Inițiere
1 Transcrie din articolul de dicționar sensul pe care îl are în textul B cuvântul poli semantic agent
8 p
2 Rescrie din textul A un substantiv care se constituie în indice temporal și unul care indică spațiul. 8 p indice temporal → ……………………………………. spațiul →
3 Bifează în caseta corespunzătoare pentru a indica la care dintre texte face refe rire fiecare enunț din tabelul de mai jos. 8 p
Enunțul Textul A Textul B Ambele texte Niciun text
Folosește multe cuvinte cu sens figurat.
Are la bază secvența descriptivă.
Este un text explicativ. Te ajută să întocmești un referat la biologie/ geografie.
Este redactat în versuri.
4 Numește măsura versului Și‑i zise și precizează numărul versurilor din ultima strofă a poeziei. 8 p măsura → numărul versurilor → ……………………………………….
Dezvoltare
5 Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conți‑ nutului, între fragmentul din Lacrima și raza, de Lucian Blaga, și fragmentul extras de pe Wikipedia.
8 p
11
6 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Folosirea verbului răspunse din secvența răspunse lacrima are rolul:
a. de a personifica lacrima;
b. de a descrie lacrima;
c. de a prezenta emoția lacrimii;
d. de a explica originea lacrimii.
7 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
În strofa întâi, verbul a fi din secvența că nu ești bob de rouă are valoare:
a. copulativă; b. auxiliară; c. predicativă.
Alcătuiește un enunț interogativ în care să aibă altă valoare.
Excelență
8 Enunțurile următoare reprezintă comentariul făcut după lectura poeziei de către un elev. Rescrie‑le, corectând greșelile de orice natură.
Am răsfoit paginile cărțiii de biologie și am văzut că anul acesta îmi voi însuși multe cunoștiințe despre corpul meu: secreți, glande ‒ parcă acum se merită
să mai învăț.
9 Precizează cazul și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în textul A: o lacrimă desprinsă, dete peste ea, bob, pulbere de soare.
6 p
8 p
8 p
8 p
12
Imaginează‑ți că ai trecut printr‑o experiență deosebită care te‑a făcut să plângi, fie de bucurie, fie de tristețe. Scrie o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți experiența încercată și emoția resimțită. Vei include o secvență narativă și una descriptivă. Data redactării jurnalului este 10 mai 2021. 20 p
Punctajul pentru compunere se acordă astfel: Conținut – 12 p (încadrarea în temă, secvența narativă, secvența descriptivă); Redactare – 8 p (marcarea corectă a paragrafelor – 1 p; coerența textului – 1 p; proprietatea termenilor folosiți – 1 p; corectitudine gramaticală – 1 p; claritatea exprimării ideilor – 1 p; respectarea normelor de ortografie – 1 p; respectarea normelor de punctuație – 1 p; lizibilitate – 1 p).
Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
13
MONITORIZAREA PROPRIEI LECTURI
TESTUL 1
Citește fragmentele de mai jos și rezolvă cerințele, dovedind că ai înțeles rolul pe care îl au cărțile în evoluția societății, în viața oamenilor.
