1. CUVINTE POTRIVITE A ÎNȚELEGE ȘI A EXPRIMA INFORMAȚII,
INTENȚII, ATITUDINI ȘI EMOȚII
STRATEGII DE INTERPRETARE. RĂSPUNSUL AFECTIV
Citește fragmentele de mai jos și rezolvă apoi sarcinile.
1. Luni dimineața, Tom Sawyer se trezi amărât. Așa era el întotdeauna luni dimineața, altă săptămână de școală. De obicei, Tom începea ziua asta gândindu-se că mai bine n-ar mai fi fost sărbătoare; după joacă și libertate, tare greu îi venea să intre iar în robie și lanțuri.
Culcat în pat, Tom cugeta, își spunea că ar fi bine dacă s-ar îmbolnăvi. Atunci ar putea să lipsească de la școală. Iată o posibilitate, începu să privească chestiunea mai de aproape.
Nu-l durea nimic. Se cercetă din nou. De data asta i se păru că simte un fel de crampe la stomac. Își puse toate nădejdile în ele. Curând îl mai lăsară și după câtva timp nu mai simți nimic. Tom continuă să mediteze. Ia stai! I se clătina un dinte de sus. Ce noroc! Tocmai când se pregătea să se tânguie, își dădu seama că dacă vine cu o asemenea chestie, mătușa o să-i scoată dintele și asta o să-l doară. De aceea se hotărî să nu sufle o vorbă despre dinte deocamdată, și să caute altceva. Câtăva vreme nu se ivi nimic, apoi își aduse aminte că-l auzise pe doctor vorbind de o anumită boală, care-l făcea pe pacient să zacă vreo două-trei săptămâni și-l amenința cu pierderea unui deget. Așa că scoase repede de sub cearceaf degetul cu buba și-l cercetă atent. Buclucul era că nu cunoștea simptomele bolii.
Totuși, i se păru că ar merita să încerce așa că se porni să geamă din răsputeri. Tom gemu mai tare. Acum parcă-parcă începuse să-l doară piciorul.
Dar Sid dormea înainte, dus.
Între timp, Tom obosise de-a binelea gemând. Se odihni puțin, apoi, cu puteri reînnoite, scoase un șir de gemete, care de care mai sfâșietoare, doar doar l-o trezi pe Sid. […]
2. — Dar ce-i... ce-i cu tine? Ce ai? Mă duc s-o chem pe tușica.
— Nu, lasă. Poate-mi trece. Nu chema pe nimeni.
— Ba o chem... cum să n-o chem? Nu mai geme așa. Tom, mă sperii... De când ți-e rău?
— Nici nu mai știu de câte ceasuri. Aoleo! Nu mă zgudui așa, Sid! Mor!
— Tom, de ce nu m-ai deșteptat mai de mult? Ah, Tom, încetează odată! Tremură carnea pe mine, când te aud gemând așa. Tom, ce ai?
(Mătușa Polly descoperă că Tom are doar un dinte care se clatină, i-l scoate și Tom se vede nevoit să meargă la școală.)
Când ajunse la școală, o clădire mică, pierdută în mijlocul câmpului și întocmită din scânduri, Tom intră în clasă repezit, ca și cum până atunci ar fi alergat într-un suflet, își agăță pălăria în cuier și se trânti la locul lui, cu prefăcută voioșie, învățătorul, tronând deasupra clasei, în scaunul lui mare cu fund de răchită, moțăia, legănat de zumzetul adormitor al școlarilor care repetau lecția. Întreruperea îl trezi:
6
— Thomas Sawyer!
Tom știa că atunci când i se pronunța numele întreg era bucluc.
— Da, domnule!
— Vino sus la mine. Bine, Sawyer, de ce-ai întârziat iar? Când ai de gând să vii regulat la școală?
Tom tocmai se pregătea să-i tragă o minciună, când deodată văzu două cosițe lungi de păr bălai atârnând pe un spate pe care-l recunoscu prin unda magnetică a iubirii. Lângă acel spate era singurul loc liber din clasă, pe partea fetelor. Tom spuse îndată:
— M-am întâlnit pe drum cu Huckleberry Finn și am stat nițel de vorbă cu el.
Învățătorul încremeni, holbând uluit ochii la Tom; murmurul din clasă încetă ca prin farmec; toți școlarii se minunau, întrebându-se dacă năzdrăvanul ăsta de Tom era în toate mințile, învățătorul mai întrebă o dată:
— Ce... ce zici că ai făcut?
— Am stat nițel de vorbă cu Huckleberry Finn.
Nu mai încăpea nicio îndoială, învățătorul auzise bine.
