Smart City Magazine

Smart City Magazine

FONDAT 2016, Anul 2 | Nr. 2 | Martie 2017 | smartcitymagazine.ro

Revista profesioniștilor din industria Smart City

Succesul inițiativelor

și

Smart City

finanțarea acestora Dosar SMART

Dosar SMART

Bruxelles

Brașov

Aura Răducu: Ghid complet Planul de Mobilitate al Bucureștiului

Immochan România

5 ani de activitate

Eficiența energetică pe înțelesul tuturor

Ales Europarlamentarul anului pentru Agenda Digitală,

susține inițiativele smart city

din România

Preț - 12 ron

Victor Negrescu

1

2

smartcitymagazine.ro

Tomorrow never waits

3

All about the environment

MISIUNEA NOASTRĂ: CONSTRUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE STAŢII DE ÎNCĂRCARE. EVGO poate pune la dispoziţia conducătorilor de mașini electrice un nivel unic al libertaţii de mișcare. Împreună putem pune in mișcare fenomenul EV, făcându-l memorabil.

Staţiile de încărcare promovate de către EVGO GREEN MOTION sunt adresate in special celor care doresc să facă parte din reţeaua naţională

EVGO GREEN NETWORK HOTELURI

PARCĂRI PRIVATE ȘI GARAJE

CENTRE COMERCIALE

REPREZENTANŢE AUTO

DEZVOLTATORI IMOBILIARE

MAGAZINE

CENTRE DE AGREMENT

FURNIZORI DE SERVICII

ROMANIAN COMMERCE AND INDUSTY CHAMBER BUILDING OFFICE 2 Octavian Goga Blvd, Tr 1,5th floor.

District 3, Bucharest, Romania Phone/Fax 0040 31 426 06 60

4

e-mail: office@evgo.ro

smartcitymagazine.ro

Commercial Register no J40/10935/2016 VAT Reg. no 36430734 IBAN COD RO61BRDE445SV57204684450 BRD – Victoria Branch Registered Capital: 20000 RON

Împreună, reinventăm

orașele și c o m u n i t ă ț i l e !

Auzim de nenumărate ori sintagma așa nu se mai poate.

Ei bine, oricât de mult urâm steoreotipurile, da – Așa nu se mai poate! Cu mare bucurie am constatat că noua garnitură de aleși locali (iunie 2016) a ieșit din zodia panseluțelor și a borduriadelor. Aleșii locali încep în sfârșit să vorbească despre proiecte mari de dezvoltare, despre concepte de sustenabilitate sau bugete multianuale.

Puțin!

Foarte puține proiecte s-au realizat până acum în zona conceptelor Smart. Câteva insule pe ici pe colo. De la Alba Iulia la Brașov, Constanța și Oradea găsim frânturi de proiecte smart. Anul acesta, proiectul de smart city dezvoltat la Alba Iulia va ajunge la maturitate. Felicitări echipei din cadrul primăriei dar nu este de ajuns. Nu este de ajuns pentru o țară aflată la coada clasamentului european în ce privește calitatea infrastructurii și a serviciilor oferite locuitorilor (acolo unde ele există).

Oportunități majore!

Din tragedia realității noastre se nasc marile oportunități și proiecte. Irlanda este fruntașa Europei pentru actualul exercițiu financiar cu proiecte depuse ce trec de 80% din sumele alocate – România, sub 5%.

Tragedia adevărată este însă că nu avem proiecte – nu avem proiecte pentru marea infrastructură, pentru spitale, pentru dezvoltarea orașelor.

Stop. Așa nu se mai poate!

Încercăm în cadrul asociației să promovăm importanța demarării unor proiecte mari privind creșterea calității vieții în orașele și comunitățile noastre, organizăm cele mai prestigioase evenimente dedicate industriei smart city, edităm prima revistă a profesioniștilor implicați în dezvoltarea comunităților dar mai ales încercăm să explicăm că există bani disponibili pentru aceste proiecte și să aducem exemple ale unor proiecte smart implementate în alte orașe ale lumii.

Dedicăm acest număr al revistei celor două segmente enunțate anterior – unde sunt banii și mai ales cum pot fi atrași de autoritățile publice centrale și locale dar și prezentării unor exemple de proiecte implementate în alte țări - lucruri simple ce pot fi făcute foarte rapid.

Mulțumim pentru entuziasmul manifestat de mulți cititori, parteneri și prieteni ai revistei noastre. Apreciem felicitările dar mai ales sugestiile primite din partea tuturor.

Și dacă industria smart city este la început de drum în România – ei bine, dezideratul nostru este să fim în fruntea revoluției tehnologice și a dezvoltării orașelor noastre. Iar acest lucru înseamnă și răbdare dar și educație. Sperăm să fiți alături de noi în acest demers!

Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Cu prietenie, Eduard Dumitrașcu Președinte Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

smartcitymagazine.ro 5

Interviu Corina Crețu

despre politicile de

dezvoltare regională și banii

pe care România îi are alocați

Care sunt proiectele în care vă implicați pentru susținerea dezvoltării regionale, în mod particular în privința orașelor inteligente?

Susținerea dezvoltării regionale reprezintă o prioritate pentru UE – fiind de asemenea și misiunea mea principală ca și Comisar pentru Politici Regionale.

Dezvoltarea regională implică creștere economică, cât și crearea de locuri de muncă și schimbări structurale pentru a încuraja economiile să devină cât mai competitive. Prin intermediul celor două fonduri, pentru care sunt direct responsabilă – Fondul European de Dezvoltare Regională (ERDF) și Fondul de Coeziune, UE va investi 196, respectiv 63 miliarde euro în regiunile europene în perioada 2014-2020.

Aproximativ 17,6 miliarde euro vor fi investite în România.

Orașele ocupă un loc important în agenda noastră, iar prin intermediul FEDER, UE investește aproximativ 100 de miliarde. 15 miliarde din această sumă sunt gestionați de fiecare oraș în parte.

Orașele sunt responsabile pentru selecția de proiecte conform strategiilor lor de dezvoltare urbană durabilă integrată.

Doar pentru România au fost alocate 1,2 miliarde de Euro pentru finanțarea proiectelor selectate de reședințele de județ pentru ariile de mobilitate urbană, revitalizare urbană, regenerarea comunităților marginalizate, cât și infrastructura de educare și formare.

Angajamentul nostru de a susține dezvoltarea orașelor este unul ferm. Deja finanțăm proiecte urbane prin intermediul acțiunilor de Inovare Urbană (Urban Innovative Actions). În momentul de față există o cerere de proiecte deschisă până la data de 14 Aprilie pentru orașe din toate statele membre, proiecte din domenii precum economia circulară, mobilitate urbană și integrarea migranților și a refugiaților.

Prin inițiativa Smart Cities, parte din Politica Urbană a UE, ne propunem să realizăm proiecte vizibile, cu tehnologii de ultimă generație, bazându-ne pe o implicare solidă din partea sectorului privat. Mă bucur să pot spune că orașe precum Constanța și București au primit finanțare în urma participării la programul Horizon 2020. Cu această finanțare, Bucureștiul va lua parte la proiectul “CREATE”, ce pune accentul pe identificarea soluțiilor pentru decongestia traficului rutier, iar Constanța va participa la proiectul “PORTIS”, vizând mobilitatea urbană durabilă în orașele port. smartcitymagazine.ro 6

Orașele reprezintă motoarele economiei Europei iar noi ne angajăm să încurajăm creșterea și inovarea.

De aceea politica de coeziune investește într-un număr mare de proiecte inovatoare în orașe, în domenii precum mobilitate urbană, transport în comun, cercetare și dezvoltare, regenerare urbană, dezvoltare economică și educație.

Care sunt noutățile și recomandările Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea urbană eficientă și mobilitatea?

Politica Urbană a UE, stabilită în urma Pactului din Amsterdam din Mai 2016, oferă orașelor posibilitatea de a se implica în proiectarea și implementarea politicilor naționale cât și ale UE. Comisia lucrează alături de statele membre, orașe cât și de părțile interesate la identificarea unei legiferări mai eficiente, precum și a unei finanțări adecvate și a unei înțelegeri mai bune a mobilității urbane.

Aspecte precum digitalizarea transportului, combustibili alternativi, autobuze curate sau congestia sunt doar unele din chestiunile care ne preocupă, urmând ca până în Septembrie 2018, să avem un set clar de acțiuni.

În România, finanțarea mobilității urbane durabile este asigurată în principal de către Programul Operațional Regional 2014-2020. Orașele au fost invitate să își prezinte strategiile de dezvoltare urbană durabilă integrate cât și planurile pentru mobilitate urbană durabilă, pentru a putea stabili prioritățile pentru investiții. Având în vedere că au existat foarte multe întârzieri în implementarea programelor, trebuie să insist asupra importanței finalizării rapide a strategiilor și planurilor. Investițiile trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de CO2 datorate transportului în orașe, la dezvoltarea rețelelor de transport în comun cât și a traficului nemotorizat, reducând astfel traficul cu mașina și prioritizând alte soluții în ceea ce privește mobilitatea.

În privința României, cât de mari sunt decalajele investiționale și cum pot fi acestea recuperate? Care este orizontul de așteptare estimat, având în vedere situația reală a economiei? Cum se situează România, în raport cu regiunea?

Comisia a publicat recent raportul de țară pentru România. În 2016, țara noastră a înregistrat o creștere de 4.9% iar estimările pentru 2017 și 2018 sunt de asemenea bune. Investițiile au crescut, România devenind unul din Statele Membre cu cel mai ridicat nivel de investiții din

”Prin inițiativa Smart Cities,

parte din Politica Urbană a UE, ne

propunem să realizăm proiecte vizibile, cu

tehnologii de ultimă

generație, bazându-ne pe o implicare solidă din partea sectorului

privat.”

Corina Crețu - Comisar pentru Politica Regională al Comisiei Europene

cadrul UE. Aceste cifre oferă o perspectivă de viitor favorabilă deși diferența de venituri, dintre România și UE, rămâne una considerabilă. PIB-ul României s-a situat la 55% din media UE în anul 2014. Vecinii României, Ungaria și Bulgaria s-au situat la 68% respectiv 47%.

Raportul de țară consemnează însă și deficiențe precum cele de management cât și dificultăți în absorbția fondurilor europene, acestea afectând investițiile publice.

Cum apreciați proiectul pilot Alba Iulia Smart City 2018?

Am urmărit cu mare interes lansarea proiectului Alba Iulia Smart City 2018. Cred că este un proiect unic în România, fiind bazat pe un parteneriat între guvernul național, o autoritate publică locală și companii private.

Acest proiect poate oferi beneficii imense locuitorilor Alba Iuliei, întreprinderilor localizate aici cât și turiștilor. Soluțiile tehnologice inteligente prevăzute sunt legate de arii de investiții susținute de către politica de coeziune, precum eficiență energetică în infrastructura publică, guvernare electronică (e-guvernare),dezvoltarea turismului sau dezvoltarea instrumentelor de educație digitală. Sunt sigură că putem crea sinergii între proiectul pilot Smart City și investițiile politicii de coeziune.

Municipalitatea Alba Iulia are un istoric foarte

bun în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate de UE. Orașul a beneficiat de mai multe investiții co-finanțate de către Fondul European de Dezvoltare Regională, dar și de către alte surse, precum Programul de cercetare al EU, Horizon 2020, iar acest lucru se datorează mai multor factori. Buna capacitate de gestionare reprezintă cu siguranță unul dintre acești factori, municipalitatea fiind astfel un exemplu pentru alte orașe. Strategia integrată pentru dezvoltare urbană durabilă oferă un cadru pentru optimizarea impactului proiectelor precum Smart City 2018.

Care ar trebui să fie prioritățile autorităților locale și regionale pentru a dezvolta orașe care să asigure facilități și o viață mai bună locuitorilor?

Autoritățile locale și regionale ar trebui să aibă răspunsul la această întrebare. Experiența în cadrul UE a demonstrat valoarea pe care strategiile integrate de dezvoltare pe baze locale o au.

Această abordare este reflectată în legislația UE cu privire la fondul regional de dezvoltare, care solicită în mod explicit investiția în orașe pe baza strategiilor integrate de dezvoltare urbană durabilă, ținând cont de provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu.

O strategie integrată ar trebui să fie bazată pe o analiză complexă a provocărilor cât și a potențialurilor, și ar trebui să sprijine viziunea pe termen lung și 7

obiectivele pentru dezvoltare durabilă ale oricărui teritoriu. Aceasta ar trebui concepută în parteneriat cu toate părțile interesate și ar trebui să țină cont de împrejurimi pentru a dezvolta aderențe urban-rurale.

Strategiile ar trebui să fie ambițioase și să abordeze provocări cheie în ceea ce privește dezvoltarea urbană, precum mobilitatea, poluarea, incluziunea socială, dezvoltarea capitalului uman, infrastructură, inovare, cercetare, dezvoltare economică, modernizarea guvernului, etc.

Însă aceste strategii trebuie să fie și realiste, ținând cont de resursele financiare disponibile sau de capacitatea de a gestiona proiecte de investiții.

Care este stadiul de implementare al politicilor regionale, în privința României?

Toate programele cofinanțate de către Fondurile Europene Structurale și de Investiții pentru perioada 2014-2020 sunt stabilite, însă sunt îngrijorată cu privire la implementarea lentă a acestora. Pentru unele arii de investiții au fost lansate cereri de proiecte, însă există multe întârzieri. Orice întârzieri în implementarea programelor reprezintă un risc tot mai mare de a nu respecta termenele limită din anii următori.

Considerați că sunt de preferat parteneriatele public-private sau dezvoltarea de către autorități prin mijloace de finanțare proprii, respectiv atrase?

Pentru orice investiție pe care autoritățile doresc să o facă este foarte important să fie evaluate opțiunile, precum includerea diferiților parteneri și alegerea soluțiilor care utilizează resursele într-un mod optim, și aduce beneficii substanțiale societății. Comisia încurajează autoritățile din cadrul UE să ia în considerare implicarea sectorului privat în finanțare și realizarea de proiecte de infrastructură, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-private.

Cu toate acestea, este la latitudinea Statelor Membre și a autorităților naționale să aleagă nivelul și modelul de implicare a actorilor din mediul privat. Având ca punct de plecare resursele financiare și expertiza sectorului privat, parteneriatele public-private bine structurate pot fi la fel de eficiente ca proiectele de infrastructură finanțate cu fonduri publice.

În cazul României însă, acest concept nu a fost însă testat. Luând în considerare nevoile imense de investiții ale țării, ce nu pot fi acoperite de către finanțări naționale sau din partea UE, consider esențial să se analizeze posibilitatea de a lucra și cu parteneri din sectorul privat.

În acest context, Comisia recomandă autorităților să efectueze evaluări pentru a determina dacă potențialele beneficii asociate unui proiect de investiții PPP sunt justificate de către costurile aferente acestei abordări, incluzând aici și costul finanțării private.

Care sunt principalele soluții pentru a răspunde provocărilor mobilității urbane?

În abordarea provocărilor de mobilitate urbană Comisia Europeană promovează dezvoltarea unui Plan 8

smartcitymagazine.ro

de Dezvoltare Urbană Durabilă (SUMP), care prevede o serie de măsuri conexe necesare pentru a răspunde nevoilor oamenilor și întreprinderilor. Un astfel de plan (SUMP) trebuie creat în urma unei analize a tendințelor demografice și socio-economice, si trebuie să abordeze toate formele de transport dintr-o zonă urbană funcțională.

Soluțiile pentru întâmpinarea provocările de mobilitate urbană trebuie analizate și identificate într-un SUMP deci așadar, acestea vor fi diferite, de la oraș la oraș.

Comisia susține mai multe inițiative precum portalul ELTIS pentru mobilitate urbană, cât și inițiativa CIVITAS, care permite dezvoltarea soluțiilor inovatoare de mobilitate, accesul la cunoștințe și schimburi de experiență. Astfel, orașele își pot găsi inspirația cu ajutorul soluțiilor deja existente care s-au dovedit a fi eficiente în alte orașe, sau pot contribui cu alte abordări inovatoare.

Soluțiile de mobilitate urbană durabilă ar trebui să se concentreze pe reducerea transportului cu automobilele personale, promovând sistemul de transport în comun ca eficient, accesibil și atractiv. Multimodalitatea ar trebui să favorizeze combinarea diferitelor moduri de mobilitate cât și să faciliteze alternarea mersului, deplasării cu bicicleta, transportului în comun și folosirii mașinii personale.

Pentru a atinge astfel de obiective, este important să se acorde atenție și unor măsuri precum armonizarea sistemelor pentru bilete, informații cu privire la călătorii, parcări, precum și a măsurilor și stimulentelor pentru a influența comportamentul în materie de mobilitate.

Pentru cititorii mai puțin familiarizați cu instituțiile europene care sunt principalele dvs. atribuții?

Ca și Comisar pentru Politici Regionale, dețin o responsabilitate însemnată: furnizarea de investiții și a unui plan strategic pentru dezvoltarea regiunilor Uniunii Europene.

Prioritatea mea principală este să sporesc impactul politicii noastre pentru a crea noi locuri de muncă precum și creștere economică. Alături de echipa mea, încerc să abordez chestiuni precum inegalitatea dintre diferite țări și regiuni ale Europei. Această funcție nu constă numai în transferarea de fonduri de la regiuni mai dezvoltate către regiuni mai puțin dezvoltate, ci în susținerea regiunilor Europei să își găsească propria cale de dezvoltare, încurajând schimbul de bune practici.

