 Relații dintre viețuitoare pe baza unor lanțuri trofice simple

Descoperă

Pe baza celor aflate până acum, descrie relațiile de hrănire dintre organismele din imaginea alăturată, pornind de la iarbă și urmând sensul săgeților.

După moarte, toate organismele sunt descompuse cu ajutorul bacteriilor și al ciupercilor (organisme descompunătoare) în substanțe care vor intra în alcătuirea solului.

Și organismele acvatice au relații de hrănire asemănătoare. Producătorii sunt reprezentați de alge și de plante acvatice. Acestea sunt consumate de către organisme erbivore acvatice, iar acestea, la rândul lor, de organisme carnivore prădătoare.

Peștii pot fi, în funcție de specie, erbivori sau carnivori. Crapul chinezesc, numit și fitofag, este un pește erbivor.

Știuca este un pește carnivor. Ce animale acvatice cunoști? Cum se hrănesc?

Aceste scheme poartă numele de lanțuri trofice.

zooplancton – microorganisme animale

fitoplancton – micro-plante acvatice inferioare (alge)

Lucru în echipă

Pe baza schemelor de mai sus, scrieți cât mai multe astfel de exemple de relații de hrănire, în care să porniți de la plante (pentru mediul terestru) sau de la alge (pentru mediul acvatic). Găsiți animalele care le consumă, precum şi alți consumatori.

Iată două exemple:

1 2

Analizează

Am văzut că plantele produc hrana care este consumată de animale şi că există animale care se hrănesc cu animalele care au consumat plantele. În natură, sunt și situații speciale, care par a contrazice regula.

În imaginea de sus, poți observa Î i i d i b o insectă care va fi consumată de o plantă carnivoră. Planta face fotosinteză, dar are nevoie de un supliment de substanțe pe care nu îl găseşte în sol; de aceea, îl ia din corpul animalelor mici.

În imaginea de mai sus, un țânțar Î i i d i â se hrănește cu sângele unui om. Care este, în acest caz, consumatorul?

Cum poate evita omul atacul țânțarului?

Aplică

Priveşte schema şi răs punde la următoarele întrebări: Care sunt consumatorii pe care niciun alt organism din schemă nu îi consumă? Ce se întâmplă dacă dispare iarba? Dar dacă dispar iepurii? Dar broaştele? Omul îşi poate găsi un loc în schemă? Unde?