Alimente de origine animală

Ce produse sunt folosite de la vacă și de la porc? Grupați-le în produse alimentare și nealimentare.

Numiți și alte alimente de origine animală pe care le cunoașteți.

Dicționar

perisabil – care se strică (se alterează) ușor. microorganism– organism vegetalsau animal vizibil numai la microscop.

Observăm și discutăm

a b c

Ce produse alimentare identificați în imaginile a, b și c? De unde provin ele? Ce produse consumați dintre acestea? La care din mesele zilnice le folosiți?

d e f

De unde provine carnea folosită la prepararea produselor din imaginile d, e și f? Sub ce alte forme se consumă carnea? Dar peștele?

Citim și descoperim

Principalele alimente de origine animală sunt laptele, ouăle și carnea.

Laptele este un component important în alimentația omului, indiferent de vârstă. Cel mai mult se consumă laptele de vacă, dar este apreciat și laptele provenit de la alte specii de mamifere (oaie, capră, bivoliță etc.).

Laptele are în compoziție apă (peste 80%) și substanțe nutritive, elemente importante în creșterea și în dezvoltarea organismului uman. Laptele de consum are un conținut de grăsime cuprins între 0,1 și 3,6%.

Importante în alimentație sunt și produsele lactate obținute din lapte: smântâna, untul, iaurtul, laptele bătut, chefirul, sana, brânzeturile etc.

Ouăle sunt alimente de bază, importante pentru aportul în substanțe nutritive necesare organismului. Se folosesc în alimentație numai în stare prelucrată; atât albușul, cât și gălbenușul sunt bogate în proteine, lipide și minerale.

Se folosesc ca alimente doar ouăle care îndeplinesc condițiile de prospețime; altfel pot deveni dăunătoare sănătății. Ouăle comercializate au marcată pe coajă o ștampilă care indică informații utile pentru consumator: codul producătorului și data durabilității minimale (fig. 11).

Ouăle se pot consuma timp de 28 de zile începând cu ziua ouatului. Pentru vânzare, acestea se păstrează la rece, în frigidere sau în vitrine frigorifice, în depozite frigorifice, ambalate în cofraje.

Ouăle se consumă (fig. 12) fierte în coajă sau fără coajă, prăjite, omletă sau sunt folosite la prepararea înghețatelor, a cremelor, a unor dulciuri etc.

2ROVN001 L1 DDM 20/03/2022 calitatea oului (0, 1, 2, 3) țara de origine județul codul de identificare

2ROVN001 L1 DDM 20/03/2022 data durabilității maximale (expirării)

Calitatea oului este dată de modul de creștere și de hrana găinilor: 0 – în aer liber cu hrană ecologică; 1 – în aer liber; 2 – în hale, la sol; 3 – în spații mici. Mărimea oului: S – mic; M – mediu; L – mare; XL – foarte mare.

Fig. 11. Interpretarea codului de pe ou

Carnea folosită în consumul alimentar provine, în cea mai mare parte, de la animalele și păsările domestice sacrificate în abatoare. În cantități mai mici se consumă carne de pește și de vânat.

Denumirea cărnii este dată de originea sa; poate fi de porc, de vită, de oaie, de iepure, de găină, de gâscă, de curcan, de crap, de șalău etc.

Carnea conține apă, proteine, grăsimi, vitamine și substanțe minerale.

Pentru a-i mări perioada de păstrare, carnea se conservă prin frig în frigider, la temperaturi de 0–5 °C, timp de 3-5 zile, sau în congelator, la temperatura maximă de –18 °C, timp de maximum 12 luni.

Prin prelucrarea cărnii se obțin preparate din carne tocată, din carne netocată sau sub formă de conserve din carne (fig. 13).

Carnea de pește este un aliment foarte apreciat și solicitat în hrana omului datorită conținutului în substanțe nutritive și a gustului plăcut.

