Ionuț Calotă - CONFUZIUS

CONFUZIUS

1

IONUȚ CALOTĂ

CONFUZIUS Despre trecut, la viitor

Reflecții con-semnate de

Ionuț Calotă

Bucureşti: Editura Biscara, 2022 Format electronic - Flipbook ISBN 978-606-95411-5-9 Prezenta carte apare în format digital, cu difuzare gratuită prin www.editurabiscara.ro

2

2022

CONFUZIUS

CUPRINS

Pove-ştiri de adormit adulţii În căutarea viitorului pierdut - Cum arată Omul viitorului?

Pe aripile cuvântului Poezia, oglinda în care te vezi pe interior În muzică există teoria BIG BAND-ului Educaţia, încotro? - Amprenta digitală Pandemia, exact cum a fost trăită Totul este Politică? - Lumea dezlănţuită În ce lume trăim?

Feminismul şi alte idealuri - Omul şi Oama Sunt un moş anticomunist La sfârşit a rămas doar cuvântul

4 9 25 38 58 63 71 83 103 122 129 139

3

IONUȚ CALOTĂ

Pove-ştiri de adormit adulţii

4

CONFUZIUS

0:0 Am trăit începutul lumii.

0:1 Într-o lume plină de prejudecăţi, îmi pot permite să fiu eu însumi? Aceasta e întrebarea.

0:2 Aş vrea să nu mă mai afecteze durerile lumii, dar uneori le simt mai tare decât pe ale mele.

0:3 Dacă plouă, înseamnă că şi cerul este un ocean.

Dacă e prea multă linişte, încep să mă aud pe mine însumi.

0:4 Unii mă numesc Confuzius, cel cu o mie şi una de capete.

0:5 Până de curând mi se spunea Magaie, cel care spune poveştiri de adormit adulţii, părerologul din corul de vorbe.

0:6 M-am regăsit. Într-o carte.

0:7 În adolescenţă cântam la chitară, citeam poezii şi eram îndrăgostit.

Apoi am fost atras de chestii tehnice şi toate acestea s-au pierdut.

5

IONUȚ CALOTĂ

Acum retrăiesc adolescenţa pentru că iarăşi cânt la chitară, citesc poezii şi sunt îndrăgostit.

0:8 A nins toată viaţa mea. Fulgii erau coloraţi ca un curcubeu.

0:9 Am trăit în două milenii diferite, în două sisteme contrare de societăţi.

0:10 Sunt cel mai imperfect. Sunt imperfectul perfect.

0:11 Nu cred în dumne-zei. Nu ştiu în ce cred.

0:12 Fac glume proaste, de obicei nereuşite. De cele mai multe ori nu corespund aşteptărilor. Nu-mi plac banalităţile. Tac când ar trebui să vorbesc şi vorbesc când ar trebui sa tac. Când mint sunt crezut, când spun adevarul, nu.

Sunt imperfect pentru că am şofat cândva un BMW, pentru că ascult prea mult jazz, pentru că faţa mă trădează, orice sentiment aş avea.

0:13 Şi dacă măcar aş fi singur. Dar suntem 2 bărbaţi într-unul.

Unul trist, melancolic. Altul exuberant, inconştient. Unul tare, altul moale. Unul plin de poezie, altul neserios. Se întâlnesc amândoi, într-o hărţuială continuă.

6

CONFUZIUS

0:14 Cât timp trăia actorul Ion Dichiseanu, cu care deseori mi se spunea că semăn, credeam că nimic rău nu mi se poate întâmpla. Acum simt că mi-am pierdut un reper.

0:15 Dacă până la vârsta asta am memorat diverse chestii, de acum trebuie să fac invers, să le uit, punându-le într-o carte.

0:16 Am ajuns la momentul când timpul nu mai are importanţă.

Orice plus e un bonus.

0:17 Zici că trăim apocalipsa!

Timpul s-a contrat cu năzuinţele noastre, dar noi am ştiut să ne ţinem de mână şi să trecem peste fiecare val.

Sunt recunoscător acestor ani care m-au acceptat.

0:18 Pe 21 iunie e şi Ziua Mondială a Umanistului, o cale de răspândire a conștientizării umanismului ca filosofie de viață și a capacității sale de a schimbă lumea în bine. Termenul implica calități precum înțelegere, bunăvoință, compasiune, milă, dar și caracteristici mai preganante precum tărie, judecată, elocvență și chiar iubire a onoarei. Drept urmare, o persoană umanistă este cineva care se implică activ în viața societăţii. Îmi doresc să fiu un umanist.

0:19 Sunt răsfăţat că exist.

7

IONUȚ CALOTĂ

Îmi reamintesc mereu că timpul este cel mai preţios lucru pe care îl deţin.

0:20 Mă joc în permanenţă de-a cuvintele.

Adevărul e că orice text îşi are originea în altul.

0:21 Nu uitaţi! Dacă uneori ne rătăcim, ne îndrumă o carte către ieşire.

0:22 Am visat că am găsit răspunsul la cea mai importantă întrebare a omenirii. L-am rătăcit prin această carte.

0:23 Gândurile sunt florile omului. Îmi place să înfloresc.

0:24 Un cerc este în jurul nostru şi ne protejează. Se numeşte Iubire.

0:25 Aşadar, închideţi din acest moment toate ferestrele, dărâmaţi wallurile, daţi drumul la viruşi, daţi foc la blockuri!

Temperatura acestei cărţi va depăşi limita maximă.

0:26 Această carte gândeşte deja singură.

8

CONFUZIUS

În căutarea viitorului pierdut Cum arată Omul viitorului?

9

IONUȚ CALOTĂ

1:0 Lumea de fapt nu există dacă noi nu o observăm. În lipsa noastră ea dispare.

1:1 Fiecare decizie a noastră declanşează un nou joc de domino. În fiecare moment în care nu suntem siguri ce decizie să luăm, ne multiplicăm, iar fiecare versiune urmează propria sa viaţă.

1:2 Călătoria pe care încă mi-o doresc foarte mult este cea în timp.

Nu mă simt încorsetat atât de spaţiu, cât de timp.

Timpul nu ţine cu noi.

1:3 În copilărie nu îmi doream să mă fac inginer, medic sau astronaut, ci visam să ajung vrăjitor.

Ca să pot să îndeplinesc orice dorinţă.

Dar mi-am dat curând seama că nu pot fi decât un banal pasager în infinit şi doar imaginaţia poate îndeplini toate vrăjile. Adică poezia.

1:4 Din mariajul trecutului cu prezentul se naşte viitorul.

1:5 Care e, totuşi, scopul omenirii, al omului?

10

CONFUZIUS

1:6 Concluzia multor gânditori este că scopul omului, al omenirii, este acela de a evolua. De aceea nu ne putem împotrivi schimbărilor, progresului permanent.

Asta se observă începând cu primii hominizi de care avem deocamdată cunoştinţă, din urmă cu 200 de mii de ani, descoperiţi în Africa considerată leagănul omenirii, şi până la omul din zilele noastre.

Chiar şi evoluţia viruşilor cu care ne confruntăm atât de intens e o demonstraţie că toată lumea vie urmează acelaşi principiu.

1:7 Evoluţia societăţii e atât de rapidă încât în curând nu va mai exista trecut, nici măcar prezent, doar viitor.

1:8 Viitorul tinde să elimine hazardul, haosul aparent al Universului, să aducă ordinea şi artificialul în tot ceea ce ne înconjoară.

1:9 Vom merge cumva către o epocă post-creaţie, post-informaţie.

Momentan producem tot mai multă informaţie, într-un un exces tot mai inutil.

1:10 Instinctul omului îl trage consecvent către transumanism, solicitând tot mai mult ajutorul tehnologiei pentru a evolua.

De ce nu recunoaşteţi?

11

IONUȚ CALOTĂ

În ultimii 150 de ani am adăugat 10 centimetri la înălțimea noastră medie, iar în ultimii 65 de ani am adăugat 20 de ani la durata medie de viață, iar asta datorită progreselor în domeniul științei.

Cel mai mare progres a fost însă cel în sens umanist.

Oamenii se privesc unul pe altul ca pe semeni, grija pentru om a crescut, indiferent de ce spun conservatorii.

Femeile şi minorităţile au şi ele acum drepturi, ca să nu mai spun despre desfiinţarea sclaviei, iar legile laice au pus ordine în comportamentul uman.

Viitorul se îndreaptă cu paşi hotărâţi către transumanism, ce presupune utilizarea intensivă a descoperirilor științifice și a progresului tehnologic pentru îmbunătățirea aptitudinilor mentale și fizice ale oamenilor.

1:11 Sunt curios cum vor arăta urmașii noștri peste 1.000 de ani sau chiar peste doar 100!

1:12 Adevărul e că oamenii sunt pe Terra de numai 0,004% din existenţa sa de până acum.

1:13 Ne îndreptăm spre o societate în care, culmea, individul va fi tot mai izolat în toată globalizarea asta generală.

Deplasarea va fi restrânsă, serviciile robotizate vor asigura la domiciliu toate cele necesare vieţii, de la hrană la medicamente, iar comunicarea va fi înlocuită de holograme, tehnologie care va copia fidel realitatea, astfel vom trăi senzaţia că suntem cu cine vrem, unde vrem, fără să fie

12

CONFUZIUS

necesar să ne deplasăm în spaţiu pentru că toate acestea vor veni în mediul nostru.

Vom putea călători oriunde în lume şi poate chiar în afara lumii, vom lua parte la orice spectacol, ca şi când am face-o pe viu. Ne putem împrieteni şi întâlni cu oricine de pe această planetă, fără a o face în formă fizică, pentru că imaginea noastră va fi transmisă în 3 dimensiuni, nu ca acum doar voce şi imagine bidimensională.

La un moment dat tehnologia va face să poţi să întâlneşti chiar şi oameni care au murit de mult. Pare un scenariu pentru o povestire SF, dar suntem mai aproape de această ipoteză decât bănuim.

Omul e tot mai dependent de tehnologie. În curând nu ne vom mai putea deconecta de la sistemul informatic.

Inteligenţa artificială va reprezenta noua religie. Ea va promite oamenilor o viaţă mai bună, fericire, sănătate. Noua epocă nu se va mulţumi doar să salveze oamenii de boli şi nevoi, ci să-i şi îmbunătăţească pe cei normali.

1:14 Oamenii vor fi tot mai puţin periculoşi pentru viitorul omenirii.

Următorul război mondial va fi unul al computerelor şi roboţilor, va fi digital.

1:15 Treptat oamenii se vor degrada, lumea inteligentă va fi doar a roboţilor, a creierelor cibernetice. Asta e alternativa dacă omul nu va fi şi el upgradat.

1:16 Virtualul va fi noul real. Viaţa va exista doar pe simulatoare.

Inteligenţa artificială va domina lumea viitoare.

13

IONUȚ CALOTĂ

Alternativa e că oamenii, în schimb, se vor resălbătici, se vor retrage să trăiască în natură, ca animalele, incapabili să mai facă faţă lumii suprainteligente.

Deşi, aparent, revoluţia tehnologică la care asistăm pare să fie în favoarea omului, totuşi toate aceste superinteligenţe artificiale, aceste robotizări masive ale proceselor de producţie sau comunicaţiile care circulă în cantităţi şi la viteze tot mai impresionante, mai degrabă, pe termen lung, elimină omul din existenţa lumii decât să-i consolideze dominaţia.

Chiar şi vehiculele se conduc singure deja, iar arta devine o simplă instalaţie, pentru a fi mai uşor creată de computere şi roboţi.

Cred că este necesară o reîntoarcere a atenţiei către om, pentru că altfel el va fi tot mai slab, mai inutil.

Sperăm că omul viitorului va evolua şi el însuşi, pentru că deocamdată este într-un proces de stagnare, dacă nu chiar de degradare.

Genetica şi tehnologia ar putea schimba fiinţa umană, pentru a rămâne în continuare cea care controlează societatea în care trăim.

Creierul ar putea fi stimulat să-şi crească capacităţile, organele ar putea fi mai bine monitorizate şi eficientizate.

Desigur şi morala va trebui să se redefinească, altfel e posibil ca treptat oamenii, cum spuneam, să se re-sălbăticească sau chiar să dispară.

1:17 Ştiinţa a ajuns la concluzia că de fapt nu avem liber-arbitru.

Deciziile noastre sunt doar efectele tuturor experienţelor acumulate şi a genelor moştenite.

14

CONFUZIUS

1:18 Următorul pas spre viitor este trecerea către realitatea augmentată. Este felul în care realitatea şi virtualul vor coexista. Dispozitive noi ne vor ajuta, în timp real, să înţelegem mult mai multe despre realitatea înconjurătoare, să primim mult mai multe date despre lucrurile sau oamenii cu care ne întâlnim faţă în faţă, pentru a lua decizii mai bune, dar şi să ne monitorizăm mai eficient propriul corp.

Ne vom petrece viaţa într-o combinaţie de concret cu digital, vom beneficia de o memorie supraextinsă, vom fi tot mai mult un hibrid om-computer şi vom comunica între noi uneori chiar fără a fi conştienţi de asta, doar prin intermediul computerelor la care vom f conectaţi.

Dependenţa de virtual va fi definitivă.

Deja vedeţi că este în permanenţă analizat comportamentul nostru. Primim reclame sau ştiri despre exact ce ne interesează la un moment dat. Realitatea va fi ca un fel de joc de care nu ne vom putea desprinde. Probabil că în viitor ne vom intersecta doar cu persoane pe care ni le vor recomanda softurile.

Trăim conectaţi într-o reţea globală.

Credem că trăim într-o societate liberală, totuşi suntem permanent supravegheaţi. Suntem deja controlaţi, cu voia noastră, în orice facem, de Facebook, Google, GPS, smartphone, camere de luat vederi, carduri, cipuri etc.

1:19 Suntem generaţia facebook! Probabil că aşa vom fi ţinuţi minte de istorie, ca "generaţia facebook".

Internetul, apoi facebookul, şi mai apoi smartphone-ul, ne-au schimbat în mod esenţial viaţa.

15

IONUȚ CALOTĂ

Socializarea are altă faţă, comunicarea are alt ritm, temerile sunt altele, doar prejudecăţile par mereu aceleaşi.

Facebook e un jurnal intim pe care îl arătăm tuturor.

Facebook e o dovadă că avem nevoie de prieteni şi de comunicare.

Facebook este un drog care ne întregeşte nevoia de socializare, de a împărtăşi veşti cu prietenii, de a avea cui spune: Bună dimineaţa sau Noapte bună. Se spune că în viitor creierul nostru va fi conectat permanent la reţeaua socială.

1:20 În timp ce noi cu greu reuşim să facem câţiva km de autostrăzi pe an, în occidentul Europei se fac deja autostrăzi inteligente, iluminate integral, dar economice, adică funcționând la o intensitate în funcţie de trafic şi pregătite pentru viitorul circulaţiei, adică pentru autovehiculele autonome.

1:21 În viitor se pare că nu vom mai sacrifica animale pentru a consuma carne pentru că aceasta se va produce sintetic, în laboratoare. Mâncarea viitorului probabil va arăta bine, ca o operă de artă, va mirosi bine, va avea gustul dorit şi va conţine exact nutrienţii şi toate medicaţiile necesare, transmise de un cip care ne controlează sănătatea.

1:22 Fizica spune că un pahar cu apă fierbinte îngheață mai repede în frigider decît unul cu apă rece. Un exemplu că nu e bine să ai niciodată prejudecăţi.

16

CONFUZIUS

1:23 Previziune, posibilitatea 1: Societatea se va îndrepta către evidenţierea individului. Nu vor mai conta rasa, religia, rangul social sau sexul. Vor fi încurajate şi puse în valoare caracteristicile fiecăruia. Va fi mai important individul şi va fi protejat fiecare în mod egal.

1:24 Previziune, posibilitatea 2: Planeta Pământ va fi tot mai ostilă vieţii. Ea va fi locuită doar de roboţi. Omul va trăi pe imenşi sateliţi oraşe, ce vor gravita şi ei în jurul soarelui, iar totul va fi reciclabil. Vor fi eradicate boli precum bătrâneţea, urâţenia sau răutatea.

1:25 Previziune, posibilitatea 3: Aşa cum în lumea virtuală nu mai există graniţe, iar oamenii acceptă asta fără probleme, probabil că în viitor şi în realitate vor dispărea graniţele, de orice fel.

1:26 Ştiaţi că există deja organisme cibernetice, hibrizi om-robot?

Primul astfel de cyborg a fost confirmat oficial de guvernul britanic în 2017. Acest om se născuse fără capacitatea de a distinge culorile, vedea totul doar în nuanţe de gri, dar şi-a dorit foarte mult să vadă şi el lumea în culori. Împreună cu un inventator, a creat un senzor care captează lungimile de undă ale culorilor şi le transformă în vibraţii sonore şi pe care şi l-a implantat, iar acum creierul său "aude" culori şi nu doar pe cele vizibile nouă dar şi pe cele din spectrul ultraviolet sau infraroşu.

17

IONUȚ CALOTĂ

Chirurgia plastică, silicoanele, implanturile, botoxul etc, nu sunt acestea semne că ne pregătim pentru a fi cyber-oameni?

1:27 Ziua Pământului! În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde, pentru protejarea mediului înconjurător.

1:28 A fost inventată prima frunză artificială care absoarbe dioxidul de carbon pentru a produce oxigen, exact ca o plantă naturală. Pentru că plantele nu cresc în condiţii de gravitaţie zero ar fi o soluţie pentru zborurile spaţiale lungi, dar şi pentru alte aplicaţii.

1:29 Oamenii de ştiinţă, în baza unor dovezi concrete, spun că noi, fiinţele umane, existăm pe Pământ ca Homo sapiens de peste 200.000 de ani. Pământul are peste 4,5 miliarde de ani şi totuşi e doar un tinerel în comparaţie cu alte planete din Univers. Aşa că noi, ca specie, n-avem nici 1% din vârsta Pământului. Iar progresul nostru e chiar o noutate. Mai totul s-a întâmplat în ultimii 10.000 de ani!

Să nu fim noi generaţia care închide acest ciclu! Avem nevoie deocamdată de acest Pământ pentru a supravieţui. O planetă cu condiţii relativ asemănătoare a fost descoperită la o distanţă practic imposibilă, de peste 300 de ani-lumină!

18

CONFUZIUS

1:30 Am fost fascinat de un film, Predestination, realizat în 2014, cu o viziune interesantă asupra călătoriei în timp.

Povestea, pe scurt, demonstrează cum este posibil ca o singură fiinţă să-şi fie de fapt şi mamă şi tată, prin aceste călătorii temporale.

1:31 În adolescenţă citeam fascinat povestiri ştiinţifico-fantastice (SF).

Astăzi trăiesc pe viu unele dintre ele, de exemplu videotelefonul, maşini ce merg singure sau roboţi care ne vorbesc.

1:32 Corporaţiile sunt şi ele în fond nişte state. Au nume, simboluri, propria populaţie şi un teritoriu unde se desfăşoară. Duc chiar şi războaie unele cu altele. Probabil, ele vor fi viitoarele state oficiale ale lumii.

1:33 Mulţi au o aversiune pe care eu nu o înţeleg faţă de idei noi precum globalism sau progresism. În general, se opun oricărei schimbări, susţinând că era mai bine înainte, poate chiar cu 2 mii de ani în urmă. Mă întreb ce "ism" a fost mai bun în toată această perioadă din urmă, sclavagism, imperialism, colonialism, fascism, comunism, rasism, terorism etc?

Din punctul meu de vedere, globalism (sau oricum altcumva vrem să-i spunem) înseamnă că pot trăi fără probleme împreună creștini, evrei, atei, budişti, păgâni, musulmani etc, că nu ne poate despărţi nicio ideologie atât de mult încât să ne urâm din acest motiv.

19

IONUȚ CALOTĂ

1:34 Bani mulţi ar trebui să aibă cei care au iniţiativa să-i investească în cercetare, cum face, de exemplu, Elon Musk.

Trebuie să înţelegem că dacă noi ca ţară nu vom investi în cercetare, nu putem progresa şi vom rămâne doar slugile celor care o fac.

1:35 Ca în epoca de piatră, siliciul e cel mai important material al zilelor noastre.

1:36 Inteligenţa artificială se dezvoltă într-un ritm exploziv, astfel că este foarte posibil să se ajungă la o suprainteligenţă care va domina şi controla lumea noastră. Oamenii progresează întrun ritm mult prea lent, ba chiar au ajuns să se împotrivească progresului, astfel că vor fi depăşiţi cât de curând.

1:37 La toate întrebările noastre rămase neelucidate va răspunde până la urmă inteligenţa viitorului, cea artificială.

1:38 Se estimează că în următorii 1.000 de ani numărul limbilor vorbite pe planetă se va micșora în mod semnificativ, iar pielea închisă la culoare s-ar putea dovedi un avantaj evolutiv odată cu încălzirea globală şi creșterea intensității radiațiilor ultraviolete.

1:39 Dezvoltarea inteligenţei artificiale este asemănată importanţă cu domesticirea animalelor sălbatice.

20

ca

CONFUZIUS

Roboţii sunt noile noastre animale domesticite, sunt noii noştri sclavi.

1:40 S-a inventat robotul care conduce autoturisme! Se inventase deja robotul care joacă şah, care face sex, care plimbă câinele etc. Pentru că s-a inventat şi robotul care scrie poezii, atunci cred ca omul a devenit deja cu totul inutil.

1:41 Poezia va fi un robot viu?

Cu cât citesc mai mult, cu atât cred în mai puţine lucruri.

Cred, totuşi, în ştiinţa poeziei şi în poezia ştiinţei.

Pentru că poezia e tot o ştiinţă. Trebuie să cercetezi în permanenţă, să inovezi, să descoperi noi idei şi forme. Nu te poţi cantona la nesfârşit în nişte canoane.

1:42 Inteligenţa artificială va fi implicată şi ea tot mai mult, chiar şi în creaţia artistică.

Aplicația Shortly Read, de exemplu, e deja menită să inspire scriitorii aflați în pană de inspirație și poate să-i îndrume să-și ducă poveștile într-o direcție pe care aceștia n-ar fi anticipato, să reducă numărul de adverbe sau de adjective, să îi asigure că personajele vorbesc diferit unele faţă de altele, să genereze o rescriere alternativă, cu mai puține clișee! Astfel de aplicaţii apar tot mai multe şi mai des.

1:43 Cum să concurezi un computer care a citit toate cărţile?

21

IONUȚ CALOTĂ

1:44 În anul 2011, David H. Cope a scos o carte cu 2000 de poezii în stil haiku, Comes The Fiery Night, unele scrise de oameni, maeştri cunoscuţi ai genului, altele de computer. Nimeni nu a ghicit care erau scrise de om şi care de computer. Câştigurile realizate din această carte au fost donate către Greenpeace pentru acţiuni de salvare a mediului.

1:45 Chiar şi eu m-am gândit, la un moment dat, să scriu o poezie care să le placă roboţilor, să încep să înţeleg spiritualitatea maşinilor.

1:46 Deşi s-a inventat de mult timp handsfreeul, tot mai mă şochează când văd atâtea persoane care gesticulează şi vorbesc singure pe stradă.

1:47 Agenda zilei ne transformă pe toţi în nişte extremişti fanatici.

Vedem totul doar în alb şi negru, deşi, ca în filmul acela celebru, viaţa este din nenumărate nuanţe de gri. În numele unor idei, poate chiar bune în esenţa lor, credem că trebuie să instaurăm cenzura, că e musai să dărâmăm tot ce nu este conform cu viziunea noastră. Au fost multe momente când arta a fost considerată erezie sau a fost supusă ideologiilor, dar în acel moment ea a încetat să mai fie artă.

Să lăsăm artiştii să se exprime liber, căci şi noi pretindem să avem toată libertatea, dar sper şi discernământul, de a alege principiile sănătoase pe care să le urmăm în viaţă.

