Limbă și comunicare, caiet de activități - grupa mare

Page 1

Nina Beldie

Virginia Chirac

Gabriela Radu

Ramona Radu

Numele ........................................................................................

Prenumele ..................................................................................

Grupa ...........................................................................................

Grădinița ....................................................................................

Numele cadrului didactic ....................................................

CAIET
DE ACTIVITAT , I
S
GRUPA MARE
L M B A ˘ I
, I A R CO C E NMU I
5-6 ani

Copyright © (2017) Edizioni del Borgo S.r.l., Casalecchio di Reno (Bologna), Italia

Limbă și comunicare Caiet de activități pentru grupa mare

Nina Beldie, Virginia Chirac, Gabriela Radu, Ramona Radu, Copyright © 2021 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19

e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactor: Gabriela Bărbulescu

Corector: Carmen Bîtlan

Ilustrații: Copyright © (2017) Edizioni del Borgo S.r.l., Casalecchio di Reno (Bologna), Italia

Copertă: Dorel Melinte

Tehnoredactare și prepress: Dorel Melinte

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Limbă şi comunicare : caiet de activităţi pentru grupa mare / Nina Beldie, Virginia Chirac, Gabriela Radu, Ramona Radu. Bucureşti : Litera, 2017

ISBN 978 606 33 1578 7

I. Beldie, Nina

II. Chirac, Virginia

III. Radu, Ramona

IV. Radu, Gabriela

37

Ne place la grădiniță

Sună astăzi clopoțelul, Vesel ne vestește, Că e timp de hoinăreală, Iarăși, prin poveste!

Am crescut în înălțime, Uniformele ni-s mici!

Păi... noi suntem GRUPA MARE, Nu mai suntem grupa pici!

A sosit septembrie

Din nou în calendar, Ne-aduce cu bucurie Un alt an școlar!

Ne-a fost dor de Doamna noastră Și de lumea de poveste! Ne place la grădiniță! Aici mintea ne-nflorește!

Eu
Doamna educatoare
Grupa mea DESENEAZĂ!

Dragi copii, vă dăm de veste: Grădinița-i o poveste!

Fis , a 1

Merg la grădiniță

Eu merg la grădiniță

Și-s tare bucuros Tot ce învăț aici Îmi este de folos!

Cu colegii mei, Eu știu cum să mă joc, Pentru jucării Nu ne certăm deloc!

Învățăm de toate, Mereu bucuroși, La minte și la suflet, Noi creștem luminoși!

Și Doamna ne iubește Și este fericită! Ne laudă că suntem Cu toții o echipă!

1. Privește fiecare imagine și spune ce vezi.

2. Precizează care sunt regulile grupei din care faci parte.

3. Ascultă versurile și spune ce imagine se potrivește cel mai bine cu acestea.

4

Dragi copii, vă dăm de veste: Grădinița-i o poveste!

Fis , a 2

1. Privește fiecare imagine și răspunde la întrebările: Cine este în imagine? Ce face?

2. Formulează propoziții formate din două cuvinte. De exemplu: Copiii desenează.

3. Reprezintă grafic propoziția și cuvintele ce o compun în spațiul de sub imagini, ca în exemplul dat ( , ).

propoziție cuvânt

5

În familie, se știe, Viața e o bucurie!

Fis , a 3

Casă pentru primăvară

Primăvara și-a făcut casă În familia mea frumoasă!

Dimineața, soarele răsare Din pupicul dulce Al mamei iubitoare.

Un măr plin de floare, Cu ramuri până la soare, Străjuiește casa și poarta, Așa cum are grijă de familie Tata!

Curcubeu pe cer și mii de sori, Revărsare de calde culori, Înfloresc aici.

Ați ghicit? Sunt poveștile spuse De bunici!

Primăvara-n familie

Este timp fără risipă, Măsurat de inima ei, Transformată în clepsidră.

1. Ascultă poezia Casă pentru primăvară. Ce cuvinte nu cunoști?

2. Răspunde la întrebări: Cine aduce soarele în casă? Cine este cel care apără familia?

De ce crezi că și-a făcut casă primăvara în familia copilului din poezie? etc.

3. Cu ce instrumente putem măsura timpul? Numește le.

4. Colorează casa. Completează desenul.

6

În familie, se știe, Viața e o bucurie!

Fis , a 4

1. Privește fiecare imagine și răspunde la întrebările: Cine este în imagine? Ce face?

2. Formulează propoziții formate din două cuvinte. Reprezintă grafic propoziția și cuvintele ce o compun, în spațiul de sub imagini.

3. Spune ți părerea! La ce eveniment dansează fetița? De ce râde băiatul? Ce citește bunica? La ce se gândește bunicul? Unde crezi că aleargă copiii?

7

În oglindă când privesc, Eu pe mine mă zăresc!

Fis , a 5

Unici

Am aflat că eu sunt unic Și că nu e nimeni, nimeni, Ca să-mi semene perfect! Știți cum vine treaba asta?

Pe cuvânt că nu-nțeleg!

Mie, chipul mamei mele Îmi arată asemănare

Și cu tata pot să spun Că eu semăn foarte tare!