— Thomas Sawyer, asta-i mărturisirea cea mai nerușinată pe care-am auzit-o vreodată. Pentru obrăznicia asta n-ai să scapi c-o pedeapsă oarecare. Scoate-ți haina! Învățătorul lovi cu sete, până ce brațul îi amorți și loviturile începură să se rărească. Apoi porunci:
— Și-acum, măgarule, du-te să șezi la rând cu fetele și altă dată să te înveți minte!
Băiatul părea rușinat de râsetele înfundate care străbăteau clasa, dar, în realitate, era tulburat de adorația pentru idolul său necunoscut, de bucurie, amestecată cu teamă, față de norocul ce-l copleșea.
Aventurile lui Tom Sawyer, de Mark Twain
Inițiere
1 Redactează un jurnal dublu.
Prin exprimarea emoțiilor, a sentimentelor trăite după lectura unui text, ai oferit o interpretare personală, un răspuns afectiv la textul citit.
2 Formulează un enunț în care să arăți dacă te interesează să citești opera din care a fost extras fragmentul.
7
Citatul/Secvența/Ideea
Motivarea alegerii
3 Scrie într-un text scurt, dacă personajul Tom ți se pare simpatic sau antipatic, precizând ce ți-a plăcut sau ți-a displăcut la el. Îmi place/Îmi displace Tom, pentru că
4 Scrie în dreptul fiecărui context de comunicare, litera imaginii din dreapta pe care o consideri sugestivă pentru starea/dispoziția/emoția lui Tom în următoarele situații:
a. când l-a auzit pe învățător pronunțându-i numele întreg, arăta ca în imaginea .
b. când a ajuns în banca fetelor, arăta ca în imaginea .
Dezvoltare
5 Selectează varianta corectă. Situația prezentată în fragment este una:
a. reală, chiar așa s-au petrecut lucrurile;
b. una posibilă, așa s-ar fi putut petrece lucrurile;
c. una imposibilă pentru timpul și locul în care trăiesc.
Textul literar creează lumi imaginare având scopul de a transmite și de a trezi emoții și sentimente cititorului, de a-l face să se gândească la situații de viață posibile.
6 Scrie A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei afirmații. Justifică (motivează printr-o secvență din text).
a. Colegii lui Tom credeau că acesta era rușinat de pedeapsa primită.
b. Lui Tom îi plăcea mult la școală.
c. Fetele și băieții învățau în aceeași sală, dar stăteau în bănci separate.
d. Învățătorul i se adresa întotdeauna lui Tom pe numele întreg.
Excelență
7 Alege una dintre variantele date, justificând-o pe baza unor informații prezente indirect în text.
Foarte probabil că Huckleberry Finn era/nu era un copil model
8 Ai citit în clasele anterioare fragmente din Amintiri din copilărie, de Ion Creangă. Ce elemente comune între personaje poți identifica?
8
A D B E C F
EVALUARE DE PARCURS
PERSONAJELE. VORBITOR ȘI ASCULTĂTOR. TIPURI DE ENUNȚ ȘI PUNCTUAȚIA ACESTORA
Citește fragmentul de mai jos, pe baza căruia vei rezolva sarcinile de lucru. Fragmentul a fost preluat din romanul Aventurile lui Tom Sawyer și reprezintă discuția dintre Sid și Tom.
Tom îi dădea înainte cu gemutul. Sid zise:
— Tom! N-auzi, Tom’.
Niciun răspuns.
— Măi, Tom! Tom! Ce ai Tom! îl zgâlțâia și-i privea fața cu teamă.
— Scoală-te !
— Au, au, Sid! Nu mă zgudui! – începu să se vaiete Tom.
— Dar ce-i cu tine? Ce ai? Mă duc s-o chem pe tușica.
— Nu, lasă. Poate-mi trece. Nu chema pe nimeni.
— Ba o chem... cum să n-o chem? Nu mai geme așa. Tom, mă sperii... De când ți-e rău?
— Nici nu mai știu de câte ceasuri. Aoleo! Nu mă zgudui așa, Sid! Mor!
— Tom, de ce nu m-ai deșteptat mai de mult? Ah, Tom, încetează odată! Tremură carnea pe mine, când te aud gemând așa. Tom, ce ai? […]
— Te iert pentru toate, Sid. (Geamăt.) Pentru toate câte mi le-ai făcut până acum. Când o să mă prăpădesc….