Observ o masă mare de ultraconservatorişti care văd o apocalipsă din orice urmă de progres, de idei noi, de tendinţe 22

CONFUZIUS

de a îmbunătăţi morala moştenită din epoca sclavagismului legal.

Observ, cu stupefacţie, o tendinţă, chiar a unor intelectuali, de a se opune oricărui gen de progres, considerându-l malefic. Ştiinţa e privită, iarăşi, ca un păcat, la fel, educaţia.

Impresia e că nici măcar ideile iluministe şi renascentiste nu au reuşit să ajungă până la noi. Suntem tot la stadiul unui fundamentalism exacerbat.

Ce ne făceam dacă în istoria omenirii existau doar tradiţionalişti şi conservatori, dacă omenirea nu ar fi avut şi progresişti, care experimentează, care creează, care au viziune pentru viitor? Probabil trăiam tot în peşteri.

1:48 Fiecare decizie ne multiplică viitorul. Reamintesc.

1:49 Şi noi suntem, până la urmă, nişte roboţi. Avem un cod care ne modelează, un soft numit ADN. 1:50 În viitor, o rezolvare a crizei de parcări, a aglomeraţiei pe străzi şi a poluării din oraşe ar putea fi după modelul actual al trotinetelor electrice, adică folosirea în comun a unor minimaşini electrice, precum am văzut de exemplu că se întâmpla deja în Paris. Eventual, ceva şi mai în viitor, semi-autonome, astfel încât să o chemi la adresa ta, poate chiar să o programezi să vină la o anumită oră. Cât nu e folosită, aceasta se deplasează singură la cea mai apropiată staţie de încărcare şi de testare.

23

IONUȚ CALOTĂ

1:51 Dacă am fi un pic mai atenţi la lumea întreagă, am observa că ea evoluează într-un ritm trepidant, iar noi ne izolăm şi riscăm să ne autoeliminăm.

Tot timpul omul a avut curiozitatea căutării, a descoperirii.

Doar în perioada de glorie a religiilor a avut succes ideea de a crede fără a cerceta. Ştiinţa e cea care a globalizat lumea, pentru că ea a reuşit ceva unic, în premieră, să fie aceeaşi pe tot globul. De exemplu, şi islamiştii fanatici folosesc ochelari construiţi pe aceleaşi principii tehnice de funcţionare ca, să zicem, mormonii din SUA. Chiar şi coronavirusul ăsta ne-a dovedit că poate fi învins doar prin efortul global al omului.

1:52 Uneori, e bine să ne oprim şi să ne îndreptăm în direcţia opusă. Există totdeauna o importanţă a neprevăzutului fecund.

24

CONFUZIUS

Pe aripile cuvântului

25

IONUȚ CALOTĂ

2:0 Privesc pădurea fără să mă pot potoli în uimire.

Copacii sunt penele cu care pământul scrie poezii pe cer. Noi îi tăiem şi-i transformăm în hârtie albă pe care scriem propriile poeme sau gânduri.

2:1 Periodic, îmi fac prieteni noi. Cărţi.

2:2 Eram în liceu (ce frumos şi boem!), într-o vacanţă mi-am petrecut neliniştile la conacul de la Vălenii de Munte al poetului Miron Radu Paraschivescu, la invitaţia fiului acestuia, coleg de bancă cu mine şi prieten bun. Un conac straniu, în mijlocul unei livezi impresionante, pe malul unui lac din poveşti. Imaginaţi-vă că, totuşi, culmea evenimentelor petrecute acolo a fost citirea romanului "Valurile" de Virginia Wolf, o carte care-mi va marca adolescenţa şi poate nu numai.

2:3 În adolescenţă am citit cu pasiune Shogunul şi cărţile lui Karl May pentru că descopeream lumi noi, cu obiceiuri şi mentalităţi necunoscute.

2:4 La apariţia scrisului, fiind puţini cei care îl deprindeau, lectura era o ceremonie colectivă, era obligatoriu făcută cu voce tare, uneori acompaniată de muzică, având valenţele unui ritual sacru de dezvăluire a unui mister. Trebuie să ne redescoperim acest simţ de a asculta cu atenţie recitalul poetic, de asemenea să ne îmbunătăţim atitudinea pe care trebuie să o avem când citim un text în public cu voce tare.

26

CONFUZIUS

2:5 Când e vorba de Eminescu, oare de ce am senzaţia că îl vedem ca pe un reprezentant al tradiţionalismului, pe când el a fost mai degrabă un vizionar, un militant pentru reforme, un progresist, un reformator al societăţii româneşti, unul care privea chiar şi religiile cu un ochi critic (ca şi contemporanul său Nietzsche), un admirator al culturilor vest-europene, îndeosebi germanice, dar şi antice sau hinduse, un universalist? De asemenea, am impresia că opera sa este cunoscută şi apreciată doar la nivel formal, de suprafaţă, nu în profunzimea sa.

2:6 Părerea mea este că Ana Blandiana merită cu adevărat Nobelul în acest moment şi chiar ar avea şanse reale, cunoscând întreaga sa activitate nu numai literară, dar mai ales de militant activ. Ar trebui deja începută campania de promovare pentru anul viitor.

2:7 Oana Bogdan a scris cândva despre o viziune asupra viitorului care unora li s-a părut cel puţin năstruşnică, cum că acesta nu va mai fi al vânzărilor de produse de consum, ci al închirierilor şi al serviciilor. Cred că măcar întreprinzătorii ar trebui să privească această temă ca pe o oportunitate, nu ca pe o fantasmă.

Să luăm de exemplu cărţile.

Eu stau într-o casă care e plină de cărţi, dintre care sunt convins că peste 90% nu le voi mai deschide niciodată, de aceea am ajuns să fiu tot mai restrictiv cu achiziţia lor. Aşa că nu e mai bine să revină moda bibliotecilor? Nu ar fi mai comod, dar şi mai ieftin, să împrumuţi cărţile doar cât timp le 27

IONUȚ CALOTĂ

citeşti? Chiar şi cărţile proaspăt apărute să le găseşti direct în aceste rafturi. Desigur, închirierea să se facă contra unei sume, dar una modică faţă de preţul cumpărării cărţii. Ar câştiga şi editurile, dar şi autorii, pentru că pentru aceeaşi carte câştigul ar fi teoretic limitat doar de rezistenţa fizică a acesteia. Ar fi şi în beneficiul naturii, pentru că se va folosi mai puţină hârtie. Şi sunt convins că va creşte astfel semnificativ şi numărul cititorilor.

2:8 Am aruncat un ochi, de curiozitate, pe un grup unde membrii solicită recomandări de cărţi. Toate cererile sunt pentru cărţi uşoare, cu subiecte simple, poveşti facile.

Cam asta vor cititorii.

De aceea eu scriu doar pentru mine.

2:9 Revistele literare, încotro? În spaţiul literar au fost declanşate de curând inevitabilele discuţii despre situaţia actuală a revistelor literare româneşti.

Din păcate, articolele sunt marcate de acuzaţii aruncate dintr-o parte sau alta, de atacuri la persoane şi mai puţin de soluţii, de idei.

Când eram adolescent, în ultima perioadă a comunismului, revistele literare erau esenţiale, atât pentru scriitori, cât şi pentru cititori, erau vii, atractive, incitante. Personal, le devoram plin de interes şi le ţineam într-o arhivă de preţ, la care mă întorceam deseori.

Privind spre revistele literare actuale, cel puţin spre cele oficiale, susţinute de USR, senzaţia este că ele au rămas captive în timp, nu numai ca format, dar şi în esenţa lor.

28

CONFUZIUS

Despre conţinut nu sunt cel mai în măsură să mă exprim, totuşi pare evident că redacţiile au îmbătrânit în acelaşi stil editorial, cu aceleaşi subiecte învechite, fără o dinamică a conţinutului şi, cel mai grav, promovează cu predilecţie autori de casă.

Apariţia reţelelor de socializare a produs o revoluţie care a dus către o democratizare a scrisului. Acum, oricine îşi poate promova textele literare, cu o rapiditate şi o eficienţă inimaginabile cu ceva timp în urmă.

Revistele literare, din păcate, nu s-au adaptat acestor timpuri şi noilor tehnologii, de aceea au pierdut cititorii în ritm alert, iar însemnătatea lor a scăzut considerabil.

Totuşi, eu cred că aceste reviste nu trebuie să dispară, ele trebuie, dimpotrivă, să fie motorul care să lumineze în hăţişul provocat de inflaţia de creaţii literare, promovând performanţa.

Prin Monitorul de Poezie, revista pe care am lansat-o în 2019, am încercat, cu resursele mele foarte limitate, să schimb oarecum un pic din stilul de a realiza o revistă literară. Însă, mă aştept ca mai ales aceia care beneficiază de fonduri publice să se implice şi să îmbunătăţească atractivitatea acestor forme de promovare a literaturii.

2:10 Poezia prozei Nu agreez literatura tip reportaj, cea care reproduce fidel realitatea. Ştiu, sunt o anomalie.

De destul de mult timp a apărut jurnalismul, au proliferat ediţiile de ştiri, ce rost are ca şi literatura să facă exact acelaşi lucru? Ba, chiar uneori cotidianul redă fapte mai interesante

29

IONUȚ CALOTĂ

decât lectura unui roman, iar senzaţia de veridicitate e mult mai evidentă în articolele de presă.

Când citesc o astfel de proză, am sentimentul acela că mă întâlnesc cu un cunoscut şi el îmi spune aceeaşi poveste de viaţă plictisitoare şi banală, la nesfârşit.

Se întâmplă deseori să citesc câteva pagini din romanele unor autori contemporani supraapreciaţi şi să renunţ la lectură tocmai pentru acest stil neorealist.

Unde sunt poveştile acelea geniale, captivante, metaforice, gen Don Quijote, Alice în Ţara minunilor, Micul Prinţ, Guliver?

Nu simt nevoia de autenticitate în artă, de copii mai mult sau mai puţin reuşite ale vieţii.

Artele plastice, de exemplu, au renunţat de mult să reproducă fidel realitatea.

Nu personajul din literatură trebuie să-l copieze pe cel din viaţa reală, ci invers. În artă ar trebui să descopăr că urşii pot avea aripi şi delfinii picioare.

Proza de acest tip s-a repezit hoţeşte şi la gâtul poeziei, s-a înfipt în ea să-i sugă toată seva, să o lase goală de conţinut.

De ce nu s-ar întâmpla şi invers, adică poezia să invadeze proza?

2:11 Pentru mai binele literaturii Revista România literară a realizat de curând o anchetă în care diverşi scriitori au fost întrebaţi ce anume ar schimba, astfel încât viața literară, condiția scriitorului român, literatura română în general să arate mai bine.

Ei, bine, răspunsul meu ar fi fost, probabil, că un mare avantaj pentru scriitori ar fi ca aceştia să simtă că li se face dreptate, că există egalitate de şanse, de exemplu, pentru început, 30

CONFUZIUS

pentru a intra în Uniunea Scriitorilor din România, apoi, că publicarea în reviste nu se face doar pentru cei dintr-un cerc închis, că fondurile disponibile sunt distribuite echitabil, corect şi cu bună credinţă, că promovarea se face pe criterii doar calitative şi estetice, că nu este încurajată practica de scrieri de cronici favorabile contra avantaje materiale etc.

Pe de altă parte, pentru promovarea lecturii, aşa cum am mai zis undeva, dacă aş avea putere de decizie, aş introduce, de exemplu, bonuri şi vouchere pentru cumpărarea de cărţi ale autorilor români contemporani şi aş legifera emisiuni obligatorii cu scriitori la televiziuni.

2:12 Adaug aici şi o altă idee, pentru că tot e atâta festivism cu "Ziua Culturii" şi nicio faptă concretă.

Am să caut o formă prin care să propun primăriei să realizeze un concept pe care l-am numit Staţia Poeziei, adică un loc public unde să existe cărţi de poezie expuse gratuit, eventual un mic părculeţ unde se pot lectura acestea sau chiar organiza recitaluri poetice în aer liber.

2:13 De obicei, nu ezit să întrerup lectura unei cărţi care nu mă satisface. Unele cărţi mă atrag prin stil, altele prin fantezie ori prin poveste. De curând am terminat de citit "Zuleiha deschide ochii" de Guzel Iahina. În bună parte e de un realism tragic, care te ţine sub tensiune, o tragedie din perioada de prigoană comunistă sovietică, dar la un moment dat romanul se schimbă brusc într-o ficţiune în care vedem nebunia care l-a cuprins pe un medic, dar văzută din perspectiva acestuia, lăsându-ne să înţelegem că fiecare boală are logica sa, inclusiv nebunia.

31

IONUȚ CALOTĂ

2:14 În general, eu nu citesc autori şi cărţi care sunt la modă, pentru că rareori moda mi se potriveşte.

Prefer literatura sud-americană în locul celei nord-americane, adică invers decât e moda acum în literatura română contemporană.

2:15 Şi când citeşti o carte eşti tot într-o lume virtuală.

2:16 Românii ţipă cât sunt de patrioţi. Între timp ei, de exemplu, nu ar cumpăra o carte a vreunui scriitor român contemporan. Cât de mult pot să creadă oamenii în nişte pure convenţii, precum naţiunea! Mai degrabă ar trebui să creadă în sprijinul reciproc din comunitatea din care fac parte. Nu mă refer doar la comunităţi geografice, pot fi şi profesionale sau legate de o pasiune, de exemplu comunitatea poeţilor din întreaga lume.

2:17 Pe 8 februarie 1916, conform legendei, aflat la Zürich, în cafeneaua „Cabaret Voltaire”, scriitorul Tristan Tzara creează un nou curent de avangardă: dadaismul. Dadaismul era un simptom caracteristic dezordonatei lumi moderne, inspirat de haosul şi colapsul european din timpul războiului.

2:18 Ce este o carte bună?

Uite un exemplu: iau o carte, o citesc, o termin, apoi o citesc din nou şi mi se pare că citesc o altă carte.

32

CONFUZIUS

2:19 Când eram eu copil, să ai o carte era ca şi cum ai fi descoperit o comoară. Aşa am simţit când în podul bunicilor am găsit un morman de cărţi vechi şi prăfuite. Toată vacanţa aceea mi-am petrecut-o în acel pod, citind aproape fără să respir, în lumina aia caldă şi misterioasă venită prin chepeng.

2:20 O carte bună era o marfă de contrabandă în perioada comunismului. Stăteau românii la coadă la cărţi ca la carne şi deseori trebuiau să mituiască librarul pentru a primi o carte bună, dosită prin sertarele secrete ale librăriei. Când intra o carte în casă era sărbătoare. Aveam sentimentul că se luminează casa.

De aceea mi se pare ciudat când văd acum librăriile atât de pustii şi triste.

2:21 Literatura de Facebook: Prevad că se va naşte un nou soi de literatură, cea scrisă în comun. Literatura de socializare. Cu fraze care se plimbă în circuite de reţea şi se întorc îmbunătăţite de emoţii. Nu se mai ştie cine a scris textele, o mână invizibilă asamblează un puzzle continuu.

2:22 În celula mea de carantină mă delectez deseori cu muzică simfonică şi cu lecturi. De curând am intrat în profunzimea romanului lui Jose Saramago, Intermitenţele morţii, un autor considerat un eretic în urma multora dintre scrierile sale.

Povestea este incitantă, se întâmplă într-o ţară unde a dispărut subit moartea, unde nimeni nu mai moare, oricât de 33

IONUȚ CALOTĂ

bătrân sau de bolnav ar fi, dar cât de mult e bulversată societatea de această viaţă veşnică, ce crize profunde creează această întâmplare neobişnuită, nici nu ne dăm seama! Ideea e interesantă, generoasă, şi totuşi stilul autorului nu mă prinde, cred că nu e pe gustul meu, mi se pare poate prea direct, prea concret şi, culmea, simplist, fără pic de senzaţie de fantezie, deşi subiectul este atât de original, astfel că sunt destul de confuz în legătură cu acest autor.

2:23 Într-o lectură recentă a cărţii lui David Eagleman - "Sum patruzeci de poveşti de dincolo" – am descoperit zeci de reinterpretări ale lumii de dincolo, perspective interesante, unele chiar şocante, ale existenţei noastre, şi alte versiuni plauzibile, până la un punct, desigur. În povestirea Cimitirul zeilor, o întreagă pleiadă de zei zace în lumea de dincolo ca o recuzită uzată printre oamenii deveniţi şi ei nemuritori.

Oamenii i-au născut, s-au folosit de ei şi apoi i-au abandonat, ca pe o jucărie stricată.

2:24 „Citeşte româneşte!” mi se pare un slogan imprecis pentru că înseamnă mai degrabă să citeşti în limba română, nu neapărat autori români, preferabil contemporani. Şi oricum ar fi, tot degeaba, dacă nu sunt şi promovaţi intens aceşti autori pentru a fi mai bine cunoscuţi. Cititorul român cunoaşte un număr prea restrâns de scriitori contemporani.

2:25 Am îndrăznit să mă apuc de citit Tratat de descompunere al lui Emil Cioran. Sunt surprins şi cucerit de stilul său, unul care este atât de poetic, deşi dur, crud, încrâncenat, chinuit de 34

CONFUZIUS

obsesii. Fiecare frază e atât de densă cât o carte. Se arată ferm împotriva mitologizării şi fanatizării. Simţi geniul său cum te seacă, cum te loveşte. Nu cred că aş fi putut să citesc Cioran la o altă vârstă. Îţi trebuie o anumită experienţă de viaţă ca să suporţi adevărurile pe care le eliberează acesta, dar şi o deschidere a minţii. Contactul cu scrierile lui Cioran este dur, pentru că acesta nu se sfieşte să ducă sinceritatea la maxim.

2:26 "Plânsul lui Nietzsche", un roman de Irvin D. Yalom, genul de carte pe care nu o poţi lăsa din mână până nu ajungi la final.

Este un amestec de realitate şi ficţiune, în care celebrul filozof se prezintă într-un mod accesibil, uman, cu bolile, slăbiciunile şi angoasele sale, nu numai ca preot al ateilor, dar şi dezvoltând un subiect psihologic care probabil ne afectează pe toti, cel al veşnicei întrebări dacă viaţa pe care o trăim este cea pe care o dorim sau putem evada din limitele ei. Episodic apare şi Freud.

2:27 Românii sunt latini. Au nevoie de o literatură caldă, din zona latinităţii, din Franţa până în America de Sud. 2:28 Care formă a cuvântului arată mai bine: pâine sau pîine?

2:29 Au fost multe perioade când cărţile erau prohibite, interzise, considerate erezii.

35

IONUȚ CALOTĂ

2:30 Pe când o pandemie de cărţi?

2:31 Fiecare carte e o lumânare pe care o aprinzi în întunericul minţii.

2:32 Faptul că nu am urmat de tânăr o carieră literară e din cauza mentalităţilor din perioada comunistă. Intenţia mea de a mă înscrie la Facultatea de litere a fost contracarată din toate direcţiile, familie, cunoscuţi, vecini, rude, colegi, toţi susţinând că nu voi avea niciun viitor şi că este absolut obligatoriu să aleg o carieră tehnică. Astfel, am intrat de pe primul loc la Politehnică, pentru că eram într-adevăr bun la matematică, dar nu am rezistat decât un an şi am abandonat facultatea.

2:33 Vă contrazic.

Se citeşte mai mult decât s-a citit vreodată.

Pe facebook. Noul book.

Facebook e o carte cu milioane de muncitori lucrând permanent la ea.

Chiar şi toate aceste scrieri ale mele au fost mai întâi testate pe această reţea.

2:34 Mie nu-mi place ce scriu.

Dovadă că nu-mi dau niciodată like.

2:35 M-am întrebat cât încape într-o carte.

36

CONFUZIUS

2:36 Din când în când trebuie să luăm o pauză de la realitate. Eu atunci încep să scriu.

2:37 Eul meu e o simplă poveste pe care o construiesc şi o deconstruiesc în fiecare zi, în fiecare secundă.

37

IONUȚ CALOTĂ

Poezia, oglinda în care te vezi pe interior

38

CONFUZIUS

3:0 Definiţii ale poeziei Poezia a apărut ca o formă superioară de limbaj, ca un nou tip de comunicare care exprimă ceea ce limbajul obişnuit nu reuşeşte.

Poezia e o întrebare care include şi răspunsurile.

Poezia e o imagine care nu poate fi văzută cu ochii.

Poezia explică ceea ce omul nu a definit incă.

Poezia e cea care eliberează emoţiile.

Poezia este un infinit univers paralel, cel al ficţiunilor.

Poeziile acţionează ca o nouă religie, creând reguli noi de îndreptare morală.

Poezia lucrează cu cel mai bun material, cel mai plin de înţelesuri, cuvântul.

Poezia, această otravă zilnică în doze mici care topeşte răul din oameni.

Poezia e un organ care excită mintea.

Poezia e antonimul automatismelor.

3:1 Poezia contemporană este una mimetică pe două planuri, cea a clasicismului renăscut şi cea a neorealismului.

Poezia postmodernă este ermetică, menită să implice cititorul într-un dialog, făcându-l coautor al mesajului textului.

3:2 Cititorul receptează în mod diferit mesajul unei poezii, în funcţie de cultura şi experienţa acestuia, de stare sau de caracterul său intim.

3:3 Dacă secolul următor nu va fi unul poetic, nu va mai fi deloc.

39

IONUȚ CALOTĂ

3:4 Viitorul va fi o combinaţie între poezie şi tehnologie.

3:5 Sunt un pasionat de ştiinţă. Ştiinţa poeziei.

3:6 Pasiunea mea pentru lectură a avut, ca la fiecare, diverse etape.

A început, desigur, cu poveştile nemuritoare, în copilărie, apoi cu aventurile lui Karl May, au urmat romanele poliţiste, apoi povestirile ştiinţifico-fantastice, ca abia în finalul adolescenţei să descoper fascinat marile romane şi autori precum Virginia Woolf, Garcia Marques, Proust, Kafka, Gide etc. Întâlnirea cu poezia a fost însă decisivă, fiindcă i-am rămas fidel acesteia toată viaţa. Acum rar mai pot citi altceva, poate doar chestii profesionale, tehnice. Am nevoie de lecturi care să mă surprindă repede, aşa că poezia e singura care îmi oferă satisfacţie maximă.

3:7 „POET" a rămas, în vocabularul românilor, un cuvânt jignitor, umilitor, cu sensul de naiv, aerian, neavizat etc.

3:8 În antichitate poeţii erau singurii care aveau imunitate, ei puteau să spună orice fără a fi pedepsiţi.

3:9 Maximinismul - Cura de slăbit a poeziei 40

CONFUZIUS

Lirica actuală, atât cea românească, cât şi cea internaţională, este extrem de diversă, cu un spectru larg de forme şi de idei.

Astfel, întâlnim poezii enunţate în stilul prozaic-narativ, cu discursuri conectate bine în cotidian, poezii în forme fixe, tradiţionale, dar care caută totuşi să aducă prospeţime; urmează apoi genuri avangardiste, experimente sau stiluri scenice, slam-uri, video-poeme, temele abordate pendulând de la cele religioase până la vulgarităţi extreme.

Dacă am face o comparaţie cu muzica, am spune că avem poezie care improvizează imagini din cuvinte, precum jazzul, până la versuri sacadate, în gen tehno sau hip-hop. Însă, indiferent de vremuri, de curentele literare ale momentului, va coexista literatura figurilor de stil, vraja metaforei frământate în covata generoasă a poeziei.

Poezia poate avea un singur vers, dar poate fi şi nemăsurat de lungă şi prozaică. Problema este când ea conţine mult balast, banalităţi care nu contribuie la efectul magic. În vremurile acestea de transformări fulgerătoare, de bombardament informaţional şi relaţii sociale extinse, poezia ar trebui să răspundă provocărilor căutând un maxim de efect cu minim de resurse.

