Educație tehnologică - manual pentru clasa a V-a, 2022 by Editura Litera

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Educație tehnologică și aplicații practice Manual pentru clasa a V-a

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației. Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3393/28.02.2017. 116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Gabriela Lichiardopol

Educație tehnologică și aplicații practice Manual pentru clasa a V-a

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. .............................

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2022–2023. Inspectoratul școlar ................................................................................................................................................................................................................................. Școala/Colegiul/Liceul ............................................................................................................................................................................................................................ ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT: Aspectul manualului* Anul

Numele elevului

Clasa

Anul școlar la primire

la predare

1 2 3 4 * Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat. • Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte. • Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație tehnologică și aplicații practice. Manual pentru clasa a V-a Gabriela Lichiardopol Referenți științifici: Șef de lucrări dr. ing. Silvana Dânăilă-Guidea, Facultatea de Biotehnologii, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Prof. dr. Gabriela Carmen Neagu, Palatul Copiilor Constanța, Liceul Tehnologic „Spiru Haret” Constanța

Editura Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e-mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României LICHIARDOPOL, GABRIELA Educaţie tehnologică şi aplicaţii practice: manual pentru clasa a V-a/ Gabriela Lichiardopol. – Bucureşti: Litera, 2022 ISBN 978-606-33-9173-6

Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Gabriela Niță Corector: Carmen Bîtlan Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică

Dragul nostru elev, Manualul de Educație tehnologică și aplicații practice, prezentat într-o formă deosebit de atractivă, te va ajuta să îți descoperi înclinația şi chemarea spre un anumit domeniu economic, să îți alegi drumul spre meseria potrivită şi dorită de tine. Prin informațiile transmise prin text, corelate cu imagini adecvate, vei găsi răspunsuri la întrebări importante precum: Ce alimente consumă oamenii pentru a se hrăni? Care este originea alimentelor? Cum se prepară şi se servesc alimentele? Cum se cultivă plantele? Cum se hrănesc și se îngrijesc animalele? Aplicațiile practice propuse şi conținuturile pe care le vei parcurge vor contribui la formarea abilităților practice de executare a unor produse şi lucrări creative, la formarea unor atitudini responsabile față de sănătate, muncă şi mediu, la utilizarea noilor tehnologii de informare şi comunicare pentru documentare, proiectare şi învățare, la valorificarea termenilor de specialitate în comunicare. Pe parcursul acestui an școlar, vei rezolva multe activități. După parcurgerea fiecărei unități din manual, apreciază activitatea ta din unitatea de învățare parcursă. Realizează pe o foaie, după modelul de mai jos, Fișa de observare a comportamentului. Adună în portofoliu fișele de la fiecare unitate și analizează ce s-a modificat față de fișele anterioare. Comportamentul

Niciodată

Uneori

Deseori

Întotdeauna

Am dovedit interes în învățare Am urmat instrucțiunile Am lucrat individual Am cerut ajutor când am avut nevoie Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez Am dus activitățile până la capăt Mi-am spus părerea Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup

Nu uita că fiecare experiență de învățare te pregăteşte pentru viață. Mult succes!

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICAȚII PRACTICE, CLASA A V-A, APROBATĂ PRIN O.M.E.N. NR. 3393/28.02.2017 1.

Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente și valorificarea acestora 1.1 Executarea unor produse/lucrări creative simple pe baza unei fișe tehnologice date, selectând materiile prime, materialele, uneltele/ustensilele/dispozitivele/aparatele adecvate 1.2 Identificarea unor date, mărimi, relații, procese și fenomene specifice matematicii și științelor în realizarea unui produs 1.3 Analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite de comun acord Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile 2.1 Argumentarea utilizării normelor de igienă, a măsurilor de sănătate și securitate în muncă, de prevenire și stingere a incendiilor, specifice condițiilor reale de muncă 2.2 Selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoriat în vederea alegerii parcursului școlar și profesional 3.1 Identificarea unor modele de profesioniști în domeniile explorate 3.2 Manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru rezolvarea unor probleme

PREZENTAREA MANUALULUI VARIANTA TIPĂRITĂ

â f{¦ 8G âéGłG¦ÿ éG Ď¦{ÿ Ą{{ 8G ¦ī Ą éG Numărul unității de învățare

Manualul de Educație tehnologică și aplicații practice pentru clasa a V-a contribuie la completarea culturii generale și la dezvoltarea abilităților practice. Este structurat pe cinci unități de învățare, în cadrul cărora sunt dezvoltate conținuturile prevăzute în programa şcolară. Lecțiile cuprind activități de învățare prezentate într-o formă deosebit de atractivă, contribuind la formarea competențelor specifice disciplinei. Organizarea conținutului permite crearea de relații cu celelalte discipline studiate. Evaluarea progresului în învățare este monitorizată prin activități variate, creative. Manualul își propune să ajute elevii să exploreze meserii, să-și descopere înclinația, chemarea, către un anumit domeniu, meserie, activitate și să facă alegeri informate privind propriul parcurs educațional şi profesional.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Titlul unității de învățare

CULTIVAREA PLANTELOR

Factori de mediu care influențează cultivarea plantelor Procese tehnologice simple de cultivare a plantelor. Norme specifice de securitate

Conținuturi

și sănătate în muncă la cultivarea plantelor Activități, meserii și ocupații specifice din domeniul cultivării plantelor Elemente de desen geometric aplicate la elemente de peisagistică

și aranjamente florale Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2.

Competențe specifice

â f{¦{ 8G G.Ą{{ ࢉ.·¦Ą{¦Ďÿࢊ Titlul lecției (conținut) Alimente și produse alimentare

Actualizarea cunoștințelor

Ce vom afla? Detalieri ale conținuturilor

Ce vom reuși? Abilități și atitudini

Întrebări tip ancoră

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

$F éUJN x 0 BMJNFOUBèJF TâOâUPBTâ JODMVEF GSVDUF MFHVNF QSPEVTF MBDUBUF PVâ DBSOF FUD x $BOUJUBUFB ëJ UJQVM EF BMJNFOUF DPOTVNBUF EFQJOE EF FGPSUVM GJ[JD EF BDUJWJUBUFB JOUFMFDUVBMâ ëJ EF TUBSFB EF TâOâUBUF B GJFDâSVJ PN $F WPN BGMB x $BSF FTUF JNQPSUBOèB BMJNFOUFMPS EF PSJHJOF BOJNBMâ QFOUSV ISBOB PBNFOJMPS x 5JQVSJMF EF QSPEVTF DBSF TF PCèJO EJO MBQUF PVâ DBSOF $F WPN SFVéJ x 4â QSFDJ[âN SPMVM BMJNFOUFMPS EF PSJHJOF BOJNBMâ ¨O BMJNFOUBèJF x 4â JEFOUJGJDâN UJQVSJ EF QSPEVTF BMJNFOUBSF EJO MBQUF PVâ DBSOF x 4â BQSFDJFN HSBEVM EF QSPTQFèJNF BM VOPS BMJNFOUF

Ce produse sunt folosite de la vacă și de la porc? Grupați-le în produse alimentare și nealimentare. Numiți și alte alimente de origine animală pe care le cunoașteți.

Observăm și discutăm

Dicționar x perisabil – care se strică (se alterează) ușor. x microorganism – organism vegetal sau animal vizibil numai la microscop.

calitatea oului (0, 1, 2, 3) țara de origine județul codul de identificare

Aflăm mai mult x O mare parte din ouăle consumate provine de la găini. Mai rar sunt consumate ouăle de rață, curcă, gâscă, prepeliță; acestea se deosebesc prin mărime și culoarea cojii. x Carnea are culori diferite în funcție de proveniență; culoarea este deschisă la cea de găină, de curcă, de pește; este roșie la carnea de rață, gâscă, porc, vită etc.

data durabilității maximale (expirării)

¾ De unde provine carnea folosită la prepararea produselor din imaginile d, e și f? ¾ Sub ce alte forme se consumă carnea? Dar peștele?

Principalele alimente de origine animală sunt laptele, ouăle și carnea. Laptele este un component important în alimentația omului, indiferent de vârstă. Cel mai mult se consumă laptele de vacă, dar este apreciat și laptele provenit de la alte specii de mamifere (oaie, capră, bivoliță etc.). Laptele are în compoziție apă (peste 80%) și substanțe nutritive, elemente importante în creșterea și în dezvoltarea organismului uman. Laptele de consum are un conținut de grăsime cuprins între 0,1 și 3,6%. Importante în alimentație sunt și produsele lactate obținute din lapte: smântâna, untul, iaurtul, laptele bătut, chefirul, sana, brânzeturile etc.

Mărimea oului: S – mic; M – mediu; L – mare; XL – foarte mare.

Fig. 12. Forme sub care se consumă ouăle

Rubrică de informare

Imagini corelate cu informații din text

Fig. 11. Interpretarea codului de pe ou

Carnea folosită în consumul alimentar provine, în cea mai mare parte, de la animalele și păsările domestice sacrificate în abatoare. În cantități mai mici se consumă carne de pește și de vânat. Denumirea cărnii este dată de originea sa; poate fi de porc, de vită, de oaie, de iepure, de găină, de gâscă, de curcan, de crap, de șalău etc. Carnea conține apă, proteine, grăsimi, vitamine și substanțe minerale. Pentru a-i mări perioada de păstrare, carnea se conservă prin frig în frigider, la temperaturi de 0–5 °C, timp de 3-5 zile, sau în congelator, la temperatura maximă de –18 °C, timp de maximum 12 luni. Prin prelucrarea cărnii se obțin preparate din carne tocată, din carne netocată sau sub formă de conserve din carne (fig. 13). Carnea de pește este un aliment foarte apreciat și solicitat în hrana omului datorită conținutului în substanțe nutritive și a gustului plăcut. Peștele se poate comercializa viu (proaspăt) sau eviscerat (tăiat și curățat de solzi și de organe). Se păstrează la rece, congelat sau în conserve.

Fig. 13. Fi 13 P Preparate t di din carne

Protejează mediul și propria persoană Nu se recomandă consumul laptelui crud (nefiert) deoarece poate conține microorganisme care dăunează sănătății oamenilor. Cojile de ouă pot fi o bună sursă de îngrășământ pentru plante.

Conținut științific

Aflăm mai mult

2ROVN001 L1 DDM 20/03/2022

Calitatea oului este dată de modul de creștere și de hrana găinilor: 0 – în aer liber cu hrană ecologică; 1 – în aer liber; 2 – în hale, la sol; 3 – în spații mici.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

Ouăle sunt alimente de bază, importante pentru aportul în substanțe nutritive necesare organismului. Se folosesc în alimentație numai în stare prelucrată; atât albușul, cât și gălbenușul sunt bogate în proteine, lipide și minerale. Se folosesc ca alimente doar ouăle care îndeplinesc condițiile de prospețime; altfel pot deveni dăunătoare sănătății. Ouăle comercializate au marcată pe coajă o ștampilă care indică informații utile pentru consumator: codul producătoruluii și data durabilității minimale (fig. 11). Ouăle se pot consuma timp de 28 de zile începând cu ziua ouatului. Pentru vânzare, acestea se păstrează la rece, în frigidere sau în vitrine frigorifice, în depozite frigorifice, ambalate în cofraje. Ouăle se consumă (fig. 12) fierte în coajă sau fără coajă, prăjite, omletă sau sunt folosite la prepararea înghețatelor, a cremelor, a unor dulciuri etc.

¾ Ce produse alimentare identificați în imaginile a, b și c? De unde provin ele? ¾ Ce produse consumați dintre acestea? La care din mesele zilnice le folosiți?

Citim și descoperim

Dicționar

Alimente și produse alimentare

2ROVN001 L1 DDM 20/03/2022

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

Ce știm?

Protejează mediul și propria persoană Rubrică de promovare a dezvoltării durabile

â {. Ą{{ âé .ÿ{.G Cultivarea plantelor

Activitate în perechi

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

STUDIU DE CAZ x OBȚINEREA PRODUSELOR PRIN AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ/CONVENȚIONALĂ

Activități în perechi

Formați din colectivul de elevi al clase două echipe: prima echipă face o vizită la o fermă de creștere ecologică a animalelor, iar a doua echipă face o vizită la o fermă de creștere convențională a animalelor. Desfășurarea activității: x vizitarea fermei pentru a identifica: specia sau speciile de animale, adăposturi, mod de îngrijire; x solicitarea de informații de la persoanele care lucrează în fermă privind: hrana pe care o dau animalelor, modul cum au fost obținute nutrețurile, substanțele care au fost aplicate la lucrările de îngrijire a culturilor de nutrețuri, starea de sănătate a animalelor și dacă au fost aplicate tratamente acestora, norme de igienă, de sănătate și securitate în muncă aplicate, calitatea produselor obținute și modul lor de valorificare, meseriile oamenilor care lucrează în fermă; x notarea informațiilor pe o fișă; x prezentarea rezultatelor activității fiecărei echipe, de către un membru al acesteia, la următoarea oră de Educație tehnologică și aplicații practice și desfășurarea unei dezbateri privind obținerea produselor prin agricultură ecologică și convențională cu argumentarea necesității aplicării normelor de igienă, a măsurilor de securitate și sănătate în muncă, a păstrării calității mediului și a sănătății oamenilor.

Indicații

Model de rezolvare

Aflăm mai mult

Grâu

Ceapă

Tomate

150–200 kg boabe/ha

600–800 kg bulbi/ha

40 000–50 000 răsaduri/ha

Model: Calculăm cantitatea de boabe de grâu necesară pentru a semăna o suprafață de 1500 m2. 10 000 m2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200 kg = 200 000 g boabe 1 m2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .xx = 200 000 = 20 g boabe 10 000 1500 m2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .yy = 1500 x 20 = 30 000 g = 30 kg boabe Răspuns: 30 kg boabe

m2 – se citește metru pătrat; este unitatea de măsură pentru suprafață. ha – se citește hectar; este unitate de măsură pentru suprafață folosită în agricultură. 1 ha = 10 000 m2 1 kg = 1000 g 1 g = 1 kg 1000

Fișă de documentare

FIȘĂ DE DOCUMENTARE Citește textul, apoi răspunde la întrebări pe o fișă ce va fi componentă a portofoliului personal. Un pas important în dezvoltarea omenirii a fost domesticirea animalelor și cultivarea plantelor. La început, au fost domesticite animale de talie mai mică; femelele și puii erau păstrați, iar masculii și animalele mai în vârstă erau sacrificate. Dejecțiile animalelor, împrăștiate pe câmp, au îmbunătățit calitatea solului. Primele plante cultivate au fost cerealele; pentru arat se folosea plugul de lemn, iar semințele de secară, de grâu și de orz erau împrăștiate și apoi acoperite cu o sapă rudimentară; după recoltarea cu secera, boabele de grâu erau separate de spice și paie. Grâul era folosit pentru măcinat, dar o parte era depozitată în vase de lut, în locuri uscate și protejate de lumină. Metodele agricole s-au perfecționat prin introducerea plugului cu brăzdar de fier tras de animale. Tot cu ajutorul animalelor, produsele obținute din agricultură, dar și din alte domenii economice, au fost transportate în alte localități, ușurând astfel desfășurarea schimbului de produse. Această etapă în dezvoltarea tehnologiei este considerată, de unii istorici, revoluția agrară. Animalele au fost folosite și în alte domenii: la scoaterea apei din puțuri sau din râuri și la transportul ei pentru folosirea la irigații. Agricultura și apoi industria alimentară au devenit mai eficiente și au determinat îmbunătățirea stării de sănătate a oamenilor. x Cum explici importanța, apariția și dezvoltarea agriculturii pentru oameni? x Identifică din text lucrări de cultivare a plantelor și uneltele cu care se realizau. x Ce produse principale și ce produse secundare se obțineau de la plantele cultivate? x Din punctul de vedere al producției obținute, ce tip de agricultură se practica? x Consideri că produsele erau ecologice? În caz afirmativ, motivează răspunsul. x În ce scop era depozitată o parte din recolte? x Care era motivul păstrării animalelor de sex feminin și sacrificării celor mai în vârstă?

2. Elena a făcut următoarele fotografii în grădina bunicii, la o cultură de castraveți. După ce le-a admirat, bunica a amestecat fotografiile. Ajutați-o pe Elena să așeze imaginile în ordinea etapelor procesului tehnologic de cultivare a castraveților. Numiți fiecare lucrare a procesului tehnologic ilustrată în imagini.

Activitate individuală

Activitate în echipe

1. Părinții lui Mihai au la țară un teren în formă de dreptunghi cu lungimea de 25 m și lățimea de 20 m, de pe care vor să recolteze ceapă, pentru iarnă, și tomate (roșii), pentru consum și conserve. Suprafețele alocate pentru aceste legume sunt de 50 m2 pentru ceapă și 100 m2, pentru tomate. a. Precizați în ce perioadă a anului se plantează bulbii de ceapă, respectiv răsadurile de tomate. Justificați răspunsul. b. Calculați cantitățile de bulbi și de răsaduri necesare pentru plantat, folosind indicațiile și modelul dat. c. Calculați lungimea gardului care împrejmuiește terenul de la țară al părinților lui Mihai.

Cantitate de material pentru semănat/plantat

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Aplicații practice

Activități individuale 1. Realizează o povestire ilustrată cu titlul „Povestea bobului de grâu“ (sau de porumb, orz, secară), în care să prezinți procesul de creștere, de îngrijire și de recoltare a plantei. Culege informații din reviste și pliante de specialitate și de pe internet despre procesele, mașinile și utilajele specifice tehnologiilor agricole respective. Vizionează, pe internet, filme documentare sau didactice despre tema propusă. Prezintă povestirea în fața colegilor și completează apoi materialul cu informații prezentate de colegi, dacă este cazul.

¢Gÿ·8G .·¢â G¢G¦ÿ éG 8G Gī Ď éG Portofoliu

Investigație

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Activitate individuală INVESTIGAȚIE x CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE CONSUMATE

Aplicații practice

PORTOFOLIU x EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ ȘI APLICAŢII PRACTICE Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x executarea unor produse și lucrări creative; x identificarea și utilizarea unor informații pentru realizarea unor produse; x utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare pentru documentare și comunicare. Conținutul portofoliului: x coperta (care cuprinde titlul, numele și clasa celui care l-a realizat) și lista conținutului acestuia, care se completează pe măsură ce sunt introduse componentele ce se realizează; x lucrările individuale sau în grup ce se realizează pe parcursul anului școlar: testele de evaluare; fișele pentru activitate personală; referatele; rezultatele investigațiilor, ale studiilor de caz, ale proiectelor etc.; chestionarele de autoevaluare; povestirile ilustrate; fotografii care arată activități desfășurate etc. Evaluarea portofoliului se face periodic sau la final, pe baza unei fișe de evaluare, ca în modelul următor. FIȘĂ DE EVALUARE Numele și prenumele elevului………………………………………..

Clasa …………………… Punctaj acordat

Criterii de apreciere

Proiect

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

Maxim

Mod de prezentare (estetică generală, conține toate componentele) Utilizarea cunoștințelor și deprinderilor la realizarea lucrărilor (competențe dobândite, calitatea lucrărilor, concordanța cu temele date) Concluzii personale asupra propriei activități (progresul făcut, aprecierea propriei munci, a lucrului în cadrul echipei, dacă a fost cazul, nota pe care crezi că o meriți) Punerea în ordine cronologică a materialelor Prezentarea lucrărilor Cooperarea în scopul realizării lucrărilor Se acordă din oficiu TOTAL

La De către autoevaluare profesor

15 30

Aliment Denumire

Cantitate (g)

1 …… 2 măr … Total

Competențe dobândite: x executarea unui produs pe baza fișei tehnologice date, selectând materiile prime, materialele și uneltele adecvate; x identificarea unor date, mărimi, procese și fenomene specifice matematicii și științelor în realizarea unui produs; x analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite; x manifestarea abilității de a lucra individual pentru realizarea produselor. Timp de lucru: 8–10 săptămâni (în funcție de perioada de încolțire)

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ Denumirea produsului

625

1100

Maxim Acordat 5 5 5 10 20 20 20 15

Operații tehnologice

x se umple cu pământ ghiveciul și se separă zonele (dacă sunt mai multe tipuri de semințe); x se seamănă semințele pe rânduri și se acoperă cu un strat subțire de pământ; x se umezește stratul de la suprafață și se așază ghiveciul la lumină și temperatură constantă (de 18–20 °C); x se udă ghiveciul zilnic cu puțină apă, până la apariția plantelor; x se execută lucrări de îngrijire corespunzătoare timp de 6 săptămâni, cu respectarea măsurilor de sănătate și securitate în muncă, perioadă în care se analizează plantele; x la sfârșitul fiecărei săptămâni, se completează pe o fișă, într-un tabel precum cel de mai jos, informațiile solicitate; se fac fotografii; x se prezintă observațiile împreună cu fotografiile făcute pe parcursul proiectului, în cadrul orei de Educație tehnologică și aplicații practice.

Controlul tehnic de calitate

x se verifică plantele și când sunt viguroase și sănătoase, ghiveciul se dăruiește unei persoane dragi.

Caracteristici Perioada după o săptămână de la încolțire

Denumirea caracteristicii înălțimea plantelor numărul frunzelor culoarea frunzelor ………………..

Planta 1

Planta 2 (dacă este cazul)

Observații

Fișa cu observații și fotografiile sunt componente ale portofoliului personal.

AMII static

La rubrica Observațiii se scriu concluzii referitoare la influența factorilor de mediu asupra creșterii plantelor.

după două săptămâni ………………

Analizați la ora de Educație tehnologică și aplicații practice rezultatele investigației și soluțiile propuse.

x semințe pentru una sau mai multe plante aromatice la alegere (mărar, pătrunjel, cimbru, busuioc etc.), un ghiveci, pământ de grădină mărunțit sau de flori, unelte specifice (fig. c), mănuși de protecție.

500

Punctaj

Sarcina de lucru x stabilirea unei zile libere, când se poate realiza investigația x transcrierea pe fișă a tabelului necesar consemnării informațiilor x stabilirea alimentelor propuse pentru consum la fiecare masă x cântărirea alimentelor propuse pentru consum la fiecare masă x calcularea și notarea valorilor energetice aferente alimentelor consumate la fiecare masă x c alcularea necesarului caloric (folosind tabelul 2 din lecție și modelul dat) și compararea cu valoarea energetică totală a alimentelor consumate x prezentarea de soluții pentru încadrarea în limitele recomandate x prezentarea în scris a rezultatului investigației, într-o formă de redactare aleasă

a Materiale utilizate

Valoare energetică (kcal) Mic dejun Prânz Cină

FIȘĂ DE EVALUARE

Ghiveciul cu plante p aromatice

Imaginea produsului (fig. a și b)

Evaluarea investigației se face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul următor). 5 10 10 10 100

Activitate individuală Verifică dacă asiguri organismului tău, într-o zi, cantitatea de apă necesară. Procedează astfel: x folosește un recipient de 500 ml, pe care îl umpli dimineața și de fiecare dată după ce bei apa; x seara, cântărește-te și calculează volumul necesar de apă pentru corpul tău, pe baza informațiilor din lecție. Notează pe o fișă informațiile de mai sus, constatarea în urma calculelor efectuate, propuneri personale pentru a-ți satisface nevoia de apă a organismului. Atenție! Această fișă este componentă a portofoliului personal.

VARIANTA DIGITALĂ

PROIECT x GHIVECIUL CU PLANTE AROMATICE

Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x realizarea unui produs pe baza informațiilor rezultate din măsurători și calcule; x identificarea și utilizarea informațiilor și relațiilor matematice pentru realizarea unui produs; x utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare pentru documentare și comunicare. Timp de lucru: două zile Indicații: Înainte de a începe activitatea, citește cu atenție ce ai de făcut. Activitatea se desfășoară acasă, în trei etape: dimineața, la prânz, seara. Planul investigației: x stabilește o zi liberă, când nu ai activitate școlară; x transcrie pe o fișă tabelul următor; x caută informații (pe etichete, internet etc.), privind valoarea energetică, pentru produsele alimentare pe care îți propui să le consumi în ziua respectivă; x cântărește alimentele pe care ți le propui și apoi le consumi; x calculează și notează, pe fișa investigației, valoarea energetică a produselor consumate; x calculează necesarul caloric al organismului tău, folosind tabelul 2 din lecție și compară-l cu valoarea energetică totală a alimentelor consumate; x propune soluții pentru a te încadra între limitele recomandate; x prezintă în scris rezultatul investigației, într-o formă de redactare aleasă.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Instrucțiuni de utilizare a manualului digital Butonul

AJUTOR

deschide ghidul de utilizare a manualului digital.

Cuprinde: desene, CUPRINS deschide cuprinsul manualului digital și permite Butonul Varianta digitală cuprinde integral fotografii, simboluri, deschiderea de conținuturi/lecții. conținutul manualului în variantă tipăinformații suplimentare. Butoanele de navigare permit parcurgerea manualului și rită, având în plus exerciții interactive, deschiderea unei anumite pagini. AMII animat jocuri educaționale, animații, filme și Activități de tip static – deschide activități de tip static, care se simulări. Toate acestea au obiectivul de derulează cu ajutorul butoanelor de navigare. a aduce un plus de valoare cognitivă. Cuprinde animații Activități de tip animat – indică elemente care se găsesc în partea Paginile din manual pot fi vizionasau filme. de jos a paginii. Pentru vizionare, se activează butonul Redă ( ). te pe desktop, laptop, tabletă, telefon, AMII interactiv Activități de tip interactiv – indică elemente situate în partea oferind o experiență excelentă de nade jos a paginii, de tipul: Asociază, Bifează, Scrie de la tastatură, vigare. Navigarea în varianta digitală Selectează. Butoanele de validare sunt: Resetează (care aduce permite parcurgerea manualului și Cuprinde exerciții de alegere duală, exercițiul la starea lui inițială) și Verifică (prin care se verifică rerevenirea la activitatea de învățare pre- de alegere multiplă, de asociere, zolvarea). Utilizatorul are la dispoziție trei încercări de a răspunde cedentă. de completare, de ordonare etc. corect, după care răspunsul corect este afişat automat.

CUPRINS UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 ALIMENTE ȘI PRODUSE ALIMENTARE . . . . . . . . . . . . . 7 Alimentația omului și satisfacerea nevoii de hrană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Alimente de origine minerală . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Alimente de origine vegetală . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Alimente de origine animală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 TEST DE EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 CULTIVAREA PLANTELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Factori de mediu care influențează cultivarea plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Procese tehnologice simple de cultivare a plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Norme specifice de securitate și sănătate în muncă la cultivarea plantelor . . . . . . . . . . . . . 32 Activități, meserii și ocupații specifice din domeniul cultivării plantelor . . . . . . . . . . . . . . 35 Elemente de desen geometric aplicate la elemente de peisagistică și aranjamente florale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 TEST DE EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3 CREȘTEREA ANIMALELOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Factori de mediu care influențează creșterea animalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Norme de igienă în creșterea animalelor domestice și norme specifice de securitate și sănătate în muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Activități, meserii și ocupații din domeniul creșterii animalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Elemente de tehnologia creșterii animalelor de companie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Norme de igienă în creșterea animalelor de companie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 TEST DE EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI A SERVICIILOR DIN ALIMENTAŢIE . . . . . . . . . . . . . 59 Calitatea produselor alimentare: proprietăți organoleptice, valoarea nutritivă, energetică și estetică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Calitatea serviciilor din alimentație. Protecția consumatorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Valorificarea și promovarea producției vegetale, animaliere și a produselor alimentare . . . . . . . . 67 Producția și etichetarea produselor ecologice și rolul acestora în asigurarea sănătății . . . . . . . . 69 Elemente de desen geometric aplicate la realizarea ambalajelor produselor alimentare . . . . . . . . . . . . . 70 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 TEST DE EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 TEHNOLOGII DE PREPARARE A HRANEI . . . . . . . . . . 75 Bucătăria și dotarea acesteia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Factori de confort în bucătărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Prepararea hranei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Conservarea alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Norme de igienă în prepararea hranei și norme specifice de securitate și sănătate în muncă . . . 81 Factori de mediu care influențează transportul, depozitarea și prelucrarea produselor alimentare 84 Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Alcătuirea meniurilor. Criterii de întocmire a meniurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Alimentația echilibrată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Obiceiuri alimentare ale elevilor . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Elemente de desen geometric aplicate la aranjarea și decorarea mesei. . . . . . . . . . . . . . . . 96 Servirea mesei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 Activități, meserii și ocupații din domeniul preparării și servirii alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 97 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 TEST DE EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101

RECAPITULARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 TEST DE EVALUARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

ALIMENTE ȘI PRODUSE ALIMENTARE

Alimentația omului și satisfacerea nevoii de hrană Alimente de origine minerală Alimente de origine vegetală Alimente de origine animală Competențe specifice: 1.2; 1.3; 2.2; 3.2.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

ALIMENTAȚIA OMULUI ȘI SATISFACEREA NEVOII DE HRANĂ

$F éUJN x 1FOUSV NFOèJOFSFB TUâSJJ EF TâOâUBUF PBNFOJJ BV OFWPJF EF BMJNFOUBèJF TâOâUPBTâ NJëDBSF ëJ BDUJWJUâèJ TQPSUJWF EF SFTQFDUBSFB BOVNJUPS SFHVMJ EF JHJFOâ x 1SJODJQBMFMF NFTF BMF [JMFJ TVOU NJDVM EFKVO QS O[VM ëJ DJOB

Observăm și discutăm

$F WPN BGMB x %F DF FTUF JNQPSUBOUâ BMJNFOUBèJB QFOUSV PBNFOJ x $BSF TVOU DPNQPOFOUFMF BMJNFOUFMPS ëJ SPMVM MPS $F WPN SFVéJ x 4â QSF[FOUâN UJQVSJMF EF OFWPJ BMF PBNFOJMPS x 4â FYQMJDâN JNQPSUBOèB TBUJTGBDFSJJ OFWPJJ EF ISBOâ x 4â QSF[FOUâN SPMVM TVCTUBOèFMPS OVUSJUJWF ¨O PSHBOJTN

Ce diferențe sunt între cele două imagini de mai jos? Argumentați în ce caz este satisfăcută nevoia de hrană. Dar dorința de a mânca? Ce diferență credeți că este între nevoie și dorință?

¾ Care este scopul fiecăreia dintre activitățile prezentate în imaginile a, b și c? ¾ Ce reprezintă pentru acești oameni produsele obținute de ei?

¾ Ce nevoi le sunt satisfăcute oamenilor din imaginile d, e și f? ¾ Precizați și alte nevoi pe care le cunoașteți.

Citim și descoperim a

Preocupările omului pentru problemele legate de alimentație au existat dintotdeauna; deși s-au manifestat diferit în timp, necesitatea alimentației a fost mereu prezentă. Prin alimentație se asigură nevoia de hrană. Nevoia de hrană este una dintre nevoile fiziologice situate de psihologul american Abraham Maslow la baza piramidei nevoilor umane, ierarhizată pe cinci niveluri. Alături de alte nevoi fundamentale (de a respira, de somn, de sănătate etc.), satisfacerea nevoii de hrană este obligatorie pentru ca omul să trăiască.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

După satisfacerea nevoii de hrană și a celorlalte nevoi de la baza piramidei lui Maslow (fig. 1), omul este preocupat de celelalte nevoi situate pe nivelurile superioare. Nevoia de dezvoltare personală (autorealizare) Nevoia de stimă Nevoi sociale și de apartenență Nevoi de siguranță/securitate Nevoi fiziologice

Fig. 1. Piramida nevoilor umane

Alimentele sunt produse consumate în stare proaspătă sau prelucrată ce conțin anumite substanțe nutritive (nutrienți) care asigură energia și dezvoltarea organismului. Principalele substanțe nutritive sunt: proteinele, lipidele, glucidele, substanțele minerale, vitaminele. Proteinele sunt substanțe care intră în componența celulelor și au rol în creșterea și refacerea țesuturilor, deci îndeplinesc un rol plastic. Ele se găsesc în alimente precum ouă, carne, lapte, grâu etc. Lipidele (grăsimile) au rol energetic și ele se găsesc în alimente precum: unt, smântână, carne grasă, nuci, alune, avocado etc. Glucidele (zaharurile) au un dublu rol: energetic, prin eliberarea rapidă a energiei, și structural, prin participarea la formarea unor componente (celule, țesuturi) ale organismului. Surse alimentare de glucide sunt: zahărul, mierea, fructele, cereale etc. Substanțele minerale sunt elemente chimice (sodiu, potasiu, clor, calciu, fosfor, fier etc.) care au anumite roluri în organism: calciul participă la formarea oaselor și a dinților, sodiul reține apa, potasiul asigură buna funcționare a mușchiului cardiac (al inimii), fierul are rol în transportul oxigenului de către sânge. Vitaminele sunt substanțe nutritive care îndeplinesc diferite funcții: vitamina A – menține sănătatea ochilor, a pielii și a oaselor, crește rezistența organismului la infecții; vitamina C – participă la apărarea organismului împotriva răcelii și la vindecarea rănilor; vitamina D – contribuie la depunerea calciului și a fosforului în oase.

