Educație muzicală - manual pentru clasa a V-a, 2022

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Florentina Chifu

Educație muzicală Manual pentru clasa a V-a

5

Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii

MINISTERUL EDUCAȚIEI Florentina Chifu

Educație muzicală Manual pentru clasa a V-a

5

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin ordinul de ministru nr. .............................

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari, începând cu anul școlar 2022–2023.

Inspectoratul școlar .................................................................................................................................................................................................................................. Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................................................................................................................

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT: Anul

Numele elevului

Clasa

Anul școlar

Aspectul manualului* la primire

la predare

1 2 3 4 * Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.

• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.

• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Educație muzicală. Manual pentru clasa a V-a Florentina Chifu Referenți științifici: Conf. univ. dr. Diana Dembinski, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală, Universitatea Națională de Muzică din București Prof. metodist gr. I Ilie Iustina Daniela, Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, Școala Gimnazială nr. 1, Brănești

Copyright © 2022 Grup Media Litera Toate drepturile rezervate

Editura Litera tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 e‑mail: contact@litera.ro www.litera.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CHIFU, FLORENTINA Educație muzicală: manual pentru clasa a V-a/ Florentina Chifu. – București: Litera, 2022 ISBN 978-606-33-9170-5 78

Editor: Vidrașcu și fiii Redactor: Gabriela Niță Corector: Carmen Bîtlan Credite foto: Dreamstime, Shutterstock Copertă: Vlad Panfilov Tehnoredactare și prepress: Lorena Ionică, Vlad Panfilov

Dragă prietene, Bine te-am găsit!

Sunt manualul tău de Educație muzicală și îți propun o călătorie pe tărâmul muzicii. Cu ajutorul meu, vei descoperi elementele de limbaj muzical care constituie cheia învățării acestei arte, prin intermediul căreia te poți cunoaște mai bine și poți înțelege mai ușor lumea înconjurătoare.

Muzica este o artă care se exprimă prin intermediul sunetelor muzicale trans­mițând emoții și puternice trăiri artistice tuturor celor care o îndrăgesc. Cu ajutorul său, vei învăța să te faci auzit, să îți exprimi emoțiile și sentimentele, să comunici mai bine cu cei din jurul tău.

Prieteni și ajutoare de nădejde îți vor fi cântecele, audițiile muzicale, imaginația, gândirea și creativitatea. Îți urez mult succes în călătoria muzicală!

COMPETENȚE GENERALE ŞI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINA EDUCAȚIE MUZICALĂ, CLASA A V-A, APROBATĂ PRIN O.M.E.N. NR. 3393/28.02.2017 1. Exprimarea unor idei, sentimente, atitudini, prin interpretarea unor lucrări muzicale 1.1. Interpretarea vocală a unor piese monodice 1.2. Interpretarea unor fragmente simple instrumentale 2. Operarea cu elemente de scris-citit și limbaj muzical 2.1. Utilizarea notației înălțimilor sunetelor în lecturarea și scrierea unor fragmente de piese în Do Major și la minor 2.2. Utilizarea notației duratelor (note și pauze) în fragmente muzicale simple 2.3. Operarea cu noțiuni de dinamică și timbru muzical 3. Aprecierea lucrărilor muzicale, inclusiv a conținutului lor afectiv, atitudinal și ideatic 3.1. Descrierea stărilor și ideilor generate de audierea unor lucrări muzicale 3.2. Relaționarea muzicii cu contextul cultural în care a fost creată

3

STRUCTURA MANUALULUI VARIANTA TIPĂRITĂ

PAGINĂ DE PREZENTARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Manualul de Educație muzicală pentru clasa a V-a este structurat pe unități tematice, care dezvoltă conținuturile din programă.

Prezentate într-o formă deosebit de atractivă, lecțiile cuprind exemple de activități care conduc la formarea de competențe specifice disciplinei.

Numărul unității de învățare

UNITATEA 3

Titlul unității de învățare

ELEMENTE DE FOLCLOR (I) Când aud un cântec românesc, îmi vine să cred că muzica e anume creată pentru români și românul pentru muzică.

Lucian Blaga (filosof și scriitor român, 1895-1961)

totalitatea se înțelege ice Prin folclor e și coregraf are, muzical se or și transmi creațiilor liter eni din pop oam de te i străvechi, crea ă. Din timpur ur folcloric pe cale oral un teza ân a creat , itate inal orig poporul rom usețe și de o rară frum întreaga lume. admirat în

Organizarea conținutului permite crearea de conexiuni cu celelalte discipline studiate.

• Ce tradiții de Crăciun și de Anul Nou se respectă în familia ta? De ce se fac urări în această perioadă a anului?

• Ce dansuri populare românești cunoști?

De ce crezi că sunt apreciate dansurile românești în întreaga lume?

• Amintește-ți din clasa a IV-a despre obiceiurile de iarnă. Ce crezi că intonează copiii din ilustrația alăturată și cu ce prilej?

• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri,

Conținuturi

dansuri din diverse regiuni geografice) • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2.

35

Competențe specifice

PAGINI DE LECŢII (CONŢINUT) Numărul unității UNITATEA 4

Titlul lecției (conținut)

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

r DURATA DE ȘAISPREZECIME ( œ ) ȘI PAUZA DE ȘAISPREZECIME ( ) Descoperă

Reține

UNITATEA 4

• Șaisprezecimea poate apărea în cântece în diferite combinații ritmice.

q

În măsurile care au ca unitate de timp pătrimea, șaisprezecimea durează un sfert de timp. Patru șaisprezecimi vor forma un timp. Șaisprezecimea se poate scrie în două r r moduri œ œ sau œ œ.

La fel ca șaisprezecimea, pauza de șaisprezecime va dura un sfert de timp ( ).

• Audiază Rondo alla turca de Wolfgang Amadeus Mozart. Această piesă repre­ zintă partea a treia din Sonata* nr. 11 pentru pian, cunoscută sub numele de Marș turc. Notează în caiet impresiile lăsate de audierea piesei. Audiază piesa și dirijează. Numără câte sunete rapide se aud pe un timp.

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL Exersează

e jq

q

jq e

q ≈xe

q ≈ jjq

• Citește ritmic cântecul de mai jos. Descoperă în cântec o parte din com­ binațiile ritmice aflate în tabel.

Imagini corelate cu informații din text

• Intonează cântecul, tactând măsura.

Ca la noi la Fălticeni

Rondo** alla turca

Informații teoretice importante

Rubrică de aplicații

Exersează • Stabilește duratele urmărind codul culorilor de mai jos: doime – n pătrime – n optime – n n

n

n

n

n

n

n

n

n

n

notă întreagă – n n

n

n

n

n

șaisprezecime – n n

n

• Scrie în caiet duratele corespunzătoare codului culorilor. Trasează bare pentru a forma măsuri de patru timpi.

Cântă

Materialul muzical

Potrivit

Ceasul (canon)

• Completează pe caiet duratele alăturate pentru a obține măsuri de două pătrimi.

Audiază

Știai că …

• Audiază Sonata nr. 15 de W.A. Mozart și urmărește pe partitură combi­ nația ritmică pauză de șaisprezecime și trei șaisprezecimi, care susține ritmul jucăuș al piesei.

… pe acest cântec se dansează bătuta, un joc vioi din Moldova, executat cu pași bătuți și repezi?

Sonata nr. 15 Wolfgang Amadeus Mozart

* Sonată – piesă muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți. ** Rondo – piesă instrumentală având un caracter vioi, a cărei temă revine în decursul piesei.

60

4

61

Curiozități legate de conținutul lecției

RECAPITULARE INTERPRETAREA

EVALUARE UNITATEA 6

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

RECAPITULARE

EVALUARE

Exersează

Exerciții și aplicații

intensitate mișcare forte Andante

a. Sunetul sol sub portativ este cel mai grav dintre cele învățate. b. Gama este o succesiune de șapte sunete muzicale.

viteza cu care se execută un cântec sau o piesă muzicală însușirea unui sunet de a fi emis mai tare sau mai încet termen de mișcare care îți arată să cânți rar termen de nuanță care îți arată să intonezi o piesă tare

c. Nota mi2 se scrie pe spațiul dintre a patra și a cincea linie a portativului. d. În gama Do Major semitonurile sunt între treptele a III-a și a IV-a, a VII-a și a VIII-a. e. O gamă minoră are o sonoritate veselă, optimistă.

Exemplu: Scriu A (adevărat) în dreptul enunțului de la punctul a.

Atelier de sunete

2. Scrie, în caiet, mersul melodic pentru fiecare grup de sunete de mai jos.

• Intonează cântecul Polca fierarului (pagina 83) în nuanța piano, iar cântecul De-a trenul (pagina 80), schimbând tempoul astfel: la început Andante, apoi Moderato, iar la sfârșit, Vivace.

1.

• Scrie în caiet cum ți se pare această interpretare. Propune și alte modificări nostime ale tempoului sau ale nuanțelor, apoi interpretează cântecul în tempoul și nuanțele potrivite.

Elemente de conținut reprezentative

• Unește fiecare termen de mișcare cu explicația corectă: Adagio Andante Vivace Moderato

Exerciții și aplicații

1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (3 × 5 p = 15 p).

• Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora:

Exemplu: 1. Mers ascendent treptat

Creațiile mele!

3.

• Compune o melodie potrivită pentru versurile de mai jos.

Scrie în caiet termenii de mișcare potriviți fiecărui vers.

Melcul iese la plimbare Vulpea vrea o pradă mare.

Iepurașul fuge tare.

Potrivit Iute, vioi Potrivit de rar Rar

Nuanțe Forte

4.

3. Scrie trei caracteristici ale gamei Do Major.

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

Tempo

2. Descuie portativul și ne arată unde este așezat sunetul sol.

3. Succesiune de șapte sunete, plus unul care se repetă.

3

4. Sunetul cu care începe și se sfârșește gama.

5

MEGAFONUL PROTESTELOR

Ia o sticlă de plastic de 2 sau de 5 l.

Marchează cu un creion o linie la jumătatea sticlei, apoi taie cu foarfeca pe linia desenată. Ia jumătatea de sus, și decoreaz-o așa cum îți place.

T

O

5. Diferență mare de înălțime între două sunete alăturate.

N

6. Gamă cu sonorități vesele, luminoase și optimiste.

6

7. Gamă care începe cu succesiunea ton, semiton.

7

Ai obținut un megafon. Trebuie doar să-l așezi la gură și să acoperi marginile buzelor pentru ca sunetul să se audă mai puternic. Acum, că ai un megafon, poți organiza proteste împotriva poluării fonice.

(6 × 5 p = 30 p)

1. Mers melodic care urcă sau coboară prin salt.

1 2 4

Experimente cu sunete

Fișă de documentare

(3 × 5 p = 15 p)

Exemplu: Sunetul do este tonica gamei Do Major.

• Completează pe caiet tabelul de mai jos: Cântecul Oda bucuriei Alunelul înfundat Aidi, nani, puiul mamii

(3 × 5 p = 15 p)

2.

5. Intonează un cântec învățat în această unitate și menționează în ce gamă este scris. (15 p) VERTICAL: Jumătate de ton Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Descoperă • Forma conică a sticlei (mai mică la gură decât la deschizătura de jos) amplifică sunetul, adică îl face să crească în intensitate. Când vorbești prin megafon, vocea ta se aude mai tare decât atunci când vorbești normal. Din acest motiv, multe instrumente de suflat au formă conică.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

87

34

METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE Portofoliu

Investigația ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

În Muntenia, în prima zi de Crăciun, gospodinele pregătesc apa norocului. Aceasta se obține prin amestecarea unei infuzii de plante: mușcată, levănțică și mentă cu agheasmă.

Femeile stropesc fiecare încăpere cu acest amestec pentru ca familia să fie sănătoasă și ferită de necazuri.

De cum se lasă postul de Crăciun, tinerii din Valea Jiului se întâlnesc să învețe o formă de teatru popular, Craii. Se aleg tineri, în număr impar, care să întruchipeze câte un personaj din ziua Nașterii Domnului. Textul redă confruntarea dintre Irod și cei Trei Crai de la Răsărit.

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

• Audiază fragmentul din Simfonia a V-a, de Ludwig van Beethoven, și observă nuanțele folosite. Urmărește pe partitură în timp ce asculți și descoperă care dintre sunete este cel mai puternic.

• Citește indicațiile de nuanță scrise de compozitor pe partitură.

Simfonia a V-a

Colindatul în cete este unul dintre obiceiurile de Crăciun des întâlnite în Muntenia. În unele sate, cetele sunt formate din fete tinere, care colindă flăcăii neînsurați, iar în altele, este invers: tinerii sunt colindătorii, iar fetele îi primesc. Se crede că, prin colindat, sunt alungate spiritele rele, iar sătenii dobândesc sănătate și belșug.

partea I

Reține

Exersează • Ascultă din nou fragmentul din Simfonia a V-a și mar­ chează cu bătăi ușoare în bancă sunetele accentuate.

În satele din Transilvania, flăcăii se strâng în cete, pentru a învăța colinde. Ceata de colindători este organizată amănunțit. Ei cântă un colind vechi de peste 2000 de ani, intitulat „Împăratul Romei”. Colindul spune povestea Nașterii lui Iisus în timpul împăratului roman Octavian Augustus.

În Unitatea 4 ai învățat despre accentele ritmice din măsură sau despre accentele cuvintelor. În interpretare există un alt fel de accente, care se folosesc pe sunete izolate pentru a le pune în evidență.

Sforzato (prescurtat sf) sau sforzando (prescurtat sfz) sunt semne care marchează o accentuare puternică a unui sunet într­un anumit moment.

CERCETARE • POLUAREA FONICĂ Cele mai multe dintre activitățile omenești sunt gene­ ratoare de zgomote. Intensitatea mare a sunetelor și zgo­ motelor din orașe a dus la apariția poluării sonore sau fonice, care afectează sănătatea oamenilor și a celorlalte viețuitoare.

Zgomotele pe care le suportă urechea umană pot pro­ voca amețeli, oboseală, dificultăți de auz, boli de inimă.

Specialiștii au întocmit hărți de zgomot ale orașelor pentru a evidenția zonele cele mai afectate de poluarea fonică.

• Observă harta și descoperă ce culori indică un grad de poluare fonică mai mare.

Hartă de poluare sonoră

• Împărțiți­vă în grupe de patru elevi. Realizați un poster în care să investigați surse ale poluării și să prezentați soluții de reducere a poluării sonore. Urmăriți ideile cuprinse în tabelul de mai jos.

Surse ale poluării

Zgomote produse

Soluții de reducere a poluării

Surse din spațiul locuit Surse exterioare spațiului locuit

39

VARIANTA DIGITALĂ

Lucrăm împreună Corul este un grup de persoane care cântă împreună, sub conducerea unui dirijor.

Corul are efecte benefice asupra dezvoltării abilităților de a cânta, dar îmbunătățește și relațiile sociale. S-a dovedit că toți copiii care cântă în cor au o memorie mai bună și un nivel de creativitate ridicat. Copiii implicați într-o activitate muzicală reușesc să fie mai buni la matematică sau la lectură, au un vocabular mai bine dezvoltat, spirit critic și autocritic. Este foarte important pentru un copil să facă parte dintr-un grup cu care să relaționeze atât de frumos cum doar prin muzică este posibil.

Iată pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a realiza corul clasei voastre.

1. ALEGEȚI UN NUME

2. CREAȚI UN AFIȘ

Alegeți un nume care să vă reprezinte. Poate fi un nume inspirat de muzică și de activitățile voastre preferate. Numele corului poate să reflecte și însușiri specifice elevilor din clasa voastră.

Realizați un afiș pentru promovarea corului clasei voastre.

Inserați fotografii cu membrii corului și adăugați numele lor.

Formulați un scurt enunț motivațional despre cor.

3. CREAȚI O INSIGNĂ

4. ALEGEȚI UN REPERTORIU

5. STABILIȚI PROGRAMUL REPETIȚIILOR

Realizați împreună cu profesorul vostru de Educație muzicală o listă cu piesele pe care ați vrea să le învățați. Adăugați și cântece dedicate unor personalități ale istoriei și culturii noastre.

Stabiliți o zi sau două din săptămână pentru a vă întâlni să învățați cântecele alese.

Prezența la repetiții este foarte importantă pentru realizarea unui program artistic de calitate.

Creați o insignă din carton sau alte materiale, care să certifice faptul că sunteți coriști.

6. PROGRAMAȚI EVENIMENTELE LA CARE VEȚI PARTICIPA În funcție de evenimentele programate la nivelul școlii și al comunității, puteți să vă exprimați dorința de a participa cu piese adecvate pregătite de voi.

Țineți cont de criteriile prezentate în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v-ați propus.

Contribuția elevului

Gradul de cooperare

Produsul

Prezentarea produsului

Contribuția la discuțiile de grup

Lansarea de idei relevante

Îndeplinirea sarcinilor

Încurajarea celorlalți membri Afișul/Insigna este sugestiv(ă)

Argumentare clară

Autoevaluarea modului de lucru

Argumentarea propriei idei

Afișul/Insigna este potrivit(ă) cerințelor Prezentarea pe scurt a proiectului Formularea unor concluzii

Afișul/Insigna arată deosebit

84

AMII static

UNITATEA 1

PROIECT • CORUL CLASEI NOASTRE

Descoperă

• Citește informațiile de mai jos legate de tradiții din diferite colțuri ale țării. Prezintă și tu un obicei din zona în care locuiești. Folosește o foaie A4. Notează în ce constă obiceiul, cine sunt participanții și ce impresii ai despre obicei. Adaugă fotografii sau adrese de videoclipuri pe care le poți viziona pe internet.

La Dumbrăvița, în județul Brașov, se păstrează o tradiție veche de două secole: ridicatul bradului. În ajunul Crăciunului, tinerii merg la colindat, iar dimineața împodobesc bradul în casa vătafului (conducătorul colindătorilor). Bradul, înalt de 17 metri, este înălțat de către tineri și rămâne în centrul comunei până după Bobotează.

INTERPRETAREA

ACCENTUL ÎN INTERPRETARE

PORTOFOLIU • TRADIȚII DE CRĂCIUN ÎN ȚARĂ

La Mărișel, o localitate de lângă Cluj, există un obicei străvechi: Junii (tinerii) Mărișelului. Un grup de zece tineri necăsătoriți ies în fața bisericii după slujba de Crăciun, dansează și colindă. Mișcările dansului sunt dificile și spectaculoase. Apoi, junii le invită la dans pe fetele din sat. Acest obicei a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Proiect

UNITATEA 6

13

Instrucțiuni de utilizare a manualului digital Butonul

AJUTOR

deschide ghidul de utilizare a manualului digital.

Cuprinde: desene, CUPRINS deschide cuprinsul manualului digital și permite Butonul Varianta digitală cuprinde integral fotografii, simboluri, deschiderea de unități/lecții. conținutul manualului în variantă tipăinformații suplimentare.

Butoanele de navigare permit parcurgerea manualului și rită, având în plus exerciții interactive, deschiderea unei anumite pagini.

AMII animat jocuri educaționale, animații, filme și Activități de tip static – deschide activități de tip static, care se simulări. Toate acestea au obiectivul de derulează cu ajutorul butoanelor de navigare. a aduce un plus de valoare cognitivă.

Cuprinde animații Activități de tip animat – indică elemente care se găsesc în partea Paginile din manual pot fi viziosau filme. de jos a paginii. Pentru vizionare, se activează butonul Redă ( ). nate pe desktop, laptop, tabletă, teleAMII interactiv Activități de tip interactiv – indică elemente situate în partea fon, oferind o experiență excelentă de de jos a paginii, de tipul: Asociază, Bifează, Scrie de la tastatură, navigare. Navigarea în varianta digiSelectează. Butoanele de validare sunt: Resetează (care aduce tală permite parcurgerea manualului Cuprinde exerciții de alegere duală, exercițiul la starea lui inițială) și Verifică (prin care se verifică reși revenirea la activitatea de învățare de alegere multiplă, de asociere, zolvarea). Utilizatorul are la dispoziție trei încercări de a răspunde precedentă. de completare, de ordonare etc. corect, după care răspunsul corect este afişat automat.

5

CUPRINS UNITATEA 1 • CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Deprinderi specifice de cânt vocal – respirație, emisie vocală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

UNITATEA 4 • ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL. RITMUL . . . . . . . . . . . 49 Duratele de pătrime și de optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Măsura de doi timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

Elemente de tehnică instrumentală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Instrumente cu clape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Instrumente de percuție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Pauzele de pătrime și de optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Durata de doime și pauza de doime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Măsura de patru timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Durata de notă întreagă și pauza de notă întreagă . . . . . 58 Durata de șaisprezecime și pauza de șaisprezecime . . . . 60 Punctul de prelungire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Legato de prelungire și legato de expresie . . . . . . . . . . . . . 63

UNITATEA 2 • ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL. MELODIA . . . . . . . . . . 17 Notația înălțimilor de note în cheia sol . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Măsura de trei timpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

Sunetele și notele de la do1 la do2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Sunetele și notele re2, mi2, fa2, sol2 . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

UNITATEA 5 • ELEMENTE DE FOLCLOR (II) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Tradiții și obiceiuri de Florii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Sunetele și notele si, la, sol scrise sub portativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Profilul melodic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Tonul și semitonul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Gama Do Major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Gama la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Gama Do Major versus gama la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

UNITATEA 3 • ELEMENTE DE FOLCLOR (I) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Tradiții și obiceiuri de Crăciun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Tradiții și obiceiuri de Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Plugușorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Sorcova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Sorcova la noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Alte obiceiuri de Anul Nou . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Dansuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Tradiții și obiceiuri de Paște . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Călușul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Dansuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

UNITATEA 6 • INTERPRETAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Termeni de mișcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Termeni de nuanță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Accentul în interpretare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 Notația semnelor de repetiție și a voltelor . . . . . . . . . . . . . . 85 Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88

UNITATEA 7 • TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL . . . . . . . . . . . . . . . 89 Timbrul vocal și instrumental . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Instrumente muzicale ale orchestrei simfonice . . . . . . 90 Ansambluri instrumentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Hora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Organizarea instrumentelor în orchestra simfonică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Sârba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

Diferențierea tipurilor de voce umană . . . . . . . . . . . . . . 92

Brâul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Țărăneasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

Recapitulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Recapitulare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Evaluare Finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

6

UNITATEA 1

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

Muzica este un grai în care se oglindesc, fără putință de prefăcătorie, însușirile psihice ale omului și ale popoarelor.

