Smart City Magazine

Smart City Magazine Revista profesioniștilor din industria Smart City | Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate FONDAT 2016, Anul 2 | Nr. 4 | Septembrie - Noiembrie 2017 | smartcitymagazine.ro

Guvernul României

promovează conceptele Smart City Ministrul Victor Negrescu Ministrul Ilan Laufer Ministrul Doina Pană

Preț - 12 ron

Sorin Chiriță, City Manager București despre proiectele și inițiativele Smart ale Capitalei

C A R A VA N A S M A RT C I T Y 1

SCHRÉDER CREEAZA MEDII

URBANE SIGURE, CONECTATE SI DURABILE. VA INVITAM SA LE DESCOPERITI LA

14-16 NOIEMBRIE 2017 BARCELONA

VA ASTEPTAM LA

STANDUL F646

2

smartcitymagazine.ro

3

Caravana Smart City

Vei fi surprins de următoarea ploaie?

Cel mai important proiect de promovare și educare a decidenților din Industria Smart City

Schimbările climatice globale generează din ce în ce mai frecvent fenomene meteorologice extreme, manifestate prin perioade de secetă prelungite urmate de averse de ploi foarte puternice. Aceste fenomene extreme, combinate cu cresterea rapidă a gradului de urbanizare, care este estimată să se dubleze pâna în 2050, solicită în mod dramatic sistemele de canalizare din punct de vedere hidraulic în majoritatea dezvoltarilor urbane. Apare astfel nevoia de a proiecta și de a gândi pe baza unor principii de sustenabilitate modul în care apele meteorice sunt gestionate în zonele urbane. Aplicarea acestor principii, sintetizate în conceptul de management al apelor meteorice – colectare, tratare, atenuare, descărcare – reduce riscul de inundații și de poluare, ținând sub control elementele care pot afecta siguranța și sănătatea oamenilor și integritatea bunurilor acestora.

ACO oferă soluții pentru managementul apelor meteorice care susțin peste generații fluxul natural al apei, printr-un control eficient al colectării, tratării, retenției și în final eliberării acesteia într-un mod cât mai prietenos cu mediul înconjurator. Sistemele inovatoare dezvoltate de ACO susțin proiectele de construcții atât cu abordări pragmatice privind modurile practice de punere în operă, de optimizare a costurilor și de întreținere eficientă, cât și cu viziune pentru protejarea mediului și a nevoii de apă curată a generațiilor viitoare.

Alături de partenerii și prietenii asociației noastre ne propunem să transformăm Caravana Smart City în principalul instrument de educare a decidenților ce pot influența implementarea Inițiativelor Smart City.

În România, decidenții la care facem referire provin din administrație centrală - ministere, autorități centrale, etc. și autorități locale reprezentate de primari, viceprimari și city manageri.

Acesta este publicul țintă pe care programul nostru îl vizează și considerăm că aceștia au nevoie nu doar de o bună cunoaștere a principiilor și conceptelor care stau la baza oricărui program tip Smart City dar este util să se conecteze și la multitudinea de soluții oferite de către companiile și organizațiile active în domeniu.

Într-un efort fără precedent, ne propunem să promovăm Industria Smart City în fața a peste 1000 de persoane cu rol decizional.

Fundamentul pe care asociația noastră își desfășoară activitatea este constituit din trei mari piloni - Promovăm Dezvoltăm - Educăm.

Promovăm conceptele și beneficiile Inițiativelor Smart City.

Dezvoltăm și implementăm alături de partenerii noștri proiecte Smart City iar ulterior, urmărim colectarea datelor pentru a crea modele replicabile.

Educăm viitorii decidenți prin programe implementate împreună cu Universitățile Politehnica din București, Ecologică, SNSPA și Spiru Haret.

Capacul de canalizare care nu există.

Smart Home

ACO CityTop S Bituplan ■ ■ ■ ■ ■ ■

Nu se mișcă Nu se sparge Nu poate fi furat Nu face zgomot Nu taie anvelope Nu te zdruncină

De fapt, nu il simți. Prin urmare, pentru șoferi, nu există.

Deși e acolo, cu garanție 10 ani.

Detalii tehnice și prețuri pe www.aco.ro

smartcitymagazine.ro

Internet of Things

Smart Citizen

Open Data

Smart Streets/Mobility

Smart Economy/eGov.

4

Eduard Dumitrașcu Președinte Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Smart Energy Water&Waste

Smart Building

5

6

smartcitymagazine.ro

7

initiativele Smart City si planurile de dezvoltare ale municipiului BucureSti

Sorin Chiriță Administrator Public al Municipiului București

Care sunt principalele priorități ale municipalității?

Principalele provocări și priorități totodată, sunt transportul public, sistemul centralizat de termoficare și sistemul de iluminat.

Transportul public este un domeniu complex, iar de curând am aprobat Planul de Mobilitate Urbană pentru Regiunea București-Ilfov și avem deja o serie de proiecte pe care le-am început.

Dacă până acum, în sistemul integrat aveam câteva intersecții, acum avem noi intersecții introduse în sistem în fiecare zi, astfel încât monitorizăm constant. Am făcut Centrul de Monitorizare al Traficului în clădirea primăriei, deși era în altă locație și am convingerea că, până la sfârșitul anului, vom avea în acest sistem toate intersecțiile din Municipiul București. La nivelul transportului public am demarat înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov, pentru că Bucureștiul este captiv în Ilfov. Avem câteva specificități: avem 228 km2 cu o populație declarată de 1.900.000 de oameni, în 8

smartcitymagazine.ro

realitate avem 6 milioane de curse măsurate pe zi, ceea ce înseamnă enorm. Avem cel mai mare număr de autoturisme pe cap de locuitor, raportat la o mie de locuitori, comparativ cu alte capitale UE și avem cea mai rapidă creștere economică din lume, indicator măsurat de Banca Mondială. Toate acestea înseamnă noi provocări pentru transportul public și o dinamică foarte mare a orașului, dar arată și o construcție. Dacă peste tot în lume, construcția urmează drumul, noi avem invers, noi cu drumul trebuie să ocolim construcția. Este o stare de fapt, nu am avut un plan urbanistic general și nici măcar un sistem integrat de monitorizări a dezvoltării urbane. Nu a existat acel plan integral de dezvoltare urbană care a fost la polii de creștere, cu o abordare integrată. Municipiul București, sectoarele și localitățile din Ilfov au acționat separat, ceea ce a și dus la blocajele pe care le cunoașteți, iar faptul că se construiesc noi ansambluri rezidențiale pe raza Municipiului București, dar și limitrof înseamnă noi autoturisme. Faptul că nu mai există taxa de mediu pentru înmatriculări înseamnă noi

autoturisme, în timp ce străzile, oricât de mult facem sunt aceleași, imobilele sunt aceleași, nu avem posibilitatea lărgirii străzilor. De aceea, neam concentrat foarte puternic pe încurajarea reducerii transportului cu autoturismul propriu și să dăm cât mai multă importanță transportului public. Până în vara următoare toate mijloacele de transport public vor avea aer condiționat, deoarece am demarat achiziția de 400 de autobuze Euro 6 și urmează foarte curând să demarăm achiziția de autobuze electrice, de troleibuze, de tramvaie.

Am reabilitat și am extins câteva linii de tramvai, iar doamna Primar General a avut o inițiativă pe care deja o punem în aplicare, aceea fiind ca anumite benzi de tramvai să devină bandă unică pentru mijloacele de transport în comun. Acolo vom modifica infrastructura, în așa fel încât să meargă și autobuzul și taxiul și eventual salvări sau pompieri și alte mijloace de intervenție. Este o măsură utilă, care se aplică în alte capitale. Pe lângă aceasta, am început identificarea de spații Park&Ride, puncte intermodale și după cum ați văzut în declarațiile

anterioare, avem o politică de a scoate în afara orașului autogările. Sunt improvizate, sunt multe curse care ajung până în mijlocul orașului și acolo unde există stație de metrou, stație de RATB putem să dezvoltăm aceste autogări. Sunt convins că este o masură care ar ajuta foarte mult.

La finalul anului expiră contractul cu firma Luxten. Care este strategia Primăriei Capitalei pe acest segment?

Am spus că este prioritar iluminatul, pentru că acest contract, așa cum ați spus și dvs., expiră.

Am înființat o companie municipală dedicată pentru acest serviciu, cu acționar unic, Municipiul București. Suntem aproape de finalizarea studiului de oportunitate și a caietului de sarcini pentru delegarea serviciului public către compania Municipiului București. Legea permite ca, în eventualitatea în care, până la sfârșitul anului nu vom face această delegare, să fie posibilă prelungirea cu încă 4 luni de zile până la predarea efectivă a întregului sistem de iluminat către compania municipală. Am convingerea că până la 9

sfarșitul acestui an vom avea toate documentele și delegarea facută. Cu siguranță, vom avea un sistem de iluminat performant prin noua companie, tocmai pentru că ne propunem îmbunătățirea sistemului și înlocuirea lămpilor actuale cu lămpi ecologice. Sper să finalizăm și Compania Municipală Energetică, în așa fel încât costurile pentru curentul electric pentru iluminat să fie cât mai reduse.

Compania Municipală Energetică și RADET sunt două companii complementare. Scopul acestei companii municipale este de a crea noi surse de producere de energie electrică și termică, furnizor de energie electrică, tocmai pentru ca populația căreia ne adresăm într-un sistem integrat, ca și serviciile publice, să poată beneficia de un curent electric mai ieftin pe piața liberalizată. Totodată, facem eforturi de a moderniza un CET pe care îl avem în momentul de față, și mă refer la CET Piața Presei. Deși nu are legătură cu Smart City, înseamnă tot conceptul energetic. Principala provocare a noastră este de a avea un oraș curat și dacă nu ai un sistem centralizat de energie termică, dacă nu încurajezi sistemele alternative nepoluante de producere a energiei electrice nu putem vorbi de Smart City.

Cred că suntem singura capitală unde avem nevoie de 3 bilete pentru 3 mijloace de transport public.

Sper ca în luna Octombrie să avem tichetul unic cu metroul. Vom avea un tichet unic cât se poate de curând, lucrăm la protocol și mai mult de atât, am început achiziția de automate pentru eliberarea acestor tichete unice. Vor fi poziționate lângă actualele case de bilete, la care să se poată plati cash sau cu cardul. Cu siguranță, toate aceste măsuri vor aduce îmbunătățiri traficului. Principala noastră grijă este să oferim confort oamenilor, și să lăsăm posibilitatea ca, acolo unde este nepoluant, să fie cât mai ieftin spre gratuit și acolo unde este un sistem poluant să coste. Pentru că, pe principiul pe care îl cunostem cu toții, poluatorul plăteste.

Cum definiți conceptul Smart City?

Un oraș inteligent înseamnă de la a oferi posibilitatea cetățeanului să aibă serviciile online cât mai aproape de el și mai puțin acele ghișee, pe care noi le practicăm încă în momentul de față. Vom oferi posibilitatea ca inclusiv ajutoarele sociale sau acele tipuri de ajutoare pe care le oferă municipalitatea să poată fi accesate online. Pașii i-am făcut în acest sens, dacă vă uitați la taberele pentru tineri, aplicațiile sunt online, pașii facuți pentru încurajarea transportului cu bicicleta, prin voucherele pe care municipalitatea le-a pus la dispoziția cetățenilor, având inclusiv aplicația online pentru aceste vouchere. Trebuie în același timp, să 10

smartcitymagazine.ro

avem întelegerea și pentru cetățenii care nu folosesc sistemele online. Am început o analiză cum putem să integrăm Smart Parking-ul, Transportul Public Inteligent, Intersecțiile Inteligente într-un sistem informatic. Am urmărit cu atenție aplicația Waze și alte aplicații, inclusiv Google, care este din ce în ce mai bun. Nu vreau să fac reclamă, dar urmărind aceste aplicații ne-ar ajuta să integrăm într-o formă sau alta. Este clar că prin Compania de Management al Traficului, Compania de Transport Public și actualul RATB ce urmează să fie transformat în societate vom avea un sistem integrat. Cetățeanul să-și poată cumpăra biletele de la acele automate de tichete, și să le poată cumpăra online. Interacțiunea directă cu funcționarul să fie cât mai mică, iar prin platformele online, oamenii se vor obisnui să le folosească.

Foarte mulţi oameni folosesc aplicaţiile pentru taxi, nu văd o problemă să începem un proiect pilot pentru astfel de aplicații.

Nu putem vorbi de Smart City, fără a înţelege partea de comunicare, de date, informaţiile pe care municipalitatea le trimite către cetăţeni.

Avem un soft, ca urmare a implementării PMUD-ului în care orice fel de dată despre trafic este introdusă în acel sistem. În maxim 2 luni de zile sper ca acest soft să funcţioneze, pentru că este şi o condiţionalitate pentru accesarea de fonduri europene, pentru a exclude studii de trafic pentru fiecare proiect în parte și este foarte util.

La fel, un instrument foarte util este o platformă a Municipalităţii la care lucrăm şi pe care o să o vedeţi la începutul anului următor, în care anumite servicii publice vor putea fi accesate online, mai exact cele cărora legislaţia le permite să fie introduse într-o platformă comună.

Smart Parking-ul este de asemenea un proiect prioritar, am început licitaţia pentru câteva parcări, prinse în PID-ul vechi 2007-2013, pe care l-am revizuit. Chiar dacă parcările interioare nu sunt eligibile, sunt eligibile cele exterioare prinse în PMUD şi toate aceste parcări vor fi gândite ca parcări inteligente, cu aplicaţii si staţii de încărcare pentru maşini electrice. Avem proiecte pilot la nivelul sectoarelor, vom avea în jurul punctelor termice ale RADET parcări energetice să le zicem aşa, pentru că acolo avem posibilitatea să aducem pentru fiecare loc de parcare prize pentru încărcarea maşinilor electrice. Încurajarea sistemelor Car Sharing sau a sistemelor Bike Sharing este iarăşi o linie prioritară.

Municipalitatea încurajează, ele pot fi iniţiative private, noi ne asigurăm că infrastructura publică poate permite acest tip de sisteme.

Cu puţin timp în urmă, doamna Gabriela Firea, Primarul General al Capitalei, prezentă la unul din evenimentele noastre a declarat că

Gabriela Firea Primarul Municipiului București modelul de Smart City pentru Bucureşti poate fi Viena. Cum am putea face să accelerăm procesul acesta de transfer de cunoştinţe şi tehnologii?