Astăzi, Politica Regională, la 42 de ani de la crearea Fondului European de Dezvoltare Regională, reprezintă politica principală a UE, cuprinzând o mare parte din bugetul Uniunii Europene. Mă bucur să pot spune că sunt ambasadorul unei politici, care, prin intermediul investițiilor, permite oamenilor din UE să aibă o viață mai bună. Mă bucur foarte mult când vizitez proiecte și observ beneficiile pe care Uniunea Europeană și această politică le aduc cetățenilor.

Cel mai complex proiect de

Smart City din România, implementat de Orange la Alba Iulia

O nouă paradigmă - de la dispozitive inteligente, la soluții integrate și open data

În a doua jumătate a anului 2016 a început să prindă contur cel mai complex proiect de oraș inteligent de pe piața locală, implementat de către Orange România la Alba Iulia. Conceptul de Smart City al Orange România a venit ca răspuns la inițiativa Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (MCSI) și a avut în vedere Agenda Digitală pentru România 2020.

Orange România a fost prima companie care a încheiat un acord de colaborare cu Primăria Municipiului Alba Iulia pentru implementarea conceptului de oraș inteligent în cadrul proiectului pilot „Alba Iulia Smart City 2018”.

Prima etapă a proiectului a presupus o analiză a nevoilor orașului împreună cu autoritățile locale. În urma acesteia, din cele peste 20 de soluții prezentate, au fost selectate 14, de la sisteme de contorizare a apei consumate și iluminatului public, la soluții de promovare turistică și e-democracy. Implementarea soluțiilor, ce a debutat în toamna anului 2016, se va finaliza în prima parte a anului 2017. Ultima etapă a proiectului pilot se va întinde până la finalul anului 2018 și va implica colectarea de date și analizarea acestora pentru a stabili care sunt soluțiile cu adevărat utile pentru oraș.

Conceptul de oraș inteligent propus de Orange România pune bazele unei platforme deschise și interoperabile ce poate fi extinsă și adaptată nevoilor în schimbare ale cetățenilor și municipalităților.

Costurile de dezvoltare și implementare ale soluțiilor smart city pentru proiectul pilot sunt acoperite integral de Orange România și partenerii săi: Civic Alert, Magnasci (uRadMonitor), Tech Lounge, Fullscreen Digital, Gebs (Zoniz), Flashnet și Flash Lighting Services.

Principiul de funcționare a platformei

Smart City

Orange

Conceptul Orange de Smart City beneficiază de infrastructura deschisă Orange – rețele 4G, de bandă largă bazată pe fibră optică, rețele pentru IoT(LoRaWAN), Wi-Fi, bluetooth – precum și de aplicațiile și expertiza Orange și ale partenerilor săi, start-up-uri românești tech. Informațiile colectate de senzorii instalați în

oraș (monitorizare calitate aer, management iluminat inteligent, contorizare inteligentă distribuție apă etc.) din cadrul seturilor de date publice disponibile la nivelul autorităților locale (www.apulum.ro) cât și al guvernului (data.gov.ro, ithub.gov.ro) vor fi agregate în platformă și vor permite adăugarea de noi informații de la orice tip de senzor sau instituție.

Proiectul este scalabil și replicabil pentru orașe de dimensiuni și cu obiective diferite și, prin intermediul unei interfeţe deschise și interogabile pentru programarea de aplicaţii (API), orice organizație poate dezvolta noi aplicații destinate proiectului Smart City.

Care sunt beneficiarii unui proiect de Smart City?

Avantajele implementării unui concept de oraș inteligent pot fi resimțite atât la nivelul locuitorilor comunității, al mediului de afaceri, cât și al autorităților și mediului universitar.

Prin soluția de transport public inteligent instalată în 15 mijloace de transport public gestionate de Societatea de Transport Public Alba Iulia, autoritățile au acces în timp real la informații de poziționare, viteză și direcție de deplasare mijloc de transport pentru compania de transport public. Primăria poate asculta vocea cetățenilor prin chestionare transmise prin intermediul hotspot-urilor Wi-Fi și a aplicației e-alba iulia (disponibilă pe iOS și Android). Aplicația este, de asemenea, utilă pentru promovarea turistică a orașului sau a business-uilor locale.

Prin intermediul soluției City Analytics, administrația locală poate afla căile și direcțiile principale de acces folosite de oameni sau care este momentul din zi în care o zonă a orașului atinge maximul de aglomerație.

Soluțiile de contorizare a apei și iluminatului public pot identifica rapid problemele din rețea și reduce astfel consumul de energie electrică și apă la nivelul orașului.

9

VICTOR NEGRESCU - Europarlamentar

Care considerați că va fi impactul aplicării Regulamentului 2016/679 ce va intra în vigoare din 25 mai 2018, privind protecția datelor personale pentru persoanele fizice? Considerați oportune aceste modificări, dar și înăsprirea sancțiunilor aplicabile operatorilor de date cu caracter personal?

Principiile care stau la baza Regulamentului sunt principii pe care le susțin fără echivoc. Protejarea datelor este o condiție indispensabilă a oricărei societăți libere şi democratice. Cu toate acestea, nu pot ascunde că am rezerve semnificative cu privire la cuantumul ridicat al sancțiunilor, şi aceasta nu neapărat pentru valoarea lor în sine, ci pentru efectul negativ disproporționat pe care îl pot avea asupra IMM-urilor, sectorul cheie al economiei europene. Am încredere că autoritățile din România vor adopta măsuri înțelepte, care să pună un accent mai ridicat pe informare şi pe prevenire decât pe sancționare. La nivel european, cred că este sarcina Comisiei să depună mai multe eforturi de conciliere a interpretărilor naționale și a celor europene. Totodată, nu văd de ce autoritățile române n-ar putea explora posibila soluție a derogării pentru o implementare ulterioară a bunei informări a beneficiarilor și a celor afectați.

Cum vedeti evoluția Municipiului Alba Iulia în 2018, ținând cont de proiectul “Alba Iulia Smart City 10

smartcitymagazine.ro

2018? Poate acesta să devină un reper în regiune?

Alba Iulia dispune de resursele necesare pentru a face din acest proiect unul de succes. Principalul atu este resursa umană de calitate și determinarea oamenilor din societatea civilă și mediul de afaceri albaiulian. Cred că cetățenii acestui frumos oraș, important simbol pentru întreaga Românie, pot demonstra că implementarea eficientă a cooperării dintre spațiul privat şi cel public, în vederea promovării cercetării şi dezvoltării, este posibilă şi dezirabilă.

În aceste condiții, îi pot asigura pe albaiulieni de întregul meu sprijin pentru realizarea tuturor proiectelor care pot transforma Alba Iulia într-un oraș modern și digital. Trebuie însă să avem în vedere că acest tip de inițiative nu trebuie politizate și trebuie să meargă dincolo de simpla implementare de moment a unor soluții inovative – indiferent de opțiunile politice, pentru succesul inițiativei este nevoie de colaborarea tuturor actorilor semnificativi și trebuie gândită o reală strategie pe termen lung. Sunt convins că acest proiect va beneficia și de întreg sprijinul guvernamental.

În ce măsură este nevoie de implicarea constantă a autorităților în dezvoltarea viitoarelor orașe inteligente, având în vedere faptul că numeroși operatori privați aleg să dezvolte proiecte pilot? Avem autorități pregătite să facă față noilor cerințe ale mediului european dezvoltat?

Victor

Negrescu

”Principala direcție pe viitor trebuie să fie axată pe dezvoltarea antreprenoriatului românesc”

Evident, la mijloc este vorba şi despre un proces de învățare, de adaptare şi de îmbunătățire a calității actului administrativ. Autoritățile locale şi implicarea lor activă în aceste proiecte este esențială nu numai din perspectiva dezvoltării economice, ci şi pentru că aceste proiecte au drept obiective crearea unor orașe moderne şi inteligente, inclusiv din punct de vedere al infrastructurii sau al serviciilor publice oferite. Orașele inteligente nu sunt doar acelea în care este prezentă industria de vârf. Orașele inteligente sunt cele în care cetățenii pot trăi o viață mai bună.

Care sunt provocările cele mai mari în recuperarea decalajelor investiționale între România și țările care se bucură de investiții în dezvoltarea orașelor viitorului?

Cea mai mare provocare rezidă tocmai în integrarea armonioasă a tehnologiei informatice şi a Internetului lucrurilor în administrarea problemelor ce ţin de dezvoltarea urbană. Iar problema nu este numai una investițională – problema este de a găsi soluțiile tehnologice capabile să facă administrarea orașelor mai transparentă, mai eficientă şi capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor. De aceea, pe lângă decalajele între ţări este vorba și de capacitatea de adaptare a orașelor la aceste noi oportunități şi provocări. Obiectivul edificării de „orașe inteligente” presupune tocmai adaptarea la specificul local şi luarea în considerare a

agendei locuitorilor. Orașele Madrid sau Amsterdam care conduc în topul proiectelor de utilizare inteligentă a tehnologiei au reușit să folosească resursa cea mai de preț: creativitatea locuitorilor lor. De fapt, pentru a face rost de resursă investițională, trebuie mai întâi creat un ecosistem care îmbrățișează inovația și tehnologia, iar pentru asta orașele au diferite mecanisme la îndemână - de la dezvoltarea unor rețele de huburi și incubatoare de afaceri, reduceri de taxe locale până la îmbunătățirea infrastructurii și finanțarea directă a startup-urilor.

Este lipsa aplicării la programele de finanțare europene una dintre cauzele principale care întârzie dezvoltarea centrelor urbane?

România are de recuperat teren în acest domeniu, fără îndoială. Țara noastră beneficiază la nivel național de aproximativ 7 miliarde de euro pe an prin fonduri structurale pentru perioada 2014-2020, dar a accesat sub 1%. În același timp, la nivel european sunt competiții de proiecte pentru granturi europene în valoare de 23 de miliarde de euro pentru care nu aplicăm decât în proporție de 3%. Pe proiectele centrate pe inovare, Orizont 2020, există prea puțini aplicanți români și, cu siguranță, prea puțini manageri de proiecte din țara noastră. La fel se întâmplă și cu privire la Planul European de Investiții Strategice, unde avem doar 3 proiecte din România, două a unor bănci multinaționale și unul realizat de o companie românească în domeniul 11

Victor Negrescu Europarlamentar

energiei.

Trebuie ca autoritățile locale să fie lăsate să își adapteze modul de organizare, să investească resurse mai mari în direcțiile dedicate fondurilor europene și să își schimbe atitudinea din una pasivă într-una cu adevărat dinamică.

Cum apreciați evoluția pieței digitale în România, și care sunt strategiile care ar putea fi aplicate pentru a crește acest sector?

Cum apreciați nivelul de calificare al forței de lucru, raportat la rezultatele finite (produse/ tehnologii)?

Din fericire pentru România, potențialul de creștere este în continuare semnificativ, iar facilitățile acordate la acest nivel își dovedesc în continuare utilitatea. În domeniul TIC, calificarea nu este în sine o problemă, deși este nevoie cu siguranță de un număr mai mare de specialiști. Spre exemplu, fără o schimbare a grilelor salariale va fi greu să avem în continuare profesori de informatică pentru a forma generațiile de mâine.

Principala direcție pe viitor trebuie să fie axată pe dezvoltarea antreprenoriatului românesc.

12

smartcitymagazine.ro

Avem specialiști buni, dar nu avem suficiente produse românești. Avem idei excelente, dar nu avem capital de risc sau business angels români. Avem uneori produse, dar nu știm să le vindem sau nu avem cum să ieșim pe piața externă. Soluția cuprinde trei variabile: educație antreprenorială, fiscalizare activă pro-investițională și internaționalizare.

Planurile și inițiativele majore pentru 2017?

În acest an voi continua să mă axez pe direcțiile profesionale promovate în primii doi ani și jumătate de mandat, și mă refer aici în mod special la: - promovarea sectorului TIC și de afaceri românesc, prin organizarea Zilei Digitale a României și a Zilei Antreprenorului român la Parlamentul European; - accesul la granturi europene pentru România, prin lansarea unor sesiuni de informare specializate în țară; - îmbunătățirea imaginii României prin proiecte dedicate Centenarului și Președinției române a Consiliului.

Un element nou va fi dorința mea de a scoate în evidență capacitatea României de a fi în leadership-ul european, printr-o mai mare vizibilitate în media.

Smart City Powered

by Self-Service Technology Prin ZebraPay, acest lucru stă acum în puterile noastre

“The best way to predict the future is to create it” Peter Drucker Este ceea ce credem și noi, la ZebraPay, de aceea soluţiile de tip self-service kiosks pe care le propunem sunt mereu cu un pas înainte. Sunt soluții care pot fi folosite în diferite tipuri de organizaţii ca sursă primară de îmbunătăţire a eficienţei şi de organizare.

Spre exemplu, un terminal self-service poate avea rol de sursă de informaţii, de direcţionare, de imprimantă, de scanner, de punct de vânzare/ încasare, punct de validare sau punct de contact.

De asemenea, eliberează personalul care lucrează în aceste organizaţii pentru operaţiuni mai importante, care nu se pot face printr-un terminal self-service.

Cu ajutorul tehnologiei self-service, autorităţile locale sau centrale pot îmbunătăţi opiniile publicului, oferind un model demn de încredere şi eficient pe care-l pot folosi în beneficiul lor. De asemenea, reduc costurile oferind, în acelaşi timp, un serviciu rapid şi uşor de utilizat.

Terminalele self-service pot fi de interior sau de exterior, de sine stătătoare sau amplasate pe perete, cu opţiuni diferite pentru add-on-uri. Softwareul poate fi personalizat şi instalat pe diferite tipuri de terminale, potrivite scopului pentru care a fost creat.

Cateva soluţii complete de terminale selfservice pentru autoritaţile locale ar fi: plată taxe şi impozite/plată amenzi, plată taxe speciale, eliberare de documente (ex: certificat fiscal), colectare documente de la cetăţeni (ex: declaraţii, dovadă plată amendă), colectare informaţii de la cetăţeni/preluări sesizări/ actualizare automată a bazei de date, plată parcări, Info kiosk (harta oraşului şi punctele de interes din oraş

sau din apropiere, răspunsuri la întrebări frecvente, agenda de investiţii a primăriei etc.), solicitare audienţă (Primar, Viceprimar, Direcţia de taxe şi impozite etc.).

După cum se poate vedea, tehnologia self-service este versatilă şi poate fi folosită de aproape orice organizație sau instituţie a statului.

Au trecut peste 7 de ani de când, la ZebraPay, am început călătoria în industria de self- service şi chiar şi acum există încă o mulţime de lucruri care ne pot surprinde – este un domeniu ce se dezvoltă continuu. În acest context, oricine este doar în căutarea unei soluţii poate deveni confuz între terminologia variabilă precum hardware, software, grade diferite de suport etc.

Pentru a afla mai multe despre modul în care soluţiile noastre de self-service pot îmbunătăţi activităţile dumneavoastră sau pentru a afla ce soluţie de self-service este potrivită pentru organizaţia dumneavoastră, cum funcţionează, care este valoarea sa, ce servicii se potrivesc acestui tip de soluţii, vă rugăm să ne contactaţi la adresa de email: contact@zebrapay.ro sau la telefon 0372 776.060.

13

Immochan România la 5 ani

Immochan, una dintre cele mai importante companii de dezvoltare imobiliară din Europa, a sărbătorit în luna februarie 5 ani de prezență în România, perioadă în care a ajuns să administreze cea mai mare rețea de centre comerciale din țară.

Acest lucru se traduce în peste 150.000 mp suprafață închiriabilă, 1.200 de parteneri naționali și internaționali, și o investiție de peste de 170 milioane euro.

5 ani de activitate în România au reprezentat pentru Immochan o dezvoltare accelerată, compania devenind lider de piață în raport cu numărul de centre comerciale administrate, în prezent deținând un portofoliu de 23 de centre la nivel național.

Immochan este și dezvoltatorul proiectului Coresi din Brașov, cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, care va readuce la viață 8% din suprafața orașului, în următorii 10 ani. Coresi Shopping Resort este primul centru comercial din țară și al doilea din Europa Centrală și de Est certificat BREEAM, nivel Excellent, lansat în anul 2015 cu o investiție de 60 de milioane de euro. Centrul este desfășurat pe o suprafață de 45.000mp GLA și reunește peste 120 magazine.

Coresi Shopping Resort este un centru superregional, ce se adresează întregii regiuni, nu doar zonei metropolitane brașovene. Misiunea Immochan a fost de a transforma un “place to buy” într-un “place to be”. Mai mult decât un centru comercial, Coresi oferă o experiență completă pentru clienți, bazată pe cele 14

smartcitymagazine.ro

5 ancore: cumpărături, divertisment, activități în aer liber, cel mai mare cinema din Brașov și cel mai mare hypermarket Auchan din Transilvania. Coresi își propune să fie noul generator de energie pozitivă al Brașovului, o sursă inepuizabilă de experiențe de viață, locul unde te simți bine, unde îți place să-ți petreci timpul. Filozofia Coresi este bucuria de a trăi, ce creează o nouă atmosferă vibrantă și plină de energie.

Coresi este un loc cheie pentru evenimente de zi cu zi și descoperiri neașteptate, un centru de experiențe unice: caruselul Coresi, zona de food-court desfășurată pe 3.500m², 8 săli de cinema, entertainment center pentru întreaga familie, parc și terenuri pentru activități sportive în aer liber de 2,5ha, zonă digitală, spații de joacă, skate-park, fântână arteziană. Strategia de 365 de evenimente pe an contribuie la viața culturală și educațională a Brașovului.