George Enescu (1881–1955)

te-ți din Aminteș le -a reguli clasa a IV . re vocală de cânta o c piii respectă li u g e r e C ine? din imag

• Care sunt regulile de cântare vocală învățate în clasa a IV-a?

• Cum trebuie să respiri în timpul cântării?

• La ce instrument ți-ar plăcea să cânți?

De ce ai ales acest instrument? Ce știi despre acest instrument?

• Respirație, emisie vocală • Gesturi dirijorale (tactarea măsurilor, pregătirea intrării) • Elemente de tehnică instrumentală – emisie, intonație • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 3.1, 3.2.

7

UNITATEA 1 Amintește-ți • De ce este necesar să stai cu spatele drept în timp ce cânți?

• De ce trebuie să ții gura larg deschisă și rotundă?

• Ce se întâmplă dacă inspiri insuficient aer atunci când cânți?

• Exercițiile de respirație și de cânt au rolul de a pregăti și de a încălzi corzile vocale pentru a avea o intonație corectă și o emisie frumoasă și îngrijită.

Știai că …

Respirația corectă în timpul cântatului are beneficii asupra sănătății: • asigură un nivel crescut de oxigen în sânge; • îmbunătățește circulația și starea de spirit; • crește capacitatea pulmonară datorită respirației profunde; • îmbunătățește sistemul imu­ni­tar; • relaxează.

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

DEPRINDERI SPECIFICE DE CÂNT VOCAL – RESPIRAȚIE, EMISIE VOCALĂ Exersează • Stând în poziție relaxată, cu spatele drept, inspiră adânc pe nas și eliberează aerul pe gură numărând de la 1 la 8, apoi de la 1 la 10. Mâna dreap­tă va sta pe abdomen și se va mișca în sus, odată cu inspirația, și în jos, odată cu expirația. Pentru a cânta ai nevoie de o respirație abdominală, care îți permite să inspiri mai adânc și să umpli plămânii cu aer mai profund.

Învață să înveți Pentru o respirație corectă în timpul cântatului, urmează pașii de mai jos: 1. Postura Ține spatele drept, umerii relaxați, bărbia paralelă cu solul. Postura aceasta te va ajuta să-ți antrenezi respirația și susținerea în modul cel mai eficient pentru corpul tău.

2. Inspirație profundă Exersează inspirația în oglindă, ca să observi cum burta se extinde în afară, datorită aerului inspirat. Evită ridicarea umerilor!

3. Expirație lentă Ține o mână pe abdomen; în timp ce expiri lent, vei simți cum burta se va retrage înăuntru.

Exersează • Pentru o respirație bună, din poziția culcat, pune o carte pe abdomen în locul mâinilor. Acest lucru adaugă greutate și ajută respirația să fie mai pronunțată pe măsură ce inhalezi. Încearcă, de asemenea, să ridici cartea în timp ce inspiri, să o ții timp de cinci secunde și apoi să o cobori lent când expiri tot aerul. Repetă de 5-6 ori acest exercițiu.

Atelier de sunete Ai nevoie de un borcan umplut pe jumătate cu apă și de un pai. Introdu paiul în borcanul cu apă și suflă producând bule de apă. Apoi suflă din nou, emițând în același timp sunete diferite sau o vocaliză.

Acest exercițiu de respirație cu buzele strânse contribuie la oxigenarea plămânilor, are rolul de a relaxa corzile vocale și de a crește rezistența la efortul vocal.

8

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL Exersează

UNITATEA 1 Știai că …

• Intonează pe o singură respirație următoarele exerciții de încălzire a vocii. Începe prin a cânta acest exercițiu cu gura închisă (exercițiu mut), apoi cu gura deschisă.

O emisie vocală bună poate fi controlată în fața flăcării unei lumânări. Dacă în momentul emiterii sunetului vei avea o poziție rotunjită a gurii, în forma vocalei O, flacăra lumânării se va apleca, dar nu se va stinge.

• Exersează deschiderea corectă a gurii și respirația pe această vocaliză:

 



Inspiră



m













ma me mo

Reține Sunetele emise de vocea umană sunt produse prin vibrația corzilor vocale. Pentru a cânta corect, trebuie să respecți următoarele reguli: • Ține spatele drept pentru a putea respira ușor.

mi mu

• Inspiră adânc și expiră lent, eliberând aerul treptat.

• Ține gura deschisă pe verticală, cu buzele ușor rotunjite (imaginează-ți un ou în poziție verticală), pentru o emisie bună. Numai pentru vocalele i și u deschiderea gurii este mai mică, dar forma este aceeași.

• Nu forța vocea când cânți. Tăria exagerată distruge vocea și face sunetul emis să se audă forțat.

Exersează • Intonează Imnul Național al României respectând regulile de cântare corectă. Dozează aerul obținut prin inspirație, astfel încât să îți ajungă până la sfârșitul versului. Inspiră din nou la sfârșitul fiecărui vers.

• Înregistrează cu telefonul mobil prima strofă din imnul cântat de tine.

Ascultă înregistrarea, evaluează modul în care ai cântat împreună cu cole© gii tăi. Intonează din nou prima strofă ținând cont de observațiile făcute.

• Procedează în același mod pentru fiecare strofă.

Audiază Ascultă pe internet Imnul Național al României. Urmă­rește în timpul audiției cum sunt respectate regu­lile de cântare corectă învățate.

Muzica în context cultural-istoric* Imnul Național al României are la bază poemul „Un răsunet”, scris de poetul Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848 din Transilvania. Gheorghe Ucenescu, unul dintre elevii lui Anton Pann, îi recomandă poetului această melodie pentru versurile sale. Imnul a fost cântat pentru prima oară la Brașov. A fost foarte drag românilor și le-a insuflat curaj în momentele cruciale ale istoriei lor, în Războiul de Independență din 1877–1878, în Primul și în al Doilea Război Mondial.

* context cultural-istoric – ansamblu de împrejurări determinat de evenimente culturale sau istorice importante, care au influențat apariția unor lucrări muzicale.

9

UNITATEA 1

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

GESTURI DIRIJORALE (TACTAREA MĂSURILOR, PREGĂTIREA INTRĂRII) Pentru a începe cântarea în același timp cu colegii tăi și pentru a vă sincroniza în timpul cântării trebuie să urmărești gesturile dirijorului care sunt niște semne cunoscute pretutindeni.

Exersează Știai că …

• Intonează exercițiul de încălzire a corzilor vocale. Privește la dirijor pentru a ataca și încheia în același timp fiecare silabă.

... marele dirijor Sergiu Celibidache impresiona publicul prin forța și expresivitatea mișcării mâinilor?

Cântă

A plecat la școală Nițu

Potrivit

â

â

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

,

.

Reține Atac

Atenție

Avânt

• Momentul de începere a cântării denumit intrare este compus din două părți: inspirația – la gestul de avânt executat de dirijor și emisia – la gestul acestuia de atac.

• Pentru ca piesa să fie cântată în viteza dorită de dirijor, acesta va tacta o măsură înainte de momentul începerii cântării.

Audiază Ascultă și vizionează pe internet Bolero, de Maurice Ravel.

No­tea­ză în caiet gesturile cele mai sugestive folosite de dirijorul Sergiu Celibidache.

10

Exersează • Intonează cântecul de mai sus urmărind gesturile dirijorului.

• Amintește-ți din clasa a IV-a tactarea măsurilor și dirijează cântecul folosind gesturile prezentate la rubrica Reține.

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

ELEMENTE DE TEHNICĂ INSTRUMENTALĂ

UNITATEA 1

& sol

la

si

do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1 si1 do2 re2 mi2 fa2 sol2

sol

la

si

do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1

INSTRUMENTE CU CLAPE Instrumente cu clape sunt pianul, orga, orga elec­tronică, clavieta etc. Toate acestea au un element comun: claviatura. Aceasta do rere- mi prezintă totalitatea clapelor albe și negre ale instrumentului respectiv. Sunetele sunt produse prin apăsarea clapelor și urcă în înălțime de la stânga la dreapta.

fa

3

4

2

2

5

Reține Pentru a cânta, urmărește numerotarea degetelor din imaginea alăturată.

Observă modul în care se schimbă degetele.

– La mâna dreaptă: de la 1 la 3, apoi degetul 1 trece pe sub degetul 3 pentru a continua până la do2.

– La mâna stângă: de la 5, 4, 3, 2, 1, apoi degetul 3 trece pe deasupra do degeture mi fa lui 1 pentru a continua până la do2.

Exersează • Urmărește pe varianta digitală a ma­nua­ lului filmul care îți arată cum să cânți la pian sunetele de la do1 la do2.

• Execută acest exercițiu cu fiecare mână în parte.

sol

la

Mâna dreaptă Mâna stângă

si

&

do2 re2 mi2 fa2 sol2 la2

si1

3

4 5

1 1

do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1 2

si

si1 do2 re2 mi2 fa2

1

2

3

1

3

4

5

5 DO

4 RE

3 MI

2 1 3 FA SOL LA

2 SI

1 DO

• Execută la un instrument cu clape cântecul Cânt cu prietenii mei. Urmărește digitația notată sub portative pentru mâna dreaptă și pentru mâna stângă.

Cânt cu prietenii mei

11

d

UNITATEA 1

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

INSTRUMENTE DE PERCUȚIE Instrumentele de percuție au rolul de a susține linia ritmică a unei piese.

Aceste instrumente sunt ușor de procurat și de folosit. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt tobele, tamburinele, maracasele. Poți încerca să construiești singur instrumente de percuție, din diferite ambalaje (sticle, borcane, cutii) umplute cu boabe de orez, de fasole, de mazăre sau de grâu.

Instrumentele de percuție produc sunete atunci când instrumentistul le atinge, le scutură sau le lovește. Aceste tehnici pot fi aplicate și asupra corpului uman. Bătăile din palme, din picioare, bătăile pe coapse, pocnetele din degete, clic cu limba în cerul gurii poartă denumirea de percuție corporală.

Exersează • Intonează cântecul și acompaniază la tamburină folosind duratele de note de pe linia ritmică (scrisă cu roșu sub portativ).

• Intonează cântecul și acompaniază cu percuție corporală (bătăi din palme, pocnete din degete) sau cu tobița, folosind duratele de pe linia ritmică.

Cântă

Bim, bom

  

(după auz)

   

Vioi

Cor



Tamburin

Bim

Bom

Bi - ri bi - ri bom

 

 

Bim

Bom

bi - ri

    Bi - ri bi - ri bim

Bom

bi - ri

bom

***

bi - ri bi - ri bom

   

  bim

   

bim

bom

bi - ri bi - ri

bom.

• Ascultă piesa pe varianta digitală a manualului. Intonează cântecul și acompaniază cu percuție corporală (bătăi din palme sau pocnet din degete), după modelul dat.

Lucrăm împreună Împărțiti-vă în trei grupe și executați cântecul astfel: • prima grupă va intona cântecul; • a doua grupă va executa linia ritmică prin bătai din palme; • a treia grupă va executa linia ritmică la tamburină sau tobă.

Schimbați rolurile între voi când repetați cântecul.

12

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

UNITATEA 1

PROIECT • CORUL CLASEI NOASTRE Lucrăm împreună Corul este un grup de persoane care cântă împreună, sub conducerea unui dirijor.

Corul are efecte benefice asupra dezvoltării abilităților de a cânta, dar îmbunătățește și relațiile sociale. S-a dovedit că toți copiii care cântă în cor au o memorie mai bună și un nivel de creativitate ridicat. Copiii implicați într-o activitate muzicală reușesc să fie mai buni la matematică sau la lectură, au un vocabular mai bine dezvoltat, spirit critic și autocritic. Este foarte important pentru un copil să facă parte dintr-un grup cu care să relaționeze atât de frumos cum doar prin muzică este posibil.

Iată pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a realiza corul clasei voastre.

1. ALEGEȚI UN NUME

2. CREAȚI UN AFIȘ

3. CREAȚI O INSIGNĂ

Alegeți un nume care să vă reprezinte. Poate fi un nume inspirat de muzică și de activitățile voastre preferate. Numele corului poate să reflecte și însușiri specifice elevilor din clasa voastră.

Realizați un afiș pentru promovarea corului clasei voastre.

Inserați fotografii cu membrii corului și adăugați numele lor.

Formulați un scurt enunț motivațional despre cor.

4. ALEGEȚI UN REPERTORIU

5. STABILIȚI PROGRAMUL REPETIȚIILOR

Realizați împreună cu profesorul vostru de Educație muzicală o listă cu piesele pe care ați vrea să le învățați. Adăugați și cântece dedicate unor personalități ale istoriei și culturii noastre.

Stabiliți o zi sau două din săptămână pentru a vă întâlni să învățați cântecele alese.

Prezența la repetiții este foarte importantă pentru realizarea unui program artistic de calitate.

Creați o insignă din carton sau alte materiale, care să certifice faptul că sunteți coriști.

6. PROGRAMAȚI EVENIMENTELE LA CARE VEȚI PARTICIPA În funcție de evenimentele programate la nivelul școlii și al comunității, puteți să vă exprimați dorința de a participa cu piese adecvate pregătite de voi.

Țineți cont de criteriile prezentate în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v-ați propus.

Contribuția elevului

Gradul de cooperare

Produsul

Prezentarea produsului

Contribuția la discuțiile de grup

Lansarea de idei relevante

Afișul/Insigna este potrivit(ă) cerințelor Prezentarea pe scurt a proiectului

Îndeplinirea sarcinilor

Încurajarea celorlalți membri Afișul/Insigna este sugestiv(ă)

Argumentare clară

Autoevaluarea modului de lucru

Argumentarea propriei idei

Formularea unor concluzii

Afișul/Insigna arată deosebit

13

UNITATEA 1

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

RECAPITULARE 1. Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora.

• emisie procedeu de producere a sunetelor prin lovire • respirație modalitate prin care se produc sunetele vocale • intrare totalitatea clapelor albe și negre ale unui instrument • claviatură proces pe care se bazează cântarea, prin inspirație profundă și expirație lentă • percuție momentul de începere a cântării 2. Intonează exercițiile de încălzire de mai jos pentru a realiza: • O emisie rotundă a sunetelor:

• O pronunție clară a textului:

• O intonație corectă: • O bună sincronizare și omogenitate (niciun glas să nu iasă în evidență):

Cântă

Hai la joc

Muzica: Florentina Chifu

Exersează • Intonează acest cântec respectând regulile de cântare vocală învățate.

• Execută cântecul la un instrument cu clape, urmărind digitația notată deasupra și sub portative.

• Un elev va da intrarea colegilor și va dirija cântecul.

14

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

UNITATEA 1

PORTOFOLIU • IDEI ȘI SENTIMENTE Discută cu colegii despre conținutul de idei și de sentimente transmis de cântecul Hai la joc. Scrie pe o foaie A4 ce apreciezi la această lucrare. Poți să te inspiri din ideile cuprinse în lista de mai jos: • ritmul vioi • acompaniamentul antrenant • caracterul folcloric al piesei • alternanța optimi/pătrimi • simplitatea melodiei • versurile populare Adaugă și alte motive pentru care ți-a plăcut piesa și motivează alegerea ta.

Experimente cu sunete

Ia o sticlă ă az‑o lâng goală, aș vește‑o lo ureche și gura. n ușor cu li etul n Repetă su zi. au îl re pe ca

SUNETE CU TREI STICLE

Umple sticla cu orez, așaz‑o lângă ureche și lovește‑ o din nou. Cum se aude sunetul de da ta aceasta?

Umple a tr sticlă cu apă eia , așaz‑ lângă o loveșt ureche și e‑ Cum e o din nou. ste su obținu netul t?

Descoperă Sunetul are nevoie de un mediu pentru a se putea transmite. În vid* nu-l putem auzi, așa cum se întâmplă în spațiul cosmic. Sunetul călătorește mai repede prin apă decât prin aer.

Delfinii și balenele folosesc unde sonore pentru a naviga în ape întunecate. Aceste mamifere marine folosesc aceleași unde pentru a comunica între ele. * vid – care nu conține materie (gaze, solide sau lichide).

Discutați despre realizarea proiectului ajutându-vă și de următoarele întrebări: • Ce ți-a plăcut să lucrezi cel mai mult?

• Ce a fost dificil de realizat?

• Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?

• Au participat toți elevii?

• Cum v-ați simțit lucrând la acest proiect?

Verifică fișa din portofoliu realizată în această unitate. Pentru aceasta vei avea în vedere: • să fie respectată cerința; • să completezi fișa de portofoliu, dacă este cazul; • să îmbunătățești fișa, dacă este cazul.

15

UNITATEA 1

CÂNT VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

EVALUARE 1. Scrie pe caiet enunțurile care desemnează deprinderi corecte de cântare vocală.

(3 × 3 p = 9 p). a. Rostesc vocalele cu gura rotunjită. b. Stau relaxat, cu spatele drept. c. Cânt mai tare decât ceilalți. d. Inspir profund și expir lent. e. Respir în mijlocul unui cuvânt. f. Folosesc tehnica de respirație abdominală.

Exemplu: Scriu pe caiet enunțul de la litera f deoarece exprimă o deprindere corectă de cântare vocală.

2. Scrie pe caiet trei dintre regulile de cântare pe care le-ai învățat în această unitate.

(3 × 6 p = 18 p) Exemplu: Nu trebuie să cânt tare pentru că îmi distrug vocea.

3. Scrie trei motive pentru care trebuie să fii atent la dirijor.

(3 × 6 p = 18 p) Exemplu: Sunt atent la dirijor ca să observ când crește intensitatea în timpul cântării.

4. Intonează trei strofe din Imnul Național al României.

(3 × 7 p = 21 p)

5. Intonează unul dintre cântecele învățate în această unitate și acompaniază la un instrument de percuție.

(24 p) Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Vei rezolva multe activități pe parcursul acestui an școlar. La finalul fiecărei unități de învățare, întocmește Fișa de observare a comportamentului tău, după modelul de mai jos.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare.

Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de mai jos și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

Niciodată Comportamentul Am dovedit interes în învățare.

Am urmat instrucțiunile.

Am lucrat individual.

Am cerut ajutor când am avut nevoie.

Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.

Am participat activ la activități.

Am dus activitățile până la capăt.

Mi-am spus părerea.

Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.

16

Uneori Deseori Întotdeauna

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA Melodia este cea care face farmecul muzicii.

Joseph Haydn (compozitor austriac, 1732–1809)

a -ți din clas Amintește ia și cum ste melod a IV-a ce e istice ce trăiri art u d ro p te a po i auditoriulu

• C are este melodia ta preferată?

Explică de ce.

• Cum se înlănțuie sunetele în melodia preferată?

• Cum te simți când cânți sau asculți o melodie îndrăgită?

• Cum poți deosebi o melodie de alta?

• Portativ, cheia sol. Notația înălțimilor de note în cheia sol • Profilul melodic • Tonul și semitonul • Gama Do Major. Gama la minor • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2.

17

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Amintește-ți • Cum pot fi grupate sunetele după înălțime?

• Ce este portativul? Dar cheia Sol? • Cum sunt&așezate notele mu­­zi­cale pe portativ?

5 4 3 2 1

Știai că …

Portativul a fost inventat în secolul al XI-lea, de către călugărul Guido d`Arezzo, dirijorul corului bisericii din orașul Arezzo (Italia)? Pe atunci, portativul avea doar patru linii.

NOTAȚIA ÎNĂLȚIMILOR DE NOTE ÎN CHEIA SOL SUNETELE ȘI NOTELE DE LA DO1 LA DO2 Exersează

&

• Intonează notele scrise pe portativ. Transcrie-le pe caietul de muzică.

Scrie numele acestora sub portativ.

Reține Fiecare sunet muzical are o înălțime precisă și este denumit printr-o silabă: do, re, mi, fa, sol, la, si. Înălțimea sunetelor este redată în scris prin poziția notelor muzicale pe portativ. Cheia Sol se scrie la începutul fiecărui portativ, indicând lo­cul notei sol, pe linia a doua.

Joc

EU SUNT DO *

Cântă în dialog cu un coleg. Acesta va cânta un grup de sunete învățate cuprinse între do1-do2. Tu vei răspunde de fiecare dată cu do1.

etc.

Exersează • Scrie, pe un portativ, în caiet, notele sol, la, si, do2, după cum îți arată legenda: – sol

– la

– si

– do2

• Intonează exercițiile de mai jos. Descoperă regula și scrie în caiet notele în ordine coborâtoare. Intonează exercițiile obținute.

Muzica și tehnologia Instalează-ți pe telefonul mobil o aplicație gratuită, pentru a accesa claviatura unui pian. Cântă la pian sunetele fiecărei melodii învățate în această unitate.

Intonează cântecele împreună cu pianul virtual. * U – acest semn se numește coroană și îți arată prelungirea sunetului desemnat de nota deasupra căreia se află.

18

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

Experimente cu sunete

PAIUL FERMECAT

Realizează următorul experiment și apoi răspunde la întrebări.

1

Ia un pai și strivește-l la un capăt cu dinții, ca să-l faci plat. Taie capătul plat în formă de triunghi.

2

Umezește-ți buzele, trage aer în piept, du paiul la buze și suflă în el cu putere.

3

Taie paiul pe măsură ce sufli în el.

Sunetul se schimbă pe măsură ce tai din pai.

Când pui degetul pe pai, l-ai făcut să vibreze. Când pui degetul pe pai, poți simți vibrațiile sunetului pe care îl auzi. Pe măsură ce tai din pai, sunetul devine mai subțire, deoarece paiul mai scurt vibrează mai mult decât cel lung. Cu cât este mai scurt paiul, cu atât sună mai înalt. Cu cât este mai lung paiul, cu atât sună mai gros.

Cum poți obține un sunet mai subțire decât cel anterior?

Ce fel de sunet va produce un pai lung?

Cum poți deosebi sunetele produse de pai?

Cântă

Exersează • Intonează cântecul La Ateneu și marchea­ză cu un clopoțel sunetele do1 și do2.

• Identifică pe portativ notele din fragmentul colorat și intonează-le.

La Ateneu

Chifu

PORTOFOLIU • ATENEUL ROMÂN Informează-te de pe internet, din cărți, enciclopedii sau din alte surse despre Ateneul Român. Află cum a fost construit și care este importanța acestuia. Adaugă desene, fotografii care să susțină ideile prezentate și realizează o fișă de portofoliu.

19

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Învață să înveți

CUM SĂ DESCIFREZI UN CÂNTEC

Urmează pașii următori pentru descifrarea unui fragment din cântecul învățat.