Acestei idei, eu i-am dat şi o denumire, "maximinism". Dar nu poezie dusă până la simplism, ci una dusă la esenţializare.

3:10 Pledoarie pentru poezie Lumea nu există în forma pe care o credem noi, ci într-o infinitate de lumi mici, fărâmiţate, particulare fiecărei perspective şi, desigur, extrem de subiective. Fiecare în parte cunoaşte o parte nesemnificativă din ansamblul infinit.

Universul meu nu va fi niciodată identic cu al tău şi invers. De aceea există opinii diferite, contradicţii, când se ciocnesc unul 41

IONUȚ CALOTĂ

de altul, iar în urma acestor ciocniri nu se fac schimburi fizice, ci unele metafizice, de idei. Poeţii sunt cei care caută soluţii să materializeze prin cuvinte aceste spaţii private şi să le restituie vizibilului. Poeţii sunt singurii care au acea sensibilitate ce le permite să iasă din existenţa proprie şi să circule teafăr prin cele nebănuite, posibile sau imposibile, descoperind sau chiar recreând lumi virtuale. Imaginaţia acestora e nemărginită şi pură. E de ajuns o metaforă de-a lor ca să zdrobească zidurile care ne înconjoară, ca să oprească stele din mersul lor pe cerul dezechilibrat. Ei ne restituie iluziile pe care le pierdem zilnic. Creativitatea lor dă iluzia timpului şi spaţiului şi ne pregăteşte pentru viitorul unde vom fi doar holograme imateriale, dar supraraţionale.

3:11 Destăinuire.

Am încetat oarecum să citesc poezie în anii de după Revoluţie şi pentru că am fost dezamăgit de curentele noi, mizerabiliste şi jurnalistice, care puneau accente pe latura agresivă, scandaloasă, golănească, dar şi banalizantă, a vieţii, care au transformat poezia într-o literatură de nişă.

Acum le-am reconsiderat şi le acord meritul de a fi adus prospeţimea necesară în poezia contemporană. În volumul meu de poezii, Nuduri şi semne, am încercat să folosesc şi această experienţă, fără să renunţ la principiile mele.

Dar cred că e şi momentul reîntoarcerii la fantezia pierdută.

Mi-e dor să mai citesc poezii pline de imaginaţie.

Mă tot întreb de ce toată lumea spune să nu abuzăm de metafore. Nu de aceea au apărut figurile de stil, pentru a îmbogăţi literatura?

42

CONFUZIUS

3:12 Democratizarea scrisului Sunt convins că şi în perioada comunistă se scria multă poezie.

Chiar şi eu am scris şi am citit foarte mult. Doar că singurele zone unde ea se putea manifesta erau cenaclurile şi revistele literare tipărite, eventual concursurile literare, de care însă nu am cunoştinţă.

Publicarea unei cărţii era, desigur, mult mai dificilă. Pe de altă parte, distribuţia de carte funcţiona bine.

După '89, liberalizarea scrisului şi a pieţii, înfiinţarea a numeroase edituri private, apariţia internetului, a facebookului şi a ebook-ului au dus la scoaterea în evidenţă a multor creatori de poezie, la o inflaţie de scrieri literare şi de cărţi publicate.

Eu zic, totuşi, că este benefic ca şi amatorii, să numim aşa marea majoritate a poeţilor, să scrie poezii, pentru că aşa cel puţin ne menţinem măcar ca nişte potenţiali cititori de poezie.

Supraproducţia de poezii este inofensivă, ba chiar, dimpotrivă, influenţa sa publică putem spune că a scăzut.

Pentru că, pe de altă parte, se simte o aplatizare a valorii literare, nu mai există personalităţi care domină evident viaţa culturală, iar piaţa românescă de carte este mediocră, la ani lumină de dimensiunile din întreaga piaţă europeană.

Creşterea nivelului valoric al creaţiilor ar putea fi influenţată şi de implicarea şcolii, prin actualizarea tematicii, astfel încât pentru un absolvent poezia să nu se fi terminat la Eminescu sau eventual Arghezi şi să fie acceptată numai dacă are rime.

3:13 Corectitudinea poetică Boring...

Mă predau.

43

IONUȚ CALOTĂ

Îmi pare că s-a împământenit un fel de corectitudine poetică, să scriem poezie contemporană într-un singur fel, să ne încolonăm pe un traseu unic definit.

Nu îmi mai plac poeziile americane.

Nu îmi mai plac povestirile în poezie.

Nu-mi mai plac descrierile lungi şi noile forme siropoase.

Sunt unele poezii care par povestiri ciuntite sau altele care par poeme alungite cu exagerare pentru a deveni aproape proză.

Poezia a devenit doar o proză scurtă sau super-scurtă.

Citeam poezie pentru că era altfel decât proza, acum nu mai e decât o diferenţă de lungime. Înţeleg că au fost scoase figurile de stil, pentru că sunt desuete, că a dispărut imaginarul, dar tot trebuia pus ceva în loc care să re-creeze emoţia.

Iar momentul culminat este punctat de aceleaşi obscenităţi, noua formă de manea a literaturii.

Să nu cădem în plasa descrierii fade a cotidianului, fără să-I aducem îmbunătăţirea prezenţei noastre acolo.

Pe de o parte, tinerii fac bine că vin cu forme noi poetice, e modul natural de progres al literaturii, însă, pe de altă parte, poezia contemporană se confundă deja prea mult cu jurnalismul, ea riscă atât de mult prin exagerarea în descrierea banalităţilor cotidiene, încât plictiseşte, iar prin felul cum ostracizează orice figură de stil, a fost dusă într-o extremă care o face tot mai fadă, creând mulţi cititori dezamăgiţi sau măcar dezinformaţi.

Poezia scrisă azi mai produce frisoane?

Probabil trebuie să se producă un şoc în această poezie contemporană care pare că intră în uniformizare şi blazare.

3:14 Reţete pentru poezia perfectă 44

CONFUZIUS

Suntem oarecum copleşiţi de valul de creaţii lirice, ceea ce nu e deloc rău.

Care sunt criteriile după care luăm în considerare un text poetic? Iată doar câteva dintre cele obişnuite (desigur, nu există reţete pentru poezia perfectă): 1. Respectarea normelor gramaticale în vigoare 2. Folosirea diacriticelor 3. Evitarea clişeelor, cuvintelor sau expresiilor uzate 4. Folosirea figurilor de stil, pentru că sunt caracteristice literaturii 5. Evitarea "şcolărismelor", a exprimărilor facile, banale 6. Evitarea cacofoniilor şi eventual a aliteraţiilor nedorite 7. Originalitate, chiar şi experimentalism 8. Concizie, evitarea textelor mai lungi decât este necesar, a umpluturilor inutile 9. Şi, cel mai important, aceea emoţie unică, specifică poeziei 3:15 Recorduri poetice În cartea mea, Manifest pentru globalizarea poeziei, mă iluzionez, fără să cercetez, că am stabilit un record, chiar şi aşa, neoficial, cel al numărului de limbi străine în care a fost scrisă vreodată vreo carte (în acest volum sunt 15!).

O altă provocare la care m-am gândit de curând a fost să scriu o poezie lungă cât o carte, eventual cea mai lungă scrisă vreodată. Îmi aduc aminte că în urmă cu ceva ani, pe timpul Cenaclului de urgenţă, începusem să scriem un poem colectiv pe care-l visam Cel mai lung poem de dragoste, dar proiectul ăsta nu a avut o finalitate, din lipsă de entuziasm general.

De data asta, însă, am verificat şi aşa am descoperit că un român a stabilit deja un record mondial. Se numeşte Florin 45

IONUȚ CALOTĂ

Geanopol şi a scris o poezie de 27.000 de strofe cu numele Scrisoare umanităţii. La ea a lucrat între anii 1996-2012, cât timp a fost în închisoare. În lipsă de provocări am ajuns să fiu sedus de proză, dar tot privesc cu nostalgie spre poezie şi mă întreb: Resursele de prospeţime ale poeziei au secătuit sau mai pot da senzaţii care să ne uimească?

3:16 Ce rost are, totuşi, să mai scriem poezii? Să dăm definiţii sentimentelor care nu se pot exprima prin cuvinte?!

A spus cineva că poezia nu se scrie din cuvinte.

Poate poeţii doar dansează pe marginea cuvintelor, desenând toate poftele inimii pe creuzetul eleganţei imaginaţiei.

3:17 Idolul poeţilor La sfârșitul anilor '70, începutul anilor '80, când începeam să descopăr poezia şi poeţii, să citesc cu nesaț tot ce se putea citi şi să merg la cenacluri, existau câţiva poeţi care, pentru mine, nu erau oameni, ci aproape zei.

Când apăreau, aceştia aveau cu adevărat aură, deveniseră atât de înalţi încât mi se părea că loveau tavanul cu capetele, iar vocea lor şoptită făcea pereţii şi podelele să vibreze.

Aşteptam cu nerăbdare să citesc noile creaţii şi metafore ale lui Marin Sorescu, Fănuş Neagu şi ale multor altora, ori să îi ascult vorbind.

Nichita, desigur, se afla deasupra tuturor. Stăpânea inimile tinerilor îndrăgostiţi de poezie, făcând, însă, parte din noi, dăruindu-ne fiecăruia câte o parte din miracolul experimentelor sale creatoare. Pentru cei care iubeau poezia clasică, Păunescu era ca un titan care domina arta lirică.

46

CONFUZIUS

Nu ştiu dacă adolescenţii de azi pasionaţi de poezie mai au astfel de sentimente faţă de vreun poet contemporan.

Mai degrabă se simte un fel de uniformizare a valorii creaţiilor poetice, o aplatizare a stilurilor.

De curând a fost lansată o nouă carte de poezii semnată de Mircea Cărtărescu, care deşi are un succes neobişnuit pentru acest gen literar, pe mine nu a reuşit să mă impresioneze cu nimic. Să fie el idolul acestei generaţii?

3:18 La prejudecata de apoi a poeziei Am susţinut mereu că nu sunt de condamnat cei care scriu, dimpotrivă, trebuie încurajaţi şi susţinuţi, chiar dacă acum avem impresia că e o inflaţie de creaţii literare.

Lăsaţi-i să scrie! Scrisul este un act cultural în sine, indiferent de valoarea lui. Pe unii, chiar, creaţia literară, poezia mai ales, îi ajută să supravieţuiască.

Eu o asociez uneori cu bucuria celui care a avut prima casă cu ferestre şi scriu de parcă aş fi singur pe lume şi ar trebui, prin asta, să o salvez. Căci ce rost are să laşi lumea aşa cum ai găsit-o?

Poţi să încerci să o faci mai bună, inclusiv prin mesajele textelor tale.

Nu sunt acceptabile, totuşi, orgoliile exagerate şi atacurile nejustificate, josnice, asupra celorlalţi. Sunt de blamat, desigur, plagiatul, precum şi laudele umflate, nesincere, ridicări în slăvi din motive care nu au legătură cu valoarea literară.

Poezia trebuie, eventual, resetată câteodată.

Se scrie foarte mult, atât de mult încât e imposibil să mai alegem, să mai selectăm.

47

IONUȚ CALOTĂ

Întrebarea e aceeaşi: Resursele de prospeţime ale poeziei au secătuit sau mai pot da creaţii care să ne uimească?

3:19 Poezia, o pauză de la realitate În timp ce artele plastice şi muzica, de exemplu, merg către imaginar şi fantezie, literatura contemporană merge în direcţia opusă, către un realism simplist.

Acum e un titlu de glorie să scoţi arta din poezie, să o "democratizezi", să o aduci în stradă încât să o banalizezi.

Simplismul e noua cerinţă.

Personal, nici în proză nu vreau să întâlnesc personaje sau fapte veridice, darmite în poezie. În literatură caut o ieşire din cotidian sau măcar o altă viziune a acestuia.

Vreau să fug de realitate când mă retrag într-o lectură.

Poezia ar trebui, poate, să devină şi ea, într-un fel, o artă vizuală, poate chiar să emane gusturi şi mirosuri senzoriale.

Mă întreb de ce e rău ermetismul în poezie, de ce nu pot fi refolosite clişeele? În plus, reafirm opinia că poezia trebuie să se distingă de proză, nu să se confunde, cum se întâmplă în literatura acestor ani.

Poezia, da, ar trebui să fie o pauză de la realitate.

3:20 Puterea nelimitată a poeziei Liricul vine din interior, aparţine individului, epicul din exterior, este o exprimare a maselor.

Poezia nu are neapărat nevoie să se inspire din evenimente exterioare, ea îşi permite să se delimiteze de acestea şi să aibă propria existenţă, neinfluenţată de nimic, cu o libertate, 48

CONFUZIUS

astfel, practic nelimitată. Dacă n-ar fi ea, ne-am rezuma doar să zugrăvim ce se întâmplă în realitatea iraţională.

Poezia e lirică, e asociată cu muzica, scrierea epică cu zgomotul industrial sau cu cel al străzii.

Poezia devine, astfel, mult mai interesantă decât realitatea vizibilă, nepreluând stilul de documentar al prozei contemporane obişnuite.

Personal, prefer proza care se transformă în poezie, în locul poeziei care tinde să devină proză.

3:21 Filozofia poeziei Hegel scria: „Arta n-ar putea să reprezinte spiritul fără a-i aduce un prejudiciu” (era împotriva gândirii metaforizate, considerată arbitrară şi indecisă). În sensul ăsta, Platon îşi arde şi el demonstrativ toate poemele pentru a deveni discipol fidel al lui Socrate, deşi în interior nu se va rupe cu adevărat de poezie.

Abia Nietzsche va fi cel care va avea curajul să combine filozofia cu poezia, cum o va face, la fel de magistral, după părerea mea, şi Emil Cioran.

Pentru a trăi în contemporanitate, poezia ar trebui să intre în rezonanţă cu nuanţele filozofice ale momentului.

Uneori, chiar ea poate oferi resurse filozofilor.

Oricum, textele lirice ne pot conecta mai uşor la treptele pe care ajunge gândirea umană la un moment dat, aşa cum, pe de altă parte, avem nevoie şi de o anumită pregătire pentru a înţelege pe deplin anumite poeme.

Parafrazând un citat din Charles Bukowski, aş putea afirma că, oarecum, un filozof spune un lucru simplu într-un fel complicat, pe când, un poet spune un lucru complicat într-un fel simplu.

49

IONUȚ CALOTĂ

3:22 Oare care e drumul cel mai bun al unui poet către cititor? Cum să îl cucerească pe acesta? Cum să scrie o poezie pentru ca ea să rămână în memoria publică?

Drumul direct e să scrii cum se vorbeşte pe stradă, la piaţă sau la cârciumă, ori în intimitate şi să te fereşti de metafore sau alte figuri de stil? Trebuie să scrii simplu, accesibil, uşor de descifrat?

Trebuie să fii vulgar şi agresiv?

Limbajul golanilor şi derbedeilor trebuie luat din ghetouri şi adus în poezie? Transformarea poeziei într-o manea trebuie să devină canon? Dezinhibarea limbajului e musai să se transforme în obsesie? Tehnologizarea excesivă a societăţii e necesar a fi compensată printr-o brutalitate primitivă a membrilor ei?

Nu o să răspund eu acestor întrebări, fiecare dintre noi are dreptul să aleagă.

3:23 Am trecut într-o seară pe lângă celebra cârciumă Casa Doina.

Așa mi-am amintit cum veneam aici după orele de la liceul I. L. Caragiale, împreună cu colegii din cenaclul literar al liceului.

Beam câte o bere și după aceea compuneam pe șervețele versuri pe care le trimiteam doamnelor de la alte mese.

3:24 Ca să poţi citi şi înţelege poeziile îţi trebuie o anumită pregătire prealabilă, pentru proză nu e cazul, de aceea cred că e de mult mai mare succes acest gen literar.

50

CONFUZIUS

3:25 Aprilie este sărbătorită în SUA și Canada ca Luna Naţională a Poeziei, începând din anul 1996, sub organizarea Academiei Poeților Americani. Președintele Bill Clinton, însuşi, a găzduit o gală a poezie, în 1998, la Casa Albă, la care i-a onorat pe laureaţii de poezie din acel an, Robert Pinsky, Robert Hass și Rita Dove. De atunci, tradiția de a organiza o astfel de gală de poezie a continuat. În 2003, în urma unui vot popular, serviciul poștal al Statelor Unite a emis un timbru cu poetul Langston Hughes pe el. În 2006, la a zecea aniversare a Lunii Naționale a Poeziei, Empire State Building a fost iluminată cu lumini simbolice albastre.

Sunt câteva exemple despre cum este promovată poezia întro cultură avansată.

Una dintre ideile bune promovate în această lună este şi ca toţi cetăţenii să citească un poem în fiecare zi.

De ce nu ar prelua şi România o astfel de provocare?

3:26 Cel mai mult mă oftic când cred că am găsit o idee originală şi la scurt timp aflu că altcineva a gândit-o deja înaintea mea.

3:27 Îmi place să cred că se numeşte limbă maternă pentru că este limba în care spunem prima oară cuvântul mama. Totuşi cea mai frumoasă limbă este cea a iubirii. Dar şi poezia este un limbaj, unul care redă ceea ce nu reuşeşte limba obişnuită.

3:28 Poezia ar trebui să fie locul în care să te simţi cel mai liber.

51

IONUȚ CALOTĂ

3:29 Poeţii ar trebui să fie soldaţi ai poeziei, dar şi soldaţi ai cetăţii.

3:30 Este minunat să te bucuri de poeţi mai ales cât timp aceştia sunt în viaţă.

3:31 De ce nu ar exista şi în poezie, ca în muzică, genuri diverse, pentru toate gusturile, poezie hip-hop, poezie rock, poezie jazz, poezie simfonică, poezie manea etc?

Mie îmi plac poeziile în stil jazz. Idem, proza.

3:32 Culmea literaturii contemporane: nu acceptă cacofonii de limbaj, dar recomandă vulgarităţile.

3:33 15 ianuarie este data de naştere a poeziei româneşti moderne, căci Mihai Eminescu este cel care a pus poezia românească pe harta lumii.

Toţi marii poeţi români îşi trag seva din lirica eminesciană, nu neapărat în formă, cât mai ales în spirit. Însă, eu susţin că dacă-l iubim pe Eminescu, nu înseamnă că trebuie să scriem în forma pe care o folosea el acum peste 150 de ani, sau folosind aceleaşi cuvinte, ci să simţim atât de profund precum el.

Poeţii, intelectualii, în general, ar trebui să fie şi tribuni ai societăţii în care trăiesc. Eminescu a fost unul înverşunat şi nemilos, care şi-a dorit să schimbe mentalităţile învechite ale poporului român şi să aducă în prim plan grija pentru om.

Reamintesc ce scria Eminescu, ca jurnalist activ, adevăruri încă valabile: 52

CONFUZIUS

„Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se impiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.” Sau “Arta de a guverna în România este sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice.” Şi totuşi tot acesta afirma cu mândrie: "La trecutu-ţi mare, mare viitor!"

Eminescu a devansat epoca sa prin clarviziune.

El aprecia logica, disciplina gândirii, argumentele documentate. Eminescu va deveni cu adevărat naţional când românii vor dovedi acelaşi spirit raţional.

Când e vorba de Eminescu, oare de ce am senzaţia că îl vedem ca pe un reprezentant al tradiţionalismului, pe când el a fost mai degrabă un vizionar, un militant pentru reforme, un progresist, un reformator al societăţii româneşti, unul care privea chiar şi religiile cu un ochi critic (ca şi contemporanul său Nietzsche), un admirator al culturilor vest-europene, îndeosebi cele germanice, dar şi a celor antice sau hinduse, un universalist?

De ziua sa, devenită Ziua Culturii Naţionale, mi-am permis să mă joc cu versurile sale celebre, să le dau o notă contemporană, ca să să ieşim puţin din formalismul exagerat al acestei sărbători. Sper să nu fie cu supărare, e doar un joc: -nu credeam să-nvăţ a iubi vreodată -fiind poet, păduri cutreieram -ce-ţi doresc eu ţie/ coruptă Românie?

-sara pe scenă/ folkul răsună cu jale -pe lângă stâlpii fără soţi ades m-am legănat mă cunoşteau vecinii toţi tu mă credeai doar beat 53

IONUȚ CALOTĂ

-vremea rece/ vremea vine -Totuşi, e covid în lume!

Nu uitaţi şi că trebuie să te numeşti Eminescu ca să ţi se permită: „cobori în jos” sau „din nou iarăşi” ori „Ca cercei din ei să facă cariul, care-i meșter faur”! :) Şi o întrebare de final: Dintre tinerii poeţi nominalizaţi la Premiul Eminescu Opera prima, câţi mai au legătură cu Eminescu? :) Şi poezia mea pe care i-o dedic: Eminescu e mult mai înalt decât noi când intră în casa noastră atinge cerul cu fruntea Lui nu îi pasă de timp zilele aşteaptă să vină după el aliniate cuminţi în jurul său Cuvintele dresate de el se preling îndrăgostite peste frunţile noastre transpirate urmându-ne peste tot acolo unde ne face să călătorim visând Şi toate acestea se întâmplă pentru că Eminescu a fost condamnat definitiv la viaţă 3:34 Prieteniile se încheagă în jurul unei pasiuni. În ultima perioadă pentru mine se leagă cele despre poezie, dar am prietenii care au rezistat şi în urma unor pasiuni mai vechi, cum ar fi muzica rock sau instalaţiile electrice.

54

CONFUZIUS

3:35 Pe 31 martie serbăm Ziua internaţională a Poeziei Româneşti, când, în loc de cuvântul poet se foloseşte Nichita. În adolescenţă am devenit un fanatic al poeziei datorită lui Nichita, dar am şi renunţat să scriu când a murit ,în 1983, deşi abia finalizasem un volum cu care intenţionam să debutez, cu titlul "Manufactură de gesturi".

Abia foarte târziu am revenit la poezie şi am debutat într-o carte, simbolic, dar întâmplător, într-o zi de 13 decembrie, la o vârstă la care Nichita deja murea. În 2019 am lansat volumul controversatului personaj Magaie, cu un titlu omagiu adus poetului care mi-a marcat adolescenţa şi pasiunea pentru poezie, "Nuduri şi semne".

Aproape în fiecare carte i-am dedicat o poezie lui Nichita.

Eu tot cred că poezia contemporană duce lipsă de Nichita ca să se revigoreze.

3:36 Poeţii mari, profeţi ce au influenţat lumea, cred că au fost posedaţi uneori de excese.

Bunăoară, Pablo Neruda era un comunist convins, Fernando Pessoa, un anticreştin activ, Federico Garcia Lorca, un homosexual făţiş, Georg Trakl, drogat şi alcoolic, Vladimir Maiakovski, bolşevic şi ateu militant, Sylvia Plath, o sinucigaşă cronică, Allen Ginsberg, un protestatar veşnic şi un promotor al obscenităţii în artă, iar Serghei Esenin se declara un derbedeu necultivat, un duşman al creștinismului şi un bard al bolșevismului.

Nici nu ştii dacă mai este bine să spui că eşti poet.

55

IONUȚ CALOTĂ

3:37 Omul modern respinge tot mai evident poetizarea vieţii sale, camuflând-o sub o pojghiţă de iluzii materialiste.

3:38 Poezia e ştiinţa spiritului, a armoniei cugetului, a sensibilităţii şi umanităţii.

3:39 Pentru că îmi plac provocările, am început să mă gândesc tot mai mult să scriu şi proză, dovadă şi această carte. Desigur, cred că am reminiscenţe din poezie, aşa că proza pe care o scriu este şi poetică în acelaşi timp, încărcată mai mult de fantezie şi suprarealism decât de realism.

3:40 Stau în cartierul Booklyn, în acest vis, unde este o bancă de poezie.

