EVALUARE

Visăm să călătorim în spațiu, să fim eroii marii aventuri de cucerire a Universului. Nu puțini copii, întrebați ce ar vrea să devină, răspund: „Astronaut”. Pentru ca visul să devină realitate este nevoie de o formidabilă vigoare, de o sănătate de fier, de o tenacitate remarcabilă și de o pregătire științifică intensă, care începe de pe băncile școlii. Îți propunem o întâlnire cu un astfel de cuceritor, primul român admis de NASA să cerceteze viața de pe Marte.

Elena Mișcodan, medic neurochirurg, este una dintre multele femei care au demonstrat că eroismul nu este nicidecum doar apanajul bărbaților. Face parte dintre cei 10 eroi aleși de „Discovery” pentru campania „Oricine poate fi erou”.

Povestea ei începe într-un sat din Călărași, cu visul de a zbura. Îi plăcea să urmărească cerul, cunoștea constelațiile. La 11 ani a construit primul telescop*. Noaptea sărea pe fereastră să vadă cerul. La 22 de ani a aflat că este bolnavă de cancer, dar nu a renunțat la profesie, ci s-a luptat și a învins boala. A călătorit în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii: Marea Barieră de Corali, Cascada Victoria, Marele Canion, Patagonia. A fost primul motociclist român care a atins Khardung La, punctul cel mai înalt din lume (5602 m, în Himalaya) accesibil cu vehicule motorizate. De Himalaya se leagă o întâmplare care putea să aibă urmări foarte grave, dar care s-a sfârșit cu bine.

Era într-o curbă fără vizibilitate și de pe contrasens a venit un camion care a lovit-o în plin. În urma impactului, motocicleta s-a făcut praf. Șoferul camionului a scos capul pe geam, a înjurat și a plecat mai departe. Elena, fiind apărată de bara de protecție a motocicletei, sub care îi erau picioarele, a reușit să se ridice. A urcat în jeepul care o însoțea pe tot parcursul drumului.

Când șoferul vinovat a fost arestat și a aflat că femeia pe care o accidentase era medic (o castă** superioară), s-a aruncat la pământ și a început să-i sărute picioarele, el aparținând unei caste inferioare. Polițistul l-a pus să repete gestul.

Este prima româncă admisă într-un proiect de cercetare a vieții de pe Marte. A trăit două săptămâni în mijlocul deșertului din Utah, care oferea condiții asemănătoare cu cele de pe Marte – temperaturi de până la 50°C în perioada iulie-august, lipsa apei – împreună cu alți șase cercetători și savanți. În această bază prăfoasă, înghesuită, similară celei care va fi construită cândva pe Planeta Roșie, viața zilnică însemna: cercetare, gătit, curățenie, jocuri Cards Against Humanity, glume, ocazional desfundat toaleta, reparat generatorul, găsit sursa de miros de gaz. Au mâncat tarantule, viermi de mătase, lăcuste și greieri.

Care este secretul Elenei Mișcodan? „Am crescut cu cărți în care oamenii plecau departe, cu Robinson Crusoe, cu din astea. Așa am fost toată viața. Am fost o curioasă, o exploratoare.” (adaptare după articolul Cum se poate trăi prezentul: O lecţie de viaţă pe două roţi, de Camelia Moga, https://www.totb.ro/cum-se-poate-trai-prezentul-o-lectie-de-viata-pe-doua-roti/)

Dicționar

* telescóp, telescoape, s.n.

Instrument optic folosit în astronomie pentru observarea aștrilor, având drept obiectiv o oglindă concavă. ** cástă, s.f. Fiecare dintre clasele sociale închise și strict delimitate prin originea comună, prin privilegiile membrilor lor etc., în care era împărțită societatea din India și din alte țări orientale.

1. Notează una dintre realizările acestei femei care te-a impresionat în mod deosebit. Motivează-ți alegerea. 2. Transcrie din textul-suport câte o secvență de cuvinte care să corespundă fiecărei imagini.

A B C D E

3. Menționează două dintre trăsăturile Elenei Mișcodan care au contribuit la realizările sale deosebite. 4. Scrie două informații pe care le oferă textul despre planeta Marte. 5. Transcrie pronumele personale din fragmentul:

S-a aruncat la pământ și a început să-i sărute picioarele, el aparținând unei caste inferioare. 6. Indică substantivele din textul citat pe care le înlocuiesc pronumele personale din enunțurile:

Povestea ei începe într-un sat din Călărași, cu visul de a zbura.

Polițistul l-a pus să repete gestul. 7. Presupunând că șoferul de camion ar fi știut limba română, alege răspunsul corect. Ce pronume ar fi trebuit să folosească în adresare, cerându-i iertare medicului? a. dumneavoastră; b. matale; c. dumneata; d. tu. Ce pronume s-ar fi așteptat șoferul să folosească medicul când i se adresa? a. dumneavoastră; b. matale; c. dumneata; d. tu.

Există o singură variantă corectă pentru fiecare întrebare. 8. Gândește-te la ceea ce spune textul citat despre deșertul din Utah și scrie două motive pentru care nu ai dori să-l vizitezi/să locuiești acolo.