1. Citește notele fragmentului respectând înălțimile acestora.

2. Citește ritmic fragmentul ales respectând valorile notelor învățate în clasa a IV-a.

3. Citește ritmic fragmentul folosind versurile.

4. Intonează notele respectănd duratele acestora.

5. Intonează fragmentul pe cuvinte respectând înălțimile și duratele notelor.

Exersează • Respectă pașii învățați și descifrează primul portativ al cântecului La Ateneu.

Audiază • Ascultă pe internet Bolero de Maurice Ravel și notează în caiet impresiile tale. Urmărește pe portativele de mai jos notele învățate.

Bolero

Știai că … ... Bolero este un dans popular spaniol datând din secolul al XVII-lea, executat vocal și cu acompaniament de chitară și de castaniete?

Creațiile mele • Creează o melodie care să conțină sunetele de la do1 la do2 pe versurile: Prieten bun, chitara mea maro, Mă-ndeamnă să dansez un bolero.

20

COMPOZITORI CELEBRI „Muzica este lumina lunii în întunecata noapte a vieții.“ Maurice Ravel (1875–1937) a fost un compozitor și pianist fran­cez. În muzica sa, s-a remarcat influența muzicii spaniole în piese orchestrale precum Bolero sau Rapsodia spaniolă. Creația sa cuprinde concerte pentru pian și orchestră, piese pentru pian, muzică de cameră și opere. Bolero impresionează prin sonoritatea sa impunătoare, se­meață și luminoasă. Piesa durează aproximativ 15 minute și se bazează pe repetarea fiecăreia dintre cele două părți ale temei, folosind diferite orchestrații pentru a crea o creștere gradată a trăirilor artistice. Bolero este cea mai îndrăgită piesă a lui Ravel, fiind considerată cea mai des cântată piesă de muzică clasică din lume.

o

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

SUNETELE ȘI NOTELE RE2, MI2, FA2, SOL2 Amintește-ți

fa

mi

sol

la

do1 re1 mi1 fa1 sol1 la1

si

4 3 2 1

& Reține

• Ce note cunoști deasupra lui do2?

• Cum se scrie fiecare dintre aceste note?

• Intonează notele scrise pe portativ. Transcrie‑le în caietul de muzică.

Scrie numele acestora sub portativ.

• Vizionează pe varianta digitală a manualului filmul care îți arată cum să cânți la un instrument cu clape sunetele învățate.

re

UNITATEA 2

si1 do2 re2 mi2 fa2 sol2 la2

re2 – pe a patra linie a portativului mi2 – pe al patrulea spațiu fa2 – pe a cincea linie a portativului sol2 – deasupra celei de a cincea linii a portativului 2 si do

& • Intonează exercițiul: • Învață cântecul: Potrivit

Sur le pont d'Avignon

Exersează • • • •

Intonează cântecul și marchează cu un clopoțel sunetul sol2.

Descifrează cântecul după modelul de la pagina 20.

Intonează cântecul cu acompaniamentul de tamburină notat sub portative.

Transcrie în caiet cântecul învățat, urmând modelul de alături:

Cântec francez

Creațiile mele • Creează o melodie în care să intro­duci sunetele re2 și mi2, apoi cântă melodia în fața colegilor.

Știai că … ... Sur le pont d’Avignon este un cântec francez care datează din secolul al XV-lea. Se dansează în perechi așe‑ zate în cerc. Partenerii dansează pe refren unul în jurul celuilalt. Apoi se opresc unul în fața celuilalt, iar bărbații fac o reverență și salută scoțând pălăria. Se reia dansul, iar la a doua oprire fetele fac o reverență.

21

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

SUNETELE ȘI NOTELE SI, LA, SOL SCRISE SUB PORTATIV Amintește-ți

Reține

• Ce note cunoști sub do1?

• Cum se scrie fiecare dintre aceste note?

• Intonează notele scrise pe portativ acompaniat de un instrument cu clape. Transcrie notele pe caietul de muzică. Scrie numele acestora sub portativ.

Nota si se scrie sub portativ, sub linia suplimentară pe care este scris do1.

Nota la se scrie pe a doua linie suplimentară pe care o vom trasa sub portativ.

Nota sol se scrie sub a doua linie suplimentară ata­ șată portativului.

&

1

2

3

1

2

3

1

2

3

4

5

4

3

2

1

4

3

2

1

3

2

1

Exersează • Intonează exercițiul de mai jos.

Hategana Hațegana

Cântă

 

(după auz)

Potrivit Allegro



  

Mân dru-i jo cul

    

bi ne sea ma

     la

la

la

Exersează

la

   

       

Ha țe ga na,

     

Tra la la la

  

Tra la

Tra la la la

la la.

Tra la

la

la

la

la

   

Nu mai să-i iei

      

    

la la

la la la la

după Gheorghe Șoima

la la

la la la la



  

Mân dră-i

Ha

țe

  

Tra la



ga

la la



na,

• Intonează cântecul și execută bătăi din picior pe silabele corespunzătoare sunetelor sol sub portativ, pocnet din degete și bătăi din palme pe silabele corespunzătoare sunetelor la, respectiv si, sub portativ.

• Identifică pe portativ notele din fragmentul colorat și intonează-le.

• Intonează exercițiul de mai jos.

22

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

Audiază • Audiază Corul soldaților din opera* Faust de Charles Gounod și urmărește cu degetul pe partitură notele si, la, sol sub portativ.

Corul soldaților din opera Faust (fragment)

COMPOZITORI CELEBRI „Ideile muzicale îmi invadează mintea și mă răscolesc ca și bătaia din aripi a fluturilor și tot ceea ce am de făcut este să întind mâna și să încerc să îi prind.”

Charles Gounod (1818–1893) a fost un compozitor francez. Operele sale reprezenta­tive sunt inspirate din literatura universală. Cele mai cuno­s­­cute dintre acestea sunt Faust (după Johann Wolfgang Goethe) și Romeo și Julieta (după William Shakespeare). Gounod a compus Imnul Național al Vaticanului și celebra piesă Ave Maria, bazată pe Preludiul** nr. 1, de Johann Sebastian Bach. Gounod a inaugurat un nou tip de operă, în care accentul cade pe zugrăvirea fină a unor sentimente intime și duioase, dar triste.

Muzica în context cultural-istoric Faust este o operă în cinci acte, compusă de Charles Gounod, una dintre capodoperele prezente în reper­toriul permanent al teatrelor de operă din lume. Corul soldaților, cunoscut și ca Marșul soldaților, face parte din actul al II-lea al operei. Este o piesă cunoscută și îndrăgită de publicul francez, fapt pentru care este considerată un al doilea imn al Franței, după cunoscuta Marseillaise. Acțiunea se petrece în Germania secolului al XVI-lea.

Rolurile principale – Faust, Mefisto, Margareta și Valentin – sunt deosebit de complexe. Gounod reușește să surprindă și să redea cu finețe și sensibilitate varietatea sentimentelor și a trăirilor personajelor principale.

Din lumea muzicii Celebra soprană româncă Hariclea Darclée (1860– 1939) este remarcată de Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din opera Faust, în care avea să debuteze la 14 decembrie 1888, pe scena Operei Mari din Paris.

Știai că … … marșul este o piesă muzicală cu o mișcare uniformă, sugerând pasul cadențat de defilare a unei trupe?

* operă – lucrare muzical-dramatică scrisă pentru soliști, cor și orchestră. ** preludiu – piesă muzicală cu dimensiuni reduse.

23

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

PROFILUL MELODIC Descoperă Într-o melodie, sunetele se înlănțuie, alcătuind grupuri care se repetă, urcă sau coboară. Aceste grupuri poartă numele de mers sau profil melodic. În exemplele de mai jos vei descoperi modele ale profilului melodic și vei înțelege mai bine cum sunt construite melodiile. Intonează exercițiile și reprezintă mersul melodic al fiecăruia prin ridicarea sau coborârea brațului.

Repetarea aceluiași sunet

Mers ascendent treptat

prin salt (săltat)

Mers descendent treptat

prin salt (săltat)

Exersează

Reține Sunetele muzicale se succed prin repetare, prin mers ascendent, descendent treptat sau prin salt.

Melodia este cu atât mai interesantă, cu cât există mai multe combinații ale mersului melodic.

• Intonează cântecul Sur le pont d’Avignon și reprezintă mersul melodic prin ridicarea sau coborârea brațului. Descoperă combinațiile mersului melodic din care este alcătuit cântecul. Scrie pe caiet exemplele de mers melodic din cântec.

• Mersul melodic poate fi reprezentat prin segmente, ca în exemplul de mai jos:

ră-n

vit Bu in sea cu Azi

Creațiile mele • Creează o melodie care să conțină cel puțin trei mersuri melodice. Scrie melodia pe caiet și intoneaz-o în fața colegilor.

24

te pe rești

• Reprezintă pe caiet, prin segmente, mersul melodic al următorului vers din cântecul La Ateneu (pagina 19).

Audiază • Ascultă din nou Bolero, de Maurice Ravel, și urmărește mersul melodic, indicând cu brațul sensul acestuia.

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

TONUL ȘI SEMITONUL Descoperă Audiază pe internet piesa Dans zglobiu de Ion Căianu (pagina 53).

• Care sunete se repetă?

• Ce diferențe de înălțime sunt între do-re și mi-fa?

• Intoneaza pe note fragmentul de mai sus.

• Ce fragmente au mers ascendent treptat?

Reține

Exersează • Intonează următorul exercițiu și descoperă tonu­rile și semitonurile. Notează-le pe caiet, în culori diferite.

Între două sunete alăturate pot fi diferențe de înălțime: • mai mari, numite tonuri (prescurtat t.);

&

t

t

t

• mai mici, numite semitonuri (prescurtat st.).

• Intonează exercițiul și urmărește mersul melodic, indicând sensul acestuia cu brațul.

• Schimbă ultima măsură, astfel ca în finalul exercițiului să ai schema t, t.

Potrivit

&

st

st

În munți

• Notează în caiet notele între care sunt tonuri și semitonuri în cântecul învățat.

• Intonează cântecul cu pocnet din degete pe sunetele între care se găsește semiton.

Lucrăm împreună • Împărțiți-vă în grupe de câte patru elevi și confecționați cartonașe cu notele învățate. Grupați-vă câte patru și creați exerciții melodice folosind cartonașele.

• Prezentați celorlalte grupe exercițiile create. Membrii acestora trebuie să le solfegieze*. Recunoașteți tonurile și semitonurile din exemplele date.

Știai că … … în expresia a da tonul, cuvântul ton în­seam­nă a intona primele sunete ale unei piese pentru a da un reper sonor coriștilor înainte de a începe să cânte.

* a solfegia – a cânta o melodie numind fiecare notă.

25

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Exersează • Scrie pe caiet care este înțelesul cuvântului ton în enunțurile de mai jos. a. Mama a pregătit o salată cu ton. b. L-a întrebat încet, pe un ton duios. c. Între sunetele sol și la este diferență de un ton. d. Șesul întins, în lumina lunii, îmbrăca un ton albăstrui.

• Intonează pe note fragmentul din Dans zglobiu de Ion Căianu. Notează, sub portativ, în caiet, în dreptul fiecărei perechi de note semnul pentru ton ( t ) sau pentru semiton ( st ).

• Adaugă, în caiet, fiecărei note de pe portativul de mai jos o pereche pentru a forma tonuri sau semitonuri.

Scrie semnul potrivit pentru ton ( t ) sau semiton ( st ).

Exemplu:

• Tonurile sau semitonurile pot fi ascendente sau descendente.

Adaugă, în caiet, fiecărei note de pe portativul de mai jos o pereche, pentru a forma tonuri sau semitonuri ascendente.

ton ascendent

semiton ascendent

semiton descendent

ton descendent

Din lumea muzicii Muzicograma este o reprezentare grafică a unei piese. Aceasta este ca un desen sau o hartă a piesei. Ne poate arăta mersul melodiei, ritmul, instrumentele care execută melodia, așa cum poți vedea în desenele de mai jos, care ilustrează o parte din muzicograma piesei Dans zglobiu. Urmărește filmul de pe varianta digitală a manualului.

Observă modelul și învață cum poți reda mersul melodic cu ajutorul muzicogramei.

Măsura 1

Linia verticală reprezintă mersul melodic ascendent prin salt. Linia orizontală redă mersul melodic repetitiv.

Măsura 2

Linia verticală reprezintă mersul melodic ascendent treptat (între sunete este distanță de un semiton), iar linia orizontală redă mersul repetitiv al melodiei.

Măsura 3

26

Săgeata îndreptată cu vârful în sus sugerează mersul melodic al melodiei, iar cele două puncte marchează mersul descendent treptat al finalului fragmentului muzical.

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

GAMA DO MAJOR Descoperă

Reține

Intonează notele scrise pe portativul de sub claviatură. Transcrie-le în caietul de muzică.

Menționează între care note se găsesc tonuri și semitonuri și cu ce note începe și se termină grupul de note.

do1 re

&

t

t

sol

fa

mi

st

t

la t

si t

Succesiunea treptată, ascendentă sau descendentă a celor șapte sunete muzicale, începând cu do și terminând cu repetarea lui pe treapta a opta, formează gama do. Sunetul cu care începe și se sfârșește gama (treptele I și a VIII-a) poartă numele de tonică. În gama do semitonurile se află între treptele a treia și a patra și între treptele a șaptea și a opta. Gama care începe cu succesiunea ton-ton este o gamă majoră. O gamă majoră are o sonoritate luminoasă, veselă, plină de optimism. Gama do începe cu secvența do-re, re-mi, cu două tonuri, deci este o gamă majoră și poartă numele de gama Do Major.

do2 st

Exersează • Intonează gama Do Major ascendent și descendent, acompaniat(ă) de pianul virtual de pe telefonul mobil.

• Intonează corect exercițiul alăturat:

Menuet

Cântă

(după auz)

Chifu

• Alege din lista de mai jos cuvintele care descriu stările sufletești transmise de cântec.

• • •

veselie • visare • teamă • iubire armonie • bucurie • pace • echilibru speranță • relaxare • grație

Știai că … … menuetul este un dans francez de origine populară, introdus ca dans de curte chiar de regele Ludovic al XIV-lea (1638-1715)?

27

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Exersează • Descoperă regula și continuă să scrii pe caiet notele în gama Do Major după regula găsită. Intonează exercițiile obținute.

• Copiază în caiet fragmentele din cântecul de la pagina 27 care au mers melodic ascendent treptat, apoi pe cele cu mers melodic descendent treptat. Intonează exercițiile obținute în caiet.

Audiază • Ascultă Concertul pentru pentru mandolină* și orchestră în Do Major de Antonio Vivaldi, Partea I. Urmărește pe portativul de mai jos notele învățate. Scrie în caiet care este sonoritatea acestei lucrări.

Vioi

Antonio Vivaldi

Exersează • Urmărește muzicogra­ma cores­p un­zătoare Părții I din Concertul pentru mandolină și orchestră de Antonio Vivaldi din varianta digitală a manualului. Realizează propria ta muzicogramă și prezint-o colegilor.

COMPOZITORI CELEBRI Antonio Vivaldi mai era numit Il prette Rosso (preotul roșu).

Această poreclă a lui Vivaldi se datorează faptului că a fost preot catolic și că avea părul roșcat.

Antonio Vivaldi s-a născut la Veneția, oraș în care muzica era la loc de cinste. Vizitatorii erau uimiți să descopere că toate categoriile sociale, de la pescari, gondolieri până la negustori și mari nobili, trăiau și se exprimau prin muzică: oamenii cântau în piețe, pe străzi, pe canale, în teatre, în biserici și în palate. În acest oraș, la vârsta de 24 de ani, Antonio începe să lucreze la L'Ospedale della Pietà – o instituție care se ocupa de creșterea și educația copiilor orfani sau abandonați. Băieții învățau comerț și plecau când împlineau cincisprezece ani. Fetele primeau educație muzicală, iar cele mai talentate rămâneau în corul sau în orchestra de la Ospedale. Printre îndatoririle lui Vivaldi, se număra și sarcina de a le preda fetițelor muzica și de a compune în fiecare lună două concerte pe care apoi fetele să le interpreteze. Publicului nu i se permitea să vadă interpretele în timpul concertului; din acest motiv, existau paravane care ascundeau orchestra. Vivaldi a compus pentru fete, cantate, muzică vocală și sacră, concerte. A compus concerte pentru o mare varietate de instrumente, pentru a pune în valoare talentul fiecărei fete. Orchestra lui Vivaldi a fost atât de apreciată încât mulți nobili își trimiteau fetele ca să studieze muzica la L’Ospedale della Pietà cu Vivaldi.

* mandolină – instrument alcătuit dintr-o cutie de rezonanță și din patru coarde metalice duble, care se pun în vibrație prin atingere cu o pană sau prin ciupire.

28

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

GAMA LA MINOR Descoperă • Intonează următorul cântec:

  

  

 

 

Potrivit

1. Vai s - ra - cul St -n p - du - re

ar zbu - ra

Vai, săracul pui de cuc!

 

 

pui de cuc pe bu - tuc

pui de cuc pe bu - tuc

ar zbu - ra

&

5

2 t

4

3 st

1

Nu-l a - ju - t

t 3

2 t

2

1

pui de cuc pe bu - tuc

     

• Din ce sunete este compus acest cântec?

• Care este sonoritatea cântecului?

• Formează o scară muzicală cu sunetele acestui cântec: 1

 

3 st

4

3

2

 

ni - me - nea

ar zbu - ra

 

ni - me - nea.

• Intonează notele scrise pe portativ. Transcrie-le în caietul de muzică.

• Menționează între care trepte se găsesc tonuri și semitonuri.

1

• Cântă la un instrument cu clape notele scrise pe portativ urmărind digitația notată pe și sub portativ.

Exersează

Reține

• Descoperă regula și continuă să scrii pe caiet notele în gama la minor după regula găsită. Intonează exercițiul obținut.

• În funcție de distanțele ce se formează între sunetele unei scări și de așezarea acestora, aceeași lucrare poate suna diferit. Ascultă pe varianta digitală a manualului piesa Cânt cu prietenii mei (pagina 11) cântată într-o scară muzicală majoră, apoi într-o scară minoră.

Scrie în caiet ce stări sufletești ai simțit de fiecare dată.

• Scrie pe portativ, în caiet, notele la, si, do1, după cum îți arată legenda. = si

În v z - duh el

5 t

t

ni - me - nea

      

Muzica: Nelu Ionescu

= do

= la

Gama la este o succesiune de șapte sunete, începând cu la și terminând cu repetarea sa pe treapta a opta. Succesiunea tonurilor și a semitonurilor în gama la este diferită de cea din gama Do Major.

Gama la este înrudită cu Do Major, deoarece au aceleași sunete și semitonuri între aceleași sunete. Gama care începe cu succesiunea ton-semiton este o gamă minoră. Gama la poartă denumirea de la minor.

• Intonează sunetele corespunzătoare notelor scrise mai sus.

29

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

GAMA DO MAJOR VERSUS GAMA LA MINOR Citește despre deosebirile dintre gama Do Major și gama la minor, apoi găsește asemănările dintre aceste două game și scrie-le în caiet.

&

&

st t

t

st

t

t

t

t

st

t

t

st

t

t

• Tonica este sunetul do.

• Tonica este sunetul la.

• Semitonurile se află între treptele III–IV și VII–VIII.

• Semitonurile se află între treptele II–III și V–VI.

• Treapta a VII-a se află la distanță de un semiton față de tonică.

• Treapta a VII-a se află la distanță de un ton față de tonică.

Atelier de sunete Ascultă fragmentele muzicale scurte redate de clopoței pe varianta digitală a manualului. Scrie în caiet, după fiecare fragment, scara muzicală majoră sau minoră pe care ai recunoscut-o. Verifică răspunsul împreună cu colegii.

Creațiile mele

Exersează Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora: tonica jumătate dintr-un ton; semiton succesiunea de șapte sunete și al optulea care se repetă; mers melodic sunetul cu care începe și se sfârșește o melodie; gama grupuri de sunete care se repetă, urcă sau coboară într-o melodie.

Lucrăm împreună Folosiți un set de clopoței asemănători celor din imagine pentru a reda scurte fragmente într-o scară muzicală majoră sau minoră. Colegii vor recunoaște scara muzicală folosită.

• Realizează o lucrare plastică potrivită fiecărei piese audi­ ate. Expune lucrările tale, împreună cu cele ale colegilor și realizați o expoziție cu ti­tlul Culori majore și culori minore.

Audiază • Ascultă Concertul pentru vioară și orchestra în la minor de Antonio Vivaldi.

• Ascultă din nou același concert și Concertul pentru mandolină și orchestră în Do Major de Antonio Vivaldi (pagina 28) și notează în caiet ce imagini vizuale îți sugerează fiecare dintre cele două piese.

30

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

RECAPITULARE Exersează • Cântă gamele Do Major și la minor, acompaniat de pianul virtual de pe mobil.

• Recunoaște cântecul după înălțimile notelor din fragmentul alăturat, apoi intonează-l tactând măsura.

Joc

Cântă Chifu

Exersează • Citește fiecare portativ al cântecului urmând pașii de la pagina 20.

• Scrie, în caiet, în dreptul fiecărui portativ din cântec în ce gamă este scris.

• Copiază în caiet fragmentele cu mers melodic descendent, treptat și prin salturi. Citește exercițiul obținut.

Învață să înveți

• Transcrie, în caiet, cântecul învățat urmând modelul de mai jos:

DIAGRAMA VENN

Diagrama Venn te ajută să înțelegi mai ușor asemănările, diferențele și legăturile dintre idei, obiecte, evenimente sau teme studiate. Pentru a putea lucra după această me• semitonurile • semitonurile todă, trebuie să desenezi două cercuri care se suprapun, • au 2 semitonuri sunt între se află între ca în imaginea alăturată. În primul cerc, notezi elementele • au 5 tonuri treptele treptele caracteristice primului obiect, eveniment, concept. În al III–IV și VII–VIII II–III și doilea cerc, scrii elementele caracteristice celui de al doiVI–VII lea termen. În partea comună, notezi elementele comune celor doi termeni.

• Continuă diagrama Venn în care să compari gama Do Major și gama la minor adăugând alte asemănări și deosebiri. Realizează diagrama pe o foaie A4 care va fi adăugată în portofoliul tău.

31

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

Creațiile mele • Continuă melodia în gama Do Major sau în gama la minor, după cum se potrivește versurilor de mai jos.

