Smart City Magazine

Smart City Magazine Revista profesioniștilor din industria Smart City | Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate FONDAT 2016, Anul 2 | Nr. 3 | Iunie-Septembrie 2017 | smartcitymagazine.ro

MIZA INDEPENDENȚEI ENERGETICE

nuclearelectrica strategiA de dezvoltare

Iulian-Robert Tudorache

Preț - 12 ron

Secretar de Stat Ministerul Energiei Președinte Nuclearelectrica

”CARAVANA SMART CITY” cel mai amplu proiect de promovare a industriei

Încep înscrierile la Smart Interviu Marian Florea City Industry Awards 2017 despre importanța - ediția II Administratorilor Publici 1

2

smartcitymagazine.ro

Împreună, reinventăm orașele și c o m u n i t ă ț i l e !

CARAVANA SMART CITY!

Caravana Smart City reprezintă cel mai important și complex proiect de promovare a Industriei Smart City.

Proiectul va demara în luna septembrie și este realizat alături de partenerii noștri Camera de Comerț și Industrie a României și AAPRO - Asociația City Managerilor din România.

Este singurul proiect dedicat comunităților pe unde va trece - toți partenerii și companiile implicate vor livra prezentări și produse special concepute pentru regiunea respectivă.

Pe parcursul a 12 luni ne propunem să strângem peste 1000 de persoane cheie din zona beneficiarilor de servicii și produse Smart City - Primari, City Manageri, Viceprimari, Președinți de Consilii Județene, Prefecți și reprezentanți guvernamentali.

Caravana Smart City este dedicată acestor beneficiari.

Într-un concept unic și antrenant, auditoriul nu doar că va înțelege ce înseamnă implementarea soluțiilor Smart, dar va putea intra în contact cu cei care integrează aceste servicii și produse.

Caravana Smart City va pune accentul pe principalele 8 servicii care alcătuiesc Industria Smart City: IoT, Open Data, Smart energy/Water&Waste, Smart Building, Smart Economy, Smart Mobility, Smart Citizen și Smart Home.

Vă așteptăm să vă alăturați acestui proiect major pentru dezvoltarea orașelor și comunităților noastre.

Satu Mare

Eduard Dumitrașcu Președinte Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Botoșani

Maramureș Suceava BistrițaNăsăud

Sălaj Bihor

Iași Neamț

Cluj Napoca

Cluj Arad

Mureș

Vaslui

Harghita

Alba

Bacău

Alba Iulia Timișoara Timiș

Sibiu

Brașov

Hunedoara

Covasna

Vrancea

Galați

Brașov Caraș Severin

Buzău

Vâlcea

Târgu Jiu Gorj

Argeș

Prahova

Pitești

Dâmbovița Mehedinți

Dolj

Ilfov

București

Olt

Craiova

Galați

Giurgiu Teleorman

Brăila

Tulcea

Ialomița Câlârași

Constanța

3

4

smartcitymagazine.ro

5

NUCLEARELECTRICA, Strategia de dezvoltare

Interviu cu Domnul Robert-Iulian Tudorache Secretar de Stat Ministerul Energiei Președinte Nuclearelectrica

1. Care sunt principalele avantaje pe care le-ar putea avea România dacă ar reuși redresarea Companiei Naționale a Uraniului? Există o strategie comună a instituțiilor statului român, implicate în acest proiect, sau ne aflăm în stadiul de deziderat?

Compania Națională a Uraniului (“CNU”) este o parte esențială în menținerea lanțului de combustibil la nivel național. De altfel, programul nuclear românesc a fost inițiat pornind de la premisa autosuficienței pe tot ciclul nuclear: combustibil, înțeles ca materie primă, pentru că efectiv fasciculele de combustibil sunt fabricate de Nuclearelectrica, apa grea ca agent de răcire, operare, managementul deșeurilor radioactive și dezafectarea unităților nucleare la sfârșitul duratei de viață inițială sau extinsă.

Factorii și condițiile care au dus la situația actuală a doi dintre furnizorii esențiali de materie primă (CNU și RAAN) sunt istorice, provin dintr-un management și o gestionare necorespunzătoare a riscurilor, necorelate cu nevoile pieței și neadaptate la competitivitate. Vorbim despre lipsa de investiții în general, și în noi exploatări, în particular. Un furnizor de materie primă cum este CNU, trebuia să fi avut o astfel de strategie, în așa fel încât să-i permită dezvoltarea, dar şi să mențină cel puțin, singurul client semnificativ: NUCLEARELECTRICA. Aceste probleme s-au acumulat în timp, necontrolat, și au ajuns imposibil de gestionat într-o perioadă foarte scurtă, ulterior controlului și măsurilor dispuse de Curtea de Conturi. Măsura imediată, cea de supraviețuire, adoptată de CNU a fost să crească prețul din contractul încheiat în condiții clare cu Nuclearelectrica, mult peste prețul de piață, Nuclearelectrica nemaiavând posibilitatea legală și financiară de a continua să achiziționeze materie primă la un astfel de preț.

Din poziția de Președinte al CA Nuclearelectrica, înțeleg foarte bine răspunsul legal al companiei, 6

smartcitymagazine.ro

imperativul asigurării de materie primă pentru operarea în siguranță a reactoarelor nucleare și a continuității producției atât a FCN Pitești cât și a CNE Cernavodă. În calitate de Secretar de Stat, înţeleg de asemenea, necesitatea redresării CNU, dincolo de acordarea unor ajutoare de stat pe termen scurt. Gândim strategii de redresare pentru CNU în aşa fel încât CNU să nu ajungă în situaţia RAAN, iar Nuclearelectrica să nu fie acuzată de ceva ce nu poate controla. Relaţia comercială dintre cele două entităţi trebuie să aibă la bază principii economice legale şi de piaţă.

CNU are nevoie de dezvoltare şi creşterea competitivităţii, SNN are nevoie de stabilitate şi gestionarea corespunzătoare a riscurilor.

De altfel, SNN a propus măsuri care să vină în sprijinul CNU. Le vom analiza.

2. Care sunt măsurile de impact pe care CA al Nuclearectrica le poate adopta, în vederea susținerii producătorilor români și care sunt principalele situații dificile cu care aceștia se confruntă?

Conform legislației aplicabile și standardelor de guvernanţă corporativă, măsurile pe care CAul SNN le poate adopta și implementa, țin exclusiv de activitatea de bază și de activitățile conexe ale Nuclearelectrica. Nuclearelectrica are o strategie de dezvoltare pe termen lung pentru care are nevoie de o industrie orizontală dezvoltată, cu specialiști, competitivă ca să asigurăm nivelul calitativ corespunzător unui producător nuclear.

Dar, Nuclearelectrica, în calitate de entitate economică, nu poate adopta măsuri sau decizii pentru alte entități ale statului, indiferent de situația în care se află. Toate aceste decizii și măsuri sunt prerogativul instituțiilor statului român. În schimb, cred că România are nevoie în prezent de o legislație care să se adreseze în principal specificului

industriei nucleare pentru a permite operatorului respectarea normelor și standardelor internaționale în programele de mentenanța și achiziții fără întârzieri și/sau costuri suplimentare. Beneficiari în această situație ar fi și industria nucleară orizontală fără a încălca legislația aplicabilă, cu respectarea principiilor competitivității, transparenței și utilizării eficiente a fondurilor publice. Ne dorim armonizarea și adaptarea la condițiile de bună practică de la nivel internațional, nu practici anti-concurențiale care să cauzeze mai multe probleme decât rezolvă.

3. Care sunt principalele obiective pe care le aveți?

Deşi mandatul actualului Consiliu de Administraţie este unul provizoriu, îmi doresc să creăm un flux decizional operativ între companie şi autorităţi astfel încât proiectele majore ale companiei să nu înregistreze întârzieri şi creşteri asociate de costuri.

Ne vom concentra pe proiectul retehnologizării, proiect început de SNN încă din anul 2014. Suntem în etapa de analize tehnice ale componentelor de sistem, practic se evaluează starea fizică a fiecărui echipament. Aceste analize ne vor da informaţii exacte cu privire la costuri şi graficul opririi efective pentru retubare. Datele actuale sunt estimări, Nuclearelectrica utilizând date similare ale altor unităţi nucleare care au trecut prin procesul de retehnologizare, iar numărul acestora este redus. Sigur că asociat acestor analize tehnice, discutăm şi de un studiu de fezabilitate care ne va permite să ştim exact costul proiectului şi structura de finanţare. Modelul avut în vedere de companie este unul de tipul surse interne-împrumuturi.

De asemenea, ne dorim un proces mai accelerat al negocierilor pentru realizarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4. Sperăm să definitivăm ultima etapă a procedurii de selecţie şi să înfiinţăm noua companie de proiect pentru a intra cât mai repede în perioada de activităţi premergătoare construcţiei efective a unităţilor nucleare. Activităţile aferente acestei perioade pre-proiect vor avea o durată estimată de 2-3 ani.

Sigur că dincolo de aceste proiecte de investiţii există activităţi curente care ţin de dezvoltarea companiei şi care ţin de responsabilităţile CA.

4. Referitor la Reactoarele 3 și 4, care este stadiul negocierilor, și care sunt așteptările inclusiv ca și orizont de timp?

În urma rundei de negocieri finalizată pe 20 decembrie 2016 o serie de aspecte au rămas în divergenţă. Unele dintre aspectele rămase în divergenţă se impun a fi clarificate la nivelul Guvernului României. În data de 22 decembrie 2016 Ministerul Energiei a transmis o scrisoare către CGN prin care s-a reiterat că mandatul de negociere al Comisiei de negociere asupra Documentelor Investiţiei (Acordul Investitorilor şi Actul Constitutiv al Societăţii de proiect) a expirat pe data de 20 decembrie 2016, conform aprobării Guvernului României şi AGA SNN şi având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul Statului român pe termen lung, abordarea cea mai corectă este să se permită noului guvern efectuarea unei analize privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii de urmat.