9. Transcrie literele corespunzătoare enunțurilor următoare, în ordinea evenimentelor întâmplate în relatarea despre India. Primul enunț este corespunzător literei a. a. Elena se afla pe motocicletă, într-o curbă fără vizibilitate. b.Motocicleta s-a făcut praf. c. Pe contrasens a venit un camion. d.Camionul a lovit motocicleta în plin. e.Șoferul a înjurat și a mers mai departe. f. Elena s-a ridicat de sub bara de protecție a motocicletei. g.Polițistul l-a pus să repete gestul. h.Șoferul a scos capul pe geam. i. Elena a urcat în jeepul care o însoțea. j. Șoferul camionului s-a aruncat la pământ și a început să-i sărute picioarele. k. Șoferul vinovat a fost arestat și a aflat că femeia pe care o accidentase era medic. 10. Ai aflat cum este Elena Mișcodan din acțiunile sale. Descrie, în două paragrafe scurte, însușirile pe care i le atribui, ilustrându-le cu exemple din text.

Nr. subiectului Barem de notare Punctaj total

1 Prezentarea unei realizări (5 puncte). Motivarea alegerii (5 puncte). 10 puncte

2 Fiecare secvență de două-patru cuvinte corespunzătoare imaginii (2 puncte). 10 puncte 3 Fiecare trăsătură menționată (5 puncte). 10 puncte 4 Fiecare informație preluată din text (5 puncte). 10 puncte 5 Fiecare pronume rescris corect (5 puncte). 10 puncte 6 Fiecare substantiv asociat corect pronumelui (5 puncte). 10 puncte 7 Fiecare variantă corectă (5 puncte). 10 puncte 8 Fiecare motiv prezentat care reflectă înțelegerea textului (5 puncte). 10 puncte 9 Fiecare secvență ordonată corect (1 punct). 10 puncte 10 Prezentarea fiecărei însușiri – 1 punct; ilustrarea fiecărei trăsături cu un lucru pe care l-a spus sau l-a făcut – 1 punct; încadrareaîn numărul de paragrafe – 1 punct; ortografia și punctuația adecvată – 4 puncte. 10 puncte

Punctaj total: 100 de puncte

FIȘA DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament și bifează răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect punctele tale forte și pe cele slabe.

Comportamentul Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna

Am dovedit interes înînvățare.

Am urmat instrucțiunile.

Am lucrat individual.

Am cerut ajutor când am avut nevoie. Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez. Am participat la activități. Am dus activitățile până la capăt. Mi-am spus părerea. Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.

GRILĂ DE INTEREVALUARE ȘI AUTOEVALUARE A COLABORĂRII ÎN CADRUL GRUPULUI

Fiecare dintre voi va completa o fișă după modelul de mai jos. Numele și prenumele elevului care completează fișa: ______________________________________________

Criteriu Elev 1 Elev 2 Elev 3 Elev 4 Eu Punctaj Observații

A contribuit la definirea unui calendar și la stabilirea priorităților. (10 puncte)

Și-a asumat o sarcină pe care a propus-o sau a acceptat sarcinile propuse de membrii grupului. (10 puncte)

A fost punctual; și-a realizat sarcinile la timp. (10 puncte)

Și-a ajutat colegii la realizarea sarcinilor. (10 puncte)

A avut o atitudine cooperantă, un limbaj civilizat. (10 puncte)

A negociat în impunerea soluțiilor. (10 puncte)

A oferit sugestii/soluții/idei la problemele care au apărut pe parcurs. (10 puncte)

A găsit și împărtășit resurse/idei. (10 puncte)

Gestica, mimica, tonul, privirea au fost adecvate. (10 puncte) Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte

AUTOEVALUAREA PRODUSULUI

1. Produsul are structura corespunzătoare tipului de text ales. (10 puncte) 2. Conținutul reflectă tema propusă în mod nuanțat. (20 de puncte) 3. Informația este prezentată corect din punctul de vedere al scrierii și al punctuației. (20 de puncte) 4. Așezarea în pagină este echilibrată, corectă, inclusiv în prezentările multimedia. (10 puncte) 5. Este evidentă folosirea unor surse de documentare variate, credibile. (10 puncte) 6. Există o anexă în care sunt precizate corect și complet sursele de informare folosite. (10 puncte) 7. Se observă un mod personal/original/plăcut de a ordona, de a combina informațiile, imaginile (desenele, fotografiile) cu textul. (10 puncte) Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte GRILĂ DE EVALUARE (AUTOEVALUARE) A PREZENTĂRII

Produsul rezultat va fi prezentat în fața clasei, deci o să vă solicite abilitățile de exprimare orală. Ca să fiți siguri de succes, organizați-vă prezentarea. Stabiliți un observator care va urmări prestația vorbitorilor. După ce și-a întocmit grila de observație, va îndeplini și el rolul de vorbitor și va fi observat de altcineva. Nu uitați să urmăriți criteriile (cele de mai jos sau date de profesor)! 1. Prezentarea produsului a fost atractivă/originală (a folosit elemente de tehnologie digitală, a avut un fond sonor, a creat un decor inedit etc.) (10 puncte) 2. Prezentatorii și-au împărțit echilibrat intervențiile/explicațiile. (10 puncte) 3. Intonația a fost variată, a subliniat ceea ce a fost considerat interesant, important. (10 puncte) 4. Debitul a fost adecvat: nici prea rapid/nici prea lent. (10 puncte) 5. Au lipsit cuvintele de umplutură, bâlbâielile. (10 puncte) 6. Vocea a fost suficient de puternică pentru a fi auzită. (10 puncte) 7. Privirea a fost îndreptată către ascultători. (10 puncte) 8. Exprimarea a fost îngrijită, clară, corectă. (10 de puncte) 9. Ținuta, gesturile, mimica au redat un bun control al emoțiilor. (10 puncte) Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte