DOMNUL DE ROUĂ, nr. 12

Domnul de Rouã serie nou[

Anul III, Nr. 4 (12), Decembrie 2018 Director fondator: NICU VINTIL{-SIGIBIDA

2

Domnul de Rouã

SUMAR

Nicu Vintil -Sigibida, Statul de drept ...... pp.3-5 Nicu Vintil -Sigibida, Românii din Timocul sârbesc ...................................................... pp.6-9

Anul III, nr. 4(12)/2018

COLEGIUL DE ONOARE AL REVISTEI

Victor RAVINI (Radu Victor NI U) Dan LUPESCU Dinic CIOBOTEA Dumitru BOTAR

Nicu Vintil -Sigibida, KOSOVO, un pepetuum mobile al conflictelor interetnice .......... pp.10-13 Protocol de înfiin are a Bibliotecii Albotina

REDACTOR- EF: Doina DR GU

din Vidin ..................................................... p.14 Proces verbal la inaugurarea Bibliotecii Albotina din Vidin ..................................... p.15 Nicu Vintil -Sigibida, Începutul i sfâr itul vie ii în accep iunea legii penale .................. pp.16-18 Ion Marinic , Solul i caracteristicile climatice ale satului Grojdibodu ......................... pp.19-35 Victor Ravini, Avangarda român în revolu ia literar

i artistic a Occidentului ....... pp.36-42

Textele se vor trimite pe adresa de e-mail nicu_vintila46@yahoo.com, în format electronic, fonturi Times New Roman, size 12, cu semnele diacritice proprii limbii române, înso ite de fotografia autorului. ile se vor trimite pe adresa: str. Banu Mihalcea, nr. 8, Craiova, Dolj, 200521 Colabor rile nu se pl tesc. Reproducerea este permis , cu citarea sursei.

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în cuprinsul textelor revine exclusiv semnatarilor.

Vasile Militaru, Am vorbit cu Mo Cr ciun ...................................................................... p.42 Doina Dr gu , Postmodernismul ........... p.43-45 Nicu Vintil -Sigibida, Mari a ............... pp.46-71

ISSN 2537-2203 ISSN–L 2537-2203

Coperta I: Zei a Ceres - Scuarul central din Caracal Coperta IV: Marius Bunescu - Peisaje de iarn

REVIST DE CULTUR FONDAT LA GROJDIBODU ÎN 2016 Publica ie a Funda iei pentru Ap rarea Drepturilor Omului Craiova Adresa redac iei: Com. Grojdibodu, Jud. Olt (Romana i), Str. Pr. Ilarian Popescu, Nr. 84, Tel.: 0744530466, E-mail: nicu_vintila46@yahoo.com

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

3

Nicu VINTIL -SIGIBIDA

STATUL DE DREPT Privit la modul general, i într-o formulare sintetic , statul este un ansamblu structural de institu ii (politice, economice, militare, juridice, poli iene ti i administrative), o global asocia ie natural i contractual , o form de echilibru între diverse for e sociale, - un ansamblu de institu ii, dominant i suveran- (puterea) - congruent i corespondent unei comunit i na ionale, teritoriale, economice, politice, istorice i culturale.

Privit prin prisma tipului de stat, democra ia este un tip determinat de stat, cel mai bun stat, - în pofida numeroaselor sale imperfec iuni - denumit statul de drept, sau statul justi iei i al datoriei. recapitul m câteva din principiile cardinale, din ideile for ale acestui concept.

Ideea de justi ie este elementul primordial, decisiv, al dreptului, - dreptul nu este decât mijlocul de realizare prin justi ie a binelui comun al unei societ i1 .

Dac statul non-democratic, oligarhic, autoritar-birocratic, etc. este întemeiat pe dreptul for ei, care este în fapt negarea dreptului, - apoi statul de drept este caracterizat prin primatul dreptului asupra for ei, iar for a propriu-zis - legea for ei - este subordonat , utilizat i pus în serviciul dreptului, pentru triumful acestuia. Într-o constitu ie democratic , deci a unui stat de drept, principiul suveranit ii poporului - domnia voin ei poporului - concretizat juridic în dreptul de sufragiu (vot) universal, exercitat în condi ii de egalitate a anselor pentru o pluralitate de partide, aflate în competi ie electoral pentru putere, constituie începutul i garan ia tuturor celorlalte drepturi.

De i se subîn elege, totu i în contextul politic interna ional de azi, marcat de ideea casei comune europene, este pedagogic subliniem în mod explicit i insistent c , constitu ia, care, privit în perspectiva dreptului intern (este legea suprem ) este în mod legitim subordonat dreptului interna ional i trebuie s fie esen ialmente conform cu principiile cardinale ale acestuia.

Este locul adecvat aci s relief m un element esen ial al superiorit ii i excelen ei democra iei, pus în lumin de juristul german Rudolf Laun: „democra ia este (...) statul în care supunerea se întemeiaz cel mai pu in pe fric i cel mai mult pe con tiin a colectiv i în sânul c ruia, în pofida faptului c pretutindeni se impune legea micului num r, nu exist domina ie în afar de aceea exercitat de majoritate asupra minorit ii.”

Democra ia este statul liberei dispozi iuni a poporului2 .

Spre deosebire i în contrast flagrant cu statul poli ienesc, totalitar, dictatorial, autoritar-birocratic, bazat pe for , pe o credin metafizic în privilegii i în drepturi suprapozitive, inamovibile, la domina ie (cf. R. Laun), bazat pe nedreptate, duplicitate i minciun : politic i religioas , statul de drept este, mai specific i concret, un stat al datoriei - datoria de a aplica dreptul, în care utilitarismul - un maximum de utilitate pentru via a social i etica social - un minimum de etic - coincid sau trebuie s

coincid într-un grad din ce în ce mai înalt.

Statul de drept este, mai departe, un stat al justi iei, în care scopul i menirea prioritar a puterii este aplicarea principiilor constitu ionale i a regulilor ce deriv din ele; este aceea de a respecta i garanta domnia legii, drepturile inalienabile ale omului, drepturile legitime ale cet enilor, prevenind i sanc ionând abuzurile de putere din partea autorit ilor, din partea func ionarilor. uzit de marile principii de justi ie, de principiile eticii sociale, adic de legile supraconstitu ionale, care stau deasupra constitu iilor, - statul justi iei aplic legile infraconstitu ionale, care deriv din constitu ie sau legea constitu ional ,3 recunoscând legitimitatea natural a individului, el respect i garanteaz drepturile legitime ale cet enilor. Mai departe, vom repera noi aspecte esen iale ale sistemului democratic, facilitând astfel în elegerea global a naturii sale specifice.

Sistemul democra iei reprezentative i pluraliste este un contract social periodic negociat i permanent supravegheat în aplicarea sa, o metod ra ionalist-pragmatic de guvernare, un dialog r bdatoriu i tolerant între majoritate i minoritate, între putere i opozi ie, între partidul guvernamental i partidele de opozi ie, sistemul democra iei este un plebiscit de toate zilele (cf. Renan), un control permanent al electorului asupra alesului, al alesului asupra ministrului (cf. Alain). Ce reiese cu limpezime axiomatic din considerentele de mai sus? - Reiese datoria moralpolitic a guvernului, a majorit ii parlamentare, implicit extraparlamentare de a respecta i a proteja minoritatea sau opozi ia, iar nu de a face apel la poli ie i armat , sau la mineri i securi ti, pentru ca împreun , într-o spurcat împreunare de stil nazistostalinist s zdrobeasc sau s rad gol nimea din Pia a Universit ii, care demonstra pentru accelerarea procesului de democratizare, sub lozincile de lupt rezonabile i etice, formulate în Proclama ia de la Timi oara.

Partidul opozi iei guvernamentale (cf. Alain) face i el parte din componentele structurale ale democra iei, c ci i el este popor, i el face parte organic din comunitatea na ional , din corpul poporului suveran i ca atare i el are dreptul inalienabil de a- i spune cuvântul, de a participa într-o manier specific la dialogul politic, la procesul de guvernare. Garantând i protejând drepturile opozi iei sau minorit ii, majoritatea î i garanteaz i protejeaz cu anticipa ie propriile sale drepturi, întrucât viitorul mai apropiat sau mai îndep rtat va aduce f doar i poate i preschimbarea majorit ii în minoritate, deci în opozi ie guvernamental .

Libertatea de expresie e un drept fundamental, libertatea de manifestare este un drept fundamental într-o democra ie. Dar aceste libert i nu se pot traduce în dezordine, violen e sau mi ri insurec ionale. Într-un stat de drept, guvernul are obliga ia s protejeze mar urile de protest non-violente, pentru c acordul intervine

4

Domnul de Rouã

pe parcurs. De fapt aici este punctul nodal al unei democra ii: necesitatea concilierii între drepturi, putere i contra-putere. E or de spus în teorie, foarte greu de transpus în practic . „N-a vrea s fiu ministru de interne sau ef al poli iei într-o asemenea situa ie”.4 Ori de câte ori vorbim despre statul de drept sau statul democratic, nu trebuie s omitem de a releva c în statutul sau fundamentul sistemului democra iei reprezentative coexist i ac ioneaz dou principii cardinale i corelative: - a) principiul separa iei puterilor în stat (fundamentat teoretic de Montesquieu în lucrarea sa capital „L’esprit des lois” - 1748) i - b) principiul pluralismului partidnic, care în mod explicit înseamn dreptul imprescriptibil la existen a opozi iei legitime a altor partide politice din sânul acelea i comunit i na ionale i politice.

Principiul dreptului la opozi ie sau al legitimit ii pluralismului partidnic este atât de esen ial i consubstan ial statului democratic încât se poate spune (parafrazând pe Dostoievski, care s-a referit la Dumnezeu): dac într-un stat nu exist opozi ie, atunci acolo totul este posibil, atunci acolo nu exist i nu poate existe nici o democra ie. adar, cu alte cuvinte, existen a liber a opozi iei, fie parlamentare, fie extraparlamentare, este un criteriu decisiv de evaluare moral-politic a unui regim politic. Mentorul ideologic nr.l al FSN, adic a partidului guvernamental la acea data, dl. Silviu Brucan, a fost constrâns de con tiin a lui teoretic , de sociolog i politolog, s recunoasc public, deja la începutul lui februarie ’90, un adev r vital, fapt care-i face cinste sub raportul moralit ii politice, anume c o opozi ie puternic este esen ial pentru existen a unei democra ii.

Ceva mai târziu, reluând i dezvoltând aceia i tem , Silviu Brucan a pledat pentru legitimitatea democratic a partidelor de opozi ie din ara noastr , recapitulând urm toarele func ii de principiu ale opozi iei, pe care eu le nuan ez i înt resc întrucâtva: a - func ia de control permanent asupra activit ii multiforme a guvernului, precum i asupra activit ii deputa ilor partidului majoritar din parlament. Aci, pentru a-mi servi scopul, recurg la ajutorul calificat al lui Alain (1868-1951); „unde este deci democra ia, dac nu în aceast a treia putere pe care tiin a politic nu a definit-o de loc i pe care eu o numesc controlorul? Aceasta nu este altceva decât puterea, necontenit eficace, de a destitui pe regi i pe speciali ti la minute (pe loc, la anc), dac ei nu conduc afacerile dup interesul celui mai mare num r.”5 Potrivit concep iei lui Alain democra ia este i un sistem de supraveghere, în care controlorul, implicit controlul permanent, joac un rol fundamental: aleg torul supravegheaz i controleaz pe alesul s u, iar alesul, adic deputatul, supravegheaz i controleaz pe ministru.

Cu privire la necesitatea absolut , deci la legitimitatea acestei func ii de control permanent din partea opozi iei asupra guvernan ilor, este locul s invoc m înv mintele experimentale ale istoriei, lec iile dramatice i numeroase ale unei îndelungate experien e istorice, care toate confirm cu prisosin aprecierea i avertismentul lui Platon din opera sa Republica: - „tiranii sunt la începuturile lor ap torii poporului.” b - func ia sau facultatea de a ini ia i contrapune alternative programatice la programul partidului guvernamental. Creativitatea acestei facult i, adaug eu, este favorizat i stimulat de recunoa terea dreptului de a gre i, drept prev zut de filozofia politic a democra iei, care totodat nu omite s fac distinc ie categoric între gre eala reparabil i gre eala ireparabil (de

Anul III, nr. 4(12)/2018

neiertat, între gre eala individual i gre eala colectiv care poate avea consecin e catastrofice, în func ie de contextul interna ional i de durat . Las pe seama cititorului s fac aplica iile ce se impun cu privire la epoca contemporan . c - existen a i func ionalitatea opozi iei reprezint în mod constant i conving tor posibilitatea real a schimb rii legale, constitu ionale i deci pacifice a conducerii de stat, a puterii.

La acest punct, consider oportun s reliefez urm toarele: prin aceast tr tur sau func ie a opozi iei, se asigur autoreglarea normal , periodic , i fireasc , organic , a mecanismului conducerii statale, f grave i periculoase crize constitu ionale, tentative de lovituri de stat, f intervale haotice de rupturi, de anomie (dezorganizare total , suspendarea tuturor legit ilor, inclusiv morale), f momente imprevizibile de patologie socialpolitic , în sfâr it, f s se a tepte ani i ani, cu înfocat dorin i ur , moartea accidental sau natural a liderilor providen iali ai partidului guvernamental, Relativ la for a de corup ie a posesiunii puterii f control asupra acestor lideri providen iali, i implicit la rolul profilactic, salutar, al opozi iei politice militante fa de acest fenomen quasinatural al coruptibilit ii moral-politice, este edificatoare urm toarea cugetare-avertisment a lui R.W. Emerson: „Un om mare e întotdeauna gata s fie mic. Adoarme în timp ce se odihne te pe pernele avantajelor”.

Dac este adev rat c nu poate exista un om mare i nu poate r mâne astfel f virtutea drept ii care-i izvorul tuturor virtu ilor (Marcus Aurelius) apoi este tot atât de adev rat teza un om mare, ajuns la putere, nu- i poate men ine rectitudinea i consecven a caracterului f controlul i cooperarea electoratului, implicit a partidelor de opozi ie. Termenul de opozi ie (parlamentar sau extraparlamentar ) nu este identic sau sinonim cu cel de du man al statului sau cu cel de du man de clas , de du man rigid” i ireconciliabil, cu care Lenin recomand s nu se discute. Respectarea i garantarea constitu ional , institu ional , a legitimit ii drepturilor imprescriptibile ale opozi iei, altfel spus, protejarea legal a opozi iei constituie o condi ie sine qua non a existen ei unui Stat de drept, unui stat democratic, - fructul i rezumatul culturii ra ionaliste i civiliza iei europene i nordamericane de câteva secole.

Trebuie restabilit con tiin a c opozi ia parlamentar , partidele i presa de opozi ie fac parte din stat i sunt institu ii la fel de necesare acestuia ca institu ia guvernamental sau partidul majoritar. Se poate estima c opozi ia are drepturi legale de a fi protejat , respectat împotriva oric rui atentat. i c , atunci când se produce acest atentat, este un atentat la republic (Paolo Ungari).

Dac în acest fragment este formulat caracterul func ionalnecesar i organic-integrativ al opozi iei în raport cu organismul social, statal, inclusiv institu ia parlamentar , i aceasta de c tre un jurist de autoritate ,(italianul Paolo Ungari, profesor de drept constitu ional la Universitatea din Roma), apoi acela i caracter integrativ-necesar, bio-sociologic i utilitar al institu iilor reprezentative, parlamentare, inclusiv institu ia opozi iei pluraliste, este reliefat i legitimat i de c tre filozoful american George Santayana printr-o compara ie perfect adecvat i elocvent , cut în spirit bio-antropologic: - „Dar institu iile parlamentare au o func iune secret în lumea anglo-saxon (evident ca nu numai în aceasta, nn.) asem toare acelor glande importante care par inutile doar pentru o anatomie superficial ”.6 o s tate normal i integr , fiziologic i psihologic ,

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

este cu neputin , deci inconceptibil , f o func ionalitate normal a sistemului glandular este un lucru atât de cunoscut ast zi în lumea civilizat încât a-l relua i insista asupra lui înseamn a pierde timpul deschizând u i deschise.

Un lucru trebuie s fie pentru electorat de o claritate axiomatic i acceptat f rezerve ca îns i tabla înmul irii, c ini iativele, activitatea i programele alternative ale partidelor democratice de opozi ie nu înseamn destabilizarea ordinii statale, nu înseamn atentate la lini tea public , nici tentative de lovitur de stat, de tip fascist.

Evident, toate aceste etichet ri calomnioase, canceroase, ce frizeaz imoralitatea politic , f s mai vorbim de incultura politic fac parte din arsenalul ideologic al partidului unic guvernamental, de sorginte i factur totalitar , care, preocupat obsesiv-maladiv de monopolizarea inamovibil a puterii de stat, de uzurparea (a r pi prin for , pe nedrept, dreptul legitim al altuia) competen ei suveranit ii politice, al c rei autentic, originar de in tor este totalitatea reprezentan ilor, deci inclusiv minoritatea electoral reprezentat de deputa ii partidelor opozi ioniste, - folose te din plin i în mod reflex metoda falsei alarme (s ri i, mineri i securi ti, c ci statul democratic este în pericol!...), pentru a discredita opozi ia (cite te: - a zdrobi fizic), denun ând-o ca du manul de moarte al statului!...

Se tie prea bine de c tre cei aviza i c tiin a nu face i nu poate face concesii ignoran ei, for ei i supersti iei, tot astfel democra ia, ca i crea ie practic i colectiv a tiin ei politice, nu trebuie s fac concesii for ei, injusti iei, egoismului antisocial i non-adev rului, democra ia, ca antidot contra abuzului de putere, arbitrariului i dictatului autoritar, pentru a- i demonstra i impune legitimitatea ra ional , juridic i moral , trebuie s conving con tiin ele prin coala metodologic a dialogului la toate nivelele (guvern i masele cet enilor, majoritate i minoritate, reprezenta i i reprezentan i, electori i deputa i ), ea, democra ia, trebuie s ne duc la congruen i simpatie social , la iubirea de oameni, concretizat în solidaritate ca expresie superlativ a libert ii, la toleran i cooperare, iar nicidecum la himere sectare i fanatizante, la intoleran , ur i r zbunare distinctive.

Dac esen a statului de drept const nu în dreptul for ei, nu în ra iunea celui mai tare, ci în domnia legii subîn elegând c legea juridic este legitim , adic se identific sau coincide cu dreptatea, întrucât exprim principiul ra ional i moral de dreapt balan dintre fapt i r splat , în virtutea c ruia fiec ruia i se d ceea ce i se cuvine (tribuere suum cuique - Cicero), - dac adev ratul spirit politic nu se opune spiritului juridic, ci se identific cu acesta, se confund cu spiritul juridic cel mai ascu it pentru c el const în armonizarea contradic iilor de moment cu cerin ele st pânului, care se nume te legea, pentru c dac aceasta din urm nu mai merit s fie st pân , trebuie înlocuit cu un st pân nou, adaptat cerin elor noi, care tot lege se nume te, dar o lege nou (N. Titulescu), apoi de aci reiese cu claritate, cu for , i str lucire, un adev r cardinal, anume c în statul de drept care merit acest nume nu exist decât un singur st pân: legea - domnia legii -, c respectul i supunerea fa de acesta sunt obligatorii atât din partea poporului suveran - corpul totalit ii electorilor sau reprezenta ilor -, cât i din partea puterii, adic a guvernului, parlamentului i puterii judec tore ti, pe scurt, din partea corpului reprezentan ilor. „Dac legea este înfrânt i f autoritate, în acel stat eu v d ruina pe aproape, dar unde aceasta (legea nn.) este st pâna guvernului, iar guvernul slujitorul legii, - acolo eu v d securitate, i pe zei d ruind statului toate lucrurile bune.” (Platon: „Legi”, IV.7)

5

În lumina acestor considerente generale i elementare nimic mai evident decât imperativul moral-politic ca respectul reciproc al cet enilor cu op iuni politice divergente s constituie un principiu al autodisciplinei civice, o datorie elementar , care condi ioneaz demnitatea statutului de cet ean-elector în scopul creierii unui climat psihologic de toleran i fair play (- joc cinstit -), în scopul implant rii i exers rii acestui sentiment de autocontrol i de respect reciproc al interlocutorilor, ca antidot i pacontra intoleran ei sectare i urii partinice, eu recomand cititorului s i introduc în codul de conduit personal i urm toarea idee-for cu valoare pedagogic : suntem i r mânem prieteni, fiindc în fond pe noi nu ne desparte decât o pr pastie (Capus). Într-una din lucr rile sale (- O voce din cor -) scriitorul dizident rus Andrei Sineatki exprim urm toarea idee: - privind i discutând cu un om, eu m gândesc c în fond el s-a n scut de curând i c nu peste mult timp el are s moar !…

Iat o idee filozofic , care constituie premiza unei atitudini umaniste i deci tolerante fa de om ca fiin muritoare, cu o experien de via limitat , extrem de limitat . Este vorba de o atitudine tolerant , ce implic drept corolar ideea c persuasiunea (convingerea) se poate ob ine fie prin dialogul metodic fie prin lec iile experimentale ale istoriei (historia - magister vitae = istoria - educatorul vie ii!…)

Dac interlocutorii afla i obiectiv în competi ie nu vor ine seama de exigen ele dialogului, modera iei, toleran ei i alternativei, care vizeaz mic orarea progresiv a distan ei i l rgirea suprafe ei comune de contact dintre competitori sau oponen i, atunci, dat fiind virulen a pasiunilor omene ti, inclusiv vanitatea (-la început a fost vanitatea - Voltaire), care de ine tafeta, atunci va avea loc eventualitatea cea mai rea, asupra c reia Emerson ne previne într-un mod deosebit de pregnant: „Dar dac ar apuca s se combat , atunci Sfântul Pavel ar min i, iar Sfântul Ioan ar urî”.7 Despre necesitatea ca dialogul s fie c uzit i controlat de acel principiu al moralei kantiene pe care-l cunoa tem sub denumirea de principiul bun voin ei universale, g sim un fragment, de pregnant valoare pedagogico-politic , din eseurile politice ale lui Cavour, care ne vorbe te parc în limbajul unui politolog contemporan: - „Fiec ruia îi revine propria lui sarcin . Filozoful i economistul, în compartimentul studiilor lor, vor combate erorile comunismului, dar munca lor nu va produce nici un profit dac oamenii nu practic marele principiu al bun voin ei universale, i nu ac ioneaz asupra inimii, în timp ce tiin a ac ioneaz asupra intelectului”.8 1

Louis Le Fur: - „Précis de Droit international public”, Paris, Libr.

Dalloz 1973, ed. III, - p.177 2 Rodolphe Laun: - La Démocratie, (...), Paris, Libr.Delagrave 1933, (p.

122,123) 3 Kolm S.C.: Le Contrat Social Liberal, Paris, P.U.F. 1985, p.225.

4 Robert BADINTER - „Democra ia, o dificil conciliere între putere i contra-putere”. Interviu pentru ziarul „România Liber ”, Nr. din 24 oct. 1990. De re inut: dl. R. Badinter este jurist de profesie, profesor univ., actual i pre edintele „Consiliului Constitu ional” al Fran ei.

5 Apud Jean Touchard: - Histoire des Idées Politiques; - 2. Du XVIIIe siècle à nos jours. P.U.P. 1981, p.678; subl. ns.

6 George SANTAYANA: - „Persons and Places”, Charles Scribner’s Sons, New York, 1963; - vol. II, p. 161; subl. ns.

7 (ad pag.12): - EMERSON Ralph - Waldo: „Esseuri” cap. „Pruden a”; Ed. Casa coalelor 1945; pag.180; subl. ns.

8 (ad pag.13): - Apud John E. E. Dalberg - ACTON: „Essays in the History of Liberty”, Indianopolis 1985, vol. I, pag. 436; subl. ns.

6

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Nicu VINTIL -SIGIBIDA

ROMÂNII DIN TIMOCUL SÂRBESC Din punct de vedere geografic românii timoceni care tr iesc în zona nord-estic a Serbiei actuale sunt m rgini i de râurile Morava la vest, Timoc la est i fluviul Dun rea în partea nordic .

Acolo ei sunt împr tia i în patru jude e: Pojarev , Morava, Craina i Bor (în trecut Timoc) i sunt stabili i în aproape 300 de localit i, ora e i sate.

De precizat c termenul de timocean con ine în fapt o localizare, are o conota ie geografic i nu desemneaz o realitate etnic distinct .

Trecutul istoric al timocenilor dinainte de epoca modern i încorporarea lor între frontierele statului sârb a fost complex.

Unele s turi arheologice atest prezen e umane în aceast zon cu destule condi ii naturale prielnice înc din perioada neolitic . În mileniul I înaintea erei noastre în aceast zon erau r spândi i tracii, fiind men ionate mai multe triburi între care i cel al tribalilor, folosit mai apoi i în evul mediu i chiar mai recent pentru desemnarea popula iei locale. În condi ii complexe zona a fost ocupat treptat i încorporat de c tre romani în imperiul lor, la începutul secolului I d. Hr. când Dun rea inferioar a devenit o frontier între Roma i lumea barbar , respectiv între tracii sud-dun reni i fra ii lor daco-ge i din nordul fluviului. În urma r zboaielor de cucerire duse de împ ratul Traian împotriva regelui Decebal între anii 101-106 d. Hr. s-a constituit i Dacia Roman , vecin cu Moesia.

Cu acelea i mijloace i intensitate de-o parte i de alta a Dun rii s-a desf urat un intens proces de romanizare, ce a durat mai mult vreme în spa iul sud-dun rean, cu implicarea direct a autorit ilor romane. În acest fel, atât în spa iul carpatic, cât i în cea mai mare parte a celui balcanic, s-a format romanitatea oriental care treptat, în primele veacuri ale evului mediu s-a transformat, în bun parte, în poporul român, în timp ce o alt parte a acestuia a fost slavizat . a cum s-a subliniat în repetate rânduri în tiin , aria etnogenezei române ti a cuprins nu numai teritoriul actual al statului român ci i zone mai întinse sau mai restrânse din spa iul balcanic unde au ap rut, între al ii, componen ii sudici ai românit ii, precum aromânii, meglenoromânii i istroromânii.

Din acest punct de vedere cazul românilor timoceni, locuitori ai spa iului balcanic, este oarecum aparte.

Numeroase dovezi confirm ideea mai veche c zona Timocului a fost una dintre cele în care s-a format poporul român i limba sa proprie.

Spre deosebire îns de ceilal i români balcanici ce î i au fiecare dialectele lor poprii, românii timoceni sunt vorbitori ai dialectului daco-român, existând destule asem ri lingvistice ale graiului vorbit de ei cu cel vorbit de cei ce tr iau în Oltenia

sau Banat, cu care de altfel s-au aflat în contacte vechi i cu permanen în timp.

Consider m c de la perioada roman , în existen a autohtonilor de acolo a existat o continuitate neîntrerupt , de la st pânirea roman i apoi bizantin , în perioada migra iilor ce au afectat mai pu in zona, a statelor medievale balcanice i a turcocra iei. În fapt, din punct de vedere demografic în zona timocean s-au suprapus trei straturi .

Al turi de continuatorii romanicilor ce au p strat pin veacuri propria lor identitate prin transformarea în români, au ap rut grupuri de al i români, respectiv aromâni, proveni i din sud, zona timocean fiind, de altfel, una de contact, de leg tur , între românitatea nord- dun rean i cea din inima Peninsului Balcanice.

Nu poate fi ignorat i prezen a în spa iul balcanic a urmailor unor grupuri provenind dinspre nord, din Oltenia i Banat, între altele i datorit faptului c b trânul fluviu nu a fost nicicând un hotar, ci mai degrab o ax na ional româneasc . tirile despre împrejur rile istorice medievale ale zonei timocene sunt s race, lipsind chiar pentru lungi perioade de timp. În zon , s-au f cut sim ite efectele invaziei slavilor i mai apoi a bulgarilor, respectiv a expansiunii acestora în vremea hanganatului i apoi a primului tarat bulgar.

Zona a fost disputat de franci i de bulgari care au reu it i men in st pânirea asupra lor.

La începutul sec.XI, întregul spa iu balcanic, deci i inuturile timocene au revenit sub autoritatea bizantin i locuitorii au fost încadra i, dup toate probabilit ile, în Thema Belgradului, unii r mânând i în Thema Patristion. tiri despre zona timocean apar apoi în secolul XII, când conform unor informa ii, componen ii celei de a treia cruciade, în drumul lor de la Belgrad spre Constantinopol, au trecut prin zona Timocului, unde au fost ataca i de români (vlahi) i au suferit importante pierderi.

La pu in vreme dup aceea, Ioni cel frumos, cel de al treilea monarh al statului româno-bulgar ap rut în 1185, a încadrat zona timocean în statul s u. În veacurile XII-XIV situa ia politic în Balcani a fost complex . Cel de al doilea arat bulgar succedând As ne tilor s-a destr mat i în zona Vidinului s-a închegat un nou stat, în componen a c ruia a intrat i zona timocean . În paralel statul sârb s-a aflat atunci, în timpul arului tefan Du an,în maxim expansiune teritorial , atingând pentru prima dat i marginea zonei timocene, care s-a aflat vremelnic i sub suzeranitatea regelui Ungariei Ludovic cel Mare. În ultimul deceniu al secolului XIV-lea, pân dup înfrângerea crucia ilor la Nicopole în 1396, otomanii au cucerit spa iul

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

de la sud de Dun re, pân în apropiere de Belgradul intrat sub suzeranitate maghiar .

Zona timocean a intrat a adar sub st pânire otoman . În urm toarea etap , cea a începuturilor turcocra iei în zon , doi dintre cei mai de seam sultani otomani, Mahomed al II-lea Cuceritorul i Soliman I Magnificul, au dat acte speciale privind zona timocean , otomanii preluînd unele din realit ile mai vechi.

Românii au cunoscut în acea perioad o oarecare autonomie local , comunit ile române ti ocupând o pozi ie special în cadrul imperiului. ez rile unde ace ti români erau majoritari erau conduse de efi proprii, confirma i de autorit ile otomane.

Erau folosite i reglement rile lor proprii, izvoarele otomane men ionând expres, ca i alte documente anterioare, existen a a numitei „legi române ti” (Jus Valahicus).

Era men inut vechea institu ie a voinicilor/vitejilor. Românii se bucurau i de o serie de scutiri fiscale.

Exist tiri c în epoc , ca i mai târziu, credin a ortodox comun celor din dreapta i din stânga Dun rii a favorizat leg turi în plan religios care au continuat pân în secolul XIX. Astfel, domnitorii rii Române ti au ctitorit sau au sprijinit biserici i m stiri în zona timocean , pe lâng ajutor material în bani, trimi ându-se acolo c i de cult de tot felul, în limba român , cu caractere chirilice, preo i forma i în spa iul nord-durean etc.

La începuturile crizei orientale, r zboaiele dintre Austria i Imperiul Otoman nu au ocolit zona timocean , în mai multe rânduri ea fiind ocupat de austrieci. Refugierea locuitorilor din zon înspre Banat sau ara Româneasc a permis o înfiltrare de popula ii sârbe ti venind dinspre sud, ponderea acestora crescând apoi neîntrerupt. În a doua jum tate a secolului al XVIII-lea, zona a intrat în componen a unui adev rat stat qvasiindependent, avându-l în frunte pe Osman-Pa a (Pasvant Oglu), se pare de origine timocean , ce a profitat de declinul autorit ii centrale otomane.

A urmat apoi la începutul secolului XIX perioada celor dou revolu ii sârbe care nu au cuprins efectiv zona timocean .

Mai târziu cneazul Milos Obrenovici a reu it i cu sprijinul Rusiei, în anul 1833, s i extind st pânirea spre r rit, spre a se afla în contact nemijlocit cu Rusia care controla ara Româneasc . În acest context, Timocul a devenit râul de grani desp rind mai întâi Serbia de Imperiul Otoman, iar mai târziu dup 1878, Serbia de Bulgaria. În felul acesta blocul românilor timoceni care înspre r rit se întindea pân la râul Lom i în aval de Vidin a fost scindat în dou i evolu ia lor istoric , în plan politic i implicit, în plan na ional, a fost divers , genera iile lor succedânduse îns pân în zilele noastre i p strându- i unele din elementele fundamentale ale identit ii lor, precum, limb , tradi ii, credin etc.

Nu se poate face o apreciere exact a num rului românilor ce tr iesc în Serbia r ritean . Putem constata urm toarea realitate. În Serbia românii tr iesc în dou zone distincte c rora li se aplic un dublu standard. În Voievodina, la nord de Dun re, conform ultimului recenmânt, tr iesc ceva mai mult de 30.000 de români, reprezentând doar câteva procente din popula ia provinciei i fiind majoritari doar în 17 sate. Acolo au biserici i dreptul la coal i pres în limba român , înc de când au intrat în componen a regatului iugoslav, în 1918, dup ce fuseser aproximativ dou veacuri sub st pânire habsburgic .

7

Românii timoceni ce tr iesc în Serbia de nord-est sunt împr tia i în peste 200 de localit i, în multe dintre acestea fiind în majoritate. Dup recens mântul din anul 2002 în zon erau înregistra i oficial, la rubrica român sau la rubrica vlah peste 45.000 de cet eni. îns to i anali tii, inclusiv cei sârbi, consider c nurul lor este mult mai mare, mul i opinând între 400.000-500.000.

Acestor români timoceni nu li se recunoa te identitatea româneasc de care cei mai mul i dintre ei sunt con tien i i militeaz pentru ea. Înc de la instaurarea st pânirii sârbe ti, trecând apoi prin cea iugoslav , lor li s-a interzis oficierea slujbei ortodoxe în limba român .

Nu au beneficiat i nu beneficiaz de înv mânt de stat în limba matern , a a cum de altfel prevede îns i legisla ia adoptat la Belgrad.

Autorit ile au stimulat o serie de conflicte interne între comunit ile române ti unde ap rut i o serie de teorii falsificatoare dar utile guvernan ilor de la Belgrad ce nu vor s recunoasc explicit, cu toate consecin ele, existen a românilor acolo.

Astfel, dup modelul „moldovenismului”, respectiv al „limbii moldovene ti”, a ap rut i teoria cu preten ii „ tiin ifice” c în zona Timocului a existat/exist un popor romanic distinct, cel al vlahilor, ce î i au propria limb , diferit de cea româneasc , respectiv limba vlah .

Astfel de idei i de tentative au fost respinse categoric, atât în zon cât i în România i chiar în cadrul a o serie de cercuri tiin ifice i politice din Europa, inclusiv Parlamentul Europei.

Al turi de vechimea i continuitatea românilor timoceni, o alt problem care a adus vii controverse este i cea a num rului lor. Este dificil de precizat (dac nu imposibil) un num r exact al acestor confra i ai no tri dintre râurile Morava i Lom. Principalele surse de care dispunem sunt statisticile sârbe ti cute în perioada modern , precum i informa iile date de c torii str ini care au vizitat zona în acea perioad .

Informa iile date de ace ti c tori str ini, pe lâng faptul c sunt incomplete - nu vizeaz întreaga zon locuit de români -, au la baz , în general, statisticile oficiale ale statului sârb.

Aceste statistici oficiale sunt inexacte i în acela i timp falsificate din motive lesne de în eles.

Febra na ionalist care a cuprins statele balcanice, în special dup 1850, a avut ca efect, în afara prigonirii lor politice, culturale i religioase, i încercarea de a diminua, dac nu chiar de a terge complet pe români din statisticile oficiale.

Un exemplu concret ne este oferit de c tre Serbia. În primele recens minte alc tuite înainte ca autorit ile belgr dene s nutreasc planurile na ionaliste ale velico-sârbismului, formulate în celebrul program al lui I. Gara anin din 1844, se recunoa te clar, probabil f falsific ri majore, ponderea elementului românesc de 11,2% din popula ia statului.

Ulterior aceast cifr este în continu descre tere, ajungându-se ca în statisticile din 1944 românii nici s nu mai fie pomeni i, ei nemaiavând o rubric separat .

Aceast situa ie ap rut , ce-i drept mai târziu, se va observa i în statisticile bulg re ti.

Pentru o mai bun clarificare i sistematizare a situa iei existente, voi încerca s prezint, într-o relativ ordine cronologic , rturiile l sate de c torii str ini i încerc rile monografice realizate de unii „cercet tori” sârbi, precum i ale unor personalit i române ti din nordul Dun rii.

Acolo unde va fi cazul, voi insista asupra statisticilor ofi-

8

Domnul de Rouã

ciale, f când o compara ie între acestea i realit ile existente la acea dat . Înc din 1714, în „Historia Moldo-Vlahica” c rturarul care este în acela i timp i domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir(16731723), precizeaz predominan a elementului românesc la sud de Dun re: „Mysia urmeaz malul Dun rii de la Poarta de Fier la Pontul Euxin, iar în ea ora ele, târgurile satele sunt pline de români”.

Aceea i constatare o face, la aproape un secol dup Cantemir, i Nicolae B lcescu. El prezint , în 1849 în „Scrisori din pribegie”, situa ia existent în zon : „Dincoace de Tisa sunt foarte pu ini sârbi. În Bulgaria m-a mirat foarte mult neîntâlnind din Balcani i pân la Dun re nici un sat bulg resc, ci numai sate române ti. Unde sunt Bulgarii? În Bulgaria se afl pu ini prin ora e, i apoi între Vidin i Ni i dincolo de Balcani.

Românii se întind în toat Bulgaria proprie i pe tot malul drept al Dun rii, pân la Belgrad. În partea sârbic , pe Dun re, dup cum mi s-a spus, sunt mai mult de 40.000 de familii române”.

Autorul î i pune întrebarea dac nu cumva Bulgaria nu este, având în vedere num rul localit ilor, tot o ar româneasc .

De la jum tatea secolului al XIX-lea încep i peregrin rile cercet torilor str ini în zon . În marea lor majoritate ace tia vin studieze popoarele aflate sub domina ia Imperiului Otoman i nu în mod expres pe românii balcanici. Ei sunt studia i oarecum accidental, pe str ini uimindu-i num rul lor relativ mare, precum i datinile, folclorul i vestimenta ia acestora.

Primul care str bate aceast zon în 1857 este consulul francez G. Lejean care este îns rcinat de c tre guvernul s u s realizeze o hart etnografic a popoarelor Turciei europene. El anexeaz aceast hart unui studiu etnografic pe care îl public în 1861 dar harta nu reproduce cu fidelitate situa ia existent atunci, în schimb se poate observa clar predominan a românilor în zona Timocului. În studiul s u, Lejean face urm toarea precizare în leg tur cu românii pa care i-a întâlnit: „muncitori harnici i mai prolifici decât sârbii, num rul lor este mereu în cre tere”. Potrivit afirma iilor sale, num rul acestora ajunge la 104 343 în 1857.

La fel ca majoritatea occidentalilor, Lejean este convins de teoria eronat în leg tur cu provenien a acestora din Principatele Române: „Mul i rani români, spre a sc pa de cvasi- erbia Regulamentului Organic, se aflau în împrejurimile Vra ei, în Bulgaria i din aceea i pricin un alt num r mare s-a refugiat i în Serbia, unde guvernul i-a colonizat în locuri r mase f locuitori, în urma r zboiului pentru neatârnare”.

Trebuie precizat c , dac în decursul istoriei se cunosc deplas ri de popula ie româneasc din Timoc în nordul Dun rii (sec. XV-XVIII), nu se cunoa te vreun document, cel pu in pân în ziua de azi, care s ateste o emigrare în sens invers.

Urm torul care viziteaz acest teritoriu este arheologul Felix Kanitz care întreprinde între anii 1860-1875 o serie de c torii de-a lungul Dun rii, având drept scop descoperirea unor vestigii romane i bizantine.

Kanitz estimeaz num rul românilor din Serbia la cifra de 123.000 de suflete i având re edin a de durat în Vidin, este primul cercet tor care ne ofer date despre preotul Draxin, una din figurile remarcante ale rede tept rii na ionale timocene.

O cifr apropiat de cea a lui Kanitz (având în vedere c amândoi se inspir din statistica sârbeasc din 1863) ne ofer i A. Ubicini care crede c în Craina sârbeasc românii „se urc la un total de 120.593 indivizi”. În concep ia sa, românii sunt în

Anul III, nr. 4(12)/2018

marea lor majoritate p stori „care au migrat în diferite epoci din Principate i s-au amestecat cu sârbii, cu care au sfâr it a se confunda”. În 1870 istoricul ceh C. Jrecek viziteaz Bulgaria i public o lucrare mai târziu, în 1891, considerând c în Bulgaria tr iesc doar macedo-români risipi i în mici grupuri prin ora e, fiind negustori, burghezi i nomazi. Cu toate acestea, Jrecek afirma c în 1881num rul i distribu ia românilor în Bulgaria era de 49.070 în Timoc i de 6.663 de la Timoc la Iantra i la mare. În 1873,V. Iac ici este unul dintre primii savan i care elaboreaz un studiu etnografic al Serbiei. El recunoa te c „vlahii sunt cel mai numeros popor dup sârbi, alc tuind aproximativ 10,4% din totalul popula iei” i el este adeptul teoriei conform reia românii de aici provin din nordul dun rean. În plus, înainteaz o teorie care nu poate avea nici o argumenta ie tiin ific .

Iac ici sus ine c „odat cu venirea hunilor, ace tia au stârpit pe coloni tii afla i în zon ; astfel sârbii au g sit zona goal ”.

Sârbii au populat inutul înc de pe la anul 626 d.H. În primul rând trebuie men ionat c nu se cunoa te o infiltra ie masiv a popula iei sârbe ti în zon decât începând cu secolul al XIII-lea, totodat este de neconceput ca hunii s fi exterminat întreaga popula ie tiind c rela iile existente între ei se reduceau la recunoa terea vasalit ii i acordarea unor dispensii (de c tre Imperiul Bizantin), i chiar dac s-ar fi întâmplat acest lucru este inimaginabil ca teritoriul s r mân „gol” timp de aproape 200 de ani pân la venirea sârbilor.

Un comentariu elogios la adresa românilor din Serbia este cut de un c tor maghiar, lucru oarecum surprinz tor având în vedere na ionalitatea lui. El este Szabo Jozsef. Acesta estimeaz num rul românilor la cifra de 175.000 pentru anul 1875, la care se adaug i cea de aproximativ 20-25.000 de macedo-români.

El este printre primii str ini care sesizeaz politica de desna ionalizare dus de c tre Belgrad. „Cu toate acestea - spune Szabo - se afirm ca fapt incontestabil, c în Serbia românizarea ia propor ii, iar sârbizarea românilor st pe loc”.

Informa ia furnizat de acesta vine, a adar, în contradic ie cu statisticile sârbe ti de atunci.

I. Szabo este primul care crede în vechimea românilor timoceni, el considerând c ace tia locuiau zona înainte de venirea sârbilor.

Szabo Jozsef enumera - lucru foarte important - patru ora e (Pojareva , Negotin, Cladova, Zaicear) în care popula ia româneasc de ine majoritatea absolut . El ne-a l sat una din cele mai frumoase descrieri ale românilor timoceni i ale cerbiciei lor în fa a dezna ionaliz rii: „Neamul acesta iese în relief printre celelalte neamuri - aici ca i în alte p i - prin tr turile sale mai regulate i mai frumoase. Apoi, vlahii din Serbia sunt harnici i muncitori, economi i de mare dârzenie în privin a portului i a limbii. Pe când mul i bulgari sau sârbizat - poate i din cauza înrudirii de limb - vlahii r mân credincio i fa de limba lor proprie i nu numai c nu o schimb cu cea sârbeasc , dar adesea dau ocazia sârbilor s se plâng de romanizarea complet a familiei în care se m rit o românc ”.

Un alt aderent al teoriei eronate privind provenien a românilor timoceni este Dragoliub K. Iovanovici. El spune c românii au venit din Principate în secolul al XVIII-lea.

O oarecare importan are pentru noi precizarea - chiar dac restrânge mult zona - a ariei locuite de români în Târna Reca. „Partea de nord i mai ales marginea muntoas i deluroas a

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

acestui inut este locuit de români. Îi g se ti ceva mai departe, în marginea de sud est a jude ului i anume în satele Pârlita, ceva mai jos de Varsea, Ciuca, în Gârliani, Slinar i chiar în ora ul Zaicear”.

Serioase studii lingvistice în zon a f cut, la 1900, Gustave Weigand, titular al catedrei de românistic de la Universitatea din Leipzig, el realizând unul dintre cele mai pertinente i mai exacte studii de pân la acea dat , delimitând aproape de realitate, extinderea elementului românesc: „Valea inferioar a Pecului e sârbeasc pân la Zelenic, apoi amestecat de la Vucovici pân la Cru evi a; mai sus totul e românesc i aceasta se continu , la est, pân la Vidin, în Bulgaria”.

El prezint o list de 116 localit i cu preponderen româneasc , list care se g se te i în statisticile oficiale sârbe ti. În ceea ce prive te num rul românilor care tr iesc în aceste localit i, socotite de Weigand „pur române ti”, el îi situeaz între cifrele de 150.000 i 180.000, la acesta se adaug i cel ce îi desemneaz pe românii din ora ul Vidin i din cele 30 de sate din împrejurimi „care cuprind desigur 50.000 de suflete”.

Ca i Szabo Jozsef, el socote te ora ul Cladova ca fiind pur românesc: „Popula ia este româneasc , în afar de func ionari, profesori, preo i i unii negustori”.

La 32 de ani de la c toria lui Lejean, un alt compatriot al acestuia, Emile Picot, viziteaz zona i reu te cu Alexandru Odobescu s editeze o culegere de poezii i cântece populare.

Având drept fundament vechimea folclorului cules de la românii timoceni, Picot ajunge la concluzia c „a ezarea românilor în Serbia nu dateaz de la aplicarea Regulamentului Organic, ci se urc la o epoc mult mai veche”.

Cu toate aceste dovezi, el crede în provenien a din Principate a acestor români. Emile Picot nu d o cifr exact a popula iei române ti din zon , dar socote te c ei ar fi totu i mai mul i decât spun Lejean i Kanitz.

Tihomir Georgevici este poate singurul sârb care, în 1906, recunoa te existen a românilor în Serbia, el identificând acolo 488 de localit i locuite de români, în 165 ei fiind majoritari. Între anii 1910-1911, sub patronajul Universit ii Bucure ti i al profesorului Simion Mehedin i, savan ii Vâlsan i Giuglea, iar mai târziu Leon Boga, încep seria cercet rilor române ti consacrate confra ilor de la sud de Dun re.

Referindu-se la zona bulg reasc , Vâlsan precizeaz c românii „tr iesc în grup compact pe malurile Dun rii, între ora ul Vidin i râul Timoc. Aceast zon are 36 de sate curat române ti”.

Pentru anul 1905 el considera c num rul românilor de aici atinge cifra de 90.000 (20.000 din ei erau aromâni). Într-o conferin inut pe 10 martie 1928 i publicat abia în 1937, apreciaz - pentru acest lucru având la îndemân materialul strâns în c toriile sale din 1910-1911 - c românii din Craina Serbiei sunt în jur de 280.000 de persoane, care tr iesc în 185 de sate pur române ti i 79 de sate mixte.

La scurt timp dup c toria celor trei români, în vara anului 1916, savantul bulgar Stoian Romanscki, dup cum însu i spune, are putin a s traverseze în scop tiin ific - având în vedere c zona se afla sub ocupa ie german - timp de ase s pt mâni, regiunea dintre Timoc i Morava.

Cu toate c , de i Romanski nu crede în vechimea i continuitatea românilor timoceni, el fiind, ca i al ii înaintea lui, adeptul mai vechii teorii a provenien ei nord-dun rene a acestora, studiul u are o deosebit valoare prin documenta ia bogat i riguroas pe care o con ine.

9

Cauza care a dus la negarea continuit ii române ti a fost cel mai bine reliefat de c tre Nicolae M. Popp: „Romanski se temea, spunând adev rul, care e v dit, despre românii din Serbia, nu se potriveasc i românilor din Bulgaria lui”.

De fapt, lucrarea a fost scris ca ripost la harta anexat recens mântului din 1884 din Serbia, unde românii erau prezenta i majoritari doar în regiunea dintre Vidin i Timoc, nu i în regiunea sârbeasc .

Pe lâng comentarea statisticilor oficiale sârbe ti, pe care Romanski le considera eronate ne prezint i o statistic proprie, realizat din parcurgerea, aproape în întregime, a localita ilor din cele patru jude e existente la acea dat : Negotin, Pojarev , Chiupria i Zaicear.

Studiind aceste recens minte, atât cele sârbe ti cât i cele bulg re ti, nu se poate s nu se observe c acestea au fost sistematic falsificate în detrimentul românilor. Un posibil r spuns la aceast atitudine a oficialit ilor sârbe ti pot fi i cuvintele enunate de c tre Tihomir Georgevici: „ tiu c la aceasta, mul i dintre patrio ii no tri îngrijora i, vor da din cap i vor spune c eu comit o tr dare fa de patrie atunci când m încumet s vorbesc despre românii din Serbia, care dup p rerea multora, trebuiesc t inui i sau cel pu in inu i sub t cere, pentru c adev rul asupra românilor din Serbia poate s duc la a a zisa «Chestiune româneasc din Serbia», care dup p rerea lor prezint un mare pericol”.

Dac pân la începutul epocii moderne, autohtonia i continuitatea românilor timoceni nu era pus sub semnul îndoielii de tre nimeni, odat cu începutul acestei epoci au ap rut diver i „istorici” i savan i care le-au contestat.

Au fost emise teorii contradictorii, precum c timocenii ar fi sârbi sau bulgari romaniza i i nu români, i teorii care vor s demonstreze originea lor nord-dun rean .

Pân aici am încercat s prezint i s aduc dovezi clare, din punct de vedere istoric, în ceea ce prive te continuitatea timocenilor dintre Morava i Lom, cât i a apartenen ei lor la blocul românismului balcanic. Dovezile asupra continuit ii lor nu se opresc îns la sfera istoricului i a politicului, argumente de ordin toponimic, lingvistic, etnografic i geografic vin s înt reasc primele dou dovezi precizate.

Cauzele care au dus la contestarea neîntemeiat a acestor români au leg tur direct cu apari ia i propagarea, în zorii epocii moderne, a unor ideologii ce au împânzit repede întreaga Peninsul Balcanic .

Secole întregi timocenii, afla i sub domina ie otoman , nu au suferit nici un fel de îngr dire a drepturilor lor naturale (proprietate, religie, limba, autonomie judec toreasc ) ci din contr , acestea au fost înt rite de c tre sultani, care au ad ugat altele noi, precum cele de ordin fiscal sau interdic ia dat musulmanilor de a se stabili pe teritoriul valah.

Atitudinea binevoitoare i toleran a pe care a avut-o Înalta Poart fa de supu ii români din Balcani i-a determinat pe ace tia din urm s sus in fiin a statului otoman european.

La acest fapt se mai adaug i imposibilitatea românilor balcanici, datorit nu numai num rului ci i a dispers rii lor teritoriale, de a crea un stat românesc la sudul Dun rii.

Caracteristic pentru aceste teritorii este plecarea masiv a locuitorilor, prima migra ie a for ei de munc de aici a fost pân la mijlocul anilor 30 în România, a doua migra ie a fost în Slovenia, dup cel de al doilea r zboi mondial pân în anii 70, iar a treia, care înc continu , este în rile Europei de Apus, America, Australia, Noua Zeeland , etc.

10

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Nicu VINTIL -SIGIBIDA

KOSOVO, un perpetuum mobile al conflictelor interetnice Controversata disput a oamenilor de tiin privind primordialitatea existen ial a oului sau a g inii, nu i-a g sit înc rezolvarea dar a fost admis un compromis: amânarea rezolv rii disputei, sine die. În spa iul Kosovo cuprins între Serbia, Abania, Macedonia i Muntenegru, state actuale, disputa primordialit ii existen iale pare a avea sor i de rezolvare cu toat opozi ia unor... opozan i ai ideii.

O certitudine a fost deja stabilit i anume c teritoriul respectiv a avut o locuire uman înc din neolitic, certitudine dovedit prin existen a urmelor litice i arheologice din acest teritoriu. În prezent aceast regiune din vestul peninsulei balcanice este intens disputat între dou state: Serbia i Albania, fiecare revendicându- i dreptul istoric la domina ie i st pânire.

Kosovo este o regiune cu o popula ie de 1.803.000 locuitori, i o suprafa de 10.908 kmp, ceva mai mare decât dou jude e ale României, cu o rat a fertilit ii peste media european datorat religiei musulmane.