Urmare a unor acţiuni premergătoare, Ministerul Energiei a transmis în data de 15 martie 2017, pe traseul de avizare Memorandumul cu tema ”Continuarea negocierilor asupra Documentelor Investiţiei privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de

la CNE Cernavodă cu compania chineză CGN, aprobarea mandatului de negociere revizuit asupra Documentelor de Investiţie privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi aprobarea mandatului iniţial de negociere al Comisiei de negociere referitor la Acordul de sprijin/ Actul de angajament” la Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Economiei a avizat memorandumul, iar Ministerul Finanţelor Publice a transmis (în 24 aprilie 2017) observaţii, în urma cărora a fost înaintată către Guvernul României o notă, în baza căreia urmează ca, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, să fie derulate cel puţin următoarele acţiuni: - Discuţii între reprezentanţii decizionali din cadrul Ministerului Energiei şi Ministerul Finanţelor Publice în vederea clarificării, în cel mai scurt timp, la nivel tehnic, a aspectelor ridicate de către Ministerul Finanţelor Publice referitor la Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, în vederea deblocării semnării Memorandumului care permite reluarea negocierilor cu partenerul chinez; - Constituirea unui grup tehnic de lucru, format din specialişti, fără a se limita la specialişti din cadrul Ministerului Energiei şi Ministerului Finanţelor Publice, în vederea elaborării documentaţiei necesare prezentării INS şi Eurostat; Anterior transmiterii, documentaţia va fi supusă analizei şi deciziei conducerii celor două ministere, precum şi Comisiei Interministeriale pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă.

Secretariatul General al Guvernului a fost informat privind Nota menţionată mai sus. În perioada următoare se vor depune eforturile necesare pentru deblocarea situaţiei existente.

5. Care sunt cele mai mari provocări pentru Nuclearelectrica și în ce măsură pot fi depășite?

În mod cert, cea mai mare provocare pentru Nuclearelectrica, producător în bandă, participant şi nu formator de piaţă, cu nevoie mare de predictibilitate a 7

Robert-Iulian Tudorache Secretar de Stat Ministerul Energiei Președinte Nuclearelectrica vânzărilor, vine din contextul de piaţă. Un producător cum este Nuclearelectrica, în vederea optimizării veniturilor din vânzări, are nevoie să vândă pe piaţa forward. Scăderea accentuată a preţurilor din ultimii ani, cuplată cu volatilitatea preţului pe piaţa spot şi creşterea cotei acestui segment de piaţă până la 50%, a determinat scăderea apetitului traderilor pentru contracte pe segmentul forward. Dacă înainte de 2013, SNN încheia un număr redus de contracte pe termen lung, în ultimii ani piaţa a impus încheierea de contracte pe perioade foarte scurte de timp, la preţuri mici.

Apreciez că este necesară o implicare a autorităţilor statului în zona de reglementare şi legislaţie primară.

Producătorii români trebuie să beneficieze de piaţă într-un mod echitabil, într-un climat puternic competitiv care să testeze capacitatea şi strategia de vânzări a acestora, dar din nou, echitabil din punct de vedere al resurselor. De asemenea, strategic ne dorim ca România să devină hub regional şi avem resursele, însă trebuie să creăm şi condiţiile, aşadar trebuie să eliminăm interdicţia de export, pentru că altfel vom plasa producătorii români pe o poziţie inferioară competitorilor lor din regiune. În plus, cred că flexibilizarea mecanismelor şi platformelor de tranzacţionare este necesară. Cu cât un producător are acces mai facil, cu atât îşi poate fructifică mai bine producţia.

Diversificarea a fost în acest context dificil de

piaţă o idee la care compania nu a renunţat. SNN are analize cu privire la posibilitatea utilizării licenţei de furnizare, dar în prezent, există legislaţie care nu permite unui producător care deţine şi licenţă de furnizare să facă efectiv furnizare. Trebuie corectat şi acest aspect.

Am mai spus şi repet, un producător nuclear are nevoie de adoptarea sau armonizarea legislaţiei achiziţiilor publice prin adaptare la specificul industriei nucleare în aşa fel încât să permită operatorului de centrale nucleare derularea de proceduri de achiziţie care să adreseze primordial factorilor timp, necesitate şi calitate. Procesele şi activităţile dintr-o centrală nucleară şi o fabrică de combustibil nuclear, deşi preventive că mod de operare şi organizare, nu pot fi oprite şi întârziate pentru că există neconcordanţe legislative. Statele care deţin şi operează unităţi nucleare au o astfel de armonizare legislativă.

Începem să ne confruntăm cu problema migrării personalului înalt calificat. Trebuie să avem pârghii să-l menţinem în ţară. Şi aici intervine rolul statului şi posibil tot printr-o modificare legislativă a criteriilor de acordare de măriri salariale dincolo de productivitate, pentru că la SNN productivitatea nu poate creşte din simple considerente tehnice: reactoarele au o anumită capacitate instalată. În concluzie, cred cu tărie că România trebuie să își păstreze ciclul nuclear integrat, de la extracția minereului de uraniu, la generarea de electricitate pe baza acestui combustibil. Păstrarea acestui ciclu integrat este una dintre dificutățile pe care le avem de gestionat.

”În concluzie, cred cu tărie că România trebuie să își păstreze ciclul nuclear integrat, de la extracția minereului de uraniu, la generarea de electricitate pe baza acestui combustibil. Păstrarea acestui ciclu integrat este una dintre dificutățile pe care le avem de gestionat.”

8

smartcitymagazine.ro

9

Orașul Amsterdam este cunoscut de mult timp pentru canalele sale, cafenele și tradiția pentru biciclete. În ultimii ani, totuși, a fost recunoscut și ca model de conduită și norme specifice ce trebuiesc implementate pentru a deveni un “oraș inteligent”, oraș care utilizează tehnologia informației pentru a-și îmbunătăți serviciile.

În aprilie 2016, Amsterdam a câștigat premiul “European Capital of Innovation” acordat de către Comisia Europeană. Acest premiu de 950.000€ va ajuta orașul să-și intensifice eforturile de inovare pentru a îmbunătăți modul în care oamenii trăiesc și întreprinderile în care lucrează.

Multe orașe consideră că analiza datelor este o soluție pentru îmbunătățirea vieții urbane, iar unele dintre ele explorează modul de utilizare a datelor pentru a dezvolta servicii integrate și o amprentă durabilă. Orașele pionier incluse în acest concept de “Smart City” sunt Rio de Janeiro, Barcelona, ​​Copenhaga, Dublin, precum și Amsterdam. Integrarea datelor prezintă mari oportunități, dar provocarea majoră este reprezentată de faptul că administratorii orașelor trebuie să colaboreze cu un grup variat de părți interesate - atât din ​​sectorul public, cât și din cel privat - pentru a atinge aceste obiective.

Amsterdam-ul este al 16-lea cel mai inteligent oraș din lume și cel de-al doilea cel mai evoluat din punct de vedere tehnologic, potrivit indicelui Cities in Motion - un clasament al celor mai inteligente orașe, bazat pe factori precum planificarea urbană, tehnologia, economia și mediul. Multe municipalități din întreaga lume se uită spre Amsterdam Smart City (ASC) pentru a se inspira și pentru a învăța noi modalități de a testa inițiativele care pot fi implementate în mediile urbane.

Înființate în 2009, ASC și Consiliul Economic Amsterdam facilitează testarea programelor pentru orașele inteligente și apoi le ajută să crească pentru a deveni funcții la nivel de oraș.

100 de parteneri ai organizațiilor sunt implicați în peste 70 de proiecte din oraș. Una dintre pietrele de temelie ale programului Amsterdam este inițiativa „open data source” care permite cetățenilor și organizațiilor să acceseze și să contribuie la datele publice ce îi ajută să construiască aplicații și alte servicii pentru orașul olandez.

Capitala Olandei devine rapid un hub tehnic futurist.

De exemplu, acest „open data source” permite creatorilor de aplicații să construiască servicii care să îmbunătățească transportul, să faciliteze raportarea problemelor orașului în timp real și chiar să ajute la crearea de aplicații pentru turiștii care călătoresc în oraș. Waag Society, un institut pentru artă, știință și tehnologie, a dezvoltat o aplicație numită Smart CitySDK pentru a crea o vizualizare cu coduri de culoare a celor 9.866.539 clădiri din Țările de Jos, pe baza anului în care au fost construite clădirile.

De asemenea, institutul, partener în proiectul Smart Citizen, a dorit să implice și comunitatea așa că printr-un senzor hardware, conectat la o aplicație mobilă au reusit să monitorizeze poluarea aerului, zgomotului și intensitatea luminii în diferite cartiere.

Printr-un senzor hardware de la Arduino, cetățenii au instalat o cutie mică în afara casei și au furnizat date institutului Waag timp de trei luni.

În timp ce partenerii organizației sunt dornici să facă din Amsterdam cel mai inteligent oraș din lume, eforturile sale de gândire în perspectivă nu pot fi realizate 10

smartcitymagazine.ro

fără a experimenta mai întâi inițiative la scară mică.

Amsterdam-ul verde

Amsterdam are unul dintre cele două site-uri europene pilot pentru City-Zen, un program de economisire a energiei care va reduce semnificativ cantitatea de emisii de carbon și va îmbunătăți infrastructura energetică a orașului.

City-Zen este un proiect prin care se dorește implementarea de rețele inteligente de energie și renovarea clădirilor pentru a fi durabile. Se așteaptă ca Amsterdam să reducă 59.000 de tone pe an dioxid de carbon (CO2). Potrivit EPA, este cam același impact cu eliminarea a aproximativ 12.000 de mașini de pe șosea.

Mobypark Smart Parking Systems - sistem inteligent de parcare

Parcarea unei mașini în orașele mari devine din ce în ce mai dificilă. Găsirea unui loc de parcare în Amsterdam durează în medie douăzeci de minute, ceea ce înseamnă risipă de timp și combustibil.

Este foarte important faptul că prin reducerea timpului petrecut în căutarea locului de parcare se pot micșora semnificativ emisiile de noxe.

O nouă platformă de parcare partajată numită Mobypark face parcarea mai ușoară și mai eficientă în 12 orașe din Olanda, inclusiv Amsterdam și în alte cinci țări. Mobypark permite să împărțiți spațiul de parcare prin închirierea acestuia pe termen scurt sau lung. Moypark lucrează împreună cu Amsterdam Smart City pentru a spori numărul de locuri de parcare și colaborează cu diferite organizații private și publice.

WEGO Car Sharing

WeGo este o platformă online care permite partajarea de mașini în Amsterdam. Proprietarii de autoturisme din cartier se angajează să-și închirieze mașinile către cei care nu dețin o mașină. WeGo le permite proprietarilor și conducătorilor auto să

Dosar Smart City Amsterdam gestioneze rezervări în mod similar cu modul în care operează Zipcar. WeGo asigură platforma web și tehnologia pentru a facilita tranzacții sigure pentru clienții săi. WeGo face tranzacția mai eficientă, permițând plăți on-line, închiriere de mașini și returnări.

Primul sistem de tip bike-sharing din lume

În anul 1960, Luud Schimmelpennink a elaborat planul “bicicletei albe” pentru a contracara creșterea poluării și a numărului de mașini. Invenția sa a revoluționat transportul public în întreaga lume.

Ia o bicicletă veche. Picteaz-o în alb. Las-o oriunde în oraș. Spune-le oamenilor să o folosească.

Acesta a fost primul concept urban de partajare a bicicletelor din istorie. Proiectul a fost numit Witte Fietsenplan (“planul alb de biciclete”), dar nu a avut succesul scontat.

Un nou Witte Fietsenplan a fost lansat în 1999 în Amsterdam. Folosirea unei “biciclete albe” nu mai era gratuită, costa un gulden pentru fiecare călătorie și plata se făcea cu un card cu cip dezvoltat de Postbank, o bancă olandeză. Schimmelpennink a proiectat biciclete albe, rezistente, blocate în rack-uri speciale care puteau fi deschise cu cardul cu cip, iar planul său a început de la 250 de biciclete, distribuite în cinci stații.

Cu toate acestea, sistemul a fost expus la vandalism și furt.

După fiecare week-end, lipseau mereu două biciclete. Dar cea mai mare lovitură a apărut

atunci când Postbank a decis să elimine cardul cu cip, deoarece nu era profitabil.

Succesul uriaș și neașteptat al unui program de tip bike-sharing a apărut în Paris (care are acum peste 20.000 de biciclete) și a inspirat orașe din întreaga lume să își creeze propriile scheme, toate modelate pe baza proiectului lui Schimmelpennink.

Până la sfârșitul anului 2014, numărul bicicletelor în lume ajunsese la aproape un milion. China a condus în statistici cu peste 750.000 de biciclete împărțite în 237 de orașe, urmată de Franța, cu aproape 43.000 de biciclete în 38 de orașe. Anul trecut, orașul olandez Rotterdam a anunțat încă un Witte Fietsenplan, de data aceasta folosind peste 450 de biciclete electrice și 20 de stații, care urmează să fie puse în aplicare în acest an.

În prezent, 38% din toate călătoriile se efectuează cu bicicleta în Amsterdam și, împreună cu Copenhaga, este considerată una dintre cele două capitale ale lumii cele mai potrivite pentru ciclism.

Amsterdam-ul continuă să fie lider mondial în încurajarea transportului alternativ, în dezvoltarea infrastructurii pentru vehicule electrice, în îmbunătățirea traficului, sistemelor de parcare și altor servicii urbane. Toate aceste componente conduc automat la dezvoltarea comerțului, la creșterea siguranței și la atragerea de turiști, în concluzie la o dezvoltare sustenabilă a capitalei Olandei.

11

Copenhaga City Data Exchange

Copenhaga a dezvoltat un sistem (City Data Exchange) pentru datele pe care le dețin instituțiile, date care sunt astfel puse la dispoziția dezvoltatorilor de soluții și servicii, prin intermediul API, o parte dintre ele putând fi accesate gratuit. De asemenea, în baza unui abonament bazele de date pot fi utilizate în mod regulat.

Aceste baze de date sunt foarte diverse și conțin informații de la infrastructură și până la informații de tip demografic. Prin intermediul acestui sistem sunt disponibile informații cadastrale, despre rețele de utilități, fluxuri ale bicicliștilor pe diverse rute, modul de accesare a obiectivelor turistice, locuri de joaca etc.

1,3 miliarde de bytes de date disponibile la Copenhaga

Capitala Danemarcei a fost un deschizător de drumuri în ceea ce privește inițiativele de tip Smart City, deoarece și-a declarat ambiția de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2025, iar piața datelor aduce Copenhaga în primplanul colectării și utilizării datelor în scopul dezvoltării de noi soluții pentru orașele inteligente și pentru a face față provocărilor urbanizării și schimbărilor climatice.

“Există acum baze de date ample în Copenhaga “City Data Exchange” pe care companiile daneze și străine le pot utiliza pentru a construi soluții noi și inovatoare, sprijinind buna funcționare a orașului, cum ar fi planificarea infrastructurilor verzi, gestionarea traficului și utilizarea energiei.

„Copenhagen Capacity este pregătită să ajute toate companiile străine care doresc să profite de această oportunitate de afaceri“, spune Claus Lonborg, CEO al Copenhagen Capacity.

12

smartcitymagazine.ro

Proiectul respectă normele de confidențialitate, iar oficialii Primăriei afirmă că aceasta a fost cea mai dificilă parte a proiectului. Primăria a invitat și alte organizații să pună la dispoziție datele pe care le dețin prin intermediul acestei platforme, la un preț pe care acestea îl consideră corect, într-o abordare de tip eBay. Conform studiilor efectuate, peste 30 de companii ar fi interesate să partajeze date, printre acestea aflându-se operatori de telefonie, bănci, alte instituții publice, etc.

Deși platforma a devenit publică începând cu 18 mai 2016, există deja furnizori care au dezvoltat servicii plecând de la aceste date. De exemplu, o companie locală oferă o aplicație pentru retaileri cu modul în care vizitele în magazine sunt influențate de evenimentele din oraș, trafic, vreme, epidemii, etc.

Claus Lonborg CEO Copenhagen Capacity

13

TOP 5 CELE MAI IMPORTANTE TEHNOLOGII FOLOSITE ÎN SMART CITY

Există o multitudine de tehnologii ce stau la baza unui oraș inteligent și care îl fac să funcționeze la cele mai înalte standarde.

1.Smart Energy

Atât clădirile rezidențiale, cât și cele comerciale sunt mult mai puțin costisitoare dacă folosesc mai puțină energie și dacă datele statistice colectate aici sunt analizate și strânse într-o bază de date. Rețelele inteligente fac parte din dezvoltarea unui oraș de tip smart. Din aceste tipuri de rețele face parte și iluminatul inteligent, care este o tehnologie ușor de implementat pentru multe așezări urbane. Mai mult decât atât luminile cu LED-uri te ajută să economisești bani.

“Iluminatul este omniprezent - este peste tot, de la oamenii care sunt la muncă sau călătoresc și până la cei care sunt la cumpărături, iau cina sau se relaxează. Comunicațiile digitale și folosirea eficientă a energiei cu ajutorul LED-urilor revoluționează infrastructurile de iluminat urban. Astfel această infrastructură se transformă într-o cale de informare ce are capacitatea de a colecta date și a le pune la dispoziție pentru o mai bună gestionare a traficului”, a declarat Dr. Susanne Seitinger, de la Philips Lighting.

“Utilizarea globală a energiei este o componentă a unui oraș inteligent. O mare parte a populației ar putea avea deja experiență cu eficientizarea costurilor și gestionarea inteligentă a resurselor în gospodăria proprie, experiență dobândită prin instalarea instrumentelor de contorizare individuală inteligente dar, odată cu apariția sistemelor de energie solară pentru case și a vehiculelor electrice, tehnologia hardware și software ne va permite să gestionăm mai bine și să optimizăm producția de energie prin diferite surse. Mai mult decât atât, clădirile care monitorizează consumul de energie pot foarte ușor să-și reducă costurile. Acest lucru va duce în cele din urmă la reducerea poluării și va contribui la dezvoltarea orașelor de tip smart”, a declarant Herman Chandi, co-fondator al Community Logiq.

14

smartcitymagazine.ro

2.Smart Data

Cantități mari de date sunt colectate dintrun oraș inteligent, acestea trebuiesc analizate rapid pentru a putea fi folosite în mod eficient în scopul dezvoltării așezărilor urbane. Portalurile open data sunt o opțiune pentru orașele care aleg să facă publice datele online, astfel încât oricine să aibă acces la ele.

Omniprezența tehnologiei și extinderea politicilor open data este pe cale să genereze un motor de creștere economică potrivit pentru inovare urbană. Se trece de la analiza de date existente în cadrul primăriilor, la generarea de noi date obținute de la senzorii care sunt instalați peste tot în oraș, date ce pot fi utilizate de către mai multe departamente și instituții în diferite scopuri.

Chiar și datele obținute de la senzorii de iluminat pot fi folosite în beneficiul cetățenilor. Prin colectarea anumitor informații putem, de exemplu, să descoperim o locație excelentă pentru deschiderea unui restaurant care să ajute la revitalizarea unei zone.

3.IoT

Internet of Things (IoT) este o paradigmă de comunicare recentă, care prevede că în viitorul apropiat, obiectele din viața de zi cu zi vor fi echipate cu microcontrolere, transceivere pentru comunicații digitale și stive de protocol adecvate, ce vor fi capabile să comunice unul cu altul și cu utilizatorii, devenind o parte integrantă a internetului. Conceptul de IoT, prin urmare, își propune să facă internetul chiar mai captivant și omniprezent.

Internet of Things – IoT este, la prima vedere, un termen simplu, dar el descrie un concept extrem de complex. Reprezintă practic conectarea tuturor dispozitivelor atât la Internet, cât și între ele, permitându-le să facă schimb de date prin intemediul unei rețele, fără nici o intervenție umană. De ce ar fi acest lucru relevant pentru optimizarea transporturilor?

Când dispozitivele “vorbesc” între ele, generează date. De exemplu, sistemele telematice de la bordul mașinilor pot detecta faptul că un sofer a întârziat o livrare și pot face o actualizare automată a sosirii, trimițând un mesaj de avertizare către

responsabilii magazinului unde trebuie să ajungă marfa.

Potrivit unui raport realizat de compania Verizon, piața IoT va atinge la nivel global 1300 miliarde de dolari în 2019, față de la 591,7 miliarde de dolari în 2014, cu o rata anuală de creștere de 17%.

Trafic mai sigur

Șoferii fac opriri inutile pe traseu, conduc imprudent sau irosesc combustibil lăsând motorul pornit?

Toate aceste lucruri erau dificil de verificat și de urmărit.

Datorită soluțiilor automatizate de gestionare a flotei de autovehicule, o companie are acces la un raport de activitate pentru fiecare șofer și identifică potențiale probleme din timp. Astfel, relația cu clienții este protejată, siguranța șoferului este asigurată și se previn costuri inutile.

Optimizarea rutelor

Prin planificarea optimă și mult mai rapidă a rutelor de livrare, companiile pot transporta mai multă marfă într-un timp mai scurt și la costuri minime.

Software-ul specific include funcționalități avansate de alocare automată a comenzilor pe mașini, de stabilire a traseelor optime de livrare sau de calcul avansat al costurilor de transport.

4.Smart Transportation

Un oraș inteligent presupune existența unui transport multi-modal, semafoare și parcări inteligente.

Mobilitatea reprezintă unul dintre domeniilecheie de activitate în cadrul conceptului smart-city.

Tot ceea ce are legătură cu transportul, monitorizarea traficului, parcările, reprezintă domenii cu o rată de rentabilitate crescută atât pentru investitori cât și pentru autoritățile locale. Prin existența unei infrastructuri inteligente de supraveghere a traficului se asigură o mai bună monitorizare a spațiilor de parcare, dar și a locurilor cu parcare interzisă, iar acest aspect contribuie la o creștere substanțială a bugetelor administrațiilor locale și asta datorită simplificării modalităților de aplicare a amenzilor pentru parcare în loc interzis. Mai mult decât, atât acest lucru reprezintă de fapt un ajutor major la decongestionarea traficului.

Parcările inteligente. Pentru a le putea numi parcări inteligente, oamenii trebuie să petreacă mai puțin timp în

căutarea locurilor de parcare atât pe arterele principale cât și pe străzile adiacente. Semafoarele inteligente au camere care monitorizează fluxul traficului, astfel încât acest lucru să fie reflectat în semnalele de trafic.

Chiar și autobuzele urbane devin conectate, iar oamenii pot avea informații în timp real cu privire la sosirea mijloacelor de transport în comun în stație. În Australia, semafoarele sunt prioritizate pe baza orarelor autobuzelor, acest lucru permițând fluidizarea traficului la orele de vârf.

Pentru a realiza acest lucru sunt folosiți senzori de colectare a datelor cu privire la circulația persoanelor, a tuturor formelor de vehicule și biciclete. Un oraș inteligent este unul care contribuie la reducerea considerabilă a traficului vehiculelor și permite atât persoanelor, cât și mărfurilor să se deplaseze sau să fie deplasate cu ușurință prin intermediul diferitelor mijloace de transport.

Sistemele inteligente de trafic sunt un exemplu în acest sens și implementarea transportului autonom de vehicule, ar fi un exemplu de succes pentru un oraș inteligent, deoarece contribuie în mod semnificativ la reducerea deceselor survenite în urma accidentelor.

Toate aceste eforturi vor juca un rol semnificativ în reducerea poluării, precum și al timpului petrecut în trafic, având ca rezultat o populație mult mai sănătoasă.

5.Infrastructură Inteligentă

Orașele trebuie să își dezvolte abilitatea de a analiza rapid cantități mari de date, fapt ce va permite o înțelegere proactivă și o mai bună planificare și prioritizare a acțiunilor în situații de criză.

De exemplu, capabilitatea de a testa conținutul plumbului din apă în timp real, atunci când datele colectate din teren identifică o problemă, contribuie la evitarea apariției unor probleme de sănătate în rândul populației.

O infrastructură inteligentă ajută de fapt un oraș să progreseze și să poată utiliza datele colectate cu scopul de a produce schimbări semnificative în ceea ce privește planurile de dezvoltare ale acestuia.

Monitorizarea poluării apelor și a calității aerului, reducerea noxelor, fluidizarea traficului, accesul rapid la informație și eficientizarea energetică a clădirilor sunt doar câțiva factori care cresc calitatea vieții locuitorilor unui oraș și implicit conduc la dezvoltarea acestuia.

15

CORESI SHOPPING RESORT – PRIMUL CENTRU COMERCIAL CERTIFICAT BREEAM EXCELLENT Coresi este cel mai mare proiect de regenerare urbană din România. În parteneriat cu orașul, Immochan a elaborat dezvoltarea a aproximativ 8% din suprafața utilă a orașului.

Coresi Shopping Resort a fost proiectat conform normelor BREEAM, nivel Excelent, devenind astfel centrul comercial cu cel mai ridicat nivel de sustenabilitate din țară, primul din România și al doilea din Europa Centrală și de Est care a atins acest grad exigent de certificare.

#skateparkCoresi #pasiune

#relaxare #oazaurbana 16

smartcitymagazine.ro

#energieverde #sustenabilitate

#shoppingresort #bucuriezidezi

Proiectele de ale Ministerului

Maria Magdalena Grigore Secretar de Stat Ministerul Transporturilor 1. Care sunt obiectivele principale pe care le aveți, pe termen mediu și lung?

Obiectivele principale pe termen mediu şi lung sunt pe de-o parte interne, pe de altă parte externe.

Interne, aş face o distincție între două tipuri de obiective: cele administrative şi cele operaţionale. La nivel administrativ, obiectivul pe termen mediu este să creem un cadru suplu şi operativ pentru facilitarea implementării şi derulării proiectelor pe care le avem.

La nivel operaţional, linia generală de acţiune pe termen mediu şi lung este aceea a Master Planului General de Transport. De asemenea, preşedinţia Uniunii Europene pe care România o va deţine în prima jumătate a anului 2019 este una din priorităţile principale, întrucât responsabilitatea acestei sarcini generează foarte multe îndatoriri interne, de care Ministerul Transporturilor se va achita cu brio, pentru promovarea intereselor României pe plan European.

La nivel extern, pregătirea preşedinţiei Uniunii Europene de către România în 2019 este o prioritate, întrucât această premieră istorică pentru noi, ca ţară reprezintă poate cea mai bună oportunitate de a demonstra că la 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România poate prezida Uniunea şi poate gestiona constructiv dezvoltarea acesteia. Este un moment de afirmare pentru ţara noastră, pe care-l pregătim din toate punctele de vedere.

Principalele obiective ale MT sunt pe de-o parte, gestionarea Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, cu cele două axe ale sale: Axa Prioritară 1 - Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a metroului şi Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient. Pe de altă parte, gestiunea Mecanismului Interconectarea Europei (CEF) în sectorul de transport.

Totodată MT prin OIT are anumite obiective specifice.

Obiectivele specifice sunt în concordanţă deplină cu prevederile Acordului privind delegarea funcţiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din

investiții

Transporturilor

Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Transporturilor.

Din punct de vedere al capacităţii instituţionale, un obiectiv este îndeplinirea funcţiilor delegate în termenele stabilite, iar altul îl reprezintă organizarea şi efectuarea vizitelor la faţa locului, atât pe durata de implementare a proiectelor, cât şi pe perioada de durabilitate a acestora.

Din punct de vedere al proiectelor fazate, obiectivele sunt pe de-o parte contractarea la termen a tuturor proiectelor fazate ale căror fază II se aprobă prin notificare. Pe de altă parte, asigurarea contractării la termen a proiectelor fazate ale căror faza II nu se aprobă prin notificare.

În ceea ce priveşte noile proiecte, MT are ca obiectiv asigurarea depunerii în vederea evaluării şi selecţiei a proiectelor noi/ne-fazate din portofoliul POIM în termenele şi valorile stipulate de Acordul privind delegarea funcţiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Transporturilor, Anexă nr.2 “Indicatori de performanţă OIT POIM”.

Din perspectiva implementării, un obiectiv este respectarea valorilor minime (fonduri UE) ale cererilor de rambursare procesate la nivelul OIT realizate în conformitate cu prevederile Acordului privind delegarea funcțiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 - 2020 încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Anexa nr.2 “Indicatori de performanță OIT POIM”. De asemenea, un al doilea obiectiv este evitarea decomiterii automate a fondurilor disponibile (2018 – 2023), prin procesarea la nivelul OIT a valorilor cumulate de fonduri externe nerambursabile, în conformitate cu prevederile Acordului privind delegarea funcțiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 - 2020 încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Anexa nr.2 “Indicatori de performanță OIT POIM”.

Aș menționa ca obiectiv în continuare, introducerea completă, corectă și la timp, a datelor în SMIS 2014+/My SMIS conform procedurilor de lucru ale OIT.

În fine, în ceea ce privește indicatorii de program obiectivul îl reprezintă asigurarea atingerii obiectivelor programului aprobat în conformitate cu prevederile Acordului privind delegarea funcțiilor aferente gestionării axelor prioritare de transport din Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020, încheiat între Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, Anexa nr.2 “Indicatori de performanță OIT POIM”.

2. Care sunt principalele direcții pe care doriți să le deblocați, în sensul realizării de investiții/modernizări, dacă există astfel de blocaje la nivelul ministerului?

17

Principala direcție pe care dorim să o deblocăm este cea legislativă și operațională. Această rezolvare ne va permite fluidizarea investitiilor și în definitiv, a Master Planului General de Transport al României.

Pentru fiecare sector putem menționa câteva din principalele obiective și proiecte: Pentru sectorul rutier: Lugoj - Deva, Sibiu – Pitești, Comarnic - Brașov, Sibiu – Brașov, Ploiești-Buzău, BacăuPașcani, Legătura A3-Aeroport Henri Coandă Pentru sectorul feroviar: reabilitarea podurilor dunărene, București-Brașov, Timisoara-Arad, Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată.

Transport cu metroul Sectorul multinodal: Timișoara, Cluj Napoca, Bacău, Oradea Sectorul aerian: Henri Coandă, Băneasca, Traian Vuia – Timișoara, Mihail Kogalniceanu – Constanța Sectorul naval: porturi Constanța, Tulcea, Galați, Giurgiu, Drobeta Turnu Severin 3. Aveți o vastă experiență în domeniul transporturilor.

Care sunt dificultățile cu care se confruntă Ministerul Transporturilor și ce măsuri veți lua sau ați luat deja în acest sens?

Din punct de vedere al dificultăților pe care le întâmpinăm, o dificultate recurentă este cea a zonei legislative, care nu facilitează întotdeauna o operativizare și o fluidizare a demersurilor noastre de implementare a proiectelor. Din acest punct de vedere, vom face toate demersurile pentru a ameliora situația existentă, prin propuneri de modificări și operativizare.

Aş menţiona de asemenea ca element important comunicarea. Comunicarea este un element esenţial în orice organizaţie. Ea poate facilita şi chiar grăbi procesul decizional şi de implementare sau poate, a contrario, sabota un proiect întreg. Astfel, comunicarea este un element pe care l-am promovat încă din ultimul meu mandat ca şi Secretar de Stat în Ministerul Transporturilor, ceea ce şi-a arătat roadele şi-n prezentul mandat, cu foarte multe persoane care s-au bucurat să mă revadă.

4. În ce măsură transportul electric reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor?

Vorbim aici despre un trend European și occidental de transport “verde”, transport care protejează planeta noastră, supusă și așa la multe provocări din punct de vedere al “sănătații” ei.

Promovarea transportului electric este o prioritate a noastră și colaborăm cu toate ministerele vizate pentru a putea genera și implementa mai ales soluții naționale în acest sens.

5. Din declarațiile dvs. publice știm că Ministerul Transporturilor a avut absorbție zero anul trecut pentru fondurile europene, iar pentru 2017 v-ați propus o țintă de 1,4 miliarde euro. În ce măsură este această țintă tangibilă?

În conformitate cu prevederile Acordului de delegare semnat între MFE și MT, unul dintre indicatorii de performanță ai OIT este reprezentat de valoarea minimă (fonduri UE) a cererilor de rambursare procesate, aceasta fiind estimat la 0,86 miliarde euro.

Totodată, din analizele efectuate de către conducerea OIT, pe baza informațiilor furnizate de principalii beneficiari ai POIM, rezultă că la sfârșitul anului 2018 contribuția UE reflectată în declarațiile de cheltuieli poate atinge cifra de 0,94 miliarde euro.

18

smartcitymagazine.ro

6. Care sunt marile proiecte în domeniul transporturilor pe care le propuneți pentru intervalul 2017-2020?

Din MARILE PROIECTE pe care le propunem pentru intervalul 2017-2020, aș menționa câteva pentru CFR, Metrorex și CNAIR. Astfel, pentru Metrorex, propunem realizarea ”Legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional HENRY COANDĂ-Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni” Pentru CFR, proiectele principale sunt : - Reabilitarea liniei cale ferată Frontieră – Curtici – Radna – Gurasada – Simeria pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h Tronson 2 km 614 Bârzava - Ilteu – Gurasada și Tronson 3 Gurasada – Simeria - Reabilitarea liniei cale ferată Brașov – Simeria, Componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Sighișoara – Coșlariu - Reabilitarea liniei cale ferată Brașov – Simeria, Componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, tronsonul Coșlariu – Simeria Pentru CNAIR, proiectele principale sunt : - Autostrada Transilvania a.Subsecțiunea Gilău (Cluj Vest) – Nădășelu b.Subsecțiunea Nădășelu – Mihăilești c.Subsecțiunea Mihăilești – Suplacu de Barcău d.Subsecțiunea Suplacu de Barcău - Borș - Autostrada Craiova – Pitești - Modernizare Centura de Sud București - Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila - Finalizarea proiectelor fazate (32 proiecte).

7. Care este strategia Ministerului Transporturilor în ceea ce privește conceptul european ITS (Sisteme de Transport Inteligent)?

Guvernul României a adoptat o ordonanţă în anul 2012 care stabileste un cadru de sprijinire a implementării şi utilizării pe teritoriul României a sistemelor de transport inteligente, în mod coerent şi coordonat cu sistemele similare implementate şi utilizate la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, domeniile prioritare sunt legate de utilizarea datelor de trafic, managementul mărfurilor, aplicații pentru creșterea siguranței și securității rutiere.

Strategia ITS este una integrată la nivel European prin corelarea și utilizarea în mod util a unor seturi de date naționale cu cele ale altor state, în ceea ce privește călătoriile intermodale, informații dinamice cu privire la trafic, armonizarea în vederea interoperabilității a sistemului eCall, informații și prognoze de trafic utile șoferilor.

Prin strategia națională ITS se vizează schimbul electronic transfrontalier de date, actualizarea permanentă de către autorități și întreținerea bazelor de date, informarea în timp real a utilizatorilor de servicii ITS, monitorizarea permanentă a procesului de transport, intervenția autorităților compentente ori de câte ori apar blocaje sau perturbări ale traficului sau periclitări ale siguranței ciruclației pasagerilor și al mărfurilor. Instrumentele ITS sunt deosebit de utile atât pentru managementul superior al traficului, cât și pentru creșterea calității serviciilor de transport prin informare permanentă, în timp real, dar și prin predictibilitatea unor constrângeri la nivel regional, în ceea ce privește procesul de transport (condiții metorologice, volume de trafic, carteristicile rețelei).

19

François Coste Președinte CCIFER Director General Groupama

Orașe durabile – expertiza franceză

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER) a organizat marți, 23 mai 2017, conferința “Orașe durabile - expertiza franceză” pentru a facilita un schimb de idei și experiențe francoromâne în domeniul de dezvoltare urbană durabilă, precum și expunerea și găsirea de soluții la problematici de gestiune urbană ale orașelor din România.

Pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, o strategie integrată este necesară. ”Un oraș durabil trebuie să realizeze un echilibru satisfăcător între trei dimensiuni de performanță, esențiale comunității locale: socială, de mediu și mai ales economică. Un oraș competitiv este un oraș care poate răspunde nevoilor cetățenilor și care ține cont de aceste trei dimensiuni”, a declarat François Coste, Președinte CCIFER în deschiderea conferinței.

Viceprimarul capitalei, Michaela Tomnița Florescu, prezentă la eveniment, a declarat în discursul 20

smartcitymagazine.ro

de deschidere următoarele: ”Municipiul București urmează un model de dezvoltare economic-social, care trebuie să respecte noile cerințe formulate de modelul dezvoltării urbane. Strategia municipiului București conține obiective specifice, programe, proiecte și acțiuni necesare îndeplinirii cerințelor cetățeanului și comunității locale în concordanță cu principiile dezvoltării durabile.”

Organizată în continuarea demersului inițiat de Cartea Albă a Construcțiilor (2016), conferința a reunit autorități locale și centrale, asociații specializate, și companii, care au nevoie să lucreze împreună pentru dezvoltarea orașelor în care se află.

Intervenienții internaționali și naționali prezenți la eveniment au oferit soluții concrete decidenților locali, plecând de la domenii în care expertiza franceză excelează: soluții digitale, smart cities și eco-cartiere, mijloace de transport în comun și vehicule electrice, clădirile și materialele inteligente, tranziția energetică.

Orașele viitorului trebuie concepute ca hub-uri de creștere și inovație. Prin această abordare holistică de proiectare a orașelor se pot face progrese semnificative în îmbunătățirea creșterii economice pe termen lung, crearea de noi locuri de muncă, calitatea vieții și a mediului.

CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez, CCIFER este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor și a României. CCIFER reunește 500 de companii franceze și române care reprezintă 18 Mld de euro și peste 125000 de locuri de muncă.

Companiile membre sunt lideri în mai multe sectoare de activitate care formează economia locală.

Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate Raportul de Activitate ARSCM pentru lunile ianuarie-iunie 2017

Prima jumătate a anului 2017 a Breakfast. reprezentat o evoluție în proiectele Participări la evenimente INTERNAȚIONALE demarate încă din 2016, dar și o (prezentări, speaker, invitații, organizator) importantă evoluție și extindere în piața Luna IANUARIE a debutat la Bruxelles cu internațională a Asociației Române participarea ARSCM, prin Președintele Asociației, la invitația International Association of Public Transport pentru Smart City și Mobilitate.

Activitatea ARSCM s-a concentrat pe participarea la cele mai importante evenimente europene dedicate industriei smart city, schimbul de expertiză cu asociații internaționale similare, menținerea partenerilor strategici, încheierea de parteneriate și protocoale de colaborare cu cele mai reprezentative autorități în materie.

Formarea de grupuri de lucru cu experții asociației pentru a oferi expertiză instituțiilor publice, participarea cu expertiză și co-organizarea mai multor evenimente pe plan național, organizarea propriilor evenimente, dezvoltarea rețelei de networking Bucharest Business Breakfast.

Editarea revistei Smart City Magazine, cooptarea de membrii în cadrul asociației, precum și aderarea ca membru în cadrul asociațiilor profesionale din UE.

Parteneriatul strategic cu CCIR - Camera de Comerț și Industrie a României, derulat încă de la începutul anului 2016 reprezintă un succes, evenimentele BBB ridicându-se la prestigiul de care Camera de Comerț și Industrie se bucură în mediul de afaceri și administrativ autohton.

Invitații și participanții la evenimentele de networking realizate de BBB, miniștri, secretari de stat, ambasadori, primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, au transmis un semnal de transparență, deschidere și receptivitate față de nevoile și observațiile celor mai importante companii din mediul de afaceri, în tematicile de actualitate abordate de evenimentele Bucharest Business

(UITP) la Reuniunea Anuală a UITP, dar și la UITP 2017 New Year Reception în data de 19/01/2017 ce a avut loc la Royal Museums of Fine Arts of Belgium.

Tot la Bruxelles, Președintele ARSCM, domnul Eduard Dumitrașcu a participat la: - Cyber Security în 16/01/2017 - Smart Finance în 17/01/2017 eveniment organizat de ECIPE &World Bank având ca temă ”Seminar: Economic Uncertainty-Feedback Loops Between Advanced and Emerging Economies”

Londra a fost următoarea participare la nivel internațional, de această dată în cadrul IoT Tech Expo Global, în perioada 23-24/01/2017, un eveniment ce a reunit peste 100 de expozanți și peste 200 de speakeri din întreaga lume. Un alt eveniment important pentru domeniul de activitate al asociației la care ARSCM a participat a fost Transport Ticketing Global 2017, ce a avut loc la Londra, centrul expozițional Olympia, în aceeași perioadă.

În luna FEBRUARIE ARSCM a participat la Bruxelles la evenimentul organizat de Comitetul European al Regiunilor (CoR): Investing in Europe: building a coalition of smart cities & regions ce a avut loc în 7/02/2017 la CoR.

În luna MARTIE, ARSCM a participat la SEAF Inv. Forum la Milano (8/03/2017), unde a avut loc și testarea SEAF IT Platform.

21

MARTIE 2017 - ARSCM organizează prima ediție a evenimentului cu participare internațională Smart City URBAN Projects (30/05/2017). La eveniment și-au anunțat intrarea pe piață, în exclusivitate prin ARSCM companii din Polonia, Finlanda și Marea Britanie.

Evenimentul a fost primul târg de soluții și produse dedicate smart city. Evenimentul va fi organizat anual.

În luna MAI ARSCM a fost invitată la Budapesta (3/05/2017) la evenimentul SmartPolis Workshop on Smart Cities in Central and Eastern Europe, unde au susținut prezentări despre oportunitățile Industriei Smart City din România Președintele ARSCM, domnul Eduard Dumitrașcu, și doamna Sarolta Besenyei, Vicepreședinte ARSCM, Expert CE. Tot în luna mai, de această dată la București, la

Camera de Comerț și Industrie a României, ARSCM a organizat evenimentul internațional Administrative Expertise Exchange China - Romania, Business Opportunities (22/05/2017), eveniment ce a reunit o delegație de reprezentanți ai mediului administrativ și de afaceri din China și s-a bucurat de prezența a numeroși reprezentanți din partea autorităților române, printre care domnul Secretar de Stat Sterică Fudulea, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

22

smartcitymagazine.ro

Luna

IUNIE

a

însemnat

participarea

Președintelui

ARSCM la IoT Tech Expo Berlin, Europe’s largest Internet of Things (IoT) event, ce a avut loc la Berlin (1-2/06/2017), precum și la Bruxelles, la evenimentul China-EU SMEs Cross-Border Inv. and Trade Conference (2/06/2017), reprezentată prin Directorul Departamentului de Implementare Proiecte.