De reținut! x Nevoia de hrană este una dintre nevoile fiziologice care trebuie satisfăcută pentru ca oamenii să trăiască. Consumarea unui anumit produs (de exemplu: pizza, hamburger etc.) este o dorință care nu este obligatoriu a fi îndeplinită pentru existența omului.

Aflăm mai mult Fiecare substanță nutritivă are rolul său important. Deficitul sau excesul, precum și dezechilibrul dintre ele pot avea efecte negative asupra sănătății oamenilor (fig. 2). Subalimentația, adică alimentația insuficientă, influențează dezvoltarea creierului, a inimii și a ficatului, determină reducerea greutății și a dimensiunilor unor organe ale omului. Supraalimentația, realizată prin consumarea în exces a unor produse, care aduc în organism o cantitate mare de energie, determină apariția obezității, a diabetului, a unor boli ale inimii.

Fig. 2. Efecte ale alimentației dezechilibrate

Protejează mediul și propria persoană Respectă programul zilnic de servire a meselor și consumă cantitatea de alimente necesară organismului tău. Nu arunca la coșul de gunoi alimentele neconsumate! Gândește-te că sunt mulți oameni care nu au ce mânca.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 Aplicații practice

Activitate individuală Alcătuiește o listă cu alimentele consumate de tine la cina de seara trecută. Subliniază alimentele care conțin grăsimi și glucide. Activități în perechi 1. a. Analizați listele întocmite de voi la activitatea individuală anterioară, identificați și separați alimentele folosite în stare proaspătă și pe cele preparate (prin fierbere, prăjire, coacere etc.). Care au fost mai multe? b. Precizați dacă listele cuprind alimente pe care le puteți elimina sau înlocui cu altele. Argumentați răspunsul. 2. Realizați corespondența dintre substanțele nutritive scrise mai jos și rolul lor îndeplinit în organism. Dați câte un exemplu de aliment care conține substanțe nutritive din grupa respectivă, folosind modelul dat. Lapte

1. Calciu

a. rol energetic

……………

2. Glucide

b. rol în formarea oaselor

……………

3. Lipide

4. Proteine

5. Vitamina C

c. rol plastic

d. rol în protecția împotriva infecțiilor

e. rol structural

FIȘĂ DE DOCUMENTARE Citește textul, apoi răspunde pe o fișă la întrebările date. Primele adăposturi umane au apărut cu sute de mii de ani în urmă. Acestea erau simple, construite din crengi de copac și pietre. Oamenii se hrăneau cu rădăcini, cu frunzele și fructele copacilor și dormeau pe ramurile acestora pentru a se feri de animalele agresive. De la adăposturile în aer liber, oamenii au trecut la folosirea peșterilor drept locuințe. Odată cu descoperirea de noi unelte au început să vâneze, cu precădere animalele mari, care le asigurau o cantitate mare de alimente bogate în grăsimi și proteine. Focul și munca în echipă au dus și la organizarea oamenilor pe tipuri de activități precum vânatul, pescuitul, recoltarea fructelor și strânsul lemnelor pentru foc etc. În urmă cu 10 000 de ani, odată cu descoperirea agriculturii, au apărut primele procese tehnologice simple de cultivare a plantelor și de creștere a unor animale domestice. Uneltele s-au perfecționat, oamenii au început să învețe astfel de tehnologii noi și să le transmită copiilor. Treptat au apărut activități noi, a crescut cantitatea de produse alimentare și nealimentare, pe care le depozitau sau le prelucrau, a apărut comerțul și astfel nivelul de trai al oamenilor s-a îmbunătățit continuu. x x x x

Care au fost primele nevoi ale oamenilor și cum au fost ele satisfăcute? Ce nevoi ale oamenilor erau satisfăcute prin apărarea de animalele sălbatice? În ce epocă istorică a apărut agricultura și ce consecințe a avut asupra hranei oamenilor? Ce nevoie a fost satisfăcută prin întemeierea familiei și asocierea oamenilor pentru vânătoare?

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

ALIMENTE DE ORIGINE MINERALĂ Observăm și discutăm

a ¾ ¾ ¾ ¾

Unde se găsește apa în natură? Care apă din imaginile a, b și c ar putea fi consumată pentru băut? Ce beneficii au oamenii de la apa de mare? Cum se poate obține sarea din apa sărată?

$F éUJN x "QB TF HâTFëUF Ö OBUVSâ TVC EJGFSJUF GPSNF TPMJEâ MJDIJEâ HB[PBTâ x "QB ëJ TBSFB TF GPMPTFTD Ö HPTQPEâSJF MB QSFQBSBSFB ëJ DPOTFSWBSFB BMJNFOUFMPS x 4BSFB TF EJ[PMWâ Ö BQâ $F WPN BGMB x 4VSTFMF EF BQâ FYJTUFOUF Ö OBUVSâ äJ Ö DPSQVM PNFOFTD x ÖOTVëJSJMF BQFJ QPUBCJMF äJ DBSF FTUF QSPWFOJFOèB TB x %F VOEF TF FYUSBHF TBSFB $F WPN SFVéJ x 4â JEFOUJGJDâN TVSTFMF EF BQâ EJO OBUVSâ x 4â EFTDSJFN ÖTVëJSJMF BQFJ QPUBCJMF x 4â DPNQBSâN TVSTFMF EF TBSF EJO OBUVSâ

Omul poate trăi fără să bea apă? Argumentați cu referire la nevoile umane. d

¾ Ce diferențe sunt între fructele din imaginile d și e? Pe care le folosiți mai des în alimentație? Argumentați răspunsul. ¾ În imaginea f sunt diferite sortimente de sare. Ce însușiri le diferențiază?

Citim și descoperim Apa și sarea sunt alimente de origine minerală, deoarece provin din scoarța Pământului. Apa provine din apele de suprafață (râuri, lacuri etc.) și din cele de adâncime (izvoare, pânze freatice), din ploaie, din ceață. Pentru a putea fi destinată consumului uman, pentru băut, prepararea hranei și igienă personală, apa trebuie să fie potabilă. Apa potabilă este incoloră (fără culoare), inodoră (fără miros), insipidă (fără gust) și nu conține substanțe care dăunează sănătății oamenilor. Apa de băut poate avea diferite proveniențe.

Aflăm mai mult Apa din organismul uman este mereu în echilibru. Reducerea cu 2% a conținutului de apă determină apariția unor semne precum senzația de sete, amețeală. La pierderea a peste 15% din acest conținut, poate interveni decesul.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 Protejează mediul și propria persoană „Îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, depozitarea deșeurilor în locuri amenajate, creșterea reciclării și reutilizării sigure a apei.” (Obiectiv din Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030)

Apele de suprafață au un risc mai mare de poluare decât cele subterane. Protejează-le! Bea numai apă despre care știi că este potabilă! Sarea reține în organism și o cantitate mare de apă.

Apa preluată de la izvor sau din fântână poate fi băută fără fierbere sau un alt tratament special. Apa de la robinet este deja filtrată și dezinfectată în stații de tratare, iar cea procurată din comerț este îmbuteliată în diferite recipiente, și comercializată ca apă minerală plată sau carbogazoasă. Apa provine în organism din alimente, prin consum direct de apă și de alte lichide sau ca produs rezultat din anumite procese din corp; o mare parte din aceasta este eliminată pe diferite căi (prin piele, plămâni, rinichi). Alimente care au conținut mai mare de apă sunt fructele, legumele, laptele, carnea etc. Corpul omenesc conține aproximativ 70% apă, care este repartizată în diferite țesuturi (fig. 3). Apa asigură transportul oxigenului și al substanțelor nutritive, elimină produsele toxice, menține temperatura corpului. Creier 75%

Oase 22%

Plămâni 80%

Inimă 70%

Dicționar x oxigen – element chimic care intră în compoziția aerului și este indispensabil în procesul de respirație. x sare gemă – sare extrasă direct din salină.

Fig. 4. Sortimente de sare de masă

Aflăm mai mult Sarea neagră de Himalaya este o varietate de sare care se extrage din regiunile vulcanice din Pakistan și India; are culoare brună-roz în stare solidă, iar în apă devine neagră.

Sânge 83% Mușchi 73% Fig. 3. Conținutul aproximativ de apă din unele organe și țesuturi

Nevoia de apă a omului depinde și de masa corporală: necesarul zilnic de apă este de 150 ml/kg corp pentru nou-născuți, 60 ml/kg corp pentru copii de 6–12 ani, 35 ml/kg corp pentru adulți. Sarea se extrage direct din minele de sare, numite saline, și din apele sărate ale mărilor și oceanelor, prin evaporarea apei. Majoritatea alimentelor conțin sare și unele dintre ele trebuie consumate cu precauție; consumul zilnic de sare recomandat este de 2–3 grame. În comerț, sarea folosită ca produs alimentar se găsește în diverse sortimente: sare de masă, obținută prin prelucrare din sarea gemă, are culoare albă și diferite granulații (grunjoasă, fină, extrafină – fig. 4); sare de mare, rezultată prin evaporarea apei de mare; sare de Himalaya, care se extrage din munții cu același nume, are culoarea roz și granulația mare.

De reținut! x Apa este un aliment indispensabil vieții; ea este conținută în fructe, legume, lapte etc. x Sarea folosită ca produs alimentar se numește „sare de bucătărie”.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

Aplicații practice

Clasa …………………… Punctaj acordat

Criterii de apreciere Mod de prezentare (estetică generală, conține toate componentele) Utilizarea cunoștințelor și deprinderilor la realizarea lucrărilor (competențe dobândite, calitatea lucrărilor, concordanța cu temele date) Concluzii personale asupra propriei activități (progresul făcut, aprecierea propriei munci, a lucrului în cadrul echipei, dacă a fost cazul, nota pe care crezi că o meriți) Punerea în ordine cronologică a materialelor Prezentarea lucrărilor Cooperarea în scopul realizării lucrărilor Se acordă din oficiu TOTAL

Maxim

La De către autoevaluare profesor

15 30 20

5 10 10 10 100

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 Ce éUJN x 0 NBSF QBSUF EJOUSF BMJNFOUFMF DPOTVNBUF TVOU GSVDUF ëJ MFHVNF x 'SVDUFMF ëJ MFHVNFMF QSPWJO EF MB QMBOUF $F WPN BGMB x $BSF FTUF SPMVM GSVDUFMPS ëJ BM MFHVNFMPS Ö BMJNFOUBèJF x $F UJQVSJ EF MFHVNF äJ GSVDUF TF DPOTVNâ Ö BMJNFOUBèJF x $BSF TVOU QSPEVTFMF BMJNFOUBSF EF PSJHJOF WFHFUBMâ DPOTVNBUF Ö TUBSF QSFMVDSBUâ $F WPN SFVéJ x 4â QSF[FOUâN JNQPSUBOèB BMJNFOUFMPS EF PSJHJOF WFHFUBMâ QFOUSV TâOâUBUFB PBNFOJMPS x 4â DMBTJGJDâN GSVDUFMF ëJ MFHVNFMF EVQâ BOVNJUF DSJUFSJJ x 4â JEFOUJGJDâN UJQVSJ EF BMJNFOUF DPOTVNBUF Ö TUBSF QSPBTQâUâ TBV Ö TUBSF QSFMVDSBUâ

ALIMENTE DE ORIGINE VEGETALĂ Observăm și discutăm

a ¾ ¾ ¾ ¾

Unde sunt situate semințele și sâmburii fructelor din imaginile a și b? Ce alte fructe cunoașteți asemănătoare acestora? Care este partea plantelor din imaginea c folosită ca aliment? Sunt și alte părți comestibile ale unor plante? Dați exemple.

Ce diferență este între legumele și fructele din imaginile a și b? Cum preferați să le consumați? Justificați răspunsul. d

¾ Denumiți plantele din care se obțin produsele alimentare din imaginile d, e, f. Sunt legume, fructe sau cereale? ¾ Dați alte exemple de produse alimentare obținute din legume, fructe, cereale.

Citim și descoperim b

Dicționar x decorticat – curățat de coajă (despre semințe, fructe).

Alimentele de origine vegetală (fructele și legumele) se pot consuma în stare proaspătă sau în stare prelucrată. Fructele sunt alimentele care se consumă cel mai mult în stare proaspătă, pentru conținutul pe care îl au în glucide, vitamine, substanțe minerale, dar și pentru cantitatea de apă pe care o conțin. Ele contribuie la creșterea poftei de mâncare, datorită aromei specifice și prin coloritul lor.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

După structură, fructele sunt de mai multe tipuri. Fructele semințoase (mere, gutui, pere – fig. 5a) au semințele închise în cămăruțe cu pereți pergamentoși. Fructele sâmburoase (prune, caise, cireșe, piersici etc. – fig. 5b) au câte un sâmbure tare (lemnos) care închide în interior sămânța. Fructele bace (zmeură, căpșuni, struguri, mure, fragi, agrișe etc. – fig. 5c) au semințele mici, încorporate în pulpa fructului. Fructele nucifere (nuci, alune, fistic, migdale etc. – fig. 5d) au semințele înconjurate de o coajă tare.

b a

d Fig. 5. Tipuri de fructe

În funcție de zona de proveniență, fructele comercializate la noi în țară sunt: autohtone (care sunt recoltate din grădinile, livezile, pădurile din țara noastră), tropicale (ananas, banană, kiwi, avocado etc. – fig. 6a), subtropicale (lămâi, portocale, mandarine, kaki, smochine etc. – fig. 6b). Fructele se pot consuma în stare proaspătă, ca atare, sub formă de salate și sucuri, dar și în stare prelucrată (gem, dulceață, compot, peltea etc.). Legumele sunt o sursă importantă de vitamine, de substanțe minerale și de glucide, dar și de apă, datorită conținutului lor. În funcție de partea lor comestibilă, care dă și denumirea grupei, există următoarele grupe: – legume rădăcinoase (morcov, țelină, sfeclă roșie, ridiche etc. – fig. 7a), la care se consumă rădăcina; – legume bulboase (usturoi, ceapă și praz) consumate pentru bulb, dar și pentru frunze, când plantele sunt tinere; – legume bostănoase (castravete, dovlecel, pepene – fig. 7b); – legume frunzoase (lobodă, salată, spanac, ștevie, andive); – legume păstăioase (fasole verde, bame, mazăre, linte etc.); – legume solano-fructoase (ardei, tomate, vinete – fig. 7c); – legume tuberculifere, reprezentate de cartof, în principal, la care se consumă tulpina subterană; – legume vărzoase (varză, conopidă, gulie); – legume aromatice (mărar, pătrunjel, cimbru, hrean, tarhon etc.).

Fig. 6. a – fructe din zona tropicală; b – fructe din zona subtropicală

c Fig. 77. G Fi Grupe de d legume l

Aflăm mai mult În funcție de conținutul de glucide, fructele pot conține: mai mult de 15% glucide (struguri, cireșe dulci, banane etc.); 10–15% glucide (prune, afine, pere, piersici, ananas, kiwi, rodii etc.); mai puțin de 10% glucide (căpșuni, caise, gutui, lămâi, mandarine etc.).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

Fig. 8. Utilizarea sortimentelor de făină

Fig. 9. Forme de zahăr

Fig. 10 10. Sortimente de uleiuri Fi S ti t d l i i vegetale

Protejează mediul și propria persoană Consumă zilnic legume și fructe proaspete! Folosește cât mai puțin zahăr și înlocuiește-l cu miere de albine! Consumă alimente cât mai puțin prelucrate! Deșeurile de legume și fructe neprelucrate (cotoare, frunze, coji etc.), după putrezire, pot fi folosite ca îngrășământ pentru plante. Folosește uleiul presat la rece în locul uleiului rafinat!

Alimente și produse alimentare Cele mai cunoscute alimente care se consumă în stare prelucrată sunt făina, zahărul și uleiul. Făina se prezintă sub formă de pulbere fină și se obține prin măcinarea boabelor de cereale; cele mai utilizate sunt făina de grâu și făina de secară. După destinație, diferențiem mai multe sortimente: – făină pentru panificație, din care se obțin: pâine, chifle, împletituri etc. (fig. 8a); – făină pentru patiserie și cofetărie, din care se realizează produse precum cozonaci, plăcinte, gogoși, melci, fursecuri, torturi, ecleruri etc.; – făină pentru paste făinoase (fig. 8b). Substanțele nutritive conținute în făină, care dau organismului energie și îl dezvoltă sunt: glucidele, proteinele, vitaminele (din complexul B), unele substanțe minerale (fosfor, potasiu). Alte cereale din care se obțin alimente consumate în stare prelucrată sunt: – porumbul, sub formă de mălai, fulgi de porumb, porumb expandat; – orezul, folosit sub formă de rondele de orez expandat și fulgi de orez; – ovăzul, sub formă de fulgi de ovăz. Zahărul este obținut prin prelucrarea rădăcinii sfeclei de zahăr sau a tulpinii trestiei-de-zahăr și se folosește pentru îndulcirea produselor alimentare. Zahărul poate fi alb, brun sau brut (neprelucrat). Are gust dulce și nu are miros. Se dizolvă ușor în apă, ceai, limonadă etc. După modul de prezentare, există trei tipuri de zahăr (fig. 9): cristal (tos), praf (farin, pudră), bucăți (cubic, candel). Zahărul este folosit ca materie primă în industria produselor zaharoase, a conservelor de fructe, a băuturilor, în patiserie și în cofetărie etc. Uleiurile de origine vegetală folosite ca alimente se obțin din semințele sau din fructele unor plante oleaginoase, prin presare la rece sau prin rafinare (prelucrare cu substanțe chimice). Cele mai utilizate uleiuri alimentare sunt (fig. 10): – uleiul de floarea-soarelui – se obține din semințe decorticate; – uleiul de măsline – se obține din fructele măslinului și din sâmburii măslinelor; prin presarea la rece a fructelor, se obține ulei extravirgin; – uleiul de porumb – se obține din boabele de porumb. Există și alte sortimente de uleiuri vegetale: obținute din sâmburi de struguri, din semințe de rapiță sau de dovleac etc. Uleiul se folosește în stare crudă (în salate, în maioneză), la prepararea unor mâncăruri și a conservelor de legume, de carne etc. Un alt produs alimentar des utilizat este margarina obținută din uleiuri și grăsimi vegetale în amestec cu apă; în funcție de destinație, sunt mai multe sortimente de margarină: de masă, tartinabilă, pentru panificație, patiserie și cofetărie.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

De reținut! x Fructele și legumele sunt cele mai importante alimente consumate în stare proaspătă, datorită beneficiilor aduse de substanțele nutritive pe care le conțin. x Făina, zahărul și uleiurile vegetale sunt alimente de bază consumate în stare prelucrată. Făina se obține prin măcinarea (zdrobirea) boabelor de cereale (grâu, secară etc.). Zahărul rezultă prin prelucrarea sfeclei sau a trestiei-de-zahăr, iar uleiurile se extrag din semințe sau fructe oleaginoase.

Aplicații practice Activități în perechi 1. La masa festivă pregătită de ziua unui copil se servesc diverse preparate. Unele dintre ele conțin mai multe alimente de origine vegetală. Observați imaginile. Asociați alimentele din lista de mai jos cu preparatul la care au fost folosite. (Exemplu: 3 – b, d). 1

a. ulei;

b. cartofi;

c. făină;

d. mazăre;

e. ridichi;

f. salată;

g. zahăr.

2. Transcrieți pe caiet tabelul următor și completați informațiile care lipsesc de la fiecare rubrică; scrieți grupa de fructe/legume din care face parte alimentul din imagine (ca în model) sau, după caz, desenați un exemplu. Fructe Grupa de fructe/ legume Exemple

semințoase

Legume bace

solanofructoase

bulboase

Activitate în echipe Formați echipe de 4–5 colegi. Fiecare aduce un fruct. Ajutați de profesor, tăiați fructele și analizați-le, conform cerințelor din tabel. Transcrieți tabelul pe caiete și completați-l, ca în exemplul dat. Denumire

Zona de proveniență

Formă

Culoare

1. lămâie

subtropicală

sferică

galben

Gust

Structură

acrișor

semințele încorporate în pulpa fructului

Grupa din care face parte bacă

Partea fructului folosită în alimentație suc, pulpă, coajă

2. ……

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Ce produse sunt folosite de la vacă și de la porc? Grupați-le în produse alimentare și nealimentare. Numiți și alte alimente de origine animală pe care le cunoașteți.

Observăm și discutăm

¾ Ce produse alimentare identificați în imaginile a, b și c? De unde provin ele? ¾ Ce produse consumați dintre acestea? La care din mesele zilnice le folosiți?

¾ De unde provine carnea folosită la prepararea produselor din imaginile d, e și f? ¾ Sub ce alte forme se consumă carnea? Dar peștele?

Citim și descoperim

Dicționar x perisabil – care se strică (se alterează) ușor. x microorganism – organism vegetal sau animal vizibil numai la microscop.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

2ROVN001 L1 DDM 20/03/2022

Ouăle sunt alimente de bază, importante pentru aportul în substanțe nutritive necesare organismului. Se folosesc în alimentație numai în stare prelucrată; atât albușul, cât și gălbenușul sunt bogate în proteine, lipide și minerale. Se folosesc ca alimente doar ouăle care îndeplinesc condițiile de prospețime; altfel pot deveni dăunătoare sănătății. Ouăle comercializate au marcată pe coajă o ștampilă care indică informații utile pentru consumator: codul producătorului și data durabilității minimale (fig. 11). Ouăle se pot consuma timp de 28 de zile începând cu ziua ouatului. Pentru vânzare, acestea se păstrează la rece, în frigidere sau în vitrine frigorifice, în depozite frigorifice, ambalate în cofraje. Ouăle se consumă (fig. 12) fierte în coajă sau fără coajă, prăjite, omletă sau sunt folosite la prepararea înghețatelor, a cremelor, a unor dulciuri etc.

calitatea oului (0, 1, 2, 3) țara de origine județul codul de identificare

2ROVN001 L1 DDM 20/03/2022

data durabilității maximale (expirării) Calitatea oului este dată de modul de creștere și de hrana găinilor: 0 – în aer liber cu hrană ecologică; 1 – în aer liber; 2 – în hale, la sol; 3 – în spații mici.

Mărimea oului: S – mic; M – mediu; L – mare; XL – foarte mare.

Fig. 12. Forme sub care se consumă ouăle

Fig. 11. Interpretarea codului de pe ou

Fig. 13. Preparate din carne

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1 De reținut!

x Laptele, ouăle și carnea sunt alimente de origine animală care furnizează organismului substanțe nutritive. x Aceste alimente se consumă în stare prelucrată, singure, sau sunt folosite la prepararea unor produse alimentare. x Deoarece sunt perisabile, este importantă păstrarea alimentelor de origine animală în anumite condiții de temperatură, atât în stare neprelucrată, cât și în stare prelucrată.

Aplicații practice Activitate în perechi O persoană consumă alimente într-o lună, în medie, în următoarele cantități: 10,1 kg de pâine și produse din cereale; 5,2 kg de carne și preparate din carne; 3 l de lapte; 2,3 kg de brânzeturi; 17,6 kg de legume și conserve din legume; 11,6 kg de fructe și conserve din fructe; 15 ouă; 0,8 kg de zahăr; 32 de litri de apă minerală; 1 litru de ulei. (Sursa: Legea nr. 174 din 14 august 2020 privind aprobarea coșului minim de consum lunar) Întocmiți coșul alimentar săptămânal (consumul săptămânal) și zilnic al unei persoane, selectând produsele alimentare după origine. Copiați tabelul pe o fișă și completați-l urmărind exemplul dat. Fișa este componentă a portofoliului personal. Originea produsului alimentar Minerală Vegetală

Denumirea produsului

… x Legume și conserve din legume x Ulei x…

Cantitatea în coșul alimentar săptămânal (litri/kg/bucăți)

Cantitatea în coșul alimentar zilnic (litri/kg/bucăți)

4,4

0,63

Animală Activități în echipe 1. Transcrieți pe caiet tabelul următor și precizați denumirea produsului din imagine și numiți alimentul de origine animală utilizat la realizarea lui. (De exemplu, produsul iaurt se obține din lapte.) Pentru alimentele pe bază de carne, precizați forma sub care se găsește carnea (de exemplu, tocată).

Denumirea produsului Alimentul de bază Forma sub care se prezintă carnea

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

2. Formați echipe și desfășurați activitatea cu titlul Verificarea prospețimii ouălor. Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x analizarea produselor pe baza anumitor criterii; x selectarea produselor din perspectiva păstrării sănătății oamenilor; x manifestarea abilității de a lucra în echipe pentru rezolvarea unor sarcini; x utilizarea tehnologiei informației pentru învățare și comunicare. Planul activității: x formați din colectivul de elevi al clasei 4 echipe; fiecare echipă va îndeplini câte o activitate, astfel: – activitatea 1 (pentru echipele 1 și 4) – fiecare elev va aduce câte un ou fiert (timp de 5 minute după ce apa dă în clocot), în ziua realizării activității practice, o farfurie și un cuțit sau instrument de tăiere; – activitatea 2 (pentru echipele 2 și 3) – fiecare elev va aduce câte un ou crud, un borcan sau pahar transparent de 700-800 ml, sare de bucătărie și o riglă gradată. x notați data ouatului (pentru ouăle din gospodărie proprie) sau termenul de valabilitate înscris pe coaja oului (înainte de fierbere sau de aducerea la școală a celor crude); vor fi aduse și ouă care se apropie de finalul termenului de valabilitate sau chiar expirate; x culegeți informații din diferite surse (reviste, internet, pliante etc.) privind riscurile de îmbolnăvire în cazul consumului de ouă expirate și notați-le pe o fișă. Desfășurarea activităților Echipele 1 și 4 desfășoară activitatea 1: Verificarea gradului de prospețime a oului fiert x curățați ouăle de coajă; cei din echipa 1 – tăiați pe jumătate oul adus, după axa longitudinală, iar cei din echipa 4 – tăiați în două părți oul adus, după axa transversală; x puneți jumătățile obținute de fiecare pe farfuria adusă; x așezați farfuriile, începând de la cele care au oul cu gălbenușul poziționat central, înconjurat de un strat uniform de albuș, apoi în ordinea descrescătoare a distanței dintre gălbenuș și albuș; x analizați ordinea poziției fiecărui ou, verificați a b prospețimea acestora și corespondența cu data ouatului sau cu termenul de valabilitate (fig. 14); Fig. 14. Verificarea prospețimii oului fiert x observați și apreciați dimensiunea camerei de aer a – ou foarte proaspăt; b – ou mai puțin proaspăt a oului după fierbere. Echipele 2 și 3 desfășoară activitatea 2: Verificarea prospețimii oului crud prin scufundare în saramură x realizați o saramură din 500 ml apă și 2 linguri de sare și turnați-o în pahar, apoi scufundați, pe rând, ouăle crude; x măsurați cu ajutorul riglei gradate înălțimea din pahar la care este situată partea de sus a fiecărui ou (măsurată de la baza paharului, pe exterior); x puneți oul pe o bucată de hârtie și notați înălțimea citită, alături de termenul de valabilitate/data ouatului; x așezați toate ouăle în ordinea crescătoare a înălțimii determinate prin măsurare; x analizați ordinea poziției fiecărui ou, verificați prospețimea acestora și corespondența cu data ouatului/ termenului de valabilitate; cel mai proaspăt ou este cel care se așază pe fundul paharului. Analizați și comparați rezultatele obținute în cadrul echipelor care au desfășurat aceeași activitate și apoi cu întregul colectiv al clasei și formulați concluzii privind gradul de prospețime al ouălor analizate și riscurile pentru sănătate în cazul consumării ouălor expirate.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

Evaluarea acestei activități se va face pe baza Listei de verificare și a Scării de apreciere. LISTĂ DE VERIFICARE Numele și prenumele elevului: ______________________________________ Clasa: ____________________ Da

Atitudinea față de sarcina de lucru

A urmat instrucțiunile/cerințele (privind etapele de parcurs, materialele folosite, modul lor de utilizare etc.) A așteptat să-i vină rândul pentru a utiliza materialele A cooperat cu ceilalți colegi pentru îndeplinirea sarcinii A cerut ajutor (colegilor sau profesorului) A dus sarcina până la capăt A pus materialele la locul lor după utilizare A făcut curat la locul de muncă (activitate)

SCARĂ DE APRECIERE Numele și prenumele elevului: ______________________________________ Clasa: ____________________ Comportamentul

Niciodată

Uneori

Frecvent Întotdeauna (Deseori)

A ascultat cu atenție expunerile făcute (de profesor sau de colegi) A participat la discuții A dovedit interes pentru acumularea de cunoștințe A dovedit interes pentru formarea de abilități practice prin executarea de produse sau de lucrări A avut atitudine responsabilă față de sănătate (a sa și a colegilor), mediu și muncă prin respectarea măsurilor de securitate a muncii A utilizat noile tehnologii de informare și comunicare (internet, soft-uri educaționale, aplicații etc.) pentru documentare, învățare, redactare etc. Lista de verificare și Scara de apreciere completate sunt componente ale portofoliului personal.

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

RECAPITULARE TEMA: ALIMENTE ȘI PRODUSE ALIMENTARE Activitate în echipe Aplicați metoda Harta conceptuală parcurgând etapele de lucru indicate. Etape de lucru: x formați, din colectivul de elevi al clasei, echipe de câte 4-5 colegi; x fiecare echipă primește o foaie mare (un poster) pe care este desenată harta conceptuală (un grafic, ca în figura dată) formată din noduri (reprezentate prin dreptunghiuri), în care se vor trece concepte (noțiuni), și trimiteri (reprezentate prin săgeți), pe care sunt scrise legăturile dintre noțiuni; x echipele mai primesc hârtii colorate adezive: o culoare pentru noțiuni și o altă culoare pentru exemple; x într-un timp stabilit, echipele studiază legăturile de pe hartă, existente între noțiuni, notează pe hârtiile colorate (de exemplu, galben) noțiunile pe care le consideră corecte și le lipesc în nodurile corespunzătoare; completează și pe hârtiile pentru exemple (verzi, în acest caz) și le lipesc sub noțiunile respective (ca în figură); x un reprezentant al fiecărei echipe prezintă rezultatul acesteia; x se stabilește, de comun acord cu profesorul, lista noțiunilor (conceptelor), conform legăturilor date dintre ele; x rezultatul final se notează pe fiecare poster, în locul hârtiilor colorate; x harta conceptuală realizată se va folosi la evaluarea unității de învățare și în continuare la studiul celorlalte conținuturi. Alimente definiție

................................... clasificare după origine

...................................

sare

...................................

alimente de origine vegetală

exemplu

...

exemplu

...

clasificare după starea de consum

...

consumate în stare neprelucrată

....................................

clasificare

exemplu

.........

făină

...

clasificare după partea comestibilă

clasificare după structură

.........

rădăcinoase

.........

vărzoase

exemplu

...

nuci

...

cartof

...

Alimente și produse alimentare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1

TEST DE EVALUARE Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea la sarcinile precizate. Folosește modelele de rezolvare date. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut. Timp de lucru: 30 de minute

Subiectul I

45 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. 1. Nevoia de hrană este o nevoie: a. de autorealizare; b. de siguranță; c. fiziologică; 2. Caisele sunt fructe: a. bace; b. nucifere; c. semințoase; 3. Cârnații sunt preparate obținute din: a. carne netocată; b. carne și legume; c. carne tocată;

(3 × 5 p. = 15 puncte) d. socială. d. sâmburoase. d. uleiuri vegetale și legume.

Model: Sarea este aliment de origine: a. animală;

b. minerală;

c. vegetală în stare neprelucrată;

d. vegetală în stare prelucrată.