Doamna Primar General şi o echipă tehnică au participat la o vizită de lucru în Viena. Clar, modelul vienez este un exemplu de urmat pentru noi şi doamna primar îşi doreşte implementarea acestui sistem, companiile municipale sunt urmările acestei vizite în Viena, modelul de transport este un model bun şi trebuie să începem o campanie de informare şi pentru respectul către biciclişti, motociclişti cu care trebuie să începem să ne obişnuim din ce în ce mai mult. Achiziționăm 100 de autobuze electrice, ele sunt gândite pentru zona centrală pentru a scoate poluarea în afara oraşului. Tot în acelaşi timp, acele benzi unice propuse şi iniţiate de Primarul General sunt o soluţie care în Viena se practică. Este adevărat că trebuie să ne gândim, legat de transportul public, că modelul vienez pe toate tipurile de servicii este un model de urmat, dar trebuie să ne adaptăm şi la specificul Bucureştiului. Populaţia Municipiului București este mai numeroasă pe o suprafaţă mai mică. Astfel, putem spune că este un oraş dezvoltat pe verticală nu pe orizontală, dacă este să ne gândim şi luăm o stare de fapt, multe construcţii într-un perimetru mic, multe autoturisme într-un areal mic, foarte mulţi oameni care vin în Bucureşti, și iarăşi o stare de fapt sunt mall-urile care se află în centrul oraşului, un lucru atipic. Majoritatea spitalelor se află în Bucureşti, majoritatea clădirilor administrative sunt în Bucureşti, inclusiv cele ale judeţului Ilfov. Asta creează într-adevăr trafic, iar dacă suprapunem hărţile despre cum s-au dezvoltat cartierele într-un mod haotic, vom vedea zonele

economice, comerciale cu clădiri de birouri, și practic lipsa unei viziuni macro. Totodată, oamenii au devenit proprietari acolo unde înainte nu era nimic sau era o păşune şi acum se află o clădire în centrul Bucureştiului şi asta a dus la aglomerare.

Tocmai având starea aceasta de fapt, noi luăm modelul vienez şi îl adaptăm la condiţiile specifice al Municipiului.

Dacă ne uităm la zona urbană funcţională, un studiu al Băncii Mondiale arată că Bucureștiul polarizează în jur de 4,2 milioane de locuitori, suntem capitala care va atrage cele mai multe resurse în următorii ani și cu siguranţă ritmul va rămâne constant de creştere, ceea ce înseamnă că vom avea și mai multe maşini. De aceea, Primarul General implementează soluții la nivelul Municipalităţii şi aici mă refer la sistemul Park&Ride, punctele intermodale și scoaterea autogărilor în periferia municipiului Bucureşti.

Bucureștenii vor avea parcări inteligente care să-ţi permită printr-o aplicaţie să vezi câte locuri libere sunt, iar ozonificarea parcărilor este deasemenea importantă. Totuși, dacă vă uitaţi în Bucureşti există parcări cu plata, cu locuri disponibile, însă veţi găsi maşini parcate în zone nepermise. Nu există doar dintr-o parte puterea de a face lucruri, trebuie să fie o coeziune comună a societăţii civile şi împreună să gândim viitorul acestui oraş, împreună să gândim ce se întâmplă peste 10, 20 de ani deşi este predictibil.

Trebuie să gândim oraşul Smart şi cu oameni Smart aşa cum sunt ei deja. Este adevărat pentru că este un oraş academic, are o istorie academică de tradiţie şi adună cei mai mulţi studenți din România.

11

Bucureştiul în 2030 va fi un oraş Smart, iar noi avem posibilitatea să nu repetăm greşelile făcute de alte municipalităţi. Dovada faptului că vom evolua este că avem un plan de mobilitate, gândit pe un areal extins. În 2030, cu siguranţă Municipiul Bucureşti va avea un sistem de transport eficient, modern, performant. Cu siguranţă, în arealul lui extins, Municipiul Bucureşti să fie declarat în limitele lui actuale administrative. Poate fi necesară o reformă administrativă în sensul extinderii unui concept de zona metropolitană.Noi am lucrat prin iniţiativele de dezvoltare intercomunitară, dar chiar și așa nu este suficient.

Ritmul de creştere este ameţitor şi soluţia pe care mizăm şi o implementăm este un sistem centralizat de termoficare, un sistem centralizat de transport public eficient şi care să acopere un areal extins. Nu mă refer doar la RATB, ci şi la metrou şi la liniile de tren, pentru că în discuțiile avute cu Ministerul Transportului aveam în discuţie acest ring de tren la care Ministrul Transportului a început să lucreze, acele trenuri pe distanţe scurte care să lege zonele limitrofe de Municipiul Bucureşti. Nu vă ascund că analizăm posibilitatea să implementăm un model Mono Ride, tramvai suspendat, necesită mai puţină expropriere și dacă ne permite infrastructura, cu siguranţă vom găsi posibilitatea să implementăm acest tip de tramvai. Este un mijloc de transport în comun care ar scurta mult distanţele.

Cum vedeți Bucureştiul în 2030, plecând de la realitatea istorică la care aţi făcut referire?

TÎRNĂVENI SMART CITY Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Primul AUDIT SMART CITY din România a fost realizat pentru primăria din Tîrnăveni Județul Mureș. Documentul, alături de setul de recomandări poate fi consultat pe site-ul asociației la adresa romaniansmartcity.ro

12

smartcitymagazine.ro

13

Antreprenor sau politician?

Ilan Laufer: A fi antreprenor este în primul rând un state of mind, o stare de spirit, o stare de a fi. Cred că acest lucru este unul dintre elementele principale pe care încerc să le promovez de când eram în funcţia de secretar de stat. Avem nevoie ca mai ales tinerii, să înţeleagă că şi alte state dezvoltate au avut un proces în societate în care au încurajat activ implicarea în antreprenoriat a tinerilor. Indiferent dacă eşti inginer, doctor, tâmplar sau orice altă meserie, este foarte important să ai un simţ antreprenorial dezvoltat.

În viitor şi mai ales în următorii 10 ani, lucrurile se vor schimba foarte mult. Sunt la curent cu tot ce înseamnă noua tehnologie, dezvoltarea şi pot spune că mă fascinează. Trebuie să înveţi permanent ca să poţi ţine ritmul cu schimbările. Pe lângă acest spirit antreprenorial, cred că trebuie să avem o viziune globală. Este important să ai idei care ar putea să ofere nu doar soluţii locale, regionale, în interiorul unei ţări sau al unei pieţe, ci pur şi simplu către o piaţă mult mai largă, pe care astăzi o considerăm o piaţă globală. Lucrul acesta se datorează în principal conexiunilor la internet pe care le avem, tehnologiilor de care dispunem.

Astfel, se dărâmă nişte bariere foarte mari, de limbă, de distanţă. Vedem din ce în ce mai multe proiecte dezvoltate între antreprenori. Unul se află într-o ţară, altul în altă ţară, însă lucrează la proiecte comune. Este un model de urmat şi pentru noi, fiindcă avem un potenţial foarte mare şi vizibil deja în România, mai ales pe zona de software şi IT&C.

Evident că, fiind om politic trebuie să ai o anumită conduită, trebuie să implementezi anumite măsuri, unele politice, altele nu, dar în principal ai o agendă, evident o agendă a guvernului, o agendă a partidului, a coaliţiei pe care să o implementezi.

Dar, poţi, evident, să vii şi cu propuneri proprii, cu lucruri concrete pe care vrei să le implementezi. Și asta fac.

Probabil spiritul de antreprenor nu are cum să dispară. Încerc să scot tot ce e mai bun din experienţa pe care am avut-o timp de 14 ani în mediul privat, fără să fiu ajutat de nimeni, fără să am vreodată un contract cu statul român. Am lucrat într-o piaţă liberă şi mă ajută foarte mult să înţeleg şi necesitatea, şi cerinţele celor din mediul de afaceri, şi am o deschidere foarte mare pentru orice fel de temă și subiect.

Faptul că veniţi din mediul privat este foarte important, dar este la fel de important să rămâneţi conectat, să înţelegeţi tendinţele și ce îşi doreşte mediul privat din relaţia cu statul. Cum evaluați programul START-UP NATION și care este plus-valoarea estimată a acestui program?

Ilan Laufer: În primul şi în primul rând este un program cu un succes fără precedent. Cel puţin în faza de promovare şi înscriere şi urmează să vedem 14

smartcitymagazine.ro

şi implementarea. Eu cred că un rol esenţial l-a avut faptul că mi-am asumat să ajung în toate judeţele din Romania, am fost în peste 35 de judeţe, m-am întâlnit cu tineri, cu studenţi în centre universitare, în camere de comerţ şi am venit cu o prezentare care, în primul rând, a fost pe limba tuturor. Ce înseamnă START-UP NATION, cum se aplică, ce înseamnă cheltuieli eligibile, cum să construieşti un plan de afaceri, adică am pus principalul accent pe educaţia antreprenorială şi lucrul acesta s-a văzut imediat.

Au aplicat 19.200 companii, au cerut o finanţare totală de aproape 1 miliard de euro aceste firme şi-au asumat crearea a peste 45.000 de locuri de muncă direct, astfel încât indirect vor mai fi aproximativ 15-20.000. Prin finanţarea pe care noi urmează să o acordăm vom finanţa în jur de 8.700 companii, iar acestea şi-au asumat circa 21.000 de noi locuri de muncă în economie şi un procent foarte mare pentru tineri absolvenți şi femei antreprenor, deoarece 45% sunt femei antreprenor în START-UP NATION.

Summit-ul pe care dorim să îl organizăm este momentan la nivel de schiţă. Avem oraşele şi datele, discutăm cu mediul de afaceri românesc, discutăm cu companii multinaţionale să vină cu mentorat, cu burse şi cu soluţii de stimulare, vrem să avem o implicare şi din partea Ministerului Educaţiei după ce clarificăm forma, deoarece împreună vom aborda şi startul ecosistemului antreprenorial în România. Acest lucru presupune instituţii de învăţământ superior, transfer de tehnologie către companii şi incubatoare, o legislaţie nouă pentru incubatoare, - va fi într-o dezbatere publică în cadrul summit-ului, după care, evident, avem programe guvernamentale care să susţină companiile şi să poată finanţa şi incubatoarele şi nu în ultimul rând cadrul legal pentru a putea aduce Crowdfunding, Angel Investors, Venture Capital. Este un vis pe care vreau să îl duc la bun sfârşit. Avem nevoie de ecosistem antreprenorial în România, avem minţi strălucite. Pe unde te duci în străinătate la cele mai mari companii, mai ales în zona de informatică, matematică, software, - un român, un român, un român. În SUA sunt atât de mulţi români talentaţi care lucrează acolo. Eu cred că pentru ei, crearea unui ecosistem, adică în primul rând să creăm pârghiile, cadrul legislativ şi după, cadrul în sine care să încurajeze un antreprenor sau o companie să îşi deschidă un incubator, să aibă ceva de câştigat din asta. Noi avem obligaţia să îi stimulăm. De ce să vină să facă un incubator? Că pot să câştige, e un business de sine stătător.

Evident că dacă vorbeşti cu mediul de afaceri, primul aspect pe care îl vor cere în orice ţară guvernului este să nu încurce. Dar situaţia noastră e puţin diferită. Noi trebuie să armonizăm legislaţia cu necesităţile pieţei. Adică trebuie să ai o legislaţie clară, simplă şi încurajatoare.

LAUFER

Ministrul despre Smart City Programul Start UP Nation Legea Parteneriatului Public Privat Să auzi “uite că în România sunt condiţiile astea pentru cei care fac incubatoare”. Vin şi companii din străinătate şi fac incubatoare în România. Noi trebuie să legăm nişte pârghii între campusurile universitare. Acolo este materia primă pentru orice afacere, dacă discutăm de start-up-uri. După care trebuie să fie o legătură strânsă între incubatoare, acceleratoare, companii care fac lucrul ăsta la un anumit nivel şi universităţi. Şi pe de altă parte, surse de finanţare. Ştim că în România cea mai mare problemă a mediului de afaceri este sursa şi lipsa de finanţare. Deci ăsta este cadrul, împins evident cu o componenta educaţională şi informaţională, este absolut obligatoriu. Dacă noi creăm acum cel mai bun sistem, dar nimeni nu ştie despre el, atunci nu va funcţiona. Sunt mai multe elemente, şi aşa cum spun, pe lângă panelul pe care îl gândim în Summitul START-UP NATION, vrem să avem workshop-uri dedicate incubatoarelor, pe ecosistem, pe finanţări pentru companii, pe mentorat ş.a.m.d.

De curând s-a încheiat perioada în care aţi pus în dezbatere publică normele de aprobare ale Legii Parteneriatului Public. În ce etapă suntem

acum?

Ilan Laufer: Totodată cu textul simplificat şi modificat în conformitate cu programul de guvernare. Am scos legea în dezbatere publică pe data de 3 august. Avem multe coaliţii, confederaţii şi patronate care vor să îşi aducă contribuția asupra textului. Reacţia din piaţă a fost una pozitivă. Am avut onoarea să conduc acest punct de lucru de la început şi mă bucur că am reuşit să atrag în acest grup de lucru instituţii de top ale statului, de la achiziţii publice la finanţe, inclusiv INS-ul, Banca Mondială, BERD, adică au fost reprezentanţi cu expertiză în acest domeniu.

16-22 octombrie are loc Trade Winds la Bucureşti. Care este importanta acestui eveniment pentru mediul de afaceri din România, pentru economia României şi pentru Ministerul pe care îl conduceţi?