Joc

LABIRINTUL

Găsește drumul fetei spre Ateneul Român, știind că acesta este format din notele care alcătuiesc gama la minor așezate în ordine descendentă.

˙ ˙

˙ ˙

32

˙ ˙

˙

˙ ˙

˙

˙

˙ ˙

˙

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

UNITATEA 2

PROIECT • O POVESTE MUZICALĂ DIN BENZI DESENATE Lucrăm împreună • Împărțiți-vă în grupe de câte șase elevi.

• Imaginați-vă că sunteți angajați la o revistă cu benzi desenate și aveți de realizat o poveste ilustrată despre un compozitor celebru.

• Folosiți și următoarele cuvinte: game, tonică, optimism, ton, semiton.

Etapele creației sunt următoarele: 1. Realizați un plan al poveștii.

2. Scrieți dialogurile, menționând cărui personaj îi aparțin replicile, folosind cuvintele date în contextul potrivit.

3. Împărțiți foaia A4 în numărul de casete potrivit dialogurilor create.

4. Realizați desenele și colorați-le.

5. Stabiliți ce game veți folosi și momentul în care le veți utiliza.

6. Alegeți colegii care vor intona gamele.

7. Prezentați colegilor povestea voastră.

Discutați despre realizarea proiectului, ajutându-vă și de următoarele întrebări: • Ce ți-a plăcut să lucrezi cel mai mult?

• Ce vi s-a părut ușor de realizat?

• Ce a fost dificil de realizat?

• Ce sfaturi trebuie să rețineți pentru proiectele viitoare?

• Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?

• Au participat toți elevii?

• Ați realizat toate produsele planificate?

• Cum v-ați simțit lucrând la acest proiect? Țineți cont de criteriile prezentate în tabelul de mai jos pentru a realiza ceea ce v-ați propus.

Contribuția elevului

Gradul de cooperare

Produsul Povestea este potrivită cerințelor

Prezentarea produsului

Contribuția la discuțiile de grup

Lansarea de idei relevante

Îndeplinirea sarcinilor

Încurajarea celorlalți membri Povestea este sugestivă

Argumentare clară

Autoevaluarea modului de lucru

Argumentarea propriei idei

Formularea unor concluzii

Povestea arată deosebit

Prezentarea pe scurt a proiectului

33

UNITATEA 2

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • MELODIA

EVALUARE 1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (4 × 4 p = 16 p). a. Sunetul sol sub portativ este cel mai grav dintre cele învățate. b. Gama este o succesiune de opt sunete. c. Nota mi2 se scrie pe spațiul dintre a patra și a cincea linie a portativului. d. În gama Do Major semitonurile sunt între treptele a III-a și a IV-a, a VII-a și a VIII-a. e. O gamă minoră are o sonoritate veselă, optimistă.

Exemplu: Scriu A (adevărat) în dreptul enunțului de la punctul a.

2. Scrie, în caiet, mersul melodic pentru fiecare grup de sunete de mai jos.

1.

(3 × 5 p = 15 p)

2.

Exemplu: 1. Mers ascendent treptat

3.

4.

3. Scrie trei caracteristici ale gamei Do Major.

(3 × 5 p = 15 p)

Exemplu: Sunetul do este tonica gamei Do Major.

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

(6 × 5 p = 30 p)

1. Mers melodic care urcă sau coboară prin salt.

1

2. Descuie portativul și ne arată unde este așezat sunetul sol.

2

3. Succesiune de șapte sunete, plus unul care se repetă.

3

4. Sunetul cu care începe și se sfârșește gama.

4 5

T

O

N

5. Diferență mare de înălțime între două sunete alăturate.

6. Gamă cu sonorități vesele, luminoase și optimiste.

6 7

7. Gamă care începe cu succesiunea ton, semiton.

VERTICAL: Jumătate de ton 5. Intonează un cântec învățat în această unitate și menționează în ce gamă este scris. (14 p) Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

34

UNITATEA 3

ELEMENTE DE FOLCLOR (I) Când aud un cântec românesc, îmi vine să cred că muzica e anume creată pentru români și românul pentru muzică.

Lucian Blaga (filosof și scriitor român, 1895-1961)

li­tatea țelege tota în e s r lo lc rafice Prin fo ale și coreg ic z u m , re ise tera or și transm creațiilor li p o p in d i amen vechi, create de o mpuri stră ti in D . lă loric pe cale ora tezaur folc n u t a re c mân a tate, poporul ro și originali țe e s u m u me. de o rară fr întreaga lu în t a ir m ad

• C e tradiții de Crăciun și de Anul Nou se respectă în familia ta? De ce se fac urări în această perioadă a anului?

• C e dansuri populare românești cunoști?

De ce crezi că sunt apreciate dansurile românești în întreaga lume?

• Amintește-ți din clasa a IV-a despre obiceiurile de iarnă. Ce crezi că intonează copiii din ilustrația alăturată și cu ce prilej?

• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse regiuni geografice) • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2.

35

UNITATEA 3

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN Descoperă Obiceiurile și tradițiile de iarnă ocupă un loc important în folclorul românesc.

Discută cu colegii tăi ce reprezentă imaginea alăturată.

Exersează • Intonează următoarele colinde:

Bună seara, gospodari

Colind

Scoli, bunică, din pătuț Repejor

Reține Cele mai importante obiceiuri de iarnă sunt colindatul și uratul. Colindul este un cântec străvechi, de urare a gazdelor de către cetele de colindători, cu prilejul Crăciu­nului și Anului Nou.

36

(Colindă din folclorul copiilor )

Iernut, Mureș

Din lumea muzicii Primul colind care se cântă la fiecare casă este colindul de ușă sau de fereastră. Prin acest colind se invocă trezirea gazdelor, pentru a-i întâmpina pe colindătorii care le aduc vestea Nașterii Mântuitorului.

După ce colindătorii termină de cântat la fereastră, gazda îi invită în casă. Colindul pe care îl rostesc acolo este colindul de masă, cântat în fața mesei îmbelșugate de Crăciun. Urmează colindul cel mare adresat gazdei. Ceata colindă apoi, pe rând, toți membrii familiei.

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

La poartă la Ștefan Vodă

UNITATEA 3 Exersează • Cântă la un instrument cu clape acest colind frumos.

Digitația scrisă pe portative și sub acestea te va ajuta.

• Acompaniază împreună cu un coleg cu trianglul și toba, după cum vă arată duratele de pe linia ritmică.

• Transcrie, în caiet, versurile colindelor de fereastră sau de ușă, prin care se invocă trezirea gazdelor pentru a primi colindătorii.

• Intonează colindele și marchează cu zurgălăii pătrimea și cu un clopoțel pauza de pătrime.

Florile dalbe Potrivit

Colind

1.

2.

3.

4.

Audiază • Ascultă pe internet colinde în interpretarea corului Madrigal – Marin Constantin.

• Completează în caiet impresiile tale în urma audiției. Scrie ce emoții și ce sentimente ai trăit ascultând colindele.

Știai că … … la toate colindele refrenul constă într-un vers (Florile dalbe; Măruț, mărgăritar; Ziurel de ziuă) care se cântă o dată sau de două ori?

37

UNITATEA 3

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

Învață să înveți

JURNALUL DUBLU

Tehnica Jurnalul dublu te ajută să reții informații dintr-un text, pentru că te provoacă să faci legături între ceea ce ai citit și experiența ta personală. Împarte o foaie A4 în două, trasând o linie verticală la mijloc. În timpul citirii textului, notează în partea stângă a paginii acele fragmente care ți-au plăcut. În partea dreaptă, vei comenta fragmentul ales, notând întrebări, impresii, sentimente, păreri. Întrebările de mai jos te vor ajuta să completezi jurnalul: • În ce fel te-a surprins?

• De ce ai ales acest fragment?

• De ce îți aduce aminte?

• La ce te-a făcut să te gândești?

Citește textul de mai jos, apoi realizează un jurnal dublu: Colindele În satele din Suceava, copiii pornesc la colindat dimineața, înainte să se lumineze de ziuă. În Bărăgan, copiii merg la colindat în fapt de seară. Există localități în care dimineața copiii vestesc Nașterea lui Iisus, iar seara colindele sunt cântate de flăcăi cu vârsta de 17–18 ani sau de adulți (bărbați tineri sau perechi căsătorite). În Gorj, persoane de diferite vârste se adună la capătul satului și pornesc împreună la colindat. În zona Ardealului, colindatul începe după Sfânta Liturghie din prima zi de Crăciun și se desfășoară pe parcursul celor trei zile de sărbătoare.

Copiii din Sălaj și Hunedoara colindă la fereastră, iar tinerii și perechile căsătorite în casă. Indife­rent de momentul sau grupul cu care se merge la colindat, este importantă participarea, deoarece mulți oameni din popor cred că, mergând la colindat, le va merge bine tot anul. În aceeași măsură, se crede că, primind colin­dătorii, anul va fi bogat și cei din casă vor fi sănătoși.

CERCETARE • PĂSTRĂTORI AI TRADIȚIILOR Lucrăm împreună • În grupe de câte patru elevi, alcătuiți o listă de întrebări pe care să le adresați colegilor din alte clase pentru a realiza o cercetare.

Analizați răspunsurile obținute și alcătuiți proiecte cu tema propusă.

Comparați rezultatele cercetării voastre și formulați concluziile la care ați ajuns.

38

• Exemplu de întrebări: * De ce crezi că este importantă păstrarea tradițiilor legate de colindat? * Care sunt motivele pentru care mergi sau nu la colindat în perioada sărbători­lor de iarnă? * Din ce cauze crezi că merg copiii mai puțin la colindat, mai ales la oraș? * Ce soluții propui pentru păs­trarea colindelor și a tradițiilor de Crăciun?

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

PORTOFOLIU • TRADIȚII DE CRĂCIUN ÎN ȚARĂ • Citește informațiile de mai jos legate de tradiții din diferite colțuri ale țării. Prezintă și tu un obicei din zona în care locuiești. Folosește o foaie A4. Notează în ce constă obiceiul, cine sunt participanții și ce impresii ai despre obicei. Adaugă fotografii sau adrese de videoclipuri pe care le poți viziona pe internet.

La Mărișel, o localitate de lângă Cluj, există un obicei străvechi: Junii (tinerii) Mărișelului. Un grup de zece tineri necăsătoriți ies în fața bisericii după slujba de Crăciun, dan­sea­ză și colindă. Mișcările dansului sunt dificile și spectaculoase. Apoi, junii le invită la dans pe fetele din sat. Acest obicei a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

În Muntenia, în prima zi de Crăciun, gospodinele pregătesc apa norocului. Aceasta se obține prin amestecarea unei infuzii de plante: mușcată, levănțică și mentă cu agheasmă.

Femeile stropesc fiecare încăpere cu acest amestec pentru ca familia să fie sănătoasă și ferită de necazuri.

La Dumbrăvița, în județul Brașov, se păstrează o tradiție veche de două secole: ridicatul bradului. În ajunul Crăciunului, tinerii merg la colindat, iar dimineața împodobesc bradul în casa vătafului (conducătorul colindătorilor). Bradul, înalt de 17 metri, este înălțat de către tineri și rămâne în centrul comunei până după Bobotează.

De cum se lasă postul de Crăciun, tinerii din Valea Jiului se întâlnesc să învețe o formă de teatru popular, Craii. Se aleg tineri, în număr impar, care să întruchipeze câte un personaj din ziua Nașterii Domnului. Textul redă confruntarea dintre Irod și cei Trei Crai de la Răsărit.

Colindatul în cete este unul dintre obiceiurile de Crăciun des întâlnite în Muntenia. În unele sate, cetele sunt formate din fete tinere, care colindă flăcăii neînsurați, iar în altele, este invers: tinerii sunt colindătorii, iar fetele îi primesc. Se crede că, prin colindat, sunt alungate spiritele rele, iar sătenii dobândesc sănătate și belșug.

În satele din Transilvania, flăcăii se strâng în cete, pentru a învăța colinde. Ceata de colindători este organizată amănunțit. Ei cântă un colind vechi de peste 2000 de ani, intitulat „Împăratul Romei”. Colindul spune povestea Nașterii lui Iisus în timpul împăratului roman Octavian Augustus.

39

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE ANUL NOU

PLUGUȘORUL

Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului, practicat în ajunul Anului Nou sau în ziua de Anul Nou. În trecut, în timp ce urau, flăcăii foloseau un plug adevărat cu care trăgeau o brazdă prin curtea gospodarului ca să-i crească bine semănăturile. Apoi aruncau în brazda proaspătă semințe de grâu, de porumb, de secară și de ovăz. Se mai arunca grâu peste casă, ca să crească mare cât casa.

Plugusorul Plugușorul

Repejor

5

tr-o zi tâl ni te duci leg ze tros neas

de cu tu, ce c ,

s r b toa Dum ne zeu ge rel În co pi la i s ples neas

Tre ce-un în zeu Dum ne M duc, Doam bi cu To i o gu Plu

ge îl ne, ce rul

rel c la în trea b pân' la rai de tei le s por neas

1. În 2. Se-n 3. Un' 4. S-a 5. S

Colecția George Breazul Muntenia

(după auz)

D , Doa

re

mne,

Doam

ne

c

re,

D Doam

ne,

Doam

ne.

c

Sorcova

SORCOVA

În Moldova și în Muntenia se obișnuiește să se meargă cu Sorcova în dimineața de Anul Nou. Copiii mai mici, în grup sau câte unul, purtând în mână o creangă împodobită, urează gazdelor un an cu sănătate și belșug.

Sorcova

Repejor

1. Sor co 2. S -n flo 3. Ta re

S Ca Ta

tr un

va ri i, S ca

ii fir re

să-m de ca

ve se m r g pia

b tran fie

la ri i tra,

trâ da

ni i. fir. rul.

Colecția George Breazul Muntenia

Pes te Ca un Iu te

Iu

va r , m r ca s

te

ca

Pri m Ca un gea

o

e

va r p r ta

lul.

Muzica în context cultural-istoric Colindele și obiceiurile de iarnă marchează importante sărbători religioase la români. Colindele românești transmit, în cuvinte simple, adevăruri și învățături esențiale, cu referire la evenimente și personaje istorice din trecutul umanității.

40

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

SORCOVA LA NOI Există câteva legende despre apariția sorcovei la noi. Una dintre ele vorbește despre Sfântul Vasile, care era un om bun. El s-a rugat de Dumnezeu să-i dea și lui o zi, iar Dumnezeu i-a dat cea dintâi zi a anului, Anul Nou. De bucurie, Sfântul Vasile a luat un clopoțel și a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze.

Astfel, s-ar fi născut obiceiul sorcovitului. În popor, se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr, care se punea în apă în noaptea Sfântului Andrei (30 noiembrie) și care, până în ziua de Sfântul Vasile (1 ianuarie), era înflorită. Așa se explică de ce în colindele românești se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe-flori de măr și despre măruț-mărgăritar.

Cu sorcova se bătea de mai multe ori pe umărul unei persoane, ea jucând rolul unei baghete magice, înze­s­ trate cu capacitatea de a transmite sănătate, tinerețe și bogăție celui sorcovit.

ALTE OBICEIURI DE ANUL NOU De Anul Nou, se taie o ceapă și se desface în 12 părți. Acestea se sărează și se pun pe o farfurioară. Se crede că fiecare felie de ceapă ă arată cum va fi luna respectiv a anului care începe: ploioasă sau secetoasă.

Există obiceiul ca anul să fie „dezlegat”. Astfel, cete de flăcăi colindă ulițele satelor cu „Dezlegatul anului”, pocnind din bice, cântând din buciume, mergând cu buhaiul și bătând în oale sau în tobe, pentru a speria și goni forțele malefice, seceta și dăună­ torii, pentru tot anul.

nou, zi a anului cel a m ri p in d a as sub În unele sate, m colțuri marcate ru at p le ce e ar , o oglindă și o masa Sf. Vasile an, un cărbune, b n u cu t ân câte un acoperăm ii intră și-și aleg er n Ti ă. ig ăl acă bucată de măm – va fi bogat, d l u an b e eg al i năr îș alege colț; dacă un tâ elșug, dacă va b ea av va – a os, dacă alege mămălig frumos și sănăt oglinda – va fi urât și rău. rbunele – va fi că cu l u lț co e aleg

În noaptea de Anul Nou nu se doarme. Cine doarme acum va fi leneș tot anul.

ului Nou, În noaptea An din țară, fetele în multe zone stele pe cer; numără nouă ea este mai dacă a noua st seamnă că strălucitoare în un ursit voinic tânăra va avea i, fata roagă și frumos. Apo toare să-i steaua străluci t mai repede. aducă ursitul câ

În Mehedinți, în Ajunul noului an, sea ra, vin părinții cu copiii la moașă, aducând plocon.

Moașa se pregătește cu colaci împodo biți cu bănuți. Asistată de mamă, moașa trec e prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apo i se închină și-i ridică la grinda casei urându-le: „Bin e-au venit nepoții! Ca la ziua de azi, la anul și la mulți ani! Să crească și să trăiască, cu norocul să se hrănească!”.

Obiceiul poartă numele de „Masa Mo așei”.

Se spune că așa cum este musafirul din prima zi a anului – bogat sau sărac – așa va fi și anul gazdei.

Vasile, Tot de Sfântul ă cununiile flăcăii dezleag l: „Slobozim cu descântecu ărităm fetele/ câșlegile/ Să m ri”. ri/ Să fie pețito Umblați, fecio

41

UNITATEA 3

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

DANSURI POPULARE Descoperă Poporul român are dansuri de o deosebită frumusețe și varietate, apreciate în întreaga lume pentru originalitatea lor. Fiecare dans are ca suport muzical o melodie caracteristică. Dansurile fac parte din creația populară. Învață această melodie și descoperă un dans popular:

Trageți hora

HORA

(după auz)

Muntenia

Exersează • Intonează cântecul și dirijează.

• Intonează cântecul și execută pașii de horă.

• Cântă la un instrument cu clape cântecul învățat. Digitația scrisă pe portative te va ajuta.

Reține Hora este cel mai vechi și cel mai răspândit dans popular românesc. Se joacă în toată țara de către femei și bărbați, în cerc mare, dansatorii ținându-se de mâini. Pașii sunt simpli: înainte și înapoi, uneori combinați cu o mișcare laterală sau cu o bătaie de picior.

Hora are multiple variante și denumiri, desem­nând mișcarea (horă lentă, horă iute); direcția (horă la dreapta, horă la stânga, horă bătută); numele persoanei sau al evenimentului în cinstea căruia este interpretată (Hora miresei, Hora Ilenuței, Hora nunții).

Știai că … … Hora Unirii, numită de Mihai Eminescu drept „cea mai frumoasă horă a neamului românesc”, s-a dan­sat pentru prima oară cu prilejul Unirii Principatelor Române – Moldova și Țara Românească? … poezia a fost publicată în 1856, în revista Steaua Dunării, editată de Mihail Kogălniceanu.

42

Audiază • Ascultă pe internet Hora lui Dobrică, apoi audiază Rapsodia I, de George Enescu, în care vei regăsi această frumoasă horă prelucrată pentru orchestră de către marele compozitor.

• Notea­ză în caiet impre­siile tale despre ambele piese.

Creațiile mele • Creează o melodie pentru versurile date.

Sus piciorul, sus!

Jos piciorul, jos!

Cântă, lăutare, Viersul cel frumos!

ELEMENTE DE FOLCLOR (I) Exersează

UNITATEA 3 • Învață această horă istorică.

Hora Unirii (după auz)

Muzica în context cultural-istoric Hora Unirii a apărut ca un îndemn la unire a românilor după înfrângerea Revoluției de la 1848.

Vasile Alecsandri a scris versurile pe o melodie a compozitorului Alexandru Flechtenmacher. Poezia s-a răspândit fulgerător în toată țara, având un succes extraordinar.

Unirea s-a realizat prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești la 5, respectiv 24 ianuarie 1859. La ambele evenimente s-a cântat și s-a dansat Hora Unirii.

Melodia și versurile, ambele de inspirație populară, sunt caracte­rizate prin simplitate și înflăcărare.

PROIECT • SĂRBĂTORIM MICA UNIRE Lucrăm împreună • Realizați un spectacol literar-muzical dedicat Unirii Principatelor Române care să se încheie cu participarea la Hora Unirii a tuturor invitaților.

Creați un afiș atractiv de promovare a spectacolului, precizând locul, ziua și ora când va avea loc evenimentul.

Confecționați invitații pentru părinții și profesorii voștri și împărțiți-le din timp.

Învățați poezii și cântece dedicate Unirii (Deșteptarea României, Cuza Vodă, de Vasile Alecsandri) și cântecele Hora Unirii și Pe‑al nostru steag e scris Unire.

Dramatizați texte literare dedicate acestei sărbători.

(Moș Ion Roată și Unirea, Cuza-Vodă și sultanul) și prezentați-le.

43

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

SÂRBA Audiază Ascultă pe internet piesa Pe câmpul cu florile, în interpretarea Mariei Tănase. Răspunde la întrebări.

• În ce viteză se cântă această melodie, în comparație cu hora?

• Ce poți spune despre vocea Mariei Tănase?

Reține Sârba este un dans popular românesc jucat de femei și de bărbați, răspândit în toată țara. Se joacă de obicei în cerc, într-o mișcare foarte vioaie. Dansatorii își țin mâinile pe umerii vecinilor și execută pași laterali. Sârba redată mai jos începe cu un fragment caracterizat prin modul special de emisie vocală, din piept, reminiscență a unui obicei vechi numit hăulit și practicat în Oltenia*.

Sârba are multiple variante și denumiri, desemnând numele lăutaru­lui care o cântă: Sârba lui Pompieru (lăutar din Ploiești), Sârba lui Ilie, Sârba lui Vasile, sau a evenimentului în cinstea căruia este interpretată (sârbă de nuntă etc.).

Pe campul cu florile

Cântă

Pe câmpul cu florile

Repejor

u

1. Pe M 2. Pe M

u

câm du câm du

,

pul sei pul sei

,

cu cu cu cu

u,

flo o ghi mie

u

,

ri i o lu

le, le, cei, ei,

u,

Gorj

u

u

u

u,

,

,

u,

,

u

!

u

,

u

!

Exersează • Intonează prima parte a cântecului, separat, ca pe o vocaliză, până o înveți. Apoi, leagă această parte cu prima strofă.

• Intonează cântecul și bate din palme pe fragmentele care se repetă.