B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (3 × 5 p. = 15 puncte) A F 1. Porumbul fiert este un aliment neprelucrat. Model: A F 2. Vitamina D contribuie la depunerea calciului în oase. A F 1. Glucidele au rol plastic în organism. A F 3. Ouăle se folosesc numai în stare prelucrată. C. Înscrie în spațiul din stânga numerelor de ordine ale categoriilor de alimente, din coloana A, litera din coloana B care corespunde alimentului din categoria respectivă. (3 × 5 p. = 15 puncte) A ____ 1. alimente de origine minerală ____ 2. alimente de origine vegetală ____ 3. alimente de origine animală

B a. apă b. iaurt c. lipide d. mere

Model:

__ 1. Alimente de origine vegetală neprelucrate a. carne b 2. Alimente de origine vegetală prelucrate

Subiectul al II-lea

b. făină c. nuci

45 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (3 × 7 p. = 21 de puncte) 1. Uleiul de … se obține din fructele și sâmburii plantei. Model: Din grupa nevoilor fiziologice face parte și nevoia 2. Sarea de … are culoarea roz. de a respira. 3. Laptele de … este cel mai consumat și apreciat lapte. B. Deseori, la micul dejun, copiii consumă lapte sau produse lactate și ouă, preparate în diferite moduri. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce produse lactate cunoști? Scrie trei dintre ele. (3 × 2 p. = 6 puncte) 2. Ce reprezintă 1ROAB din codul 1 ROAB012 DDM 24.05.22 înscris pe ou? (6 puncte) 3. Oul cu codul dat anterior poate fi consumat în ziua de 12.05.2022? Argumentează răspunsul. (12 puncte) (Indicație de rezolvare: Figura 11. Interpretarea codului de pe ou, pagina 19)

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

CULTIVAREA PLANTELOR

Factori de mediu care influențează cultivarea plantelor Procese tehnologice simple de cultivare a plantelor. Norme specifice de securitate

și sănătate în muncă la cultivarea plantelor Activități, meserii și ocupații specifice din domeniul cultivării plantelor Elemente de desen geometric aplicate la elemente de peisagistică

și aranjamente florale Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

FACTORI DE MEDIU CARE INFLUENȚEAZĂ CULTIVAREA PLANTELOR

$F éUJN x 1FOUSV B DSFëUF ëJ B TF EF[WPMUB QMBOUFMF TVOU BEBQUBUF NFEJVMVJ Ö DBSF USâJFTD $F WPN BGMB x .PEVM Ö DBSF GBDUPSJJ EF NFEJV JOGMVFOèFB[â DSFäUFSFB äJ EF[WPMUBSFB QMBOUFMPS $F WPN SFVéJ x 4â QSFDJ[âN DBSF TVOU GBDUPSJJ EF NFEJV DBSF JOGMVFOèFB[â WJBèB QMBOUFMPS x 4â FYQMJDâN NPEVM DVN JOGMVFOèFB[â GBDUPSJJ EF NFEJV DSFëUFSFB ëJ EF[WPMUBSFB QMBOUFMPS x 4â QSF[FOUâN NPEBMJUâèJMF Ö DBSF PNVM QPBUF JOUFSWFOJ QFOUSV B BTJHVSB QMBOUFMPS DPOEJèJJ PQUJNF EF WFHFUBèJF x 4â FYFDVUâN BDUJWJUâèJ QSBDUJDF EF PCèJOFSF B DPNQPTUVMVJ EJO EFäFVSJ PSHBOJDF DPMFDUBUF EJO äDPBMâ

Planta aflată într-un vas închis pus la lumină se ofilește și apoi moare. Dacă introducem în vas un șoricel și menținem aceleași condiții, ambii supraviețuiesc. Cum explicați?

Observăm și discutăm

¾ Ce factori de mediu au influențat culturile din imaginile a, b și c? ¾ Precizați factorii favorizanți și cei dăunători care influențează culturile din imagini. ¾ Enumerați alți factori de mediu pe care îi cunoașteți.

¾ În ce condiții apa acționează pozitiv asupra plantelor din imaginile d și e? Apa poate fi și un factor dăunător? Argumentați răspunsul. ¾ Ce efecte credeți că produce agentul economic din imaginea f asupra culturilor din vecinătatea sa.

Citim și descoperim

Dicționar x afânare – fărâmițare a solului prin săpare.

Cultivarea plantelor este o ramură importantă a agriculturii care asigură obținerea produselor alimentare de origine vegetală. Pentru a obține o recoltă de calitate, mediul de viață al plantelor cultivate trebuie să îndeplinească anumite condiții. Componentele acestui mediu sunt factorii de vegetație și solul. Principalii factori de vegetație sunt: apa, aerul, lumina, temperatura și hrana.

Cultivarea plantelor Apa este folosită la prepararea hranei plantelor. În principal, apa este luată din sol, unde provine din precipitații, irigații sau pânze freatice; omul poate interveni pentru a menține în sol cantitatea necesară de apă prin: lucrări de irigare sau de udare (fig. 1), eliminarea apei în exces, săpare (pentru spargerea crustei și afânarea solului), îndepărtarea buruienilor etc. Aerul are o importanță deosebită în dezvoltarea plantei prin componentele sale: oxigenul folosit în procesul de respirație și dioxidul de carbon, utilizat la prepararea hranei în timpul zilei. Aerul este luat de plante din atmosferă și din sol; de aceea, este important ca în zonele cultivate să nu existe unități economice poluante, iar circulația aerului în sol să fie îmbunătățită prin lucrări de afânare sau prin folosirea de îngrășăminte organice naturale. Lumina soarelui este principala sursă în prezența căreia plantele își prepară hrana, prin procesul de foOxigen Lumină tosinteză (fig. 2). Lumina insuficientă solară determină alungirea tulpinilor, îngălDioxid de carbon benirea plantei și în final poate muri. Omul ușurează pătrunderea luminii solare la plantele cultivate prin: distrugerea buruienilor care le umbresc, tăierea crengilor pomilor fructiferi pentru a facilita pătrunderea luminii Minerale Apă în coroană, asigurarea unei anumite Fig. 2. Procesull de d fotosinteză f densități la semănat. Temperatura este dată de Soare, care încălzește atât atmosfera, cât și solul. Pentru cultura plantelor, sunt importante variațiile anuale de temperatură, în funcție de anotimp. Omul poate acționa pentru obținerea unui efect favorabil al temperaturii asupra plantelor cultivate prin mai multe mijloace: repartizarea culturilor pe forme de relief, în funcție de temperatura necesară acestora, protejarea împotriva brumei sau a înghețului prin crearea de perdele de fum (în cazul livezilor) și acoperirea solului cu resturi vegetale sau folii (în cazul plantelor deja încolțite – fig. 3). Hrana este luată de plante cu precădere din sol, prin apa bogată în substanțe minerale, dar și din aer. Dacă substanțele nutritive nu sunt suficiente, omul poate interveni prin administrarea de îngrășăminte, prin îndepărtarea buruienilor sau prin lucrări aplicate solului. Solul este mediul în care plantele, în majoritatea lor, își dezvoltă rădăcinile, din care își iau apa și hrana de care au nevoie; solul bun pentru cultivarea plantelor este cel fertil, care are capacitatea de a pune la dispoziția plantelor apă, hrană și aer. În țara noastră, de interes pentru culturile agricole, este corelația dintre formele de relief și tipurile de culturi; astfel, zonele de câmpie sunt favorabile culturilor de cereale și mai multor plante leguminoase, pe când în zonele de deal se întâlnesc livezi de pomi fructiferi și viță-de-vie.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Fig. 1. Plantă lipsită de apă

Aflăm mai mult Oxigenul, componentul aflat în proporție de 21% în aerul atmosferic, este elementul care întreține viața. El este indispensabil în procesul de respirație. Plantele au nevoie de oxigen în toate etapele de creștere și dezvoltare. Se apreciază că întreaga vegetație a globului absoarbe într-un an aproape 200 miliarde de tone de dioxid de carbon și elimină o cantitate de aproape trei ori mai mare de oxigen.

Fig. 3. Acoperirea culturilor cu resturi vegetale

Protejează mediul și propria persoană Ai grijă de plantele aflate în ghivece, în interior sau în grădină! Păstrează mediul curat! Apa și solul poluate dăunează plantelor cultivate.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 De reținut!

x Elementele principale ale mediului de viață al plantelor sunt lumina, apa, hrana, aerul și temperatura, numiți factori de vegetație, fără de care plantele nu pot supraviețui. x Pentru a li se asigura condiții optime de vegetație, plantele cultivate au nevoie și de intervenția omului.

Aplicații practice Activitate în echipe

PROIECT x ȘCOALA ECO. IMPLICĂ-TE ȘI TU! Competențe dobândite: x colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor în scopul protejării mediului la nivel local; x executarea unui produs pe baza fișei tehnologice date; x manifestarea abilității de a lucra în echipă pentru rezolvarea unor sarcini. Timp de lucru: 10 săptămâni. Evaluarea proiectului și activității elevilor se va face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul dat). a

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Denumirea produsului

Compost obținut din deșeuri organice colectate din școală

Imaginea produsului

Fig. a

Materiale utilizate

ladă din lemn, lopată, saci din material plastic, mănuși de lucru, deșeuri din școală (frunze și crengi căzute, iarbă de la tunderea gazonului, cotoare de fructe etc.)

Operații tehnologice (activități de îndeplinit)

x se colectează deșeurile pentru compost în saci de plastic și se golesc zilnic în ladă (două săptămâni); x se amestecă săptămânal, cu lopata, deșeurilor acumulate în ladă, timp de minimum 10 săptămâni pentru transformarea deșeurilor în compost; x se utilizează compostul ca îngrășământ natural; x se organizează în școală o campanie de informare privind importanța reciclării deșeurilor și necesitatea păstrării unui mediu curat; x se promovează proiectul.

Controlul tehnic de calitate x se verifică transformarea completă a deșeurilor în compost. FIȘĂ DE EVALUARE Sarcina de lucru Colectarea deșeurilor: o găleată pe zi Amestecarea deșeurilor o dată pe săptămână (fiecare echipă, prin rotație) Valorificarea compostului Stabilirea soluțiilor de protejare a mediului Desfășurarea în școală a unei campanii de informare Realizarea și afișarea materialelor de promovare a proiectului Originalitatea lucrării, corectitudinea exprimării și folosirea vocabularului specific domeniului TOTAL

Punctaj 35 10 10 10 10 15 10 100

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

PROCESE TEHNOLOGICE SIMPLE DE CULTIVARE A PLANTELOR Observăm și discutăm

¾ Ce lucrări agricole recunoașteți în imaginile a, b și c ? Voi pe care ați realizat-o până acum și unde? ¾ Cu ce unelte se execută aceste lucrări?

¾ Ce lucrări recunoașteți în imaginile d, e, f? Care este diferența dintre modurile de execuție a lor? ¾ Enumerați și alte lucrări pe care le cunoașteți sau pe care le-ați executat voi la școală, în apartament/casă sau în grădină.

$F éUJN x 1SJODJQBMFMF FUBQF EJO DJDMVM EF WJBèâ BM QMBOUFMPS $F WPN BGMB x $BSF TVOU MVDSâSJMF EF DVMUJWBSF B QMBOUFMPS x ÖO DF DPOTUâ GJFDBSF MVDSBSF B QSPDFTVMVJ UFIOPMPHJD EF DVMUJWBSF B QMBOUFMPS x $BSF TVOU VOFMUFMF NBëJOJMF ëJ VUJMBKFMF DBSF TF GPMPTFTD QFOUSV FYFDVUBSFB MVDSâSJMPS BHSJDPMF x /PSNFMF EF QSPUFDèJB NVODJJ DBSF USFCVJF SFTQFDUBUF MB DVMUJWBSFB QMBOUFMPS $F WPN SFVéJ x 4â QSF[FOUâN UJQVSJMF EF MVDSâSJ BQMJDBUF MB DVMUJWBSFB QMBOUFMPS x 4â FYFDVUâN MVDSâSJ EF DVMUJWBSF B QMBOUFMPS x 4â N OVJN DPSFDU VOFMUFMF GPMPTJUF x 4â SFTQFDUâN OPSNFMF TQFDJGJDF EF TFDVSJUBUF ëJ TâOâUBUF ¨O NVODâ MB DVMUJWBSFB QMBOUFMPS Ce asemănări și deosebiri sunt între activitățile din cele două imagini de mai jos? Unde se lucrează corect? Explicați greșelile făcute.

Citim și descoperim a În funcție de modul de desfășurare a lucrărilor agricole, în țara noastră agricultura se practică în mai multe forme. Agricultura tradițională (familială) folosește munca manuală și energia animală și utilizează tehnologia foarte puțin. Se practică pe suprafețe mici de teren și se aplică fertilizare naturală sau chimică. Agricultura intensivă se practică pe suprafețe mari de teren și este mecanizată. Folosește îngrășăminte chimice și pesticide.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

c Fig 5. a – unelte pentru cultivarea plantelor în grădină; b și c – mod de utilizare a uneltelor

Agricultura ecologică (organică) înlocuiește îngrășămintele chimice cu cele naturale, sub formă de gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi. Soiurile de plante alese se adaptează ușor la climă și sol, sunt rezistente la boli și dăunători. În agricultură, terenul pe care se vor cultiva plante se împarte pe anumite suprafețe (numite parcele sau sole), după care se aplică lucrările necesare creșterii fertilității solului și a producției agricole. Principalele tipuri de lucrări sunt: pregătirea solului, semănatul sau plantatul, lucrări de îngrijire a culturilor, recoltarea. x Lucrările de pregătire a solului asigură condiții bune de creștere și dezvoltare a plantelor. Din această categorie fac parte aratul, grăpatul, nivelatul etc. Aratul este lucrarea de bază prin care se taie și se răstoarnă solul sub formă de fâșii, numite brazde. Are ca scop afânarea și amenajarea solului, distrugerea buruienilor, combaterea bolilor și a dăunătorilor. Lucrarea se execută cu plugul (fig. 4a) tras de tractor sau de animale și manual, cu cazmaua (hârlețul – fig. 5a și 5b). Grăpatul se execută cu grapa (stelată – fig. 4b, cu colți, cu discuri – fig. 4c), cu scopul de a sparge bulgării și a nivela ușor brazdele; manual, mărunțirea și nivelarea solului se face cu grebla (fig. 5c). Nivelatul se execută pe terenul în prealabil arat, cu scopul pregătirii acestuia corespunzător pentru semănat. Lucrarea se execută cu nivelatorul.

c Fig. 6. Plantatul răsadurilor cu plantatorul: a – realizarea gropii; b – introducerea răsadului; c – fixarea plantei

Dicționar x răsad – plantă tânără crescută din sămânță, care urmează să fie mutată în alt loc. x butaș – porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, tăiată de la planta-mamă și sădită în pământ, pentru a forma o plantă nouă.

Fig. 4. Utilaje folosite la pregătirea solului a – plug; b – grapă stelată; c – grapă cu discuri

x Semănatul și plantatul sunt lucrări prin care se introduc în sol semințele, respectiv materialele de plantat, care pot fi: tuberculi (de cartofi) sau bulbi (de ceapă, de usturoi, de gladiole etc.), răsaduri (de roșii, de ardei, de țelină, de varză etc.), butași (de viță-de-vie), puieți (de pomi fructiferi) etc. Semănatul se poate executa manual sau mecanizat, cu semănătoarea. Plantatul manual al răsadurilor se execută cu ajutorul plantatorului (fig 6). Perioada de semănat și plantat este determinată de cerințele fiecărei specii de plante referitoare la factorii de mediu: unele legume (morcovi, mazăre, spanac, ceapă etc.), care rezistă bine la temperaturi scăzute, pentru a folosi apa acumulată în sol, se seamănă primăvara devreme, pe când alte legume (castraveți, tomate, fasole, pepeni etc.) se seamănă primăvara târziu, când este mai cald și pericolul brumelor a trecut.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

x Lucrările de îngrijire se aplică după semănat sau după plantat, până la recoltare; unele dintre aceste lucrări sunt comune mai multor culturi, altele sunt specifice numai unora dintre ele. Lucrările de îngrijire comune sunt: – prășitul (fig. 7a) – are ca scop spargerea crustei, menținerea solului în stare afânată și distrugerea buruienilor; se realizează manual, cu sapa sau cu săpăliga; – combaterea buruienilor – constă în îndepărtarea plantelor dăunătoare (buruienilor) cu mâna (fig. 7b) sau cu săpăliga; mecanic se execută cu mașini agricole speciale sau prin erbicidare; – combaterea bolilor și a dăunătorilor – se realizează prin tăierea ramurilor bolnave sau prin stropirea cu substanțe lichide, numite pesticide; – administrarea îngrășămintelor – asigură o recoltă mai mare și de calitate superioară; deseori se folosește gunoiul de grajd sau de la păsări, compostul etc.; – irigarea – are ca scop asigurarea cantității de apă necesară dezvoltării plantei și a fructelor; se poate face udare prin brazde, cu furtunul, cu stropitoarea, prin picurare (fig. 7c) etc. Lucrările de îngrijire specifice anumitor culturi sunt: – susținerea plantelor – se realizează prin menținerea lor în poziție verticală, prin legarea pe sârme, araci sau spalier; – copilitul – constă în îndepărtarea lăstarilor de la subțioara frunzelor; – cârnitul – are ca scop îndepărtarea vârfului tulpinii principale; – răritul – asigură o densitate optimă a culturilor. x Recoltarea este lucrarea care afectează și ea calitatea și cantitatea produselor obținute. Perioada de recoltare se stabilește în funcție de destinația produselor (pentru consum curent în stare proaspătă, pentru prelucrare sau export), de modul de recoltare, de transport și depozitare ale acestora. Modul de recoltare poate fi: manual (pentru fructe – fig. 8a, legume, flori), mecanizat (pentru porumb, grâu – fig. 8b, mazăre păstăi, tomate pentru industrializare etc.) sau mixt (pentru rădăcinoase, cartofi – fig. 8c etc.), când o parte din operații se realizează cu mașinile și, o altă parte, manual.

b Fig. 8. Recoltarea produselor

c Fig. 7. Lucrări de îngrijire comune

Aflăm mai mult După recoltare, produsele vegetale pot fi prea umede, pot conține unele impurități sau pot fi deteriorate. Pentru păstrare, este necesară aplicarea unor metode de condiționare. Condiționarea constă în uscarea, curățarea, sortarea și tratarea recoltelor în vederea depozitării, păstrării și comercializării acestora. Construcțiile pentru depozitarea produselor agricole sunt diferite; de exemplu: pătulele, pentru știuleții de porumb; magaziile sau silozurile, pentru boabele de cereale, leguminoase, oleaginoase; pivnițele, pentru legumele rădăcinoase și tuberculifere etc.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

NORME SPECIFICE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA CULTIVAREA PLANTELOR Citim și descoperim Fig. 9. Uneltele Fi U l l cu d defecțiuni f i i trebuie înlocuite

Fig. 10. Echipament de Fi E hi d protecție i

Dicționar x spalier – suport pentru susținerea unor plante agățătoare sau a ramurilor unor pomi. x pesticid – substanță chimică având toxicitate mare, folosită în agricultură pentru distrugerea insectelor, a rozătoarelor, a plantelor și a bolilor dăunătoare. x erbicid – substanță chimică folosită în agricultură pentru distrugerea buruienilor dăunătoare.

Protejează mediul și propria persoană Citește instrucțiunile de utilizare ale substanțelor chimice (îngrășăminte, pesticide, insecticide). Nu arunca la chiuvetă substanțele chimice rămase nefolosite în recipienți. Respectă regulile de protecție a muncii înscrise pe etichetele produselor respective.

La executarea manuală a lucrărilor de cultivare a plantelor se vor respecta următoarele măsuri de securitate și sănătate în muncă: ¾ înainte de începerea lucrului se va verifica starea uneltelor; nu se vor folosi cele care prezintă crăpături, fisuri, care au lemnul cozilor crăpat (fig. 9) sau cele la care cozile nu sunt bine fixate în partea metalică a uneltei; ¾ uneltele folosite la lucrările de săpat, de plantat, de prășit, de greblat vor fi manevrate cu atenție, pentru a evita autoaccidentarea sau lovirea altor persoane din apropiere; ¾ personalul va purta echipament de protecție (fig. 10), mai ales când se lucrează cu substanțe chimice (îngrășăminte, erbicide etc.); ¾ după aplicarea tratamentelor de combatere a bolilor și a dăunătorilor, lucrătorul se va spăla pe mâini și pe față cu apă și săpun. La executarea mecanizată (cu mașinile) a lucrărilor de cultivare a plantelor se vor lua următoarele măsuri: ¾ mașinile agricole vor fi conduse numai de personal calificat; ¾ înainte de începerea lucrului, dar și periodic, se verifică prinderea utilajului specific (grapă, nivelator etc.) de tractor; ¾ urcarea și coborârea persoanelor pe mașinile agricole se va face numai când acestea staționează; ¾ intervențiile care privesc schimbarea utilajului, verificarea, curățarea etc. se vor face numai în timpul staționării mașinii și a opririi motorului; ¾ mașinile și aparatele care folosesc substanțe chimice vor fi prevăzute cu apărători de protecție; ¾ recipientele și pâlniile folosite pentru prepararea și deversarea substanțelor chimice nu vor avea și alte utilizări.

De reținut! x Procesul tehnologic de cultivare a plantelor cuprinde lucrări: de pregătire a solului, de semănat sau plantat, de îngrijire, de recoltare. x Lucrările se pot executa manual, cu unelte specifice, mecanizat, cu mașini agricole sau mixt. x Lucrările de îngrijire se împart în două grupe: comune (prășitul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor și a dăunătorilor, administrarea îngrășămintelor, irigarea), aplicate la toate culturile, și specifice (copilitul, cârnitul, răritul etc.) executate numai la anumite culturi. x La executarea lucrărilor de cultivare a plantelor se vor respecta măsuri de securitate și sănătate în muncă specifice pentru activități manuale sau mecanizate.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Aplicații practice Activități în perechi 1. Părinții lui Mihai au la țară un teren în formă de dreptunghi cu lungimea de 25 m și lățimea de 20 m, de pe care vor să recolteze ceapă, pentru iarnă, și tomate (roșii), pentru consum și conserve. Suprafețele alocate pentru aceste legume sunt de 50 m2 pentru ceapă și 100 m2, pentru tomate. a. Precizați în ce perioadă a anului se plantează bulbii de ceapă, respectiv răsadurile de tomate. Justificați răspunsul. b. Calculați cantitățile de bulbi și de răsaduri necesare pentru plantat, folosind indicațiile și modelul dat. c. Calculați lungimea gardului care împrejmuiește terenul de la țară al părinților lui Mihai. Indicații

Cantitate de material pentru semănat/plantat

Grâu

Ceapă

Tomate

150–200 kg boabe/ha

600–800 kg bulbi/ha

40 000–50 000 răsaduri/ha

Model: Calculăm cantitatea de boabe de grâu necesară pentru a semăna o suprafață de 1500 m2. 10 000 m2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200 kg = 200 000 g boabe 1 m2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x = 200 000 = 20 g boabe 10 000 1500 m2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .y = 1500 x 20 = 30 000 g = 30 kg boabe Răspuns: 30 kg boabe

Aflăm mai mult m2 – se citește metru pătrat; este unitatea de măsură pentru suprafață. ha – se citește hectar; este unitate de măsură pentru suprafață folosită în agricultură. 1 ha = 10 000 m2 1 kg = 1000 g 1 g = 1 kg 1000

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 PROIECT x GHIVECIUL CU PLANTE AROMATICE

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ Denumirea produsului

Ghiveciul cu plante p aromatice

Imaginea produsului (fig. a și b)

Materiale utilizate

Operații tehnologice

Controlul tehnic de calitate

x se verifică plantele și când sunt viguroase și sănătoase, ghiveciul se dăruiește unei persoane dragi.

La rubrica Observații se scriu concluzii referitoare la influența factorilor de mediu asupra creșterii plantelor. Caracteristici Perioada după o săptămână de la încolțire după două săptămâni ………………

Denumirea caracteristicii înălțimea plantelor numărul frunzelor culoarea frunzelor ………………..

Planta 1

Planta 2 (dacă este cazul)

Fișa cu observații și fotografiile sunt componente ale portofoliului personal.

Observații

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

ACTIVITĂŢI, MESERII ȘI OCUPAŢII DIN DOMENIUL CULTIVĂRII PLANTELOR Observăm și discutăm

$F éUJN x -VDSâSJMF EJO BHSJDVMUVSâ TVOU FYFDVUBUF NBOVBM TBV NFDBOJ[BU DV BKVUPSVM NBëJOJMPS ëJ VUJMBKFMPS x 1FOUSV B BWFB P TUBSF CVOâ EF TâOâUBUF MB MPDVM EF NVODâ USFCVJF SFTQFDUBUF BOVNJUF SFHVMJ $F WPN BGMB x .FTFSJJMF ëJ PDVQBèJJMF TQFDJGJDF EJO EPNFOJVM DVMUJWâSJJ QMBOUFMPS x "DUJWJUâèJMF EFTGâëVSBUF EF PBNFOJJ DBSF MVDSFB[â ¨O EPNFOJVM DVMUJWâSJJ QMBOUFMPS

¾ Ce lucrări agricole se realizează în imaginile a, b și c? Numiți și alte lucrări din procesul tehnologic de cultivare a plantelor. ¾ Care este diferența dintre modul de execuție a lucrărilor din imaginile b și c? Ce abilități trebuie să aibă persoana care conduce tractorul din figura c față de persoana din figura b?

$F WPN SFVéJ x 4â JEFOUJGJDâN BDUJWJUâèJ QF DBSF MF FYFDVUâ PBNFOJJ DV EJGFSJUF NFTFSJJ ëJ PDVQBèJJ Multe dintre activitățile desfășurate în domeniul cultivării plantelor pot fi executate manual, mecanizat sau cu ajutorul roboților și al aparatelor de înaltă tehnologie. Ce lucrare agricolă se execută în imaginile de mai jos? Care credeți că este diferența dintre pregătirea oamenilor care realizează aceste activități?

¾ Ce activități se execută în imaginile d, e, f? Unde își desfășoară oamenii activitatea? Care credeți că este diferența dintre pregătirea oamenilor care realizează aceste activități? a

Citim și descoperim În domeniul cultivării plantelor, ca în orice domeniu economic, oamenii desfășoară diferite activități pe care știu să le execute pe baza aptitudinilor dobândite prin studiile efectuate sau ca urmare a experienței acumulate. Activitatea arată modul în care sunt folosite forțele proprii ale unei persoane în scopul obținerii unui anumit rezultat.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Meseria (profesia) reprezintă o îndeletnicire pe care cineva o exercită în baza cunoștințelor dobândite prin școlarizare și prin practică, permițând celui care le posedă să execute anumite operații tehnologice sau să presteze anumite servicii. Ocupația este activitatea aducătoare de venit (de regulă, în bani) pe care o desfășoară o persoană. Lucrătorii din ferme și din grădini sunt persoane care s-au pregătit în școli profesionale. x Mecanicul agricol (fig. 11a) realizează întreținerea și repararea tractoarelor, a mașinilor și a utilajelor agricole, execută lucrări agricole mecanizate asupra solului, de întreținere a culturilor și de recoltare. x Horticultorul efectuează lucrări agricole la o gamă mai largă de plante (legume, pomi fructiferi, viță-de-vie, flori, plante decorative). Activitatea celor care au aceste calificări este coordonată de persoane care au absolvit învățământul liceal tehnologic, numite, de regulă, tehnicieni. x Tehnicianul în agricultură desfășoară activitățile de planificare, organizare și efectuare a lucrărilor agricole necesare pentru creșterea și recoltarea diferitelor tipuri de culturi de câmp. x Tehnicianul horticultor (fig. 11b) supraveghează și coordonează lucrările de înființare, de întreținere și de recoltare a culturilor în legumicultură, floricultură, pomicultură și viticultură. Tehnicienii își organizează activitatea sub coordonarea inginerului agronom (fig. 11c), o persoană cu studii superioare (facultate).

c Fig. 11. Ocupații din domeniul cultivării plantelor

Aflăm mai mult În agricultură, ca în foarte multe domenii economice, munca omului sau a mașinilor conduse de el va fi înlocuită în mare parte. Agricultura viitorului va fi robotizată și automatizată.

De reținut! x Oamenii care își desfășoară activitatea în domeniul cultivării plantelor au dobândit meseriile sau profesiile respective prin absolvirea școlii profesionale, a liceului tehnologic sau a unei facultăți din domeniul agricol.

Aplicație practică Activitate în echipe

STUDIU DE CAZ x ACTUALI ȘI VIITORI PROFESIONIȘTI Faceți o vizită la o fermă de legume, la o seră de legume sau de flori, la o livadă sau la o podgorie din zona unde locuiți. Purtați discuții cu oamenii care lucrează în acest domeniu. Identificați care sunt activitățile pe care le desfășoară și care sunt condițiile de muncă, măsurile de sănătate și securitate specifice, atribuțiile angajaților și cum se numesc meseriile acestora. Notați pe caiete informațiile care au reieșit din discuțiile cu lucrătorii și observațiile voastre. La ora de Educație tehnologică și aplicații practice, organizați o dezbatere și identificați modele de profesioniști. Adăugați acest studiu de caz în portofoliul personal.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

ELEMENTE DE DESEN GEOMETRIC APLICATE LA ELEMENTE DE PEISAGISTICĂ ȘI ARANJAMENTE FLORALE Observăm și discutăm C

C D

4. 5.

M N

B O

$F WPN BGMB x $BSF TVOU JOTUSVNFOUFMF EF EFTFOBU äJ NPEVM MPS EF VUJMJ[BSF $F WPN SFVéJ x 4â USBTâN ESFQUF QBSBMFMF QFSQFOEJDVMBSF ¨ODMJOBUF DV BKVUPSVM JOTUSVNFOUFMPS EF EFTFOBU x 4â DPOTUSVJN GJHVSJ HFPNFUSJDF x 4â BQMJDâN FMFNFOUF EF EFTFO HFPNFUSJD MB SFBMJ[BSFB BSBOKBNFOUPS GMPSBMF ëJ ¨O QFJTBHJTUJDâ

¾ Observați poziția dreptelor din imaginea a. Cum se numesc dreptele AM și BN? Dar dreptele CN și NF? Justificați răspunsul. ¾ Cum se numesc unghiurile din imaginea b? Care este diferența dintre ele? Cu ce instrument s-a măsurat mărimea fiecărui unghi? ¾ Numiți figurile geometrice din imaginea c și caracterizați-le.

$F éUJN x 4â SFDVOPBäUFN UJQVSJ EF ESFQUF EF GJHVSJ äJ DPSQVSJ HFPNFUSJDF

¾ Numiți corpurile geometrice din imaginea d și caracterizați-le. ¾ În ce corp geometric puteți încadra aranjamentul floral din imaginea e? ¾ Observați arbuștii ornamentali din grădina ilustrată în figura f. Ce figuri și corpuri geometrice cunoscute distingeți în arajamentele create?

În grădini și parcuri observăm adesea plantații dese de arbuști care servesc la împrejmuirea unui loc sau ca element decorativ, numit „gard viu”. Cu ce figuri geometrice seamănă gardurile vii din imaginea a? În ce figură geometrică putem încadra coșul cu flori din imaginea b folosind rigla și echerul? Dar folosind numai compasul?

Citim și descoperim Pe lângă plantele cultivate pentru utilizare în alimentație și economie, o importanță deosebită se acordă grădinilor de plante ornamentale și aranjamentelor create din diferite flori.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Pentru realizarea unor compoziții armonioase și plăcute vizual, se poate executa un desen care să reprezinte forma aranjamentului și să precizeze dimensiunile acestuia. În conceperea desenului sunt utilizate: – elemente geometrice: linii drepte (oarecare, paralele, perpendiculare), linii curbe și unghiuri; – figuri geometrice: cerc, poligoane (triunghi, pătrat, dreptunghi etc.). Elementele și figurile geometrice se construiesc pe o foaie de hârtie albă (cel mai folosit este formatul A4, cu dimensiunile 210 × 297 mm), cu ajutorul creionului și al instrumentelor de desenat: rigla gradată, echerul și compasul. Dreptele paralele se trasează cu rigla și echerul, sau cu două echere (fig. 12): întotdeauna rigla sau un echer rămân fixe, iar celălalt echer se deplasează de-a lungul riglei sau al unei laturi a echerului fix. Se obțin astfel drepte paralele orizontale, verticale sau înclinate. Dreptele perpendiculare se trasează folosind o riglă și un echer, sau două echere (fig. 13). Unghiurile se construiesc cu ajutorul echerelor care au un unghi de mărime cunoscută (fig. 14a) (30°, 45°, 60°, 90°), prin adunarea unghiurilor echerelor utilizate (fig. 14b) sau prin scăderea mărimii acestora (fig. 14c). Unitatea de măsură pentru măsurarea unghiurilor este gradul; de exemplu, se scrie 30° și se citește 30 de grade.

c Fig. 12. Trasarea dreptelor paralele: a – drepte orizontale; b – drepte verticale; c – drepte înclinate cu 45°

15° = 45° – 30° 60°

105° = 60° + 45° c

a Fig. 14. Construirea unghiurilor

b Fig. 13. Trasarea dreptelor perpendiculare

Cercul se trasează cu ajutorul compasului. Triunghiul se construiește cu rigla gradată (pentru măsurarea lungimii laturilor) și cu un echer cu mărimile unghiurilor egale cu cele dorite. Pătratul se construiește cu rigla și cu echerul, prin trasarea și măsurarea lungimii laturii și apoi trasarea unghiurilor de 90° pe fiecare dreaptă construită.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

Amenajarea grădinilor formate din plante ornamentale (flori, arbuști, arbori etc.) se realizează cu ajutorul elementelor de peisagistică, prin care se urmărește obținerea de priveliști cu aspect cât mai plăcut. Elemente importante în peisagistică sunt (fig. 15): x culorile și modul lor de armonizare; x relația dintre dimensiunile și modul de așezare a plantelor, spațiul disponibil și înălțimea clădirii (casă, școală etc.) din apropiere; x liniile de-a lungul cărora se vor situa plantele: liniile drepte orizontale delimitează spațiile în diferite forme geometrice, iar cele verticale atrag privirea spre înălțime; se pot folosi pentru armonie și linii curbe, mai line.