A. „[…] Mi‑am amintit de curând, cu totul întâmplător, ce extraordinară impresie mi‑a făcut o carte pe care am citit‑o în adolescență. Nu aveam decât 13 sau 14 ani, când mi‑a căzut în mână o colecție de biografii intitulată Viețile unor bărbați iluștri, de Cornelius Nepos, în vechea Biblio tecă pentru toți de la Editura Minerva. Despre traducător nu mai am nici cea mai mică idee. Era vorba, după toate probabilitățile, de o ediție prescurtată a singurului volum păstrat din opera lui Nepos (vechea BPT nu avea mai mult de o sută de pagini în format A6), la fel cu ediția din Viețile paralele, de Plutarh, pe care am descoperit‑o nu mult mai târziu, căutând eu biografiile celebre ale Antichității, pentru care aceea a lui Nepos îmi trezise, s‑ar zice, gustul. […] Biografiile celor vechi mi‑au trezit multe satisfacții. Și cred că nu exagerez dacă spun că ea m‑a învățat să citesc literatură. La vârsta cu pricina se trezea, fără s‑o știu, și anume vocația de critic literar. Biografiile lui Nepos și Plutarh mi‑au oferit esențialul pentru orice lectură critică: am înțeles că un text ima ginar lasă spații mari pentru interpretări diferite. […]”
(Cum am învățat să citesc literatura, de Nicolae Manolescu, în România literară nr. 21 din 30 mai 2001)
B. „[…] Am părăsit cam de multe pagini biblioteca strămătușii mele. O părăsisem și în realitate, acum aproape cincizeci de ani, constatând că i‑am citit toate cărțile. Aveam nevoie de un spațiu vital mai mare. Așa am ajuns la Biblioteca publică din Râmnicu Vâlcea, care era adăpostită în clă direa impunătoare a fostului tribunal. Deasupra frontonului central, zeița legată la ochi a justiției primise în mâna dreaptă făclia culturii. Mă interesa mai puțin în acel moment să rețin metamor fozele femeii de piatră și nici treptele de piatră nu‑mi rețineau atenția. Descoperisem o comoară: numărul cărților menționate în fișierul pentru public întrecea toate așteptările. Așa ceva nu mai văzusem. Am fost cuprins de o așa euforie, încât m‑am hotărât pe loc să le citesc pe toate. […]” (Cititul și scrisul, de Nicolae Manolescu)
Dicționar
fronton ‒ s. n. Element arhitectonic situat deasupra intrării unei clădiri sau între cele două pante ale acoperișului.
euforie ‒ s. f. Stare care se manifestă printr‑o senzație de bună dispoziție exagerată, de op‑ timism nemotivat și care apare în unele boli nervoase sau este provocată de unele substanțe narcotice; p. ext. beatitudine.
biografie ‒ s. f. Expunere (scrisă și comentată) a vieții unei persoane.
14
Inițiere
1 Transcrie doi termeni din câmpul lexical al cărții, câte unul din fiecare text. 8 p
2 Menționează două detalii descrise în textul B, care nu prezentau interes pentru narator când a descoperit Biblioteca publică din Râmnicu Vâlcea.
3 Formulează câte un enunț pentru a numi colecția și editura în care a apărut cartea despre care se vorbește în fragmentul citat.
8 p
8 p
4 Indică, din textul A, titlul cărții care l‑a impresionat pe narator în adolescență (a.). Amintește ți prima carte pe care ai citit o. Scrie într un enunț titlul și ce te a im presionat la ea (b.).
8 p a. b.
5 Înlocuiește cuvintele întâmplător, iluștri din primele cinci rânduri ale textului A cu cele mai potrivite sinonime.
8 p
Dezvoltare
6 Nicolae Manolescu (scriitor, critic literar și cititor neobosit) mărturisește că lec‑ tura unei cărți îi trezește euforie. Indică o activitate care îți provoacă și ție euforie sau despre care știi că le trezește altor oameni această stare. 8 p
15
7 Numește titlul unei cărți despre care ai putea afirma că te‑a impresionat. Moti vează alegerea printr‑un enunț de 20 de cuvinte.
12 p Excelență
8 Crezi că lectura unei cărți cu titlul Viețile unor bărbați iluștri ar putea avea influ ență asupra devenirii unor adolescenți? Motivează‑ți răspunsul, în 50‑60 de cu vinte, valorificând textul A.
12 p
9 De Ziua Națională a Lecturii, te‑ai hotărât să cumperi trei cărți pe care să le faci cadou celor mai dragi persoane. Intri în librărie și găsești următoarele lucrări:
a. 10 moduri de a îngriji o orhidee;
b. Trei într‑o barcă, de Jerome K. Jerome;
c. Poeme în garanție, de Mircea Cărtărescu;
d. Enciclopedia zmeilor, de Mircea Cărtărescu;
e. Maitreyi, de Mircea Eliade;
f. Pantalonii călători, de Ann Brashares;
g. Copilul 44, de Tom Rob Smith.