Inițiere
1 Indică numele celor două personaje care participă la discuție.
2 Încercuiește varianta corectă. Dacă ar trebui să inserezi fragmentul citat în textul mai amplu de la paginile 6 și 7, ce loc ar fi potrivit?
a. la sfârșitul părții întâi;
b. la începutul părții întâi;
c. la mijlocul părții a doua;
d. la sfârșitul părții a doua.
5 p
5 p
3 Scrie numele primului vorbitor 5 p
4 Alege varianta considerată corectă: Tom refuză/nu refuză ajutorul lui Sid. Justifică-ți alegerea, valorificând fragmentul citat. 5 p
13
Dezvoltare
5 Pune semnele de punctuație care lipsesc din următorul text, pentru a reconstitui fragmentul original.
10 p
— To-om O fâșâială ușoară și când își întoarse capul, ce-i văzură ochii Tom, un băietan voinic, care căuta să se strecoare pe lângă ea. Se întoarse către el și zise
— Așa! Vasăzică, aici mi-ai fost! Ce făceai
Nimic.
Cum, nimic Ia te uită la mâinile și la gura ta Ce-s petele astea pe tine
Nu știu, mătușico
6 Transcrie două enunțuri exclamative care redau două dintre atitudinile/stările vorbitorului față de ascultător (compasiune, ironie, tristețe, admirație, supărare, neîncredere, grijulie, indiferentă, neliniștită etc.).
10 p
Enunțul Atitudinea vorbitorului
7 Completează tabelul de mai jos cu informațiile corecte.
10 p
Enunțul Autorul enunțului Tipul de enunț Semnul final de punctuație
Dar ce-i cu tine?
Nu mă zgudui!
Scoală-te!
Mă duc s-o chem pe tușica.
8 Imaginează-ți că ești în locul lui Sid și-i adresezi lui Tom două întrebări și un sfat.
Scrie două enunțuri interogative și unul imperativ.
Enunț interogativ Enunț interogativ Enunț imperativ
Când reproducem în scris discuția dintre două sau mai multe persoane folosim frecvent:
• semnul două puncte (:) care marchează pauza ce anunță că începe o intervenție nouă;
• linia de dialog (—) care marchează începutul intervenției unei persoane într-o discuție (dialog).
15 p
14
Excelență
9 Introdu secvența Măi, Tom, în enunțuri mai lungi, folosind adecvat semnele de punctuație, astfel încât să transmită următoarele: 15 p
a. solicitarea unei informații;
b. uimirea;
c. reproșul.
Prezintă, folosind modelul dat, alte două/trei situații în care prin enunțul Mâine trebuie să predau un referat la biologie. se transmit informații diferite. 10 p
Cine rostește replica?
Cui i se adresează?
Andrei colegului său care l-a invitat să iasă la film
Cu ce intenție? Ce informație transmite? Unde? Când?
scuză că nu poate merge la film; neacceptarea invitației
pe stradă, în drum spre casă imediat după ore
Pe stradă, în drum spre casă, imediat după ore, Mihai îi spune colegului său: Mergem la film?
Mâine trebuie să predau un referat la biologie, îi răspunde Andrei.
Exemplele tale:
Timp de realizare: 40-50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
15
TIPURI DE PROPOZIȚII. PREDICATUL VERBAL. ACTE DE LIMBAJ
Citește fragmentul de mai jos și rezolvă apoi sarcinile.
— Stai, prostănacule!, țipă Șobolanul de jos de pe fundul bărcii. Nu te pricepi! O să ne răstorni!
Dar Cârtiță azvârli vâslele spre înapoi cu o volută, și apoi le afundă adânc în apă. Ratase cu totul suprafața apei, se răsturnase și acum zăcea deasupra Șobolanului aflat în stare de șoc. Cuprins de panică, Cârtiță se agăță de partea laterală a bărcii, dar, vai, în secunda următoare se auzi – Pleosc! –și barca se întoarse cu susul în jos, iar el căzu în râu, dând din mâini și din picioare.
Când totul fu gata, Cârtiță, amărât și pleoștit cum era, se așeză pe locul său de la pupa ambarcațiunii; și când porniră, spuse cu o voce slabă, înecată de emoție:
— Șobo, prietenul meu cu inimă mare! Regret nespus comportarea mea nesăbuită și lipsită de recunoștință. Mi se face inima cât un purice când mă gândesc cum aș fi putut să pierd acel frumos coș de picnic. Am greșit. Știu că m-am purtat ca un idiot. N-ai vrea să treci totul cu vederea, de data asta, și să mă ierți, și să lași lucrurile să continue ca și pân-acum? Te asigur că altădată voi asculta sfaturile tale.