Fig. 16. Delimitarea spațiilor

Fig. 15. Peisagistică

Pentru amenajarea unei grădini, după conceperea și proiectarea acesteia, se delimitează spațiile (fig. 16), se aduce pământ de flori și apoi se plantează răsadurile. Aranjamentele florale (fig. 17) sunt ansambluri de flori și alte părți ale plantelor îmbinate armonios în culori și forme geometrice variate, prin tehnici și materiale specifice. Aranjarea elementelor se face în stiluri variate, uneori putându-se evidenția diferite elemente de desen geometric. Cel mai des se utilizează trei categorii de aranjamente florale: tradiționale, orientale și moderne. Aranjamentele tradiționale conțin multe flori și sunt așezate, de regulă, în vase. Aranjamentele orientale se bazează pe armonia formelor; ele conțin multe flori și frunze. Aranjamentele moderne folosesc puține plante și se caracterizează prin linii clare și simple; ele se obțin cu ajutorul unor accesorii cu diferite forme geometrice și al unor flori cu linii simple.

De reținut! x Elementele și figurile geometrice se construiesc cu ajutorul instrumentelor de desenat (riglă, echer, compas). x La amenajarea grădinilor și a parcurilor cu plante ornamentale se aplică elemente de peisagistică care țin seama de dispunerea elementelor și a figurilor geometrice pe spațiile respective. x Stilurile prin care se realizează aranjamentele florale au ca bază dispunerea componentelor sub forma unor figuri sau forme geometrice.

Fig. 17. Aranjamente florale

Aflăm mai mult Ikebana este un aranjament floral în arta japoneză. Este tehnica artistică de aranjare a florilor și a altor părți ale plantelor în vase, după anumite principii, care caută să exprime pacea sufletească, echilibrul din natură și al naturii cu omul. Termenul ikebana în japoneză înseamnă „flori vii”.

Aranjament floral Ikebana

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2 Aplicații practice Activități individuale

1. Pe o foaie de hârtie format A4, realizează următoarele elemente și figuri geometrice cu ajutorul instrumentelor pentru desenat: a. trasează trei drepte paralele verticale, cu distanța de 15 mm între ele; b. construiește un unghi de 135°; c. construiește un triunghi care are o latură de lungime l1 = 3 cm, una de lungime l2 = 4 cm și unghiul format de aceste laturi are mărimea de 90°. Ce lungime are a treia latură? 2. În săptămâna „Școala altfel” elevii școlii noastre vor să amenajeze în curte spații verzi. Clasei a V-a A i-a fost repartizat un teren în formă de dreptunghi, cu lungimea de 3 ori mai mare decât lățimea, care a fost marcat cu țăruși și înconjurat cu sfoară. a. Știind că s-au folosit 16 m de sfoară, determină dimensiunile și aria terenului repartizat clasei a V-a A. b. Se poate împărți terenul în părți egale în formă de pătrat? În cazul unui răspuns afirmativ, calculează aria și perimetrul fiecărui pătrat rezultat. c. Rezolvă sarcinile acestei activități pe o foaie de caiet de matematică și reprezintă figurile geometrice la care se face referire în text, considerând că lungimea a două pătrățele de foaie reprezintă 1 m. Activități în perechi 1. Mihai și Georgeta vor să amenajeze în curtea bunicilor o minigrădină, unde să planteze trandafiri (roșii și galbeni) și petunii. Minigrădina va fi împrejmuită cu gard viu din buxus (plantă ornamentală cu înălțimea de 50-70 cm) și va avea formă de romb cu latura de 5 m. Prin unirea vârfurilor opuse ale rombului se obțin patru triunghiuri egale. Una din laturile fiecărui triunghi format este de 3 m, iar perimetrul triunghiului este de 12 m; trandafirii galbeni sunt plantați în două triunghiuri opuse, iar cei roșii și petuniile în celelalte două triunghiuri. a. Determinați lungimile celorlalte două laturi ale triunghiurilor pe care s-au plantat flori. b. Trasați pe o foaie de caiet de matematică, cu ajutorul instrumentelor de desenat, forma minigrădinii, apoi colorați diferit gardul viu, zonele cu trandafiri și cea cu petunii. Indicație: Se va considera lungimea a două pătrățele de pe foaie egală cu 1 m. 2. Realizați din părți de plante diferite (flori, frunze, crenguțe de arbuști etc.) naturale sau uscate, un aranjament floral la care să folosiți unele elemente de desen geometric. Indicație: Puteți utiliza pentru susținere și îmbinare diferite materiale precum: lipici, sârmă, burete floral etc. Rezultatele activităților individuale și în perechi (inclusiv fotografii cu aranjamentele create) sunt componente ale portofoliului.

Exemple de aranjamente florale

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

RECAPITULARE TEMA: CULTIVAREA PLANTELOR Activități individuale 1. În careul alăturat, vei descoperi 10 denumiri de plante cultivate, prin citirea pe orizontală și pe verticală. Notează pe caiet aceste plante. 2. Identifică în imaginile date uneltele, mașinile și utilajele folosite. Precizează denumirea și utilitatea lor în procesul de cultivare a plantelor.

Activitate în echipe Aplicați metoda Cubul parcurgând etapele de lucru indicate. Etape de lucru: x folosiți un cub pe ale cărei fețe sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază, Aplică Aplică, Argumentează. x împărțiți colectivul clasei în 6 echipe și fiecare extrage dintr-un bol (pahar) un bilet pe care Descrie Compară Analizează Asociază este scrisă denumirea de pe o față a cubului. x îndepliniți sarcinile de lucru pentru tema dată „Cultivarea plantelor”, corespunzător cerințelor de pe fețele cubului, astfel: Argumentează – Descrieți: Prezentați influența factorilor de mediu în procesul de cultivare a plantelor. – Comparați: Stabiliți asemănările și deosebirile dintre plantat și semănat. – Analizați: Precizați în ce constau lucrările de îngrijire comune aplicate culturilor de plante. – Asociați: Scrieți pe o coloană denumirile lucrărilor de îngrijire specifice culturilor și pe altă coloană, scopul aplicării acestora. Asociați elementele din cele două coloane. – Aplicați: Prezentați domeniile de utilizare a produselor agricole recoltate. – Argumentați: Necesitatea respectării normelor specifice de securitate și sănătate în muncă. După expirarea timpului stabilit, un reprezentant al fiecărei echipe prezintă în fața clasei modul de rezolvare a sarcinii, scrisă anterior pe foaie de flipchart (de formă pătrat; toate cele 6 foi au aceleași dimensiuni). Afișați forma finală a fețelor cubului pe tablă conform desfășuratei acestuia.

Cultivarea plantelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2

TEST DE EVALUARE Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea la sarcinile precizate. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut. Timp de lucru: 30 de minute

Subiectul I

36 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (4 × 3 p. = 12 puncte) 1. Pentru a cultiva pruni, în pământ se introduc: a. bulbi; b. puieți; c. semințe; d. tuberculi. 2. Grăpatul este lucrare de: a. îngrijire comună; b. îngrijire specifică; c. pregătire a solului; d. recoltare. 3. Mecanicul agricol a absolvit învățământul: a. gimnazial; b. liceal tehnologic; c. profesional; d. superior. 4. La trasarea dreptelor paralele se utilizează: a. două rigle; b. o riglă și un echer; c. un compas; d. un echer. B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (4 × 3 p. = 12 puncte) A F 1. Copilitul este o lucrare de îngrijire comună. A F 2. Lumina soarelui este importantă în procesul de fotosinteză. A F 3. Recoltarea fructelor se realizează, de regulă, mecanizat. A F 4. În aranjamentele florale se folosesc flori și părți ale plantelor îmbinate armonios. C. Înscrie în spațiul din stânga numerelor de ordine ale materialelor care se introduc în sol pentru cultivarea plantelor, din coloana A, litera din coloana B corespunzătoare denumirii plantelor din categoria respectivă. (4 × 3 p. = 12 puncte) ___ ___ ___ ___

A 1. bulbi 2. puieți 3. răsaduri 4. tuberculi

B a. cartofi b. grâu c. măr d. roșii e. usturoi

Subiectul al II-lea A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific.

54 de puncte (3 × 5 p. = 15 puncte)

1. Substanțele numite … se folosesc pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor plantelor. 2. În țara noastră, în zonele de … se cultivă pomi fructiferi și viță-de-vie. 3. În agricultură se folosește unitatea de măsură numită … care are simbolul ha. B. Acțiunea factorilor de mediu și modul în care se execută lucrările de îngrijire a plantelor au o mare importanță asupra creșterii și dezvoltării plantelor, a recoltelor care se obțin. Răspunde la următoarele întrebări: 1. De unde iau plantele apa necesară? 2. Cum intervine omul pentru a asigura plantelor lumina naturală? 3. Cum se realizează combaterea buruienilor? 4. Cum se susțin plantele înalte în poziție verticală?

(11 puncte) (14 puncte) (8 puncte) (6 puncte)

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

CREȘTEREA ANIMALELOR

Factori de mediu care influențează creșterea animalelor Elemente de tehnologia creșterii animalelor domestice. Norme de igienă în creșterea

animalelor domestice și norme specifice de securitate și sănătate în muncă. Activități, meserii și ocupații din domeniul creșterii animalelor Elemente de tehnologia creșterii animalelor de companie. Norme de igienă în creșterea animalelor de companie Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.2.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

FACTORI DE MEDIU CARE INFLUENȚEAZĂ CREȘTEREA ANIMALELOR

$F éUJN x $SFëUFSFB ëJ EF[WPMUBSFB BOJNBMFMPS TVOU EFUFSNJOBUF EF NFEJVM ¨O DBSF USâJFTD $F WPN BGMB x $VN JOGMVFOèFB[â GBDUPSJJ EF NFEJV DSFëUFSFB ëJ EF[WPMUBSFB BOJNBMFMPS DBMJUBUFB ëJ DBOUJUBUFB QSPEVTFMPS PCèJOVUF $F WPN SFVéJ x 4â FYQMJDâN NPEVM DVN JOGMVFOèFB[â GBDUPSJJ EF NFEJV DSFëUFSFB ëJ EF[WPMUBSFB BOJNBMFMPS x 4â QSF[FOUâN NPEBMJUâèJMF ¨O DBSF PNVM QPBUF JOUFSWFOJ QFOUSV B BTJHVSB BOJNBMFMPS DPOEJèJJ PQUJNF EF DSFëUFSF

Ce asemănări și ce deosebiri sunt între cele două imagini de mai jos privind mediul de creștere și influența luminii în dezvoltarea animalelor? Cum credeți că influențează lumina naturală și razele solare dezvoltarea animalelor?

Observăm și discutăm

¾ Din ce grupă fac parte animalele din imaginile a, b și c din punctul de vedere al creșterii și al îngrijirii acestora? ¾ Numiți factorii de mediu cunoscuți. Aceștia sunt caracteristici atât mediului natural, cât și mediului artificial (creat de om)? Dați exemple de animale care trăiesc în fiecare tip de mediu.

¾ Din ce grupă fac parte animalele din imaginile d, e și f din punctul de vedere al creșterii și al îngrijirii acestora? ¾ Care este mediul în care trăiesc animalele în cele trei situații? ¾ Cum le afectează factorii de mediu creșterea și dezvoltarea? a

Citim și descoperim

Creșterea animalelor reprezintă o activitate economică importantă, care asigură produse alimentare și nealimentare. Ramura agriculturii care se ocupă cu creșterea și îngrijirea animalelor domestice se numește zootehnie. Calitatea și cantitatea produselor de origine animală sunt determinate și de factorii de mediu existenți, care pot fi naturali sau artificiali (asigurați de om în adăposturi).

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Factorii de mediu naturali (temperatura, umiditatea, curenții de aer, lumina și razele solare) influențează creșterea, înmulțirea și obținerea unor produse de calitate date de animale. Temperatura este factorul cu cea mai intensă acțiune asupra sănătății animalelor. Temperaturile scăzute pot determina reducerea producției, apariția unor boli, a degerăturilor, iar în cazul animalelor tinere, chiar decesul lor. La temperaturi ridicate apar somnolența și oboseala, care pot fi compensate prin protejarea animalelor în adăposturi (fig. 1), adăpare și hrănire corespunzătoare. În general, temperaturile cuprinse între 8 și 25 °C sunt favorabile majorității animalelor. Umiditatea este strâns legată de temperatura aerului. Valori ridicate ale temperaturii și umidității influențează negativ atât sănătatea, cât și reproducerea animalelor. Valori scăzute ale temperaturii și umidității favorizează apariția degerăturilor la extremitățile corpului animalelor. Curenții de aer (fig. 2) determină apariția vântului. Vântul rece, asociat cu temperaturi scăzute și umiditate ridicată, determină pierderi mari de căldură din corpul animalelor și apariția unor boli. Lumina și razele solare (fig. 2) au importanță deosebită asupra procesului de creștere a animalelor tinere, precum și a producției animalelor adulte. Cantitatea și intensitatea luminii depind de anotimp și de alternanța zi-noapte, contribuind la creșterea rezistenței la îmbolnăvire și a capacității de înmulțire a animalelor. Hrana este asigurată din mediul natural (prin pășunat, la bovine, ovine etc.) sau este administrată sub diferite forme (nutrețuri verzi, cereale, paie etc.) Hrana influențează atât prin cantitate, cât și prin substanțele nutritive pe care le conțin furajele pe care le consumă animalele; ea determină creșterea în greutate, dar și desfășurarea în bune condiții a proceselor vieții animalelor (respirația, digestia, odihna etc.). Pe lângă acești factori, importantă este mișcarea animalelor, atât în aer liber, cât și în adăposturi, care influențează favorabil sănătatea și rezistența animalelor. În țara noastră, în zonele de câmpie și de deal cresc următoarele specii: porcine (porci), bovine (vaci și boi), ovine (oi), păsări etc.; la munte, datorită pășunilor și fânețelor existente, sunt favorizate ovinele și bovinele.

Fig. 2. Acțiune favorabilă a curenților de aer, a luminii și a razelor l d de soare

Fig. 1. Adăposturi pentru animale

Dicționar x specie – grup de plante sau animale care au însușiri comune.

Aflăm mai mult Adăpostul este un mediu artificial în care sunt create condiții care se opun efectelor dăunătoare produse de unii factori naturali asupra sănătății animalelor. Adăposturile sunt folosite atât în anotimpul călduros, pentru a proteja animalele de temperaturi ridicate, ploaie, vânt, cât mai ales în timpul iernii, când se produc curenți reci de aer, temperaturi scăzute și umiditate ridicată. Sistemul de ventilare din adăpost trebuie să permită înlocuirea aerului viciat cu aer curat, proaspăt, din exterior. Temperatura din interior va fi corelată cu specia și vârsta animalelor (de exemplu, la bovine, la vacile de lapte, se asigură 10–14 °C, în maternitate 20 °C, iar la vițelele tinere 8–10 °C).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Creșterea animalelor

De reținut! x Zootehnia este ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea animalelor domestice. x Factorii de mediu care influențează creșterea animalelor sunt: temperatura, umiditatea, curenții de aer, prezența luminii și a razelor de soare, hrana. x Speciile de animale care cresc în diferite zone agricole sunt influențate atât de factorii de mediu, cât și de formele de relief existente.

Aplicații practice Activitate în perechi Condițiile naturale existente pe teritoriul țării noastre permit creșterea unui număr mare de specii de animale. Îndepliniți sarcinile următoare: a. Identificați pe hartă (dată mai jos) speciile de animale domestice care cresc în țara noastră. b. Identificați pe harta României zona în care locuiți. Folosiți harta și precizați animalele care sunt crescute în această zonă. Descrieți factorii de mediu caracteristici zonei respective. c. Folosiți informațiile date pe hartă și cunoștințele de geografie și asociați animalelor domestice formele de relief existente în zona unde sunt crescute.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

ELEMENTE DE TEHNOLOGIA CREȘTERII ANIMALELOR DOMESTICE Observăm și discutăm

¾ Care este specia din care face parte fiecare dintre animalele din imaginile a, b și c? ¾ Din experiența și cunoștințele voastre, cu ce se hrănesc aceste animale? Este aceeași hrană pe tot parcursul anului? Cum se îngrijesc ele?

¾ În care din imaginile d și e credeți că se respectă normele de igienă? Justificați răspunsul. ¾ Ce activități execută oamenii din imaginile e și f? Ce meserie credeți că are fiecare?

Citim și descoperim Creșterea animalelor este o îndeletnicire a oamenilor, ce a constituit dintotdeauna un mijloc de existență, dar și o sursă de venit. Această activitate se desfășoară atât în gospodării individuale (în mare parte aflate în mediul rural), dar mai ales în fermele zootehnice. Fermele zootehnice dispun de construcții și dotări corespunzătoare speciei de animale pe care le cresc și ale căror produse le valorifică.

$F éUJN x 1SJODJQBMFMF FUBQF EJO DJDMVM EF WJBèâ BM BOVNJUPS HSVQF EF BOJNBMF x "MJNFOUFMF EF PSJHJOF BOJNBMâ ëJ JNQPSUBOèB MPS QFOUSV TâOâUBUFB PBNFOJMPS $F WPN BGMB x $BSF TVOU DFMF NBJ ÖU MOJUF TQFDJJ ëJ SBTF EF BOJNBMF EPNFTUJDF DSFTDVUF MB OPJ Ö èBSâ x -VDSâSJ EF ISâOJSF ëJ ÖHSJKJSF B VOPS TQFDJJ EF BOJNBMF EPNFTUJDF x *NQPSUBOèB QSPEVTFMPS EF PSJHJOF BOJNBMâ x /PSNF EF JHJFOâ EF TFDVSJUBUF ëJ TâOâUBUF Ö NVODâ TQFDJGJDF x .FTFSJJ ëJ PDVQBèJJ EJO EPNFOJVM DSFëUFSJJ BOJNBMFMPS x "DUJWJUâèJMF EFTGâëVSBUF EF PBNFOJJ DBSF MVDSFB[â Ö EPNFOJVM DSFëUFSJJ BOJNBMFMPS $F WPN SFVéJ x 4â DMBTJGJDâN BOJNBMFMF EPNFTUJDF EVQâ TQFDJF x 4â QSFDJ[âN DV DF TF ISâOFTD EJGFSJUF TQFDJJ EF BOJNBMF EPNFTUJDF x 4â DBMDVMâN SBèJB EF ISBOâ B VOPS TQFDJJ EF BOJNBMF EPNFTUJDF x 4â FYQMJDâN Ö DF DPOTUâ ÖHSJKJSFB BDFTUPS BOJNBMF x 4â JEFOUJGJDâN VOFMF SBTF EF BOJNBMF EPNFTUJDF x 4â QSF[FOUâN OPSNFMF EF JHJFOâ EF TFDVSJUBUF ëJ TâOâUBUF Ö NVODâ DBSF USFCVJF SFTQFDUBUF x 4â JEFOUJGJDâN BDUJWJUâèJMF QF DBSF MF FYFDVUâ PBNFOJJ DV EJGFSJUF NFTFSJJ ëJ PDVQBèJJ EJO EPNFOJVM DSFëUFSJJ BOJNBMFMPS

Dicționar x nutreț – hrană de origine vegetală (plante verzi sau uscate) dată animalelor domestice erbivore.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

c Fig. 3. Rase de taurine

Aflăm mai mult După naștere, vițeii sunt hrăniți individual și stau în maternități amenajate în adăposturi; peste vârsta de două săptămâni ei primesc și furaje fibroase, în cantități dependente de vârsta animalului.

Omul a intervenit asupra speciilor de animale creând anumite rase, adică grupuri de animale din aceeași specie, cu anumite însușiri, care le diferențiază de alte grupuri din aceeași specie. În funcție de produsele obținute, rasele pot fi: de lapte, de carne, de lână, de ouă etc. Hrănirea și îngrijirea animalelor domestice sunt specifice fiecărei specii. Taurinele (bovinele) reprezintă specia de animale domestice a cărei creștere în țara noastră este o activitate tradițională, cu precădere în zonele rurale de la munte. Cele mai întâlnite rase de taurine sunt: Bălțata Românească (fig. 3a), Holstein (fig. 3b), Siemmental, Angus (fig. 3c), Brună de Maramureș, Pinzgau de Transilvania etc. Producția de lapte sau de carne, precum și sănătatea animalelor sunt în strânsă legătură cu hrana și îngrijirea acordate acestora. Hrana animalelor constă în nutrețuri verzi, date în adăposturi sau preluate prin pășunat o perioadă mare din an; pe timpul iernii, hrana administrată este formată din sfeclă furajeră și cereale măcinate. Adăpatul se face de 3–4 ori pe zi, cu apă călduță (15–20 °C), în cantități mari. În fermele moderne există adăpători automate (fig 4). Îngrijirea animalelor se face în adăposturi, numite grajduri (fig. 5), care trebuie să asigure condițiile corespunzătoare de temperatură, lumină, umiditate, ventilație. Zilnic, se schimbă așternuturile (din paie, pleavă, rumeguș) și se aerisesc grajdurile. Pentru animalele care nu sunt ținute în adăposturi, protejarea animalelor de razele solare puternice sau de ploile de vară se asigură adăpostindu-le în șoproane. Mulsul este de 2-3 ori pe zi.

Fig. 4. Adăpătoare automată Fi 6. Rase R d de oii Fig.

Fig. 7. Stână Fi S â ă de d oii în î zona de d pășunat

Fig. 5. Adăpost în fermă de vaci

Ovinele reprezintă o altă sursă pentru producția de carne, lapte, dar și de lână sau pielicele. Reprezentative sunt rasele: Merinos, Țigaie, Karakul, Țurcană (fig. 6) etc. La pășunat, oile sunt îngrijite în stâne (fig. 7). Clima din țara noastră este favorabilă pășunilor. Acestea ocupă o suprafață agricolă însemnată, asigurând hrana animalelor timp de 7–8 luni pe an. Iarna, hrana constă din fân, paie, coceni de porumb, vrejuri de leguminoase și furaje (formate din boabe de cereale, de leguminoase, tărâțe) și sare. Apa este asigurată din surse aflate în zona pășunilor, iar iarna adăparea se face de 2–3 ori pe zi.

Creșterea animalelor Pentru a proteja animalele, la pășunat se amenajează umbrare, adăposturi pentru odihnă și pentru mulgerea oilor. În gospodării se amenajează șoproane sau saivane (fig. 8), cu locuri pentru distribuirea hranei și adăpătoare comună. Oile sunt tunse o dată pe an (în mai-iunie), iar mulsul se face de 2 ori pe zi. Porcinele (suinele) constituie și ele o sursă de carne, mai ales prin rasele de carne (Landrace, Marele Alb, Bazna – fig. 9a) și de grăsime (rasa Mangalița – fig. 9b). Vara, hrana porcinelor constă din furaje verzi și boabe de cereale. Iarna, sunt hrănite cu furaje uscate (în stare măcinată sau boabe), sfeclă, cartofi etc. Adăposturile trebuie curățate cu regularitate, asigurând așternuturi curate și uscate, care să nu dăuneze sănătății animalelor. Cabalinele sunt crescute în țara noastră pentru muncă (rasele Huțul, Lipițanul românesc) și pentru agrement (Trăpașul). Hrana cailor este formată din iarbă verde, fân, furaje concentrate, paie etc. Adăparea se face de câteva ori pe zi, cu un consum de 20–40 litri de apă zilnic. Pentru menținerea sănătății și a capacității de muncă, pe lângă hrană, cailor trebuie să li se asigure adăposturi luminoase și uscate, cu așternut curat. Păsările sunt crescute în ferme avicole și în gospodăriile populației; cel mai des sunt întâlnite găinile, importante fiind rasele Sussex, Plymouth, Australorp, Gât Golaș de Transilvania etc. Găinile sunt hrănite cu uruială din cereale în amestec cu furaj verde sau morcovi, amestec de tărâțe și grăunțe întregi. Adăposturile sunt hale speciale (fig. 10), unde se asigură apă, curățenie și lumină; găinile pot fi lăsate și libere, pe terenuri împrejmuite. În gospodării, protejarea se face în cotețe. Hrana animalelor domestice este administrată zilnic sub formă de porții (tainuri). Rația de hrană reprezintă cantitatea de nutrețuri administrată într-o zi și are două componente: x necesarul de hrană pentru funcții vitale (pentru a trăi animalul), raportat la 100 kg greutate corporală; x suplimentul de hrană calculat pentru producția unui litru de lapte.

NORME DE IGIENĂ ÎN CREȘTEREA ANIMALELOR DOMESTICE ȘI NORME SPECIFICE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Citim și descoperim Igiena reprezintă ansamblul de reguli și măsuri practice care trebuie respectate pentru păstrarea sănătății. În cazul animalelor domestice, pentru a asigura creșterea și dezvoltarea lor corespunzătoare, este necesar să se respecte norme care privesc igiena corporală și igiena adăposturilor animalelor.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Fig. 8. Saivan cu iesle pentru hrană

b Fig. 9. Rase de porcine

Fig. 10. Hale și terenuri libere pentru găini

Protejează mediul și propria persoană Spală-te pe mâini înainte și după contactul cu animalele, hrănirea și igienizarea acestora! Dejecțiile animalelor împrăștiate pe terenurile unde se cultivă plante sunt un bun îngrășământ natural.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

c Fig 11. Igiena corporală asigurată animalelor

Igiena corporală se realizează la animalele domestice prin îngrijirea părului acestora și constă în țesălat (la bovine și cabaline), periat (la cai – fig. 11a), tuns (la oi – fig. 11b – și pentru coama cailor), îngrijire acordată copitelor (potcovit la cai – fig. 11c) sau coarnelor. Lipsa igienei corporale influențează negativ creșterea și dezvoltarea animalelor. La mulsul vacilor (fig. 12) și al oilor se respectă normele de igienă corporală a animalelor, a utilajelor de muls, de colectare și de păstrare a laptelui, iar mulgătorul va purta echipament de lucru compus din salopetă sau halat, mănuși, cizme de cauciuc, bonetă. Igiena adăposturilor influențează creșterea prin condițiile de confort pe care adăposturile trebuie să le ofere animalelor; aglomerările, zgomotul, mirosurile, lipsa de odihnă stingheresc buna desfășurare a proceselor vitale. Igiena adăposturilor se menține prin aplicarea unor metode specifice, care se realizează: x zilnic, pentru evacuarea dejecțiilor și înlocuirea așternutului; x periodic (de obicei, toamna și primăvara). Normele de securitate și sănătate în muncă care trebuie avute în vedere la hrănirea și îngrijirea animalelor sunt: ¾ controlul medical periodic al oamenilor care lucrează în acest domeniu; ¾ purtarea echipamentului de protecție corespunzător activităților pe care le execută; ¾ respectarea măsurilor privind utilizarea instalațiilor și echipamentelor electrice; ¾ deservirea utilajelor pentru pregătirea și distribuirea furajelor se face numai de personal specializat.

ACTIVITĂȚI, MESERII ȘI OCUPAȚII DIN DOMENIUL CREȘTERII ANIMALELOR Citim și descoperim b Fig. 12. Norme de igienă la muls și colectat laptele

Fig. 13. Activități în fermă

Oamenii care desfășoară activități în fermele de animale (fig. 13) au ocupații specifice. Ei au cunoștințe și abilități obținute prin studii de diferite niveluri. x Zootehnistul și fermierul montan execută lucrările de îngrijire și de hrănire a animalelor, efectuează lucrări de igienizare a adăposturilor; ei sunt absolvenți ai școlii profesionale. x Tehnicianul veterinar a finalizat cursurile liceului tehnologic; el verifică și asigură menținerea stării de sănătate a animalelor, administrează medicamente, atunci când este cazul. x Medicul veterinar și inginerul zootehnist sunt persoane care au absolvit cursuri universitare; ei coordonează activitatea în fermele de animale.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

De reținut! x Creșterea animalelor domestice se realizează în ferme zootehnice și în gospodării. x Scopul creșterii diferitelor rase de animale constă în obținerea de produse alimentare sau nealimentare; rasele pot fi: de carne, de lapte, de lână, de ouă etc. x Hrănirea și îngrijirea sunt caracteristice fiecărei specii de animale. x La hrănirea și îngrijirea animalelor trebuie respectate norme de igienă, de securitate și sănătate în muncă specifice. x Activitățile în fermele zootehnice sunt executate de oameni care au meserii și ocupații specifice.

Aplicații practice Activitate în perechi Bunicii Elenei cresc la țară, în gospodărie, 3 oi, fiecare cu o greutate medie de 25 kg. Bunica mulge de la fiecare 1 litri de lapte pe zi. 2 a. Stabiliți rația de hrană pentru o oaie. Folosiți tabelul și modelul de mai jos. b. Calculați necesarul zilnic de hrană pentru cele 3 oi ale bunicii. c. Calculați necesarul de hrană pentru cele 3 oi dacă numai una ar da lapte. d. Calculați perimetrul gardului care împrejmuiește terenul pe care sunt lăsate libere oile, știind că are forma dreptunghiulară, cu lungimea de 20 m și lățimea egală cu 1 din lungime. 4 Indicații Specii de animale Bovine Ovine Porcine

Necesarul de hrană pentru funcții vitale, la 100 kg greutate corporală – N (kg) 1 6 5 1

Suplimentul de hrană pentru producția de 1 litru lapte – S (kg) 1 2 1 1

Model: Calculăm rația de hrană pentru o vacă de 400 kg și o producție de 20 de litri de lapte pe zi. N 1 x Necesarul de hrană pentru funcții vitale este: n = uM= u 400 = 4 kg 100 100 (M este greutatea animalului.) x Suplimentul de hrană pentru producția de lapte este: s = S u L = 1 u 20 = 10 kg 1 2 (L este producția zilnică de lapte.) x Rația de hrană este: R = n + s = 4 kg + 10 kg = 14 kg Răspuns: 14 kg nutrețuri Activitate individuală Culege informații din diverse surse (reviste de specialitate, internet, cabinete veterinare, discuții cu specialiști din domeniul zootehnic etc.) și realizează o povestire ilustrată privind normele de igienă și măsurile de sănătate și securitate în muncă care trebuie respectate la hrănirea și îngrijirea unei specii de animale domestice (aleasă de tine). Include în povestire și argumentează în fața colegilor importanța respectării acestor norme și măsuri pentru sănătatea animalelor și pentru calitatea produselor obținute de la animalele respective.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

ELEMENTE DE TEHNOLOGIA CREȘTERII ANIMALELOR DE COMPANIE

$F éUJN x "OJNBMFMF EF DPNQBOJF USâJFTD Ö DBTFMF TBV DVSèJMF PBNFOJMPS x "OJNBMFMF EF DPNQBOJF TVOU QSFGFSBUF EF DPQJJ EBS ëJ BEVMèJJ MF BHSFFB[â Ö KVSVM MPS $F WPN BGMB x $V DF QPU GJ ISâOJUF VOFMF BOJNBMF EF DPNQBOJF x $BSF TVOU BEâQPTUVSJMF ëJ MPDVSJMF BDDFQUBUF EF BOJNBMFMF EF DPNQBOJF x /PSNFMF EF JHJFOâ DBSF USFCVJF SFTQFDUBUF Ö DSFëUFSFB BOJNBMFMPS EF DPNQBOJF $F WPN SFVéJ x 4â JEFOUJGJDâN BOJNBMFMF EF DPNQBOJF NBJ EFT ÖU MOJUF x 4â QSFDJ[âN DV DF TF ISâOFTD EJGFSJUF BOJNBMF EF DPNQBOJF x 4â FYQMJDâN Ö DF DPOTUâ ÖHSJKJSFB BDFTUPS BOJNBMF

Ce animale sunt în imaginile a și b? Care este mediul lor de viață? Care dintre ele poate trăi și în alt mediu?

Observăm și discutăm

¾ Cum se numesc animalele din imaginile a, b și c? ¾ Unde ați văzut că este adăpostul sau locul lor de odihnă? ¾ Ce mâncare i-ați da și cum ați îngriji un astfel de animal?

¾ Cum se numesc animalele din imaginile d, e și f? ¾ Ce asemănări și deosebiri sunt între păsările din imaginile d și e? ¾ Numiți alte animale de companie cunoscute de voi.

Citim și descoperim

Animalele de companie trăiesc în casă, în apartament sau în curtea stăpânului. Ele sunt prietenii noștri necuvântători, viețuitoare cărora le acordăm dragoste, hrană și pe care le îngrijim. Creșterea și îngrijirea unui animal de companie presupune multe responsabilități ale persoanei care se ocupă de el. Hrana și adăpostul sau locul de odihnă și de joacă menținut curat asigură animalului de companie confort și sănătate. Printre animalele de companie preferate menționăm câinii, pisicile, porumbeii, broaștele-țestoase etc.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Hrănirea și îngrijirea animalelor de companie sunt specifice fiecărei specii. Câinii sunt animalele de companie cel mai des întâlnite. Hrana câinilor este formată din: carne, pește, ouă, produse lactate, legume, conserve și alimente uscate formate din făinuri, orez fiert etc. În funcție de vârstă, hrana este distribuită de 3 ori pe zi cățeilor în primele 6 luni, apoi se administrează 2 mese pe zi, iar adulților, 1–2 mese zilnic. Adăposturile pentru câini sunt cuștile (fig. 14a), confecționate, de regulă din lemn, și sunt așezate la locuri ferite de soare. Pentru câinii crescuți în apartamente sunt amenajate locuri speciale (fig. 14b); ei sunt zilnic scoși la plimbare în aer liber. Pentru a-i proteja de frig, la plimbările din anotimpul rece, câinii se acoperă cu hăinuțe din material textil (fig. 14c).