Cea mai mare parte a regiunii se afl sub administra ia Republicii Kosovo, par ial recunoscut ini ial de 75 de state membre ale ONU. Serbia nu recunoa te secesiunea Kosovo i o consider o entitate condus de ONU în cadrul suveranit ii statului sârb, iar noul stat este apreciat a fi artificial pentru c de facto Albania consider c s-a extins în aceast zon .

Kosovo este o enclav balcanic f ie ire la mare fiind înconjurat la N-E de Serbia central , la sud de Macedonia actual , la vest de Albania i la nord-vest de Muntenegru.

Capitala provinciei (republicii) este Pri tina, fiind cel mai mare ora , al turi de ora ele Pec (Peja) Prizren i Kosovska Mitrovica. În februarie 2008, dup încetarea ultimului r zboi sângeros din aceast zon , r zboi purtat între sârbi i albanezi, totodat sub protectoratul ONU, Adunarea din Kosovo a declarat provincia independent sub denumirea de Republica Kosovo. Începând cu 9 noiembrie 2009 s-a încheiat o prim parte a recunoa terii acestui stat de c tre 98 de state din cele 193 de state membre ONU. România, Rusia, China i alte state dintre care unele din Uniunea European , Cipru, Grecia, Slovacia, Spania au refuzat recunoa terea independen ei statului.

Primele dou state care s-au gr bit s accepte independen a în chiar ziua anun rii acestei hot râri au fost Albania i Ungaria,

bineîn eles c se tie ce interese le-au animat. În decursul istoriei continentului european, regiunea Kosovo nu a reprezentat un teritoriu autonom considerat ca stat ci a cut parte succesiv din mai multe state care i-au extins cuceririle peste aceste teritorii cum ar fi ilirii, tracii, romanii, bulgarii, sârbii, italienii, albanezii, otomanii, austro-ungarii, dar cel mai frecvent provincia a fost disputat între Serbia i Albania.

Trecând în revist istoria acestei provincii putem consemna cronologic urm toarele nota ii existente în documentele istorice europene dup cum urmeaz : - epoca neolitic marcat de cultura Vinca.

- sec. IV-I î.H., dardanii populau zona respectiv dar preponderent erau ilirii care ocupau vestul peninsulei balcanice.

- în anul 160 Î.H. romanii au cucerit zona i au creat provincia Illyricun în 59 î.H. ,apoi a fost inclus în Moesia Superior în anul 87 d.H. - migra iile slave au ajuns în Balcani în sec. V-VII prin care popula iile autohtone s-au amestecat cu noii sosi i din nord i astfel au rezultat sârbii actuali.

- în 850 Bulgarii au cucerit zona i au introdus cre tinismul i cultura slavo-bizantin .

- în 1018 a fost recucerit de c tre bizantini.

- în lupta de rezisten a localnicilor împotriva bizan ului, provincia a fost într-o permanent dependen când de bulgari, când de sârbi, când de bizan .

- în sec. XI, Principatul sârb Rascia a cucerit-o i a p strato pân la sfâr itul sec. XII când a fost considerat zon laic .

- în sec. XII dup înfiin area Patriarhiei bisericii ortodoxe sârbe instalat la Pec, a devenit provincie cre tin .

- în 1346 s-a format imperiul sârb ce se va transforma în 1371 într-o monarhie medieval , care a st pânit acest teritoriu, mai precis într-un regat feudal.

Kosovo a devenit terenul mo tenire a Casei de Brankovic i Vucitm, iar Pri tina a prosperat.

- în 1389 a avut loc aici una din cele mai mari b lii a sârbilor cu otomanii care se extinseser exagerat de mult spre vest, ajungând pân la zidurile Vienei unde au fost înfrân i dar deja st pâneau toate statele peninsulei balcanice mai pu in Dacia (Principatele române). Aici în Kosovo s-a purtat aceast b lie a sârbilor care erau în coali ie cu albanezii i bosniacii pe locul denumit Kosovo Polje (Câmpia mierlelor), b lie câ tigat de otomani iar unele p i din Serbia au acceptat vasalitatea turcilor

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

în urma c reia fiica lui Laz r Hrebeljanovici s-a c torit cu sultanul turc pentru a pecetlui pacea.

- în 1402 aici a fost creat un despot sârbesc iar Kosovo a devenit un teritoriu foarte bogat.

- în 1488 tot la Kosovo Polje (Câmpia mierlei) va avea loc a doua b lie a cre tinilor cu otomanii.

Coali ia cre tin a fost condus de Ioan (Iancu) de Hunedoara iar armata otoman a fost condus de sultanul Murad al IIlea. Diferen a numeric în favoarea armatei otomane a f cut ca ace tia s câ tige din nou lupta i astfel s-au stabilizat în zon i în Europa.

- în 1455 regiunea a fost cucerit complet de imperiul otoman care a durat pân în 1912, prima parte a perioadei a f cut parte din pa alâcul Rumelia iar din 1864 ca provincie separat Kosovo ca i Serbia.

- în 1683-1699 ambele provincii au fost ocupate de for ele austriece în timpul marelui r zboi.

- în 1690 sub împ ratul romano-german Leopold I i a Patriarhului Serbiei de la Pec, Arsenie al III-lea au fost dislocate peste 37.000 de familii de origine sârb din Kosovo în Austria, migra iune ce a continuat ?i în sec. XVIII. - în 1766 turcii au desfiin at Patriarhia de la Pec i au creat un sistem de impozitare dur al non musulmanilor. În aceast situa ie mul i efi albanezi din regiune s-au convertit la islam, câ tigând pozi ii proeminente în regimul turcesc spre deosebire de sârbi care nu i-au tr dat religia. Noii cre tini musulmani proveni i din albanezi au început o persecu ie împotriva cre tinilor sârbi.

- în urma celor patru secole de domina ie otoman în zon s-a înregistrat un mare declin în structura demografic a cre tinilor slavi din Kosovo.

Pe m sur ce cre tinii fugeau din zon , imigrau musulmanii albanezi, populând regiunea.

- în sec. XIX a existat o rena tere a na iunilor în toat Europa de sud-est iar în Kosovo, mi carea na ionalist albanez a condus la tensiuni etnice i la o lung lupt între sârbii cre tini i albanezii musulmani.

- în 1871 a avut loc la Prizren o reuniune a sârbilor, unde sa hot rât recucerirea i reintegrarea provinciei Kosovo în vechea Serbie i totodat s-au f cut planuri de expansiune în teritoriile otomane.

- în 1878 s-a semnat un acord de pace care prevedea transferul controlului ora elor Pri tina i Kosovska Mitrovica la sârbi i ie irea de sub jurisdic ia otoman iar o parte din teritoriul provinciei Kosovo a r mas sub otomani.

- în acela i an, etnicii albanezi au format Liga de la Prizren care- i propunea unificarea tuturor albanezilor urm rind dobândirea independen ei de sub otomani, lig ce a fost desfiin at în 1881 de trupele otomane.

Secolul XX va cunoa te o intensificare a luptei de domina ie a celor dou state Serbia i Albania asupra acestui teritoriu culminând cu uciderea a zeci i sute de mii de na ionali ti de ambele i beligerante. În afara r zboaielor civile care au creat disensiuni majore au avut loc i dou r zboaie balcanice iar cele mai spectaculoase au fost cele dou r zboaie mondiale, care au contribuit la construirea dar i la destr marea regiunii în ultimii o sut de ani. În timpul r zboaielor balcanice, provincia a pendulat de o parte i de alta a pretenden ilor la alipire astfel c o mare parte a

11

fost cucerit de Regatul Serbiei de la Imperiul Otoman mai pu in regiunea Metohia pe care albanezii o numeau Valea Dukugjini, care a fost preluat de Regatul Muntenegrului dar componen a demografic a fost în favoarea Albaniei întrucât etnicii de aici erau în propor ie de 75% albanezi dând posibilitatea sârbilor s aprecieze înl turarea otomanilor ca o cucerire iar albanezii au considerat c este o ocupa ie brutal .

Presa vremii consemneaz uciderea de c tre sârbi a zeci de mii de albanezi cu justificarea primilor ca unica modalitate de pacificare a rii. În primul r zboi mondial provincia Kosovo nu a avut perioade de lini te i stabilitate fiind ocupat de bulgari i austroungari dup înfrângerea sârbilor în 1915.

Sârbii revin în 1918 i au scos din provincie Puterile Centrale.

Dup încheierea primului r zboi mondial s-a constituit Regatul sârbilor, croa ilor i slovenilor, unind astfel regiunea sârb Kosovo cu regiunea Metohia din Muntenegru în cadrul regatului nou creat.

Pentru Serbia avea s urmeze o perioad destul de grea între 1915-1919 când din regiunea Kosovo s-a creat un exod uria al armatei sârbe iar teritoriul a fost ocupat de trupele celui de al treilea arat Bulgar i Austro-Ungaria.

Au murit zeci de mii de solda i din cauza lipsei de hran , a condi iilor climaterice extreme i a atacurilor albanezilor, restul armatei sârbe retr gându-se în Corfu i Salonic pierind peste 100.000 de solda i.

Interven ia armatelor franceze i italiene avea s refac armata sârb care în 1918 va scoate afar din teritoriu Puterile Centrale care la rândul lor comiseser în zon mari atrocit i împotriva sârbilor i albanezilor.

Muntenegru a aderat la Regatul Serbiei întregind astfel regiunea Kosovo. În perioada 1919-1920 s-au încheiat tratate de pace care au stabilit un stat iugoslav numit Regatul Slovenilor, Croa ilor i Sârbilor sau mai simplu Iugoslavia.

Popula ia regatului era de 12 milioane locuitori din care un milion erau etnici albanezi.

Provincia Kosovo va fi împ it în patru zone distincte din care trei de partea Serbiei i una de Muntenegru. În 1922 se va produce o reîmp ire a regiunii Kosovo în trei domenii ale Regatului: Kosovo, Rascie i Zeta. Acest regat nu va avea o îndelung stabilitate deoarece în 1929 s-a transformat în Regatul Iugoslaviei i teritoriul Kosovo a fost reîmp it al turi de Zeta, Marave i Vardar. În 1921, etnicii albanezi din Kosovo au cerut unificarea cu Albania motivând uciderea a peste 12.000 de albanezi i condamnarea a peste 22.000 dintre ei creându- i în acest timp o mi care de armament a albanezilor.

Sârbii au apreciat aceast mi care ca fiind iredentist i subversiv împotriva constitu iei statale i a recurs la represalii fiind estimate de c tre statele din zon ca fiind vorba de emigrarea a 90-150.000 de albanezi i al i musulmani din regiunea Kosovo. În aprilie 1941 Iugoslavia a fost cucerit de Puterile Axei i împ it între Italia i Germania iar Kosovo a fost inclus în zona italian i unit cu Albania fascist între 1941-1943.

Regiunea Kosovo a fost alipit în mare parte Albaniei italiene în afara unei mici p i din est care a revenit Bulgariei, partea nordic Serbiei ocupat de Germania nazist .

Puterile Axei au alipit provincia la Albania i au expulzat

12

Domnul de Rouã

etnicii sârbi i muntenegreni.

Dup ce Regatul Italiei s-a predat în septembrie 1943 for ele germane au preluat controlul regiunii Kosovo care în vara anului 1944 avea s fie eliberat de c tre partizanii iugoslavi i a devenit o provincie a Serbiei în Federa ia Democrat Iugoslavia.

Etnicii albanezi s-au opus integr rii provinciei în Serbia i au urmat ase luni de lupte pentru pacificare, albanezii declarând legea mar ial . În 1945 avea s fie format pentru prima dat în istorie Regiunea Autonom Kosovo-Metohia pentru a fi protejate majorit ile albaneze din zon .

Iosif Broz Tito a ini iat o nou entitate intern mai mult formal neavând autonomie. În perioadele urm toare dup 1945 Iugoslavia avea s se reorganizeze ini ial în Republica Socialist Federativ Iugoslavia i Serbia în Republica Socialist Serbia în 1953.

Kosovo va dobândi mult râvnita autonomie în 1960 astfel creîndu-se un stat constitu ional autonom cu puteri i conducere deplin la fel ca i provincia Voievodina în cadrul Iugoslaviei. Începând cu anul 1970 în Kosovo s-a format o mi care na ionalist albanez urm rind formarea unei republici Kosovo în cadrul federa iei în timp ce alt frac iune albanez dorea o independen deplin .

Ceea ce a urmat se tie deja, lupte aprige între cele dou na ionalit i cu moartea sutelor de mii de oameni de fiecare parte i interven ia final a ONU care a creat o pace de moment dar nu o situa ie stabil .

Vom reveni la partea introductiv a acestui material unde ceam referire la disputa primordialit ii etnice asupra acestei provincii pentru a stabili cine au fost primii în regiunea Kosovo: albanezii sau sârbii pentru c în dreptul privat al fiec rui stat este înscris principiul c cel care dovede te un act de proprietate mai vechi asupra bunului revendicat este considerat adev ratul i legitimul proprietar. Principiu cu multe adnot ri i explica ii suplimentare.

Albania propriu-zis nu are o istorie îndelungat dar putem aprecia c teritoriile ocupate de actualul stat albanez a ie it din etapa preistoric cu 3000 de ani înainte de Hristos.

Denumirile succesive ale teritoriului au provenit de la popula iile de aici care timp îndelungat au fost ale ilirilor a a cum le-a consemnat istoriografia greco-roman .

Actualul teritoriu al Albaniei nu are echivalent în antichitate el provenind din provinciile romane Dalma ia, Macedonia (Epirus) i Moesia Superior, teritoriu p strat de Imperiul roman pân în sec. V-VII când în zon au venit Slavii care s-au a ezat aici iar în sec. IX a fost integrat în Imperiul Bulgar.

Nucleul teritorial al statului albanez s-a format de abia în evul mediu când a devenit Regatul Albaniei ca ulterior s fie înglobat în Imperiul Otoman care-i va modifica structural componen a etnic i religioas , islamic .

Serbia ca stat na ional are o existen mai recent în istoria teritoriului pe care îl ocup , o istorie mai recent chiar decât a Albaniei.

Primii locuitori de pe teritoriul Serbiei au fost ilirii (în vest) i tracii (în est). Începând cu sec. II î.H. regiunea este cucerit de romani iar în sec. V-VII sosesc aici triburile slave care se vor amesteca cu tina ii formând poporul sârb.

Dup cum se poate observa diferen a de vechime istoric a

Anul III, nr. 4(12)/2018

celor dou state este evident dar între ele exist aceast regiune Kosovo care nu are clarificat apartenen a ei teritorial fa de Albania sau Serbia i astfel problema revendic rii acestei regiuni mâne greu de clarificat.

Fiecare din cele dou state au adep i i totodat oponen i în a fi sus inute ca îndrept ite la suveranitatea teritoriului cuprins în provincia Kosovo care în partea de nord Metohia are popula ie preponderent sârb .

De aceea am f cut o perieghez atât pe actualul teritoriu cât i în istoria lui comparat cu istoria celor dou state pretendente la alipirea provinciei Kosovo.

Din istoria mai veche i mai nou a popoarelor s-a înregistrat un fel de a reac iona unitar astfel c ultimii veni i, ultimii migran i, ultimii cuceritori (cotropitori) s-au manifestat agresiv i revendicativ considerând c teritoriile pe care s-au a ezat dup mii de kilometri de c ut ri, li se cuvin de drept i ca fiind ale lor din toate timpurile iar popula iile locale au fost desconsiderate, subjugate, persecutate i asimilate.

Din p cate, în unele cazuri nici opinia public interna ional nu a fost tran ant în situa iile create iar organismele internaionale create pentru a arbitra, au fost deseori subiective favorizând pe noii veni i.

Din zecile de exemple cel mai edificator este al Ciprului care de mii de ani a apar inut Greciei i era format din popula ie eminamente greac pân la venirea otomanilor în Europa care au cucerit i st pânit Grecia cu toate teritoriile ei din peninsul , din Asia Mic i din insulele Cipru, Creta etc.

Turcii s-au considerat a fi titulari de drept interna ional asupra întregii insule, preten ie care a creat o stare de conflict armat ce a durat sute de ani pân ce s-a ajuns la impunerea unui compromis, în special pentru Grecia, de a accepta ca partea de nord a statului cipriot s fie a Turciei iar partea sudic a Greciei.

Exemplele continu cu invazia bulgarilor în teritoriile milenare ale tracilor pe care i-au dizolvat pur i simplu sco ândui definitiv din istorie, revendicând un drept titular asupra teritoriului respectiv la care nu admit controverse. i istoria bulgarilor a cunoscut perioade lungi de desfiin are a statului lor de c tre otomani, dar otomanii au avut un alt comportament.

Acest stat a fost rând pe rând când agresor când victim .

Chiar i acum dup 1300 de ani de la venirea bulgarilor în peninsula balcanic nu ve i g si pe teritoriul acestui stat o singur localitate cu popula ie curat bulg reasc .

Exemplele pot continua cu Serbia care în sud a avut multe suferin e i pierderi omene ti dar în nord au acaparat multe teritorii i localit i cu popula ie exclusiv româneasc .

Atât bulgarii cât i sârbii au interzis popula iei de origine român s vorbeasc române te, s aib coli i biserici în limba român , procedând la o asimilare for at ceea ce otomanii nu au pretins de la ei, dându-le libertatea de a supravie ui ca na ie.

La cele trei exemple de mai sus putem ad uga ca state nou venite pe anumite teritorii i care au preten ii nelimitate de a fi considerate legitime în a st pâni cum ar fi Ungaria asupra mai tuturor statelor cu care s-a învecinat i în special cu România aici incluzându-i i pe Secui.

Elocvent este comportarea Rusiei fa de multe state din Europa i Asia dar în special asupra Basarabiei i Bucovinei care sunt disputate i de Ucraina.

Continu m irul exemplelor cu Anglia i Fran a ca puteri

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

coloniale, Spania i Portugalia.

Cel mai elocvent exemplu din cele de aici este al Angliei care se dore te a fi pe veci st pân în Gibraltar care este spaniol, în Australia, în Irlanda i în Sco ia, i insulele argentiniene, Faukland i în multe alte teritorii la care nu accept s renun e i dea posibilitatea na iunilor la autodeterminare cum ar fi chiar Canada.

Olanda, fost putere colonial î i revendic drepturi de st pânire asupra coloniilor, Spania la fel, Portugalia idem, Fran a nici nu vrea s accepte, China asupra Tibetului, India în zona ei asiatic .

De remarcat pozi ia pa nic a Cehiei fa de Slovacia, României fa de Cadrilater i teritoriile din nordul Bulgariei i Serbiei, din estul Ungariei, din sudul i vestul Ucrainei, din Basarabia i Bucovina.

Vezi Alsacia i Lorena care i-au g sit la fel o rezolvare pa nic .

Italia împiedicat secole întregi de papalitate s se unifice de frica revendic rilor i pierderii autorit ii asupra micilor republici. Austria care la un moment dat cuprinsese sub domina ia ei multe teritorii europene, o perioad împreun cu Ungaria i care a fost nevoit s accepte retragerea lor în matca proprie chiar dac pentru unguri aceast matc este artificial . rile scandinave au fost secole la rând unite ca ulterior s se separe i s convie uiasc pa nic i ce bine le merge.

Luxemburgul care a oscilat între Fran a i rile de Jos, Belgia cu mari probleme interne de secesiune ca i Anglia cu Sco ia i Irlanda sau Spania cu bascii.

Grecia care odinioar era foarte mare i se intitula „Magna Grecia” întinzându-se pân în extremul orient a fost în bu it de otomani chiar i la ea acas pân acum 75 de ani, nemaiavând curajul de a revendica nimic, nici m car Ciprul. În Balcani mereu a fost o stare de fapt deosebit datorit cuceririlor bizantine, bulgare, slave, romane, otomane.

Pân când i Secuii sau G uzii se revendic mai nou ca popoare europene de sine st toare i titulare de teritorii ca s nu mai revenim la Kosovo care este de fapt o prelungire a Albaniei.

Unde sunt tracii, ilirii i grecii de alt dat , dacii din Transilvania i Moldova de ast zi, tribalii din nordul Bulgariei i Serbiei?

Când se vor opri aceste revendic ri agresive cu enorm de mari pierderi de vie i omene ti i bunuri materiale?

Greu de dat un r spuns mai ales acum când pe planet s-a instaurat un poli ist agresiv, SUA, care atac pe cine vrea i când vrea, dând ca exemplu Serbia i Irakul. i se umezesc ochii atunci când îi ascul i pe unguri i bulgari vorbind despre p mântul lor str mo esc de care afirm c sunt foarte ata i i mândri.

Te întrebi care o fi p mântul lor str mo esc?

Probabil cele 2-3 kg de p mânt adus din stepele Rusiei în desagii de pe caii cu care au descins în aceste zone pentru c sub desagi aveau carne crud de cal pus la macerat ca fiind un deliciu culinar pentru ei în afara ierburilor i l starilor vegetali care le constituiau hrana zilnic . De pâine nu auziser pân aici.

Au ascuns sute de ani istoria popoarelor care au locuit pe teritoriile respective iar acum o scot la iveal pentru a i-o însu i i a induce ideea existen ei lor milenare pe aceste teritorii.

De aceea problema provinciei Kosovo este înc nerezolvat i va exploda cândva pentru c sârbii se supun dar nu renun niciodat iar albanezii fiind musulmani au tenacitatea de a ataca

13

mereu pentru cucerirea de noi teritorii, chiar i pa nic cum se întâmpl mai nou când musulmanii de peste tot s-au extins în Europa, în Anglia, Fran a, Germania, Belgia care numai pure nu mai sunt din punct de vedere etnic, fiind cucerite sistematic de musulmani, africani i asiatici.

Situa ia dramatic , mai precis tragic , a acestei regiuni avea cunoasc un deznod mânt nefericit prin ar tarea mu chilor americani care au impus o stare de fapt în afara unei st ri de drept.

Arogan a, infatuarea i l ud ro enia unchiului Sam este binecunoscut i atunci când e ti dotat cu putere i se abole te ra iunea i impui o situa ie care î i convine, procedezi ca un judec tor abuziv i atotputernic care pronun o sentin subiectiv ignorând probatoriul i starea de fapt.

O atare sentin va crea bucurie uneia din p ile litigante, de regul neîndrept it la o asemenea rezolvare i tragedie pentru cealalt parte din litigiu.

Dac judec torul ar fi solicitat probe, ar fi consultat i unii speciali ti care s-ar fi pronun at prin expertize ar fi avut posibilitatea s pronun e o sentin dreapt indiferent c unei p i nu i-ar fi c zut bine dar m car ar fi fost dreapt .

Ace ti judec tori se justific spunând c în justi ie (a se citi tradus din latin în român justi ie = dreptate) o parte câ tig iar cealalt parte pierde, aici nu se înregistreaz scor egal ca în fotbal.

Din fericire i aici se înregistreaz scor egal atunci când ile sunt bine mediate i ajung la o tranzac ie sau judec torul este corect i pronun o solu ie care este acceptat de ambele i rezolvând conflictul mul umitor. În cazul Kosovo, interven ia american a pus cap t genocidului creat de ambele p i de sute de ani în decursul istoriei, dar problema r mâne în continuare nerezolvat , disputa se amorseaz i pân la urm tot va exploda.

Este o chestiune de timp.

Toate marile imperii din istoria omenirii au avut o cre tere, un apogeu dar toate, absolut toate au avut un sfâr it dezolant.

Exemplul edificator este imperiul sovietic ce se anun a indestructibil dar a avut un sfâr it lamentabil.

Nici imperiului american nu i-au ie it analizele bune în urma crizei care se pare c nu se va termina curând.

O dovad a pozi iei de for american a fost i la noi la români când ne-au obligat s suport m un pre edinte demis prin referendum, înc lcând orice urm de democra ie, tocmai ei care se consider democra ii democra ilor.

14

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

15

16

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Nicu VINTIL -SIGIBIDA

#nceputul ]i sf`r]itul vie\ii #N ACCEP|IUNEA LEGII PENALE Legisla iile penale din toate timpurile au incriminat i au pedepsit foarte aspru faptele prin care s-au adus v ri corporale indivizilor din societ ile respective cu prec dere acelora prin care se suprim via a.

Din multitudinea de aspecte legate de aceste fapte s-au scut i multe controverse legate de momentul începutului vie ii i al sfâr itului ei. În timpuri mai recente au ap rut i alte aspecte bio-sociale care au complicat i mai mult controversele existente deja în domeniul suprim rii vie ii indivizilor cum ar fi de exemplu posibilitatea efectu rii transplantului de organe, donarea de organe, eutanasierea, etc.

Asemenea aspecte exced sferei dreptului penal i in de domeniul tiin elor medicale iar rezultatul acestora va influen a implicit i practica judiciar .

Via a fiind un fenomen complex este considerat ca o form superioar de dezvoltare a fiin elor planetare din orice regn, sau specie, având la baz procese biologice i psihice deosebite, asimilând totodat i celelalte procese chimice, fizice sau mecanice. În acela i timp via a este o valoare, un fenomen social care trebuie ocrotit prin toate posibilit ile legale, ocrotindu-se nu numai via a în sens biologic ci mai ales, via a privit din punct de vedere sociologic, ca o condi ie indispensabil pentru existen a a îns si societ ii omene ti.

Conceperea vie ii ca rela ie social ne arat de ce acolo unde nu exist o astfel de rela ie nu poate exista nici infrac iune contra vie ii persoanei.

Astfel, uciderea f tului în pântecele mamei nu constituie infrac iunea de omor ci cu totul alte infrac iuni prev zute în partea special a codului penal.

De i f tul are via , nu se afl în rela ii sociale cu al ii, rela ii care iau fiin numai din momentul în care dobânde te calitatea de persoan adic numai în momentul na terii.

De asemenea, putem afirma, pe baza practicii judiciare, c nu exist omucidere când se împu un cadavru, f ptuitorul crezând c este un om în via .

Va fi considerat , eventual, o infrac iune de profanare a cadavrului.

Ocrotirea vie ii persoanei, prin legi penale, se face pornind de la cele dou momente esen iale ale vie ii între care aceasta este cuprins i anume cel al na terii i cel al mor ii. Încercând s stabileasc primul moment al vie ii, al începutului ei s-a considerat de unii autori c momentul na terii ar coincide cu separarea fatului de corpul mamei.

Unii autori au considerat c acest moment începe atunci când copilul a inspirat aer în plamâni i a început s respire.

Dup al i autori, momentul ar fi cel al expulzarii f tului i

când copilul ar putea fi v mat separat f a fi v mat i mama.

Sunt i al i autori care consider c na terea este un proces biologic care uneori dureaz mai multe ore, persoana (copilul) ar fi în via chiar din momentul în care s-a angajat în procesul na terii.

Dac acest copil ar fi vt mat i i s-ar suprima via a în acest moment, f ptuitorul va fi considerat c a comis un omor nu un avort, deoarece avortul înseamn întreruperea procesului fiziologic al gravidit ii, ceea ce este altceva decât procesul na terii.

Va fi considerat în acest caz, o infractiune contra vie ii chiar dac copilul nu a respirat înc , nu a p it în via a extrauterin i nu a fost înc eliberat de placent dar s-a angajat în procesul na terii.

Toate aceste considera ii doctrinare sunt f cute la nivel de principiu, tiin a penal spunându- i astfel cuvântul urmând ca tiin ele medicale s stabileasc pentru fiecare caz concret, în parte, când anume se poate considera c a început în fapt procesul na terii.

Cel lalt moment al vie ii, cel final, al mor ii, ridic multe probleme la fel de controversate. Întreruperea cursului vie ii unei persoane prin fapte prezute de legea penal ca infrac iuni de omor creeaz celor care se ocup cu cercetarea, incriminarea i pedepsirea faptelor respective deosebite probleme de a stabili circumstan ele, modul de operare, gravitatea, voin a, inten ia i momentul s vâr irii.

Chiar i atunci când faptele sunt justificate c s-au comis cu accep iunea, cu consim mântul victimei trebuiesc analizate din punct de vedere al prevederilor codului penal.

Ocrotirea vie ii fiind un important obiectiv al legii penale, cele mai multe coduri renale din lume interzic i pedepsesc eutanasia.

Eutanasia este un cuvânt care a fost preluat de la cuvintele grece ti eu - bine, bun i thanatos (moarte) i se traduc moarte durere. Etimologic înseamn provocarea mor ii unei persoane care sufer de o boal incurabil i care îi d suferin e mari sau o ago-nie prelungit i a fost extins no iunea la omorul cu consim mântul victimei.

Codul penal român abrogat în 1969 incrimina în art. 468 al. 1 i 3 ca atenuant fapta de omor la rug mintea victimei i prevedea o pedeaps mult mai mic decât la omorul simplu sau calificat apreciind c s-a ac ionat la rug mintea st ruitoare a victimei sub impulsul unui sentiment de mil pentru a curma suferin ele i chinurile fizice ale unei persoane care suferea de o boal incurabil i a c rei moarte era inevitabil .

Sunt i legisla ii penale mai permisive în sensul c fac din eutanasie o scuz absolutorie, motivându-se c ar echivala cu sinuciderea care nu este incriminat în nici-o lege penal i în caz de consumare a faptei ar fi imposibil de pedepsit.

Oricâte argumente s-ar aduce în a se scuza fapta de euta-

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

nasie, de fapt i de drept, aceasta este o fapt de omor i nu pot fi admise atenu ri în cazul stabilirii vinov iei sau pedepsei.

Justificarea unui asemenea punct de vedere ar pleca de la considerentul c victima când i-a dat consim mântul sau a insistat pentru curmarea vie ii, indiferent de motivele invocate, acest consim mânt nu poate avea valoare juridic tocmai pentru faptul c dreptul la via este drept inalienabil i incesibil. În cele mai multe cazuri s-a dovedit c pretinsele scuze i motiva ii ale f ptuitorilor c au ac ionat la rug mintea victimei, au fost de fapt un strig t disperat de durere i suferin , un apel la înduin , adresate uciga ului care î i tiranizeaz victima (ex. Un trân neputincios i dezn jduit de felul inuman în care este tratat de cei apropia i, roag pe ace tia s nu-l mai chinuie i mai bine s -i ia via a, s scape de comportamentul lor pe care nu-l mai poate îndura). În alte cazuri rug min ile victimei sunt numai o manier de a- i exprima dezn dejdea iar nu o dorin real de a fi ucis , un strig t de disperare prin care î i exteriorizeaz suferin ele i prin care vrea s arate c nu le mai suport , c sunt insuportabile i c mai de dorit ar fi moartea decât o agonie prelungit .

Celelalte scuze sau justific ri precum c victima ar suferi de o boal incurabil i c moartea ar fi iminent nu mai au suport din punct de vedere medical întrucât tiin ele medicale au avansat foarte mult i în orice moment apar medicamente noi cu efecte miraculoase sau tehnici de operare, transplant ori tratament.

Progresele uluitoare ale tiin elor biologice i medicale i în primul rând ale tehnicii chirurgicale au demonstrat c anumite cazuri, a a zise, incurabile i f sc pare, au putut fi salvate i via a a fost prelungit în beneficiul individului care în momente grele de criz solicit s fie eutanasiat.

No iunea de moarte în asemenea cazuri a c tat mai multe definiri i ipostaze, nemaifiind admis direct o moarte f explica ii, ap rând forme ale mor ii ca moarte somatic , moarte clinic , moarte fizic , moarte func ional , moarte legal i altele.

Din aceste st ri ale mor ii au fost învieri prin metode medicale sau f nici-o interven ie i atunci se impune a nu se interveni asupra corpului celui considerat mort pân ce semnele mor ii adev rate nu s-au instalat definitiv.

Ca urmare a acestor progrese i realiz ri ale tiin elor medicale omenirea a intrat într-un alt stadiu al vie ii sociale când durata medie de via a crescut considerabil dar au ap rut i alte aspecte ale începutului i sfâr itului vie ii.

Pentru a se putea vindeca cineva de o boal i a i se prelungi via a este necesar în cele mai multe cazuri de transplanturi de organe care nu pot fi procurate decât prin prelevarea lor de la alte persoane în via sau dup deces, aspecte deosebit de sensibile i supuse legalit ii.

Exist , totu i, un consens c este necesar, legal i moral pentru folosirea corpului celor deceda i pentru salvarea altora, suferinzi, a c ror via depinde de transplanturi de organe sau esuturi. Numai c probelma nu este atât de simpl pe cât pare, dând na tere la multe aspecte care sunt la marginea legalit ii implicând aspecte sociale, etice sau juridice.

Aici, în aceste cazuri, este imperios necesar a se stabili cu exactitate, cu precizie, momentul mor ii deoarece prelevarea de organe sau esuturi nu poate fi apreciat ca legal decât atunci când exist certitudinea c donatorul este mort, altfel am fi în prezen a unei fapte de omucidere cu toate consecin ele penale care in de aceasta.

Nu poate fi primit , în asemenea cazuri, scuza c este vorba de un muribund care nu mai putea fi salvat i de aceea a fost sacrificat pentru a salva una sau mai multe vie i prin folosirea

17

organelor sale interne.

Din totdeauna s-a apreciat, cel pu in teoretic, c ne afl m în prezen a mor ii unei persoane atunci când circula ia sângelui i respira ia, cele dou func ii vitale ale organismelor vii, au încetat i au fost constatate clinic.

Din acest motiv nu se eliberau actele de deces imediat ci numai dup ce ap rea convingerea c s-a instalat definitiv moartea persoanei prin apari ia rigidit ii cadavrului.

La timpul respectiv nu existau aparate modeme de reanimare i nici un interes pentru prelevarea de organe întrucât tiin a medical nu atinsese performan ele de azi.

Medicii luptau pentru via a pacientului pân la ultima suflare i nu era necesar s se defineasc momentul mor ii.

Interesul deosebit acordat ast zi procur rii de organe vitale pentru transplantare ine i de aspectul medical la fel de important, ca aceste prelev ri s se fac în momente cât mai apropiate de decesul persoanelor respective, cât mai apropiate de ultimele clipe de via , s-a ajuns la considerarea c pentru stabilirea momentului mor ii, determinante sunt func iile cerebrale, astfel încât odat ce acestea au încetat, omul poate fi considerat mort, chiar dac se mai percep unele pulsa ii ale inimii.

Predominante în asemenea cazuri sunt criteriile neurologice, care consider c materia cerebral este degradat ireversibil i se poate accepta moartea atunci când a încetat complet activitatea bioelectric a cerebelului, constatat numai printr-o encefalogram special , când linia func ional a creierului se stabile te definitiv la punctul zero.

Speciali tii în medicin au afirmat în mod diferit despre durata acestui punct zero considerând c este posibil s dureze cel puin o or iar unii sus inând c poate dura 12 sau chiar 48 de ore.

Primul transplant de inim efectuat în lume, în Africa de sud, a folosit o inim prelevat dup numai 7 minute de la deces. În prezent exist în dotarea multor spitale aparatur care poate înlocui pe o perioad limitat unele organe vitale ale organismului uman cum ar fi, de exemplu, aparatura, care combin i preia func iile inimii i ale pl mânului i care creeaz pentru medic o grea problem de con tiin atunci când este pus s aleag sau s decid continuarea folosirii ei la un pacient cu reduse anse de revenire la o stare de s tate sau s întrerup conectarea la acesta i în acest fel se tinde la moartea pacientului i s foloseasc aparatura la alt caz deoarece dotarea spitalelor cu asemenea aparaturi este înc redus sub nivelul necesit ilor.

Exist la ora actual , în domeniul medicinii, o no iune nou ap rut ca urmare a asemenea posibilit i de alegere între mai mul i pacien i de folosire a aparaturilor, aceea de eutanasie pasiv , ceea ce înseamn c medicul poate decide momentul în care abandoneaz încerc rile de reanimare, cu excep ia transplantului de cord, pentru c i s-ar putea imputa provocarea mor ii prin extragerea inimii. Într-o ar european s-a petrecut un caz analog când o persoan în etate de 80 de ani care era internat în spital cu diagnosticul de hemoragie cerebral grav în stare de com i datorit unui asemenea sistem intensiv de tratament i de reanimare a fost men inut în via timp de dou luni, f a ie i din starea de incon tien . Starea s ii sale s-a înr ut it ulterior i familia a con-sim it, pentru c au considerat pierdut lupta cu moartea, s se înceteze tratamentul de reanimare iar dup câteva zile pacientul a decedat.

Conducerea spitalului a apreciat c medicul trebuie trimis în judecat pentru uciderea din culp dar a fost achitat re inânduse în seama sa numai o culp disciplinar de a nu fi continuat

18

Domnul de Rouã

tratamentul pentru o persoan a c rei inim mai b tea.

Ministerul S ii i pentru probleme sociale din acea ar a dat o declara ie de principiu prin care ar ta c atunci când moartea este iminent i nu poate fi înl turat printr- un tratament de reanimare, oprirea acestui tratament nu poate fi considerat o gre eal .

Un alt caz, într-o alt ar , a avut ca protagonist un chirurg care având nevoie de un transplant de rinichi pentru a salva un muribund, a scos rinichiul unei femei adus la spital în stare de com , a c rei moarte era iminent cu toate eforturile de reanimare.

Abla iunea rinichiului s-a f cut cu consim mântul so ului muribundei, a c rei inim a încetat s bat chiar în timpul opera iei.

Reprezentan ii procuraturii au apreciat c medicul trebuie trimis în judecat pentru v ri corporale grave.

Ministerul S ii i-a luat ap rarea motivând c moartea nu a fost gr bit prin prelevarea rinichiului deoarece femeia era i a a într-o stare asem toare mor ii. Pân la urm medicul nu a mai fost trimis în judecat datorit faptului c a ac ionat cu consim mântul so ului de i acest con-sim mânt nu putea fi valabil atâta timp cât femeia era înc în via .

Asemenea cazuri au dat na tere în doctrina i practica judiciar la multe discu ii i opinii cu privire la momentul mor ii.

Unii autori au propus s se adopte i în drept teza privind constatarea mor ii potrivit noilor metode, adic s se reglementeze juridic, legisla iile rilor s cuprind prevederi în acest sens motivându-se c dreptul nu poate r mâne în urma evolu iei atât de spectaculoase a tiin elor medicale i c trebuie create norme noi, adecvate, care s ocroteasc mai bine via a uman .

Aceste norme juridice s fie menite s nu elimine piedicile din calea dezvolt rii tiin elor medicale i s nu împiedice ca în numele tiin ei s se nesocoteasc principii elementare de respect fa de via fiec rui om.

S-a considerat necesar o reglementare cu privire la necesitatea consim mântului donatorului în via , a persoanelor care pot dispune de cadavru, a momentului mor ii i a modului de efectuare a transplantului.

Al i autori au ar tat, dimpotriv , c în nici un caz o defini ie juridic a mor ii nu rezolv problema i o reglementare juridic nu este necesar . Moartea este o chestiune de fapt care se atest de c tre medici i cine vrea o poate contesta. Mai mult, o reglementare juridic , ar împiedica progresul medicinii.

Unii autori i-au exprimat mari rezerve în sensul c problema fiind înc discutabil pe plan medical, nu este cazul s fie mai întâi reglementat pe plan legal.

Atunci când medicii i ceilal i oameni de tiin vor c dea de acord c încetarea vie ii înseamn distrugerea ireversibil a creierului, juri tii nu vor întârzia s adopte aceast concep ie.

Deocamdat îns , se pare c prelevarea unei inimi care mai bate în mod natural risc s fie considerat omucidere.

Transplantul de organe ridic i alte probleme privind legitimitatea opera iei în sine, f cându-se distinc ie dup cum organul este luat de la un om în via sau de la un cadavru, punându-se problema consim mântului donatorului sau al mo tenitorilor, vorbindu-se de starea de necesitate sau for major . S-a apreciat , în general, pentru donatorul în via se consider c este necesar consim mântul s u ca pentru orice interven ie chirurgical sau tratament, prelevarea unui organ însemnând o leziune corporal , consim mântul trebuind s fie liber i lucid.

Se exclud din aceste categorii minorii, aliena ii i to i cei care nu- i pot exprima liber consim mântul care a a cum s-a mai ar tat trebuie dat în deplin cuno tin de cauz , dup ce medicul

Anul III, nr. 4(12)/2018

a dat donatorului toate informa iile asupra oric rui risc posibil.

La acestea s-a mai ad ugat i motiva ia ca opera ia de transplant s nu contravin moralei, adic neajunsurile provocate donatorului s nu fie mai mari decât folosul adus beneficiarului transplantului.

Cu cât interven ia este mai pu in necesar , cu atât riscul trebuie mai bine l murit pentru pacient.

Discu ii au avut loc i s-au f cut deosebiri între transplantul de esuturi, care trebuie permis întotdeauna i cel de organe, unde se cer garan ii suplimentare.

Au existat i autori care au cerut interzicerea prin lege a transplantului de organe de la persoane în via , care presupune întotdeauna un risc pentru via a donatorului sau în cel mai r u caz s fie admis numai cu aprobarea Ministerului S ii pe baza unei documenta ii justificative, atunci când se propune salvarea unei vie i umane.

Un consim mânt valabil i legal trebuie ob inut i de la persoana care prime te transplantul c reia i se poate pune via a în pericol din aceast cauz , opera ia nereu ind i s-ar produce decesul.

Principala surs de esuturi i în special de organe pentru transplant au constituit-o cadavrele la care s-au g sit organele vitale (inim , ficat, rinichi), dar problema ob inerii imediat a consim mântului rudelor a creat dificult i datorit necesit ii efectu rii transplantului la foarte scurt timp dup moarte, pentru a-i men ine calit ile viabile, organului prelevat. În unele state ca: SUA, Anglia, Fran a, Germania, Italia, Danemarca, Belgia, Suedia etc. exist dispozi ii legale privind dreptul de a dispune de cadavru în scopuri terapeutice sau tiin ifice.

Legisla iile respective admit dreptul omului de a dispune de cadavrul s u dup moarte, de regul prin testament.

Se recunoa te, de asemenea, dreptul de a dispune de cadavru când defunctul nu i-a manifestat expres o voin contrar , familiei i rudelor apropiate. De i nu exist un drept de proprietate asupra cadavrului acesta fiind res nullius, se recunoa te totu i rudelor un drept de posesiune asupra acestuia în vederea înhurii sau inciner rii, drept care implic i dreptul de a primi corpul decedatului în starea în care se afl în momentul mor ii nefiind permis disec ia, mutilarea, luarea de organe, de aici n scânduse i dreptul rudelor de a consim i la transplant.

Unele state au limitat cercul acestor persoane, altele nu, iar când nu exist în elegeri între mo tenitori se d preferin consim mântului celor mai apropia i în grad de defunct sau se aplic regulile civile de mo tenire, formele de exprimare a consim mântului diferind de la un stat la altul.

Exist i legisla ii care admit i situa ii de excep ie, cum ar fi în Fran a unde s-a prev zut c în spitalele ce figureaz pe lista stabilit de Ministerul S ii, dac medicul ef socote te c autopsia i prelev rile de organe ar prezenta un interes tiin ific sau terapeutic, se poate trece la efectuarea lor imediat chiar f încuviin area familiei. În general, s-a admis c în caz de stare de necesitate, când transplantarea unui organ de la un cadavru este singurul mijloc de salvare a vie ii unui ter a c rui via este în pericol grav i nu se poate ob ine în timp util consim mântul mo tenitorilor, fapta nu constituie infrac iune.

Acestea sunt o serie de opinii privind stabilirea momentului mor ii i problemele legate de acesta întrucât intereseaz dreptul penal i se pot ivi oriunde.

Revine rolul tiin ei medicale de a le da o rezolvare i a practicii judiciare care nu va întârzia s sesizeze problemele juridice care pot s apar .

Anul III, nr. 4(12)/2018

19

Domnul de Rouã

Ion MARINIC

Solul ]i caracteristicile climatice ale satului GROJDIBODU

STUDIU TIIN IFIC

INTRODUCERE Dup ineanu1 (1929), Grojdibodu este un sat în jude ul Romana i, unde s-au descoperit în 1838 dou table de bronz din epoca roman (https://dexonline.ro/definitie/Grojdibod).

Comuna Grojdibodu (43°44’42.4" N; 24°15’11.5" E) este ezat în partea de sud a României, în sud-vestul jude ului Olt (fost Romana i), unitate administrativ-teritorial din care face parte.

Este a ezat pe malul fostului lac Potelu i totodat pe malul stâng al fluviului Dun rea.

Marea unitate morfologic în aceast zon este interfluviul Olt - Jiu, care prezint o pant orientat nord-vest, sud-est. Zona sud-vestic a interfluviului este acoperit cu un pronun at relief de dune consolidate spre est i neconsolidate spre partea de vest i sud-vest.

A doua unitate morfologic o formeaz terasele i Lunca Dun rii.

Localitatea se învecineaz la nord cu comuna Urzica, la nord-est cu comuna V stri a, la vest cu comuna Ianca (sat

Potelu), la nord-vest cu satul tefan cel Mare, la est cu comuna Gura Padinii, la sud este fluviul Dun rea i satele din Bulgaria, Dolni Vadin i Gorni Vadin.

Situat pe oseaua care merge aproape paralel cu Lunca Dun rii între ora ul Bechet la vest i ora ul Corabia la est, distan a de la Grojdibodu la Corabia este 20 km (m surat cu GPS-ul), iar de la Grojdibodu la ora ul D buleni 16 km i mai spre Vest, ora ul Bechet la doar 27 km, distan e destul de mici fa de aceste localit i unde de-a lungul timpului au func ionat sta ii meteorologice ale ror date sunt semnificative i pentru localitatea Grojdibodu (fig. nr. 1).

1

Laz r ineanu (n. 23 aprilie 1859, Ploie ti - d. 11 mai 1934, Paris) a fost un lingvist i folclorist român, de origine evreiasc (numele de familie la na tere: Eliezer Schein). A fost asistentul la catedr al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Laz r ineanu este autorul unui important dic ionar enciclopedic „Dic ionar universal al limbii române” (1896). (https:// ro.wikipedia.org/wiki/Laz%C4%83r_%C8%98%C4%83 eineanu).

Fig. nr. 1, Pozi ia geografic a localit ilor Bechet, D buleni, Grojdibodu i Corabia (dup https://distanta.ro/grojdibodu/corabia)

20

Domnul de Rouã

Caracterizarea climatic o vom realiza având în vedere datele climatice m surate la aceste sta ii meteorologice (la Bechet (43°47’23'' N; 23°56’39'' E) sta ie meteorologic actual func ional , face parte din re eaua ANM, D buleni sta ie meteorologic actual func ional a Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru

Anul III, nr. 4(12)/2018

Cultura Plantelor pe Nisipuri D buleni (C.C.D.C.P.N. D buleni), dar ale c rei date sunt greu accesibile (43°48’04'' N, 24°05’31'' E) i sta ia meteorologic de la Corabia (43°47’ N; 24°29’ E) a Institutului Meteorologic al României care a func ionat pân în anul 1960).

SOLURILE DIN AREALUL COMUNEI GROJDIBODU În leg tur cu clima, este important s trat m pe scurt solurile din arealul comunei Grojdibodu, care contribuie prin propriet ile lor (albedou, capacitatea caloric , capacitatea de ap

util etc.) la formarea topoclimatului comunei. Aceste aspecte corelate contribuie esen ial la economia comunei i la bun starea locuitorilor.

Fig. nr. 2 , Tipuri de sol în jum tatea sudic a jude ului Olt (prelucrare dup http://www.anpm.ro/ documents/25229/3237185/CAP+III+SOLUL+.pdf/0320640f-2dfe-461d-8f43-6c93f7272c5f) Profilul de sol Solul se deosebe te din punct de vedere morfologic de roca pe care s-a format printr-o alc tuire diferen iat pe vertical .

Privit într-o sec iune transversal de la suprafa pân la rocamam , solul apare alc tuit dintr-o succesiune de straturi care se deosebesc între ele prin constitu ie i aspect. Diferen ierea acestor straturi se produce în cursul procesului de solificare, de aceea ele au primit numele de orizonturi pedogenetice. Constituen ii minerali i organici care intr în alc tuirea solului au mobilit i diferite în apa din sol. În anumite condi ii de solificare unii dintre ace ti constituien i r mân la locul de formare, al ii migreaz pe

vertical sub ac iunea curen ilor descenden i sau ascenden i ai apei i se acumuleaz la diferite nivele, dând astfel na tere orizonturilor.

Orizonturile genetice care se succed de la suprafa a solului pân la roca mam alcatuiesc profilul solului. Num rul i succesiunea orizonturilor pe profil, aspectul lor morfologic sunt determinate de natura i intensitatea cu care actioneaz diferi ii factori de solificare. Profilul solului oglinde te deci caracterul i stadiul de evolu ie al procesului de formare a solului. Diferitele tipuri de sol care se întâlnesc în natur se deosebesc prin profilurile lor. Prin urmare, analiza solului ca un corp natural nu se

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

poate face decât studiind profilul solului în întregime, în cadrul complexului de factori naturali în care s-a format. În alc tuirea unui profil se disting: - orizonturile principale, care se noteaz cu literele mari ale alfabetului, uneori înso ite de litere mici (A, Am, B, Bt, C, E etc); - orizonturile de tranzi ie, care se noteaz cu cele dou simboluri, corespunz toare orizonturilor respective (A/B, A/C, etc.); - orizonturi de asociere notate cu simbolurile corespunz toare orizonturilor asociate (BW, Cgo, Aona/sa etc.).

Nota ia unui orizont cu un anumit simbol sau indice nu se face inând seama de simpla succesiune morfologic a orizonturilor în profil, ci de procesul genetic principal (dominant) i în unele cazuri, asociat sau secundar, care caracterizeaz orizontul respectiv. Identificarea i delimitarea orizonturilor pe profile se face pe baza caracteristicilor morfologice specifice fiec rui orizont.

Un sol evoluat, adic acel tip care a avut timpul i condi iile necesare pentru elaborarea lui, prezint urm toarea succesiune a orizonturilor :A; E; B; C; R. În cazul solurilor mai pu in evoluate unele dintre aceste orizonturi lipsesc i succesiunea ar putea fi: A; B; R; sau A; C; R; i chiar A; R. Principalele caracteristici ale fiec rui orizont: - Orizontul A - se g se te la suprafa , aici au loc procesele de transformare a resturilor vegetale i animale în substan a organic de baza i anume humusul. Acesta este o substan de culoare neagr care d gradul de fertilitate a solului.

- Orizontul E - un orizont intermediar, unde se produce procesul de eluviere, adic de transport de c tre apele de infiltra ie a unor substan e chimice necesare vie ii, c tre orizonturile urm toare, de fapt are loc o s cire a solului în humus.

- Orizontul B - este orizontul unde are loc acumularea (proces de iluviere), total sau par ial a substan elor solubile, dizolvate i transportate de apele de infiltra ie.

- Orizontul C - este format din particule de roc alterat fizicochimic, o parte din stratul de alterare rezultat în urma proceselor de dezagregare i alterare chimic sub influen a agen ilor externi, în lipsa stratului protector de vegeta ie. În acest strat identific m i acumul ri de carbona i de calciu.

- Orizontul R - este stratul de roc nealterat , compact .

Pe teritoriul comunei Grojdibodu2 g sim psamosoluri (PS), cernoziom (CZ) i soluri aluviale (SA) (fig. nr. 2). Conform cu dexonline (https://dexonline.ro/definitie/psamosol).

2

Este important s analiz m mai întâi tipurile de sol, apoi condi iile climatice. Acest aspect se datoreaz unor principii tiin ifice care arat c din cele mai vechi timpuri mai întâi a fost solul i condi iile climatice, factori care s-au intercondi ionat i influen at reciproc, apoi au ap rut plantele, mai târziu animalele i destul de târziu OMUL.

Psamosólul (PS) Este un tip de sol neevoluat, format pe nisipuri, cu textur mijlociu-grosier , în general cu fertilitate redus . Principalele caracteristici ale PSAMOSOLULUI (Psamoregosol) sunt urm toarele: Sol nisipos psamo = nisip; suprafa a ocupat în România 500.000 ha, Aria de amplasare: Sudul Olteniei, B gan, Câmpia Tecuciului, Delta Dun rii, Câmpia de Vest (Teremia Mare - Tomnatec); Condi ii naturale de formare: tipul de clim : temperaturi medii anuale între 7° - 11° C; precipita ii medii anuale 400-700 mm (l/m2); vânt cu intensitate i frecven mare; Vegeta ia

21

natural rar , asocia ii erbacee Cynodon dactylon, Polygonum sp., Artemisia ruthenica; în zone mai umede Robinia pseudacacia, Quercus sp. Roca parental : depozite nisipoase sau nisipo-lutoase care s-au format i se pot forma în condi ii de relief jos (câmpie), sub forma de dune; Apa freatic este neinfluenabil ; exceptând interdunele, unde aceasta e mai la suprafa ; Alc tuirea profilului de sol Ao - C: A ocric: gros de 30-40 cm; brun-cenu iu; brun-deschis; textura nisipoas sau nisipolutoas ; structura graun oas slab dezvoltat ; C: la baza Ao; material parental nisipos sau nisipo-lutos. Propriet i ale psamosolului: textura nisipoas sau nisipo-lutoas , structura gr unoas slab dezvoltat sau nestructurat ; porozitate mare; raport aer-hidric nefavorabil; foarte s rac în humus (1%) i substan e nutritive; reac ia foarte variat de la slab-acid pân la alcalin .