Poate fi, precum se spune, Că suntem unici pe lume, Eu nu pot să contrazic, Nu știu multe, încă-s mic.

Dar sunt vesel ca bunica, Năzdrăvan sunt ca mămica, Curajos sunt ca tăticul, Înțelept sunt ca bunicul!

Pentru așa asemănare, Îi iubesc nespus de tare!

1. Ascultă poezia. Ce a aflat copilul? Cu care dintre membrii familiei sale seamănă el?

2. Spune cu cine semeni tu. Desenează în oglinda din stânga chipul tău. Desenează în oglinda alăturată persoana din familia ta cu care semeni cel mai mult.

3. Umple inima cu amprentele degetelor tale, folosind culorile curcubeului.

4. Învață strofa din poezie care îți place cel mai mult.

8

În oglindă când privesc, Eu pe mine mă zăresc!

Fis , a 6

Bogăție

Eu am creier să gândesc Guriță, să mă hrănesc, Năsuc pentru-a mirosi, Miresmele a le ști!

Ochișori pentru a privi, Urechi, pentru a auzi!

Colorez și decupez, Modelez și chiar pictez, Flori mămicii dăruiesc, Mângâi și îmbrățișez

Cu mânuțe mititele, Și număr pe degețele!

Și mai am pentru a simți

Și binele a-l împlini, Inimă pentru a iubi

Și iubire a primi!

1. Ascultă poezia Bogăție. Repetă versurile pronunțând clar cuvintele. În timp ce spui versurile, localizează pe propriul corp părțile despre care este vorba în poezie.

2. Ce vezi în casetele din partea de sus a paginii? Numește fiecare organ de simț, spune la ce folosește.

3. Desenează sub fiecare organ de simț o imagine sugerată de textul poeziei.

4. Desenează în spațiul liber ceea ce spune poezia că folosești pentru a iubi și a primi iubirea.

9

Faptele, oglinda oamenilor sunt

În orice loc de pe pământ!

Fis , a 7

1. Privește cu atenție imaginile. Formulează propoziții despre faptele copiilor.

2. Reprezintă grafic fiecare propoziție și cuvintele care o alcătuiesc, în caseta de sub fiecare imagine.

3. Colorează inima din dreptul fiecărei imagini, în funcție de ce simți față de fapta ilustrată (cu roșu

veselie, cu albastru – tristețe).

4. Dă un exemplu de o faptă bună pe care ai făcut o împreună cu colegii tăi.

10

Faptele, oglinda oamenilor sunt În orice loc de pe pământ!

Fis , a 8

1. Completează fiecare chip din partea de sus a paginii, conform sugestiei din medalionul de lângă chip.

2. Privește fiecare dintre imaginile din casete. Spune ți părerea despre fiecare faptă ilustrată.

Trasează o linie de la fiecare imagine din casete la expresia facială care crezi că i se potrivește.

11
3.

Toamna când sosește Naturii aur dăruiește!

Fis , a 9

Își scutură pe-alei podoaba De frunze galben-aurii, E toamnă-n ramuri Și copacul Spune o poveste. Tu o știi?

Adoarme iarna sub ninsoare Visând la verdele cel crud,

Ca mai apoi, în primăvară, Să se trezească renăscând!

În vară, iar ne va da umbră Și cântec vesel-ciripit, Spunându-ne altă poveste Din cartea veche-a lui Moș Timp!

TOAMNA

1. Descrie fiecare imagine de mai sus.

2. Ascultă poezia. Ce titlu crezi că i se potrivește?

3. Unește fiecare imagine cu strofa potrivită.

4. În ce anotimp ne aflăm? Desenează un nor deasupra copacului din anotimpul în care suntem.

5. Completează numele anotimpului, trasând literele din linii punctate.

12

Toamna când sosește Naturii aur dăruiește!

Fis , a 10

Toamna e de vină

Azi, o frunză de pe ram, Mi-a bătut ușor la geam: – Spune, ce se-ntâmplă oare?

Unde-s zilele cu soare?

De ce plouă și e frig?

Unde-i greierele mic, Ce cânta din zori în seară, Toată ziua astă-vară?

De ce iarba-ngălbenește, Ploaia nu se mai oprește?

Un’ se duc acum cocorii?

De ce nu mai pleacă norii?

Cine-i oare vinovat, De tot ce te-am întrebat?

Când am vrut să îi răspund, Frunza mea plutea în vânt!

Voi ați înțeles firește, Că de vină, Toamna este! ? ? ? ? ?

?

Unde se duc acum cocorii?

1. Învață poezia.

2. Privește imaginea și descrie semnele toamnei.

3. Cine îi pune întrebări copilului?

4. Scrie semnul întrebării trasând pe linie punctată și respectând sensul indicat de săgeți.

5. Reprezintă grafic, în spațiul dat, propoziția Unde sunt zilele cu soare? și cuvintele care o alcătuiesc, folosind la sfârșit semnul potrivit, după exemplul de alături.

13

Fructe parfumate, dulci, În cămară-s la bunici!