Protejează mediul și propria persoană În timpul plimbărilor cu animalele de companie, poartă la tine măturică și pungă pentru colectarea dejecțiilor! Închide și aruncă punga la cel mai apropiat container de gunoi! Dacă ai fost mușcat de un câine necunoscut, trebuie să mergi imediat la cel mai apropiat spital. Poți să te îmbolnăvești repede și grav!

Fig. 14. Îngrijirea câinilor: a – adăpostirea în cușcă; b – loc amenajat în casă; c – protejarea de frig

Pisicile au ca aliment principal carnea, care poate fi completată cu pâine, cereale, legume fierte, dar și alimente speciale, sub formă de conserve sau de granule achiziționate din comerț. Hrana este distribuită, de regulă, de 2 ori pe zi. Pisicile crescute în apartament au locul lor într-o lădiță igienică, cu dimensiuni accesibile potrivite, care se spală periodic și stă mereu în același loc. Lângă vasul cu hrană uscată se așază un vas cu apă (fig. 15a). Pisicile își fac nevoile într-un recipient special (litieră), care va fi curățat zilnic.

Porumbeii au hrana formată din 4–6 tipuri de cereale (grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, mei etc.), mazăre, leguminoase, care se administrează de 1–2 ori pe zi. Apa pentru băut se schimbă zilnic în timpul verii, iar iarna va fi încălzită. Porumbeii se adăpostesc în cușcă (fig. 15b) sau pot fi lăsați în libertate. Cușca se curăță regulat cu oțet, pentru eliminarea mirosului și a riscului de infectare a păsărilor.

Broaștele-țestoase sunt acvatice și terestre. Broaștele-țestoase acvatice trăiesc în acvariu. Hrana acestora este, în principal, pe bază de carne, care poate fi preparată sau hrană vie, formată din peștișori, râme, melci, lăcuste; aceasta se administrează de 2 ori pe zi. Pentru a li se asigura vitaminele și mineralele necesare, de două ori pe săptămână hrana se completează cu morcovi sau cu salată verde. Broaștele-țestoase terestre trăiesc în terariu (fig. 15c). Hrana lor se compune din legume (varză, morcov, cartofi) și fructe (mere, struguri, cireșe), trifoi, produse lactate (cașcaval), care se distribuie de 3 ori pe zi.

c Fig. 15. Adă Fi Adăpost șii locuri l i acceptate pentru animalele de companie

Dicționar x terariu – spațiu special amenajat pentru creșterea și observarea șerpilor, a broaștelor-țestoase etc.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

De menținerea stării de sănătate și de aplicarea tratamentelor la animalele de companie se ocupă tehnicianul veterinar, iar consultațiile și monitorizarea evoluției bolii, după tratament, se realizează de medicul veterinar (fig. 16). Pentru fiecare animal de companie, proprietarul trebuie să dețină un carnet de sănătate, eliberat de medicul veterinar.

Fig. 16. Consultație oferită de medicul veterinar

NORME DE IGIENĂ ÎN CREȘTEREA ANIMALELOR DE COMPANIE Citim și descoperim

c Fig. 17. Igiena corporală a animalelor de companie

Aflăm mai mult x Pisicilor li se face baie doar în cazuri speciale și vor fi uscate imediat; ele își fac toaleta singure foarte des (își spală ochii și își curăță blănița). x Rase de câini des întâlnite sunt: Ciobănesc german, Doberman, Boxer, Dalmațian etc. x Rase de pisici des întâlnite sunt: Persană, Albastră de Rusia, Birmaneză etc.

În cazul animalelor de companie, ca și al celor domestice, este necesar a se respecta norme de igienă care să protejeze atât animalul de posibile îmbolnăviri, cât și oamenii care vin în contact cu acesta. Normele de igienă se referă la igiena corporală și la cea a adăpostului sau a spațiului în care animalul își petrece majoritatea timpului. Igiena corporală se realizează prin îngrijirea părului și constă în: x periat, la pisici (fig. 17a); x pieptănat zilnic și tundere periodică (fig. 17b) la câinii cu păr lung; x spălare periodică a câinilor (fig. 17c); x deparazitare, dacă este cazul, pentru înlăturarea puricilor contactați; se realizează prin folosirea zgărzilor antipurici, a spray-urilor deparazitare sau a altor produse specifice. Igiena adăpostului se asigură prin: x evacuarea dejecțiilor; x scoaterea așternutului murdar; x curățarea pardoselii de dejecții și înlocuirea cu așternut curat; x dezinfectarea periodică, pentru a îndepărta mirosurile și a preveni infectarea animalelor. Vasele pentru apa și hrana câinilor și a pisicilor se curăță la 2–3 zile.

De reținut! x Animalele de companie sunt prieteni ai oamenilor, pentru creșterea și îngrijirea cărora trebuie să acordăm o mare atenție. x Câinii, pisicile, porumbeii, papagalii, porcușorii de Guineea, broaștele țestoase etc. sunt animale de companie care necesită hrănire și îngrijire specifică. x Hrănirea acestor animale se face zilnic. x Adăposturile și locurile special amenajate în casă pentru ele, acolo unde este cazul, trebuie menținute curate. x La îngrijirea animalelor de companie trebuie respectate norme de igienă specifice pentru a preveni îmbolnăvirea lor și a oamenilor cu care vin în contact.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Aplicații practice Activitate în echipe Vizionați filme documentare sau filme didactice, culegeți informații din reviste de specialitate, de pe internet sau din cabinete veterinare privind aplicarea normelor de igienă care trebuie respectate la hrănirea și îngrijirea animalelor de companie, precum și consecințele nerespectării acestora pentru sănătatea animalelor, dar și a oamenilor în preajma cărora trăiesc și care le îngrijesc. a. Realizați în clasă o dezbatere în care să argumentați necesitatea utilizării și a respectării normelor de igienă. b. Stabiliți măsuri de protecție a mediului în cazul îngrijirii animalelor de companie. Activitate individuală

REFERAT x ANIMALUL MEU DE COMPANIE Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x realizarea unei lucrări creative prin culegerea de informații utile; x analizarea produsului realizat pe baza criteriilor stabilite în planul referatului; x utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare pentru documentare și comunicare. Planul referatului: x precizarea speciei și a rasei animalului de companie ales; x justificarea alegerii ca animal preferat; x hrănirea și îngrijirea animalului (argumentarea utilizării normelor de igienă); x imagini ale animalului de companie în diferite situații; x desenul unui adăpost. Timp de lucru: o săptămână Evaluarea se va face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul dat). Numele și prenumele elevului..............................

Clasa...........................................

FIȘĂ DE EVALUARE Sarcina de lucru x x x x x

definirea speciei și rasei; denumirile lor pentru animalul ales justificarea alegerii ca animal preferat hrănirea: alimente, mod de administrare, rația de hrană îngrijirea: argumentarea utilizării normelor de igienă; jocuri; plimbări imagini reprezentând animalul de companie în diferite situații de hrănire, îngrijire, joacă etc. x imagini cu diferite adăposturi specifice animalului ales x desenul unui adăpost x pentru originalitatea lucrării, corectitudinea exprimării și folosirea vocabularului specific domeniului TOTAL

Punctaj Maxim Acordat 10 10 20 25 10 5 10 10 100

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

RECAPITULARE TEMA: CREȘTEREA ANIMALELOR FIȘĂ PENTRU ACTIVITATE PERSONALĂ Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor date. După autoevaluarea pe care o faci (prin corectare cu altă culoare decât cea cu care ai scris rezolvările) folosind manualul, caietul de notițe sau baremul de corectare și de notare dat de profesor, motivează nota pe care ți-ai acordat-o. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 15 minute I. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. 1. Face parte din specia suine: a. capra; b. oaia; c. porcul; d. vaca. 2. Adăposturile pentru vaci se numesc: a. cotețe; b. cuști; c. hale; d. grajduri. 3. În hrana câinilor intră: a. orez fiert; b. fructe; c. mazăre; d. morcovi.

(3 × 10 p. = 30 de puncte)

II. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (2 × 15 p. = 30 de puncte) 1. Temperaturile … pot determina la animale apariția unor boli, degerături sau chiar decesul. 2. Igiena … se asigură, la pisici, și prin periat. III. Animalele de companie sunt prietenii necuvântători ai oamenilor. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce animale de companie cunoști? Numește patru dintre ele. 2. Care este hrana și cum se administrează ea la câine și la pisică? 3. Cum se asigură igiena adăpostului la animalele de companie? Numește două astfel de norme.

(4 × 1 p. = 4 puncte) (2 × 10 p. = 20 de puncte) (2 × 3 p. = 6 puncte)

Transcrie chestionarul de mai jos pe o foaie și completează spațiile punctate. Numele și prenumele elevului__________________________

Clasa _________________

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Cred că activitatea mea pe parcursul acestei teme poate fi apreciată cu calificativul: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prin parcurgerea conținuturilor și rezolvarea sarcinilor de la aplicațiile practice am învățat: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce am învățat (cunoștințe și abilități practice) îmi sunt utile pentru/la: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cel mai mult din această temă mi-a plăcut: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De interes pentru mine a fost . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe parcursul temei am întâmpinat următoarele dificultăți: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voiai să afli mai mult la această temă? Dacă da, ce anume: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cred că aș putea să-mi îmbunătățesc calificativul dacă (formulările pot fi legate de modul tău de a învăța, de implicarea în activități, de colaborarea cu colegii, de materialele folosite sau lipsa acestora etc.): . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Atenție! Fișa pentru activitatea personală, care include și motivarea notei, și Chestionarul de autoevaluare sunt componente ale portofoliului personal.

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Activitate în perechi Identificați alimentele care constituie hrana fiecărui animal dat în imaginile de mai jos și scrieți în caiete legătura dintre ele ((exemplu: g p 2 – b,, c șși e).)

Activitate în echipe Aplicați metoda Explozia stelară, pentru tema de recapitulare dată, parcurgând etapele de lucru indicate. Etape de lucru: x formați echipe de câte 5-6 colegi; x fiecare echipă elaborează o listă cu cât mai multe și diverse întrebări legate de tema dată, pe care o notează pe o foaie; x după expirarea timpului propus, un reprezentant al fiecărei echipe comunică rezultatele activității echipei; x evidențiați cele mai interesante întrebări și apreciați felul în care ați cooperat în cadrul echipelor; x selectați întrebări și oferiți răspunsuri pentru ele. Exemple de întrebări: x Ce tipuri de animale cunoașteți? x Ce sunt animalele domestice? x Ce factori de mediu influențează creșterea animalelor? x Unde trăiesc animalele domestice? x Unde trăiesc animalele de companie? x Care este hrana taurinelor? x Când se distribuie hrană câinilor? x De ce este necesar să se respecte normele de igienă în îngrijirea animalelor? x Cine îngrijește animalele domestice în fermele zootehnice? x Unde trăiesc broaștele-țestoase, ca animale de companie? x Unde cresc bovine și ovine în țara noastră? x Când se adăpostesc animalele în șoproane? x De ce oile stau la pășunat un timp îndelungat din an? x Ce adăposturi sunt pentru găini în ferme? x Când se igienizează adăposturile animalelor domestice?

Ce?

Cine?

Creșterea animalelor

De ce?

Unde?

Când?

Reprezentarea întrebărilor în cadrul metodei „Explozia stelară”

Creșterea animalelor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3

Subiectul I A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. 1. Din specia cabaline face parte: a. calul; b. oaia; c. porcul; 2. Pisicile au ca posibilitate de îngrijire a părului: a. periat; b. spălare periodică; c. tundere; 3. Tehnicianul veterinar a finalizat cursurile: a. facultății; b. gimnaziale și c. liceului tehnologic; universitare;

30 de puncte (3 × 5 p. = 15 puncte) d. vaca. d. țesălare. d. școlii profesionale.

B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (3 × 5 p. = 15 puncte) A F 1. Tunsul este metodă de îngrijire aplicată la cai. A F 2. Adăpostul porumbeilor se curăță cu oțet pentru a preveni infectarea păsărilor. A F 3. Taurinele merg la pășunat 7–8 luni pe an.

Subiectul al II-lea

30 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (2 × 7 p. = 14 puncte) 1. Igiena … se menține zilnic, și are ca scop să asigure pentru animale spații și așternut curate. 2. Din specia … face parte și rasa Marele Alb. B. Creșterea animalelor este o ramură importantă a agriculturii noastre naționale. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce factori de mediu influențează creșterea animalelor? Numește patru dintre ei. (4 × 2 p. = 8 puncte) 2. Ce ocupații/meserii au oamenii care lucrează în domeniul creșterii animalelor? Menționează două dintre ele. (2 × 4 p. = 8 puncte)

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Părinții lui George au în gospodărie o oaie de 35 kg, de la care mulge zilnic 1 litri de lapte. 2 Pentru ovine se cunosc: necesarul de hrană pentru funcții vitale, pentru 100 kg greutate corporală este N = 6 kg și suplimentul de hrană pentru producția de 1 litru lapte este S = 1 kg. 5 1. Care este necesarul de hrană pentru funcții vitale pentru oaia din gospodărie? (3 p. + 3 p. = 6 puncte) 2. Care este suplimentul de hrană pentru oaia din gospodărie? (3 p. + 3 p. = 6 puncte) 3. Care este cantitatea de hrană consumată de oaie în 5 zile? (5 p. + 5 p. = 10 puncte) 4. Ajung 4 kg de nutreț pentru cele 5 zile? Justifică răspunsul. (3 p. + 5 p. = 8 puncte) (Indicație de rezolvare. La punctele 1, 2, 3 se folosește modelul de la pagina 51; primul termen din punctaj este acordat pentru formulă, iar al doilea, pentru calcul corect. La punctul 4: 3p – pentru răspuns; 5p – pentru justificarea răspunsului.)

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI A SERVICIILOR DIN ALIMENTAŢIE

Calitatea produselor alimentare: proprietăți organoleptice, valoarea nutritivă, energetică și estetică Calitatea serviciilor din alimentație. Protecția consumatorului Valorificarea și promovarea producției vegetale, animaliere și a produselor alimentare Producția și etichetarea produselor ecologice și rolul acestora în asigurarea sănătății

Elemente de desen geometric aplicate la realizarea ambalajelor produselor alimentare Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 $F éUJN x 4VCTUBOèFMF OVUSJUJWF DPOèJOVUF Ö BMJNFOUF BV BOVNJUF SPMVSJ Ö PSHBOJTN x "MJNFOUFMF TF HâTFTD MB W O[BSF Ö TUBSF BNCBMBUâ TBV OFBNCBMBUâ

CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE: PROPRIETĂŢI ORGANOLEPTICE, VALOAREA NUTRITIVĂ, ENERGETICĂ ȘI ESTETICĂ

$F WPN BGMB x $BSF TVOU QSPQSJFUâèJMF PSHBOPMFQUJDF BMF BMJNFOUFMPS ëJ DVN TF BQSFDJB[â FMF x $BSBDUFSJTUJDJMF EF DBMJUBUF QF DBSF MF BV QSPEVTFMF BMJNFOUBSF $F WPN SFVéJ x 4â JEFOUJGJDâN QSPQSJFUâèJMF PSHBOPMFQUJDF BMF BMJNFOUFMPS DV BKVUPSVM PSHBOFMPS EF TJNè x 4â JOUFSQSFUâN JOGPSNBèJJMF ¨OTDSJTF QF BNCBMBKFMF QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF x 4â DBMDVMâN WBMPBSFB FOFSHFUJDâ ëJ WBMPBSFB OVUSJUJWâ B BMJNFOUFMPS

Ce asemănări și deosebiri sunt între alimentele din imaginile de mai jos? Cum puteți aprecia calitatea fiecăruia dintre ele cu ajutorul organelor de simț?

Observăm și discutăm

¾ Cum selectați produsele alimentare când mergeți la cumpărături? ¾ Ce organe de simț sunt folosite în imaginile a, b și c pentru a aprecia alimentele date? Puteți folosi și alte simțuri? Dați exemple. ¾ Înainte de a cumpăra un aliment, citiți ce scrie pe ambalaj? Ce informații vă interesează mai mult?

Citim și descoperim Calitatea produselor alimentare este determinată de ansamblul însușirilor care influențează alegerea acestora și reflectă gradul în care caracteristicile acestora satisfac nevoile și așteptările clienților (cumpărătorilor). Produsele alimentare trebuie să nu dăuneze sănătății oamenilor. Dintre însușirile produselor alimentare o importanță aparte o prezintă proprietățile organoleptice, care pot fi apreciate prin intermediul organelor de simț: gust, miros, pipăit, auz, văz. Prin gust sunt apreciate, în cavitatea bucală, proprietățile gustative, care se diferențiază în dulce (dat de conținutul de zahăr), sărat (dat de conținutul de sare), amar (dat de anumite alimente, cum ar fi cafeaua), acru (dat de alimente bogate în vitamina C, de exemplu, lămâia). Mirosul este simțul care apreciază proprietățile olfactive și permite identificarea mai multor mirosuri și arome. Aroma este o caracteristică a produselor alimentare percepută prin combinația dintre miros și gust. Pipăitul cu ajutorul degetelor ne permite să apreciem proprietățile tactile. În cazul alimentelor, acestea pot avea aspect fibros, neted, aspru, uscat, umed, uleios, unsuros etc.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie Prin văz sunt identificate culoarea, mărimea, forma, aspectul exterior, luciul etc. Culoarea și aspectul exterior conferă estetica produselor alimentare care determină, în mare măsură, acceptarea sau respingerea acestora. Auzul este simțul care percepe sunetele și zgomotele produse la ruperea unor produse alimentare sau la masticație. De asemenea, zgomotul produs la destuparea ambalajelor băuturilor carbogazoase sau a unor conserve fermentate (compoturi, sucuri, conserve de legume etc.) este apreciat tot auditiv. În continuare, sunt date proprietățile organoleptice ale unor alimente și produse alimentare folosite des în alimentație. Laptele pentru consum este un lichid omogen, de culoare albă, cu nuanțe gălbui (fig. 1a); gustul este dulceag și mirosul puțin pronunțat. Pastele făinoase au suprafața netedă, cu aspect sticlos (fig. 1b); culoarea este alb-gălbui, nu au miros și nici gust. Ciocolata are aspect lucios, este netedă și fără pete (fig. 1c); mirosul și gustul sunt plăcute, cu aromă caracteristică. Carnea are culoare roșie; la pipăit este netedă și elastică; mirosul și gustul sunt determinate de specia, sexul și vârsta animalului. Pentru a le păstra calitatea, majoritatea produselor alimentare sunt comercializate în stare ambalată. Ambalajele au rol de protecție mecanică în timpul transportului și al depozitării produselor, împotriva unor insecte sau rozătoare, precum și rol de protecție chimică. Lipsa unei protecții chimice și a protejării împotriva microorganismelor conduce la alterarea alimentelor, cu influență negativă asupra sănătății consumatorilor. De aceea, ambalajele folosite la protecția alimentelor ușor perisabile (lapte, sucuri de legume și fructe, carne etc.) trebuie să asigure condiții bune de păstrare și să evite pătrunderea microorganismelor, să fie etanșe (fig. 2a). Pe eticheta fiecărui produs sunt înscrise elemente de identificare a produsului, elemente de informare și elemente grafice, de publicitate. Elementele de identificare și de informare sunt: denumirea produsului, numele și adresa producătorului, cantitatea netă, lista ingredientelor, data de expirare (a se consuma de preferință înainte de.../ până la...), condiții de depozitare și de folosire (dacă este necesar), valoarea energetică și valoarea nutritivă, codul de bare. Valoarea nutritivă și valoarea energetică înscrise pe eticheta ambalajului (fig. 2b) oferă informații asupra calității produsului. Valoarea nutritivă se apreciază prin conținutul de substanțe nutritive, numite și nutrienți (proteine, glucide, lipide, vitamine, substanțe minerale), exprimată în grame, corespunzător consumului a 100 g de produs alimentar. Valoarea energetică este dată de cantitatea de energie, exprimată în kilocalorii (kcal), pe care o degajă în organism substanțele nutritive existente și consumate din produs.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

c Fig. 1. Aprecierea vizuală a proprietăților alimentelor

a Informații nutriționale Valoare energetică Grăsime totală din care acizi grași saturați Glucide din care zaharuri

FFibre alimentare PProteine SSare

100 g 1547 kJ 365 kcal 1,4 g 0,2 g 76,1 g 1,5 g 1,8 g 11 g 0,03 g

Fig. 2. a – ambalaje etanşe; b – informații pe eticheta ambalajului

Aflăm mai mult x Codul de bare imprimat pe ambalajul produselor este format dintr-un număr de linii paralele verticale, sub care se află cifre care semnifică: țara de origine a produsului, firma producătoare, numele produsului, numărul de control al codului.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Fig. 3. Alimente bogate în substanțe nutritive

Aflăm mai mult x Caloria (simbol cal) este unitatea de măsură pentru energia furnizată organismului de o substanță; kilocaloria (simbol kcal) este multiplu al caloriei: 1 kcal = 1000 cal. Tabelul 1 Aliment Proteine 0,4 Mere 1 Cireșe 2 Cartofi Tomate 1 Carne 20 de porc Carne 20 de găină

Lipide – – 0,2 0,2 20

Glucide 12 15 30 3 –

–

Tabelul 2 Vârstă (ani)

Necesar mediu (Nm) Kcal/kg corp/zi

2–4

100–160

4–10

75–120

10–12

45–80

12–18

35–70

18–50

25–60

50–65

22–50

Peste 65

15–25

Protejează mediul și propria persoană Citește data expirării produsului înscrisă pe ambalaj și achiziționează numai produse neexpirate!

Proteinele au rol plastic și se găsesc în alimente de origine animală, fasole, mazăre etc.; glucidele (zaharurile) au rol energetic și sunt conținute în legume, fructe, cartofi etc.; lipidele (grăsimile) au cel mai mare rol energetic și se găsesc în alimente precum uleiurile (de floarea-soarelui, de soia etc.), untură, smântână etc.; substanțele minerale și vitaminele au roluri precise și fac ca alimentele să fie digerate mai repede. Substanțele nutritive din componența produselor alimentare (fig. 3) care furnizează energie alimentelor sunt lipidele, proteinele și glucidele: x 1 gram de lipide furnizează 9,3 kilocalorii; x 1 gram de proteine furnizează 4,1 kilocalorii; x 1 gram de glucide furnizează 4,1 kilocalorii. Valoarea estetică este dată de aspectul produsului alimentar, cu referire la formă, culoare, structură, mod de decorare etc. și de estetica ambalajului, care este asigurată prin grafică și culori adecvate, formă și ușurința de deschidere/închidere, posibilitatea de refolosire etc. Cele două elemente de calitate (valoarea nutritivă și valoarea energetică) pot fi calculate și pe baza datelor existente în tabele (ca în modelul dat). În tabelul 1 sunt date valorile medii ale substanțelor nutritive existente în unele alimente, exprimate în g/100 g aliment, iar în tabelul 2 necesarul zilnic de calorii în funcție de vârstă și masa corpului. Model Calculăm valoarea nutritivă (VN) a unei cantități de 100 de grame de carne de găină pe baza datelor din tabelul 1, astfel: VN = 20 g (proteine) + 8 g (lipide) = 28 g Calculăm valoarea energetică (VE) a aceluiași aliment astfel: VE = 20 × 4,1 kcal (proteine) + 8 × 9,3 kcal (lipide) = 156,4 kcal Calculăm necesarul caloric (Nc) al unei persoane cu vârsta de 30 de ani, cu greutatea (M) de 55 kg, folosind valoarea necesarului mediu (Nm) din tabelul 2: Nc = Nm × M = 50 × 55 = 2750 kcal/zi

De reținut! x Calitatea produselor alimentare este determinată de proprietățile organoleptice, valoarea nutritivă, energetică și estetică a lor.

Aplicații practice Activități în perechi 1. Analizați cu ajutorul simțurilor diferite alimente (măr, roșie, unt etc.) și completați pe caiet proprietățile lor organoleptice, asemănător modelelor date în lecție pentru: lapte, paste făinoase, carne etc. 2. Calculați, pe caiet, valoarea nutritivă și valoarea energetică pentru produsul cu eticheta din fig. 2b, utilizând modelul dat în lecție.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Activitate individuală INVESTIGAȚIE x CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE CONSUMATE Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x realizarea unui produs pe baza informațiilor rezultate din măsurători și calcule; x identificarea și utilizarea informațiilor și relațiilor matematice pentru realizarea unui produs; x utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare pentru documentare și comunicare. Timp de lucru: două zile Indicații: Înainte de a începe activitatea, citește cu atenție ce ai de făcut. Activitatea se desfășoară acasă, în trei etape: dimineața, la prânz, seara. Planul investigației: x stabilește o zi liberă, când nu ai activitate școlară; x transcrie pe o fișă tabelul următor; x caută informații (pe etichete, internet etc.), privind valoarea energetică, pentru produsele alimentare pe care îți propui să le consumi în ziua respectivă; x cântărește alimentele pe care ți le propui și apoi le consumi; x calculează și notează, pe fișa investigației, valoarea energetică a produselor consumate; x calculează necesarul caloric al organismului tău, folosind tabelul 2 din lecție și compară-l cu valoarea energetică totală a alimentelor consumate; x propune soluții pentru a te încadra între limitele recomandate; x prezintă în scris rezultatul investigației, într-o formă de redactare aleasă. Aliment Denumire

Cantitate (g)

1 …… 2 măr … Total

Valoare energetică (kcal) Mic dejun Prânz Cină

625

1100

500

Evaluarea investigației se face pe baza unei fișe de evaluare (ca în modelul următor).

FIȘĂ DE EVALUARE Sarcina de lucru

Punctaj

Maxim Acordat x stabilirea unei zile libere, când se poate realiza investigația 5 x transcrierea pe fișă a tabelului necesar consemnării informațiilor 5 x stabilirea alimentelor propuse pentru consum la fiecare masă 5 x cântărirea alimentelor propuse pentru consum la fiecare masă 10 x calcularea și notarea valorilor energetice aferente alimentelor consumate la fiecare masă 20 x c alcularea necesarului caloric (folosind tabelul 2 din lecție și modelul dat) și compara20 rea cu valoarea energetică totală a alimentelor consumate x prezentarea de soluții pentru încadrarea în limitele recomandate 20 x prezentarea în scris a rezultatului investigației, într-o formă de redactare aleasă 15 Analizați la ora de Educație tehnologică și aplicații practice rezultatele investigației și soluțiile propuse.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 $F éUJN x 0BNFOJJ QPU TFSWJ QSPEVTF BMJNFOUBSF BDBTâ MB DPGFUâSJF MB SFTUBVSBOU FUD x -B DPGFUâSJF TBV Ö SFTUBVSBOU QPU GJ TFSWJUF QSPEVTF DBSF TVOU QSFQBSBUF ÖUS VO TQBèJV TFQBSBU EJO JOUFSJPSVM VOJUâèJJ SFTQFDUJWF $F WPN BGMB x $BSF TVOU UJQVSJMF EF VOJUâèJ EF BMJNFOUBèJF ëJ DF BDUJWJUâèJ EFTGâëPBSâ FMF x $VN TF BQSFDJB[â DBMJUBUFB TFSWJDJJMPS EJO BMJNFOUBèJF x %SFQUVSJMF QF DBSF MF BV DPOTVNBUPSJJ ëJ DVN QPU GJ FJ QSPUFKBèJ $F WPN SFVéJ x 4â EFGJOJN BMJNFOUBèJB QVCMJDâ x 4â EFTDSJFN BDUJWJUâèJMF EJOUS P VOJUBUF EF BMJNFOUBèJF x 4â QSFDJ[âN Ö DF DPOTUâ DBMJUBUFB TFSWJDJJMPS EJO BMJNFOUBèJF x 4â QSFDJ[âN ESFQUVSJMF DPOTVNBUPSJMPS QSFWâ[VUF EF MFHF x 4â ÖUPDNJN P TFTJ[BSF DâUSF " / 1 $

Ce asemănări și deosebiri sunt între serviciile de alimentație oferite în imaginile de mai jos?

CALITATEA SERVICIILOR DIN ALIMENTAŢIE. PROTECŢIA CONSUMATORULUI Observăm și discutăm

¾ Care este locul unde sunt servite produse alimentare în imaginile a, b și c? Numiți și alte locații unde se servesc produse alimentare. ¾ Ce alte activități se desfășoară în aceste unități economice?

¾ Ce calități identificați pentru serviciile oferite de persoana din imaginea d? ¾ Care sunt drepturile cumpărătorilor sugerate de imaginile e și f?

Citim și descoperim a

Alimentația publică este activitatea economică prin care se produc preparate culinare și se servesc consumatorilor. Unitățile economice în care se oferă servicii de alimentație sunt: restaurantele (clasice, cu autoservire, cu servire rapidă, de tip fast-food), cofetăriile, patiseriile, bufetele, barurile, pizzeriile, unitățile de catering etc. Serviciile din alimentație reprezintă ansamblul de activități prin care sunt satisfăcute nevoile consumatorilor (de hrană, de petrecere a timpului liber), cu ocazia servirii mesei în afara domiciliului personal.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie Serviciile din alimentație cuprind: x activități de realizare a preparatelor culinare și de cofetărie-patiserie; x activități de vânzarea către consumatori a preparatelor obținute; x activități de servire a produselor către consumatori. Aprecierea activității desfășurate în unitățile de alimentație are în vedere calitatea preparatelor culinare obținute și calitatea servirii acestora. Calitatea preparatelor culinare este determinată de: valoarea organoleptică și temperatura la care sunt servite, valoarea nutritivă și energetică, valoarea estetică (fig. 5), determinată de modul de prezentare a preparatelor și de decorurile folosite. Calitatea serviciilor din alimentație (ale unei cofetării sau ale unui restaurant) se apreciază prin: ambianța localului, atitudinea personalului, atmosfera existentă, punctualitatea și promptitudinea servirii, atenția acordată clientului, reacția la reclamații. Protecția consumatorilor reprezintă ansamblul de activități care au ca scop protejarea consumatorilor față de anumite pericole ce pot afecta sănătatea, siguranța sau bunăstarea acestora. Pornind de la drepturile consumatorilor stabilite în anul 1985 de Organizația Națiunilor Unite (O.N.U.), în țara noastră a fost adoptată Legea pentru protecția consumatorilor, care prevede următoarele drepturi ale consumatorilor: x dreptul de a fi protejați în cazul achiziționării unui produs sau serviciu care le-ar putea afecta sănătatea, viața sau siguranța; x dreptul de a fi informați corect și complet despre caracteristicile produsului sau serviciului înainte de achiziționarea sa; x dreptul de a avea acces la piețe pentru a putea alege produse și servicii de calitate; x dreptul de a fi despăgubiți dacă sunt nemulțumiți de calitatea produsului (fig. 6) sau a serviciului achiziționat; x dreptul de a se organiza în asociații pentru protecția consumatorilor, în scopul apărării intereselor lor. Atunci când o persoană este nemulțumită de calitatea produsului sau a serviciului achiziționat (cumpărat) poate face o sesizare, adică o cerere, formulată în scris, pe care o trimite prin poștă, prin poșta electronică, sau o depune personal, adresată Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.). A.N.P.C. (fig. 7) este o instituție în subordinea guvernului, care coordonează activitatea în domeniul protecției consumatorilor, în scopul prevenirii și combaterii acelor practici comerciale care afectează negativ siguranța, sănătatea și viața oamenilor. În subordinea A.N.P.C. sunt 42 de Comisariate Județene pentru Protecția Consumatorilor (inclusiv al Municipiului București).

http:// anpc.ro/ Fig. 7. Site-ul A.N.P.C.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

c Fig. 5. Estetica preparatelor culinare

Aflăm mai mult x 15 martie este Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor. x Declarația Drepturilor Omului adoptată de O.N.U. în anul 1948 prevede: „Orice persoană are dreptul la viață, la libertate, la securitatea persoanei sale. Orice persoană are dreptul la un nivel de trai îndestulător pentru a-și asigura sănătatea și bunăstarea sa și a familiei sale... ” Telefonul consumatorilor este 0219551.

Fig. 6. Drepturile consumatorilor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

De reținut! x Serviciile din alimentație au scopul de a satisface nevoile consumatorilor privind nutriția (hrana) și petrecerea timpului liber. x Drepturile consumatorilor adoptate prin lege sunt: dreptul de a fi protejați, dreptul de a fi informați, dreptul de a avea acces la piețe, dreptul de a fi despăgubiți, dreptul de a se organiza în asociații pentru protecția lor. x Nemulțumirea față de calitatea unui produs sau serviciu achiziționat poate fi sesizată la autorități cu competențe în acest domeniu.