Ilan Laufer: Este cel mai mare eveniment organizat de Departamentul de Stat American. Este un eveniment cel puţin regional, în care gazdă va fi România, dar vor participa companii şi delegaţi din multe ţări europene. Este un eveniment de 15

Sisteme de management ale traficului urban Florin Codruț NEMȚANU Associate Professor, PhD, MEng, BEng, BComm Universitatea Politehnica București SM IEEE, MIET, M ACM

internaţionalizare a companiilor din Statele Unite, sau mai bine zis extinderea activităţii lor pe noi pieţe. Vor ajunge între 150 şi 200 de companii americane, care sunt interesate să investească sau să îşi caute parteneri locali pentru a dezvolta proiecte în diverse sectoare. Evident, România a alocat 2% din PIB pentru apărare, lucru foarte atractiv pentru firmele din Statele Unite, dar până la evenimentul Trade Winds a fost o promisiune mai veche de-a mea. Legea Parteneriatului Public, cu tot cu norme, îmi doresc să fie deja în vigoare. Am vorbit cu colegii mei, ca în funcţie de domeniu, miniştrii să propună priorităţile pe care le au şi proiectele acestea să fie prezentate. Vrem să venim la Trade Winds foarte bine pregătiţi, şi cu cadrul legislativ dar şi cu proiecte concrete.

Ce ne propunem să obţinem în urma acestui eveniment?

Ilan Laufer: În primul rând ne propunem o organizare impecabilă a evenimentului. Astfel și rata de succes, de absorbţie va fi una mult mai mare. Cred că este un eveniment care pune România şi Bucureştiul pe harta economică europeană, cel puţin. Dacă ne uităm pe cifre, 70% din comerţul nostru exterior, schimburile sunt cu UE, 15% cu Europa Neocomunitară şi doar 15% celelalte state ale lumii. Am promis şi voi încerca să livrez încă o chestiune până la Trade Winds. Este situaţia investiţiilor reale ale Statelor Unite în România. Statele Unite apar după top 10 dar, după părerea mea, sunt undeva în top 3.

Sunt companii americane care au intrat prin Olanda, Cipru şi alte ţări, dar compania este americană.

Cred că relaţia noastră de parteneriat strategic cu SUA va atinge în următorii ani, noi cote în ceea ce înseamnă schimburile comerciale, ceea ce pentru mine este o prioritate absolută.

Sperăm sa includeți în agenda evenimentului și prioritățile parților române și conceptele și 16

smartcitymagazine.ro

inițiativele de smart city.

Ilan Laufer: Cu siguranţă voi lua acest lucru în calcul şi cu siguranţă că priorităţile României vor fi acolo promovate la cel mai înalt nivel. Este un pas foarte important pentru România şi sper ca România să adere cât mai curând la OCDE. 25 septembrie anul acesta, la Paris, este reuniunea şi se vor face propuneri. România are şanse foarte mari să fie invitată să adere la OCDE ca şi membru permanent, ceea ce este un pas foarte mare pentru dezvoltarea economică.

Cum ați defini conceptul de smart city?

Ilan Laufer: Eu când mă gândesc la smart city nu pot să nu mă gândesc că mi-aş dori un smart city pentru ecosistem, antreprenorial. Acolo m-aş gândi la mulţi tineri, inovare, cercetare, startup-uri, o altă atmosferă, un alt state of mind. La asta mă gândesc când mă gândesc la un smart city, pe lângă tot ceea ce poate să ofere un smart city.

Reducerea birocraţiei, un spaţiu mai curat, să nu văd cabluri pe stradă, cam astea sunt chestiunile pe care oricum încercăm să le facem. Vreau să vă spun că acum se întâmplă lucrul ăsta şi în programul de guvernare şi vă pot spune că se lucrează intens în grupuri de lucru pentru digitalizarea sistemului de administraţie centrală şi locală. Se va întâmpla. Am început procesul, analizăm toate variantele şi sper să putem face o figură chiar foarte frumoasă.

Este prea devreme să vorbim de un proiect de țară smart nation?

Ilan Laufer: Nu este prea devreme, că dacă nu vorbim nu se va întâmpla. Eu chiar vă invit în partea de SUMMIT a START-UP NATION să faceţi parte, fiindcă sunteţi o parte dintr-o construcţie, aşa cum sunt şi eu parte dintr-o construcţie şi împreună putem da putere mult mai mare proiectelor noastre.

Dezvoltarea spațiului urban (pe cel puțin trei direcții ale acestuia: economic, social și administrativ) a condus la creșterea complexității sistemului urban cu toate componentele lui. Una dintre aceste componente o reprezintă sistemul de transport urban care reprezintă sistemul suport pentru serviciile de mobilitate. Serviciile de mobilitate pentru persoane și mărfuri sunt servicii vitale pentru un oraș, acestea având rolul de a facilita accesul la resursele orașului și de a permite cetățenilor să fie activi în viața orașului. Sistemul de transport și serviciile de mobilitate urbană au ca rol distribuirea resurselor și accesul la acestea în scopul sprijinirii activităților urbane.

Noul concept (în același timp și o nouă abordare a orașului) de smart city sau oraș inteligent conduce spre redefinirea sistemului urban de transport și de definire a conceptului de smart mobility sau mobilitate inteligentă. La nivel european, modelul de smart city are în structura sa 6 componente majore: smart mobility (mobilitate inteligentă), smart governance (administrare inteligentă), smart people (oameni inteligenți), smart economy (economie inteligentă), smart environment (mediu inteligent) și smart living (viață urbană inteligentă).

Termenul de inteligent (smart) are în acest caz cel puțin următoarele semnificații: -Acțiunile și procesele sunt derulate prin intermediul și cu ajutorul noilor tehnologii (smart technologies); -Modul în care sunt definite și implementate acțiunile din spațiul urban este corelat cu optimizarea consumului de resurse și diminuarea efectelor negative asupra mediului și societății umane.

-Cele 6 componente ale orașului inteligent sunt definite și lucrează împreună pentru o abordare durabilă (sustenabilă) a orașului și activităților urbane.

Plecând de la aceste trei sensuri ale conceptului de smart se poate defini termenul de smart mobility ca reprezentând mobilitatea urbană rezultată în urma dezvoltării unui sistem de transport urban prin utilizarea noilor tehnologii, în contex-

tul inter-relaționării dintre cele 6 componente ale orașului inteligent și având ca scop reducerea efectelor negative ale mobilității și optimizarea consumului de resurse.

Un exemplu de implementare a mobilității inteligente îl constituie dezvoltarea unui sistem de management al traficului urban care este conectat cu un sistem de management al transportului public și cu unul de informare privind călătoriile urbane.

Sistemul va permite punerea în practică a politicilor și acțiunilor de transport urban și de transport public (inclusiv prioritatea vehiculelor de transport public în intersecțiile semaforizate) pentru a avea componenta de smart governance. Prin sistemul de informare se pot transmite informații și sugestii de planuri de călătorie către cetățeni aceștia putând participa activ la reducerea poluării prin alegerea unor rute și mijloace de transport cu impact negativ mic asupra mediului (componenta de smart people).

Sistemul urban de logistică se va corela, prin intermediul acestui sistem, cu mobilitatea persoanelor în spațiul urban și timpii de călătorie se vor diminua prin segmentarea cererii de transport și alocarea diferită a resurselor, astfel costurile generate de activitatea de logistică vor fi diminuate (smart economy). Sistemul poate fi conectat cu un sistem de monitorizare a calității aerului și va permite implementarea unor acțiuni de reducere a traficului rutier poluant (smart environment). Prin modificarea rutelor cu trafic greu și prin reducerea poluării în zonele locuite se va putea crește nivelul calității vieții în oraș și se vor reașeza rutele pietonale în rețeaua de transport urban, orașul fiind mai prietenos cu locuitorii săi (smart living).

Smart mobility nu este rezultatul unei simple instalări de sistem tehnic ci este rezultatul unui efort concertat al mai multor factori precum: tehnologii inteligente, oameni instruiți și capabili de a utiliza aceste tehnologii, acțiuni administrative inteligente, inițiative antreprenoriale, cetățeni activi și mediu protejat.

17

Immochan Global Urban Player

Immochan are o nouă viziune de business, aceea de Global Urban Player, creator și dezvoltator de proiecte multifuncționale, care dau viață și coeziune la nivel de cartier, de oraș, de regiune.

În inima misiunii noastre se află convingerea că dezvoltarea imobiliară are nevoie de un suflu nou și de o viziune mai largă, dincolo de interesul individual. Urbanizarea inteligentă, în parteneriat cu administrația locală, reprezintă o ocazie de a crea spații mixte care merg dincolo de funcțiunea lor imediată și dau sens comunității căreia se adresează.

Acționând ca un Global Urban Player, ne dorim să jucăm un rol de facilitator și integrator atât de necesar dezvoltării urbane coerente și ecosustenabile a României.

În 2012, am decis să investim în Brașov și ne-am angajat într-un proiect de regenerare urbană pe termen lung – platforma Tractorul reprezintă 8% din suprafața totală a orașului.

Astfel, în decembrie 2015, am continuat dezvoltarea printr-un parteneriat cu Avantgarden Immo Invest pentru proiectul rezidențial Coresi Avantgarden. Proiectul va cuprinde 3.000 de apartamente și va deveni locul unde o nouă o comunitate va prinde viață,

18

smartcitymagazine.ro

comunitate în întâmpinarea căreia venim cu soluții, servicii și momente animate pentru a îndeplini promisiunea : Viața trăită din plin!

Prin achiziția Coresi Business Park am reafirmat credința noastră că domeniul real estate are nevoie de un suflu nou reprezentat de parteneriate și colaborare. Coresi Business Park integrează componenta de birouri în Cartierul Coresi, completând astfel mixul funcțional, alături de centrul comercial și complexul rezidențial.

Cifrele din spatele proiectului vorbesc cel mai bine despre evoluția Coresi în Brașov: peste 9 milioane de vizitatori anual, peste 1.000 de locuri de muncă create, 3.000 de apartamente construite, iar acum, 2.500 de angajați din 30 de companii au un spațiu ideal pentru a-și dezvolta cariera, respectiv afacerea.

Ne propunem să construim proiecte emblematice care să contribuie la dezvoltarea țării pe care să le realizăm împreună cu autoritățile locale. Vom continua să investim în orașe unde identificăm potențialul de dezvoltare al unor proiecte multifuncționale care aduc valoare adăugată comunității și deservesc oamenii și nevoile lor.

Andra Orloschi Manager Dezvoltare Programe Internaționale ARSCM andra.orloschi@ romaniansmartcity.ro

Barcelona este a șasea zonă urbană cea mai populată a Uniunii Europene, cu o populație de 4,7 milioane de locuitori și este unul dintre principalele orașe mondiale și unul dintre principalele centre culturale și economice ale Europei.

Barcelona a fost printre primele orașe care au inițiat o strategie de Smart city, cu o inițiativă de energie sustenabilă. Ulterior, au introdus staționarea inteligentă și lămpile stradale inteligente, extinzând apoi tendința și în alte sectoare. Barcelona își propune să introducă noi tehnologii nu doar pentru a fi de actualitate ci, pentru a îmbunătăți în mod real calitatea vieții persoanelor. În acest sens, autoritățile lucrează în mod direct cu cetățenii și studenții în vederea creării de noi servicii și proiecte pentru îmbunătățirea vieții acestora.

Pentru a înțelege mai bine inițiativele Smart City implementate în Barcelona, vă prezentăm principalele proiecte DEȘEURI

Primăria din Mataró (Barcelona) a adăugat la procesele de control și informare cu privire la managementul deșeurilor urbane și curățenie a

străzilor, un sistem bazat pe o tehnologie Smart City.

Este vorba despre platforma Rosmiman Smart Cities, care furnizează date georeferențiate cu privire la toate echipamentele și infrastructura din zona respectivă, cu scopul de a eficientiza procesul de management și de a anticipa, soluționa și minimiza incidentele în momentul colectării deșeurilor.

Modelul de date permite înregistrarea acțiunilor de mentenanță, evaluarea economică, fișele tehnice și periodicitatea colectării deșeurilor și, ulterior, transmite aceste informații către platforma Smart City și către sistemul de informare transversal urban.

Implementarea acestei soluții permite detectarea gradului de umplere a containerelor și greutatea acestora, reducând astfel costurile operative, economisind combustibil prin optimizarea rutelor și opririlor.

De asemenea, platforma dezvoltată de compania Rosmiman, permite monitorizarea contractului de management al deșeurilor și luarea de decizii de îmbunătățire pe viitor, analizând informațiile furnizate prin intermediul platformei.

Primăria poate urmări în timp real lucrătorii și poate controla timpii de răspuns în caz de incidente, printre alte avantaje fiind și lupta contra vandalismului, curățenia din punctele de colectare a deșeurilor, etc.

Soluția ROSMIMAN® Smart Cities este concepută și proiectată ca o platformă ”colectoare” de informații generate de oraș, care, de asemenea, oferă posibilitatea gestionării informațiilor primite, cu cel mai funcțional și operativ back office din 19

piață și exploatarea acestora într-un model 5D de infrastructură de date geospațiale ZONĂ/ TIMP/ DATE, variabile de bază pentru analiza noilor ORAȘE INTELIGENTE și, integrării tehnologiei conectate la sistemele Smart-metering, sensorizare și IoT pentru a identifica elemente inteligente.

IoT

Barcelona a încercat Internet of Things (IoT) și tehnologii Big Data pentru managementul turiștilor care vizitează în fiecare an faimoasa catedrală Sagrada Familia a lui Gaudí.

Conform site-ului Computer Weekly, orașul amfitrion al Mobile World Congress (MWC), a prezentat rezultatele proiectului pilot care conectează aceste tehnologii în vederea managementului fluxului de turiști la supra-aglomerata catedrală și îmbunătățirii experienței acestora.

Proiectul, desfășurat prin programul de transformare digitală d-LAB a Mobile World Capital, a contorizat cât timp au rămas vizitatorii în zonă, dacă au intrat în catedrală și intervalele cele mai aglomerate de vizitare. Echipa a utilizat IoT și Big Data în vederea îmbunătățirii fluxului de vizitatori în catedrală, cu accent în mod special pe impactul pe care acesta l-a avut asupra mediului local și sistemului de transport public al orașului.

Pentru inițierea proiectului s-au analizat datele de bază ale 15 milioane de clienți Orange.

Echipa a utilizat datele pentru a identifica profilele mai multor turiști, de la vilegiaturiști și până la cei care au ca scop principal vizitarea orașului pentru viața sa nocturnă. Pe baza acestor profile, echipa a analizat traiectoria masei turiștilor și a stabilit că rutele cele mai comune erau în sectoarele centrale, respectiv: Eixample, Ciutat Vella și Sants-Monjuic. După etapa colectării datelor, o rețea nouă Wi-Fi, un GSM și trei senzori 3D au fost montați în vecinătatea Sagrada Familia. Această rețea a monitorizat principalele puncte de intrare și ieșire din atracție.

