ne arat` autoarea – devine la Ne-

SF Connie Willis, V\nturile de la Marble Arch (I), Colec]ia „Nautilus“, Editura Nemira, 2011, traducere din limba englez` de Antuza Genescu [i Ana-Veronica Mircea, 29,90 lei

Povestirile unei doamne lumea – cel pu]in lumea lor, America lor. Remarcabil` este \ns` topirea \n povestire a fundalului, a lumii construite (cum, pe m`sur` ce s\nt dezv`luite tainele personajelor, se arat` [i lumea lor, [i tot). {i remarcate (dac` n-ar fi fost at\t de vizibile, poate le-a[ fi trecut tot la „remarcabile“) trucurile pomenite de elevul doamnei Willis de la Clarion ([coala american` de autori de F&SF), despre care domnia-sa vorbe[te \n „Cuv\ntul \nainte“ (ca, de pild`, felul \n care tat`l spune bine c` ne-au furat t\lharii doar conservele, nu [i semin]ele, bine c` l-au omor\t doar pe domnul Talbot, nu [i pe noi etc., scutind-o pe autoare s` ne explice ce-a mai fost, ce s-a-nt\mplat, lucruri care nu dau bine c\nd vorbim despre tehnicile narative). |ns`, pentru c` e vorba despre o culegere de povestiri SF, trebuie spus c` are [i sefeul `sta canoanele lui, au [i cititorii de SF ni[te preten]ii... Ca, de pild`, s` nu li se dea de \n]eles doar c` sa dat cu bombe, ci s` li se spun` clar ce bombe, cine, c\nd, de ce... Altfel, bietul cititor r`m\ne ne\mplinit, a[a cum a r`mas dup` ce a citit Drumul lui Cormac McCarthy, pentru c`... bine, bine, merg `ia pe-un drum dup` apocalips`, dar ce a cauzat-o? {i \nc` o poveste, [i \nc` una, [i alte premii Hugo, Nebula sau Locus... cu acelea[i subiecte, parc` [i aceea[i moral`, cu (mai ales) acelea[i tehnici narative. {i, dup` ce am terminat [i

Cezar Gheorghe

ultima povestire, am ajuns la concluzia c` puteam s` m` opresc dup` prima [i a[ fi avut o imagine perfect` a ceea ce \nseamn` povestirile lui Connie Willis. Connie Willis este o sentimental`. Se vede din fiecare r\nd c` \i plac acele filme [i acele c`r]i despre care scrie \n „Cuv\ntul \nainte“. Numai c` cititoriul de SF nu este a[a. Nu se las` impresionat de o moral`, de o lacrim` (de multe ori cam cer[it`)... Iar tehnicile narative predate la Clarion nu-l impresioneaz` nici at\t. Chiar dac` totul pare foarte uman [i conving`tor: „Am dus pisici la veterinar, mi-am privit prietenele \n timp ce li se stabilea paleta de culori avantajoase, am schimbat scutece [i am supravegheat petrecerile tineretului. {i toate astea mi-au oferit un avantaj definitoriu c\nd am scris despre lumi stranii [i despre inteligen]e extraterestre.“ Ei, [i-acum, dac` vre]i s` citi]i povestiri SF, v` recomand c\teva volume române[ti: Povestiri de duminic` de Mircea Opri]`, Povestiri fantastice de Liviu Radu sau Vremea renun]`rii de Marian Tru]`.

Michael Haulic`

pagina 23

C\nd doi oameni \]i spun c` e mai bine s` te duci s` te culci, bine-ar fi s` te duci s` te culci. C\nd mai mul]i oameni, pe care-i respect [i \n a c`ror p`rere am \ncredere, au scris c` povestirile lui Connie Willis nu s\nt nici pe departe la \n`l]imea renumelui autoarei americane – unsprezece premii Hugo (ale fanilor), [apte Nebula (ale Asocia]iei Scriitorilor de SF [i Fantasy din America), unsprezece Locus (ale cititorilor revistei Locus) etc. – ar fi trebuit s` trec mai departe, s` citesc povestirile nominalizate la Hugo [i Nebula pentru premiile din acest an... Dar eu, nu [i nu, c` s` v`d eu, s` zic eu... Iaca, zic. De c\nd public` volume de povestiri, scriitorii \[i aranjeaz` textele \ntr-o anumit` ordine, dup` criterii numai de ei [tiute, [i, probabil tot de atunci, cititorii refuz` cu \nd\rjire s` le citeasc` \n acea ordine [i prefer` s` inventeze criterii ad-hoc dup` care s`-[i dirijeze lectura. Eu am \nceput volumul cu „O scrisoare de la familia Cleary“, pentru c` \mi p`rea cunoscut`, o mai citisem prin anii ’90 (a fost publicat` \n Jurnalul SF nr. 22/1993 [i \n suplimentul României libere – Strict Secret nr. 158/1993, \n traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu, de aceea \mi pare ciudat c` acum acela[i MDP, coordonatorul Colec]iei „Nautilus“, a preferat traduceri noi). P\n` la urm`, o povestioar` banal`: un moment din via]a unei familii, la doi ani dup` un atac cu bomb` care a distrus

delciu o existen]` scris`, \ntr-o poveste \n care autorul a renun]at la „orgoliul“ demiurgic \n favoarea unei rela]ii de „co-proprietate [i co-participare autor-personaj-cititor \n elaborarea [i gestionarea“ textului. Astfel, cea mai important` misiune a autorului este inventarea unei noi „metode de transcriere a realului“. Cu alte cuvinte, Adina Dini]oiu sugereaz` c` Nedelciu impune o nou` interioritate, precum [i o subiectivitate care aplic` o presiune dinspre „\n`untru spre \nafar`“, capabil` de a tulbura suprafa]a realului. Autoarea confirm` spusele lui Nedelciu: „pielea [i con[tiin]a fac \mpreun` o suprafa]` prins` \ntre dou` profunzimi pline de amenin]`ri [i capcane“ – trupul supus amenin]`rilor fizice [i corpul social, adeseori opresiv. Cartea Adinei Dini]oiu impune o reg\ndire a literaturii, care nu se complace \n situa]ia comod` ([i reduc]ionist`) a criticului literar dispus s` impun` ierarhii, ci prefer` atitudinea curajoas`, opt\nd \n critic` pentru o g\ndire a complexit`]ii.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Istoria literaturii recente este de multe ori un joc al puterii \n lupta pentru suprema]ie. La fel ca \ntr-un film clasic, unii scriitori devin astfel leading men, pe c\nd al]ii r`m\n suporting actors sau, dac` au ghinion, nu s\nt distribui]i \n nici un rol. S\nt uita]i de acest casting (istorico-literar) al posterit`]ii, chiar dac` \n epoc` jucau un rol central, poate chiar de protagonist. Unul dintre ace[tia este Mircea Nedelciu, un autor nedrept`]it de critica [i istoria literar` [i care nu s-a bucurat de ini]iativa unor reedit`ri sus]inute a c`r]ilor sale. Cartea Adinei Dini]oiu despre proza acestuia realizeaz` o adev`rat` repunere \n drepturi a unui autor care era, \n anii ’80. o adev`rat` for]` de ac]iune subversiv` [i intelectual`, fiind numit de Mircea C`rt`rescu „singurul lider adev`rat al genera]iei ’80“, un „nou tip de intelectual... o alian]` de James Dean [i... Nabokov“. Dac` am men]ine compara]ia din evocarea lui Mircea C`rt`rescu, prima imagine care ni se contureaz` citind volumul consistent al Adinei Dini]oiu – \n fond, prima monografie complet` a autorului, f`cut` de un t\n`r critic neafiliat genera]iei ’80 – este aceea a unui rebel cu o cauz`, lucru demonstrat \n cele peste 500 de pagini ale c`r]ii. La Mircea Nedelciu – a[a cum se desprinde din studiul Adinei Dini]oiu –, cel mai important este un nou mod de g\ndire a literaturii, o „nou`

DILEMATECA

RECENZII

LITERATUR~

pagina 24

RECENZII

FILOZOFIE Gabriel Liiceanu, Gabriel Cercel, |nt\lnire \n jurul unei palme Zen, Editura Humanitas, 2011, ilustra]ii de R`zvan Luscov, 49,90 lei