Scrie, în dreptul destinatarilor, litera corespunzătoare cărții pe care i‑o oferi.
Motivează alegerea într‑un paragraf de 20 de cuvinte.
Mamei tale →
Surorii tale mai mici →
Unui prieten/Unei prietene →
18 p
16
Motivarea alegerii pentru mama/tata.
Motivarea alegerii pentru sora mai mică/fratele mai mic.
Motivarea alegerii pentru cea mai bună prietenă/cel mai bun prieten.
Se acordă 10 p pentru redactarea întregii lucrări (marcarea corectă a paragra felor – 1 p; coerența textului – 1 p; proprietatea termenilor folosiți – 1 p; corecti tudine gramaticală – 2 p; claritatea exprimării ideilor – 1 p; respectarea normelor de ortografie – 2 p; respectarea normelor de punctuație – 1 p; lizibilitate – 1 p).
Timp de realizare: 30‑40 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
FIȘA DE LECTURĂ. JURNALUL DE LECTURĂ
TESTUL 2
Inițiere
1 Poate că ești fan al unui fotbalist, al unui cântăreț sau al unui actor. Cu siguranță că ai dori să știi mai multe despre viața lui. Între un articol de ziar/revistă și o carte scrisă despre el, ce ai alege? Motivează‑ți părerea într‑un enunț scurt.
2 Citește lista de cărți de mai jos, scurta prezentare a fiecăreia și apoi completează tabelul cu informațiile potrivite pentru două cărți care îți trezesc interesul și pe care le‑ai propune pentru lectura suplimentară.
a. Ceasurile, de Agatha Christie, Editura Litera, 400 de pagini
„Seila Webb, o dactilografă liber‑profesionistă, sosește pe Wilbraham Crescent pentru a‑și lua în primire noua slujbă. Ceea ce găsește însă este un cadavru bine
14 p
30 p
17
îmbrăcat, înconjurat de cinci ceasuri, fiecare indicând o altă oră. Dar până la sosi rea polițiștilor, patru dintre ceasuri au dispărut – și, din nefericire, stăpâna casei, doamna Pebmarsh, care este oarbă, nu a văzut nimic.”
b. Povestea unui orfan, de Pam Jenoff, Editura Litera, 336 de pagini
„Această carte are ca temă două subiecte care sunt slăbiciunea mea – Al Doilea Război Mondial și circul. Primul oferă doar contextul istoric, pe fundalul căruia se petrece acțiunea și aduce în atenția publicului un episod mai puțin cunoscut – tre nul bebelușilor evrei smulși din brațele părinților lor și duși către lagărul morții.”
(https://momenteinviata.ro/povestea‑unui‑orfan‑de‑pam‑jenoff/)
c. Marele Portret, de Dino Buzzati, Editura Tineretului, 1969, 184 de pagini
„Opera de față aparține genului științifico‑fantastic și înfățișează o nouă ipos tază a năzuinței omului modern. Endriade, savant genial, îndrăznește să înfrunte moartea.”
d. Dosarele Cronos. Captivi în timp, de Rysa Walker, Editura Litera, 464 de pagini, roman câștigător al marelui premiu Amazon Breakthrough Novel, 2013
„Aflând că nu mai are mult de trăit, bunica lui Kate îi încredințează nepoatei ei de șaisprezece ani un medalion albastru straniu, care are puterea de a‑i permite să călătorească în timp. La început sceptică, adolescenta descoperă în cele din urmă că bunica spune adevărul și că acest dar vine de undeva din… din străfundu rile ființei ei: chiar din ADN. […]”
„Personaje minunate, descrieri impecabile, o miză incredibil de puternică, ac țiune, romantism și călătorii în timp. Nu am cuvinte să recomand mai călduros această carte. E absolut uimitoare.” (The Bibliophile’s Corner)
Elementul individualizator al cărții/Componenta
Cartea selectată
Recomand/ Nu recomand pentru că...
18
a. Titlul
Autorul
Numărul de
a. Titlul
Autorul
Numărul de
1.
b.
c.
pagini 2.
b.
c.
pagini
Dezvoltare
3 În lista dată, fiecare carte este însoțită de o recenzie/prezentare. Selectează din ea două‑trei cuvinte‑cheie care oferă indicii despre temă. Completează tabelul. 18 p
Titlul Cuvinte‑cheie pentru temă (din recenzie) Tema
Excelență
4 Prima întâlnire cu o carte este foarte importantă. În funcție de titlu, ilustrații, re‑ comandări, autor, impresia pe care ne‑o lasă, vom dori sau nu s‑o citim.
a. Bifează în caseta corespunzătoare cifrei care redă importanța pe care o are pentru tine elementul trecut în prima coloană, pe o scară de la 1 la 5, astfel: 5 – foarte mult; 4 – mult; 3 – puțin; 2 – foarte puțin; 1 – deloc. 8 p
5 4 3 2 1
Titlul
Autorul
Recenzia/Prezentarea
Subiectul
Numărul de pagini
Tema
adolescență aventură
iubire
copilărie
istorie
călătorie
mister
Ilustrațiile din interior
Ilustrațiile de pe coperți
Dicționar
recenzie – s. f. Prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice.
19
b. Imaginează‑ți că ești editor și vrei să‑ți sporești vânzările cu o carte de succes. Prezintă o carte sau inventează tu una care ar putea deveni un bestseller. De scrie cum ar arăta cinci dintre elementele cărora tu le‑ai acordat o mai mare importanță la exercițiul anterior. 20 p
Componenta 1
Componenta 2
Componenta 3
Componenta 4
Componenta 5
Punctajul se acordă astfel:
‒ prezentarea (în enunțuri) a cinci elemente componente ale unei cărți: nuanțat: 5 x 2 p; schematic: 5 x 1 p;
‒ elementele prezentate corespund opțiunilor exprimate la exercițiul anterior: în mare măsură/în mică măsură/deloc (5 x 2 p).
Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
20
TESTUL 3
Cartea (beletristică, tehnică sau științifică) reprezintă un instrument de care avem nevoie toată viața. Citim, în format letric sau electronic, pentru a ne informa, pentru a rezolva probleme diferite la școală/la serviciu, pentru a ne amuza, pentru a evada în alte lumi etc.
Faptul că, de‑a lungul timpului, cărțile nu au încetat să‑i însoțească pe oameni reprezintă în sine un argument în favoarea lecturii.
Există două tehnici importante prin care valorificăm cărțile citate, ajutând memoria să nu piardă informațiile acumulate. Acestea sunt: fișa de lectură și jurnalul de lectură
Inițiere
1 Știind că fișele de lectură se întocmesc în special pentru textele nonliterare, iar jurnalul de lectură este mai adecvat operelor literare, selectează din lista dată, pentru fiecare instrument de lucru, cel puțin cinci informații potrivite. 30 p
Informații potrivite pentru fișa de lectură
Informații potrivite pentru jurnalul de lectură
Informații potrivite pentru ambele instrumente de lucru
a. titlul;
b. autorul;
c. caracterizarea personajelor;
d. prezentarea pe scurt a ideilor/a subiectului;
e. cuvinte‑cheie;
f. datele apariției (editura, anul, locul);
g. datele biografice ale autorului;
h. citate semnificative;
i. comentarii personale asupra unor idei/aspecte;
j. trăirile, emoțiile personale resimțite de‑a lungul lecturii;
k. întrebări personale asupra textului;
21
l. schema personajelor/a elementelor descrise;
m. sensul unor cuvinte necunoscute;
n. numărul paginii la care am găsit informația;
o. asocieri cu experiențe proprii;
p. rezumat;
q. parafrazarea informațiilor;
r. pagina unde poți găsi informația;
s. ideile principale;
t. definiții.