— Nu-ți face probleme, noi să fim sănătoși, spuse șobolanul cu voioșie. Ce mai contează un strop în plus pentru un Șobolan de Apă? Uneori stau mai mult în apă decât afară din ea. Așa că nici să nu te mai gândești; și știi ceva? Cred că ar fi mai bine dacă ai veni și-ai sta o vreme la mine. Locuința mea e simplă și fără eleganță – nu e deloc ca a Broscoiului – da’ oricum n-ai văzut cum e la el; mă rog, cred că o să te fac să te simți bine. Și o să te învăț să vâslești, și să-noți, și în curând o să fii la fel de priceput în apă ca oricare dintre noi. adaptare după Vântul prin sălcii, de Kenneth Grahame
Inițiere
1 Indică numele celor doi participanți la discuție.
2 Scrie două enunțuri în care să arăți, folosind o propoziție afirmativă, de ce ți-ar plăcea să citești cartea din care a fost extras fragmentul și una negativă pentru a indica de ce nu ți-ar plăcea s-o citești.
3 Încercuiește litera corespunzătoare propozițiilor negative:
a. Nu te pricepi!
b. O să ne răstorni!
c. Nu-ți face probleme!
d. Uneori stau mai mult în apă decât afară din ea.
e. Nici să nu te mai gândești.
16
4 Subliniază predicatele verbale de la exercițiul 3, punctele b., c. și d.
Dezvoltare
5 Încercuiește litera corespunzătoare seriei care conține patru predicate verbale:
a. stai, țipă, nu te pricepi, azvârlind;
b. stai, țipă, nu te pricepi, o să răstorni;
c. ratase, răsturnarea, zăcea, era;
d. stai, țipă, nu te pricepi, crezut.
6 Transformă propozițiile subliniate din afirmative în negative.
a. Cred că ar fi mai bine dacă ai veni.
b. Este bun.
c. Îl va ierta.
7 Transformă propozițiile negative în propoziții afirmative.
• Nu te pricepi!
• Da’ oricum n-ai văzut cum e la el.
Vorbitorii rostesc diverse acte de vorbire pentru:
• a da un ordin; a adresa o rugăminte/un sfat;
• a cere scuze; a accepta scuze, a recunoaște greșeala;
• a exprima o părere de rău;
• a face promisiuni, declarații etc.
8 Scrie în dreptul enunțurilor care aparțin fragmentului extras din Vântul prin sălcii, cine este vorbitorul și ce act de vorbire se transmite (ce intenție).
Enunțul Autorul Intenția
N-ai vrea să treci totul cu vederea, de data asta? Cârtița Cere scuze.
Te asigur că altădată voi asculta sfaturile tale.
Și o să te învăț să vâslești.
Regret nespus comportarea mea nesăbuită și lipsită de recunoștință.
Știu că m-am purtat ca un idiot.
Stai, prostănacule!, țipă Șobolanul.
17
9 Subliniază predicatele verbale din enunțurile de mai jos.
Un șobolănel ș-o șoboloniță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui Șobo „tata-moșu”.
Tată-moșule, îi zise șobolonița, de ce nenea Cârtiță nu stă în vizită mai mult pe la noi?
Fiindcă mușuroiul lui este departe de malul râului, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
Excelență
Citește din manual, din enciclopedii sau de pe Wikipedia informații despre șobolanul-de-apă
și despre cârtiță, apoi completează rubricile tabelului cu informațiile despre tipul de hrană al acestora. Vei folosi propoziții afirmative sau negative, conform indicațiilor.
Propoziții afirmative despre hrana șobolanului Propoziții afirmative despre hrana cârtiței
În sublinierea și transcrierea predicatelor pot apărea greșeli: fie nu sunt scrise/subliniate integral, fie conțin și alte cuvinte. Urmărește felul în care au fost subliniate predicatele în fragmentul Am văzut că nu știi să înoți, dar o să te învăț. Nu-l voi lăsa pe prietenul meu singur la nevoie. Completează tabelul de mai jos cu informațiile solicitate.
Un predicat transcris corect
Un predicat transcris incomplet
PERSONAJELE.
Un predicat transcris incorect (are și alte cuvinte pe lângă el)
SUBIECTUL SIMPLU ȘI MULTIPLU ÎN RELAȚIE CU PREDICATUL
Citește fragmentul următor și apoi rezolvă sarcinile pentru a dovedi că înțelegi relația dintre predicat și subiect, dintre acțiune și personaje.