3:41 Închiriez versuri.

Oricum nu-mi mai aparţin.

3:42 Sunt poetarian.

Scriu poezii ca să îmi ascund mai bine gândurile.

3:43 Omenirea ar trebui să respire în ritmul poeziei.

3:44 Dincolo de zgomotul de fond al materiei se află poezia.

56

CONFUZIUS

3:45 Poezia dă definiţii tuturor lucrurilor neinventate. Avantajul poeziei este că ea poate reda absolut orice.

3:46 De câte ori descopăr o carte bună de poezii, abandonez orice altă lectură sau ocupaţie.

Am zeci-sute de cărţi care mă aşteaptă să le citesc. De aceea am devenit foarte selectiv. Dacă nu sunt cucerit după primele 5 pagini, renunţ.

3:47 Poezia nu e meşteşug, nu e despre aşezarea cuvintelor în pagină. Poezia nu trebuie să lase cititorului senzaţia că ar fi putut să o scrie şi el.

3:48 După perioada creativă a postmodernismului a urmat o deviere a poeziei contemporane către o formă de neoclasicism, cu două direcţii divergente. Pe de o parte versurile în rimă au prolifelat, pe de altă parte asistăm la o reîntoarcere la postulatele lui Aristotel din "Poetica", unde acesta susţinea că artele trebuie să reflecte realitatea aşa cum e ea.

57

IONUȚ CALOTĂ

În muzică există teoria BIG BAND-ului

58

CONFUZIUS

4:0 Dacă e prea multă linişte încep să mă aud pe mine însumi.

4:1 În copilărie şi în adolescenţă am studiat mai multe instrumente muzicale. În jurul vârstei de 3 ani, îmi puneam toate rudele să imite voci şi ţambale ca să creăm o formaţie.

Acasă, tata încerca să mă deprindă cu vioara.

Pe la 9 ani, la Palatul Pionierilor, aflat în actualul Palat Prezidenţial, am făcut timp de un an un curs de acordeon.

Am luat şi câteva lecţii de oboi la o Şcoală de muzică, unde nu am fost lăsat să continui de diriginta mea, care spunea că sunt mai talentat la matematică şi nu are rost să mă pierd cu muzica.

Apoi, m-am dedicat chitarei. Am început cu lecţii de chitară clasică cu campionul naţional la acest instrument din acele vremuri.

Acolo mi-am făcut un prieten cu care am hotărât să ne facem o trupă şi am tras la sorţi cine să cânte la bas. Eu am fost alesul, astfel că am început să lucrez cu fostul meu coleg de şcoală generală, Mihai Petrescu, care atunci era basistul lui Vali Sterian. Am urmat apoi cursuri de chitară bas la Şcoala Populară de Artă, renumită în perioada comunistă.

4:2 Totuşi, deşi am făcut multe studii de muzică şi am avut experienţe de succes, în sinea mea mă simt mai născut pentru literatură, chiar dacă în arta scrisului sunt un autodidact.

4:3 Relaţia mea cu muzica a avut o evoluţie permanentă.

59

IONUȚ CALOTĂ

Întâlnirea mea cu muzica s-a întâmplat cu dificultate.

Desigur, regimul comunist, cunoscut de mine în anii 70 şi 80, a contribuit esenţial la aceasta, prin cenzură, prin sărăcie şi prin privarea de contacte cu muzica universală. În copilărie credeam că muzică înseamnă doar cântece patriotice, pentru că numai acestea erau date la tv şi difuzoare.

Apoi, am prins de la pickup-ul vecinilor muzici cărora li se spuneau "populară" şi "uşoară".

Am auzit cântece populare la nunţi şi petreceri, toate lăsându-mă rece, aş spune chiar că m-au îndepărtat.

Mai spre adolescenţă a apărut Cenaclul Flacăra şi am descoperit folkul, preferaţii mei de atunci fiind Vali Sterian, Alexandru Andrieş, Mircea Florian, Ducu Bertzi şi Nicu Alifantis. În liceu am fost la spectacolul lui Florian Pittiş, Poezia muzicii tinere, şi atunci am ascultat prima oară Beatles. De la radio am prins gust de Bee Gees, iar pentru simfonii prin emisiunile TV ale lui Iosif Sava. În facultate am luat primele lecţii de chitară şi apoi de chitară bas, aşa că urmarea firească a fost că am intrat în prima trupă rock, începând perioada mea dură, de rocker, trecând prin AC/DC, Iron Maiden, Metallica, până la Dream Theater.

Din fericire, în grupurile de prieteni am descoperit fascinat Deep Purple, Supertramp, Celelalte Cuvinte, Phoenix (interzişi în aceea perioadă), Pink Floyd, Queen etc, făcând repede paşii spre jazz, cucerit de trupe ca Chick Coreea Electric Band, Santana, Wheater Report, King Crimson etc şi am avut şi norocul să cânt acest gen în supertrupa Floare Albastră.

Acum ascult în continuare jazz, dar şi mai mult muzică simfonică şi, probabil, voi căuta tot mai des genul experimental.

60

CONFUZIUS

4:4 Deşi aş fi putut să mă bucur în adolescenţă de rock-ul progresiv aflat atunci în plină creativitate, din cauza izolaţionismului comunist am fost privat de el. Oarecum, recuperez acum, în noua mea adolescenţă.

4:5 Eu mă hrănesc cu rock şi jazz.

Genurile astea se pot cânta doar pe bune, cu instrumente, live, cum se spune.

Tot la fel, când e vorba de muzica clasică sau de folk, dar şi de manea. De aceea respect aceşti instrumentişti. Nu mă atinge deloc maneaua, dar ştiu că e cântată de muzicieni talentaţi, care au armonia muzicală în sânge.

4:6 Pentru mine, SUA nu înseamnă CocaCola şi McDonalds, pentru că nu le consum produsele, înseamnă inventatorii jazzului şi rockului.

4:7 Poezia este ca muzica.

Adică, există atât creatori, cât şi cititori de diverse genuri, de la poezie-simfonică la poezie-folk sau de la poezie-jazz la poezie-manea.

4:8 În concluzie, nu cred că este condamnabil că, aşa ca în muzică, există mai mulţi creatori şi consumatori de poezie-manea decât de poezie-jazz.

61

IONUȚ CALOTĂ

4:9 Uneori îmi aduc aminte că am fost atâţia ani un rocker pe scenă, îndrăgostit de sunete şi de chitara mea.

62

CONFUZIUS

Educaţia, încotro?

Amprenta digitală

63

IONUȚ CALOTĂ

5:0 E foarte sexy să vorbeşti corect româneşte!

5:1 Am învăţat în şcoală gramatica într-un fel, dar pe parcurs unele reguli s-au schimbat şi constat că uneori le mai confund.

Oricum, mi se pare că gramatica limbii române nu e suficient de vie.

De exemplu, spunem în vorbirea curentă bine-nţeles, dar trebuie să scriem bineînţeles, ne forţăm să scriem coperte şi monede, deşi sună mai firesc coperţi şi monezi etc.

"Doar" şi "decât" transmit acelaşi sens, dar nu se pot înlocui unul cu altul.

Poate că trebuie introduse şi la noi accentele, ca să putem deosebi în scris cópii de copíi, úmbrele de umbrểle etc. În schimb, sunt necesare atât de multe virgule, deşi am putea înţelege un text fără multe dintre ele.

Pe de altă parte, cât o să mai spunem ebook şi nu ecarte sau icarte? Romgleza pare viitoarea limbă pe care o vom vorbi.

Totuşi, care formă a cuvântului arată mai bine: pâine sau pîine?

După părerea mea, â-ul e mai românesc, mai latin.

5:2 De ce oare cei care vorbesc mult se repetă?

Cioran spunea despre cuvinte că devin cu atât mai scârboase cu cât se plimbă prin mai multe guri şi, tot el, „un cuvânt previzibil e un cuvânt defunct”.

5:3 Cu educaţia am cam rămas într-o epocă uzată, de aceea cred că avem unele probleme.

64

CONFUZIUS

Limba şi gramatica română rămân, desigur, esenţiale, ca să ne putem înţelege bine între noi. Eu consider că am încă multe lacune după toată şcoala făcută.

Limbile străine şi geografia sunt de bază în această realitate deloc de neglijat a globalizării, engleza fiind practic obligatorie pentru orice elev.

Informatica şi tehnologiile noi sunt tot mai importante.

Introducerea sistemelor virtuale şi la distanţă în educaţie ar fi un pas normal.

Trebuie introduse de asemenea cursuri despre logică, morală, administraţie, politică (pregătim noii votanţi), antreprenoriat, legislaţie, circulaţie publică, ca să pregătim copii pentru contactul cu realitatea.

Ca importanţă ar urma biologia, cu înţelegerea funcţionării vieţii, dar mai ales anatomia omului, pentru a ne cunoaşte mai bine corpul, inclusiv problemele legate de sexualitate.

Istoria îşi păstrează utilitatea, dar fără a descrie doar zona politică, eu aş combina-o, mai ales pentru epocile moderne, cu marile descoperiri şi creaţii artistice, inclusiv prezentarea operelor literare importante, pentru ca elevul să aibă tot ansamblul unei perioade.

Fenomenele fizice trebuie predate într-o formă accesibilă.

Astronomia, cunoaşterea spaţiului în care trăim, ar trebui să fie mai prezentă. În rest din chimie şi matematică mi se pare că ni se dă mai mult decât avem nevoie, integrale cred că 99,9 % dintre noi nu vom folosi în această viaţă.

La desen, sport şi muzică nu aş mai da note, că oricum se cam dau din oficiu. La muzică mai degrabă i-aş învăţa un instrument muzical, de exemplu chitara.

65

IONUȚ CALOTĂ

Temele pentru acasă ar trebui eliminate sau să le primească sub o altă formă, care să-i detaşeze de modul de lucru la clasă.

Acesta ar fi învăţământul generalist obligatoriu de zece clase, după aceea specializările ar trebui deja conturate în mod evident.

5:4 Poezia în şcoală Pentru că e vorba despre şcoli, nu am rezistat tentaţiei de a scrie despre cum ne pregătesc acestea pentru întâlnirea cu literatura contemporană. În aceeaşi dispută eternă între tradiţionalism-conservatorism şiprogresism-modernism se află desigur şi educaţia. Dacă ne referim strict la poezie şi la ce se predă în şcoli, e limpede că elevii rămân după absolvire cu impresia că poezia este doar cea în care rima este importantă, că esenţială este forma, nu starea poetică. Atât timp cât ideea lor despre poezie se opreşte la Eminescu sau cel mult Arghezi, atunci nu trebuie să ne întrebăm de ce nu sunt, la modul general, pregătiţi pentru lumea actuală, pentru viaţa reală, pentru gândirea evoluată.

Poezia contemporană, cea pe care tinerii o întâlnesc în mod real pe stradă sau în evenimentele culturale, poate să-i ajute cu adevărat să afle mai multe despre lumea concretă în care se pregătesc să intre.

De ce ar fi o diferenţă aşa izbitoare între poezia care li se predă, dar care îi îndepărtează vizibil, şi cea pe care o vor descoperi în realitate, desenată pe pereţi sau exprimată pe scene?

5:5 Fiecare zi trebuie să o trăim ca fiind una specială.

66

CONFUZIUS

5:6 Se face educaţie cum ar trebui în şcoala românească?

E aşa cum se spune că pe vremea comunistă se făcea şcoală mai bună?

Uite, mă gândeam că orele de muzică erau îngrozitor de plictisitoare.

Ar fi fost mai interesant să se studieze notele pe partiturile unor melodii care sunt adorate de generaţia respectivă?

5:7 Mare manipulare mai e şi asta cu grija pentru viitorul copiilor noştri, pentru că vorbim despre viitor, dar o facem blocaţi cu faţa către trecut.

Vorbim de viitorul copiilor în timp ce am desfiinţat cercetarea, am tăiat fondurile de la educaţie, sănătatea copiilor şi investiţii în atât de necesara infrastructură, în timp ce ne-am supraîndatorat, lăsând să plătească copiii noştri aceste datorii ale noastre.

5:8 Vorbim cu atâta patos de copiii noştri, dar nu vrem să ţinem cont de nevoile şi dorinţele lor reale, de faptul că rămânem tot mai în urmă în direcţiile principale de dezvoltare ale lumii, care le-ar crea şi lor oportunităţi pentru o viaţă mai bună.

De fapt singura grijă este pentru meschine interese mărunte ale unor clanuri cărora le-am dat dreptul la decizie.

5:9 Suntem contemporani cu vulgaritatea în operele de artă, în poezii, de ce ne mai şocăm de ce fac niște elevi când se distrează?

67

IONUȚ CALOTĂ

5:10 Şcoala actuală se poartă de parcă vrea să rescrie la infinit aceeaşi carte.

5:11 Educaţia ne închide în cuştile caudine (dacă mi se permite jocul de cuvinte) ale canoanelor sau ne deschide uşi multiple către libera cunoaştere?

5:12 Pregătim copiii pentru viitorul plin de necunoscute sau îi condamnăm la o viaţă fără alternative?

5:13 Și când eram copil, elev, citeam foarte mult. Eram des în biblioteci, dar lecturile erau specifice vârstei, de la povești nemuritoare la aventuri cu pieile roşii și, mai târziu, la polițiste și sf-uri. Când venea însă vorba de lecturi obligatorii făceam alergie. Nu puteam să citesc ceva ce eram forțat să o fac.

5:14 Dacă e vorba de poveşti, sunt unele care m-au fascinat în adolescenţă, în care chiar credeam cu adevărat: Don Quijote, Alice în Ţara minunilor, Micul Prinţ, Guliver în ţara piticilor, Pantera Roz şi, mai apoi, Zorba Grecu.

5:15 Pentru copii, ca şi pentru animale, oamenii nu sunt frumoşi sau urâţi, ci doar buni sau răi.

68

CONFUZIUS

5:16 Ce n-au înţeles mai marii educaţiei e că nu poţi să funcţionezi în capitalism cu învăţătura din comunism.

5:17 Mă uitam la liceul pe care l-am absolvit eu, IL Caragiale. Acum pare unul de fiţe, de "Dorobanţi", cum îi e şi adresa. Nu cred că se mai înscrie vreunul acolo cum eram eu, un sărăntoc din ghetou, din comuna Militari, cum se spunea pe atunci.

5:17 Cei care scriu în continuare cu î din i nu iubesc limba română, o ţin în ambiguitate.

5:18 Profesorii sunt de trei feluri. Cei mai mulţi sunt, din păcate, nesemnificativi, nu lasă nicio urmă în memoria ta, treci pe la ore fără să înţelegi de ce şi, în final, nu rămâi cu nimic folositor din materia respectivă. Un alt tip de profesor este cel agresiv, care îţi inspiră frică şi în urma căruia rămâi cu o puternică adversitate pentru materia pe care o predă. Din fericire există şi mulţi profesori dedicaţi profesiei, care transmit elevilor pasiune, care ne incită să cunoaştem misterele lumii. Astfel de profesorii îţi schimbă soarta. Profesoara de matematică din gimnaziu mi-a declanşat atracţia pentru această materie, încât, după aceea, am luat toate examenele cu 10 şi am ajuns în faze finale de olimpiadă. Apoi, profesoara de limbă română din liceul de matematică-fizică a făcut să explodeze în mine atracţia pentru literatură, pentru lectură şi ulterior pentru scris. În final, un profesor din facultate, nu mai ştiu de ce specialitate, mi-a luminat mintea, făcându-mă să apreciez lumea mai aproape de sensul său şi să înţeleg că adevărul e 69

IONUȚ CALOTĂ

deseori bine ascuns, că majoritatea informaţiilor sunt manipulări.

Bine, ar mai fi şi profesoarele de care te îndrăgosteşti.

70

CONFUZIUS

Pandemia, exact cum a fost trăită

71

IONUȚ CALOTĂ

6:0 De la pandemie la poezie Ce bucurie să fii martorul unui târg de carte de amploare după o aşa lungă perioadă de restricţii, de tăcere a cititului!

Bookfestul a fost un spectacol în sine, luminat de mii de cărţi frumoase.

Cititori şi scriitori s-au regăsit ca după un nesfârşit exil.

Cartea a fost iarăşi regina balului, după ce un timp ne-a fost teamă că ne-a sedus şi pe neaşteptate ne-a abandonat.

Aşadar, iată, am fost cu toţii la Bookfest şi am luat câte un braţ de cărţi, adică steroizi pentru minte.

6:1 Înainte de pandemie, chiar îmi plăcea să stau în casă şi, iată, tocmai atunci când a intervenit carantina nu-mi mai plăcea.

6:2

Poezia în vremea Coronavirusului Îmi place să-mi imaginez că aceia care citesc sau scriu poezii nu pot să fie răi.

Tot aşa, că poezia este antidotul pentru ură, inconştienţă, înşelătorie, parşivenie, ştiri false, extremism, isterie etc.

Poezia trebuie să-şi ia în serios misiunea de a ne apropia unul de altul, împiedicându-ne să ne izolăm, să fim altruişti, speriaţi de realităţile dure ale vieţii. În perioada asta de carantină mă aşteptam, de altfel, să fie golite rafturile cu cărţi, nu cele cu mâncare, pentru că ar fi un moment bun să ne hrănim spiritul, să reanalizăm felul nostru obişnuit de a trăi de până acum.

Oricum, este măcar un moment bun să ne gândim cât de fragilă este viaţa, cât de surpinzătoare poate fi clipa care urmează.

72

CONFUZIUS

Revista pe care o coordonez, Monitorul de Poezie, poate aţi observat, este în primul rând despre poeţi în viaţă, pe care trebuie să-i apreciem mai ales când sunt vii, alături de noi, să le arătăm preţuirea noastră cât încă trăiesc, să se bucure că îi citim şi că le înţelegem mesajele. Îndemnul meu este să citiţi cât mai mult din creaţia poeţilor contemporani, să-i încurajaţi să scrie, să le cumpăraţi cărţile, să fiţi parte din lanţul comun de comunicare prin poezie.

Părerea mea este că omul va supravieţui oricărei provocări atât timp cât va exista poezia, pentru că şi aceasta salvează omenirea.

6:3 Omenirea a fost pusă pe pauză. Prea o luase la fugă.

Cred că planeta a avut, totuşi, nevoie de acest respiro pandemic, să fie izolată măcar o perioadă de acest virus feroce numit om.

6:4 Parcă mă văd peste câţiva ani povestind nepoţilor actele de vitejie din acest război cu nemilosul covid.

6:5 Omul e o fiinţă socială, e dependent de comunicare, dovadă facebookul, de aceea izolarea a fost cea mai mare pedeapsă posibilă în timp de pace.

6:6 Cât de fragil e omul, dacă o biată gripă îi face atâtea probleme, dacă o moleculă invizibilă de proteină îl poate ucide!

73

IONUȚ CALOTĂ

6:7 Am înţeles până la urmă că nu e aşa de grav că mă îmbolnăvesc, ci că devin un purtător, dar mai ales un răspânditor de viruşi.

6:8 Rezolvarea va fi când vom face pace cu acest virus, când vom convieţui cu el, tolerându-ne unul pe altul, aşa cum se întâmplă şi cu ceilalţi viruşi.

6:9 Se vorbeşte zilele astea despre protejarea statului, despre îmbunătăţirea acestuia, despre a-i da o putere şi mai mare, chiar despre autarhie, se dau ca exemple pozitive state autocratice precum China sau Rusia. S-ar putea însă să fie şi mai grav, să ni se propună să fim tot mai dependenţi de stat, unul, totuşi, vulnerabil, care poate încăpea oricând pe mâna unui dictator sau cel puţin în ghearele unor netrebnici care să îl pună în slujba propriului interes.

Va trece şi criza asta, dar costurile ei vor fi transferate, desigur, mediului privat şi persoanelor fizice, adică nouă, fiecărora, pentru că statul de la noi îşi extrage veniturile.

Cultura va fi iarăşi cea mai afectată, de la ea va fi tăiat cel mai mult, ca de obicei.

Libertatea civică va rămâne cu restricţii semnificative.

Riscul este să ne pierdem speranţa, încrederea, şi astfel să începem să ridicăm ziduri în jurul cetăţilor, a graniţelor, să considerăm necesar să ne bazăm doar pe ce pot crea doar forţele noastre şi să ignorăm legătura cu întreaga lume.

6:10 Se caută a se arunca vina pandemiei în spatele progresului şi mai ales al globalizării. Globalismul nu e o idee nouă, 74

CONFUZIUS

comuniştii visau Internaţionala, iar creştinismul s-a extins prin acţiunile lui globalizatoare, prin misionari trimişi pe toate meridianele lumii.

6:11 Societatea noastră deschisă are şi ea vulnerabilităţile ei, dar nu se poate compara cu cea dictatorială, închisă, unde distanţarea socială nu este provizorie, ci obligatorie.

Deocamdată, să nu ne plângem, guvernul a promis că ne plăteşte cu condiţia să nu muncim, să stăm acasă. Iar noi am cerut cu insistenţă să fim închişi, sub pază militară.

6:12 Evoluţia omului datorează mult faptului că acesta a devenit o fiinţă socială, aşa că distanţarea asta, izolarea, riscă să îl ducă spre un posibil regres.

6:13 În viaţa asta cu siguranţă fiecare dintre noi a mai căpătat câte un virus, a mai suferit de o viroză.

6:14 De curând, cercetătorii de la Universitatea din Leeds au demonstrat, cu argumente ştiinţifice, că, de fapt, sărutul are un rol major în răspândirea unor virusuri extrem de importante pentru asigurarea sănătăţii reproductive.

Citomegalovirusul, care trăieşte în saliva umană, este în mod obişnuit inofensiv, dar dacă este transmis fătului în plină dezvoltare, înainte de naştere, devine extrem de periculos.

Totuşi, dacă virusul este introdus în organismul femeii în doze mici şi treptat, înainte de momentul concepţiei, prin sărutul bărbatului, organismul acesteia va dezvolta imunitate la 75

IONUȚ CALOTĂ

acţiunea acestui agent patogen. Aşadar, sărutaţi-vă ca să fiţi sănătoşi!

6:15 Pandemia şi carantina, contrar aşteptărilor, nu au schimbat aproape nimic, nici în mentalităţi, nici în comportament. Sunt oameni care rămân blocaţi în câte o idee sau ideologie.

6:16 Vaccinul a devenit simbol progresist şi de aceea e acum atât de detestat. Îmi aduc, însă, aminte că încă din copilăria comunistă făceam vaccinuri obligatorii şi nimeni nu comenta.

6:17 Vă daţi, totuşi, seama că toate astea sunt făcute doar ca să ne obişnuim cu ideea că virtualul va fi noul nostru real!?

6:18 Nimeni dintre noi nu poate susţine cu argumente că nu e manipulat. Ni se întâmplă încă de la naştere. Cercetătoarea Nina Schick, autoarea cărții Deep Fakes and the Infocalypse, a avertizat recent că tehnologia deepfake, care înseamnă conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, a devenit atât de realistă, încât nici alte computere nu pot s-o detecteze: „Oamenii nu vor fi niciodată în stare să detecteze aceste deepfake-uri. Pentru ochiul liber, sunt perfecte. Acum, generatorii de conținut sintetic au evoluat atât de mult, încât nici măcar inteligența artificială nu va mai putea face diferența între un video real și unul fake”.

76

CONFUZIUS

6:19 Tradiţional, la noi, la români, e, de exemplu, să luăm orice fel de medicamente, inclusiv antibiotice, fără recomandarea doctorilor şi fără să ne gândim la efecte secundare, dar dacă medicii ne recomandă să ne vaccinăm, atunci ni se pare suspect şi refuzăm categoric.

6:20 Sincer nu mă simt bine văzând mesaje negativiste.

Suntem împotrivă, negăm, protestăm, bârfim, ironizăm, blestemăm. Privind la emisiunile de ştiri de la televiziuni, înţeleg că avem un apetit incontrolabil pentru negativism, brutalitate, moarte, dezastru, pesimism etc. Pe de altă parte, nici nu regret televiziunea din comunism, când toate ştirile erau pozitive, dar de proslăvire a societăţii şi conducătorilor.

Aș prefera mai multe mesaje în care să încurajăm, să admirăm, să lăudăm.

6:21 Şi o amintire haioasă din pandemie: După o lungă perioadă în care am stat, ca nişte haiduci, ascunşi în munţi, ieri am ieşit din nou prin centrul capitalei. Am fost uimit să văd cum mă priveşte toată lumea insistent sau chiar cum mă arătau oamenii cu degetul. Mă gândeam că poate am ajuns celebru, între timp, fără să ştiu. Poate or fi citit toţi poeziile traduse în franceză de curând, îmi spuneam, sau vreo carte de poezie a ajuns best seller. Abia când am ajuns la destinaţie am înţeles ce se întâmplase. Dezobişnuit cu civilizaţia, uitasem să-mi pun masca pe faţă.

77

IONUȚ CALOTĂ

6:22 Asta a fost cea mai bună glumă de azi: Diferenţa între cei care sunt în puşcărie şi noi, izolaţii în locuinţe din motiv de carantină, este că noi ne plătim singuri costurile detenţiei.

6:23 Trăim o perioadă tulbure, de aceea există riscul să cădem în diverse extremisme. Putem ajunge chiar să re-evaluăm societăţi utopice, dictatoriale, de tipul comunismului sau naţionalism-fascismului. Ar fi o dovadă că am lipsit de la lecţiile istoriei.

6:24 Ne dăm seama că trăim o nouă provocare pentru umanitatea noastră. Umanismul nostru este greu încercat. Pare că trebuie să alegem mereu între propria viaţă şi binele celui de lângă noi.

Cel mai grav ar fi să înceapă haosul, dezordinea, indisciplina socială, rebeliunea.

Probabil o să ne îndreptăm către o societate nouă, schimbată, deşi fiecare dintre noi visăm să ne întoarcem la viaţa anterioară, pe care abia acum o apreciem la adevărata ei valoare.

6:25 Omul a evoluat până acum prin competiţie. Singurul progres al omenirii s-a făcut prin piaţa liberă. Desigur, avem nevoie de o administraţie statală eficientă şi azi avem dovada cea mai concretă. Dar şi statul este tot imaginea noastră fidelă, are toate păcatele noastre, noi am votat politicieni care doar în campania electorală construiesc spitale regionale. China pare un exemplu bun, ea a devenit o putere economică mondială 78

CONFUZIUS

după ce a liberalizat piaţa, doar că, fiind un stat dictatorialcomunist, de avantaje a beneficiat în primul rând o elită de oligarhi din jurul puterii.

6:26 Cea mai sacrificată de-a lungul timpului a fost cercetarea şi noi toţi am fost complice la abandonarea ei, ba chiar la distanţarea de gândirea ştiinţifică, iar acum se pare că singura şansă de a realiza miracole ar fi putut veni doar din această direcţie.

6:27 În zilele acestea e important să nu ne lăsăm controlaţi de emoţii. De exemplu, să nu devenim nişte fundamentalişti religioşi extremişti. Pentru că ne simţim neputincioşi e normal să simţim nevoia să apelăm la ajutorul unor forţe supranaturale, dar nu trebuie să renuntăm la principiile de bază ale umanităţii. Şi eu cred. Am credinţă în iubire, prietenie, solidaritate, libertate, dreptate, echitate şi mai ales în logică. De aceea nu înţeleg logica celor care dau dovadă de egoism, preferând să zădărnicească toate eforturile pe care le fac medicii în aceste zile, alegând să participe la ritualuri în grupuri mari şi renunţând la minimele norme de igienă, când deja avem o răspândire comunitară a virusului, adică nu avem nicio garanţie că persoana cu care ne-am întâlnim sau după care am gustat vinul să nu fie infectată.

Aşa că zic că ar trebui să-l ţinem zilele astea şi pe Dumnezeu în case. Grav este şi că biserica se arată neputincioasă faţă de situaţia dramatică în care ne aflăm, căzută în capcana propriilor canoane, demonstrând că nu se mai poate baza pe punctele ei forte.

79

IONUȚ CALOTĂ

6:28 Problema Uniunii Europene, dar mai ales a tărilor din est, este că liberalizarea circulaţiei forţei de muncă a făcut să emigreze specialiştii, inclusiv din sănătate, dinspre est spre vest, iar UE nu a fost extinsă astfel încât de serviciile comunităţii să se folosească toate ţările în mod egal. Poate şi pentru că naţionalismul încă este mai puternic decât raţionalismul şi fiecare ţară insistă să se descurce pe cont propriu, din interesul propriu politicienilor populişti.

Mi se pare că izolaţioniştii şi conservatoriştii au devenit tot mai vocali, deşi nimic nu pare să le justifice entuziasmul. Oare ăsta să fie viitorul spre care vom merge după sfârşitul pandemiei?

6:29 Omenirea va supravieţui şi va trăi o nouă Renaştere, dar pentru asta trebuie să avem curaj să acceptăm că este necesar să ne schimbăm mentalităţile, ideile, crezurile, prejudecăţile, să ne adaptăm provocărilor viitorului, să investim în cunoaştere.

6:30 Mă tot aşteptam să iasă pe 1 aprilie guvernanţii şi să spună că totul a fost doar o păcăleală. Dar, din ce văd, românii nu mai au chef nici de glume.

6:31 Faţă de cei care au trăit pe vremea holerei sau ciumei avem totuşi marele avantaj că acum există medicina ştiinţifică care ne poate ajuta, care poate face cu adevărat miracole.

80

CONFUZIUS

6:32 Probabil că după pandemia asta se va schimba ceva, eventual de faţadă, să ne scoată ochii, dar fiindcă statul este cel mai prost administrator, cei care îl controlează vor face modificări tot în interesul lor personal, în primul rând. Noi o să ştim în continuare doar una şi bună şi vom vota doar pe cei care ne promit măriri iluzorii de salarii, deşi constatăm după aceea că inflaţia anulează imediat aceste măriri, pe când bunăstarea reală constă, de fapt, şi în servicii mai bune, medicale, de învățământ, transport, apă curentă şi canalizare etc.

6:33 Dacă am fi avut o Europă globală, toate forţele ei unite s-ar fi concentrat către punctele fierbinţi, solidaritatea ar fi fost extinsă, focarele ar fi fost izolate mai uşor. Aşa, rămânem fiecare închis în casa sa.

6:34 Vaccinurile care au la bază ARN mesager folosesc o tehnologie care era în lucru de 20 de ani. ARN mesager este și o promisiune de terapii celulare ieftine pentru anemia falciformă sau SIDA. Se lucrează și la terapii ARN mesager împotriva cancerului. Spre deosebire de cele clasice, vaccinurile pe bază de ARN mesager, furnizează materialul genetic al proteinei spike fluidului celular și nu intră niciodată în nucleu. Oricum, cei care nu vor să rişte modificarea ADNului astfel încât să ajungă vreun cyborg au şi alternativa vaccinului clasic.

6:35 Dacă Rusia produce ştiri false şi viruşi informatici, China face produse fake şi viruşi biologici.

81

IONUȚ CALOTĂ

6:36 Românii o să iasă totuşi bine şi din criza asta, fiindcă au simţul umorului bine dezvoltat şi au anticorpi dobândiţi într-o dictatură relativ recentă.

82

CONFUZIUS

Totul este Politică?

Lumea dezlănţuită

83

IONUȚ CALOTĂ

7:0 A ajuns atât de nerentabil să fii corect în lumea asta.

Nimeni nu mai suportă adevărul.

7:1 Fiecare e pe cont propriu în viaţa asta.

7:2 Ne-am pierdut a-uzul raţiunii.

7:3 Oamenii sunt dirijaţi mai mult de emoţie decât de raţiune.

7:4 Lumea e un teatru trist.

7:5 Politica e cea mai reuşită invenţie a politicienilor cu care să ne acapareze gândurile.

7:6 Eu mă simt european.

Sunt mândru că trăiesc în această Europă.

Patriotismul meu s-a extins acum pe întreg acest teritoriu.

7:7 Mi-ar fi plăcut să trăim într-o ţară în care să nu ne preocupe ce fac politicienii. Aceştia să fie doar nişte administratori profesionişti şi oneşti, care să performeze în primării sau parlament şi pe care să-i evaluăm o dată la 4 ani, prin vot.

84

CONFUZIUS

7:8 Nu agreez nici manifestarea în stradă, pentru că predispune la violenţe, mai ales când statul este atât de agresiv cu cetăţenii săi. Prefer opiniile expuse de exemplu în mediul propice al fb sau în cărţi, dar şi dialogul nepărtinitor. Prin cunoaştere am putea să alegem mai bine.

7:9 Poezie şi politicateţuri Poezia poate fi orice, dar este ea şi politică?

Desigur, stau dovadă pamfletele lui Dinescu, spumoase şi incitante. Fie că suntem sau nu de acord cu el, nu putem să nu savurăm bogăţia stilistică cu care îmbracă mesajele sale împotriva puternicilor oameni politici ai zilei.

Faţă de perioada comunistă, când poezia politică era doar laudativă, altfel nu ar fi trecut de cenzură, în epoca asta nouă libertatea cuvântului permite atacuri oricât de dure.

Războaiele poeţilor nu au avut, însă, mereu câştig de cauză, cei care au avut curaj în dictatură au sfârşit ca martiri. În general, poezia este un mediu propice prin care oamenii își exprimă identitățile și aspirațiile.

Privind din alt punct de vedere, am putea să analizăm opera acelor poeţi care au făcut şi politică la nivel înalt şi sunt destule exemple, ba chiar şi a oamenilor politici care au scris poezie, deşi nu remarcabilă. De curând am descoperit că din ultima categorie au făcut parte, printre alţii, Ceauşescu şi Coposu.

Din alt punct de vedere, dacă aş putea să decid politica USR faţă de propriile reviste, aş începe prin a interzice articolele laudative faţă de membrii redacţiei respective.

85

IONUȚ CALOTĂ

7:10 Votul liber este un dar al democraţiei.

7:11 Am apucat alegeri şi în vremea lui Ceauşescu şi ştiu că erau un simulacru, rezultatele votului erau stabilite în biroul dictatorului. Singura satisfacţie era să folosesc buletinul de vot ca pe un manifest şi să scriu mesaje antisistem, deşi bănuiesc acum că nu le deschidea nimeni.

7:12 E o mare greşeală să nu mergem la vot. Dacă vrem să schimbăm clasa politică, o putem face doar ieşind în număr cât mai mare la vot, indiferent pe cine alegem, pentru că doar în acel moment le va fi teamă cu adevărat de puterea votului, până atunci se vor baza pe forţa manipulării.

7:13 Statul e ca un fel de Moş Crăciun pentru noi toţi. Aşteptăm să facă totul în locul nostru, noi doar să-i solicităm ce de dorim.

7:14 Faptul că nu mai avem industrie nu ar trebui să însemne că suntem o ţară mai puţin poluantă?

De peste 30 de ani ne plângem că nu avem spitale şi că nu putem iriga în caz de secetă, dar, în fond, nu facem nimic.

7:15 Cea mai penibilă mi se pare falsa îngrijorare a politicienilor pentru soarta noastră.

86

CONFUZIUS

7:16 Culmea culmilor ştiţi care e? Avocatul poporului nu e ales de popor.

7:17 De când sunt mai multe partide şi noi suntem tot mai divizaţi.

Observ cum românii s-au împărţit în tabere care se urăsc între ele.

7:18 Personal, nu mă atrage niciuna dintre extreme, aprob mai degrabă deschiderea către lume, către toţi oamenii, nu limitarea unor drepturi sau opţiuni.

7:19 I-aş crede pe cei care strigă aceste vorbe populiste şi fără un sens clar: „Vrem ţara înapoi!”, dacă ar face chestii concrete în sensul ăsta, adică ar renunţa la corporaţiile globaliste, de exemplu la internet, la facebook, la telefoane mobile, la televizoare smart, apoi la excursii în afara ţării şi în general la orice produs sau serviciu care nu e 100% românesc, precum ar fi şi muzica, filmele sau cărţile autorilor străini.

7:20 Aşa cum în Basarabia este actuală nevoia de naţional şi tradiţional pentru a ieşi din dependenţa rusească, în România trebuie să ne concentrăm mai intens pe abordarea europeană a viitorului nostru, dacă vrem ca acesta să arate mai bine.

7:21 Cel mai greu este să nu devenim nişte radicali, în nicio direcţie, să nu ajungem o Românistan.

87

IONUȚ CALOTĂ

7:22 Marea majoritate a votanţilor cer cu prioritate creşterea salariilor, iar după ce o obţin se întreabă de ce instalatorul sau zugravul le cere mai mulţi bani pentru o lucrare. Bunăstarea constă în mult mai multe elemente corelate între ele. Oricum, când aud de creşterea salariului promisă de guvern încep să mă tem. Creşterile sunt valabile doar pentru cei care lucrează la stat şi pentru pensiile speciale, iar aceste sunt mereu însoţite de inflaţie şi creşterea taxelor şi a amenzilor. Noi, în privat, avem salarii în funcţie de jocurile pieţei. Eu prefer să aud de scăderi de taxe.

7:23 Eu zic că nu de emigranţi ar trebui să ne temem, ci mai mult de noi înşine.

Nu vreau să pară că iau apărarea abominabilelor fapte ale teroriştilor. Sunt crude, inumane şi inutile.

Dar s-a întrebat cineva cum s-a ajuns la situaţia tensionată din zilele noastre?

Nu cu mult timp în urmă lucrurile nu stăteau deloc aşa în ţările arabe. Se îndreptau spre o societate democratică şi liberă.

Chiar şi România comunistă, dacă ţineţi minte, avea relaţii foarte bune cu majoritatea dintre ele. Aveam schimburi comerciale bune. Muncitorii români lucrau acolo, câştigau bine şi erau apreciaţi, iar la noi veneau studenţi arabi la studii şi mulţi dintre ei încă mai sunt aici şi s-au integrat foarte bine.

Culmea este că tot răul s-a declanşat când au descoperit resurse foarte mari de petrol.

Atunci toate puterile lumii, îndeosebi SUA, au devenit interesate de aceste bogăţii şi au dorit să pună stăpânire pe

88

CONFUZIUS

ele, iar pentru asta nu s-au abţinut să declanşeze chiar războaie.

Islamizarea fundamentalistă şi terorismul au fost doar o reacţie firească la aceste opresiuni.

7:24 România, un veac de singurătate Acest ultim secol de istorie ar trebui să fie plin de învăţăminte pentru noi, moştenitorii acestui tărâm.

Perioada interbelică a României a strălucit tot datorită investiţiilor străine şi adeziunii de moment la valorile europene occidentale, iar faptul că din primul război mondial am ieşit în tabăra învingătorilor se datorează mai mult sprijinului Franţei şi Americii.

Ca o fatalitate, însă, nu am reuşit să ne conservăm alianţele, prieteniile cu alte ţări. Deseori, de voie sau de nevoie, ne-am aliat cu duşmanii, împotriva foştilor prieteni, am luat decizii care s-au dovedit uneori chiar împotriva intereselor noastre. În urmă cu 100 de ani, politica nu arăta foarte diferit de cea de azi. Chiar dacă am avut şi politicieni cu adevărat patrioţi, totuşi corupţia era în floare, majoritatea se folosea de putere pentru interese personale, în funcţii erau promovaţi tot cei obedienţi puternicilor zilei, deşi aceştia erau total incompetenţi. Tot aşa, deşi Europa era în plin război, erau promovaţi sute de generali de carton, doar din interese personale, iar armata era dezorganizată şi cu dotări învechite.

7:25 Nici neutralitatea nu ne-a ieşit niciodată.

Am fost mereu ruda săracă, folosită la maxim de puternicii zilei.

89

IONUȚ CALOTĂ

7:26 E adevărat că nu părem să aparţinem cu adevărat nici vreunei regiuni geografice, nici vreunei familii lingvistice.

Facem echilibristică pe marginea fragilă dintre Europa şi celelalte lumi, Rusia şi ţările arabe şi poate de aceea suntem nesiguri şi scăpăm ba într-o parte, ba în alta.

7:27 Părerea mea e că bunăstarea noastră nu creşte doar din măriri lozincarde de salarii şi pensii, mai ales că ele sunt făcute astfel încât să crească discrepanţa între veniturile mici şi cele exagerat de mari. Desigur, e bine să primim bani mai mulţi, ca să putem să cumpărăm mâncare mai multă, lucruri inutile mai multe, să ne facem case cu mai multe camere sau să plătim mai multe amenzi şi taxe.

Eu cred că totuşi e cel puţin la fel de important să avem, în general, o calitate crescută a vieţii şi, deci, să cerem asta politicienilor noştri, astfel, de exemplu, să avem drumuri mai bune şi mai sigure, să respirăm un aer mai curat, să mâncăm alimente mai sănătoase, să fim îngrijiţi mai bine în spitale, să avem acces la medicamente şi la analize medicale, să funcţioneze mai eficient relaţia cu instituţiile administraţiei, să fie digitalizate ghişeele, să scăpăm de birocraţia exagerată, să nu mai avem wc-uri în curte, copiii noştri să aibă o educaţie cât mai utilă pentru viitorul lor şi să nu mai plece prin ţări străine pentru că nu întrevăd un viitor aici, să primim informaţii corecte, transparente, de la cei care ne guvernează şi folosesc banii publici, să avem parte de judecată corectă, dacă e cazul, să nu se mai devalorizeze banii pe care îi primim, din cauza inflaţiei mărite, să găsim locuri de muncă plătite corect, să nu fim discriminaţi în niciun fel, să avem parte de concursuri corecte pentru ocuparea unui post, să avem piste 90

CONFUZIUS

pentru a circula în siguranţă pe bicicletă, să fim sprijiniţi dacă vrem să investim într-o afacere sau dacă vrem să creăm un act artistic, să avem căldură în case, să avem curăţenie pe străzi şi iluminare noaptea, să nu ne fie teamă să ieşim pe stradă, din cauză că e plin de tâlhari şi violatori etc.

7:28 Pe de altă parte, eu am ajuns de mult timp la concluzia că starea de fericire nu este neapărat în legătură cu numărul de bani, desigur, trebuie să avem un trai decent, dar e mai important să ne putem bucura de pasiunile noastre sau să împărtăşim dragostea cu persoana iubită.

7:29 În loc să avem un preşedinte mediator, am avut parte de unul meditator. Avem un preşedinte care tace şi nu face.

7:30 Dintre culori, prefer albastrul, e mai poetic. Roşul e prea agresiv, iar galbenul prea înşelător.

7:31 Monarhia, ca şi religia, are şi bune şi rele.

La amândouă este admirabil cultul pentru o morală umanistă. Îmi place ideea de nobil în comportament şi atitudine.

Ceea nu pot accepta este că aceste calităţi nobile se moştenesc obligatoriu.

Sunt atât de multe contra-argumente în istorie.

Nu sunt de acord cu monarhiile pentru că nu cred că e normal ca în conducerea unui stat să ajungă cineva doar pentru că s-a născut într-o anumită familie. E ca şi când ţi-ai lăsa destinul în mâinile hazardului.

91

IONUȚ CALOTĂ

7:32 Sunt de mulţi ani antreprenor, întreprinzător privat. Ştiu că statul nu te încurajează cu nimic, dimpotrivă, îţi pune tot felul de piedici. Contează, totuşi, naţionalitatea patronului unei firme? Dacă e român e dezinteresat de maximizarea profitului sau se poartă mai frumos cu angajaţii? E mai bun un patron ca Dragnea decât unul ca Steve Jobs? Este totuşi ceva pentru care sunt mai importanţi investitorii români şi ar trebui susţinuţi cu prioritate, anume pentru că, în general, profitul acestora rămâne în ţară.

7:33 Una dintre temele europene importante, de actualitate, care ar putea fi abordate, este armata unificată a UE, o idee de altfel bună, în sensul de eficientizare a apărării ţărilor membre, de armonizare astfel încât să conlucreze în orice situaţii. O armată UE unificată ar putea de asemenea să creeze un partener aproape egal forţei americane, o dependenţă mai mică faţă de aceasta, un argument puternic în orice negociere, cheltuieli mai mici pentru fiecare ţară în parte, dacă am participa la NATO ca o singură armată, nu dispersaţi în zeci de mici armate, şi, de fapt, securitate mai mare.

7:34 Îmi aduc aminte cum îmi povestea bunicul din perioada războiului, de exemplu comparaţia între nemţi şi ruşi. Prima dată au trecut prin sat soldaţii germani. Aceştia erau disciplinaţi, politicoşi, ba chiar le-au lăsat câte o pâine sau alte pachete. Când au trecut soldaţii ruşi, situaţia s-a schimbat.

Aceştia au intrat peste săteni, le-au luat ce au găsit de mâncare şi băutură şi au violat femeile tinere. Speranţa 92

CONFUZIUS

românilor atunci era să vină americanii. Iată că aceştia au venit abia acum.

7:35 Culmea e că până acum, în războaie, ne-am aliat până la urmă mereu cu ruşii, începând cu războiul de independenţă contra Imperiului otoman, apoi în cele 2 războaie mondiale. Putem spune că a fost aliatul nostru tradiţional.

7:36 Diferenţa între doctrina liberală şi cea socialistă este cam asta: -Liberalismul atrage banii în economie, prin investiţii şi facilităţi pentru întreprinzători, prosperitatea cetăţenilor fiind urmarea progresului, dezvoltării, eficientizării, tehnologizării, digitalizării etc.

-Socialismul împrumută banii sau vinde tot ce are, ca să facă rost de bani să mărească salarii şi pensii, creând impresia de prosperitate, deşi această politică lasă în urmă inflaţie crescută şi supraîndatorare, cam ceea ce a făcut PSD în perioada când a guvernat.

7:37 Văd, de asemenea, că mulţi privesc China ca pe un model de urmat, China unde religiile sunt interzise, desigur, una singură fiind totuşi acceptată, comunismul. Am uitat oare că ea a declanşat molima prin expansiunea sa urbanistică haotică, necontrolată, fără grija pentru mediu? China s-a dezvoltat preluând modelul liberal de piaţă al occidentului şi de investiţii în cercetare, dar sistemul de control centralizat al cetăţenilor nu a dus către o creştere evidentă a nivelului de trai al acestora. China pare acum atât de binevoitoare către Europa, dar ea nu face decât să urmărească ce-şi doreşte de 93

IONUȚ CALOTĂ

mult timp, să pună stăpânire pe companii strategice ale Europei, ca să controleze această piaţă, iar starea actuală îi dă noi speranţe.

7:38 Tot aşa şi cu schimbarea tipului de societate. Cerem să demolăm societatea actuală, să renunţăm la liberalism şi progresism, dar nu oferim nicio alternativă credibilă, salvatoare. Ne propunem să ne izolăm şi mai mult în fiecare ţară în parte, să ne fortificăm fiecare în cetatea lui sau poate chiar în casă? Că doar nu aspirăm să ne întoarcem la evul mediu sau la visul comunismului.

7:39 Euroexit O Europă puternică, unită, determinată, coerentă nu este pe placul Rusiei şi nici al altor mari puteri concurente, aşa că alegerile europarlamentare vor fi mereu esenţiale pentru viitorul acestei construcţii.

Uniunea europeană pare tot mai vulnerabilă în faţa atacurilor.

Războaiele par să se ducă acum mai ales în plan mediatic.

Populismul, demagogia, însămânţarea urii, îngrădirea libertăţii de expresie, xenofobia, toate par să prindă tot mai bine printre cetăţenii europeni nesiguri.

Europa a primit deja câteva lovituri dure, Brexitul şi alegerea lui Trump în America fiind cele mai grele.

Bine, sunt unii care au crezut şi care încă mai cred că "miliardarul" Trump s-a gândit vreodată la binele cetăţenilor de rând. E ca şi când ai fi gândit la fel despre superîmbogăţitul peste noapte, Dragnea.

94

CONFUZIUS

7:40 Am mai refuzat noi Europa o dată în istorie, atunci când am decis să alegem religia estică, ortodoxă, pe axa Constantinopol-Rusia, în locul celei catolice, a Europei.

Probabil din această cauză Europa ne-a lăsat pradă tuturor cotropirilor orientale, otomane, ruseşti sau de altă naţionalitate.

7:41 Iluzia noastră comunistă continuă să fie că dacă avuţia ţării este controlată de o mână de şmecheri locali, ajunşi la putere fluturând naționalismul, asta înseamnă că şi compatrioților lor le va fi bine vreodată. Am mai trecut prin asta şi am văzut că nu e deloc aşa.

7:42 Rusia face eforturi să credem că UE este un rău pentru România. În perioada cand eram sub dominaţia imperiului otoman, Rusia ţaristă se afişa ca fiind eliberatoarea popoarelor creştine şi mulţi au crezut că ruşii chiar sunt de bună credinţă. Însă, după anexarea Basarabiei am descoperit că este cu mult mai rău decât sub turci. Limba română a fost scoasă din şcoli şi biserici şi s-a instaurat teroarea. Tot ca nişte eliberatori i-am primit şi după cel de-al doilea război mondial, ca să trăim apoi toată tragedia regimului comunist adus de aceştia.

7:43 Deocamdată, europenii sunt dezorientaţi, sau mai degrabă orientaţi în direcţii divergente, conceptul unei Europe unite este încă perfectibil, dar este singurul viabil pentru viitorul nostru.

95

IONUȚ CALOTĂ

7:44 Pentru că mărci precum "sorosist", "stat paralel" sau "securist" s-au cam demitizat şi nu mai sperie aşa mult ca să fie refolosite în campaniile electorale, propaganda a căutat o nouă stafie şi aşa a descoperit eticheta denigratoare sub numele "neomarxist".

Care ar fi acuzele aduse celor cărora li se pune această ştampilă?

Ei bine, "neomarxiştii" au astfel de atitudini abominabile: militează pentru egalitate între drepturile tuturor oamenilor, indiferent de rasă, religie, gen etc, pentru echitate socială şi libertate de opinie sau antreprenorială, dar şi pentru promovare pe bază de competenţe şi, de neîngăduit, vor drepturi egale pentru minorităţi, chiar şi pentru cele sexuale.

Ei dezavuează ura de rasă, fanatismul religios şi vor stingerea conflictelor între naţiuni. Mulţi dintre ei visează la o lume mai bună, cu o grijă intensă pentru protejarea naturii, o lume în care să fim mai toleranţi, mai altruşti, în care ţările şi popoarele să se unească, să nu mai fie adversare, asta neînsemnând renunţarea la valorile naţionale, ci doar punerea omului-universal în centrul tuturor acţiunilor. De asemenea li se reproşează că sunt “progresişti”, că privesc spre viitor şi că sunt prea înverşunaţi anti-corupţie.

7:45 Am remarcat câteva voci stridente care susţin Rusia, condamnând Occidentul. Adică, cum că ar fi de preferat să vină peste noi ruşii şi să ne bombardeze oraşele decât să vină occidentalii cu investiţii şi tehnologie, că ar trebui ca în locul democraţiei să fie şi la noi băgaţi în puşcărie cei care îndrăznesc să vorbească împotriva tiraniei, iar în locul

96

CONFUZIUS

prosperităţii să ne întoarcem la sărăcia sub care sunt ţinuţi azi ruşii de rând.

7:46 Unii spun că este conspiraţie, alţii că este război mondial sau manipulare pentru schimbarea lumii. Eu cred că este o fantezie, că trăim într-o poveste imaginară, într-un vis din care nu ne vom mai trezi.

7:47 Neoliberalismul nu e mai rău decât liberalismul, chiar dacă s-a născut sub influenţa comunismului, ba chiar dimpotrivă.

Liberalismul sălbatic a fost îndulcit. Au apărut sindicatele, muncitorii au început să aibă drepturi, patronii au acceptat angajaţii ca parteneri de dialog. Deşi nu ne convine să acceptăm, dacă nu ar fi existat Marx poate nu am fi beneficiat de asigurări de stat gratuite, de şcoli gratuite, de pensii etc.

Drama creată de comunism e altă poveste.

7:48 Patronii de stânga Mi se pare straniu să fii un chiabur supraîmbogăţit, să ai firme peste firme, zeci de angajaţi, şi să vorbeşti sincer de politici socialiste, de stânga. Cam aşa a fost mereu în PSD, celebră, de când se ştie, pentru cei mai puternici şi bogaţi "baroni". Mi se pare fals să te lauzi cu buna chibzuire a banilor publici, în timp ce ai contracte exorbitante, finanţate doar din aceste fonduri.

7:49 Aparent, credeam că trăim într-o lume a păcii. Şi totuși, iată, războaiele macină lumea, într-o perpetuă conflagraţie mondială.

97

IONUȚ CALOTĂ

Tragic e că dăm impresia că ne obișnuim deja. Infernul recent din Ucraina aproape că nici nu mai creează emoţii atât de puternice, chiar dacă e atât aproape de noi. Din păcate, aceste evenimente tragice se succed rapid pe toate meridianele lumii, impulsionate de interese economice, ultranaţionalism sau radicalismul religios. E adevărat, abia când trăim un eveniment live, acesta are impact mai mare asupra noastră. În rest, se pare că pe zi ce trece ne pierdem încrederea în politicieni, așa că vom alege tot mai des actori de comedii, care devin eroi reali.

7:50 Conducătorii perşilor, după ce luau o hotărâre, se îmbătau.

Dacă şi în stare euforică li se părea că e valabilă, abia atunci o adoptau. Unii conducători de-ai noştri contemporani am impresia că merg direct la a doua variantă.

7:51 Naţionalismul e straniu. De exemplu, fostele ţări componente ale Iugoslaviei s-au separat în urma unor războaie sângeroase, pe motive etnice şi religioase, iar acum fac eforturi să se reunească sub umbrela unei uniuni şi mai mari, cea a UE. UE poate fi totuşi un model de globalizare în care state aparent diferite să conlucreze.

7:52 Volodimir Z. e modelul de patriotism, iar Vladimir P. de naţionalism. Asta ca dovadă a diferenţei între cei doi termeni.

7:53 Faptul că vorbim limbi diferite ne face să înţelegem fiecare altfel lumea?

98

CONFUZIUS

7:54 Nu doar socializarea şi afacerile s-au mutat pe internet, ci şi războaiele. Iar aici stau bine chinezii şi ruşii.

7:55 Observ că aceia care sunt mai înverşunaţi împotriva progresului folosesc cel mai des internetul şi reţelele de socializare.

7:56 Eu votez pentru că este un gest de patriotism, de responsabilitate pentru viitorul acestei ţări.

Eu votez pentru că aşa voi avea dreptul şi după aceea să contest acţiunile politicienilor.

Eu votez pentru că este un drept câştigat cu sânge de înaintaşii noştri.

Eu votez pentru că vreau o ţară mai bună pentru copilul meu.

Eu votez ca să nu ni se pună parolă pentru dreptul de a călători liberi şi de a vorbi liberi.

Eu votez pentru că nu mai vreau politicieni care vor să ne menţină la coada Europei.

Eu votez pentru că m-am săturat de politicieni pricepuţi doar la manipulare, corupţi, şmecheri, analfabeţi, incompetenţi, aroganţi şi oportunişti.

Eu votez pentru competenţă, bun-simţ, speranţă, civilizaţie şi normalitate.

7:57 Ultima duminică din luna mai este sărbătorită ca Zi a Românilor de Pretutindeni.

Românii au devenit un popor nomad pentru prima oară în istoria lor.

99

IONUȚ CALOTĂ

Au migrat din motive financiare, dar odată ajunşi acolo au descoperit o societate care funcţionează pe principii mai corecte, mai eficiente, mai civilizate, cu o grijă sporită faţă de cetăţeni.

Aşadar nu numai latura materială îi reţine pe români să se întoarcă în ţară. Încrederea poate fi cucerită doar cu o administraţie care funcţionează în beneficiul cetăţenilor.

Avem nevoie de un sistem de sănătate performant, de drumuri bune, de garanţii privind utilizarea corectă a banilor publici, de facilităţi pentru a investi în România, de siguranţă şi stabilitate etc.

7:58 Îm istoria noastră au fost mulţi străini care au făcut mai mult bine României decât conaţionali de-ai noştri.

7:59 Naţionalismul populist aduce voturi politicienilor care îl proclamă, dar creează şi o stare de tensiune artificială în rândul populaţiei, cu duşmani imaginari, adică niciun beneficiu real unei naţiuni.

7:60 13-15 iunie 1990, zile când nu am mai înţeles noua democraţie, poate prima şi singura oară când mi-a fost cu adevărat teamă să ies pe stradă, apogeul manipulării iliesciene.

7:61 Războaiele lasă în urmă uriaşe movile de carne strivită.

Războaiele se termină doar când s-au epuizat toate armele.

100

CONFUZIUS

Ne-am experimentat în războaie. Am schimbat caii cu şenilele, dar noi am rămas aceeaşi. Conducătorii lumii vor să ne obişnuiască cu conflictele.

7:62 Ar fi trebuit să dăm nume păcii, dar noi am numit doar războaiele, de parcă ele înseamnă mai mult pentru noi. Am fi putut să spunem Pacea Mondială 1 sau Pacea de O Mie de Ani. 7:63 Să ne bucurăm de pace, că vedeţi că nu putem şti niciodată când va fi chiar la noi război.

7:64 Din ciclul "Gânduri pentru cei care suportă adevărul": La 100 de ani de când Transilvania s-a lipit de Ţara Românească, ce îi oferim? O naţiune care îl regretă pe Ceauşescu, care l-a susţinut pe Iliescu şi care a făcut scut viu să-l apere pe infractorul Dragnea. Cât despre Imperiul Austriac, acesta s-a întors în glorie, ne controlează banii, prin bănci şi ne exploatează nestingheriţi bogăţiile subsolului şi pădurile, toate cedate pe nimic de PSD. 7:65 Popoarele din sudul Europei sunt mai euforice pentru că pot sta mai mult timp în aer liber, la soare.

7:66 Ne-am păstrat instinctul preistoric de a ne restrânge în grupuri mici, nu avem conştiinţa cooperării la nivel global.

101

IONUȚ CALOTĂ

7:67 Planuri trebuie să ne facem mereu pentru prezent pentru că de viitor nu suntem siguri niciodată.

102

CONFUZIUS

În ce lume trăim?

103

IONUȚ CALOTĂ

8:0 Poţi să fii fericit doar atunci când eşti mulţumit cu ce ai.

8:1 Bine şi răul sunt de fapt reprezentate de plăcere, respectiv de durere.

8:2 Beneficiem de facilităţi pe care înainte doar regii le aveau.

8:3 Suntem societatea care iroseşte mai mult ca niciodată.

8:4 Încă nu suntem suficienţi de liberi! Sunt subiecte tabu despre care nu poţi să comentezi.

8:5 Am început să fim obsedaţi de nevoia de dezamăgiri. Peste orice e prea alb simţim bucuria să mânjim cu noroi.

Delicateţea e prea chinuitoare şi plictisitoare. Brutalitatea devine singurul sens consecvent al vieţii.

8:6 Avem tendinţa să privim statul ca pe un utopic sac fără fund în care noi să fim nişte veşnici asistaţi sociali. Într-adevăr, statul e, deocamdată, forma cea mai bună de organizare a societăţilor umane, dar societatea civilă va trebui să aibă şi ea o influenţă mai mare.

8:7 Am călătorit după '89 prin aproape toate ţările europene.

104

CONFUZIUS

Pot să confirm că există o diferenţă evidentă între societatea noastră şi cele de la vest de noi, inclusiv între mentalităţi.

Pot să-i înţeleg pe cei care au ajuns acolo din motive economice şi care acum ezită să se întoarcă, deşi aceste motive nu mai sunt atât de vitale. Încă mai cred că ne vom schimba mentalităţile dacă în vârful administraţiei vor veni exponenţi din acele societăţi. Alternativa este clasicul nostru conservatorism care să ne menţină departe de orice evoluţie.

8:8 Mulţi spun că societatea noastră e bolnavă, dar nimeni nu dă un exemplu când a fost ea sănătoasă.

Ca să putem face o analiză lucidă trebuie să plecăm de la acceptarea societăţii aşa cum e ea. Abia după ce am înţeles-o, putem să căutăm soluţii de îmbunătăţire, fără să cădeam iar în utopii.

Problema e că lucrurile în jurul nostru se schimbă mai repede decât noi. O altă problemă e că teologia se încăpățânează să nu evolueze în ritmul societății, deşi şi ea, de voie sau nevoie, foloseşte tot mai des tehnologia.

8:9 În ce ţară trăiesc, în ce lume!? Una în care cuvinte precum tehnocrat, progresist, ştiinţă, corectitudine sunt de ocară, în care credem mai mult în miracole decât în lucruri simple, evidente, în care ritualurile sunt mai importante decât grija pentru cel de alături, în care ne amintim să fim buni doar de sărbători, unde încă mai suntem nostalgici după un sistem opresiv, dictatorial, o lume unde eşti condamnat dacă faci o glumă şi aplaudat dacă îndemni la dezordine socială.

105

IONUȚ CALOTĂ

8:10 Ultra-naţionalismul nu înseamnă neapărat că ne păstrăm tradiţiile, dar cu siguranţă că ne lipsim de bucuria de a cunoaşte toate celelalte realizări ale lumii.

Autonomia nu înseamnă izolare.

Naţionalismul extrem a dus la fascism, plecând de la ideea că naţiunea lor e ideală.

Ne batem în piept cu naţionalismul, pe de altă parte, când un român este apreciat internaţional, ne înghesuim să-l sabotăm şi declamăm cu orice ocazie că nu suntem mândri că suntem români.

Propovăduim un fals naţionalism, deşi nu ne-a adus niciodată foloase reale de-a lungul istoriei, preferând să rămânem la stadiul păgubos de "ne apărăm sărăcia şi neamul".

Confundăm naţionalismul cu ura de rasă şi ne dorim să ridicăm un propriu zid al Berlinului.

8:11 Ponegrim globalizarea, deşi aceasta îşi urmează cursul şi fără noi, ca singura opţiune pentru un viitor mai sigur şi mai coerent, iar singurul nostru "câştig" este că iar vom fi la coada oportunităţilor, ratând, ca de obicei, să stăm măcar la masa dezbaterilor.

La fel, lumea se digitalizează şi se robotizează, iar noi, ca ţară, nu avem nicio strategie în această direcţie.

Naţionalismul iraţional demonstrează, mai ales în zilele noastre, cât este de periculos.

Naţionalismul se produce când ţii neapărat să fii doar contra, în schimb patriotismul te îndrumă să alegi calea cea mai benefică ţării tale.

106

CONFUZIUS

Naţionalismul promovează la vârf analfabeţi incapabili, doar pentru obedienţă şi slugărnicie, patriotismul propune oamenii cei mai buni ai unei naţii.

8:12 Tot văd chestia asta cu "români adevăraţi".

Păi ce înseamnă oare să fii român pur pe un teritoriu care a fost mereu călcat de tot felul de naţii, unde trăiesc atât de multe naţionalităţi diferite? Care ar fi originea românului pur? Ştie cineva sigur că are acest ADN original, că nu are în sânge şi ceva urme de la alte popoare? Conform studiilor ADNului, se pare oricum că suntem mai înrudiţi cu iranienii (foştii persani) decât cu mulţi dintre europeni.

8:13 Ce contează până la urmă că eşti român, sas sau ungur?

Pentru mine contează doar dacă eşti bun sau rău. Şi de la o vârsta nici asta nu mai cred că e important. Ce contează cum suntem în aparenţă sau ce culoare are pielea? În interior suntem la fel.

8:14 Când o să înţelegem că naţiunea e doar o chestie formală, care pune la un loc oameni pe care îi leagă doar o întâmplare de a se fi născut în acelaşi spaţiu geografic?

Mai degrabă ne poate apropia, de exemplu, o pasiune comună, cum ar fi literatura, indiferent unde locuim pe această planetă.

8:15 Corectitudinea politică este probabil aşa agresivă pentru că numai astfel putem ajunge la momentul când nu mai vedem 107

IONUȚ CALOTĂ

diferenţe în jurul nostru, ci apropieri, când ne vom obişnui cu diversitatea şi cu egalitatea de drepturi.

8:16 Dacă mă gândesc bine, îmi dau seama că în lista mea de preferinţe sunt: pâinea neagră, berea neagră, Marea Neagră, ciocolata neagră, laleaua neagră, strugurii negri. Ca să nu mai spun că am în lista de fb câţiva tineri poeţi negri chiar din Africa care sunt tare politicoşi, inteligenţi şi sensibili, dovadă că le-am şi tradus câteva poezii.

8:17 Trebuie să încetăm să ridicăm ziduri trumpiste în loc să dărâmăm barierile dintre noi.

8:18 Diversitatea etnică este benefică. Românii ar trebui să se considere privilegiaţi că sunt concetăţeni cu atât de multe şi variate etnii. Să cunoşti o altă naţionalitate, cu tradiţiile şi felul de a fi al fiecăruia, este interesant, atractiv. Eu particip cu plăcere la evenimentele organizate de minorităţi, pentru că mereu descopăr lucruri noi, fascinante.

8:19 Multe dintre problemele noastre vin din ultra-naţionalisme, din izolaţionism. Ultra-naţionalismul este cel care va menţine criteriile originii în orice selecţie în locul celor ale competenţelor. Pe cale de consecinţă, noi, cetăţenii români, vom fi consideraţi în continuare o naţiune de mâna a doua.

Faptul că suntem ultratradiţionalişti şi conservatori e demonstrat şi de catedrala noastră care, iată, nu a ieşit vreo Sagrada ca să atragă turişti chiar şi neterminată.

108

CONFUZIUS

Aştept ziua când vom scăpa de prejudecata de a condamna pe cineva doar pe baza apartenenţei la o rasă.

8:20 Ştiţi satele acelea părăsite, unde nu mai găseşti decât câţiva bătrâni uitaţi de lume? Aşa va arăta şi România dacă nu se schimbă ceva. Vom dispărea ca naţie şi vom fi înlocuiţi pe aceste meleaguri de alte popoare.

8:21 Românii sunt plini de contradicţii: -suntem adversarii corporaţiilor în timp ce consumăm asiduu produsele şi serviciile acestora, de care am devenit dependenţi -suntem împotriva globalizării deşi ne bucurăm la maxim de internet, cel mai important instrument al acesteia -avem gradul cel mai mare de analfabetism din Europa şi totuşi am votat de curând spre a ne fi preşedinte poate cel mai analfabet şi incompetent candidat de la Ceauşescu încoace -ne menţinem la polul sărăciei în Europa, dar votăm aceleaşi partide de 30 de ani, unele care promovează modelul Teleorman, cu baroni superîmbogăţiţi şi marea majoritate a populaţiei la limita existenţei pentru a fi dependentă de guvernanţi -suntem oripilaţi de satanicele sărbători ale monstruoşilor dovleci scobiţi, în timp ce aplaudăm idolatrizarea şi puparea de cadavre -ne lamentăm că importăm tot felul de sărbători care nu ne aparţin, deşi şi ortodoxia tot de import este, că nu a fost creată pe aceste meleaguri

109

IONUȚ CALOTĂ

8:22 Corectitudinea politică înseamnă de fapt că minoritățile de orice fel și-au câștigat drepturi și respect.

Unii zic că probabil ca o consecinţă a perioadei hippie.

Nu mai poţi face pe cineva, la modul peiorativ, ţigan, ţăran, handicapat sau homosexual.

Probabil, noi încă nu suntem o societate suficient de matură cât să acceptăm asta.

8:23 Dacă nu dorim corectitudinea politică, înseamnă că apreciem hoţia politică? Dacă ni se pare condamnabilă globalizarea, deşi o folosim tot mai intens, prin internet şi reţele de socializare, înseamnă că de dorim izolarea de tip Coreea de Nord?

8:24 SUA au avut după al doilea război mondial viziunea unui stat unit universal după modelul federal propriu de asociere între state semi-independente sub o Ligă a Naţiunilor. De atunci s-a răspândit ideea globalizării.

8:25 Eu sunt fascinat de nou, de inovaţie, de minunile naturii şi ale omului, toate îmi stârnescu curiozitatea, sunt inversul conservatorului-tradiţionalist.

8:26 Văd în multe mesaje pus cuvântul "marxism" pus într-o formă apocaliptică şi mai ales confundat cu comunismul.

Cred că ne-am creat o părere deformată despre marxism.

E adevărat că acesta a inspirat forma utopică a comunismului şi implicit atâtea tragedii. Ideile lui Marx au fost un dezastru 110

CONFUZIUS

pentru ţările mai puţin capitalizate din estul Europei, care au trăit drama utopiei comuniste. Ele au fost, însă, benefice pentru muncitorii din ţările industrializate, dar nu numai, pentru că patronii au înţeles că trebuie să le îmbunătăţească viaţa acestora, să le dea mai multe drepturi.

Dacă nu ar fi existat Marx poate că încă nu am fi beneficiat de asigurări sociale şi de sănătate de stat, de şcoli gratuite, de pensii, de concedii de odihnă şi medicale, nici de limitarea programului de lucru în ore şi zile, nici de sindicate etc. Înainte de Marx angajaţii nu aveau prea multe drepturi.

8:27 Oamenii preistorici aveau aproape acelaşi nivel de inteligenţă ca noi, ba chiar aveau creierele mai mari. Diferenţa o face cantitatea de informaţii acumulate. La începuturi omul trăia în grupuri mici şi de aceea era fragil. Ceea ce a făcut ca omul să domine această lume a fost capacitatea lui de a colabora în grupuri foarte mari, de a conlucra coordonat, cu forţele şi creierele lor unite, adică globalizarea.

8:28 Emoţiile, simţurile, dorinţele nu sunt specifice doar oamenilor.

Ele sunt algoritmi biochimici vitali pentru supravieţuirea şi reproducerea tuturor mamiferelor şi poate nu numai lor.

Orice animal analizează în permanenţă atât mediul exterior, cât şi cel interior, pentru a supravieţui oricărei situaţii sau pentru a-şi perpetua specia.

8:29 Primii hominizi au fost africani, primele civilizaţii au fost arabe.

111

IONUȚ CALOTĂ

8:30 De ce nu avem curaj să recunoaştem forţa distrugătoare a omului faţă de mediu?

8:31 Tehnologiile au transformat planeta într-un singur sat global, graniţele sunt tot mai perimate.

8:32 Fără progres nu am fi descoperit, de exemplu, săpunul.

Lupta asta împotriva progresului, a evoluţiei, seamănă a întoarcere la epoca Inchiziţiei.

De ce am fi împotriva evoluției tehnologice?

Unde am fi rămas dacă oamenii ar fi fost împotriva folosirii focului, a metalului, a uneltelor, a roţii, a avionului etc?

Curiozitatea şi cercetarea l-au ridicat pe om din rândul mamiferelor obişnuite.

8:33 Sunt nişte termeni pe care nu reuşesc să-i înţeleg. Unii văd tradiţionalismul, antiglobalismul, conservatorismul, antiprogresismul etc. ca pe o nevoie de stagnare a evoluţiei, poate chiar o întoarcere la epoci apuse, la sclavagism şi rasism, la limitarea dreptului de a călători sau emigra.