Evenimente și participări pe plan NAȚIONAL În luna februarie, ARSCM a participat prin Președintele asociației, domnul Eduard Dumitrașcu, însoțit de domnul Bogdan Paraschiv, Event Manager ARSCM la evenimentul aniversar al PARTENERULUI STRATEGIC Immochan, care a

aniversat 5 ani pe piața din România (3/02/2017, Brașov).

Cu aproape 400 de centre comerciale administrate în 12 țări din Europa și Asia, Immochan este astăzi una dintre cele mai importante companii comerciale imobiliare din Europa pentru centre comerciale.

În luna aprilie ARSCM a organizat dezbaterea Eficiența Energetică –între obligativitate și oportunitate, (28/04/2017), cu participarea secretarului de stat, domnul Iulian Robert Tudorache, a domnului Dan Cristian Popescu, Viceprimarul sectorului 2, a domnului

Constantin Tomescu, Viceprimarul sectorului 6, eveniment din seria Bucharest Business Breakfast, evenimente organizate în parteneriat cu CCIR. Bucharest CITY.AI (27/04/2017) – ARSCM a fost coorganizator alături de Comunitatea AI din România al primei ediții a Bucharest Artificial Intelligence.

Luna MAI a deschis seria de evenimente organizate în colaborare cu mediul academic. Astfel, primul din această serie a fost lansarea Programului Smart Start Up România, un program de mentorat organizat de ARSCM împreună cu Universitatea Politehnică din București, în care au fost alese mai multe proiecte ce se vor transforma în start-up-uri dezvoltate de tineri. Primul astfel de proiect este în curs de implementare alături de Primăria sectorului 6 și vizează amenajarea urbană a grădinilor verticale. Programul se va desfășura anual.

Tot în luna mai, ARSCM a fost partener al evenimentului

Orașe Durabile: Expertiza Franceză, organizat de Camera Franceză de Comerț și Industrie în România, și a fost reprezentată la eveniment de către Vicepreședinte ARSCM, Doamna Sarolta Besenyei și Event Manager BBB, Domnișoara Cristina Vîlcov (23/05/2017).

Luna IUNIE – ARSCM organizează dezbaterile Stategia Energetică a României (22/06/2017) cu participarea Secretarului de Stat ME, domnul Iulian Robert Tudorache și Stategia și obiectivele de investiții ale Ministerului Transporturilor (29/06/2017) cu participarea Secretarului de Stat MT, doamna Magdalena Grigore. Ambele evenimente fac parte din seria

evenimentelor BBB, dedicate diverselor sectoare smart.

Revista Smart City Magazine - ARSCM publică singura revistă dedicată smart city. Apariția revistei se face trimestrial. Numărul din luna martie a fost lansat în cadrul Smart City URBAN projects (30/03/2017), numărul din luna iunie în cadrul evenimentului Strategia Energetică a României (22/06/2017).

Parteneriatele asociației

Anul 2017 este dedicat deschiderii internaționale și mediului academic, în privința parteneriatelor asociației.

23

În prima jumătate a anului au fost semnate parteneriate cu The International Urban Alliance by Johns Hopkins University, Washington, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Ecologică, alături de care ARSCM începe programe de mentorat, cursuri dedicate smart city și mediului privat.

Partener Strategic – Începând de anul acesta Immochan devine partener strategic al ARSCM, acesta sprijinind acțiunile ARSCM, în toate demersurile sale.

Parteneriatul cu AAPRO – Asociația Administratorilor Publici din România este un parteneriat important, menit să sprijine demersurile ARSCM de a asigura informarea și profesionalizarea administratorilor publici, prin programe ce li se adresează.

Membri în ARSCM

O foarte importantă parte a activității ARSCM o constituie mărirea numărului de membri și derularea de acțiuni.

S-au alăturat în lunile mai și iunie: Immochan România, BMF Group, EasyLumen, Quickmobile, Primăria Prundeni, Primăria Câmpulung Moldovenesc, Primăria Horezu, Schreder România.

Echipa ARSCM Președinte: Eduard Dumitrașcu Secretar General: Dr. Sorin Negrea Vicepresedinte: Expert Comisia Europeană – Sarolta Besenyei Director Evenimente ARSCM: Bogdan Paraschiv Director Evenimente BBB: Cristina Vîlcov Director Implementare Programe: Alexandra Dumitrașcu Expertiză/Management de Proiect Ex-Ministrul Fondurilor Europene- Aura Răducu Expert Comisia Europeană –Sarolta Besenyei Prorector Universitatea Ecologică- Conf. Univ. Dr. Ciprian Caragea Expert Fiscalitate -Prof. Univ. Spiru Haret – Aurelian Băluță Academia de Poliție A.I. Cuza – Lect. Univ. Dr. Mihai Marcoci The International Urban Alliance by Johns Hopkins University, Washington – Ph.D. Mircea Enache Lector SNSPA – Dr. Cătălin Vrabie Program Manager of Nuclear Safty and Security at European Commission – Dr. Olivia Comșa Expert Fiscalitate – Dr. Sorin Robu, Expert Int. de Mediu –Dr. Serena Adler Expert în Energie –Drd. Ing. Ec. Ionuț Ciobanu

Pentru a doua jumătate a anului 2017, ARSCM pregătește evenimentul cel mai important al industriei, Smart City Industry Awards, în luna octombrie, Caravana Smart City, cel mai complex eveniment dedicat mediului administrativ pentru înțelegerea și adăugarea de noi informații privitor la soluții smart în beneficiul cetățenilor. Deasemenea, ARSCM va continua seria întâlnirilor Bucharest Business Breakfast, precum și participarea ca partener, speakeri sau co-organizatori în cadrul celor mai importante evenimente ale domeniului.

24

smartcitymagazine.ro

25

Eficiența energetică între necesitate și impunere Drd.Ing.Ec. Ionuţ CIOBANU Expert în Energie

I. Introducere

Eficiența energetică este raportul dintre valoarea rezultatului performant obținut, constând în servicii, bunuri sau energia rezultată și valoarea energiei utilizate în acest scop (Legea 121/2014 privind eficiența energetică).

Ceva este mai eficient energetic în cazul în care oferă mai multe servicii pentru aceeași intrare de energie, sau aceleași servicii prin utilizarea unei cantități mai reduse de energie.

Laboratorul National Lawrence Berkeley definește pentru eficiența energetică sintagma “folosind mai puțină energie pentru a furniza același serviciu“.

II.Impunerile Europene și Naționale în Domeniul Eficienței Energetice A.Strategia Europa 2020

În anul 2010 UE a lansat Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru o perioadă de zece ani. Lansată în 2010, strategia ar urma să creeze condițiile necesare pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

UE și-a propus ca până la sfârșitul anului 2020 să își îndeplinească o serie de obiective în cinci domenii esențiale: ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie/climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei.

Obiectivele Strategiei Europa 2020 în domeniu schimbărilor climatice şi a utilizării durabile a energiei sunt: -reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990; -creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; -creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

Una dintre propunerile Strategiei Europa 2020 este inițiativa emblematică privind o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, adoptată de Comisie la 26 ianuarie 2011. Aceasta identifică eficiența energetică drept un element esențial în asigurarea durabilității utilizării resurselor de energie.

Monitorizarea îndeplinirii obiectivelor energetice din Strategia Europa 2020 au condus la 26

smartcitymagazine.ro

următoarele: Reducerea cu Creșterea ponderii 20% a emisiilor de surselor de energie gaze cu efect de regenerabilă cu seră 20% Tendința până în 2020

-20%

Tendința până în 2020

Reducerea consumului de energie cu 20%

Tendința până în 2020

-10%

100%

-20%

Figura 1. Stadiul Îndeplinirii Obiectivelor Strategiei Europa 2020 – Energie.

Se observă din figura 1 că în domeniile reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și al creşterii ponderii surselor de energie regenerabile tendința este de a fi îndeplinite până în 2020. Singurul capitol cu șanse mici să fie îndeplinit este cel al reducerii consumului de energie cu 20% până în 2020.

Pentru a se îndeplini ținta propusă trebuie făcute investiții masive la nivel european.

B.Directiva Europeană 27/2017 Privind Eficiența Energetică

Adoptată la 25 octombrie 2012 de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, Directiva 27/2017 privind eficiența energetică a creat un cadru comun de măsuri pentru punerea în aplicare a obiectivelor pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul UE.

Scopul final al directivei este asigurarea atingerii obiectivului principal al Uniunii, de 20% în materie de eficiență energetică până în 2020.

În 2020, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maxim 1474 Mtep de energie primară sau maxim 1078 Mtep de energie finală utilizată.

Prin directivă se acordă o importanță majoră renovării clădirilor din statele membre. Fiecare stat membru trebuie să asigure că, începând cu 1 ianuarie 2014, 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/ sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual.

Statele membre ale UE trebuie să se asigure că administrațiile centrale achiziționează doar produse, servicii și clădiri cu performanțe înalte de eficiență energetică.

Statele membre ale UE au obligația de a realiza pentru toți consumatorii finali, auditurile energetice de înaltă calitate pentru a se stabili măsurile necesare în vederea creșterii eficienței energetice a consumatorilor.

Contorizarea inteligentă este o altă prevedere stipulată în această directivă. Consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră trebuie să se doteze cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali și care furnizează informații despre timpul efectiv de utilizare.

Acestea sunt doar o parte din obligațiile statelor membre UE precizate în directiva 27/2017

privind eficiența energetică și care se pun în practică prin adoptarea unor legi la nivelul fiecărui stat.

C.Legea 121/2014 Privind Eficiența Energetică

În România, Legea 121/2014 privind eficiența energetică a avut ca rol transpunerea Directivei 27/2012 în legislația românească.

Măsurile de politică în domeniul eficienței energetice prezentate în această lege se aplică pe întreg lanțul: resurse primare, producere, distribuție, furnizare, transport și consum final. Pană în anul 2020 se stabilește o țintă națională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%.

Măsurile de politică energetică incluse în lege se adresează atât consumatorilor publici cât și privați.

Autoritățile administrației publice locale au următoarele obligații: -Pentru localitățile cu o populație mai mare de 5.000 de locuitori au obligația să intocmească programe de îmbunatățire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani.

-Pentru localitățile cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori au obligația:

a) să întocmească programe de îmbunătațire a eficienței energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani;

b) să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată în condițiile legii sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.

Alte solicitări ale legii se referă la realizarea de audituri energetice independente; formare de auditori energetici; sisteme de etichetare energetică.