• Intonează cântecul și marchează doimile sunând cu un clopoțel.

• Intonează versurile ca solist, iar fragmentele care conțin vocale, împreună cu colegii tăi. * Oltenia – regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.

44

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

Exersează • Compară cele două dansuri și completează, în caiet, tabelul de mai jos.

Dansul

Asemănări

Deosebiri

Hora Sârba

Experimente cu sunete

CÂNTĂ LA... STICLE

Din lumea muzicii

Vei învăța să cânți la sticle prima parte a cântecului Pe câmpul cu florile.

Etape de lucru: 1. A i nevoie de cinci sticle pe care să le umpli cu apă.

2. Ascultă sunetul sol redat de orgă. Umple o sticlă cu apă și lovește-o ușor, cu o lingură.

3.

Umple treptat celelalte sticle cu apă din ce în ce mai multă, pentru a obține sunetele si, re2. Apoi umple celelalte sticle rămase cu apă din ce în ce mai puțină, pentru a obține sunetele fa, re. Pune etichete pe sticle cu sunetele pe care le reprezintă.

4. Lovește ușor cu lingura în sticle, în ordinea notelor aflate pe portative.

Vei obține fragmentul muzical dorit. Urmărește, ca model, filmul din varianta digitală.

Maria Tănase (1913-1963) a fost o cântăreață renumită în în­trea­ga lume. Marele istoric Nicolae Iorga spunea că este „pasărea măiastră care știe să zică cântecele noastre ca nimeni alta”. Repertoriul extrem de vast al Mariei Tănase a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, cântece de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe), de dragoste, de petrecere.

Descoperă Atunci când atingi cu lingura, aerul din sticlă vibrează, creând sunete. În sticlele cu mai multă apă și mai puțin aer se produce un sunet mai înalt.

Când se află mai mult aer în sticle și mai puțină apă, se creează un sunet mai grav.

Creațiile mele • Folosește „orchestra“ de sticle pentru a compune propriile tale creații.

• Prezintă compozițiile tale colegilor. Aceștia vor intona ceea ce tu ai cântat la sticle. Pe rând, vor fi compozitori și alți colegi.

45

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

BRÂUL Unele dansuri populare sunt însoțite de strigături, chiuituri sau fluierături care exprimă bucuria de a dansa.

Un astfel de dans este Brâul. Intonează acest cântec, acompaniind cu fluierături și chiuituri.

Brâul

(după auz)

Chifu

• Intonează cântecul de mai jos cu bătăi din palme pe sunetele do1 și do2.

Reține Brâul este un dans românesc jucat mai ales de bărbați și răspândit în întreaga țară. Se joacă într-o mișcare rapidă în semicerc sau în linie, cu brațele prinse de cingătoarea (brâul) vecinului. Se execută trei pași laterali spre stânga, apoi alți trei pași spre dreapta.

ȚĂRĂNEASCA

Țărăneasca (după auz)

Vioi

Frun z ver de Hai de i to i la

iar b r

crea , neas că

a, rai, ram, dai a, rai, ram, dai

6

ram dai da ra 1

Ui te-a a, m i Cu ciu bo te

Reține

b ie e le, g l be ne le,

b tu m i b

2

1

ce te-o di ,

la po de le,

ra 2

m i.

©

Țărăneasca este un joc de grup, jucat de bărbați și de femei. Dansul se execută cu pași mărunți, presărați cu bătăi din picior, îmbinați cu deplasări spre stânga și spre dreapta, înainte și înapoi. Dansul se joacă în Moldova, într-o mișcare vioaie.

46

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

RECAPITULARE Exersează • Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora: Colind:

cel mai vechi și cel mai răspândit dans popular românesc

Plugușor:

dans jucat în semicerc sau în linie, cu brațele prinse de cingătoarea vecinului

Hora:

cântec străvechi de urare a gazdelor cu prilejul Crăciunului și al Anului Nou

Brâul:

dans de grup executat cu pași mărunți, presărați cu bătăi din picior

Țărăneasca: obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului, practicat în ajunul Anului Nou • Copiază pe caiet tabelul de mai jos, apoi completează-l.

Dansul

Hora

Participanții

Brâul

Țărăneasca

Chifu

Mișcarea Zona de răspândire

Atelier de sunete

Pe campul cu florile

• Cântă cu note fragmentele muzicale redate mai jos și recunoaște cântecul corespunzător fiecărui fragment. Intonează cântecul în întregime.

Potrivit

u

,

u

,

1. câm pul cu flo ri le, 2. 1. Pe PORTOFOLIU • COMORI ROMÂNEȘTI 3. M du sei cu o i le, 4. 2. Pe câm o cu ghi pul cei, Realizează o lucrare pe o foaie A4 în care să preM du mie lu sei cu ei,

zinți tradiții și obiceiuri de iarnă din zona în care locuiești sau din alte zone geografice. Descrie aceste obiceiuri. Adaugă fotografii sau desene. u , u, u, Verifică fișele din portofoliu realizate în această unitate. Pentru aceasta vei avea în vedere: • Să fie respectată cerința.

u

u

u

,

,

Colind u !

u

,

• Să completezi fișele de portofoliu, dacă este cazul.

• Să îmbunătățești fișele, dacă este cazul.

Discutați despre realizarea proiectelor, ajutându-vă și de următoarele întrebări: u mult? u, să ,lucrezi cel mai !

• u,Ce ți-a plăcut • Ce a fost dificil de realizat?

• Ce ai fi putut face diferit? Cum anume?

47

ELEMENTE DE FOLCLOR (I)

UNITATEA 3

EVALUARE 1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F ( fals). (8 × 2 p = 16 p). a. Plugușorul este un obicei străvechi de urare pentru belșugul pământului. b. Dansul Țărăneasca se joacă în Moldova. d. Refrenul colindului Bună seara, gospodari este Florile dalbe. e. Pașii de horă sunt trei pași înainte și trei pași înapoi. f. Versurile Horei Unirii au fost scrise de Vasile Alecsandri. g. Țărăneasca este un dans răspândit în toată țara. h. Hora este cel mai vechi și cel mai răspândit dans românesc. i. Brâul este însoțit de strigături și de fluierături. j. Sârba se joacă în cerc, într-o mișcare foarte vioaie.

Exemplu: Enunțul de la punctul b este adevărat.

2. Descrie în caiet, în trei enunțuri, unul dintre dansurile învățate în această unitate.

(3 × 5 p = 15 p)

3. Scrie în caiet două strofe dintr-un cântec dedicat Micii Uniri.

(2 × 5 p = 10 p)

4. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

Descoperă cuvântul aflat pe verticală.

(6 × 4 p = 24 p)

1. Cântec vechi de urare a gazdelor.

1

2. Cel mai răspândit dans popular românesc.

2

3. Dans popular din Moldova.

3 4

O

B

I

C

E

I

U

R

I

4. Datini proprii unui popor sau unei comunități de oameni.

5. Mișcarea în care se joacă Țărăneasca.

5

6. Dans executat mai ales de bărbați într-o mișcare rapidă.

6 7

7. Cea mai frumoasă horă a neamului românesc.

VERTICAL: Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos 5. Intonează un colind învățat în această unitate și acompaniază-te cu un instrument de percuție. (25 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.

După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

48

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL Ritmul este ordinea în mișcare.

Platon (427 î.Hr.-cca 347 î.Hr.), filosof al Greciei antice

viața prezent în te s e l u m dintre Rit mai câteva u n tă Ia . le e citate de toate zil ită peridio m u n a o u ei care a oltare a un v z e procesele d e d l ritmul rare: ritmu ul naturii, în desfășu tm ri , ru c lu , ul de . În muzică ii z e o plante, ritm p i e n , ritmul u tă a de învățare a organiza e n iu s e c c su rul ritmul este telor în cad e n u s r lo durate muzicale. unei piese

• D escrie activitățile din imagini.

Care este rolul ritmului în fiecare caz?

• S crie în caiet care dintre activitățile tale au ritmicitate.

• Notația duratelor (valorile de notă întreagă, doime, pătrime, optime, șaisprezecime) și a pauzelor corespunzătoare • Legato de prelungire și legato de expresie • Punctul de prelungire • Măsura de doi timpi, de trei timpi și de patru timpi • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.2, 3.1, 3.2.

49

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

DURATELE DE PĂTRIME ( ) ȘI DE OPTIME (

)

Amintește-ți • Care dintre cele două durate este mai lungă?

• Citește ritmic cântecul alăturat, folosind silaba ritmică ta pentru sunetele lungi (pătrimi) și silaba ritmică ti pentru sunetele scurte (optimi).

Reține Calitatea sunetului de a fi mai lung sau mai scurt se numește durată. Ai aflat de la ora de matematică că lichidele se măsoară în litri, lungimile se măsoară în metri, iar timpul, în minute, ore sau zile. Lungimea unui sunet se măsoară în timpi muzicali. În funcție de numărul timpilor muzicali pe care îi cânți pe un sunet, iau naștere duratele sau valorile de notă.

Durata sunetelor muzicale este reprezentată în muzică prin semne grafice corespunzătoare. Sunetul muzical care durează un timp se numește pătrime. Pătrimea este reprezentată astfel: semne grafice cu bara în sus și în jos ( q Q). Durata de jumătate de timp se numește optime. Pe un timp cântăm două optimi.

Semnul grafic al duratei de jumătate de timp se scrie astfel:

ee

e e== = iq

pentru cântarea vocală

Cântă

Soarele

j j j j j j j j 2 j & 4 œ œj œ œ œJ œ œ œ œ œj œ œ Potrivit

Ră - sai, soa - re,

iq

fră - ți - oa - re,

Pe - ste ca - se, pes - te curți. Și pe tot trup - șo - rul meu.

Creațiile mele • Creează exerciții ritmice formate din pătrimi și optimi, folosind bătăi din palme sau din picior. Colegii le vor repeta, apoi vor descoperi duratele folosite de tine.

ră - sai, soa - re,

fră - ți - oa - re.

Ră - sai pes - te tot pă - mân - tul De la cap pân’ la pi - cioa - re

din folclorul copiilor

Ră - sai soa - re Ră - sai și pe

pes - te munți, ca - pul meu

Și as - cul - tă-i ve - sel cân - tul. Și mă lu - mi - nea - ză, soa - re.

Exersează • Intonează cântecul Soarele și descoperă silabele din text cores­pun­zătoare optimilor. Repetă cântecul și marchează cu tobița pătrimile din cântec.

• Citește ritmic duratele și alege dintre variantele de mai jos versurile potrivite acestora:

Melc, melc, codobelc Mămăruță, ru-ță!

50

pentru cântarea instrumentală

Ala, bala, portocala!

Iepuraș, drăgălaș

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

PAUZELE DE PĂTRIME ( ) ȘI DE OPTIME ( ) Amintește-ți

Reține

• Intonează cântecele de mai jos acompaniind cu bătăi din palme, pe pau­ zele de pătrime, și cu bătăi ușoare pe bancă, pe pauzele de optime.

Ariciul

În muzică există și momente de tăcere reprezentate prin semne grafice care se numesc pauze. Acestea se măsoară cu aceeași unitate ca și duratele: timpul muzical. Semnul grafic care reprezintă pauza de un timp poartă numele de pauză de pătrime ( ). Semnul grafic care reprezintă pauza de o optime poartă numele de pauză de optime ( ). Momentele de tăcere fac parte din piesa muzicală și au rolul lor expresiv.

Œ

‰

Cântă

În grădină Florentina Chifu

Audiază

Exersează

Audiază partea I din Mica serenadă, de Wolfgang Amadeus Mozart și marchează pauzele prin bătăi ușoare în bancă. Partea I începe cu o temă vioaie, susținută cu ajutorul optimilor și al pauzelor de optime și de pătrime. Notează în caiet emoțiile artistice și impresiile lăsate de muzică.

• Intonează cântecul și marchează cu tobița pauzele de optime și, cu tamburina, pauza de pătrime.

Mica serenadă

• Scrie în caiet un portativ cu pauza de pătrime și alt portativ cu pauza de optime.

• Scrie în caiet care crezi că este rolul pauzelor în această piesă.

51

UNITATEA 4

Descoperă

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

2

MĂSURA DE DOI TIMPI (4)

Citește ritmic versurile alăturate și descoperă care dintre silabele din text se aud mai puternic (sunt accentuate).

Reține Măsura este o grupare de timpi accentuați și neaccentuați. Măsura se scrie la începutul cântecului pe portativ astfel: cifra de sus arată numărul timpilor din măsură; cifra de jos arată unitatea de timp, în cazul nostru pătrimea.

Măsurile sunt despărțite între ele prin linii verticale numite bare de măsură. Acestea se scriu pe portativ pornind de sus, de la linia cinci, în jos, la linia unu.

La finalul unui cântec se pune bară dublă de măsură, numită bară finală.

Gruparea de doi timpi, primul accentuat și al doilea neaccentuat, care se succedă periodic, formează măsura de doi timpi.

Măsura de doi timpi se tactează astfel: primul timp în jos și al doilea timp în sus.

Cântă

Clopoțelul

Exersează • Intonează cântecul și marchează cu maracasul timpii accentuați.

• Urmărește pe varianta digitală a manualului, filmul care îți arată cum să tactezi măsura de două pătrimi.

• Intonează cântecul și tactează măsura. Folosește ambele brațe, urmând o mișcare egală jos-sus.

• Intonează cântecul cu acompaniament de tobă pe formula:

52

Creațiile mele • Completează pe caiet duratele de mai jos, pentru a obține măsuri de două pătrimi.

• Scrie un exercițiu ritmic cu durate de pătrimi, optimi și pauze de pătrime și de optime, pe versurile:

Fugi, soare, fugi, Norii să-i ajungi! Și să-i alungi.

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL Audiază

UNITATEA 4

Din lumea muzicii

• Ascultă Dans zglobiu din Codi­ cele* Căianu (Codex Caioni) și marchează timpii accentuați din măsuri, bătând ușor cu degetele pe bancă în timpul audiției.

• Ascultă din nou piesa și scrie în caiet ce ți-a plăcut mai mult atunci când ai audiat-o. Explică de ce ți-a plăcut acest lucru.

Ion Căianu (1629-1687), născut în județul Cluj, a fost tipograf muzical, educator și culegător de folclor. A rămas în istoria muzicii românești prin Codicele care îi poartă numele, o colecție conținând 346 de piese: imnuri religioase, melodii și dansuri românești din Transilvania, din Evul Mediu**.

Ritmul sprinten al acestui joc popular este redat prin repetarea insistentă a optimilor.

Dans zglobiu (din Codicele Căianu)

PROIECT • RITMUL ÎN VIAȚA NOASTRĂ

Știai că …

Lucrăm împreună • Împărțiți-vă în grupe de câte patru elevi. Găsiți, în viața de zi cu zi, activități, fenomene, aspecte care se petrec în timp și au un ritm al lor.

• Copiați tabelul de mai jos pe caiet și completați rubricile acestuia cu activități care au ritmicitate.

La școală Exemplu: orele de curs și pauzele

În familie

… Ion Căianu a fost primul autor român de muzică cultă?

El a fondat o tipografie în localitatea Șumuleu Ciuc, unde și-a tipărit publicațiile și manualele școlare.

În natură

În societate

Exemplu: fazele lunii

Fiecare grupă alcătuiește câte un poster cu titlul Ritmul în viața noastră, în care explică cum se desfășoară aceste activități sau fenomene și ce importanță are ritmul în desfășurarea lor. Organizați o expoziție cu lucrările realizate, prezentate ca într-o galerie de artă.

Turul galeriei • Realizați turul galeriei.

• Alegeți un reprezentant al grupei care să fie ghid și să stea lângă posterul realizat.

• Membrii grupelor vizitează galeria, examinează fiecare poster, adresează întrebări și pot face observații și alte propuneri pe care le consemnează în subsolul foii.

• Fiecare grupă își reexaminează posterul prin comparație cu celelalte și îl poate îmbunătăți valorificând observațiile făcute de colegi. * Codice (în limba latină codex) – culegere de documente din Evul Mediu. ** Evul Mediu – perioadă din istoria omenirii cuprinsă între Antichitate și Epoca Modernă.

53

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

DURATA DE DOIME ( ) ȘI PAUZA DE DOIME ( ) Amintește-ți

Reține În măsurile care au ca unitate de timp pătrimea, durata de doime ( ) durează doi timpi. Acestei durate îi corespund două pătrimi sau patru optimi. Tăcerea care durează cât o doime se numește pauză de doime ( ). Aceasta este plasată deasupra celei de-a treia linii a portativului.

• Citește ritmic exercițiul următor, folosind silaba to-o pentru doime.

Exersează • Citește ritmic exercițiul de mai jos:

Cântă

La operă

Chifu

Exersează • Citește ritmic cântecul.

• Intonează cântecul și folosește, pe rând, tobița pentru a marca optimile, tamburina pentru pătrimi și trianglul pentru doimi.

• Scrie, pe caiet, un portativ cu doimi și un alt portativ cu pauze de doime.

• Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a forma măsuri de două pătrimi.

54

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

Lucrăm împreună • Realizați cartonașe de aceleași dimensiuni care redau duratele de notă învățate și pauzele corespunzătoare acestora.

• Grupați-vă câte patru și creați exerciții ritmice în măsura de două pătrimi, folosind cartonașele cu duratele și pauzele învățate. Prezentați celorlalte grupe exercițiile create. Membrii acestora trebuie să le citească ritmic.

Din lumea muzicii Opera Națională București este una dintre cele patru opere naționale din România. Actuala clădire a Operei Române a fost construită în anul 1953 și are o capacitate de 952 de locuri. Sala de spectacole are formă de potcoavă și un candelabru din cristal cu 100 de brațe. Fațada clădirii are un portic cu trei arcade monumentale, împodobite cu statuile a patru muze (ocrotitoare ale artelor), și trei uși de acces, care permit intrarea în holul fastuos, înălțat pe două niveluri. În parcul din fața clădirii se află statuia marelui muzician român George Enescu, o sculptură în bronz realizată de sculptorul Ion Jalea.

Scala din Milano este unul dintre cele mai faimoase teatre de operă din lume. A fost inaugurată în 1778 și are o capacitate de 3600 de locuri. De sute de ani, sezonul muzicii de operă începe la Scala pe 7 decembrie, de ziua Sfântului Ambrozie, patronul spiritual al orașului Milano. O altă tradiție ce se păstrează cu sfințenie este aceea ca toate spectacolele să se termine înainte de miezul nopții. În funcție de durată, spectacolul începe la o oră timpurie sau târzie. După începerea spectacolului, intrarea publicului nu mai este permisă. Hariclea Darclée, soprana română care a debutat la Scala pe 26 decembrie 1890, a fost aplaudată chiar de compozitorul Giuseppe Verdi.

Opera Garnier din Paris a fost construită la ordinul lui Napoleon al III-lea, după proiectul arhitectului Charles Garnier (1825–1898).

Opera are 11 000 de metri pătrați și o scenă pe care pot încăpea 450 de artiști, ceea ce înseamnă că acolo se desfășoară spectacole cu adevărat impresionante. Auditoriul deține jumătate din spațiul total, având 2 200 de locuri. Clădirea are fațada din marmură. Interiorul este decorat cu catifea, frunze aurite, nimfe și îngeri. Tavanul este decorat cu picturile renumitului artist Marc Chagall. Candelabrul din sala de spectacole are greutatea de 8 tone.

PORTOFOLIU • TEATRE DE OPERĂ Informează-te de pe internet, din cărți, enciclopedii sau din alte surse despre alte teatre de operă din țară, din Europa și din lume. Prezintă unul dintre aceste teatre de operă pe o foaie A4. Adaugă desene, fotografii care să susțină ideile prezentate de tine și realizează o fișă de portofoliu.

55

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

4

MĂSURA DE PATRU TIMPI ( 4)

Amintește-ți

• Citește ritmic exercițiul alăturat. Descoperă măsura în care este scris. Transcrie exercițiul în caiet și scrie accentele la locul potrivit.

Reține Măsura de doi timpi este o măsură simplă, deoarece are un singur accent pe timpul întâi. Măsura de patru timpi este alcătuită din două măsuri de câte doi timpi. Din această cauză, va avea două accente: unul principal, pe timpul întâi, și al doilea accent secundar, pe timpul al treilea.

Măsura de patru pătrimi este formată din patru timpi, fiecare având valoare de pătrime.

Sol

gă

po

3

2

1

(după auz)

vă

din

Tactarea măsurii:

Oda* bucuriei

Cântă

Sla

4

ți

rai

e

cu

por, Toți

stea cu

soa

ra

re

pe

lu

tă,

sfânt

me

Vo

ie bu nă

Vra

ja

frați noi

ta

sun

pe

a

pă mânt As tăzi

du

tem Când

ce

ia

a

te sim

răși

pari

țim

Pe

u

a

po

proa pe,

por

lân

șoa ră n zbor.

Exersează • Urmărește, pe varianta digitală • Copiază exercițiul pe caiet și pune barele de măsură la locul potrivit a manualului, filmul care îți pentru a forma măsuri de patru pătrimi. arată tactarea măsurii.

Tactează și tu.

• Citeste ritmic cântecul.

• Completează pe caiet duratele de mai jos pentru a obține măsuri de • Cântă melodia la un instrument patru pătrimi. cu claviatură. Urmărește digitația scrisă deasupra portativului. * Odă – poezie în care se exprimă entuziasmul sau admirația față de persoane, fapte eroice, idealuri.

56

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL Exersează

UNITATEA 4 Audiază

Urmărește pe internet filmul care îți arată cum să cânți la un instrument cu clape cântecul Oda bucuriei.

Digitația scrisă sub portativ și deasupra acestuia te va ajuta să înveți mai ușor. Acompaniază-ți colegii în timp ce cântă Oda bucuriei.

Muzica în context cultural-istoric „Muzica e graiul sufletului. Ea stârnește în noi gândurile cele mai profunde.”

Ludwig van Beethoven (1770-1827) a trăit într-o perioadă plină de evenimente istorice remarcabile: Revoluția Franceză din 1789 și nașterea Imperiului Francez creat de Napoleon Bonaparte (1789-1815).

Toate aceste evenimente au influențat opera marelui compozitor german, care devine un luptător pe calea artei pentru realizarea aspirațiilor de libertate, egalitate și fraternitate ale Revoluției Franceze.