Via]a redescoperit` dup` un periplu cultural Greu se poate institui con[tiin]a vinovat` mai natural dec\t \n inima celui care, \n loc s` \[i vad` de c`r]ile [i studen]ii lui, traseaz` cu rigla scientometriei reguli care prefac intrarea noului \n lume \ntr-o industrie m`surat` [i evaluat` din respectul banilor cheltui]i pentru ea. De[i nu e nimic mizer \n aceast` meserie, totu[i, c\nd practicantului ei \i cade \n m\n` teribila carte a coresponden]ei (\ng`dui]i-mi s` \i spun a[a, amestec\ndu-m` \ntre frumoasele titluri ale unuia dintre autori) dintre Gabriel Liiceanu [i Gabriel Cercel, \n puritatea [i cur`]enia ei spiritual`, atunci nostalgia dup` chipul trist al \ntreb`rilor originare, l`sate deoparte de cititorul ei, survin cu patim` [i nelini[te. Cartea este r`scolitoare pentru c` d` o nou` instan]` genului epistolar al filozofiei române[ti, consacrat de Gabriel Liiceanu \ntr-o carte pe care am citit-o to]i \n adolescen]`, dar mai ales pentru c`, d\nd deoparte numele autorilor, ea spune povestea (cu c\t mai intim`, cu at\t mai universal`!) a unui profesor [i a doctorandului s`u, care celebreaz` \mpreun` interoga]ia filozofic`, trezind ceea ce \n mod natural este destinat s` stea stins [i \n ascundere, [i adres\nd \ntrebarea spre ceea ce \n mod cotidian se face omis [i ne\n]eles din cauza prea marii sale vizibilit`]i. Fiindc` recenziile Dilematecii, prin scurtimea lor, s\nt ca v\n`torile la care pleci cu o singur` s`-

geat`, nu voi putea spune cu c\t entuziasm am citit interpret`rile la Negu]`torul din Vene]ia sau la \nt\lnirea cu cotidianul ca „lupt` zilnic` de transformare a succesiunii evenimentelor [i faptelor \n semnifica]ie [i sens“. |mi st` \n putere doar s` fac o supozi]ie despre sensul [i tema c`r]ii: ea \mi vorbe[te despre via]` ca sens pierdut [i de recuperat \n avalan[a creatoare de cotidian nesemnificativ a logos-ului \nsu[i, instituit \n toat` l`b`r]area sa nereflexiv` peste om. Dincolo de prezen]a explicit` a lui Heidegger, instinctul m` duce la credin]a lui Nietzsche \ntr-un moment al istoriei c\nd conceptul a substituit, \ntre greci, via]a. Mereu m-am \ntrebat, cu o anumit` patim` studioas`, dac` aceasta nu e doar spaima ultimelor dou` veacuri [i dac` \n sine cei doi termeni nu trimit cumva la un al treilea pe care s`-l exprime deopotriv` [i \n care s`-[i g`seasc` terenul disputat reciproc, a[a cum la Plotin sau la Avicenna via]a [i inteligen]a \[i disput` \nt\ietatea \n fa]a celui care nu poart` un singur nume, manifest\ndu-l pe acesta din urm`. |n fond, dualitatea via]`-logos \[i are analogia formal` \n interiorul logos-ului \nsu[i, \n raportul dintre filozof [i profesorul de filozofie, care are o istorie cultural` proprie. Suspend\ndu-l pe unul, s-ar topi [i cel`lalt. {i comentatorii aristotelici au [ov`it \n fa]a ideii c` g\ndirea nu are organ corporal, dar unul

CARTE PENTRU COPII George R.R. Martin, C\ntec de ghea]` [i foc. |ncle[tarea regilor, Editura Nemira, 2011, edi]ia a II-a, traducere din limba englez` de Laura Bocanicios, 93,90 lei

Tocmai a debutat la HBO al doilea sezon din serialul Urzeala tronurilor, care urm`re[te \nt\mpl`rile din |ncle[tarea regilor – a doua carte din seria C\ntec de ghea]` [i foc. E un bun prilej de a scrie din nou despre saga fantasy a lui George R.R. Martin, mai ales c` fac parte din acea categorie de cititori care a descoperit c`r]ile dup` ce a v`zut serialul de la HBO. De altfel, p\n` anul trecut, \n România, Martin era un autor de fantasy pu]in cunoscut, iar faptul c` acum i se reediteaz` cu succes aceast` serie – neterminat` \nc` (ultimele dou` c`r]i s\nt \n stadiu de proiect, iar fanii se roag` ca Martin, la cei 64 de ani ai s`i, s` nu p`]easc` nimic grav \n urm`torul deceniu) – confirm` regula c` tot ce este ecranizat se vinde. Este firesc ca filmul s` promoveze cartea, \ns` aici conteaz` foarte mult [i cum arat` filmul. |n cazul lui Martin, ar fi fost aproape imposibil ca romanele sale s` se transforme \n filme de lungmetraj de serie A, cum s-a \nt\mplat cu trilogia St`p\nul inelelor a lui J.R.R. Tolkien. Martin este la fel de epic ca Tolkien (de altfel, au existat multe compara]ii \ntre cei doi), iar povestea sa se \ntinde tot pe sute de pagini, \ns` la el nu exist` o confruntare direct` \ntre bine [i r`u [i nici o singur` misiune, un quest care s` defineasc` \ntreaga poveste. Romanele lui Martin s\nt structurate pe cel pu]in cinci planuri narative, u[or de urm`rit de altfel, c`ci s\nt prezentate din perspectiva personajelor principale. Ca-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Urzelile din Westeros, \n sezonul doi re s\nt... multe! Dac` lu`m \n calcul [i personajele secundare, to]i lorzii [i cavalerii m`run]i care apar]in numeroaselor case, [i pe to]i cei f`r` blazon, arga]ii [i servitoarele, preo]ii, negustorii [i ]`ranii, ajungem la concluzia c` prin c`r]ile lui Martin se perind` vreo mie de oameni demni de ]inut minte, asta ca s` nu mai punem la socoteal` [i umbl`torii albi, dragonii sau alte personaje fabuloase. Acesta e \nc` un motiv pentru care seria C\ntec de ghea]` [i foc se preteaz` cel mai bine la un serial TV. O alegere \n]eleapt`, a[ zice, \ns` p\n` la un punct. Serialul produs de HBO (cu un buget deloc de neglijat care a permis, pentru sezonul doi, film`ri \n diferite loca]ii [i ]`ri, cum ar fi Islanda, Malta sau Croa]ia) este bine f`cut, spectaculos, nu pierde nimic din atmosfera din romane (fascinante s\nt castelele at\t de diferite ale caselor importante cum ar fi Winterfell, Pyke, Cap`tul furtunii) [i nici din dialogurile originale, inteligente [i savuroase (de pild`, replicile piticului Tyrion Lannister). |ns`, dac` \n primul sezon, totul era nou [i incitant, c`ci piesele abia se a[ezau pe tabla de joc, \n sezonul al doilea, pentru un spectator nefamiliarizat cu acest stil de a povesti (\n cuvinte sau \n imagini), serialul tinde s` devin` cam aglomerat. A[adar, vorbim despre un serial pentru fani ([i m` recunosc drept unul dintre ei), pentru cei care au acceptat faptul c` Martin [i-a ucis, \nc` din primul roman, un personaj principal care \n-

singur dintre ei a avut curajul s` spun`: tocmai acest lucru este necesar pentru a cunoa[te adev`rul – ca lumea \ns`[i s` fie carnea g\ndirii, iar nu trupul nostru s` joace acest rol. C` logos-ul p`c`le[te via]a, arunc\nd-o \n impersonal? Pu]ini o [tiu, iar afirma]ia poate avea dou` accente. Unul, pe via]` [i impersonal, iar atunci g\ndirea devine preocupat` de recuperarea vie]ii ca fenomen originar \n fa]a logos-ului (p. 100: „Locul filosofiei este via]a ...“). Al doilea, pe logos, iar atunci g\ndirea este situat` \n fa]a uimirii teribile a dublei fe]e a logos-ului, care \[i trimite propria natur` spre \nghe]are \n structurile impersonalului se, dar aceasta numai pentru a for]a sub masca vie]ii pe cel atins de el s` \i descopere [i s` \i rosteasc` (\n splendid` tensiune epistolar`) sensul adev`rat. Simplu spus: recipientul vie]ii [i capacul de sub care fierberea ei tinde s` ias` se pot \nt\lni \ntr-un concept comun.

Alexander Baumgarten

truchipa binele absolut [i [i-au dat seama c` din acest punct al pove[tii se poate \nt\mpla orice. |n seria C\ntec de ghea]` [i foc se moare oriunde [i oric\nd, dar, mai ales, moare oricine – de la ultimul o[tean care face figura]ie, la personaje centrale de care te-ai ata[at. Martin devine astfel un maestru al scoaterii din scen`, \ns` aceasta nu-i nici pe departe singura sa calitate. Ceea ce reu[e[te el \n primul r\nd este s` creeze o lume cu totul special`, care nu este doar un t`r\m fantezist, ca \n majoritatea fantasy-urilor actuale. E o lume \n care magicul [i mitul se \mpletesc at\t de bine cu elemente ale vie]ii reale [i ale unui trecut real, \nc\t ai senza]ia, de la bun \nceput, c`-i apar]ii [i c` face parte din istoria ta personal`. Prin urmare, nu m-a[ mira dac` a[ afla c` str`str`bunicul meu era de loc din Westeros [i c` a crescut \n propria ograd` un dragon.