Coresi, a continuat să se dezvolte, inaugurând în 2016 faza a 2a, strip mall-ul Street Coresi, proiect ce vine în completarea ofertei centrului comercial, cu o suprafață de 14.000 mp și o investiție de 10 milioane de euro.

În prezent, Immochan lucrează intens la faza a 3a a proiectului – complexul rezidențial Coresi-Avantgarden – o zonă cu un potențial de 3.000 de apartamente, pe o suprafață de 46 de hectare. Prima fază a complexului rezidențial include 13 blocuri, cu un total de 575 de apartamente, dintre care peste 500 sunt deja vândute.

Investiția totală se ridică la 100 de milioane de euro.

Proiectul este dezvoltat în parteneriat cu societatea Avantgarden Immo Invest, deținută de antreprenoarea Daniela Kasper.

O mare parte din centrele comerciale administrate de Immochan se află într-un proces de modernizare, prin care Immochan își dorește să aducă valoare adăugată clienților și servicii inteligente pentru shopping și socializare.

Centrele comerciale din orașele Oradea și Satu Mare, au trecut deja prin acest proces și poartă azi emblema Aushopping. În 2017, Immochan va continua procesul de transformare a 5 centre comerciale reprezentând 30.000 mp și o investiție totală de 10 milioane de euro. Ca urmare a acestei transformări, centrele comerciale vor atrage noi parteneri locali și internaționali și vor îmbunătăți experiența oferită locuitorilor din comunitățile cărora se adresează.

Global Urban Player și Animator de comunități

În noua Viziune 2030, Immochan își asumă rolul de Global Urban Player și Animator al comunităților în care s-a dezvoltat. Immochan își dorește să dezvolte spații urbane atractive multi-format, sustenabile, smart și animate, locuri în care oamenii nu vin doar pentru cumpărături, ci pentru a petrece timp de calitate alături de cei dragi.

Immochan se poziționează ca un facilitator de comerț, catalizator al comunității, promotor al unor standarde înalte în ceea ce privește dezvoltarea urbană.

Immochan își dorește să fie animatorul comunităților în care se află. Centrele comerciale Immochan sunt centre de proximitate care se află în inima comunității, comunitate pe care dorim să o însuflețim și să îi oferim spații și momente speciale de petrecere a timpului, de socializare, împreună cu familia și prietenii.

La fel ca și comunitățile urbane în curs de formare, definite de cultura de sharing, Immochan România a inițiat și o comunitate de afaceri în jurul unui nou tip de comerț în zonele urbane – Retail United.

Immochan România a lansat inițiativa unei noi colaborări – o conversație sinceră pe teme de interes comercial, pentru o dezvoltare curajoasă a business-ului, într-o abordare diferită și relevantă – o comunitate de oameni din domenii diverse, care sondează noi posibilități de a îmbina afacerile cu spațiul public, comerțul cu dezvoltarea urbană.

Retail United este o întâlnire-punct-de-plecare spre o cooperare de lungă durată, în care fiecare contribuie pentru ca ambițiile unui comerț mai bun, pentru clienți mai mulți și mai fericiți, să se transforme în realitate.

15

Mobile Ticketing: De ce cod de bare?

În cadrul Masabi, toate sistemele de mobile ticketing pe care le oferim prezintă bilete care se pot valida în două moduri – vizual, asemenea unui bilet tradițional sau prin intermediul unui cod de bare care poate fi scanat de un membru al personalului folosind un aparat de scanare, smartphone – în interiorul mijlocului de transport sau la porțile de îmbarcare.

Aceste sisteme sunt momentan în folosință în cadrul a peste 25 de operatori de transport (atât autorități, cât și agenții de transport) în întreaga lume, în toate tipurile de transport – feribot, tren, autobuz, tramvai, troleibuz sau metrou.

Acest material aduce niște informații de bază despre conceptul de ticketing bazat pe codul de bare și lămurește unele dintre concepțiile greșite legate de acesta.

Ce este mobile ticketing?

Pe scurt, mobile ticketing este un concept ce presupune utilizarea smartphone-ului drept automat de bilete și bilet. Astfel, călătorii evită să irosească timp în cozile pentru cumpărarea biletelor și în schimb își pot achiziționa biletele de oriunde și oricând, folosind apoi telefonul drept bilet.

Care este diferența între Cod de bare Mobil, Cod Quick Response (QR) și Cod de bare Aztec?

Toate acestea sunt tipuri de coduri de bare mobile care afișează pe ecran un cod de bare bidimensional.

Codurile de bare Aztec diferă de cele QR prin faptul că acestea conțin mai multe date pentru o anumită rezoluție și sunt relativ mai ușor de scanat în anumite situații, de altfel ele fiind foarte asemănătoare.

Au fost Codurile QR un eșec?

Când Codurile QR au fost puse în folosință pentru prima oară, ele au fost în special folosite de companiile de marketing pentru a le permite utilizatorilor de smartphone accesul la paginile web promoționale sau descărcarea aplicațiilor sau sunetelor de apel etc. Cu toate acestea, au fost implementate foarte inadecvat.

16

smartcitymagazine.ro

Descărcarea unei aplicații era necesară pentru citirea codului, care era greu de utilizat și de cele mai multe ori nu funcționa. Când în sfârșit funcționa, campaniile nu mai erau disponibile și codul nu mai putea fi folosit. Mai mult decât atât, codurile QR erau folosite în reclame TV care necesitau viteza de reacție a lui Usain Bolt pentru a putea lansa aplicația și realiza fotografia la timp. Acești factori, combinați cu suprasolicitarea acestor coduri, leau creat o proastă reputație.

Cu ce sunt biletele mobile ce folosesc Codurile QR diferite de situația de mai sus?

Pentru biletele mobile, codul de bare QR este afișat pe ecranul telefonului, astfel utilizatorul nu este nevoit să realizeze o poză a codului. Este doar un mod de a afișa datele biletului electronic pentru ca acestea sa poată fi citite de un aparat, direct de pe ecranul telefonului.

Folosite astfel, codurile QR au avut un succes considerabil, nu doar în cadrul sistemelor folosite de platforma de mobile ticketing a Masabi – ce include mai mult de jumătate din industria de căi ferate din Regatul Unit și orașe precum Boston, Atena sau New Orleans – dar și în cadrul altor servicii, precum Starbucks App, care are milioane de utilizatori ce își cumpără cafea prin intermediul ei zilnic.

Sunt codurile de bare scanate mult prea lent pentru a fi folosite în transport?

În 2009 am înțeles că timpul de scanare reprezintă o provocare majoră pentru mobile ticketing, de aceea am lucrat îndeaproape cu partenerii de hardware de scanare pentru a optimiza timpii de scanare.

Biletele mobile ce utilizează coduri de bare pot fi scanate la fel de rapid si ușor precum smartcard-urile și oferă o extraordinară experiență utilizatorilor pentru transport zilnic, precum arată și acest clip din timpul orei de vârf dintr-o stație majoră a Londrei (https://www. youtube.com/watch?v=vBm0ppXnOis).

Mai mult decât atât, tehnologia folosită de aceste

aparate de scanare continuă să evolueze, însemnând o continuă îmbunătățire a timpului de scanare.

Următoarea generație de aparate de scanare – care este momentan în proces de dezvoltare – este chiar mai rapidă la scanarea codurilor de pe ecranul telefonului.

De ce nu este NFC folosit în locul codului de bare?

NFC este o tehnologie foarte bună, precum o demonstrează și succesul aplicației Apple Pay. Cu toate acestea, în prezent această tehnologie nu este suportată de majoritatea telefoanelor de uz zilnic de pe piață. Mai mult, chiar și in cazul telefoanelor iPhone care suportă NFC, telefonului nu îi este permisă reproducerea unui card de tranzit smartcard și deși există telefoane Android ce suportă NFC, în practică este foarte greu să folosești telefonul precum un smartcard de tranzit fără o cartelă SIM nouă și colaborare comercială din partea operatorilor de telefonie mobilă.

În afara Japoniei și a Coreei de Sud, adoptarea tehnologiei NFC pentru ticketing-ul de transport rămâne redusă, pe când codul de bare pe mobil este acum comun în industria sportului, companii de transport aerian și transport, existând companii de transport ce văd mai mult de 50% din bilete ca fiind cumpărate folosind un sistem de mobile ticketing cu cod de bare.

Deci nu veți sprijini NFC niciodată?

Masabi sprijină deja tehnologia NFC, iar sistemele noastre de validare le permit verificarea atât smartcard-urilor cât și codurilor de bare. Vom folosi NFC de fiecare dată când aceasta este practică și răspândită în cadrul unei piețe, cu capacitățile tehnice necesare ale telefoanelor.

Nu avem o predilecție pentru coduri de bare și de altfel, avem câteva prototipuri NFC disponibile în laboratoarele Masabi. De asemenea, considerăm ca Bluetooth Low Energy (BLE) își va intra în drepturi odată ce telefoanele mobile comune devin mai stabile și mai sigure. Aceste noi modele vor intra în producție în următorii ani, în timp ce tehnologia va deveni mai sigură și disponibilă marii mese de utilizatori de pe piață.

Momentan, codul de bare oferă cea mai pragmatică și practică soluție majorității utilizatorilor.

Toată tehnologia platformei noastre JustRide este proiectată să suporte o gamă largă de posibile tipuri de bilete – fie că vorbim despre NFC, Bluetooth sau carduri de credit sau debit Contactless. Toate sistemele backend și software de scanare din cadrul JustRide suportă aceste tehnologii – in forma lor tradițională, dar și cele precum token-uri în cadrul unui sistem Account Based Ticketing – o investiție în tehnologia de viitor.

Cum rămâne cu cei ce nu posedă un smart phone – sunt ei ignorați?

Beneficiul lansării tehnologiei de tip cod de bare este acela de a permite călătorilor ce folosesc exclusiv

plata în numerar, achiziționarea unui bilet de modă veche în schimbul căruia primesc o bucată de hârtie cu un cod de bare, drept bilet.

Pe când biletele de altădată erau confecționate din materiale scumpe și dăunătoare mediului înconjurător, aceste bilete termice foarte ieftine cu coduri de bare pe chitanță sunt considerate drept standard în multe agenții mari de transport din jurul lumii, pentru a demara reducerea costului și a pierderilor asociate biletelor de uz unic sau cele cu plată în numerar.

Așadar în platforma JustRide nu este vorba numai despre sisteme de mobile ticketing cu coduri de bare?

Corect – ne descriem ca având o abordare „Mobile First” – însemnând că mobile ticketing este în general primul serviciu pe care îl oferim operatorilor de transport.

Cu toate acestea, tot sistemul nostru este aplicabil în mod egal altor medii și tehnologii de ticketing.

Am adoptat Codul de bare în prezent deoarece este cea mai bună tehnologie existentă și disponibilă pieței largi.

Masabi Ltd. Cătălin Stefu – CEE Sales Manager Email: catalin.stefu@masabi.com Telefon: 0040 749067710 Twitter: @Masabi_com Website: www.masabi.com Sediul central: 37 Bevenden Street, Londra - N1 6BH, United Kingdom 17

Planul de Mobilitate al Capitalei

ghid explicativ

Aura Răducu Expert Fonduri Europene

Ați coordonat elaborarea Planurilor de mobilitate pentru cei 7 poli de creștere, cât și Planul de mobilitate pentru regiunea București- Ilfov. Când a fost finalizat planul de mobilitate și de ce nu a fost aprobat până acum de către CGMB? (conform informațiilor noastre se va vota în ședința din martie 2017)

Planul de mobilitate urbană durabilă pentru regiunea București–Ilfov, realizat pentru o perioadă de timp până în 2030, pecum și modelul/soft-ul de transport au fost finalizate în luna mai 2016 când s-a început procedura de obținere a avizului de mediu. Planul, fiind un document complex care prevede investiții majore a trebuit să parcurgă o serie de etape legislative și în prezent se desfășoară etapa finală de aprobare de către Consiliul General al Municipiului București cât și de Consiliul Județean Ilfov și toate cele 40 de localități din Județul Ilfov. Aș vrea să adaug că acest plan și softul anexat reprezintă un instrument de planificare pe termen lung a tuturor formelor de transport, motorizat sau nemotorizat, de pasageri sau marfă, în mișcare sau staționar și el poate fi modificat și adaptat în funcție de dezvoltările economice și nevoile cetățenilor.

Care sunt proiectele strategice cuprinse în Planul de mobilitate? În primul rând s-a pornit de la principiul că vrem să facem un plan pentru oameni și nu un plan pentru mașini.

Principalele obiective avute în vedere au fost: creșterea accesibilității tuturor cetățenilor – facilitarea accesului la locurile de muncă și la servicii, îmbunătățirea siguranței și securității, protecția mediului – reducerea poluării și a consumului de energie, eficiența economică, și nu în ultimul rând realizarea unui mediu urban modern, frumos, de calitate.

Pornind de la aceste principii, s-au inclus în plan proiecte complexe, integrate printre care:

Conectarea Bucureștiului la aeroportul Henri Coandă, ca principală poartă aeriană internațională din SE Europei cât și conectarea principalelor cartiere și localități din jurul Bucureștiului între ele, prin extiderea considerabilă a rețelelor de metrou și tramvai – rețele care reprezintă coloana vertebrală a circulației durabile în capitală; astfel se prevede extinderea cu peste 50 de km a rețelei de metrou și cu 12 km a rețelei de tramvai, modernizarea a peste 50 km linie tramvai, cât și cumpărarea de echipamente noi și moderne pentru toate tipurile de transport public – metrou, tramvai, troleibuz sau autobuze ecologice;

Extinderea considerabilă a rețelei de transport pe bicicletă atât în capitală cât și în județ, planul 18

smartcitymagazine.ro

stabilind o rețea nouă de minim 250 de km;

Reorganizarea radicală a transportului public de călători atât în București cât și în județul Ilfov prin dezvoltarea unui sistem integrat de transport și tarifare, cu accesibilitate crescută pentru cetățenii din toate localitățile, modernizarea stațiilor, îmbunătățirea sistemului de informare a cetățenilor cât și implementarea unui sistem modern de management al traficului. Implementarea unei politici de parcare coerente și integrate și construirea de spații de parcare pentru degrevarea drumurilor și spațiilor dedicate pietonilor.

Stabilirea unor soluții tehnice pentru zonele cu număr mare de accidente pentru creșterea siguranței și securității în circulație;

Toate aceste lucruri nu se pot însă realiza fără o reformă instituțională care să ducă la respectarea Regulamentelor privind serviciul public de transport și anume: preluarea de către autoritățile locale a transportului județean de călători de la Ministerul Transporturilor, constituirea Autorității de Transport București-Ilfov, reorganizarea și modernizarea operatorilor publici și încheierea de contracte de servicii publice.

Planul de Mobilitate se referă la perioada 20162030. Care sunt așteptările și rezultatele cuantificabile la finalul perioadei?

După aprobarea planului, proiectele trebuiesc pregătite și implementate de către autorități. Numai în acest context, planul își va atinge obiectivele de a realiza un transport modern, european, nepoluant și sigur, pentru toți cetățenii.

Pregătirea acestor proiecte se poate face în paralel, unele având o durată mai lungă de implementare, altele își pot arăta rezultatele mai repede, ca de exemplu îmbunătățirea serviciilor de transport public pe toată regiunea și informarea corectă a cetățenilor.

Un proiect de mare importanță, cu impact asupra descongestionării drumului național și reducerii poluării, proiect deja pregătit pentru lansarea construcției este magistrala de metrou M6 până la Otopeni.

A fost stabilită etapizarea sau urmează după aprobarea studiilor de fezabilitate? Care este valoarea proiectelor cuprinse?

Planul a fost realizat pentru un buget de aproximativ 7 miliarde de Euro din care aproximativ 50% va fi utilizat pentru proiecte derulate de autoritățile locale (București și Ilfov) și 50% va fi utilizat pentru investiții în dezvoltarea sistemului de metrou din subordinea Ministerului Transporturilor.

Finanțarea poate veni parțial și din fonduri europene, planul reprezentând totodată o condiționalitate pentru finanțarea proiectelor de metrou, proiectelor de dezvoltare urbană sau pentru finalizarea proiectului de cercetare ELI de la Măgurele (asigurarea conectivității).

Având în vedere domeniile diverse abordate în cadrul planului, interconectarea proiectelor cât și durata

Harta traseelor cu pistele pentru bicicliști diferită de pregătire, este bine de stabilit etapizarea proiectelor imediat după aprobarea planului. În orice caz, pregătirea proiectelor finanțabile prin fonduri europene ar trebui accelerată și considerată o prioritate pentru autoritățile locale.

Care componente ale PM justifică necesitatea avizului de mediu și când a fost acesta obținut?

Avizul de mediu a fost obținut la începutul lunii ianuarie 2017, în conformitate cu prevederile HG nr 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Se aplică Regulamentul 1370/2007 privind serviciul public de transport?

Nu, deși Regulamentul 1370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate Statele Membre începând cu decembrie 2009.

Au existat probleme în colectarea datelor la fața locului, față de cele prezentate de către documente?

Au fost colectate extrem de multe date pentru realizarea modelului de transport și a planului de mobilitate. Nu a fost ușor având în vedere lipsa unor date statistice exacte, atât privind populația cât și specifice transportului public și infrastructurii stradale cât și lipsei de prognoze de dezvoltare teritorială pe termen lung, lipsa unui PUG (plan de urbanism general) actualizat la nivelul municipiului sau lipsa planului de amenajare a teritoriului regional.