Peștele se poate comercializa viu (proaspăt) sau eviscerat (tăiat și curățat de solzi și de organe). Se păstrează la rece, congelat sau în conserve.

Aflăm mai mult

O mare parte din ouăle consumate provine de la găini.

Mai rar sunt consumate ouăle de rață, curcă, gâscă, prepeliță; acestea se deosebesc prin mărime și culoarea cojii. Carnea are culori diferite în funcție de proveniență; culoarea este deschisă la cea de găină, de curcă, de pește; este roșie la carnea de rață, gâscă, porc, vită etc.

Fig. 12. Forme sub care se consumă ouăle

Fig. 13. Preparate din carne

Protejează mediul și propria persoană

Nu se recomandă consumul laptelui crud (nefiert) deoarece poate conține microorganisme care dăunează sănătății oamenilor. Cojile de ouă pot fi o bună sursă de îngrășământ pentru plante.

De reținut!

Laptele, ouăle și carnea sunt alimente de origine animală care furnizează organismului substanțe nutritive. Aceste alimente se consumă în stare prelucrată, singure, sau sunt folosite la prepararea unor produse alimentare. Deoarece sunt perisabile, este importantă păstrarea alimentelor de origine animală în anumite condiții de temperatură, atât în stare neprelucrată, cât și în stare prelucrată.

Aplicații practice

Activitate în perechi

O persoană consumă alimente într-o lună, în medie, în următoarele cantități: 10,1 kg de pâine și produse din cereale; 5,2 kg de carne și preparate din carne; 3 l de lapte; 2,3 kg de brânzeturi; 17,6 kg de legume și conserve din legume; 11,6 kg de fructe și conserve din fructe; 15 ouă; 0,8 kg de zahăr; 32 de litri de apă minerală; 1 litru de ulei. (Sursa: Legea nr. 174 din 14 august 2020 privind aprobarea coșului minim de consum lunar)

Întocmiți coșul alimentar săptămânal (consumul săptămânal) și zilnic al unei persoane, selectând produsele alimentare după origine. Copiați tabelul pe o fișă și completați-l urmărind exemplul dat.

Fișa este componentă a portofoliului personal.

Originea produsului alimentar Denumirea produsului Cantitatea în coșul alimentar săptămânal (litri/kg/bucăți) Cantitatea în coșul alimentar zilnic (litri/kg/bucăți)

Minerală … Vegetală Legume și conserve din legume Ulei … 4,4 0,63

Animală

Activități în echipe

1. Transcrieți pe caiet tabelul următor și precizați denumirea produsului din imagine și numiți alimentul de origine animală utilizat la realizarea lui. (De exemplu, produsul iaurt se obține din lapte.)

Pentru alimentele pe bază de carne, precizați forma sub care se găsește carnea (de exemplu, tocată).

Denumirea produsului Alimentul de bază Forma sub care se prezintă carnea

2. Formați echipe și desfășurați activitatea cu titlul Verificarea prospețimii ouălor.

Competențe dobândite:

valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; analizarea produselor pe baza anumitor criterii; selectarea produselor din perspectiva păstrării sănătății oamenilor; manifestarea abilității de a lucra în echipe pentru rezolvarea unor sarcini; utilizarea tehnologiei informației pentru învățare și comunicare.

Planul activității:

formați din colectivul de elevi al clasei 4 echipe; fiecare echipă va îndeplini câte o activitate, astfel: – activitatea 1 (pentru echipele 1 și 4) – fiecare elev va aduce câte un ou fiert (timp de 5 minute după ce apa dă în clocot), în ziua realizării activității practice, o farfurie și un cuțit sau instrument de tăiere; – activitatea 2 (pentru echipele 2 și 3) – fiecare elev va aduce câte un ou crud, un borcan sau pahar transparent de 700-800 ml, sare de bucătărie și o riglă gradată. notați data ouatului (pentru ouăle din gospodărie proprie) sau termenul de valabilitate înscris pe coaja oului (înainte de fierbere sau de aducerea la școală a celor crude); vor fi aduse și ouă care se apropie de finalul termenului de valabilitate sau chiar expirate; culegeți informații din diferite surse (reviste, internet, pliante etc.) privind riscurile de îmbolnăvire în cazul consumului de ouă expirate și notați-le pe o fișă.