Conform website-ului d-LAB, circulația masivă s-a produs în punctele pietonale de trecere de la intersecția străzii Mallorca cu strada Marina, în colțul sud-est al catedralei. Senzorii au identificat că 50% dintre vizitatori au rămas în zonă cel puțin 40 de minute și doar 20% dintre aceștia au intrat în biserică, intervalele cele mai aglomerate de vizitare fiind între orele 10 am și prânz.

d-LAB afirmă că acest proiect a demonstrat că IoT și Big Data s-au transformat în instrumente fundamentale pentru managementul turiștilor din oraș și ar putea ajuta la o mai bună organizare a serviciilor publice, în vederea îmbunătățirii fluxurilor de turiști.

Din punctul de vedere al unui turist, accesul 20

smartcitymagazine.ro

în timp real la informație, prin notificare, înseamnă o planificare mai bună a vizitei, prin evitarea orelor de vârf și fără a pierde oportunitatea de a vedea un punct de atracție principal.

Conform Mobile World Capital, alte două proiecte sunt active în Barcelona.

Primul, mConnect lucrează pentru a construi medii digitale sigure și fără bariere, care să permită accesul la servicii de administrație publică on-line; în timp ce al doilea aplică mConnect în sectorul privat de sănătate.

Teoretic, promovează adoptarea mConnect ca un nou standard de autentificare digitală în sectorul de asistență medicală, și, ca atare, prin intermediul unei parole simple, private și sigure, utilizatorul poate să acceadă la un folder de date medicale cu caracter personal.

Peter Pugh-Jones, Manager la compania SAS din UK & Irlanda, a afirmat că oportunitățile big data prezentate de IoT ar putea revoluționa modalitatea de funcționare a orașelor. Cu toate acestea, PughJones a semnalat: “Este din ce în ce mai evident faptul că potențialul uriaș al big data se va realiza doar atunci când datele IoT vor fi fuzionat cu fluxurile de decizii operaționale – doar colectarea datelor nu este suficientă. Soluțiile analitice big data care consumă date de la IoT pot furniza date chiar în timp real, permițându-le decidenților din sectorul privat și public să ajungă la concluzii semnificative și să ia măsuri care conduc la succesul orașului. Avantajele sunt mult prea mari pentru a fi ignorate”.

MOBILITATE URBANĂ

Obiectivul Planului de Mobilitate Urbană a orașului Barcelona 2013-2018 este de a continua acțiunea cu privire la spațiul public și la mobilitate în vederea favorizării conviețuirii cetățenilor, coeziunii sociale, bunăstării și sănătății publice.

Din acest motiv, modelul de mobilitate care este construit, în mod colectiv, pentru Barcelona, se bazează pe patru piloni strategici: Un model sigur, un model sustenabil, un model echitabil, un model eficient

Coabitarea, în spațiul public, a diferitelor mijloace de deplasare care formează sistemul de mobilitate a unui oraș mare, implică riscuri.

Numărul mare de deplasări care se realizează în mod cotidian, caracteristicile fizice ale mijloacelor care coexistă și factorii de risc inerenți dinamicii unei aglomerări urbane – umani, urbani, sociologici, tehnologici… - determină apariția punctelor de conflict și se generează situații în care se pot produce accidente.

Preocuparea pentru securitate s-a tradus prin adăugarea la PMU, a Planului Local de Securitate Rutieră 2013 -2018, prin care se face o diagnosticare

exhaustivă a accidentalității și se adoptă un set de măsuri concrete de atingere a următoarelor obiective:

Reducerea cu 30% a mortalității, în concordanță cu obiectivul Uniunii Europene de a o reduce cu 50% în anul 2020, față de anul 2010.

Reducerea cu 20% a victimelor grav rănite, în conformitate cu obiectivul de a reduce acest procent la 30% în anul 2020, față de anul 2010.

MOBILITATE SUSTENABILĂ

Un model de mobilitate sustenabilă este un model sănătos și cu un nivel redus de carbon, care are ca prioritate calitatea vieții urbane și bunăstarea colectivă, precum și crearea unui spațiu public confortabil care să favorizeze coabitarea cetățenilor. Aceasta, este exprimată în Planul de Mobilitate Urbană al orașului Barcelona, 2013 – 2018, prin acțiuni menite să reducă, în mod progresiv, consumul de combustibili fosili și impactul asupra mediului și asupra sănătății persoanelor, cu alte cuvinte, minimizarea amprentei de carbon.

Traficul vehiculelor cu motor este, de ceva ani, principala sursă de poluare în orașe, în special

cu poluanți de tipul oxizilor de azot și particulelor solide, pe lângă principala sursă de zgomot.

Impulsionarea energiilor alternative la vehicule, reducerea utilizării vehiculelor, introducerea de noi tehnologii de management al mobilității sau facilitarea transferului către mijloace mai eficiente, sunt principalele direcții de acțiune pentru a îmbunătăți calitatea ambientală a orașului Barcelona și pentru îndeplinirea obiectivelor menționate de standardele europene.

MOBILITATE ECHITABILĂ

Toți cetățenii au dreptul de a circula în mod sustenabil, sigur și sănătos, în oraș.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, spațiul public trebuie să fie repartizat conform unei ierarhii de priorități, care să ofere întâietate pietonilor și bicicliștilor, față de restul mijloacelor de transport și să ofere transportului public un spațiu rezervat, înafară de cel alocat vehiculelor private.

Astfel, cetățenii pot să-și realizeze activitățile cotidiene în Barcelona deplasându-se pietonal, pe bicicleta sau folosind transportul în comun, fără a depinde exclusiv de un vehicul privat.

Un model eficient 21

Progresul socioeconomic și calitatea vieții unui oraș, țin foarte mult de modelul de mobilitate și de obiceiurile de deplasare ale locuitorilor.

Obiectivul nu trebuie să fie creșterea continuă a cererii de mobilitate a persoanelor și mărfurilor ca sinonim al activității productive ci, îmbunătățirea eficienței ansamblului sistemului în vederea reducerii tuturor acelor deplasări care nu aduc beneficii și care presupun un cost ambiental, social sau economic pentru întreaga societate.

Pe această direcție de acțiune, Planul de Mobilitate Urbană a orașului Barcelona, prevede un set de măsuri menite să reducă ineficiențele sistemului de mobilitate și numărul de deplasări fără valoare adăugată.

Astfel, spre exemplu, se propune ca pentru distribuția urbană de mărfuri să se creeze microplatforme logistice, având în vedere că zilnic există un număr mare de vehicule de distribuție care circulă pe străzile orașului Barcelona, mai ales având în vedere oferta de transport la domiciliu, pe care îl oferă multe societăți.

aerului, zgomot, trafic și predicțiile pentru viitor.

În vederea dezvoltării serviciilor open data, îmbunătățirii infrastructurii digitale în oraș, creșterea conectivității și transformării serviciilor publice, guvernul a lansat planul “Barcelona Ciutat Digital 2017-2020”.

Chiar dacă tehnologia este foarte importantă pentru dezvoltarea unui oraș, Barcelona este un exemplu despre cum inițiativele de relaționare cu locuitorii și părțile interesate, oferirea de servicii de calitate, îmbunătățirea randamentului și stimularea oportunităților, sunt elemente cheie pentru evoluția către un oraș inteligent.

Datorită inițiativelor sale, în martie 2017, Barcelona a fost aleasă ca fiind una dintre cele 50 de orașe cu cea mai bună calitate de viață din lume, într-un studiu care a luat în considerare indicatori precum infrastructura, electricitatea, apa, mijloacele de transport și mediul social.

Surse folosite: https://www.esmartcity.es/2017/03/10/mataro-aplicaplataforma-ciudad-inteligente-gestion-residuos http://rosmiman.es/productos/rosmiman-smart-cities/

OPEN DATA - Guvern Transparent

Obiectivul principal al orașului Barcelona este de a face mai clare serviciile publice și sociale, printr-un guvern mai transparent care să poată face viața urbană mai accesibilă, mai eficace și democratică. Este un exemplu surprinzător de colaborare între sectorul public și cel privat pentru dezvoltarea locală, ceea ce permite dialogarea și împărtășirea ideilor între autorități și cetățeni.

Orașul dezvoltă servicii open data, aplicații și conexiuni fără contact, care pot ajuta cetățenii să găsească facil informațiile de care au nevoie cu privire la procedurile administrative sau serviciile orașului și îmbunătățesc participarea civică.

Ca parte a acestei strategii, dețin un sistem de date inteligente, care se găsește sub formă de cutii poziționate pe lămpile stradale ale orașului, care colectează date despre mediul înconjurător.

Senzorii pot detecta informații cu privire la poluarea 22

smartcitymagazine.ro

https://internetofbusiness.com/barcelona-iot-big-datatourist/ http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/sites/default/ files/docs/PMU_Sintesi_Castella.pdf http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/es/plan-demovilidad-urbana/presentacion http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/es/plan-demovilidad-urbana/movilidad-segura http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/es/plan-demovilidad-urbana/movilidad-sostenible http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/es/plan-demovilidad-urbana/movilidad-equitativa http://mobilitat.ajuntament.barcelona.cat/es/plan-demovilidad-urbana/movilidad-eficiente https://www.livingmap.com/case-study/smart-barcelona-itsall-about-people/

Negrescu

Ministrul despre Inițiativele Smart City, conceptul Safe Nation și Președinția Consiliului Europei în 2019

Care este conceptul de afaceri europene prin prisma României?

Victor Negrescu: Cred că trebuie să explicăm într-adevăr românilor ce înseamnă afaceri europene.

Afacerile europene se referă la politicile dezvoltate de Uniunea Europeană. Când vorbim de acest lucru vorbim de 2/3 din legislaţia naţională, pentru că 2/3 din legislaţia naţională sunt influenţate de legislaţia europeană. Vorbim de piaţă internă, vorbim de ce se întâmplă în sectorul digital, vorbim de legislaţie în domeniul afacerilor interne, vorbim de legislaţie care reglementează tot ceea ce înseamnă comerţul, ceea ce înseamnă practic relaţia cu ţări terţe. Sunt foarte multe chestiuni legate de afacerile europene şi în consecinţă, trebuie să aflăm mai multe despre mecanismele care permit să influenţăm deciziile europene, tocmai pentru a influenţa politica europeană şi în consecinţă şi perspectiva României în contextul acesta european. De aceea, la nivelul ministerului nostru căutăm în perioada următoare să democratizăm accesul la informaţie europeană, pentru că noi credem că cetăţenii trebuie să deţină cât mai multe informaţii pentru a fi mai capabili să participe la procesul decizional european, să influenţeze lucrurile şi să simtă într-adevăr că sunt cetăţeni europeni cu drepturi depline.

Primul pas în acest sens este tocmai să pregătim mai bine resursa noastră umană din sistemul public pentru a putea da informaţii corecte, pentru a putea maximiza potenţialul nostru la nivel european şi pentru a îi îndruma pe cetăţenii simpli să poată deveni cetăţeni europeni cu toate drepturile respectate, la nivel european.

Principalul proiect al ministerului, 2019 –

România preia Preşedinţia Consiliul European. Care este agenda României pentru acest proiect? Ce ne dorim?

Victor Negrescu: Este un proiect al României, nu este nici măcar un proiect al unui minister. Ceea ce spun deseori, şi o spun cu foarte multă sinceritate, este că această preşedinţie nu va fi şi nu trebuie să fie a unui ministru sau a unui guvern. Trebuie să fie o preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene pe care cetăţenii să o simtă că fiind a lor. Fiecare cetăţean, la finalul celor 6 luni ale preşedinţiei, şi trebuie să menţionăm acest lucru, România va deţine această preşedinţie în prima parte a anului 2019 şi trebuie ca la finalul celor 6 luni, fiecare român să simtă că a fost parte a acestei preşedinţii.

De aceea, ce am încercat să facem în ultimele 2 luni este să deschidem procesul de consultare publică, să identificăm împreună priorităţile noastre naţionale, să popularizăm mai bine. De asemenea să ne pregătim pentru această preşedinţie, pentru că efortul organizatoric, efortul logistic, efortul uman este unul foarte important.

Avem nevoie de aproximativ 250 de experţi care să prezideze şi să co-prezideze grupurile de lucru tehnice la nivelul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Avem nevoie de aproximativ 5000 de experţi care să lucreze la pregătirea dosarelor, la prezentarea punctelor de vedere naţionale, dar mai ales la comasarea punctelor de vedere venite din toate statele membre. Avem nevoie de foarte mulţi voluntari, de oameni care să lucreze alături de noi ca şi interni, deci practic, avem nevoie să schimbăm inclusiv cadrul legislativ şi legal în unele cazuri pentru a ne permite să facem anumite lucruri pentru această preşedinţie. Efortul este unul mare, 23

dar ce căutăm noi să facem este să implicăm cât mai mulţi români care vor să participe la conturarea noului statut al României în plan european. Au trecut deja 10 ani de când ţară noastră a aderat la Uniunea Europeană şi cred sincer că este timpul să ne schimbăm atitudinea, să ne comportăm ca un stat cu drepturi depline, să ne afirmăm interesele în plan european, să învăţăm cum să negociem cu alte state punctele noastre de vedere, pentru că dincolo de preşedinţie este importantă maniera prin care ţara noastră poate să contribuie la viitorul Europei.

Lucrurile se schimbă foarte rapid şi probabil anul 2019 va fi un moment culminant în acest proces de schimbare al Uniunii Europene, aşa cum este ea astăzi şi mai mult decât atât, va fi un moment în care vom discuta despre schimbarea cadrului financiar multianual, practic cum se alocă fondurile europene, cum se alocă granturile europene la nivelul Comisiei Europene şi noi vom fi acolo, practic în mijlocul acestor negocieri pentru a dicta viitorul financiar european, viitorul alocărilor bugetare la nivelul european.

Aţi fost europarlamentar până de curând.

Cunoaşteţi mecanismele europene foarte bine, cunoaşteţi percepţia celorlalte state partenere României, este România pregătită din punctul de vedere al partenerilor noştri pentru acest proiect?