Totuși prin aprobarea și demararea implementării acestui document strategic și utilizarea soft-ului de transport se crează cadrul unei planificări corecte, integrate și pe termen lung.

Cine coordonează autoritățile locale de la centru? Cine răspunde de realizarea și implementarea planului la nivelul administrației locale ?

Responsabilitatea privind politica de dezvoltare urbană o are Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă se face în conformitate cu Legea 350/2001,

actualizată în 2013, privind amenajarea teritoriului și urbanismul și a Normelor metodologice din 26 februarie 2016 de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare şi actualizare a documentaţiilor de urbanism. În cazul Planului de Mobilitate Urbană București-Ilfov, având în vedere faptul că planificarea este făcută pentru teritoriul Municipiului București și a Județului Ilfov urmează a se constitui o asociație a autorităților locale.

Cine a finanțat planul de mobilitate pentru București?

Elaborarea planului de mobilitate a fost făcută de către o echipă complexă de specialiști din România și din mai multe țări europene și din afara UE sub coordonarea BERD și a fost finanțat în cadrul programelor europene.

Un rol important l-a avut și Comitetul de Mobilitate constituit la nivelul PMB la care au participat atât reprezentanți ai instituțiilor publice cât și ai societății civile.

Acest proiect va asigura punerea în aplicare a conceptelor europene de planificare și de management pentru mobilitatea urbană durabilă adaptate la condițiile specifice regiunii București – Ilfov.

Cum vedeți integrarea planului de mobilitate în conceptele smart city?

Termenul de Smart City este utilizat și pentru a desemna orașele care apelează intensiv la tehnologiile noi ”tip Smart” dedicate îmbunătățirii serviciilor publice, realizării unei dezvoltări economice durabile, creșterii nivelului de comfort al cetățenilor din localitățile urbane și rurale, eficientizării consumurilor de resurse și reducerii cheltuielilor pe termen mediu și lung.

Exact acestea sunt principiile care au stat la baza elaborării Planului de mobilitate – o mobilitate inteligentă, cu emisii de gaze reduse, soluții integrate de mobilitate, transport intermodal, utilizarea sistemelor inteligente de ticketing și de management al traficului.

Aura Răducu expert Fonduri Europene Senior Contributor Smart City Magazine Foto prezentare PMUD - PMB 19

Este

Gherghiceanu Florentina Consilier General CGMB

Suntem într-o fugă continuă, mișunăm într-un furnicar, încercând să ne rezolvăm problemele zilnice.

Din păcate, de cele mai multe ori rămânem blocați în această rutină și nu găsim ușor căi de evadare.

Cu siguranță a trăi în ritmul unui oraș aglomerat în secolul XXI a devenit cu adevarat o provocare. Și ce bine ar fi dacă am învăța cu toții că orice provocare demnă de luat în seamă reprezintă în fapt Evoluție.

Este București un oraș Smart? Răspunsul meu este unul simplu: ne adaptăm la fiecare pas și încercăm să urmăm pașii erei tehnologizate.

Oraș Smart înseamnă un oraș care creează oportunități egale pentru toți. Smart și Tehnologizat înseamnă mai educat, mai sănătos, mai puțin costisitor, mai implicat în tot ceea ce înseamnă procesul de administrație publică, mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și cetățean, beneficii care se traduc pe îmbunătățirea calității vieții – o interacțiune mai ușoară și prietenoasă a oamenilor cu orașul, cu mediul, cu semenii și orientat către un viitor susținut de tehnologii inteligente integrate.

Un exemplu demn de urmat în acest sens îl reprezintă, spre exemplu Viena.

Vienezii circulă prin oraș în ritmul pe care și-l aleg. Ei dispun de servicii și informații online referitoare la opțiunile de deplasare urbană și cu un simplu click își aleg cele mai comode trasee.

Problemele de circulație au dispărut odată cu aplicarea platformei multimodale pentru mobilitate SMILE. Platforma funcționează la inițiativa autorităților municipale și prin colaborarea dintre compania de utilități publice – Wiener Stadtwerke, operatorul al transportului public vienez – Wiener Linien și ÖBB – Căile ferate Federale 20

smartcitymagazine.ro

București un oraș Smart?

din Austria. Funcționarea platformei implică circulația transportului public și privat pe teritoriul Austriei.

Călătoria noastră prin universul Smart continuă. Și ne oprim în Amsterdam.

Locuitorii orașului Amsterdam știu cu precizie câtă energie consumă și câtă energie produc. Prin rețeaua electrică inteligentă (Smart Grid) din Amsterdam consumul și necesarul de electricitate sunt monitorizate continuu și în timp real. Contoarele inteligente, calculatoarele și senzorii integrați în rețea asigură transparența consumului și producției de energie. Prin funcționarea Smart Grid-ului locuitorii din Amsterdam se bucură de: căderi de curent într-un număr infim și de o durată insesizabilă, posibilități suplimentare de furnizare de energie electrică în rețea, o capacitate sporită de integrare a mașinilor electrice, prețuri stabile pentru energie, consum de energie verde în creștere.

Vi se pare irealizabil?

Nici pe departe. Să poposim la Barcelona.

Portalul pentru proceduri administrative al Consiliului Municipal al Barcelonei.

Prin existența portalului persoanele fizice și cele juridice din Barcelona astăzi își onorează obligațile față de stat direct de acasă, sau de la birou, sau din parc… la orice oră și indiferent de locul unde se află. Locuitorii Barcelonei achită taxe și impozite, primesc certificate, legitimații etc., acte administrative, sau se programează pentru audiență la birourile administrației publice locale – online. Portalul asigură interacțiunea online între locuitori și birourile administrației publice cu două interfețe: pentru persoane fizice și juridice.

În concluzie, trebuie să conștientizăm că un “smart city” este un oraş care utilizează la maximum tehnologia şi mijloacele de comunicare moderne.

Și mă refer la toate aspectele: de la trafic, parcări, servicii sociale la plata taxelor şi impozitelor locale şi alte domenii care leagă comunitatea de mediul de afaceri. A nu ţine cont de tehnologie, de internet, de tot ceea ce implică acest vast domeniu înseamnă a bloca evoluţia viitoare a unui oraş.

21

Keep CALM.

EasyLumen is here!

Alberto Menghi inventatorul tehnologiei

EasyLumen, înființat în Rimini, în 2013, este un StartUp inovator. Ce face în mod distinct și care este misiunea companiei?

EasyLumen este o firmă italiană care are ca scop transformarea orașelor de acum în unele ecologice și inteligente, prin iluminat inteligent, oferind sisteme tehnologice inovatoare și brevetate sub marca EcoSmartGrid, un sistem integrat capabil să combine implementarea serviciilor digitale avansate (Smart City) și soluții pentru eficiență energetică, cu rezultate surprinzătoare pentru flexibilitate și durabilitate economică. Viziunea noastră este, de fapt, să devenim pe termen mediu unul dintre principalii actori internaționali în segmentul serviciilor inteligente ale orașului și gestionarea eficienței energetice în sistemele de iluminat.

Astăzi suntem conștienți că avem o soluție de succes dovedită și pregătim o echipă de vânzări, care să ne permită poziționarea comercială adecvată pentru atingerea obiectivelor stabilite prin planul de afaceri de cinci ani.

Dacă EcoSmartGrid deține brevetele, cum poate un start-up să asigure succesul noilor tehnologii?

Suntem un start-up neobișnuit: dacă ne uităm la partea de afaceri suntem un start-up, în timp ce primele 22

smartcitymagazine.ro

acțiuni de introducere pe piață datează din septembrie 2015, soluțiile tehnologice ale portofoliului nostru sunt foarte “tinere”.

Prima generație de EcoSmartGrid a văzut lumina în 2005 și de atunci a fost un teren în continuă experimentare si desfășurare: studii Fontanelice (2008), Monterenzio (2009), Piacenza (2011), Gressan (2013), Formia (2015) sunt doar câteva dintre instalațiile pilot construite pentru a perfecta soluțiile incluse în sistemul de brevete.

Astăzi suntem aproximativ 20 de persoane, estimăm 35 până la finele anului, iar în 5 ani, planul nostru este de a avea o echipă de 80 de ingineri comerciali, o acoperire națională extinsă și o rețea de parteneriate internaționale bine stabilite în cadrul căreia Romania are un rol foarte important.

Prin ce se remarcă EcoSmartGrid?

EcoSmartGrid permite furnizarea de servicii digitale avansate pe infrastructura electrică pre-existentă și, în același timp, asigură o eficiență energetică ridicată în beneficiul sustenabilității investițiilor.

Noile brevete permit să creați o pârghie între rețeaua electrică care alimentează lămpile și dispozitive digitale, cum ar fi o coloană Ethernet, cu o bandă de mai mult de 100 Mbps (BPL), în același timp, întotdeauna oferind un control complet de la distanță (sau punct central) al fiecărui punct de element de legătură, care este un punct de lumină sau un dispozitiv digital (PLM).

Practic este cel mai eficient purtător linie conceput vreodată până acum.

Posibilitățile sunt nelimitate în partea de servicii digitale: putem instala camere de înaltă definiție, cu recunoașterea plăcii/numărul mașinii, recunoașterea feței, boxe pentru streaming audio, puncte de acces Wi-Fi, defibrilatoare automate mobile, stații de trafic, contoare de parcare, golirea pubelelor, gestionarea serviciilor de urgență și solicitările de telemedicină, etc.

Nu aveți impresia că mergeți contra curentului?

Toată lumea vorbește despre conexiunile radio și Wi-Fi în timp ce voi optați pentru utilizarea Powerline.

Acesta este un factor nodal: necesitatea de a transmite mai multe date aduce poluarea electromagnetică la nivel îngrijorător, nu numai pentru supra-aglomerarea în zonele urbane, dar și din cauza creșterii riscului pentru sănătate publică în mod special

pentru categorii “protejate” (copii, gravide, etc.)

LED-urile de iluminat conectate la WIFI nu reprezintă cea mai eficientă soluție, atât în ​​termeni de performanță și fiabilitate și mai presus de toate, din punct de vedere economic. Ce vă propunem, datorită abordării noastre integrate este să evaluați cu atenție orice soluție posibilă de adoptat și apoi căutați cel mai bun echilibru între performanță / eficiență / durată / cost pentru o soluție - în adevăratul sens al cuvântului - ad-hoc.

Filozofia noastră este: nici o idee preconcepută în nicio direcție, utilizarea celor mai bune tehnologii pentru fiecare nevoie, cu accent pe eficiența economică, astfel încât să existe randament pe termen lung asupra investițiilor, precum și durabilitate ecologică și socială.

Smart City este un termen care este foarte la modă, dar în realitate care este viziunea ta Smart City?

De fapt, definiția oficială este clară și împărtășită: “orașul inteligent este un set de strategii de optimizare a sistemelor și de inovare a serviciilor publice, astfel încât să coreleze infrastructura fizică a orașului cu capitalul uman, intelectual și social al cetățenilor, prin utilizarea pe scară largă a noilor tehnologii de comunicare, mobilitate, mediu și eficiență energetică, în scopul de a îmbunătăți calitatea vieții și a răspunde nevoilor cetățenilor, întreprinderilor și instituțiilor.”

Iluminatul public se numără printre principalele elemente de infrastructură pe care să se construiască un oraș inteligent, iar conform directivelor UE au datoria de a îndeplini un principiu de bază: stâlpii de iluminat trebuie să fie inteligenți și să devină hub-uri reale pentru gestionarea servicii digitale de “ultima oră”.

Tehnologia Smart City și soluțiile pentru eficiență energetică, transmise prin intermediul structurilor inteligente trebuie să fie văzute ca un sistem integrat, flexibil, deschis și viabil economic; toate eforturile legate de cercetare și dezvoltare,pe care EasyLumen le-a produs și continuă să le producă sunt exact în direcția respectării acestor parametri.

Aceste soluții sunt proiectate pentru persoane fizice, autorități publice, sau ambele? Care dintre aceste două segmente par să fie mai competente și receptive în ceea ce privește aspectele legate de gestionarea și controlul consumului?

Sensibilitatea argumentării implică toate sectoarele economice și sociale. Cheltuielile de întreținere și mentenanță nu sunt doar un concept al autorităților publice, ci și unul dintre principalele obiective ale sectorului privat, în special în momentele de criză, trebuie să eficientizeze cheltuielile pentru a-și recâștiga competitivitatea. Oricum, cu toate că unele companii ar putea avea costuri energetice comparabile cu cele ale unor municipalități, în principal, autoritățile publice sunt cele care întârzie punerea în aplicare a parametrilor stabiliți la conferința de la Kyoto, astfel mai predispuse să efectueze intervenții pentru îmbunătățirea

eficienței energetice. Având în vedere costul de iluminat public, care poate ajunge la 50% din cheltuielile de electricitate ale unei autorități locale, este inevitabil ca aceasta sa fie o prioritate de investiții, care încă mai are de-a face cu pactul de stabilitate.

Cum reușește o autoritate publică să găsească resursele necesare pentru a investi, ținând cont de obligativitatea de a respecta pactul de stabilitate?

Întrebarea este foarte interesantă, iar răspunsul ar merita un întreg capitol dedicat acestui subiect; sintetizând, putem spune că autoritățile publice – ca și companiile – se finanțează în diverse modalități cum ar fi investițiile realizate în aceste domenii de către creditorii privați, că autoritățile publice achită prin economisirea energiei, folosind noua tehnologie. EasyLumen garantează o economisire, variind de la 30% la 70%, cu amortizarea investițiilor chiar și în termen de 5 ani. Metodele de angajare sunt diferite dar toate au în comun finanțatorul privat. Easylumen investește, de asemenea, în această direcție și are o echipa de specialiști juridici și financiari capabili să sprijine și să însoțească administratorii să facă cele mai potrivite alegeri pentru proiectul individual și pentru soluții personalizate.

Cu privire la facilitatea oferită anumitor regiuni, acestea au pregătit avize referitoare la iluminatul public, care să poată folosi resurse financiare ale Uniunii Europene, chiar și în contul de capital. Normele de utilizare ale acestor fonduri tind să favorizeze agregarea zonelor urbane comune sau în alt mod integrat si sponsorizează puternic Programul de Parteneriat Public (PPP).

Cum s-a schimbat peisajul eficienței energetice față de evoluția tehnologică?

De fapt, evoluția abia a început și putem spune că suntem parte din inovatori. Suntem activi în cluster-ul național de inovare Comunități Smart Tech și ne-a fost recunoscut statutul de Start Up inovator.

Tehnologiile și soluțiile disponibile sunt numeroase, dar apare din ce în ce mai mult un factor crucial, acela de a crea un sistem și cadru de conservare a energiei în ansamblu: fiecare clădire publică sau orice spațiu privat organizat, fie că este un loc de parcare sau un stadion, fiecare element de infrastructură, cum este iluminatul public nu trebuie și nu pot fi abordate în mod individual, ci ca elemente ale unui singur sistem integrat mare, adevăratul Smart City. EasyLumen a studiat propriile sale strategii pentru a proiecta imaginea de ansamblu, și punerea în aplicare a EcoSmartGrid care este, în opinia noastră primul pas major în această direcție.

Contact EasyLumen România easylumen.ro info@easylumen.ro 23

Analiza Comparativă a Modalităţilor de Gestiune a Serviciului de Iluminat Public în România Drd.ing.ec. Ionuţ CIOBANU Expert în Energie ionutciobanu81@gmail.com I. Introducere

Serviciul de iluminat public face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, desfăsurânduși activitatea conform Legii nr. 230.2006 a serviciului de iluminat public.

Cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării iluminatului public.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, republicată, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice A.N.R.S.C este autoritatea de reglementare competentã pentru serviciile de utilitãţi publice, inclusiv pentru iluminatul public și are ca scop reglementarea, monitorizarea şi controlul la nivel naţional al activităţilor din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice aflate în sfera sa de reglementare.

Serviciul de iluminat public se desfășura la nivelul anului 2014 în 1666 localităţi, reprezentând peste 50% din totalul localităţilor din România, conform tabelului de mai jos: Tabel.1. SERVICIUL DE ILUMINAT PUBLIC ÎN ROMÂNIA, ANUL 2014

Din datele statistice rezultă că în România numărul municipiilor și al orașelor este de 320, iar al unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural este 2860.

La nivelul anului 2015 numărul total al operatorilor, prestatorilor serviciului de iluminat public era de 588.

Evoluţia numărului acestor operatori, prestatori ai serviciului de iluminat public în intervalul 2012-2015 este prezentat în tabelul alăturat: 24

smartcitymagazine.ro

Tabel.II. NUMĂRUL OPERATORILOR, PRESTATORILOR SERVICIUL DE ILUMINAT PUBLIC ÎN ROMANIA, ÎN ANII 2012, 2013, 2014, 2015

II. Formele de administrare a serviciului de iluminat public

În coformitate cu legislaţia în vigoare, formele de administrare pentru serviciul de iluminat public sunt: - gestiune directă; - gestiune delegată.

Gestiunea directă presupune că Autoritatea Publică Locală, în calitate de operator, prin intermediul propriilor structuri, să îndeplinească toate sarcinile şi responsabilităţile legate de prestarea serviciului de iluminat public. Înfiinţarea structurilor proprii în cazul gestiunii directe se face prin Hotărâre a Consiliului Local.