1. Privește fiecare imagine și pronunță cuvintele ilustrate.

2. Spune cum le numești folosind un singur cuvânt.

3. Alcătuiește câte o propoziție care să conțină cuvântul ilustrat în fiecare imagine. Reprezintă grafic propoziția și cuvintele ce o alcătuiesc.

4. Formulează câte o întrebare despre fructele din cele patru imagini.

14
, a 11 1 3 2 4
Fis

În panere-s încărcate, Legume proaspete, aromate!

Fis , a 12

Hai să mergem! Unde-anume? În grădina de legume! Varza înfoiată, creața, Ne dă Bună dimineața!

Roșiile-mbujorate Stau pe rânduri așezate!

Vânăta e o pătlăgică Ce s-a învinețit de frică!

Ceapa cu foițe multe Te face să plângi, că-i iute!

În usturoi, cățeii frați Stau cu toții adunați!

Morcovii – folositori

Pentru-ai noștri ochișori!

Castraveți pentru murat

Sau proaspeți de consumat!

Cartoful e înfuriat, Fiindcă-n seamă nu-i băgat, Tocmai el, cel renumit Și-n mâncăruri folosit!

Iată, prazul mustăcios Ce gătit, e delicios!

Iar un broccoli gustos, Face prânzul sănătos!

Și umflatul gogoșar A plecat spre aprozar!

Mai încolo, dacă vrei, Vezi familia de ardei!

Să-i privim acuma, uite: Primul e ardeiul iute.

Cornul-caprei, tot ca el, Se mănâncă puțintel!

Capia vine-ntr-o clipită, Să îl coacem noi pe plită!

Aproape am terminat, Dar pe unul l-am uitat!

Știți voi, oare, ce-a rămas? Sigur! E ardeiul gras!

1. Ascultă și învață poezia. Ce titlu crezi că i se potrivește?

2. Unește cu o linie fiecare legumă cu strofa în care se vorbește despre ea.

3. Alcătuiește propoziții folosind cuvintele/expresiile: îmbujorate, s-a învinețit de frică, înfuriat.

4. Spune cuvinte cu același înțeles pentru: înfuriat, renumit, folositori.

5. Spune cuvinte cu înțeles opus pentru: frică, gras, folositor, gustos, proaspăt.

6. Desenează alte legume care apar în poezie, alături de cele deja reprezentate prin desen.

15

Pentru-a țării sărbătoare, Noi rostim caldă urare!

ROMÂNIA LA MULT . I ANI I .

1 DECEMBRIE

1. Formulează două propoziții pornind de la imaginea dată.

2. Reprezintă grafic, în spațiile de sub desen, propozițiile formulate și cuvintele care le alcătuiesc.

3. Spune cuvinte cu același înțeles pentru cuvântul tricolor.

4. Completează trasând literele din linii punctate.

16
Fis , a 13

Călare pe măgăruș, Cine vine acuș-acuș?

Fis , a 14

Sfântul Nicolae

Cine vine acuș-acuș, Călare pe măgăruș

Și tiptil intră-n odaie?

Cine?

Sfântul Nicolae!

Pregătiți papuci, ghetuțe, Lustruiți și cizmulițe, Fiindcă pentru fiecare, El, desigur, daruri are!

Și pe masă așezați Covrigi, ca să-l ospătați!

Și vă spun, ca să mai știți, Tot din timp să pregătiți Morcov dulce pentru Ciuș, Al Sfântului măgăruș!

6 DECEMBRIE

1. Cine este în imagine? Spune ce știi tu despre acest personaj.

2. Ascultă poezia Sfântul Nicolae

3. Ce înseamnă cuvântul tiptil? Spune în ce momente mergi tu tiptil.

4. Desparte în silabe cuvintele ilustrate în casete. Reprezintă le grafic în spațiile de sub imagini, după exemplul dat ( , ).

5. Completează trasând literele din linii punctate.

17
silabă cuvânt

E scris în calendar străbun

Curând sosește Moș Crăciun.

Fis , a 15

Brăduțul

La om bogat sau necăjit, O, brad cu miros de pădure! Vreau necăjiți să nu mai fie

Brăduțul verde, împodobit, Ascultă-mi gândurile bune: Și sărbătoarea de Crăciun

Înseamnă început de viață Adu lumină, bucurie! Să facă oamenii mai buni!

Și bucurie și speranță!

1. Privește fiecare imagine și descrie ceea ce ilustrează ea.

2. a. Ascultă poezia Brăduțul.

b. De ce dorește copilul din poezie să aducă brăduțul în fiecare casă?

3. Denumește fiecare obiect din casetele de mai sus. Reprezintă grafic fiecare cuvânt și silabele care l alcătuiesc, în spațiile de sub casete.

18

Îngerii aduc veste pe pământ: Se naște astăzi Pruncul Sfânt.

Fis , a 16

Pe masa-acoperită cu față de ninsoare, Și ca Lumina Sfântă din alba lumânare Bunica îmi așază un colăcel, un măr și lumânare… Să luminezi prin fapte a vieții tale cale!”