Dezvoltare
2 Imaginează‑ți că ești în vacanță într‑o zonă fără semnal la telefon. Ai parte de o vreme ploioasă. În aceste condiții singura variantă de petrecere a timpului este lectura. Bazându‑te pe informațiile oferite de titlu, de recenzie și menționarea au torului, scrie pentru două dintre cărțile de mai jos ce te‑ar putea interesa, respec tiv ce nu ar prezenta interes pentru tine. 30 p
a. Marele Portret, de Dino Buzzati, Editura Tineretului, 1969, 184 de pagini
„Opera de față aparține genului științifico‑fantastic și înfățișează o nouă ipos‑ tază a năzuinței omului modern. Endriade, savant genial, îndrăznește să înfrunte moartea.”
M‑ar interesa această carte, deoarece ............................................................... ............................................................... ..........................................
Nu aș dori să citesc această carte, pentru că ............................................................... ............................................................... ..........................................
b. Jurnalul meu trăsnit, de Keri Smith, Editura Paralela 45, 192 de pagini
„Incredibil de amuzant, creativ și eliberator! Pentru copii de la 8 ani, pentru tineri și adulți! Un bestseller absolut al celebrei ilustratoare Keri Smith (New York Times, Amazon.com, Washington Post, People, Hallmark) vândut în milioane de exemplare.
22
Completați acest jurnal și veți descoperi modalități nebănuite de a vă desco peri, de a scăpa de lipsa de inspirație, de a comunica cu voi înșivă și cu prietenii voștri.
DISTRUGE! MÂZGĂLEȘTE! TÂRĂȘTE! PICTEAZĂ acest JURNAL!”
M‑ar interesa această carte, deoarece
Nu aș dori să citesc această carte, pentru că
c. Povești pentru băieți care au curajul să fie altfel, de Ben Brooks, Editura Litera, 208 pagini
„100 de istorii impresionante despre bărbați celebri (sau nu) din toate tim‑ purile, care au îndrăznit să încalce regulile pentru a realiza lucruri uimitoare, cu bunăvoință, dăruire și încredere în sine.
Oameni de știință, activiști, sportivi, artiști sau oameni obișnuiți, toți au luptat, în felul lor, pentru o lume mai bună. De la Nelson Mandela la Stephen Hawking, de la Jamie Oliver la Lionel Messi, poveștile emoționante ale băieților din această carte sunt lecții prețioase de viață și o sursă de inspirație pentru toți copiii.
«Am scris această carte pentru că e genul de carte pe care mi‑aș fi dorit s‑o citesc în copilărie. Aș fi vrut să știu cât de mulți băieți s‑au simțit singuri și mar ginalizați, ajungând mai târziu admirați chiar pentru lucrurile din cauza cărora fuseseră considerați mereu niște ciudați.»”
Îmi surâde ideea să citesc cartea , deoarece titlul/elemente din prezentare cum ar fi
mă fac(e) să mă aștept la
Nu mă tentează deloc ideea s‑o citesc, din cauză că
23
Excelență
Multe cărți (literare sau nu) au la începutul lor o prefață ‒ câteva pagini scrise și semnate de persoane cunoscute care oferă informații despre autor, conținut, epoca în care a fost scrisă etc. Citește fragmentele de mai jos extrase dintr‑o prefață și rezolvă cerințele.
„Eu știu că într‑o vreme când lui nu‑i era deloc ușor a desenat un pinguin și l‑a numit Apolodor.
I‑a dat o viață, o poveste, i‑a dat amici mai mari, mai mici și l‑a făcut tenor (la circ, în Târgul Moșilor), dar și un mare călător, erou, fachir, navigator, cowboy la ferma «Taurul Vioi», cosmonaut
Și marțian
(«savantul Fergus Mac‑Piggott a scris faimosul său tratat cu titlul: – Omul de pe Marte» – din care ni se dă o parte). Dar și pescar e‑Apolodor, pilot și uneori schior.