Aplicații practice Activități în perechi 1. Redactați o sesizare către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor prin care să sesizați aspecte referitoare la calitatea unui produs care v-a nemulțumit, prin completarea modelului următor. Atașați sesizarea în portofoliul personal. Către, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor Comisariatul Județean… pentru Protecția Consumatorilor Numele și prenumele ........................................................................................................................................................................................................... Adresa ......................................................................................................................................................................................................................................... E-mail .............................. telefon ........................ Denumirea unității economice care a comercializat produsul .......................................................................................................................... Adresa unității economice .................................................................................................................................................................................................. Produsul achiziționat (denumire, elemente de identificare) ............................................................................................................................... Aspecte reclamate privind calitatea produsului ...................................................................................................................................................... Data achiziționării ................................................................................................................................................................................................................ Pretențiile reclamantului (înlocuire, reparare, returnare etc.).............................................................................................................................. Documente anexate privind achiziția (factură, bon fiscal etc.) și probe privind aspectele reclamate ............................................. ........................................................................................................................................................................................................................................................ Data ………………………………………………….. Semnătura …………………………………………..

2. Pentru următoarele situații privind cumpărarea unor produse, precizați dreptul consumatorilor care a fost încălcat. a. Maria a cumpărat un pachet de biscuiți și acasă a constatat că pe ambalaj nu erau trecute ingredientele produsului. b. Mama a venit de la cumpărături și a servit copiilor la cină pește din conserva achiziționată. Atunci a observat că termenul de valabilitate înscris pe conservă era expirat. c. Anca a cumpărat 2 kg de roșii de la piață și a venit acasă bucuroasă căci le alesese ea de pe tarabă; când le-a spălat, a observat că două roșii, pe care le pusese vânzătoarea, pentru completare, erau stricate. d. Alexandru și-a cumpărat doi covrigi calzi; a luat punga de la vânzătoare și a plecat. Când a vrut să-i mănânce a constatat că unul era ars; s-a întors la patiserie, dar vânzătoarea, în ciuda insistențelor, a refuzat să i-l schimbe.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

VALORIFICAREA ȘI PROMOVAREA PRODUCŢIEI VEGETALE, ANIMALIERE ȘI A PRODUSELOR ALIMENTARE Observăm și discutăm

¾ Care produse sunt de origine vegetală în imaginile a și b? ¾ Din ce se pot obține țesăturile din imaginea c?

¾ Unde sunt expuse produsele din imaginile d și e? ¾ Ce modalități de vânzare a produselor cunoașteți? Activitatea din imaginea f are acest scop? Unde credeți că are ea loc?

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 $F éUJN x -FHVNFMF ëJ GSVDUFMF TVOU BMJNFOUF EF PSJHJOF WFHFUBMâ x -BQUFMF DBSOFB PVâMF NJFSFB TVOU BMJNFOUF EF PSJHJOF BOJNBMâ $F WPN BGMB x 4VC DF GPSNF TF WBMPSJGJDâ QSPEVDèJB WFHFUBMâ ëJ QSPEVDèJB BOJNBMJFSâ x $BSF FTUF TDPQVM QSPNPWâSJJ QSPEVDèJFJ WFHFUBMF BOJNBMJFSF ëJ B QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF ëJ DVN TF SFBMJ[FB[â FB $F WPN SFVéJ x 4â DMBTJGJDâN QSPEVDèJB WFHFUBMâ ëJ QSPEVDèJB BOJNBMJFSâ EVQâ BOVNJUF DSJUFSJJ x 4â JEFOUJGJDâN NPEBMJUâèJMF EF WBMPSJGJDBSF B QSPEVDèJFJ WFHFUBMF ëJ BOJNBMJFSF x 4â JEFOUJGJDâN NPEBMJUâèJMF EF QSPNPWBSF B QSPEVDèJFJ WFHFUBMF BOJNBMJFSF ëJ B QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF

Ce asemănări și deosebiri sunt între produsele alimentare din imaginile următoare privind proveniența și valorificarea?

Citim și descoperim Agricultura îndeplinește două funcții importante: furnizarea de produse agroalimentare pentru consumul populației și furnizarea de materii prime agricole pentru industrii prelucrătoare. Producția obținută în ramurile principale ale agriculturii este apreciată ca producție vegetală și producție animalieră. Producția vegetală se obține de la legume, fructe, cereale și plante tehnice; de la aceste culturi se obțin produse principale (legume, fructe, semințe etc.) și produse secundare (paie, vrejuri etc.).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

c Fig. 8. Valorificarea producției animaliere

Miere dulce, naturală , din stupina mea de vară. Albinuța

Logo

Catalog produse alimentare

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie Producția vegetală se valorifică sub formă de: x alimente pentru hrana oamenilor (legume și fructe), în stare proaspătă; x hrană pentru animale (boabe de cereale, paie, coceni, cartofi, sfeclă etc.); x materie primă pentru industria alimentară (pentru obținerea de semipreparate, conserve de legume, compoturi, gemuri, dulceață, sucuri); x materie primă pentru industria textilă (in, cânepă, bumbac), de medicamente, de produse cosmetice etc. Producția animalieră se obține, în cea mai mare parte, de la animalele domestice, dar și de la unele animale sălbatice. Produsele valorificate de la animalele domestice sunt: x produse alimentare: lapte, ouă, miere – fig. 8a, carne, grăsime etc. care se folosesc în stare prelucrată la prepararea unor produse; x produse nealimentare: lână, păr, ceară, oase, piei, pene etc. care se utilizează la obținerea de țesături, confecții (fig. 8b), încălțăminte și produse de marochinărie (fig. 8c). Scopul principal al valorificării produselor obținute este de a fi vândute (comercializate); în acest scop este necesară promovarea lor. Promovarea reprezintă totalitatea acțiunilor și a mijloacelor de informare prin care sunt atrași posibili cumpărători, pentru a le satisface nevoile și dorințele, prin vânzarea produselor de către un agent economic sau o firmă producătoare. Promovarea se poate realiza prin canale online și canale offline. Promovarea producției vegetale, animaliere și a produselor alimentare se poate face prin: x expunere în piețe și supermarketuri; x publicitate în presă (ziare, radio, televiziune), pliante, panouri publicitare (fig. 9a) etc., pe internet (prin pagina de web-site proprie) etc.; x participarea la târguri și expoziții de profil (a fermelor producătoare de legume și fructe, a celor care cresc animale, a serelor de flori etc.), oferirea de broșuri, pliante, prospecte, cataloage (fig. 9b) etc. Pentru creșterea vânzărilor, promovarea se poate realiza și prin degustări de produse alimentare, reduceri de prețuri etc.

De reținut! b Fig. 9. Promovarea producției și produselor

Aflăm mai mult Reclama este un mijloc de promovare a unui produs, a unei mărci sau a firmei producătoare.

x Producția vegetală se valorifică sub formă de alimente, hrană pentru animale, materie primă pentru industria alimentară, textilă etc. x Producția animalieră furnizează produse alimentare și produse nealimentare. x Promovarea producției vegetale, animaliere și a produselor alimentare are ca scop prezentarea lor publicului pentru a le facilita vânzarea. Activitate individuală Realizează un pliant cu o reclamă pentru promovarea unui produs alimentar; completeaz-o cu un desen sugestiv.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

PRODUCŢIA ȘI ETICHETAREA PRODUSELOR ECOLOGICE ȘI ROLUL ACESTORA ÎN ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4 $F éUJN x .BKPSJUBUFB QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF TF DPNFSDJBMJ[FB[â ¨O TUBSF BNCBMBUâ x 1F BNCBMBKFMF QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF TVOU ¨OTDSJTF FMFNFOUF EF JEFOUJGJDBSF ëJ EF JOGPSNBSF

Brânză Telemea

$F WPN BGMB x $BSBDUFSJTUJDJMF QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF FDPMPHJDF x $POèJOVUVM FUJDIFUFMPS QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF FDPMPHJDF x 3PMVM QSPEVDèJFJ FDPMPHJDF ¨O BTJHVSBSFB TâOâUâèJJ PBNFOJMPS

¾ Ce credeți că este un produs ecologic? Care dintre etichetele din imaginile a, b și c identificați că aparțin unui produs ecologic? ¾ Ce scop credeți că au substanțele introduse ca ingrediente și notate cu litera E însoțit de un număr, pe etichetele unor produse?

$F WPN SFVéJ x 4â JOUFSQSFUâN JOGPSNBèJJMF EF QF FUJDIFUFMF QSPEVTFMPS FDPMPHJDF x 4â DPNQBSâN DBMJUBUFB QSPEVTFMPS FDPMPHJDF DV DFB B QSPEVTFMPS PCèJOVUF DPOWFOèJPOBM x 4â QSFDJ[âN SPMVM QSPEVTFMPS FDPMPHJDF ¨O BTJHVSBSFB TâOâUâèJJ PBNFOJMPS x 4â FYFDVUâN VO BNCBMBK QF CB[B GJäFJ UFIOPMPHJDF EBUF

Observăm și discutăm

UNT DE ARAHIDE PRĂJITE ECOLOGIC

e 300 g

Citim și descoperim Hrana oamenilor este formată din alimente de origine vegetală, animală și minerală, pe care le consumă în stare neprelucrată sau prelucrată. Producția agricolă se poate obține atât în sistem convențional, cât și în sistem ecologic. Termenul de „agricultură ecologică" este termenul atribuit de Uniunea Europeană (U.E.) țării noastre și este similar cu termenii „agricultură organică" sau „agricultură biologică" utilizați în alte state membre. Agricultura ecologică are la bază următoarele principii: x interzicerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor sintetice; x utilizarea îngrășămintelor naturale; x rotația culturilor; x hrănirea animalelor cu furaje organice (naturale); x creșterea animalelor în aer liber; x utilizarea medicamentelor pentru animale în limite foarte stricte. Prin respectarea acestor principii, se obțin produse ecologice care au anumite caracteristici, după cum urmează. x Legumele și fructele: au gustul și aroma autentice; conținuturile de substanțe nutritive sunt mai mari; provin din soluri netratate chimic; mediul înconjurător este nepoluat etc.

Preferați să consumați miere luată din piață (fig. a) sau de la magazin (fig. b)? Justificați răspunsul.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

b Fig. 10. Sigle specifice produselor ecologice

Protejează mediul și propria persoană x Utilizarea eficientă a resurselor și adoptarea tehnologiilor și proceselor curate și ecologice. x Reducerea sau eliminarea cantității de produse chimice, inclusiv farmaceutice, care pot prezenta pericole pentru sănătatea oamenilor, a animalelor sau a mediului. (Obiective din Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030)

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie x Carnea, ouăle și produsele lactate: provin de la animale cu o stare bună de sănătate, la care riscurile de îmbolnăvire sunt reduse; în ferma din care provin se respectă normele de igienă și hrănire prescrise. La obținerea produselor ecologice prin prelucrare nu se folosesc aditivi, arome sau alte substanțe chimice sintetice. Tot mai mulți oameni își doresc să consume alimente sănătoase și ecologice; pentru a le ușura alegerea, ambalajele acestor produse sunt prevăzute cu etichete care au și informații specifice. Pe lângă elementele de identificare și de informare înscrise pe etichetele tuturor produselor, etichetele produselor ecologice mai cuprind: x sigla Uniunii Europene pentru produse ecologice (fig. 10a), numită și siglă comunitară; x sigla națională ,,ae” (fig. 10b) este specifică produselor ecologice românești. Împreună cu sigla comunitară, cele două etichete sunt folosite pentru a-i ajuta pe consumatori să identifice produsele obținute prin agricultură ecologică. Prin conținutul ridicat de substanțe nutritive, proprietățile lor organoleptice, conținutul scăzut de sare, de zahăr, de unele grăsimi, produsele ecologice prezintă siguranță alimentară ridicată. De aceea, acestea au un efect pozitiv asupra sănătății oamenilor prin întărirea imunității, reducerea riscului de a produce unele alergii sau boli grave, furnizarea de energie organismului etc. Pe multe dintre etichetele produselor care nu sunt ecologice sunt precizați aditivii alimentari prezenți, notați cu litera E urmată de un număr; aceștia sunt substanțe folosite la prepararea produselor alimentare cu scopul de a le îmbunătăți unele caracteristici (gust, aspect, aromă), pentru a le prelungi termenul de valabilitate sau a putea fi aplicate anumite procese tehnologice. De aceea este important să consultăm atent eticheta și să evităm produsele care au aditivi sau care nu corespund ideilor noastre referitoare la alimentația sănătoasă.

ELEMENETE DE DESEN GEOMETRIC APLICATE LA REALIZAREA AMBALAJELOR PRODUSELOR ALIMENTARE Citim și descoperim

Fig. 11. Ambalajul și desfășurata acestuia

Proiectarea și executarea ambalajelor produselor alimentare se bazează, în cele mai multe cazuri, pe utilizarea de elemente și figuri geometrice, urmărind realizarea unui design cât mai atractiv. În realizarea ambalajelor se pornește de la forma și dimensiunea produsului. Majoritatea ambalajelor au forma unor corpuri geometrice cunoscute. Calculul necesarului de material se face pornind de la desfășurarea corpului geometric care reprezintă ambalajul (fig. 11), prin aplicarea formulelor specifice matematicii.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

De reținut! x Produsele ecologice provin din agricultura ecologică în care nu se folosesc pesticide și îngrășăminte sintetice, ci numai îngrășăminte naturale. Animalele sunt crescute în aer liber, sunt hrănite cu furaje naturale și fără antibiotice. x Pe etichetele produselor ecologice sunt trecute suplimentar sigla europeană ecologică și sigla națională corespunzătoare acestor produse.

Aplicații practice Activitate individuală

PROIECT x AMBALAJ PENTRU UN PRODUS ALIMENTAR Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x executarea unui produs pe baza fișei tehnologice date, selectând maa terialele și utilizând corect instrumentele de desenat; x identificarea și utilizarea informațiilor și a relațiilor matematice într-un context dat; x analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite; x manifestarea abilității de a lucra individual sau în echipă pentru realizarea produsului. Timp de lucru: două ore.

FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

D1 2

D4 5

100

Denumirea produsului: Ambalaj pentru un produs alimentar Imaginea (schița) produsului: fig. a Materiale și instrumente necesare: o coală de carton format A4 (de dimensiuni 210 mm u 297 mm), instrumente de desenat, creion, lipici, foarfecă. Operații tehnologice: x se măsoară laturile produsului și se stabilesc dimensiunile 50 ambalajului (lungimea L = 100 mm, lățimea l = 70 mm 50 70 70 50 și înălțimea h = 50 mm); x se desenează desfășurata ambalajului; (fig. b); x se notează suprafețele pătrate cu 1, 2 ... 6 și cele dreptunghiulare cu D1 ... D4 (fig. b); x se taie cu foarfeca de-a lungul liniilor trasate b cu linie continuă; x cu ajutorul riglei, se îndoaie foaia spre interior, de-a lungul tuturor dreptelor trasate cu linii întrerupte; x se pune lipici pe spatele suprafețelor pătrate și se lipesc în ordinea următoare: 1 în interiorul lui D1; 6 în interiorul lui D4; 3 în interiorul lui D2; 4 în interiorul lui D3; 2 în interiorul lui D1; 5 în interiorul lui D4; x se așază produsul în cutie și se închide cutia. Controlul tehnic de calitate: se verifică dimensiunile și calitatea produsului.

Ambalajul realizat se prezintă în fața colegilor; se oferă unei persoane dragi cu câteva bucăți de produse alimentare (bomboane, ciocolată, biscuiți etc.).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

Activitate în echipe

STUDIU DE CAZ x OBȚINEREA PRODUSELOR PRIN AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ/CONVENȚIONALĂ Formați din colectivul de elevi al clase două echipe: prima echipă face o vizită la o fermă de creștere ecologică a animalelor, iar a doua echipă face o vizită la o fermă de creștere convențională a animalelor. Desfășurarea activității: x vizitarea fermei pentru a identifica: specia sau speciile de animale, adăposturi, mod de îngrijire; x solicitarea de informații de la persoanele care lucrează în fermă privind: hrana pe care o dau animalelor, modul cum au fost obținute nutrețurile, substanțele care au fost aplicate la lucrările de îngrijire a culturilor de nutrețuri, starea de sănătate a animalelor și dacă au fost aplicate tratamente acestora, norme de igienă, de sănătate și securitate în muncă aplicate, calitatea produselor obținute și modul lor de valorificare, meseriile oamenilor care lucrează în fermă; x notarea informațiilor pe o fișă; x prezentarea rezultatelor activității fiecărei echipe, de către un membru al acesteia, la următoarea oră de Educație tehnologică și aplicații practice și desfășurarea unei dezbateri privind obținerea produselor prin agricultură ecologică și convențională cu argumentarea necesității aplicării normelor de igienă, a măsurilor de securitate și sănătate în muncă, a păstrării calității mediului și a sănătății oamenilor.

Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentaţie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

RECAPITULARE TEMA: CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI A SERVICIILOR DIN ALIMENTAŢIE Activități în perechi 1. La piață sunt expuse spre vânzare multe alimente și produse alimentare, de regulă neambalate, care se vând la bucată sau cântărite. Precizați prin ce tip de senzații se pot aprecia următoarele caracteristici ale produselor alimentare: gust amar, aromă, mărime, netezime a suprafeței. 2. Analizați etichetele produselor următoare. a. Precizați elementele de identificare și de informare înscrise. b. Care este diferența dintre cele două produse? Pe care l-ați alege să-l consumați? Justificați.

Miere ecologic[

MIERE

9DORUL QXWUL‫܊‬LRQDOH OD J 9DORDUH HQHUJHWLFă NFDO &ROHVWHURO J *UăVLPL J

poliflora

&RQ‫܊‬LQXW OD J *OXFLGH J 3URWHLQH J 6XEVWDQ‫܊‬H PLQHUDOH J 9LWDPLQH % & .

&DQWLWDWHD QHWă J

9DORUL QXWUL‫܊‬LRQDOH OD J 9DORDUH HQHUJHWLFă NFDO &ROHVWHURO J *UăVLPL J

3URGXFăWRU 6WXSLQD 5HJLQD $OELQXрD %X]ăX 0DVD QHWă J

&RQ‫܊‬LQXW OD J *OXFLGH J 3URWHLQH J 6XEVWDQ‫܊‬H PLQHUDOH J 9LWDPLQH % & .

Stupina Flori de tei Novaci

Activitate în echipe Aplicați metoda R.A.I. (Răspunde – Aruncă – Interoghează). Activitatea se desfășoară prin aruncarea unei mingii mici și ușoare de la un elev la altul, aplicând regulile de mai jos. Regulile jocului

Exemple de întrebări

x elevul care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare, din tema dată, celui care o prinde; x elevul care prinde mingea răspunde la întrebare și apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare; x cel care întreabă trebuie să cunoască și răspunsul întrebării adresate; x elevul care nu cunoaște răspunsul iese din joc, iar răspunsul este dat de cel care a pus întrebarea, care are deci ocazia de a mai pune o întrebare; x dacă elevul care adresează întrebarea este descoperit că nu cunoaște răspunsul la propria întrebare, este scos din joc; x eliminarea treptată a celor care nu cunosc răspunsul la o întrebare (proprie sau adresată de un coleg) duce la rămânerea în joc a celor mai bine pregătiți.

x Ce este calitatea produselor? x Ce sunt proprietățile organoleptice și cum se apreciază ele? x Ce rol au ambalajele? x Care sunt informațiile înscrise pe etichetele produselor alimentare? x Ce informații suplimentare apar în cazul produselor ecologice? x Cum se apreciază valoarea nutritivă și energetică a produselor alimentare? x Care sunt unitățile de alimentație publică? x În ce constă calitatea serviciilor din alimentație? x Ce drepturi au consumatorii din țara noastră? x Ce semnifică A.N.P.C.?

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4

Calitatea produselor alimentare și serviciilor din alimentație

Subiectul I

24 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 × 4 p. = 12 puncte) 1. Prin senzații olfactive se deosebesc: a. culorile; b. gusturile; c. mirosurile; d. zgomotele. 2. Valoarea energetică a unui produs alimentar se exprimă în: a. kcal; b. kg; c. km; d. kW. 3. Compoturile sunt produse obținute prin valorificarea producției vegetale sub formă de: a. alimente folosite în stare proaspătă; b. hrană pentru animale; c. materie primă pentru industria alimentară; d. materie primă pentru industria textilă. B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (3 × 4 p. = 12 puncte) A F 1. Ambalajele alimentelor perisabile trebuie să fie etanșe. A F 2. Calitatea serviciilor din alimentație se apreciază prin valoarea estetică a preparatelor. A F 3. Pe etichetele produselor alimentare ecologice românești este aplicată sigla „ae”.

Subiectul al II-lea

30 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. (2 × 5 p. = 10 puncte) 1. Expunerea în piețe este o modalitate de … a produselor alimentare. 2. Consumatorii au dreptul de a fi … în cazul achiziționării unui produs care le-ar putea dăuna sănătății. B. Produsele alimentare ecologice sunt căutate de un număr tot mai mare de consumatori. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Care sunt efectele pozitive ale acestor produse asupra sănătății oamenilor? Precizează două efecte. (2 × 5 p. = 10 puncte) 2. Ce caracteristici/însușiri ale produselor ecologice te determină să le consumi? Menționează două dintre ele. (2 × 5 p. = 10 puncte)

Subiectul al III-lea Un copil consumă la cină 25 g de cașcaval, 100 g de friptură, 200 g de roșii, 100 g de pâine, 50 g de banană. Necesarul caloric pentru o zi al copilului este de 2400 kcal, iar cina reprezintă 1 din necesarul zilnic de calorii. În ta5 belul alăturat sunt date valorile energetice (VE) ale unor alimente cunoscute. 1. Care este necesarul energetic al cinei? (4 puncte) 2. Care este valoarea energetică a fiecărui aliment consumat la cină? (5 × 4 p. = 20 de puncte) 3. Câte calorii a consumat copilul la cină? (4 puncte) 4. Compară necesarul caloric recomandat cu valoarea energetică a alimentelor consumate la cină și precizează două posibilități de încadrare în valoarea recomandată. (8 puncte)

36 de puncte Aliment (100g) Brânză Cașcaval Lapte de vacă Pâine Unt Carne Măr Banană Roșii

VE (kcal) 300 280 75 230 740 230 50 90 20

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

TEHNOLOGII DE PREPARARE A HRANEI

Bucătăria și dotarea acesteia. Factori de confort în bucătărie Prepararea hranei. Conservarea alimentelor. Norme de igienă în prepararea hranei și norme specifice

de securitate și sănătate în muncă Factori de mediu care influențează transportul, depozitarea și prelucrarea produselor alimentare Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor Alcătuirea meniurilor. Criterii de întocmire a meniurilor. Alimentația echilibrată Obiceiuri alimentare ale elevilor Elemente de desen geometric aplicate la aranjarea și decorarea mesei. Servirea mesei. Activități, meserii și ocupații din domeniul preparării și servirii alimentelor Competențe specifice: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

BUCĂTĂRIA ȘI DOTAREA ACESTEIA

Ce éUJN x "MJNFOUFMF TF DPOTVNâ ¨O TUBSF QSPBTQâUâ TBV QSFMVDSBUâ x 1FOUSV B MF TFSWJ MB NBTâ BMJNFOUFMF TVOU QSFQBSBUF ¨O CVDâUâSJF x ÖO CVDâUâSJF USFCVJF Tâ QâTUSâN DVSâèFOJF

Observăm și discutăm

$F WPN BGMB x $V DF FTUF EPUBUâ CVDâUâSJB x ÖO DF DPOTUâ BNFOBKBSFB CVDâUâSJFJ x 'BDUPSJJ DBSF BTJHVSâ DPOGPSUVM ¨O CVDâUâSJF $F WPN SFVéJ x 4â JEFOUJGJDâN VTUFOTJMFMF WBTFMF EJTQP[JUJWFMF ëJ BQBSBUFMF EJO EPUBSFB CVDâUâSJFJ x 4â QSFDJ[âN GBDUPSJJ EF DPOGPSU EJO CVDâUâSJF ëJ NPEVM DVN TVOU FJ BTJHVSBèJ

Pentru a facilita activitatea de realizare a preparatelor, bucătăria are în dotare o diversitate de vase și dispozitive. Precizați denumirea și utilitatea celor din imaginile a și b.

¾ Numiți componentele din dotarea bucătăriei pe care le recunoașteți în imaginile a și b. ¾ Numiți obiectele din imaginea c și spuneți unde se folosesc.

¾ Unde se depozitează alimentele și vasele din imaginile d și e? ¾ Cum se asigură o ambianță plăcută în bucătăria din imaginea f?

Citim și descoperim a

Prepararea alimentelor se realizează, de regulă, în bucătărie. Bucătăria este spațiul amenajat pentru prepararea hranei, pentru depozitarea parțială a materiilor prime și, eventual, pentru servirea mesei. Întrucât tehnologia a evoluat mult, transformarea materiilor prime în preparate necesare hranei (preparate culinare) nu se realizează numai manual; bucătăriile sunt dotate cu diferite dispozitive și aparate mecanice și electrice care ușurează munca în bucătărie. Dotarea bucătăriilor cu aceste mijloace au mai multe efecte pozitive: reducerea timpului de pregătire, creșterea calității preparatelor culinare și asigurarea unui grad ridicat de igienă.

Tehnologii de preparare a hranei În dotarea bucătăriei intră mai multe componente, prezentate în continuare. Vasele de gătit sunt recipiente folosite la realizarea preparatelor culinare; principalele tipuri sunt: oală, cratiță, tigaie, tavă, ibric etc. Ustensilele sunt de mai multe tipuri: x instrumente tăietoare: cuțitele pentru carne, legume, pâine etc., satârul, lingura de scobit legume etc.; x ustensile de bucătărie: telul, strecurătoarea, piulița, răzătoarea universală, paleta, ciocanul pentru carne etc.; Dispozitivele sunt: de tăiat, de curățat legume sau fructe, de deschis conserve, de scos dopuri (tirbușon) etc. Aparatele au diferite utilități, astfel: x pentru măsurat alimente: cântarul pentru alimente solide, vasul gradat pentru lichide; x pentru prelucrarea mecanică a materiilor prime: mașina de tocat carne, robotul de bucătărie, mixerul, râșnița etc.; x pentru prelucrarea la cald și realizarea preparatelor: aragazul, plita, cuptorul, friteuza (fig. 1a), cuptorul cu microunde, rotisorul, grătarul etc.; x pentru păstrarea și conservarea alimentelor: frigiderul, congelatorul, combina frigorifică. Echipamentele auxiliare sunt: prăjitorul de pâine, cafetiera, mașina de spălat vase, storcătorul de fructe etc. Pentru servirea mesei în bucătărie sau în alt spațiu, se folosesc: veselă (fig. 1b), formată din farfurii, castroane, boluri, platouri etc., tacâmuri (linguri, furculițe, cuțite, lingurițe), pahare (fig. 1c).

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

c Fig. 1. Componente din dotarea bucătăriei

FACTORI DE CONFORT ÎN BUCĂTĂRIE Citim și descoperim Factorii de confort din bucătărie asigură realizarea activităților cu plăcere și eficiență. Aceștia se asigură prin mai multe mijloace (fig. 2): x spațiu suficient, obținut prin modul de amplasare a aparatelor mai mari și a mobilierului, cu precădere a celui suspendat; x rețele de utilități (apă, gaze, canalizare, energie electrică etc.) care permit montarea chiuvetei și a aragazului în locuri fixe (legate de conductele de alimentare); x condiții igienico-sanitare asigurate prin curățenie și elemente de finisaj ușor de întreținut: pereții se acoperă cu faianță, iar pentru pardoseală se poate folosi: gresie, mozaic turnat, linoleum etc.; x iluminat preponderent natural, dar și artificial, îmbunătățit cu lămpi montate în zona de lucru; x ventilație corespunzătoare care facilitează evacuarea căldurii, a mirosului și a aburilor rezultați. O atenție deosebită se acordă reziduurilor menajere (fig. 3); acestea se colectează într-un recipient acoperit cu un capac, care se golește și se spală zilnic.

Fig. 2. Asigurarea confortului în bucătărie

b Fig. 3. Reziduuri menajere: a – sortare; b - evacuare

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

Tehnologii de preparare a hranei

De reținut! x Bucătăria este spațiul amenajat și dotat în care se prepară hrana. x Pentru realizarea preparatelor culinare se folosesc: vase, ustensile, dispozitive, aparate, echipamente. x În timpul desfășurării activităților, în bucătărie este necesar să existe un anumit confort, asigurat prin dotare, amplasarea mobilierului, elemente de finisaj, iluminat, ventilație etc.

Aplicații practice Activități individuale Analizează vasele, ustensilele, dispozitivele și aparatele din dotarea bucătăriei familiei tale și notează pe o fișă, grupat pe fiecare categorie: denumirea, materialul din care este confecționat și utilitatea fiecăruia. Adaugă fișa întocmită în portofoliul tău personal.

FIȘĂ PENTRU ACTIVITATE PERSONALĂ • BUCĂTĂRIA ȘI DOTAREA ACESTEIA. FACTORI DE CONFORT Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor date. După autoevaluarea pe care o faci (prin corectare cu altă culoare decât cea cu care ai scris rezolvările) folosind manualul, caietul de notițe sau baremul de corectare și notare dat de profesor, motivează nota pe care ți-ai acordat-o. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 15 minute I. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 u 10 p. = 30 de puncte) 1. Este aparat din dotarea bucătăriei: a. ciocanul pentru carne; b. cratița; c. strecurătoarea; d. râșnița. 2. Prin utilarea bucătăriei cu mobilier suspendat se îmbunătățește factorul de confort: a. condiții de igienă; b. rețele de utilități; c. spațiu; d. ventilație. 3. Cântarul electronic face parte din grupa: a. aparate; b. dispozitive; c. ustensile; d. vase de gătit. II. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. 1. Frigiderul este folosit pentru … și conservarea alimentelor. 2. Lângă conducta de alimentare cu … se montează aragazul.

(2 u 15 p. = 30 de puncte)

III. Dotarea bucătăriei și asigurarea confortului în timpul preparării hranei reprezintă elemente importante pentru a realiza preparate de calitate și în timp mai scurt. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce vase de gătit sunt în dotarea bucătăriei? Dă 4 exemple. (4 u 2 p. = 8 puncte) 2. Ce dispozitive se folosesc în bucătărie? Indică 2 exemple. (2 u 2 p. = 4 puncte) 3. Care sunt tipurile de aparate din dotarea bucătăriei? (5 u 2 p. = 10 puncte) 4. Cum se asigură iluminatul în bucătărie? (8 puncte) Această fișă, care include și motivarea notei acordate, este componentă a portofoliului tău personal.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

PREPARAREA HRANEI Observăm și discutăm

$F WPN BGMB x $BSF TVOU NFUPEFMF EF QSFMVDSBSF ëJ DPOTFSWBSF B BMJNFOUFMPS x /PSNFMF EF JHJFOâ ëJ OPSNFMF TQFDJGJDF EF TFDVSJUBUF ¨O NVODâ DF USFCVJF SFTQFDUBUF c

¾ Numiți preparatele din imaginile a și b. Ce diferențe sunt între acestea privitor la componentele lor? Cum credeți că au fost ele obținute? ¾ Numiți preparatele din imaginea c. Ce se întâmplă cu ele pe grătar?

$F éUJN x "MJNFOUFMF TF QPU DPOTVNB ¨O TUBSF DSVEâ MFHVNFMF ëJ GSVDUFMF TBV QSFQBSBUF ¨O N ODâSVSJ

¾ Cum credeți că s-au obținut produsele din imaginea d? ¾ Ce rol credeți că are echipamentul purtat de persoanele din imaginea e? ¾ În ce scop se folosesc mănușile în imaginea f?

$F WPN SFVéJ x 4â FYFDVUâN QSFQBSBUF TJNQMF QSJO QSFMVDSBSF MB SFDF ëJ QSJO DPOTFSWBSF SFTQFDU OE TVDDFTJVOFB PQFSBèJJMPS QSFWâ[VUF ¨O SFèFUF x 4â N OVJN DPSFDU WBTFMF VTUFOTJMFMF ëJ BQBSBUFMF GPMPTJUF MB QSFQBSBSFB ëJ DPOTFSWBSFB BMJNFOUFMPS x 4â SFTQFDUâN OPSNFMF EF JHJFOâ äJ OPSNFMF TQFDJGJDF EF TFDVSJUBUF äJ TâOâUBUF ¨O NVODâ

Cum credeți că s-au obținut preparatele din imaginile a și b de mai jos?

Citim și descoperim În procesul de pregătire a alimentelor se urmărește obținerea de mâncăruri gustoase. Arta preparării alimentelor într-un mod cât mai plăcut și atrăgător se numește gastronomie. Există mai multe procedee de prelucrare a alimentelor: mecanice (la rece), termice (la cald), biochimice (de exemplu, prin fermentare). Prelucrarea la rece a alimentelor se realizează prin metode mecanice, dintre care mai cunoscute sunt cele prezentate în continuare. Sortarea are ca scop separarea alimentelor în funcție de calitate și mărime. Spălarea legumelor și fructelor proaspete se face sub jet de apă rece.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

b Fig. 4. Gustări reci cu diferite decoruri

b Fig. 5. Prelucrarea termică a alimentelor

Aflăm mai mult x Apa fierbe la temperatura de 100 °C. x La prepararea prin înăbușire pierderile de substanțe nutritive sunt reduse.