Adina Popescu

Daniel D`ianu, C\nd finan]a submineaz` economia [i corodeaz` democra]ia, Colec]ia „Economie [i societate“, Editura Polirom, 2012, 24,95 lei

Ce fel de capitalism ne dorim? re a articolelor, \n trei mari teme: criza suprafinancializ`rii economiei, criza zonei euro [i criza \n România. Eseul introductiv ofer` scenografia ideatic` \n care urmeaz` s` se desf`[oare micile scenetearticole av\nd \n rolurile principale actori de seam` ai sistemului interna]ional. Afl`m c` sistemul financiar construit \n ultimele decenii \n ]`rile industrializate a c`p`tat o func]ie puternic destabilizatoare, c` \n cazul zonei euro criza nu este doar una a datoriilor suverane, ci [i o consecin]` a aranjamentelor politice defectuoase [i a decalajelor de competitivitate, c` modelul de cre[tere al economiilor emergente, bazat pe \ndatorare extern` excesiv`, este vulnerabil, c` lumea transatlantic` va traversa o perioad` \ndelungat` de cump`tare for]at`, c` disonan]a cognitiv` tot mai pronun]at` \ntre structurile de guvern`m\nt [i cet`]eni pune \n pericol democra]ia \ns`[i. Articolele din prima parte a volumului explic` mecanismele prin care finan]ele nereglementate au dus la destabilizare economic` [i social`, salvarea din ra]iuni sistemice a unor mari entit`]i financiare, precum b`ncile din SUA, fiind realizat` de guvern (practic, cu banii contribuabililor). Este adus \n discu]ie [i derapajul etic care, \n viziunea autorului, a avut un rol important \n declan[area crizei, \n contextul \n care in-

MENTALIT~}I Daniel Gicu, Feti]` inocent` sau seduc`toare fatal`? O istorie a Scufi]ei Ro[ii, Editura Universit`]ii din Bucure[ti, 2011, 35 lei

O istorie cultural` a Scufi]ei Ro[ii de intrare \n v\rsta pubert`]ii [i de descoperire a sexualit`]ii. Datorit` conota]iilor sexuale din variantele pove[tii, psihanali[tii au g`sit aici un generos c\mp de aplicare pentru teoriile lor. |ntins` pe divanul psihanalizei, Scufi]a Ro[ie dezv`luie complexe oedipiene nerezolvate sau dorin]e sexuale puberale. Lupul este fie simbolul tat`lui, fie al b`rbatului seduc`tor, iar scufi]a cea ro[ie – un simbol al atingerii v\rstei nubile. Istoricul, spre deosebire de psihanalist, nu \[i poate propune s` descopere structuri imuabile ale psihicului uman, el trebuie s`-[i pun` \ntreb`ri asupra \n]elesurilor pe care le-a primit povestea Scufi]ei Ro[ii \n diverse contexte socio-culturale. O bun` cunoa[tere a istoriografiei contemporane i-a permis autorului s` racordeze istoria Scufi]ei Ro[ii la alte [antiere de investigare, precum istoria copil`riei sau istoria corpului [i a sexualit`]ii. Astfel, apari]ia unor noi versiuni ale pove[tii este pus` \n rela]ie cu controversata tez` a „invent`rii copil`riei“, enun]at` de Philippe Ariès. Societ`]ile tradi]ionale europene nu au avut o reprezentare a copil`riei ca etap` distinct` a vie]ii, copilul fiind considerat doar un adult \n miniatur`. |ntre secolele XVI-XIX \[i face apari]ia o nou` sensibilitate fa]` de copii, treptat ei devenind centrul afectiv al familiei. Viziunea romantic` a copil`riei a influen]at reprezent`rile Scufi]ei Ro[ii. Aceasta devine un simbol al ino-

Bogdan Barbu

cen]ei copil`riei, iar mesajul transmis de poveste este unul de avertizare moral`: copiii nu trebuie s` fie prea \ndr`zne]i \n explorarea lumii \nconjur`toare. Transform`rile petrecute la nivelul reprezent`rilor corpului [i ale sexualit`]ii au dus la apari]ia unor noi versiuni ale „Scufi]ei Ro[ii“. |n secolul al XIX-lea, perioad` de pudibonderie [i de maxim` reprimare a sexualit`]ii, dispar conota]iile sexuale ale pove[tii. Scufi]ei Ro[ii nu-i mai este permis s` i se al`ture lupului \n pat, ilustra]iile \i „desexualizeaz`“ pe protagoni[ti. „Revolu]ia sexual`“ de la mijlocul secolului al XX-lea pune \n scen` cu totul alte imagini ale Scufi]ei Ro[ii: ea nu mai este o feti]` inocent`, ci o seduc`toare, o femeie fatal` sau o supereroin` \n registru serios sau parodic. Istoricul Daniel Gicu aduce la zi traseul parcurs de „Scufi]a Ro[ie“ prin p`durea pove[tilor, utiliz\nd reperele istoriei culturale. Deocamdat`, el este un lup singuratic \n peisajul istoriografic românesc.

Alexandru Ofrim

pagina 25

Faima Scufi]ei Ro[ii \ncepe odat` cu tip`rirea pove[tilor lui Charles Perrault, Histoires ou Contes du Temps passé (1697), \n care au fost preluate teme [i motive care circulau de mult` vreme \n tradi]ia oral`. Dac` feti]a lui Perrault are un sf\r[it tragic, fiind devorat` de lup, versiunea fra]ilor Grimm (1812) introduce un final fericit, salvarea venind in extremis din partea v\n`torului, care despic` burta lupului [i scoate feti]a nev`t`mat`. Poate c` nici o alt` poveste nu a fost at\t de rescris`, vechiul fond narativ fiind mereu transformat [i adaptat de-a lungul timpului, inspir\nd nu numai crea]ii literare, ci [i desene animate sau produc]ii cinematografice. Aceast` persisten]` [i bog`]ie a motivului Scufi]ei Ro[ii \n imaginarul nostru face obiectul lucr`rii istoricului Daniel Gicu. El pune \n leg`tur` natura proteiform` a pove[tii cu dimensiunea ei istoric`. Povestea a fost permanent modificat` pentru a reflecta noile contexte socio-culturale, valorile, reprezent`rile [i sensibilit`]ile epocilor istorice traversate. Mai \nt\i, autorul recapituleaz` diversele interpret`ri date motivului Scufi]ei Ro[ii. Folclori[tilor le-a revenit meritul de a fi cules variantele orale (prezente mai ales pe valea r\ului Loara, \n Tirol [i nordul Italiei), premis` pentru elaborarea tipologiilor [i a cercet`rilor comparative. Etnologii au identificat \n povestea Scufi]ei Ro[ii urme ale unor vechi rituri de ini]iere feminin`,

dustria financiar` a ajuns s` \[i aloce o „rent` necuvenit`“, lumea afacerilor [i-a pierdut busola moral`, iar politicile publice au fost capturate de zona privat`, \n detrimentul cet`]enilor. Partea a doua se focalizeaz` asupra dublei crize ce continu` s` afecteze Europa, cea global` [i cea a zonei euro. Problema Greciei, datoriile suverane, Europactul, verigile slabe ale Uniunii s\nt c\teva dintre problemele discutate. |n ceea ce prive[te analiza cazului românesc, atrage aten]ia setul de solu]ii propuse \n finalul volumului, printre care necesitatea ca statul s` nu mai \nstr`ineze resursele naturale, s` se mizeze pe \nt`rirea capitalului autohton \n sectorul bancar, pe dezvoltarea agriculturii [i a rela]iilor economice cu ]`ri din afara Uniunii Europene. Solu]ii pentru crizele cu care se confrunt` ast`zi România [i zona european` nu trebuie c`utate \n dilema pie]e vs stat. Este clar, \n opinia autorului, c` modelul economiei de pia]`, al capitalismului este cel viabil. Ceea ce trebuie g`sit e modelul de capitalism cel mai performant din perspectiv` economic`, dar [i social`.

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Aceasta e \ntrebarea-cheie pe care profesorul Dìanu o adreseaz` deciden]ilor politici [i economici ai planetei, \n noua sa carte ce ofer`, pe l\ng` o critic` aspr` adus` actualului sistem economico-financiar global, propria viziune cu privire la posibile solu]ii de ie[ire din criz`. Dìanu consider` c` a venit vremea ca fundamentele sistemului financiar s` fie nu doar reanalizate, ci [i revizuite din temelii, pentru evitarea unui colaps sistemic. Autorul sus]ine necesitatea unor mecanisme eficiente de reglementare a practicilor financiare, consider\nd c` modelul bazat pe o libertate total` a pie]elor a e[uat. Dìanu nu reu[e[te s` reziste tenta]iei c`reia \i cad prad`, relativ u[or, mul]i intelectuali publici din România, aceea de a reuni periodic, \ntre copertele unui volum, articole publicate recent. C`r]ile astfel construite nu au, de obicei, structura [i organizarea ideilor specifice proiectelor editoriale autonome, rezum\ndu-se la a oferi un mozaic de idei [i argumente rezultate din exerci]ii publicistice mai mult sau mai pu]in s`pt`m\nale. De[i poate fi \ncadrat` cu succes \n acest model, cartea beneficiaz` de dou` atuuri ce \i confer` un spor de coeren]` [i unitate. Primul este un eseu introductiv consistent, scris special pentru volum, ce joac` rolul unei necesare substan]e coagulante pentru materialele adunate \n carte. Cel de-al doilea atu e foarte buna organiza-

DILEMATECA

RECENZII

POLITOLOGIE

pagina 26

RECENZII

ARTE Victor Ieronim Stoichi]`, Experien]a vizionar` \n arta spaniol` a Secolului de aur, Editura Humanitas, 2011, traducere din limba francez` de Ruxandra Demetrescu [i Anca Oroveanu, 45 de lei