Și s‑amintim cum prin Tibet «se spune că a fost poet». Și‑a scris, cum știm, și un jurnal din care au rămas doar foi, dar noi putem să ne imaginăm tot felu’ cum și‑a imaginat și Gellu Naum.
Dar – cum‑necum –să spun că micu‑Apolodor era și‑un mare cititor.
Având ca prieten un biban atât de singur în borcan Și plictisit cumplit, de moarte, el i‑a făcut cadou o carte.
«Și de‑atunci, acel biban Cere zilnic un roman…»
Iar pentru astea toate – și altele ce nu încap Într‑o prefață – ce să fac? –sunt cel mai mare‑admirator al micului Apolodor.”
(Prefață la Cărțile cu Apolodor, de Simona Popescu)
3 Imaginează‑ți că profesorul de română ți‑a cerut să citești Cărțile cu Apolodor, de Gelu Naum, ca să poți apoi recomanda volumul și colegilor. Nu ai avut timp să citești decât prefața, așa că vei redacta o recomandare doar pe baza informațiilor oferite în aceasta. Scrie, cât mai convingător, un text de minimum 30 de cuvinte pe care urmează să‑l citești în fața clasei. 10 p
Vei urmări:
• valorificarea informațiilor (minimum două);
• prezența unei secvențe argumentative;
• coerența/claritatea și originalitatea textului.
24
4 Scrie care este modul de redactare a prefeței respective și exprimă ți părerea, în 15 20 de cuvinte, despre gradul de originalitate a textului. 5 p
5 Selectează și numește una dintre cărțile studiate la clasă sau citite de tine la lec tura suplimentară pe care Apolodor ar fi putut să i‑o ofere acelui biban plictisit, făcându‑l pe acesta să ceară zilnic un roman.
Motivează‑ți răspunsul în 50‑90 de cuvinte. 15 p
25
Timp de realizare: 30‑40 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
VOCABULAR. STIL
• Reactualizare
• Polisemia. Omonimia
• Selecția lexicală în limba vorbită și în cea scrisă
• Confuzii paronimice. Pleonasmul. Limbajul popular
• Calitățile stilului
TESTUL 1
Textul de mai jos este un fragment din compunerea unui elev de clasa a VII‑a, în care o pre zintă ironic pe vecina sa.
Vecina mea, doamna Gherghescu, este o persoană originală. Venită de la țară, spune „deșt” în loc de deget, iar dacă te aude că te doare capul îți propune ime diat un leac vindicativ. Este foarte comunicativă, ține să‑ți arate că știe franceza, vorbindu‑ți despre predilecția ei spre bleumaren, cum îi place să spună. Personal, nu prea am plăcerea unor conversații cu ea, căci respingerea este mutuală. În caz contrar, cred că ar fi trebuit să‑mi angajez un bodigard (poate privirea lui i‑ar fi înghețat vorbele, căci altfel nu ar fi avut defel milă de urechile mele).
Dicționar
îngheța ‒ vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheață. ♦ Expr. A‑i îngheța cuiva ini ma (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului. 2. Intranz. și tranz. fact. A degera, a amorți sau a face să degere, să amorțeas că de frig. 3. Intranz. Fig. A încremeni, a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție).
Inițiere
1 Indică relația dintre narator și doamna Gherghescu: 5 p
a. rudă;
b. prieten;
c. vecin;
d. șef.