8:34 SUA sunt primele state care experimentează sistemul globalist şi progresist, pentru că au cea mai mare diversitate a populaţiei.

112

CONFUZIUS

8:35 Ziua internaţională pentru eradicarea sărăciei este marcată în fiecare an în data de 17 octombrie, potrivit Rezoluţiei ONU din 1992. Părerea mea e că discrepanţele între bogaţi şi săraci sunt şi din cauza lipsei egalităţii reale de şanse. Apoi, ca să crească nivelul general de trai, e clar că trebuie să fim mai competenţi, mai eficienţi, inclusiv prin transparentizarea şi modernizarea autorităţilor publice, ceea ce nu prea se doreşte.

Pe de altă parte, zice Nietzsche: "Unii adună bogăţii şi aşa ajung mai săraci" (Aşa grăit-a Zarathustra) 8:36 Autodenunţul meu după tragedia de la Colectiv: Eu sunt cel vinovat!

Tragedia asta, ca şi altele, are cauze proprii mentalităţilor mele româneşti.

Binenţeles, noi nu suntem de vină, ceilalţi sunt de vină, așa spunem mereu. În loc să ne solidarizăm pentru a îndrepta răul, am pornit un război unul cu celălalt.

Religioşii dau vina pe atei şi invers, maneliştii pe rockeri, salariaţii pe patroni, cei care lucrează la privaţi pe cei care lucrează la ghişeul public, votanţii pe politicieni etc. Întâlnesc zilnic exemple ale mentalităţii româneşti "las că merge şi aşa".

Când vorbesc despre importanţa instalaţiei electrice, despre cât de mult contează protecţia ei, mi se răspunde invariabil: "dacă a mers până acum, las-o aşa, nu se va întâmpla tocmai la mine".

Aşadar eu sunt cel mai vinovat pentru ce s-a întâmplat!

Trebuie să fiu mai atent cu ceea ce fac şi cu ceea ce decid.

113

IONUȚ CALOTĂ

Trebuie să fiu mai riguros, mai corect, mai atent, mai bun ş.a.m.d.

8:37 Despre tradiţii: În urmă cu nu mult timp, flăcăii îndârjiţi să se însoare cu aleasa inimii lor erau nevoiţi să o fure, să răpească fata de la părinţii ei, pentru că tradiţia era ca doar aceştia să decidă cu cine să se mărite ea. Căsătoriile erau de obicei încheiate din interes, dragostea nu conta, nici dorinţele tinerilor, ci doar averea, zestrea. Aşa arăta familia tradiţională. Divorţul nu era acceptat, femeia era obligată să trăiască toată viaţa cu un bărbat, chiar dacă acesta era un beţiv care bea toţi banii şi care o bătea.

Tradiţional era şi când femeile şi slugile erau vândute la iarmaroc. Biserica nu s-a opus niciodată, ea însăşi beneficiind de munca sclavilor.

8:38 Patriotism înseamnă să-ţi iubeşti ţara sincer, să faci tot ce poţi tu pentru binele ei, să te implici, să o promovezi, să fii mândru de realizările ei, dar şi conştient de probleme, de realităţi, să faci alianţe benefice, să fii deschis la orice aduce un plus ţării, să cunoşti limba, să o respecţi, să o vorbeşti corect şi să repotenţezi valorile tradiţionale. Patriotismul naşte lideri democraţi, pozitivi, umani, vizionari.

Naţionalism înseamnă aroganţă, jignirea nejustificată a altor naţii, izolarea propriei ţări faţă de oportunităţile externe, văzând peste tot numai duşmani, căderea în iluzia ultraconservatorismului cu orice risc, că nu se pot face lucrurile mai bine, acoperirea unor interese obscure, negarea

114

CONFUZIUS

realităţii şi mistificarea adevărurilor istorice. Naţionalismul ajută dictatorii, tiranii, corupţii, falşii, frustraţii.

8:39 În decembrie 1989 nu exista FB. Atunci, rolul de a controla tot ce făceam îl deţinea Securitatea.

8:40 Suntem împotriva emigranţilor, deşi suntem a doua ţară din lume ca număr de emigranţi şi pe primul loc în Europa şi am luptat pentru acest drept de liberă circulaţie.

Suntem speriaţi, chiar dacă emigranţii arabi au dovedit că nu doresc să vină la noi, ci în ţările dezvoltate, occidentale şi deşi firmele de la noi duc o atât de acută lipsă de forţă de muncă, încât sunt nevoite să aducă, pe ascuns, lucrători indieni, filipinezi, nepalezi, vietnamezi, chinezi sau cine ştie ce alte naţionalităţi.

8:41 Între timp, noi ne amăgim cu teoriile, iar pe oameni îi diferenţiem, încă, artificial, prin convingerile religioase.

8:42 Fraţii noştri basarabeni sunt, de asemenea, deocamdată, doar nişte emigranţi, de care ne folosim pentru a acoperi aceeaşi lipsă a lucrătorilor cu cetăţenie română.

Oricum suntem deja o ţară cu foarte multe naţionalităţi, deşi ne e greu să acceptăm chiar şi asta. Dobrogea este plină de musulmani de mii de ani, iar în oraşele mari au rămas mulţi foşti studenţi arabi care sunt acum cetăţeni români respectabili (vezi creatorul Smurdului), iar chinezii sunt deja din ce în ce mai mulţi, ca şi magazinele lor.

115

IONUȚ CALOTĂ

8:43 Europenii spun că arabii sunt violenţi, ei, cei care au declanşat două războaie mondiale, ei care au colonizat întreaga lume, exploatând-o fără milă.

8:44 Statele cele mai democrate şi mai dezvoltate sunt cele cu cea mai mare emigraţie, SUA, Canada, Australia etc.

8:45 Războaiele ultimilor ani, culmea, s-au desfăşurat pe teritorii arabe.

8:46 Soluţia nu e să stârnim, să provocăm, să încurajăm ura rasială sau să aruncăm în spaţiul public petarde la fel ca aceea că ne vor fura homosexualii copiii, ceea ce nu s-a întâmplat, deşi a picat referendumul cu pricina.

8:47 Alt adevăr este că românii din diaspora nu se vor mai întoarce.

Ei deja fac parte din comunitatea unde trăiesc de prea mulţi ani, s-au adaptat şi le este prea greu să se reloce iar în România.

8:48 În acelaşi timp suntem fruntaşi la rata mortalităţii şi pe ultimele locuri la rata natalităţii, ceea ce presupune că oricum vom scădea natural ca populaţie. Între timp şi alte naţionalităţi, precum evreii şi germanii, ne-au părăsit aproape în totalitate.

116

CONFUZIUS

8:49 Probabil România viitorului va arăta altfel decât ne-o imaginăm. Mai degrabă ar trebui să ne pregătim pentru asta decât să ne iluzionăm.

8:50 Diferendul între tradiţionalism şi progresism este, în esenţă, legat de morală. Tradiţionalismul susţine că morala actuală este bună, ba chiar că ea a fost definită în forma sa ideală cu ceva mii de ani în urmă. Progresismul, însă, spune că şi morala trebuie să evolueze, considerând, în primul rând, că femeile trebuie tratate în mod egal faţă de bărbaţi, dar şi că, în general, minorităţile, de orice fel, trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi majorităţile, astfel încât nimeni să nu mai fie discriminat.

8:51 În ciuda opiniei generale, eu sunt avid de multiculturalitate.

Eu cred în viitorul apropierii între naţii, între rase.

8:52 Multinaţionalele, sperietoarele astea, sunt de fapt nişte societăţi pe acţiuni, putem oricând să cumpărăm şi noi acţiuni la ele, prin bursă. Realitatea e că fără investiţiile acestora nu am fi putut să avem această creştere a prosperităţii, pentru că ele au adus tehnologii noi, eficiente, au educat generaţiile noi de manageri şi lucrători, la standarde moderne, au schimbat mentalităţi şi au deschis pieţe externe pentru export, la care nu am fi avut acces. În România sunt aproximativ 3.000 de multinaţionale şi ele plătesc taxe cât toate celelalte firme la un loc. Chiar dacă ele fac diverse combinaţii pentru a plăti taxe mai mici, asta şi pentru că legile noastre lasă portiţe, 117

IONUȚ CALOTĂ

totuşi le plătesc, pe când societăţile de stat au restanţe enorme la plata taxelor, iar multe dintre acestea sunt nişte găuri negre, care înghit multe subvenţii, fără de care nu ar funcţiona.

8:53 Naţionalismul nostru iraţional înseamnă descurajarea multinaţionalelor de a mai investi, deci şi o stagnare previzibilă a ritmului nostru de dezvoltare, mai ales că nici nu avem o strategie de stimulare a investitorilor autohtoni pentru a face faţă concurenţei. Guvernele noastre se bazează doar pe o creştere orientată pe consum, dependentă de împrumuturi, nu pe creşterea productivităţii, ceea ce este păgubos privind în viitor.

Plus că emigrarea forţei de muncă calificate creează şi mai multe probleme.

8:54 Citesc pe la mulţi români că Occidentul ne-a furat. Păi atunci ce să mai zicem de un întreg tezaur care a ajuns la ruşi şi acum nu mai vor să ni-l dea înapoi.

8:55 Războiul acesta e o nouă dovadă că omul este cel mai periculos virus al planetei.

Zici că trăim apocalipsa!

8:56 Observ că ne e jenă să recunoaştem că încă mai avem prejudecăţi, inclusiv dintre cele rasiale. Sau doar nu suntem conştienţi de problemele noastre? Oricum, reacţionăm alergic la schimbările de mentalităţi. Ne împotrivim cu vehemenţă 118

CONFUZIUS

tendinţei egalitariste, deşi măcar o dată în viaţă fiecare dintre noi ne-am simţit marginalizaţi sau defavorizaţi pe motive preconcepute. De exemplu, cei născuţi la ţară faţă de orăşeni, cei săraci faţă de bogaţi, cei cu şcoală faţă de analfabeţi, cei inteligenţi faţă de cei înceţi la minte, cei frumoşi faţă de urâţi, cei sănătoşi faţă de bolnavi, cei cu forţă fizică faţă de anemici, atei faţă de religioşi, timizi faţă de volubili, minoritari faţă de majoritari, turişti faţă de localnici, homosexuali faţă de heterosexuali, începători faţă de avansaţi şi încă atât de multe altele. Cu siguranţă vom găsi ceva în care fiecare dintre noi este un minoritar faţă de ceilalţi. Toate acestea nu sunt benefice unei mai bune relaţii între oameni, dar ne-am obişnuit să le acceptăm ca fiind normale. Desigur, nu trebuie să trecem în extrema în care pare să meargă ceea ce numim corectitudine politică, pentru că educaţia nu ar trebui să se facă prin restricţii şi pedepse, dar prea am devenit extremişti în ceea ce priveşte schimbările de mentalităţi. Nu se va termina, desigur, acum libertatea noastră, doar că trebuie să ne aducem mai des aminte că libertatea mea se termină unde este încălcată libertatea ta, un principiu simplu şi esenţial.

Este, oare, atât de perfectă lumea în care trăim încât să refuzăm să ne gândim cum să o îmbunătăţim?

8:57 Am pufăit chiştoace, când eram copil, din curiozitate.

Am pufăit, în adolescenţă, prin WCuri de liceu, că așa era moda, așa puteam face parte din "gaşcă".

Am fumat în armată, din spirit de turmă şi, poate, şi ca frondă împotriva disciplinei.

Am fumat excesiv, în tinereţe, pentru că devenisem dependent.

Nu pot să spun că am fumat vreodată din pură plăcere.

119

IONUȚ CALOTĂ

Ca să mă las de fumat am făcut zeci de încercări, până am reuşit să mă dezintoxific suficient cât să înving dependenţa.

Am fost convins definitiv după constatările că încep să respir mai uşor, să tușesc mai puţin, să nu-mi mai miroasă pregnant pielea, gura şi hainele a fum, să nu mai am degetele mereu îngălbenite, să merg oriunde, chiar şi în aeroport, fără stresul că nu am unde fuma, să observ că rămân mereu cu mai mulţi bani în buzunar etc.

Interzicerea fumatului în spaţiile publice am simţit-o ca pe o minune, pentru că astfel alegerea mea de a nu mai fuma, nici măcar fumul altuia, a fost desăvârşită.

P. S. M-am lăsat de fumat cu peste 20 de ani în urmă.

8:58 De la Ceauşescu până la Năstase şi Dragnea, am avut o pleiadă de conducători care au vânat fără măsură, ca pe moşia proprie, şi nimeni nu a fost revoltat. Personal, detest vânătoarea ca distracţie, dar în fiecare an 70 de miliarde de animale sunt crescute în ferme industriale în condiții revoltătoare, pompate cu antibiotice puternice pentru a le menține în viață și a le face să crească mai repede, cu consecinţe grave pentru noi, consumatorii. McDonalds e lider în distribuţia acestui tip de carne şi totuşi nu ne revoltăm împotriva lui, dimpotrivă.

8:59 În anii 90 ziaristul era un om cu mare influenţă, „ziarist” fiind numit cel care vindea ziare, românii fiind avizi de informaţiile de care fuseseră privaţi în comunism. Între timp, iată, presa tipărită moare, înghiţită de online şi de fakenews.

120

CONFUZIUS

8:60 Mă bucur de viaţa asta, ştiind că nu sunt condamnat la eternitate.

8:61 Pentru a beneficia de viaţă, trebuie să plăteşti un preţ, moartea.

8:62 Ritmul nostru interior încearcă să se sincronizeze cu cel exterior. De aceea este bine să ne aflăm într-un mediu apropiat de starea noastră ideală. Nu vă luptaţi cu haosul! Nu stârniţi uragane interioare!

8:63 Spiritul e subiectiv, doar materia e obiectivă, de aceea am mai multă încredere în ea.

121

IONUȚ CALOTĂ

Feminismul şi alte idealuri Omul şi Oama

122

CONFUZIUS

9:0

Femeile sunt primăvara noastră, măsura tuturor lucrurilor frumoase.

9:1 Infinitul lor e sufletul universului.

9:2 Poezia e de gen feminin Trăim vremuri inimaginabile, dominate de un război absurd şi crud. Într-o lume normală, ne-am fi bucurat că suntem în luna de miere a îndrăgostirii şi am fi cântat iubirea, inclusiv prin glasul poeziei.

Totuşi, în pofida vicisitudinilor, trebuie să continuăm să celebrăm femeia, spiritului feminin şi matern, victoria umanităţii. În ultima perioadă, constat cu bucurie că poezia doamnelor şi domnişoarelor e tot mai prezentă şi mai vizibilă.

Succesul lor în concursuri e constant, chiar şi recentele premii Eminescu ajungând la reprezentantele sexului frumos, dar şi majoritatea elogiilor şi locurilor întâi.

Femeile conduc cu succes edituri şi reviste literare importante, scriu cronici de carte cu un limbaj plin de substanţă, se implică în evenimente culturale antrenante, publică volume valoroase, dar mai ales scriu o poezie proaspătă, curajoasă, incitantă şi inovativă.

Desigur, e loc şi de mai bine, de o mai bună reprezentativitate a lor în zonele de decizie, de mai mult echilibru şi respect, dar sunt paşi evidenţi către o lume literară corectă şi mai bună.

Gândurile mele bune se îndreaptă azi către toate poetele, şi nu numai, cărora le urez fericire maximă şi multă inspiraţie!

123

IONUȚ CALOTĂ

9:3 Feminismul ar trebui să fie, din punctul meu de vedere, felul de a pune egalitate între cele două genuri, de a renunţa la prioritatea masculinului.

9:4 Recunosc că merit să fiu condamnat pentru erezie. Am mers în viaţă pe principiile "corectitudinii politice" dinainte ca aceasta să apară. Nu au contat pentru mine diferenţele rasiale, nu am ţinut cont de prejudecăţi, că e vorba de unguri, ţigani, arabi, negri etc. Mi se pare normal să tratezi egal o persoană, fără să conteze că e săracă sau bogată, habotnică sau atee, cultă sau needucată, bărbat sau femeie etc.

9:5 Consider că femeia trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca orice bărbat. Am desconsiderat "tradiţiile" care spun că masculul are "dreptul" să-şi bată femeia sau că părinţii sunt îndreptăţiţi să-şi bată copiii.

9:6 În 1977, ONU a proclamat 8 Martie ca Zi Internațională a Drepturilor Femeilor.

Să nu uităm că e vorba în primul rând de drepturile lor, care nu sunt încă egale cu ale bărbaţilor, mai ales în unele zone de pe glob.

Să nu uităm că până de curând femeile nu aveau drept de vot, dreptul la educație, dreptul la proprietate, la opinie, la asistență medicală, la contracepție etc.

A fost nevoie de perseverenţa celor cu idei progresiste pentru a aduce aceste schimbări.

124

CONFUZIUS

9:7 Nu cred în revoluţia prin vulgaritate, nici în politică, nici în arte.

Nu poţi înlocui o mediocritate cu alta.

Nu poţi saluta mârlănismul ca pe o salvare a naţiunii.

9:8 Tradiţional era şi când femeile erau vândute ca slugi la iarmaroc?

9:9 Feministele propun o societate mai bună pentru femei, dar, pe de altă parte, nu contestă cea mai conservatoare instituţie, biserica, singura în care funcţiile importante, de la preot, la episcop, patriarh sau papă nu pot fi ocupate decât de bărbaţi, adică mai degrabă poate fi un homosexual decât o femeie.

9:10 Familia "tradiţională" însemna şi: -Fete vândute la târg sau prin învoieli între părinţi -Fete măritate de minore -Pedepse pentru mamele care năşteau copii din flori -Pedepse pentru fetele care nu se dovedeau virgine la nuntă -Răpirea fetelor de măritat Aşa că ar trebui să mai reflectăm la termenul “tradiţional”.

9:11 „Ştiaţi că”: Există un oraş unde bărbaţilor le este complet interzis să calce de 25 de ani. Datorită faptului că în această zonă drepturile femeilor erau complet încălcate, ele trecând prin nenumărate abuzuri fizice şi psihice, violuri, violenţe, mutilare şi căsătorii cu forţa, din anul 1990 s-au pus bazele 125

IONUȚ CALOTĂ

unui oraş care avea ca locuitori numai aceste femei traumatizate. În orăşelul din regiunea Samburu din Kenya, bărbaţilor le este interzis să intre, aici trăiesc aproximativ 247 de femei şi câţiva copii.

9:12 Şi o curiozitate despre evoluţia drepturilor femeilor, pentru care nu putem uita că trebuie să milităm permanent: La începutul anilor 1900, în India, femeile din castele inferioare nu aveau voie să-și acopere sânii. Ele trebuiau să plătească taxe ca să o poată face. Scopul impozitului pe sân era diferenţierea între clasele sociale, menținerea structurii castelor. Taxa depindea de mărimea sânilor. Deci, cu cât sânii erau mai mari, cu atât taxa era mai mare.

9:13 Poezia contemporană a început să ne obişnuiască deja cu o afluenţă apreciabilă de creaţii ale poetelor, ca să nu mai spun că ele aproape că domină concursurile literare şi că au o implicare mult mai accentuată în viaţa literară curentă.

Poezia feminină dă senzaţia de prospeţime, ne surprinde cu nonşalanţă prin autenticitate şi concizie, dar şi amplitudine, oglindind realitatea prin filtre nebănuite, sentimentele sunt mai profunde şi mai generoase, dincolo de convenţiile obişnuite.

9:14 Feminismul dă de multe ori în clocote şi pune sensibilitate în texte, deşi uneori există riscul să şi masculinizeze forţat, dezavuând pedanteria la care ne-am aştepta, dar ne şi avertizează despre incitante spectacole lirice pe care nu

126

CONFUZIUS

trebuie să le ratăm, refuzând cu graţie narcisismul contemporaneităţii sumare.

9:15 Perlele feminităţii ne conferă o lectură unică, intensă, presărată uneori cu multă ironie, cu colecţii de jocuri ale emoţiilor şi indiscreţiilor, cu aluzii îndrăzneţe şi un limbaj consistent şi dur, un evantai cu adevărat larg.

9:16 Personalitatea poetelor devine tot mai expresivă, se lansează în acrobaţii atrăgătoare, ca nişte capcane insesizabile.

Predispoziţia lor către fragilitatea lumii lasă umbra timpului să iasă la iveală şi să respire cu plămânii plini de aerul puternic al iubirii, prin ritualurile magice ale cuvintelor.

9:17 Exact ca în comunism, vrem să exterminăm homosexualii sau orice individ care iese din rând. Nu ne-am schimbat mentalităţile.

9:18 Albinele, care construiesc faguri perfecţi, nu pot fi considerate inteligente?

Câinii, care sunt atât de afectuoşi cu oamenii, nu pot fi consideraţi sensibili?

Păsările, care cântă atât de frumos, nu pot fi considerate artişti?

9:19 Poate că şi animalele vorbesc, dar noi nu suntem capabili să le înţelegem.

127

IONUȚ CALOTĂ

9:20 Fii egalul meu! Diferenţiază-te de mine!

128

CONFUZIUS

Sunt un moş anticomunist

129

IONUȚ CALOTĂ

10:0 Înţeleg că suntem marcaţi de nostalgii.

10:1 Tânjim după tinereţe.

10:2 Îl regretăm pe Ceauşescu, adorăm poezia clasică a secolelor trecute, ascultăm emoţionaţi muzică veche, ne aducem aminte de tot ce a fost frumos în trecut, uitând tot ce a fost rău, avem impresia că noi tineri eram mai breji decât tinerii de azi, că deşi aceştia se descurcă aşa bine cu tehnologiile noi, sunt mai puţin inteligenţi decât eram noi.

10:3 Şi în comunism intelectualii erau considerați nocivi.

10:4 Fac parte dintr-o generaţie care a trăit în concubinaj cu corupţia în timpul comunismului, care a inventat expresii ca "Ei se fac că ne plătesc, noi că muncim" sau "Tragem să ajungem la ciolan", când era ceva normal ca orice cerere să fie însoţită măcar de un pachet de cafea şi unul de Kent, simboluri ale capitalismului decadent.

10:5 Am trăit în comunism. Mulţi dintre noi au susţinut sistemul.

Unii din inconştienţă, alţii din convingere, mulţi de frică şi destui pentru că nu ştiau că există şi alte variante. Îi înţeleg pe majoritatea dintre ei, ba chiar îi condamn mai puţin decât pe cei care susţin astăzi, în democraţie şi libertate, un sistem corupt şi discreţionar.

130

CONFUZIUS

10:6 Mă apucă şi pe mine câteodată o aşa nostalgie după perioada comunistă încât, ca să-mi alin dorul, îmi fac un program special. Astfel, încep cu un duş, dar mai înainte opresc apa caldă, lumina şi căldura. După ce beau o cafea din "nechezol", mă duc la măcelărie, la mall-ul ăla numit "circul foamei", agăţat tot drumul pe scara autobuzului supra-aglomerat. Stau în faţa magazinului măcar vreo două ore, chiar dacă plouă sau e frig, apoi intru şi mă milogesc de vânzătoare să-mi dea nişte tacâmuri de pui, în timp ce îi îndes pe sub tejghea o bancnotă.

Bonus, primesc şi un borcan de muştar. Apoi mă întorc acasă, mă învelesc bine cu nişte pături, caut nişte emisiuni cu omagii pentru conducătorul iubit şi după vreo oră adorm îngheţat şi flămând, dar mândru de ţara mea.

10:7 Cea mai mare minciună a comunismului, preluată acum de naţionalism, era că toate bunurile ţării aparţin poporului, iar noi eram tare mândri şi fericiţi că suntem proprietari aşa avuţi. De fapt a fost o înşelătorie, aceste bunuri aparţineau doar unor şmecheri care acaparaseră puterea. Ca şi astăzi, de altfel.

10:8 Nu ne aparţine, de fapt, nimic din ţara asta, în afara obligaţiei de a plăti taxe.