Tehnologii de preparare a hranei Curățirea constă în îndepărtarea părților necomestibile (de exemplu, se realizează prin radere, la rădăcinoase). Tăierea/Mărunțirea/Zdrobirea se realizează cu scopul obținerii alimentelor de mărimea dorită, în funcție de preparat; se execută cu cuțitul, blenderul, robotul de bucătărie. Stoarcerea se aplică la obținerea sucurilor din legume sau fructe și se realizează cu storcătorul electric; pentru fructele moi, se poate folosi storcătorul manual. Cernerea are scopul de a îndepărta eventualele corpuri străine rămase de la o prelucrare anterioară (de exemplu, în cazul mălaiului, al făinii etc.) Alimentele prelucrate la rece sunt utilizate la pregătirea salatelor, a gustărilor reci, a sucurilor, la obținerea unor preparate prin prelucrare termică. Salate se prepară din legume și fructe crude. Salatele de legume crude sunt preparate apreciate pentru aspectul lor variat, coloritul atrăgător și gustul plăcut, datorat substanțelor nutritive conținute. Salatele de fructe sunt deserturi recomandate pentru conținutul ridicat de vitamine. Ele facilitează digestia preparatelor deja consumate. Gustările reci se servesc, de obicei, la micul dejun; sunt preferate cele pe bază de pâine (sendvișurile și tartinele). Sendvișurile (fig. 4a) sunt gustări reci, apreciate de consumatorii de toate vârstele. Sunt formate dintr-o felie de pâine cu grosimea de 1 cm, pe care se întinde unt, se acoperă cu o felie din elementul de bază (salam, cașcaval, șuncă etc.), cu grosimea de 0,5 cm, de aceeași mărime cu a feliei de pâine, și apoi se așază elementele de decor. Tartinele (fig. 4b) au pâinea și elementul de bază tăiate sub forma unor figuri geometrice și grosimea de 0,5 cm; elementul de bază este acoperit cu un decor și poate fi și sub formă de pastă (brânză și unt, icre etc.). Prelucrarea la cald (termică) a alimentelor de origine vegetală și animală se realizează prin fierbere, înăbușire, frigere, prăjire, coacere. Fierberea (fig. 5a) se obține prin introducerea alimentelor în apă rece, urmată de ridicarea temperaturii, sau prin introducerea alimentelor în apă fiartă; se aplică la legume, fructe, carne, ouă, lapte, paste făinoase etc. Înăbușirea constă în introducerea alimentului într-un vas cu puțină apă, acoperirea cu un capac etanș și fierberea în vapori fierbinți. Frigerea constă în expunerea alimentului (carne, legume, pește) direct la căldura dată de flacără sau de cărbuni aprinși. Prăjirea se realizează prin introducerea alimentelor în grăsime încinsă până când la suprafața produsului se formează o crustă. Coacerea (fig. 5b) se realizează în cuptorul încins, sub efectul aerului cald; se aplică la fructe, legume, carne, pește, aluaturi, ouă etc. Prin prelucrare termică se obțin ciorbe, supe, fripturi, ghiveciuri, tocane, clătite, plăcinte, cozonaci etc.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

CONSERVAREA ALIMENTELOR Citim și descoperim Conservarea este procedeul prin care alimentele își păstrează timp mai îndelungat unele proprietăți organoleptice și unele substanțe nutritive pe care le au în stare proaspătă. Există mai multe metode de conservare a alimentelor. Refrigerarea constă în răcirea produsului la temperaturi de 0–4 °C și se realizează prin menținerea acestuia în frigider. Congelarea se obține prin scăderea temperaturii produsului sub 0 °C; se pot congela: carnea, peștele, legumele, înghețata, untul etc. Sterilizarea se realizează prin fierbere, la temperaturi de peste 100 °C, după ce produsul alimentar a fost ambalat în recipiente perfect închise. Se aplică la preparate din legume, fructe și carne. Uscarea este metoda prin care se elimină apa din produsul alimentar, sub acțiunea căldurii (fig. 6a); se aplică la ceapă, usturoi, verdețuri etc. Afumarea constă în pătrunderea lentă în alimente a fumului; se aplică la carne (fig. 6b), pește, brânzeturi, prune etc. Conservarea cu zahăr se aplică fructelor, pentru a se obține compot, dulceață, sirop, magiun, gem etc. Conservarea prin murare se aplică mai ales la legume și se poate realiza: cu sare sau cu oțet.

NORME DE IGIENĂ ÎN PREPARAREA HRANEI ȘI NORME SPECIFICE DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Citim și descoperim Normele de igienă care trebuie respectate au în vedere: ¾ igiena corporală a persoanei care realizează operațiile de preparare, prin spălarea mâinilor cu apă și săpun ori de câte ori este nevoie și, obligatoriu, înainte de a începe prepararea și servirea mesei; ¾ igiena echipamentului de lucru format din șorț de bucătărie, halat sau bluză și pantalon, bonetă sau basma; ¾ igiena spațiului și a dotărilor din bucătărie; acestea vor fi menținute mereu în stare de curățenie (fig. 7a). Pentru a preveni apariția unor accidente, în timpul preparării hranei și a conservării alimentelor se iau următoarele măsuri: x operațiile de pregătire și de prelucrare vor fi realizate numai cu ajutorul ustensilelor și al vaselor specifice care vor fi mânuite corect (fig. 7b); x cuțitele nu vor fi lăsate la întâmplare, ci vor fi puse în sertare sau suporturi, pentru a preveni înțeparea ori tăierea persoanei care le ia spre utilizare; x aparatele care au în dotare elemente de protecție (apărători, împingători etc.) vor fi folosite numai împreună cu acestea; x pentru a muta vase fierbinți, se vor folosi mănuși speciale.

b Fig. 6. Conservarea alimentelor

Protejează mediul și propria persoană x La prepararea hranei, folosește numai ustensile și vase curate! x Evită contactul între alimentele crude și cele gătite! x Nu tuși și nu strănuta deasupra alimentelor neacoperite! x Uleiul se folosește la prăjire o singură dată, apoi se aruncă.

b Fig. 7. Aplicarea normelor de igienă, de securitate şi sănătate în muncă

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 De reținut!

x Prepararea hranei se realizează prin procedee mecanice (la rece), termice (la cald) sau biochimice. x Pentru păstrarea un timp mai îndelungat a calității produselor alimentare, acestea se conservă. x La prepararea și conservarea alimentelor se respectă normele de igienă și de securitate în muncă specifice.

Aplicații practice

PROIECT x PREPARAREA ALIMENTELOR PRIN PRELUCRARE LA RECE/CONSERVARE Competențe dobândite: x valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; x executarea unui produs prin prelucrarea la rece/conservarea alimentelor, folosind fișa tehnologică dată, selectând materiile prime, materialele, vasele, ustensilele și dispozitivele adecvate; x identificarea unor date, mărimi și relații matematice pentru realizarea unui produs; x respectarea normelor de igienă, a măsurilor de securitate și sănătate în muncă; x analizarea produselor pe baza unor criterii stabilite; x selectarea produselor și a tehnologiilor din perspectiva păstrării sănătății; x manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru realizarea unui produs. Timp de lucru: o oră (pentru fiecare produs).

FIȘA TEHNOLOGICĂ 1 Denumirea produsului

Salată din castraveți cu roșii (sau alte legume simple sau asociate)

Imaginea (schița) produsului

Materii prime necesare: (conform rețetei)

x pentru 5 porții: 1 kg de castraveți, 0,5 kg de roșii, 25 g de mărar, 50 ml de ulei, 25 ml de oțet, 10 g de sare

Vase, ustensile, dispozitive, x un vas pentru spălat legume, un blat de lemn, un cuțit inoxidabil, un casaparate tron, o linguriță, o lingură și o furculiță, un cântar de bucătărie, un vas pentru măsurat lichide Operații tehnologice

x x x x x x

se cântăresc legumele, uleiul și oțetul; se spală castraveții și roșiile și se taie felii; se pregătește sosul din ulei, oțet și sare (o linguriță de sare cântărește 10 g); se pun în castron feliile de castraveți și de roșii; se adaugă sosul și mărarul tăiat mărunt; se servește alături de friptură.

Controlul tehnic de calitate x se verifică proprietățile organoleptice și se apreciază valoarea estetică.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 FIȘA TEHNOLOGICĂ 2

Denumirea produsului

Compot de cireșe (de vișine, de caise etc.)

Imaginea (schița) produsului: (fig. a)

Materii prime necesare: (conform rețetei)

x pentru trei borcane cu capacitatea de 800 ml: 1 kg de cireșe, 150 g de zahăr, 1250 ml de apă

Vase, ustensile, dispozitive, aparate

x o oală de 5 l, trei borcane de sticlă, o lingură, un cântar de bucătărie, un vas gradat (sau o cană de 250 ml), o oală de 2 l, un aragaz

Operații tehnologice

x se cântăresc cireșele și zahărul; x se spală fructele (fig. b), se îndepărtează codițele, apoi se așază în borcane; x în vasul de 2 litri se prepară siropul: apa cu zahărul se lasă la fiert cât timp se adună și se îndepărtează spuma formată, apoi se lasă la răcit; x se adaugă siropul peste fructele din borcane, până la un nivel cu 2-3 cm mai jos decât gura borcanelor; x se închid borcanele etanș, cu capace; x borcanele protejate de hârtii sau șervete (din pânză) de bucătărie se pun în oala de 5 litri; x se adaugă apă în oală, până aproape de gura borcanelor; x se pune oala pe foc, la aragaz (fig. c); după ce apa din oală începe să fiarbă, se reduce focul și se mai lasă să fiarbă încet încă 10-15 minute; x se lasă borcanele să se răcească treptat, în oala în care au fiert, până când apa ajunge la temperatura camerei; x se păstrează borcanele în cămară sau în boxă, așezate pe rafturi.

Controlul tehnic de calitate x se verifică etanșeitatea capacului și se apreciază valoarea estetică. Activitate în echipă Vizionați filme documentare sau didactice privind aplicarea normelor de igienă și a normelor specifice de securitate și sănătate în muncă în timpul preparării și conservării alimentelor. După vizionare, discutați în cadrul echipei și notați: x modul în care au fost respectate normele de igienă personală, igiena echipamentului și igiena locului de muncă; x modul în care au fost respectate normele specifice de securitate și sănătate în muncă; x consecințele (efectele) nerespectării unor norme de igienă sau de securitate și sănătate în muncă (dacă au existat sau dacă ar fi existat); faceți referire și la activitățile de tip proiect realizate de voi anterior. Un reprezentant al fiecărei echipe va expune în fața colegilor concluziile notate, argumentând necesitatea respectării normelor respective la locul de muncă.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 $F éUJN x 'BDUPSJJ EJO NFEJVM BUNPTGFSJD TVOU UFNQFSBUVSB VNJEJUBUFB MVNJOB DVSFOèJJ EF BFS x ÖO GVODèJF EF UFNQFSBUVSB MB DBSF TF SFBMJ[FB[â QSPDFEFFMF EF QSFMVDSBSF BMF QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF TVOU NFDBOJDF UFSNJDF äJ CJPDIJNJDF $F WPN BGMB x 'BDUPSJJ EJO NFEJVM ÖDPOKVSâUPS DBSF BDèJPOFB[â BTVQSB QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF Ö UJNQVM USBOTQPSUVMVJ ëJ BM EFQP[JUâSJJ x 1PTJCJMJUâèJMF EF QSPUFKBSF B QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF GBèâ EF GBDUPSJJ EF NFEJV DBSF BGFDUFB[â DBMJUBUFB BDFTUPSB $F WPN SFVéJ x 4â QSFDJ[âN DBSF TVOU FGFDUFMF OFHBUJWF BMF BDèJVOJJ GBDUPSJMPS EF NFEJV BTVQSB QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF Ö UJNQVM USBOTQPSUVMVJ EFQP[JUâSJJ ëJ QSFMVDSâSJJ BDFTUPSB x 4â JEFOUJGJDâN QSJO FYQFSJNFOU ëJ EPDVNFOUBSF DBSF FTUF JOGMVFOèB GBDUPSJMPS EF NFEJV BTVQSB DBMJUâèJJ BMJNFOUFMPS ëJ TâOâUâèJJ PBNFOJMPS x 4â DPSFMâN QSPDFTFMF EF QSFMVDSBSF DV GBDUPSJJ EF NFEJV DBSF BDèJPOFB[â BTVQSB QSPEVTFMPS BMJNFOUBSF Ö UJNQVM QSFMVDSâSJJ MPS

Aflăm mai mult În trecut cerealele se depozitau în „gropi de bucate”, care se lipeau cu amestec de lut și pleavă, apoi se ardeau, pentru a nu pătrunde umezeala; după ce se umpleau cu cereale, se astupau cu paie și apoi cu pământ.

FACTORI DE MEDIU CARE INFLUENŢEAZĂ TRANSPORTUL, DEPOZITAREA ȘI PRELUCRAREA PRODUSELOR ALIMENTARE Observăm și discutăm

¾ Ce produse alimentare sunt transportate/depozitate în imaginile a, b și c? Unde sunt ele depozitate? ¾ Ce factori de mediu credeți că acționează în fiecare caz asupra produselor? ¾ În care imagine credeți că sunt protejate alimentele de temperatura aerului din exterior? Justificați răspunsul.

¾ În ce scop sunt depozitate produsele alimentare din imaginile d și e în spațiile respective? Cât timp pot fi ele menținute în aceste condiții? ¾ Ce factori credeți că influențează prăjirea cărnii din imaginea f?

Citim și descoperim Menținerea calității și a siguranței alimentelor pe o perioadă cuprinsă între producerea și consumul lor se realizează prin respectarea unor norme specifice privind depozitarea și transportul acestora. Există însă și reguli stricte care privesc prelucrarea alimentelor, cu precădere a celor obținute prin procese termice.

Tehnologii de preparare a hranei În timpul transportului și al depozitării produselor alimentare, asupra acestora acționează factorii existenți în mediul lor înconjurător: temperatura, umiditatea, lumina, microorganismele, praful, insectele, rozătoarele etc. Acțiunea acestor factori nu trebuie să producă efecte precum mucegăirea, acrirea, modificarea culorii sau a mirosului produselor alimentare. Măsurile de protecție care se iau în timpul transportului și al depozitării sunt caracteristice diverselor categorii de alimente. x Legumele și fructele proaspete sunt ambalate în cutii, saci, pungi din material plastic, lăzi etc. și depozitate în încăperi răcoroase și întunecoase, cu umiditate mai mare. x Carnea și produsele din carne, laptele și produsele lactate, ouăle etc., care sunt ușor perisabile, se transportă în mijloace auto frigorifice, iar depozitarea se face în camere frigorifice (fig. 8a), frigidere, vitrine frigorifice (la 0–5 °C), sau congelatoare (–18 °C), unde umiditatea este mai scăzută. x Alimentele care nu sunt perisabile (zahăr, conserve, cereale, produse ambalate în sticle sau borcane etc.) se depozitează pe rafturi, în magazii uscate, bine ventilate, luminoase (fig. 8b). În gospodăriile populației, depozitarea produselor alimentare se face în cămări (fig. 9a) sau în pivnițe (fig. 9b), care sunt prevăzute cu rafturi și asigură o ventilare bună prin ferestre sau ochiuri cu rame și site metalice. În cazul menținerii în frigider, alimentele se acoperă cu folii sau se păstrează în recipiente. Se așază pentru păstrare astfel: x pe raftul de sus: produsele lactate (brânză, iaurt etc.), ciocolată etc.; x pe raftul mijlociu: mâncare gătită; x pe raftul de jos: carne refrigerată, lapte, ouă, recipiente cu fructe; x în sertare: verdețurile, unele legume și fructe; x pe ușa frigiderului: muștar, suc de fructe, sosuri etc. Factorii care influențează procesul de prelucrare a alimentelor depind de procedeul de prelucrare, astfel: x la prelucrarea la rece acționează factorii caracteristici mediului înconjurător (temperatură, lumină, umiditate, curenți de aer); de aceea, produsele astfel preparate trebuie să fie servite în timp foarte scurt după realizarea lor sau păstrate în frigider pentru perioade scurte de timp, pentru a nu-și modifica proprietățile organoleptice și nutritive; x la prelucrarea la cald, factorii de mediu sunt specifici metodei de prelucrare, temperatura fiind factor determinant alături de timpul de prelucrare; în plus, la înăbușire acționează și presiunea aburului creat în interiorul vasului; la fierbere, o cantitate insuficientă de apă poate determina lipirea legumelor sau a cărnii de baza vasului; la prăjire, un aport important îl are calitatea uleiului, motiv pentru care acesta trebuie înlocuit după fiecare prăjire; la coacere, calitatea produselor depinde și de ventilația aerului în incinta cuptorului.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

b Fig. 88. D Fi Depozitarea i alimentelor li l perisabile și neperisabile

b Fig. 9. Depozitarea produselor alimentare în gospodării

Protejează mediul și propria persoană x Depozitarea cartofilor și a rădăcinoaselor se face separat de celelalte legume și fructe, deoarece pământul de pe ele le poate contamina pe cele care se consumă în stare crudă. x Nu introduce mâncăruri calde în frigider! Picăturile de apă formate prin condens pot contamina celelalte alimente.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 De reținut!

x Factorii care influențează calitatea produselor alimentare în timpul transportului și al depozitării lor sunt cei existenți în mediul lor înconjurător (temperatură, umiditate, lumină, insecte, rozătoare etc.). x Calitatea preparatelor alimentare este influențată și de factorii de mediu existenți în timpul prelucrării. La prelucrarea la rece, factorii sunt cei din mediul înconjurător. La prelucrarea la cald, factori importanți sunt temperatura, timpul de prelucrare, precum și cei caracteristici mediului de prelucrare (de exemplu: presiunea aburilor, curenții de aer etc.).

Aplicații practice Activitate individuală

STUDIU DE CAZ x INFLUENȚA CONDIȚIILOR DE DEPOZITARE A ALIMENTELOR ASUPRA CALITĂȚII LOR ȘI ASUPRA SĂNĂTĂȚII OMULUI Desfășurarea activității: x pune două porții, în cantități egale, din același aliment (felii de măr, pară, cașcaval, brânză, roșie, ciocolată, pâine, lapte, iaurt, ulei etc.): una se introduce în frigider, iar cealaltă se lasă pe masă, în bucătărie; x după 24 de ore, apreciază calitatea alimentului din fiecare caz, după proprietățile organoleptice; x notează aprecierile făcute pe o fișă, însoțite și de imaginile alimentului din fiecare caz; x precizează care au fost factorii de mediu care au influențat calitatea produsului alimentar, în fiecare caz; x precizează ce aliment din cadrul experimentului poți folosi pentru micul dejun sau pentru gustarea din ziua următoare; x caută informații în diferite surse și explică modul în care alimentul consumat în fiecare caz poate afecta starea de sănătate a omului; x prezintă rezultatele activității la ora de Educație tehnologică și aplicații practice și apreciază cum s-au comportat alimentele în experimentele realizate; x realizați o dezbatere privind modul cum s-au comportat alimentele depozitate/păstrate în condiții diferite și riscurile posibile pentru sănătate în cazul consumării produselor alterate; x formulați concluzii privind alimentele care se pot consuma și a modului de utilizare a celor alterate, din perspectiva păstrării calității mediului. Fișa experimentului – care cuprinde și concluziile formulate, acceptate de profesor–, reprezintă o componentă a portofoliului personal. Activitate în perechi Pentru fiecare din imaginile date, precizați: x factorii de mediu care acționează asupra produselor alimentare; x cazurile în care acțiunea factorilor de mediu este favorabilă/dăunătoare calității alimentelor; x măsurile luate pentru a proteja alimentele de acțiunea factorilor de mediu; x măsurile propuse de voi privind protejarea alimentelor pentru evitarea efectelor negative.

a Pește

Legume și fructe

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

TEHNOLOGII TRADIŢIONALE ȘI MODERNE DE PREPARARE A ALIMENTELOR Observăm și discutăm

¾ Ce produse alimentare sunt prezentate în imaginile a, b și c? Care sunt procedeele de prelucrare? ¾ Ce asemănări și ce deosebiri sunt între imaginile b și c? La ce preparat se poate folosi carnea obținută prin această prelucrare?

¾ Care este diferența dintre modul de servire a sarmalelor din imaginile d și e? ¾ Ce procedeu de prelucrare credeți că se aplică sarmalelor din imaginea f pentru a le obține pe cele din imaginea d sau e?

$F éUJN x ÖO CVDâUâSJB EF BDBTâ TF QSFQBSâ [JMOJD N ODBSF QSPBTQâUâ ëJ HVTUPBTâ x $V BOVNJUF PDB[JJ TâSCâUPSJ SFMJHJPBTF [JMF BOJWFSTBSF TBV POPNBTUJDF BMF NFNCSJMPS GBNJMJFJ TF TFSWFTD ëJ QSFQBSBUF TQFDJBMF $F WPN BGMB x 5FIOPMPHJJ USBEJèJPOBMF EF PCèJOFSF B VOPS QSFQBSBUF EJO CVDâUâSJB SPN OFBTDâ x 5FIOPMPHJJ NPEFSOF EF PCèJOFSF B QSFQBSBUFMPS DVMJOBSF x 1PTJCJMJUâèJ EF QSPNPWBSF ëJ WBMPSJGJDBSF B QSPEVTFMPS USBEJèJPOBMF $F WPN SFVéJ x 4â DPNQBSâN UFIOPMPHJJMF EF PCèJOFSF B VOPS QSPEVTF BMJNFOUBSF x 4â FYFDVUâN QSPEVTF BMJNFOUBSF TJNQMF TQFDJGJDF [POFJ ¨O DBSF MPDVJN x 4â PSHBOJ[âN P FYQP[JèJF DV QSFQBSBUFMF SFBMJ[BUF Ce diferențe sunt între modul tradițional și cel modern de a obține rețete pentru preparate alimentare? Ce vă sugerează imaginile de mai jos?

Citim și descoperim În bucătăria românească, în majoritatea regiunilor, se găsesc produse preparate atât tradițional, cât și cu tehnologii moderne. Tradiția și modernitatea tehnologiilor de obținere a preparatelor se apreciază începând cu modul de culegere și de folosire a rețetelor culinare. Astfel, bunica sau mătușa de la țară folosește, cel mai des, rețetele transmise prin viu grai, mama sau bucătarul profesionist are la dispoziție rețete cuprinse în cărți de bucate, în manuale sau în ghiduri.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

La obținerea tradițională a preparatelor, cântărirea și măsurarea alimentelor se face cu aproximare, folosind cana, lingura sau paharul. Tehnologia este adaptată dotării. Pâinea se frământă în copaie și se coace pe vatra cuptorului încins (fig. 10), fasolea se fierbe pe plită, iar mucenicii moldovenești, în forma cifrei opt, se însiropează fierbinți și se acoperă cu nucă, măcinată mărunt. În bucătăria modernă, se aplică tehnologiile corespunzătoare componentelor din dotarea acestei bucătării (fig. 11): aparatele și dispozitivele pentru tăiat, ras sau pasat alimente crude sau fierte, mașina de gătit (aragazul) și cuptorul cu gaze sau electric, la care se controlează circulația aerului cald, temperatura și durata de coacere, robotul de bucătărie etc. Tehnologiile și dotările moderne folosite la prepararea alimentelor determină multiple avantaje, care privesc: reducerea timpului de preparare și a efortului depus, îmbunătățirea condițiilor de păstrare, obținerea unor preparate gustoase și atrăgătoare.

c Fig. 10. Prepararea tradițională a pâinii: a – frământare; b – modelare; c – coacere

Fig. 11. Prepararea modernă a pâinii

Dicționar x copaie – albie sau covată pentru frământat; vas format din jumătatea unui trunchi de copac scobit

b Fig. 12. Utilizarea alimentelor la prepararea hranei

Aceleași produse tradiționale (sarmale, cârnați, cozonaci, plăcinte etc.), preparate de mai multe gospodine, vor avea gusturi diferite. Dacă sunt preparate strict după rețeta din aceeași carte de bucate, vor avea aproape același gust, chiar dacă bucătarii sunt din colțuri diferite ale țării. În bucătăria tradițională sunt transformate în hrană alimentele pe care gospodina le are la îndemână în grădină (fig. 12a) sau în cămară, iar meniul se stabilește în funcție de alimentele disponibile în anotimpul respectiv. În bucătăria modernă, materia primă este aleasă în funcție de felul de mâncare care se dorește să fie preparat; este cântărită (fig. 12b) și apoi preparată conform operațiilor din tehnologia de preparare. Produsele alimentare tradiționale sunt promovate la târguri, expoziții, evenimente culturale sau sărbători aniversare, cu prilejul cărora pot fi cunoscute și cumpărate de vizitatori. La aceste tipuri de manifestări, întreprinderile de prelucrare a produselor de origine vegetală și animală, dar și producătorii particulari oferă participanților atât produse specifice zonei geografice de unde sunt, cât și vase și ustensile realizate de meșteri locali, necesare în bucătăria tradițională. De aceea, este importantă menținerea tradițiilor locale, prin creșterea numărului de produse, atât alimentare, cât și nealimentare, cu caracteristici locale, și transmiterea acestora generațiilor viitoare.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

De reținut! x În bucătăria românească se îmbină tehnologiile tradiționale și cele moderne, pentru a obține produse alimentare gustoase și de calitate. x Utilizarea tehnologiilor moderne aduce avantaje privind efortul și timpul de preparare, calitatea și condițiile de păstrare ale produselor realizate. x Datorită calităților care le caracterizează, produsele tradiționale trebuie promovate, cunoscute și consumate de cât mai mulți oameni.

Aplicații practice Activitate individuală Vizitează un târg de produse alimentare tradiționale și analizează caracteristicile organoleptice ale unor produse. Pentru cele care ți-au plăcut cel mai mult ca gust și mod de prezentare (cu valoare estetică), solicită rețetele de preparare vânzătorilor sau celor care prepară produsele respective. Scrie trei dintre aceste rețete pe un caiet. Dă un nume caietului. Acesta va fi inclus în portofoliul tău! La următoarea oră de Educație tehnologică și aplicații practice, prezintă și colegilor de clasă rețetele produselor tradiționale alese cu prilejul vizitării târgului. Activități în echipe 1. Formați echipe din 4–5 colegi și îndepliniți sarcinile următoare: x solicitați-le părinților, bunicilor sau rudelor rețete de preparare a unor produse simple, specifice zonei geografice în care locuiți; x alegeți rețeta unui preparat; folosiți ingredientele în cantitățile date, efectuați operațiile prevăzute în rețetă în succesiunea indicată și realizați produsul; x utilizați corect ustensilele, vasele și aparatele necesare preparării; x respectați normele de igienă, de sănătate și de securitate în muncă; x realizați în clasă o miniexpoziție cu preparatele obținute de voi și promovați-le cu reclame create de voi. 2. Aplicați metoda Diagrama Venn (care evidențiază asemănări și deosebiri), pentru a compara tehnologia tradițională și cea modernă de realizare a unui produs, parcurgând etapele de lucru indicate. Etape de lucru: x formați din colectivul de elevi ai clasei trei echipe și stabiliți un produs tradițional românesc; x echipa 1 – va scrie informații (care se găsesc în fișa tehnologică de realizare a unui preparat alimentar; a se vedea pagina 82) privind tehnologia tradițională de obținere a produsului respectiv; x echipa 2 – va scrie informații (a se vedea pagina 82) privind tehnologia modernă de obținere a produsului respectiv; Produs: Pâine x echipa 3 – va scrie informațiile comune Tehnologie Tehnologie celor două tehnologii de obținere a protradițională modernă dusului respectiv; Asemănări: • materii prime: ....... • ................ • făină, apă, x desenați pe tablă două cercuri (mai mari, • vase, ustensile: ..... • ................ drojdie, sare • operații tehno• ................ care se suprapun parțial) și completați-le, • ................ logice: ........... ca în modelul dat; • ................ • norme de igienă: x argumentați alegerea uneia dintre teh.................. nologii din perspectiva păstrării calității mediului și a sănătății oamenilor.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

ALCĂTUIREA MENIURILOR. CRITERII DE ÎNTOCMIRE A MENIURILOR

$F éUJN x .FTFMF QSJODJQBMF BMF [JMFJ TVOU NJDVM EFKVO QS O[VM ëJ DJOB x "MJNFOUFMF ëJ QSPEVTFMF QSFQBSBUF QF DBSF MF DPOTVNâN QPU GJ ¨O TUBSF QSPBTQâUâ OFQSFMVDSBUâ TBV QSFMVDSBUâ

Observăm și discutăm

$F WPN BGMB x $PNQPOFOUFMF VOVJ NFOJV x $BSF TVOU DSJUFSJJMF EF ¨OUPDNJSF B NFOJVSJMPS x $VN TF BTJHVSâ P BMJNFOUBèJF FDIJMJCSBUâ $F WPN SFVéJ x 4â EFGJOJN NFOJVM ëJ OFDFTBSVM BMJNFOUBS x 4â QSFDJ[âN DSJUFSJJMF EF ¨OUPDNJSF B NFOJVSJMPS x 4â DBSBDUFSJ[âN BMJNFOUBèJB FDIJMJCSBUâ

1 – Cereale, pâine, paste 2 – Legume și fructe

3 – Carne, lapte și produse lactate, ouă 4 – Dulciuri, grăsimi alimentare

Fig. 13. Piramida alimentației

Fructe

Cereale integrale

Proteine sănătoase

Fig. 14. Farfuria alimentației

¾ Din ce grupe fac parte alimentele din imaginile a, b și c? ¾ Precizați, pentru fiecare grupă, câte un produs obținut prin preparare la rece (mecanică) sau la cald (termică). ¾ La care dintre mese consumați produse din fiecare grupă?

Legume

Citim și descoperim Alimentația oamenilor are o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate și pentru desfășurarea unor activități de calitate. Pentru aceasta, este necesar să se asigure o alimentație sănătoasă și echilibrată. Cantitatea de alimente consumată care satisface calitativ și cantitativ nevoile nutritive și energetice ale unei persoane pentru o perioadă de 24 de ore reprezintă necesarul (coșul) alimentar. Meniul este alcătuit din totalitatea alimentelor și a preparatelor alimentare servite la o masă, într-o anumită ordine. La baza alegerii alimentelor pe care le consumăm este piramida alimentației (fig. 13), o reprezentare grafică formată din niveluri care conțin una sau mai multe grupe de alimente; ea evidențiază echilibrul consumului de substanțe nutritive zilnice, care determină menținerea stării de sănătate și reduce riscul de apariție a bolilor cauzate de alimentație. Farfuria alimentației (fig. 14) oferă schița pentru alcătuirea unei mese echilibrate și sănătoase, fiecare grupă de alimente fiind reprezentată sugestiv, într-o proporție aproximativă. Din meniul unei mese, farfuria va conține: 1 din alimente – fructe și le2 gume; 1 – cereale integrale (orez brun, grâu, ovăz etc.); 1 – alimente cu con4 4 ținut mare de proteine (pește, pui, mazăre, nuci etc.); în cantități mici, uleiuri vegetale sănătoase (de măsline, floarea-soarelui, porumb etc.).

Tehnologii de preparare a hranei Întocmirea meniurilor se face având în vedere mai multe criterii. x Asigurarea necesarului de hrană a organismului se obține prin asocierea mai multor grupe de alimente. Se vor asocia preparatele culinare obținute prin prelucrare termică cu alimente proaspete (fructe, salate de legume). x Evitarea monotoniei se asigură prin varietatea meniurilor întocmite pe o perioadă de timp (minimum o săptămână), având în vedere: sezonul în care sunt servite; evitarea mai multor preparate care au același component de bază (de exemplu, supă de roșii și roșii umplute etc.). x Ordonarea preparatelor în meniu urmărește obținerea de efecte pozitive asupra digestiei. x Repartizarea judicioasă a necesarului caloric total pentru o zi se obține prin aplicarea următoarelor proporții: 25% mic dejun; 45–50% prânz; 15–20% cină; 5% fiecare din cele două gustări.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

ALIMENTAŢIA ECHILIBRATĂ Citim și descoperim Alimentația echilibrată se caracterizează printr-un consum de alimente care să asigure necesarul de calorii și substanțe nutritive, în funcție de vârstă, sex, activitățile pe care le desfășoară; cuprinde alimente din toate grupele, judicios repartizate pe parcursul zilei. Pentru o alimentație echilibrată, valoarea energetică va fi asigurată zilnic astfel: 10-15% de proteine, 45-55% de glucide și 20-25% de lipide. În funcție de masa pentru care sunt alcătuite și de categoriile de consumatori, se diferențiază mai multe tipuri de meniuri. Meniul pentru mic dejun (fig. 15a) cuprinde alimente bogate în calorii precum: pâine, unt, preparate din ouă, cașcaval, brânză, gem, șuncă, salam, servite cu băuturi reci (sucuri) sau calde (ceai, lapte, cafea). Meniul pentru prânz (fig. 15b) cuprinde felul întâi (format din preparate lichide: supe, ciorbe etc.), felul al doilea (format din mâncăruri din legume, din carne cu legume, fripturi, salate etc.) și desertul (constă în fructe proaspete, sau un preparat din fructe, produse de patiserie sau de cofetărie). Meniul pentru cină (fig. 15c) este format din alimente cu un aport energetic mai redus și poate cuprinde: preparate din pește, pilaf cu carne de pui, orez cu lapte, budincă etc. Meniul pentru diferite ocazii (sărbători de Crăciun, Paște, zile aniversare etc.) cuprinde alimente și preparate specifice evenimentului respectiv. De exemplu, meniul pentru Crăciun include: aperitive reci (piftie, tobă, salată de boeuf ), aperitive calde (chifteluțe, cârnăciori prăjiți), sarmale, fripturi (de porc, de curcan), garnituri (cartofi țărănești, legume la cuptor), deserturi (cozonac, tort, prăjitură de casă).

c Fig. 15. Mesele principale ale zilei

Aflăm mai mult x Meniul pentru Paște cuprinde: aperitive reci (drob de miel, ouă roșii), ciorbă de miel, mâncăruri cu carne (miel cu spanac, stufat de miel), ridichi, ceapă verde, deserturi (pască, cozonac).