Operatorul organizat în calitate de entitate legală subordonată autoritătilor administratiei publice locale au propriul patrimoniu și se bucură de autonomie functională, financiară și operează în concordantă cu Regulamentul cadru din 20 martie 2007 al serviciului de iluminat public, emis de A.N.R.S.C.

În cazul gestiunii delegate sarcinile şi responsabilităţile referitoare la prestarea serviciului de iluminat public, inclusiv administrarea şi exploatarea infrastructurii aferente, sunt transferate către operatori care deţin licenţe de operare. Externalizarea serviciului de iluminat public către un operator privat se realizează prin concesiune a serviciului de iluminat public.

2.1 Gestiunea directă – operarea de către Autoritatea Publică Locală

Gestiunea directă ca soluţie de prestare a serviciului de iluminat public se poate realiza prin: propriile structuri sau direcţii ale administrației publice locale;

În cazul gestiunii directe, conform OUG 58/2016 autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate ca o dată la 5 ani să facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.

2.2 Gestiunea delegată

Forma de gestiune delegată se realizează prin: - înfinţarea unei societăţi comerciale, conform legii 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările și completările, la care acționar majoritar este Autoritatea Publică Locală; - unul sau mai mulţi operatori privaţi organizaţi ca societăți conform legislației în vigoare, care devin

concesionari ai serviciului de iluminat public.

Atât în cazul gestiunii directe cât și al gestiunii delegate operatorul, trebuie să solicite și să obţină licenţă de operare necesară desfășurării serviciului de iluminat public în termen de 90 de zile de la data aprobării hotărârii de dare în administrare sau, după caz, de la data semnării contractului de delegare a gestiunii.

Prin OUG 58/2016 este eliminată prevederea privind durata maximă de 35 de ani a contractelor de delegare de gestiune, dispoziţiile privind durata fiind corelate cu cele ale noului pachet legislativ privind achiziţiile publice şi concesiunile de lucrări şi de servicii.

Durata contractelor de delegare de gestiune nu va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului.

În cazul gestiunii delegate prin concesiune, Autoritatea Publică Locală va obţine o redevenţă anuală de la operatorul privat, stabilită prin contractul de concesiune.

În cazul gestiunii directe dar și a înfiinţării unei societăţi comerciale, conform legii 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările și completările, la care acţionar majoritar este Autoritatea Publică Locală, aceasta trebuie să suporte toate costurile de funcţionare a noii structuri înfiinţate în acest scop.

Costurile de înfinţare și funcţionare sunt legate de costurile cu personalul, programele specializate de proiectare, inclusiv utilajele și echipamentele necesare desfăsurări activităţii de întreţinere, menţinere şi dezvoltare a serviciului de iluminat public.

Dotarea tehnică minimă pentru acordarea licenţelor aferente prestării serviciului public de iluminat ţine cont de numărul de locuitori deserviţi și este precizată în Regulament din 11/07/2007 privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, conform tabelului următor:

Tabel.III. DOTĂRI NECESARE CONFORM CLASEI DE LICENŢIERE

Licenţele se atribuie pe 3 clase, în funcţie de numărul de locuitori deserviţi, după cum urmează: a) clasa 1 - pentru un număr mai mare sau egal cu 300.000 de locuitori; b) clasa 2 - pentru un număr cuprins între 50.000 şi 300.000 de locuitori; c) clasa 3 - pentru un număr mai mic sau egal cu 50.000 de locuitori.

Prin înfiinţarea unei societăți comerciale, dispare necesitatea organizării unei licitaţii pentru desemnarea prin concesiune a unui operator privat pentru serviciul de iluminat public.

Societatea comercială pe acţiuni poate obţine mult mai ușor fonduri europene pentru a transforma iluminatul public într-un smart street lighting prin proiectare şi implementare proprie, eliminând perioadele indelungate ale licitațiilor publice şi eventualele contestaţii.

III. Concluzii

Decizia privind forma de gestiune a unui serviciu de iluminat public aferent unei Autorități Publice Locale trebuie luată de aceasta pe baza unei analize de eficienţă care să ţină cont de toţi indicatorii tehnici şi economici privind oportunitatea.

Bibliografie: www.legeaz.ro, www.monitoruljuridic.ro, www.anrsc.ro

Smart City Industry Awards 19 octombrie 2017

Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Singurul eveniment din România care recunoaște meritele persoanelor, companiilor și instuțiilor implicate în Industria Smart City!

25

Energia din – o soluție pentru

26

smartcitymagazine.ro

n deșeuri u orașele inteligente

În Țările Nordice, precum Finlanda sau Suedia, încălzirea centralizată este cea mai răspândită formă de încălzire în zonele urbane. Căldura este furnizată de centrale electrice ce produc energie termică și electrică în cogenerare. Combustibilii fosili tradiționali precum cărbunele și gazul natural sunt înlocuiți treptat de combustibili precum biomasa și deșeurile.

Utilizarea deșeurilor pentru producerea energiei este un proces cu eficiență foarte ridicată. Prin utilizarea deșeurilor drept combustibili se pot salva alte resurse naturale regenerabile sau clasice.

Energia din deșeuri în Țările Nordice este astăzi un proces integrat managementului de deșeuri și economiei circulare. În centralele moderne ce produc energie din deșeuri (centrale “waste-to-energy”), deșeurile folosite drept combustibil nu mai pot fi re-utilizate sau reciclate, fiind potrivite pentru arderea lor în scopul obținerii de electricitate și căldură în cogenerare.

Conform statisticilor EU, țările cu nivel ridicat de recuperare a energiei din deșeuri sunt recunoscute ca având cea mai mare rată de reciclare și cea mai mică rată de depozitare a deșeurilor. Acest lucru demostrează că utilizarea deșeurilor pentru producția de energie și reciclarea sunt procese ce merg împreună și se susțin reciproc.

Fortum este o companie finlandeză producătoare de energie, care este recunoscută în domeniul utilizării deșeurilor pentru energie. Fortum a început utilizarea deșeurilor în 1970 la centrala Högdalen din orașul Stockholm, Suedia. în prezent, Fortum opereaza 5 centrale pe bază de deșeuri în Finlanda, Suedia si Lituania.

În plus, Fortum este lider în furnizarea de soluții pentru administrarea deșeurilor periculoase, prin achiziționarea companiei finlandeze Ekokem în anul 2016.

Fortum a investit și în două centrale noi de utilizare a deșeurilor pentru energie: o centrală în Zabrze, Polonia utilizand RDF (combustibil derivat din deșeuri urbane și industriale), biomasă și cărbune și o centrală în Kaunas, Lituania utilizând deșeuri urbane sortate și deșeuri industriale drept combustibili. Proiectul din Kaunas este realizat în parteneriat cu compania de utilități lituaniană Lietuvos Energija.

În anul 2013 Fortum a inaugurat prima centrală pe

bază de deșeuri din Țările Baltice, în Klaipeda - Lituania.

Centrala a fost inaugurată în prezența președintelui Lituaniei Dalia Grybauskaite și al președintelui Finlandei, Sauli Niinistö. Centrala Fortum din Klaipeda pe baza de deșeuri înlocuiește vechea centrală pe gaz natural și reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 100.000 tone pe an. Trecerea la cogenerare pe bază de deșeuri a crescut eficiența energetică și a avut un impact pozitiv în cresterea atractivității termoficării precum și a reducerii costului de administrare a deșeurilor în orașul lituanian.

Cu o eficiență energetică de aproximativ 90%, noul cazan al centralei termoelectrice poate utiliza 250.000 tone de deșeuri anual pentru o capacitate instalată de 20MW electricitate si 50 MW energie termică. În plus, centrala este echipată cu instalații de recuperare a căldurii din gazele de ardere ce produce 15MW energie termică în plus în perioadele de vârf. Astăzi centrala produce 140 GWh electricitate si 400 GWh energie termică pe an, acoperind 40% din necesarul orașului Klaipeda de energie termică.

Ținta companiei Fortum în urmatoarea decada este de a reduce semnificativ impactul producerii de energie asupra mediului și a climatului. Construcția de centrale pe bază de deșeuri este o soluție inteligentă din perspectiva mediului urmare a utilizării unor tehnologii de ultimă generație ce produc emisii mai scăzute în atmosferă decât centralele ce utilizează combustibili clasici.

Fortum este o companie lider în producția de energie curată, care furnizează clienților săi electricitate, căldura și răcire precum și soluții inteligente de utilizare eficientă a resurselor. Vrem să invităm clienții noștrii și întreaga societate să ni se alăture în transformarea pentru o lume mai curată. Fortum are 8.000 de angajați în Țările Nordice și Baltice, Rusia, Polonia si India. 62% din energia generată este libera de CO2.

În 2016, vânzările noastre au fost de 3.6 miliarde de Euro. Fortum este listată la bursa Nasdaq Helsinki.

Fortum Power and Heat Oy Informații suplimentare www.fortum.com Ada Bacalum Senior Country Representative Telefon: 0722 77 12 03 E-mail: ada.bacalum@partners.fortum.com Foto: Fortum 2017 27

Technologia informațiilor și comunicației, respectiv ritmul extrem de rapid de dezvoltare în aceste domenii prezintă o provocare pentru localitățile care doresc să-și ușureze viața și activitățile de zi cu zi ale locuitorilor. Felul SMART de a fi rezultă din dorința de a atinge prin inovație cât mai multe din elementele vieții cotidiene și ale diverselor activități.

Dar care sunt elementele care definesc un oraș inteligent? Cele șase domenii sunt Guvernanța smart, Oamenii smart, Mobilitatea smart, Economia smart, Mod de viață smart și Mediul înconjurător smart. Prin metodele inteligente de administrare și organizare, respectiv prin interconectarea într-o rețea a oamenilor, a afacerilor, a infrastructurii, a resurselor, a energiei și a spațiilor viața devine mai ușoară, mai plăcută, mai liniștită, mai sănătoasă, mai productivă, mai sigură, și, nu în ultimul rând, mai puțin costisitoare.

Administrația unui oraș inteligent de succes are în vedere obiective clare și măsurabile, aliniate cu programul Europa 2020, care acoperă un amestec de ținte și caracteristici având un portofoliu de inițiative echilibrat. Proiectele de Smart City de succes sunt acelea care se încadrează perfect într-o mai largă viziune, cât 28

smartcitymagazine.ro

mai inovativă, dar realistă, despre dezvoltarea orașului.

Pentru fiecare obiectiv stabilit se impune luarea unor măsuri clare care trebuiesc incluse în Strategia de Dezvoltare a orașului, și fiecare măsură trebuie să ajute obiectivul final de a fi un oraș inteligent.

În ceea ce privește finanțarea și componentele proiectelor de Smart City, ele sunt de următoarele feluri în Uniunea Europeană:

Finanțarea prin fonduri directe din Bruxelles, finanțări ale unor măsuri prin fonduri europene din România accesibile pentru autorități locale, și prin diverse programe guvernamentale.

Parteneriate public-private cu companii de technologie, universități, centre de cercetare, si altele - acestea au o importanță deosebită în cazul în care partenerul privat aduce expertiză, capacități de dezvoltare sau finanțare. Un exemplu, cel mai simplu, poate fi un hot spot de WiFi furnizat de o companie de telefonie/internet în centrul unui oraș. Parteneriate interne si externe cu mediul de afaceri, atragerea de investitori și facilitarea dezvoltării antreprenoriatului local.

Finanțarea unui proiect de oraș inteligent

Succesul inițiativelor de Smart City și finanțarea acestora Sarolta M. Besenyei Expert Comisia Europeană Senior Contributor Smart City Magazine E-mail: sarolta@romaniansmartcity.ro trebuie să aibă o componentă de finanțare privată prin cointeresarea mediului de afaceri ale cărui viziuni în dezvoltarea orașului trebuie să se regăsească în Strategia de Dezvoltare.

Pe lângă măsurile de dezvoltare ale orașului din punct de vedere infrastructural și technologic, măsura cea mai sensibilă este cea socială, prin care se schimbă calitatea vieții cetățeanului obișnuit și a celui care aparține unui grup defavorizat.

Strategia de finanțare a unui proiect de oraș inteligent nu se poate baza doar pe programele de finanțare europeană, trebuie gândită și aplicată o strategie de atragere de investitori prin parteneriate sau prin finanțarea unor măsuri.

Structura și posibilitățile de finanțare ale proiectelor de oraș inteligent sunt foarte complexe, depind de mărimea localității, de măsurile prevăzute în dezvoltarea orașului și de capacitatea de implementare a unor technologii smart cu impact pe cele șase elemente de oraș inteligent descrise mai sus.

Analiza sumară a posibilităților de finanțare precum și impactul măsurilor finanțate se prezintă prin cele cinci tipuri de inițiative depuse spre finanțare, conform studiului făcut de Comisia Europeană “Mapping Smart Cities in the EU”.

CELE CINCI TIPURI DE

INIȚIATIVE SMART CITY

1. Unități de oraș inteligent în vecinătățile orașelor

Descriere și obiective: Unitățile învecinate de oraș inteligent se caracterizează printr-o infrastructură completă pentru elementele de Mobilitate smart, Economia smart, Mod de viață smart și Mediul înconjurător smart. Acestea, sunt în general gândite pentru o populație între 10 000 și 40 000 de persoane și sunt investiții green field sau reorganizarea/reabilitarea unei zone industriale, etc. și în general reprezintă o necesitate pentru mărirea capacității orașului în scopul urbanizării unor zone noi pentru a atinge dezvoltarea economică

dorită prin technologizare și prin dezvoltare sustenabilă.

Aceste proiecte includ toate componentele de eficiență energetică: energie alternativă și regenerabilă, iluminat smart, management inteligent al apei și a deșeurilor, infrastructură inteligentă de trafic și altele.

Exemple de astfel de proiecte sunt multe: suburbia Hackbridge din Londra, Hafencity din Hamburg, Nordhavn din Copenhaga, Stockholm Royal Seaport, Oulu Arctic City din Finlanda, Lyon Smart Community și Aspern în Vienna.

Părțile interesate și direcția administrativă (guvernarea): Toate proiectele de acest tip se bazează pe un parteneriat public-privat, care în cele mai multe cazuri reflectă necesitatea autorității locale pentru finanțare suplimentară sau/și capabilitate technologică.

Parteneriatele se realizează cu un număr destul de mare de companii private cu profil de dezvoltatori, instituții financiare, companii de technologie, operatori de utilități și universități locale. Autoritatea locală susține aceste proiecte prin includerea în strategia de dezvoltare a unității inteligente într-un mod realist, detailat și holistic, precum și prin cofinanțare.

Finanțarea: După cum s-a menționat și mai sus, aceste proiecte se finanțează atât din fonduri publice cât și private. Proiectele fac parte din strategia generală de dezvoltare a orașului, chiar dacă vorbim de o suburbie sau de o vecinătate, și autoritatea locală alocă cofinanțare și se adresează proiectului ca parte din viziunea pe termen lung a dezvoltării orașului. Finanțările, în general pe infrastructură sunt obținute de autoritatea locală prin fonduri europene/guvernamentale, celelalte surse de finanțare sunt asigurate prin parteneriatele agreate.

2. Micro-infrastucturi pentru testare

Descriere și obiective: Acest tip de proiecte sunt aplicabile entităților mici pentru a testa și prezenta technologii Smart City, cu accent pe Mediul înconjurător smart, Mobilitate smart și Economie smart.

Ca exemplu pot fi date străzile inteligente din suburbia Sant Cugat din Barcelona, orașele Milano, Amsterdam și Köln. Unele rețele sunt mai largi, spre exemplu Pensinsula Greenwich din Londra sau sistemul 29

de iluminat inteligent din Glasgow. Technologiile aplicate pot fi sisteme inteligente de management al energiei, sisteme de monitorizare a parcărilor, a mișcărilor, a colectării de deșeuri, a mediului, de iluminat public, WiFi gratuit sau sisteme de încărcare a vehiculelor electrice, în cele mai multe cazuri în combinații.

Părțile interesate și administrarea:

Toate proiectele sunt public-privat cu avantaje mutuale. Avantajele comunității sunt evidente, dar și companiile de tehnologie profită din posibila testare și comercializare pe scală largă a inovațiilor.

Finanțarea: Aceasta este furnizată de autoritățile locale, în unele cazuri prin cofinanțare de la partenerii privați.

3. Sisteme de trafic inteligente

Accentul este pe Mobilitate smart și Mediu înconjurător smart pentru a monitoriza circulația. Scopul este un trafic mai eficient și mai puțin poluant.

Exemple pot fi sistemele de acest tip din Salonic, Zaragoza, Dublin, Eindhoven, Enschede și Cardiff.

Soluțiile technice sunt diferite, deși obiectivele generale sunt identice.

De exemplu Zaragoza monitorizează 90% din căile de transport pentru a putea informa conducătorii de vehicule să ia cea mai bună decizie în ceea ce privește itinerarul ales, în timp ce în Salonic există incorporat și un sistem complex pentru a dirija dinamic și semafoarele.

Părțile interesate și administrarea: se bazează pe partnereriate public-privat.

Finanțarea: Finanțarea se face de către municipalitate sau prin fonduri europene, firmele partenere aducând technologia, eventual alt tip de suport colateral.

4. Sisteme de management al resurselor

Rețele Smart, aparate de măsurat Smart, pentru managementul apei potabile și apei uzate, sisteme de energie Smart (solar și eoliene). Accentul este pus pe Mediul înconjurător Smart, dar sunt și elemente ce țin de Mod de viață Smart, Administrare Smart și Economie Smart. Ca exemple pot fi date Smart Power Hamburg, sistemul de rețea din Barcelona (cu accent pe energia solară pentru apa caldă), Copenhaga cu sistemul pentru energia eoliană și pentru managementul apei uzate, sistemul de măsurare Smart din Köln, etc.