Victor Negrescu: Eu îmi doresc ca România să depună toate eforturile pentru a fi pregătită şi îmi asum acest proiect chiar şi individual uneori, prin a cauta să verific că avem capacitatea necesară administrativă pentru a deţine această preşedinţie.

Vă dau un exemplu ilustrativ pentru ceea ce încercăm să facem împreună cu Guvernul României. Practic m-am întâlnit cu fiecare preşedinte şi vicepreşedinte desemnat de către ministere pentru a gestiona această preşedinţie, aproximativ 250. Am discutat cu ei într-o limba de circulaţie internaţională pentru a mă asigura că într-adevăr cunosc o limbă de circulaţie internaţională, am discutat despre fiecare dosar în parte, studiind împreună dosarele în prealabil.

Eu cred, şi noi credem, toţi colegii mei, credem că întra-devăr, când vorbim de afaceri europene este timpul să trecem peste retorica politică. Avem nevoie de identificarea unor elemente comune care ne permit nouă întradevăr să fim mai puternici în raport cu partenerii europeni. Îmi doresc întradevăr un consens în domeniul afacerilor europene, între Guvernul României, Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială şi între parteneriatele politice active la noi în ţară, pentru că doar aşa putem fi mai puternici. Chiar avem un exemplu recent unde am reuşit să stabilim acest consens naţional. Mă refer aici la vizita preşedintelul francez, preşedintelui Macron, unde îmi place să cred că am reuşit cu toţii să spunem aceleaşi lucruri, să vorbim pe aceeaşi limba, să transmitem aceleaşi mesaje şi întradevăr să fim puternici în discuţiile pe care le24

smartcitymagazine.ro

am purtat.

Este clar că este nevoie de o simbioză la nivelul clasei politice atunci când vorbim de proiectul acesta pentru 2019, când vorbim de poziţia României în Uniunea Europeană şi în faţa partenerilor pe care noi îi avem.

Victor Negrescu: Eu cred că România şi în acest caz trebuie să fie mai sigură pe sine.

Trebuie să prezinte Europei capacitatea noastră de inovare. Oraşele noastre care uşor-uşor devin mai inteligente, mai apropiate de cetăţeni şi mai ales ecosistemul industriei de inovare care s-a creat în anumite localităţi. Şi în acest sens, când spun că trebuie să ne schimbăm atitudinea, spun că ar trebui să prezentăm aceste exemple de bună practică, să le exportăm uneori şi mai ales să creăm anumite sinergii la nivel european. De aceea, încă de la preluarea mandatului de ministru, am căutat să introduc conceptele inovative în activitatea mea şi să prioritizez acest sector pe agenda noastră europeană şi pe agenda noastră în vederea pregătirii preşedinţiei. De aceea, împreună cu Ministerul Comunicaţiilor, pregătim o serie de acţiuni, unele axate inclusiv pe conceptul de smart city, avem o serie de evenimente pregătite deja în acest sens, o serie de demersuri, pentru că noi credem că astfel prezentăm România de astăzi şi de mâine. Practic noi gândim la nivelul guvernului în termeni de continuitate. Avem centenarul anul viitor, celebrăm trecutul şi 2019 când vom avea preşedinţia, ne putem dedica viitorului. Astfel putem spune că acest concept de smart city vine ca o continuitate foarte pozitivă a mesajelor pe care vrem noi să le transmitem şi ce ne dorim noi foarte mult este să avem cât mai mulţi actori care vor să participe la acest proces al nostru de a populariza inclusiv acest concept în viitorul apropiat.

2015 - Agenda Digitală, Europarlamentarul Anului, 2017 - Ministrul pentru Afaceri Europene.

Victor Negrescu: Eu cred sincer că lumea se schimbă, poate mai repede decât ne putem noi aştepta. Am călătorit în toată lumea şi când eram europarlamentar şi înainte de a fi europarlamentar şi am întâlnit foarte multe idei interesante, inovative, care sunt capabile, într-o fracţiune de secundă, să schimbe lumea aşa cum este. Că vorbim de maşinile inteligente, că vorbim de semaforizare inteligenţă, că vorbim practic de anumite celule care permit construcţia mai rapidă a unor produse sau imprimantele 3D, sunt foarte multe lucruri care deja sunt acolo şi schimbă uşor-uşor lumea.

Anumite ţări sunt pregătite pentru acest proces.

Anumite localităţi din lumea aceasta şi din Europa sunt pregătite pentru acest proces. Eu îmi doresc ca România să fie pregătită pentru ceea ce se poate întâmpla, şi nu numai să fie pregătită, nu doar să aştepte ca aceste inovări să schimbe lumea, ci să

”Continuaţi să popularizaţi pe mai departe conceptul de smart city. Avem nevoie de aceste demersuri, avem nevoie de dumneavoastră, avem nevoie de actori care înţeleg că lumea este într-un proces amplu de schimbare, un proces la care trebuie să participăm într-o manieră activă.”

Victor Negrescu Ministrul Afacerilor Europene participe la construcţia acestor elemente tehnice noi care pot schimba într-adevăr într-un sens pozitiv lumea aşa cum este ea astăzi, pentru că eu cred în resursele noastre umane, cred că avem nişte oameni foarte bine pregătiți, oameni foarte inteligenţi, oameni cu idei extrem de creative. Trebuie să găsim doar mijloacele prin care toţi aceştia să lucreze împreună. De fapt acesta este principalul impediment pe care noi îl întâlnim în construcţia unor lucruri pozitive pentru ţara această. Ideea de a lucra împreună, de a vorbi despre ceea ce ne uneşte, mai puţin despre ceea ce ne separă şi cred că în jurul unui concept inovativ. De oraşe inteligente, de securitate inteligentă, de folosire mai aplicată a inovaţiei. În jurul acestor concepte pozitive putem să găsim mijloacele prin care să fim măcar o dată cu toţii uniţi, profitând şi de 2018 şi de 2019.

Cum credeţi că ar trebui să se comporte România ca partener în zona securităţii cibernetice?

Victor Negrescu: Eu cred este timpul să democratizăm şi acest concept de securitate cibernetică. România este un etalon la nivel mondial în acest domeniu şi cred că ar trebui să fim mai mândri de acest lucru şi să îl popularizăm mai bine la nivel european şi la nivel internaţional. Un demers important este de a găsi mijloacele prin care să aducem şi fonduri pentru a sprijini potenţialul pe care noi îl avem. Fonduri care sunt disponibile la nivel european, poate sunt disponibile şi la alt nivel. Ce vom încerca noi să facem este să găsim mijloacele prin care acest ecosistem existent în ţară să fie conectat, de exemplu la fondul de apărare care va fi creat acum la nivel european, conectat la viitoarele granturi europene FP9 care vor fi lansate după Orizont 2020 şi a găsi mijloace prin care întradevăr putem să accesăm de aici din ţară acele fonduri disponibile acolo la Bruxelles, şi plecând de aici să găsim mijloacele prin care nu doar suntem buni în acest domeniu şi ne mândrim, ci întradevăr

există un demers instituţionalizat.

Alba Iulia Smart City. Cum putem replica acest model? Mie îmi place să spun că este singurul model sănătos de smart city din România, pentru că avem implicată autoritatea centrală prin Ministerul Comunicaţiilor, autoritatea locală care până la urmă este şi beneficiarul acestor tehnologii în slujba cetăţeanului şi avem şi un conglomerat de companii, ONG-uri care au venit cu idei, vin cu tehnologii, vin cu inovaţii. Cum putem replica mai repede acest model la nivelul României?

Victor Negrescu: În primul rând, vreau să spun din start ceea ce am mai spus şi anterior, eu sprijin acest demers şi e este un demers pozitiv. Important este însă ca ecosistemul creat acolo sau cel puţin energiile care s-au conturat în jurul acestui proiect să îşi continue demersurile. Uneori mai remarc o întârziere în implementarea anumitor proiecte şi mi-aş dori ca de la ideile palpabile, cetăţenii să vadă ce înseamnă Alba Iulia Smart City. Plecând de la aceste elemente pe care le putem vedea cred că putem replica acest model dar pentru a replica trebuie să facem un demers extrem de important pe care l-am văzut recent ca fiind dezvoltat de către Ministerul Educaţiei.

Domnul Ministru Liviu Pop a declarat recent în mai multe conferinţe de presă, dar şi în discuţiile pe care le-am purtat cu dânsul despre nevoia de a introduce elementele digitale în procesul de învăţare, de a îi învaţă pe tineri ce înseamnă inovaţia, IT-ul, programarea şi alte concepte de acest gen.

Cred că acesta poate fi primul pas şi dacă este un model de succes, automat prin reproducerea sa în multe judeţe din ţară putem avea ecosistemul care permite oraşelor să fie smart, inteligente şi care să împingă decidenţii într-adevăr să conştientizeze nevoia de a se moderniza pentru că dacă nu există cerere, cu siguranţă există dificultate din partea decidenţilor să prezinte şi oferta.

25

Smart Agriculture Soluții inovative pentru agricultura inteligentă

Estimările privind evoluția numărului de locuitori ai planetei arată că populația lumii va depăși 9 miliarde de locuitori in anul 2050. În acest context, fermierilor le revine o sarcină extrem de grea: să producă suficient de multe alimente pentru a acoperi cererea care va creşte rapid în următoarele câteva decenii. La această provocare se adaugă necesitatea îndeplinirii obiectivelor asumate prin Tratatul de aderare la UE, respectiv aplicarea prevederilor directivelor europene.

De aceea se impun soluții precum: ▪ Crearea şi/sau existenţa unor structuri profesionale publice şi/sau private, care să dispună de competențe, logistică și resurse pentru a realiza evaluări privind calitatea apei, calitatea solului, calitatea aerului, efectele asupra biodiversităţii etc.; ▪ Înfiinţarea Camerelor Agricole şi asigurarea funcţionalităţii acestora în folosul agricultorilor, al tuturor celor ce acţionează în domenii conexe, al cetăţenilor şi al statului; ▪ Susţinerea unei activităţi de consultanţă agricolă profesionistă, indiferent de dimensiunea exploataţiilor agricole; ▪ Apelarea la experţi europeni, profesionişti care ştiu metodele şi tehnicile prin care se pot determina diferite impacturi asupra mediului; ▪ În vederea diminuării efectelor producţiei agricole sau ale managementului deşeurilor asupra mediului, în zonele rurale, este bine ca la nivelul 26

smartcitymagazine.ro

primăriilor, să existe programe susţinute de acţiune pentru îndrumarea populaţiei, precum şi acţiuni de supraveghere şi control; ▪ În zonele rurale este necesar să se introducă urgent colectarea separată a deşeurilor; cetăţenii din mediul rural trebuie să reînveţe să aleagă compostarea deşeurilor organice în loc de depozitare rezultând reducerea cheltuielilor cu managementul deşeurilor, recuperarea, refolosirea şi reciclarea materialelor şi se vor evita situatiile de infingement; ▪ Trebuie tinut cont și de riscurile pe care le presupune depozitarea în situaţii extreme (catastrofe naturale, război etc.) atât pentru populaţie cât şi mediul înconjurător; ▪ În producţia agricolă este de dorit să se repună în cauză modul în care se realizează fertilizarea solurilor şi să se promoveze utilizarea fertilizatorilor organici; aceasta practică asigură diminuarea pierderilor de nutrienţi, stimulează economia circulantă, duce la scăderea costurilor cu fertilizanţii şi diminuează efectele asupra mediului.

IRIDEX GROUP PLASTIC promovează și implementează tehnologii și soluții inovative care să transforme deșeurile organice în resurse pentru agricultură, de la containere inteligente pentru colectarea și depozitarea deșeurilor până la soluții inteligente de compostare sau de extragere a biogazului și transformarea acestuia în energie. www.iridexplastic.ro 27

Cum ajută contoarele inteligente procesul de

decarbonizare

Rețelele inteligente joacă un rol esențial în procesul de decarbonizare în Uniunea Europeană (UE) prin sprijinirea penetrării surselor regenerabile variate, dezvoltarea mobilității electrice și trecerea la aparate care satisfac cât mai eficient nevoile energetice ale Uniunii Europene.

Contoarele inteligente stau la baza unei rețele inteligente. Acestea acționează ca senzori ai rețelei inteligente, indicând instantaneu orice problemă pe liniile de joasă tensiune și permiţând intervenții mult mai rapide.

România şi-a asumat ca obiectiv instalarea de contoare inteligente pentru 80% din baza de clienţi până în 2020. Însă toate proiectele de implementare depind de aprobările Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Potrivit reprezentanților E-Distribuție, parte a grupului Enel, beneficiile contoarelor inteligente pentru consumatori sunt imediate, însă aduc valoare şi pe termen mai lung.

”Prin sistemul de contorizare inteligentă se vor putea realiza citiri de la distanță pentru consumul de energie electrică, dar vor putea fi realizate și operațiuni comerciale precum schimbări tarifare, conectări și deconectări, sporind astfel confortul clienților și 28

smartcitymagazine.ro

reducând inconveniența vizitelor la locul de consum.

Astfel, furnizorii vor putea utiliza citirile automate oferite de contorul inteligent în loc de estimări, pentru facturare, astfel încât facturile vor reflecta exact consumul de energie electrică”, au explicat, pentru Green Report, reprezentanții E-Distribuție.

Contoarele inteligente pot comunica cu distribuitorul de la distanță și în timp real, permițând o identificare mai ușoară a defecțiunilor în alimentarea cu energie electrică, astfel încât distribuitorul să poată interveni rapid și eficient pentru remedierea eventualelor defecţiuni, îmbunătățind calitatea rețelelor și a serviciilor.

În 2015 şi 2016 ANRE a aprobat două proiectepilot de instalare a contoarelor inteligente. E-Distribuţie Muntenia, E-Distribuţie Banat şi E-Distribuţie Dobrogea au instalat 30.000, respectiv 110.000 de astfel de dispozitive. În 2017, companiile vor instala alte 150.000 de unități.