Subtipuri: distric pH<4; eutric; calcaric; molic; umbric; gleic; sodic; salinic. Fertilitatea este natural sc zut . Metode de fertilizare organic i mineral . Pe teritoriul comunei Grojdibodu sunt 196 ha a de teren afectat de eroziunea eolian în special din psamosoluri (http://www.anpm.ro/documents/25229/3237185/ CAP+III+SOLUL+.pdf/0320640f-2dfe-461d-8f43-6c93f7272c5f).

Cernoziomul (CZ) Dup dexonline CERNOZIÓM, este un P mânt de culoare neagr , foarte fertil, format în regiunile de step . Ogora ele nisipoase se f ceau în cernoziom gras, r scolit adânc, pân -n fundul m runtaielor (CAMILAR, TEM. 106). Cernoziomul (cuvânt provenit din limba rus ) este un sol foarte fertil, de culoare închis (neagr , castanie etc.), format sub o vegeta ie ierboas , în condi iile unei clime continentale. Cernoziomul conine humus în propor ie de 3-6%, procentaj mic în compara ie cu alte soluri, care pot avea pân la 25% humus, dar este de bun calitate (mull calcic), satura ia în baze este de 90-100% cu o reac ie neutr , slab alcalin (pH = 7-7,8) i un procentaj important de acid fosforic, amoniac i fosfor. Se define te prin orizont Am (molic) cu crome mai mici de 2 la materialul umed i orizont Cca sau concentr ri de carbona i secundari în primii 125 de cm. Areale cu cernoziom: În lume exist dou „centuri de cernoziom”: 1) din estul Croa iei (Slavonia), de-a lungul Dun rii (nordul Serbiei, nordul Bulgariei, sudul României (Câmpia Român )), Republica Moldova, nord-estul Ucrainei i partea de sud a Rusiei, pân la Siberia; 2) Preria canadian . Tipuri similare de sol apar în Texas i Ungaria. Grosimea stratului de cernoziom poate varia foarte mult, de la câ iva centimetri în Siberia pân la 1,5 m în Republica Moldova i Ucraina.

Condi ii i procese de solificare. Cu privire la relief, cernoziomurile apar în special în zone de câmpie, dar i de deal, podi sau piemonturi joase, unit i de relief cu altitudini de la 15-20 pân la 150-200 de metri. Materialul parental este reprezentat în special de roci sedimentare (loess, depozite loessoide, luturi, argile, marne, calcare, gresii, etc.). Clima este specific zonei de step cu precipita ii de 400-500 mm i temperaturi de 9.5-11.5°C, evapotranspira ia peste 700 mm, indicele de ariditate frecvent 20-24, iar regimul hidric nepercolativ. Vegeta ia sub care s-a format este reprezentat de un covor ierbos bine încheiat, care las în sol o mare cantitate de materie organic (Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Chrysopogon gryllus, Poa bulbosa, etc.).

Alc tuirea profilului: Cernoziomul are profilul de tip Am - A/C - C sau Cca. Comparativ cu kastanoziomul are un profil mai

22

Domnul de Rouã

profund cu orizonturi bine diferen iate. Orizontul A molic are grosimea de 40-50 cm, culori cu crome mai mici de 2 la materialul umed, structur glomerular i bine format , textur lutoas i o intens activitate biologic . Orizontul A/C are grosimi de 20-25 cm i culori ceva mai deschise decât orizontul superior cu însu iri asem toare cel pu in în jum tatea superioar a acestuia. Orizontul C sau Cca are minim 30-40 cm, brun-g lbui, friabil cu textur luto-nisipoas . Pe întregul profil se observ numeroase neoforma ii biogene (coprolite, cervotocine, crotovine) precum i neoforma ii de natur chimic (https://ro.wikipedia.org/wiki/ Cernoziom).

Solurile aluviale (SA) sau Aluviosolul Prin defini ie sunt soluri cu orizontul A urmat de material parental de cel pu in 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatice, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietri uri, cu orice textura.

Condi ii i procese de formare. Solurile aluviale s-au for-

Anul III, nr. 4(12)/2018

mat i sunt r spândite, ca si protosolurile aluviale, în condi ii de lunci, delt i perimetre lacustre, dar ie ite de sub influen a rev rrilor, ceea ce a permis avansarea procesului de solificare, acumularea humusului i formarea unui orizont A mai gros decât în cazul protosolurilor aluviale.

Profil i propriet i. Solurile aluviale tipice au profilul Ao C, cu material parental C, constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre recente, cu orice textur . Textura este nediferen iat (de la grosier pân la fin ) sau contrastant ; fa de protosolurile aluviale prezint structur mai bun (glomerular , gr un oas ori poliedric ); regim aerohidric extrem de variat, în func ie de textur , de adâncimea apelor freatice etc.; con inut mai mare de humus (2 - 3%) i de substan e nutritive; gradul de satura ie în baze i reac ia sunt foarte diferite (de la saturate i alcaline pân la debazificate i acide).

Fertilitate i folosin . Sunt soluri cu fertilitate ridicat , fiind folosite pentru o gam larg de culturi agricole. Rezultate foarte bune dau pentru culturile legumicole, mai ales în situa ia aplic rii de îngr minte minerale i organice.

CLIMA AREALULUI COMUNEI GROJDIBODU Regimul temperaturii aerului 3 în arealul comunei Grojdibodu.

Arealul comunei Grojdibodu, situat în sudul Olteniei pe paralela de 43°44’42.4" N, face parte din zona cald a Olteniei i cu o influen mai intens a climatului submediteraneean cu frecvente advec ii aer cald atât în sezonul rece cât i în cel cald. Iernile de regul sunt calde, iar verile excesiv de c lduroase.

Prim verile sunt timpurii cu zile de var i tropicale4 începând, în

unii ani, de la finalul lunii martie. Doar luna ianuarie are temperatura medie multianual (normala) negativ , iar celelalte luni au mediile pozitive (Tab. 1).

3

Analiza condi iilor climatice se face analizând mai întâi condi iile de temperatur , acestea fiind factor climatic primordial.

4 Ziua de var este ziua în care temperatura maxim a aerului este 25.0°C; Ziua tropical este ziua în care temperatura maxim a aerului este 30.0°C. ANM=Administra ia Na ional de Meteorologie. IMC= Istitutul Meteorologic Central (actualul ANM).

Tabelul nr. 1 Datele de temperatur a aerului (°C) pentru intervalul 1988-2018 din arealul Grojdibodu calculate prin interpolare i corela ii matematice5 dup datele de observa ie de la sta ia meteorologic a ANM de la Bechet, vechea sta ie a IM Corabia i sta ia meteorologic a C.C.D.C.P.N. D buleni (TMinima abs = minima absolut de temperatur ; DataTmin Abs = data de înre-

gistrare a temperaturii minime absolute lunare (anul;ziua); TMAX ABS = temperatura maxim absolut lunar ; DataTMAXABS = data de înregistrare a temperaturii maxime absolute lunare (anul; ziua).

5

Metodologia este expus în (Marinic Ion i Marinic Andreea Floriana, 2016)

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

Recordul climatic absolut al celei mai timpurii împriri îl de ine prim vara 2016 cu indicele de împrim rare6 absolut de 580.4 (calculat dup valorile de temperatur de la sta ia meteorologic a ANM din Bechet). Toamnele sunt lungi i secetoase. Uneori, în cursul iernii se produc advec ii de aer deosebit rece din Podi ul Prebalcanic (în timpul valurilor de frig) sau din arelul muntos din nordul Olteniei. Fenomenul de inversiune termic este foarte frecvent, mai ales în sezonul rece, dar se produce i în sezonul cald. Valorile medii lunare de temperatur (normale) sunt cuprinse între -1.10°C în luna cea mai rece a iernii - ianuarie i 24.1°C în luna iulie, cea mai cald lun din an, iar media anual de 11.9°C (Tabelul nr. 1, Media). Cele mai calde luni dup mediile lunare de temperatur au fost: ianuarie 2007 cu media de 5.9°C, februarie 2016 cu media de 7.2°C, martie 2017 cu media de 10.3°C, aprilie 2000 cu media de 15.5°C, mai 2007 cu media de 21.5°C, iunie 2002 cu media de 27.9°C, august 2003 cu media de 26.7°C, septembrie 1994 cu media de 21.7°C, octombrie 2012 cu media de 16.0°C, noiembrie 2010 cu media de 9.7°C i decembrie 2015 cu media de 4.4°C. Cu o singur excep ie (septembrie 1994), cele mai calde luni s-au înregistrat începând cu anul 2000 aspect datorat accentu rii înc lzirii climatice mai ales începând cu anul 2000. Perioadele lungi caniculare au început cu anul 2000. Luna aprilie 2018 de ine recordul climatic al celor mai mari medii de temperatur din toat istoria observa iilor climatice nu doar din România ci pe o bun parte a emisferei nordice.

Luna iulie 2007 are cele mai mari medii i maxime termice din toat istoria observa iilor.

- Media general a lunii ianuarie este -1.1°C fiind singura lun din an cu media normal negativ . Cele mai reci luni ianuarie cu medii de temperatur -3.0°C, din ultimii 30 de ani (19882017) au fost cele din anii: 1990 cu media -3.9°C, 2000 i 2004 cu media -4.0°C, 2006 cu media de -5.6°C, 2008 cu media de -3.4°C, 2010 cu media de -3.5°C, 2016 cu media de -3.2°C i 2017 cu media -5.7°C, iar frecven a acestora este de 25.8%. Cele mai calde luni7 ianuarie cu medii de temperatur 1.0°C, din ultimii 30 de ani (1988-2017) au fost cele din anii: 1988 cu media de 1.7°C, 1994 cu media de 2.4°C, 2005 cu media de 1.4°C, 2007 cu media de 5.6°C i 2014 cu media de 1.8°C, iar frecven a acestora este de 16.1%.

Cea mai sc zut temperatur în ianuarie a fost de -24.7°C înregistrat la data de 26.I.2010 (minima termic absolut a lunii ianuarie) (Tab. 1).

Cea mai ridicat temperatur în ianuarie a fost de 19.4°C înregistrat în cel mai cald an (2007), la data de 21.I.2007 (maxima termic absolut a lunii ianuarie) (Tab. 1) - Media general a lunii februarie este de 1.2°C. Cele mai reci luni februarie cu medii de temperatur -0.5°C au fost cele din anii: 1991 cu media -2.9°C, 1993 cu media -2.0°C, 1996 cu media -3.3°C, 2003 cu media -4.0°C, 2010 cu media de -0.62°C i 2012 cu media de -6.7°C, iar frecven a acestora este de 19.4%.

6 Indicele de împrim rare este temperaturilor medii zilnice 0°C din intervalul 1 februarie – 10 aprilie.

7 Tipurile de timp termic lunare sau anuale se stabilesc utilizând criteriul Hellmann pentru temperatur . Acesta are 9 clase de valori iar timpul lduros, normal sau r coros (rece) este format din: TC=timpul c lduros=Cl+C+FC+EC; TR=timpul r coros = RC+R+FR+ER (clasele de timp termic: Cl=c lduros, C=cald, FC=foarte cald, EC= excesiv de cald, N=normal, RC=r coros, R=rece, FR=foarte rece, ER=excesiv de rece) (dup Marinic Ion i Marinic Andreea Floriana, 2016)

23

Cele mai calde luni februarie cu medii de temperatur 4.0°C, din ultimii 30 de ani (1988-2017), au fost cele din anii: 1989 cu media de 4.0°C, 1990 cu media de 4.6°C, 1995 cu media de 5.4°C, 2000 i 2007 cu media de 4.9°C, 2013 cu media de 5.2°C i 2016 cu media de 7.1°C (aceast din urm valoare fiind recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna februarie pentru Grojdibodu), iar frecven a acestora este de 22.6%. Cea mai sc zut temperatur în februarie a fost de 27.3°C înregistrat la data de 1.II.2012 (minima termic absolut a lunii februarie) care este i minima termic absolut anual la Grojdibodu (Tab. 1). Cea mai ridicat temperatur în februarie a fost de 24.1°C înregistrat în cea mai cald lun februarie, la data de 22.II.2016 (maxima termic absolut a lunii februarie i a anotimpului de iarn ) (Tab. 1). Cre terea interlunar a temperaturii medii de la ianuarie la februarie este de 2.3°C, fiind prima cre tere interlunar de temperatur din cursul anului.

- Media general a lunii martie este 6.3°C, ceea ce arat o cre tere interlunar a temperaturii medii de la februarie la martie de 5.1°C, fiind prima mare cre tere interlunar de temperatur din cursul anului, ceea ce arat c împrim rarea este timpurie i rapid . Cele mai reci luni martie, din ultimii 30 de ani (19882017), cu medii de temperatur 1.0°C au fost cele din anii: 1996 cu media 1.2°C, 2002 cu media 3.8°C, 2003 cu media 4.0°C i 2006 cu media 3.6°C, iar frecven a acestora este de 12.9%. Cele mai calde luni martie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 8.0°C, au fost cele din anii: 1989 cu media de 9.1°C, 1990 cu media de 9.8°C, 1994 cu media de 8.5°C, 2001 cu media de 9.2°C, 2008 cu media de 9.7°C, 2014 cu media de 10.0°C i 2017 cu media de 10.1°C (aceast din urm valoare fiind recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna martie pentru Grojdibodu), iar frecven a acestora este de 23.3%. Cea mai sc zut temperatur în martie a fost de -10.3°C înregistrat la data de 5.III.2011 (minima termic absolut a lunii martie) (Tab. 1). Cea mai ridicat temperatur în martie a fost de 27.2°C înregistrat la data de 26.III.1994 (maxima termic absolut a lunii martie) (Tab. 1).

- Media general a lunii aprilie este de 12.7°C, ceea ce arat o cre tere interlunar a temperaturii medii de la martie la aprilie de 6.0°C fiind cea mai mare cre tere interlunar din tot cursul anului. Cele mai calde luni aprilie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 14.0°C au fost cele din anii: 1989, 1998, 2013 i 2016, iar frecven a acestora este de 10.0%.

Timpul cald în aprilie are frecven a de 37.6% egal cu cea a timpului termic normal, iar celui r coros de 24.8%. Cele mai r coroase luni aprilie cu medii de temperatur 11.0°C au fost cele din anii: 1997 cu media 8.4°C, 1988 cu media 10.5°C i 1991 cu media 10.7°C, iar frecven a acestora este de 10.0%, adic simetric egal cu cea a lunilor cele mai calde.

- Media general a lunii mai este 17.9°C, ceea ce arat o cre tere interlunar a temperaturii medii de la aprilie la mai de 5.6°C. Cea mai rece lun mai, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 15.0°C a fost cea din anul 1991 cu media 14.7°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 3.3%.

Cele mai calde luni mai, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 19.0°C, au fost cele din anii: 1996 cu media de 20.4°C, 2003 cu media de 21.1°C, 2007 cu media de 21.2°C i 2013 cu media de 19.9°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna mai pentru Grojdibodu fiind de 21.2°C), iar frecven a acestora este de 13.3%.

24

Domnul de Rouã

Cea mai sc zut temperatur în mai a fost de 1.1°C înregistrat la data de 5.V.2000 (minima termic absolut a lunii mai) (Tab. 1).

Cea mai ridicat temperatur în mai a fost de 37.2°C înregistrat la data de 28.V.1993 (maxima termic absolut a lunii mai) (Tab. 1).

Astfel în anotimpul de prim var cre terea temperaturii medii a aerului este de 16.7°C, fiind cea mai mare cre tere anotimpual de temperatur din tot cursul anului - Media general a lunii iunie este 22.1°C, ceea ce arat o cre tere interlunar a temperaturii medii de la mai la iunie de 4.2°C. Cea mai r coroas 8 lun iunie (chiar rece dup abaterea temperaturii fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 19.0°C a fost cea din anul 1989 cu media de 19.0°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 3.3%.

Cele mai calde luni iunie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 24.0°C, au fost cele din anii: 2002 cu media de 24.7°C i 2003 cu media de 24.3°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna iunie pentru Grojdibodu fiind de 24.7°C), iar frecven a acestora este de 6.7%. Cea mai sc zut temperatur în iunie a fost de 6.7°C înregistrat la data de 2.VI.2010 (minima termic absolut a lunii iunie) (Tab. 1). Cea mai ridicat temperatur în iunie a fost de 43.1°C înregistrat la data de 26.VI.2007 (maxima termic absolut a lunii iunie) (Tab. 1).

- Media general a lunii iulie este 24.1°C (cea mai mare din tot cursul anului), ceea ce arat o cre tere interlunar a temperaturii medii de la iunie la iulie de 2.0°C. Aceast cre tere interlunar este mai mic decât cre terea de la ianuarie la februarie i semnific faptul c luna iunie este aproape la fel de cald ca iulie. Cele mai r coroase luni iulie, din ultimii 30 de ani (19882017), cu media de temperatur 22.0°C au fost cele din anii 1989 cu media de 22.4°C, 1991 cu media de 22.8°C, 1992 cu media de 22.5°C i 1997 cu media de 23.0°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 13.3%. Cele mai calde luni iulie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 26.0°C, au fost cele din anii: 2002 cu media de 27.6°C, 2007 cu media de 27.1°C i 2012 cu media de 26.7°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna iulie pentru Grojdibodu fiind de 27.6°C), iar frecven a acestora este de 10.0%. Cea mai sc zut temperatur în iulie a fost de 8.3°C înregistrat la data de 28.VII.1987 (minima termic absolut a lunii iulie) (Tab. 1).

Cea mai ridicat temperatur în iulie a fost de 43.3°C înregistrat la data de 24.VII.2007 (maxima termic absolut a lunii iulie dar i din toat istoria observa iilor meteorologice din acest areal (Tab.1).

- Media general a lunii august este 23.3°C (a doua cea mai mare din tot cursul anului), ceea ce arat o descre tere interlunar a temperaturii medii de la iulie la august de 0.8°C, fiind prima descre tere de temperatur din tot cursul anului. Aceast descre tere interlunar semnific faptul c luna august este aproape la fel de cald ca iulie i marcheaz apropierea anotimpului de toamn . Cele mai r coroase luni august (chiar reci dup abaterile fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 22.0°C au fost cele din anii 1991 cu media de 20.7°C, 1997 cu media de 21.3°C i 2005 cu media de 21.3°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 10.0%. Cele mai calde luni august, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 25.0°C, au fost cele din anii: 2000 cu media de 8

În anotimpul de var nu vorbim de luni reci ci doar de luni r coroase.

Anul III, nr. 4(12)/2018

25.7°C, 2003 cu media de 26.2°C i 2006 cu media de 25.6°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna august la Grojdibodu fiind de 26.2°C), iar frecven a acestora este de 10.0%, în simetrie perfect cu frecven a celor mai r coroase luni, indicând un factor de echilibru termic pentru luna august de-a lungul timpului. Cea mai sc zut temperatur în august a fost de 6.4°C înregistrat la data de 29.VIII.2012 (minima termic absolut a lunii august) (Tab. 1), ceea ce arat c în unii ani regimul termic specific lunii septembrie se înregistreaz în ultima pentad 9 a lunii august. Cea mai ridicat temperatur în august a fost de 42.3°C înregistrat 10 la datele de 24 i 26.

VIII.2012 (maxima termic absolut a lunii august) (Tab. 1). adar în toate lunile de var maximele absolute de temperatur au dep it 40.0°C, cea mai mare fiind cea a lunii iulie.

- Media general a lunii septembrie este 17.8°C (cu o zecime de grad mai mic decât cea a lunii mai), ceea ce arat o descre tere interlunar a temperaturii medii de la august la septembrie de 5.5°C, fiind a treia cea mai mare descre tere de temperatur din tot cursul anului (dup cea dintre octombrie i noiembrie), proces climatic ce instaleaz toamna. Aceast descre tere interlunar semnific faptul c luna septembrie este aproape la fel de cald în medie ca i luna mai i marcheaz începutul anotimpului de toamn . Cele mai reci luni septembrie (dup abaterile fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 16.0°C au fost cele din anii: 1996 cu media de 15.8°C i 2006 cu media de 14.2°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 6.7%. Cele mai calde luni septembrie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 20.0°C, au fost cele din anii: 1994 cu media de 21.3°C, 2011 i 2016 cu media de 20.3°C i 2017 cu media de 20.1°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna septembrie la Grojdibodu fiind de 21.3°C), iar frecven a acestora este de 13.3%, dubl fa de frecven a celor mai r coroase luni, indicând predominarea lunilor septembrie calde de-a lungul timpului. Cea mai sc zut temperatur în septembrie a fost de 2.3°C înre-gistrat la data de 29.IX.1990 (minima termic absolut a lunii septembrie) (Tab. 1). Cea mai ridicat temperatur în septem-brie a fost de 38.2°C înregistrat la data de 28.IX.2007 (maxima termic absolut a lunii septembrie) (Tab. 1).

- Media general a lunii octombrie este 11.4°C, ceea ce arat o descre tere interlunar a temperaturii medii de la septembrie la octombrie de 6.4°C, fiind cea mai mare descre tere interlunar de temperatur din tot cursul anului, proces climatic ce definitiveaz instalarea toamnei. Cele mai reci luni octombrie (dup abaterile fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 9.0°C au fost cele din anii: 1988 i 2010 cu media de 8.9°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 6.7%. Cele mai calde luni octombrie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 13.0°C, au fost cele din anii: 2005 cu media de 13.9°C i 2012 cu media de 15.6°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna octombrie la Grojdibodu fiind de 15.6°C), iar 9

Pentad = un interval de 5 zile consecutive; decad = un interval de 10 zile consecutive; deceniu = un interval de 10 ani consecutivi. În unele lucr ri termenul decad se folose te eronat cu în elesul de deceniu (datorit unei traduceri incorecte a cuvântului englezesc ,,decade”) 10 Citarea valorilor parametrilor climatici se face obligatoriu cu data producerii acestora (ziua, luna, anul), altfel nu au nici o semnifica ie fiind considerate date false sau luate din folclor.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

frecven a acestora este de 6.7%, egal cu frecven a celor mai coroase luni, indicând o simetrie perfect a lunilor octombrie calde de-a lungul timpului cu cele reci. Cea mai sc zut temperatur în octombrie a fost de -6.9°C înregistrat la data de 28.X.1988 (minima termic absolut a lunii octombrie) (Tab. 1).

Cea mai ridicat temperatur în octombrie a fost de 34.9°C înregistrat la data de 1.X.1991 (maxima termic absolut a lunii octombrie) (Tab. 1).

- Media general a lunii noiembrie este 5.2°C, ceea ce arat o descre tere interlunar a temperaturii medii de la octombrie la noiembrie de 6.2°C, fiind a doua cea mai mare descre tere interlunar de temperatur din tot cursul anului (dup cea dintre septembrie i octombrie), proces climatic specific ultimei luni de toamn . Cele mai reci luni noiembrie (dup abaterile fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 0.0°C au fost cele din anii: 1988 cu media de 0.2°C i 1993 cu media de -0.8°C, iar frecven a acestor tipuri de luni este de 6.7%. Cele mai calde luni noiembrie, din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu medii de temperatur 7.7°C, au fost cele din anii: 2000 cu media de 7.6°C, 2006 cu media de 8.0°C, 2010 cu media de 9.3°C, 2013 cu media de 7.9°C i 2015 cu media de 8.3°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de

25

temperatur în luna noiembrie la Grojdibodu fiind de 9.3°C), iar frecven a acestora este de 16.7%, de 2.5 ori mai mare decât cea a lunilor reci, indicând predominarea lunilor noiembrie calde de-a lungul timpului fa de cele reci. Cea mai sc zut temperatur în noiembrie a fost de -20.2°C înregistrat la data de 26.XI.1993 (minima termic absolut a lunii noiembrie) (Tab. 1). Cea mai ridicat temperatur în noiembrie a fost de 28.5°C înregistrat la data de 1.XI.1989 (maxima termic absolut a lunii noiembrie) (Tab. 1), noiembrie fiind astfel prima lun din an, dup anotimpul de var în care maximele termice nu mai ating valoarea de 30.0°C (adic nu se mai înregistreaz zile tropicale).

- Media general a lunii decembrie este de 0.3°C, ceea ce arat o descre tere interlunar a temperaturii medii de la noiembrie la decembrie de 4.9°C, fiind ultima mare descre tere interlunar de temperatur din tot cursul anului, proces climatic specific instal rii primei luni de iarn . Cele mai reci luni decembrie (dup abaterile fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur -1.5°C au fost cele din anii: 1991cu media de -2.5°C, 1992 cu media de -4.4°C, 2002 cu media de 3.3°C, 2007 cu media de -1.6°C i 2010 cu media de -1.9°C (recordul climatic al celei mai sc zute medii lunare fiind -4.4°C), iar frecven a acestor tipuri de luni este de 20.0%.

Figura 2 Varia ia interlunar a temperaturilor minime absolute, maxime absolute i medii normale la Grojdibodu pentru intervalul 1988-2017 (Sursa: date calculate prin metode matematice utilizând datele de la sta iile meteorologice Bechet (43°47’23''N; 23°56’39''E) - ANM, D buleni sta ia meteorologic a C.C.D.C.P.N. buleni (43°48'04'' N, 24°05'31'' E) i sta ia meteorologic de la Corabia (43°47’ N; 24°29’ E) a I. M11 al României).

11 ANM=Administra ia na ional de meteorologie, I.M.=Institutul Meteorologic (vechea denumirea a ANM).

Cele mai calde luni decembrie, din ultimii 30 de ani (19882017), cu medii de temperatur 2.5°C, au fost cele din anii: 2000 cu media de 2.5°C, 2006 cu media de 3.2°C, 2015 cu media de 4.0°C i 2017 cu media de 3.9°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii lunare de temperatur în luna decembrie la Grojdibodu fiind de 4.0°C), iar frecven a acestora este de 13.3%, mai mic decît cea a lunilor reci, indicând predominarea lunilor decembrie reci de-a lungul timpului fa de cele calde. Cea mai sc zut temperatur în decembrie a fost de -22.2°C înregistrat

26

Domnul de Rouã

la data de 18.XII.1997 (minima termic absolut a lunii decembrie) (Tab. 1).

Cea mai ridicat temperatur în decembrie a fost de 19.5°C înregistrat la data de 5.XII.2011 (maxima termic absolut a lunii decembrie) (Tab. 1), decembrie fiind astfel prima lun din an, dup anotimpul de var în care maximele termice nu mai ating valoarea de 20.0°C. Reprezentarea grafic a valorilor extreme de temperatur i a mediilor normale la Grojdibodu calculate pentru intervalul 1988-2017 pune în eviden curbe de varia ie înterlunar de tip Gauss (distribu ie normal ) (fig. 2).

Anul III, nr. 4(12)/2018

Media general anual este de 11.9°C. Cei mai reci ani (dup abaterile fa de normal ), din ultimii 30 de ani (1988-2017), cu media de temperatur 10.8°C au fost: 1991 cu media de 10.4°C, 1993 cu media de 10.13°C, 1997 cu media de 10.73°C i 2011 cu media de 10.7°C (recordul climatic al celei mai sc zute medii anuale fiind de 10.13°C), iar frecven a acestor tipuri de ani este de 13.3%. Cei mai calzi ani, din ultimii 30 de ani (19882017), cu medii de temperatur 13.0°C, au fost anii: 2000 cu media de 13.0°C i 2007 cu media de 13.22°C (recordul climatic absolut al celei mai mari medii anuale de temperatur la Grojdibodu fiind de 13.22°C), iar frecven a acestora este de 6.7%, jum tate fa de cea a anilor reci.

Fig. nr. 3 Ponderea tipurilor de timp termic la Grojdibodu. (Sursa: date calculate prin metode matematice utilizând datele de la sta iile meteorologice Bechet (43°47’23'' N; 23°56’39'’E) - ANM, D buleni sta ia meteorologic a C.C.D.C.P.N. D buleni (43°48'04'' N, 24°05'31'' E) i sta ia meteorologic de la Corabia (43°47’ N; 24°29’ E) a I. M12 . al României).

Cea mai sc zut temperatur medie anual a fost de 10.13°C înregistrat în 1997 (minima termic absolut a mediei anuale). Cea mai ridicat temperatur medie anual a fost de 13.22°C înregistrat în anul 2007 (maxima termic absolut a mediei anuale).

Ca o concluzie general privind regimul temperaturii aerului la Grojdibodu, analiza f cut arat c ponderea general a timpului cald este de 31.2 %, a celui normal de 41.4%, iar a celui rece de 27.4%. Reprezentarea grafic a tipurilor de timp termic din cursul anului (fig. 3) arat c timpul normal termic predomin din jurul datei de 12.IV pân la 13.XI adic în cea mai mare parte anului, dar timpul normal termic aici este mult mai cald decât în alte zone ale Olteniei însemnând de fapt tot cald. Acest tip de timp are un

trend liniar cresc tor cu un coeficient de cre tere semnificativ de 2.0528. Tipul de timp cald predomin în medie de la 14.XI pân la 25.XII aspect deosebit de favorabil pentru culturile de toamn .

Predominarea acestui tip de timp se remarc mai ales in intervalul 1.I-11.IV ceea ce confirm concluzia de mai sus c iernile sunt blânde cu perioade întinse de timp cald, numite de speciali ti ,,ferestrele calde ale iernii”, caracteristic important pentru toate biotopurile13 acestui areal dar i pentru culturile agricole care sunt protejate de intemperiile vremii. Tipul de timp rece are cea mai mic pondere i trendul descresc tor aproape egal cu cel al timpului cald (fig. 3) ceea ce arat un factor de echilibru al zonei Grojdibodu.

12 ANM=Administra ia na ional de meteorologie, I.M.=Institutul Meteorologic (vechea denumirea a ANM).

13 BIOTÓP, biotopuri, s. n.(Biol.) Mediu de via cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se dezvolt o biocenoz ; habitat.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

27

REGIMUL PRECIPITA IILOR ÎN AREALUL COMUNEI GROJDIBODU În luna ianuarie media multianual a cantit ilor de precipita ii14 (normala) este de 30.0 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 50.0%, a celui excedentar pluviometric de 37.7%, iar a celui normal15 de 13.3% din luni.

Dintre lunile ianuarie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1988 cu 51.4 l/m2, 2005 cu 54.0 l/m2, 200716 cu 83.2 l/m2, 2012 cu 60.6 l/m2 i 2016 cu 77.3 l/m 2. Dintre lunile ianuarie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1990 cu 2.6 l/m2, 1991 cu 3.8 l/m2, 1992 cu 1.0 l/m2, 1997 cu 7.9 l/m2, 2010 cu 8.6 l/m2, 2011 cu 7.1 l/m2 i 2013 cu 0.3 l/m2.

14 M surarea cantit ilor de precipita ii se face în l/m2 sau mm/m2, iar echivalen a dintre acestea este: 1 l/m2 = 1mm/m2, adic un strat de ap cu grosimea de 1 mm pe o suprafa de 1m2 este 1 l/m2. S-a utilizat criteriul lui Hellmann pentru clasificarea tipurilor de timp pluviometric în

fiecare lun , iar nivelurile de clasificare au fost: EP = excep ional de ploios; FP = foarte ploios; P = ploios; PP = pu in ploios; N= normal pluviometric; PS=pu in secetos; S = secetos; FS= foarte secetos; ES = excep ional de secetos; TE = timpul excedentar pluviometric = EP+FP+P+PP; TD = timpul deficitar pluviometric= ES+FS+S+PS; TN = timpul normal pluviometric; TE% = ponderea temporal a timpului excedentar pluviometric; TN% = ponderea temporal a timpului normal pluviometric; TD% = ponderea temporal a timpului deficitar pluviometric 15 În mod natural, datorit marii variabilit i climatice, condi iile normale (adic apropiate de mediile multianuale) au o pondere mic .

16 Cantit ile de precipita ii si anii redate cu font italic i bold reprezint maximele pluviomterice absolute i respectiv minimele pluviometrice absolute pentru luna respectiv . De exemplu la luna ianuarie: 2017 cu 83.2 l/m2 înseamn c maxima absolut de precipita ii în ianuarie a fost 83.2 l/m 2 i s-a înregistrat în 2017, analog cu minima absolut de precipita ii (0.3 l/m2 înregistrat în 2013)

Tabelul nr. 2, Cantit i medii lunare de precipita ii la Grojdibodu (PP = valori lunare de precipita ii în l/m2)

(Sursa: date calculate pentru intervalul 1988-2017 prin metode matematice utilizând datele de la sta iile meteorologice Bechet (43°47’23'' N; 23°56’39'' E) - ANM, D buleni sta ia meteorologic a C.C.D.C.P.N. D buleni (43°48'04'' N, 24°05'31'' E) i sta ia meteorologic de la Corabia (43°47’ N; 24°29’ E) a I. M. al României) În luna februarie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 20.3 l/m2 (Tab. 2), fiind cea mai mic dintre toate lunile anului (aspect întâlnit la majoritatea stiilor meterologice din România). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 53.4%, a celui excedentar pluviometric de 33.3%, iar a celui normal de 13.3% din luni. Dintre lunile februarie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1991 cu 33.8 l/m2, 1996 cu 45.6 l/m2, 2001 cu 41.8 l/m2, 2005 cu 42.1 l/m2, 2007 cu 34.6 l/m2, 2009 cu 59.2 l/m2, 2010 cu 55.2 l/m2 i 2016 cu 77.3 l/m2. Dintre lunile februarie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1989 cu 5.4 l/m2, 1994 cu 2.4 l/m2, 1999 cu 5.5 l/m2, 2002 i 2012 cu 0.0 l/m2 i 2013 cu 0.7 l/m2. În luna martie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 35.3 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 46.7%, a celui excedentar pluviometric de 43.3%, iar a celui normal de 10.0% din luni. Dintre lunile martie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 19882017, cit m pe cele din anii: 1988 cu 68.1 l/m2, 1997 cu 64.7 l/m2, 1997 cu 64.7 l/m2, 2001 cu 35.3 l/m2, 2014 cu 58.6 l/m2 i 2016 cu 109.2 l/m2. Dintre lunile martie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1990 cu 4.9 l/ m2, 1994 cu 12.0 l/m2, 1999 cu 11.5 l/m2, 2000 cu 6.5 l/m2, 2003 cu 9.3 l/m2, 2008 cu 3.8 l/m2, 2011 cu 15.4 l/m2 i 2012 cu 0.0 l/m2.

În luna aprilie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normal ) este de 43.7 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 43.3%, a celui excedentar pluviometric de 50.0%, iar a celui normal de 6.7% din luni. Dintre lunile aprilie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 2001 cu 66.8 l/m2, 2008 cu 74.1 l/ m2 i 2014 cu 119.7 l/m2. Dintre lunile aprilie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1989 cu 16.2 l/m2, 1993 cu 19.2 l/m2, 1995 cu 14.6 l/m2, 2004 cu 7.2 l/m2, 2007 cu 0.0 l/m2, 2009 cu 17.1 l/m2 i 2011 cu 11.7 l/m2. În luna mai media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 60.7 l/m2 (Tab. 2) fiind cea mai ploioas lun a anului în acest areal. Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 43.2%, a celui excedentar pluviometric de 30.0%, iar a celui normal de 26.7% din luni. Dintre lunile mai excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1991 cu 109.3 l/m2, 1995 cu 100.8 l/m2, 2003 cu 117.1 l/ m2, 2004 cu 107.2 l/m2, 2010 cu 106.2 l/m2, 2014 cu 113.3 l/m2 i 2016 cu 100.3 l/m2. Dintre lunile mai deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1998 cu 24.8 l/m2, 2000 cu 22.3 l/m2, 2002 cu 19.3 l/m2, 2008 cu 17.3 l/ m2 i 2009 cu 19.3 l/m2. În luna iunie media multianual a cantit ilor de precipita ii

28

Domnul de Rouã

(normala) este de 60.7 l/m2 (Tab. 2) fiind a doua cea mai ploioas lun a anului în acest areal. Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 46.6%, a celui excedentar pluviometric de 46.7%, iar a celui normal de 6.7% din luni. Dintre lunile iunie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1999 cu 131.4 l/m2, 2010 cu 117.3 l/m2, 2013 cu 101.2 l/m2, 2014 cu 88.1 l/m2 i 2015 cu 130.1 l/m2. Dintre lunile iunie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1993 cu 11.4 l/m2, 1994 cu 22.1 l/ m2, 1998 cu 24.8 l/m2, 2003 cu 1.7 l/m2, 2012 cu 28.3 l/m2 i 2017 cu 13.3 l/m2. În luna iulie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 55.8 l/m2 (Tab. 2) fiind a treia cea mai ploioas lun a anului în acest areal. Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 60.0%, a celui excedentar pluviometric de 36.7%, iar a celui normal de 3.3% din luni. Dintre lunile iulie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1991 cu 152.1 l/m2, 1994 cu 125.6 l/m2, 1998 cu 103.8 l/m2, 1999 cu 109.1 l/m2, 2001 cu 89.8 l/m2, 2006 cu 109.0 l/m2, 2009 cu 96.7 l/m2, 2011 cu 156.7 l/m2, 2014 cu 121.5 l/m2 i 2017 cu 116.7 l/m2. Dintre lunile iulie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1998 cu 22.7 l/m2, 1989 cu 4.4 l/m2, 1990 cu 24.4 l/m2, 1993 cu 3.1 l/m2, 1995 cu 25.3 l/m2, 1996 cu 8.4 l/m2, 1997 cu 23.2 l/m2, 2000 cu 18.7 l/m2, 2003 cu 20.4 l/m2, 2007 cu 0.0 l/m2, 2012 cu 4.1 l/m2 i 2015 cu 7.1 l/m2. În luna august media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 31.2 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 66.7%, a celui excedentar pluviometric de 30.0%, iar a celui normal de 3.3% din luni. Dintre lunile august excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1988 cu 71.7 l/m2, 1991 cu 60.2 l/m2, 1997 cu 88.4 l/ m2, 1998 cu 69.5 l/m2, 2002 cu 70.1 l/m2, 2005 cu 174.5 l/m2, 2006 cu 94.5 l/m2 i 2007 cu 103.1 l/m2. Dintre lunile august deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1990 cu 13.1 l/m2, 1992 cu 7.2 l/m2, 1994 cu 8.6 l/m2, 1996 cu 11.4 l/m2, 1999 cu 3.5 l/m2, 2000 i 2011 cu 0.0 l/m2, 2001 cu 6.2 l/m2, 2003 cu 0.3 l/m2, 2004 cu 6.1 l/m2, 2009 cu 8.3 l/m2, 2010 cu 0.9 l/m2, 2011 cu 0.9 l/m2 i 2014 cu 12.0 l/m2. adar, în lunile de var în acest areal avem cele mai mari medii normale de precipita ii (Tab. 2). În luna septembrie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 41.4 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 56.7%, a celui excedentar pluviometric de 36.7%, iar a celui normal de 6.7% din luni. Dintre lunile septembrie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1996 cu 103.8 l/m2, 2000 cu 87.2 l/m2, 2001 cu 80.5 l/m2, 2002 cu 79.3 l/m2, 2005 cu 90.7 l/m2, 2014 cu 161.8 l/m2 i 2015 cu 80.7 l/m2. Dintre lunile septembrie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1990 cu 14.5 l/m2, 1991 cu 0.8 l/m2, 1992 cu 8.1 l/ m2, 1993 cu 6.2 l/m2, 1994 cu 7.7 l/m2, 1991 cu 1.6 l/m2, 2010 cu 5.6 l/m2, 2011 cu 0.0 l/m2, 2012 cu 4.2 l/m2 i 2017 cu 14.1 l/m2. În luna octombrie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 45.2 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 53.3%, a celui excedentar pluviometric de 36.7%, iar a celui normal de 10.0% din luni.

Dintre lunile octombrie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 2003 cu 99.8 l/m2, 2007 cu 96.5 l/m2, 2010 cu 92.1 l/m2, 2015 cu 89.4 l/m2, 2016 cu

Anul III, nr. 4(12)/2018

114.2 l/m2 i 2017 cu 116.8 l/m2. Dintre lunile octombrie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1990 i 1996 cu 13.2 l/m2, 1992 cu 9.6 l/m2, 1993 cu 11.1 l/m2, 1995 cu 5.3 l/m2, 2000 cu 0.5 l/m2, 2001 cu 2.3 l/m2 i 2004 cu 12.3 l/m2. În luna noiembrie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 43.9 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 53.3%, a celui excedentar pluviometric de 36.7%, iar a celui normal de 10.0% din luni.

Dintre lunile noiembrie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1988 cu 78.4 l/m2, 1990 cu 139.8 l/m2, 1993 cu 69.1 l/m2, 1998 cu 72.1 l/m2, 2007 cu 91.3 l/m2 i 2015 cu 83.7 l/m2. Dintre lunile noiembrie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1992 cu 13.3 l/m2, 1994 cu 12.5 l/m2, 1997 cu 18.6 l/m2, 2006 cu 11.2 l/m2 2009 cu 18,1 l/m2 i 2011 cu 0.0 l/m2. În luna decembrie media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 39.3 l/m2 (Tab. 2). Timpul deficitar pluviometric are ponderea medie de 43.3%, a celui excedentar pluviometric de 43.3%, iar a celui normal de 13.4% din luni.

Dintre lunile decembrie excedentare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1990 cu 87.4 l/m2, 1996 cu 64.2 l/m2, 2010 cu 96.5 l/m2 i 2017 cu 70.5 l/m2. Dintre lunile decembrie deficitare pluviometric înregistrate în intervalul 1988-2017, cit m pe cele din anii: 1992 cu 4.4 l/m2, 2000 cu 5.1 l/m2, 2004 cu 8.4 l/m2, 2005 cu 7.1 l/m2, 2011 cu 12.5 l/m2, 2013 cu 0.0 l/m2 i 2016 cu 7.1 l/m2.

Media multianual a cantit ilor de precipita ii (normala) este de 530.7 l/m2 (Tab. 2). Dup abaterile cantit ilor anuale fa de normal anii deficitari pluviometric au ponderea medie de 43.3%, anii excedentari pluviometric au ponderea de 33.3%, iar a cei normali de 23.4% din num rul de ani. Dintre anii excedentari pluviometric înregistra i în intervalul 1988-2017, cit m: 1998 cu 640.7 l/m2, 2005 cu 792.4 l/m2, 2014 cu 985.2 l/m2, 2015 cu 726.3 l/m2, 2016 cu 709.4 l/m2 i 2017 cu 733.1 l/m2. Dintre anii deficitari pluviometric înregistra i în intervalul 1988-2017, cit m: 1990 cu 421.3 l/m2, 1992 cu 322.2 l/m2, 1993 cu 321.1 l/m2, 2000 cu 277.2 l/ m2, 2008 cu 402.3 l/m2, 2011 cu 367.2 l/m2 i 2012 cu 374.4 l/m2.

CONCLUZII Din cele prezentate rezult c ponderea timpului excedentar pluviometric la Grojdibodu este de 38.3%, a celui normal pluviometric este de 10.3%, iar celui deficitar pluviometric este de 51.4%. Timpul deficitar pluviometric are un trend liniar cresc tor în cursul anului (fig. 4) cu un maxim în perioada 12.VI-1.IX adic în perioada în care se produce de regul seceta atmosferic 17 i fenomenul de aridizare se manifest .

17 Dup Hellmann citat de Marinic , 2006; Marinic et all. 2016, o perioad de usc ciune este caracterizat prin absen a precipita iilor în 5 zile consecutive timp în care nu a plouat de loc, sau dac a plouat precipita iile c zute nu au dep it media zilnic respectiv în zon (calculat ca valoare a raportului dintre cantitatea medie lunar de precipita ii i num rul de zile din luna respectiv ). Perioada de secet atmosferic , se caracterizeaz prin absen a precipita iilor cel pu in 14 zile consecutive în sezonul rece (octombrie-martie) i cel pu in 10 zile consecutive în sezonul cald (aprilie-septembrie), sau dac s-au produs precipita ii acestea nu au totalizat o cantitate mai mare de 0.1 mm.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

29

Fig. nr. 4 Ponderea tipurilor de timp pluviometric la Grojdibodu.

(Sursa: date calculate prin metode matematice utilizând datele de la sta iile meteorologice Bechet (43°47’23'' N; 23°56’39'' E) ANM, D buleni sta ia meteorologic a C.C.D.C.P.N. D buleni (43°48’04'' N, 24°05’31'' E) i sta ia meteorologic de la Corabia (43°47’ N; 24°29’ E) a I. M. al României).

Fig. nr. 5, Climograma Walter - Lieth pentru arealul comunei Grojdibodu calculat pentru intervalul 1988-2017.

(Sursa: date calculate prin metode matematice utilizând datele de la sta iile meteorologice Bechet (43°47’23'' N; 23°56’39'' E) ANM, D buleni sta ia meteorologic a C.C.D.C.P.N. D buleni (43°48’04'' N, 24°05’31'' E) i sta ia meteorologic de la Corabia (43°47’ N; 24°29’ E) a I. M. al României).

Reprezentarea grafic a varia iei tipurilor de timp pluviometric la Grojdibodu sus ine concluzia predomin rii tipului de timp deficitar pluviometric (fig. 4) care predomin în cea mai mare parte anului cu excep ia unor perioade scurte din 5.III-6.IV când predomin timpul normal i foarte scurt de câteva zile la finalul lunii mai, dar sunt excep ional de bune aceste perioade pentru înfiin area culturilor de prim var i pornirea rapid a acestora în vegeta ie.

Timpul deficitar pluviometric are o tendin liniar cresc toare care marchez prezen a timplui frumos i cald din cursul

toamnei, aspect deosebit de favorabil pentru muncile agricole de toamn i demararea noului an agricol în bune condi ii.

Sinteza condi iilor climatice dintr-un anumit areal esta dat de climograma Walter - Lieth (fig. nr. 5). Pentru Grojdibodu aceasta arat c perioadele usc ciune pot ap rea în intervalul 15.V-15.X, iar perioadele de secet atmosferic pot ap rea în intervalul 11.VI-18.IX. Toate acestea arat c în arealul comunei Grojdibodu înc lzirea climatic este prezent ceea ce a determinat ca extremele

30

Domnul de Rouã

termice s se înregistreaze în cea mai mare parte a lor dup anul 1990, iar fenomenele de aridizare se manifest îndeosebi în anii lduro i i seceto i. Cu toate acestea arealul comunei Grojdibodu este deosebit de favorabil pentru toate tipurile de culturi agricole i pentru via în general.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Bibliografie Marinic , I.,(2006), Fenomene climatice de risc în Oltenia, Edit.

Autograf MJM, Craiova, 386 p.

Marinic , I., Marinic Andreea Floriana, (2016), Variabilitatea climatic în Oltenia i schimb rile climatice. Craiova, Editura Universitaria, 306 p.

Tabelul 1 Principalele elemente climatice înregistrate la sta ia meteo a SCDCPN D buleni pentru zona Grojdibodu (1988-2017)

Condi iile climatice în perioada 1988-2017 la sta ia meteo a SCDCPN D buleni

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

31

32

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

33

34

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

35

Imnurile României Suntem singura ar care i-a schimbat Imnul Na ional, în func ie de „b taia vântului”, a a cum am procedat i cu uniforma militar , cu denumirea gradelor i lista este foarte lung ! rile cu demnitate na ional , i-au p strat Imnul !!!!!

Dintre multele exemple pe care le-a putea aduce, m voi opri la dou (cu o istorie controversata): 1. Germania are Imnul „Deutschland, Deutschland über alles, über alles in der Welt”! Versurile sale sunt scrise de August Heinrich Hoffmann von Fallersleben în 1841, pe o melodie de Franz Joseph Haydn. https://www.youtube.com/watch?v=VeBYqL8nuSw 2. Rusia a p strat Imnul URSS, pe versuri de Serghei Mikhalkov i muzica de Alexander Alexandrov (cel c ruia îi poart numele celebrul Cor al Armatei Ro ii! https://www.youtube.com/watch?v=_sxTbfeYdO0 Românii i-au mai s rb torit Ziua Na ional la: - 24 Ianuarie (1860-1866), - 10 Mai (1866-1947), - 23 August (1948-1989).

Imnul l-au schimbat ca pe osete, astfel: - „Mar ul triumfal” (în timpul lui Cuza, din 1862 pân în 1866), pies instrumental compus de Eduard Hübsch. https://www.youtube.com/watch?v=Ta9l3Sa8Pcw În prezent imnul este folosit ca mar de întâmpinare al Armatei României.

Acesta este utilizat pentru primirea demnitarilor str ini i pentru politicienii de rang înalt ai rii.

- „Tr iasc regele!” (1866-1947), de Eduard Hübsch, pe versurile scrise de Vasile Alecsandri în 1881 (intonate prima dat la încoronarea regelui Carol I); https://www.youtube.com/watch?v=7rZeEoKIOYc - „Zdrobite c tu e!” - primul imn comunist (1948-1953) pe muzica lui Matei Socor i versurile lui Aurel Baranga. https://www.youtube.com/watch?v=0dmORk4_5uY - „Te sl vim, Românie” (1953-1975) - compus de Ioan Chirescu, pe versuri de Eugen Frunz i Dan De liu; https://www.youtube.com/watch?v=yC43Lsi9Y70 - „Pe-al nostru steag e scris Unire” de Ciprian Porumbescu (19751977), devenit Imnul Albaniei, la propunerea lui Victor Eftimiu; https://www.youtube.com/watch?v=u5YrOuUypmo - „Tricolorul” - un imn maiestos compus, ca i precedentul, de sublimul Ciprian Porumbescu (1977-1989). https://www.youtube.com/watch?v=DTm1qapqXiI&t=82s - „De teapt -te, române!” (pe care l-au avut ca imn i basarabenii între 1991 i 1994, când l-au înlocuit cu „Limba noastr ”). https://www.youtube.com/watch?v=zTwgwEHiWm0 Textul a fost publicat sub titlul „R sunet” de Andrei Mure anu în 1848, iar muzica i-a fost propus de Gheorghe Ucenescu, un compozitor ucenic al lui Anton Pann, dup melodia popular „Din sânul maicii mele”. Îl cânt m din 1990, dar semnele de de teptare sunt vagi.

Mult mai potrivit ar fi „Somnoroase p rele” pe versurile lui Mihai Eminescu. Interpret: poporul roman.

36

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Victor RAVINI

Avangarda român[ @în revolu\ia literar[ ]i artistic[ a Occidentului Tocmai c zuse regimul de la Bucure ti. Eram în Suedia de patru ani. Nu avusesem când s urm resc la televizor împu turile, pentru c diminea a urmam liceul la rând cu pu timea vesel . Dup -amiaza îmi f ceam temele pentru acas , ceea ce n-am f cut niciodat în liceu, la Caracal. Noaptea munceam la banda de montaj la Volvo, iar în weekend f ceam ore suplimentare, întrucât mi le pl teau dublu. Dar nu numai de asta sim eam mai bine la munc decât acas — defect ereditar ce se manifest i la al ii, dar nu chiar la to i. Pe 4 ianuarie 1990, seara, când s plec la fabric , hop! în u un necunoscut, îmbr cat în gri. Bine c nu era îmbr cat în negru. S-a prezentat: Arne Ruth.

Nu mai auzisem de numele acela. Am v zut c el a r mas mirat, zând c eu n-am r mas mirat. Cic se ducea pe continent i cuse un ocol, ca s m întrebe ceva: - „Hur kan duförklara... Cum po i tu s explici acest fenomen, c românii dintr-odat s-au aruncat în marea b lie a modernismului din literatura i arta Europei, l sând în istoria literaturii, artei i a dezvolt rii ideilor o mul ime de nume celebre, când pân atunci nimeni nu mai auzise de vreun român care s fi dialogat de la egal la egal cu marile personalit i ale culturii occidentale?” M-am uitat bine la el. Cine putea fi? A continuat: „De unde aceast explozie de vitalitate i bog ie de idei nea teptate, cu dadaismul, absurdismul i atâtea isme, ba chiar au devenit vârful de lance al revolu iei literare i artistice, au creat unfenomen cultural nou, care a fost numit avangarda român ?” i mi-a enumerat nume pe care noi le tim cu to ii, ba chiar i nume pe care nu to i românii le tiu. Cine era sta care m întreba pe mine a a ceva? i cine eram eu s m întrebe tocmai pe mine?

De unde s tiu eu ce s -i r spund? Nu m gândisem niciodat la asta i nici acum nu tiu ce s r spund la a a întrebare.

Dumneavoastr , stima i cititori, ce r spuns i-a i fi dat în locul meu? În momentul acela nu aveam pe cine s întreb, a a c am încercat s ies din încurc tur cu o improviza ie de moment. Am mirosit din întrebare încotro b tea dumnealui, a a c i-am r spuns pe loc i pe negândite, desigur bâiguind fraze mai dezordonate i mai prost închegate chiar i decât aici, unde barim scriu pe limba matern . St team în u , eu d deam s plec la munc , el d dea s intre la taifas. Deci asta nu e o stenogram , ci o reconstituire: - „Noi, românii, n-am privit niciodat acest fenomen ca un fenomen, ci ca un lucru firesc, de care nu ne-am mirat. Fiindc românii au devenit o for cultural c uzitoare în lumea ortodox , înc de la c derea Constantinopolului.”

M-a întrerupt spunând c România e „Bizan apr s Bizan ”.

Am înclinat din cap i am continuat: „Au mai fost români de anvergur european , care au intrat în sfera valorilor universale, dar au scris în latin sau în alte limbi str ine i s-au f cut cunoscu i ca cet eni ai Europei, nu ca români. Edward Gibbon se sprijin adesea pe Dimitrie Cantemir.”

Nu tia, deci uitase ce citise în notele de subsol de la Gibbon. Nu tia nici c Nicolae Milescu Sp tarul scrisese la Stockholm în 1666 o lucrare în latin despre janseni ti, pe care o începuse la Paris, la cererea lui Ludovic XIV. Venise în Suedia ca ambasador al patriarhului din Ierusalim, cu care fusese coleg de studii. La Moscova, ambasador al aceluia i patriarh, a fost oprit ca dasc l al viitorului ar i trimis ca ambasador la Pekin. Milescu era un intelectual pe meridianele Eurasiei, de la Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific. Nu tia c Milescu i Dimitrie Cantemir erau autorii spirituali ai moderniz rii i occidentaliz rii Rusiei sub Petru cel Mare. Unul l-a educat, iar cel lalt a preluat tafeta i l-a sf tuit.

Educatorul i consilierul, ambii români, cât i fiica lui Cantemir, stau în spatele arului care a adus Rusia, cât de cât, oare icum în rândul rilor civilizate. Antioh Cantemir, aristocrat român cu educa ie francez , e recunoscut de ru i ca primul poet din literatura rus modern . Antioh a fost primul ambasador al Rusiei la Paris, a deschis Rusiei fereastra spre Fran a i spre modernizarea culturii. zându-l c asculta cu ochii c sca i de mirare, i-am mai spus c la români activitatea aproape apostolic , de permanent modernizare i deschidere spre înnoiri în cultur , în cele mai mari ora e din Europa, ca Moscova i Paris, face parte din tradi ia i menirea noastr istoric . Ace ti trei români, care au întors fa a Moscovei spre Apus, nu l-au impresionat pe misteriosul meu interlocutor. Îi considera ni te copii cumin i. Voia s tie cum era cu cei doi copii rebeli, Tristan Tzara i Marcel Iancu.

- „Da, erau doi studen i rebeli, care se refugiaser în Elve ia de frica r zboiului. Erau nonbeligeran i, iar pe atunci asta era r u zut. Studen ia la ei era un pretext ca s le trimit bani de acas , pe când ei î i f ceau veacul la Cabaré Voltaire. Îns avangarda cultural român nu începe în 1916 la Zurich cu zurbagii dadai tii, ci începuse deja la Paris, cu un virtuos ca Enescu, devenit celebru în Fran a cu Poema român în 1898, la vârsta de 16 ani. Fusese remarcat i la curtea de la Viena de c tre împ ratul Franz Joseph, când avea zece ani. Avangarda cultural român nu începe cu doi copii rebeli, ci cu un copil minune. Avangarda noastr începe i cu românca de vi veche Anna de Noailles, ce se impune la

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

Paris cu volumele ei de poezii din 1901 i 1902. Simultan, Enescu avea succese r sun toare la Paris cu Rapsodiile române (din aceia i ani 1901 i 1902). Pe atunci, cei doi dadai ti se jucau cu ce aveau, în rân . Ei au debutat pe române te în 1912, ca simboli ti, la Bucure ti. N-au speriat pe nimeni în ar , a a c s-au dus s sperie Occidentul. În centrul vie ii mondene i literare din Paris deja str luceau celebrit i române ti. L’Abbé Mugnier nu mai cea prin saloanele literare cele mai selecte din Paris, în anii 1911 -1914, despre ceea ce scria Martha Bibescu. Dadai tii vin mai târziu i se fac auzi i nu la Paris, unde era centrul mondial al culturii, ci la Zurich, un mic ora al b ncilor, dar nu i al literaturii.

Erau teribili ti, f ceau pe de tep ii, se mirau cu ce s mai ocheze lumea, care îi privea de sus în jos. La dou zeci de ani, ni te bie i fomi ti cu bani pu ini în cafenea, s-au apucat s critice principiile valorice consacrate, ale celor cu bani mul i. Este arhetipala revolt împotriva autorit ii paternale, zgârcit la bani. Societatea elve ian îi îngr dea cu bariere de limb i de cultur , a a c ei sau apucat s sparg toate barierele lingvistice i culturale, la dimensiunile Europei beligerante. Îns n-au fost consecven i cu propria lor teorie dadaist , de a compune poezie prin a a eza al turi cuvinte luate la întâmplare din p rie, cum se l udau. Au ales cu grij combina ii de cuvinte, bine potrivite ca s ocheze i s trezeasc asocia ii de idei telegrafice. A, nu. Nu cred c erau destructivi ti. Exclus. Erau simple contest ri, puneau sub semnul întreb rii întreaga civiliza ie european , care ne decep ionase cu atâta v rsare de sânge. Inova ia lor tehnic era ceva nou numai pentru vestul Europei. Acela i procedeu fusese folosit de Caragiale în schi a La Mo i, pe când ei nici nu se n scuser . Iar Caragiale se juca, fiindc tia artificiul înc de la jocurile din copil rie i se adresa unui public care cuno tea regula jocului, a c nimeni nu ridica din sprâncean ca la ceva nou. Era o tehnic literar veche, de la marginea folclorului. Folclorul nu poate fi destructivist. Tristan Tzara l-a g sit de fraier pe Lenin, care locuia pe aceea i strad Spiegelgasse, unde era cabaretul Voltaire. Lenin a b gat nasul s vad ce era cu g gia de la cabaret, iar Tzara i-a f cut capul mare. Lenin nu i-a dat seama c avea de a face cu un pi icher, ci l-a crezut revolu ionar de aceea i teap cu el. Tzara i-a spus c Dada venea din repetarea adverbului afirmativ în limba rus , identic cu cel din român , unde dublat înseamn nega ie, îndoial . Min ea, cum îi min ise pe to i c ar fi venit dintr-un dic ionar francez, de la o juc rie pentru copii.

Dadai tii în i se jucau. Nu i-a spus c venea de la Sf. Dada, din calendarul bisericii române, sfântul ce patrona ziua când se scuse el, Tristan Tzara. El nu era ortodox, dar era i mai credincios calendarului bisericesc, decât popa ortodox. L-a p lit pe Lenin s in un fel de reprezenta ie dadaist , îmbr cat în cutii de cartoane colorate, cu peruc i cu pseudonim, ca s nu-l repereze agen ii poli iei secrete elve iene, unde era înregistrat ca psihopat periculos. i totodat ca s î i bat joc de el. L-a p lit i mai r u, punându-i în mân programul ideologic al dadaismului, pe care n ul l-a aplicat drept program al revolu iei ruse ti i al bol evismului. Dadai tii ziceau doar a a, în glum , cam cum ar veni: „Moarte culturii! Moarte bog ta ilor! Moarte societ ii burgheze!”, ca s sperie barmanul i clientela lui mic-burghez sau burghezu ele din cartier. Îns marele Lenin, care pe atunci era mic, avea t râ e în cap, nu i-a dat seama c dadai tii erau ni te copii zburdalnici. Iar ei nu i-au dat seama c se jucau cu focul. Lenin a luat programul lor în serios i l-a aplicat f s

37

glumeasc , paragraf cu paragraf, punct cu punct. Dadai tii una ziceau, alta gândeau, dup cum este una din speciile cele mai rafinate i mai irete ale umorului la ranii români. Pe când Lenin nu avea pic de umor i n-a priceput jocul lor. S-au l-a priceput cum l-a dus capul. Tristan Tzara s-a ab inut s nu râd când i-a jucat lui Lenin farsa. Apoi i-a povestit lui Salvador Dali cum l-a lit pe Lenin. Dali nu s-a putut ab ine i a divulgat dadaismul revolu iei lui Lenin într-unul din tablourile sale ambigue. Tristan Tzara doar a vrut s i bat joc de Lenin i nu s-a a teptat c fle ul va aplica aiurelile dadaiste, cu consecven a lui P cal , care tim c trage u a dup el de-adev ratelea. Lenin a transformat farsa dadaist într-o fars tras întregii omeniri. Revolu ia rus a fost cea mai mare fars dintre toate revolu iile, care toate au fost doar farse aranjate de ni te mecheri anonimi, ce au tras sforile i profiturile. Tzara nu s-ar fi a teptat la a a ceva de la un pârlit i un nesp lat, cum era Lenin la Zurich, unde f cea foamea i nu mai tia cum s i pl teasc chiria. A zice c cel mai mare spectacol dadaist pus la cale de Tristan Tzara a fost nu ce organiza el la Cabaré Voltaire, ci scenariul pentru Revolu ia rus i comunismul sovietic. Stalin a dirijat partea a doua a spectacolului dadaist, început de Lenin, cu foaia de drum primit la cabaretul glume ilor. Tristan Tzara, Marcel Iancu, Eugen Ionesco i to i ceilal i avangardi ti nu au inventat nimic nou. Au sit totul pe de-a gata, deja spus în crea iile populare orale, în Caragiale i la al i înainta i, necunoscu i în afara rii, Ionesco a dezvoltat formula dialogului absurd din folclorul marginal: „- Bun ziua, m tu ! /- Lapte am în g letu . / - M tu ica, ori e ti surd ? / - N-are muica urd .” Destructivi tii structurali ti, sau cum or mai fi, î i neag r cinile folclorice, dar au plecat de la cântece ca acesta: „Merg pe gard, de drum m in, niciun latr nu m câine, niciun ’punge nu m bou.” Dadai tii i to i moderni tii din avangarda român s-au inspirat din folclor i n-au inventat nimic nou pentru români, ci nou numai pentru occidentali. Tot ce au spus moderni tii era deja spus în literatura oral a românilor, de la contemporanii perechiei de Gânditori de la Hamangia încoace.

«Totul e spus i venim prea târziu dup mai mult de apte mii de ani de când exist oameni care gândesc.» I-am zis asta în francez : Tout est dit et l’on vient trop tard depuis plus de sept mille ans qu’il y a des hommes qui pensent i am f cut un gest de a teptare, ca s îmi r spund . i mi-a r spuns: „La Bruyère.” Am încuviin at i am ad ugat: „Ce s-a mai inventat de la el încoace în afar de stilou i de bomba atomic ? Ceva nou în literatur ? Nimic nou pe frontul literaturii, nici chiar bancurile cu Bul sau cu Radio Erevan.

Radio r spunde c tangoul a fost inventat de genialul Lenin în geniala sa oper Un pas înainte, doi pa i înapoi. Bancul acesta, ca i titlul i con inutul c ii lui Lenin, este o adaptare dup o situa ie real , mai veche: Tzara l-a sf tuit pe Lenin s aplice în strategia revolu iei tactica cu pa ii din tangou, doi pa i înainte, unul înapoi.

Lui Lenin i-a pl cut ideea, dar era beat i a încurcat pa ii.”

Interlocutorul a schimbat placa i m-a atacat din alt parte: avangardi tii români nu s-au inspirat din folclorul românesc, ci din folclorul altor popoare, ca Brâncu i din arta african . Am zâmbit: „Atâta i-a dus mintea pe francezi, s vad în Brâncu i arta din coloniile lor, pentru c altceva nu mai tiau. De la care alte popoare s-a inspirat Enescu în Rapsodiile române?” În loc de r spuns, a zis c ranii români erau pro ti, analfabe i, nu puteau crea nimic, î i legau caii de Coloana Infinitului, pentru c nu pricepeau nimic, I-am r spuns c „într-adev r î i legau caii

38

Domnul de Rouã

acolo. Îns ranii gorjeni pricepeau totul i vedeau în Coloana lui Brâncu i stâlpul cerului, din satul lor, unde î i legau caii i îi teau s alerge roat , ca s nu se opreasc soarele din mersul lui pe cer. Legându- i caii de coloana lui Brâncu i, ranii f ceau o liturghie pre-cre tin , de tain cosmic , pe care pu ini tiau cum s o în eleag . ranii veni i la târg recuno teau Coloana din Târgu-Jiu ca fiind ceva al lor. Î i legau caii acolo nu din impietate, ci din afinitate. Coloana Nesfâr it era pentru rani un arhetip... arhicunoscut. Dac inspira ia lui Brâncu i ar fi fost de origine african , hinduist sau cum ar vrea unii, atunci ranilor nu li s-ar mai fi p rut familiar i s-ar fi ferit de Coloana lui ca de ceva str in i impropriu pentru a lega caii acolo. ranii nu erau pro ti, ci erau mai cu cap i cu mai mult bun sim artistic decât criticii de art occidentali. Brâncu i s-a putut desprinde de Rodin dar nu s-a putut desprinde de ceea ce tia el din copil rie, din satul lui. i nu este sigur dac a putut vreodat s întreac arta popular str mo easc . A elaborat selec iuni i a lefuit cu glaspapir ceea ce de mii de ani se f cea cu barda i f glaspapir.

Chiar dac ranii n-aveau ochelari, n-aveau metru i lucrau ochiometric la repezeal , iar crea iile lor erau uneori grunjuroase, erau întotdeauna perfect propor ionate i armonioase, cu liniile bine croite. Îns obiectele ie ite din mâna lor erau mai complexe.

Pentru c pe lâng forma estetic redus la simplitatea absolut , redus la esen ial, mai aveau i o func ie cotidian practic , utilitar , care la Brâncu i dispare. Nu Brâncu i a inventat esen ialismul în art , ci ranii la care se uita el cum lucrau, când era copil. ranii reproduceau ce tiau ei de mii de ani. Nu Rodin i-a pus uneltele în mân , ci me terii din sat, iar apoi l-au instruit ni te profesori la Bucure ti, care i ei tot din rani se tr geau.

Brâncu i a f cut s se minuneze Occidentul, îns me terii anonimi români ar fi zâmbit cu îng duin de mo negi, ar fi zis c sunt ni te n zdr nii f niciun folos practic i s-ar fi uitat cu neîncredere la or enii extazia i, dispu i s pl teasc pre ul unei mo ii, pentru ceva care prin sate se vedea cam pe toate gardurile.

Brâncu i nici nu a apucat s prelucreze toate simbolurile din arta multimilenar de pe gardurile ranilor. Ce s mai caute prin Africa?”

Interlocutorul tot b ga capul pe u s vad cam cum era prin cas , i s î i fac o idee mai l muritoare despre mine. M-a întrebat de ce s-a spânzurat Urmuz? I-am r spuns: „De creanga unui copac.” A c scat ochii mari de nedumerire i i-am explicat c îi r spunsesem ca Mitic al lui Caragiale, care înv ase structurile umorului de la gura ranilor i târgove ilor, ridica i tot din rani, I-am mai spus c Urmuz nu se sinucisese, pentru c un nemuritor nu se poate sinucide. A vrut doar s denun e moartea c este absurd i a biruit-o, „cu moartea pre moarte c lcând” i astfel a definitivat o oper suprarealist , i aceasta tot cu r cini în folclor, pe care nimeni nu mai încearc s i-o imite i nu-l mai poate dep i. Dar r mâne un mister pentru noi, întrucât atât folclorul cât i ortodoxia nu se joac cu to be or not to be.

Nelini tile existen iale le trat m cu autoironie, persiflare i cu vin de buturug : tu bei ori tu nu bei. O fi pentru suedezi un p cat s bea. Dar pentru români e un p cat s nu bea. Probabil c Urmuz n-a b ut, ceea ce la noi uneori poate fi un p cat mortal.

Fac o parantez : peste câ iva ani, profesorul universitar de literatur universal Lars Fyhr, editorul c ii mele de debut în limba suedez Doldahavsrullarna, zicea s ne apuc m s -l traducem pe Urmuz, care l-a fascinat mai mult decât orice din

Anul III, nr. 4(12)/2018

literatura mondial . Îns eu munceam ca s -mi ameliorez traiul i nu-mi st tea gândul la literatur . Dup cum zice un personaj din carte, eu pentru bani a fi în stare de orice, chiar i s muncesc.

Misteriosul meu interlocutor din u , nu s-a dat b tut i a zis c Tzara i al ii s-au inspirat ca i Newton, Copernic, Carl von Linné sau teoria Big-Bang din Biblie, Geneza.

- „Mda, i-am r spuns, oamenii de tiin , oricât s-au îndep rtat de biseric , gândirea lor a r mas impregnat de ideea unui Creator a-tot- tiutor i a-tot-puternic, ceasornicar (a zis Voltaire), arhitect (zic francmasonii), inginer mecanic (zice teologia ateist ). Alt model de gândire nu aveau, decât atelierele me te ug re ti ce luaser avânt cu revolu ia burghez contra feudalismului. Dar unde vezi tu (în Suedia nu se folose te pronumele de polite e) dadaism, absurdism, nihilism sau alte asemenea r ciri i r cisme în Biblie? Toate aceste curente literare i artistice sunt teribilisme, sunt elabor ri sofisticate ale unor tehnici literare din cultura oral . Î i trag seva, toate, din umorul prezent sub diferite forme în crea iile orale, ale genera iilor trecute de rani români. Curentele astea moderniste s-au tras din folclor, dar nu s-au tras de tot, a a c i-au cam pierdut umorul. Aici intervine o problem : au ap rut perturba ii între emisie i recep ie. Emisia este comedie, receptat ca tragedie. Iar fanfaronada glumea e luat drept mare filozofie serioas .

Filozofie pentru snobi i semidoc i. Difrac ia recep iei se vede cel mai bine la Eugen Ionescu, care spunea c , la piesele lui, jum tate din spectatori râdeau, iar jum tate plângeau.” Ca o parantez , la piesele lui în Suedia, nimeni nu a râs. Au fost percepute ca tragedii mai tragice decât cele grece ti sau ale lui Shakespeare i au fost scoase din repertoar. Pentru c pleca lumea de la teatru cu dureri de cap. Actorii în i f ceau depresiuni psihice. Suedezii nu v d nimic comic la Caragiale. V d numai tragism zdrobitor. Cei pe care i-am rugat s -l traducem împreun au abandonat. Li s-a f cut r u, le-a provocat migren . La noi nu e a a, pentru c noi râdem de orice pe lume, chiar i de tragedii i de catastrofe naturale, unde nu mai e ridendo castigat mores.

Nu pe to i îi in balamalele.

Arne Ruth a r mas pe gânduri, a dat din cap i a zis c bine.

-i scriu un articol cu r spunsul la întrebarea lui despre cum se poate explica misterul cu avangarda român . Cât mai amplu, ca aib de unde s taie. S -l g seasc luni diminea pe mas .

Eram joi seara, iar eu urma s muncesc la Volvo pân vineri diminea a, apoi s fiu vineri prezent la liceu. Când s -mi mai fac i lec iile date de profesori pentru luni? i cine era dumnealui?

- „Ursäkta! Cu cine am avut onoarea?”

A zâmbit cu superioar în elegere i mi-a spus c era Arne Ruth, redactor ef al sec iei de cultur de la Dagens Nyheter, cumulând i func ia de redactor ef peste tot cotidianul. De unde -l cunosc eu? Mie îmi ardea de citit ziare? Ve i zice desigur: Cum a a, s traverseze dita-mai barosanul Suedia de-a latul, ca m întrebe tocmai pe mine? De ce nu l-a întrebat pe ata atul cultural de la Ambasada României la Stockholm, la un pahar de ampanie? Sau s fi dat telefon la românii care predau limba român la Universitatea din Lund. Nu mai erau al ii de întrebat?

Tocmai un muncitor necalificat, ca mine? Nu v mai mira i: Prin martie 1989, într-un moment de entuziasm incon tient i de speran e de arte, am trimis la Dagens Nyheter o cronic despre greva scriitorilor de la Uniunea Scriitorilor din Bucure ti, ce ziari ti fuseser aresta i i ciudata epidemie de sinucideri, din

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

culisele puterii. Redac ia a trimis articolul meu la ministerul afacerilor externe din Stockholm, s întrebe dac într-adev r putea fi a a ceva la Bucure ti. Dup o îndelungat i bine-chibzuit cump nire, de comun acord cu Ambasada Suediei la Bucure ti, cei de la externe le-au r spuns c puteau s -l publice. A ap rut pe 1 iulie 1989. Astfel, DN a fost primul ziar din Europa i poate singurul din lume, care a tras semnalul de alarm înaintea cutremurului la care nimeni nu se a tepta, dar care avea s vin , cu epicentrul la Berlin i apoi la Bucure ti. L-am tradus i l-am trimis imediat la mai multe ziare române ti din exil. Unele l-au publicat, altele s-au sup rat, cic ei nu public articole deja publicate. N-am în eles cum pot fi a a siguri c cititorii lor sunt abona i la ziarele concurente i nu mai au nevoie de ziarul lor.

Dup articolul din DN, mul i suedezi m-au c utat s st m de vorb . Le-am deschis u a, iar unii din ei mi-au deschis u i. Dup cinci ani, m-au cules de la Volvo i m-au pus unde nici nu a fi visat. Eu m împ casem cu mine însumi i m consideram norocos apuc s ies la pensie de la Volvo. Uite c cineva acolo sus m iube te i pe mine, ca în Somebody up there likes me too. Dante ne înva c drumul spre paradis trece prin infern. Cine crede c iadul sta sau altul, prin care trecem, e ve nic, se în eal . E un coridor, un prag peste care vom trece. Niciun necaz, nicio nenorocire, niciun blestem nu e ve nic. Sunt toate doar praguri de trecut. Toate iadurile trecute au trecut. Etern este numai paradisul pe care îl construim noi în ine, în jurul nostru sau în untrul nostru, cât i eternitatea noastr . Pesimismul sau optimismul se adeveresc. Cum tragi, a a ajungi. Pesimi tii r mân acolo unde merit s r mân . Optimi ti ajung acolo unde merit ajung . What you think is what you get.

Arne Ruth a dat s plece, a f cut un pas înapoi i a zis c Dinu Lipatti este cel mai mare pianist al tuturor timpurilor, de o virtuozitate legendar . Avea toate pl cile lui Lipatti. I-am r spuns noi suntem mai zgârci i cu laudele când e vorba de ai no tri i eu n-aveam nicio plac cu Lipatti, nici n-a fi avut la ce s o ascult. Când s o ascult? Nu i-am mai spus c m gândeam la dic ionarele noastre... cioclopedice unde românii ajun i vârfuri ale culturii mondiale beneficiau de mai pu in aten ie decât vreun agronom care a... amelioriza ionat tiule ii de porumb în B gan. tiam c mul i români celebri în Occident, în ar au fost înv lui i în t cere, al ii calomnia i sau subaprecia i chiar i în lucr ri de referin i nu tiu s mai fie vreo ar care s fie atât de vitreg cu cei mai buni fii ai ei. Când nu li se poate contesta valoarea, li se contest op iunile politice, moralitatea, patriotismul sau na ionalitatea, religia ori sunt martiriza i pe altarul urii fa de lumin , ca Miron Costin, Nicolae Iorga i câ i al ii au mai murit prin închisorile comuniste, ca Alexandru Marcu i nu mai tiu câ i, de s-ar putea face o enciclopedie cu ei. Într-un cenaclu sub acoperi ul Academiei, prezidat de Alexandru Balaci, un cercet tor ne-a comunicat în 1976 rezultatul investiga iei sale asupra porc riei pe care i-au f cut-o lui Brâncu i dumnealor Sadoveanu, linescu i al i academicieni. V d pe Net c altcineva a descoperit asta recent, ca o noutate de ultima or .

N-o fi destul cât r u ne fac str inii, mai denigreaz i ai no tri principalele valori ale neamului nostru. Alte ri se laud cu scriitori sl bu i i pl tesc s fie publica i în alte limbi. Ce s mai zicem de ri cu istoria literaturii plin de poe i, ce exceleaz în special prin cantitatea produc iei i prin reedit ri. Cel mai mare i mai autentic poet liric francez este o românc : Anna Elisabeth

39

Bassaraba, principes Brâncoveanu, contes Mathieu de Noailles, în jurul c reia evoluau Marcel Proust i alte celebrit i, ca asteroizii în jurul soarelui. Fac o parantez : am v zut recent c liceul din Evian-les-Bains poart numele ei. Iar tat l ei are un monument magnific în centrul ora ului, pe care l-a f cut s fie ceea ce este, pe banii lui brâncovene ti, sco i din ar de la noi, rup i de la gura ranilor. Închid paranteza. În Fran a, sumedenie de autori au scris c i voluminoase cu titlul Vercingetorix,în edi ii fastuoase, de un lux nemaipomenit. Despre Vercingetorix au scris mai mul i scriitori decât r zboinici a avut el. Citisem în copil rie o carte cu titlul Decebal, a lui B. Jordan, pe hârtie de ziar. V d pe Wikipedia c s-au mai scris înc cinci c i despre Decebal. De ce a a multe, dac mai aveam deja una? În clipa când scriu, ceea ce confirm legea concordan elor cosmice pe care nu a formulat-o nimeni, primii un mail de la un fost coleg de facultate, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor: „Cât prive te aceast adev rat apeten a autodevor rii la români, s-ar putea scrie despre ea mult i bine. Aproape nimic din ceea ce am avut valoros n-a sc pat nemânjit i necontestat.

De noi în ine, fire te. Gânde te-te numai la Brâncu i. Geniul unanim recunoscut al sculpturii moderne. Vrea omul s lase o mo tenire statului român. Noi refuz m, ba i îl denigr m. Denigra i au fost i Eliade i Cioran (cel mai mare eseist francez de la Montaigne încoace). Eminescu, zice un fost director al ICR, este scheletul nostru din dulap, de care trebuie s sc m. La Arghezi strâmb m din nas (“putrefac ia poeziei i poezia putrefac iei”).

Despre Blaga zicea unul c e Marele Anonim al poeziei române.

Caragiale a fost acuzat de plagiat. Slavici de spionaj. Arghezi de colabora ionism. Eminescu de ovinism. Despre Miori a ai spus tu destule. Ce s mai discut m? Pe lâng c avem pu ini, îi mai i facem de rahat!” (Dan Flori a-Seracin).

Arne Ruth s-a dus pe continent, iar eu m-am dus la Volvo, la uzinele Torslandaverket. La banda de montaj m-am sim it mai bine decât oriunde. Nimeni nu a încercat s -mi ia postul i uneltele din mân . Mâinile lucreaz singure, iar capul e liber s zburde unde vrei. Dar de ast dat n-a mai zburdat unde voiam eu, ci a zburat la întrebarea vikingului. Toat noaptea am scris în cap tot felul de lucruri i n-aveam cum s le pun pe hârtie, cu mâinile ocupate de piese componente. Visam c scriam i nu scriam nimic.

A doua zi, dup ce am venit de la liceu, am dat telefon pe la mai mul i universitari români i pe la scriitori, din ar i de prin diaspora, ca s -i întreb ce s r spund la întrebarea vikingului despre cum se explic misterul cu ivirea vertiginoas a avangardei culturale române, f s mai fi fost înainte al i români care s î i fi pus vizibil amprenta în cultura Occidentului. S-au eschivat de la întrebare, r spunzându-mi cu toat bun voin a, ca între compatrio i, s nu uit s scriu despre Anna de Noailles, despre Matila Ghyka i despre mul i al ii. Le-am precizat c nu mi s-a cerut s vin cu un pomelnic de nume, deja cunoscute de redactorul ef. Nu pot s dau la redac ie un acatist ca la biseric .

Mi s-a cerut s r spund la o întrebare de analiz . Iar eu nu tiu ce analiz s fac ca s -i r spund. „S nu ui i de Palade, cu premiul Nobel! S zici i de Paulescu, cum i-au furat premiul Nobel! i de Nadia Com neci!”

Sâmb i duminic m-am dus s fac ore suplimentare la Volvo, ca s nu-mi pierd creditul moral, aureola de arbetsnarkoman (drogat cu munca) i mai ales banii. Acolo, în pauzele de lucru, puteam s scriu mai bine decât oriunde, f s

40

Domnul de Rouã

mai v d telefonul care m decep ionase cu dialogul absurd, la care nu m-am a teptat. Duminic noaptea am b tut la ma in spunsul. Luni diminea a, în 8 ianuarie, la ora 8 „trecute fix”, când au deschis la po , i-am trimis paginile prin fax lui Arne Ruth la Dagens Nyheter. Apoi m-am dus la liceu, unde profesoara ne-a spus c Ovidiu a fost exilat în Bulgaria la Varna. Mi-am inut din ii dinaintea limbii. Eu nu eram pl tit ca s îi dau ei lec ii, ci venisem acolo ca s ob in un certificat, care îmi trebuia pentru ca intru la facultate. Unde ni s-a spus de la în imea catedrei universitare c amazoanele nu au existat în realitate, ci sunt un mit cu justificare freudian . Hârtiile mele colare... Eu nu le acord nicio valoare. Oricum, prind bine, într-o societate cu temelii de hârtie. Când mai dormeam? În timp ce conduceam ma ina i când mâinile montau fiare. Mi s-a întâmplat la volan s nu tiu dac acceleram în drum spre cas ori în drum spre Torslandaverket.

Vedeam eu, când ma ina ajungea singur în parcare i m d deam jos. Nu crede i? În prima zi de armat , ofi erul ne-a înv at cum poate un soldat s doarm în dou minute, mai mult decât alt soldat în dou ore. A f cut cu noi exerci ii practice, singurul lucru util înv at în armat .

Modestul meu articol cu avangarda român a fost inclus în cele trei pagini, sau câte au fost dedicate culturii din România, din ziarul de duminic 14 ianuarie, pentru c duminica se vinde în mai multe exemplare. Nu tiu nici acum dac i-am r spuns bine lui Arne Ruth i dac în DN am scris un adev r sau baliverne despre cum se explic originile impetuoasei avangarde române ti în revolu ia cultural interbelic . Explica ia succesului alor no tri o fi inspira ia lor din folclorul românesc? Sau Cineva acolo sus ne iube te? Cine? Ciobanul din Miori a? Luceaf rul? Eminescu?

Zalmoxes ori Gebeleisis? Dac ne iube te, atunci ce planuri mai are cu noi? i trecur anii. M-a c utat suedezul Tom Sandqvist, profesor universitar de teoria artei i istoria ideilor. Încântat de cuno teal .

Citise articolul meu din DN i voia s -mi pun sumedenie de întreb ri. El se documenta pentru o carte despre anvergura avangardei române, ce a început cu dadaismul. Nu tia române te.

Nici fran uze te. Atunci cum se documenta despre literatura românilor la Paris? Nota stenografic ce îi spuneam. Desigur c î i continua turneul pe la al i români. Astfel a încropit cartea Dada öst: rumänerna p Cabaret Voltaire, Signum, Lund, 2005. Pe care o citez în Miori a - Izvorul nemuririi, numai a a, ca s înt resc afirma iile mele despre r cinile avangardei române în folclorul românesc, cu cartea de referin a unui profesor universitar, a c rui autoritate nu-i vine oricui s o conteste.

- Folclorul? Este cea mai trainic i mai longeviv component din cultura român , este coloana vertebral i vâna.

De acolo i-au tras to i creatorii moderni i chiar clasicii seva.

Folclorul este baza fundamentului i fundamentul bazei. E capitolul unu i deschiz tor de drumuri, din istoria literaturii române, oricât ar ignora asta doc ii no tri ignoran i, cu n rav de nega ion ti. Cei ce au scris istoria literaturii române încep cu literatura bisericeasc . Cu asta începe literatura la români? Pân atunci cu ce s-au hr nit românii? Cu agheasm pe pâine? De mii de ani s-au hr nit cu literatura oral . Istoria literaturii române începe cu literatura oral a românilor. Iar literatura oral nu începe cu însemn rile folclori tilor i nu este contemporan cu noi, cum zice folcloristul Adrian Fochi, ci este adev rata literatur român veche, arhaic . Basmele noastre con in o mitologie mult mai veche

Anul III, nr. 4(12)/2018

decât cea greco-roman . i cu divinit i morale, nu amorale ca la greco-romani. Literatura oral a început cu mii de ani în urm , sa transmis din gur în gur i a urmat evolu ia limbii române. Cine a mai venit cu abera ia c formarea limbii române începe odat cu tip riturile i cu o exclama ie compus doar dintr-un verb i un substantiv, notat de str ini pe buchii grece ti? Cine minte împotriva ra iunii i a bunului sim ? Limba român poate fi la fel de veche ca i literatura oral . Ambele s-au transmis i au evoluat împreun . Eminescu, dup ce a acumulat atâta cultur universal , nici nu s-a gândit s se îndep rteze de aceast literatur oral str veche i cizelat de multe milenii, reeditat verbal mereu i mereu. Se tie c de la literatura oral ne vine continuitatea i unitatea limbii peste atâtea teritorii separate i totodat unite prin mari forma iuni geografice i catastrofe ale istoriei. Geniul suprem al literaturii române s-a inspirat din crea iile orale ne ti i le-a valorificat pe cel mai înalt nivel intelectual. Poe ii nu se mai puteau desprinde de farmecul modelului eminescian i de stilul lui cult, cu rezonan e folclorice. Co buc, ca s elibereze poezia de modelul eminescian a recurs... tot la folclor. Avangardi tii români, au debutat în ar i nu se puteau îndep rta de izvoarele lor folclorice, sub zodia c rora se n scuser i unde se ad paser .

Singura lor solu ie ca s î i afirme individualitatea era s se îndep rteze de surse, s plece departe de ar , s se autoexileze la Paris, Mecca românilor. Dar nici departe de ar nu au putut închide ferestrele prin care continuau s respire aerul cu miros de fân proasp t cosit, din folclorul de acas . Orice ai face i oriunde te-ai duce, limba, patria i cultura din patrie le iei peste tot cu tine, în cap i în inim , în sânge. Se poate face transfuzie de sânge, dar nu se poate face transfuzie de mo tenire cultural .

Moderni tii nu s-au putut elibera de mo tenirea folclorului.

Folclorul le oferea certitudini existen iale i artistice. Astea nu le puteau ob ine de la filozofii i arti tii occidentali, oricât de colosali ar fi fost ace tia, cu g selni ele lor de moment i neverificate de trecerea mileniilor. Folclorul ac ioneaz ca un magnet asupra literaturii, muzicii, artelor plastice, vestimenta iei, arhitecturii, ba chiar i asupra spectacolelor ultratehnicizate, dac nu chiar i asupra filozofiei. Fascineaz ispititor, cople itor i ac ioneaz centripet asupra tendin elor centrifuge. Moderni tii no tri, încuraja i de publicul occidental, i-au luat-o în cap. Î i închipuiau ei erau alfa i omega. Au refuzat s cread c alfa i omega nu erau ei, ci folclorul. Folclorul le-a fost temelia i r cina. O dovede te îns i opera lor. Cum s vad asta occidentalii, când ei nu cunosc literatura oral român ? Nu po i s tii c cineva seam cu ta-s u, dac nu l-ai v zut pe ta-s u.

Folclorul românesc este un patrimoniu na ional, dar nu este rezervat numai pentru români. Chiar i cei de alt na ionalitate, etnie sau alt religie i afla i pe culmile culturii, au fost fascina i de crea iile ranilor no tri. Béla Bartók i-a dedicat cei mai productivi ani din str lucita sa carier interna ional pentru a umbla pejos prin sate, unde nota cu mâna cântece române ti, cu melodia i versurile lor. Astfel i-a îmbog it propria sa crea ie cât i repertoriul tarafurilor ungure ti. Nu. Nu a furat. A cules folclor muzical. A oferit Academiei române toat culegerea sa de folclor muzical, îns academicienii au respins oferta lui. Bartók Ie-a tip rit în Occident pe banii s i. Academia a refuzat s primeasc volumele trimise. La 30 de ani dup moartea lui, s-au reeditat în America în cinci volume mari, iar Biblioteca Academiei le-a acceptat. Un volum cuprinde muzica cu texte licen ioase,

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

umoristice. „Hai la hor s juc m, fata s ne-o m rit m. Ferice de noi c-om da-o, vai de pielea cui o lua-o. Nu mai vede hain nou , nici c ma cu abace, nici izmene cum îi place.” (Cu metagram pentru cuvântul „pielea”.) Românii sunt atât de boga i, încât nu consider transferul de muzic româneasc la unguri sau la al ii ca un furt na ional, ci ca o dona ie generoas , f cut altor na iuni.

Românii au donat modei interna ionale iia, f s cear drepturi de patent ca americanii pentru Coca-Cola. Sau câte alte inven ii române ti mai sunt, ca stiloul, insulina, avionul cu reac ie i nu mai tiu câte altele. Gheorghe Zamfir, Grigore Lese, Dana Dragomir (Pandana) i mul i al ii se îmbrac ne te, dar sunt oameni cultiva i, cu studii superioare. Zamfir s-a f cut cunoscut întâi ca mesager al muzicii populare i abia apoi a compus muzic cult .

Nu tiu dac occidentalii au priceput ironia lui fin : cu naiul unui zeu p gân, cel mai afurisit de c tre biseric , Zamfir a sfin it catedrale gotice. S nu- i vin s râzi de cine trebuie? Românii pot s râd de orice i de oricine, îns nu po i s râzi cu oricine.

Nu. Avangardi tii nu sunt iconocla ti. Mai degrab aici ar fi vorba de conflictul dintre tradi ionalism i nonconformism. Sar putea ca astea s fie dou polarit i ale spiritului românesc. O dihotomie probabil inerent atât la individ cât i la dimensiuni na ionale, având ca rezultat inteligen e ce reu esc s îmbr eze i soarele i luna. Ca Eminescu: i basmele noastre arhaice i filozofia german i formul ri stilistice tipic franceze. Sau i muzica popular i cea cult . i compozitor i interpret. Ca Zamfir, Lipatti, Porumbescu sau Enescu. Muzica simfonic a lui Enescu nu este compus chiar de el. Era deja compus cu milenii în urm , de tre ni te rani anonimi, cunoscu i sub pseudonimul colectiv de Orfeu. Enescu doar a orchestrat muzica popular la în imea celei mai str lucite perfec iuni simfonice. El reediteaz muzica arhaic , pentru ca s auzim cum cânta Orfeu. Aceea i dihotomie soare-lun , la Mircea Eliade: om de tiin cu cele mai clare i mai indubitabile teorii, dar i prozator fantast, de nu mai tii unde e pragul dintre real i ireal, încât te trec fiorii i i se face p rul ciuc .

Voi, suedezii, îl diviniza i pe Celibidache într-atâta, încât nui mai spune i dirijor, ci îl numi i divinul, fiindc a ctitorit orchestra simfonic de la Göteborg, a scos-o în lume i a f cut-o s fie mândria interna ional a Suediei. Da, divin. Îns Bucure tiul a dat dirijori care n-au mai ie it nic ieri altundeva, dar la care se închin chiar i divinul Celibidache.

De unde vine pesimismul lui Cioran? Mda, e nefiresc la un român. Pare s fie o negare a optimismului din toat literatura oral . O fi crezut c basmele cu victoria binelui împotriva r ului sunt pove ti pentru adormit copiii i nu a înv at nimic din ele. So mai fi luat i dup gogori ele cu care ne-au împuiat capul comentatorii Miori ei, ce au în eles ciobanul cu totul altfel decât este. Fiecare i-a proiectat pe cioban propria sa fire, frustr rile i experien a sa de via . Fiecare îl vede pe cioban a a cum este el însu i. Altfel cum s-ar putea explica acuza iile de pesimism, fatalism, la itate, ba chiar i de crime i toate celelalte mâr vii pe care unii comentatori le pun pe seama ciobanului? Academicianul Romulus Vulc nescu sus ine c ciobanul din Miori a e condamnat la moarte pe unsprezece acuza ii. Cic a comis toate felurile de crime pedepsite cu moartea în dreptul cutumiar. Hai, -o-ncolo, c prea e de oaie.

Cioran, care îl cuno tea pe Eliade, s-o fi intoxicat de pesimismul i fatalismul savan ilor, bine îndrept it de situa ia în

41

care ajunsese România dup invazia sovietic i ocupat de români. Sau poate c pesimismul lui o fi cumva doar un scepticism fa de cultura francez i în general occidental , la care sa remorcat? A a îi trebuie, dac a uitat s mai bea din izvoarele folclorului din Carpa i. Sau poate c provine genetic din istoria ingrat a românilor ca str jeri la poarta Europei. Dar nici aici nu sunt sigur c aceasta ar fi ceva prioritar în menirea istoric a românilor. Fiindc românul s-a n scut poet, iar nu soldat, ca prusacii. Menirea românilor este prop irea artelor frumoase, a valorilor umaniste, a omeniei. A cuvântului i a binelui. La asta nu ne bate nimeni. Omenia noastr , cu cuvinte potrivite, o s bat neomenia celor ce umbl cu vorbe am gitoare, cu tertipuri financiare i cu planuri criminale împotriva omenirii.

S-ar putea ca Despre inconvenientul de a te fi n scut s fie o elegie na ional ? Nu tiu. O fi un antipod al Ciocârliei lui Enescu.

Orice om i orice popor poate avea diferite st ri suflete ti, nu numai una. Eminescu a scris elegii, dar i poezii militante, electrizante, mobilizatoare. De asta i vor du manii tradi ionali, prin cozile lor de topor, s renun m la Eminescu, ca s renun m la idealurile noastre, la tot ce avem i s nu mai fim cine suntem.

Poate c este o elegie existen ial , a tuturor, dar i a noastr . E o durere c reia românii cel mai adesea îi dau o tent de autoironie, biruind-o astfel prin râs i optimism, amintindu-ne genetic, din sânge, de la Zalmoxes, a a cum se tie i de la Herodot, c suntem nemuritori. Tr im cu to ii în nemurire, pân când uit m c suntem nemuritori. A zice c mai degrab e o elegie individual , numai a lui Cioran, oricât ar fi de mul i români care î i dau cu pumnii în cap c s-au n scut. Le trece repede i apoi râd.

Dar i Cioran râde cu gura pân la urechi într-o fotografie.

Am pus-o în Miori a -Odödlighetens källa, editat la Stockholm.

Mi s-a p rut cea mai reprezentativ pentru el. În fotografia aceea eu cred c el râde în eternitate, de Sartre i de to i cei ce v d la el pesimism. Mi-a spus odat un dobitoc, un psihiatru, dar nu din România, incon tient c manifesta toate semnalmentele de schizofrenie specifice bolii numite în Fran a narcisism pervers, el vedea la Cioran schizofrenie. Îi trata pe al ii i nu se trata pe sine. Fiecare vede într-o carte sau la altul o oglindire a propriului u suflet. Sau nu vede nimic. Eliade zice c el nu vede în Miori a nici pesimism i nici optimism, le exclude pe amândou . Eu sunt prea a a cum sunt i nu pricep: Atunci ce a v zut Eliade în Miori a? Ce a v zut mai mult, decât un prilej pentru a se da bine cu st pânirea? A acreditat teoriile comuni tilor despre Miori a, ca s î i preg teasc întoarcerea triumfal în ar . Dorul de ar la îmboldit, s-a gr bit i ne-a dat la repezeal o carte nedemn de competen a i de prestigiul lui. Îns , dac Nicolae Steinhardt sau al ii v d în De la Zalmoxis la Gengis-han un liturghier sau o cazanie, a a v d ei. Fiecare vede ce vrea s vad . Eu am v zut în pesimismul lui Cioran sau al lui Schopenhauer optimism tonifiant.

Cum s nu se poat mai r u de a a? S fim optimi ti, se poate. Cu cât mai multe rele i belele vor c dea pe capul nostru, cu atât mai dârzi ne vom scutura, ne vom mobiliza în lupta binelui contra ului i vom r zbi prin orice ar fi. De e pace, de-i r zboi, bucuro i le-om duce toate, cum ne înva Eminescu. Iar în cartea de telefon eu v d numai oameni inteligen i. A a e liber fiecare s citeasc o carte cum vrea i s cread ce vrea. Credin ele sunt întotdeauna diametral opuse: exist Dumnezeu, ba nu exist . i unii i al ii cred, a a e când nimeni nu tie nimic. Eu a zice s citim inconvenientul lui Cioran invers, ca o laud vie ii sau despre

42

Domnul de Rouã

inconvenientul de a nu te mai na te înc odat . Dac nu, r mâne inconvenientul de a nu fi în eles nimic de la via .

Care e cel mai important component al literaturii populare române? Cred c sentimentul fr iei cu natura i cu to i oamenii, optimismul, încrederea în izbânda binelui, cultul pentru valorile etice i estetice. i mai este tezaurul de în elepciune multimilenar , din întreaga produc ie literar oral , cu în elepciunea comprimat aforistic în zecile de mii de proverbe i zic tori, cum niciun alt popor nu mai are. De la T rt ria, Hamangia, V dastra sau Cucuteni încoace ni s-au umplut hambarele cu proverbe i zic tori i avem gigantica colec ie de proverbe a boierilor Gole ti. S-a tip rit doar o mic parte din ce au cules Gole tii. Cea mai mare parte a colec iei lor a r mas netip rit i nimeni nu se încumet s o tip reasc în întregime. Gole tii au f cut o munc faraonic . Cu câ i scribi or fi lucrat?

Ce îmi place mie cel mai mult din folclor? La fel ca i în literatura cult i în filme: umorul. Românii folosesc umorul ca arm mai efectiv decât argumentul persuasiv, care bate apa în piu . De la ironia cea mai fin i insidioas , pân la sarcasmul cel mai mustos, folclorul cuprinde toate categoriile de râs, în toate situa iile i pe gustul tuturor. Folclorul ne înva umorul ce izbucne te în hohote de râs, râsul de te dor f lcile, cât i râsul untric, de li se taie la to i respira ia, se ab in s nu explodeze i nimeni nu mai mi , nu mai clipe te. Ah, ce ne unge la inim !

Eram de Cr ciun la masa unui guvernator de provincie geografic (landshövding = petenie de ar ). E o func ie onorific , f nicio putere politic , un fel de cimitir al elefan ilor când devin deranjan i. Guvernatorii suedezi sunt un fel de viceregi reprezentativi, neimplica i în politic , la fel ca regele. M-a plasat la dreapta lui - nu regele ci guvernatorul - i mi-a povestit pentru a nu mai tiu câta oar , c a vorbit cu Ceau escu la o recep ie, la palatul regelui Suediei. Nu unde locuie te regele zilnic, ci unde prime te efii de state. Cuno team urmarea, dar l-am ascultat cuviincios, ca i cum n-ar mai fi povestit asta de atâtea ori. Mereu spunea c avea o mare admira ie fa de Ceau escu, pentru c ia cerut lui, guvernatorului, s -i împrumute castelul, ca s dea o recep ie de reciprocitate în cinstea regelui. I l-a împrumutat. I-a mai cerut i s -i dea un joc de ah, de dimensiuni mai largi decât cuprindea guvernatorul cu bra ele, f cut de nu tiu ce renumit artist suedez, din cristal sau nu mai tiu ce material. Îi trebuia ca -l dea cadou nu mai tiu c rui ef de stat, cu care se pogodea Ceau escu i punea rile la cale. I l-a ob inut i i l-a trimis prin ministerul de externe. Nu mai t cea de Ceau escu. Eu nu ziceam nimic, ca de obicei. Ascultam, t ceam i mâncam. Ca Cezar: veni, vidi, vici. La mâncat, zici c parc a fi profesionist.

Poate c ridica i din sprâncean : Cum se f cea c eu, un terchea-berchea de imigrant, eram musafir la masa dat de Cr ciun de c tre un guvernator? i înc la dreapta lui. Nu la castelul unde primea oaspe ii oficiali, ci unde locuie te zilnic. Cine era guvernatorul? Nu pot s v spun cum îl cheam , pentru c v d în Wikipedia c tr ie te. În curând bate suta. Ei bine, eram acolo de Cr ciun întotdeauna, pentru c fiica lui... era efa mea. Înc un motiv ca s nu dau nume. Guvernatorul, un om cu educa ie aleas , nu caracalean ca mine, i cu usage du monde, nu ca mine antierist, fiind o gazd excelent , sparge t cerea i zice: „Englezii de Cr ciun taie curcanul. Polonezii fierb pe tele. Voi cum serba i Cr ciunul în România? Am auzit c voi t ia i porcul. A a e?” / „Nu. Noi împu m porcul.”

Anul III, nr. 4(12)/2018

Vasile MILITARU

Am vorbit cu Mo Cr ciun Mo Cr ciune, Mo Cr ciune, - vr jitor cu barba alb , Ce te-ar i la to i copiii în a visurilor salb , Cât sfânt bucurie mi-aduceai, - la toate leac, Când veneai, luptând prin vifor, mai acum un sfert de veac!

Te-am v zut în vis i-azinoapte, Mo Cr ciune bun i sfânt: Se f cea c , - eu, c runtul, - tot copil ca-n vremuri sânt, Îns , trist ie ind în cale- i i de doruri mari p truns, Tu m-ai întrebat, mo nege, de ce-s trist, - i i-am r spuns: „Mo Cr ciune, Mo Cr ciune, - vesel nu mai pot s fiu, Fiindc azi, - nu tiu de unde, - tiu atâtea câte tiu: i, anume, tiu, mo nege, c , în tolba ce-ai în spate, Tu duci daruri la copiii ferici i de prin palate; Duci acelor cari în lume sunt în adev r boga i, Ce-n c minuri mângâioase au i mame, au i ta i, Îns ui i mereu orfanii arunca i de nenoroc În coliba f pâine, în bordeiul f foc!… i-astfel, sfinte Mo Cr ciune, - pe când unii veseli cânt , Înc rca i de-atâtea daruri ce le-aduci în tolba sfânt , Al ii, tri ti, cu frigu-n oase, lunecând pe-al mor ii iaz, Plâng în umbr i le-nghea lacrimile pe obraz!…”

Vasile Militaru (n. 19 septembrie 1885, Dobreni, Giurgiu - d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet i scriitor român na ionalist, fost de inut politic sub regimul comunist din România. N scut într-o familie foarte s rac de rani (plugari), face doar patru clase. Debuteaz cu versuri la 15 ani. Primul volum de versuri, „Strop de rou ”, îi apare în 1919. Fiind remarcat de mai mul i oameni de cultur ca: Barbu tef nescu Delavrancea, Alexandru Vlahu , Duiliu Zamfirescu, începe s publice în ziarul Universul între anii 19271930. Devine cunoscut printr-o serie de fabule publicate în revistele Drum Nou i Porunca Vremii. Temele predilecte ale poeziei sale sunt ortodoxia, na ionalismul, oamenii simpli, satul românesc.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

43

Doina DR GU

POSTMODERNISMUL (defini ie, istoric, caracteristici) Postmodernismul este o mi care cultural , artistic i ideatic , ap rut în deceniul al aselea al secolului XX, în Statele Unite ale Americii i r spândit apoi în Europa. Ini ial a ap rut în arhitectur , apoi în literatur , filozofie, în domeniile de teorie critic , art , sociologie, tiin e politice.

Termenul „postmodern” a intrat în lexiconul filosofic odat cu publicarea studiului La condition postmoderne, în 1979, al lui Jean-François Lyotard.

Postmodernismul se caracterizeaz , în general, prin excluderea noului i ineditului, negarea (refuzul) ideii de progres i întoarcerea la formele tradi ionale.

Ideea central a postmodernismului rezid în faptul c „problema cunoa terii se bazeaz pe tot ce este exterior individului”1 .