A scris de-a lungul vieții 9 simfonii, 5 concerte pentru pian și orchestră, un concert pentru vioară, 32 de sonate pentru pian, 10 sonate pentru vioară și pian, 16 cvartete pentru coarde, un balet (Făpturile lui Prometeu) și opera Fidelio. O parte dintre aceste opere le-a scris fiind complet surd. Întreaga sa operă se remarcă prin contrastele dramatice și noutățile muzicale aduse, Beethoven fiind supranumit din aceste motive „Titanul din Bonn”.

• Ascultă partea a patra a Simfoniei* a IX-a de Ludwig van Beethoven. Urmărește cu degetul pe partitura Odei bucuriei înlănțuirea pătrimilor și finalul frazei muzicale redat de doime.

Ludwig van Beethoven (1770-1827)

POVESTEA UNEI CAPODOPERE Simfonia a IX-a, numită și Coral, este ultima simfonie completă scrisă de Ludwig van Beethoven.

Compozitorul își propusese să creeze o simfonie în care sonoritatea orchestrei să se contopească cu vocile umane. Simfonia este renumită pentru grandiosul final coral pe versurile poetului german Friedrich Schiller. Cuvintele sunt cântate în timpul mișcării finale de patru soliști vocali și de un cor. Poemul Oda bucuriei exprimă viziunea lui Schiller, care își dorea ca toți oamenii să se înfrățească. Faimosul final coral al lui Beethoven este o reprezentare muzicală a fraternității universale.

Premiera acestei simfonii a fost un mare succes. Aflat în primul rând (cu spatele), compozitorul nu vedea și nu auzea absolut nimic. A fost nevoie ca o solistă să vină și să-l întoarcă pe Beethoven cu fața către public.

Atunci a realizat compozitorul cum a primit sala creația sa.

PORTOFOLIU • ODA BUCURIEI Audiază din nou Oda bucuriei și notează pe o foa­ie A4 emoțiile artistice și impresiile pe care ți le-a lăsat muzica.

Scrie câteva idei care îți vin în minte legate de fraternitatea universală.

Iubire pentru Prietenie ământului toți oamenii p Bucuria de a trăi Solidarit at e Speranță într-o Armonie universală lume mai bună

* simfonie – lucrare muzicală de mari proporții, scrisă pentru orchestră.

57

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

DURATA DE NOTĂ ÎNTREAGĂ ( ) ȘI PAUZA DE NOTĂ ÎNTREAGĂ ( ) Reține Ai învățat despre măsura de patru pătrimi. Există o durată de notă care se numește notă întreagă și are patru timpi ( ). Această valoare de notă are și o pauză corespunzătoare, numită pauză de notă întreagă, care este plasată sub a patra linie a portativului ( ).

• Compară cele două durate (doimea și nota în­treagă) de mai sus și pauzele corespunzătoare lor. Scrie pe caiet asemănările și deosebirile dintre durate și pauzele acestora.

Cântă

optime pătrime

doime

notă întreagă

Cântecul țării

1.

2.

3.

Exersează • • • • •

Intonează cântecul și tactează măsura. În timp ce intonezi cântecul marchează cu trianglul notele întregi.

Intonează cântecul împreună cu negativul cântecului de pe varianta digitală a manualului.

Scrie în caiet un portativ cu note întregi și unul cu pauze de notă întreagă.

Copiază pe caiet tabelul și completează-l cu diferite combinații ritmice care să corespundă unei note întregi.

Audiază • Audiază un fragment din Sonata nr. 1 de Beethoven și tactează măsura.

58

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

Exersează • Denumirea duratelor este strâns legată de fracția reprezentată de acestea din nota întreagă. Scrie, în caiet, în tabelul de mai jos fracția matematică potrivită în dreptul duratei pe care o reprezintă.

1 − 2

1 − 4

1 − 3

1 − 5

1 − 6

1 − 8

1

• Indică ce combinații ritmice corespund unei note întregi.

• Realizează pe o foaie A4 o diagramă Venn în care să compari cele două măsuri învățate: măsura de două pătrimi și măsura de patru pătrimi.

La final, expune lucrarea și compar-o cu cele realizate de ceilalți colegi.

• Găsește drumul arlechinului spre sala de concerte, știind că acesta trece prin căsuțele în care se găsesc durate de note sau combinații ritmice care formează patru timpi. Scrie-le pe caiet și formează măsuri de patru pătrimi cu acestea. Citește-le ritmic.

59

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

r œ DURATA DE ȘAISPREZECIME ( ) ȘI PAUZA DE ȘAISPREZECIME ( ) Descoperă

• Audiază Rondo alla turca de Wolfgang Amadeus Mozart. Această piesă repre­ zintă partea a treia din Sonata* nr. 11 pentru pian, cunoscută sub numele de Marș turc. Notează în caiet impresiile lăsate de audierea piesei. Audiază piesa și dirijează. Numără câte sunete rapide se aud pe un timp.

Reține În măsurile care au ca unitate de timp pătrimea, șaisprezecimea durează un sfert de timp. Patru șaisprezecimi vor forma un timp. Șaisprezecimea se poate scrie în două r r moduri œ œ sau œ œ.

La fel ca șaisprezecimea, pauza de șaispre­zecime va dura un sfert de timp ( ).

Rondo** alla turca

Exersează • Stabilește duratele urmărind codul culorilor de mai jos: doime – n pătrime – n optime – n

notă întreagă – n

șaisprezecime – n

n n n n n n n n n n n n n n n n n

• Scrie în caiet duratele corespunzătoare codului culorilor. Trasează bare pentru a forma măsuri de patru timpi.

Cântă Potrivit

Die Uhren (Ceasul)

* Sonată – piesă muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți. ** Rondo – piesă instrumentală având un caracter vioi, a cărei temă revine în decursul piesei.

60

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

Exersează • Șaisprezecimea poate apărea în cântece în diferite combinații ritmice.

q

e jq

q

jq e

q

≈xe

q

≈ jjq

• Citește ritmic cântecul de mai jos. Descoperă în cântec o parte din combinațiile ritmice aflate în tabel.

• Intonează cântecul, tactând măsura.

Ca la noi la Fălticeni

• Completează pe caiet duratele alăturate pentru a obține măsuri de patru pătrimi.

Audiază

Știai că …

• Audiază Sonata nr. 15 de W.A. Mozart și urmărește pe partitură combinația ritmică pauză de șaisprezecime și trei șaisprezecimi, care susține ritmul jucăuș al piesei.

… pe acest cântec se dansea­ză bătuta, un joc vioi din Moldova, executat cu pași bătuți și repezi?

Sonata nr. 15 Wolfgang Amadeus Mozart

61

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

PUNCTUL DE PRELUNGIRE Descoperă Amintește-ți Oda bucuriei și intonează cântecul. Privește portativele și descoperă silabele care redau o notă cu un punct lângă aceasta. Descoperă ce valoare au aceste durate urmate de punct, ținând cont de faptul că trebuie să ai patru timpi în fiecare măsură.

Reține Punctul de prelungire se pune la dreapta unei note (sau a unei pauze) și are rolul de a prelungi durata respectivă cu jumătate din valoarea ei.

Exersează • Intonează cântecele de mai jos și descoperă duratele de note prelungite cu ajutorul punctului. Stabilește cât durează fiecare.

Câte țări sunt pe pământ

Ileana

Audiază

Exersează

• Ascultă Rapsodia nr. 1, de George Enescu, și tac­tează măsura.

• Trasează linii de la fiecare grup de durate unite de legato la numărul de timpi însumați.

• Ridică brațele când re­­cu­noști melodia cân­te­cu­lui Câte țări sunt pe pamânt.

• Urmărește pe partitură duratele prelungite cu ajutorul punctului și execută pocnet din degete pe acestea.

62

1 3 și − 2 5 1 7 și − 2 4 1 10 și − 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

LEGATO DE PRELUNGIRE ȘI LEGATO DE EXPRESIE Descoperă

Reține Legato de prelungire este un semn muzical în formă de arc, care unește două note de aceeași înălțime, însumând duratele aces­tora ). Legato de prelungire poate uni două note aflate în măsuri ( diferite.

Intonează cântecul de la pagina 58 și tactează măsura. Stabilește cât durează ultima silaba Uu! din cântec și cum crezi că s-a realizat prelungirea notei întregi.

Exersează • Intonează cântecul de mai jos.

M-a făcut mama oltean

Cântec popular

• Intonează cântecul și marchează cu trianglul sunetele obținute, prin folosirea legato-ului de prelungire.

Stabilește cu cât a fost prelungită fiecare dintre note.

• Învață cântecul de mai jos.

• Descoperă silabele din cântec pe care s-a folosit legato de prelungire.

Ce mi-e mie drag pe lume

Reține Există un alt tip de legato care leagă note de înălțimi diferite, făcând cele două sunete să fie rostite pe aceeași silabă. În acest caz, semnul în formă de arc se numește legato de expresie.

Exersează • Realizează o diagra­­mă Venn în care să compari legato de prelungire și legato de expresie.

63

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

MĂSURA DE TREI TIMPI Descoperă • Citește ritmic versurile alăturate și execută o bătaie ușoară pe bancă pe silabele accentuate.

Reține Exersează • Vizionează pe varianta digitală filmul care îți arată tactarea măsurii.

• Citește ritmic cântecul de mai jos tactând măsura.

• Intonează cântecul.

Gruparea ritmică formată din trei unități de timp, prima accentuată, iar celelalte două neaccentuate, formează măsura de trei timpi.

Măsura de trei pătrimi este formată din trei timpi, fiecare având valoare de pătrime. Primul timp este accentuat, iar următorii doi timpi sunt neaccentuați. Această măsură se tactează prin mișcarea brațelor în jos, lateral și în sus.

Tactarea măsurii

 

Hora mare

• Intonează cântecul și execută o bătaie din palme pe timpul accentuat.

• Copiază pe caiet măsurile din cântec în care se află: legato de expresie sau durate de notă prelungite.

Stabilește cu cât au fost prelungite aceste durate și care este valoarea lor în măsură.

• Completează în caiet tabelul cu asemănări și deosebiri între cele două cântece.

Cântecul Trageți hora Hora mare

Asemănări

Deosebiri

• Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a obține măsuri de trei pătrimi.

64



ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

Fii vesel!

Cântă

(după auz)

Versuri: Versuri: Florentina Floren na Chifu Chifu

Muzica: Petre Ștefănescu

O ¿ #3 j j j j œj œ j j j œ & 4œœ œ œ ˙ œ ¿ œ œ ¿ œ œ œ œ œ ˙ – bătăi din palme

1. Vi - ne pri - mă - va 2. Vi - ne cal - dă va -

ra ra

la , le , li, lo, lu, la , le li, lo, lu,

li li

– bătăi din picior

Pes - te munți Când se coc

și câm - pii, spi - ce - le,

# j œ j œ œ j j j & œ J œ J J œ œ O O .. œ œ œ œ # j j & œ œ œ

œ

să zâm - beș , Când

li, li,

Tu

să cânți me - reu

ve - sel eș to - tul

- șa:

le,

li,

Exersează • Intonează cântecul, folosind procedeele de percuție corporală indicate.

• Scrie în caiet ce stări sufletești, ce impresii îți inspiră cântecul.

&

˙™

˙™

Ori - ce faci

grea,

lo, lu,

la,

la.

O

O

Audiază

• Intonează cântecul și tactează măsura.

3 &4 œ

j jœ ¿ œ œ

œ œ œj j j œj œ J J œ œ

la,

ța - ra. za - rea.

D. C . œ œ œj œj œj j j j .

J J œ œ ¿ ¿ ¿ .

re - u - șeș , Fi - e trea - ba cât de

j j œ ¿ ¿ ¿

a

j j œ ¿ ¿ ¿

Ba - te rit - mu’-a - șa:

j j œ j œj œ œ œ œ œœ

# Coda j j j & œJ œJ œ œ œ œj

Ver - de -i toa - tă A - u - ri - tă-i

œ

œ #œ œ

œ œ œ

˙™

˙™

• Ascultă valsul Valurile Dunării de Iosif Ivanovici și observă pe partitură combinațiile ritmice în măsura de trei pătrimi, folosirea punctului și a legato-ului de prelungire.

Valurile Dunării

œ #œ œ

œ œ œ

˙™

˙™

Muzica și tehnologia • Instalează-ți pe telefonul mobil aplicația The Metronome, pe care o poți descărca gratuit de pe internet. Aceasta are următoarele funcții: – repetă anumite fragmente până când stăpânești ritmul; – alege sunetul metronomului.

œ œ œ

œ œ œ

Muzica: Iosif Ivanovici

˙™ ˙™

œ Œ œ

œ Œ Œ

Creațiile mele • Creează o melodie în măsura de trei pătrimi pentru versurile de mai jos.

Cântece vesele fetele cântă Și toți băieții atenți le ascultă.

Știai că … … Măsura de trei timpi este o măsură ternară deoarece succesiunea periodică a accentelor are loc din trei în trei timpi?

65

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

RECAPITULARE Exersează • Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora: optime moment de tăcere în muzică pauză durează un sfert de timp în măsurile care au ca unitate de timp pătrimea legato de prelungire durată căreia îi corespund două șaisprezecimi șaisprezecime semn care unește două note de aceeași înălțime, însumând duratele acestora • Amintește-ți ce ai învățat în această unitate și completează pe caiet tabelul de mai jos: Durata Pauza corespunzătoare • Recunoaște cântecele după duratele de mai jos, apoi intonează-le tactând măsura:

• Căsuțele pătratului de mai jos au durate care trebuie să însumeze trei timpi atât pe verticală, pe orizontală, cât și pe diagonală. Transcrie în caiet duratele de note și comple­ tează căsuțele pentru a avea pe fiecare linie câte o măsură de trei pătrimi.

• Urmărește prezentarea măsurilor, apoi completează tabelul de mai jos cu informațiile cerute.

Măsura

Succesiunea timpilor accentuați

Tactarea măsurii

4

2

3 1

  Măsura Măsura Măsura Măsura

66

Valoarea de notă luată ca unitate de timp

Numărul de timpi

Numărul Succesiunea timpilor de accente accentuați



ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

UNITATEA 4

Atelier de sunete • Impărțiți-vă în grupe de câte opt elevi și aduceți la școală bucăți de panglică. Fiecare dintre elevi va alege o durată învățată, pe care o va intona. Panglica va reprezenta legato de prelungire. Conducătorul grupului va alege membri ai grupei cărora le va împărți una sau mai multe panglici. Elevii vor ține de fiecare capăt al panglicii-legato intonând fără pauză, ca un sunet continuu, duratele pe care le reprezintă, legate de semnul de prelungire.

Se recomandă să se aleagă doi sau patru elevi care să reprezinte șaisprezecimile.

• Transformă duratele de notă din cântecul Baba-oarba, astfel: pătrimile vor deveni optimi, optimile vor deveni șaisprezecimi. Scrie cântecul obținut în caiet și trasează barele de măsură la locul potrivit. Efectuează orice altă schimbare care este necesară.

Baba-oarba

Experimente cu sunete

Descoperă

DICTEU LA TELEFON

Etape de lucru: 1. Folosește două pahare de plastic pe care le găurești la bază cu un creion.

2. Taie o bucată foarte lungă de sfoară pe care o fixezi cu câte un nod în gaura de la baza fiecărui pahar.

3. Roagă un coleg să iasă afară din clasă, pe hol, departe, cât permite sfoara. Ține paharul la gură și dictează-i colegului câteva durate învățate.

4. Verifică duratele pe care le-a scris colegul. Schimbați perechile și continuați dicteul.

Dacă vorbești în pahar, vibrațiile vocii tale se transmit de-a lungul sforii până la al doilea pahar aflat la urechea colegului.

Sfoara trebuie ținută întins pentru a favoriza transmisia sunetului.

Paharele se comportă ca amplificatoare de sunete.

Joc

REBUS MUZICAL

Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

1. Durata de doi timpi.

1

2. A bate măsura.

2 3

E 4

M

I

S

I

E

3. Emiterea sunetelor cu gura rotunjită.

4. Tăcerile din muzică.

5

5. Durata de un timp.

6

6. Un semn care unește sunete de aceeași înălțime.

67

UNITATEA 4

ELEMENTE DE LIMBAJ MUZICAL • RITMUL

EVALUARE 1. Scrie, pe caiet, litera corespunzătoare răspunsului corect A. O pătrime durează cât: a. o șaisprezecime și o pauză de optime;

(3 × 5 p = 15 p).

B. O șaisprezecime durează cât: a. o jumătate dintr-o pătrime;

b. jumătate dintr-o notă întreagă;

b. un sfert dintr-o optime;

c. o optime și două șaisprezecimi.

c. o pauză de șaisprezecime.

C. Legato de prelungire are rolul: a. de a uni două note cu înălțimi diferite;

D. Punctul de prelungire prelungește durata notei respective cu:

b. de a uni două note de aceeași înălțime; c. de a uni două note cu aceeași durată.

a. un sfert din durata acesteia; b. jumătate din valoarea acesteia; c. o treime din valoarea acesteia.

2. Scrie barele de măsură la locul potrivit pentru a forma măsuri de două pătrimi.

(10 puncte)

3. Completează pe caiet măsurile de mai jos.

(10 puncte)

4. Taie duratele care sunt în plus în măsurile din exercițiul de mai jos.

(10 puncte)

5. a. Recunoaște, după duratele notelor de mai jos, fragmentul și cântecul din care face parte. (20 de puncte)

b. Intonează cântecul și tactează măsura. (25 puncte)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.

După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

68

UNITATEA 5

ELEMENTE DE FOLCLOR (II) Fiecare cântec popular românesc este mo­delul autentic al perfecțiunii artistice.

Puterea sa expresivă este nebănuit de mare.

Bela Bartok (compozitor maghiar, 1881–1945)

i s-a împletit Viața românulu a de timpuri cu trud i ch ve ai m le din ce ge roadele griji și de a cule în a e d a, ăn m te strâns a se fiecare etapă es e, ar rm u a C i. pământulu să îi asigure obiceiuri care și ii iț ad tr e d ă urile de legat adițiile și obicei Tr l. u g șu el b i țăranulu ile sărbători arcate și de mar m t n su ă ar ăv prim ile și Paștele. religioase: Flori

• C e obiceiuri și tradiții de primăvara se respectă în familia ta?

• C e cântece specifice perioadei Paștelui cunoști?

• C e obiceiuri și tradiții de Florii și de Paști cunoști?

• Elemente de folclor (tradiții, obiceiuri, dansuri din diverse regiuni geografice) • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.2.

69

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE FLORII Descoperă Sărbătoarea religioasă care marchează intrarea triumfală a Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim cu o săptămână îna­intea Paștelui poartă numele de Florii. Credincioșii se pregătesc pentru marea sărbătoare cu ramuri de salcie, pe care le aduc la biserică, unde, după slujba religioasă, vor cânta colinde.

Audiază • Ascultă, pe varianta digitală a manualului, colindele Astăzi la Florii și Veniți cu toți dimpreună și completează, pe caiet, tabelul alăturat.

• Învață acest colind.

Prilejul cu care se cântă

Cui se adresează

Sentimente exprimate

O minune! (după auz)

Exersează Răspunde la întrebările de mai jos: • Ce este colindul?

• Ce sentimente exprimă acest colind?

• Prin ce se aseamănă cu un colind de Crăciun?

• Care este refrenul acestui colind?

• Intonează cântecul și acompaniază cu un clopoțel pe fiecare timp al refrenului.

• Intonează cântecul cu denumirile notelor. * asin – măgar. ** finic – curmal.

70

• Citește textul de mai jos, apoi realizează un jurnal dublu (vezi pagina 38).

Duminica Floriilor face parte din galeria marilor sărbători religioase, fiind ziua în care Iisus Hristos a intrat triumfal în Ierusalim, călare pe un asin*. La intrarea în orașul sfânt, Hristos a fost întâmpinat de o mulțime de bărbați, femei și copii, care purtau în mâini ramuri de finic**, cântau și îl aclamau, deoarece înfăptuise minunea învierii lui Lazăr. Romanii obișnuiau să-și întâmpine biruitorii în războaie cu ramuri de finic. În țara noastră există obiceiul să se aducă la biserică și să se binecuvânteze ramuri de salcie. Credincioșii pun ramurile de salcie pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. În ziua de Florii, stupii sunt împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, pentru ca albinele să fie ferite de rele. Persoanele cu probleme de sănătate se încing cu ramurile de salcie sfințite pentru a se însănătoși. În această zi se cântă colinde care exprimă admirația pentru minunea înfăptuită de Iisus. Tot cu acest prilej sunt sărbătoriți cei care poartă nume de flori (Camelia, Florin, Narcisa, Brândușa, Violeta, Crina, Lili, Viorel etc.).

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE Paștele este prilej de bucurie și de sărbătoare în lumea creștină, iar poporul nostru respectă tradițiile și obiceiurile moștenite din vechime. Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri de Paște este încondeierea ouălor. În Bucovina, în noaptea Învierii, se aprind luminile în casă și în curte, lumini care nu se sting toată noaptea. În Maramureș, dimineața, în prima zi de Paște, copiii se duc la prieteni și la vecini ca să anunțe Învierea Domnului.

Gazda dăruiește fiecărui urător un ou roșu.

Cântă

Cinstiți creștini (după auz)

Reține Tradiția colindelor de Paște este de dată recentă, din secolul al XIX-lea, față de cele de Crăciun care sunt mult mai vechi. Spre deosebire de colindele de Crăciun, inspirate din folclor, linia melodică a colindelor pascale este inspirată din vechile cântece religioase bizantine.* Colindele de Paște se cântă numai în biserică.

Știai că …

Audiază • Audiază, pe varianta digitală, colindul Coborât-a coborâtu și scrie în caiet emoțiile și sentimentele transmise de cântec.

• Cântarea religioasă specifică acestei perioade și momentul culminant al slujbei din noaptea Învierii este Hristos a înviat. Intonează această cântare bisericească pe cuvinte și apoi cu denumirile notelor.

Hristos a înviat!

… colindul Cin­stiți creștini se cântă în Transilvania în noap­ tea Învierii, după miezul nopții, în turnul bisericii, în sunetul clopotelor, de către un grup de fete și de flăcăi?

* cântece bizantine – care aparțin Imperiului Bizantin sau Imperiului Roman de Răsărit (395–1453).