Pictura \ntre vedere [i viziune Recent, Editura Humanitas [i-a \mbog`]it seria de autor Victor Ieronim Stoichi]` cu volumul Experien]a vizionar` \n arta spaniol` a Secolului de aur. Conceput ca un pandant al Instaur`rii tabloului – cartea care l-a consacrat pe Victor Stoichi]` drept cercet`tor al \nceputurilor modernit`]ii \n pictura occidental` –, volumul investigheaz` mecanismele metapicturalit`]ii \n pictura religioas`. Intrigat de rolul pe care \l joac` imaginea \n literatura mistic` spaniol`, autorul trateaz` cazul picturii vizionare – caz-limit` al imaginii \n raport cu vizibilul, c`ci sarcina ei este de a reprezenta ireprezentabilul – ca paradigm` de punere \n scen` a imaginarului \nsu[i; adev`ratul subiect al acestei picturi este raportul dintre vedere, care este corporal`, [i viziune, opera]ie cu un statut ontologic diferit, fiind o experien]` a „ochiului interior“. Problematica autoreferen]ialit`]ii se impune, \n cazul picturii vizionare, \n primul r\nd prin tematic` – episoade de contact cu divinul pe care autorul le descrie ca „experien]e ale imaginii“ –, constant` \n jurul c`reia se structureaz` aparenta diversitate iconografic` analizat` \n volum: medita]ii mistice ce provoac` apari]ii sau viziuni suscitate de imagini, episoade hagiografice construite \n jurul rela]iei cu o imagine vivificat`, precum Al`ptarea mistic` a Sf\ntului Bernard,

sau imagini care ilustreaz` dogme \n forma unor apari]ii, precum Imaculata Concep]ie. Structura acestor picturi tematizeaz` privirea la dou` niveluri: \n interiorul tabloului, prin caracterul dedublat al reprezent`rii ce \nsceneaz` „experien]a imaginii“ – prin plasarea viziunii \n registrul superior [i a vizionarului \n registrul inferior [i prin \mpletirea principiului iconic al imaginii cu cel narativ; iar \n afara sa, prin mecanismul de receptare pe care \l impune, \n care pictura \[i asum` func]ia de obiect intermediar \ntre credincios [i teofanie. O rela]ie con[tient [i extrem de atent construit`, \n care perspectiva (care conduce privirea dincolo de limitele ei senzoriale) [i materialitatea picturalit`]ii (natura tu[ei, ampl`, autonom` [i care determin` distan]a optim` a recept`rii) s\nt savant manipulate. |n acest context, limbajul artistic cap`t` un statut excep]ional pentru eficacitatea picturii – a[ aminti pasajul pe care autorul \l dedic` raportului dintre iluzionism [i experien]` vizionar`, rezolvat \n adev`rate „trompe-l’oeil-uri mistice“ –, [i asta \n ciuda unei relative indiferen]e a tratati[tilor contrareformi[ti spanioli fa]` de calit`]ile estetice ale picturii. Inser]ia picturii \ntr-o re]ea de comunicare, manifestat` \n formulele exacerbate de retoric` a imaginii, proprii spa]iului spaniol, formule care angajeaz` corpul vizionarului \ntr-o „repre-

SPIRITUALITATE Bertrand Russell, |n c`utarea fericirii, Editura Humanitas, 2011, traducere din limba englez` de S.G. Dr`gan, 25 lei

Filozof, matematician [i istoric britanic, c\[tig`tor al Premiului Nobel pentru literatur` \n 1950, militant activ \n slujba cauzelor juste [i incomode, aristocrat prin ereditate, dar mai ales prin umanitate, Bertrand Russell ne ofer`, odat` cu cartea |n c`utarea fericirii, ap`rut` anul trecut la Editura Humanitas, o elegant` lec]ie de joie de vivre. Ca filozof, nu credea \n Dumnezeu ori \n dogma cre[tin`. Neg`sind un argument logic \n favoarea existen]ei sau non-existen]ei divinit`]ii, a recurs la suspendarea oric`rei judec`]i cu privire la subiect. A nu-[i pune credin]a \n ceva ce nu putea demonstra i se p`rea o chestiune de integritate intelectual`. Cel pu]in, \n privin]a sa, p\n` [i Dumnezeu a [tiut cum st`... Desigur, exist` fericiri [i fericiri... |n cartea lui despre fericire, nu \l recunoa[tem pe filozoful din Misticism [i logic`, ci pe omul Russell, care aduce conceptul cu picioarele pe p`m\nt, pentru a-l trata cu simplitate practic` [i a-l oferi majorit`]ii. E [i acesta un gest de generozitate intelectual`: s` [tii s` cobori uneori – nu doar s` urci – nivelul [i ]inta mesajului. Ceea ce, pe de alt` parte, face din cartea mai sus amintit` o lectur` lejer` [i agreabil`. Direc]ia fundamental` a eseului lui Russell ia ca punct de plecare concep]ia din Ecleziastul potrivit c`reia totul ar fi de[ert`ciune, pentru a-i invalida calitatea de adev`r ultim. |n fond – spu-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

O anume elegan]` a fericirii ne filozoful – ea nu este „ singura op]iune posibil` pentru \n]elept“. Unul dintre argumente, \n special, mi-a atras aten]ia, fiindc`, citindu-l, mi-am amintit – inevitabil – de condi]iile de via]` care au generat Weltanshauung-ul lui Buddha. Citez: „Sentimentul z`d`rniciei a toate se na[te din prea marea u[urin]` cu care individul \[i satisface trebuin]ele fire[ti. Animalul uman, la fel a oricare altul, este adaptat la un anumit cuantum de lupt` pentru existen]`, iar atunci c\nd, dispun\nd de o mare bog`]ie, homo sapiens \[i poate satisface f`r` efort toate poftele, simpla absen]` a efortului din via]a sa anihileaz` un ingredient esen]ial al fericirii. Omul care dob\nde[te cu u[urin]` ni[te lucruri pentru care simte o dorin]` foarte moderat` trage concluzia c` \nf`ptuirea dorin]elor nu aduce fericire. Dac` mai e [i \nclinat spre filozofare, va conchide c` via]a uman` este, \n esen]`, un lucru jalnic. El uit` c` a fi lipsit de anumite lucruri de care ai nevoie este o component` indispensabil` a fericirii.“ Cu siguran]` am mai auzit opinii asem`n`toare, \ns` omului obi[nuit \i face bine s` le citeasc`, \n special c\nd vin din partea unor autorit`]i intelectuale, [i nu doar a surorii bunicii. {i e cu at\t mai bine c` Bertrand Russell era cel care scria aceste lucruri la 1930, at\t de simplu [i direct, f`r` a se ascunde dup` tufi[urile filozofiei. Elegan]a e simpl`, la fel [i cartea acestui mare aristocrat. Ea se compune – [col`re[te, am pu-

zentare mistic`“, suscit` o perspectiv` antropologic` asupra imaginii: sfera vizibilului este investigat` nu doar cu instrumentele istoriei artei, ci [i ale studiilor de istorie cultural`, de istoria religiilor [i de antropologie vizual`. O perspectiv` care se dovede[te apt` de a \mbog`]i \n]elegerea picturii unui veac, al XVII-lea, \n care istoria vizualului se afl` la un moment de r`scruce. {i poate tocmai de aceea autorul nu se opre[te numai asupra unor exemple celebre din istoria picturii europene, de multe ori contaminate sau chiar ocultate de h`]i[ul interpret`rilor acumulate de-a lungul vremii \n jurul lor [i de habitudinile vizuale ale altor epoci; aten]ia sa este atras` de multe ori de picturi mai pu]in cunoscute, dar care se dovedesc capabile de a fundamenta o \n]elegere a vizualului, proprie epocii moderne timpurii. Elegan]a [i acurate]ea traducerii române[ti, semnat` de Ruxandra Demetrescu [i Anca Oroveanu, sus]in [i completeaz` farmecul analizelor lui Victor Ieronim Stoichi]`.

Ioana M`gureanu

tea spune – din dou` p`r]i: „Cauzele nefericirii“ [i – fire[te – „Cauzele fericirii“. Dintre primele enum`r doar c\teva, pentru a eviden]ia calitatea de fin observator a lui Russell, la \nceputul secolului, c\nd tarele societ`]ii de azi erau \nc` \n stadiu embrionar: plictisul [i antrenul, mania persecu]iei [i frica de opinia public`. |n fine, pe cele din a doua categorie le voi aminti integral, \n eventualitatea \n care cititorul acestor r\nduri \[i caut` fericirea cu impacien]`: pofta de via]`, afec]iunea, familia, munca, interesele impersonale, efortul [i resemnarea. |n loc de concluzie, permite]i-mi s` spun doar at\t: a descoperi un filozof \n umanitatea lui este o mare [i cu totul aparte pl`cere.