Părțile interesate și administrarea: Se bazează pe parteneriate public-privat cu companii de energie sau alte tipuri de resurse, uneori universități din localitate.

Finanțarea: În majoritatea cazurilor partenerii privați asigură și finanțare, dar unele proiecte, în special cele non-energetice, sunt cu finațare publică. Unele proiecte sunt finanțate printr-o abordare cooperativă și de către utilizatori înseși. De exemplu Proiectul Middlegrunden implică finațare în cuantum de 50% de 30

smartcitymagazine.ro

la 10 000 acționari privați. Acești utilizatori beneficiază de avantaje multiple în domeniul energiei, obținând beneficii în ceea ce privește eficiența, și astfel o optimă structură de preț - toate datorită informațiilor venite din sistemul inovativ în timp real. În Viena, utilizatorii pot cumpăra panouri solare și compania Wien Energy închiriază la rândul ei panourile timp de 25 de ani, urmând ca după această perioadă compania de energie să răscumpere de la utilizatori și panourile, investiția originală reîntorcându-se la cetățeni.

5. Platformele de participare

Platformele de acest tip asigură participarea locuitorilor la dezvoltarea pe principii SMART a orașului.

Sunt organizate, de exemplu, competiții pentru dezvoltarea de către cetățeni a unor aplicații inovative și de servicii mai eficiente. Proiectele de tip Open Data Smart Projects asigură în general rezultate mai bune în ceea ce privește Guvernanța (administrarea) Smart și Economia Smart.

Exemple edificatoare de orașe care au aplicat asemenea proiecte sunt Londra, Helsinki, Barcelona, Florența. Modelul este de a dezvolta servicii publice mai performante prin aportul adus de cetățeni prin platformele de participare ideativă sau competiții de dezvoltare a aplicațiilor care fac viața mai plăcută și mai ușoară care folosesc bazele mari de date publice. În multe cazuri, ca la Helsinki, de exemplu, platformele de participare sunt folosite la colectarea de feed-back de la cetățeni pentru a ajunge la decizii mai bune și mai transparente din partea autorităților.

Părțile interesate și administrarea:

În general municipalitățile participă cu suport non-financiar, asigurând platforma și accesul la baza de date publică, dar și cu finanțarea necesară dacă este cazul. În unele cazuri parteneriate public-private au fost semnate, cu companii care aduc tehnologie sau chiar platforma necesară.

Finațare: În general aceste proiecte nu sunt foarte costisitoare, resursele necesare sunt participarea activă a cetățenilor și administrarea de către municipalitate, cetățeanul fiind, astfel, partenerul principal.

Sarolta M. Besenyei Expert Comisia Europeană Foto: Arhiva personală.

Punctele de vedere exprimate nu pot fi asimilate ca poziție oficială a Comisiei Europene și reprezintă strict punctul de vedere al autorului.

Proiect

Casa

unic în România

viitorului!

Casa are rotație independenta pentru fiecare nivel în ambele sensuri, 360 de grade.

Cântărește 80 tone, are 300 mp și sunt prevazute multe funcții automatizate.

Casa este în construcție în localitatea Mioveni, Județul Argeș. Proiect dezvoltat de societatea ICEROM.

Casa viitorului va fi construită într-un număr limitat de exemplare.

Pentru informații suplimentare: ICERom Inginerie, Concepție, Execuție

Teodor RADU Tel: 0744 66 07 36 E-mail: icerom@ymail.com 31

REBEGA despre interesul național în

vâltoarea Parlamentului

European

Care considerați că sunt prioritățile țării noastre din perspectiva armonizării cu directivele Uniunii Europene?

Comisia și în general instituțiile europene emit în permanență regulamente sau directive, pe care toate statele membre trebuie să le înglobeze în propria legislație. Problema României nu este armonizarea, ci lipsa unui proiect de țară. Noi nu știm, de fapt, ce vrem de la Uniunea Europeană. Am omis, în perioada de pre-aderare, să le spunem oamenilor că Uniunea Europeană presupune asumarea unui rol pentru fiecare stat membru. Noi ne-am gândit că intrăm în Uniune și apoi nu mai trebuie să facem nimic, ne rezolvă Uniunea problema. Prin urmare, la 10 ani de la aderare, noi nu avem încă stabilite niște obiective și nu știm ce rol să jucăm. Într-un fel, criza de acum ar trebui să restarteze întreg proiectul Uniunii Europene. Avem noroc! Am putea face un efort pentru ca acum să avem o opțiune clară, să știm ce vrem și să cerem aceste lucruri. Tocmai s-au avansat cinci scenarii privind viitorul Europei. Unele dintre aceste scenarii ar însemna practic desființarea Uniunii Europene. Eu nu cred că Uniunea Europeană trebuie desființată, dar evoluțiile din ultimii trei-patru ani ne arată nu doar o criză, ci și o îngrijorătoare lipsă de soluții. Țările care susțin statu quo-ul, în special Germania, condamnă euroscepticismul ca fiind cauza crizei. din păcate este evident că euroscepticismul nu este cauza ci efectul crizei, iar euroscepticismul ar fi sănătos pentru România pentru că ne-ar scoate dintr-un wishful thinking în care înotăm de 10 ani. Este momentul să luăm o decizie.

Ați votat împotriva raportului privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici considerând că ‘’ambițiile și obiectivele Uniunii Europene în materie de reducere a efectelor poluării la nivel european trebuie să țină cont de PIB-ul, capacitatea de investiții pe termen mediu și lung, dezvoltarea tehnologică și economică a țărilor membre’’. În contextul actual, ținând cont de diferențele investiționale între regiuni și țări, considerați că nu ar trebui accelerat ritmul, astfel încât recuperarea decalajelor de dezvoltare să fie cât mai rapidă, sau aceasta ar fi forțată și nesustenabilă?

Reducerea decalajelor de dezvoltare se face, din păcate, cu costuri mai mari decât dezvoltarea propriu32

smartcitymagazine.ro

zisă. De exemplu, dezvoltarea spectaculoasă a Chinei în ultimii 30 de ani s-a făcut printr-o creștere uriașă a poluării. În cazul României, dezindustrializarea a dus la o scădere importantă a poluării și, din acest punct de vedere, stăm bine în ansamblul Uniunii. Dar aceeași dezindustrializare a creat foarte multe vulnerabilități și a redus plaja de opțiuni pentru dezvoltare. În condițiile actuale ale României, putem spera la dezvoltare doar dacă ne orientăm spre domeniile IT și Hi Tech.

Care considerați că ar putea fi avantajele României în dezvoltarea din punct de vedere al orașelor inteligente? Există un avantaj competitiv real având forța de muncă calificată în IT&C?

Vedeți, în momentul în care vorbim de forța de muncă calificată în IT&C, ne referim la o categorie socială destul de restrânsă, dar nu la România în ansamblu.

Tinerii noștri informaticieni nu lucrează într-o companie numită România, care să îi plătească bine și care să le ofere oportunități de carieră nelimitate. Ei lucrează, în majoritate, în companii private, de cele mai multe ori multinaționale. Salariile care se dau în România, chiar în aceste companii, sunt sistematic mai mici decât în țările dezvoltate. Aceasta înseamnă că, dintre IT- iștii noștri, cei care sunt foarte buni pleacă (de cele mai multe ori în cadrul aceleiași companii) pe alte meleaguri, iar cei care sunt mai puțin competitivi se plafonează. Prin urmare, România, în situația actuală, beneficiază prea puțin de pe urma creierelor calificate sau super calificate și nu este cazul numai IT-ului, este și cazul medicilor, arhitecților etc. Revenind la prima parte a întrebării dvs., aș face mai întâi observația că, în epoca postindustrială, de multe ori conceptele se nasc înaintea realității și uneori cunosc o glorie nejustificată de transpunerea în practică.

După părerea mea, aceasta este situația și cu ideea de smart city. Probabil că a fost foarte tentantă analogia cu perioada preindustrială din secolele XVIIXVIII, când constituirea unor orașe în sensul modern al cuvântului în Europa de vest a dat un impuls hotărâtor dezvoltării capitalismului. Acum, pornind de la realitatea că s-a trecut într-o epocă postindustrială, s-a născut ideea că trebuie să existe un „ceva” care să joace rolul de motor al acestei transformări și s-a ajuns la formula smart city. Adică un fel de alcătuiri ca în filmele SF, cu clădiri de sticlă în care, în birouri ultra moderne, lucrează indivizi supradotați, cu instrumente inimaginabile.

Aceasta este pur și simplu o metaforă! Sigur, ne putem gândi la Silicon Valley, sau la City of London, sau la alte locuri din Japonia, China, Rusia, Coreea de Sud sau India. Aș face însă observația că toate aceste cazuri sunt cazuri pilot în care state foarte puternice au alocat discreționar resurse foarte mari în acest scop. Sigur, în momentul de față, ideea s-a răspândit și în foarte multe locuri din țările dezvoltate se cochetează cu titulatura smart city, dar dincolo de situațiile în care statul este

”Problema României nu este armonizarea legislației, ci lipsa unui proiect de țară.”

Laurențiu Rebega Europarlamentar

cel care alimentează un asemenea proiect, un city care să fie în întregime „smart” nu există. Există însă ceea ce am putea numit un început de smart network, bazat în mod esențial pe companii multinaționale și mici hub-uri, care, deși sunt concentrate în anumite orașe occidentale, nu sunt localizate strict într-un anume loc. Dimpotrivă, caracteristica smart network-ului este delocalizarea. Într-un fel aceasta seamănă cu fondurile de investiții, adică un sistem prin care active financiare (în cazul smart network-ului vorbim despre active de inteligență și know-how) sunt mutate dintr-un loc în altul pe întreg globul în funcție de oportunitățile de afaceri.

Care sunt noutățile legislative privind folosirea monedei virtuale? În mai 2016 ați afirmat că ”monedele virtuale oferă avantajul anonimatului tranzacțiilor și un grad sporit de securitate a datelor personale”. În contextul unei Europe măcinate de probleme de securitate, considerați că anonimatul tranzacțiilor reprezintă în continuare un avantaj? Pregătește Parlamentul European acțiuni privind implementarea unui cadru legislativ adecvat care să reglementeze aceste tranzacții?

În ultimele 6 luni la nivelul Parlamentului European nu am mai avut noutăți privind folosirea monedei virtuale. Dar aș vrea să fiu bine înțeles: faptul că am afirmat că moneda virtuală oferă anumite avantaje nu înseamnă că susțin necondiționat o asemenea schimbare sau că nu există și dezavantaje. Privind lucrurile foarte filosofic, este mai curând probabil ca moneda virtuală să câștige teren în dauna banilor concreți, pentru că așa s-a întâmplat și atunci când aceștia au înlocuit trocul cu produse.

Există orașe sau regiuni în Europa, pe care le apreciați ca fiind reper în smart city?

Mi-e relativ greu să răspund la această întrebare pentru că, după cum v-am spus, sunt convins că există mai mult smart networks decât smart cities. Desigur, în Londra sau Amsterdam sau în câteva aglomerări din Olanda, Scoția, Renania, concentrările de activități smart se observă mai clar, dar nu aș putea spune că există un model.

Care credeți că sunt provocările pe care le întâmpină România, la nivel administrativ și cum pot fi acestea depășite, pentru a crea regiuni dezvoltate?

Am anticipat puțin în răspunsurile anterioare întrebarea dvs. Foarte simplu și pe scurt, avem două probleme: un proiect de țară coerent care să genereze un consens politic și social și banii. Evident proiectul este prioritar, pentru că până acum am pierdut sume uriașe pe proiecte care fie nu s-au terminat, fie au fost eșecuri. Aș mai sublinia încă o dată un lucru, nu ne vom putea dezvolta ca țară atâta vreme cât nu vom avea tăria de a ne apăra propriile interese, chiar împotriva unor idei mainstream de la Bruxelles sau din alte părți.

Este necesară o politică mult mai națională în aceste domenii. România viitorului nu poate și nu trebuie să fie concepută în clișeul mioritic: un picior de plai și țărani frumoși îmbrăcați în costume naționale. Desigur, aceste tradiții trebuie păstrate și cultivate, dar viitorul este al competiției tehnologice, or, pentru a putea fi în competiție noi trebuie să avem o echipă și pe echipă trebuie să scrie România. Nu numele vreunei companii multinaționale, ci România!

33

Bruxelles, model de

Smart City (I)

În 2017, Regiunea Bruxelles va continua proiecte deja începute și va lansa unele noi. În același timp, Smart City Program Office va avea avea rolul de a supraveghea inițiativele smart city din întreaga regiune.

AGENDA BRUXELLES SMART CITY ÎN 2017

Proiectele smart city în Regiunea Bruxelles vor acoperi următoarele 9 teme principale:

Conectivitate - Sectorul public, în înțeles general, este o sursă imensă de date create sau colectate de acesta, ca parte a activității sale de bază. Printre acestea, se află programul mijloacelor de transport în comun, cataloage ale librăriilor și muzeelor, hărțile, orice tip de statistici guvernametale, informații despre veniturile și cheltuielile bugetare, informații despre licitații publice și altele. În 2017 prioritatea este dezvoltarea proiectului pilot ce implică folosirea senzorilor în infrastructura existentă și publicarea datelor în portalul opendatastore. brussels, precum și dezvoltarea website-ului dedicat rețelei gratuite wifi regionale, wifi.brussels în forma unui portal cu un homepage ce oferă informații folosind geolocalizarea;

Capital uman: 2017 înseamnă pentru Bruxelles un apel pentru proiecte pentru ca acesta să devină un Living Lab, în special în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare și de alfabetizare digitală în rândul copiilor;

Folosirea internetului vizează lansarea unei serii de acțiuni menite să crească gradul de conștientizare privind hărțuirea online, să genereze investiții menite să sprijine profesorii, precum și colectarea de propuneri pentru spațiile publice digitale pentru locuitorii din Bruxelles;

Integrarea tehnologiilor digitale presupune fluidizarea managementului datelor prin identificarea surselor autentice, strategia regională open data și stabilirea bazelor pentru viitoarea Platformă Urbană;

Administrația digitală este dezvoltată printrun proiect pilot și reprezintă o compenentă esențială a strategiei de dezvoltare, iar Transversalitatea înseamnă implementarea unui model de consultare privind implementarea strategiei digitale;

Incluziunea digitală va oferi sprijin și dezvoltare privind Spațiile Publice Digitale spre versiunea 2.0, Dimensiunea Europeană este cea de a noua temă pe care Bruxelles se va axa în 2017. Prin aceasta se înțelege monitorizarea și participarea sa la cât mai multe proiecte de tipul bIoTope (Horizon 2020 - proiect despre 34

smartcitymagazine.ro

Internetul Lucrurilor) și participarea în rețele europene precum Open and Agile Smart Cities (OASC) și European Innovation Partnership group on Smart Cities (EIP).

Pe de altă parte Smart City Program Office va asigura coeziunea necesară și coordonarea diferitelor inițiative ale orașului inteligente din regiunea Bruxelles.

Centrul de Informare pentru regiunea Bruxelles (CIRB) va asigura punerea în aplicare a acestuia, cu secretarul de stat pentru Tranziția Digitală.

Bruxelles, (Regiunea Bruxelles sau Regiunea Capitalei Bruxelles) este capitala Belgiei, dar și una dintre cele 3 capitale ale Uniunii Europene (UE), și este deasemenea, cea mai mare zonă urbană din Belgia cuprinzând 19 municipalități, inclusiv municipalitatea orașului Bruxelles, unde se află și sediul NATO.

Bruxelles-ul a crescut de la un oraș fortăreață într-o metropolă cu peste un milion de locuitori. Zona metropolitană are o populație de peste 1,8 milioane, cea mai mare din Belgia.

Orașul se confruntă cu provocări majore: urbanizarea și îmbătrânirea populației este în creștere, blocajele traficului influențează calitatea vieții și produc probleme de sănătate, clădirile devin produse energetice, iar fluxul de informații digitale crește exponențial.

Soluțiile tehnologice pot sprijini orașele ajutândule să anticipeze provocările, în timp ce tehnologia poate îmbunătăți calitatea vieții și a durabilității orașelor prin

implicarea factorilor de decizie și a cetățenilor.

În Belgia, 98% din populație trăiește în orașe, iar numărul este în creștere. Acest lucru aduce o serie de oportunități fără precedent, dar înseamnă, de asemenea, provocări majore. Cu toate acestea, administrațiile locale belgiene sunt în măsură să realizeze proiecte urbane inteligente.

Investițiile în Smart City au ca efect crearea mai multor locuri de muncă, prosperitate economică în Belgia și automat în Bruxelles.

Mobil2040-Schimbarea regiunii prin transport

Comandat de Bruxelles Mobility, studiul Mobil2040 fost realizat de firmele de inginerie Technum (Tractebel Engineering) și Espaces-Mobilités.

Studiul vede transportul ca motor al schimbării pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Departe de orice abordare tehnică, segmentată, această viziune pentru următorii 30 de ani, plasează transportul în centrul dezvoltării unui ecosistem complex și cu dezvoltare rapidă.

Studiul Mobil2040 realizat în contextul boomului demografic Bruxelles, cu o creștere probabilă de 25% a populației până în 2040, a luat în calcul problemele economice, de mediu și sociologice pe care această creștere le poate ridica.