71

UNITATEA 5

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

PROIECT • TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE PAȘTE Citește despre diferite tradiții și obiceiuri de Paște de la noi din țară. Scrie și tu pe o foaie A4 despre un obicei care se respectă în localitatea în care trăiești. Prezintă-l colegilor. În Țara Moților, în noaptea de Paște, toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde trebuie să fie păzită de către feciorii din sat. Dacă nu reușesc să o păstreze în sigu­ ranță și este furată, paznicii care au dat greș vor oferi, a doua zi, o masă bogată. Dacă cei care au încercat să fure toaca nu au reușit, ei vor fi gazdele ospățului.

La Câmpulung Moldovenesc, oamenii merg în curtea bisericii cu mai multe coșuri pregătite de acasă pentru a fi sfințite de preot. În fiecare coș se află, după datina strămoșească, semințe de mac (care vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (pentru belșug), zahăr (folosit împotriva bolilor la vite), faină (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapă și usturoi, care îi vor proteja împotriva insectelor.

În Moldova se păstrează obiceiul ca, de Paște, să se poarte haine noi. Așa că fetele și nevestele tinere încep cu una-două săptămâni înainte de Paște să coasă cămăși noi, atât pentru ele, cât și pentru părinți, frați, soți sau copii. Se crede că îmbrăcămintea nouă are rol purificator.

72

În Muntenia, în dimineața primei zile de Paște, se pune într-un ibric apă rece de la fântână, un ou roșu și un ban de argint.

Cu această apă se spală pe față fiecare membru al familiei pentru a fi rumen în obraji ca oul, pentru a fi tari ca banul și pentru a avea belșug.

În regiunea Sibiului, există obiceiul ca de Paște să fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemănător cu cel de Crăciun.

Doar că, de data aceasta, în locul globurilor se agață ouă vopsite, golite de conținut.

Pomul poate fi așezat într-o vază și păstrat ca o podoabă a casei.

În timpul slujbei de Paște, în întreaga țară, se țin lumânările aprinse.

Oamenii se întorc cu acestea acasă. După ce intră cu lumânările în casă și se închină, le sting de grindă, făcând semnul crucii. Aceste lumânări se păstrează, aprin­zându-se în vremuri de primejdie (furtuni, inundații etc.).

În a doua zi de Paște, în Oltenia și Transilvania, feciorii stro­pesc cu apă proaspătă de la fântână fetele cu care vor să se însoare. Se spune că fetele trebuie stropite pentru a le merge bine și pentru a fi frumoase și sănătoase tot anul.

Feciorii sunt răsplătiți de fete cu băutură și daruri, iar băieților mai mici li se oferă ouă roșii și bănuți.

În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. În zorii zilei de Paște, fetele se spală cu această apă pe față ca să fie tinere și frumoase, iar feciorii să alerge la ele așa cum fug oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică. Flăcăii și fetele fac schimb de daruri pentru a-și arăta sentimentele. Ei vin cu flori, iar ele le oferă ouă roșii.

La Călărași, la slujba de Înviere, credincioșii aduc cocoși albi. Cocoșii sunt crescuți special pentru împlinirea acestei tradiții. Datina din străbuni se leagă de momentul când Petru s-a lepădat de Iisus, la al treilea cântec al cocoșului, dar și de vestirea Învierii Domnului. Primul cocoș care cântă aduce belșug stăpânului. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți oamenilor săraci.

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

CĂLUȘUL Descoperă Cel mai spectaculos obicei de primăvară este Călușul, dans tradițional românesc, prezent din timpurile străvechi în Moldova, în Oltenia, dar și în Transilvania.

Acest joc bărbătesc se dansează în perioada cuprinsă între Înălțarea Domnului Iisus Hristos și Rusalii*, având rolul de a fertiliza solul și de a vindeca bolile. Rolul de vindecare al dansului s-a pierdut astăzi, păstrându-se doar dansul de mare virtuozitate.

Cea mai răspândită și mai cunoscută melodie din Căluș este Banu Mărăcine, a cărei denumire amintește de un vechi demnitar din Oltenia, credincios voievodului Mihai Viteazul. Audiază piesa și descoperă ritmul antrenant al acestui dans redat prin repetarea optimii cu punct, urmată de șaisprezecime.

Vioi

Banu Mărăcine

Muzica în context cultural-istoric Temele din folclor l-au inspirat pe George Enescu în scrierea celor mai cunoscute lucrări ale sale. Rapsodia Română nr. 1 a fost compusă de George Enescu la vârsta de numai 20 de ani, pe când se afla la Paris.

Rapsodia Română nr. 1 începe cu piesa lăutărească Stejarul, prelucrată cu titlul Câte țări sunt pe pământ. Urmează Hora lui Dobrică, apoi Banu Mărăcine și, în final, Ciocârlia – o piesă de mare virtuozitate. George Enescu folosește sonoritățile instrumentelor din lemn, asemănătoare celor populare.

PORTOFOLIU • EMOȚII ȘI SENTIMENTE Ascultă cele două rapsodii compuse de George Enescu, compară sonoritățile acestora și scrie pe o foaie A4 impresiile tale. Care dintre piese ți-a plăcut mai mult? Prezintă colegilor sentimentele, emoțiile pe care ți le-a produs audierea fiecărei piese. * Rusalii – sărbătoare creștină, în a cincizecea zi după Paște, denumită și Pogorârea Sfântului Duh.

Audiază • Ascultă finalul Rapsodiei Ro­m âne nr. 1, de George Enescu, și vei recunoaște jo­ cul Banu Mărăcine. Reascultă rapsodia și ridică brațul drept atunci când recunoști cântecele populare preluate din folclor de marele compozitor (vezi paginile 63 și 73).

Știai că … … dansul Călușul este atestat în timpul lui Mihai Viteazul?

O cronică maghiară consemnează faptul că, la intrarea vo­ ievodului în cetatea Alba Iulia, acesta a fost întâmpinat de 100 de călușari având în repertoriu 100 de cântece și dansuri.

73

UNITATEA 5

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

PORTOFOLIU • CĂLUȘUL – UNUL DINTRE CELE MAI RAPIDE DANSURI DIN LUME Călușul este considerat a fi unul dintre cele mai rapide și spectaculoase dansuri din lume. În anul 2005, a fost inclus de UNESCO în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Călușul nu este un simplu dans. Este un ceremonial plin de ritm și de viață. Este un ritual prin care sunt invocate vindecarea și protecția. Originea dansului Călușul este străveche. Se crede că își are rădăcinile în ritualurile de fertilitate și că aduce fericire, noroc și sănătate în satele în care este practicat. Călușul cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigături și dansuri, interpretate de grupuri de dansatori bărbați (călușari), în număr impar.

Costumația Călușarii au o îmbrăcăminte caracteristică: pălărie cu panglici, bastoane, ciucuri și zurgălăi la picioare, betele așezate cruciș peste cămașă. Clopoțeii, nelipsiți, sunt purtați de călușari la picior, la brâu sau la gât, zgomotul lor alungând spiritele rele. Inelele, păftăluțele, cordelele, florile, fluturele întregesc echipamentul călușeresc. Costumul călușarilor îmbină două culori: albul – semnificând puritatea, castitatea, jocul și roșu (brâul, fundele, betele încrucișate pe piept) – împotriva deochiului.

Personajele În cadrul cetei, se detașează personaje importante: vătaful – conducătorul călușarilor, el coordonează întregul ritual; mutul – personaj considerat a avea puteri supranaturale de vindecare; în timpul ritualului nu are voie să vorbească; în schimb, poate să facă tot ce dorește pe durata dansului, să ia în derâdere călușarii care nu execută bine mișcările, să interacționeze cu spectatorii; uneori poartă mască; stegarul – cel care poartă steagul cetei de călușari.

Etapele ritualului 1. Alcătuirea cetei 2. Depunerea jurământului – se face la loc de taină, în pădure 3. Exersarea dansului 4. Desfășurarea dansului pentru vindecarea bolnavilor, pentru fertilitate și belșug 5. Dezlegarea călușului – ceata se destramă păstrând jurământul tăcerii până la următoarele Rusalii

• Scrie pe o foaie A4 ce te-a impresionat ascultând Călușul și citind informațiile de pe pagină. Motivează răspunsurile tale.

74

Însemnele cetei Steagul călușarilor este alcătuit dintr-o prăjină lungă de 4–5 m în vârful căreia se leagă o năframă albă sau roșie, câteva căpățâni de usturoi, un fir de pelin și câte un spic de grâu de fiecare jucător. Toate sunt legate cu un fir de ață roșie cu care s-a luat măsura (înălțimea) vătafului. În vârful prăjinii se pune o legătură care conține, printre altele, nouă buruieni vindecătoare: tei, usturoi, pelin, răsură (măceș), soc, nuc, busuioc, mușețel, alun. După confecționarea steagului, se sare peste el, apoi în fața lui se face jurământul.

Dansurile călușarilor Călușarii execută în timpul jocului figuri de dans asociate calului: merg la pas, imită tropăitul, galopul și nechezatul calului, fac diferite figuri de acrobație care sugerează încălecarea (Săritul Călușului) sau potcovirea (Bătutul la tălpi), salturi spectaculoase, scene războinice în care mimează lupta cu bețele, jucatul copiilor în brațe sau săritul peste ei, pentru a le alunga bolile.

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

DANSURI POPULARE TĂRĂȘELUL

Descoperă Dansul își are izvoarele în trecutul îndepărtat, la traci și geto-daci. Din cele mai vechi timpuri, viața poporului a fost însoțită de dansuri, în care s-a reflectat energia emoțională.

Până acum ai învățat jocuri populare care se dansează în grup. Învață melodia unui alt dans popular care se joacă în perechi.

Audiază Audiază pe internet piesa Tărășelul, de Nicolae Lungu, și dirijează. În ce măsură ai dirijat? În ce mișcare se cântă piesa?

Ascultă din nou piesa și mișcă-te liber pe muzică, folosind pașii doriți.

Explică ce pași ai folosit.

Reține Tărășelul este numele unui dans răspândit în zona Olteniei. Pornește într-un ritm potrivit, care devine din ce în ce mai rapid. Tărășelul se compune din două părți: deplasarea pere­chilor în semicerc și schimbarea locului fetelor din stânga în dreapta și invers.

Cântă

Exersează • Intonează cântecul și tactea­ză măsura de două pătrimi.

• Intonează cântecul și marchează cu tamburina pătrimile cu punct.

• I ntonează cântecul și mar­ chea­ză cu tobița doimile.

Tărășelul (după auz)

2 & b4

1.

2.

75

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

ALUNELUL ȘI JIANA Descoperă • Î n Oltenia se dansează un joc vechi: alunelul.

• Ascultă pe internet piesa corală Alunelul oltenesc, de Nicolae Lungu, și scrie în caiet mișcarea în care se execută și impresiile tale în urma audiției.

• Învață cântecul de mai jos. Cântă-l la un instrument cu clape, apoi acompaniat cu tobița.

Chifu

Alunelul înfundat

Reține Alunelul este un vechi joc oltenesc, cu numeroase va­riante și denumiri: alunelul de mână, alunelul plimbat, alunelul bătut. Este dansat mai mult de bărbați, într-o mișcare rapidă. Se joacă în linie, cu brațele încrucișate la spate.

Jiana (jieneasca) este un joc popular, practicat de ciobanii din jurul Sibiului, din Petroșani și din nordul Olteniei. Se joacă în grupuri mici (4–6 persoane) sau în perechi. Mișcarea este vioaie, acompaniată de multe strigături.

Hai, mândruță, să te joc

76

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

RECAPITULARE Exersează • Asociază fiecare cuvânt cu definiția sa.

Alunelul Tărășelul Călușul Jieneasca

joc popular, practicat de ciobanii din jurul Sibiului, din Petroșani și din nordul Olteniei joc bărbătesc dansat în perioada cuprinsă între Înălțare și Rusalii vechi joc oltenesc, dansat mai mult de bărbați, cu brațele încrucișate la spate dans în perechi, a cărui mișcare devine din ce în ce mai rapidă

• Recunoaște cântecele după înălțimile notelor din fragmentele de mai jos, apoi intonează-le tactând măsura.

Lucrăm împreună

• Transcrie în caiet enunțurile adevărate. a. Vătaful este conducătorul cetei de călușari.

A b. Jiana se joacă în grupuri mici sau în perechi. c. Alunelul este un joc oltenesc dansat mai mult de bărbați. d. Călușarii poartă cu ei un steag în vârful căruia se află o năframă albă sau roșie.

Învață să înveți

EXPLOZIA STELARĂ

Metoda „Explozia stelară” te ajută să faci cât mai multe legături între informații. Trebuie să observi problema scrisă în mijlocul stelei, ale cărei soluții trebuie să le descoperi. Apoi formulează cât mai multe întrebări care au legătură cu aceasta. Cuvintele care desemnează începutul întrebărilor, scrise în colțurile stelelor, te vor ajuta.

• Împărțiți-vă în grupe de câte patru elevi. Imaginați-vă că l-ați putea întâlni pe muzicianul George Enescu. Scrieți în ca­iete ce întrebări i-ați adresa. Citiți cartea Amintirile lui George Enescu, de Bernard Gavoty, pentru a afla răspunsurile la întrebări.

Cum?

De ce?

Ce?

Dansuri populare

Unde?

Cine?

Exersează • Formulează cât mai multe între­bări despre dansurile populare.

• Scrie-le pe caiet. Respectă urmă­­toarele reguli: – formulează corect între­bă­rile; – respectă tema dată; – nu repeta întrebările adre­sate de alți colegi.

• Scrie pe caiet în ordine măsurile de mai jos pentru a reconstitui un fragment din colindul O minune!.

77

ELEMENTE DE FOLCLOR (II)

UNITATEA 5

EVALUARE 1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (6 × 2 p = 12 p) a. De Paște sunt sărbătorite persoanele care poartă nume de flori. b. Ceata de călușari dansează în perioada cuprinsă între Înălțare și Rusalii. c. Jocul Jiana este practicat de ciobanii din jurul Sibiului. d. Unul dintre obiceiurile de Florii este încondeierea ouălor. e. Alunelul este un vechi joc oltenesc jucat cu brațele încrucișate la spate. f. Colindele de Paște se cântă numai în biserică. g. De Florii se sărbătorește intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim.

Exemplu: Enunțul de la punctul b este adevărat.

2. Prezintă, în cinci enunțuri, un obicei de primăvară.

(5 × 5 p = 25 p)

3. Completează, pe caiet, căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul aflat pe verticală.

(5 × 4 p = 20 p) 1

1. Joc popular românesc dansat într-o mișcare foarte vioaie

2

2. Regiune în care se dansează Alunelul.

3

3. Dansator al Călușului.

4

4. Joc popular practicat de ciobanii din jurul Sibiului.

5

5. Dans în perechi, a cărui mișcare devine din ce în ce mai rapidă.

6 C Ă L U Ș

6. Obicei de primăvară și dans cu rol fertilizator al pământului.

VERTICAL: Vechi joc popular din Oltenia.

4. Scrie în ordine, pe caiet, măsurile încurcate din cântecul popular Alunelul înfundat.

(3 × 5 p = 15 p)

5. Intonează cântecul Alunelul înfundat și acompaniază-te cu un instrument de percuție.

(18 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.

După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

78

UNITATEA 6

INTERPRETAREA Azi puțini mai cântă din suflet pentru că nu le mai cântă sufletul.

Grigore Leșe (n. 1954), interpret român de muzică tradițională românească

a muzicii Interpretare ea apacitatea d înseamnă c l a pe care jul emoțion sa e m e it sm ra sa. tran sădit în ope a ll ru o it z compo te face să este cea care a re ta re rp e tine Inte oționează p m e te re a c vibrezi, ascultă. și pe cei care

• C e legătură crezi că există între text, melodie și intensitatea cu care vei cânta o piesă?

• C e legătură crezi că există între text, melodie și viteza cu care vei cânta o piesă?

• Termeni de mișcare • Elemente de dinamică muzicală (nuanțe): piano, forte, accent, crescendo, decrescendo • Notația semnelor de repetiție și a voltelor • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.2,2.3, 3.1, 3.2.

79

UNITATEA 6

INTERPRETAREA

TERMENI DE MIȘCARE Descoperă • Intonează cântecul de mai jos, urmând pașii de la pagina 20.

De-a trenul

Lucrăm împreună Împărțiți-vă în grupe de câte 4-5 elevi.

• Citiți versurile și hotărâți cât de rapid veți cânta fragmentele corespunzătoare versurilor: Trenule, trenule, du-ne-n graba mare Să fugim și mai și decât toți iepurii La urcuș, derdeluș, pufăie acuș, acuș Du, du, du, du, du, du, Fșșșșșșș!

• Motivați alegerile voastre. Stabiliți care fragment va fi cel mai rapid și care va fi cel mai lent.

• Prezentați colegilor interpretarea voastră și comparați-o cu cea a celorlalte grupe. Alegeți varianta cea mai potrivită.

80

Reține Viteza cu care se execută un cântec sau o piesă muzicală se numește tempo sau mișcare.

Interpretarea unei piese în tempoul potrivit sporește emoția artistică transmisă de autor.

Tempoul se reprezintă prin termeni de mișcare care provin din limba italiană. Aceștia se scriu cu literă mare deasupra portativului la începutul piesei și pe parcursul piesei, dacă se schimbă tempoul.

Adagio – rar

Moderato – potrivit

Allegro – repede

Andante – potrivit de rar

Allegretto – repejor

Vivace – iute, vioi

INTERPRETAREA

Adagio

Andante

Moderato

UNITATEA 6

Allegretto

Allegro

Vivace

Exersează • Intonează cântecul De-a trenul, respectând termenii de mișcare stabiliți.

• Audiază pe varianta digitală a manualului fragmente din piese în diferite tempouri.

• Scrie în caiet mișcarea potrivită pentru cântecele: Dans zglobiu (pagina 53), Oda bucuriei (pagina 56), Ca la noi la Fălticeni (pagina 61), Cinstiți creștini (pagina 71).

• Intonează cântecul alăturat și descoperă tempoul potrivit pentru fiecare strofă.

Leneșul

Din lumea muzicii

Audiază

Gioacchino Rossini (1792–1868), compozitor italian, a compus multe opere cu conținut comic, dintre care cea mai cunoscută este Bărbierul din Sevilla.

Frumusețea melodiilor strălucitoare și optimiste com­puse de Rossini i-a adus un mare succes, fiind unul dintre cei mai aclamați și iubiți compozitori.

**

Ascultă uvertura * la ope­ ra Wilhelm Tell, de Gioacchino Rossini, și descoperă termenii de mișcare folosiți de compozitor. Notează în caiet impresiile tale legate de modul în care aceștia susțin ideile piesei.

Uvertura operei Wilhelm Tell

Muzica în context cultural-istoric Wilhelm Tell este singura operă cu subiect istoric scrisă de Rossini. Inspirat de drama cu același titlu a scri­ itorului Friedrich Schiller, Rossini scrie această ultimă operă a sa despre eroul legendar al poporului elvețian care luptă împotriva ocupației austriece. Uvertura operei redă momentele principale ale luptei împotriva ) – sugerea-­ asupritorilor austrieci. Formula ritmică a melodiei – două șaisprezecimi , o optime ( ză tropotul cailor. Termenul de mișcare, Allegro vivace, în care se cântă uvertura dă energie și avânt piesei. * uvertură – compoziție muzicală orchestrală compusă de obicei ca introducere la o operă. ≈ ** e . = x Punctul pus deasupra sau dedesubtul unei note (staccato) scurtează la jumătate durata acesteia.

81

UNITATEA 6

INTERPRETAREA

TERMENI DE NUANȚĂ Descoperă • Observă ilustrațiile de mai jos și scrie pe caiet cu ce intensitate se va cânta de fiecare dată.

Argumentează răspunsul tău.

a.

b.

c.

Știai că …

Reține

… poluarea fonică reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale căror intensități sunt foarte mari și stresante? Poluarea fonică poate afecta sănătatea oamenilor și a celorlalte viețuitoare.

Intensitatea este însușirea unui sunet de a fi emis mai tare sau mai încet. In­ten­si­ta­tea este redată în muzică prin nuanțe. Termenii de nuanță sunt în limba italiană și se notează deasupra portativelor.

forte f

tare

mezzo-forte mf potrivit de tare

mp mezzo-piano potrivit de încet p piano încet, slab

Exersează • Scrie în caiet nuanța potrivită pentru cântecele: Florile dalbe (pagina 37), Corul soldaților din opera Faust (pagina 23), Menuet (pagina 27), Hristos a înviat (pagina 71).

• Intonează cântecul de mai jos, respectând nuanța potrivită.

Aidi, nani, puiul mamii (după auz)

82

din folclorul copiilor

INTERPRETAREA

UNITATEA 6

• Intonează cântecul de mai jos și descoperă termenii de nuanță potriviți.

Polca fierarului (după auz)

Reține În interpretarea muzicală există și termeni de nuanță care indică o modificare treptată a intensității: mf f – crescând intensitatea din ce în ce mai mult Crescendo** (cresc) sau p mf p – descrescând intensitatea din ce în ce mai mult Decrescendo** (prescurtat decresc) sau f • Intonează cântecul de mai jos, respectând termenii de nuanță.

Mândruliță de la Ramna

Creațiile mele • Scrie pe caiet valorile de notă potrivite textului de mai jos. Creează o melodie și interpreteaz-o în nuanțele potrivite. Scrie nuanțele pe portativ.

Știai că … … polca este un dans popular originar din Boemia (Cehia) care se dansează în perechi, în cerc, într-o mișcare vioaie?

Fiind îndrăgită, polca s-a răspândit în toate țările Europei.

*Ilău – nicovală. **Se citește creșendo/ decreșendo.

83

UNITATEA 6

INTERPRETAREA

ACCENTUL ÎN INTERPRETARE Descoperă • Audiază fragmentul din Simfonia a V-a, de Ludwig van Beethoven, și observă nuanțele folosite. Urmărește pe partitură în timp ce asculți și descoperă care dintre sunete este cel mai puternic.

• Citește indicațiile de nuanță scrise de compozitor pe partitură.

Simfonia a V-a partea I

Reține

Exersează • Ascultă din nou fragmentul din Simfonia a V-a și mar­ chează cu bătăi ușoare în bancă sunetele accentuate.

În Unitatea 4 ai învățat despre accentele ritmice din măsură sau despre accentele cuvintelor. În interpretare există un alt fel de accente, care se folosesc pe sunete izolate pentru a le pune în evidență.

Sforzato (prescurtat sf) sau sforzando (prescurtat sfz) sunt semne care marchează o accentuare puternică a unui sunet într-un anumit moment.