III.Investițiile În Eficiența Energetică

A.Investițiile În Eficiența Energetică La Nivel Mondial. Investiții globale în eficiența energetică au crescut cu 6% în 2015, până la 221 miliarde de dolari.

În clădiri investițiile au reprezentat peste jumătate din investiția totală în eficiența energetica și a înregistrat cea mai puternică creștere de 9%. În industrie investitiile au crescut cu 6%, iar în domeniul transportului au crescut cu 3%.

Investițiile în eficiența energetică reprezintă mai puțin de 14% din totalul cheltuielilor din sistemul energetic mondial (1600 miliarde $) în 2015. Cu toate acestea, investițiile în eficiența energetică sunt de două-trei ori mai mari decât investiții în generarea de energie electrică convențională, cu excepția energiei regenerabile.

Investițiile globale în eficiența energetică au fost de 118 miliarde $ în clădiri (inclusiv în aparate și iluminat), 64 miliarde $ în transporturi și 39 miliarde $

în industrie.

Cele mai mari investiții de aproximativ 86 miliarde $ în eficiența energetică a clădirilor a fost făcută de Statele Unite ale Americii, China, Germania și Franța.

Investițiile în echipamente eficiente au fost de 12 miliarde $, cu respectarea standardelor și etichetare energetică.

Îmbunătățirea eficienței energetice prin crearea de standarde pentru frigidere, mașini de spălat, echipamente de iluminat au condus cumulat, la economii de 1250 TWh de energie electrică în ultimii 10 ani, la nivel mondial.

În 2015 s-au înregistrat investiții în valoare de 15 miliarde $ în clădiri cu consum zero de energie, la nivel mondial.

B.Fonduri Europene Disponibile Pentru Eficiența Energetică În România

Una dintre sursele de finanțare în domeniul eficienței energetice pentru România în perioada 2014-2020 este Programul Operațional Regional.

Programul Operațional Regional (POR) 20142020 este gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management.

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice prevede o alocare de 2.37 miliarde euro pentru următoarele tipuri de activități: -eficiență energetică a clădirilor publice, inclusiv măsuri de consolidare a acestora; -eficiență energetică a clădirilor rezidențiale, inclusiv măsuri de consolidare a acestora; -investiții în iluminatul public; -măsuri pentru transport urban (căi de rulare/ piste de bicicliști/ achiziție mijloace de transport ecologice/ electrice, etc.).

Beneficiarii acestor fonduri sunt: autorități publice centrale și locale.

IV.Concluzii Eficiența energetică este o prioritate atât la nivel european cât și național pentru atingerea țintei de reducere a consumului de energie cu 20% până în 2020.

Investițiile, atragerea fondurilor europene dar și conștientizarea asupra beneficiilor utilizării eficiente a energiei trebuie să fie țintele României în acest domeniu.

Bibliografie -International energy Agency-Energy Efciency Report Market 2016; -Legea 121/2014 privind eficienta energetica; -www.fonduri-ue.ro -http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm.

27

Expoziția internațională EXPO ASTANA 2017

Surse de energie verde, un Soare artificial, vehicule electrice de ultimă generație, case inteligente și un centru internațional pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi, toate acestea se numără printre atuurile Expoziției Internaționale de la Astana.

Energia este motorul economiei mondiale, iar o gestionare eficientă definește ritmul de dezvoltare a statelor. Anul acesta Biroul Internațional de Expoziții, împreună cu organizatorii din Kazahstan au ales ca temă pentru EXPO Astana, ”Energia verde”, pentru că “este nevoie să fim mai blânzi cu mediul înconjurător, să ne aplecăm mai des asupra măsurilor de eficientizare a consumului și să ne schimbăm obiceiurile în acest sens”.

Potrivit statisticilor ONU, 1,6 miliarde de oameni nu au acces la electricitate, iar 2,4 miliarde de oameni nu au acces la combustibili moderni. Sistemul energetic actual nu mai poate face față consumului excesiv de energie. De aceea, este necesară găsirea unor surse de alternative care să fie accesibile tuturor oamenilor.

Domnul Steen Christensen, președintele Biroului Internațional pentru Expoziții a declarat, în cadrul evenimentului de deschidere a Expo Astana 2017 că “soluțiile de energie sustenabilă nu sunt ușor de găsit. Sunt rezultatul unor ani de muncă, dezvoltare și colaborare. Acum, Expo Astana 2017 ne permite să ne unim forțele și să lucrăm împreună pentru viitor”.

Prezent la inaugurarea expoziției Președintele Kazahstanului, domnul Nursultan Nazarbayev a spus că “omenirea este pe punctul de a crea o energie de înaltă eficiență ” și că expoziția de la Astana va contribui la dezvoltarea energiei curate.

Energia curată este un termen ce înglobează, de fapt, mai multe subdomenii, de la producție pe bază de vânt, soare, biomasă etc., la metode de transport și distribuție fără pierderi și nu în ultimul rând un consumator responsabil, care investește în tehnologie nouă cu consum scăzut de energie.

EXPO Astana 2017 își propune să aducă sub același acoperiș cei mai mari jucători din acest domeniu, cu cele mai recente tehnologii și idei promovate de aceștia. La Astana, pe toată durata desfășurării 28

smartcitymagazine.ro

expoziției vor avea loc întâlniri ale experților de talie mondială cu leaderii politici și factorii decidenți, care au ca scop comun să facă din energia verde cel mai important trend al următoarelor decenii.

Sursele de energie regenerabilă, principala temă a expoziției.

Rapil Zhoshybayev, comisarul responsabil pentru EXPO 2017, a declarat: “Fiecare țară participantă încearcă să dezvolte tema expoziției din domeniul surselor de energie regenerabilă”.

Germania vine în Kazahstan cu vehicule electrice de ultimă generație și case inteligente care generează mai multă energie decât consumă. Elveția propune locuințe prietenoase cu mediul care utilizează noile tehnologii.

“Grafene”, un material al viitorului care ar putea schimba semnificativ metodele de generare și consum a energiei, va fi introdus la această expoziție de către Marea Britanie.

China va prezenta istoria dezvoltării energetice a țării, cu ajutorul unor tehnici interactive 3D și un “soare artificial” — un model de reactor de fuziune nucleară, în timp ce Coreea de Sud va expune rețele inteligente, vehicule care se alimentează cu celule și soluții avansate de economisire a energiei.

Alte țări, precum Olanda, vor oferi proiecții 3D, tehnologii 3D și efecte sonore care vor spune povestea tehnologiilor sale și a inovațiilor de ultimă generație, iar Thailanda va prezenta tehnologii de energie regenerabilă care utilizează deșeuri agricole.

România este și ea prezentă la Expo Astana 2017 cu Laserul de la Măgurele.

Soluții inovative pentru încălzire sau eficiență energetică, vor fi promovate, prin intermediul companiilor autohtone în pavilionul de 370 de metri pătrați amenajat de România în cadrul expoziției.

Cea mai importantă investiție în cercetarea românească din ultima jumătate de secol - Proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, este elementul central al pavilionului României la Expo Astana 2017.

Prin sloganul “Energy of Light”, pavilionul prezintă România drept o țară a inovației și invențiilor.

Țara noastră a participat, după 1989, la toate

expozițiile mondiale și internaționale organizate sub egida Biroului Internațional pentru Expoziții. La 22 noiembrie 1928 a fost semnată la Paris, Convenția privind Expozițiile Internaționale, pe care România, ca membru fondator, a ratificat-o prin Decretul nr. 2581/1930.

Vedeta expoziției de la Astana este însă pavilionul Nur Alem cea mai mare construcție sferică din lume, ce poate fi vizitat în trei ore și jumătate, a declarat Marat Omarov, directorul departamentului de organizare a evenimentului, transmite Kazinform.

Pavilionul Nur Alem, cu un diametru de 80 de metri, este simbolul arhitectural al Astana EXPO-2017 și elementul central al complexului care găzduiește evenimentul. În cadrul acestui pavilion, un etaj întreg este dedicat bioenergiei. Aici vizitatorii pot viziona holograme în care oameni de știință din întreaga lume vor prezenta prelegeri despre biotehnologii.

Echipamentele au fost livrate de specialiștii germani.

Tot aici se află și Centrul tehnologiilor verzi din Astana, care ar urma să rezolve problemele legate de transformarea sectorului energetic, deplasarea spre afacerile “verzi”, transferarea și adaptarea tehnologiilor verzi precum și dezvoltarea finanțării pentru acest domeniu.

Activitatea centrului se va concentra în Asia Centrală, dar va coopera strâns cu state din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Uniunea Europeană, SUA, Rusia, China, India, și din America Latină.

Kazahstanul este prima din fostele republici ale URSS găzduiește o astfel de expoziție

Pentru a găzdui acestă expoziție, autoritățile din Kazahstan au investit masiv în infrastructură. S-au construit hoteluri noi, cu o capacitate de 35.000 de locuri, precum și locuințe pentru 40.000 de studenți, s-a îmbunătățit sistemul de transport din capitala țării, a fost construit un nou mega terminal pe Aeroportul Internațional Astana și s-au încheiat acorduri bilaterale și multilaterale “cer deschis”, valabile pe durata celor trei luni de desfășurare a expoziției, în plus a fost flexibilizat regimul vizelor pentru zeci de țări.

Expoziția Internațională EXPO Astana 2017, cu tema “Energia viitorului”, se derulează până pe 10 septembrie 2017, iar organizatorii estimează că evenimentul va atrage peste cinci milioane de vizitatori din întreaga lume. Expoziția este organizată pe o suprafață de circa 25 de hectare și reunește peste 110 de țări participante.

Pavilionul Nur Alem centru de cercetare în domeniul energiei verzi

29

30

smartcitymagazine.ro

Sarolta M. Besenyei Expert Comisia Europeană Senior Contributor Smart City Magazine

Cu sau fără criza financiară și recesiunea începută în 2008, orașele europene și ale lumii trebuie să facă față unor imense provocări. Investițiile cerute de dezvoltarea technologică, de creșterea problemelor de siguranță a cetățenilor, cele legate de trafic și managementul acestora, de managementul colectării și reutilizării deșeurilor și multe altele sunt imense.

Bugetele orașelor, în special ale celor mari, suferă. Pe lângă faptul că necesitățile financiare care sunt din ce în ce mai mari, marile centre urbane suferă și din cauza imposibilității accesării de credite bancare cu dobânzi rezonabile pentru dezvoltare. Măsurile de austeritate afectează și vor afecta în continuare elemente esențiale pentru dezvoltarea unor comunități urbane sănătoase, inteligente, de tipul Smart City. Cel mai important

Folosirea instrumentelor financiare din bugetul UE din 2014- 2020 pentru dezvoltarea orașelor factor afectat este și va fi nivelul de poluare din orașe, veniturile scăzute din taxe și impozite afectând întrun mod crescător nivelul emisiilor gazelor de seră.