Apoi ea îmi dorește: „Ca mărul cel frumos Cu toți ai casei la masă ne-așezăm acum Să fii, copile drag, tu, veșnic sănătos!

Și sufletul meu cântă Colinde de Crăciun!

1. Privește prima imagine și răspunde la întrebări: Pe cine vezi în imagine? Când se naște Pruncul Iisus? Cum se numește această sărbătoare?

2. Ce urări putem face de Crăciun?

3. Ascultă poezia și răspunde la întrebări: Ce așază bunica pe masă? Ce îi dorește aceasta nepoțelului său? Cine participă la masa de Crăciun?

4. Pronunță clar cuvintele ilustrate. Desparte le în silabe. Reprezintă grafic, în spațiile date, cuvintele și silabele care le alcătuiesc.

19
CRA ˘ CIUN FERIC IT!
25 decembrie

Viscol, ger, joc de ninsoare!

Iarna ce culoare are?

Iarna e cam mincinoasă!

– Iarnă, dă-mi, te rog, un fulg, Să mă joc!

Mi-e dor de tine!

Când vei ninge?

Să-mi răspunzi, rogu-te, Cum se cuvine!

Poate... mâine... mai pe seară, Vei vedea fulgii cum zboară!...

Ies mereu în curte, afară...

N-oi vedea vreun fulg cum zboară?

Dar... nu ninge!

Intru-n casă!

Iarna e cam... mincinoasă!

1. Ascultă poezia. Răspunde la întrebări: Cu cine vorbește copilul? Ce o roagă copilul pe Iarnă?

Ce îi răspunde Iarna? Cum o numește copilul pe Iarnă? De ce?

2. Ce înseamnă mincinos? Care este cuvântul cu sens opus pentru minciună?

3. Trasează și tu semnul exclamării, mai întâi urmând modelul punctat, apoi liber.

4. Alcătuiește, pe baza imaginilor din casete, propoziții în care să exprimi bucuria, mirarea, încântarea. Reprezintă grafic propozițiile și cuvintele. Pune la sfârșitul propozițiilor semnul care se potrivește.

20
Fis , a 17
! ! ! ! !

Viscol, ger, joc de ninsoare!

Iarna ce culoare are?

Fis , a 18

Iarna e cam mânioasă

Fiindcă am făcut-o L-a chemat pe Viscol Să îmi spună țâncii ... Ca Grivei din cântec, Mai ieri mincinoasă, Zicând: – Viscolește! Mie mincinoasă!... La noi se zbârlește!

Iarna a venit, Drumuri, sate, orașe, Asta nu se poate! Îl cheamă și pe Crivăț, Dar... e mânioasă! Totul troienește! Sunt foarte nervoasă! Gerul întețește!

Noi ieșim la joacă, Cu sania pornim Nu răcim! Noi suntem Și când zburăm ca gândul De frig nu ne pasă! Veseli și zglobii, Bine îmbrăcați, Cu sania la vale, A nins în sfârșit! Iarna hohotește: Pentru iarnă grea, Iernii îi strigăm: Cum să stăm în casă?! – Ha! Ha! Veți răci! Suntem echipați! – Nervii dăunează sănătății tale!

1. Privește imaginea și descrie ceea ce vezi.

2. Ascultă poezia. Denumește cele două ajutoare ale Iernii.

3. Alcătuiește propoziţii folosind cuvintele: viscolește, ger, a răci, zburăm ca gândul.

4. Spune cuvinte cu același înțeles pentru: mânioasă, troienește, țâncii, zbârlește, zburăm ca gândul.

5. Explică de ce spunem că nervii dăunează grav sănătăţii noastre.

6. Dă exemple de alte lucruri care dăunează sănătăţii oamenilor.

21

A fost odată ca niciodată, O poveste adevărată!

MIHAI EMINESCU

A. Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună…

B. Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce…

C. Dorm și florile-n grădină…

D. Fie-ți îngerii aproape…

E. Se ridică mândra lună…

1. Discută despre imaginea poetului. Cine este în imagine? Ce știi despre Mihai Eminescu? Dacă știi, numește două titluri de poezii pe care le a scris poetul. Cum se numea cel mai bun prieten al lui Mihai Eminescu? Ce a scris Ion Creangă? Spune titlurile a două povești scrise de Ion Creangă.

2. Ascultă poezia Somnoroase păsărele, de Mihai Eminescu.

3. Privește imaginile din casete. Ascultă versurile și unește le, cu o linie, cu imaginea potrivită.

4. Poți să trasezi pe liniile punctate literele care alcătuiesc numele autorului despre care am vorbit.

22
Fis , a 19

A fost odată ca niciodată, O poveste adevărată!

Fis , a 20

ION CREANGA

1. Spune cine este în imagine și ce știi despre acesta.

2. La ce povești fac referire imaginile din stânga paginii?

3. Formulează câte o propoziție sugerată de fiecare imagine.

4. Reprezintă grafic propozițiile formulate și cuvintele care le alcătuiesc.

5. Poți să trasezi pe liniile punctate literele care alcătuiesc numele povestitorului despre care am vorbit.

23
˘

Timp prezent cu bucurie, Iarna e copilărie!

Campionul Peticuță

Când m-am dat cu săniuța, Pantalonii și hăinuța

Mi s-au rupt și bunicuța

Mi-a pus petice fuguța!

Mama spune:

– Când cu sania te dai,

Grijă de haine nu ai!

Vei purta de azi-nainte, Hăinuțele peticite!

Eu ascult și tac chitic…

Ce să spun? Nu spun nimic!

Ea mă ceartă, dar zâmbește, Pentru că își amintește, Când era copil și ea, Pozne uneori făcea!

… Acum merg la săniuș, Sus pe deal, la derdeluș, Prietenii, cu încântare, Îmi fac galerie mare:

– Păzea! Trece Peticuță, Campion la săniuță!

24
1. Ascultă poezia. 2. De ce este numit copilul din poezie Peticuță? 3. Spune ce înseamnă: a tăcea chitic, campion, galerie. 4. Cu ce alte cuvinte poți să înlocuiești expresiile: a tăcea chitic, Păzea!? 5. Spune de ce zâmbește mama copilului după ce îl ceartă.
21
Fis , a

Timp prezent cu bucurie, Iarna e copilărie!

Fis , a 22

1. Privește imaginile și alcătuiește propoziții care să descrie ce se întâmplă în fiecare dintre acestea.

2. Reprezintă grafic propozițiile și cuvintele care le alcătuiesc, în spațiul dat sub fiecare imagine.

3. Spune ce alte jocuri de iarnă mai știi.

25

În ogradă la bunici, Animale-s mari și mici.

Fis , a 23

La bunici, când mergem vara, De cu zori și până seara, Ajutăm și noi la treabă –Muncă multă-i în ogradă!

Curățenie în grajd Facem mai întâi de toate, Aici stă Joiana, care, Știți cu toții, ne dă lapte!

Și în jgheab îi punem fân, În adăpătoare, apă. Și Joiana și Miercan, De aicea se adapă.

Apoi și lui Groh-Purcelul

Îi turnăm lături în troacă. Lacom e purcelul Groh!

Ia priviți cum se îndoapă!

Înhămat e la căruță

Zmeu, ce trage cu mult sârg.

Îi dăm apă și grăunțe, Mai târziu plecăm la târg!

Berbecilă, Zăpezica

Și cu mielul Fulgușor

Își primesc acum tainul.

Să-i hrănim este ușor!

Iar acum să ne-ocupăm

Și de neamul Cotcodac!

Le dăm apă, grâu, porumb, Puii vor primi păsat.

Și la urmă, pe Haiduc, Paznic casei credincios, Îl hrănim cu mămăligă!

Și la felul doi, un os!

Treaba acum am isprăvit!

Înspre târg noi am pornit.

Din obor, ce ați dori? – Vrem să luăm doi iezi zglobii! – Iezi avem! – spune bunica –nepotul și nepoțica!

1. Ascultă poezia. Ce titlu crezi că i se potrivește?

2. Enumeră animalele care sunt îngrijite de cei doi copii.

3. Spune ce dau copiii de mâncare animalelor din curtea bunicilor.

4. Cum îi numește bunica pe cei doi nepoți? De ce crezi tu că îi numește așa?

5. Împarte în silabe cuvintele care denumesc animalele desenate în casete. Reprezintă grafic fiecare cuvânt și silabele care îl alcătuiesc, în spațiile date sub casete.

26

În ogradă la bunici, Animale-s mari și mici.

Fis , a 24

1. Cântă cocoțat pe gard: – Hei! E vremea de sculat!

2. Tare-i bucuros de-i duci Varză, morcovi și lăptuci!

3. Lipa-lipa, către baltă, Zice: – Vremea-i pentru scaldă!

4. Casă pentru Cotcodac Fără prispă și cerdac!

5. Să se tăvălească-i place, În noroi! Nu ai ce-i face!

1. Ascultă ghicitorile.

2. Dă răspunsul potrivit și unește ghicitoarea cu imaginea potrivită din casetă.

3. Completează literele din căsuțe urmând punctele, scriind astfel răspunsurile la ghicitori.

4. În coloana marcată cu steluță vei descoperi, pe verticală, un alt cuvânt pentru ogradă.

5. Completează desenul cu alte animale din ogradă.

27
1  2 3 4 5 C e i a r u p o p o C c C u r t e o r a e l s e t t

Atlasul zoologic noi îl răsfoim, Fiindcă multe vrem să știm.

Fis , a 25

Toată ziua prin pădure, După fragi și după mure, E de miere iubitor Și tot strigă: Mor-mor-mor!

Doi iezi lacom a mâncat Și pedeapsa și-a luat! Învățat-am din povești: Rău de faci, tot rău primești!

A mâncat pe săturate pește, Făr’ să pescuiască. Și degeaba a-ncercat Moș Martin s-o pedepsească!

Campion la alergare, Fricos făr’ asemănare, Îi plac morcovii cei dulci, Varză fragedă, lăptuci!

1. Ascultă fiecare ghicitoare și unește o cu imaginea care ilustrează animalul despre care este vorba.

2. Reprezintă grafic cuvântul răspuns la ghicitoare și silabele care îl alcătuiesc, în spațiul de sub imagine.

3. Scrie litera cu care începe cuvântul ilustrat în pătratul din dreapta imaginii.

4. Spune în ce povești ai întâlnit fiecare animal din ghicitorile ascultate.

28

Din ținuturi reci sau calde, Aflăm lucruri importante. Fis

1. Denumește fiecare animal din casete.

2. Formulează câte o propoziție despre animalele din casete.

3. Reprezintă grafic propozițiile și cuvintele din componența lor, în casetele verzi.

4. Reprezintă grafic ultimul cuvânt din propoziție și silabele care îl alcătuiesc, în caseta albastră.

5. Scrie litera cu care se termină fiecare cuvânt care denumește animalul ilustrat, în cercul de lângă fiecare imagine.

29
, a 26

Eu – fluviu de iubire și de dor, Mama – începutul, este izvor.

1. Privește imaginea și spune ce vezi.

2. Tu cu ce ocazii îi oferi flori și felicitări mamei tale? Ce alte cadouri îi poți oferi mamei?

3. Completează data când este Ziua Internațională a Femeii (a mamei) urmărind punctele.

4. Completează urarea pentru Ziua Mamei trasând literele din linii punctate.

5. La sfârșitul unei urări scriem semnul exclamării „!“. Scrie și tu la sfârșitul urării acest semn.

30
Fis , a 27
8 martie LA MULT . I ANI!

Eu – fluviu de iubire și de dor, Mama – începutul, este izvor.

Mama mea este

Neobosită ca furnica

Harnică precum albina

Zâna bună

Soarele meu

Înger păzitor

Eu sunt pentru mama

1. Unește fiecare mesaj cu imaginea potrivită.

2. Reprezintă grafic fiecare mesaj și cuvintele care l alcătuiesc, în dreptunghiul din dreapta imaginilor.

3. Desenează ceea ce însemni (ești) tu pentru mama, în caseta de lângă propoziția scrisă cu verde.

31
Fis , a 28

Pe cărări de primăvară, Începem marea hoinăreală.

Din țările calde se întoarce, La streașină ea cuibu-și face!

A ieșit din oușor Și-acum piuie de zor!

Aripioare cu culoare, Călător din floare-n floare!

Zumzăie preocupată Și adună mierea toată!

1. Ascultă versurile.

2. Unește fiecare strofă cu imaginea potrivită.

3. Reprezintă grafic cuvântul ilustrat și silabele care îl alcătuiesc, în caseta de sub imagine.

4. Scrie litera cu care se termină cuvântul ilustrat, în cercul de sub imagine.

32 Fis , a 29

În viață, de folos, se știe, E să ai o meserie!

Fis , a 30

1. Denumește fiecare meserie ilustrată în imaginile date.

2. Reprezintă grafic cuvântul și silabele care îl alcătuiesc, în caseta de sub fiecare imagine.

3. Scrie litera cu care începe cuvântul care denumește meseria ilustrată, în cercul de sub imagine.

4. Denumește alte meserii pe care le cunoști.

5. Spune ce meserie vrei să ai tu când vei fi mare.

33

Grădina se răsfață-n soare, Noi îi vom da strop de culoare.

Fis , a 31

ura! este prima

vara

1. Privește imaginile și alcătuiește propoziții.

2. Reprezintă grafic propozițiile formulate și cuvintele care le alcătuiesc.

3. Completează și apoi citește mesajul din dreptunghiul verde.

34
˘
˘ !

În mașina timpului urcăm, Despre invenții și inventatori ca să aflăm!

Fis , a 32

De sărbători eu scriu felicitări rudelor noastre cu ____.

T P R

Cu tata, care este plecat într-o expediție în Africa, eu vorbesc la ____.

C N O

Cu prietenii noștri din Franța noi comunicăm cu ajutorul mesajelor pe ____.

N E F

1. Ascultă fiecare mesaj de mai sus. Unește fiecare mesaj cu imaginea care ilustrează obiectul folosit în situațiile precizate.

2. Reprezintă grafic cuvântul ilustrat în imagine și silabele care îl alcătuiesc, în casetele din partea dreaptă a fișei.

3. Încercuiește litera corespunzătoare sunetului cu care se termină fiecare cuvânt ilustrat.

35

Iepurașul vesel tare

S-a gătit de sărbătoare!

S-a îmbrăcat natura

În strai de sărbătoare.

În suflet se deschide

O dulce, albă floare.

Sosește Iepurașul!

Ce mult l-am așteptat, Cu coșu-i plin de ouă

Și dulce cozonac!

Iar noi suntem cu toții

Mai buni și ascultători

Mai mult decât oricând, În prag de sărbători, Ca să putem avea sufletul curat

Atunci când vom rosti:

Hristos a înviat!

Hristos a înviat

1. Învață poezia.