CERCETARE • POLUAREA FONICĂ Cele mai multe dintre activitățile omenești sunt gene­ ratoare de zgomote. Intensitatea mare a sunetelor și zgomotelor din orașe a dus la apariția poluării sonore sau fonice, care afectează sănătatea oamenilor și a celorlalte viețuitoare.

Zgomotele pe care le suportă urechea umană pot provoca amețeli, oboseală, dificultăți de auz, boli de inimă.

Specialiștii au întocmit hărți de zgomot ale orașelor pentru a evidenția zonele cele mai afectate de poluarea fonică.

• Observă harta și descoperă ce culori indică un grad de poluare fonică mai mare.

Hartă de poluare sonoră

• Împărțiți-vă în grupe de patru elevi. Realizați un poster în care să investigați surse ale poluării și să prezentați soluții de reducere a poluării sonore. Urmăriți ideile cuprinse în tabelul de mai jos.

Surse ale poluării Surse din spațiul locuit Surse exterioare spațiului locuit

84

Zgomote produse

Soluții de reducere a poluării

INTERPRETAREA

UNITATEA 6

NOTAȚIA SEMNELOR DE REPETIȚIE ȘI A VOLTELOR Reține

Amintește-ți

Semnele de repetiție indică repetarea identică a fragmentului muzical de la început, după care se continuă piesa.

Semnele de repetiție arată și repetarea identică a fragmentului cuprins între cele două semne, astfel: • Intonează cântecul de mai jos și respectă folosirea semnelor de repetiție.

• Intonează cântecul cu pocnet din degete pe fragmentele care se repetă.

• Intonează cântecul Hora mare (pagina 64). Explică de ce se repetă fragmentele scrise pe pri­mul și pe al doilea portativ al cântecului, deși nu sunt scrise de două ori.

Bondarul (după auz)

Descoperă

Reține

• Intonează cântecul Menuet (pagina 27) din varianta digitală a manualului și urmărește pe partitură folosirea semnelor de repetiție.

• Răspunde la întrebările de mai jos: – Care este fragmentul din cântec care se repetă identic?

– Care este fragmentul care are o schimbare la sfârșit?

– Cum a fost scris prescurtat acest lucru?

• Intonează cântecul de mai jos și urmărește folosirea semnelor de repetiție.

Bâr, oiță! (după auz)

Semnele de repetiție pot fi combinate cu alte semne muzicale, numite volte*, atunci când repetarea este diferită în finalul ei:

Voltele indică faptul că frag­mentul se repetă de la în­ce­put sau de la un semn de repetiție, după care se sare peste prima voltă și se cântă volta a doua.

Știai că …

* prima volta (italiană) – prima oară; seconda volta: a doua oară. ** cântec păstoresc – creație populară care oglindește viața ciobanilor (păstorilor).

… Bâr, oiță! este un cântec păstoresc** prelucrat de George Enescu în Rapsodia Română nr. 2, sugerând ocupația multiseculară a poporului nostru?

85

UNITATEA 6

INTERPRETAREA

PORTOFOLIU • GEORGE ENESCU – CEL MAI IMPORTANT MUZICIAN ROMÂN Citește textele de mai jos și scrie pe o foaie A4 care sunt informațiile care te-au impresionat despre George Enescu. Adaugă și alte informații despre marele muzician, extrase de tine din alte surse, fotografii și imagini. Prezintă fișa obținută colegilor.

POVESTEA UNEI CAPODOPERE Rapsodia Română nr. 2 de George Enescu are un caracter evocator. Melodiile de joc pe care compozitorul le-a preluat din folclor își transformă ritmul.

Rapsodia debutează cu Sârba lui Pompieru, urmată de melodia Pe o stânca neagră, cântecul păstoresc Bâr, oiță, apoi Văleu, lupii mă mănâncă. Ca ecou al primei rapsodii, compozitorul reia la final un fragment din tema Ciocârlia.

George Enescu, cel mai important muzician român, s-a născut la Liveni – Vârnav, județul Botoșani.

A manifestat un talent muzical extraordinar de mic copil. La vârsta de 7 ani a fost înscris la Conservatorul de muzică din Viena pe care l-a absolvit la 12 ani. Creația sa numără lucrări precum: Rapsodiile române nr. 1 și 2, sonate pentru pian, sonate pentru pian și vioară, simfonii, cvartete, cantata Vox Maris și opera Oedip. A fost un violonist strălucit și un pedagog excepțional având elevi violoniști care au devenit celebri. Admirat de Regina Elisabeta a României (iubitoare a artei și poetă cu pseudo­nimul Carmen Sylva), era deseori invitat să susțină recitaluri pentru vioară la Castelul Peleș din Sinaia. În cinstea compozitorului, în fiecare an impar se organizează Festivalul „George Enescu“, la care participă orchestre și soliști de mare valoare din întreaga lume.

Violonist A câștigat mai multe concursuri de vioară organizate la Conservatorul din Paris. Rămân celebre interpretările sale ale Sonatelor și Partitelor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach.

A cântat pe o vioară Guarnerius, cunoscută sub numele de „Catedrala“, pentru acordurile sale impunătoare.

Pedagog Printre elevii săi s-au numărat Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin.

A susținut cursuri de interpretare muzicală, stilistică la diferite instituții muzicale de prestigiu din lume.

86

Compozitor În afara operelor menționate, Enescu a mai compus Cvartetul de coarde nr. 2, Simfonia de Cameră pentru douăsprezece instrumente soliste, Simfoniile nr. 4 și 5 rămase neterminate.

Dirijor A dirijat Orchestra Simfonică „George Enescu“ din Iași și orchestrele Societății Filarmonice Române, Ministerului Instrucțiunii Publice și Filarmonicii din București (1920–1946).

Pianist George Enescu era un pianist rafinat, apreciind posibilitățile polifonice pe care i le dădea pianul, în comparație cu vioara.

INTERPRETAREA

UNITATEA 6

RECAPITULARE Exersează • Asociază cuvintele de mai jos cu definițiile acestora: intensitate mișcare forte Andante

viteza cu care se execută un cântec sau o piesă muzicală însușirea unui sunet de a fi emis mai tare sau mai încet termen de mișcare care îți arată să cânți rar termen de nuanță care îți arată să intonezi o piesă tare

Atelier de sunete • Intonează cântecul Polca fierarului (pagina 83) în nuanța piano, iar cântecul De-a trenul (pagina 80), schimbând tempoul astfel: la început Andante, apoi Moderato, iar la sfârșit, Vivace.

• Scrie în caiet cum ți se pare această interpretare. Propune și alte modificări nostime ale tempoului sau ale nuanțelor, apoi interpretează cântecul în tempoul și nuanțele potrivite.

• Unește fiecare termen de mișcare cu explicația corectă: Adagio Andante Vivace Moderato

Potrivit Iute, vioi Potrivit de rar Rar

Creațiile mele!

• Compune o melodie potrivită pentru versurile de mai jos.

Scrie în caiet termenii de mișcare potriviți fiecărui vers.

Melcul iese la plimbare Vulpea vrea o pradă mare.

Iepurașul fuge tare.

• Completează pe caiet tabelul de mai jos: Cântecul Oda bucuriei Alunelul înfundat Aidi, nani, puiul mamii

Nuanțe Forte

Experimente cu sunete Ia o sticlă de plastic de 2 sau de 5 l.

Marchează cu un creion o linie la jumătatea sticlei, apoi taie cu foarfeca pe linia desenată. Ia jumătatea de sus, și decoreaz-o așa cum îți place.

Tempo

MEGAFONUL PROTESTELOR Ai obținut un megafon. Trebuie doar să-l așezi la gură și să acoperi marginile buzelor pentru ca sunetul să se audă mai puternic. Acum, că ai un megafon, poți organiza proteste împotriva poluării fonice.

Descoperă • Forma conică a sticlei (mai mică la gură decât la deschizătura de jos) amplifică sunetul, adică îl face să crească în intensitate. Când vorbești prin megafon, vocea ta se aude mai tare decât atunci când vorbești normal. Din acest motiv, multe instrumente de suflat au formă conică.

87

UNITATEA 6

INTERPRETAREA

EVALUARE 1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (6 × 3 p = 18 p) a. Termenii care indică o modificare treptată a tempoului sunt crescendo și descrescendo. b. Andante și Adagio sunt termeni care arată că tempoul este potrivit de repede. c. Termenul de nuanță mezzo-forte înseamnă potrivit de tare. d. Termenii de nuanță sunt în limba franceză. e. Intensitatea unui sunet este însușirea acestuia de a fi cântat mai tare sau mai încet. f. Viteza cu care se execută un cântec se numește tempo sau mișcare. g. Volta indică faptul că fragmentul se repetă de la început sau de la un semn de repetiție.

Exemplu: Enunțul de la litera f este adevărat.

2. Scrie pe caiet termenii de nuanță și de tempo potriviți următoarelor fragmente din cântece: (20 p)

3. Scrie prescurtat, pe caiet, următorul fragment:

(10 p)

4. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții. Descoperă cuvântul pe verticală.

(5 × 5 p = 25 p) 1

1. Termen de mișcare care arată că piesa se va executa potrivit de rar.

2. Intensitate mare a sunetelor și a zgomotelor din orașe.

3 3. Termen de mișcare care arată că piesa se va executa într-un tempo rapid.

4 P I A N O 4. Termen de nuanță care îți arată să cânți încet.

5 5. Termen de nuanță care îți arată să cânți tare.

6 6. Termen de mișcare care îți arată că piesa se va executa într-un tempo potrivit de repede.

VERTICAL: Termeni prin care este redată întensitatea sunetelor 2

5. Interpretează un cântec învățat în această unitate respectând termenii de mișcare și pe cei de nuanță. (17 p) Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.

După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

88

UNITATEA 7

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL Consider corul ca pe o orgă umană la care dirijorul cântă acționând niște clape numite suflete.

Alexandru Pașcanu (compozitor român, 1920–1989)

e este Fiecare voc ste lte. Vocea e la le e c e d tă diferi um sunt și unică, așa c ta ta n re p entare. am le sau cele d a it ig d le te ampren ent are o sau instrum e c o v re a c alitate Fie ă. Această c ic if c e sp te sonorita timbru. se numește i lu tu e n su a

• C e instrumente recunoști în această fotografie?

• Care este instrumentul tău preferat?

• Din ce material este construit?

• C are este componența corului din imagine?

• Elemente de timbralitate: instrumente muzicale ale orchestrei simfonice, diferențe în emisia vocală • Elemente de relaționare a muzicii cu contextul cultural în care a fost creată Competențe specifice: 1.1, 1.2, 2.1, 2.3, 3.1, 3.2.

89

UNITATEA 7

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL INSTRUMENTE MUZICALE ALE ORCHESTREI SIMFONICE Amintește-ți

Reține

• Ascultă sunetele instrumentelor de pe varianta digitală a manualului. Recunoaște instrumentul folosit de fiecare dată.

• Precizează care au fost elementele care te-au ajutat să le descoperi.

Fiecare voce sau instrument are o sonoritate proprie, specifică, prin care se deosebește de celelalte. Această calitate a sunetului muzical se numește timbru.

• INSTRUMENTE CU COARDE cu arcuș

vioară

violă

ciupite

violoncel

contrabas

chitară

lovite

harpă

pian

• INSTRUMENTE DE SUFLAT din lemn

piculină

din alamă corn

flaut

trombon

clarinet oboi corn englez trompetă

fagot

tubă

• INSTRUMENTE DE PERCUȚIE acordabile*

neacordabile** clopot trianglu talgere

timpan

xilofon

* acordabile – care se pot acorda pe un sunet determinat. ** neacordabile – care au un sunet nedeterminat.

90

celesta

tamburină

tobă

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

UNITATEA 7

ANSAMBLURI INSTRUMENTALE Descoperă • Audiază piesele din varianta digitală a manualului și descoperă ansamblul instrumental care este mai numeros.

Reține Instrumentele pot cânta solo sau în ansamblu. Ansamblurile instrumentale pot avea un număr mic de interpreți: duet, trio, cvartet, cvintet etc. sau un număr mai mare de interpreți: orchestra de cameră.

Orchestra simfonică este un ansamblu instrumental de mari dimensiuni, cuprinzând toate instrumentele prezentate la pagina 90.

ORGANIZAREA INSTRUMENTELOR ÎN ORCHESTRA SIMFONICĂ

Muzica în context cultural-istoric Preludiul este prima piesă din Te Deum-ul dedicat regelui Soare, Ludovic al XIV-lea, de către Marc-Antoine Charpentier (1643-1704).

Audiază • Audiază prima parte, Preludiu, din piesa Te Deum*, compusă de MarcAntoine Charpentier și identifică instrumentele din orchestră.

• Cântă piesa în duet cu un coleg: tu vei cânta la un instrument cu clape, iar colegul te va acompania la tobiță.

Preludiu din Te Deum Allegretto

-

Lucrarea este scrisă pentru grup de soliști, cor și acompaniament orchestral, pentru a sărbători victoria bătăliei de la Steinkerque, din 1692, în care francezii au zdrobit trupele an­glo-sco­­ți­ a­n o-olande­z o-ger­­m ane.

Această piesă in­stru­­mentală va deveni Imnul „Eurovision”, competiție muzicală anu­ală la care participă țările membre ale Uniunii Europene de Radio și Televiziune.

* Te Deum – vechi imn.

91

UNITATEA 7

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

DIFERENȚIEREA TIPURILOR DE VOCE UMANĂ Amintește-ți

Reține

• Cum poți recunoaște un coleg, chiar dacă nu îl poți vedea?

La fel ca instrumentele, fiecare voce are o sonoritate proprie, specifică. După timbru, vocile se grupează în:

• Ascultă pe varianta digitală a manualului diferite voci de bărbați, femei și copii.

voci de copii

voci de femei

Vocile de femei pot fi caracterizate astfel: • sopranele sunt voci înalte, strălucitoare; • altistele sunt vocile cele mai grave ale femeilor; sunt voci ample și expresive.

Vocile de bărbați sunt caracterizate astfel: • tenorii sunt voci înalte bărbătești, pline de elasticitate; • bașii sunt cele mai grave voci bărbătești; sunt voci puternice, impresionante.

Vocile umane pot cânta singure, în duet, trio, cvartet sau în cor. Corurile pot fi: • pe voci egale: coruri de copii, de femei sau de bărbați; • mixte: de femei și bărbați.

Audiază • Ascultă cu atenție piesele exemplificate în desenul alăturat și diferențiază sonoritatea și expresivitatea vocilor. Notează în caiet impresiile tale despre piesele audiate și despre vocile care interpretează.

voci de bărbați

Cor de copii

Ah, ce bucuriPae!șcanu de Alexandru

Cor de voci egale (femei)

Corul preoteselor din Opera Aida

de Giuseppe Verdi

Cor dege vaoclei(bărbați)

orilor din Corul vânătis ch u t z opera Freia vo n Weber de Karl Mar

Exersează • Intonează corul din finalul actului I al operei Flautul fermecat, de Wolf­gang Amadeus Mozart.

• Copiază pe caiet fragmentul care se repetă și explică folosirea semnului de repetiție.

• Audiază pe internet această piesă și scrie pe caiet care este componența co­rului și nuanțele folosite. Explică folosirea semnului de repetiție și a voltelor.

Cor din opera Flautul fermecat

92

Cor mixt

Corul sclavilor evrei din Oper a Nabucco

de Giuseppe Verdi

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

UNITATEA 7

RECAPITULARE Exersează • Intonează piesa Cor din opera Flautul fermecat. Schimbă-ți vocea de fiecare dată, astfel încât să semene cu cea a lui Mickey Mouse, a unui pitic, a unui uriaș, a unei zâne.

• Intonează cântecul în duet cu un coleg/o colegă, apoi în grup de cinci colegi. Observă cum se aud sunetele, de fiecare dată.

Învață să înveți

CIORCHINELE

Metoda „Ciorchinele” te ajută să stabilești legături între elementele studiate, să faci comparații și clasificări. În centru, notezi conceptul de referință, apoi trasezi sateliții acestuia și, de la fiecare, ideile derivate.

Completează pe caiet ciorchinele care prezintă instrumentele învățate.

din alamă

lat f u s de

acordabile

percdueție

Instrumente

din lemn cu arcuș

coarcude

n daebaicleor­ lovite

ciupite

PORTOFOLIU • INSTRUMENTUL PREFERAT Realizează o fișă în care să prezinți instrumentul tău preferat. Scrie părțile lui componente, materialul din care este executat și numele interpreților celebri care au cântat la acest instrument. Prezintă fișa colegilor.

PROIECT • SOLIȘTI CELEBRI Citește informații despre unul dintre artiștii lirici din fotografiile de mai jos și alcătuiește o fișă în care să prezinți unul dintre rolurile care i-au făcut celebri.

Tenori celebri

Placido Domingo

Soprane celebre din România

Andrea Bocelli

Mariana Nicolesco

Ileana Cotrubaș

93

UNITATEA 7

TIMBRUL VOCAL ȘI INSTRUMENTAL

EVALUARE 1. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor scriind în caiet A (adevărat) sau F (fals). (5 × 3 p = 15 p) a. Viola este sora mai mare a viorii. b. Un cvintet reunește cinci instrumentiști. c. Chitara produce sunete prin ciupire. d. Piculina, flautul și oboiul sunt instrumente de suflat din lemn. e. Tenorii sunt cele mai grave voci bărbătești. f. Calitatea sunetului de a avea o sonoritate proprie se numește timbru.

Exemplu: Enunțul de la litera a este adevărat.

2. Scrie pe caiet numele instrumentelor de mai jos:

a.

b.

c.

(3 × 5 p = 15 p)

d.

trompetă 3. Scrie trei enunțuri despre instrumentul tău preferat din orchestra simfonică.

(3 × 5 p = 15 p)

4. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

Descoperă cuvântul aflat pe verticală.

(5 × 4 p = 20 p)

1 2 3 4 5 6 C E L E S T A

1. Cel mai mare membru al familiei instrumentelor cu coarde și arcuș.

2. Instrument de suflat alcătuit dintr-un cilindru îngust prevăzut cu găuri și clape.

3. Cea mai joasă voce de femeie.

4. Cea mai înaltă voce de femeie.

5. Cea mai înaltă voce bărbătească.

6. Instrument muzical de percuție, cu claviatură de clape metalice.

VERTICAL: Termeni prin care este redată intensitatea sunetelor.

5. Intonează un cântec învățat în această unitate și acompaniază-te cu un instrument.

(25 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine.

După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

94

RECAPITULARE FINALĂ

RECAPITULARE FINALĂ Amintește-ți • Cum se tactează măsura de doi timpi?

• Dar măsurile de trei și de patru timpi?

• Câte accente sunt în fiecare dintre cele trei măsuri?

• În care dintre măsuri putem încadra nota întreagă?

Exersează • Intonează cântecul Să cântăm, să jucăm cu denumirile notelor și pe cuvinte.

• Transcrie cântecul pe caietul de muzică astfel: șaisprezecimile vor deveni optimi, optimile vor deveni pătrimi, pătrimile vor deveni doimi, iar doimile vor deveni note întregi.

• Cum se vor modifica măsurile? Cum se va modifica tempoul?

• Scrie în caiet ce ți-a plăcut mai mult atunci când ai cântat piesa.

Să cântăm, să jucăm La la la la la la La la la la la la

La La

la la

la la la la la la la la

Să cân tăm, Sal tă-n joc,

la la

Să Fe

La la la la la la La la la la la la

ră te

su ne-n văi, și bă ieți

Să ju căm!

Mai cu foc!

Jo Să

Ba teți tot pe loc, Prin deți câ te doi,

cul de la noi, ju căm cu toți,

La La

la la

Tal pa mai cu foc, Pa sul mai vi oi,

la la la la la la la la

la la la. la la la.

• Intonează cântecul Hevenu Shalom Aleichem și tactează măsura.

• Scrie, în caiet, în ce gamă sunt scrise melodiile cântecelor învățate.

Hevenu Shalom Aleichem* Florentina Chifu

• Completează în caiet tabelul de mai jos cu date despre cele două cântece: Măsură

Tempo

Nuanțe

Semne de prelungire a duratelor

Semne de prescurtare a piesei

Impresii

* Se pronunță evenu șalom alehem.

95

RECAPITULARE FINALĂ

EVALUARE FINALĂ 1. Stabilește valoarea de adevăr (adevărat sau fals) a enunțurilor.

(5 × 4 p = 20 p)

a. Șaisprezecimea reprezintă o optime din doime. b. O pătrime durează cât cinci șaisprezecimi. c. Măsura de trei pătrimi are un accent. d. Nota sol 2 se scrie deasupra portativului. e. O notă întreagă durează cât opt optimi. f. Punctul prelungește durata unei note cu jumătate din valoarea acesteia.

Exemplu: Enunțul de la litera c este adevărat.

2. Scrie pe caiet gama Do Major și gama la minor.

(4 × 4 p = 16 p)

3. Găsește patru diferențe între cele două portative și stabilește care este varianta corectă. (4 × 5 p = 20 p)

Exemplu: Ultima durată din prima măsură a portativului al doilea trebuie să fie optime.

4. Completează pe caiet căsuțele cu literele corespunzătoare cuvintelor din definiții.

Descoperă cuvântul aflat pe verticală.

1 V O L T A 2 3 4 5 6 7

(6 × 3 p = 18 p)

1. Arată că repetarea este diferită în finalul ei.

2. Exerciții de încălzire a vocii.

3. Termen care arată că piesa se execută iute, vioi.

4. Termen care arată că piesa se execută potrivit.

5. Instrument de suflat prevăzut cu clape.

6. Termen care arată creșterea treptată a intensității.

7. Sora flautului.

VERTICAL: Numele compozitorului care a scris concertele din ciclul Anotimpurile.

5. Intonează un cântec care ți-a plăcut mult, învățat la ora de Educație muzicală în acest an școlar și acompaniază-te cu instrumentul preferat. Respectă termenii de mișcare și de nuanță potriviți.

(16 p)

Punctaj maxim 100 de puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul anului școlar. Citește cu atenție fiecare comportament din tabelul de la pagina 16 și bifează pe caiet răspunsul care ți se potrivește cel mai bine. După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect.

96

Manualul este prezentat în variantă tipărită și în variantă digitală.

Varianta digitală are un conținut similar celei tipărite. În plus, cuprinde o serie de activități multimedia interactive de învățare (exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme, simulări).

Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă.

Seneca, filosof roman

ISBN 978-606-33-9170-5