Afară, în fața palatului era o grădină mare cu copaci roșii și albaștri; poamele străluceau ca aurul și florile ca focul și tulpinile și frunzele se mișcau întruna. Pe jos era un nisip foarte fin și albastru ca o flacără de pucioasă. Peste tot plutea un soi de lumină albastră încât ai fi crezut că ești sus în văzduh cu cerul deasupra și dedesubt și nu că ești în fundul mării. Când apa era liniștită se putea zări soarele ca o floare mare, roșie, din care se revarsă lumina. […] Zâna s-a sprijinit cu coatele de marginile corăbiei, așteptând zorii. Zâna știa că cea dintâi rază de soare avea s-o omoare.
— Am dat vrăjitoarei părul nostru, au spus surorile ei, ca să-ți putem veni în ajutor și să nu mori mâine-dimineață. Vrăjitoarea ne-a dat un cuțit pe care să-l înfigi în inima prințului și sângele lui cald o să-ți stropească picioarele și atunci picioarele au să se prefacă în coadă de pește și tu ai să fii iar zână, asemenea surorilor tale.
Mica sirenă, de Hans Christian Andersen
18
Propoziție negativă despre hrana șobolanului Propoziție negativă despre hrana cârtiței.
Inițiere
1 Subiectul reprezintă cuvântul care se grupează cu un predicat căruia îi punem întrebările Cine? sau Ce? ca să indicăm cine face acțiunea, ce există sau cine posedă însușirile arătate de un predicat. Completează fiecare coloană a tabelului cu informația cerută.
Subiectul Grupul format din predicat și subiect Predicatul (acțiunea/existența)
surorile au spus surorile au spus sângele o să-ți stropească era un nisip apa era liniștită
2 Completează, după model, spațiile libere.
Zâna i-a dat părul ei vrăjitoarei. Subiectul este zâna; nume de ființă; răspunde la întrebarea Cine? pusă predicatului.
În ocean era un palat de aur. Subiectul este palat; nume de lucru; răspunde la întrebarea Ce? pusă predicatului.
Din cer se revărsa lumina. Subiectul este ; nume de ; răspunde la întrebarea pusă predicatului.
Vrăjitoarea ne-a dat un cuțit. Subiectul este ; nume de ; răspunde la întrebarea pusă predicatului.
Pe jos era un nisip foarte fin. Subiectul este ; nume de ; răspunde la întrebarea pusă predicatului.
3 Subliniază propoziția simplă, cea care conține doar subiect și predicat.
a. Plutea o lumină.
b. În depărtare se zărea soarele.
c. Zâna s-a sprijinit de marginile corăbiei.
d. Zâna aștepta zorile.
Dezvoltare
4 Știind că o propoziție alcătuită doar din subiect și predicat este simplă, îndepărtează din enunțurile de mai jos toate cuvintele care nu sunt subiecte sau predicate. Transcrie propozițiile simple obținute.
• Poamele străluceau ca aurul.
• Au spus surorile ei.
5 Precizează tipul propozițiilor de mai jos, după cele două criterii învățate (structura și forma verbului).
• Noi i-am dat vrăjitoarei părul.
19
• Surorile vor să o ajute.
• Zâna nu va muri mâine-dimineață.
Excelență
6 Corectează greșelile din secvența următoare:
Toată ziua fetele, se jucau prin odăile palatului din ai cărui pereți creștea flori vii. Când deschideau ferestrele de chilihmbar, intrau înăuntru pești, așa cum intră la noi rândunelele când deschidem ferestrele. Peștii, veneau până-n preajma domnițelor, mâncau din palmă și se lăsau mângâiați.
Acum ești mare i-a spus bunica, mama împăratului mării. Hai să te gătesc și pe tine ca și pe surorile tale
PERSONAJELE. ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL
Inițiere
1 Transformă propozițiile dezvoltate de mai jos în propoziții simple. Subliniază subiectul cu o linie și predicatul cu două linii. Scrie pe caiet propozițiile simple rezultate.
Lanternele colorate s-au stins; nu mai zburau rachete către cer. Pereții și tavanul sălii de bal se zăreau din depărtare.
Dezvoltare
2 Adăugă fiecărui subiect din enunțurile de mai jos câte un termen, astfel încât din subiect simplu să devină subiect multiplu. Scrie apoi forma corectă a enunțului.
Enunțul cu subiect simplu Enunțul cu subiect multiplu Subiectul multiplu
Zâna se pregătea de bal. Zâna și ...
Din soare se revarsă lumina Din soare se revărsau lumina și ...
Zâna știa Zâna și ...
Listă: cerul, surorile, căldura, surorile (ei).
Excelență
3 Titlul basmului este Mica sirenă, deoarece doar una dintre domnițele mării vrea să renunțe la statutul ei de sirenă. Imaginează-ți că i se alătură și o altă soră și amândouă merg la vrăjitoare să îi ceară transformarea lor în oameni. Încercuiește forma corectă a predicatelor care rezultă din acordul cu subiectul (simplu sau multiplu). Subliniază cu o linie subiectele multiple.
20
• Vrăjitoarea a mai spus/au spus micii sirenei și surorii ei următoarele: Odată ce tu și ea ai căpătat/ați căpătat înfățișare omenească nici tu, nici ea nu mai poți/ nu mai puteți să vă prefaceți iar în zânele mării. Zâna și surorile ei a aflat/au aflat că cea dintâi rază de soare puteau să le omoare.
NUANȚAREA MESAJULUI CU AJUTORUL ATRIBUTULUI
Inițiere
1 Completează enunțurile următoare cu atribute inspirate din imaginile date.
• Vali nu se supără când colegii îi fac o glumă
• Ieri a fost o zi
• Profesorii doresc elevi
2 Selectează grupul format dintr-un substantiv (centru) și atributul său din enunțurile următoare.
Păcală era un om isteț; avea răspuns la toate vorbele. Oamenii înțelepți îi cereau sfatul. El a supraviețuit ca personaj de poveste.
3 Asociază substantivelor profesor/profesoară câte un atribut de tipuri diferite.
Exemplu: profesor de matematică; profesor tânăr, exigent.
Formulează apoi două enunțuri cu ele.
Dezvoltare
4 Transcrie, pe caiet, din fragmentul următor, grupurile formate dintr-un substantiv urmat de alt cuvânt (atribut) cu ajutorul cărora îți poți închipui cum arătă o casă veche și care erau operațiile/materialele din procesul de construire. Subliniază atributele din grupurile transcrise.
Exemplu: argilă fină
21
Peste pereții de afară se prindeau șipci, apoi se tencuiau cu o materie numită ,,lut”. După uscare se văruiau cu var alb, dând caselor un aspect de curățenie, plăcut vederii, fapt semnalat și de scriitorul Alexandru Vlahuță în ,,România pitorească” din care cităm:
„Abatem la stânga și urcăm podișurile verzi, înecate în soare. Căsuțe albe, rare, încep să se ivească pe trâmbe de fâneață ușor înclinată pe spatele rotund al muntelui. De sus, bisericuța de lemn privește în vale peste micile gospodării împrăștiate pe-ntinsul tăpșan. E satul Neculele, așternut în lumină, în jariștea largă și-n miros de flori”.
5 Folosește cunoștințele de la diverse discipline pentru a crea grupuri în care să asociezi substantivelor din tabel câte un atribut.
climă temperatură vreme
animal mediu plante
munți izvoare religie
6 Formulează o propoziție dezvoltată în care să introduci câte un grup format din substantiv și atribut din lista/rezolvarea anterioară și care să se potrivească pentru disciplinele de mai jos.
Geografie Biologie Istorie/Religie
7 Transcrie din fragmentul următor patru grupuri de cuvinte care conțin atribute. Subliniază-le pe ultimele.
Exemplu: hohote de râs; actor talentat.
Scriitorul Eugen Dimitriu, fondatorul Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni, povestește în cartea Orașul Muzelor că: Despre Grigore Birlic, se putea bănui ce va ajunge în viață: actor talentat. O grimasă simplă în liniștea deplină a orei, și toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecția. Observațiile pe care le primea erau făcute cu înțelegere. Profesorii aveau intuiție, îl și vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptașul se băga sub masă.
Excelență
8 Completează enunțurile următoare cu atributele potrivite, selectându-le din lista următoare: pisicii, bune, proștilor, frumoase, lui, deștept, rea, cea mai eficientă.
• Prietenia unui om e mai de preț decât prietenia tuturor . (Democrit)
22
• Joaca este moartea șoarecelui.
• educație pentru un copil constă în joaca cu lucruri. (Platon)
• Caracterul unei școli e ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însuși profesorul. (Mihai Eminescu)
• Paza bună, trece primejdia .
9 Gândește-te la unul dintre colegii/prietenii tăi pe care-i cunoști cel mai bine și construiește un paragraf de 30-40 de cuvinte, în care să prezinți ce crezi tu că va deveni. Vei folosi cel puțin trei atribute pe care le vei sublinia.
IDEEA PRINCIPALĂ. IDEEA SECUNDARĂ
Inițiere
1 Există cuvinte/enunțuri care au rezistat de-a lungul timpului. Citește fragmentul următor și subliniază expresia care este prezentată.