Alice Popescu

DILEMATECA

POEMUL DIN MAI

poate c` v\ntureasa de plastic pricepe lucruri care dep`[esc obi[nuin]a poate c` lumea se reflect` mai exact \n jum`t`]ile de m`sur` frumuse]ea dreptatea \n]elepciunea se deschid numai \n ceea ce a avut puterea s` r`m\n` \njum`t`]it [i s` tac`

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Marius Chivu

ce \nf`]i[are poate avea absen]a \ntr-un rest care este \nsu[i destinul felul drumul omului cu ce ochi vom privi ceea ce lipse[te [i ce forme vor lua acum a[teptarea asimetria ardoarea? primind mila [i dragostea \ndoit doar cei mutila]i s\nt \ntregi cu adev`rat [i \ndrept`]i]i s` pl\ng` f`r` s` dea socoteal` nim`nui din volumul V\ntureasa de plastic, Editura Brumar, 2012

pagina 27

pagina 28

AVANPREMIER~ Gheorghe Cr`ciun Gheorghe Cr`ciun (1950-2007), prozator, eseist, traduc`tor [i editor, unul dintre reprezentan]ii de seam` ai curentului optzecist \n literatura român`, a fost conferen]iar la Facultatea de Litere a Universit`]ii „Transilvania” din Bra[ov [i director editorial la Editura Paralela 45 din Pite[ti. Este autorul romanelor Acte originale / Copii legalizate (1982), Compunere cu paralele inegale (1988), Frumoasa f`r` corp (1993) [i Pupa russa (2004). A publicat mai multe volume de articole [i eseuri, precum [i volumul de proz` scurt`, desene [i fotografii Mecanica fluidului (2003). A ap`rut \n alte limbi cu Experiment in Romanian Post-War Literature (\n colaborare, 1998), Images & Texts / Images et textes (\n colaborare, 2000), Composition aux parallèles inégales (Ed. Maurice Nadeau, Paris,

2001, traducere \n limba francez` de Odile Serre) etc. Este prezent \n numeroase antologii de proz`: Desant ’83 (1983), The Phantom Church and Others Stories from România (University of Pittsburgh Press, 1996), Romanian Fiction of the ’80s and ’90s (1999). Printre distinc]iile primite se num`r` Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1995, 2003), Premiul ASPRO pentru cea mai bun` carte de critic` a anului (1997, 2002), Premiul „Pierre-François Caillé” al Societ`]ii Franceze a Traduc`torilor pentru cea mai bun` traducere a anului 2001 cu romanul Composition aux parallèles inégales, care a fost nominalizat [i la Premiul Uniunii Latine.

Femei albastre Femei din gama sensiblu

Nu mi-au pl`cut niciodat` actri]ele de film. Orice frumuse]e de celuloid m` las` rece. Cu Nicole Kidman a fost altceva. Figura ei de femeiu]` fragil`, s`lbatic` [i voluntar` m-a cucerit imediat, a devenit \n timp un fel de obsesie. Mi se \nt\mpl`, de pild`, s`-mi cad` \n m\n` vreo revist` colorat` cu vipuri feminine la mod` [i s` m` surprind r`sfoind-o gr`bit c`ut\nd-o pe frumoasa Nicole. „Nicoleta aia a ta...“, zice Ondina, [i m` prive[te cu o mutr` dezam`git`, superioar`. Bine, n-are dec\t! Pentru c` de cele mai multe ori n-o g`sesc pe Nicoleta aia a mea [i m` re\ntorc la preocup`rile mele, c\t se poate de lini[tit. N-a fost s` fie, poate alt`dat`. {i uit.

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Femei albastre, din]i toci]i

În urm` cu vreo dou` s`pt`m\ni, aici, la Welk, pe malul Dun`rii, am v`zut \ntr-un ziar dou` fotografii. În prima dintre ele, Nicole poart` o bluz` alb`, texturat` [i moale, legat` pe sub guler cu o enorm` lavalier` aurie de m`tase cu franjuri. Blonda c\rlion]at` din fotografie pare o femeie f`r` g\t.

Autorul fotografiei \ncercase s` decupeze figura actri]ei printr-un mic racursi, plas\ndu-[i aparatul undeva la \n`l]imea genunchilor ei, dar ratase efectul. Descopeream portretul unei tinere femei ambi]ioase, cu fruntea larg` [i rotund`, c`zut` pe g\nduri, z\mbindu-[i sie[i cu buzele str\nse, pe jum`tate rigide, f`r` pic de senzualitate. Ne\ndem\naticul fotograf \i anulase g\tul [i-i scosese prea mult \n eviden]` pome]ii. O transformase f`r` s` vrea \ntr-o blondin` c\t se poate de comun`. Doar c` \n mintea ei dormea ascuns dr`cu[orul nu [tiu c`rei frivole r`zbun`ri. Cel pu]in, asta \n]elegeam studiindu-i privirea. Nu-mi plac femeile cu pome]ii largi, rotunzi, ca ni[te promontorii osoase de care pare s` se lege \n secret toat` conforma]ia fe]ei. Obrajii astfel croi]i m` fac s` m` g\ndesc la b`tr\ne]e. {i dac` m` atrage ceva \n frumuse]ea anglo-saxon`, atunci e vorba de cazurile atipice, \n care oasele obrajilor nu s\nt nici te[ite, nici rotunde, dar suficient de evidente pentru a marca misterul unei figuri voluntare. „Specula]ii, my dear, specula]ii!...“, m-ar taxa imediat Ondina [i z`u c` ar avea dreptate. Cine poate s` ias` din propria lui piele? De c\te ori m` prinde cu m\]a \n sac, Ondina z\mbe[te ironic, sardonic.

{tiu c` nu-i plac sclifoselile. {tie c`-i dau dreptate. În cea de-a doua fotografie, blonda Nicole e \mbr`cat` \ntr-o rochie albastr` cu gulerul transparent, mare [i ascu]it, brodat cu flori. G\tul ei gol e aplecat spre dreapta, \ntr-o poz` de am`r`ciune vis`toare. S-o tot prive[ti [i s` nu te mai saturi. S` vrei s` ]i se \mp\nzeasc` [i ]ie ochii de cea]a din mintea ei. S` te chinui s` \n]elegi ce naiba e \n dep`rtarea aia paralizant`. {i s` nu descoperi nimic. Apoi am aflat c` fotografiile \n discu]ie reproduceau dou` cadre din filmul Cold Mountain. Starul australian, fosta nevast` a lui Tom Cruise, joac` \n aceast` pelicul` rolul unei tinere femei care se nume[te pur [i simplu Ada. Ada Monroe, fiica unui pastor de ]ar`. C\nd am citit numele Ada, am sim]it cum mi se chirce[te inima [i m-am gr`bit s`-mi torn un pahar de vin. Povestea mea cu Ada nu s-a terminat \nc`. N-am cum s` mi-o scot din memorie. Vibreaz` \n organele mele obosite. Se expandeaz` \n firele de p`r, \mi coloreaz` unghiile [i epiderma, cutreier` \mpreun` cu mine str`du]ele vechi, cenu[ii, lustruite cu grij`, pe care pot vedea din c\nd \n c\nd oameni singuri [i elegan]i. Ies la plimbare [i fantasma Adei \mi invadeaz`

DILEMATECA

AVANPREMIER~ memoria. Parfumul ei, pielea ei, carnea ei satinat` de vr`jitoare cu buze reci. Am venit \n acest or`[el din Austria [i ca s` fug de aceast` poveste. Da, o poveste bizar`, bezmetic`, u[or copil`reasc`, \n care m-am l`sat t\r\t ca sub efectul unui drog, f`r` nici un sentiment de vinov`]ie. *

Exist` \ns` [i petreceri reci, frugale, cu b`uturi abia scoase din frigider care te fac s` sughi]i. Pe colega mea Ada am atins-o f`r` nici un fel de premeditare. Prima dat` pur [i simplu oficial, \n ziua c\nd ne-am cunoscut [i ne-am str\ns m\inile \n sala de protocol a firmei. Era iarn` ca [i acum. Am v`-

pagina 29

Coinciden]a numelor fusese ca o lovitur` de pumn \n plin` figur`. Priveam fotografia din ziar. O h\rtie g`lbuie, sub]ire, de proast` calitate. Culoarea rochiei m` atr`sese nu doar prin intensitatea ei rece, ci [i prin fierbin]eala adormitoare pe care mi-o r`sp\ndea \n pielea capului. Era sear` [i m` desp`r]isem de Roland. Duceam \n bra]e o sticl` \mpachetat` la repezeal` \ntr-un ziar vechi. Am intrat [i am aprins lumina. Am pus sticla pe mas` [i am r`mas cu ziarul \n m\n`. Mi-am tras un scaun \n mijloc, c\t mai aproape de plafoniera din tavan. Camera mi se p`rea prea \nalt`, lumina prea slab`. Era seara t\rziu [i ochelarii mei de vedere se dovedeau deodat` mult prea \ntuneca]i. }ineam ziarul deschis pe genunchi [i-i netezeam aiurea, cu dosul palmei, paginile mototolite. Apoi am \nceput s`-l r`sfoiesc. Am ezitat \n fa]a pl`cerii de a contempla \n voie chipul extrem de atr`g`tor al femeii \n rochie albastr`. M` deranja puterea redus` a lentilelor. Alunecam \n acel gol din stomac care m` f`cuse s` tremur de o teribil` senza]ie de hipoglicemie \n noaptea \n care am v`zut-o pe Nicole beat` sau drogat`, abia ascuns` de o bluzi]` sub]ire [i de chilo]ii albi care-i scoteau \n eviden]` picioarele kilometrice. „Nicoleta aia a ta, cu picioare de barz`...“, ricana c\teodat` Ondina. Nicoleta aia a mea vorbea, fuma, se f\]\ia nervoas` printr-o \nc`pere cu lumina aprins` \n care se afla Tom Cruise, partenerul ei din film. Un papi]oi cu c`rare pe mijloc [i p`rul \n ochi. Nu mi-a pl`cut niciodat` de el. P`i, nici ]ie nu-]i place, te enerveaz`, obser-