Retorica postmodernismului este anti-iluminist , cunoa terea este legat de timp, spa iu, pozi ie social sau al i factori ce intervin în con tiin a individului în procesul de construire a punctelor de vedere ce interac ioneaz în procesul cunoa terii.

Postmodernismul nu poate fi explicat i apreciat critic decât în rela ie cu modernismul; modernitatea fiind o perioad istoric din evolu ia omenirii ce s-a derulat între iluminism (sec. XVII) i primii ani dup cel de-al doilea r zboi mondial. În definirea termenului de postmodernism exist totu i dificult i, deoarece, acest curent fiind subiectul unor dezbateri partizane, sunt atâtea defini ii câ i teoreticieni exist . Problema delimit rii acestui curent implic nevoia de raportare la o alt direc ie, desf urat sincron, i anume modernismul.

Secolul XX este împ it, de unii istorici, în dou perioade cea modern i cea postmodern -, iar al i istorici v d cele dou perioade ca fiind dou etape ale aceleia i ere artistice.

Criticul american de origine egiptean Ihab Hassan, în lucrarea sa From Postmodernism to Postmodernity: the Local/Global Context, aminte te câteva nume care au uzitat termenul „postmodernism” înc înainte ca acesta s fi intrat în lexicon: John Watkins Chapman (pictor de salon englez), între anii 1870-1880, cu sensul de postimpresionism; Federico de Onís, în 1934, cu sensul de reac ie împotriva poeziei moderniste; Arnold J. Toynbee, în 1939, cu sensul de sfâr it al ordinii burgheziei vestice; Bernard Smith, în 1945, cu sensul de mi care a realismului socialist în pictur ; Charles Olso, între anii 1950-1960; Irving Hiwe i Harry Levin, în 1959 i 1960, cu semnifica ia de declin al culturii moderniste înalte.2 În opera sa monumental Studiul istoriei, Arnold Toynbee o defini ie termenului „postmodern”, de i nu în sensul de azi,

numind postmodern perioada istoric ce debuteaz dup 1875, caracterizat prin „pr bu irea utopiei iluministe i prin proliferarea culturii de mas ”3 .

Postmodernism înseamn , pentru Arnold Toynbee, „ira ionalitate, anarhie i o nedeterminare amenin toare”4 . În Statele Unite ale Americii, dezbaterile în jurul termenului „postmodernism” încep prin deceniul apte al secolului trecut, dar termenul este consacrat în 1979, prin apari ia tratatului La condition postmoderne, al filosofului francez Jean-François Lyotard. În literatura român , fenomenul postmodernist ia amploare dup 1980, prima izbucnire fiind produs de un grup de poe i, format în jurul criticului literar Nicolae Manolescu, ce a constituit „Cenaclul de luni”, i de un grup de prozatori, format în jurul profesorului Ovid S. Crohm lniceanu, la „Cenaclul Junimea”. Îns , putem afirma c postmodernismul a intrat în literatura român , mult mai devreme, în a doua jum tate a anilor ’60, desf urându-se pân la începutul anilor ’80, în mod subteran.

Primele reac ii au venit de la „grupul oniric” - Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vintil Iv ncescu, Dumitru epeneag - i de la gruparea prozatorilor cunoscut sub denumirea de „ coala de la Târgovi te” (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Ol reanu, Tudor opa).

Virgil Nemoianu, în „Notes sur l’état de postmodernité” încearc s fac o sistematizare a postmodernit ii, caracterizat prin nou elemente principale: La centralité de l’élément communication/mobilité; La société postindustrielle; La transition de la révolution de Gutenberg [...] au visuel télévise et a la présence virtuelle; L’établissement de nouveaux rapports entre les hommes et les femmes; La tension entre le globalisme et le multiculturalisme; La conscience de soi, l’auto-analyse; La relativisation et l’incertitude des valeurs; Le jeu parodique avec l’histoire; Une religiosité postmoderne.5 În viziunea lui Matei C linescu, tr tura fundamental a postmodernismului ar fi „un „eclectism rafinat”. În Cinci fe e ale modernismului, el afirm c „eclectismul rafinat al postmodernismului, faptul c el pune sub semnul întreb rii unitatea i atribuie valoare p ii în detrimentul întregului la acest sfâr it de secol, ne reaminte te de «euforia decadent » din anii 1880. Dar codul popular pe care îl utilizeaz într-o manier atât de b toare la ochi poate face postmodernismul s semene i cu kitsch-ul sau campul [...]. i, în sfâr it, postmodernismul poate p rea uneori fratele geam n al avangardei...”.6

44

Domnul de Rouã

„Eliberat de obsesia semnifica iilor i de tortura c ut rii adev rurilor absolute”, spune Mircea C rt rescu, în Postmodernismul românesc, postmodernismul „porne te de la acceptarea lumii ca poveste, ca realitate «slab », desfondat , pe care un eu la fel de iluzoriu o poate explora în toate direc iile, cu voluptate senzorial , ca pe o epiderm nesfâr it . Atitudinea uman fundamental fa de lume devine astfel una estetic , hedonist . Aceast estetizare general a lumii, substituind mai vechea atitudine metafizic , este înso it de o legitimare la rândul ei «slab », contextual i consensual , în care ideea de fiin devine, ca pentru Wittgenstein, inoperant : dac exist cumva, despre ea trebuie, în orice caz, s se tac . Acest fapt are consecin e vaste în privin a abord rii estetice a fenomenului artistic. Trebuie spus c estetica îns i renun la ideea de valoare absolut , la no iuni ca «geniu», «capodoper » etc., i c , pe de alt parte, dintr-o disciplin orientat c tre sens (în modernism fiecare text i con ine sau î i caut interpretarea), ea tinde s devin una a «odihnei în obiectul estetic», una a ornamentului.”7 Pentru criticul literar Nicolae Manolescu, postmodernismul este un fel de modernism mai tolerant, poezia postmodern împrumutând „criteriul poeticului”8 din poezia modern . Dac moderni tii au redus poezia la o expresie aproape pur , postmoderni tii au înl turat toate barierele din calea expresivit ii, care, din punctul lor de vedere, trebuie s fie ocant , nu pur .

Postmodernismul „coboar în strad , merge la manifesta ie”9 ; „este f , nu secret, este agresiv, persuasiv, primitiv, nu retractil, muzical, esoteric, enigmatic”10 ; e, în acela i timp, „ironic, histrionic, ludic i asianic.”11 Postmodernismul neag i desfiin eaz tiparele, cenzura, stereotipul, certitudinea, cauzalitatea, permanen a, ierarhia, punând în locul lor concepte ce au ca valori dominante libertatea, toleran a, originalitatea, interculturalitatea, renun area la limite i grani e, amestecul stilurilor, discontinuitate, descentralizare.

Omul postmodern nu mai caut profunzimea, ca în modernism, el tr ie te în alte universuri, în care cunoa terea înseamn alunecare, „mângâiere” a suprafe elor, iar „procesul de coborâre a artei în cotidian a devenit pervaziv”12 i totul se dizolv în spaiul experien ei umane obi nuite.

Dac modernismul „se consider pe sine o culminare a c ut rii unei estetici a iluminismului, o etic ”13 , postmodernismul se ocup de modul în care „autoritatea unor entit i ideale (numite metanara iuni) este sl bit prin procesul de fragmentare, consumism i deconstruc ie”14 . În viziunea lui Jean-François Lyotard, postmodernismul încurajeaz ideea de fragmentare, de fracturare, de fluiditate, de multiplicitate, de pluralitate i, în schimb, critic existen a unor universalii monolitice.

Postmodernul, spune Mircea C rt rescu, „nu creeaz , ci mimeaz , ia în derâdere, fantazeaz . Nu exist pentru el valoare stabil i inatacabil . (...) Postmodernul tr ie te ironia cu atâta intensitate, încât ea, pân la urm , dispare, la fel de pervaziv ca i aerul pe care îl respiri. Este un tip de ironie special, numit de Alan Wilde ironie suspensiv .”15 Postmodernismul este definit i într-un mod mai larg, desemnând cam toate curentele de gândire de la sfâr itul secolului al XX-lea.

Criticii marxi ti cred c postmodernismul este un „simptom al capitalismului târziu”16 .

Anul III, nr. 4(12)/2018

În contextul postmodernismului, un concept important asupra limbii este ideea de „joc”, acest lucru însemnând schimbarea cadrului de conexiune al ideilor, permi ând sensuri figurate sau trecerea unui cuvânt de la un cadru de referin la altul ori de la un context la altul.

Postmoderni tii atribuie sau las o mare libertate cititorului în modalitatea de a interpreta i construi textul.

Vattimo vorbe te despre „sentimentul de depeizare, de dezinser ie a omului din lume prin pierderea treptat a sim ului realit ii, într-o societate a comunic rii generalizate”17 , lumea real se dizolv devenind „coplanar ” cu diverse lumi virtuale pe care omul le locuie te simultan.

Ihab Hassan, în Postmodern Literature and Criticism, define te critica literar ca „the politics of literary misunderstanding”18 , subliniind faptul c ea îns i trebuie s i asume paradoxul, contradic ia, nedes vâr irea, ov iala caracteristice întregii gândiri actuale. Grani a dintre literatur i critic tinde s dispar , iar cele dou discipline caut s se apropie tot mai mult, astfel încât operele literare încep s i con in propria teorie i critic , iar lucr rile critice cap veleit i de scrieri literare. În artele vizuale, postmodernismul încearc s detroneze universaliile i fundamentele artei i caut s accentueze diversitatea i contradic ia. Respinge distinc ia dintre arta joas i arta înalt , respinge grani ele i favorizeaz amestecul de idei i forme, promoveaz jocul, ironia, parodia, colajul, multiplicarea, pluralitatea. Andy Warhol este un exemplu al postmodernismului în art prin felul cum „apropie simboluri populare comune i artefacte culturale gata f cute, aducând ceea ce alt dat era considerat mundan sau trivial pe t râmul artei înalte”19 . În arhitectur , postmodernismul a ters grani a dintre stiluri, cându-le s se întrep trund , uneori s se ciocneasc ; suprafe ele au forme variate i sunt însufle ite de contrastul culorilor, referin a i ornamentul i-au g sit loc pe fa ade, iar utilizarea unghiurilor nonortogonale a devenit o preferin . În concep ia unor filosofi postmoderni (Thomas Samuel Kuhn i David Bohm), matematica i tiin ele naturii nu ar fi obiective: „ultima expresie a amestecului dintre filozofie i matematic este matematica cognitiv , care dore te s demonstreze , exact ca orice tiin uman , matematica este totu i subiectiv ”20 .

Mark Poster afirm c „oamenii de tiin proiecteaz pe calculator subiectivitatea inteligent , iar calculatorul devine criteriul prin care se define te inteligen a”21 . Ca i Lyotard, el vorbe te despre transformarea informa iei în marf , iar în noile tehnologii vede un mare poten ial pentru domina ie. Lumea real , adev rat , este perceput i în eleas prin modul i sensurile în care în elegerea noastr asupra realit ii este compus din „multiple imagini, interpret ri i reconstruc ii, puse în circula ie de mijloacele de comunicare, în competi ie unele cu altele i f nicio coordonare central ”22 .

Politologul i sociologul american Francis Fukuyama, în Sfâr itul istoriei i ultimul om, descrie, în sens postmodern, disponibilitatea deplas rii tuturor societ ilor de azi spre o singur form de via social i politic , pe care o consider a fi liberalismul democratic burghez. În filosofia postmoden , un rol important îl joac hermeneutica, dar ea nu d o interpretare textului, nu se concentreaz asupra structurilor func ionale ale textului, ci încearc s ajung

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

la un acord sau consens cu privire la ceea ce înseamn textul.

Gianni Vattimo, în Sfâr itul modernit ii, distinge i ridic problema postmodernit ii la o chestiune de hermeneutic ontologic . El vede eterogenitatea i diversitatea ca pe ni te probleme ce pot fi rezolvate prin dezvoltarea unui sentiment de continuitate între prezent i trecut. inând cont de interpret rile lui Vattimo, conceptele lui Nietzsche i Heidegger pot fi reunite într-o tem comun de dep ire.

Dac Frierdich Nietzsche anun dep irea nihilismului prin nihilismul activ al eternei reîntoarceri, Martin Heidegger încearc dep easc metafizica printr-o experien metafizic de a fi. i într-un caz i în altul, sus ine Vattimo, ceea ce poate fi dep it este un act al modernit ii, caracterizat prin evolu ii progresive. Iar postmodernitatea este v zut , în concep ia sa, ca o nou „turnur în modernitate”, ce presupune dizolvarea categoriilor într-un nou sens, sau gândind în sens nietzschean a dei modernitatea înseamn „a dizolva modernitatea printr-o radicalizare a propriilor sale tendin e înn scute”23 .

Ihab Hassan define te unsprezece tr turi ale postmodernismului, cu care î i construie te propria viziune asupra acestui curent, tr turi ce au un „caracter difuz i eratic”24 .

Dup cum s-a observat, nu toate sunt specifice curentului, unele se suprapun i se întrep trund, altele se pot afla pur i simplu în contradic ie i oricând se pot ad uga i alte caracteristici la fel de pertinente: indeterminarea, fragmentarea, decanonizarea, lipsa-de-sine, lipsa-de-adîncime, neprezentabilul, ironia (sau perspectivismul), hibridizarea, carnavalizarea, performan , participare, construc ionism, imanen .25 În eseul s u From Postmodernism to Postmodernity, Ihab Hassan mai identific înc apte tr turi ale fenomenului, care i au originea în modernism i pe care le nume te categorii negative: urbanismul (caracterizat de fragmentare, diversitate, ecologie, crim , holocaust); tehnologismul (dominat de genetic , informatic , tehnologii spa iale); dezumanizarea (care provoac anarhie, antielitism, absurd, umor negru, parodie, negare); negativismul (care duce la fenomene New Age: magie, animism, mi ri de tip beat, hippy etc.); erotismul (care se îmbog te cu noi specii: romanul homosexual, poezia lesbian , pornografia cosmic ); antinomianismul (prezen a simultan a unor tendin e contradictorii, care explodeaz în contracultur , mi ri de emancipare, Blak Power, feminism, filosofii orientale, misticism, vr jitorie); experimentalismul (care genereaz forme deschise, discontinue, aleatorii, improvizate, nedeterminate, simultaneism, tranzien , joc, fantezie, parodie, multimedia, fuziunea formelor i a limbajelor).26 Postmodernismul, cum era firesc, i-a atras numero i critici; mul i îl caracterizeaz drept un fenomen efemer, care nu reprezint decât o serie de conecturi disparate, ce au în comun doar resentimentul fa de modernism.

Unii critici consider c evolu ia de la modern la postmodern trebuie privit mai degrab ca o grada ie, iar nu ca un tip nou, o continuare, iar nu o ruptur .

Cel mai acerb critic al postmodernismului este îns Charles Murray: „Doar o mod intelectual contemporan , m refer la o constela ie de puncte de vedere care î i vin în minte când auzi cuvintele multicultural, gen, a deconstrui, corectitudine politic , i Dead White Males. Într-un sens mai larg moda aceasta inte-

45

lectual contemporan acoper un destul de r spândit sentiment de neîncredere în metoda tiin ific (...).”27 Bibliografie rt rescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucure ti, 1999. linescu, Matei, Cinci fe e ale modernit ii, Editura Univers, Bucure ti, 1995.

Lefter, Ion Bogdan, Postmodernism. Din istoria unei „b lii” culturale, Editura Paralela 45, 2000.

Vattimo, Gianni, La fin de la modernité, Seuil, Paris, 1987.

Nemoianu, Virgil, „Notes sur l’état de postmodernité”, în revista Euresis, cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, nr. 1-4/2009 http://ro.wikipedia.org/wiki/Postmodernism http://ro.wikipedia. org/wiki/ Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_postmodern %C4%83 http://en.wikipedia.org/wiki/Postmodernism [1] Cf. Wikipedia, Postmodernismul, http://ro.wikipedia.org/wiki/ Postmodernism [2] Ibidem [3] C rt rescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1999, p. 85 [4] Ibidem [5] Nemoianu, Virgil, Notes sur l’état de postmodernité, în Euresis, nr. 1-4/2009, pp. 23-25 [6] C linescu, Matei, Cinci fe e ale modernit ii, Editura Univers, Bucure ti, 1995, p. 259 [7] C rt rescu, Mircea, op. cit., p. 65 [8] http://www.scribd.com/doc/97935783/Postmodernism-Ul [9] Apud C rt rescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1999, p. 173 [10] Ibidem [11] Ibidem [12] C rt rescu, Mircea, op. cit., p. 66 [13] Cf. Wikipedia, Postmodernismul, http://ro.wikipedia.org/wiki/ Postmodernism [14] Ibidem [15] C rt rescu, Mircea, op. cit., p. 101 [16] Cf. Wikipedia, Postmodernismul, http://ro.wikipedia.org/wiki/ Postmodernism [17] Apud C rt rescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1999, pp. 13,14 [18] Ibidem, p. 92 [19] Cf. Wikipedia, Postmodernismul, http://ro.wikipedia.org/wiki/ Postmodernism [20] Ibidem [21] Ibidem [22] Ibidem [23] Cf. Wikipedia, Postmodernism, http://en.wikipedia.org/wiki/ Postmodernism [24] Apud C rt rescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Ed. Humanitas, Bucure ti, 1999, p. 105 [25] Ibidem, pp. 96-104 [26] Ibidem, pp. 105,106 [27] Cf. Wikipedia, Postmodernismul, http://ro.wikipedia.org/wiki/ Postmodernism

46

Domnul de Rouã

Anul III, nr. 4(12)/2018

Nicu VINTIL -SIGIBIDA

MARI|A Se sim ea în aer c vara este pe sfâr ite dar nu se încumeta accepte capitularea, se înc âna s arunce pe p mânt raze ascu ite de soare care înc pârjoleau iarba, viile i câmpul.

Trecuser dou luni de când oamenii nu au v zut nori pe cer i nici adierea unui vânt cu spic de ploaie ci doar mi ri de aer cald, fierbinte care mai mult toropea ce întâlnea în cale nicidecum s r coreasc .

Singura sc pare din cle tele soarelui pentru oameni, animale i p ri era balta care îi r corea pe cei ce se luptaser o zi întreag cu c ldura la muncile câmpului i g seau în apa ei îmb ls marea binemeritat .

Nici m car acea briz permanent pe care o aducea Dun rea dinspre vest nu mai r corea pe nimeni, adierea fiind la fel de cald ca întreg cerul care se contopea, se topea în p mânt.

Oameni, animale, p ri suportau cu greu c ldura verii dar obi nuin a lor de ani i ani îi f cea s accepte ar a tiind c pân la urm se va termina vara i va veni o toamn blând care va aduce ploi cu ea ca s r coreasc p mântul i s -l fac bun de arat pentru îns mân rile de sezon.

Satul era greu de descoperit fiind alc tuit din multe bordeie, ascunse sub p mânt încât un c tor neavizat ar fi trecut pe lâng el f s -i dea prea mare aten ie.

Oamenii de i se cuno teau între ei, erau rude, prieteni, totu i comunicau pu in, scurt i fiecare î i vedea de treburile lui, munca, în principal se desf ura la p mântul boierului, ei fiind p lma i, muncitori cl ca i, neam de neamul lor neavând p mânt în proprietate. a a fost pomenit satul cu nume greu de pronun at: Grojdibodu, nume restrâns din cel vechi care era alc tuit din dou cuvinte - G jdi Brod - ceea ce în limba slav însemna Vadul Vitelor mari, vad existent în albia fluviului Dun rea de mii de ani i prin care oamenii i animalele mari treceau de pe un mal pe altul.

Tot balta era cea care le alina dorul de proprietate care aparinea în mare parte boierului, st pân pe sat, dar i altor boieri care nu prea locuiau la conacele din sat, l sând pe arenda i s se ocupe de mo ii i de exploatarea oamenilor s raci de aici.

Cuno teau foarte bine tainele ascunse ale b ii, regulile ei impuse an de an i de aici î i agoniseau cele necesare traiului zilnic al turi de alte produse spontane ale p mântului.

Erau pu in cei care aveau boi de munc , câte o vac , un cal sau câte un porc pe lâng sau în bordeiul lor.

La marginea dinspre balt , pe malul înalt unde a fost edificat satul la un moment dat, dup alte str mut ri cauzate de cium i holer , era o groap de bordei p sit de mul i ani iar vecinii cu timpul au luat de acolo ce reprezenta acoperi pentru foc, acum nemaifiind decât groapa cu cele dou foste mici înc peri, tinda i odaia de dormit, gârliciul intrând direct în tind .

Mai era câte o vecin care din când în când arunca câte un ra cu gunoi în groap dar în special evitau acest lucru considerând groapa înc o locuin de om i se zicea c este p cat s arunci gunoaie în ea.

Se aciuiser aici obolani, erpi i buruieni încât cei din sat o ocoleau nedându-i aten ie. Într-o sear când oamenii din sat ie iser din bordei privind la cer s vad urme de nori, urme de schimbare de vreme, au observat c din groapa respectiv ie ea fum, se ridica alburiu spre cer, molcom, negr bit semn c acolo era picior de om.

S-au întrebat unul pe altul ce s fie cu fumul din groap tiind c fo tii proprietari ai bordeiului plecaser de mul i ani peste Dun re i nu s-a mai auzit nimic despre ei.

O muiere din vecini le-a zis c pe la prânz, a venit o femeie rac dinspre balt cu o traist la spinare i cu o fat m ricic de mân i s-a a ezat la marginea gropii dup care i-a cerut acesteia doi-trei t ciuni aprin i s fac i ea un foc.

Femeia nou venit era necunoscut dar vorbea limba lor din sat i a convins-o pe cea localnic s -i dea câ iva t ciuni aprin i din spuza ei, gândindu-se c î i face poman cu un om str in i s rac.

Asta a fost singura explica ie pe moment pentru fumul ce se ridica în aer din groapa dinspre balt .

Oamenii mai în vârst î i aminteau c acolo a locuit Lisandru, ciobanul, cu muierea lui i cu o fat mic de 4-5 ani, care s-a certat cu boierul, st pân al mo iei, pe ce îi datora acesta pentru munca din acea var , boierul nu numai c nu i-a pl tit datoria în produse cum se în eleseser dar l-a i gonit din sat.

Lisandru ca s nu fac o crim cu boierul a ascultat de sfaturile muierii lui, a luat în spate ce a putut s duc el i nevasta, au luat fata de mân i au plecat peste balt spre Dun re s treac în ara turceasc unde erau terenuri multe i nemuncite iar st pânii turci erau mai în eleg tori cu ranii.

Nu a mai auzit nimeni nimic despre Lisandru i familia lui.

Nimeni nu credea c aceast femeie nou venit ar avea ceva leg tur cu Lisandru ale Bâldea din Grojdibodu, a a i se zicea satului lor de aici.

Femeia s-a dovedit a fi vrednic i priceput , a smuls buruienile din groap i de pe lâng ea, a f cut rost de câte o unealt veche de s pat, a destupat o groap f cut în peretele casei unde Lisandru ascunsese o c ldare, dou trei oale, un urcior, o troac pe care le-a g sit în stare bun , le-a sp lat i le-a folosit pentru ea i feti a ei.

Femeie cu sim ul practic al ranului, a împrumutat azi o secer de la vecini i a t iat câteva zeci de mald re de trestie, papur i eperig de pe marginea b ii, a adunat pr jini de la durea de pe marginea Dun rii pe care cu greu le-a c rat acas

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

i cu ajutorul unor vecini de treab a reu it s fac un acoperi la una din camerele gropii, pe care a izolat-o cu ni te chirpici f cu i în grab , a ad ugat o u din crengi peste care a legat papur , a cut un co în acoperi i într-un col al camerei a amenajat vatra pe care avea s g teasc toat iarna numai s aib ce.

S-a dus la arenda s cear de lucru, a g sit câte ceva sporadic i prost pl tit, a f cut în elegere cu acesta s -i dea un sac, doi cu porumb care s -i ajung pân la prim var , a muncit la vecini pentru o g in i un coco cu gândul s fac ou i pui la prim var , a strâns ce a putut de pe câmp pentru iarn , ierburi, cini, p cat c nu putea p stra scoicile pe care le aduna repede din balt atât ea cât i fiica ei dar era încrez toare în gr mada de resturi vegetale adunate (vrejuri, surcele, tulpini groase de iarb ) uscate,c îi vor ajunge pentru g tit i înc lzit.

Mai greu îi era c nu avea haine groase de iarn pentru ea i fiica ei dar oamenii de aici din sat erau milo i i v zând-o c este cinstit , harnic i priceput i-au dat câte ceva de îmbr cat pe care ei nu le mai foloseau dar pentru ea erau bune. i-a amenajat un pat pe picioare de lemn înfipte în p mânt peste care a întins crengi mai groase i peste crengi a întins malre de eperig ce era mai moale i mai confortabil pentru dormit i aproape nev zut i ne tiut de oameni, femeia a ie it teaf din iarn împreun cu fiica ei i au început un an nou cu mari speran e.

Dup doi ani de când venise în sat femeia, pe care o chema Anica, i-a amenajat bordeiul, a strâns ce-i trebuie pentru un trai de subzisten , i-a crescut feti a care era cuminte, ascult toare i harnic , numele ei fiind Mari a.

Nimeni nu a aflat de unde a venit i cine este aceast femeie cu feti a ei i de ce a venit tocmai în satul lor, de i venirile sau plec rile din sat peste Dun re erau frecvente în anii aceia.

Taina pe care o p stra ascuns în sufletul ei era c Lisandru care plecase din sat cu nevasta dup el i cu feti a, c acea feti era ea dar pentru c î i schimbase numele din Floarea în Anica, nimeni nu a b nuit c ar avea leg tur cu Lisandru.

De aceea a venit direct la acea groap de care o legau amintirile copil riei, de aceea a tiut unde a ascuns, unde a îngropat Lisandru oalele i c ldarea, a recunoscut cu greu o parte din fo tii ei tovar i de joac , acum îmb trâni i i ei care cu greu mai purtau câte o tr tur din copil rie, aici a adus-o dorul de cas ce l-a purtat ani la rând în inim dar n-a avut cui s -l dest inuie, iar acum nu avea interes s -l spun , situa ia ei de femeie venetic dar tolerat o avantaja fa de sat.

Lisandru dup ce a trecut Dun rea cu femeia i fata lui a mers înspre sud în ara turceasc , a a se numea Bulgaria atunci, au g sit un sat unde s se a eze i ei, i-au f cut repede un bordei i au început s munceasc p mântul st pânului, beiului, turc dar a des elenit i pentru el 2-3 pogoane pe care le-a muncit cu drag.

Fata a crescut mare, Floarea cum o chema dar i-au schimbat numele în Anica s n-o cunoasc nimeni, a devenit frumoas , harnic i cinstit , au m ritat-o cu un b iat din sat, bulgar i acesta fiind singur la p rin i s-a mutat la casa b rbatului ei.

Dup ceva timp a n scut o feti pe care au botezat-o Mari a deoarece i familia b rbatului era tot de credin a lor ortodox i au mai tr it în bun pace 3-4 ani. Într-o iarn Lisandru s-a îmboln vit r u având mari dureri în abdomen i dup dou s pt mâni a murit cu dorul de familia lui i de satul din care a fost alungat.

47

La nici doi ani s-a îmboln vit i mama Mari ei, a r cit la pl mâni i a murit slab de numai ochii mai r seser din ea.

Mari a i-a vegheat, i-a îngrijit i i-a înmormântat pe amândoi, le-a f cut pomeni i ce era necesar.

De când s-a m ritat cu acel b iat din satul în care s-au a ezat, nu a avut zile bune cu soacra sa, cu mama b iatului i încet, încet, rela iile dintre ei s-au r cit ajungând în situa ia de nesuportat încât Anica i-a luat feti a în bra e, o traist cu dou trei lucruri u oare, dou linguri, o strachin , un tergar, o c pentru fat i a plecat pe jos spre Dun re cu gândul s se întoarc în satul tat lui din care au fost alunga i, hot rât s nu spun la nimeni cine este.

Tat l ei, Lisandru, nu a avut neamuri în sat i asta a ajutato s r mân necunoscut dar i-a fost i greu c nu a avut la cine cear ajutor, pe care nu tia dac l-ar fi primit, oamenii fiind raci aici chiar dac aveau suflet bun.

Oricum i cei str ini de neamul ei din sat i-au venit în ajutor când a avut nevoie de i s-a ferit s solicite cuiva ajutor.

Mari a ca orice copil crescut la ar s-a adaptat repede în satul pe care acum l-a descoperit spre deosebire de mama sa care îl tia din copil rie i c reia i-a dus dorul în special din cauza ii unde copil ria ei s-a derulat ca în basme, acolo în Bulgaria neavând ape prin preajm , decât un izvor în mijlocul satului de unde luau ap de b ut, de g tit sau de sp lat.

Norocul feti ei a fost c mama ei Anica, a refuzat s înve e vorbeasc bulg re te decât strictul necesar i a înv at-o pe feti s vorbeasc în primul rând române te, dar cum sunt copiii a înv at i bulg re te cu u urin când era la joac cu al i copii.

Bunicii feti ei dinspre tat erau de dou na ionalit i, bunicul era român i bunica era bulg roaic , i ea a vorbit numai române te cu bunicul iar în sat mai erau aproape zece case cu oameni veni i de la nord de Dun re care vorbeau tot române te.

Aici în sat, unde s-au a ezat, fata ar fi dorit s mai vorbeasc bulg re te dar nimeni nu tia aceast limb pentru c i satele de dincolo de Dun re tot române te vorbeau i comunicarea între ei era destul de u oar a a c fata nu a tr dat de unde au venit iar Anica a evitat s spun celor care o întrebau de unde vine, cine este i de unde este, mul umindu-se s -i respecte pe cei de aici i nu-i deranjeze. În curticica din spatele bordeiului a ap rut o capr care le dea iezi i lapte, câteva g ini, 3-4 gâ te, un câine de paz cum îi st bine la o cas de om, dou trei r zoare cu ceap i usturoi, tevie i ce are omul nevoie absolut pentru hran .

A crescut i dou oi de la care a adunat lâna i a esut oluri pentru pat, aba pentru haine, a acoperit tot bordeiul mutând vatra în prima înc pere i f când o sob oarb în cea de a doua camer , a pus ferestre la od i, a cump rat o lamp i gaz de lamp pentru care erau tare fericite amândou .

Fata s-a dovedit a fi foarte cuminte i ascult toare crescând frumos i frumoas , i-a f cut prieteni printre copiii din sat în rarele ocazii când avea timp liber pentru joac , fiind mereu ocupat cu mama ei la treburile din cas , în special când mama sa pleca la câmp la munc . În general copiii au adoptat-o, au primit-o în rândul lor, au acceptat starea ei social de fat , f tat , de fat s rac pentru nici ei nu erau prea înst ri i, ea fiind retras unii o respectau pentru asta dar erau i copii, cum sunt copiii, mai r ut cio i care o tachinau, o îmbrânceau, o tr geau de cozile ei frumoase împletite din p rul b lai, lucru ce o f cea s suporte i s sufere în t cere

48

Domnul de Rouã

neripostând la r ut ile lor s lbatice uneori.

Dintre to i copiii unul singur, Andrei, avea temperamentul ei, era retras i lini tit, acest comportament fiind impus de mama lui care era foarte autoritar în familie, îl certa i îl persecuta des de parc îi era mam vitreg .

Copilul s-a retras în el, a suferit, neavând cum s se apere i la cine s se plâng deoarece i tat l lui beneficia de acela i tratament de la ea, de la so ia lui, de la mama lui Andrei.

Mari a i Andrei au descoperit o punte de leg tur sufleteasc ce îi apropia i î i f ceau deseori jocuri împreun .

Mama lui Andrei nu vedea cu ochi buni apropierea fiului ei de Mari a i deseori îl oprea de la joac numai s nu se joace cu venetica, b iatul suferind în t cere nedreptatea, dar o accepta ca pe o a doua natur de care nu avea cum i nici curajul s scape vreodat , devenind o bucat de p mânt înmuiat cu ap din care mama lui modela ce vrea.

Anii au trecut repede, Anica s-a adâncit în munci tot mai istovitoare s i între in casa i fata, a venit aici în sat hot rât nu se mai m rite i de aceea nu a interesat-o dac ar exista un rbat disponibil pentru ea, î i iubea pân la adora ie fata i vroia s-o creasc în lini te chiar dac aceasta însemna i s cie dar considera cinstea i respectul mai presus de orice.

Fata nu a ie it din cuvântul mamei sale pe care i ea la rându-i o venera pe mam , a deprins toate lucrurile i îndeletnicirile unei femei de la ar , unei viitoare neveste a unui b rbat, o mam pentru copiii ei, a crescut al turi de ceilal i copii de care era deosebit în ceea ce prive te comportarea, inuta, respectul, cinstea i bun cuviin a i îi întrecea mult prin cur enie dar în mod special prin frumuse e, p rul ei b lai fiind o podoab de pre .

Mama fetei nu a stat legat la ochi în acest timp ci i-a urrit fata de la distan s nu fie atras de al i tineri mai libertini, nu se fac de râs în sat i s i p streze demnitatea ca cel mai de pre lucru al ei.

A v zut apropierea de Andrei pe care ea l-a apreciat ca fiind un copil blajin cu singurul defect c nu putea ie i de sub tutela mamei lui, nu avea coloan vertebral în raport cu ap sarea ce o exercita mama sa asupra comport rii lui, dar considera c este posibil, m rindu-se, s realizeze c poate fi capabil s se conduc singur. Într-una din ultimele veri, spre toamn , tat l lui Andrei a fost la pescuit pe te într-un loc nepermis de c tre st pân împreun cu al i trei b rba i din sat, arenda ul a prins de veste, i-a urm rit i seara târziu i-a surprins la braconat, i-a somat s stea s predea tot pe tele i s suporte gloaba impus de st pân, ace tia au încercat s fug , arenda ul a tras cu arma asupra lor i l-a lovit mortal pe tat l lui Andrei, provocând o mare tragedie pentru iat care g sea în tat l s u un aliat al suferin elor nefaste venite de la mama sa, acum el r mânând singurul ap isp itor al r ut ilor mamei sale.

Mari a a receptat cu triste e necazul lui Andrei, nu a g sit multe cuvinte de consolare dar s-a apropiat i mai mult de b iat, fiind cu un an mai mare ca ea.

S-au rev zut aproape dup un an de la perioada de doliu, la o hor în sat, ea înv ase bine s joace în hore, el fiind foarte timid i timorat nu îndr znea s se prind în hor dar l-a îndemnat Mari a i l-a luat lâng ea pentru a-l înv a pa ii, pa i pe care i-a deprins cu u urin deoarece „profesoara” lui era blând i în eleg toare.

Andrei a împlinit optsprezece ani în prim vara urm toare i

Anul III, nr. 4(12)/2018

la dou luni dup el a împlinit i Mari a aptesprezece ani, vârst când tinerii se gândesc i la un viitor al lor al turi de cineva drag numai lor.

Anica a întrebat-o pe Mari a dac face bine c st în preajma lui Andrei i nu î i g se te al i b ie i mai înst ri i în sat la care fata i-a r spuns c to i ceilal i sunt r ut cio i, încrezu i, obraznici i necomunicativi i c îi este fric de ei, singurul de care se simte apropiat i-i creeaz un confort pl cut fiind Andrei.

Anica i-a atras aten ia c atunci când se va m rita cu un iat se va m rita i cu familia lui iar mama lui Andrei trecea drept o scorpie în raport cu alte femei din sat iar ea ca mam se simte obligat s -i spun acum fetei sale c s-a desp it i a plecat de la b rbatul ei tocmai din acela i motiv c soacra a fost rea, autoritar i dominant iar b rbatul ei, tat l lui Mari a nu a avut curajul i protejeze nevasta i copilul i de aceea au tr it în s cie i lipsuri mul i ani chiar dac nici acum nu le prisose te nimic dar tr iesc cu ce au i în bun în elegere.

Andrei fiind singur la p rin i va fi nevoit s se mute în casa lui i chinul va fi greu de suportat zilnic.

Mari a tia i ea din instinct i din cele v zute, cele spuse de mam dar ca orice copil ajuns la adolescen credea c pot fi i vremuri mai bune, ori dac ar fi Andrei, ar suporta mai u or celelalte neajunsuri. În zadar a încercat Anica s-o fac s deschid bine ochii pentru c Mari a nu avea ochi pentru nici-un b iat din sat chiar dac vreo câ iva din ei i-o doreau de nevast iar mamele lor o doreau ca nor fiind harnic , priceput , cuminte i respectuoas în plus fiind i frumoas .

Mama lui Andrei l-a întrebat pe acesta ce gânduri are de st mereu pe lâng venetica asta i nici prin cap s nu-i treac c ea va permite s -l lase s se însoare cu ea, c n-are nevoie de o gur în plus la mas de parc Mari a ar fi cer it mâncarea ei ci i-ar fi produs-o singur ba mai mult considera c soacra ei va deveni din ce în ce mai b trân i neajutorat , acum dup moartea b rbatului este destul de strâmtorat cu muncile pe care le-a ocolit cât a putut punându- i b rbatul i b iatul la munc pentru ca ea poat s comande i s chiuleasc .

Decizia mamei lui Andrei l-a speriat profund i l-a pus serios pe gânduri dar nici s renun e la Mari a nu se putea gândi i pân la urm tinerii au început s discute i despre eventuala lor torie luând în calcul toate obstacolele venite de la mama lui Andrei pentru c de la Anica aveau binecuvântarea, binecuvântare dat cu lacrimi în ochi gândind ce-o a teapt pe fiica sa dar nici nu se putea opune la fericirea ei pe care o afi a mereu.

Pân la urm au g sit o solu ie care s -i scoat din impas i anume ca Andrei s i ob in libertatea i independen a fa de mam iar Mari a s evite jugul soacrei din jurul gâtului, s se c toreasc în secret i s locuiasc la Mari a, la Anica, în casa acesteia. i-au luat inima în din i i într-o duminic seara dup hor s-au dus acas la Mari a i s-au luat unul pe altul cu gând c doar moartea îi va desp i.

Mama lui Andrei v zând c b iatul n-a venit pân la miezul nop ii acas a luat foc i a început s umble prin sat dup el întrebând oamenii dac tiu pe unde este i dac s-a întâmplat ceva r u cu el, neputând crede c b iatul ei a p sit-o ca pe un dinte stricat i c ar fi îndr znit s se mute în cas la venetic .

Oamenii din sat tiau câte ceva despre cei doi tineri dar refuzau s -i spun mamei lui Andrei, pân ce dup o s pt mân

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

aceasta a aflat i s-a dus ca o furtun în casa veneticei, l-a luat la palme pe Andrei i l-a împins afar din cas ducându-l cu for a la casa ei i interzicându-i s-o mai vad pe u uratica i profitoarea asta în via a lui.

Andrei speriat de comportamentul mamei lui a uitat de curajul promis de a o înfrunta i a plecat ca un la din casa Mari ei uitând s spun m car bun ziua. Întâmplarea a c zut ca un tr znet pe capul lui Anica i al Mari ei, nevenindu-le s cread a a ceva i le era extrem de greu accepte aceast stare înjositoare i deosebit de grea pentru ele dar în special pentru Mari a care r mânea ca o ruf murdar aruncat la marginea satului. În zadar a încercat aceasta s afle de la Andrei o veste, un cuvânt de încurajare, o promisiune prin al i oameni din sat c mama lui îl p zea ca pe o comoar de pre i c ea nu are b iat s l dea veneticelor.

Mari a plângea toat ziua despre visul ei de familie i de ru inea îndurat nu neap rat de la soacra ei pentru c o tia în stare de orice dar în special de la Andrei c nu a dat dovad de rbat i nu i-a ap rat demnitatea, promisiunea, ci s-a comportat ca un b rbat u uratic ce nu ar fi nutrit deloc sentimente de iubire fa de Mari a. În situa ia creat Mari a cu greu putea s i revin i cu greu ar fi putut acum g si un alt pretendent cu care s se m rite, de altfel nici nu dorea acest lucru.

Anica a luat în calcul posibilitatea s plece cu Mari a peste Dun re i s se stabileasc într-un sat de acolo dar fata nu mai dorea un alt pelerinaj i nici Anica nu mai sim ea energia necesar unei asemenea schimb ri în via a ei, munca, lipsurile i vârsta, acum i acest necaz au sec tuit-o i îi era foarte fric de viitorul ei.

A venit i iarna cu greut ile ei, ie irea lor în sat sau la munc au devenit foarte rare fiind nevoite s stea închise în bordeiul lor, Andrei nu trimitea nici o vorb de încurajare, sta i el în bordeiul lor i p rea c pu in îi pas de Mari a i de ce s-a întâmplat fiind obligat i supus total voin ei mamei lui ca un prunc a a cum l-a cunoscut Mari a când a venit în acest sat de la marginea rii.

Aproape de Cr ciun Mari a a sim it modific ri mari în starea ei, în corpul ei i analizând bine a realizat cu spaim c este îns rcinat situa ie i mai grav decât cea actual i cu mult fric i-a spus mamei sale care a r mas ca tr snit gândind câte greut i le teapt de acum încolo.

Sarcina evolua relativ mul umitor spre grija tot mai sporit a celor dou femei i în prim var tot satul a aflat de aceast nenorocire în plus asupra Mari ei în loc s-o felicite c va aduce pe lume un copil ca orice mam normal , ea având o vin redus în cele întâmplate satul blamând-o pe mama lui Andrei, unii blestemând-o i to i au izolat-o, n-o salutau, nu vorbeau cu ea i n-o gau în seam stare de lucruri care o enervau la culme pe aceasta dar nu se putea r zbuna pe tot satul încercând când cu una când cu altul dar nici unul nu-i r spundea la afronturi ceea ce o înfuria i mai r u c nu avea cu cine se certa chiar dac ajunsese la injurii i amenin ri, oamenii efectiv o scoseser din rândul lor.

Andrei muncea supus i nu ie ea din ordinele mamei lui aflând i el c Mari a îi poart în pântece copilul fapt ce i-a trezit un sentiment de mândrie i bucurie dar nici m car n-a avut curajul se bucure ca lumea i nici s se gândeasc la obliga ia lui de so i viitor tat i s se întoarc la Mari a sau s-o conving pe mama lui s-o aduc la ei acas unde era mare nevoie de o femeie vrednic .

49

Mama lui Andrei a explodat când a aflat c Mari a va na te copilul lui Andrei i l-a blestemat pe acesta c dac se apropie de femeie sau copilul ei se duce în altar i se roag s vin moarte grea asupra lui.

A început s amenin e i lumea din sat s nu se mai apropie de Andrei i de ea, de parc n-o uitaser deja to i i s -i lase în pace c niciodat nu-i va permite lui Andrei s le vad pe acestea dar nici nu se gândea c , poate, acum sau mai târziu Andrei ar putea s se însoare cu alt fat , ei netrebuindu-i nici-o nor în bordeiul ei i c Andrei o are pe ea i nu-i trebuie alta. i mai justifica egoismul spunând c ea este b trân de acum i Andrei are obliga ia s-o între in s n-o lase pe mâna nurorii care s-o mute de la umbr la soare.

Timpul se scurgea încet, greoi, lumea din sat î i vedea de treburile ei dar n-o puteau uita pe Mari a care dintr-o fat simbol a satului a devenit o victim a r ut ii soacrei i a lipsei de voin a lui Andrei.

Aproape tot satul îl blama pe Andrei i pe unde îl întâlneau îi repro au „crima” care o comisese cu Mari a i copilul lor i îl sf tuiau s îndrepte situa ia luând-o pe Mari a de nevast i s i fac rostul lor.

Puteau s i fac separat un bordei al lor s i creasc copilul, Mari a era muncitoare, curat , cinstit îi respecta pe cei din sat, era tân i frumoas , el la fel numai c era un mototol i a venit timpul s se trezeasc la via .

Andrei la început nu avea curajul s asculte repro urile i sfaturile dar încet, încet acestea au trezit în el ecouri inute în frâu ani de zile sau în bu ite de mama lui, a devenit mai t cut decât era deja i mai gânditor dându-se o lupt în str fundul sufletului u, iar amintirile frumoase din s pt mâna petrecut împreun cu Mari a îl zdruncinau serios în cuget i timid se încuraja spre un comportament pe care nu l-a avut niciodat , o dorea din ce în ce mai mult pe Mari a i începea s se vad ca un om la casa lui cu nevast i copii, om în rândul lumii cum se zicea în sat, s mearg to i împreun la biseric , la nun i, la hore pentru c via a lui, tinere ea lui s-a consumat numai în bordeiul mamei, la câmp la munc la boier i în micu a curte ce o aveau lâng bordei.

A încercat de câteva ori s se îndrepte cu pa ii spre marginea satului dinspre balt acolo unde era bordeiul lui Anica i al Mari ei, s le vad pe acestea s se conving c nu sufer atât de mult i eventual s i astâmpere dorul de nevasta lui pe care o sise ca un la neavând ce-i repro a. i sentimentele fa de mama lui cu r ut ile zilnice, cu amenin ri, cu repro uri, cu ordine de multe ori absurde, au început se schimbe apreciind c i-a sacrificat destul timp din via suportându-le, accepta c este de datoria lui s aib grij de mama care l-a crescut dar c de acum avea i el dreptul la pu in ini iativ , la via a lui i nu ar comite necuviin e fa de mam dac ar avea familia lui.

Nu a reu it s-o vad pe Mari a niciodat de când mama lui l-a smuls din cuibul dragostei lor, el muncea cu calul în alte zone ale mo iei, ea cu mama ei munceau mai mult prin curtea boierului sau la câmp la pr it, la alte munci f cute numai cu mâinile i sapa.

A trecut iarna, ca mai toate iernile, cu frig, cu ger, cu viscole, cu lips de alimente, cu lips de lemne pentru înc lzit i a ap rut soarele de prim var care înc lzea mai mult decât soarele care ap rea iarna.

Mari a a început s se transforme din adolescenta vioaie,

50

Domnul de Rouã

zâmbitoare într-o femeie cu responsabilit i, a devenit i mai frumoas , sarcina în loc s-o urâ easc i-a dat o înf are de sfânt a cum se vedeau sfintele în icoanele din biserica lor din sat, talia ei care era deosebit de armonioas a început s se rotunjeasc , copilul dezvoltându-se normal, mersul ei era mai a ezat, mai potolit dar tot cu acea energie specific vârstei, era curat îmbr cat i cu gust chiar dac nu avea suficiente haine de purtat, inuta ei devenise asem toare cu fetele de oameni boga i iar lumea o îndr gea din ce în ce mai mult.

Au fost i câ iva b ie i c rora li se scurgeau ochii dup ea i ar fi vrut-o de nevast dar nu îndr zneau s i duc gândul pân la cap deoarece Mari a, de acum, avea alt statut i regula în sat era ca femeia când trebuie s se m rite s nu fi cunoscut alt rbat în patul ei, chiar dac ei ca b rba i ar trece peste acest impediment, familiile lor, p rin ii lor nu ar accepta o atare partid pentru b ie ii lor care în plus trebuiau s creasc copilul altuia, ori alt cale nu exista.

Au fost i câteva încerc ri ale unor b ie i i chiar b rba i însura i de a se apropia de ea, profitând de situa ia în care se afla, ace tia având gândul unei aventuri pasagere considerând c Mari a va deveni o femeie u uratic în situa ia creat dar s-au în elat deoarece aceasta le-a curmat orice tentativ de a o abate de la demnitatea ei, a dat s se în eleag pentru to i c ei nu-i mai trebuie b rbat i c menirea ei de acum este s i creasc copilul pe care i-l dorea i îl iubea nespus.

Au fost i unele femei mai tinere care au observat cum b rba ii lor ofteaz dup Mari a i au avertizat-o pe aceasta s n-o îndemne necuratul s râvneasc la b rba ii lor c fac moarte de om.

Mari a de i sup rat de avertismentul femeilor respective le-a în eles spaima i le-a explicat chiar c din partea ei nu au a se teme de nimic, neinteresând-o nici b rba i neînsura i i nici b rba i însura i dar le-a sf tuit s aib grij de b rba ii lor i s -i determine s-o lase în pace pentru c nu dore te s se vorbeasc urât în sat pe seama ei, cu atât mai mult cu cât ea nu i-a încurajat cu nimic în acest sens i astfel femeile, b rba ii i oamenii din sat au în eles-o i au respectat-o mai mult.

Mari a s-a bucurat de o aten ie, o grij i un devotament pân la sacrificiu din partea mamei ei, Anica i a în eles c singura fiin din lume care nu-i vrea r ul i îi va constitui un sprijin în via , a a cum a fost i pân acum, va fi mama ei care pentru dragostea ce a avut-o pentru copila ei i-a sacrificat tinere ea, p sind atmosfera grea i nesuportabil din familia b rbatului ei i a plecat în alt ar unde s i creasc fata în lini te, în demnitate, în cur enie cu toat s cia i lipsurile îndurate i c orice ar fi via a nu a înfrânt-o i va rezista în continuare.

Cu un astfel de om lâng ea, Mari a era încrez toare c va cre te copilul cu dragoste matern îndoit i-i va face copil ria i via a frumoas , indiferent dac va fi fat sau b iat, ea neavând nici-o dorin stabilit în acest sens ci doar s fie copilul s tos i întreg la trup.

Erau zile când se gândea c i-ar prinde bine s aib un b iat care s creasc i s aib grij de ea i de mama ei dar erau i zile când î i dorea s aib o feti pe care s-o r sfe e i s-o creasc cu dragoste de cas , de via i de lume.

Sentimentele ei erau nel murite în aceast privin i se consola cu zicala ce o vrea Dumnezeu s fie, este copilul meu i va fi binevenit i iubit.

Odat cu venirea prim verii lumea a ie it de sub p mânt,

Anul III, nr. 4(12)/2018

din bordeiele îngropate în p mânt, f cându- i de lucru prin cur i i preg tindu-se de muncile de prim var dar i de multele s rtori religioase care au început odat cu noul an, încheindu-se la pa ti în cea mai mare parte, pa tele fiind s rb toarea suprem a satului.

Mari a a înso it-o pe mama ei de câteva ori la biseric , preotul care cuno tea necazul lor le-a binecuvântat i le-a asigurat se roag pentru ele s le fie bine i c a teapt s se nasc un copil s tos pe care s -l boteze în religia lor.

Anul acesta pa tele a c zut la începutul lunii aprilie i s-a nimerit s fie o zi frumoas , senin , cu mult soare i cald încât oamenii parc au ren scut aidoma naturii, s-au sp lat, s-au îmbr cat frumos i au plecat rând pe rând spre biseric dându- i bine e unii altora iar coloritul costumelor populare, c i, izmene, pieptar, d dea un aspect de basm uli ei satului ce ducea la biserica de la marginea satului, biseric f cut tot în bordei i înconjurat de cimitir cu crucile lui de lemn înnegrite de vreme iar unele v ruite de curând i mormintele s pate cu grij .

Anica i Mari a s-au dus printre primele familii din sat la biseric , s-au închinat la icoane, au fost miruite de pop , au ciocnit ou cu vecinii, au l sat bisericii doi colaci i dou ou , au pus doi b nu i în cutia milei, au luat pa ti din castronul pus de pop pe o mas în mijlocul bisericii i s-au îndreptat spre ie irea din biseric pentru a parcurge aleea cu liliac ce ie ea în uli .

Când ie eau din biseric s-au întâlnit pe nea teptate cu Andrei i cu mama lui care mergeau s intre în biseric .

Mari a a avut o tres rire puternic atunci când l-a v zut pe Andrei, pe b iatul ce-l îndr gise mult i c ruia îi oferise ce avea ea mai scump, sufletul ei i dorin a ei de a avea o familie bun dar Anica a prins-o strâns de mân s nu aib repercusiuni asupra copilului, în acela i timp a v zut i fa a schimonosit de r utate a mamei lui Andrei i cum acesta a suferit un oc v zând-o pe Mari a tot mai frumoas i cu pântecul m rit a teptând curând sorocul na terii, s-a oprit în loc cu dorin a arz toare de a i se al tura, de a vorbi cu ea, de a- i cere iertare pentru necazul care i la provocat i s o asigure c pe zi ce trece o dore te tot mai mult i se fr mânt cum s i îndrepte gre eala.

Nu a avut timp Andrei s pun în practic dorin a instantanee ce l-a cuprins c mama lui l-a împins brusc de la spate strigând la el: - Ce m n-ai mai v zut femeie bor oas , ce-ai v zut la asta?

Mergi în biseric i am s te blestem s mori dac te vei apropia vreodat de ea i a a s-a consumat un episod extrem de scurt din vie ile lor.