2 Rescrie enunțul Este foarte comunicativă, ține să‑ți arate că știe franceza…, înlocu‑ ind printr‑un sinonim cuvintele subliniate. 10 p
3 Scrie sensul verbului polisemantic a îngheța care se potrivește în textul dat și alcă tuiește un enunț în care acest verb să fie folosit cu sens propriu. 10 p
26
Dezvoltare
4 Scrie două cuvinte din text care nu sunt acceptate în limba standard. 10 p
5 Scrie un enunț în care să folosești omonimul cuvântului milă din textul citat. 10 p
6 Rescrie secvența căci respingerea este mutuală, înlocuind primul cuvânt subliniat cu un antonim și pe al doilea cu un sinonim adecvat. 10 p
7 Selectează din textul citat cuvinte aparținând unor diverse registre ale limbii, com‑ pletând rubricile de mai jos.
p
Excelență
8 Precizează de ce unele cuvinte din text au fost scrise cu litere italice și indică modul în care sublinierea aceasta s ar reflecta în limba vorbită. 5 p
9 Alcătuiește două enunțuri, după modelul de mai jos, care să poată reprezenta tex tul suport pentru un test. Construiește cerințele (una pentru fiecare enunț) și re zolvările.
Model
• Exemplu de enunț:
A încercat să facă oral exercițiul, dar nu a reușit , era prea greu.
20 p
27
Registrul
– limba vorbită Registrul familiar nonstandard – limba vorbită Limba scrisă comunicativă
10
familiar standard
• Exemplu de cerințe:
A. Indică:
a. un cuvânt cu valoare sinonimică;
b. un cuvânt cu valoare antonimică;
c. un cuvânt cu valoare polisemantică;
d. omonim.
B. Rescrie enunțul folosind în locul cuvântului subliniat un sinonim specific limbii vorbite.
• Exemplu de rezolvare:
A. a. greu – dificil;
b. greu – ușor;
c. a face;
d. era (verb)/era (substantiv).
B. A încercat să facă oral exercițiul, dar nu i‑a ieșit , era prea greu.
Enunțul tău nr. 1:
Cerința: Rezolvarea: ............................................................... ............................................................... ................. ............................................................... ............................................................... ..........................................
Enunțul tău nr. 2:
Cerința: Rezolvarea: ............................................................... ............................................................... ................. Timp
28
de
de minute. Punctaj total:
p. Din oficiu: 10 p.
realizare: 15‑30
100
TESTUL 2
Citește fragmentele următoare pentru a rezolva sarcinile date.
A. „Subsemnatul, Vasile G. Piscan, de profesiune fără, domiciliat în Câmpulung, jud. Muscel, strada Frații Golești nr. 112 că acum stau la cumnatu‑meu de când am fost destrus de cutre‑ mur, căzându‑mi tavanul în cap atât mie cât și întregii familii, ‒ declar următoarele cu privire la ceea ce știu eu despre bătaia ce a avut loc între nea Gheorghe Diriviși, cârciumar din loca litate domiciliat în cârciuma sa proprie (odăițili din dos, două dependențe) și domnul Petre Sfetcu de profesie dat afară de la primărie, unde nu știu ce‑a fost dar știu că era domiciliat mai mult prin cârciumi, iar acum cu ora închiderii, nu mai știu pe unde. […]”
B. „Eu subsemnatul, fiind martor la această bătaie că eram chiar acolo și chiar am fost lovit cu colivia în ochi după cum poate spune și canarul care se afla în acea colivie fiind și el rănit cu un sifon în cap, declar următoarele cu privire la această bătaie jurând că nu minț și că nu sunt rudă cu niciuna din părți. Pe la orele opt seara mă aflam în cârciuma domnului Gheorghe Diriviși spre a lua o mică gus tare de țuică fiind în trecere spre casă actualimente eu locuind la cumnatul meu în urma cutre murului de acum un an care ne‑a cîzut tavanul în cap și nu mai aveam unde.”