tent la ceea ce se \nt\mpla \n \nc`pere. E posibil (\mi dau seama acum) ca subiectul filmului s` se fi sedimentat \n memoria mea destul de confuz. Îns` Nicole pare anume f`cut` pentru rolul femeii care nu se las` niciodat` \nfr\nt` [i-i aduce pe ceilal]i la paroxism. Are o privire limpede [i t`ioas`, de fiin]` pe care n-o po]i min]i. Trupul ei de adolescent`, de domni[oar` frivol` ce pare s` nu se fi culcat niciodat` cu vreun b`rbat, te scoate din min]i. Gesturile ei nervoase, degetele ei sub]iri, pulpele [i coapsele ei prelungi te omoar`. Are probabil o piele roz, foarte sensibil` la soare [i v\nt, o piele prin care trece tot timpul curentul electric al unei sensibilit`]i ultragiate. Dar acela era un simplu film. În filmul acela Nicole e o actri]`, [i nu o femeie. E inutil s` m` mint. Mi-au pl`cut, de c\nd m` [tiu, actri]ele, \ns` tocmai faptul c` ele s\nt emana]iile unor roluri, [i nu ni[te prezen]e feminine tangibile, \n carne [i oase, \mi cenzureaz` aceast` pl`cere [i o face s` semene mai degrab` cu indiferen]a [i suferin]a. O indiferen]` mascat`, perfect cunoscut` de to]i b`rba]ii. O suferin]` secret`, cu at\t mai primejdioas` c\nd tangibilul ]i se ofer` ca un pahar de whisky \nainte de un mare osp`].

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Am capul gol de g\nduri [i tr`iesc pentru prima dat` sentimentul c` s\nt un om r`t`cit \n timp. Umblu prin camer` ca un leopard jig`rit \ntr-o cu[c`. Descop`r c` mi-a amor]it un picior, c` mi se zbate o pleoap`. De c\te ori \mi arunc ochii pe geam, mu[chii g\tului mi se \ncordeaz` inexplicabil. Acoperi[uri ro[ii [i fum. Cer [i copaci scheletici, b`tr\ni. Z`pad` [i soare. Noi doi \mbr`]i[a]i \ntr-o zi de duminic`, apleca]i peste apa m\loas` a D\mbovi]ei, parapetul metalic al podului, fulgii albi de ninsoare, apusul, dep`rtarea, v\j\itul ma[inilor. Buzele ei de ghea]` ro[ie, ro[ie-v\n`t`. Iat` de ce, c\nd v`d \n fa]a mea, pe masa de lucru, oglinda neagr` a monitorului, simt cum m` furnic` degetele [i mi se umfl` pl`m\nii de o emo]ie grea. Senza]ia c` mintea mi-ar putea zbura oric\nd din cap. Senza]ia de carne fluid`.

vam eu. {i Ondina era de acord. Iar insul `sta, doctorul `sta \mbr`cat la costum, cu figura duplicitar` [i calm`, era obligat s-o asculte [i s-o priveasc` nedumerit. So]ia lui trebuia s` ]in` un speech, s` pun` \ntreb`ri scormonitoare, s` r\njeasc`, s` strige, s` explodeze \n r\s, s`-l fac` praf pe mincinosul din fa]a ei care o \n[elase cu nu se [tie cine, vreo pipi]` de lux. Cred \ns` c` am \ncurcat filmul cu o alt` pelicul`. }in minte c` atunci c\nd am v`zut-o pe Nicole \n bikinii ei fini, prin care aproape c`-i puteam ghici pata \ntunecat` a p`rului pubian, era noapte de-a binelea. M` trezisem din somn, cu ochii \nfip]i \n televizor. L\ng` mine dormea Ondina. N-o auzeam c` respir`, vedeam doar plapuma care ne acoperea pe am\ndoi ridicat` [i cobor\t` egal. Am luat-o \n bra]e [i am \nceput s-o m\ng\i \ncet, grijuliu, cu pupilele lipite hipnotic de lumina ecranului. Discu]ia celor doi so]i m` atr`gea. Trupul pe jum`tate dezbr`cat al femeii blonde, cu gesturile lui u[oare [i somnambulice, st\rnea \n mine un fel de pl`cere otr`vit`, insuportabil`. O contemplam \nc\ntat, ca pe o mic` s`lb`ticiune prizonier` care [tie c` nu-[i merit` soarta. Devenisem suporterul ei [i o urm`ream cum puncteaz`. Dorin]a de a m` iubi cu Ondina m` curenta. Dar \ntr-un fel m` [i bucuram s`-i aud respira]ia u[oar`, \mp`cat`, str`in` de mine. Televizorul mergea \nainte, iar femeia de pe ecran devenise o creatur` monstruos de adev`rat` care se mi[ca vorbind prin fa]a mea, preg`tit` pentru nu [tiu ce nebunie. Poate c` totul ar fi trebuit s` se termine cu o scen` de strip-tease. Nu mai puteam fi a-

pagina 30

AVANPREMIER~ zut imediat c` Ada Comenschi \[i vopse[te p`rul, mi-am dat seama c` obi[nuin]a asta a ei de a se vopsi era un moft. Pletele-i zburlite, ro[cate aveau o lucire metalic`. Fruntea acoperit` de breton m-a descump`nit. P`rea o [col`ri]`, o ]iganc`, o feti[can` crud`, incomplet dezvoltat`. Tenul ei m`sliniu \mi sugera ceva din fadoarea fructelor cu pieli]a prea uscat`. Ochii ei de cafea nu ar`tau nimic din umezeala lor voluptuoas` de mai t\rziu. C\nd i-am str\ns palma \n palma mea, am v`zut c` nu poart` manichiur`. Faptul mi s-a p`rut de o striden]` revolt`toare. Buzele puternic rujate cu un ro[u s\ngeriu, u[or hepatic, [i unghiile t`iate direct \n carne. Deschis`, dar t`cut`, retractil`, \ns` oricum aceasta fusese doar cuno[tin]a noastr` [i ea era o nou` angajat` \n prima ei zi de serviciu. Nu-mi aduc aminte dac` se [i parfumase. Cred c` da. *

Nu mai [tiu exact cum a fost. Grupul de mironosi]e agresiv-simpatice pe care Alain tocmai le angajase, \ntr-un elan managerial destul de riscant, \n cabinetul nostru de avocatur` era prea mare [i prea divers. La \nceput, mi-a fost greu s` individualizez fiecare prezen]`. Pe atunci, Stela, de pild`, era \nc` o pu[toaic`, cu un trup incert, aproape famelic, \n acela[i timp de b`iat [i de fat`, ce nu p`rea s` mai aib` vreo [ans` de a-[i g`si alt` form`. Purta p`rul drept, l`sat pe umeri, era \mbr`cat` \n blugi [i avea s\nii at\t de minusculi, c`-]i venea s` te \ntrebi de ce dracu’ \[i mai pune sutien pe sub bluza aia a ei lipsit` de orice farmec, cump`rat` de la magazinele Les plus bas prix. Era \nalt`, osoas`, cuminte, avea o privire ascult`toare, inexpresiv`, de oi]`, [i-[i acoperea buzele cu un fel de ruj rozaliu, str`lucitor, care te ]inea la distan]`. O alt` nou` angajat` era Iasmina, o blond`, prognat`, cu dantura str\mb` [i cenu[ie, ca de mic animal roz`tor. Nimic mai sp`l`cit pe lumea asta dec\t pielea, p`rul [i culoarea iri[ilor ei verzi. Avea un mers smucit, de fiin]` pe care totul o deranjeaz`, [i vorbea repede, neglijent, transform\nd cuvintele \ntr-un fel de rumegu[ sticlos. Era resping`toare [i ea [tia asta. Uneori devenea obraznic`. Nu-mi pl`cea s` discut cu ea. Prezen]a ei st\rnea \n mine un fel de mil` agresiv` pe care nu mi-o puteam reprima. N-are rost s` mai vorbesc [i despre celelalte, despre Cora, Adriana, Codru]a, Miky. Nu [tiu cum se va termina totul. Nu-mi dau \nc` seama ce rol va juca \nt\mplarea \n faptul c` am fugit aici ca un la[. De c\nd am ajuns la Welk, m-am tot \nv\rtit ca un c\ine \n jurul cozii. În primele zile sim]eam nevoia s` fac ceva [i nu [tiam ce. Înc` mai credeam \n puterea mea de a \mpinge cu doi-trei pa[i \nainte spectrul acestei teze de doctorat. Ei bine, puterea asta nu exist`. E 11 diminea]a [i eu abia m-am sculat din pat. Nu mi-am b`ut cafeaua, nu mi-am f`cut du[ul. Am s`

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

intru \n baie [i am s` stau acolo o jum`tate de or`. {i dup` asta? Dup` asta cai verzi pe pere]i, plictiseal`, prostii. S` m` \nfund \n biblioteca de documente [i manuscrise a Institutului? Asta am f`cut ieri [i mi-a fost bine. Ast`zi ideea nu m` atrage deloc. E prea frumos afar`. {i apoi, chiar [i f`r` s` fac nimic, tot a[ sim]i c` pierd ceva esen]ial. Cu c\teva zile \n urm`, am intrat \n magazinul „Pagro“ din apropiere [i mi-am cump`rat h\rtie de desen [i pixuri cu v\rf ceramic. Poate ni[te crochiuri cu cl`diri medievale [i dealuri acoperite cu vi]`-de-vie. Crochiuri, pe dracu’! Prefer s` m` prefac c` am treab`, s` p\ndesc o \nt\mplare oric\t de minor` care s` m` scoat` din aceast` stare morne. Morozitate, a[ putea spune cu un cuv\nt pre]ios. În general, aici suf`r de morozitate [i tocmai de aceea \ncerc s` m` ]in de un mic ritual cotidian. Intru \n sala cu fi[iere [i caut f`r` nici o tragere de inim` bibliografia pentru doctorat. Oh, God, totul e at\t de insipid! De cele mai multe ori sf\r[esc prin a m` opri la fondul documentar. Aleg la \nt\mplare vreun codex de legi medievale sau vreo culegere de acte, documente, decizii, depozi]ii de la procese, sentin]e de condamnare la moarte. Pot citi dou`-trei ore, latina juridic` \ncepe s`-mi devin` din ce \n ce mai accesibil` [i nu s-ar spune c` nu trec uneori [i prin reale momente de delectare. O lume \ngropat` \n h\rtii fa]` de care simt o atrac]ie inexplicabil`. M-a[ putea \ntreba, de pild`, cum era s` tr`ie[ti \ntr-un ora[ ca acesta \n urm` cu cinci-[ase sute de ani. {i atunci, ca [i acum, oamenii veneau pe lume, se c`s`toreau, f`ceau copii, \[i d`deau ob[tescul sf\r[it, se luptau \ntre ei pentru putere [i bani. Comi-

teau f`r`delegi, furau fete [i cai, oi [i vite, se d`deau \n judecat`, se \mp`cau sau se ucideau cu furie la vreo petrecere. B`rba]ii beau p\n` c`deau \n [an]uri, muierile \[i d`deau fustele peste cap, cer[etorii se milogeau pe la col]urile str`zilor mirosind a f\n [i l`turi, baronesele se sc`ldau \n lapte de iap` [i a[a mai departe. To]i aveau s`rb`torile lor, locurile lor de chef, dorin]ele lor nem`rturisite [i \ndreptarele lor de via]`. Unii deschideau birturi, cariere de piatr`, afaceri cu p`cur` [i sare, ateliere de t\mpl`rie, mori de ap`, distilerii de rachiu [i mine de c`rbune. Al]ii construiau case, sicrie, biserici, tr`suri, b`rci cu p\nze, arme [i unelte agricole. T`iau stejari [i fagi din p`dure, \i \nc`rcau \n cor`bii [i porneau cu ei la vale, pe firul Dun`rii, p\n` la intrarea \n Ungaria. Sau mai departe, spre ]inuturile române[ti peste care st`p\nea contele Dracula, spaima sa[ilor bra[oveni. Unii erau dogari, al]ii dulgheri, al]ii spi]eri, unii construiau roate de c`ru]`, al]ii cre[teau cai. Negustorii aduceau de la c\mpie gr\u [i brutarii coceau p\inea. Credeau \n Dumnezeu, \n farmece, \n Diavol, \n amulete, \n p`pu[ile de cear` str`punse cu acul, \n otr`vuri [i leacuri b`be[ti. Î[i cre[teau copiii, \[i \ngropau p`rin]ii, aveau familii numeroase, mureau de tineri, cu crucea pe piept. Dar ce naiba m-a apucat? C\teodat` descop`r \n mine porniri fabulatorii imposibil de st`p\nit. Stau cu Ondina la m`su]a noastr` de pe balcon, ne bem cafeaua [i deodat`, pleosc! Un bolovan care se scufund` neauzit \n apa tulbure a autismului melancolic. „Iar te-ai cufundat \n nouri?...“, m` treze[te ea la realitate ca o m`mic` grijulie. {i eu revin buimac la ceea ce m` \nconjoar`, fac figura unui pisoi zgribulit care abia a deschis ochii.

DILEMATECA

AVANPREMIER~

jos r`sfr\nt`, nasul obraznic, p`rul zburlit de v\nt, [uvi]a sub]ire de pe frunte, p`rul ei str\ns \ntr-o coad` groas` care-i acoper` ceafa, [i urechea ei dreapt`, dezgolit`, lipit` de \ncheietura maxilarului, urechea ei de care at\rn` m`nunchiul lung de fire al unui cercel de aur. Am pus ziarul \ntr-un dosar [i l-am aruncat pe etajer`. E prea mult, nu mai vreau. Tremur cu din]ii str\n[i, deschid aparatul de radio [i \ncerc s` fac pe indiferentul. Ce caraghios! Ada Comenschi n-a r`mas \n România. Ada e peste tot [i m` urm`re[te nev`zut` din aer. Mirosul am`rui al trupului ei \mi \mp\nze[te mintea. Vocea ei mi s-a impregnat \n memorie ca fumul \n haine. {i obiceiul acela al ei de a-[i strecura din c\nd \n c\nd o m\n` \n p`r [i de a m` privi resemnat`, \ntreb`toare, cu ochii fic[i. Ce voia de la mine? Am \ncercat s-o uit [i nu pot. E o prostie, nu s\nt \n stare. La \nceput tr`iam un fel de muzic`. Fusese o victorie rapid`, nea[teptat`, de care nu puteam s` nu m` bucur. Ada era a mea [i mie prea pu]in \mi p`sa de sufletul ei. O \nvinsesem [i gata. Eram nedumerit. La v\rsta mea pasiunile \ncep s`-mi par` ridicole. Dar e [i nespus de greu s` afli ce vor cu adev`rat femeile. Sentimentele lor \[i bat joc de cuno[tin]ele noastre. Psihologii fac pe de[tep]ii degeaba. Eu unul nu i-am crezut niciodat`.

* *

(fragment din romanul neterminat Femei albastre, \n curs de apari]ie la Editura Polirom)

Îmi plac b`rba]ii \n v\rst` care se \ndr`gostesc de femei tinere. {tiu c` asta nu ]ine nici de voin]`, nici de curaj. Dar ei \mi plac tocmai prin puterea lor de a nu se l`sa \ngropa]i \n zgur`, \n pleav`, \n praful cenu[iu, unsuros, m`runt ca o m`trea]`, al v\rstei. E adev`rat c` unii fac pe grozavii [i se dau \n stamb` pe unde apuc`. Pun laba pe c\te o pipi]` pimpant`, cu frustr`ri de copil nefericit care [i-a g`sit, \n sf\r[it, o \mplinire de moment, [i se afi[eaz` cu ea peste

pagina 31

{i iat-o deodat` \n fa]a mea pe Nicole Kidman. Cu p`rul ei cel blond, aproape c\nepiu, ondulat [i rebel, cu g\tul ei sub]ire [i puternic, pe care pot distinge nervura groas` a arterei jugulare. Iat-o aici pe vulpi]a asta cu nas obraznic care prive[te \ntro parte, pe l\ng` trunchiul unui copac, \mbr`cat` \ntr-o rochie care-i sub]iaz` ame]itor talia, abia l`s\nd s` se ghiceasc` forma s\nilor. Iat` privirea ei aruncat` pe sub gene, spr\ncenele ei pronun]ate, deschise ca ni[te aripi de fluture, fa]a ei plin`, buza de

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

Ondina are \ntotdeauna dreptate. Îns` partea proast` a lucrurilor e c` aici n-am v`zut deocamdat` nici o femeie care s`-mi atrag` aten]ia. E ca [i cum femeile nici n-ar vrea s` se lase v`zute. Roland are o alt` p`rere. Dup` el, specimenele feminine ale acestor locuri s\nt ni[te fiin]e extrem de disponibile. {i asta tocmai pentru c` le lipse[te acel „vino-ncoace“ de care România nu duce lips`. S\nt prezente, fac totul ca s` fie prezente, dar n-au [arm, n-au c`ldur`, stau prost cu feromonii. A[a c` pur [i simplu nu le vezi. „Chestie de \mb`tr\nire biologic` prematur`“, \mi spune Roland. „Acum s\nt la mod` s\rboaicele, româncele, rusoaicele. Pe astea le oche[ti imediat!“ Eram la el \n vizit`, jucam [eptic, vorbeam nimicuri [i apucasem s`-i spun c` m-ar tenta s` g`tesc ni[te spaghetti à l’italienne, cu coaj` ras` de l`m\ie [i parmezan. Atunci Roland s-a sculat de pe scaun [i a luat din c`mar` o sticl`. „Uite, e pentru tine, de la surs`, ulei extra! Îns` grecoaicele nu mi-au pl`cut, domnule, s\nt mici [i \ndesate, plus c` majoritatea s\nt vopsite, am v`zut o mul]ime de blonde, [i nu merge, la tenul lor nu ]ine, s\nt ca dracu’...“ A cotrob`it o vreme prin debara [i p\n` la urm` a \mpachetat sticla \ntr-un ziar: „S\nt curios ce-]i iese. S` m` chemi [i pe mine s` gust!“