Mama lui Andrei s-a inut de cuvânt s-a dus cu el de mân spre altar i l-a blestemat s moar dac se va mai apropia de femeia asta.

Preotul a sesizat fapta mamei lui Andrei, s-a înnegrit de furie , s-a st pânit s n-o alunge din biseric dar i-a atras aten ia blestemul ei este deosebit de grav i o va duce în iad dup moarte i c , blestemul unei mame, cu atât mai mult f cut în biseric va avea urm rile prezise, c este posibil s i piard b iatul i c este p cat pentru el fiind destul de tân r ca s moar .

Reac ia ei a fost scurt i dur : Mai bine s moar decât s tr iasc cu aia.

Preotul i-a mai zis doar c o fat , o femeie, ca Mari a cu greu se g sesc pe p mânt i c aceasta este o sfânt prin comportamentul i prin situa ia ei actual i c i-a f cut prea multe p cate cu aceast fiin nevinovat , dar vorbele lui în loc s-o înduplece

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

au înt râtat-o i mai mult.

Din acea zi de pa ti Andrei a sim it o schimbare în cugetul i în corpul lui, a realizat fapta pe care o considera odioas i a început s-o urasc cu adev rat pe mama lui dar nu a g sit curajul necesar prin care s i impun voin a în fa a ei i s-o aduc pe Mari a lâng el, considerând-o cea mai mare pierdere a lui, în afar de cea a pierderii tat lui s u acum doi ani când a fost împu cat i omorât de c tre arenda .

Considera c el a omorât-o pe Mari a i c este dator s-o readuc la via i s -i salveze copilul care este i copilul lui i era curios cum va fi când va fi tat .

Mari a înc inea la Andrei, în sinea sa îl comp timea pentru via a de sclav pe care o ducea, i-l dorea al turi de ea i de copilul lor,s tie i el c are un tat , care s -i fie un protector în afar de mam i bunic , s -l apere de r ut ile verbale i fizice ale copiilor din sat care permanent l-ar fi icanat, s fie i el copil cu rin i i la casa lui.

Nu avea cum s -l caute i unde pe Andrei, s poarte o discu ie cu el a a cum purtau în tinere ea lor i, nici nu îndr znea de frica mamei lui i s nu se fac de ru ine în sat, aspect care pentru ea constituia un ideal suprem: s nu fie de râsul satului, deoarece pân acum satul era de partea ei i o iubeau to i, nu o comp timeau s -i creeze o stare de inferioritate dar o încurajau Dumnezeu este sus i vede i c nu- i va lua fa a de la ea. În Andrei se luptau doi b rba i, unul cu sentimentul de supu enie fa de mam i unul cu responsabilit i sociale i familiale pe care i le-a asumat dar le-a abandonat în mod josnic i con tiin a îl îndemna s repare gre eala i s i fac o via demn i fericit deoarece depindea în cea mai mare parte de el, de comportamentul, de hot rârea lui.

Se învârtea în curte,la câmp, la balt , ca un prizonier care nu tie cum s scape de închisoarea în care este b gat, în care singur s-a b gat, spera s-o întâlneasc pe Mari a i s-o roage s -l ajute ias din acest impas, din aceast încordare, s scape de gura lumii care de i nu era agresiv dar era permanent i insistent , vroia s le arate c nu este un om lipsit de suflet i c îl doare situa ia creat dar nu g sea prilejul s-o vad pe Mari a deoarece aceasta era protejat de mama sa i nu o mai lua la munci grele, o sa mai mult acas dar nici la ea acas nu avea curajul s se duc pentru c nu putea anticipa reac ia Mari ei i bineîn eles gura satului care imediat ar fi comentat gestul s u ce nu putea trece neobservat de ochii lumii.

Se adâncea în munc , se autopedepsea muncind dar mintea lui era dominat , ap sat de aceast povar pe care el dar în special mama lui i-a pus-o în cârc , se trezea mergând spre casa Mari ei i imediat schimba direc ia de mers pentru a evita eventualul ridicol în care s-ar fi aflat dac Mari a nu l-ar fi b gat în seam i nici nu o putea urî pentru aceast atitudine dac ar fi avut-o.

La trei s pt mâni dup pa ti a observat-o pe Mari a c ducea cele dou gâ te cu patru-cinci bobocei dup ele la balt i se întorcea lini tit acas .

A profitat de acest am nunt, s-a sculat devreme, a terminat treaba prin curte i cas , a luat calul de frâu zicând c se duce s l adape la balt i a patrulat pe drumul pe care trebuia s vin Mari a cu gâ tele. teptarea de i nu a fost mare, pentru el a p rut o ve nicie i a repetat tot felul de scenarii cu ce o s spun , cum s se poarte, dac s -i cad în genunchi sau s -i vorbeasc pe tonul unui om sp it i în timp ce se fr mânta în spatele calului aude

51

gâ tele venind i în spatele ei pe Mari a care nu l-a observat fiind ascuns de cal iar când s-a întors spre cas Mari a i-a ie it în cale cu ochii în p mânt i a stat paralizat în fa a ei.

Mari a a r mas foarte surprins de apari ia lui, i în special de faptul c nu se ascundea cum f cea pân acum, c nu pleac i c nu zice nimic.

A privit la el, i s-a p rut schimbat, maturizat dar la fel de moale cum îl tia, s-a oprit în loc nevrând s treac pe lâng el ca pe lâng un bu tean i a tepta ca acesta s zic m car bun ziua.

Dup câteva clipe de încordare a celor doi, Mari a i-a revenit prima i a considerat c p catul lui este foarte mare dar c nu-i apar ine în întregime fiind dispus s -l ierte pentru asta dac ar fi scos o vorb , o explica ie i atunci cu un glas pe care nici ea nu i-l recuno tea i cu o purtare aleas l-a întrebat: - Ce mai faci Andrei, cum î i mai este?

Vorbele Mari ei au fost un balsam pentru sufletul lui chinuit din ultimul timp, a ridicat ochii la ea, a încercat s-o soarb din priviri i i-a r spuns împleticindu-i-se limba în gur , c nu face prea bine i c nici nu tie ce este cu el de la un timp.

Mari a nu l-a întrebat nimic despre mama lui i nici n-a vrut mai afle ceva de la el i a încercat s plece spre cas având de urcat drumul pân sus pe malul b ii.

Andrei a privit dup ea cum se îndep rteaz i atunci printrun resort tainic a strigat dup ea c ar vrea s stea de vorb împreun .

Mari a surprins din nou, s-a întors cu fa a la el i i-a zis: - Ce s discut m noi, amândoi, Andrei? Tu n-ai g sit timp pân acum s st m de vorb i acum ai ceva de zis. Spune repede se uit lumea la mine i mi-e ru ine de ei dar te ascult.

- Acum nu pot, zice Andrei, dar a vrea s vin odat la voi st m de vorb .

- i cum te descurci cu maic -ta dac afl ? ce o s p esc eu, ce o s p ti tu? Caut i o fat în sat care s -i plac mamei tale i care aceast fat s-o suporte pe mama ta c de pl cut sigur nu exist niciuna pe fa a p mântului.

Andrei s-a sim it r nit de aceast remarc ustur toare dar dreapt a Mari ei i i-a zis: - Ei, o s avem ce discuta. Ce zici vin mâine sear pe la voi?

Mari a a stat pe gânduri dac s accepte sau s refuze propunerea lui i a r spuns evaziv: - Treaba ta, faci cum crezi, i a plecat spre cas .

Andrei a înc lecat pe cal repede a pornit-o în mare vitez pe marginea b ii fiind încercat de dou sentimente pe care nu le putea l muri, unul c nu se a tepta ca Mari a s vorbeasc cu el i s se poarte blând, dar demn, ce este drept i al doilea c nu la încurajat, nu a insistat ca el s mearg la ea s stea de vorb .

Bineîn eles c pân seara zvonul s-a r spândit în sat c Andrei i-a inut calea Mari ei i c au stat pu in de vorb dar nimeni nu tia ce au discutat i î i f ceau tot felul de presupuneri i la fel de bineîn eles c s-a g sit o muiere binevoitoare care i-a spus mamei lui Andrei cele întâmplate.

Aceasta a luat repede de jos un cocean de porumb r mas de la cal i a intrat peste el în bordei cu gând s -i trag o b taie care s i-o scoat din minte pe venetic .

Andrei st tea pe marginea patului gândind la cele întâmplate i a v zut-o pe mama lui intrând val-vârtej în odaie cu coceanul în mân , a în eles ce inten iona aceasta i s-a revoltat în sinea lui, a privit-o cu atâta ur i dispre încât aceasta a înghe at pe loc realizând c autoritatea ei sufer o mare înfrângere l sând co-

52

Domnul de Rouã

ceanul jos dar repro ându-i c n-a ascultat-o i c s-a întâlnit cu acea femeie în v zul satului.

El i-a luat inima în din i i i-a r spuns c acea femeie este femeia care l-a acceptat de b rbat i c poart în pântece copilul lui i c i-ar fi fost i lui mai bine dac îl l sa însurat c putea avea grij i de ea i de nevast i c ea este de vin de toate relele din via a lui.

Maic -sa nu se a tepta la aceast atitudine de la Andrei pe care îl tia un prost nac supus i iar a în eles c ceva se va schimba în via a lor i nu neap rat în bine i c trebuie s i restabileasc urgent autoritatea asupra lui Andrei zicând: - Ei, las , c î i ar t eu ie nevast i-i ar t i ei ce înseamn se lege de b iatul meu. O s vede i voi.

Andrei speriat de ce o s -i fac Mari ei, pentru c de el nui mai p sa, a s rit ca ars de pe pat i a avertizat-o c dac îi face vreun r u Mari ei o s regrete amarnic pentru c el trece Dun rea i pleac de acas .

Pus în fa a unei asemenea alternative, mama lui a plecat tiptil din odaie i i-a f cut de lucru la p ri pe care i-a v rsat tot focul oc rându-le, lovindu-le, certându-le de nu mai tiau încotro s zboare s racele.

Ultimul pe care i-a desc rcat nervii a fost câinele care v zând-o c trece pe lâng el s-a ridicat în dou picioare cu lan ul închis la gât crezând c poate se îndur s -i dea i lui ceva de mâncare c r bda de dou zile dar aceasta v zând bucuria câinelui i crezând c râde de ea, a luat o nuia din gard i a început s -l bat de nu tia s racul ce pr d a c zut pe pielea lui, schel ind a jale i a durere.

Dup ce s-a mai ostoit s-a dus în spatele bordeiului, s-a ezat jos i a suferit cea mai mare înfrângere din via a ei, dar nu a v rsat m car o lacrim de p rere de r u f când tot felul de planuri cum s se r zbune de afrontul primit.

Mari a a ajuns acas i nu s-a hot rât pe drum dac s -i spun i mamei ei c s-a întâlnit cu Andrei ca s n-o supere pe maic -sa c de fric nu se punea problema, între ele fiind o în elegere perfect i se confesau cu pl cere în chestiunile importante ale vie ii lor.

Seara, la mas , în jurul vetrei, când Anica t ia din m lig cu o a i o întindea Mari ei, aceasta nu a mai stat pe gânduri i i-a zis: - Ast zi, m-am întâlnit cu Andrei la balt .

Anica a r mas suspendat între cer i p mânt neputând s i imagineze de ce i cum s-a întâlnit ea cu Andrei cu atât mai mult cu cât între ele n-au discutat niciodat despre o atare posibilitate, l sându-l pe Andrei cu soarta lui pe care i-a meritat-o, dar nu a scos nici-un sunet de mirare, de aprobare sau de respingere, tergându-se cu col ul basmalei la ochi, mimând c din cauza fumului din vatr .

Mari a i-a spus c nu a tiut de existen a lui i c i-a ie it în cale pur i simplu, probabil el a c utat ocazia, c ea nu l-a dezaprobat, nu i-a repro at nimic i c s-a purtat corect cu el, nu i-a pus poalele în cap cum fac unele mahalagioaice i c Andrei i-a spus c vrea s vin mâine sear la ele s stea de vorb . În sinea ei Anica î i dorea de mult ca acest b rbat, acest ginere al ei s vin s i repare gre eala dar a exclus definitiv o atare posibilitate v zând c el nu d nici un semn de via iar atitudinea mamei lui i în special cu blestemul din biseric a cut-o s cread c lucrurile r mân neschimbate pentru totdeauna i acum aceast veste a n ucit-o ne tiind ce s zic pentru c ea

Anul III, nr. 4(12)/2018

dorea ca fata ei s beneficieze de o via normal , s aib mul umiri i satisfac ii i din p cate toate astea s-au risipit cum se risipe te fumul dup ce iese pe co ul de la vatr .

Mari a ne tiind ce se întâmpl în sufletul mamei sale dac o aprob sau o dezaprob a completat informa ia i i-a spus c ea nu a acceptat dar nici nu a refuzat cererea lui zicându-i doar c poate face ce crede el de cuviin .

Nici aceast completare n-a scos-o pe Anica din starea în care se afla m rind confuzia acesteia gândind cu o repeziciune maxim i cânt rind toate ipostazele ce aveau s urmeze dup aceast întâmplare, având în acela i timp o mare încredere în discern mântul fiicei sale, dar vrând în acela i timp s -i vin în ajutor, considerând c este de datoria ei s i ajute fata s ias cu bine din acest impas.

Au mâncat, mai precis au mimat c m nânc , t cute, au strâns masa i au mutat lampa în odaie unde s-au întins pe pat cu fa a spre tavan, spre acoperi ul bordeiului.

Dup un timp, Mari a a rupt t cerea i i-a spus mamei sale dac este sup rat de întâmplarea relatat ea îi va explica mâine sear lui Andrei c nu mai au ce discuta i-i va recomanda i vad de drumul lui, dar c nici nu are ce pierde dac stau de vorb , în fond amândoi au multe de clarificat i o responsabilitate comun pentru viitorul copil c ruia i se apropie sorocul na terii.

Anica a confirmat c tot a a gândea i ea numai c se temea nu adânceasc nepermis de mult ridicolul unor femei deja site de b rba i i lumea s nu- i schimbe p rerea despre ele i s le evite în viitor situa ie de care se temeau cel mai mult.

Au discutat pe întuneric dac s -l primeasc în cas sau în curte, dac s fac preg tiri pentru venirea lui i la un moment dat au luat în calcul i posibilitatea ca acesta s se r zgândeasc mai vin sau s fie împiedicat de maic -sa, ceea ce ar agrava din nou situa ia.

Au hot rât s nu fac nici un fel de preg tiri pentru venirea lui, s i vad în continuare de treburile lor i s arate c nu teapt nimic bun de la el dar ca oameni civiliza i ce sunt îl vor primi dac nu cu c ldur nici cu prea mare r ceal , urmând ca în func ie de ce va zice el s se adapteze situa iei.

A doua zi cele dou femei de i î i f ceau treburile prin cas i prin curte lucrau de parc erau ni te robo i programa i s i execute opera iile, a teptând curioase dac va veni, dac va veni singur i ce va zice.

Andrei i-a v zut de treab i a ocolit-o pe mama lui care era într-o stare disperat sim ind c -i alunec printre degete controlul ei asupra b iatului, acum i l-ar fi dorit pe b rbatu-s u s -i fie al turi dar acesta nu era decât un papagal ce repeta tot ce spunea ea, realiza tocmai acum c se face vinovat de moartea b rbatului deoarece în ziua când a plecat la pescuit, a plecat de frica ei pentru c îl certase r u, îl amenin ase i chiar îl b tuse pe spate tot cu un cocean de porumb determinându-l s plece de acas cât mai departe de ea, plecare ce i-a fost fatal .

Dac nu ar fi fost a a de agresiv el ar fi stat acas i acum era un ajutor pentru ea, l-ar fi asmu it asupra b iatului i l-ar fi adus pe drumul ar tat de ea.

Andrei a muncit toat ziua i a c utat cuvinte potrivite prin care s se fac în eles i acceptat de Mari a deoarece tia c mama ei nu i se împotrive te i de multe ori g sea scuze s nu se mai duc la ea, revenind deseori iar acum c se apropia seara devenea nelini tit.

Mama lui s-a urcat în pat spunând c nu îi este bine i i-a

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

ordonat lui Andrei s aib grij de p ri i de animale s le dea mâncare, s le închid i s m nânce i el ce este pe la vatr i s vin în odaie s se culce.

Aceast stare de lucruri i-a u urat decizia lui Andrei dândui posibilitatea ca la plecare s nu fie împiedicat de mama lui i s nu-i fac scandal ca de obicei dar cum ea nu tia de planul lui de a pleca de acas l-a determinat definitiv s se duc la Mari a.

Se întuneca bini or când câinele lui Anica a început s latre semn c le-a venit cineva în vizit i au v zut prin ochiul mic al ferestrei c este Andrei.

Anica i-a ie it în întâmpinare iar Mari a a r mas pe marginea patului cu picioarele atârnând lene e în jos.

Andrei s-a uitat ru inat i fricos la Anica de i tia c aceasta nu este nici pe departe ca mama lui, a uitat s spun bun seara dar a întrebat dac Mari a este acas .

Anica nu s-a putut ab ine i l-a întrebat: - Da, ce-ai tu cu Mari a? De ce întrebi?

Andrei fâstâcit i descurajat, a bâiguit c ar vrea s discute ceva cu ea i a tepta s fie l sat s intre în bordei, Anica s-a dat într-o parte f când gestul de a-l pofti s intre, acesta a oftat, i-a luat inima în din i i intrat descoperind-o pe Mari a pe marginea patului în semiîntunericul din odaie.

De abia acum i-a adus aminte s spun bun seara i s le întrebe ce mai fac.

Mari a a fost cea care i-a r spuns zicându-i: - Facem i noi ce putem. Tu ce faci?

Andrei i-a spus c a venit la ea uitându-se stânjenit la Anica i c ar vrea s vorbeasc ceva cu ea dar Mari a i-a spus c ea nu ascunde niciodat nimic de mama ei i c poate s spun ce are de spus.

Anica i-a dat seama c prezen a ei nu i-ar ajuta cu nimic pe tineri i le-a spus c mai are treab prin curte i a ie it afar din odaie.

Andrei i-a spus lui Mari a c nu i-a dat seama pân acum dou luni cât r u i-a f cut prin plecarea de la ea, c îi pare r u i mereu caut o solu ie s îndrepte r ul f cut i c este convins via a lui f ea nu va avea un rost, o continuitate acceptabil i o roag dac vede o posibilitate s -l ajute în acest sens.

Mari a i-a r spuns c ea poate s -l sf tuiasc ce s fac dar nu vede cum ar face-o din moment ce nici el nu este hot rât ce vrea s fac , zice c ar dori, dar nu spune concret, c este hot rât fac ceva în acest sens i pân nu se l mure te el însu i i so l mureasc pe mama sa, ea nu se amestec în via a lui i c nu se opune s fie împreun mai ales acum când va aduce pe lume un copil dorit de ea i poate nedorit de el.

Andrei a asigurat-o c i venirea copilului l-a determinat i refac via a, mai precis s continue ce au început amândoi, nu-i mai este a a de fric de mama lui, c ea i-a tr it traiul i ia mâncat m laiul i c a venit vremea s i hot rasc singur soarta dar c nici n-o poate p si pe mama lui care în afar de el nu mai are nici-un ajutor.

A întrebat-o dac ea îl iart sau îl va ierta i dac Anica va accepta ca ei s se împace i tr iasc împreun , posibil la el acac n-o poate p si pe mama lui care pe zi ce trece îmb trâne te i poate nu mai are mult de tr it.

Mari a i-a r spuns c este posibil s -l ierte pentru c a v zut cum s-au întâmplat lucrurile dar c nu poate uita la itatea lui de a o p si f nici-un cuvânt de desp ire sau de p rere de u i c dup atâtea luni nu a c utat-o s -i spun o vorb de

53

încurajare sau de regret.

A completat c mama ei, Anica, nu-i vrea decât binele în via , dar ca orice mam îi este fric s n-o p easc din nou, s se fac de râs când mama lui se va opune ca ea s -i fie nor i la asigurat c atunci când î i va clarifica situa ia cu mama sa i va da asigur ri c aceasta îl va l sa s i fac un rost al lui în via , ea va veni al turi de el cu tot riscul de a îndura oc ri sau alte vorbe urâte de la mama lui, numai el s fie al turi de ea i de copil i poate vor mai avea i al i copii, pân atunci pot s mai stea de vorb iar mai mult de atât nimic i îl roag s se poarte frumos cu ea s n-o fac de râs în sat i c îl va chema s i vad copilul dup ce îl va na te dac nu vor fi împreun pân atunci.

Lui Andrei i s-a ridicat o mare greutate de pe suflet i o mare negur dup ochi auzind vorbele Mari ei, tiind c aceasta este dreapt , ferm , sincer i nu- i ia vorba înd t plecând spre caîncrez tor dup ce i-a luat r mas bun de la ea promi ând c se gr be te s realizeze diferendele existente ca o piedic în calea lor.

A trecut prin curte pe la Anica pentru a- i lua r mas bun i de la ea, acum mai pu in fâstâcit i a plecat la casa lui împ cat i încrez tor c de acum totul depinde numai i numai de el s i refac familia i s nu se supere mama lui.

Anica a sesizat schimbarea în bine a atitudinii lui Andrei, sa bucurat pentru ei dar i pentru ea c nu va fi nevoit s i lase fata singur pe lume dup e ea va muri dar a sesizat c Andrei nici la venire i nici la plecare nu i-a zis mam cum îi spunea în pt mâna cât a stat la ei i- i f ceau planuri când i cum s fac nunta.

A intrat în cas mai pu in încordat decât a stat de ieri pân acum, a g sit-o lini tit pe Mari a care i-a relatat discu ia i în elegerea lor, Anica a fost de acord cu ce au hot rât încercând de acum s g seasc posibilitatea de a se i pune în practic cât mai repede.

N-au trecut nici dou s pt mâni de la vizita lui Andrei când Mari a a sim it c trebuie s nasc i a anun at-o pe Anica s fac preg tirile necesare c va na te.

Anica a verificat starea fetei i a v zut c mai poate dura câteva ore, poate i o zi, pân va na te, a fugit la curtea boierului i a vorbit cu o iganc de acolo mare me ter la na teri, a aduso cu ea pentru c nici ea nu avea o experien în na teri i au preg tit ap fiart , rufe, o lamp de la vecini i pân la ziu Mari a, cu mari eforturi, a n scut o feti alb-roz la piele, b laie ca i ea i gioas , plângând mereu.

Feti a a fost controlat i au v zut c nu-i lipse te nimic, c doar trebuie hr nit cât mai curând.

S-au ocupat de igienizarea Mari ei i a camerei, au l sat-o pe mam s doarm s i recapete puterile, Anica i cu iganca moa au b ut câte un p rel de uic în cinstea lui Mari a i a feti ei, au mâncat câte ceva, au privit copilul cum doarme i s-au întins i ele în patul lui Anica s i trag sufletul.

Vestea c Mari a a n scut o feti frumoas i s toas sa r spândit rapid în sat, mul i s-au bucurat urându-le via lung , vecinele au venit s le vad i le-au adus câte ceva din curtea lor, unii o pas re, al ii m lai, al ii vin i ce se aduce într-un sat s rac în asemenenea împrejur ri.

Anica i-a cinstit cu câte un p rel din troaca cu uic le-a mul umit pentru grija lor, nu era bucuroas c a devenit peste noapte bunic i de abia a tepta s mai creasc un copil acum având alt experien de via i era foarte încântat c Mari a ia f cut o nepoat de i nu s-ar fi sup rat dac era b iat.

54

Domnul de Rouã

Unii oameni din sat mai mult sau mai pu in sinceri l-au felicitat pe Andrei c i s-a n scut o feti , acesta luat prin surprindere sa bucurat în sinea lui i ar fi fugit imediat la Mari a dar s-a în eles cu ea c îl va chema cât mai repede s i vad fata, rela iile dintre ei nefiind de du nie ci doar s-au ignorat reciproc.

Bineîn eles c a aflat i mama lui Andrei c Mari a a n scut o feti i n-a pierdut ocazia de a-i mai face acestuia înc un repro i o desconsiderare: -Vezi m prostule, ce i-am zis eu ie c asta nu este bun de nimic. A n scut o fat , nu a fost în stare ca mine s nasc un b iat fi avut i tu un ajutor în via c mâine, poimâine r mâi singur i îmb trâne ti i ce ai fi f cut cu o fat , ce ajutor aveai de la ea?

Asta nu este în stare s fac b ie i i i-ar fi turnat numai fete s i umple b tura de fete. le v d acum pe astea ce fac c sunt trei g uri în cas i nici-un dop la ele, evitând s le mai zic venetice deoarece în sinea ei a încercat-o serios frica de repercursiunile ce le-ar putea avea de la Andrei pentru c nu tii ce s a tep i de la un b rbat chiar i molâu ca el.

Andrei s-a mul umit s -i r spund c este bine c sunt toase, incluzând-o i pe Anica în ecua ie, i-a întors spatele ca i cum n-ar fi auzit ce a zis mama sa care a r mas înciudat c nu l-a înfrânt pe b iat, a plecat nep tor la r ut ile ei semn c se schimb pe zi ce trece, lucru ce o f cea s tremure de furie dar nici nu îndr znea s mai întind coarda pentru c raportul de putere, de acum, era în defavoarea ei.

Ne afl m deja în mijlocul verii când temperaturile cresc vertiginos, balta care asigura r coarea parc fierbea la razele soarelui, câmpul era aproape secerat, porumbul care a crescut frumos acum î i r sucea frunzele semn c ar a îl învinge i posibil s -l usuce înainte de a- i dezvolta tiule ii, p rile câmpului i ale durii care asigurau fondul sonor al frumuse ilor naturii parc au amu it singure broa tele ineau concertul lor or it pe balt de r suna zarea pân departe.

Mirosul de izm care umplea lunca b ii te îmb ta asociat cu mirosul de busuioc sem nat de fete i femei în gr dinile de pe valea b ii i în sat, mieii crescuser mari i zburdau pe p une, oamenii aduceau pe te cât mai mult pe care îl s rau i-l puneau la afumat semn c vine toamna i iarna este lung , pe gardul de nuiele al Anic i au ap rut c ciuli e de copil, c e, scutece, câte un tergar alb folosit la îmb iatul feti ei i alte nimicuri pentru un copil mic, care se uscau la soare.

Andrei i Mari a erau ner bd tori s se reuneasc , satul saluta cu bucurie decizia lor dar erau sceptici în ceea ce o prive te pe mama lui, Anica î i suplimenta efortul pentru munc , ca s i protejeze fata, acum m mic , cucul nu se mai auzea în lunc fiind perioada când dispare din peisaj pân la blagove teniile urm toare, berzele î i înv au puii s zboare i s -i preg teasc pentru toria de mii de kilometri în rile calde, b rzoiul nu mai avea loc în cuib i dormea singuratic într-un picior pe câte un acoperi sau stâlp mai înalt, p rile de balt î i f cuser datoria i sporiser considerabil num rul lor f când multicolor balta când zburau, oamenii se preg teau de recoltele toamnei i erau mulumi i de rodul muncii lor, atmosfera era calm în sat, doar horele îi scotea în fiecare duminic în mijlocul satului la joc, tinerii care au crescut între timp c utau s se împerecheze deoarece venea toamna i nun ile î i a teptau rostul lor, mamele fetelor etalau ce aveau mai de pre pentru a- i m rita odraslele, femeile care se ocupau cu aranjamentele maritale, nup iale i pe it nu mai aveau

Anul III, nr. 4(12)/2018

timp de respirat, f ceau i desf ceau cununii, preotul a tepta bel ugul de bani i colaci pe care-l primea de la fiecare cununie, ie ii tineri alergau de colo-colo precum alearg caii tineri pe un voi a teptând s le impresioneze pe fete.

Nimic nu prevestea ceva r u pentru sat i nici pentru oameni.

Mari a a trimis o nevast tân care i-a fost în copil rie tovar de joac , s -l anun e pe Andrei c poate veni s i vad fiica acum f când dou s pt mâni de la na tere i se cur ise pielea pe ea, devenise dr la i-i râdeau ochii în cap când o vedea pe mama ei.

Andrei s-a bucurat mult c Mari a nu l-a uitat i s-a inut de cuvânt s -l anun e, a pus ni te f in într-o tr istu mic i câteva mere din gr dina lor i pe înserat când mama lui era ocupat la vatr cu m liga i o saramur de scoici, a plecat pe nesim ite spre casa Mari ei, a intrat f s mai a tepte s fie invitat, a dat bun seara ochii lui c utând-o pe feti pe care a descoperit-o într-o postav mic printre albituri, singurul semn ce o f cea vizibil era o fund ro ie pus special pe capul ei s fie ferit de deochi c veneau mul i s-o vad .

Andrei a r mas surprins s vad un copil a a mic i a a de fin c nici nu a îndr znit s pun mâna pe ea, s-a aplecat i a s rutat-o pe frunte, a pus tr istu a cu f ina i cu merele lâng ea i i-a urat s tate mult .

S-a îndreptat i c tre Mari a i Anica cu ochii sclipind de mul umire le-a întrebat ce mai fac i apoi le-a comunicat c este i mai hot rât s i realizeze promisiunea cât mai repede dând un termen limit pân la mijlocul toamnei dup ce se vor termina de recoltat produsele din vii i din câmp.

Anica i Mari a i-au mul umit pentru daruri timp în care Andrei i-a adus aminte de un obicei vechi al satului, a scos repede dou monede metalice i le-a pus pe capul feti ei dorindui bel ug de bani în via , apoi a ascultat pova a celor dou de a nu gr bi i strica definitiv promisiunea lui i c ele îl a teapt s ierneze împreun , cel pu in ei doi tinerii cu copilul lor.

Dup alte banalit i Andrei s-a gr bit s plece acas s nu simt mama lui lipsa din curte i cu toat graba a g sit-o pe aceasta la poart vân la fa de furie care l-a luat în primire i l-a întrebat unde a fost.

Andrei a zis c s-a dus pân la un om s tocmeasc cu el o lucrare dar n-a convins-o c imediat a s rit cu gura pe el: - Ai fost iar la alea, ce eu sunt proast . Î i ba i joc de mine i faci ce zic ele iar ca mam nu mai sunt ascultat nici de copilul meu. Fii atent b iete c te-am blestemat i s nu- i par r u dac nu m ascul i.

Ar mai fi continuat ea cu cearta i amenin rile dar Andrei ia r spuns scurt i ap sat: - Ai grij tu la blesteme c dac sunt f cute pe strâmb, adic pe nedrept se întorc împotriva ta, eu nu am gre it cu nimic, am fost s -mi v d copilul, ce i asta nu m la i s-o fac? Ce eu mai sunt un pap lapte care s stau dup fusta ta? Las -m i pe mine odat s fac ce trebuie c destul te-am slug rit i s nu m faci s i întorc spatele c m-am s turat de tine. Ori vrei pace ori dac nu vei avea r zboi i nu- i va fi bine.

Speriat de reac ia b iatului pe care nu-l tia în stare de a a ceva, mam -sa a început s plâng i s strige: - S ri i lume c b iatul meu vrea s mor, auzi s se întoarc blestemul împotriva mea i c m las s rac s mor în cas . ri i lume s vede i ce copil am crescut eu i pentru cine m-am sacrificat s -i fie bine în via c eu i-am vrut binele, am umblat

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

cu binele dup el iar el nerecunosc tor m amenin , s ri i lume mor.

Vecinii au auzit aproape toat discu ia dintre ei pentru c sa desf urat în curte i aproape to i au r suflat u ura i c uite, Dumnezeu, i-a dat minte b iatului i o pune cu botu pe labe pe mam -sa care i-a mâncat copil ria i tinere ea dar vor avea i ei lini te pentru c aceast femeie nu se sim ea lini tit dac nu se lega zilnic i de câte un vecin iar ace tia cu frica lui Dumnezeu se ab ineau s -i aplice o corec ie nici m car verbal , preferând s se fac surzi la vorbele ei acre.

Când toamna î i intrase în drepturi i sorocul fixat de Andrei pentru reunificarea familiei, a c zut un tr snet peste cele dou femei i feti i peste mama lui Andrei.

Arenda ul l-a chemat la conac pe Andrei unde erau ni te autorit i venite acolo i i-au înmânat un ordin de încorporare informându-l c ara se preg te te de un r zboi mare i vor fi încorpora i to i tinerii de dou zeci de ani i peste pân la treizeci de ani.

Nici c se putea s cad o n past mai mare pe Andrei care a r mas n ucit i a realizat c tot ce- i planificase el s-a n ruit într-o secund nici nu se mai gândea la consecin ele încorpor rii lui asupra celorlalte fiin e din preajma sa.

S-a întors acas împleticindu-i-se picioarele de parc era beat i s-a aruncat direct în pat i a început s plâng cu sughi uri de s-a speriat r u i mama lui.

Dup ce i-a revenit i-a ar tat ordinul de încorporare pe care nici el i nici ea nu tiau s -l citeasc dar a anun at-o c în maxim dou s pt mâni va trebui s se prezinte cu rufe de schimb pentru a face armat timp de trei ani f s tie în ce localitate, deoarece armata se putea face în mai multe locuri deodat .

Mamei lui atât i-a trebuit i i-a fost de ajuns s-o amu easc pe loc nici n-a mai apucat s se vaite, s strige de durerea ce-o lovise, i s-au înmuiat picioarele i îngâna: Doamne ia-m tu pe mine, doamne ia-m tu pe mine i nu m l sa singur i nenorocit i nu l sa s -mi omoare copilul în r zboi i a a a repetat cu ochii în lacrimi toat noaptea f s poat închide un ochi m car.

A doua zi, înc de diminea , vestea s-a r spândit iute în sat pentru c mai erau înc patru tineri chema i la încorporare i satul vuia a a cum vuiesc toate satele când se anun r zboi.

Nimeni nu tia precis cu cine sau cine va veni cu r zboi împotriva lor f cându-se presupuneri c acum când rile române s-au unit între ele i când avem domnitor str in din Nem ia, acest neam care vine din neam de r zboinici va împinge ara în r zboi i nu se tie cine va mai sc pa cu via .

Unii spuneau c se vor bate cu turcii, dar la noi nu prea sunt turci, al ii c se vor bate cu ru ii, dar ru ii nu mai erau în ara noastr de mult, al ii c se vor unii cu ru ii i se vor duce în ara turcilor i se vor bate acolo, orice variant ar fi fost posibil , avea un singur deznod mânt: moartea a mii i mii de tineri pe front l sând satele goale de b rba i iar dac du manul intr în ar vor fi omorâ i i cei în vârst , femeile iar fetele vor fi luate în sclavie. ciuca dezastrului le-a lovit în moalele capului pe Anica i pe Mari a când au aflat c Andrei va fi luat în armat departe de sat timp de trei ani i toate castelele construite de ele cu reconcilierea familial s-au n ruit ca fiind f cute din fum.

Anica î i zicea în sinea ei c a apucat s tr iasc destul, scopul ei în via de a- i cre te fata i l-a realizat, este adev rat numai par ial deoarece i fata îi copiaz destinul fiind singur

55

cu o feti mic , ea putând s se despart de via f prea multe regrete dar ce se va întâmpla cu fata ei, cu Mari a i cu feti a acesteia c r mân singure f izman de b rbat în b tur , via a fiind din ce în ce mai grea.

Mari a s-a dovedit a fi mai puternic , nu a exteriorizat nimic, a acceptat c soarta, destinul ei a fost potrivnic de când s-a n scut, c orice încercare de corijare a lui este sortit e ecului i c de acum încep s curg multe alte necazuri mai mari pentru c acesta, dac vrea Dumnezeu, îl aduce pe Andrei acas viu peste trei ani i înc mai au destui ani s i creasc fata iar dac nu cu Dumnezeu nu se poate pune, nu i se poate împotrivi gândind c acum mama lui Andrei va fi fericit de lovitura pe care i-a trimiso cel de sus f s se gândeasc m car c i pe mama lui o lovise un necaz i mai mare, iar dac va muri Andrei b trâne ea acesteia va fi groaznic .

Dintr-o dat toate gândurile acestor femei, patru la num r, incluzând i feti a, depindeau de soarta lui Andrei i ar fi dispuse suporte trei ani de greut i i neajunsuri dar dup aceea s se adune cu to ii la un loc s ia via a de unde au l sat-o.

Ceva din interiorul ei o avertiza c cele dou încerc ri de curând, desp irea brutal de Andrei i plecarea acestuia la r zboi, erau doar începutul necazurilor ce vor veni i considera c este de datoria ei s le suporte pentru c de împotrivit nu avea nici-o posibilitate. În aceast situa ie Mari a s-a gândit c este bine s boteze feti a cât mai repede cât este i Andrei acas dar problema era mai delicat deoarece nu aveau na de ba tin iar altul nou cu greu puteau g si a a de repede. În tot necazul lor, boierul care a aflat ce li s-a întâmplat i cum le cuno tea pe cele dou femei ca fiind muncitoare i cinstite s-a oferit s boteze el copila i avea o singur preten ie ca numele fetei s fie Floarea sau Florica deoarece a avut i el o feti care a murit imediat dup botez i o botezaser cu numele de Floarea strigând la ea Florica.

Anica a acceptat cu mare bucurie promisiunea i cerin a boierului nu neap rat pentru c dobândeau un na bogat de i nu se tie dac le va ajuta mai târziu dar în special c nepoata ei îi va purta numele pe care l-a avut în primii ani de via i pe care rin ii i l-au schimbat în Anica.

Era a a de sup rat c i-au schimbat numele încât refuza s spund atunci când o strigau pe numele nou i mama sa, femeie cu suflet bun de altfel, se sup ra r u pe ea c nu-i r spunde, copila motivând c pe ea o cheam Floarea i nu tie cine este Anica.

Pentru aceast atitudine mai încasa ni te palme de la mama ei dar se st pânea s nu plâng ceea ce o înfuria i mai r u pe mam .

I-au explicat c plecând din satul lor tocmai aici departe în alt sat trebuiau s -i schimbe numele ca duhurile rele s n-o g seasc , s n-o recunoasc i de aceea i-au pus numele Anica, lucru care pe feti n-a convins-o niciodat iar mai târziu când a început s în eleag greut ile prin care a trecut i trece considera tocmai din aceast schimbare de nume îi vin c în loc s fie ferit de necazuri, acestea o caut în mod special, o urm resc peste tot.

Acum se bucura c nepoata va purta numele ei din copil rie i îi va fi drag s strige la ea Floarea sau Florica cum s-or hot rî.

Na ul a aranjat i cu preotul, l-a pl tit cu ce era necesar, a ruit feti ei ni te h inu e frumoase, le-a dat un poloveac de aram costorit de lucea în soare i le-a d ruit un purcel m ri or aib i ele ce t ia la Cr ciun când va fi suficient de mare.

56

Domnul de Rouã

I-au pupat mâna i poalele hainei na ului, s-au rugat la Dumnezeu pentru s tatea lui i au f cut repede un botez simplu, rac în preparate, au adus câ iva vecini pentru c rude nu aveau, l-au invitat i pe Andrei care a venit mai târziu dup o ceart aprig cu mama lui care s-a v zut nevoit s suporte libertatea fiului i a a a mai trecut o etap din via a lor.

De atâta bucurie c au i ele porcul lor pentru Cr ciun deoarece nu au avut niciodat , în Bulgaria unde a copil rit Anica, turcii nu le permiteau s creasc porci iar cine îndr znea, era omorât de turci iar de la venirea Anic i în sat au fost a a de s raci nici gând s creasc un porc de i ar fi g sit cu ce dar pre ul lui era mare chiar purcel fiind.

I-au f cut într-o zi o cocin din lemne de plop b tute în p mânt, au f cut o închiz tur cu acoperi unde s se ad posteasc pe vremea rea l sându-i loc pentru mi care, ap i hran i bineîn eles unde s se n moleasc pentru c a a era fericirea unui porc, i-au legat o a ro ie la gât s -i poarte noroc i s nu fie deocheat, îl hr neau cu drag, îi d deau ap , îi aduceau iarb proasp din jurul satului iar acesta se comporta ca un prin or întinzând botul lui umed spre ele a teptând s fie luat în bra e dar acel loc din bra ele lor era permanent ocupat de feti .

Luate cu botezul i purcelul nici n-au sim it c vine termenul de plecare al lui Andrei în armat i cu o zi înainte acesta a trecut i ia r mas bun de la Anica i Mari a i în special de la feti , a rugat-o între patru ochi pe Mari a s doarm cu ea în noaptea aceea c nu se tie când s-or mai vedea dac , s-or mai vedea, Mari a era cât pe ce s accepte dar mama ei a presim it în elegerea lor i a convins-o s renun e c nu se tie ce se va întâmpla cu Andrei, ar putea s moar , ea ar putea s r mân gravid i ar avea înc un copil de crescut singur , lucru extrem de greu pentru ea ca femeie singur i nu se tie cât o va mai putea ajuta i Anica.

Mari a a în eles logica mamei sale, s-a scuzat fa de Andrei, a spus c -i pare foarte r u c trebuie s -l refuze dar l-a asigurat îl va a tepta i apte ani dac va fi nevoie i atunci vor r mâne împreun pân la moarte.

Andrei a plecat foarte trist în armat c nu se tie ce soart va avea, a l sat-o sup rat pe mama lui care nu l-a iertat c s-a dus la botezu „ lora” nicidecum c s-a dus la botezul fiicei sale, aceasta aproape nu l-a b gat în seam când a plecat i nici nu ia pus ceva de mâncare în s cu ul lui de haine.

A trecut pe la Mari a de i-a luat r mas bun înc odat de la ea i Anica, a luat-o în bra e pe feti a lui pentru prima dat i a mas uimit cât de u oar poate s fie, el neluând niciodat un copil în bra e, aceast amintire având s -l urm reasc tot timpul cât va fi plecat de acas .

Anica a sesizat c Andrei nu are nimic de mâncare la el i ia b gat repede un col de pâine, ultimul ce îl mai aveau în cas , ia fost ru ine s -i pun m lig deoarece era aproape întreag , a scos un picior de pui din oala cu ciorb i i-a pus dou -trei cepe cu o leg tur de sare pentru drum.

Ia dat i o troac cu ap pe care Andrei a refuzat-o întrucât au fost avertiza i s nu aduc troci cu ap cu ei.

Andrei a plecat ab tut urm rit de privirile înce ate de lacrimi ale celor dou femei i nici feti a nu a mai afi at râsul ei permanent care o f cea tare pl cut poate presim ind i ea c se petrece ceva grav i nu era frumos s fie vesel .

Cel mai greu a suportat plecarea lui Andrei, mama sa, dar nu de dragul lui sau mil pentru el ci din mil pentru ea care de mul i ani, de când copilul a fost bun de munc , ea nu a mai muncit

Anul III, nr. 4(12)/2018

nimic, f cându- i mereu de lucru pe lâng vatr i de acolo îi dirija pe cei doi, pe b rbatul ei i pe Andrei iar dup moartea b rbatului comenzile le executa Andrei i ea nu se sinchisea de nimic.

S-a trezit deodat aruncat într-un pustiu f ap , f hran de i Andrei l sase grâu în saci, porumbul îl culesese cu dou zile înainte de plecare cu încuviin area arenda ului de a- i lua partea lui de munc , în curte erau ni te p ri iar ap se g sea jos sub mal la izvor de unde lua tot satul numai c efortul era mare s urci cu g le ile pline la deal pe mal, efort aproape imposibil pentru ea, porcul trebuia hr nit, calul la fel, cur enie în curte, munc la boier i câte lucruri nu a descoperit ea acum c trebuie f cute realizând ce mare noroc a fost pe capul ei cu b rbatul i fiul i cum i-a b tut singur joc de norocul ei, fiind convins c blestemul din biseric îl va lovi i pe Andrei dar în mod special pe ea i nu o îngrozea moartea în sine ci patimile prin care va trece pân va muri neavând nici un ajutor în preajma ei.

Pu inele rude ale b rbatului ei care mai erau în sat nici nu vroiau s aud de ea considerând-o c i-a omorât b rbatul i a cut din om neom din copilul ei i al b rbatului iar din rudele ei nu mai tr ia nimeni în sat la care ar fi putut apela.

A încercat s afi eze o demnitate de suprafa i s nu se umileasc solicitând ajutor dar în mod sigur de a nu fi zdrobit de refuzul acestora de a-i veni în ajutor lucru ce o îngrozea fiind în situa ia de a- i blestema zilele dar nu avea curajul s afi eze marea gre eal a vie ii ei, comportamentul despotic fa de b rbat i de fiu, de rude i de vecini, trezindu-se acum singur i pustie în cas i în curte dar mult mai singur i pustie în sufletul ei.

O încerca un regret c nu i-a l sat b iatul s se însoare c acum nora ar fi fost bun i necesar în cas dar alunga repede din gând o atare posibilitate, închinându-se ce nu f cea ea de mul i ani, s dispar acest gând necurat, considerând c ar fi o umilin prea mare s depind de o nor pe care n-o dorea i în mod sigur nici aceasta n-ar fi dorit-o. În tot satul era o singur femeie, o bab singur f nici-un Dumnezeu, s rac lipit , f neamuri care era miloas dar i interesat c dac se va apropia de mama lui Andrei i-ar fi i ei via a mai acceptabil i-ar goni singur tatea i venea câteodat pe la ea, vedea cât de greu îi este acesteia i-i repro a nevinovat n-a tiut s i asigure b trâne ea i c ce nevast bun , curat , vrednic i cinstit a avut Andrei b gând câte un cui înro it în inima i sufletul acesteia dar degeaba c nu afi a nici un regret ba din contr o repezea pe b trân . trâna se sim ea ofensat i nu mai d dea pe la ea i venea cu greu atunci când r zbit de nevoi era chemat de mama lui Andrei.

Anica i Mari a î i vedeau de via a lor i a feti ei, a teptau încrez toare iarna i în mod special Cr ciunul c aveau i ele porcul lor iar de mama lui Andrei numai Mari a î i aducea aminte i î i imagina cât de greu poate fi pentru aceasta, nu o încerca vre-un sentiment de ur sau r zbunare ci numai de mil , s-ar fi dus la ea s-o consoleze dar evita tiind cât de resping toare este aceasta i poate nici nu merita s fie b gat în seam dar s-ar fi justificat fa de Andrei c n-a l sat-o pe mama lui s moar de foame i neajutorat , lucru ce ar fi putut s stea între ei ca un repro permanent iar educa ia ei o îndemna s se ocupe de soarta mamei b rbatului ei pentru c acum ca niciodat îl considera rbatul ei.

Se gândea c vine iarna i chiar dac Andrei i-a asigurat o por ie suficient de lemne dar cineva trebuia s le taie, s le

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

sparg , ea i cu Anica erau deprinse cu munca asta dar mama lui Andrei nu credea c a luat un topor în mân vreodat i în plus de asta singur tatea este o pedeaps extrem pentru o femeie b trân .

O încercau astfel de gânduri pe Mari a dar amâna s se duc la ea s vad cum se descurc i luat cu treburile din casa lor amâna s mearg pe cealalt uli unde era casa lui Andrei cas i curte unde nu a intrat niciodat c aceast femeie rea nu ar fi permis nim nui s -i calce pragul iar cei care ar fi putut s-o fac au preferat s n-o fac pentru a se proteja de ie irile acesteia. Începutul toamnei i a doua lun de toamn au fost blânde, frumoase cum îi st bine la o toamn , a fost cald i soare în unele zile, au fost ploi i vânturi în altele, pomii cu frunzi ul multicolor, frunzi de toamn s-au scuturat de ultimele frunze i au r mas goli i dând un aspect sumbru naturii din zon , unii b trâni prevesteau o iarn grea i recomandau ca oamenii s fie preg ti i s nu-i surprind viscolele i gerurile.

Anica i Mari a au hot rât c este mai bine pentru ele dac ar vinde acum cele dou oi care sunt suficient de grase i ar lua un pre bun pe ele i în plus ar consuma toat iarna nutre care cu atâtea griji în var nu a fost asigurat suficient în curtea lor iar dac mai doresc oi vor cump ra altele în prim var când sunt mai ieftine iar pentru feti cele dou capre vor asigura laptele i brânza necesar , Mari a având destul lapte pentru feti chiar dac aceast mic creatur era o nes tul i ar fi supt mereu dar i-a f cut un program strict iar feti a s-a obi nuit cu el.

Bine au f cut c au vândut oile deoarece în luna noiembrie a venit o z pad pe nea teptate, mare i cu ger cumplit încât au fost nevoite s aduc în cas caprele i p rile, s le in în tind , au adus i porcul dar acesta a f cut murd rie urât mirositoare i le-a fost team s nu se îmboln veasc feti a i l-au dus înapoi în cocina lui l sându-l liber în arc i cu u a deschis la cote s intre când vrea la ad post, asigurându-i hran suficient cu gândul s se mai îngra e pu in pân la Cr ciun când vor fi nevoite -l taie s petreac i ele un Cr ciun cre tinesc. pada i gerul a inut i în decembrie pân la jum tatea lunii când oamenii din sat au început s anun e c au început s vin lupi din Bulgaria peste Dun re care a înghe at la suprafa i s nu umble noaptea pe afar decât înso i, cu felinare aprinse i cu topoare în mân s nu fie ataca i de lupi cum s-a întâmplat în satele vecine. În una din nop i Anica s-a trezit auzind cum zbiar porcul lor ca la t iere i a trezit-o i pe Mari a care între timp auzise i ea. ipetele porcului lor erau disperate i puternice semn c este atacat de lupi dar ele nu aveau curajul s -i sar în ajutor rugându-se s nu-l ajung lupii i s scape dar în zadar c acesta ipa în continuare i a ipat a a pân aproape de ziu când ipetele au sl bit mult în intensitate. i-au luat inima în din i, au luat câte un b în mân i cu mult fric au ie it afar , au g sit câinele omorât de lupi pentru se luptase cu ei dar a fost dep it de situa ie i când au ajuns la cocin i-au pus mâinile la ochi de spaim i de ce au v zut.

Porcul se luptase cu lupii i a încercat s fug afar din cocin , a introdus capul printre parii ce formau gardul cocinii i a r mas în epenit acolo iar lupii au mâncat din el r mânând numai jum tatea din fa a porcului de se mirau i ele cum de mai tr ie te, din spate nici oasele n-au mai sc pat de l comia lupilor i a a au în eles de ce porcul ipa a disperare, ipa când se rupeau buc i de carne din el.

L-au scos cu greutate din gard i a mai tr it pu in uitându-

57

se cu repro la ele c nu i-au s rit în ajutor când le-a chemat dar în acela i timp cu regret c le p se te i a murit ie ind aburi din carnea i n rile lui pân s-a r cit complet.

L-au dat de poman vecinilor s le dea câinilor carne ele neavând curaj s m nânce din ce a r mas din porc de team s nu fi fost vreun lup turbat i s moar i ele de turbare. i uite a a bucuria Cr ciunului lor s-a stins c nu le-a mai ars de s rb torile de iarn .

Au ie it cu greutate din iarn , s-au redresat suflete te i sau preg tit de un an nou i lung de munci, feti a crescând i devenind tot mai pl cut , gângurind ca un porumbel i ridicând bra ele ei mici când se apropia Mari a de ea.

Au aflat c i mama lui Andrei a supravie uit cu greu acestei ierni pentru c un vecin milos i-a spart lemne i i le-a dus în cas i îi ducea la câteva zile câte dou c ld ri cu ap s aib în cas iar restul ce avea nevoie i le f cea singur .

I-a vândut acestuia calul de fric s nu-i moar de frig i gândind c poate nu va tr i înc trei ani pân se va întoarce Andrei i de aceea vecinul a fost milostiv cu ea.

A t iat porcul la pa ti c la Cr ciun nu a avut curaj din cauza vremii dar mare parte din carne a vândut-o c venea vreme cald i nu putea s-o p streze chiar s rat iar ea era singur i nu putea consuma atâta carne, oprind cele cinci oi dar i astea cu gând s le vând la toamn pentru a cump ra lemne pentru iarna viitoare, din banii de la cal trebuind s pl teasc oameni din sat pentru diferite munci i servicii necesare în cas .

Arenda ul nu a mai trecut pe la ea tiind c nu va mai încheia cu ea vreo conven ie de munc i a tr it cu ce a putut în continuare, vânzând mieii de la oi i brânza ce era în surplus în a fel încât îi trebuiau bani i pentru a cump ra grâu i porumb deoarece a terminat ce îi l sase Andrei mai mult consumaser animalele i p rile, acum realizând i ea cât de valoros era un rbat la cas de om cu atât mai mult cu cât ea a avut doi i i-a pierdut pe amândoi, f cându-le via a amar i încet încet o apucau remu rile dar era prea târziu pentru ele, frica ei permanent era trâne ea când puterile o vor p si i va muri singur ne tiut de nimeni neavând cine s -i aprind o lumânare, lucru care în orice sat este considerat un p cat mare s mori f lumin i s orbec ie ti pe lumea cealalt .