10:9 Comunismul se baza pe naţionalism ca să nu avem pretenţii să cunoaştem prea bine lumea din afara graniţelor.

131

IONUȚ CALOTĂ

10:10 Amintiri de înainte de decembrie '89: Ceauşescu mi-a inhibat naţionalismul pe care aş fi putut să-l am. Noile generaţii probabil că nu înţeleg cum a fost comunismul, de aceea e bine să le reamintim mereu.

Naţionalismul mincinos cu care am trăit în acea perioadă era doar spoiala peste tragedia pe care o trăiam. Sub luciul paradei de lozinci naţionaliste era doar privarea de libertate şi de drepturi fundamentale, foamete, frig şi privaţiuni de toate felurile. Dictatorul visa să ne izoleze total de lume, ca orice ultranaţionalist, a ucis mii de români care au încercat, din disperare, să străpungă graniţele, crease, cu o investiţie enormă şi sacrificii maxime, o industrie puţin competitivă la nivel mondial. Manifestările megalomane, de elogiere a dictatorului folosindu-se de simbolurile naţionale, la care eram silit să particip, au contribuit la asocierea pe care nu o mai pot separa acum dintre naţionalism şi tiranie.

10:11 Nu capitaliştii au dat jos comunismul, ci muncitorii, cei care teoretic ar fi trebuit să fie beneficiarii comunismului.

10:12 Rockul a contribuit comunismului.

şi

el

subversiv

la

demitizarea

10:13 Vaccinul a devenit simbol progresist şi de aceea e acum detestabil. Îmi aduc însă aminte că încă din copilăria comunistă făceam vaccinuri obligatorii şi nimeni nu comenta.

132

CONFUZIUS

10:14 Am trăit în "Epoca de aur" ceauşistă şi am apucat să trăiesc şi alternativa asta a "capitalismului sălbatic".

Ei bine, niciodată nu o să mă convingă cineva că schimbarea a fost făcută "degeaba", că mi-am riscat viaţa inutil ieşind în stradă în zilele Revoluţiei din '89, cu tancurile îndreptate împotriva mea, cu gloanţele şuierând deasupra capetelor noastre.

10:15 În primul rând pentru că libertatea e cel mai de preţ câştig al omenirii, libertatea de a gândi, de a vorbi, de a te informa, de a călători, de a putea fi întreprinzător, de a alege etc. Şi, uite, chiar şi libertatea asta de a protesta.

10:16 Toată tinereţea am privit cu jind la civilizaţiile occidentale, la democraţia şi la nivelul lor de trai, am visat să pot călători liber prin acele ţări, i-am invidiat pentru libertate şi pentru funcţionarea corectă a statului.

10:17 După '89 am fost prin aproape toate aceste ţări ale vestului Europei şi am văzut cu ochii mei diferenţa evidentă de civilizaţie şi, culmea, unul din cinci români a ales să plece şi să rămână în aceste ţări blamate, nu în Rusia sau Coreea de Nord.

Coreea de Nord aduce aminte de fosta noastră republică socialistă. Liderul, Kim Jong Un, pare că este venerat ca un zeu, deşi, spre deosebire de popor, el şi familia lui trăiesc întrun lux de neimaginat pentru cetăţenii de rând care suferă chiar şi de lipsă de alimente. PIBul pe cap de locuitor pe an 133

IONUȚ CALOTĂ

este sub 2000 dolari, în timp ce în România a depăşit în ultima perioadă 16000. Tinerii nu au voie cu părul lung. Dreptul de a avea maşină îl au doar membrii guvernului şi militarii, totuşi au foarte mulţi militari activi, acelaşi număr ca SUA. Pentru a avea acces la internet trebuie autorizaţii foarte speciale.

10:18 Toţi liderii blocului comunist au renunţat paşnic la putere, doar “patriotul" Ceauşescu a trimis armata să tragă în proprii concetăţeni.

10:19 Din punctul meu de vedere mi se pare mincinoasă legenda că în vremurile comuniste, ceauşiste, primeai casă şi aveai sigur un serviciu.

Părinţii mei au muncit din greu, ajutaţi de toate rudele noastre, să avem în proprietate o casă pe un teren din Bucureşti, cu de toate, inclusiv grădină cu legume şi coteţ cu găini şi porci. Maidanul din jurul curţii a făcut copilăria şi mai fericită.

Ei bine Ceauşescu a făcut să dispară toate astea, demolându-ne şi mutându-ne cu chirie într-o cutie de chibrituri dintrun bloc anost.

Când am terminat liceul am bătut în zadar pe la toate fabricile din Bucureşti, nimeni nu avea un loc de muncă şi pentru mine.

Am lucrat doar câteva luni, clandestin, în agicultură, la irigaţii, cu mult efort, pentru puţini bani.

M-am putut angaja doar după ce părinţii mei au găsit o relaţie la mâna a 5-a într-o fabrică şi au dus plocoane o lungă perioadă.

134

CONFUZIUS

10:20 Azi numai cine nu vrea nu găseşte de muncă, doar că suntem mult mai năzuroşi, plus că putem să avem propriile afaceri.

10:21 Emblematic pentru comunism era săpunul, cel de calitate, adus din occident, era o adevărată valoare, era ţinut în şifonier, să parfumeze aşternuturile şi era printre cele mai valoroase şpăgi care se vehiculau.

10:22 Comunismul era un egalitarism fals. Eram doar în mesajele de propagandă egali, dar membrii de partid erau superiori, turnătorii erau protejaţi, cei care "se descurcau" trăiau mai bine.

10:23 Comunismul era capitalismul cu un singur patron, statul.

10:24 Sunt contrariat că sunt atât de mulţi nostalgici ai comunismului, ai ceauşismului, eu am coşmaruri când îmi aduc aminte de acea perioadă. Văd doar nopţi de frig, seri fără lumină sau fără apă la robinet, cozi cu noaptea în cap pentru un kilogram de zahăr sau câteva oase, nopţi în care am îngheţat la coadă pentru o butelie, ziare şi emisiuni tv în care vedeam un singur chip supra-adulat, mersul forţat la manifestaţii omagiale, serviciu la care deseori nici duminica nu era liberă, faptul că nu puteai avansa pentru că nu eşti membru de partid, armata obligatorie, ca un fel de puşcărie în care am intrat nevinovat, zile când mâncam doar muştar pe pâine, lipsa de acces la muzică sau la informaţie, faptul că 135

IONUȚ CALOTĂ

eram sechestraţi între graniţe sau că nu puteam să port părul lung şi cel mai rău că trebuia să taci, de frică, în legătură cu toate astea.

10:25 Nu pricep nici apetenţa pentru dictatură, nevoia de a fi cineva sus care să ne controleze viaţa, de care să depindem necondiţionat.

10:26 Cum să mai fii nostalgic comunist, când pentru marea majoritate a populaţiei schimbarea a produs o creştere semnificativă a nivelului de trai, supermarket-urile şi mall-urile sunt arhipline, cartierele de vile noi apar peste tot, iar străzile sunt sufocate de maşini.

10:27 Nostalgicii comunismului ar putea foarte simplu să trăiască iarăşi ca în acele vremuri de glorie. Trebuie doar să ceară să muncească şi sâmbăta, ba chiar uneori şi duminica, iar în timpul rămas liber să solicite să facă muncă patriotică.

10:28 Am plecat de la un salariu de 100 de dolari în comunism şi am ajuns acum la unul de 1000 de euro. Ar putea să ceară şi salariul de atunci.

10:29 Ceauşescu a dărâmat numai în Bucureşti zeci de biserici, în timp ce acum s-au construit foarte multe. De ce era mai bine în ceauşism?

136

CONFUZIUS

10:30 Dacă în comunism era o mare minciună că averea ţării aparţine tuturor şi nu unei mâini de profitori ajunşi la butoane, acum avem cu adevărat puterea de a deţine ceva, inclusiv de a avea acţiuni la o corporaţie internaţională.

10:31 Îmi aduc aminte că Ceauşescu a adus în România o mulţime de emigranţi arabi, africani sau sud-americani şi nu era nicio problemă pentru români. Mulţi încă mai sunt pe aici. Un exemplu este palestinianul Raed Arafat.

10:32 În regimul comunist, ziua de 1 Mai era doar un nou motiv de propagandă. În fond, oamenii muncii nu aveau drepturi suficiente, adică nu puteau face grevă, nu puteau cere sporuri salariale, să nu mai lucreze sâmbătă, ba chiar şi duminica uneori sau alte beneficii, deşi aparent se vorbea de dictatura clasei muncitoare. Trebuiau, de fapt, doar să se supună deciziilor venite de la partidul unic.

10:33 Vrem cu adevărat o ţară ca afară?

Ar trebui mai întâi să înţelegem care sunt motivele care ne menţin cea mai înapoiată ţară din Europa, alături de bulgari, iar principalele două ar fi: comunismul (sovietic) şi ortodoxismul (rusesc).

10:34 Sunt dintr-o generaţie care a trecut prin multe confuzii.

Ne-am născut în perioada de relaxare a comunismului şi am crezut când ni se spunea pe toate canalele că e cea mai bună 137

IONUȚ CALOTĂ

formă de organizare a societăţii, apoi tinereţea ne-a fost măcinată de anii când dictatorul şi-a pierdut total controlul.

Am fost primii pe baricadele revoluţiei şi am crezut în toate idealurile postcomuniste, până ne-am lovit de barierile ridicate de profitorii dezmembrării statului. Dezorientaţi, am căutat scăpare în alte ţări, dezrădăcinându-ne, sau am rămas aici să ducem speranţa mai departe.

Am crezut că lumea noastră s-a deschis, în sfârşit.

Ar fi trist, totuşi, să o închidem iarăşi.

Construiţi, vă rog, poduri, nu ziduri!

Daţi-ne dragoste, nu război!

138

CONFUZIUS

La sfârşit a rămas doar cuvântul

139

IONUȚ CALOTĂ

11:0 Cred că e momentul să recunosc că sunt un om cu două feţe. În prima variantă, confirm că sunt dependent de ştiinţele exacte, sunt avid de informaţii din biologie şi chimie, astronomie sau fizică. Ador matematica şi şahul încă de mic. Îmi plac logica şi raţiunea. Apreciez istoria reală, nedistorsionată şi, în general, adevărul, chiar dacă şi acesta e de cele mai multe ori relativ.

Cu cealaltă faţă sunt exact opusul. Îmi place să-mi imaginez lucruri, stări, întâmplări. Sunt înnebunit după ficţiune. Cel mai mult apreciez metafora într-un text. Ador emoţia şi frumosul.

Sunt dependent de poezie şi muzică.

Aşadar, vedeţi, nu prea puteţi avea încredere în mine!

11:1 Nu ştiu cine sunt.

Sunt atât de golit. Golit de stres, de nelinişti.

Sunt calm şi, cred, inspirat.

11:2 Postările pe FB sunt ca o luptă pentru supravieţuire.

Supravieţuirea ego-ului.

11:3 De când cu tehnologia digitală, se produce o cantitate impresionantă de fotografii.

Putem spune că, acum, amintirile nu mai sunt o problema, atât timp cât avem în spate o arhivă întreagă de poze.

140

CONFUZIUS

11:4 Impresionant la Brâncuşi este cum a găsit formula să pună în aceeaşi operă de artă tradiţionalul cu modernul, naţionalismul cu universalul, vizibilul cu invizibilul.

11:5 În mod natural şi tradiţional, oamenii ar trebui să se culce o dată cu găinile şi să se scoale la cântatul cocoşului.

11:6 Ceva s-a păstrat neschimbat din copilărie până acum: Strigătul ţigăncii de pe stradă: Fier vechi luăăăăm!

11:7 "Prima dată, trebuie să scrii un text literar cu inima, iar după aceea să îl rescrii cu mintea." - replică din filmul "În căutarea lui Forrester" (2000), în care Sean Connery joacă magistral rolul unui scriitor care, după o primă carte cu un imens succes şi după o tragedie de familie, se retrage din societate, însă un tânăr talentat de culoare reuşeşte să-l "resusciteze".

11:8 Traducerile astea automate au făcut enorm de mult bine pentru a elimina barierele de limbaj, pentru explozia comunicării globale.

11:9 Limbajul universal al poeziei Paul Celan a spus că lucrările de traducere sunt întâlniri între creatori.

Trebuie să admitem că nicio poezie nu poate fi tradusă cu fidelitate deplină.

141

IONUȚ CALOTĂ

O nouă muzică se naşte la fiecare trecere dintr-o limbă în alta.

Pe lângă transferul de limbaj este vorba şi de integrare într-un nou ambient cultural. Cuvintele nu duc cu ele întreg bagajul cultural din care provin.

Astfel, o traducere poate pierde din mesajul iniţial, dar poate şi câştiga în unele cazuri, când traducătorul are capacitatea de a găsi subtilităţi ce îmbogăţesc textul. Ea poate activa, dar şi dezactiva un sens.

O literatură oarecum marginală, cum este a noastră, se dezvoltă şi cu ajutorul traducerilor de calitate.

Nicio literatură nu poate trăi izolată în universalitatea creaţiei, de aceea munca anonimă a traducătorilor este de o însemnătate profundă.

11:10 Aristotel ne spune peste timp: în poezie întregul este mai mare decât suma părților sale.

11:11 Sunt două tipuri de comportament pe facebook, unul al celor care postează propriile gânduri, idei, mai bune sau mai slăbuţe, nici nu are importanţă, pentru că avem posibilitatea să selectăm pe cine urmărim cu mai mult interes, şi apoi al celor care doar redistribuie postările altora, deseori chiar fără niciun comentariu din partea lor. Dacă pe primii îi apreciez, chiar dacă nu mereu evident, şi îi citesc, ceilalţi devin adevăraţi terorişti, umplându-ne mesageria cu acelaşi mesaj recepţionat multiplicat de la zeci de persoane, indiferent că ne interesează sau nu.

142

CONFUZIUS

11:12 Lunile anului nu se numesc greşit, cum credeam eu până ieri, adică de la luna a 9-a a anului care se numeşte septe-mbrie, până la luna a 12-a care se numeşte dece-mbrie. Ei bine explicaţia este că ele se raportau iniţial de fapt la luna martie, considerată luna de început a vieţii.

11:13 Până spre jumătatea secolului al XIII-lea, cine ştia să scrie era desconsiderat, văzut ca un "fătălău".

11:14 Am o problemă.

Am dat peste câte o poezie a unui anonim, care m-a uluit.

Am citit cărţi întregi ale unor poeţi celebri, care nu mi-au spus nimic.

11:15 Revelații din cartea de istorie: Era un om mărunțel, iar în primii ani de viață a avut o sănătate șubredă. N-a impresionat pe nimeni cu frumusețea lui. Până la sfârșitul zilelor se purta stângaci, când era obligat să participe la un eveniment în societate. Nu a avut parte de avantajele conferite de descendență sau moștenire. În tinerețe a trăit în sărăcie. Când a concurat pentru un premiu, eseul lui s-a clasat penultimul. E vorba de Napoleon Bonaparte.

11:16 Ziua Mondială Art Nouveau este sărbătorită în fiecare an pe 10 iunie, dată la care, în 1926, s-a stins Antoni Gaudí.

Decorurile în stilul Art Nouveau, cunoscut și sub denumirea de „La Belle Epoque”, sunt sofisticate, spectaculoase, pline de 143

IONUȚ CALOTĂ

imaginaţie, exact aşa cum îmi imaginez literatura către care aspir.

11:17 Pe modelul operei artistului Salvatore Garau (un pătrat gol de un metru jumătate pe un metru jumătate, marcat pe caldarâm cu un scotch alb, cu sensul: „Aici este o operă de artă invizibilă“), vândută cu 15000 de euro, m-am gândit să public şi eu carte cu paginile goale pe coperta căreia să scrie: Aici sunt cele mai bune poezii scrise vreodată.

11:18 Să mergi la o piesă de teatru e ca o confruntare impusă cu un moment din viaţa ta pe care preferi să-l ascunzi.

11:19 Mă uitam la o emisiune tv și instinctiv am căutat pe telecomandă butonul de like.

11:20 Mă străduiesc să citesc literatură contemporană, doar că mă plictiseşte îngrozitor acest neorealism exagerat.

11:21 Eu sunt fanul literaturii sud americane, plină de imaginaţie.

Literatura contemporană românească pare coruptă de stilul nord american.

11:22 Figura de stil e ca un arcuş pentru o vioară, e acel ceva ce face o statuie să dea impresia că se mişcă.

144

CONFUZIUS

11:23 Este tradiţională, aproape ca o obligaţie, ideea de a da bacşiş pentru anumite categorii de prestatori de servicii, de exemplu, ospătari, taximetrişti, frizeri etc. În mod paradoxal, lucrurile stau radical invers când e vorba de prestaţii artistice.

Este deja obişnuinţă să ne aşteptăm ca spectacolele să aibă intrarea gratuită, la lansări să primim gratis CDuri sau cărţi sau să le descarcăm gratuit de pe net şi, în general, toate actele culturale să le primim ca pe ceva ce ni se cuvine, fără a recompensa cumva eforturile artiştilor.

11:24 "Plânsul lui Nietzsche", un roman de Irvin D. Yalom, genul de carte pe care nu o poţi lăsa din mână până nu ajungi la final.

Este un amestec de realitate şi ficţiune, în care celebrul filozof se prezintă într-un mod accesibil, uman, cu bolile, slăbiciunile şi angoasele sale, nu numai ca preot al ateilor, dar şi dezvoltând un subiect psihologic care probabil ne afectează pe toti, cel al veşnicei întrebări dacă viaţa pe care o trăim este cea pe care o dorim sau putem evada din limitele ei. Episodic apare şi Freud.

11:25 Zilele astea mi-am amintit de Capşa, locul unde se întâlneau scriitorii şi unde dădeau naştere unor poveşti memorabile. Tot un astfel de loc legendar era şi cafeneaua din spatele fostului Muzeu al literaturii. Scriitorii au nevoie de un astfel de spaţiu unde să se adune şi să creeze miraje prin cuvinte.

13 - Cafeneaua cu Poezie, singura librărie doar cu poezie, poate fi un astfel de loc unde şi cărţile au suflet. Aşa am gândit-o.

145

IONUȚ CALOTĂ

11:26 Ştiaţi că: Grecii antici beau în special vin, apa nu o considerau bună de băut, de aceea zeul vinului ocupa un loc important în viaţa lor. În rest, aveau un cult pentru traiul simplu, care, spuneau ei, le asigura libertatea spiritului. Plictiseala era considerată o boală, de aceea au şi inventat artele. În piesele de teatru, mai ales în comedii, aveau lejeritatea să ridiculizeze inclusiv zeii Olimpului.

11:27 Ştiaţi că: Șosetele desperecheate sunt un simbol de susținere a persoanelor cu sindromul Down. La microscop, cromozomii arată ca niște șosete colorate, iar unele persoane au o „șosetă” în plus, așa cum este cazul celor cu sindrom Down.

11:28 În secolul ăsta mai pot exista subiecte tabu, teme care nu pot fi abordate, nici măcar în registru artistic?

11:29 Ştiaţi de unde vin denumirile notelor muzicale?

Do – Dominus – Dumnezeu Re – Rerum – materie Mi – Miraculum – miracol Fa – Familias рlanetarium – sistem solar Sol – Solis – Soare La – Lactea via – Calea Lactee Si – Siderae – bolta cerească Sistemul modern de notatie muzicala a fost inventat in secolul al XI-lea de călugărul benedictin Guido d'Arezzo.

146

CONFUZIUS

11:30 Eu mă simt relaxat, nu sunt constrâns să scriu, nu urmăresc curentele literare, îmi place sau nu o poezie sau un text pur şi simplu, eu nu sunt scriitor de formare şi profesie, sunt un simplu meşteşugar.

11:31 Când treci de 50 de ani, beneficiul este că te simţi mai liber, nu trebuie să te mai pregăteşti de viitor.

11:32 De când cu Facebookul ăsta îmi dau seama că au început sămi placă lucrurile siropoase, uneori ieftine, alteori deocheate.

Mă complac în bucurii mici, simple, obişnuite, banale, murdare, brutale.

Mi se pare extraodinar când cineva îmi spune Bună dimineaţa într-un mesaj pe care îl citesc seara, că altcineva a primit o nota bună astăzi sau că toţi gândim la fel despre un anume eveniment.

Nu ştiu cât o să mai ţină!

Deocamdată mă reconstruiesc şi am ajuns într-un moment derutant, când nu mai ştiu cât de mult să mă mai las purtat.

11:33 Într-o dată a fost Ziua Mondială a Animalelor.

NU a "animalelor" la sens figurat, în care se transformă uneori oamenii, ci a prietenilor necuvântători ai oamenilor.

Din nevoia de a înţelege mai bine animalele, am încercat să-mi învăţ şi eu papagalul să vorbească, dar în final m-a învăţat el să ciripesc. Acum cotcodăcesc zilnic prin casă.

147

IONUȚ CALOTĂ

11:34 Maiakovski a fost poetul care a ars pentru o idee.

A crezut în revoluția sovietică, apoi, dezamăgit de direcția în care mergea post-revolutia, s-a sinucis.

Așa probabil cred mereu poeții în iluzii.

11:35 Pentru că există Ziua Prieteniei, lansez mii de scuze cu această ocazie. Știu că mulți sunt dezamăgiți că îmi exprim opiniile uneori diferite de curentul majoritar despre politică și religie.

Probabil că începând să scriu poezii am simțit nevoia să iau și atitudine, ca o prelungire a stării.

11:36 Am fost chemat aici să cânt un cântec, nu?

Fluierele mele trimit sunete ca nişte lasere.

11:37 Când am ascultat prima dată discul Pink Floyd / The Dark Side of the Moon habar nu aveam ce este muzica. Nici nu prea erau surse unde să asculţi muzică în acele vremuri.

A fost însă mai mult decât atât. Prin ochii acelor sunete am început să percep lumea altfel.

Am fost ca raza aia de lumină care trece prin clepsidră şi îţi dezvăluie toată paleta de sentimente.

11:38 În secolele trecute erau angajaţi actori şi pentru a fi parte din public, ei aplaudau, râdeau sau plângeau, atunci când era stabilit prin regie, pentru a stimula publicul real.

Probabil atunci a fost inventată manipularea.

148

CONFUZIUS

11:39 Dinspre Deltă vine un miros puternic de pește fript, câinele negru aleargă să prindă norii, sălciile își scutură pletele să ne sperie și să ne alunge și totuși asta e ziua în care tot ce-a fost mai greu anul ăsta s-a risipit.

11:40 Parafrazând: o poezie care nu spune o poveste nu primeşte nimic.

11:41 Vreau să mă fac ţărănoi, să cultiv trifoi cu patru foi.

11:42 Pentru cartea asta m-am pregătit 58 de ani.

Dovadă că niciodată nu e prea târziu să termini ceva ce nu ai început vreodată.

Oricum, până să fie publicată această carte, ea de mult nu îmi mai plăcea.

11:43 Ştiţi cum spunea poetul: Nu-mi puneţi întrebări, puneţi-mi răspunsuri.

11:44 Nu ştiu ce am vrut să spun în cartea asta, dar aţi putea să încercaţi voi să aflaţi.

149

IONUȚ CALOTĂ

11:45 Nu ştiu pentru voi cum este, dar pentru mine cartea asta a fost ca o eliberare. Trebuia să mă eliberez de textele incluse acum aici, să scap de ele.

11:46 Cel mai des mă contrazic cu mine însumi.

Perseverez să scriu deşi ştiu că nu interesează pe nimeni.

11:47 De ce credeţi că aş şti să răspund la vreo întrebare?

11:48 Gata, v-am consumat o oră din această viaţă. O oră de o sută de minute, de momente. O oră de o sută de mirări.

150

CONFUZIUS

ISBN 978-606-95411-5-9

151