C. „Alte persoane se mai afla în local și alții ce luau mici gustări de țuică sau de vin nimeni ne‑ fiind însă beat sau pilit nefiind ora de așa ceva și toată lumea își vedea de treaba lor iar nea Gheorghe sta la tejghea ascultând la aparatul de radio căci era tocmai jurnalul sonor. La acest moment a intrat instantaneu în local, dl. Petre Sfetcu care se afla în stare de imberbitate după cum se va putea vedea, clătinându‑se pe picioare și având pălăria pusă cu funda de la spate în față, încât am și râs când l‑am văzut, dar nu de el, ci singur că așa mi‑a venit în acel moment. Știindu‑l toată lumea căci este un om progresiv și caută ceartă cu lumânarea, nimeni nu l‑a băgat în seamă deși s‑a apropiat de mai mulți locuitori ca să stea la masa lor dar aceștia l‑au refuzat foarte frumos unii chiar înjurându‑l că nu vrea să‑i lase în pace. […]”
D. „Drept care dl. Petre Sfetcu s‑a așezat singur la masă și a cerut să i se dea o litră de țuică spre a o bea. Neprimind niciun răspuns a început să bată cu scrumela în masă de nu se mai auzea nici ce zice la radio lucru care inervându‑l pe nea Gheorghe i‑a comunicat că nu mai are țuică și că nu‑i dă căci este beat. […]
Auzind aceasta dl. Sfetcu s‑a ridicat de la masă și s‑a dus la tejghea, începând a vocifera din gură că de ce nu‑l servește cu țuică, acesta fiind sabotaj și că‑l va băga în lagăr dacă nu‑i dă…” (Proces‑verbal, de Tudor Mușatescu)
Inițiere
1 Ce reacție/stare ai avut la citirea acestui text? Selectează cuvântul care o denumește: amuzament/desconsiderare/surpriză. Motivează alegerea într‑un enunț succint. 10 p
29
2 Transcrie câte o secvență din textul citat pentru a ilustra următoarele greșeli de exprimare. 20 p
a. pleonasm;
b. confuzii paronimice;
c. repetiții supărătoare;
d. lipsă de coerență (cuvinte/idei care se contrazic);
e. exprimări neclare, combinații greșite/improprii de cuvinte.
a.
e. Dezvoltare
3 În primul paragraf, vorbitorul intenționează să declare ce știe despre un incident la care a fost martor. Scrie câte un enunț care să răspundă la fiecare dintre cele trei întrebări: Ce a vrut să spună? Ce a spus? Ce ai înțeles? 15 p
4 Formulează idea principală din primul paragraf.
5 Exprimă‑ți părerea, într‑un enunț scurt, cu privire la nivelul de educație al persoa nei care a redactat procesul‑verbal citat.
5 p
10 p
30
b.
c.
d.
6 Acordă puncte de la 1 la 10 (unde 10 reprezintă nivelul maxim de realizare a proprietăților stilului, iar 1 nivelul cel mai mic), pe care le regăsim în textul Proces‑verbal, de Tudor Mușatescu. 10 p
Varietate
Concizie
Corectitudine gramaticală
Excelență
7 Elimină construcțiile pleonastice din textul de mai jos, extras dintr‑o emisiune radio. Rescrie apoi textul sub forma în care‑l poate rosti un reporter care respectă limba română. 20 p
Stimați telespectatori care vă uitați la televizor în acest moment, emisiunea din această seară este dedicată pleonasmului. Ea debutează chiar de la început cu ches tiunea de a ne pune întrebarea ce este pleonasmul? Răspunsul trebuie să vi‑l dați singuri, cu mijloace proprii și personale, dar e posibil să puteți recurge și la ajutorul mijloacelor mass‑media. Ascultând cuvântarea pe care eu o voi vorbi, veți realiza că puteți să vă dați seama, unde este șmecheria.
Acum, că am trecut de vernisajul deschiderii emisiunii, putem avansa nițel înainte.
Punctajul se acordă astfel:
‒ corectarea integrală ‒ 20 p;
‒ corectarea a două treimi din greșeli ‒ 10 p;
‒ corectarea a două greșeli ‒ 5 p.
Timp de realizare: 50 de minute. Punctaj total: 100 p. Din oficiu: 10 p.
31
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