tot, pe la teatre, pe la restaurante, pe la prietenii burlaci, p\n` [i pe la sus]ineri de doctorate. Tipii `[tia mi se par cu totul neinteresan]i, ba chiar \mi inspir` un fel de mil` pentru c` nu-[i dau seama c\t s\nt de stupizi. Mie \mi plac b`rba]ii discre]i, c`run]ii cu fe]e de sfinx, fizionomiile ridate asociate cu tunsori b`ie]e[ti, b`rba]ii de v\rsta a doua cu preferin]e pentru c`m`[ile scumpe, \n culori pastel, c`lcate impecabil, cu dung` pe m\neci. Poart` \n ei o resemnare de o]el, dincolo de care n-ar trebui s` se afle dec\t concentratul pur al unei experien]e intelectuale curate ca aerul rarefiat. Te privesc de la o distan]` astronomic`, cu \ng`duin]` [i r`ceal`, iau act de faptul c`, la r\ndul t`u, e[ti un b`rbat ca [i ei, chiar dac` mai pu]in dezabuzat [i vindecat de toate. Îns` asta e tot, aceast` privire \ng`duitoare, aceast` r`ceal` penetrant` ca un frig de decembrie f`r` z`pad`. N-au nevoie de admira]ia sau devo]iunea ta. Nu mai au timp pentru asta. S\ngele le fierbe \nc` \n vene, e aproape incandescent, [i b`tr\ne]ea se apropie de ei cu pa[i repezi de gum`. Nu mai au vanit`]i, nu mai vor s` c\[tige r`zboaie. Privirea lor, care a sf`r\mat de mult toate aparen]ele [i a patinat destul` vreme pe coaja sub]ire a lucrurilor, [tie acum s` se odihneasc` pe formele exterioare f`r` s` dea nimic de b`nuit. Ei au v`zut [i au spus, ei s-au \ntors \napoi \n lumea noastr` profan` [i pot fi oric\nd \ntreba]i. S\nt ni[te filosofi ai profesiei lor, ceea ce-i absolv` de toate.

n Pia]a de c`r]i digitale Conform raportului publicat de publishersweekly.com, oferta de c`r]i digitale \n anul 2011 a fost de 25.000 de titluri \n Germania, 22.000 \n Fran]a, 10.000 de titluri \n Spania [i Italia, 5000 \n Suedia [i Olanda [i 18.000 \n Polonia, \n vreme ce oferta româneasc` poate fi estimat` la cca 1000 de titluri. Este [i motivul pentru care Editura Polirom \[i propune s` lanseze anul acesta minim 250 de titluri noi \n format digital, ceea ce ar \nsemna o dublare a ofertei actuale. Conform aceluia[i raport, cu excep]ia Statelor Unite [i a Marii Britanii, ponderea c`r]ilor digitale \n cifra de afaceri a industriei editoriale din anul 2011 s-a men]inut la un nivel redus: 1% \n Germania, 1,8% \n Fran]a [i Spania, 1,2% \n Suedia [i 1% \n Olanda. |n România, o pondere mai mare a c`r]ilor digitale se va \nregistra odat` cu cre[terea gradului de echipare a popula]iei cu e-readere, dar [i de dezvoltarea canalelor de distribu]ie pentru c`r]ile digitale. Proiectul Editurii Polirom este realizat \n parteneriat cu www.elefant.ro, cea mai important` platform` de desc`rcare a c`r]ilor digitale din România (cu cca 700 de titluri \n ofert`). Recent, c`r]ile digitale ale editurilor Polirom [i Cartea Româneasc` au devenit disponibile [i pe c\teva libr`rii virtuale interna-

DILEMATECA

Anul VII l nr. 72 l mai 2012

pagina 32

INFO ]ionale de prestigiu, cum s\nt iBookstore (Apple), Barnes & Noble (Nook Books) sau Reader Store (Sony). Pre]ul mediu al c`r]ilor digitale editate de Polirom este de cca 14-15 lei, situ\ndu-se, \n general, \ntre 8,95 lei [i 24,95 lei, adic` \ntre 50% [i 70% din pre]ul c`r]ilor paperback tip`rite. Astfel, el se situeaz` sub pre]ul mediu din alte ]`ri, care, conform raportului publicat de publisherweekly.com, este de 7,70 dolari \n SUA, 9,70 lire sterline \n Marea Britanie sau 12 euro \n Italia [i Germania. |n viitor, se estimeaz` c` pre]urile vor putea s` scad` dac` Uniunea European` va adopta decizia de aliniere a cotei de TVA pentru c`r]ile digitale la nivelul celei pentru c`r]ile tip`rite. |n România, cota de TVA pentru c`r]ile tip`rite este de 9%, \n vreme ce pentru c`r]ile digitale, cota este de 24%. O reglementare din partea UE menit` s` \nl`ture discrimarea care favorizeaz` c`r]ile tip`rite pe suport clasic (h\rtie) fa]` de cele pe suport digital este a[teptat` \n cursul acestui an, a declarat comisarul european pentru agenda digital`, olandeza Neelie Kroes, cu ocazia Tirgului de Carte de la Frankfurt. Fran]a [i Luxemburg au adoptat deja m`suri fiscale \n acest sens, reduc\nd cota de TVA \n cazul eBook-urilor la 7%, respectiv 3%, \n]eleg\nd s` \ncurajeze, astfel, o industrie cultural` aflat` \n plin` expansiune. |n acest moment, topul celor mai v\ndute zece c`r]i \n format digital ale Editurii Polirom arat` astfel: 1) Solar de Ian McEwan; 2) S\nt o bab` comunist`! de Dan Lungu; 3) Litera din scrisoarea misterioas` de Alex. Leo {erban; 4) Anna Karenina de Lev Tolstoi; 5) Sl`be[ti m\nc\nd. Cum s` scapi de kilogramele \n plus [i s` m`n\nci dup` pofta inimii de Gabriela Man; 6) Demonii de F.M. Dostoievski; 7) Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici; 8) Crim` [i pedeaps` de F.M. Dostoievski; 9) Despre lucrurile cu adev`rat importante de Alexandru Paleologu [i 10) Jurnalul fericirii de N. Steinhardt. Totu[i, num`rul exemplarelor v\ndute se men]ine relativ redus, titlurile situate pe primele locuri din

DILEMATECA

Mircea VASILESCU (senior editor) Simona SORA (editor coordonator) Marius CHIVU (editor coordonator) Claudiu CONSTANTINESCU (editor coordonator) Matei MARTIN (editor coordonator) Matei PLE{U (secretar general de redac]ie) Dan STANCIU (prezentare grafic`) Radu Cosa[u, Cristian Ghinea, Stela Giurgeanu, Andrei Manolescu, Ruxandra Tudor, Adina Popescu, Iaromira Popovici, Ana Maria Sandu, Luiza Vasiliu Corectur`: Ruxandra Mih`il` DTP: Adrian Damian Foto: Lucian Muntean

top \nregistr\nd \ntre 100 [i 150 de desc`rc`ri fiecare. Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, dar [i David Lodge sau Chuck Palahniuk s\nt autorii ale c`ror c`r]i se reg`sesc [i \n topul v\nz`rilor de pe Apple iBookstore. n România – invitat` de onoare la Salon du Livre 2013 România va fi ]ar` invitat` de onoare la edi]ia din 2013 a Salonului Interna]ional de Carte de la Paris. Decizia a fost anun]at` miercuri, 11 aprilie 2012, de Sindicatul Na]ional al Editorilor (Syndicat national de l’édition) din Fran]a. Standul na]ional al României la Salon du Livre este organizat, din 2009, de Institutul Cultural Român. Cea mai important` manifestare a pie]ei editoriale din Fran]a, cu o medie de 180.000 de vizitatori pe edi]ie, Salon du Livre reune[te \n fiecare an peste 1000 de expozan]i din 40 de ]`ri, 30.000 de profesioni[ti ai pie]ei editoriale interna]ionale [i peste 2000 de autori din toat` lumea. Creat \n 1981, Salonul de la Paris va ajunge anul viitor la cea de-a XXXIII-a edi]ie. Alegerea României ca ]ar` invitat` de onoare este urmarea particip`rii tot mai consistente a ICR la prestigiosul salon: de la cre[terea constant` a num`rului de titluri traduse \n francez` [i disponibile la stand, la multiplicarea lans`rilor de carte [i organizarea unor evenimente de o \nalt` calitate intelectual`: colocviul „Cioran – le pessimisme jubilatoire“ organizat de ICR \n 2011 a devenit \n lumea literar` [i pentru presa francez` o referin]` pentru tot ceea ce s-a scris ulterior cu ocazia centenarului na[terii filozofului. Participarea româneasc` la edi]ia din acest an a Salon du Livre a men]inut acest standard: o mas` rotund`, un concert [i o expozi]ie au fost dedicate „vagabondajului literar“, pornind de la figura scriitorului Panait Istrati. Programul a mai cuprins lans`ri de carte, prezentarea programelor ICR de finan]are a traducerii [i public`rii culturii române scrise \n str`in`tate, precum [i o libr`rie de carte româneasc`.

Revist` editat` de

CUI 18006758 str. Ion Sl`tineanu nr. 19, sector 1, 010601 Bucure[ti e-mail: dilemateca@satiricon.ro Abonamente: Corina Gonteanu

(e-mail: corina.gonteanu@adevarulholding.ro)

Abonamente [i informa]ii:

tel.: 0730.190.899 (num`r cu tarif normal, luni-vineri, orele 9,00-18,00 e-mail: abonamente@adevarulholding.ro)

Publicitate: Ionela Dana

(tel. 0730.190.808; e-mail: ionela.dana@media-point.ro)

Tip`rit la Tipografia TIPOMEDIA