29

Big Data,

de la Clasic la Smart City

Ciprian Alexandru-Caragea Expert BigData Institutul Național de Statistică Conf. Univ. Dr. Prorector Universitatea Ecologică din București

Orașele inteligente sunt o combinație de oameni, guvernare, tehnologie și mediu, iar sistemul de guvernare al unui astfel de oraș poate beneficia de tehnologia informației pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt și lung. Managerii orașelor pot dezvolta comunitatea locală printr-o abordare clasică, prin planificare bazată pe viziune, analiză și prognoză, dar odată cu dezvoltarea domeniului Big Data, adică al volumelor mari de date colectate de la persoane și de la dispozitive electronice, administrarea orașelor poate deveni smart prin utilizarea informațiilor în timp real. Prin analiza datelor colectate, deciziile pot surprinde atât momentele de criză, precum congestiile de trafic, cât și tendințele care se manifestă la nivelul aglomerărilor urbane.

Într-un oraș inteligent, sistemul de guvernare urbană poate cuprinde următoarele componente: senzorii, rețeaua de colectare a informațiilor, sistemele de analiză date, instrumentele de diseminare a informației și persoanele fizice care se implică activ în generarea datelor.

Senzorii sunt reprezentați de dispozitivele electronice care pot măsura anumiți parametri, precum proprietățile aerului din zonele cu trafic 30

smartcitymagazine.ro

auto intens sau cei de la nivelul asfaltului care măsoară intensitatea traficului pe arterele unui oraș. Dezvoltarea din ultimii ani a acestor dispozitive permite stocarea pe memorii interne a măsurătorilor efectuate sau transmiterea datelor către o bază de date colectoare, în cazul celor care pot fi conectate la o rețea de telecomunicație.

Rețeaua de colectare a datelor este formată din rețeaua de telecomunicații, iar cea mai la îndemână este chiar rețeaua Internet, urmată de cea GSM sau chiar cea radio. Internet of Things sau IoT joacă un rol deosebit de important în interconectarea acestor senzori într-o rețea de furnizare de informații, de cele mai multe ori în timp real. Din această rețea face parte și baza de date colectoare, care poate fi localizată la furnizorul de servicii publice care are în administrare acei senzori, ori la un data center al municipalității sau chiar în cloud, soluție tot mai mult agreată, dat fiind costurile tot mai mici de închiriere a spațiului de stocare și prelucrare a informației în comparație cu deținerea și întreținerea unor servere proprii.

Sistemele de analiză a datelor sunt de cele mai multe ori sisteme software care au stabiliți anumiți algoritmi prin care pun în comun datele disponibile în acel data center și ajung la un rezultat ce poate fi utilizat mai apoi în luarea unor decizii. Interesant este că aceste sisteme pot fi interoperabile, iar rezultatul obținut pe baza unui algoritm dintr-un anumit set de date poate fi utilizat de un alt algoritm ca date de intrare.

Instrumentele de diseminare a informației trebuie să fie puse la dispoziția beneficiarilor de cei care dețin sistemele de colectare și analiză a datelor într-un format cât mai ușor de înțeles, 31

Ministrul Doina Pană despre Inițiativele Smart City SUSTENABILE și DURABILE iar aici sistemele Open Data și Open Source sunt cele mai răspândite. Informația diseminată poate fi reprezentată de microdate, adică chiar datele colectate de la senzori, ori de date agregate pe diverse criterii sau de rezultatele finale ale analizei. În general sunt tot mai apreciate de utilizatori acele baze de date care conțin chiar microdatele, deoarece aceste informații pot fi folosite în alți algoritmi alături de alte date de la alți furnizori de date pentru realizarea unor analize personalizate sau pentru alte tipuri de analize pe care furnizorul inițial de informații nu le realizează.

Un sistem tot mai întâlnit de diseminare a microdatelor este punerea la dispoziție a unui API (Application Programming Interface) de tip open prin care orice utilizator se poate conecta și poate interoga baza de date colectoare de informații de la senzori.

Persoanele fizice sunt actorul cel mai important într-un ecosistem al unui oraș inteligent.

Omul, prin mentalitatea pe care o are, poate influența deciziile la nivel individual, familial sau al întregii comunități din care face parte. O abordare mai participativă este esențială într-un oraș de tip smart deoarece prin punerea în comun a cât mai multor informații relevante se poate dezvolta un sistem din care pot beneficia chiar cei care pun în comun astfel de date.

32

smartcitymagazine.ro

Un exemplu foarte simplu, întâlnit în unele orașe din Europa, constă în identificarea problemelor de trafic dintr-un oraș aglomerat și găsirea unor soluții pe termen lung prin utilizarea datelor din telefonia mobilă pentru studierea traseului utilizat de acasă spre locul de muncă sau traseele uzuale din weekend. Printr-o astfel de analiză se poate recomanda un orar companiilor dintr-o anumită platformă industrială să-și stabilească programul de lucru pentru angajați astfel încât să se evite intrarea și ieșirea într-un interval scurt de timp.

Aplicațiile smart bazate pe Big Data pot economisi timp important utilizatorilor, minimiza costurile de operare ale unor activități economice, reduce timpul de nefuncționare al unor instalații complexe și pot conduce la utilizarea eficientă a resurselor disponibile într-o comunitate.

Orașele inteligente bazate pe Big Data pot fi motoare de creștere economică prin tehnologii de vârf și pot genera locuri de muncă de înaltă calificare, iar prin aceasta pot asigura un nivel ridicat al calității vieții, în toate aspectele, materiale și spirituale.

Stimularea membrilor comunităților locale spre inovare, spre punerea în comun a informațiilor utile și altora, poate transforma orașul tradițional într-un oraș inteligent, care ajunge să se autoadministreze prin utilizarea propriei informații generate.

Doamnă Ministru, ne-ar interesa în primul rând, care sunt priorităţile pe care le aveţi în perspectiva mandatului pe care îl dețineți.

Doina Pană: Prioritățile pe care le am, sunt atât pentru Ape cât şi pentru Păduri, dar dacă aș prioritiza principalul motiv pentru care am revenit la conducerea ministerului sunt pădurile. În 2014 nu era un minister de sine stătător, deci eram ministru delegat în cadrul Ministerului Mediului şi mă ocupam de ape şi păduri. Atunci am demarat ceva revoluţionar, dar care nu s-a mai dezvoltat în continuare, pentru care am făcut foarte multă gălăgie care a generat şi o hotărâre CSAT în sensul acesta, şi acum pentru asta m-am întors. Mai precis, am demarat un proiect care acumulat cu alte iniţiative să genereze o dezvoltare durabilă a pădurilor României, pentru că hoţia atinsese cote alarmante, aveam deja versanţi întregi defrişaţi.

Curtea de Conturi a scris în raport că sunt tăiați anual 8,8 milioane de metri cubi de lemn şi trebuia intervenit abrupt. Atunci a apărut “Radarul Pădurilor”, de care mă bucur că la ora actuală aproape toţi românii au aflat, care înseamnă de fapt o urmărire a drumului lemnului din pădure până la destinatarul final, în timp real. A însemnat că niciun depozit, nici vamă, nici cale ferată, nici piaţă şi nimeni să nu poată primi lemn tăiat, decât legal, rezultatul așteptat fiind ca lemnul să nu mai fie tăiat, dacă nu mai au ce face cu lemnul pe care

îl taie ilegal.

După un an de funcţionare, în care colegul meu a demonstrat că au dispărut de pe piaţa lemnului tăiat ilegal 4 milioane de metri cubi din cei 8,8 cât spunea Curtea de Conturi. Ştiţi ce înseamnă asta? Pe înţelesul cititorilor dumneavoastră, patru milioane de arbori cu vârstă în jur de 70 ani.

Am continuat apoi cu modificarea Codului Silvic. Şi acolo a fost un mare scandal, sunt convinsă că aţi auzit de el, cu firma Holzindustrie Schweighofer, cu Preşedinţia, dar e în vigoare şi am amendat şi legea contravenţiilor silvice. Cu amenzi drastice pentru tăiat lemn ilegal sau transport de lemn ilegal, cu confiscarea mijlocului de transport care transporta lemnele. Astea trei coroborate au condus ca, la ora actuală să avem sub o jumătate de milion de metri cubi , deci avem circa 400 000 de metri cubi de lemn care se taie ilegal de la 8,8 milioane, în trei ani de zile. Targetul meu, deşi poate sună utopist, este zero tăieri ilegale până finalul mandatului. Pare utopist, dar eu nu îl văd utopist.

De ce am venit? Pentru că Radarul este foarte deştept şi trebuia dezvoltat. Restul leam făcut din parlament, deci nu trebuia să vin neapărat în minister pentru asta. S-a făcut multă gălăgie, s-a hotărât ca CSAT să se dezvolte, s-au alocat bani pentru dezvoltarea lui în trei ani de zile şi nu numai a lui. Mai sunt două sisteme infor33

matice tot de pe vremea aia, dar care sunt prea complicate, şi care, în momentul în care sunt dezvoltate vor conduce la tăieri ilegale ZERO în pădurile României.

Din nefericire, după multă gălăgie, în august anul trecut, ministerul s-a apucat să dezvolte.

A încheiat un contract pe patru luni cu o firmă respectabilă, de altfel, cu care am făcut şi Radarul, dar a făcut-o prin atribuire directă, la peste 500 000 de euro , deci ilegal din start. Probabil, conştientizând acest lucru au tot venit cu solicitări suplimentare faţă de caietul de sarcini, încât să nu poată termină în 4 luni, dar lăsându-le senzaţia că vor face un act adiţional. Ceea ce nu s-a întâmplat.

A venit termenul de 17 decembrie 2016 , termenul limită. N-au venit cu act adiţional, contractul a murit şi nu a rezultat un produs final .

Doina Pană: Produsul final e mai mult decât necesar şi doar aşa puteam continua, cei care veneam la conducerea ministerului, pentru că au fost alegeri între timp şi era clar că Guvernul Tehnocrat pleacă, dar numai aşa se putea continua.

Au mai făcut două lucruri foarte urâte, unul dintre ele fiind o dezvoltare foarte inteligentă şi la care eu ţin foarte mult. Însemna, pe baza unor imagini satelitare, tot la două zile, să se vadă unde au dispărut arborii din pădurile României. Dar pentru că produsul nu a fost gata, nu au diferențiat între tăierile legale și cele ilegale. Noi tăiem circa 18 milioane de metri cubi legal. Şi atunci au apărut peste şase mii de alerte ca şi cum sunt tăieri ilegale, s-a isterizat o ţară întreagă, gărzile forestiere nu au prididit să se deplaseze la faţă locului să constate, au verificat aproape 6000 dintre care 17 erau tăieri ilegale. Dacă contractul ar fi fost în vigoare, dacă exista produsul final, nu era nici o problemă pentru că le diferențiam. Introduceam în acel program ce înseamnă amenajamentele, actele de punere în valoare, autorizaţiile şi ar fi cernut, şi era foarte bine ca orcine din România să vadă în timp real de unde se taie. Dar, neexistând un produs eu nu am ce continua. Şi atunci am făcut o plângere la Parchet, am anunţat Prim-Ministrul şi am făcut o conferinţă de presă în care am anunţat toate aceste lucruri. Am organizat conferinţa de presă pe tema Radarului, am şi filmat-o şi am pus-o pe site-ul ministerului, încât dacă ceva nu ţi-a fost clar atunci sau nu ai fost prezent sau nu ai intrat în posesia ei, să intri şi să vezi. Dar nu contează. Eu o să îmi văd de treabă în continuare.

La ora actuală eu lucrez la un nou caiet de sarcini, deci e clar că voi dezvolta. Şi chiar dacă nu mai am 3 ani, cum am avut din 2015 când a fost hotărârea CSAT, până la final de 2018 când trebuia să se termine, o să termin aceste dezvoltări.

34

smartcitymagazine.ro

În mediul online am întâlnit oameni de rea credinţă, din păcate. Pentru mine a fost un şoc foarte mare. Două ONG-uri au lansat ideea cum că eu vreau să dau drumul la tăieri ilegale, că vreau să desfiinţez toate astea. Eu sunt mama Radarului, deci nu puteam eu să opresc acest proiect.

Ar fi fost total ilogic. Au mers până acolo încât au instigat populaţia să iasă în stradă, au instigat să semneze o petiţie, au adunat 300 mii de semnături de la oameni de bună credinţă care nu ştiau realitatea, decât cea deformată de dumnealor.

Am ajuns la concluzia tristă că în 2014 mă luptam cu hoţii din păduri. Acum sunt foarte puţini, v-am spus la cât s-au redus. Acum mă lupt cu ONG-urile. Nu toate. Sunt şi ONG-uri care tot timpul mi-au fost alături. De exemplu WWF-ul, şi când am conceput radarul şi când am modificat codul silvic şi în permanență. Şi ei au fost prezenţi în momentul în care am făcut anunţul şi au înţeles. Şi nu numai ei au fost, au fost mai multe.

Aş vrea să fac o precizare foarte importantă pentru cititorii dumneavoastră.

Dezastrul din păduri s-a încheiat în 2013.

Se mai taie şi acum, dar sporadic şi puţin. Versanţii aceia întregi defrişaţi pe care îi vedem la televizor sunt imagini vechi, până în 2013 cel târziu.

Din nefericire, se prezintă ca şi cum acum se întâmplă şi românii trebuie informaţi corect. Nu, acum nu se întâmplă. Aşa cum am văzut, în urmă cu 3 luni, la o televiziune când era prezentat un şir de vreo 50 de tiruri pe un drum de munte, încărcate cu lemn ca şi cum acum le transporta şi e lemn tăiat ilegal, deşi în realitate era un filmuleţ din 2013, se întâmpla în Elveţia şi era un transport legal. Mă doare că populaţia nu este informată corect.

Jaful din pădurile României nu continuă.

E adevărat, pădurea creşte foarte greu, imaginea este la fel de dezolantă şi acum, deşi există puieţii, deci există pădurea tânăra, dar o să o vedem în ani şi ani, şi va ajunge ce a fost abia peste 70-100 de ani, e adevărat, dar ea există.

Mai am un singur lucru de făcut, un nou statul al personalului silvic, pentru că vreau să dispară din sistem cei care nu şi-au făcut treaba.

Nu au putut să dispară versanţi întregi şi să nu vadă silvicii, dar în acelaşi timp avem şi un alt inventar trist. Avem patru morţi şi peste cinci sute spitalizaţi în lupta cu mafiile din păduri. Deci există şi foarte mult personal silvic de foarte bună credinţă. Şi atunci vreau, prin acel statut, să aibă drepturile cuvenite, dar cine nu are ce caută în sistem să plece, și cine e în sistem să fie corect retribuit şi să aibă toate drepturile.

De ce este necesar un minister separat de

Mediu pentru Ape şi Păduri?

Doina Pană: Vedeţi dumneavoastră, pădurile s-au tot plimbat. Au fost la Ministerul Agriculturii, pe urmă au fost la Ministerul Mediului, în 2014 a fost doar un departament în cadrul Ministerului Mediului, iar s-au întors la Mediu, acum este de sine stătător. Pădurile sunt de interes naţional, iar apele sunt de interes strategic şi există problematică multă pentru ambele. Ministerul Mediului a însemnat ceva uriaş. Acolo e şi problematica deşeurilor unde iarăşi avem o situaţie foarte grea, acolo sunt iazurile care trebuie închise pentru toate minele care s-au închis. Deci şi acolo sunt foarte mulţi „cartofi fierbinţi”. În momentul în care este un minister cu foarte mulţi „cartofi fierbinţi”, nu poţi să te ocupi foarte îndeaproape de tot. Nici apele şi nici pădurile nu pot fi trecute la „și altele”, pentru că sunt prea importante şi e benefic că este un minister de sine stătător.

Cum consideraţi că se integrează abordarea pe care o aveţi în conceptul pe care Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate îl dezvoltă?

Doina Pană: Se integrează perfect pentru că şi dumneavoastră mergeţi pe nişte programe care să însemne durabil. Tot ce fac şi eu, şi la Păduri şi la Ape, exact în ideea asta merg, de durabil. În plus, dumneavoastră mergeţi mult pe energie verde, să o cultivaţi, şi eu o susţin. Susţin ca pe lângă perdelele forestiere pe care le facem, greu, dar le facem, pe lângă un plan mare de împăduriri pe care îl avem, mi-aş dori foarte mult că în jurul tuturor marilor oraşe să existe o perdea verde.

Va fi greu pentru că terenurile nu sunt ale statului. Şi în rest, cu pădurile am astfel de probleme. Noi am putea împăduri mult mai mult, dar terenurile statului sunt puţine şi românii nu prea sunt de acord, chiar dacă toate costurile le suportăm noi, ca minister. Avem şi o axă a proiectelor europene în care primesc bani timp de 12 ani, în fiecare an, deci nu numai că li se plantează, dar primesc mult mai puţin decât primesc dacă e fâneaţă. Atunci, chiar dacă e teren degra-

dat le-au declarat fâneţe şi primesc de la APIA an de an sume foarte mari pe hectar şi românul nu are mentalitatea să lase la nepoţi. De ce pădurea nu primeşte? Pentru că se merge pe ideea că pădurea produce, dar produce peste 70-80 ani.

Deci ar câştiga nepoţii, ori românii vor banii acum.

Aici avem foarte mari probleme, pentru perdelele forestiere am recurs la exproprieri, dar nu poţi lua aşa un teren care este al omului, pur şi simplu să îi spui „am hotărât că aici plantez” şi ţi-l expropriez.

De asta nu împădurim cât ne-am dori şi cât am putea.

Tocmai de aceea credem că este foarte importantă implicarea comunităţilor. Oamenii să conştientizeze că este vorba de moştenirea pe care o lăsăm generaţiilor viitoare. Tot pentru comunităţi am modificat codul silvic şi pentru UAT-urile care au păduri în apropierea zonelor urbane. Am definit pădurile-parc şi pădurile instructiv-educative, în care fără restricţia aceea de trei ori suprafaţă şi de cinci ori valoarea ca să scoţi din fondul forestier, e doar unu la unu. Avem nevoie de un hectar din pădure, dau un hectar pe care să se planteze. Şi să se organizeze alei pentru biciclişti, chioşcuri de informare, locuri de promenadă, zone în care copiii să înveţe să se caţere, deci să cunoască pădurea, să o înţeleagă şi să o iubească.

Cum vedeţi România în 2020?

Doina Pană: România în anul 2020 ar însemna un program de guvernare pe care mi l-am asumat. Chiar dacă se dau lupte foarte mari ca acest lucru să nu se întâmple, există voinţa necesară încât să se întâmple şi o văd mult schimbată în bine, şi nu mă refer doar la sectorul meu, ci mă refer în general la români, pentru că asta înseamnă dezvoltare economică, înseamnă dezvoltarea agriculturii, înseamnă dezvoltarea turismului, înseamnă o dezvoltare durabilă a tot ce înseamnă mediu, păduri, ape şi toate acestea şi mult mai mulţi bani în buzunarele românilor.

România anului 2020 trebuie să arate mai frumoasă decât este acum şi mai prosperă.

35

Centrul Expoziţional ROMEXPO găzduieşte între 11 și 14 octombrie a.c. cea mai mare manifestare cu profil tehnic, organizată anual în România, TIB - Târgul Tehnic Internațional București.

Evenimentul, conceput şi organizat de ROMEXPO împreună cu Camerele de Industrie şi Comerţ din România, va reuni la cea de-a 43-a ediţie, peste 150 de companii din 13 țări, cunoscute pe plan național și internațional în ceea ce privește producția și distribuția de soluții tehnice și tehnologice din domeniile: robotică, inginerie mecanică, electrică și auto, electronică și comunicații, IT. Țările prezente la TIB 2017 sunt: Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria.

Unii dintre cei mai importanţi producători şi furnizori de echipamente, tehnologii și servicii cu profil tehnic se reunesc la TIB, evenimentul simbol al Romexpo.

Vizitatorii vor avea parte de o serie de prezentări şi demonstraţii de maşini şi echipamente care asigură o mai mare flexibilitate şi creştere rapidă a productivităţii, în domeniul industrial şi în cele conexe acestuia. Astfel, pe parcursul celor patru zile de târg, se vor expune modele noi şi performante de maşini cu comandă numerică computerizată: strunguri, freze, maşini de găurit, etc.

Din expoziţie nu vor lipsi soluţiile inovative din domeniul tehnologiei senzorilor, fiind prezente companii cu tradiţie pe acest segment. Cei interesaţi de echipamentele de debitare cu jet de apă şi pulbere abrazivă vor avea ocazia să afle noutăţile în domeniu de la furnizori autohtoni renumiţi pentru paleta largă de tehnologie oferită pieţei de profil.

Ariile de interes şi atracţie ale TIB 2017 vor fi, ca în fiecare an, zonele de robotică şi mașini industriale, unde poate fi urmărit întregul proces de realizare a diferitelor piese, dar şi zona de design industrial.

Printre noutatile TIB 2017 care vin să simplifice procese tehnologice şi să scurteze timpi de lucru se numără cele legate de: - Inginerie mecanică și electrică - Mașini pentru prelucrarea metalelor - Roboți industriali - Echipamente și standuri de testare și încercări mecanice - Sisteme de curațare industrială - Echipamente de vidare - Tehnologii pentru tratamentul suprafețelor - Angrenaje și transmisii mecanice - Electronică - Calculatoare industriale

Program de vizitare TIB: 11-13 octombrie 2017: 10.00-18.00 14 octombrie 2017: 10.00-16.00 Bilet intrare: Adulți/studenți:10 lei/zi Intrare gratuită: copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilități și persoanele instituționalizate

36

smartcitymagazine.ro

Mai multe informații despre eveniment se pot găsi pe: website - www.tib.ro Facebook.com/TIB - TârgulTehnicInternaționalBucurești 37

38

smartcitymagazine.ro

39

GEORGE LUCIAN

DARE TO DREAM Designer

Pentru cititorii Smart City Magazine, vă rugăm să ne prezentați pe larg conceptul Dare to Dream.

Acest proiect este o creație a mea, un design pe care l-am finalizat la sfârșitul anului trecut. Proiectul are la bază un super yacht de 140 de metri, care are capabilitatea de a transporta și un dirijabil. Ideea proiectului este de a readuce în folosință dirijabilele, și pentru a le folosi ca și mijloc de transport aerian luxos, calm, elegant, aceleași sentimente care sunt date de yachturi, doar că în aer. Dirijabilele nu sunt o idee nouă, deoarece cu aproape 100 de ani în urmă oamenii puteau traversa Atlanticul în această manieră luxoasă și elegantă, dar utilizarea lor a încetat de multă vreme. Deoarece tehnologiile au avansat, consider că este momentul de a le aduce înapoi la viată.

Yachtul este gândit, bineînțeles să aibă toate facilitățile unui super yacht la bord, și în același timp, și zepelinul la rândul lui să ofere câteva camere de oaspeți, un salon etc., pentru ca în calatoriile sale, independent de yachtul principal, să ofere condiții cât mai bune oaspeților.

Întreg ansamblu este gândit a fi cât mai 40

smartcitymagazine.ro

ecologic, însuși zepelinul fiind proiectat să fie acoperit într-o mare parte cu panouri solare.

S-a scris în presa internațională despre faptul că acest concept ar putea revoluționa modul în care oamenii vor călători în viitor. Care poate fi orizontul de timp pentru punerea în practică al unui astfel de concept?

Nu poți ști cu exactitate la ceea ce s-au referit dânșii când au scris acest lucru, dar intenția mea a fost de a reda acest mod de a călători potențialilor posibil viitori proprietari ai acestui yacht, și de ce nu, în viitor și altor oameni dacă acest concept ar fi utilizat pe o scară mai largă.

Cu siguranță, o utilizare pe scară largă a zeppelinelor ar revoluționa modul în care oamenii ar privi călătoriile, deoarece un nou mod de a călători ar fi disponibil pentru a fi luat în considerare.

Design sau funcționalitate? Dare to Dream pare să le îmbine cu succes pe amândouă.

Cu siguranță este design plus fascinația oamenilor pentru dirijabile. Doar așa se poate explica succesul pe care l-a avut acest concept în lumea vitruală, așadar oameni normali care nu au neaparat o legătură cu industria yachting-ului.

Oamenilor le-a plăcut pur și simplul acest design.

Fără dar și poate, și celor din industria yachting-ului le-a plăcut deoarece a fost publicat în mai toate revistele importante de yachting din lume.

Succesul extraordinar, precum și mediatizarea imediată vă schimbă planurile, în sensul unei apropieri și mai mari față de design-ul pentru iahturi?

Eu am desenat și proiectat de când mă știu și bineînțeles voi continua să fac acest lucru.

Eu și în slujba mea de zi cu zi tot cu yachturi si superyachturi lucrez, dar bineînțels că nu mi-ar displace să ma concentrez pe viitor doar pe partea de design. Pentru moment, îmbin slujba cu pasiunea mea, și sunt nemaipomenit de fericit că ambele au de a face cu yachturile.

Am citit că ați organizat expoziții de pictură la Monaco. Credeți că veți organiza astfel de expoziții și în România?

Da, am organizat în ultimii ani expozitii la Monaco și pe Coasta de Azur. Nu am vreo expoziție planificată în România dar aș veni cu plăcere dacă aș avea ocazia.

Care este viziunea Dvs. despre România 2020 și orașele inteligente?

Aș dori ca România anului 2020 să fie o țară în care oamenii sunt absolut egali și liberi, trăind într-o cât mai bună armonie cu natura și ei înșiși, toate acestea fiind susținute de progresele tehnologice care trebuie să servească acestor idealuri.

Interviu realizat de: Bogdan Paraschiv Event Manager ARSCM b.paraschiv@romaniansmartcity.ro

41

Servicii medicale în conformitate cu exigenţele conceptului de Smart City

Conf.univ.dr. Băluţă Aurelian Virgil Administrator Premium Wellness SRL baluta.aurelian@yahoo.com

1. Introducere

Conceptul de Smart City impune exigenţe pentru o gamă largă de servicii. De fapt prin Smart City viaţa este altfel, cu noi perspective nebănuite poate astăzi. Dacă vrem un alt mod de viaţă trebuie să schimbăm concomitent conţinutul produselor şi serviciilor, modul cum furnizăm produsele, mecanismul prin care prestăm serviciile. Faţă de schimbările ideologice ale modului de viaţă clamate în decursul istoriei omenirii, marea majoritate utopice, noutăţile aduse de Smart City sunt generate de dezvoltarea ştiinţei, tehnologiei, societăţii şi economiei. În fiecare domeniu al vieţii cotidiene apar interferenţe ale progreselor înregistrate de etapele anterioare şi exigenţe care să valorifice potenţialul de dezvoltare viitoare. Nimic din ce era bine definit nu poate rămâne la fel dacă avem posibilitatea să trăim mai bine decât înainte. Este de fapt visul pe care părinţii l-au avut mereu pentru copiii lor: să trăiască mai bine decât ei.

2. Poziţia serviciilor medicale în „epoca Smart City”

Pentru serviciile medicale provocările sunt multiple pentru că de calitatea lor depinde principalul parametru al unei vieţi noi: durata. Să fim sinceri că de la serviciile medicale aşteptăm în noua eră Smart City atât creşterea speranţei de viaţă cât mai ales durata vieţii active, acea perioadă în care ne putem bucura pe deplin de de a fi oameni.

Pentru majoritatea dintre noi ştiinţa şi tehnologia nu înseamnă nimic dacă nu ne ajută să lăsăm mai multe amintiri frumoase urmaşilor şi apropiaţilor.

Pentru aspiraţia legitimă de a prelungi existenţa în lumea pământeană, oamenii vor tot mai mult de la medicină, domeniul care este la finalul buclei eforturilor pentru o viaţă mai bună. Practic, prin servici42

smartcitymagazine.ro

ile medicale vedem finalitatea progreselor ştiinţei şi tehnologiei, organizării sociale şi managementului economiei. Întreg fluxul de progrese devine palpabil pentru cetăţeanul din Smart City la sfârşitul ciclului de servicii dedicat vieţii umane, cu ocazia prestării serviciilor medicale. Toate eforturile de a da frumuseţe vieţii în Smart City sunt concentrate în serviciile care ne dau o şansă să ne bucurăm cât mai mult de această frumuseţe.

3. Dezvoltare cu restricţii specifice

Aplicaţiile „Smart” au o extindere tot mai mare în domeniul prioritar al Uniunii Europene <Sănătate, schimbări demografice şi bunăstare>.