Desfășurarea activităților Echipele 1 și 4 desfășoară activitatea 1: Verificarea gradului de prospețime a oului fiert

curățați ouăle de coajă; cei din echipa 1 – tăiați pe jumătate oul adus, după axa longitudinală, iar cei din echipa 4 – tăiați în două părți oul adus, după axa transversală; puneți jumătățile obținute de fiecare pe farfuria adusă; așezați farfuriile, începând de la cele care au oul cu gălbenușul poziționat central, înconjurat de un strat uniform de albuș, apoi în ordinea descrescătoare a distanței dintre gălbenuș și albuș; analizați ordinea poziției fiecărui ou, verificați prospețimea acestora și corespondența cu data ouatului sau cu termenul de valabilitate (fig. 14); observați și apreciați dimensiunea camerei de aer a oului după fierbere.

Echipele 2 și 3 desfășoară activitatea 2: Verificarea prospețimii oului crud prin scufundare în saramură

realizați o saramură din 500 ml apă și 2 linguri de sare și turnați-o în pahar, apoi scufundați, pe rând, ouăle crude; măsurați cu ajutorul riglei gradate înălțimea din pahar la care este situată partea de sus a fiecărui ou (măsurată de la baza paharului, pe exterior); puneți oul pe o bucată de hârtie și notați înălțimea citită, alături de termenul de valabilitate/data ouatului; așezați toate ouăle în ordinea crescătoare a înălțimii determinate prin măsurare; analizați ordinea poziției fiecărui ou, verificați prospețimea acestora și corespondența cu data ouatului/ termenului de valabilitate; cel mai proaspăt ou este cel care se așază pe fundul paharului.

Analizați și comparați rezultatele obținute în cadrul echipelor care au desfășurat aceeași activitate și apoi cu întregul colectiv al clasei și formulați concluzii privind gradul de prospețime al ouălor analizate și riscurile pentru sănătate în cazul consumării ouălor expirate. a b Fig. 14. Verificarea prospețimii oului fiert a – ou foarte proaspăt; b – ou mai puțin proaspăt

Evaluarea acestei activități se va face pe baza Listei de verificare și a Scării de apreciere.

LISTĂ DE VERIFICARE

Numele și prenumele elevului: ______________________________________ Clasa: ____________________

Atitudinea față de sarcina de lucru

A urmat instrucțiunile/cerințele (privind etapele de parcurs, materialele folosite, modul lor de utilizare etc.) A așteptat să-i vină rândul pentru a utiliza materialele A cooperat cu ceilalți colegi pentru îndeplinirea sarcinii A cerut ajutor (colegilor sau profesorului) A dus sarcina până la capăt A pus materialele la locul lor după utilizare A făcut curat la locul de muncă (activitate)

SCARĂ DE APRECIERE

Numele și prenumele elevului: ______________________________________ Clasa: ____________________

Da Nu

Comportamentul Niciodată Uneori Frecvent (Deseori) Întotdeauna

A ascultat cu atenție expunerile făcute (de profesor sau de colegi) A participat la discuții A dovedit interes pentru acumularea de cunoștințe A dovedit interes pentru formarea de abilități practice prin executarea de produse sau de lucrări A avut atitudine responsabilă față de sănătate (a sa și a colegilor), mediu și muncă prin respectarea măsurilor de securitate a muncii A utilizat noile tehnologii de informare și comunicare (internet, soft-uri educaționale, aplicații etc.) pentru documentare, învățare, redactare etc.

Lista de verificare și Scara de apreciere completate sunt componente ale portofoliului personal.