Protejează mediul și propria persoană x Când ți-e sete, bea și ceai neîndulcit (din diferite plante)! El ajută la hidratarea corpului, reduce riscul de apariție a unor boli, crește rezistența la efort etc.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 De reținut!

x Meniul reprezintă totalitatea alimentelor și preparatelor alimentare servite la o masă, grupate într-o anumită ordine. x La întocmirea meniurilor se ține seama de respectarea anumitor criterii. x Pentru a asigura o alimentație echilibrată, trebuie să se țină seama de piramida alimentației și de farfuria alimentației.

Aplicații practice Activități individuale 1. Întocmește coșul tău alimentar pentru o zi, prin selectarea produselor din grupele alimentare. Evaluează-le pe baza următoarelor criterii: x origine; x tehnologie de obținere (tradițională, ecologică, convențională); x valoare nutritivă și energetică; x mod de păstrare (depozitare). 2. Respectă criteriile care stau la baza întocmirii unui meniu pentru a asigura o alimentație sănătoasă și echilibrată și realizează o fișă care să cuprindă meniul pentru mesele servite de tine într-o zi. 3. Pe caietul cu rețete de produse tradiționale, notează trei meniuri diferite (de exemplu: pentru o zi aniversară, pentru Revelion, pentru Paște etc.). Rezultatele activităților anterioare sunt componente ale portofoliul tău! Activitate în perechi În figurile următoare sunt prezentate două meniuri pentru prânz. Discutați și răspundeți la următoarele cerințe. a. Care meniu conține mai multe elemente nutritive? b. Ce criterii de întocmire a meniurilor nu au fost respectate? c. Care este ordinea de servire a preparatelor din meniul B? d. Din ce grupe de alimente fac parte produsele din meniul A? Dar cele din meniul B? e. Ce meniu alegeți? Care dintre ele are valoare energetică mai mare? Justificați răspunsul. Meniu A

Meniu B

300 kcal

110 kcal

150 kcal

300 kcal

40 kcal

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

OBICEIURI ALIMENTARE ALE ELEVILOR Observăm și discutăm

$F éUJN x 1FOUSV B USâJ PBNFOJJ BV OFWPJF EF ISBOâ x . ODBSFB TâOâUPBTâ ëJ NJëDBSFB NFOèJO TâOâUBUFB PBNFOJMPS $F WPN BGMB x %FTQSF PCJDFJVSJMF BMJNFOUBSF BMF FMFWJMPS x .PEBMJUâèJMF EF ¨OMPDVJSF B PCJDFJVSJMPS DBSF BGFDUFB[â OFHBUJW TâOâUBUFB

¾ Ce produse alimentare identificați în imaginile a și b? Care sunt bune pentru sănătatea oamenilor? Voi pe care le consumați și cât de des intră în meniul vostru? ¾ Cum afectează sănătatea copiilor activitatea din imaginea c? Dați exemple și de alte activități asemănătoare.

¾ Ce obiceiuri vă sugerează fiecare dintre imaginile d, e și f? ¾ Care dintre ele sunt favorabile pentru sănătate? Argumentați răspunsul.

$F WPN SFVéJ x 4â JEFOUJGJDâN PCJDFJVSJMF DBSF USFCVJF TDIJNCBUF QSJWJOE BMJNFOUBèJB ëJ DPNQPSUBNFOUVM FMFWJMPS x 4â ¨OèFMFHFN OFWPJB TDIJNCâSJJ PCJDFJVSJMPS OFGBWPSBCJMF TâOâUâèJJ x 4â BOBMJ[âN QSPQSJVM OPTUSV DPNQPSUBNFOU BMJNFOUBS

Cum apreciați beneficiile lichidelor consumate de persoanele din imaginile de mai jos? Voi ce obicei aveți privind consumul de lichide?

Citim și descoperim Obiceiurile alimentare, ca oricare altele, se formează în timp mai îndelungat, prin repetare frecventă. Obiceiurile alimentare nesănătoase pot fi de ordin cantitativ și calitativ și constau în: consum excesiv de dulciuri și băuturi răcoritoare, grăsimi și produse fast-food, în paralel cu un consum insuficient de fructe, legume, lapte și produse lactate; alimentație monotonă, caracterizată printr-un număr limitat de alimente preferate; servirea mesei în fața televizorului sau al calculatorului etc. Obiceiurile alimentare nesănătoase, mișcarea insuficientă sau lipsa acesteia determină creșterea în greutate și apariția unor boli ale elevilor.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

c Fig. 16. Obiceiuri Ob alimentare l sănătoase

Protejează mediul și propria persoană x Mănâncă cu moderație, doar cât ai nevoie pentru a satisface necesarul energetic și de substanțe nutritive al organismului! x Limitează consumul de zahăr și grăsimi! x Consumă o gamă variată de produse alimentare! Niciun produs alimentar nu conține toate substanțele nutritive.

Aflăm mai mult x Nevoile energetice ale unui sportiv sunt, în medie, de 4500 kcal/zi, dar pot ajunge și la 6000 kcal/zi la cei care depun eforturi fizice foarte mari (maratoniști, schiori, boxeri etc.).

Pentru a preveni apariția acestor efecte negative asupra sănătății, este necesar ca elevii să-și formeze unele obiceiuri alimentare sănătoase. x Servirea micului dejun cu regularitate (fig. 16a) contribuie la desfășurarea optimă a activităților zilnice. x Consumul zilnic de fructe și legume previne sau reduce riscul de apariție a unor boli. x Consumul de apă potabilă (fig. 16b) în locul băuturilor carbogazoase care au conținut mare de zahăr. x Servirea mesei în bucătărie sau în sufragerie (fig. 16c), fără a se suprapune cu alte activități (privitul la televizor, activități la calculator, conversații la telefon etc.). x Evitarea consumului de produse fast-food care afectează negativ sănătatea. Pentru o viață sănătoasă, elevilor li se recomandă să desfășoare zilnic activități fizice care constau în: – urcarea scărilor în locul folosirii liftului; – mersul pe jos sau cu bicicleta (fig. 17a); – plimbări împreună cu colegii, familia sau prietenii (fig. 17b); – mișcare sau scurte plimbări în pauzele din timpul pregătirii lecțiilor; – înlocuirea discuțiilor cu colegii la telefon sau a conversațiilor pe e-mail cu vizite scurte și eficiente; – practicarea unor sporturi (fig. 17c).

Fig. 17. Obiceiuri pentru o viață sănătoasă (activități fizice)

De reținut! x Obiceiurile alimentare care pot dăuna stării de sănătate a elevilor privesc consumul excesiv al unor alimente, consumul insuficient de fructe, legume, produse lactate, preferința pentru un număr redus de alimente, servirea mesei în timpul desfășurării altor activități. x Formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase asigură dezvoltarea organismului și echilibrează efortul depus de elevi la școală. x Activitățile fizice desfășurate de elevi, de regulă în aer liber, sunt determinante pentru viața sănătoasă a elevilor.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

Aplicații practice Activitate individuală Privește imaginile de mai jos și răspunde la următoarele sarcini. a. În ce imagini identifici obiceiuri bune în comportamentul școlarilor? b. Ce obiceiuri ar trebui schimbate în situațiile din imaginile date? c. Tu ai un obicei alimentar necorespunzător? Ce ar trebui să modifici în alimentația ta?

Activitate în echipe Formați 5 echipe din colectivul de elevi al clasei. Realizați activitatea Legea clasei – Menținerea sănătății noastre. Fiecare echipă va îndeplini sarcinile date. Desfășurarea activității Echipa 1: x scrieți cu markerul pe o foaie de flipchart LEGEA CLASEI, care cuprinde următoarele puncte: a. Luăm micul dejun în fiecare dimineață! b. Începem fiecare dimineață cu gimnastica de înviorare! c. De astăzi consumăm fructe și legume de 5 ori pe zi! d. Mâncăm fructe și legume de culori diferite! e. Astăzi bem apă, nu suc! f. Facem mișcare o oră pe zi! x rupeți o foaie de hârtie format A4 în 6 părți egale; în cadrul echipei, stabiliți și apoi desenați, pe câte o bucată din cele 6, o imagine reprezentativă pentru fiecare din cele 6 puncte cuprinse în lege, apoi lipiți-le alături de enunț. Echipa 2: fiecare membru al echipei scrie pe un post-it câte un beneficiu al micului dejun și câte un risc al absenței micului dejun; apoi, se lipesc toate notițele autoadezive pe o foaie de hârtie format A4. Echipa 3: membrii echipei realizează o dezbatere cu tema: „Consumul micului dejun este important pentru sănătatea noastră”; se notează pe o foaie de hârtie format A4 rezultatele dezbaterii (succesele și obstacolele identificate). Echipa 4: fiecare membru al echipei scrie pe un post-it câte un beneficiu al mișcării (activității fizice) în menținerea sănătății și indică locuri unde se poate face mișcare; toate post-it-urile se lipesc pe o foaie de hârtie format A4. Echipa 5: membrii echipei discută, identifică și notează pe o foaie de hârtie format A4 câte o legumă și un fruct cu următoarele culori: roșu, galben-portocaliu, albastru-violet, verde, alb; se poartă discuții și se notează câte un beneficiu pentru sănătatea oamenilor al consumului unei legume și al unui fruct notate anterior. La expirarea timpului stabilit, fiecare echipă, printr-un reprezentant ales, prezintă rezultatele propriei activități. Colegii din celelalte echipe pot face completări. Foile de hârtie A4 se lipesc pe marginile foii ce cuprinde Legea clasei, care rămâne lipită pe perete, într-un colț al clasei. Invitați colegii din alte clase și promovați-vă activitatea realizată! Propuneți-le și lor să realizeze astfel de activități!

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 $F éUJN x 1FOUSV TFSWJSFB QSFQBSBUFMPS MB NBTâ TF GPMPTFTD PCJFDUF EF WFTFMâ UBD NVSJ ëJ QBIBSF x 1SFQBSBUFMF TF TFSWFTD ÖUS P BOVNJUâ PSEJOF DV SFTQFDUBSFB VOPS SFHVMJ $F WPN BGMB x ÖO DF DPOTUâ BSBOKBSFB NFTFJ x ÖO DF DPOTUâ EFDPSBSFB NFTFJ x .PEBMJUâèJ EF BQMJDBSF B FMFNFOUFMPS HFPNFUSJDF MB BSBOKBSFB ëJ EFDPSBSFB NFTFJ x $VN TF TFSWFTD MB NBTâ QSFQBSBUFMF DVQSJOTF Ö NFOJV x .FTFSJJMF ëJ PDVQBèJJMF PBNFOJMPS DBSF MVDSFB[â Ö EPNFOJVM QSFQBSâSJJ ëJ TFSWJSJJ BMJNFOUFMPS $F WPN SFVéJ x 4â BSBOKâN ëJ Tâ EFDPSâN NBTB QFOUSV TFSWJSFB EJGFSJUFMPS NFOJVSJ BQMJD OE FMFNFOUF EF EFTFO HFPNFUSJD x 4â BOBMJ[âN NFTF BSBOKBUF ëJ EFDPSBUF QFOUSV EJGFSJUF PDB[JJ x 4â SFTQFDUâN SFHVMJMF TQFDJGJDF EF TFSWJSF B NFTFJ x 4â JEFOUJGJDâN BDUJWJUâèJMF QF DBSF MF FYFDVUâ PBNFOJJ DBSF BV EJGFSJUF NFTFSJJ ëJ PDVQBèJJ EJO EPNFOJVM QSFQBSâSJJ ISBOFJ ëJ TFSWJSJJ BMJNFOUFMPS

Aflăm mai mult x Masa familială, cea de toate zilele, trebuie să fie și ea apetisantă și îngrijită, ca și cea festivă. x Înainte de masă, spală-te pe mâini cu apă și săpun! x Nu vorbi în timp ce mănânci! x Nu mesteca cu gura deschisă! x Nu sta cu coatele pe masă! x La sfârșitul unui fel de mâncare, pune paralel cuțitul și furculița în farfuria care trebuie luată.

ELEMENTE DE DESEN GEOMETRIC APLICATE LA ARANJAREA ȘI DECORAREA MESEI Observăm și discutăm

¾ Ce forme geometrice identificați în imaginile a, b și c? ¾ Ce poziție au farfuriile față de marginea mesei? Dar unele față de altele, în imaginea b? ¾ În ce constă decorarea mesei din imaginea b? ¾ Ce face persoana din imaginea c? Ce meserie credeți că are?

Citim și descoperim Oricare ar fi meniul, înainte de servirea alimentelor, pe masă sunt așezate obiectele de veselă, tacâmurile și paharele necesare. La anumite ocazii din familie și în unitățile de alimentație, mesele sunt aranjate și decorate corespunzător evenimentului. La aranjarea și decorarea mesei se va ține seama de anumite principii, printre care și cele care iau în considerare elementele de desen geometric. Masa pe care se vor așeza preparatele poate avea formă dreptunghiulară, pătrată, ovală sau rotundă și va fi acoperită cu o față de masă confecționată din diverse materiale (bumbac, in, țesături sintetice etc.). Aranjarea mesei diferă în funcție de: x tipul meniului (mic dejun, prânz, cină, special); x numărul și felurile preparatelor ce se vor servi; x numărul persoanelor care servesc masa. Farfuriile se așază la distanță de 1,5–2 cm de marginea mesei și la distanțe egale între ele. Farfuriile se aranjează începând cu farfuria suport și se continuă cu celelalte (pentru gustări tartinabile, pentru felul principal etc.). Tacâmurile se așază în ordinea servirii preparatelor; cuțitele se așază perpendicular față de marginea mesei, la distanța de 2–3 mm între ele.

Tehnologii de preparare a hranei Lingurile se așază, ca și cuțitele, în dreapta farfuriei de bază, iar furculițele în stânga acesteia. Paharele sunt poziționate în fața farfuriei, în linie dreaptă, în diagonală sau în semicerc (fig. 18). Decorarea mesei (fig. 19) se face, în cele mai multe cazuri, cu flori puse în vaze cu diferite forme și de înălțime mică, pentru a nu-i stânjeni pe meseni în timpul conversației. În funcție de eveniment, se pot folosi ca elemente decorative lumânări de formă cilindrică sau conică de diverse culori, conuri de brad montate în aranjamente cu forme variate (coroniță, pătrat etc.), ouă colorate, puișori etc.

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

SERVIREA MESEI Citim și descoperim Într-o unitate de alimentație (de exemplu, restaurant), dar și acasă, la servirea preparatelor culinare și a băuturilor se ține seama de următoarele reguli: preparatele lichide (supe, ciorbe etc.) se servesc în farfurii adânci sau sunt aduse în supiere și apoi trecute în farfurii; fripturile sunt așezate și servite pe platou, împreună cu garniturile; deserturile pot fi așezate pe platou (clătitele, plăcintele etc.), pe fructiere (mere, pere, caise, struguri etc.) sau direct pe farfurii; băuturile se servesc în pahare destinate fiecărui tip.

c Fig. 18. Aranjarea mesei; a – formal; b și c – în familie, pentru diferite meniuri

ACTIVITĂȚI, MESERII ȘI OCUPAȚII DIN DOMENIUL PREPARĂRII ȘI SERVIRII ALIMENTELOR Citim și descoperim Persoanele care se ocupă cu prepararea alimentelor s-au pregătit în calificări din domeniul industriei alimentare. Brutarul execută operațiile din procesul de realizare a produselor de panificație; după coacerea și răcirea acestora, le ambalează și le etichetează pentru comercializare. Cofetarul-patiser prepară produse de patiserie și cofetărie, realizează elementele de decor și ambalează produsele pentru comercializare. În unitățile de alimentație lucrează persoane care au absolvit cursuri cu calificări din domeniul alimentație publică. Bucătarul (fig. 20) se ocupă cu măsurarea cantităților de ingrediente, conform rețetei, prelucrarea lor primară și termică, folosind echipamentele specifice, montarea și prezentarea preparatelor realizate. Chelnerii (ospătarii) primesc clienții în restaurant, le preiau comenzile, le transmit pentru executare și realizează servirea acestora (consumatorilor). Supravegherea și coordonarea modului de desfășurare a activității din bucătărie sunt realizate de tehnicianul în gastronomie, iar organizatorul banqueting supraveghează activitățile de servire în bar și restaurant, modul în care personalul de servire respectă regulile de comportament față de clienți.

b Fig. 19. Decorarea mesei

Fig. 20 Fi 20. Bucătar B ă

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5 De reținut!

x Pornind de la forma mesei și a unor obiecte folosite la servirea preparatelor, la aranjarea și decorarea mesei se aplică principii care iau în considerare unele elemente de desen geometric. x Servirea preparatelor și a băuturilor la restaurant se face respectând reguli specifice. x Persoanele care lucrează în domeniul preparării și al servirii alimentelor sunt absolvenți ai unor școli din domeniul industrie alimentară sau alimentație publică.

Aplicații practice Activități în echipe 1. Împărțiți colectivul de elevi al clasei în 5 echipe. Culegeți informații privind aranjarea și decorarea mesei, din diferite surse (reviste, pliante, internet etc., vizionare de filme documentare) și apoi analizați imaginile din figurile 18 și 19 din lecție. Discutați despre regulile specifice de aranjare și decorare, despre aspectele estetice din fiecare caz. Precizați și trei reguli privind atitudinea voastră în timpul servirii mesei. 2. Faceți o vizită la o patiserie sau o brutărie din localitatea voastră sau din orașul apropiat (dacă locuiți în mediul rural) și îndepliniți următoarele sarcini: x observați persoanele care prepară produsele și identificați activitățile pe care le desfășoară; x identificați și numiți (sau cereți ajutor lucrătorilor de acolo) materialele, echipamentele pe care le folosesc și tipurile de produse executate; x purtați discuții pentru a afla ce alte atribuții mai îndeplinesc persoanele respective, cum se numește calificarea fiecăreia și ce studii au. Notați aceste informații pe o filă de portofoliu. La următoarea oră de Educație tehnologică și aplicații practice purtați o discuție pentru a identifica modele de profesioniști din domeniul vizitat. Dacă vă place ce fac ei, alegeți să vă pregătiți în viitor pentru meseria de cofetar-patiser! Activitate individuală Realizează un ornament pentru decorarea mesei (de Crăciun, de Paști) folosind hârtie colorată și etapele date în figurile a și b.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

FIȘĂ DE DOCUMENTARE Citește textul, apoi răspunde la întrebări pe o fișă ce va fi componentă a portofoliului personal. Se apropie vacanța de vară. În familie, se fac proiecte pentru vacanță. Aproape în fiecare an, Luca și Alexia merg vara, împreună cu părinții, la mare. Ei locuiesc într-un oraș din sudul țării, în apropiere de Podul Prieteniei. În acest an au decis să petreacă vacanța la munte. Părinții s-au informat și au găsit pe internet referințe despre pensiuni situate într-un sat maramureșean. Ajunși la destinație, au ales o pensiune agroturistică cu opt camere curate, mobilate în stilul tradițional al locului. Aici li se oferă cazare și masă. Tuturor le place mâncarea preparată și servită chiar de membrii familiei gazdă, care au vaci de lapte, livadă cu pomi fructiferi, viță-de-vie, păsări, porci și o seră pentru cultivarea plantelor. Ei sunt lucrători în agroturism. Doamna Florica, gazda, este și bucătar. Gătește preparate ecologice, cu ingrediente din gospodăria proprie. Mâncărurile tradiționale, gustoase și îmbietoare sunt realizate după un caiet plin cu rețete păstrate cu sfințenie de la bunica ei. La fiecare masă, preparatele sunt așezate pe platouri și farfurii cu decoruri viu colorate, deosebit de atractive. Mesele sunt servite întotdeauna la orele programate. De multe ori, seara, gazdele povestesc turiștilor despre preocupările oamenilor, despre istoria și frumusețile locului, despre tradițiile păstrate și transmise generațiilor tinere de către cei mai în vârstă. Pentru a vedea tradițiile, gazdele le-au recomandat să viziteze târgul care se organizează în fiecare duminică, și în zi de sărbătoare. La târg, au văzut și obiceiurile alimentare ale „moroșenilor”, așa cum își mai spun maramureșenii. Majoritatea produselor sunt din lapte de vacă și de oaie (brânză moale cu zer, urdă, caș), care se vând în sezonul cald. Laptele de oaie din această perioadă este foarte gras datorită pășunatului pe versanții munților. Aici, turmele sunt aduse primăvara devreme și petrec până toamna târziu, când revin în sate. Brânza consumată în sezonul rece este preparată la stână și ținută în saramură. Într-una din zile familia a mers la Săpânța și la mănăstirea Bârsana, locuri de tradiție și istorie pentru localnici, dar și încărcate de atracții turistice pentru românii din restul țării și pentru vizitatorii străini. Luca, fratele mare al Alexiei, a fost impresionat de ceea ce a văzut la Săpânța, loc unic în țară, dar poate și în lume. La plecarea din pensiune, copiii și părinții au mulțumit pentru găzduire și s-au îndreptat spre casă bucuroși pentru vacanța lor maramureșeană. x x x x

În ce oraș locuiesc Luca, Alexia și părinții lor? Care sunt alimentele de origine vegetală și animală care se obțin în gospodăria pensiunii? Care este cea mai importantă calitate a alimentelor oferite în pensiune? Ce calificări au gazdele? Identifică în text și precizează trei activități pe care le desfășoară persoanele respective. x Prin ce tehnologii se obțin produsele alimentare în cadrul pensiunii? Dar cele vândute de moroșeni la târg? Prin ce procedeu se păstrează brânza pentru sezonul rece? x Ce servicii din alimentație de bună calitate sunt oferite în pensiunea maramureșeană? x Culege informații din diferite surse și precizează: formele de relief și clima din zona vizitată de copii; modul în care influențează acestea obiceiurile alimentare ale localnicilor; prin ce este Săpânța loc unic în țară; importanța turistică a mănăstirii Bârsana.

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

RECAPITULARE TEMA: PREPARAREA, CONSERVAREA ȘI SERVIREA ALIMENTELOR Activitate în echipe Aplicați metoda Ciorchinele parcurgând etapele de lucru indicate. Etape de lucru: x formați 4 echipe din colectivul de elevi al clasei; x scrieți tema în partea de sus a tablei, pe mijlocul ei; x fiecare echipă primește o foaie de flipchart pe care este scrisă tema, într-un cerc situat în centru, astfel: echipa 1: Bucătăria; echipa 2: Prepararea alimentelor; echipa 3: Conservarea alimentelor; echipa 4: Aranjarea, decorarea și servirea mesei; x membrii fiecărei echipe trasează pe foaie linii, de la cercul central, spre alte cercuri în care notează subiecte legate de tema dată; x după expirarea timpului stabilit, câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă la tablă rezultatul activității acesteia; x pe baza rezultatelor echipelor se întocmește la tablă „ciorchinele” clasei pentru tema propusă (ca în exemplul de mai jos).

Prepararea, conservarea și servirea alimentelor Dotare Bucătăria

Servire

Vase

Reguli

Aranjarea, decorarea și servirea mesei Aranjare Conservarea alimentelor

Meniuri

Norme de igienă

Refrigerare Frigider t°

100

Prepararea alimentelor

Uscare

Factori de mediu

Tehnologii de preparare a hranei

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5

Subiectul I

40 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 u 5 p. = 15 puncte) 1. În dotarea bucătăriei intră: a. aragaz și foen; b. cântar și mașină de spălat rufe; c. cuțite și farfurii; d. vase și aspirator. 2. Este procedeu de prelucrare la cald a alimentelor: a. coacerea; b. sortarea; c. sterilizarea; d. zdrobirea. 3. Este meserie din domeniul servirii alimentelor: a. brutar; b. bucătar; c. cofetar; d. tehnician în gastronomie. B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (3 u 5 p. = 15 puncte) A F

1. Cuțitele se așază perpendicular față de marginea blatului mesei.

A F

2. Băuturile carbogazoase se consumă de către elevi numai după-amiaza.

A F

3. Piramida alimentației are la bază legume și fructe.

C. Scrie în stânga numerelor de ordine ale grupelor de obiecte din dotarea bucătăriei, din coloana A, litera obiectului corespunzător grupei, din coloana B. (2 u 5 p. = 10 puncte) A ____ 1. aparate ____ 2. dispozitive

B congelator pahare tirbușon

Subiectul al II-lea A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific.

50 de puncte (3 u 6 p. = 18 puncte)

1. Fierberea alimentelor în recipiente etanșe, la peste 100 °C se numește ... . 2. Necesarul zilnic de substanțe nutritive și calorii se asigură printr-o alimentație ... . 3. Mixerul din dotarea bucătăriei este un ... . B. Pentru a asigura calitatea produselor alimentare și securitatea lucrătorilor, prepararea hranei trebuie să se facă cu respectarea normelor de igienă și de securitate a muncii specifice. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce norme de igienă se au în vedere la prepararea hranei? Precizează două dintre ele.

(2 u 8 p. = 16 puncte)

2. Ce măsuri de prevenire a accidentelor se iau în bucătărie? Menționează două dintre ele.

(2 u 8 p. = 16 puncte)

101

RECAPITULARE FINALĂ Am învățat despre…

1. Alimente și produse alimentare

2. Cultivarea plantelor

4. Calitatea produselor alimentare și a serviciilor din alimentație

3. Creșterea animalelor

5. Tehnologii de preparare a hranei

TEMA: CĂLĂTORIA BOBULUI DE GRÂU Aplicați metoda Philips 6/6 parcurgând etapele de lucru date. Etape de lucru: x formați echipe de câte 6 elevi (4 membri + 1 secretar + 1 conducător de echipă); secretarul are, în plus, sarcina de a nota, în scris, ideile colegilor din echipă, iar conducătorul este cel care dirijează discuția în cadrul echipei și prezintă concluziile acesteia; x fiecare membru al echipei propune câte o soluție (idee) din fiecare unitate de învățare studiată (precizată prin număr și denumire, sub imaginele de mai sus) privind tema dată (ca în exemplele date mai jos); purtați discuții în cadrul echipei, pe baza ideilor din tema dată, timp de 6 minute; x prezentarea în fața clasei, de către conducătorul fiecărei echipe, a ideilor la care a ajuns echipa; x discutarea, în cadrul colectivului clasei, a ideilor propuse, și scrierea pe tablă și pe caiete a variantelor finale, pentru fiecare unitate de învățare; x autoevaluarea în cadrul echipei (sau evaluarea reciprocă a echipelor) și oferirea, de către profesor, a concluziilor privind participarea elevilor la desfășurarea activității și eficiența acesteia. Numărul unității de învățare/Exemple de idei (soluții) 1/ Din boabele de grâu se obține făina, aliment de origine vegetală consumat în stare prelucrată. 2/ Semănatul boabelor de grâu se face la câmp, mecanizat, cu semănătoarea. 3/ Paiele de grâu se pot folosi ca așternut (pentru vaci), iar boabele, pentru hrana păsărilor. 4/ Boabele de grâu conțin proteine și dau valoare energetică ridicată făinii și produselor obținute din ea. 5/ Cozonacii și alte produse din făină de grâu se prepară atât prin tehnologii tradiționale, cât și prin tehnologii moderne.

102

TEST DE EVALUARE FINALĂ Citește cu atenție, transcrie pe caiet și notează rezolvarea sarcinilor date. După autoevaluare, motivează nota pe care ți-ai acordat-o. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 30 de minute

Subiectul I

30 de puncte

A. Încercuiește litera corespunzătoare variantei corecte. (3 u 5 p. = 15 puncte) 1. Este aliment de origine vegetală consumat numai în stare prelucrată: a. apa; b. castravetele; c. făina; d. oul. 2. Culoarea unui produs alimentar se apreciază: a. prin valoarea energetică; b. olfactiv; c. tactil; d. vizual. 3. Introducerea răsadului de roșii în sol se realizează prin: a. copilit; b. plantat; c. plivit; d. semănat. B. Încercuiește litera A, pentru enunțurile apreciate adevărate (corecte), sau litera F, pentru enunțurile considerate false (incorecte). (3 u 5 p. = 15 puncte) A F 1. Protejarea animalelor de arșiță și de ploile de vară se face prin adăpostirea în șoproane. A F 2. Carnea este refrigerată la –18 °C, în frigider. A F 3. Cel mai mare conținut caloric al meselor dintr-o zi îl are prânzul.

Subiectul al II-lea

30 de puncte

A. Completează spațiile libere astfel încât afirmațiile următoare să aibă sens, să respecte adevărul științific. 1. Arătura se realizează mecanizat cu … tras de tractor. 2. Mașina de tocat carne este un … din dotarea bucătăriei.

(2 u 5 p. = 10 puncte)

B. Promovarea și valorificarea produselor alimentare are ca scop vânzarea acestora. Răspunde la următoarele întrebări: 1. Care sunt modalitățile de promovare a produselor alimentare? Precizează două dintre ele. (2 u 5 p. = 10 puncte) 2. Ce produse alimentare de origine animală se vând în stare conservată? Menționează două dintre ele. (2 u 5 p. = 10 puncte)

Subiectul al III-lea

30 de puncte

Desenează un platou cu un preparat decorat, folosind elemente și figuri geometrice. Numește preparatul, materiile prime (alimentele) necesare și originea acestora. Numele și prenumele elevului__________________________

Clasa _________________

CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Este Educația tehnologică și aplicații practice o disciplină utilă? Justifică răspunsul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce tip de activități ți-au folosit mai mult în învățare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Este aceasta o disciplină importantă? Motivează! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ai fi dorit să fie predate și alte conținuturi? Enumeră-le. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ce domenii studiate te-au atras mai mult? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Realizezi și în familie activități practice legate de temele abordate? Dă exemple. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ţi-ar plăcea să îți alegi, pentru pregătirea de mai târziu, o meserie/ocupație din domeniile studiate? Motivează. . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum apreciezi activitatea desfășurată de tine în acest an școlar? Ai putea să o îmbunătățești? Justifică răspunsurile. . . . . . . . . . . . . . . .

Testul de evaluare finală, care include și motivarea notei, și Chestionarul de autoevaluare sunt componente ale portofoliului personal.

103

BIBLIOGRAFIE 1.

Dorin, V. și alții, Bazele restaurației, Editura Akademos Art, București, 2012

Frone, D.F., Marketing – suport de curs, București, 2012

Graur, M. și alții, Ghid pentru alimentația sănătoasă, Editura Performantica, Iași, 2006

Oprea, C.L., Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008

Palicica, M. și alții, Pedagogie, Editura Mirton, Timișoara, 2007

Paraschiv-Claudius, M., Tratat pentru alimentația naturală a omului, Editura Christalin, București, 2003

Popescu, V., Cartea fermierului agricol, Editura Agris, București, 1998

Roman, G.V., Tehnologii agricole, Editura Ceres, București, 2014

Șara, A. Alimentația rațională a animalelor în ferme, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.

10. Vitcovschii, A., Arta culinară și sănătatea – suport de curs, Chișinău, 2015 11. Vlăduș, M., Grădina noastră de legume, Editura M.A.S.T., București, 1997 12. *** Bucătar, manual pentru anul de completare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005 13. *** Gastronomie, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, București, 2006 14. *** Ghid de evaluare pentru educație tehnologică, Editura ProGnosis și S.N.E.E., București 2001 15. *** Legea educației naționale, nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare 16. *** Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5765/15.X.2020 17. *** Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, București, 2018 18. *** Tehnologie culinară, manual pentru clasele a X-a, a XI-a, a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006 19. www.anpc.ro 20. www.madr.ro/agricultura-ecologica

104

Educație tehnologică - manual pentru clasa a V-a, 2022

Articles inside

Ac tivități, meserii și ocupații specifice din domeniul cultivării plantelor

Alimente de origine animală

Al imentația omului și satisfacerea nevoii de hrană

No rme specifice de securitate și sănătate în muncă la cultivarea plantelor

TEST DE EVALUARE

Fa ctori de mediu care influențează cultivarea plantelor

Alimente de origine minerală

Pr ocese tehnologice simple de cultivare a plantelor