Totuşi, unele dintre restricţiile specifice dezvoltării tehnologiei informaţiei au în cazul serviciilor medicale o importanţă mai mare. De exemplu “dreptul la viaţă privată” generează obligaţii ale unităţilor medicale cu paturi ( care fac spitalizare) pentru protejarea pacienţilor de contacte nedorite pe durata spitalizării. De asemenea, “dreptul la protecţia datelor cu caracter personal” impune securitatea fluxurilor informaţionale care conţin date ale pacienţilor. Conexiunea dintre circuitul documentelor medicale şi cele financiar-contabile în condiţiile respectării stricte a acestui drept va fi o provocare atât pentru domeniul medical, cât şi pentru cel financiar-contabil. Încrederea şi securitatea persoanei pot fi realizate în condiţiile tehnologiilor informatice aplicate în sănătate numai printr-un mecanism eficient de validare, auditare şi certificare, pe baza unor standarde general acceptate. Auditul informatic aplicabil sistemelor din sănătate va trebui să facă progrese mai rapide pentru a răspunde noilor comandamente sociale specifice epocii Smart City. Fără extinderea interoperabilităţii dintre toate sistemele de tip Smart City, inclusiv a celui medical, nu se poate vorbi de un nivel ridicat de acceptabilitate de către utilizatori. În acelaşi timp, fără proiectarea adecvată a controlului efectiv al utilizatorilor privind respectarea drepturilor lor legale în actul medical, nu este posibilă extinderea ariei de acoperire a tipului de servicii Smart City.

4. Ce-i de făcut? Câteva sugestii concrete

Societatea Premium Wellness are obiect de activitate serviciile medicale. După numai 1 an de activitate nu putem pretinde performanţe sau priorităţi absolute. De fapt în medicină complementaritatea şi conexiunile fac dificile ierarhiile. Ca parte a sistemului naţional de sănătate credem în dimensiunea formativă a clinicilor. Acordăm o şansă studenţilor să vadă în practică funcţionarea aparaturii de ultimă generaţie pe bază de proceduri şi protocoale stricte. În epoca Smart City contează nu numai stadiul atins în utilizarea întregului portofoliu de cunoaştere ( echipamente, tehnologii, procedu-

ri). În epoca Smart City este importantă şi viteza de schimbare. Iar dacă studenţii stăpânesc încă din timpul facultăţii ultimul stadiu de evoluţie, în primii cei mai inovativi ani de activitate îl vor putea duce în istoria ştiinţei.

Progresele cunoaşterii devin parte a confortului şi bunăstării specifică noilor timpuri numai dacă ştiinţa lucrează efectiv împreună cu organizaţii inovative capabile să-i testeze şi să-i valideze în condiţii reale realizările. Am făcut pasul efectiv prin participarea alături de universităţi şi centre de cercetare-dezvoltare ale unor firme din Spaţiul European al Cercetării la apelul Iot al Programului Orizont 2020 cu termen de depunere mai 2017. Am comunicat în sistem informal, iar acum transmitem şi public, disponibilitatea de a ne alătura oricărei

echipe de cercetare-dezvoltare cu preocupări în zona noastră de competenţă şi de dotare. Suntem convinşi că astfel modul în care vor arăta serviciile medicale de tip Smart City din deceniile următoare vor avea ca rezultat şi eforturile noastre de astăzi sau de mâine.

Premium Wellness SRL, fiind parte a grupului de organizaţii al Universităţii Spiru Haret, va aplica parteneriatul existent cu Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate.

Sperăm ca acesta să genereze colaborări eficiente, inclusiv cu organizaţii din localităţile care doresc să facă noi paşi către aplicarea conceptului de Smart City în domeniul serviciilor medicale, indiferent de stadiul dezvoltării actuale a comunităţii.

HARTA PROIECTELOR SMART CITY DIN ROMÂNIA map.romaniansmartcity.ro

Dezvoltat de Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate, acest program pilot are menirea de a prezenta principalele proiecte ale Industriei Smart City. Constantăm o imensă lipsă de informații cu privire la aceste proiecte, prin urmare, multe date sunt preluate din presa locală sau centrală urmând ca în etapa a doua de dezvoltare a proiectului să începem să inserăm informațiile primite din partea autorităților.

43

Smart City- Smart Medical City- Smart Healthcareo necesitate a oricărei comunități!

Conceptul de Smart City nu mai este de mult un concept al viitorului, ci un element de bază pentru optimizarea bunei funcționări a oricărei comunități, având la bază dorința membrilor comunității de ameliorare a serviciilor oferite, după identificarea nevoilor de orice fel și prioritizarea acestora, stabilirea obiectivelor, definirea de proiecte pentru atingerea acestor obiective și implicarea și coordonarea eforturilor depuse de echipe multidisciplinare de experți pentru atingerea acestor obiective în graficul de timp propus.

Nevoile de sănătate și educație ale unei comunități vor fi întotdeauna prioritare, atât pentru bunăstarea imediată, cât și ca ”investiție” durabilă și responsabilă pe termen mediu și lung în viitorul comunității; în acest context, în întreaga lume capitolul E-Sănătate se dezvoltă zi de zi pentru a îmbunătăți serviciile medicale și sociale; prin implicarea tehnologiilor informației și comunicațiilor(TIC) se dorește creșterea calității fără a aduce costuri suplimentare prohibitive.

Finalizarea unor astfel de proiecte necesită eforturi multidisciplinare care să aducă la masa de lucru experți din domeniile implicate: specialiști IT, experți din lumea medicală, inclusiv cei ultraspecializați în domenile în care se dezvoltă proiectul/aplicația, coordonatori de programe, consilieri în finanțare, administrație publică, servicii sociale, cu implicarea mediului privat, specialiști în sănătate publică, etc. Există în acest moment experiența altor țări și capitale europene în derularea unor asemenea proiecte de a căror utilitate ne-am convins cu toții.

La noi în țară punctul de vedere al celor din sectorul medical care doresc să se implice în domeniul E-Sănătate, componentă a conceptului Smart City, este că nevoile medico-sociale ale pacienților sunt foarte mari, personalul medical se confruntă cu presiuni crescânde de a oferi servicii de calitate, că se impune mai mult ca oricând coordonarea planurilor de prevenție și a celor curative prin abordare integrată și coordonată, cu 44

smartcitymagazine.ro

monitorizarea evoluției fiecărui pacient atât pe perioada spitalizării, cât și după externare până la vindecare sau monitorizarea evoluției pe termen lung a bolilor cronice, a categoriilor vulnerabile, inclusiv prin coordonarea aplicațiilor care vizează optimizarea serviciilor sociale de suport, acolo unde este cazul. Managementul TIC, prin aplicații dezvoltate în colaborare de experții IT și cei din zona medicală poate reprezenta un atu important în depășirea unor dificultăți cu care se confruntă furnizorii de servicii medicale în acest moment, cu beneficii reale pentru cei vizați și, în final, creșterea calității actului medical și bunăstarea comunității.

Cum indicatorii de performanță ai sistemului sanitar de stat, conform datelor oficiale ale autorităților europene, sunt de natură să ne îngrijoreze, iar cei ai sistemului privat de sănătate nu au fost analizați oficial până în acest moment, nevoia de soluții rapide și cu aplicabilitate imediată nu poate fi contestată, cu atât mai mult cu cât există la această oră suficientă experiență internațională pentru a ști care sunt proiectele care au trecut proba timpului și ce vulnerabilități ale lumii digitale sau la beneficiar au apărut pe parcurs, pentru a putea fi evitate de cei care abordează domeniul și la noi în țară.

Domeniul E-sănătate își poate dovedi utilitatea atât în coordonarea aplicațiilor care vizează direct actul medical și optimizarea conceptului ”patient centered care”, cât și în îmbunătățirea metodelor de pregătire a tuturor categoriilor de personal medical; putem exemplifica prin: platforme IT de diseminare a informației medicale de la centrele de excelență către toți profesioniștii interesați să beneficieze de această expertiză, pornind de la actualizarea curiculelor de învățământ, la studierea procedurilor prin demonstrații video și exersarea arborelui decizional prin simulări facilitate de sistemul informatizat, lucru în mod online sau offline, cu adaptările tehnice necesare pentru a permite accesul a cât mai mulți profesioniști din sănătate, interacțiuni cloud, etc. Aplicațiile și programele pot fi dezvoltate pe

tipuri de patologii( ex pediatrie, pacient critic, oncologie, boli transmisibile, etc) sau abordare multidisiciplinara și interconectare între planurile de investigații si cele terapeutice care presupun participarea mai multor specialități, consultanță în managementul patologiilor rare, crearea de baze de date de tip – cloud cu informații medicale la zi, acces rapid la literatura de specialitate de ultimă oră, alerte prin intermediul aplicatiilor smart.

Se impune și dezvoltarea de aplicații care să facă informația medicală accesibilă pacienților; aplicații interactive pot facilita programele de educație a populației în domeniul medical.

Un capitol important în dezvoltarea acestui Smart Medical City virtual îl constituie capitolul de telemedicină și posibilitățile pe care le oferă aplicațiile dezvoltate pe lângă aceste sisteme: de monitorizare a evoluției bolnavului, atât în spital, cât și în extraspital și posibilitatea de a fi urmărit în timp real de întreaga echipă de îngrijire, cu atât mai mult cu cât ultraspecializarea medicală a dus în ultimele decenii la ”atomizarea” actului medical între multe specialități și medici, care cu greu pot lua legătura unii cu alții și decide împreună planul individualizat de gestionare a bolnavilor cu boli cronice și comorbidități multiple. Medicina modernă impune un manager de caz medical care

Smart City Magazine

să coordoneze aceste decizii, iar aplicațiile TIC și oportunitățile oferite în acest moment de domeniul IT facilitează implementarea proiectului ”case manager” și pentru pacientul român.

Un alt domeniu care poate beneficia de avantajele unor aplicații TIC este cel al sănătății publice; fie că este vorba de gestionarea alertelor epidemiologice (intervenții rapide în epidemii, limitarea răspândirii bolii, prevenția cazurilor secundare, managementul cazurilor complicate, măsuri de lichidare a focarului de boală și o mai bună comunicare și coordonare între echipele medicale și non- medicale mobilizate în astfel de cazuri) sau monitorizarea factorilor de mediu în comunitate și impactul lor asupra stării de sănătate a populației( prevenție și intervenție activă, rapidă la nevoie), conectarea serviciilor medicale la cele de asistență și suport social în comunitate, dezvoltarea de programe dedicate categoriilor vulnerabile: copii și tineri cu dizabilități, boli cronice, adicție, gravide cu probleme sociale, vârstnici, cei cu tulburări psihice sau cognitive indiferent de vârstă, copii cu autism, pacienți cu boli de tip demență/Alzheimer, etc.

Conf Dr Elena Copaciu Director Medical - Centrul Medical NeuroPain București

Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Publisher Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate Președinte: Eduard Dumitrașcu Contributors Aurelian Băluță, Sarolta Besenyei, Negrea Sorin Lenus, Aura Răducu, Mircea Enache, Alexandra Colțoș, Ionuț Ciobanu, Serena Adler, Florin Nemțanu, Cătălin Vrabie Senior corespondent: Nikolay Bliznakov, Sofia Contributors ARSCM Bogdan Paraschiv, Andra Orloschi, Hamudy Omran, Ursu Daniel, Andrei Răpciugă Fotograf - Miruna Găman Abonamente/distribuție: Adrian Preda Grafică/DTP - FabricaOnline.ro

Distribuție - ManPres Tipar - Masterprint ISSN 2537 - 5113 ISSN-L 2537-5113 Adresa: CCIR Office Building Blvd. Octavian Goga, Nr. 2, Tronson E, Et. 1, Sector 3, București Telefon secretariat: 031 425 4263 E-mail: info@smartcitymagazine.ro Articolele din această revistă sunt proprietatea publicației SMART CITY MAGAZINE. Materialele pot fi reproduse doar cu citarea sursei. Revista Smart City Magazine publică cu prioritate materiale originale. Autorii își asumă pe deplin originalitatea conținutului remis sau, după caz, eventualele litigii generate de apariția materialelor.

45

RomEnvirotec 2017 expoziţie dedicată mediului înconjurator

Romexpo vă invită să participați între 11 și 14 octombrie la Romenvirotec, expoziție internațională pentru tehnologii și echipamente de protecția mediului!

Romenvirotec a ajuns la cea de-a 24-a ediție și este una dintre cele mai importante expoziții din România dedicate mediului, fiind un eveniment de referința pentru toți cei implicați în protejarea mediului înconjurator și pentru cei care doresc alinierea la directivele UE din domeniu.

Evenimentul a devenit de-a lungul timpului o platformă importantă atât pentru progresul tehnologic în domeniu, cât și pentru educarea publicului, în vederea adoptării unei atitudini responsabile față de mediu.

Romenvirotec 2017 propune o nouă abordare: Soluții inovative pentru un oraș verde, dorind să fie locul care să genereze soluțiile la problemele de mediu, modalitățile „verzi” de economisire a energiei, de reducere a poluării sau de reciclare.

Pe parcursul evenimentului vor avea loc conferințe, seminarii și workshop-uri având ca tematici: eficiența energetică, folosirea resurselor regenerabile de energie, dar și progresul tehnologic din domeniu.

Prin ediția din 2017, Romexpo dorește să creeze un dialog constructiv despre normele europene în vigoare și să apropie oamenii și companiile care își dedică timpul și resursele mediului în care trăim.

Printre obiectivele evenimentului se numără: - Economisirea energiei și protejarea mediului în propria casă (soluții economice și biodegradabile pentru protecția mediului); - Reciclarea deșeurilor și folosirea produselor ecologice (protejarea mediului în timpul liber); - Protejarea mediului prin educație; - Reducerea poluării aerului, a zgomotului, izolarea fonică; construcția caselor eco/bio; - Folosirea transportului ecologic; - Folosirea echipamentelor, serviciilor și tehnologiilor de reciclare; - Tratarea și eliminarea deșeurilor medicale și alimentare; - Folosirea echipamentelor, serviciilor și tehnologiilor de tratare a apelor; Program de vizitare Romenvirotec: 11-13 octombrie 2017: 10.00-18.00 14 octombrie 2017: 10.00-16.00

Bilet intrare: Adulți/studenți: 10 lei/zi Intrare gratuită: copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilități și persoanele instituționalizate

46

smartcitymagazine.ro

Mai multe informații despre eveniment se pot găsi pe: - website - www.romenvirotec.ro - Facebook.com/Romenvirotec.Romexpo

47

48

smartcitymagazine.ro