Anica i Mari a i-au continuat existen a cu speran a c , poate, vor veni i vremuri bune pentru ele vreodat , având o grij deosebit pentru feti care le f cea s uite orice sup rare sau oboseal , privirea limpede i zâmbitoare a Floarei le umplea inimile de bucurie i nu le mai trebuia nimic iar când întindea mâinile la ele era o fericire extrem s-o ia în bra e, aceast mic profitoare nu le ierta minutele de respiro revendicându- i dreptul de a fi inut în bra e cât mai mult încât cele dou femei se temeau nu o obi nuiasc cu acest r sf deoarece le-ar fi împiedicat mult s fac treburile în cas sau la câmp. Începând din prim var a ie it i Mari a la câmp dar luând feti a cu ea c nu avea cu cine o l sa acas iar nevoi aveau destule, se mai retr gea Mari a la copil i Anica îi ducea i por ia ei de munc s nu se supere arenda ul sau boierul pe ele i feti a apropiindu-se de vârsta de un an a început s plece de-a bu elea în mâini i în picioare fiindu-le fric s nu cad undeva i s moar sau s r mân schiload .

A trecut i vara dar de la Andrei nu au aflat nici o veste doar unul din cei patru b ie i pleca i la oaste s-a auzit c a murit lovit la cap de un lemn ce a c zut din tavanul ascunzi ului lor de pe

58

Domnul de Rouã

terenul de instruc ie i c a fost înmormântat acolo în câmp, undeva departe ne tiind nimeni unde, familia fiind disperat de moartea lui având i el nevast i un b ie el dar în special erau distru i c nu tiau dac a fost înmormântat cre tine te cu lumâri sau cu pop i dac s-a pus la capul lui o cruce sau un stâlp a cum era datina la ei în sat.

Vestea a zdruncinat-o i pe Mari a de parc acel mort ar fi fost Andrei având în gândul ei posibilitatea ca i Andrei s moar pe undeva ne tiut de nimeni i în ultimele lui clipe de via s nu aib pe cei dragi lâng el i în special ca ea s nu fie lâng el cu feti a în bra e.

Avea zile când se ruga la Dumnezeu s nu primeasc o asemenea veste.

Spre sfâr itul verii a început i r zboiul, ara intrând al turi de ru i în r zboi împotriva turcilor solda ii no tri trecând Dun rea în Bulgaria unde se auzea c este un m cel cumplit iar lui Mari a îi tremura inima de frica mor ii lui Andrei.

Floarea a trecut de vârsta de un an, a început s mearg singur în picioare, a început s spun mama i de i o înv au s spun tata aceasta refuza de parc n-ar fi auzit cuvântul tata, era impasibil la acest cuvânt, îl respingea f s -l articuleze.

I-au crescut i doi din ori în fa , fiind foarte vioaie i l sând bucurie în jurul ei.

Despre mama lui Andrei aveau ve ti contradictorii când aflau c este grav bolnav când aflau c îi este bine dar nu îndr zneau s se duc la ea. teptau s le cheme ea i atunci ar fi mers deschise s-o ajute existând i posibilitatea s-o aduc la ele în cas s aib grij de ea dar i b trâna se înc âna s nu le cheme de i baba care o mai vizita o îndemna s i calce pe inim i s i cheme nora la ea s-o ajute dar degeaba, r mânea neînduplecat spunând c a trecut un an de când a plecat Andrei i mai sunt doi pân se va întoarce i nu moare ea pân atunci i în plus nu st la mâna veneticelor revenindu-i expresia i r utatea mai rar, dar îi revenea.

Toamna a venit ca de obicei, iarna a trecut ca de obicei i tot ca de obicei a venit prim vara, mai greu, mai târziu dar a venit.

De i era luna martie prima lun de prim var babele se înc ânau s fie rele aducând z pad i frig iar pe la blagove tenie au început s vin berzele a ezându-se în cuiburile p site tot de ele toamna trecut , rândunicile au început s ese prin aer ca ni te suveici prin firele r zboiului, p rile b ii au ocupat pozi ie de ouat prin gârlele i b ile de peste balt , insectele au înviat mai multe decât au fost în toamn , prin p dure s-a auzit i cucul, oamenii au pornit cu b rcile s prind scoici, principalul lor aliment de prim var , carele l sau urme adânci în noroiul de pe drum iar pe câmpul negru, oile cu mieii lor zburdalnici utau iarb peste tot, copiii au umplut uli ele cu joaca lor dup o iarn care le-a asigurat derdelu ul alunecos pentru s nii.

Au început nesfâr itele ploi de prim var iar tunetele i tr snetele sp rgeau lini tea satului.

Oamenii au ocupat pozi iile p site de lupt cu natura ie ind la munci de tot felul dup ce au hibernat câteva luni în jurul sobelor neavând prea multe îndeletniciri în afar de femei care toat iarna au avut de îndrugat, de r sucit, de esut, de tors, de tit, de preg tit porcul care oricât de mare a fost tot n-a fost suficient s ajung pân la sfâr itul iernii i nici varza pus din toamn la acrit nu a prins prim vara iar din fasole au supravie uit doi, trei pumni, atât cât era necesar pentru a fi sem nat pe rândurile porumbului asigurând proviziile pentru iarna viitoare.

Anul III, nr. 4(12)/2018

mântul elibera aburul ce a stat ascuns în adâncurile lui, ciripitul p rilor, cântatul coco ilor, beh itul oilor i l tratul lene al vreunui câine completau fondul sonor al prim verii.

Anica i Mari a se acompaniau în muncile de acas i de la câmp cu precizarea c Floarea nu le sl bea din ochi s nu le piard , alerga acum peste tot i g sea bucurie în tot ce întâlnea numai copii de vârsta ei nu avea s se joace, cei mari o ignorau, o izolau i asta o deprima dar g sea alinare la maica mare i la mica permanent.

Timpul se scurgea aparent încet dar fugea destul de repede i pe fa a Anic i a început s lase urme, numai fa a Mari ei se înc âna s r mân neted i întins , conturând un chip de femeie frumoas iar necazurile ei le inea ascunse în suflet, nu le sa s i se a tearn pe fa .

Dup peripe ii obi nuite pe timp de var a sosit iar toamna prilej de r suflare pentru Mari a c au trecut deja doi ani de când a plecat Andrei la oaste i de acum timpul va avea alt m sur , alt a teptare, alte dorin e din partea ei, dorin e pe care le nutrea i Anica pentru fata ei dar i pentru Floarea de care erau curioase cum va reac iona când î i va cunoa te tat l de care nici nu tia c exist a a ceva pentru ea, Mari a fiindu-i i mam i tat .

Mama lui Andrei îmb trânise r u, se gârbovise, respira greu, se deplasa greu, devenise neglijent , se sp la rar, mânca pe apucate, în bordeiul ei era mare neorânduial , în curte nu se sim ea prezen de om dar a a cum capra este fudul dar î i ine coada ridicat a a i ea se men inea înc ânat i nu mai a tepta nimic de la via , se ruga la Dumnezeu s-o in în via pân se va întoarce Andrei ca s aib cine s-o îngroape s nu fie îngropat ca o miloag f pomeni i t mâieri, lucrurile p mânte ti n-o mai interesau de i toat via a a inut cu din ii de ele i o l comie permanent i-a marcat via a.

Câinele îi fugise de mult de acas de atâta foame, p ri nu mai avea în curte, în gr din cre teau ierburi i printre ele câte o tevie, o lobod , m rar, urzici care-i asigurau rareori câte o ciorb de verde uri.

Nimeni nu tia din ce mai tr ie te i nici ce ar mai putea s vând , iarna care a trecut nu prea a f cut foc în sob stând în pat sub cojocul b rbatului i acoperit cu dou oluri decolorate i rite de timp.

Murd ria de pe ea o f cea s nu mai simt purecii care se înmul iser ca într-o cresc torie, oarecii veneau dar i plecau c nu aveau ce mânca, roseser tot ce se putea roade, pisic n-a mai zut de mult în casa ei, nu mai avea gaz în lamp , î i p stra dou lumân ri pentru eventualitatea c ar fi în stare s le aprind când va muri dar nu vroia s apeleze la nimeni s-o ajute l sând-o pe trâna din sat s-o ajute atât cât putea i aceasta.

Nici ap nu avea dup ce bea, când avea sare în cas mai umezea un deget în gur îl b ga în sare i-l sugea apoi s i se fac sete i s bea ap care s -i dea senza ia de s turare.

Sl bise foarte mult, era aproape o umbr i se mi ca încet de colo, colo, tot ca o umbr de om dar expresia de respingere de pe fa a ei nu disp rea, r utatea îi mâncase jum tate din ficat i din creier dar nu se l sa doborât de sentimentalisme sau de regrete de care nici nu tia ce sunt acelea.

A venit o alt iarn grea cu neajunsuri i mai mari dar i cu speran e înjum ite numai Mari a a tepta cu voin neclintit se întoarc Andrei s simt i ea c este femeie, c este nevast , are b rbat s aib cui sp la izmenele, s -i calce c ile s -i pun i s -i ia masa i s se joace cu feti a lor care devenea o

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

copie fidel a mamei ei când era mic i o cre tea Anica cu mult dragoste.

Când o striga Mari a pe nume, Floarea, instinctiv întorcea capul i Anica revenindu-i în memorie c la acest nume a r spuns i ea pân la vârsta de trei ani dup care a urmat Anica nume ce nu l-a suferit niciodat dar l-a purtat cu supunere a a cum un copil se supune celor în vârst .

Venirea prim verii trezea în Anica i Mari a sentimente sumbre de parc ceva r u va pica din cer asupra lor dar nu puteau în elege ce ar fi, înaintând în timp cu precau ie dar i cu speran lor nu li se poate întâmpla ceva r u, poate altora.

De la Andrei nu au primit nici o veste, nu tia nimeni pe unde ar fi i dac mai este în via i nici despre ceilal i doi b ie i din sat care au mai r mas al turi de el în oaste nu se tia nimic.

Se auzea prin satele vecine c unii au murit, al ii au disp rut iar al ii erau adu i acas mutila i, f câte un picior, f câte o mân sau amândou , f un ochi sau amândoi, beteji i dar m car erau vii i pentru ai casei era suficient s -i tie lâng ei, numai ei suportau greu starea în care erau.

La oaste lui Andrei nu i-a fost greu s se adapteze el fiind deprins înc de mic cu eforturile, cu munca dar în special mama sa îl dresase s fie supus i ascult tor calit i primordiale pentru un osta s asculte ordinele i s le execute rapid i întocmai, aceast comportare i-a atras din partea comandan ilor multe laude i aprecieri dar l-au pus s execute i multe ordine pe care nu le puteau da celorlal i care erau superficiali i neîndemânatici.

Cu toate c timpul lui era acaparat de executare de ordine i misiuni, în fiecare zi i în fiecare noapte gândul îi fugea acas împ indu-se în mod egal între Mari a, între fat dar i înspre mam despre care o presim ire urât îl f cea s cread c are o via foarte grea cunoscând lipsa ei de deprindere cu treburile grele dar necesare ale gospod riei i mai ales c nu mai avea pe cine comanda, cine s execute comenzile ei. i sc dea fiecare zi, fiecare s pt mân , fiecare lun , fiecare an din totalul ce avea de executat vedea îngrozit cum în jurul lui moartea secera cu l comie vie i de b ie i tineri însura i sau neînsura i, nu se putea ata a de nici unul din ei de team s nu fie ucis i s r mân cu regrete mari, îi comp timea pe cei schilozi, pe cei r ni i dar îi i invidia c se întorc totu i acas , alungând acest gând imediat gândind cum ar fi pentru el s stea în curte mâini sau f picioare i s vad cât treab este de f cut i nu are cine s-o fac el devenind o povar i o gur în plus pentru familia lui i a a strâmtorat a a c f cea tot posibilul s scape teaf r i dac se putea s se termine r zboiul mai repede.

La începuturi refuza s omoare oameni, tr gea cu pu ca mai mult în aer s nu fie considerat tr tor pân într-o zi când un turc i-a ap rut brusc în fa cu arma intit în pieptul lui i aproape i-a albit p rul de spaim c va muri în câteva secunde neavând unde s se apere, unde s se ascund , unde s fug a teptând glon ul ce-l va trimite în iad sau în rai unde va vrea domnul.

Nici azi nu tie de unde a venit un glon care i-a intrat prin ochi turcului i a c zut secerat la picioarele lui nevenindu-i mult timp s cread c a r mas în via printr-o minune i nici nu tia cui s fie recunosc tor c i-a salvat via a.

Din acel moment a în eles c pentru a tr i, pentru a supravie ui va fi nevoie s omoare i el din du mani în felul acesta salvându- i via a dar i via a camarazilor lor pe care acel turc i-ar putea omorî i asta din neglijen a lui.

Nu g sea nici-o satisfac ie în a omorî oameni, nu avea curajul

59

-i priveasc în fa , nu se uita la ei, ci pur i simplu se gr bea s apuce s trag primul pentru c altfel nu ar mai apuca s trag i via a lui o considera mai presus de cea a turcului de i acest turc inamic al lui nu avea alt vin decât aceea c autorit ile de la el din ar l-au recrutat i l-au trimis s lupte i s moar pentru o cauz pe care nu o cuno tea i nici nu o în elegea a a cum nici el nu în elegea de ce a fost trimis s lupte în alt ar i nici pentru cine.

El în elesese c este soldat i c este dator s execute ordinele i s lupte altfel în loc s -l împu te turcul l-ar fi împu cat superiorii lui considerându-l tr tor i tot împu cat ar muri cu singura deosebire c din fa a turcului are o ans în plus s scape dar din fa a superiorilor care l-ar condamna la moarte nu ar avea nici una i în situa ia asta nu avea de ales, nu trebia s mai gândeasc ci s execute.

Durerea lui era c nu tia nimic ce este în satul lor i dac mama lui mai tr ie te i din ce mai tr ie te tiind c proviziile sate s-au terminat de mult iar ea nu avea deprinderea de a- i face altele.

Gândurile rele care le bântuiau pe Anica i pe Mari a în privara aceasta au început s se arate, s prind contur, s se materializeze aducând spaim în sufletele lor.

O ceat de turci din satele de peste Dun re au trecut cu rcile i au intrat în satul lor pentru a se r zbuna pe români dar i pentru jaf precum i pentru a r pi femei tinere pe care s le duc în haremul lor sau s le vând ca sclave în Turcia.

Asemenea incursiuni mai f cuser turcii cu mul i ani în urm dar se r riser , acum popula ia a fost luat pe nea teptate jefuind ce g seau prin casele oamenilor, împu când pe cei care nu se supuneau i, adunând repede câteva femei tinere.

Anica a fost prima care a auzit împu turile s-a gândit c nu mai au unde s fug i cea mai mare fric îi era pentru Mari a i feti dar i-a venit un gând salvator, a împins-o pe Mari a i pe Floarea repede în cocina porcului i i-a spus s nu mi te acolo tiind c turcii nu suport porcii i n-o vor c uta acolo iar ea s-a frecat cu funingine pe fa i pe corp,a luat un b în mân i s-a pref cut c este b trân i mergea chiop tând prin curte.

Turcii au intrat în curtea lor i nici n-au b gat-o în seam pe Anica, s-au dus în bordei i au scotocit peste tot dup aur sau alte obiecte, n-au g sit nimic de luat i au plecat cum au venit s se apropie de cocin iar dac ar fi v zut un porc l-ar fi împu cat imediat.

Mari a a pus mâna la gura feti ei i i-a f cut semn s tac i nu mi te stând ascuns în col ul cel mai întunecat din cocin cu o fric imens s n-o g seasc turcii pentru c sigur ar fi luato cu ei cu copil cu tot.

A sc pat datorit mamei sale care a avut o intui ie salvatoare i nu au putut m car s se bucure a a de mare a fost spaima lor. În sat era jale în casele unde au fost împu ca i b rba ii i în casele de unde au r pit femeile, unele din ele având copii care au mas acas c turcii n-au tiut ai cui sunt i nu erau interesa i decât de aur i femei nici m car cai n-au luat cum luau alt dat , plecând foarte repede din sat l sând durere mare peste tot satul.

Acesta a fost primul semn c anul început va mai avea i alte surprize nepl cute pentru ele i presim irea lor nu a fost f urm ri.

Satul nu era organizat din punct de vedere administrativ fiind sat de margine, pierdut printre p duri i b i, era slab populat i problemele ce se iveau le rezolva un sfat al b trânilor, un sfat al întregii ob ti care se întâlneau în situa ii de izbeli te în curtea

60

Domnul de Rouã

bisericii i st teau de vorb în picioare sau stând jos pe iarb hot rând ce era de interes pentru sat i mai precis ce putea intra în competen a lor deoarece mai toate problemele ce-i dep eau le hot ra, le rezolva, boierul st pân al mo iei sau boierii dup caz dar nici ace tia întotdeauna pentru c lâng ei în sat era mereu prezent arenda ul care tie i carte greceasc întrucât to i arenda ii care erau adu i de boieri aici în sat erau de origine greceasc .

Cuvântul de ordine al arenda ului era lege pentru sat i doar b trânii din ob te mai puteau s -l determine s i modifice hot rârile i ordinele i asta destul de rar.

Oamenii s-au dus în cete la conacul boierului c nu sunt ap ra i, nu sunt proteja i de nimeni i c de sute de ani sunt la cheremul cârjaliilor turce ti care vin când vor i prad satul, uneori punând i foc la bordeie al c ror acoperi la suprafa a mântului era din stuf i paie, materiale u or inflamabile chiar i ude tot ard.

Boierul i arenda ul auziser i ei de pr dul f cut de turci i au numit din rândul b rba ilor mai destoinici i mai curajos un pârc lab, un fel de primar care s se ocupe cu organizarea pazei locale a satului i când vor veni turcii s sar la lupt cu topoare, furci, coase, sape, bâte i tot arsenalul primitiv de lupt .

Oamenii s-au plâns c turcii vin cu arme, cu pistoale i c ei sunt ca i mor i în fa a lor cu furcile i topoarele dac nu este cineva înarmat ca lumea.

Boierul i-a dat ordin pârc labului c atunci când vor mai fi ataca i de turci s vin s -l anun e pe el sau pe arenda i ei vor cere ajutor de la ispravnicul dela jude s trimit oastea lui local -i goneasc pe turci.

Oamenii au zâmbit amar i descuraja i dar nu i-au mai spus boierului c turcii nu vor a tepta în sat o s pt mân dou pân vine ceva oaste sau arn i s lupte cu ei pentru c jafurile se ceau din fug i disp reau într-o or dou din sat, oamenii plecând spre casele lor i mai dezn jdui i decât veniser , dar car s-au ales cu un pârc lab c asta le lipsea.

Ca s fie tabloul sumbru al satului i mai complet trebuie amintit c pe la jum tatea lunii aprilie au plecat cinci b rci cu oameni pe balt s pescuiasc cu n voadele i c la un moment dat, mai mult din senin, s-a pornit o furtun puternic ce i-a surprins în mijlocul b ii, ace tia de abia reu ind s se îndrepte cu rcile spre grindurile din balt sau spre mal dar una din b rci a fost r sturnat de vânt i to i cei cinci pescari s-au înecat, restul de patru b rci le-a dus vântul departe de sat i una în grinduri.

A fost o mare jale peste sat, to i locuitorii ie ind din case pe malul b ii i urm rind c utarea i aducerea la mal a celor îneca i.

Clipe de suspans, clipe de disperare, au tr it toate familiile celor pleca i pe ap deoarece nu se tia care barc s-a înecat cu oameni cu tot i pân la urm jalea s-a restrâns asupra celor cinci familii lovite de necaz.

Zile întregi satul a fost cernit i îngândurat ca dup atacul turcilor care le-au luat nevestele i fetele tinere, pe unii b rba i iau împu cat, a mai venit acum i aceast tragedie ca i când nu ar fi fost de ajuns cele întâmplate.

Mare nenorocire pe acest sat care i de data asta au realizat cât de firav este firul vie ii i cât de efemer este via a lor pe p mânt.

Tot satul i-a petrecut pe ultimul drum la cimitir, au fost introdu i to i cinci în biseric în acela i timp, li s-a f cut o slujb comun i au fost îngropa i unul lâng altul în cimitir, iar familiile acestora compuse din neveste, p rin i b trâni sau copii r ma i acum orfani au plâns, au jelit i au blestemat balta care a înghi it

Anul III, nr. 4(12)/2018

cinci suflete de om, balt care nu se mai satur de câte vie i a curmat de-a lungul anilor. zboiul s-a apropiat i de satul lor pentru c oastea român a luptat la Vidin la Rahova cu turcii pe care i-a învins i îi gonea pe turci spre Marea Neagr ajungând cu luptele în satele bulre ti de peste Dun re din dreptul satului lor Dolni Vadin i auzeau ziua bubuituri de tun i de pu iar noaptea lumina exploziilor de le înghe a inima la cei din sat dar i inima Mari ei care gândea c acolo trebuie s fie i Andrei, neîngrijit, nemâncat i neodihnit i ce mult l-ar fi îngrijit ea dac s-ar fi întors acas pe când a a nu tie nici m car dac va r mâne ceva din el dac îl love te o explozie ca cele pe care le aude i le vede noaptea.

Andrei lupta ca s supravie uiasc nu neap rat ca s înving de i victoria lor însemna i terminarea r zboiului i bineîn eles supravie uirea lor dintr-un m cel uman nemaiîntâlnit.

Turcii erau bine instrui i, bine dota i i bine organiza i i opuneau mare rezisten , erau i bine hr ni i în compara ie cu ei care erau slab alimenta i i în condi ii igienice precare.

Muncile la câmp în sat erau în toi, Anica i Mari a nu pregetau se duc la munc , vremea era potrivnic oamenilor, b teau vânturi care uscau p mântul iar ploile care alt dat înfloreau mântul acum nu se mai vedeau pe cer i nici norii.

Nici vegeta ie nu mai era în balt sau pe câmp cum era în to i anii, p rile b ii parc se împu inaser i ele, nu mai r suna cântecul i zgomotul lor pe balt sau în vii, în p duri era o atmosfer grea ap toare.

Dup o zi ap toare, în bu itoare i cu munc mult i grea Anica cu Mari a i cu Floarea se întorceau acas obosite, murdare i fl mânde iar cea mic obosise de atâta alergat i adormise în bra e la Mari a.

Când au ajuns acas Anica a luat o co ni i a spus c se duce la balt s se spele c este prea slinoas de i s-a lipit c ma a de piele i s aduc o co ni cu scoici s aib ceva de mâncare pentru sear .

Mari a a rugat-o s stea acas c apa este înc rece în balt i poate r ci c este încins de la munc i c g sesc ele ce s nânce în seara aceea dar Anica nu a ascultat i a plecat.

A intrat în balt pân la brâu, s-a sp lat bine cu s punul ce l-a luat în co ni , s-a b gat de 2-3 ori în apa b ii s se limpezeasc i s se r coreasc , a prins scoici de a umplut co ni a, a ie it la mal, a luat o c ma curat pe ea i s-a întors acas .

Pe drum a sim it fiori reci prin corp alternând cu o înc lzire brusc dar nu le-a dat aten ie, de abia noaptea s-a trezit din somn cl nind din ii de frig dup care se în bu ea de c ldur , a sculat-o pe Mari a de i-a schimbat c ma a c era ud r u, aceasta i-a f cut repede o frec ie cu o et i a b gat-o în a ternut s stea la c ldur dar în zadar, seriile de frig puternic i valurile de c ldur alternau i o zguduiau puternic încât nu a mai avut în ce s fie schimbat , i se udase complet i p rul în cap de n du eal , patul era ud i chiar atunci când transpira corpul ei parc era de ghea .

Mari a s-a speriat, i-a f cut ni te p sat cald i i-a dat s m nânce, a acoperit-o cu tot ce era mai gros prin cas i o frec iona concomitent cu tergerea corpului acesteia cu câte un tergar -i cure e apa ce ie ea izvorând din trupul Anic i.

Diminea a le-a prins f s închid un ochi, Anica din ro ie ce îi era fa a devenise vân iar în jurul ochilor se înegrise, nu mai avea putere s se dea jos din pat, cerea mereu ap s bea i Mari a îi fierbea m rar i ceap i-i d dea s bea neavând la îndemân alt leac.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

zând c starea Anic i se înr ut te a chemat dou femei trâne din sat s-o ajute sau s-o sf tuiasc ce s fac , acestea care mai v zuser boala prin care trecea Anica au spus c mama sa a f cut aprindere la pl mâni i numai Dumnezeu tie dac va sc pa cu via pentru c to i care au z cut de a a ceva au murit în câteva zile.

Mari a era disperat c î i va pierde mama, î i va pierde omul în care a avut o încredere oarb , omul care a înv at-o tot ce trebuia s tie despre via , care i-a fost sfetnic i tovar de bucurii i necazuri, omul în care se r zima toat n dejdea ei de mai bine i dac ar muri ar considera c Dumnezeu i-a pus gând r u i ei s-o pedepseasc cumplit.

A f cut tot ce a putut pentru a o salva, i-a fiert coaj uscat de salcie, auzind c este bun , a îndopat-o cu p sat de m lig i pu in untur adus de o vecin , îi tergea fa a i corpul permanent de ap , îi punea c ile la uscat la soare c nu mai apuca s le spele i o schimba destul de des, o încuraja s reziste va sc pa, feti a avea aproape trei ani i în elegea c ceva nu este bine cu maica b trân , pentru ea Anica era o b trân , st tea cuminte nu-i ardea de joac i privea la acest du-te vino de muieri în casa lor subp mântean .

Dup dou zile de lupt cu boala i nesomn, Anica a adormit sfor ind puternic iar respira ia îi mirosea urât, femeile au crezut somnul îi va face bine dar au constatat c nu se mai treze te din somn c începe s aiureze, vorbind ceva neîn eles, c r spunde greu la încerc rile lor de a-i trezi anumite sim uri, au chemat preotul de a grijit-o c nu mai putea s-o spovedeasc , au sp lato bine i au preg tit cele necesare pentru moarte considerând c nu mai poate fi salvat .

Noaptea urm toare când au cântat coco ii a doua oar , Anica a deschis ochii, a c utat-o pe Mari a i încerca s spun îi pare r u c o las singur , s-a uitat i la feti dup care a fixat privirea în tavan i i-a dat sufletul.

Mari a i celelalte femei au început s ipe de durere, s plâng s-o jeleasc , s i blesteme zilele care vor veni i mai grele de acum înainte dar a g sit t ria de a rezista i a o îngropa pe mama sa dup datina local .

Oamenii din sat, femeile în special, au venit cu lumânare la Anica chiar dac între ele nu exista o leg tur apropiat dar Anica le respectase, le da bine e când le vedea, nu a vorbit pe nimeni de r u i-a v zut de ceaonul ei, nu a furat, nu a cer it iar lumea se considera solidar cu ea i cu Mari a.

Fiecare femeie aducea câte ceva cum se obi nuia în lumea rac a satului când to i se solidarizeaz cu cel lovit de necaz, aducea un pumn dou de fasole, un pumn dou de grâu pentru coliv , rareori o felie de brânz , o pas re mai pric jit , câte o floare dou , dac erau, unele mai aveau câte o buc ic de unc afumat r mas de la porc, ou , câte o trochi cu vin sau cu uic , fiecare cu ce putea s contribuie ca familia celui mort s -i fac o mas de pomenire dup îngroparea mortului.

Boierul, na ul feti ei a trimis ni te bani s -l pl teasc pe pop i omul cu goarna din sat care s cânte la capul ei i s -i dea onoru dup înmormântare, a trimis doi coco i mari, b trâni e drept, dar era carne din care se putea face ciorb i o bani cu in pentru colacii necesari de împ it semn de solidarizare cu familia decedatei.

Mari a a zis bogdaproste la to i care au adus câte ceva i lea urat s fie primite pentru mama ei care s aib ce mânca pe lumea cealalt .

61

Floarea era uluit de cât lume intra în bordeiul lor, de cei din obor iar când au scos-o pe maica în tron a vrut s se urce i ea al turi s stea cu bunica ei care a iubit-o mult dar Mari a a dato în grija unei femei pân se vor termina toate cele legate de înmormântare.

Au întins rogojini pe jos în obor i au mâncat cele preg tite de vecinele specializate în astfel de ocazii, au b ut, au vorbit i seara au plecat luându- i r mas bun de la Mari a comp timind-o a r mas singur în casa ei i c Anica cea care umplea casa de energie nu mai poate fi al turi de ea.

Târziu în noapte a adormit i Mari a cu lacrimi în ochi i cu ochii a inti i spre patul în care a dormit i a tr it Anica dar a fost trezit de b i în u de c tre vecinele ce veniser s o ia la mâiat.

De abia acolo, la mormântul Anic i, i-a venit r u lui Mari a i a c zut jos mai mult în genunchi la capul mamei ei i a început s-o strige, s-o cheme s vin acas c ea, Mari a, n-o mai las s munceasc i c va avea grij de ea. În zadar încercau femeile s-o lini teasc , Mari a nu putea accepta c mama ei putea s moar a a u or dintr-o r ceal i regreta c n-a oprit-o mai ferm s nu se duc la balt , dar destinul este mai puternic decât voin a oamenilor i cu asta î i punea întrebarea c de ce pentru oamenii buni i cura i la suflet, destinul este a a de crud.

Se gândea c neamul ei este spulberat prin lume, bunicul Lisandru i nevasta lui îngropa i în ar str in departe de satul în care s-au n scut i au crescut, tat l ei pe care nu i-l aduce aminte a r mas tot acolo departe i mai mult ca sigur c este mort de mult, fiind de alt na ie decât a ei, c mama ei este acum în mânt lâng ea i c singura ei speran este Floarea, floarea vie ii ei, fiica ei care o caut cu drag întotdeauna i care are mare nevoie de mama ei a a cum ea când era mic avea nevoie ca Anica s fie lâng ea, în preajma ei.

Mari a i-a vopsit toate hainele în negru iar hainele lui Anica le-a împ it de poman prin sat urmând ca dup datini s -i fac toate obiceiurile cre tine ti pentru c mama ei Anica, merita tot ce este mai bun, fiind o sfânt care a p sit p mântul cu sufletul curat, nepâng rit de r ut i sau p cate omene ti.

La fel a îmbr cat-o i pe Floarea în haine negre vopsite i acest înger de fat cu p rul b lai era i mai frumoas în contrastul de culori: negru la haine, alb-roz la fa i g lbui la p r. În ziua când a murit Anica s-a mai întâmplat o mare nenorocire, mama lui Andrei care ie ise în curte s mai vad i ea cerul dup o iarn în care a v zut numai tavanul, ame it de soare i de aerul tare i curat adus de balt i de Dun re, la întoarcerea în bordei s-a împiedicat de prag i a c zut rostogolindu-se pe sc rile gârliciului i s-a oprit lovindu-se r u de tocul de la u a ce d dea în tind fracturându- i oldul drept r mânând imobilizat acolo pentru c nu s-a mai putut scula i nici mi ca.

Au început s -i apar dureri mari i orice mi care a corpului îi provoca dureri insuportabile fapt ce a f cut-o s zac acolo toat dup amiaza i toat noaptea cu spaima c va muri negrijit de pop i f lumânare, p cat mare pentru ea i se gândea c acesta ar putea fi blestemul întors pe care l-a f cut în biseric lui Andrei. i accepta soarta dar se ruga m car s scape Andrei care mo teneasc ce a r mas de la b rbatul ei i de la ea i s i tr iasc via a fie i cu venetica pe care în acest greu moment nu o mai ura a a de mult.

62

Domnul de Rouã

De abia a doua zi, b trâna care mai venea pe la ea în chip de mil c mare ajutor nu-i putea oferi fiind i ea suferind i cu articula iile rigide, a venit s -i dea vestea c Anica pe care a urâto atâ ia ani a murit i c va fi îngropat mâine i c nora i nepoata ei Floarea, va fi în mare necaz i lipsuri de tot felul.

A g sit-o pe mama lui Andrei z când cu ochii închi i pe mântul tindei, norocul ei fiind c nu dezbr case hainele puse succesiv unele peste altele din iarn i a suportat, greu bineîn eles, frigul din tind , a crezut ini ial c este moart i a început s-o boceasc dar a v zut c la zbieretele ei aceasta a început s mi te.

A încercat s-o scoale dar pentru for ele ei care disp ruser era imposibil s-o mi te din loc, b trâna f cuse pe ea c nu s-a putut scula i atunci s-a dus la ni te vecini care au luat-o pe mâini i au pus-o în pat.

Femeile care au dezbr cat-o s vad ce are au r mas înm rmurite descoperind atâtea fuste i c i pe ea, ciorapi lungi de lân , flanele i sub ele o murd rie de neînchipuit i un miros îngrozitor.

Au înc lzit ap , au sp lat-o cu o cârp i s pun, i-au dat s îmbrace ce era mai curat prin odaie, i-au pus hainele la fiert întro c ldare mare, i-au dat ceva s m nânce i au descoperit c durerea ei vine de la oldul drept de unde nu mai putea mi ca nimic i de unde durerea se r spândea în tot corpul ajungând la convingerea c i-a frânt oasele oldului, fractur f leac i speran de îndreptare, poate doar de a r mâne imobilizat în pat mul i ani devenind dependent total de cineva s-o ajute s tr iasc . trâna mam a lui Andrei i-a mai revenit dup sp lare i mâncare i le-a rugat pe femei s -l caute pe Andrei i s -l aduc acas ca i când acesta era undeva în apropiere la munc .

I-au explicat c nimeni nu mai tie unde este i dac tr ie te sau nu dar c mai este pu in pân se fac trei ani i va veni acas .

Vecinele au mai f cut ordine i cur enie prin bordeiul acesteia i rând pe rând s-au retras la casele lor unde i ele aveau o mul ime de treburi i nu aveau nici o obliga ie s piard timpul cu ea l sând-o în grija b trânei neputincioase care m car era lâng ea s -i dea o trochi cu ap i eventual ceva de mâncare iar în caz de nevoie s -i aprind lumânarea.

Tot în aceste zile Andrei st tea de câteva zile i nop i în an ul de ap rare dimpotriva turcilor care încercau s scape din încercuire, aci dormea, aci mânca, aci lupta, indiferent de ora în care turcii atacau, ei fiind hot râ i s -i resping i asta f ceau suportând ar a zilei, frigul nop ii i ploaia care îi uda pân la piele încât atunci când era nor nu aveau unde- i usca hainele.

Picioarele îi erau umflate, ude i nu le mai sim ea de frig, fa a era vân i murdar , mâinile la fel, p sea an ul numai în caz de nevoi fiziologice i atunci cu mare precau ie deoarece dedesubturile lor alb-g lbui atr geau aten ia turcilor care imediat începeau s trag i deseori nimereau inta vizibil împu inându-i în fiecare zi.

Echipele desemnate cu aducerea hranei nu au mai reu it s ajung la ei de dou zile iar proviziile de pesme i se terminaser , foamea f când revolu ie în bur ile lor i starea general fiind alterat deja se agrava i mai mult.

Pe sear , în seara când mama lui i-a fracturat oldul i când Anica a murit au ajuns cu marmidele cu mâncare la ei în an , i-au pus în gamel ceva greu identificabil i care avea un miros de stric ciune dar de foame i neavând altceva ce mânca, a mâncat tot ce constituia por ia lui în acea zi dup dou zile de r bd ri.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Nu a trecut bine noaptea c dinspre ziu aproape to i cei din an au sim it o stare de r u, de le in, de ame eal i le forfotea burta de parc începuse o lupt între ma e i între turci.

I-a cuprins pe to i o cufureal de nu mai aveau pe unde s se ascund i nici timp s se întoarc la locul de lupt c iar simeau nevoia s i lase pantalonii în vine iar apa pe care o beau era a a de neagr i trosnea între din i de parc era amestecat cu nisip sau alte gunoaie.

Starea lui Andrei i a câtorva din ei s-a înr ut it, s-a instaurat febra, sl birea accentuat a organismului i senza ia permanent de defeca ie chiar dac în intestinele lor nu mai rm sese nici car ap , durerile abdominale erau ap toare grea a i v rs turile alternau cu frisoane iar frica intrase în oasele lor al turi de frig.

Comandan ii au fost nevoi i s solicite turcilor suspendarea pentru o zi a luptelor s i scoat mor ii, deoarece unii muriser deja, i bolnavii din tran ee s -i duc la locul unde era amenajat infirmeria, suspendare prev zut în tratatele interna ionale i acceptat de beligeran i.

Andrei se sim ea sleit de puteri, avea gâtul uscat, fruntea plin de broboane, nu mai sim ea dac îi este foame sau nu, ar fi ut ap mereu deoarece corpul era deshidratat de la cufureal , de la diaree cum auzise c se spune în termeni medicali i avea s aud în curând c este dizenterie, atunci când scaunele lor, excrementele lor ie eau cu sânge, semn c boala a avansat mult.

Toate încerc rile sanitarilor de a-i trata i salva nu aveau nici-un rezultat, prafurile dizolvate în ap pe care le beau nu le schimba starea de s tate ci doar o u oar ameliorare urmat de o agravare a st rii de s tate.

Dup o s pt mân de z cut în patul infirmeriei unde a v zut cum unul dup altul din cei bolnavi de dizenterie mor în chin i aiureli, atunci a în eles c blestemul mamei lui la atins orice speran de a se îndrepta, a disp rut, f cându-l s i plâng tinere ea, via a plin de înjosire de pân atunci, s plâng dup Mari a pe care o iubise în sufletul lui sec tuit de sentimente i cicatrizat de mama lui, dar în ace ti ani când o dorea zi de zi, a realizat c f Mari a nu mai poate tr i i-i mul umea lui Dumnezeu c aceasta îi cuse un copil pe care i-l închipuia mare de acum i c îl a teapt acas .

Jalea lui era sporit de faptul c nu tia absolut nimic despre mama lui, despre Anica, despre Mari a i despre copil, îi era dor de sat, de balt , rememora jocurile copil riei f griji, muncile lui ordonate pe care le f cea din obi nuin , din rutin chiar dac primea ordine în acest sens de la mama lui, el tot le-ar fi f cut considerându-le c intr în fiin a lui de a le înf ptui i se sim ea împ cat suflete te dup ce le termina.

Sta în pat cu fa a în sus, a tepta s i se dea tratamentul, suporta greu s i se schimbe lenjeria murd rit de pe el, s fie sp lat ca un copil mic i nu în elegea de ce nu poate mânca dup atâtea zile de r bdat, neputând s înghit nici-un fel de fiertur de orez sau ce i se da, ce era recomandat s i se dea în afar de prafurile ce se dizolvau în ap i pe care le înghi ea cu noduri c nu-i pl ceau dar ar fi înghi it orice numai s se fac bine pentru c prim vara se apropia de sfâr it, expirau i cei trei ani ai lui de încorporare i trebuia s se întoarc acas s tos i puternic pentru a se l uda pe unde i cu cine a luptat el i cum l-au l udat superiorii, mul umind lui Dumnezeu c n-a murit sau n-a fost nit în lupte.

Pentru mama lui era din ce în ce mai greu, pe fiecare zi ce trecea starea ei general se degrada, de vin fiind i vârsta dar i

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

constitu ia nedat la eforturi, b trâna care o p zea, apela tot mai des la oamenii din sat care deveniser nep tori fa de mama lui Andrei i f cuser i ei ce au putut cre tine te s fac iar în cugetul lor ap rea îndoiala c aceasta ar merita s fie b gat în seam comparând r ut ile din comportament care i-au condus via a i la urma urmei cât s fie obliga i s-o fac . trâna a uitat s -i mai spun c a murit Anica fiind convins i-a spus în ziua când a venit s-o anun e i a g sit-o c zut în tind , v zând c este p sit de lumea din sat i puterile ei sunt insuficiente s se lupte cu corpul inert al mamei lui Andrei, a plecat într-o sear acas la Mari a unde i-a povestit tot ce s-a întâmplat cu aceasta rugând-o s treac peste sup rare i s vin s-o ajute pe soacra sa, soacr care este în fa a lui Dumnezeu chiar dac aparent este negat aceast alian .

Mari a care suportase în aceast prim var atâtea lovituri de la porcul mâncat de lupi, de la atacul turcilor când a sc pat datorit prezen ei de spirit a mamei sale, de la moartea rapid a mamei sale i de la faptul c nu i-a realizat sarcinile de munc la arenda pentru ea i pentru Anica, aceast veste aproape c n-a mi cat-o deloc fiind convins c fiecare zi va ap rea cu o nou nenorocie rugându-se s fie cru at s tatea ei i a copilei s poat s-o creasc a a cum i mama ei a crescut-o. În sinea ei se sim ea vinovat c pân acum n-a avut curajul se duc la mama lui Andrei s-o ajute i parc fiind acolo, trâna n-ar fi c zut i acum ar fi fost bine.

A promis c mâine diminea va l sa feti a la ni te vecini care au copiii mici i va veni s-o ajute pe soacr -sa, mul umind trânei pentru c a anun at-o.

Dis de diminea Mari a s-a îmbr cat, cernit cum umbla de acum, a luat ceva pâine i mâncare de cartofi la ea i a plecat la mama lui Andrei pe care n-o mai v zuse de când era copil .

A ajuns la poarta acesteia i a r mas uimit cât neorânduial era în curte, gardul era aproape c zut i putred, poarta nu se mai închidea fiind desprins de o balama, buruienile cuprinseser tot oborul i gr dina din spatele bordeiului, nu se vedea picior de pas re în curte, c ru a atât de iubit de Andrei era înegrit de vreme i ruginit , nici urm de cal sau vreun animal în curte, porc nici vorb s mai fie, câine parc nici n-ar fi fost, acoperi ul bordeiului negru i putred cu ni te bolovani pu i de vecini peste el nu-l împr tie vântul, geamurile le ghiceai prezen a prin golul lor în zid dar erau de nep truns a a erau de murdare i pline de ienjeni, o cucuvea a zburat speriat din acoperi , probabil venise dup oareci sau acolo î i avea cuibul, un salcâm din curte se uscase iar dudul avea mai multe crengi uscate.

A intrat cu strângere de inim în oborul în care nu a avut voie nici când era copil s intre iar acum avea aceeia i fric din copil rie de i „Baba cloan a” nu mai era în curte.

Intrarea în bordei era i mai resping toare, u a de la intrare nu mai avea forma dreptunghiular cum îi st bine unei u i de intrare de la o cas ci era de form rombic semn c nu se mai putea închide i probabil c n-a mai fost închis de mult iar pentru îndreptarea i închiderea ei se cerea efort pe care ambele femei trâne nu aveau de unde s -l g seasc .

Sc rile peste care a c zut b trâna erau murdare, tocite, gunoiul le acoperea aproape complet, în tind se instalaser p ienjeni peste tot la vatr , peste stul cu marginea spart , g uri de oareci i obolani peste tot, vasele înegrite de mizeria ce s-a depus peste gr simea de pe ele nemaifiind sp late de mult, ceaunul sese cu resturi de m lig i ap în el iar acum era plin de

63

sfoiag verde-maroniu, co ul de fum de deasupra vetrei n-a mai fost cur at de mult iar u a ce da în odaia b trânei era c ptu it cu o rogojin roas pentru a astupa cr turile din ea, ce mai, un spectacol dezolant care ar ta c aici nu a mai existat mân de gospodar sau gospodin .

Intrând în odaie a fost izbit de un miros extrem de greu încât instinctiv a dus mâna la nas i pân ce ochii s-au obi nuit cu întunericul de acolo a respirat cu greutate.

A z rit un pat gol, probabil a fost al lui Andrei i în care era o albie cr pat , ni te buc i de s pun uscat, o troac de scos apa din albie, ni te pantaloni negri de aba de b rbat, murdari i nesp la i, rogojina era spart în câteva locuri din c tâiul de la capul patului ie eau firele de fân cu care era umplut iar în patul dinspre sob se z rea o gr mad de cârpe, zdren e i haine semn c sub ele se afla cineva.

A b nuit bine deoarece pe pat st tea b trâna care o chemase, iar întins în pat o muiere cu ochi deschi i, cu p rul foarte alb ce ie ea de sub basmalele puse una peste alta, o fa urât de femeie, zbârcit de vreme i nemi cat care i ea era la fel de speriat de ce vede la fel ca Mari a.

Mari a era convins c a intrat într-un mormânt unde un mort o a tepta iar b trâna era convins c a venit moartea ca so ia având în vedere c Mari a era îmbr cat complet în negru i nici p rul ei b lai nu se vedea decât o fa alb ca de moarte. zând-o pe aceast ar tare c zice bun ziua b trânei i c are voce de om, mama lui Andrei s-a mai lini tit dar r utatea din ea a izbucnit imediat: - Cine e ti fa tu, c nu te tiu? A cui e ti? De ale cine e ti c nu te-am v zut în via a mea?

De abia atunci Mari a a realizat c mama lui Andrei n-a zut-o niciodat în via a ei sau dac a v zut-o era amestecat în grupul de copii pe care nu-i deosebea pe când Mari a o tia pe aceast femeie ce a urât-o ani de-a rândul f motiv i pân s spun cine este, b trâna cealalt a r spuns înlocul ei: - Este o nepoat a mea, am chemat-o s vie s m ajute s te schimb i s i d m s m nânci.

- N-am nevoie de nimeni, a r spuns t ios mama lui Andrei.

Tr iesc i f mila ei.

O asemenea atitudine de respingere organic din partea unei femei ce era trei sferturi moart , a uimit-o pe Mari a i s-a retras spre u de team ca aceasta s nu afle cine este cu adev rat i s nu o blesteme pe ea i feti a ei. trâna a intervenit i i-a spus c va sta pu in femeia pân o ajut i va pleca la casa ei c are i ea treab .

Mama lui Andrei s-a f cut c nu aude i a întrebat-o: - De ce umbli fa, îmbr cat în negru toat ?

- A murit mama, a îng imat Mari a f s spun cine era mama ei dar nici b trâna n-a fost curioas s afle fiind mul umit a murit altcineva i c ea trie te, greu, urât, dar tr ie te, convins vine b iatul ei acas i o va face bine, o va scula de pe boal . trâna supraveghetoare care ar ta ca un cioclu, de te speriai privind la ea dar nici mama lui Andrei nu ar ta mai bine, ia zis lui Mari a s-o ajute s scoat albia cu fecale de sub pat i so arunce în curte unde este gr mada de b legar r mas de la cal.

Pe Mari a a apucat-o scârba când a v zut ce era sub pat i nu-i venea s cread c poate vedea a a ceva, i a legat basmaua peste gur i peste nas, a apucat postava de capete i a fugit repede cu ea afar , acolo a venit i b trâna, i-a ar tat unde s-o arunce, aceasta a ters-o pu in cu paie i i-a zis s-o duc la loc.

64

Domnul de Rouã

Mari a a refuzat s-o duc în cas , a c utat un vas cu care s aduc ap de la izvor sau mai sigur a luat postava i s-a dus cu ea la balt unde a sp lat-o de mai multe ori cu ap amestecat cu mol s cure e mizeria de pe ea, a folosit o m tur tare de curte i când a v zut ea c este curat s-a dus acas de nici b trânele n-au recunoscut postava.

Cealalt b trân i-a ar tat unde s-o pun i i-a explicat c vecinii au g urit rogojina de pe pat de sub fundul bolnavei, au cut o gaur în scândurile de la pat pe care era întins rogojina pentru ca urina i fecalele s se scurg de la aceasta sub pat în postav , de aici venind mirosul insuportabil în odaie.

Când au ridicat-o pe bolnav s-o schimbe i s-o spele aceasta a ipat de durere, atunci a v zut Mari a c oldul drept este negru complet, umflat i urât mirositor, c hainele de pe ea erau aproape putrede, rogojina ud i putrezit iar sub rogojin , pe scânduri erau o mul ime de viermi care i-au întors stomacul pe dos i nu-i venea s cread în ce stare este mama lui Andrei, ce mare pedeaps este pe capul ei.

Au sp lat-o, au îmbr cat-o greu de tot, au schimbat o parte din rogojina putred , au ters scândurile de viermi, i-au dat ceva de mâncare i aceasta nu a refuzat, au schimbat hainele care o acopereau c acum se înc lzise afar destul de mult, i-au sp lat lampa, urmând s -i aduc ni te gaz s-o umple pentru a face lumin din când în când i se mira cum aceast bolnav înc mai tr ie te i singur în cas f cineva s-o ajute.

I-a l sat ap în troaca de lâng ea s poat bea când îi este sete i spre sear a plecat acas la ea c avea atâta treab i o tepta feti a cu hot rârea de a nu mai veni la aceast femeie care, singur , i-a planificat soarta respingând tot i pe to i din jurul ei i atunci nu avea de ce s se simt obligat s îngrijeasc o str in .

O s-o fac atunci când se va întoarce Andrei dac î i va ine promisiunea de a fi împreun , dac nu, Dumnezeu cu mila pentru aceast fiin care numai om nu-i puteai spune.

Acas o a tepta singur în curte feti a ei pentru c nu a mai vrut s stea la acei vecini zicând c ea este mare i se descurc singur i chiar a a era c Mari a i Anica o crescuser în a a fel încât via a s nu-i fie o povar din cauza lipsurilor i s tie s se adapteze i s se descurce în orice situa ie va fi pus vreodat .

Feti a i-a ie it bucuroas în întâmpinare, a luat-o în bra e i a fost izbit de mirosul urât din hainele mamei sale privind mirat n-a v zut-o niciodat pe Mari a murdar sau cu miros urât.

Mari a a observat tres rirea fetei i i-a explicat c a avut ceva de munc la ni te porci i c trebuie s schimbe repede ceea ce a i f cut, sp lându-se îndelung i sp lând imediat rufele de pe ea, dup care i-a dat feti ei ceva de mâncare i s-au culcat, ea nemaiavând poft de mâncare dup ce v zuse în acea zi.

Andrei se lupta cu moartea în infirmerie, era mai mult mort decât viu, sl bise mult, î i pierduse culoarea pielii, umerii obrajilor îi ie iser prin piele, ochii îi erau tulburi, gura se încre ise, pielea de pe el se strânsese pe oase iar puterile aproape c disp ruser .

Boala nu ceda în nici-un fel cu toate fierturile i prafurile ce le înghi ea convins c -i vor face bine, se ruga la Dumnezeu s scape s ajung acas s i vad mama, s se împace cu Mari a i s i creasc fata pe care o va m rita cu cel mai bun fl u din sat pe care ea îl va place. Începuse s vorbeasc în somn i cel mai des o striga pe Mari a pe nume încât infirmierii care tiau c este neînsurat nu tiau la cine se refer .

Anul III, nr. 4(12)/2018

Când era în infirmerie aproape s moar a fost adus acolo cel lalt b iat din satul lor care- i pierduse un picior în lupte, era aproape vindecat i înv a s mearg sprijinit în cârje.

Infirmierii l-au întrebat dac îl cunoa te pe Andrei, s-a uitat la el i a spus c nu tie cine este acest om, a a era de schimbat nu mai avea tr turile lui Andrei de alt dat .

Andrei a deschis ochii i l-a recunoscut pe Ilie, b iatul din satul lui, l-a salutat i l-a întrebat ce mai face i cum de i-a pierdut piciorul, l-a rugat s stea pe lâng el pân când moare, rugându-l când va ajunge acas s-o anun e pe Mari a i pe mama lui c a murit cu gândul la ele i la feti .

Ilie a în eles cine este, i-a zis c s stea lini tit c se va face i el bine dar l-a asigurat c în caz de moarte va face a a cum a fost rugat.

Ilie venea de câteva ori pe zi din salonul lui la Andrei când ie ea s se plimbe cu cârjele, st teau de vorb , Andrei obosea tot mai mult i erau clipe când scotea un singur cuvânt pe gur : Mari a, Mari a i atât.

Peste trei zile Andrei a închis ochii definitiv cu gândul acas i în special la Mari a de la care era convins c va primi salvarea de la moarte, Mari a fiind unicul om de pe p mânt care l-ar putea sc pa de moarte i poate nu se în ela cunoscând devotamentul acesteia în clipe grele i dragostea cu care oferea ajutor cuiva.