2. Reprezintă grafic propoziția SOSEȘTE IEPURAȘUL! și cuvintele care o alcătuiesc, în caseta albastră.

3. Completează urarea pe care o rostim de Paște, urmărind punctele.

4. Amintește ți ce semn trebuie pus la sfârșitul unei urări și scrie l!

5. Desenează în coșulețul Iepurașului ceea ce spune poezia că ai așteptat să îți aducă.

36
, a 33
Fis

1. Observă imaginile. Ce flori recunoști?

2. Numește flori de primăvară.

3. Completează cuvintele scrise punctat.

4. Desenează florile pe care le știi, în caseta albastră.

Grădina se răsfață-n soare, Noi îi vom da strop de culoare!

37 Fis , a 34
lalea panselut , a ˘ zambila ˘ narcisa ˘ la ˘ cra ˘ mioara ˘

Gâze – pete de culoare

Lângă mugur, lângă floare!

Fis , a 35

Albinuțe hărnicuțe

Dis-de-dimineață, Printre flori cu rouă, Stau de vorbă-n șoaptă

Albinuțe, două:

– Ai văzut, surato?

Narcisa a-nflorit!

Parfumu-mbătător

Din stup i l-am simțit!

– Am simțit și eu, De-aceea m-am grăbit, Din nectaru-i dulce, S-adun și eu un pic!

– Hai s-o salutăm!

– Să îi dăm binețe

Și s-o felicităm

Pentru frumusețe!

Și apoi… la treabă, Că asta-i de folos, Nu e de tăgadă, Timpu-i prețios!

Munca pentru noi

Este datorie!

Regulă e-n stup, Toată lumea știe!

– Da!

Munca nu-i corvoadă!

Muncim cu bucurie, Fiind recunoscute

Pentru hărnicie!

1. Ascultă poezia Albinuțe hărnicuțe.

2. Recit o pe roluri, împreună cu un coleg/o colegă.

3. Găsește alte cuvinte cu care poți înlocui cuvintele: tăgadă, corvoadă.

4. Despre ce floare vorbesc cele două albinuțe? Denumește alte flori de primăvară pe care le știi.

5. Desenează în casetele date alte insecte pe care le cunoști.

6. Formulează o propoziție folosind expresia harnic/harnică precum albina.

38

În salate delicioase Sunt legume sănătoase!

ceapa

1. Denumește fiecare legumă.

2. Completează denumirea fiecărei legume urmărind conturul punctat al literelor.

3. Reprezintă grafic fiecare cuvânt pe care l ai completat și silabele sale, în casetele libere.

4. Denumește alte legume de primăvară pe care le știi.

39 Fis , a 36
˘
˘
ridiche salata
usturoi

Cu autocaru-acum, Cu toții pornim la drum!

1. Privește imaginile și denumește fiecare obiect, precizând pe unde circulă.

2. Scrie în eticheta de sub fiecare imagine numele mijlocului de transport ilustrat, urmărind punctele.

3. Povestește despre o excursie pe care ai făcut o împreună cu colegii tăi, cu autocarul.

4. Ce îi lipsește autocarului pentru a putea pleca? Completează tu desenul.

40
Fis
˘
˘
, a 37 mas , ina
bicicleta
tren autocar

Meșterim un avion

Să plecăm cu el în zbor.

Primul zbor al lui Azor

Meșteresc un avion, Ca să plec cu el în zbor.

Și când lucru-am isprăvit, Pasagerii i-am găsit!

Pe Azor, ursul Martin

Și pe clovnul Cin-Cin!

Când ne înălțăm în zbor, Azor strigă:

– Ajutooor!

Gata! Gata! Înapoi!

Cât voi zice unu-doi!

Avionul nu-i de mine!

Eu am rău de înălțime!

Înțeleg și-n zbor ușor, Ne întoarcem pe covor!

Azor este fericit

Și spune c-un hămăit:

Sigur nu voi mai zbura

Niciodată-n viața mea!

AVION ELICOPTER

1. Ascultă poezia Primul zbor al lui Azor.

2. Numește pasagerii care vor călători cu avionul făcut de copil.

3. Spune de ce vrea Azor să se întoarcă pe Pământ. Colorează l pe Azor.

4. Citește numele mijloacelor de transport aeriene ilustrate; încercuiește prima și ultima literă a fiecărui cuvânt.

5. Împarte în silabe cuvintele.

41 Fis , a 38

Pe val înspumat de mare, Legănat pornim spre zare!

BARCĂ SALTEA

1. Completează numele primului mijloc de transport ilustrat cu literele care lipsesc.

2. Citește numele obiectelor cu care putem pluti pe apă. Încercuiește prima și ultima literă a fiecărui cuvânt.

3. Desenează în prima casetă valuri, soare și un far.

42
Fis
_
_
, a 39 V
P
R

Este ca o sferă albastră Și este planeta noastră!

Pe cer, ziua strălucește și pământul încălzește!

Nopțile le luminează, După Soare ea oftează!

În alai, Luna o-nsoțesc Și în noapte strălucesc!

În racheta azi lansată Este grupa noastră toată.