Mobil2040 este conectat cu conceptul de oraș

inteligent în mai multe moduri. Studiul abordează diferite moduri de transport, precum și toate temele de mobilitate: nevoia de a călători, sistemele de transport, infrastructura, informațiile, guvernarea, tehnologia.

Studiul tratează mobilitatea nu ca pe o problemă, ci ca pe un instrument puternic pentru a construi metropola Bruxelles a viitorului și abordează numeroasele provocări care pot apărea.

Atunci când Internetul cucerește orașul inteligent

Internetul presupune faptul că toate obiectele ce ne înconjoară sunt interconectate, de zi cu zi, un exemplu fiind semafoarele sau coșurile de gunoi pe stradă. Acestea sunt dotate cu senzori și conectate la internet cu scopul de a colecta, stoca și transmite în timp real informații despre mediul înconjurător și diversele interacțiuni pe care le generează.

Această rețea uriașă de obiecte interconectate denumită „internetul lucrurilor” deschide o arie infinită de noi posibilități și servicii. De exemplu, orașul Nisa a echipat străzile și semafoarele cu aproximativ 200 de senzori care colectează informații cu privire la situația traficului, curățenia drumurilor, dar și date legate de nivelul poluării, aceste informații fiind mai apoi analizate și folosite pentru gestionarea mai eficientă a orașului.

În prezent, există deja mai mult de 15 miliarde 35

de dispozitive interconectate la nivel mondial, preconizându-se o să depășire de 80 de miliarde până în 2020. Cu alte cuvinte, într-un oraș inteligent, acestea vor fi omniprezente, mai eficiente și mai rezistente.

De la sfârșitul lunii noiembrie 2015, 18 coșuri inteligente au fost instalate în zona pietonală din centrul orașului Bruxelles. Echipate cu un panou fotovoltaic, ele comprimă deșeurile pentru a mări capacitatea de stocare și de alertare a serviciului de salubrizare atunci când acestea sunt pline.

Instalația electrică funcționează ca un compresor de deșeuri care acționează după fiecare închidere.

Capacitatea de 125 de litri, fără compresia deșeurilor crește la 600 de litri, după comprimare.

Acest sistem permite, de asemenea, să listeze toate pubelele pe o hartă interactivă, cu informații despre starea de umplere a pubelei și istoricul acesteia și face posibil controlul de deschidere sau de închidere de la distanță (din motive de siguranță publică). Pentru că pubelele pot conține o capacitate mare de deșeuri, coșurile nu trebuie să fie golite atât de des.

Acestea transmit un mesaj atunci când sunt aproape pline și astfel se evită drumurile inutile de către echipa de colectare.

Primăria din Bruxelles susține că acest lucru a permis colectorilor de deșeuri să se concentreze asupra altor sarcini, cum ar fi curățarea și măturarea stradală.

Smart Parking

Căutarea unui loc de parcare este o rutină pentru conducătorii auto din marile metropole urbane, soluțiile inteligente de parcare fiind gândite cu scopul de a le oferi acestora varianta optimă. Acest avantaj este posibil prin efectuarea unei plăți către furnizorii de servicii de

Aplicații smartphone adaptate administrației centrale și locale

fabricaonline.ro 36

smartcitymagazine.ro

parcare inteligentă.

Așadar, sistemul de parcare inteligentă este alcătuit din senzorii instalaţi în asfalt pentru detecția autoturismelor. Aceștia comunică wireless cu concetratoarele aflate pe stâlp și alimentate cu energie solară. Concentratoarele comunică la rândul lor wireless cu serverul care ne informează prin intermediul aplicației despre disponibilitatea locurilor și ruta cea mai scurtă către un loc liber.

În ceea ce privește parcarea în Bruxelles, aceasta este destul de dificilă atât pentru turiști, cât și pentru localnici. În vederea rezolvării acestui deficit, șoferii au la îndemână două soluții și anume, de trimitere a unui mesaj tip text în care este menționată destinația, iar cea de-a doua soluție presupune facilitarea parcării prin intermediul unei voci interactive. Pe lângă această funcție, sistemul are rolul de a avertiza șoferii dacă staționarea a fost depășită cu mai mult de 10 minute.

Pentru parcarea off-road, șoferii pot utiliza aplicația prin intermediul unei platforme denumite Automatic Licence Plate Recognition System. Aceasta activează plata automată cu ajutorul unui smartphone, fără ca șoferii să mai caute un aparat de taxare, iar în momentul în care vehiculul părășește parcarea, plata se face în mod automat.

Pentru o gestionare mai eficientă a transportului, a fost implementat Planul Iris 2, un plan strategic ce stabilește principalele orientări pentru mobilitatea în Regiunea Capitalei Bruxelles, până în anul 2020, obiectivul său general fiind cel de reducere a traficului auto cu 20% până în 2018.

- va urma -

SMART CITY,

“PIESĂ” CU “PIESĂ” SIGURANŢA CETĂŢENILOR și INTERVENŢIA în SITUAŢII DE URGENŢĂ

Aşa cum menţionam în primul număr al acestei reviste, dezvoltarea oraşului şi transformarea într-un oraş de tip Smart City, presupune o abordare cuprinzătoare, de tip “puzzle”. Astfel fiecare “piesă” trebuie identificată, definită şi evaluată din perspectiva Smart City şi cu condiţia ajustării la nivelul întregului.

Prima componentă pe care o voi aduce în discuţie este legată de siguranţa cetăţenilor, respectiv INTERVENŢIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ, INTERVENŢIA DE DUPĂ UN CUTREMUR MAJOR. Am selectat această componentă deoarece subiectul, referitor la dezastrele produse de un cutremur, este de mare actualitate.

Acum, la peste 40 de ani de la marele cutremur din 4 martie 1977, preocuparea pentru planificarea intervenţiilor de după cutremur este deosebit de intensă.

În acest context vă supun atenţiei modalitatea prin care Sistemul de transport public de suprafaţă din Bucureşti, operat de RATB, poate asigura un suport suplimentar pentru actualele sisteme şi proceduri planificate, acesta fiind operaţional din primele secunde de după cutremur.

Pentru a explica utilitatea Sistemului de transport voi prezenta principalele atribute, ale acestuia, luate în calcul (datele sunt la nivelul anului 2014, www.ratb. ro): Aria acoperită în zona urbană: 228 Kmp; Densitatea reţelei în zona urbană: 3,24 Km/Kmp; Parcul activ (Autobuze, Tramvaie, Troleibuze): peste 1200 vehicule;

Numărul de linii de transport public: 148; Lungimea reţelei (km. cale dublă); 445; Lungimea traseelor (km. cale dublă); 1576; Numărul staţiilor de oprire în zona urbană: 2185; Funcţionarea serviciului de transport şi cu linii de noapte.

Toate aceste elemente specifice sistemului de transport public de suprafaţă argumentează prezenţa unui vehicul de transport public în vecinătatea nostră (la maxim câteva sute de metri). Aşadar avem un vehicul aproape de noi oriunde ne-am afla.

Vehiculele destinate transportului public pot fi gândite din fabricaţie să raspundă unor cerinţe: scaune ce se pot rabata sau demonta rapid pentru a face loc diverselor echipamente sau efectiv pentru a obţine un spaţiu de intervenţie medicală, spaţii inchise pentru depozitarea în siguranţă a unor truse de prim ajutor sau rezerve de apă şi medicamente, sisteme de comunicaţii, etc. În urma unor analize de specialitate se pot oferi inputuri pentru cei care elaborează caietele de sarcini astfel încât noile achiziţii de vehicule să raspundă solicitărilor de mai sus.

Un alt factor de intervenţie este conducătorul auto. Pe bază de voluntariat dar şi prin măsuri de motivare (ore suplimentare plătite, spor la salariu sau la pensie, etc.) conducătorii auto şi vatmanii pot fi atraşi în acest sistem de intervenţie, instruiţi cum să evalueze starea din jur, cum să comunice, cui şi când, cum să acorde primul ajutor, cum să restabilească ordinea, etc.

Prin simulări periodice şi cursuri de specialitate se asigură un nivel ridicat de instruire şi o pregătire adecvată în raport cu cerinţele unui oraş foarte mare ca întindere şi cu resurse limitate de intervenţie.

Această responsabilizare asumată a conducătorilor auto şi a vatmanilor va creşte nivelul calităţii serviciilor de transport public iar transportul public va fi apreciat la adevărata valoare, un serviciu indispensabil şi cu efecte directe privind calitatea vieţii cetăţenilor.

Dr. Ing. Sorin Lenus NEGREA - Secretar General ARSCM Senior Contributor Smart City Magazine Specialist mobilitate și management de proiect 37

Brașovul pe harta

Smart

Inter și intra-operabilitatea Orașului Inteligent.

Brașovul pe harta Smart Cites (I) Cătălin VRABIE și Gabriela Dana VLAD

Smart City Braşov: de la viziune la realitate Brașovul este din ce în ce mai atractiv, prin potențial şi tradiție, accede la tendințele de dezvoltare urbane europene, prin politici publice de dezvoltare spațială care să țină cont de interesele complexe ale întregului teritoriu. Pentru punerea în aplicare a planului de dezvoltare durabilă, autoritățile locale din Municipiul Brașov au implementat proiecte care vizează diferite direcții de acțiune în dezvoltarea durabilă a Brașovului.

Potențialul este imens, prezintă un ritm rapid şi pozitiv de dezvoltare legat de mediul de afaceri, universitar, turism şi infrastructura. Se poate vedea aportul primarului şi al echipei lui, Brașovul aflânduse într-o continuă dezvoltare şi modernizare. Energia pozitivă a turiștilor care sunt din ce în ce mai mulți, fac din Brașov un oraș de business cu împrejurimi turistice dezvoltate. Chiar dacă au avut loc schimbări profunde de modernizare a infrastructurii, Brașovul păstrează aerul de odinioară, prin istoria şi tradiția oferite de Brașovul istoric.

În contextul dinamicii modernizării orașului este o imperioasă nevoie de a lua decizii fundamentate, bazate pe soluții informatice inteligente şi mature care să acopere toate nevoile de analiză, gestiune, monitorizare 38

smartcitymagazine.ro

City

şi planificare a activităților municipalității, într-un timp scurt şi cu acuratețe ridicată. Astfel, acțiunile Primăriei Brașov privind procesul de informatizare sunt canalizate spre o dezvoltare armonioasă, cu o viziune clară care să permită atât dezvoltarea de servicii electronice pentru cetățeni şi mediul de afaceri, schimbul de date cu terții cât şi eficientizarea activității interne.

Dezvoltarea tehnologică accelerată aduce în actualitate conceptul de „smart city” ca vector de dezvoltare locală. Un oraș inteligent folosește instrumentele societății informaționale pentru a oferi servicii comunitare la standarde superioare, spre beneficiul locuitorilor săi – un sistem al sistemelor care operează în mod integrat. În viziunea Primăriei Brașov adoptarea conceptului de “Smart City” reprezintă o strategie de dezvoltare urbană, sprijinită în mare parte de mijloace tehnologice (infrastructură de comunicații, aplicații software, dispozitive mobile, etc). Această strategie trebuie adoptată in contextul unui ecosistem, de un parteneriat ce cuprinde cetățeni, mediul de afaceri, organizații, autorități publice, care trebuie să împărtășească o viziune comună, pornind de la nevoile comunității si participarea activă a acesteia. “Smart City” poate fi pus în practică în urma dezvoltării infrastructurii tehnice şi prin înglobarea unor sisteme individuale, deja implementate.

Potrivit unor surse, conceptul „smart city” a fost utilizat pentru prima dată în anul 1922 odată cu introducerea unor sisteme de semaforizare automată a

traficului rutier, definițiile pentru acest concept fiind multiple.

Această flexibilitate nu poate decât să servească edililor marilor aglomerații urbane care pot astfel selecta, integra și adapta tehnologii, creând proiecte şi soluții pe măsura cerințelor specifice și prioritizând sectoarele importante/critice.

Pe măsură ce înțelegem că resursele planetei noastre sunt pe cale să se epuizeze, există o necesitate a oraşelor de a deveni mai eficiente în gestionarea utilizării resurselor, în mobilitate şi inovaţie. Având limitări importante de resurse, bugete și spațiu, orașe supraaglomerate, soluția este guvernarea inteligentă care vizează viitorul serviciilor publice și se concretizează în eficiență ridicată, leadership comunitar, utilizarea pe larg a aplicațiilor mobile și o evoluție continuă prin inovare, bazată pe nevoile reale ale comunității.

Primăria municipiului Brașov depune toate eforturile să asigure în permanență servicii de calitate locuitorilor săi, iar pentru a îndeplini acest deziderat prin decizii înțelepte și în timp util, este nevoie să fie atât reactivă cât si proactivă dar și adaptivă, bazându-se pe informațiile deținute despre trecut și prezent, utilizând modele de analiză/înțelegere/adaptare a realității.

Proiectele implementate la nivelul municipalității sunt integrate și interoperabile, într-o continuă dezvoltare, putem spune că este un proces continuu de eficientizare, un organism viu, avem proiecte care acum se concep iar altele care au ajuns la maturitate.

Brașov - Modele inteligente de gestionare a orașului: • Managementul modern al serviciilor de utilitate

publică (e-guvernare, transport public local, iluminat public, energie, gestiunea teritoriului) • Strategie de dezvoltare durabilă • Plan de mobilitate urbană durabilă • Proiecte integrate de modernizare infrastructură • Iluminat inteligent: sistem de telegestiune, management rețea de iluminat; • Rețea municipală WiFi; • Sistem de transport în comun inteligent: eticketing, management flotă; • Siguranță publică: supraveghere video în municipiu și unități de învățământ; • Dispecerat tehnic integrat; • Sistem informatic geografic; • Servicii e-Administrație; • Portal de servicii electronice; • Platforma elearning; • Platforma CiRM; • Platforma dispecerizare solicitări; • Platforma mobilă de servicii electronice; • Strategie Integrată de dezvoltare urbană, cu un portofoliu larg de proiecte smart (smart parking, city card, trafic management, public safety etc);

Nevoia de a înțelege obiectivele pe care și le stabilesc utilizatorii de Internet atunci când accesează un anumit Web-site este imperioasă, pentru că numai astfel se poate dezvolta o relație sănătoasă între utilizatori și instituție prin intermediul WWW-ului. Cel mai probabil este că există o multitudine de motive pentru care aceștia accesează un anumit Web-site. Identificarea acestora adesea se poate dovedi o adevărată provocare – din păcate, multe instituții publice din România, consideră că prezența on-line este datorată doar impunerilor legislative și sociale, ele nefăcând eforturi pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.

Eforturile primăriilor de a computeriza cât mai multe dintre procesele și procedurile interne spre o dezvoltare sustenabilă, necesită o vedere de ansamblu care să permită atât livrarea serviciilor publice cetățenilor și mediului de afaceri cât și oferirea posibilității acestora de a interacționa direct cu infrastructura logică – aplicații software dedicate, toate acestea pentru creșterea eficienței activităților sale.

Pentru cele mai multe municipii din România, guvernarea electronică este o practică relativ nouă – mai ales când este vorba de livrarea serviciilor publice on-line și a participării electronice a cetățenilor la activitățile instituției - va urma Cătălin VRABIE - Lect. univ. dr. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București Gabriela Dana VLAD - Director, Direcția Tehnologii Informaționale și Servicii Electronice, Primăria Municipiului Brașov 39

40

smartcitymagazine.ro

41

www 360 scan ro Marcă SC EURO JOBS SRL

Suntem singura firmă din România care realizează Tururi Virtuale 3D

www.euro-jobs.com.ro

MOBILE RESPONSIVE

TURURI INTUITIVE

Tururile noastre virtuale se integrează cu ușurin�ă pe website-uri și pe conturile de social media putând fi accesate facil și de pe dispozitivele mobile.

Vizitatorii dumneavoastră nu au nevoie de combina�ii de taste și de clickuri pentru a vă vizita virtual loca�ia, turul fiind ușor de accesat și navigat.

SATISFAC�IE IMEDIATĂ Tururile virtuale 3D sunt un instrument foarte puternic de marketing. Mai multe studii arată că tururile virtuale sporesc încrederea vizitatorilor în brand.

TURURILE VIRTUALE 3D ȘI REALITATEA VIRTUALĂ SCANATĂ VĂ POT AJUTA ÎN AMPLIFICAREA PREZEN�EI BRANDULUI DUMNEAVOASTRĂ ÎN SOCIAL MEDIA ȘI A PREZEN�EI ÎN MEDIUL ON-LINE, OFERIND O EXPERIEN�Ă DE COMUNICARE VIZUALĂ, DE NEEGALAT PRIN FOTOGRAFIILE STATICE PE CARE LE FOLOSI�I ACUM. TURURILE VIRTUALE VĂ TRANSFORMĂ VIZITATORII SITE-ULUI DIN SIMPLI VIZITATORI ÎN POTEN�IALI CLIEN�I.

SCAN

TURURI VIRTUALE 3D REALITATEA VIRTUALĂ SCANATĂ

0314321180 0741 324465 www.360scan.ro office@360scan.ro 42

smartcitymagazine.ro

www.facebook.com/360.ro Str. D.I. Mendeleev, 36-38 București, Sector 1, 010366, România

Smart un Smart City?

Ce face cu adevărat

Ciprian Alexandru-Caragea Expert BigData Institutul Național de Statistică Conf. Univ. Dr., Prorector Universitatea Ecologică din București

În Europa, există peste 100.000 de orașe și comunități care caută să-și îmbunătățească viața urbană prin soluții durabile și integrate. Orașele viitorului, inteligente și durabile, vor fi motoare de creștere economică și generatoare de locuri de muncă de înaltă calificare, care vor fi capabile să asigure un nivel ridicat al calității vieții.