Corpul lui Andrei a fost aruncat într-o groap comun unde erau arunca i to i cei care aveau boli molipsitoare i grave, s-a aruncat mult var peste ei apoi ap i dup aceea au fost acoperi i cu p mânt f nici o cruce, f nici un nume doar o bucat de bu tean înfipt în p mânt s se vad c acolo este o groap cu cadavre arse de var. a s-a terminat tinere ea, speran ele i promisiunile unui tân r nevinovat care a suportat blestemul mamei sale c a îndr znit se întoarc la nevasta lui în ciuda avertismentului mamei sale va fi sortit mor ii.

Nu a urât-o pe mama lui, nu a blestemat-o, a încercat s-o ierte i s nu plece în mormânt cu ur împotriva cuiva, i-a iertat pe to i i le-a cerut iertare la to i care s-ar fi considerat sup ra i pe el.

Nu i-a aprins nimeni o lumânare, nu i-a f cut nimeni o coliv , nu i-a dat nimeni un colac de poman , a murit ca i când nu ar fi existat ca om, nu i-ar fi dat via a pentru ar , într-o ar str in de care nu avea nici-un interes s-o apere.

Mari a a mai mers de câteva ori la mama lui Andrei, aceasta a sim it c femeia în negru este blând i de câte ori vine la ea îi las o stare de lini te, rana de la old s-a agravat, carnea i-a putrezit i s-a spart, curgând puroi i sânge urât mirositor, durerile nu au încetat ba mai mult s-au agravat i într-o sear au hot rât, împreun cu câteva vecine s -l aduc pe pop s-o spovedeasc convin i c nu va mai tr i mult i s moar cu iertare de la pop i de la Dumnezeu.

Popa a venit dup ce i-a primit banii ceru i, a r mas mut de ce a v zut i ce miros era acolo, s-a preg tit s-o grijeasc i s-o spovedeasc cât mai repede, le-a rugat pe femei s ias afar s l lase împreun cu bolnava i a întrebat cum o cheam s tie ce nume pune în rug ciuni.

Toate femeile prezente inclusiv Mari a au r mas perplexe constatând c nici una nu tia numele acestei femei, a întrebat-o i pe bolnav i nici ea nu a pronun at un nume inteligibil.

To i din sat îi ziceau dintotdeauna „nevasta lui M rin” ale Rogojin iar al ii mai tineri îi ziceau „mama lui Andrei” ale Rogojin

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

i nimeni n-a tiut cum o cheam , poate doar p rin ii ei i cei din genera ia ei care acum nu mai tr iau.

Popa nervos c nu poate folosi numele cerut de reguli i-a zis i el „nevasta lui M rin alu Rogojin ” i a început s-o spovedeasc , cerându-i acesteia s i m rturiseasc p catele s poat fi iertat .

Bolnava i-a zis: P rinte am atâtea p cate c nu tiu cu ce s încep i nici la biseric n-am fost s m spovedesc de când m-am ritat. Încet, încet i-a m rturisit acestuia din p catele pe care le rememorase în zilele de când z cea tiind c va veni popa s-o dezlege de ele, nu a spus c le regret ci doar le-a inventariat, atâtea câte- i mai amintea.

Popa surprins i înciudat de câte a aflat, a întrebat-o dac a cerut iertare la cei pe care i-a blestemat i i-a pedepsit sau amenin at la care b trâna a spus c nu s-a gândit s fac a a ceva.

Preotul a continuat c nu-i poate da iert ciunea final dac aceasta nu- i ob ine iertarea de la cei care trebuie s-o ierte i c sufletul ei nu va ie i din corp i o va pedepsi s tr iasc în condi ii de iad pân când va fi iertat de to i.

Nici nu a împ rt it-o i a plecat mâhnit c a putut s întâlneasc un om, o femeie în special cu un asemenea comportament, cu asemenea p cate, cu asemenea r utate.

A spus c va veni când bolnava se va considera cur at i iertat de p cate de cei împotriva c rora a îndreptat blesteme i le-a f cut r u.

Femeile presim eau c popa nu-i va da iertare dup câte tiau din via a acesteia i pentru a nu mai fi i ele obligate s piard timpul pe lâng ea i s moar cât mai repede i-au zis s -l cheme pe Andrei, pe Mari a i pe to i care mai tr iesc i i-a sup rat s-o ierte.

Din lista cu cei care puteau s-o ierte, chiar în acea zi un nume a fost ters cel al lui Andrei care a murit pe un pat de infirmerie într-o ar str in i nici mormânt sau înmormântare cre tineasc n-a avut, a a de puternic a fost blestemul mamei sale, a a c sufletul ei va fi marcat de p cate pe lumea cealalt i nici-o speran s treac pe lâng rai ci va fi aruncat în iad.

Mama lui Andrei „nevasta lui M rin ale Rogojin ” cum îi zicea lumea acum, a con tientizat c starea ei de s tate nu va fi curmat , lucru pe care i-l dorea cu mult t rie i ner bdare, î i dorea moartea care s-o scape de chinuri i ru ine, nu se va termina dac nu-l cheam mai întâi pe Andrei i pe Mari a s-o ierte, ele fiind persoanele cele mai lovite de r utatea ei.

Despre Andrei i-au spus c pân nu se va întoarce la toamn nici-o speran s -l g seasc dar c pe Mari a o vor aduce ele în acea zi i s-au i gr bit s-o caute pentru c între timp aceasta plecase la casa ei când preotul le-a scos din camer .

Mari a se a tepta la acest deznod mânt i tia precis c va fi c utat s-o ierte i în acela i timp ca ea s fie iertat de muribund dar era hot rât s nu-i cear iertare c n-a sup rat-o cu nimic iar de iertat b trâna, s-o ierte Dumnezeu c ea nu poate s-o ierte.

S-a dus totu i la b trân acas „la nevasta lui M rin ale Rogojin ”, mama lui Andrei, prezumtiva ei soacr , acum nici atât dup moartea lui Andrei dar nimeni nu a aflat c a murit, a fost poftit s stea pe pat dar nu a putut s stea lâng aceast femeie care i-a distrus tinere ea i speran ele ei de femeie împlinit prin riti , a ascultat cererea, c nu era o rug minte, s-o ierte „dac ia f cut vreodat vreun necaz” c a fost f voia ei, ceea ce de-

65

monstra c nici acum în fa a lui Dumnezeu nu recuno tea ce a cut ci doar admitea posibilitatea c ar fi f cut vreun r u i c ea o iart totu i, de i admite c Mari a nu i-a f cut nuci-un r u vreodat ci doar a vrut s -i fure b iatul i sta poate fi un p cat mare. „Nevasta lui M rin ale Rogojin ” s-a uitat mai atent la Mari a i a recunoscut pe femeia care venise de mai multe ori la ea i o ajutase în ultimul timp, a avut o reac ie de repulsie dar i-a st pânito, era convins c aceast femeie a vrut s se dea cu bine pe lâng ea i eventual s -i mo teneasc averea, avere care acum se rezuma la ni te gunoaie ce trebuiau arse cât mai curând, singura ei avere ar fi fost Andrei dac ar mai tr i.

Bolnava s-a ab inut s mai fie rea în ultimele ceasuri când trebuie s se prezinte în fa a lui Dumnezeu, a considerat c poate aceast femeie ar fi cinstit i curat i c numai în închipuirea ei a v zut-o ca pe ceva r u, s-a gândit c necazurile i patimile ei acum depind în întregime de iertarea femeii pe care a urât-o f s-o fi v zut niciodat , i cu sufletul la gur a tepta iert ciunea.

Mari a s-a uitat la ea cu mil i de multe ori a tepta clipa când s -i repro eze acestei femei f mil tot r ul care i l-a f cut, dar a considerat c este inutil s -i spun c tot n-ar recunoa te iar formula folosit de „p toas ” - Dac i-am f cut vreodat un r u, a fost f voia mea, spunea totul despre f rnicia acestui om cu comportament de satana i i-a r spuns: - V d c tu zici c nu tii dac mi-ai f cut vreodat un r u i dac , doamne fere te, l-ai f cut a fost f voia ta, atunci eu nu am ce s iert i nu te iert. Dac Dumnezeu o s vrea s te ierte este dreptul lui, eu nu o fac i nici nu- i cer iertare deoarece ai recunoscut c nu i-am f cut nici-un r u iar faptul c am vrut s m rit cu b iatul t u nu poate fi un p cat. Gânde te-te dac Andrei te va ierta pentru c l-ai blestemat pentru c eu cred c no va face i atunci sufletul t u nu va avea odihn în vecii vecilor i s te fereasc Dumnezeu ca Andrei s fie mort s n-ai cui cere iertare a a cum a murit b rbatul t u care nu te-a iertat.

Mari a a vorbit scurt, clar, f r utate, f amenin ri, f zbunare ci a spus ce considera ea c trebuie spus i i-a întors spatele f s se mai uite la ea i f s mai fac un gest de a o ajuta cu ceva. trâna a în eles în ce mare groap se afl i c sufletul ei va fi chinuit în veci, a strigat dup Mari a c i-a adus aminte c i-a f cut r u, f s spun ce i c trebuie s-o ierte dar nici acum nu a spus „te rog” ci c trebuie.

Mari a nu a mai întors capul s-o vad considerând c între ele nu mai poate exista nici-o leg tur i dac Andrei s-ar întoarce în clipa asta i-ar cere s amâne împreunarea lor numai dup moartea mamei lui.

Femeile care au fost prezente i a teptau ca Mari a s-o ierte poat muri mai repede s scape de chinuri, au r mas t cute, multe din ele dându-i dreptate c a procedat a a chiar dac ele toate i-au acordat iert ciune, considerând c un bun cre tin trebuie s ierte dar cum muribunda nu a recunoscut nici un p cat pe care i l-a f cut lui Mari a, atunci nici asta nu avea ce s ierte ii merita soarta c zeci de ani a amenin at, insultat, blestemat, pedepsit pe cei de lâng ea, pe so ul ei, pe fiul ei i anterior pe socrii ei pe care i-a b gat în p mânt cu r utatea i dispre ul ei.

Vestea s-a r spândit rapid în sat i to i apreciau demnitatea, curajul i dreptatea Mari ei, recuno teau c putea fi p lit dar Mari a s-a comportat ca un adev rat cre tin l sând ca Dumnezeu s hot rasc dac o va ierta sau nu pe muribund .

Toate femeile, inclusiv b trâna îngrijitoare au plecat din

66

Domnul de Rouã

bordeiul acesteia hot râte s nu mai revin acolo deoarece i din mormânt aceast femeie n pârc nu renun la r utatea ei i c nu merit mila lor, Dumnezeu s-o aib în paz .

Mari a se sim ea u urat dup aceast discu ie i se considera desc rcat de p cate dac ar fi refuzat rug mintea soacrei sale ca s o ierte i cum aceasta a considerat c ceea ce a f cut nu a fost un p cat, atunci nimeni n-ar mai putea-o condamna pe ea c a fost rea i nu a avut mil de un om care moare i- i cere iertare.

Singura ei grij , singura ei dorin era ca Andrei s se întoarmai repede acas , nu se mai gândea i considera de prost gust preten ia de a îmbr ca rochia de mireas pe care acum o considera ridicol dar c ar putea tr i restul vie ii i f s fi fost mireas , nunt , f l utari numai s fie cu Andrei i cu feti a lor. i-a reluat munca la câmp unde o lua i pe Floarea cu ea, o sa s zburde prin ierburi dup fluturi i flori i la prânz dup ce îi da s m nânce o culca la umbra unui nuc, pe o gr joar de iarb uscat peste care a ternea z bunul ei i o l sa s doarm pân când se ref cea dup atâta joac dup care se întorceau amândou acas , ea cu sapa i traista la spinare iar Floarea alergând inocent de colo pân colo.

Spre sfâr itul verii în timp ce era la munc i Floarea dormea a v zut c intr în curtea conacului o c ru cu vizitiul i cu un om în spate care a coborât greu din c ru , i-a luat cârjele la sub iori i a început s mearg în singurul picior pe care îl mai avea.

Mari a a sim it un ru în inim convins c acel om tân r în uniform de r zboi este Andrei i s-a speriat dar a mul umit lui Dumnezeu c s-a întors viu acas de restul vor vedea ei ce vor face. A alergat în curte, l-a ajuns din urm i i-a zis: - Tu e ti, Andrei? Te-ai întors acas ? rbatul s-a întors spre ea i i-a r spuns: - Eu sunt Ilie, Andrei nu mai vine.

Mari a a r suflat u urat c nu este Andrei cel f un picior dar nu a în eles ce a vrut s spun Ilie, pe care l-a recunoscut imediat, c Andrei nu mai vine. zând-o nedumerit , Ilie a întrebat-o dac a aflat c Andrei a murit i dup n uceala ei i-a dat seama c a procedat f tact i a încercat s-o lini teasc s nu înceap s ipe.

Mari a s-a a ezat pe un bu tean cu mâinile la ochi s i opreasc uvoiul de lacrimi iar în piept se zb tea inima de parc ar fi vrut s ias afar i s fug în lume.

Ilie a început s -i povesteasc ce s-a întâmplat în ultimele zile de via ale lui Andrei i cum acesta nu scotea din gur decât numele ei i dorin a lui de a se întoarce viu la ea, singurul om care era în gândul lui era ea, Mari a i a a a murit cu numele ei ie ind din gur odat cu sufletul lui bun i curat.

Mari a a ascultat tot ce-i spunea Ilie, acesta a plecat spre casa lui în sat iar ea s-a ridicat ca un automat i s-a îndreptat la pomul unde dormea feti a.

A sim it c nu mai are greutate, c plute te, c nu tie unde este, cine este i de ce este acolo, realiza c Andrei a dorit-o pân în ultima lui clip , c ea nu este nici pe p mânt dar nici în cer ci undeva f o stare anume, nu mai tia dac tr ie e sau nu i dac mai vrea s tr iasc stând aproape incon tient l sat pe vine, r zimat de nuc.

A stat a a mult timp i ca prin vis a auzit-o pe Floarea strigând: - Mama arpele, arpele mama i iar repeta: - Mama arpele, arpele mama.

Anul III, nr. 4(12)/2018

Mari a a crezut c este vis i c fata ei strig prin vis, a deschis ochii i a înlemnit v zând cum feti a se retr sese la nuc i cu o nuielu împingea un arpe înapoi, arpe care se tot îndrepta spre ea s-o mu te.

A s rit ca o leoaic în sus, a smuls nuielu a de la fat i a început s loveasc arpele cu atâta putere i atâta ur încât nu a mai r mas nimic întreg din el zicând: - Na, î i ar t eu ie care vrei s -mi omori fata, v ar t eu la to i care îi face i un r u fetei mele, este tot ce mai am bun i curat pe lume, este fericirea ochilor mei, via a mea, este singura mea avere care o am i voi vre i s -mi lua i i copilul nu v ajunge c mi-a i luat tot ce am iubit pe p mânt i m-a i l sat singur , pustie i cu dorul dup ei. L sa i-mi fata în pace, m auzi i, ipa Mari a iar fata privea t cut la mama ei.

Dup ce s-a lini tit, Mari a a luat fata în bra e, sapa la spinare i a plecat plângând spre cas , feti a privind la ea cum plânge i se întreba dac nu cumva a sup rat-o ea pe maic -sa de a f cuto s plâng .

Mari a considera necesar s -i spun i feti ei c nu mai are tat , c tat l ei a murit cu dorul lui spre ele i c a vrut s le fac fericite dar Dumnezeu nu l-a mai ajutat. i-a dat seama c feti a de i avea trei ani i câteva luni nu tie c a avut un tat i nu tia ce este acela un tat singurul om din via a ei fiind ea ca mam i maica ce a murit în prim vara asta i de care întreab mereu când se scoal din somn, copila fiind convins c au dus-o la cimitir în co ciug s poat dormi acolo era obosit .

A ajuns acas , a aprins o lumânare la icoan , a pus ni te mâie într-un taier de p mânt i câ iva t ciuni i a început s mâie prin cas s -l t mâie pe Andrei i s alunge pentru totdeauna r ul din via a ei, din via a lui.

A adormit în sughi uri de plâns i s-a trezit foarte devreme, a luat ulcica cu t ciuni i t mâie i a plecat la mormântul mamei ei sub privirile mirate ale oamenilor c ast zi nu este zi de t mâiat i nici colaci de împ it nu are dar ea vroia s stea de vorb cu Anica s -i spun ultimul necaz i s -i cear ajutor s-o apere de acolo de pe lumea cealalt de alte necazuri ce vor mai veni, s -i apere feti a în primul rând.

A plâns, a jelit, a rugat-o pe Anica mult timp dup care a plecat îmb trânit spre cas . În ziua aceea a rememorat tot ce i-a spus Ilie despre Andrei cum a murit, de ce a murit, cum l-a rugat s le spun c de abia tepta s se fac bine s se întoarc la ele, cum a murit f lumânare, cum l-au aruncat în groapa comun i l-au acoperit cu var nestins peste care au v rsat ap i cum l-au înmormântat cu mai mul i al ii la gr mad ca pe animale. a îl vedea ea chinuindu-se pe Andrei care striga la ea, la ele s vin s -l ajute i s -l aduc acas f s apeleze la mama lui.

Lumea din sat a aflat pân seara de la Ilie c Andrei a murit în condi ii grele, i-au amintit blestemul mamei lui i în gândul lor au blestemat-o i pe ea, f s foloseasc cuvinte pe gura lor s nu comit p cate mari, gândind i la Mari a care în acest an a avut atâtea necazuri i se întrebau cum va rezista. În ziua urm toare i-a amintit de mama lui Andrei i cum st tea ea cu rânjetul pe chip, obligând-o pe Mari a s-o ierte f a- i recunoa te p catele i a sim it nevoia s se duc la ea i s i strige în fa toate faptele urâte f cute de aceasta i dac acum le va recunoa te i- i va cere iertare.

Ar fi vrut s cheme i satul s fie de fa dar pân la urm a

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

considerat c aceast discu ie o prive te numai pe ea i pe mama lui Andrei, femeia f nume, f nume de om, probabil c Dumnezeu a dorit s -i retrag aceast calitate de om uitându-i numele.

A ajuns la poarta de intrare în curte, poart pe care ani la rând a intrat i ie it Andrei din aceast curte acum a nim nui i a mas mirat c nu se v d urme de oameni care s fi venit pe acolo, a ajuns la intrarea în bordei unde u a c zuse de tot iar u a ce era la odaie era închis semn c nu este nimeni la b trân .

A deschis u a i prin semiîntuneric a deslu it în pat un cadavru umflat, urât mirositor, plin de viermi i de oareci, nu mai avea buze, nu mai avea nas, nu mai avea urechi ci doar ochii mari deschi i privind speria i, abdomenul acesteia explodase iar oldurile erau ni te oase golite de carnea împu it de pe ele.

Aceast priveli te a speriat-o gândind c pedeapsa lui Dumnezeu a atins-o pe aceast femeie rea i aprecia ea c murise de cel pu in dou s pt mâni, poate chiar a doua sau a treia zi de când plecaser toate muierile din odaia ei.

Este posibil s fi murit în aceea i zi, la aceea i or la care a murit i Andrei i c Dumnezeu a împlinit blestemul pentru amândoi, unul vinovat i altul nevinovat dar a fost voia mamei pentru fiul ei. i-a dat seama c nici vecinele, nici b trâna nu au mai vrut s-o vad i c nu merit mila lor l sând-o în voia lui Dumnezeu. În loc s -i repro eze toate p catele din via a ei urât , acum o c ina c a murit murdar , nesp lat , f iert ciune de la cei pe care i-a v mat prin fapta i vorbele ei, f s fie împ rt it i grijit de preot, f s primeasc iertarea de la preot i prin el de la Dumnezeu, f s i vad b iatul viu, întors acas i însurat, ca oamenii s se uite la ea, f s fie îmbr cat de moarte, b nu ul din buzunar care se pune la mort i în special f lumânare, cea mai mare pedeaps pentru un om care moare i dup toate astea hoitul ei s fie mâncat de oareci i de viermi i s fie m car îngropat într-un cimitir de oameni.

Mari a a strigat la vecini i le-a spus ce a g sit i cum a sit-o pe soacra sa i s -i trimit vorb pârc labului s fac ce o crede cu moarta.

Lumea a fost îngrozit de aceast moarte nemaiîntâlnit la un om, au r suflat u ura i c au sc pat de o scorpie i nimeni nu s-a dus la ea cu o lumânare sau cu o floare considerând c nu merit .

Un mai mare afront nici c merita moarta f nume.

Pârc labul a adus ni te igani de la conac i au c rat r ele cu o roab pe care le-au îngropat la marginea satului deoarece popa nu fusese rugat de rude sau de altcineva s -i dea loc în cimitir i nici nu tia dac se cade s-o fac din respect pentru sat i uite a a nici m car mormânt nu a avut aceast femeie suflet de om.

La ceva timp dup moartea b trânei Pârc labul a venit la Mari a s-o întrebe ce gând are cu bordeiul b trânei deoarece se considera drept ca feti a ei s mo teneasc averea de la tat l ei i fiind minor s hot rasc ea ca mam .

Mari a care nici prin cap nu-i trecea s mai calce în acea cas pâng rit i bântuit de necuratul i-a r spuns c dac i se cuvine prime te mo tenirea pentru c oricum dorea s ard tot ce este acolo, s astupe i s niveleze locul de parc n-ar fi existat nimic acolo i s -i pun o cruce lui Andrei care a murit i a fost îngropat f cruce.

Pârc labul i-a zis c dac asta vrea o s -i pun el pe igani fac aceast treab tiind c pentru ea ca femeie este mai greu i dac vreodat va fi nevoie i ea va fi de acord s dea acel loc

67

la ni te tineri c tori i care nu au cas i nici loc de cas la care Mari a a consim it cu recuno tin .

Acum Mari a de s rb tori f cea poman comun pentru mama sa i pentru Andrei i nimeni nu ar fi dat un colac pentru pomenirea mamei lui Andrei, aceasta r mânând în amintirea lor ca cea mai urât poveste ce ar trebui spus dar o spuneau nu pentru a o pomeni ci ca pild de r utate omeneasc de care este bine ca fiecare s se ab in sau s se fereasc .

Anul se apropia de sfâr it deoarece terminându-se vara se considera anul încheiat chiar dac toamna se adun bucatele, roadele muncii oamenilor de peste an, pitpalacul nu mai cânta în grâu deoarece acum era miri te, berzele f ceau roat în zbor cu puii la care crescuser i se antrenau pentru maratonul ancestral, cucul amu ise de la Rusalii, rândunicile se adunau stoluri ascultând sfatul celor mai b trâne s reziste cu piepturile lor curen ilor de aer potrivnici zborului spre t râmuri salvatoare, culoarea verde aprins a câmpului i a stufului din balt , a p durii se preschimba în verde lbui, soarele î i trimitea râuri de raze aurii printre frunzele pomilor, multe din florile multicolore se transformau în culori pale i în locul lor ap reau pungi cu semin e pentru a asigura continuitatea plantelor perene, multe familii se preg teau pentru nun ile tinerilor ner btori a- i asuma obliga ia de perpetuare a speciei umane orbi i de dorin a posed rii unei fiin e de sex opus la care au râvnit i al ii dar au dobândit-o cei noroco i, cel pu in a a credeau ei, mul i î i f ceau bilan ul, prematur e drept, a ceea ce le adusese acest an, an greu pentru to i deoarece o secet prelung i-a v duvit de grâu i de porumb anun ând o iarn grea i lung cu hambarele goale.

Toate suferin ele din lume le-a suportat Mari a în acest an i de la aflarea mor ii lui Andrei sta nemâncat zile în ir asigurându-i copilei hrana atât de necesar cre terii.

E r bd tor ranul la noi i mândru, munce te pân la mormânt dar nu cer te i apoi cine s aib mil de el?

St pânii nu prea vin pe la mo ii, arenda ii strâng bani peste bani i pleac iar ei, ranii tac i rabd , din acela i aluat era pl dit i Mari a care nu spera în mare r splat de la arenda pentru c lipsise multe zile de la munc , lips motivat de multele necazuri ce o asaltaser în acest an, dar t cea i suporta.

Se sim ea secat suflete te i singurul pai care o mai inea la suprafa era feti a, era lumina ochilor ei b laie, cu fa a deschis , zâmbitoare i dr stoas pe care o îmbr ca mereu curat, îi croia e lungi pân la glezne cu multe râuri de flori la piept, la umeri i la poale, o încingea cu un brâu cu ales turi i îi punea permanent o b sm lu pe cap pentru a o proteja de soare, de vânt, a-i proteja p rul i a a mo tenise din genera ie în genera ie ca femeile s nu umble descoperite la cap deoarece numai cele depravate umbl a a ori ele nu f ceau parte din aceast tagm . a crescuse i ea i cât de mult i-a dorit s arunce basmaua de pe cap s i lase p rul liber, s se desfete la lumina soarelui, simt vântul prin cosi ele-i lungi i m soase i se înciuda deseori c de ce i-a dat Dumnezeu p r frumos dac nu poate s l lase liber la vedere?

Datina în sat era foarte puternic i nimeni nu- i permitea so încalce a a i cu fustele sau c ile lungi pân la p mânt care le acoperea picioarele de nici nu tiai dac au picioare sau nu sau se deplaseaz pe role din lemn.

Floarea mai sc pa câte odat de basma dar i atunci p rul ei era împletit de Mari a în coade lungi l sate pe spate sau strânse pe cap ca o coroan i nici m car dup ce se m ritau sau în special atunci nu- i puteau lep da basmalele.

68

Domnul de Rouã

Feti a sim ea o mare schimbare, o mare închidere în sine a mamei sale i nu putea în elege ce metamorfoz se desl uise de-i pierise acesteia pofta de via i o transformase într-un robot.

De când se scula pân seara târziu ac iona ritmic precum un mecanism programat care- i urmeaz pa ii pentru care a fost creat.

A strâns i depozitat în bordei sau lâng el ce-i era necesar pentru iarn numai în hambar nu avea suficient f in sau m lai i asta o speria r u de tot pân ce într-o bun zi a venit o c ru de la conac la ea la poart cu un sac de f in i unul de m lai pe care boierul, na ul feti ei i-a trimis tiind prin ce a trecut Mari a i în ce situa ie disperat suflete te se afl .

Nici nu i-a venit s cread , i-a zis vizitiului s -i spun bogdaproste boierului i s -l asigure ca la anul va munci s i pl teasc acest ajutor care le va scoate din iarn , dându-i o speran c vor apuca prim vara.

Nimeni nu tie cum au petrecut ele toamna i cum au trecut prin iarn deoarece numai feti a mai ie ea din cas i din curte pentru a se juca pe uli cu dou trei feti e de seama ei i câ iva ie i foarte r ut cio i care o tr geau de codi e, o îmbrânceau, ziceau c în glum , dar tiind c fata nu are un tat care s-a s-o apere profitau de ocazie i cum copiii au o doz de r utate în ei io desc rcau pe feti .

De mama ei nu le era fric pentru c în sat era înr cinat datina ca b ie ilor, b rba ilor s nu le fie fric de femei deoarece ele nu s reau la b taie ci doar d deau din gur , vociferau i asta nu durea ci provoca ru ine pentru ei.

De multe ori a vrut Floarea s-o întrebe pe Mari a de ce nu are i ea un tat cum au to i copiii dar îi era team s n-o supere pe mama sa care oricum era destul de nec jit .

Moartea soacrei ar fi trebuit s-o elibereze complet i chiar a eliberat-o ini ial dar a venit prea repede vestea c Andrei a murit în condi ii grele, dup calculele ei chiar în ziua când a murit i mama lui tot nespovedit i f lumânare ba chiar i f un mormânt de cre tin, murise i Anica ceva mai înainte plus alte necazuri m runte dar care au avut darul de a o speria destul de mult i a o face s se retrag în carapacea ei.

Normal ar fi fost ca dup moartea lui Andrei s se gândeasc la refacerea sau mai precis la facerea unei familii nu neap rat pentru ea de a avea un b rbat al turi ci în special pentru a-i da fetei sale un sentiment de protec ie iar în cazul c s-ar întâmpla ceva neprev zut cu ea s aib cine s-o creasc pe feti , deoarece acest copil tr ise în lipsuri i cerin ele ei de la via erau foarte mici.

Venea Floarea câteodat acas cu ochii plân i, plângea singur pe drum, niciodat în fa a copiilor sau altor oameni, plângea de r ut ile copiilor, Mari a observa i i se strângea inima în piept i o întreba mai ocolit cu cine se joac i cine o sup la joac .

Feti a t cea în cele mai multe ocazii dar câte odat spunea c ie ii se poart r ut cios cu ea, n-o las i pe ea s se joace cu to i copii i ea st deoparte privind la ei dorind s zburde i ea cu ei.

Mari a a întrebat-o dac nu are i ea prietenele ei sau vreun iat apropiat la care aceasta îi r spundea c se împac bine cu fetele pân apar b ie ii care o separ dar c este un b iat mai cuminte care nu a sup rat-o, ar s ri în ajutorul ei dar îi este fric s nu-l bat ceilal i i st cuminte i c pe acest b iat îl cheam Andrei.

Mari a a tres rit auzind acest nume i i-a trecut prin fa filmul copil riei ei când tot a a, ea f tat , avea pe Andrei de partea ei.

A zis repede o rug ciune în sinea s-a rugându-l pe Dumnezeu s-o ocroteasc pe feti s nu aib aceea i soart ca a ei, s nu se

Anul III, nr. 4(12)/2018

repete istoria ca la indigo s lase feti a s aib alt soart mai bun .

Câteodat Mari a se întreba dac acest copil Andrei nu este cumva încarnarea lui Andrei, tat l feti ei, venit de pe lumea cealalt i supravegheze copilul, s -l apere cât poate de r ut ile vie ii i atunci se mai lini tea c prea sem na totul cu copil ria ei.

Tare mul umit ar fi fost dac ar fi putut afla c Floarea are un asemenea ocrotitor în via dar cum visele nu se împlinesc niciodat nici ea nu a sperat mai mult cu cât a aflat c p rin ii acestui copil sunt oameni de omenie, blajini i cu fric de Dumnezeu, s rmani i ei ca mai tot satul i c mama lui este o sfânt în purt ri iubindu- i mult b iatul fiind singurul ei copil.

Mari a s-a concentrat spre a-i asigura feti ei strictul necesar dac ea va muri de tân , a ref cut gardul la curte c putrezise, a plantat patru s lcii în cele patru col uri ale cur ii, s lcii din cele care s-au prins în r cini atunci când Anica a f cut împrejmuirea, pe celelalte le-au t iat c f ceau mult umbr la gr din , a ref cut acoperi ul la cas cu trestie nou , a f cut cur enie prin bordei i a dat pentru prima dat cu var pe pere i, a mai cumprat o capr deoarece pe cea b trân din cele dou a t iat-o v zând c va muri curând, a cump rat dou mielu ele care s creasc s le dea lân , lapte, brânz i miei de vândut sau de t iat, a pus ou la clocit i a obligat o g in s le cloceasc punând un co împletit din nuiele peste ea s nu plece, a mers frecvent la toate muncile la care era obligat de arenda .

S-a auzit în sat c domnitorul a dat o lege prin care se va da mânt la rani i a fost trecut i ea pe list cu dou pogoane dar nu-i venea s cread c va fi a a de bogat , se zvonea prin sat c se va face coal în bordeiul unde este biserica i ar fi dorit fac i feti a ei oricât de greu i-a fi dar se auzea c fetele nu vor fi primite la coal , începea în sat o schimbare la care niciodat nu se gândise nimeni, starea general a rii era stabil nu se mai auzea de nici un r zboi, bolile grave se mai r riser dar reizbucneau din când în când oricum ciuma i holera nu au mai ap rut i satul a început s se populeze, s se extind .

Erau schimb ri care n-o bucurau prea mult pe Mari a care nu mai avea curajul s se bucure de nimic decât de copilul ei pe care îl proteja a a cum clo ca î i adun puii sub ea s -i pun la ad post de ploaie sau de r pitoare.

Lumea din sat o respecta i o aprecia iar feti a ei era mult îndr git de oamenii satului pentru c era bine crescut , da bine e la to i oamenii mai mari ca ea, când se deplasa pe uli mergea cut pe lâng gard, evitând drumul s nu fie lovit de vreun animal, car sau c ru , era mereu curat i bine îmbr cat , nu avea cine tie ce haine dar c ele ei erau pline de flori cusute de mama ei i bine croite pe ea.

Floarea a crescut mult încât la 9-10 ani era destul de înalt pentru vârsta ei dar era foarte slab i asta o speria pe Mari a ca nu cumva fata s fie bolnav de ceva dar nu era, a a era felul ei i probabil vârsta de cre tere o f cea s fie slab , dar avea destul energie în ea, avea curaj s munceasc împreun cu mama ei care pe neobservate îi u ura efortul a a cum trebuie s fac orice mam pentru copilul ei.

Se ducea la balt i aduna scoici pentru mâncare, aducea iarb din ap , lioane le ziceau ei, pentru p ri i animale iar în anul când fata a împlinit unsprezece ani, Mari a i-a împlinit un vis al ei i a cump rat un purcelu pe care nu tiau cum s -l mai creasc i dac va veni iar o z pad înainte de Cr ciun i în mod sigur va veni, îl va b ga noaptea în bordei s -l salveze, având i

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

acum în suflet tragedia cu vechiul purcel mâncat de lupi.

Au trecut prin var , prin toamn i s-a apropiat Cr ciunul.

Mari a era în dificultate pentru c nu tia cum se taie un porc, nu tia cum se tran eaz , nu tia cum s ob in preparate din porc i a apelat la o familie din vecini care nu aveau porc dar tiau toate acestea i b rbatul a f cut tot ce inea de el iar ele, femeile, sub îndrumarea vecinei au f cut uncile, au umplut cârna ii, ma ele, burtanul, ficatul l-au fiert, au pus deoparte oriciul pentru s rb tori, a pus carne l-a s rat i la afumat, au topit gr simea i au ob inut untur i jum ri i tot ce se poate ob ine de la un porc inclusiv buc i speciale pentru Cr ciun.

Mari a a fost încântat de ce au ob inut dintr-un porc nu tocmai mare iar Floarea era încântat cu singurul regret c nu avea voie s m nânce carne de porc pân în ziua Cr ciunului acum fiind post i era p cat s se spurce a a cum se zicea în sat dar mai erau câteva zile.

Mari a a dat familiei care a ajutat-o carne destul i la protestul acestora ea s-a justificat c d de poman pentru Anica, mama ei i pentru Andrei i ace tia n-au mai putut refuza. În seara Cr ciunului au venit copiii cu colindul iar diminea a Mari a a plecat la biseric împreun cu Floarea cu dou co ni e pline de colaci i alte preparate de porc pe care le-a sfin it popa i le-a împ it de poman la cunoscu i pentru Anica i Andrei.

S-au întors u urate c i-au f cut datoria fa de mor ii lor din familie, i-a explicat pe drum lui Floarea cine este acest Andrei pe care mama ei îl pomene te, fata a ascultat t cut i nu tia dac -l urasc sau s -l ierte pe tat l ei care nu a mi cat un deget pentru ea niciodat de i mama ei îi explicase c acesta nu a putut fiind luat imediat la r zboi unde a p timit i a murit ca vai de el.

Au pus masa, au mâncat amândou din tot ce preg tiser i când masa era pe la jum tate a venit vecina care-i ajutase la preparat porcul, a scos de sub or un tâlv cu vin pe care îl scosese ea dintr-un butoi unde mai r sese pu in vin, l-a golit într-o ulcea de p mânt ars, cam o jum tate de litru i le-a zis c a a este bine s bea i ele vin c este mare s rb toare.

Mari a a gustat de 2-3 ori din can i nu a mai b ut pentru c nu era obi nuit s bea alcool i nici n-a avut de unde iar Floarea a gustat odat , s-a strâmbat r u de nepl cere pentru c vinul avea miros de butoi rânced, era cam acru, tulbure i r u la gust, a a l-a adus femeia i nu aveau de unde s tie din ce vas l-a scos c oricum în ocazii din astea rari erau oamenii care d deau ce aveau mai bun din cas i î i în elau cugetul c au fost i ei genero i.

Au mâncat bine i cam mult ceea ce a f cut-o pe Floarea s vomite tot ce a mâncat, organismul ei nefiind obi nuit cu gr simea de porc i cu a a multe preparate din care nu s-a ab inut s guste suficient.

Starea de s tate a fetei a îngrijorat-o pe Mari a care i-a spus în gând c ea a vrut s i sature fata i s-o creasc nu s-o îmboln veasc i, doamne fere te, s-o omoare, noroc pe ele c peste noapte fata i-a revenit dup frec ionarea mâinilor i frun ii de c tre mama sa.

A trecut iarna, au trecut i anii, Floarea împlinea pe rând doisprezece, treisprezece, paisprezece pân la aisprezece ani când devenise o fat foarte frumoas , vesel dar tot slab de parc se preg tea pentru concursuri de frumuse e.

Treceau anii pentru Floarea dar implicit treceau anii i pentru Mari a care se apropia de patruzeci de ani, avea mul i ghiocei în r dar îi ascundea sub basma, mai r u era cu ridurile care se aliniau pe fa a ei mereu închis i niciodat destins singuri ochii

69

i se mai deschideau a bucurie când î i vedea fata crescând cuminte i frumoas . În acel an a l sat-o pe Floarea s intre singur în hor c pân atunci o inea lâng ea s-o înve e pa ii jocului i s-o fereasc de brutalit ile b ie ilor care erau înciuda i c nu se pot apropia de acest înger de fat nu c i-ar fi alungat mama ei ci pentru c ea î i impusese s nu se lase în vorb cu un b iat decât atunci când lucrurile ar fi stabilite ca ea i acel b iat s se c toreasc altfel nu vroia s fie fat de schimb pentru b ie i i s dea na tere la bârfe.

Prin iulie când c ldurile erau foarte mari i c ile se lipeau de pielea oamenilor din cauza transpira iei i prafului mai toat lumea se ducea la balt s se scalde, s se cure e de murd rie i i schimbe c ma a cu alta nou . a a procedat Mari a, a a a procedat i Floarea care acum putea s mearg la balt cu fetele de seama ei unde aveau un loc mai ferit de ochii b rba ilor chiar dac ele intrau în ap îmbr cate în c ma dar odat intrate în ap se l sau în jos i- i dezbr cau ma a pe care o sp lau cu s punul pe care îl aduseser în co ni i a a îl ineau deasupra apei apoi se sp lau i ele bine dup care i luau c ile ude dar curate pe ele i ie au la mal unde dezbr cau c ma a ud i luau alta uscat pe ele, celelalte fete f când un paravan. În lunile cu ar mare veneau la balt foarte mul i ân ari de diferite m rimi i soiuri care unii mu cau r u, al ii deloc, dar cei care mu cau l sau umfl turi dureroase i care usturau dar oamenii erau obi nui i cu aceast suferin . În una din zile Floarea a fost mu cat de mai mul i ân ari i când a ajuns acas avea multe puncte umflate, ro ii i tari pe fa în mod special dar i pe corp c ân arii mu cau i prin c ma .

A rugat-o pe Mari a s ude ni te sare i s dea cu o cârp peste locurile unde mu caser ân arii dar durerea nu se atenua i persista f când ca peste noapte fata s se scoale din somn c nu se sim ea bine i când a v zut-o Mari a cu fa a umflat i ro ie i plin de transpira ie s-a speriat r u dându- i seama c este ceva grav cu fata ea tiind c ân arii aduc boli grave cu ei.

A dezbr cat-o a uns-o cu untur topit , a sp lat-o i-a schimbat c ma a dar starea de s tate a fetei nu d dea semne de îndreptare în a a fel ca pân spre seara celei de a doua zi s observe c pe tot corpul fetei s-a întins o ro ea , c fata acuza când frisoane când c lduri mari.

A chemat ni te babe la fat care i acestea s-au speriat i au sf tuit-o s se duc la conac s -l roage pe boier s -i duc fata la ora la un doctor de acolo dar boierul era plecat în alte ora e din ar la munte i arenda ul era plecat cu nevast -sa la socri i nimeni nu tia unde.

A vrut s tocmeasc un om din sat cu c ru a s duc fata la doctor dar nu avea bani pentru c ru i nici pentru doctor, sperând c boierul î i va ajuta fina s nu moar , pân la urm un om din sat a acceptat ca pe datorie s duc fata la ora la doctor i când au ajuns acolo, doctorul nu a mai coborât fata din c ru i-a spus lui Mari a c fata are friguri galbene i c numai la Bucure ti sau la Viena sunt doctori care au doctorii s-o poat sc pa dac mai ajunge vie acolo.

Mari a a început s urle de disperare dar s-a ab inut s n-o aud fata s se sperie i s-au întors acas cu Floarea care era mai mult beat de durere.

Au întins-o pe pat pentru c îi era foarte r u, când vomita, când transpira, când tremura, ochii îi avea ce i, mâinile parc se sub iaser i nu putea s se scoale din pat c avea mari ame eli.

70

Domnul de Rouã

Mari a a r mas singur cu fata o îngrijea, încerca s -i dea fierturi s m nânce, avea o oal mare plin cu ap rece în care înmuia o cârp i o tergea pe fa pe tot corpul i pe fa s-o mai coreasc atunci când o apucau c ldurile i o acoperea gros când o lua cu friguri.

S-au chinuit amândou cu boala înc 2 zile i în acest interval de timp nu se înregistra ameliorare de parc boala se sim ea bine în trupul fetei i nu vroia s îl p seasc .

Când s-a împlinit o s pt mân de la declan area bolii, Floarea a dat semne de lini tire, mi ca pu in i a spus c îi este somn i c vrea s doarm .

Mari a a sperat c boala se d b tut , a schimbat fata în alt ma i s-a întins lâng ea în pat pentru c i ea era epuizat de atâtea zile de nesomn i cum nimeni nu avea curajul s vin s-o ajute pentru c aveau credin c boala se ia, dar nu tiau c aceast boal se ia numai prin contact de sânge nu prin atingere, au preferat s se protejeze s nu ri te i ei o moarte i în acela i timp o considerau pe Floarea deja condamnat definitiv la moarte fiind doar o chestiune de zile sau ore.

Fata i-a lipit trupul de mama sa, a pus capul pe um rul acesteia i a întins o mân peste ea cuprinzând-o peste piept.

Au adormit amândou foarte repede, organismele lor fiind golite de rezisten i- i reclamau reînc rcarea energiei vitale.

Dinspre ziu Mari a a sim it c îi este frig i nu în elegea de ce pentru c în camer era cald, trecându-i fulger tor prin minte a contractat i ea boala de la fat , speriindu-se r u, a vrut s se mi te dar îi era team s nu trezeasc fata c dormea a a frumos cum nu mai dormise de mult i a încercat s -i ia u or mâna de pe ea s n-o mi te i s se dea jos din pat.

A sim it mâna fetei extrem de rece i rigid a privit spre fat i a observat c avea o culoare anormal iar trupul acesteia nu se putea mi ca i atunci a în eles clar c fata ei murise în somn de cu sear i se r cise pe timpul nop ii, murise f s scoat un sunet sau s se vaite ci ca un prunc obosit adormise în moarte.

Pe Mari a au luat-o frigurile imediat, a vrut s ipe dar ce folos nu mai putea s ajute cu nimic durerea ei, a v zut c lâng pat lumânarea pe care o pusese de cu sear într-o ulcic de mânt în care pusese nisip abia mai pâlpâia, a fost mul umit c fata a avut lumin când a murit i nu va hoin rii pe lumea cealalt prin întuneric, a sim it un cutremur puternic în corpul ei, iar din cre tet curgea un uvoi de ceva interior spre t lpi, l sând-o f pic de energie.

A aprins alt lumânare la capul fetei, s-a dat jos din pat i a început s caute cele necesare pentru înmormântare i pentru pomana fetei din prima zi, a ie it din cas i a strigat la o vecin vin i s-o roage s anun e preotul c fata a murit i s -i anun e i pe cei cunoscu i din sat dup care i-a c utat fetei ceva mai frumos pentru a o îmbr ca.

A g sit într-o lad o bucat de pânz alb pe care o esuse Anica mama ei pentru a-i face rochie de mireas atunci când a crescut i l-a luat pe Andrei dar nu a mai fost necesar tiind ce sa întâmplat i i-a venit ideea salvatoare c trebuie s i îngroape fata ca pe o mireas dac tot n-a apucat s fie mireas vie în fa a lui Dumnezeu, a g sit în acea lad o leg tur de cârp cu ni te monede puse de ea pentru orice mare necaz le-ar lovi, a chemat vin doi l utari care s -i cânte fetei pân la groap cântece de mireas i cu ajutorul neprecupe it pe care îl prime te orice om rman din sat în situa ii grele de moarte i-a f cut fetei o înmormântare cu mult jale fiind petrecut la cimitir de tot satul pentru

Anul III, nr. 4(12)/2018

atât ea cât i fiica ei erau iubite în sat.

Preotul i-a f cut slujbele frumoase spunând lumii adunate fata era tân i neprih nit i faptul c nu a fost spovedit nu este un p cat mare întrucât este curat i nu a f cut p cate în via , f cându-i celelalte obiceiuri biserice ti iar lumea a conduso în t cere i cu regret c nu a apucat s i tr iasc via a.

Unii au r mas la pomana fetei c a a impun regulile bisericii ca Dumnezeu s -i primeasc pomana s aib ce mânca pe lumea cealalt dar cei mai mul i i-au cerut iertare c nu pot s r mân luându- i r mas bun de la Mari a.

Aceasta dup ce s-au terminat toate obiceiurile de înmormântare a strâns prin curte i prin cas i de diminea s-a dus la cimitir s-o t mâie pe fat i pe mama ei pe care o îngropase lâng Anica i a observat c mai este loc lâng ele pentru înc 2-3 morminte.

S-a gândit c ar fi bine s -i fac o înmormântare i lui Andrei care a murit neîngropat, avea r mase de la acesta o pereche de izmene i o c ma , a f cut rost de un brâu i o p rie de paie, a utat o tulpin de pom pe care a t iat-o ca de în imea unui om, a pus o creang scurt în form de cruce i a îmbr cat acest pom cu c ma a, izmenele, p ria i brâul respectiv pentru a l sa impresia c îl îngroap pe Andrei, i-a s pat i lui groap lateral de Anica i cu preot i-a f cut i lui înmormântare i poman mai mult din lucrurile care le aduseser oamenii când au venit la mort a a cum era obiceiul în sat s duci ceva de ajutor la familia care este în necaz.

S-a considerat acum desc rcat de obliga ie fa de Andrei i s-a retras acas vrând s se spele c n-o mai f cuse de aproape dou s pt mâni i când i-a dat basmaua jos din cap i i-a v zut chipul în geamul de la fereastr nu s-a mai recunoscut, a a era de schimbat , de îmb trânit i cu p rul complet alb. În tot acest timp nu a putut s verse m car o lacrim de durere, sufletul ei a r mas împietrit pentru vecie considerând c via a ei i a familiei ei a fost un blestem continuu ne tiind de unde putea veni atâta r zbunare c to i au avut respect fa de Dumnezeu i fa de oameni.

Era foarte mul umit i acesta era tabloul întip rit definitiv în mintea ei c fata a fost îmbr cat mireas , c era cea mai frumoas mireas pe care a v zut-o, îi d duse cu ro ea pe obraji, îi pusese o coroni din flori pe cap iar co ciugul era un munte de flori, l utarii de i erau stânjeni i, cântau totu i cu însufle ire de parc ar fi fost o nunt real .

A fost o înmormântare simpl , s cioas dar a avut destul fast i asta o lini tea, gândind c ea nu mai are de ce s mai tr iasc pe acest p mânt dup ce va trece perioada de doliu i de pomeni, pân atunci este obligat s tr iasc .

Umbla ca o somnambul prin cas i prin sat, mai precis de la cas pân la cimitir unde se ducea zi de zi, î i f cuse un fel de scaun din crengi, st tea pe el când obosea dar cel mai mult st tea în genunchi în fa a fiec rui mormânt al lui Andrei, al Anic i i al fetei sale Floarea i discuta cu ei ca i cum ar tr i, le împ rt ea ce mai este pe lumea asta i s-o a tepte c va veni i ea când î i termin cele rânduite de biseric pentru mor i.

Pusese la capul fiec ruia câte o cruce format dintr-un par tut în p mânt i un lemn orizontal care închipuia o cruce, nu a scris nimic pe ele c nu tia nimeni carte în sat decât arenda ul i boierul iar alt cruce de piatr nu avea din ce s le fac , dar cele trei cruci st teau aliniate la capetele mor ilor.

Dup ce au trecut cele patruzeci de zile de doliu a venit i

Anul III, nr. 4(12)/2018

Domnul de Rouã

iarna care a obligat-o s stea mai mult acas dar în fiecare diminea se ducea la cimitir pentru c o a teptau mor ii ei care în sinea ei erau vii.

Nimeni nu tie ce a mâncat femeia asta toat iarna dar a ie it în prim var vie dar gârbovit i îmb trânit aspect agravat i de culoarea neagr a ve mintelor de pe ea.

Pe la mijlocul verii mintea a început s-o p seasc dar instinctul o ducea zilnic la cimitir i sta de vorb cu ei, trecea pe drum f s mai cunoasc pe nimeni i to i o l sau în pace c nu cea nici un r u nim nui, î i vedea de gândurile ei, dac mai avea a a ceva.

La un moment dat a ad ugat un traseu nou, dup ce se întorcea de la cimitir se ducea pe malul b ii privea peste balt i peste Dun re la dealurile Bulgariei i vorbea singur c îl a teapt pe Andrei s se întoarc mai repede c începe nunta fetei i el nu este acas , tiind c el în direc ia aceea a fost dus s lupte i de acolo trebuia s se întoarc .

Privea f o int precis cu ochii iner i zicând: Hai Andrei, hai mai repede c Floarea noastr este îmbr cat mireas i te teapt lumea s facem nunta. i f cuse la umbra unei s lcii un fel de culcu din ce adunase, fân, papur , eperig i de multe ori o r zbea oboseala i adormea acolo, ba chiar o prindea i noaptea tot acolo.

Dac auzea un zgomot mai aparte, un cântec de pas re sau ceva ce sem na cu o melodie striga: - Hai repede Andrei c i-auzi cânt l utarii, vine ginerele so ia pe Floarea mireas , hai Andrei s juc m în hora fetei.

Lumea se obi nuise cu ea, era pa nic i mai to i care plecau de acas luau o bucat de m lig , o bucat de pâine, carne dac i permiteau, ceap , praz, ce aveau i îl puneau în lini te lâng ea s m nânce i s nu moar de foame c nu mai putea s

71

aib grij de ea.

Hainele de pe ea deveniser de nerecunoscut, fa a i se zbârcise, unii copii mai mici care au crescut nici nu tiau cine este i de unde a venit numai c o vedeau mergând pe drum de la balt la cimitir i invers i rareori mai ajungea acas , ajunsese s doarm când la cimitir când la balt .

Dac era ploaie ajungea i ea acas dar nu st tea locului c un resort o scotea din cas în fiecare diminea pentru a merge la cimitir i la balt s -l a tepte pe Andrei.

Iernile st tea în cas dar nici vorb s poat face un foc pentru c nu avea lemne i nici nu-i trecea prin minte, instinctual se acoperea cu tot ce putea s se apere de frig i a a a stat câ iva ani în ploaie i frig f s r ceasc , f s str nute, f s tu easc .

Se vedea c puterile o p sesc pe zi ce trece c mergea greu, se rezema într-un b s se poat deplasa, mâncarea era pu in i n-o mai ajuta dar ea î i respecta itinerariul. Într-o zi lumea nu a v zut-o trecând pe uli i nici la balt i au intrat la griji c este bolnav în cas dar n-au g sit-o nici în cas .

De abia a doua zi au g sit-o la cimitir stând în genunchi în fa a crucii lui Floarea, cu pieptul lipit de cruce i cu mâinile r zemate de bra ele crucii, dar moart .

Murise vorbind cu fata ei pe care a iubit-o nespus, murise lâng Anica, mama ei care i-a fost sprijin în via , murise lâng Andrei care o am gise în tinere ea ei c va fi fericit dar a f cuto nefericit pentru toat via a.

Au îngropat-o cu pio enie lâng fiica ei, Floarea în locul mas liber i a a au stat ani la rând patru morminte, unul lâng altul în cimitirul satului i câte o femeie mai miloas aprindea i la capul lor câte o lumânare sau t ia cu sapa buruienile care cre teau pe cele patru morminte în care erau ad postite patru suflete de oameni cura i i f de p cate.

BORDEI DE PE VALEA DUN RII (Pictur de N. Grigorescu)