1. Privește imaginea și spune ce văd copiii în călătoria lor cu racheta.

2. Citește cuvintele din casete.

3. Ascultă versurile. Unește fiecare strofă cu cuvântul care denumește corpul ceresc despre care se spune în versuri.

43 Fis , a 40
LUNA
SOARELE STELELE PĂMÂNTUL
COMETA

Vine vara cu mult soare Aducând vacanța mare!

Fis , a 41 Vara

Sosește sol, o ciocârlie!

Să afle lumea, să se știe, Că vine vara, ștrengăriță, Cu maci, cicoare în cosiță, Cu rochie de grâne aurii!

Ea vine cu vacanța, dragi copii!

Ne-așteaptă muntele și marea, Vom umple iar de cântec zarea!

Ne-om cocoța prin pomi Ca să culegem roade, Ne vom juca pe-afară, cât se poate! Vom merge la bunici, la țară…

Ce dor ne-a fost de tine, vară!

… Și vremea se va țese Prea repede din caier

Și vom simți plutind în aer Mireasma cea amară De frunze obosite…

Vom ști atunci că timpul tău E pe sfârșite!...

Ne vom gândi din nou La toamnă și la școală, Păstrându-te în suflet, Dragă vară!

1. Ascultă poezia.

2. Unește fiecare imagine cu versurile care i se potrivesc.

3. Citește numele celor trei luni ale verii, știind că luna în care începe vacanța mare e scrisă cu roșu, a doua lună a verii e scrisă cu galben, iar ultima lună a verii e scrisă cu verde.

4. Spune le colegilor tăi unde vei merge în vacanța mare.

44
IUNIE IULIE AUGUST

Vine vara cu mult soare Aducând vacanța mare!

O poveste sunt copiii

Copiii sunt poveste, Copiii îngeri sunt, Sunt dar de la Dumnezeu, Speranța noastră sunt!

Trăim doar pentru ei Tot rostuind un Mâine, În care să aibă parte De tot ce este bine!

Și îi iubim! Iubirea ne e nemăsurată!

Ei sunt averea noastră

Și viața noastră toată!

Lumina noastră-s ei –Micuții năzdrăvani!

Și-n orice zi din viață, Le spunem: La mulți ani!

1 iunie copil pace

1. Privește imaginea și spune ce vezi.

2. Ce își doresc toți copiii din lume?

3. Ascultă poezia.

4. Ce sărbătorim în prima zi de vară?

5. Completează trasând literele din linii punctate.

6. Încercuiește steagul țării noastre.

45 Fis
, a 42

Timpul noi îl rostuim Cu folos, prin tot ce știm!

s , coala mea

Școala este o cetate, Unde se învață carte, Unde-n dar primești Lumină Pentru o inimă senină!

Unde slovele vorbesc Despre neamul strămoșesc, Despre munți, ape, câmpie, Despre OM și Omenie!

Unde clădești ce vei fi, Mare când vei deveni!

Școala este o cetate Și-are o inimă ce bate!

Dăruind învățătură, Educație, cultură! Ani-Lumină să trăiască, Școala noastră românească!

Fis , a 43

1. Privește imaginea și spune ce vezi.

2. Completează cuvintele scrise punctat.

3. Ascultă poezia.

4. Ce știi despre școala unde vei merge tu din toamnă?

5. Desenează chipul învățătoarei tale în spațiul liber, așa cum îți imaginezi/îți dorești să fie.

46

Timpul noi îl rostuim

Cu folos, prin tot ce știm!

1. Privește fiecare imagine.

2. Formulează câte o propoziție despre imaginile 1 și 2

3. Reprezintă grafic propozițiile și cuvintele care le alcătuiesc, în casetele de sub imagini.

4. Formulează câte o întrebare pentru unul dintre colegii tăi, pornind de la imaginile 3 și 4.

5. Reprezintă grafic propozițiile și cuvintele care le alcătuiesc, în casetele de sub imagini. Folosește semnul potrivit la sfârșitul propozițiilor.

47 Fis , a 44
1 3 2 4

Timpul noi îl rostuim Cu folos, prin tot ce știm!

Fis , a 45

Este vară și __________ strălucește vesel.

__________ ne anunță sfârșitul anului școlar!

Voi pleca împreună cu părinții la __________ și la__________.

Voi merge și la țară, la __________.

Acolo eu am mulți __________.

Mă voi juca și cu prietenul meu __________.

Din toamnă eu voi fi __________.

Voi avea prieteni buni __________ și __________.

Eu voi păstra Grădinița mereu în __________ mea!

1. Ascultă fiecare enunț (propoziție).

2. Unește fiecare propoziție cu imaginile care se potrivesc.

48
Acest Abecedar, alcătuit într-o manieră atractivă, cu imagini sugestive, frumos colorate, învață pe cei mici primii pași în lumea minunată a literelor și cuvintelor. Lucrarea constituie un ajutor prețios în pregătirea copiilor pentru școală, prin deprinderea unor abilități esențiale: citirea și scrierea în limba română. O Abecedar Arcadie Suceveanu Valentina Lungu Arcadie Suceveanu Valentina Lungu Carolina Rabei Ilustrații de Carolina Rabei PerioAdele PreAbecedAră şi AbecedAră

Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.