Strategia Europeană de dezvoltare urbană își propune să faciliteze transformarea orașelor și a comunităților europene în așezări umane inteligente și durabile, inovatoare și atractive pentru cetățeni, investitori și pentru turiști (Urban Europe Strategy 20142020: for Smart, Sustainable and Inclusive Communities and Cities).

În acest sens, fiecare comunitate va trebui să fie proiectată astfel încât să fie gestionată pe baza unei platforme de management deschis și inteligent, care să funcționeze ca un tablou de bord digital, pentru interconectarea tuturor sistemelor de maxim interes ale comunității: urbanism și mediu, drumuri și transporturi, rețele energetice și de utilități, rețelele TIC și infrastructura de telecomunicații de fibră, clădiri publice și clădiri rezidențiale, resurse naturale, gestionarea apei și a deșeurilor, infrastructură socială, sănătate și siguranță publică, educație și cultură, administrație și servicii publice.

Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (EIP-SCC) reunește orașe, comunități antreprenoriale și cetățeni, în vederea îmbunătățirii vieții urbane prin soluții integrate, durabile.

Acesta include 370 de proiecte privind inovația aplicată, o mai bună planificare, o abordare mai participativă, o mai mare eficiență energetică, soluții de transport mai bune, utilizarea inteligentă a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), etc.

Deoarece multe orașe se confruntă cu provocări legate de înțelegerea modului în care să se conecteze volumele de date, aflate în creștere rapidă, pentru a oferi informații mai bune și în timp real pentru cetățeni și pentru economia locală, unele dintre aceste proiecte se referă la Big Data și Open Data, de exemplu Take Action & Shape the Future of Urban Platforms for EU Cities. Pentru România, au fost depuse trei proiecte, toate având, între

altele, obiective privind Open Data.

Domeniul BigData, adică cel al volumelor mari de date complexe, care necesită colectare, filtrare, prelucrare rapidă a informațiilor și diseminarea rezultatelor către utilizatori, va fi în strânsă legătură cu dezvoltarea orașelor inteligente, iar avantajele sunt unanim recunoscute, deși aria de cunoștințe și tehnologii se află încă în fază de explorare, dar într-un progres evident.

Un alt domeniu relativ nou este cel numit The Internet of Things (IoT) sau Internetul obiectelor, care deși a apărut încă din anul 1985, s-a putut dezvolta doar în ultimii ani, de când aproape toate obiectele din viața noastră pot fi dotate cu senzori și pot fi conectate la Internet pentru a transmite informațiile înregistrate.

Astfel, IoT integrează oamenii, procesele și tehnologiile cu dispozitive interconectate, pentru a permite monitorizarea de la distanță a stării sau a tendințelor înregistrate de senzori.

Prin adoptarea unui sistem de tip Open Data, întrun oraș inteligent se poate asigura un schimb de date, gratuit, liber și neîngrădit între utilizatorii de informații, reprezentați de persoanele fizice, operatorii economici, instituțiile publice și alte entități. Open Data include utilizarea, reutilizarea și redistribuirea informațiilor complet liberă, fără restricții, cu asigurarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal.

Un oraș inteligent (Smart City) va fi cu adevărat inteligent dacă va integra informații de la o multitudine de dispozitive conectate la Internet (IoT), într-un mod deschis (Open Data) și va fi capabil să analizeze volume foarte mari de date în timp real (BigData) cu scopul de a anticipa, diminua și preveni evenimentele negative (congestiile de trafic, redirecționarea traficului în cazul unor accidente, monitorizarea transportului public, reacția promptă și eficientă în cazul unor calamități naturale, precum cutremurele, inundațiile sau incendiile) și să contribuie pozitiv la desfășurarea evenimentelor curente din viața comunității (găsirea unui loc de parcare sau a rutei neaglomerate, reducerea consumului de apă și energie electrică, managementul deșeurilor și a poluării).

43

PLATFORMELE SUBTERANE SOLUȚIA OPTIMĂ PENTRU COLECTAREA SELECTIVĂ A DEȘEURILOR

Platformele subterane SOLUȚIE PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII:

Colectare selectivă a deșeurilor Aspect urbanistic plăcut Monitorizare electronică acces cantități deșeuri Acționare hidraulică Mai multă igienă Costuri reduse pentru operare

44

smartcitymagazine.ro

Managementul mediului integrat în administrația locală Dr.ing. Serena Adler Expert de mediu Senior Contributor Smart City Magazine

În primul număr al acestei reviste, am deschis tema integrării mediului în procesele decizionale ale Cetății, încercând să exemplificăm prin domeniul schimbărilor climatice. Este o temă care necesită analize aprofundate și particularizare pentru fiecare autoritate locală, pentru că în funcție de anumite criterii, se pot formula alternative și proiecte realiste și fezabile menite aplicării în viitorii 20-30 de ani, cu precădere în domeniul adaptării sistemelor din mediul urban la schimbările climatice și creșterii rezilienței urbane. Vom continua aici cu ceea ce este un imperativ al acestui secol și anume nevoia de acțiune mai hotărâtă și trecerea din sfera definirii conceptelor, a luării angajamentelor prin semnarea și ratificarea unor instrumente juridice internaționale, la etapa de aplicare concretă și verificare a performanțelor. Această etapă se impune ca și ca să marcheze calitatea îmbunătățită a actului de guvernare.

Ca țară, avem nevoie de racordare la sisteme regionale și internaționale, dar prin aplicarea flexibilă și suplă la condițiile noastre concrete a metodologiilor general agreate pentru verificarea și consolidarea unui cadru instituțional cu adevărat robust. Avem nevoie de un cadru instituțional și de reglemenetare care să aibă în vedere situația actuală, cea la care s-a ajuns prin angajarea unor resurse diverse și importante, suntem pe parcurs și nu mereu la început, iar realizările sau eșecurile anterioare trebuie recunoscute, ori asta se face prin analize obiective. Cadrul instituțional poate fi reformat și cu siguranță îmbunătățit, dar pornind de la cele deja întreprinse și luând în considerare tendințele externe. În acest fel structura instituțională va rezista fără alte modificări menite să întârziere relansarea economică a țării, cel puțin până la o accesare concretă a fondurilor europene din actuala perioadă de finanțare.

Crearea unor instituții după modele potrivite altor țări nu s-a dovedit cea mai eficientă metodă, iar dinamica actuală ne sprijină să adoptăm cel mult modele hibrid, create prin combinația dintre modele de succes experimentate de două sau mai multe țări comparabile cu noi după cel puțin câteva criterii. În practica internațională, țările preiau și adaptează modelele instituționale potrivite condițiilor și nevoilor proprii.

Iată de ce este necesar ca periodic să se procedeze la analize rapide și concentrate instituționale și legislative, pentru a aplica realist și cu costuri reduse orice nevoie de îmbunătățire a activităților manageriale.

Este un bun prilej pentru a regândi și necesarele mecanisme de monitorizare și control din orice domeniu, pentru a le fi evidențiate performanțele, dar și lipsurile sau nevoia de imbunătățire.

Acestea vin împreună cu verificarea modului în care acestea au funcționat și atingerea echivalenței cu cele internaționale.

Este vorba despre o logică în a ne promova

propriile metode care apoi vor putea înlocui în modul cel mai transparent mecanismele de monitorizare externe.

Este vorba despre maturitatea și robustețea unor sisteme instituționale și de management.

Revenind la scopul propus pentru această analiză, la parcurgerea pașilor necesari integrării mediului în sistemul de management la nivel local, aș menționa oportunitatea de a se efectua cât mai devreme aceste analize care sprijină deciziile ulterioare, fiindcă le dau baza obiectivă de sustenabilitate și necesitate.

Astfel de analize sunt o prioritate a momentului și lipsa lor poate duce la promovarea unor noi structuri, de orice tip ar fi acestea, care nu sunt neaparat viabile și chiar pot produce întârzieri și blocaje pe perioade de timp greu de definit. Timpul rămânerilor în urmă ar trebui depășit acum, pentru că asta așteaptă cetățeanul român care vrea să fie mândru când merge înafara granițelor țării. O asemenea analiză a perfromanțelor instituțiilor existente până în prezent, va fundamenta nevoia păstrării unora dintre instituțiile care și-au îndeplinit rolul pentru care au fost formate în etape anterioare, putând fi astfel perfecționate pentru o transformare calitativă adecvată fazei de parcurs în următorii ani. Analiza va evidenția și acele instituții neviabile, cu responsabilități defectos efectuate sau dublând activități de același tip care se desfășoară și în alte unități și care vor trebui înlocuite cu instituții cu rol clar definit etapei și procesului managerial integrat pentru a străbate drumul cu coerență în următorii ani. Ca în orice analiză, este important înțelesul terminologiei și aș da un singur exemplu: cel al managementului integrat de mediu, față de mediul în managementul integrat al autorității locale. În prima formă de exprimare, ne referim la integrarea tuturor aspectelor de mediu sub un management integrat care să conducă la formularea politicilor de mediu la nivel național și dând acele linii directoare pentru activitatea locală.

Acest management integrat se face de către autoritatea centrală competentă (din ministerele și agențiile de resort) și terminațiile din teritoriul ale acesteia. De aici vor porni analizele pachetelor legislative de mediu, care să fie verificate pentru evitarea pe viitor a prevederilor neclare și/sau chiar antagonice Verificarea are în vedere și tendințele, adică reglementările aflate în dezbatere și pregătire la nivel european și național, fiindcă speclialiștii noștri participa la grupurile de lucru cu aceste teme.

La nivel local avem centrul de greutate aplicativ, acela care reunește aplicarea pachetelor legislative de mediu, cu caracterul lor unitar pe întreg teritoriul țării, cu cerințele concrete ale fiecărei autorități locale. Există cu siguranță condiții, aspectele de mediu, sectoare care sunt diferite uneia sau alteia dintre autoritățile local, iar acestea produc modificări ale abordării manageriale locale. Este logic și coerent, chiar dacă nu este ușor, pentru că suntem în fața unor analize multicriteriale, la intersecția dintre abordarea verticală a primei categorii de pachete legislative de mediu, cu abordarea orizontală a sectoarelor și domeniilor de intervenție care fac obiectul managementului integrat de la nivelul autorității 45

locale respective. Aceste analize ale performanțelor instituționale sunt necesare pentru stabilirea necesităților curente și viitoare de dezvoltare comunitară, evitarea unor costuri suplimentare create de alocarea de fonduri pentru alte forme de instituții noi. De multe ori se întâmplă să se aloce resurse pentru a crea instituții cu rol și atribuții încă insuficient definite în lipsa acelărași analize de necesitate instituțională. Fundamentarea deciziilor o fac specialiștii din sectoarele în care se desfășoară activitățile, dar în echipe care să asigure că propunerile de decizii nu au bază subiectivă. Rezultatele acestor analize se dezbat cu publicul interesat, fiindcă aplicarea ulterioară urmează să producă rezolvări ale unor probleme, iar rezultatele vor fi ulterior cuantificate și prezentate cetățeanului.

Asemenea analize sunt necesare la fiecare autoritate locală care va urma să își creeze planuri strategice de dezvoltare, fiindcă cofinanțările trebuiesc susținute prin argumente obiective, între care continuitatea unei priorități este totdeauna prezentă.

Spuneam că sectoarele și domeniile de intervenție sunt dintre cele mai diverse, în funcție de numărul de cetățeni, tipul activităților, localizarea autorității locale respective. Astfel, dacă dăm exemplul actual al planurilor de mobilitate urbană durabilă (PMUD) vom avea o radiografie a necesităților pentru toate mijloacele de deplasare. PMUD are în vedere transportul de orice fel, de la transportul aerian la cel pe calea ferată sau rutier, de la traficul cu mașina până la mersul cu bicicleta sau pe jos. Acest tip de plan de mobilitate vizează doar mijloacele de transport și prin urmare direcțiile de acțiune și proiectele vizează anumite tipuri de activități.

Există deja o varietate de asemenea planuri de mobilitate, prin urmare avem și întrebarea despre rolul și responsabilitățile instituțiilor participante la aplicarea lor. Cine și ce face? Cine este beneficiarul? Desigur că beneficiarul final este cetățeanul, dar avem și un beneficiar care face managementul aplicării unui asemenea plan.

Aici avem din nou o analiză instituțională, care poate fi punctual și rapid efectuată de o echipă interdisciplinară care cunoaște problematica.

Desigur că o putem exemplifica aici, dar nu este în scopul acestei prezentări. Există însă alte planuri locale de mediu, energie, dezvoltare durabila, Agenda 21, etc. Toate aceste planuri si programe trebuie să devină convergente, să răspundă nevoilor cetățeanului rezident în acea zonă, fiindcă el este primul beneficiar al planurilor. Aceste documente programatice trebuie să stabilească ruta pe care se deplasează autoritatea locală respectivă în urmatoarele decade ale secolului 21 și care sunt prioritățile de vârf care rămân indiferent de alternanța politică din funcțiile decizionale. Domeniile de intervenție pot fi în planuri diferite, dar trebuie să aibă legătură unele cu altele, să prezinte trasabilitate și coerență, ori pentru asta nu există modele predefinite de preluat de undeva. Este rolul specialiștilor cu experiență concretă să verifice condițiile concrete de țară și de la Smart City Magazine Publisher Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate Președinte - Eduard Dumitrașcu Contributors Lavinia Șandru, Aura Răducu, Negrea Sorin Lenus, Mircea Enache, Alexandra Colțoș, Ionuț Ciobanu, Serena Adler, Florin Nemțanu Senior corespondent: Nikolay Bliznakov, Sofia

46

smartcitymagazine.ro

nivel local, pentru a propune acele măsuri cu adevărat fezabile în condițiile actuale.

Analizând doar aceste aspecte instituționale și făcând o inventariere sumară pe internet a documentelor programatice deja prezentate în susținerea pozițiilor oficiale și pentru accesarea fondurilor europene din perioada actuală, aflată în desfășurare, opinia profesională este că prioritatea actuală este evitarea unor întârzieri suplimentare celor care deja au avut loc.

În vederea concretizării unor asemenea analize de necesitate a dezvoltării instituționale curente în general și de mediu în special, pentru o coerentă integrare a mediului în conceptul general de management integrat al autorității locale. Vom continua în viitorul sperăm apropiat, cu repere de conținut al analizei, cu liste și chestionare de verificare a situației actuale, pentru colectarea unor date reale și utile analizei cadrului instituțional.

Pentru că nu știm care va fi prilejul următor, am punctat aici câteva elemente pentru inventarerea aspectelor relevante: (I) inventarierea autorităților și instituțiilor de la nivel central și local cu atribuții în domeniul mediului. (II) atribuții și responsabilități în planificarea de mediu și aplicarea legislației și managementului de mediu. (III) inventarierea sectoarelor și domeniilor de intervenție din cadrul respectivei autorități de mediu. (IV) stabilirea listei cu instituțiile existente viabile pentru etapa viitoare: (V) formularea unor propuneri de instituții noi cu rolul să completeze cadrul instituțional, etc. Prin acest tip de radiografie instituțională se profilează cu obiectivitate acele activități care rămân în sistemul public și cele care pot fi transferate spre sistemul privat, în sfera afacerilor, a parteneriatelor cu caracter public-privat, ori al societății civile. Exemple ale altor țări, aplicabile României doar în formă cel mult hibrid, ne dovedesc că unele activități rămân prin tradiție în responsabilitatea Statului, fie că sunt strategice sau doar de importanță vitală pentru viața Cetății.

În același timp, prin analiză se pot identifica acele domenii ce pot fi transferate spre parteneriate cu caracter public-privat sau în sfera afacerilor, dar cu punerea bazelor unor mecanisme transparente, adecvate de monitorizare și control. Se vorbește de decenii despre oameni potriviți instituțiilor necesare societății și nu invers. Poate că a sosit momentul pentru așa ceva, adică personal competent profesional funcției pe care o îndeplinește, pentru ca să formuleze propuneri coerente și realiste decidentului politic. La nivel local trebuie să fie acțiunea competentă, pentru ca acolo se văd imediat rezultatele, performanțele, dar și eșecurile.

O asemenea viziune, care consideră nevoile de astăzi, dar și pe cele de mâine, va produce rezultate și va reconstrui încrederea și respectul cetățeanului, dar și instituțiilor care-și vor redobândi prestigiul. Să punem la loc de cinste competența și pregătirea managerială din domeniile ce formează administrația locală.

Redactori Bogdan Paraschiv, Andreea Ciacîru Fotograf - Ionuț Țica Abonamente/distribuție: Adrian Preda Grafică/DTP - FabricaOnline.ro Distribuție - ManPres * Tipar - Masterprint ISSN 2537 - 5113 - ISSN-L 2537-5113 Adresa: CCIR Office Building, Blvd. Octavian Goga, Nr. 2, Tronson E, Et. 3, Sector 3, București Telefon secretariat: 031 425 4263

redactie@smartcitymagazine.ro Articolele din această revistă sunt proprietatea publicației SMART CITY MAGAZINE. Materialele pot fi reproduse doar cu citarea sursei. Revista Smart City Magazine publică cu prioritate materiale originale. Autorii își asumă pe deplin originalitatea conținutului remis sau, după caz, eventualele litigii generate de apariția materialelor.

47

48

smartcitymagazine.ro