Cuvintele „La noapte vom cina la Pluto” au făcut istorie datorită regelui Leonidas al Spartei (sec. V î.Hr.), care s-a hotărât să atace, cu un mic detașament de spartani și de thespieni, noaptea, tabăra oștilor numeroase ale lui Xerxes (regele persan) care pătrunseră în strâmtoarea Termopile.
Lupta (480 î.Hr.), de o intensitate nemaipomenită, a provocat perșilor pierderi mari (au murit și doi frați ai regelui Xerxes), dar și spartanii au pierit până la ultimul, apărând eroic trupul viteazului lor comandant. Astfel, chiar în aceeași noapte, eroii spartani au luat cina, acolo, jos, la Pluto (zeul Infernului), așa cum le promisese Leonidas. Adică au murit cu toții! De supraviețuit au supraviețuit vorbele regelui.
2 Indică numele regelui spartan prezentat în fragmentul citat.
3 Completează enunțurile de mai jos, pentru a indica ce reprezintă Pluto în text și ce alt înțeles mai poate avea.
În text Pluto reprezintă numele
Pluto este și numele
23
4 Rescrie din text:
a. două predicate care indică acțiuni desfășurate în succesiune ;
b. câte un cuvânt care indică timpul și locul acțiunilor
Dezvoltare
5 Alege varianta care redă înțelesul enunțului La noapte vom cina la Pluto!
a. Ne vom întâlni curând pentru cină!
b. Vom explora planeta Pluto!
c. Ne vom întâlni dimineață pentru a lua cina!
d. La noapte ne vom confrunta cu o situație extrem de periculoasă!
6 Bifează în caseta corespunzătoare imaginii care ar putea ilustra o scenă din povestirea despre regele Leonidas.
7 Formulează o idee principală și două idei secundare pentru al doilea paragraf din fragmentul citat.
8 Formulează ideea principală din următorul mesaj primit de la părinții tăi din străinătate:
Venim cu mașina din Frankfurt și de acolo luăm avionul. Suntem acasă pe 20 mai
Scrie secvența ce redă informația cu adevărat importantă pentru tine.
9 Formulează două idei secundare/detalii din mesajul prezentat la exercițiul anterior.
24
Excelență
Scrie trei proverbe sau vorbe celebre care au supraviețuit timpului.
PLANUL SIMPLU DE IDEI. PLANUL DEZVOLTAT DE IDEI
Citește fragmentul următor în care se arată cum vorbele potrivite te pot ajuta să obții ceea ce ai cerut. Rezolvă apoi sarcinile.
A fost odată un împărat evlavios și bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăți ce făcuse oamenilor din împărăția lui, a ridicat și o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate și cu tot ceea ce meșterii din acea țară au socotit mai scump și mai frumos. O mulțime de stâlpi de marmură și poleiți erau prin biserică și pe dinaintea ei. Zugrăvelele cele mai prețioase, policandre de argint suflate cu aur, candele de argintul cel mai bun și mari cât donița, cărțile cele mai alese erau zestrea monastirii aceleia.
Cu cât se bucura împăratul de frumusețea ei, cu atât se întrista că nu putea să o săvârșească pe deplin, căci turnul se surpa.
Cum se poate, zise împăratul, să nu pot sfârși astă sântă biserică? Iată am cheltuit toată starea, și ea nu este încă târnosită.1
Și dete sfară în țară ca orice meșter se va găsi care să poată să-i ridice turnul, să știe că va dobândi de la dânsul mari daruri și boierie. Pe lângă acestea, poruncă dete ca în toate bisericile să se facă rugăciuni și privegheri, ca să se îndure milostivul Dumnezeu a-i trimete un meșter bun.
Iară a treia noapte visă împăratul că dacă va aduce cineva pasărea măiastră 2 de pe tărâmul celălalt și să-i așeze cuibul în turn, se va putea face monastirea desăvârșit. […]
Tată, iată este acum destul timp de când frații mei cei mari au plecat să aducă pasărea măiastră și nu s-au mai întors nici cu ispravă, nici fără ispravă. Să-mi dai bani de cheltuială și haine de primeneală, ca să-mi cerc și eu norocul. Și de voi izbuti, te vei bucura, tată, că ți se împlinește dorința, iară de nu, eu nu voi suferi nicio umilință.
Frații tăi cei mari, zise împăratul, după cum se vede, n-au putut să facă nimic spre a aduce acea pasăre măiastră, ba poate să-și fi răpus capetele, deoarece sunt duși de atâta timp și nu se mai întoarce niciunul. Eu sunt bătrân de aci înainte; dacă vei lipsi și tu, cine să-mi dea ajutor la
1 târnosi, târnosesc, vb. IV. Tranz. A îndeplini, cu ritualul prevăzut, slujba de inaugurare a unei biserici; a sfinți. –Din sb. tronosati
2 Pasărea Măiastră este o pasăre simbolică sau alegorică din mitologia românească. Are rang regal și este ajutată la nevoie și de celelalte păsări. Pasărea Măiastră este o ființă/entitate nepământeană, supranaturală, de pe Tărâmul Celălalt. Este de o frumusețe deosebită, plină de lumină, o lumină celestă (pasărea de foc – Phoenix).
25
greutățile împărăției, și dacă voi muri, cine să se suie pe scaunul meu, dacă nu tu, fiul meu? Rămâi aci, dragul tatei, nu te mai duce.
— Domnia ta, tată, știi prea bine că n-am ieșit din poruncile Împărăției Tale nici cât negru sub unghie; și dacă acum cutez a stărui în rugăciunea mea, este numai că voiesc, dac-aș putea, să împlinesc o dorință care nu dă odihnă sufletului Măriei Tale, dorință pe care te silești de mulți ani și cu mari cheltuieli să o împlinești și pe care frații mei mai mari nu au apucat să ți-o împlinească.
După multe rugăciuni și stăruință, împăratul se înduplecă și-i dete voie. Își alese calul ce-i plăcu din grajdul împărătesc, un ogar să-l aibă de tovarăș, își luă merinde de ajuns și plecă.
Pasărea măiastră, de Petre Ispirescu
Inițiere
1 Numește primele trei personaje care participă la acțiune.
2 Citește cu atenție enunțul următor și notează în casete A (adevărat), F (fals) sau NP (nu mă pot pronunța) în funcție de cum consideri afirmațiile despre autorul replicii de mai jos, bazându-te doar pe acest fragment.
Domnia ta, tată, știi prea bine că n-am ieșit din poruncile Împărăției Tale nici cât negru sub unghie; și dacă acum cutez a stărui în rugăciunea mea, aceasta este numai că voiesc, dac-aș putea, să împlinesc o dorință care nu dă odihnă sufletului Măriei Tale, dorință pe care te silești de mulți ani și cu mari cheltuieli să o împlinești și pe care frații mei mai mari nu au apucat să ți-o împlinească.
a. Este cel mai mic dintre copiii împăratului.
b. Este un fiu iubitor și ascultător.
c. Este perseverent.
d. I-a mai repetat rugămintea și altă dată.
e. Este prima dată când îi solicită ceva părintelui.
f. Frații săi nu au încercat să-i îndeplinească dorința tatălui.
g. Băiatul îi va îndeplini sigur dorința tatălui său.
h. Între frați există o relație de prietenie.
Dezvoltare
3 Scrie un enunț în care să indici motivul/cauza pentru care împăratul îl roagă pe fiul său să nu plece.
Împăratul îl roagă pe fiul său să nu plece, deoarece ___________________________________________
26
4 Privește cu atenție imaginea din dreapta și scrie într-un enunț care este detaliul din care îți dai seama că imaginea nu poate reprezenta mănăstirea din text.
5 Formulează pentru fragmentul citat la paginile 25 și 26 planul dezvoltat de idei format din șase idei principale și cel puțin câte o idee secundară pentru fiecare idee principală.
6 Imaginează-ți cum ar trebui să arate pasărea măiastră dorită de împărat și realizează, la alegere, pe caiet, una dintre sarcinile următoare:
a. Desenează portretul acestei păsări.
b. Caută pe internet o imagine, o fotografie care ar putea reprezenta o astfel de pasăre și atașeaz-o primului fragment.
c. Scrie o scurtă compunere în care să prezinți portretul acestei păsări așa cum ți-o imaginezi tu. Vei folosi structuri formate dintr-un substantiv și un atribut (vei sublinia trei dintre ele).
7 Cunoștințele de la școală trebuie transferate în viața de zi cu zi. Alege una dintre cele două cerințe de mai jos pentru a arăta utilitatea întocmirii unui plan de idei.
a. Îți propui ca anul acesta să obții rezultate deosebite la olimpiada de limba română/de matematică. Stabilește un plan de idei care să te ajute să atingi acest obiectiv.
b. Îți propui ca anul acesta să-ți iei o bicicletă nouă. Părinții au spus că te vor ajuta, dar nu-ți pot da întreaga sumă de care ai nevoie. Stabilește un plan de idei care să te ajute să-ți realizezi scopul.
(Folosește cuvinte de legătură care să te ajute; mai întâi, apoi, după aceea, în final etc.)
27