Acesta este și motivul pentru care este obligatoriu să se descopere și să se aplice fonduri cât se poate de mari în această direcție - cu atât mai mult cu cât creșterea nivelului de poluare afectează și dezvoltarea celorlalte industrii. Exisă un ghid de documentare pentru selectarea posibilelor resurse și fonduri în scopul dezvoltării orașelor în care sunt listate toate oportunitățile privind fondurile UE în această direcție. Documentul se referă la perioada 2014 - 2020 și a fost creat în vederea sprijinirii autorităților locale pentru accesarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea comunităților lor.

Documentul în limba engleză poate fi studiat aici:

https://eu-smartcities.eu/sites/all/files/Guideline-Using%20EU%20fundings%20mechanism%20for%20smart%20cities.pdf

Documentul conține și următorul tabel tradus de noi în limba română.

Alocările bugetare pe programe și capitole legate de schimbările climatice Dezvoltarea SMART și creșterea inclusivă

HORIZON 2020

COSME

Sub-total alocat pe toate programele

87 000 mil Euro

Sub-total pe program alocat pe climă în procente - total

35 %

Sumă alocată pe climă

500 mil Euro

Descriere comentarii Contribuțiile includ: -Energie curată, eficientă, sigurăTransport integrat, inteligent, verde -acțiune, eficiență pt. protejarea climei, fonduri propuse de 3,6 miliarde Euro Proiecte specifice Smart City urmează a fi lansate Programele vor ținti competitivitateși sustenabilitatea afacerilor din UE, în special ale IMM-urilor. Proiectele vor susține companiile inovative și aptitudinile necesare traiului într/un oraș inteligent.

2 500 mil Euro

Coeziunea economică, socială și teritorială

Fonduri pentru Dezvoltarea Regională și Fondul Social European

CEF/Mecanismul pentru interconectarea Europei, Transport, Energie și ITC

325.149 mil Euro

29 300 mil Euro

20% din contribuțiile naționale pt. regiunile dezvoltate/în tranziție, 6% pentru regiunile slab dezvoltate

16 000 mil.

Euro pt. investiții EE și RES. Min. 16 257 mil Euro pentru zonele urbane

Fondurile alocate se referă doar la activitățile EE/RES propuse de Comisia Europeană. Alte activități pentru protejarea climei și pt. transport pot fi finanțate. În plus, 5% din fondurile naționale pentru dezvoltarea regională pot fi alocate pentru dezvoltare sustenabilă urbană care includ activități de transport, energie și IT&C. Dimensiunea urbană a acestor politici depinde de planurile regionale.

CEF este dedicat legăturilor transeuropene. Vor avea impact și asupra deciziilor pe plan local, structurile locale vor trebui adaptate. Va fi oare, de exemplu, regiunea conectată la surse externe de energie la cerere?

31

Dezvoltarea SMART și creșterea inclusivă

Sub-total alocat pe toate programele

Creșterea sustenabilă: resursele naturale

CAP pilonul II din Fondurile de dezvoltare regională

LIFE +

Sub-total pe program alocat pe climă în procente - total

smartcitymagazine.ro

Descriere comentarii

386.442 mil Euro

85.000 mil Euro

25% (deși nu este obligatorie pt. state)

3.600 mil Euro

Documentul conține idei și sfaturi despre interconectarea diferitelor forme de finanțare pentru proiectele de Oraș Inteligent și Internetul Lucrurilor, la introducerea unor inovații de tip technologie Smart City. De exemplu, Smart City Stakeholder Platform a prezentat o abordare integrativă prin proiectul “Keys to Innovation”. Astfel, Fondurile Structurale pot fi utilizate ca investiții pentru elementele de rețea națională care va fi necesară în vederea accesării de fonduri pe plan local. Fondurile de Dezvoltare Regională pot ajuta la finanțarea unor susre de energie locală și “Rețeaua Smart” sau alte infrastructuri facilitatoare.

32

Sumă alocată pe climă

21 250 mil Euro

902 mil Euro

Fondurile pentru dezvoltare rurală țintesc investițiile legate de schimbările climatice. Acestea pot fi relevante și în ceea ce privește zonele urbane, în special dacă sunt legate de producția de energie.

Trebuie avute în vedere conexiunile cu zonele rurale și exploatarea oportunităților de piață.

Noua componentă a programelor LIFE legate de schimbările climatice pot fi folosite pentru minimalizarea efectelor negative și adaptare în cadrul zonelor urbane. Acestea pot fi legate de investiții cu capital inițial, proiecte de testare și pilot, schimburile de bune practici și îmbunătățirea actului guvernării.

Fondurile ERDF și ESF la rândul lor pot susține investițiile Fondului European de Investiții și Băncii Europene de Investiții pentru un număr de proiecte și programe. Sunt exemple despre cum pot fi acestea create și prin Instrumentul JESSICA. Programul HORIZON 2020 la rândul lui poate susține și proiecte mari în mod direct, dar poate susține proiecte mai de risc, dar bancabile și prin garanții și instrumente de finanțare prin care se obțin termeni mai buni la creditare. HORIZON 2020 poate, pe de altă parte, să finanțeze și IMM-uri implicate în proiecte Smart City, sau să ajute prin așa numitul Risk Sharing Instrument (RSI).

33

Bruxelles, model de

Smart City (II)

În 2017, Regiunea Bruxelles va continua proiecte deja începute și va lansa unele noi. În același timp, Smart City Program Office va avea avea rolul de a supraveghea inițiativele smart city din întreaga regiune.

E-Health

Strategia eHealth Bruxelles este în prezent în plină dezvoltare. Regiunea Bruxelles sprijină apariția unor produse și servicii care îmbunătățesc utilizarea tehnologiei digitale pentru viața pacienților și a personalului medical. La nivelul unui Smart City Regional, programul de eHealth interconectează diferiții actori cu scopul de a încuraja inovația. „Health and the Smart City”.

Pot soluțiile de tip Smart City să fie un beneficiu pentru rezidenții din sănătate? Bineînțeles că da: prin încurajarea aplicării tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC). Aceste tehnologii cunoscute sub numele eHealth, iau forma unei aplicații mobile ce crează rețele destinate schimbului de informații medicale, precum și instrumente de diagnosticare și consultare de la distanță etc.

Pentru a dezvolta soluții este nevoie de asemenea, de cooperare între mai mulți jucători: pacienți, cadre medicale, autoritățile și companiile care au creat sistemul. Asta înseamnă să distrugem toate barierele, asemeni orașelor inteligente unde 34

smartcitymagazine.ro

administrațiile comunică între ele, pentru a crea soluții inovatoare. eHealth Bruxelles, un accelerator de inovații

Pe scurt, scopul eHealth Bruxelles este de a accelera furnizarea de soluții tehnologice pentru pacient și sectorul medical în Regiunea Bruxelles prin sprijinirea inovării și antreprenoriatului în domeniul eHealth. Pentru a-și atinge scopul, o comunitate a ideilor și a soluțiilor trebuie să pună bazele unui mediu orientat către dezvoltarea unui sistem online prin care pacienții pot avea acces la informații utile privind sănătatea.

Mai precis, acesta cuprinde următoarele măsuri: - dezvoltare și creare de noi tehnologii în domeniul sănătății; - conversia potențialului eHealth în proiecte concrete; - îmbunătățirea circulației informațiilor între organismele publice, industria digitală și managerii de proiect;

- planuri de acțiune ale fiecărui partener, identificarea inițiativelor de eHealth care pot fi dezvoltate în comun, pentru a spori sinergiile și pentru a îmbunătăți impactul, dar și vizibilitatea acestora.

Pe lângă autoritățile de la Bruxelles, patru actori din domeniile de sănătate și digital sunt implicați activ în punerea în aplicare a strategiei Bruxelles eHealth și anume: - Abrumet (organizația umbrelă a Bruxelles-ului, precum și toate spitalele publice și private din Bruxelles); - Agoria (Federația Belgiană pentru Industria de Tehnologie); - Impuls (partenerul public regional al întreprinderilor din Bruxelles); - Innoviris (Institutul Bruxelles pentru cercetare și inovare);

Condițiile din Regiunea Capitalei Bruxelles sunt deosebit de favorabile pentru dezvoltarea tehnologiilor eHealth. Pe de o parte, cerințele de sănătate ale populației se schimbă rapid, iar provocările unei populații în curs de îmbătrânire și progresia bolilor cronice necesită o abordare mai complexă. Pe de altă parte, resursele medicale din regiune - în ceea ce privește spitalele și cadrele medicale - sunt multiple. Între 2013 și 2016, numărul companiilor care activează în acest sector a crescut cu 50%.

Economia circulară în Bruxelles

Bruxelles este o adevarată intersecție de companii europene.

Europa lansează inițiative despre economia circulară și folosește orașul Bruxelles ca pe un laborator pentru a experimenta și stabili o economie circulară drept model. Orașele sunt prin definire, ecosistemul corect pentru a scoate la capăt acest tip de experiment, majoritatea actorilor fiind pe poziție: de la consumatorul final, până la companiile de sector terțiare și secundare (care reprezintă 69% și 15% din GDP). Orașele beneficiază de o infrastructură bine dezvoltată și complexă, acestea fiind într-o mișcare continuă 24 de ore pe zi.

35

Un Sistem de Management al Traficului SMART, SMART CITY, condiţie obligatorie pentru SMART CITY

“PIESĂ” CU “PIESĂ”

Dr. Ing. Sorin Lenus NEGREA Secretar General ARSCM Senior Contributor Smart City Magazine Specialist mobilitate și management de proiect

O componentă esențială a unui oraş de tip Smart City este Sistemul de Management al Traficului.

O altă „piesă” în acest puzzle complex, care este conceptul Smart City.

Dacă facem o paralelă cu Sistemul Circulator, Sistemul de Management al Traficului este cel care asigură vitalitatea oraşului, mobilitatea continuă a vehiculelor şi pietonilor. Cel care asigură dezvoltarea continuă a oraşului în condiţiile unor constrângeri uriaşe (capacitatea limitată a străzilor, amplasarea centrelor comerciale în interiorul oraşelor, numărul tot mai mare de vehicule care accesează reţeaua de transport, etc.).

Nu se poate imagina un oraş inteligent fără un sistem de management al traficului inteligent.

Un astfel de sistem inteligent trebuie să asigure următoarele funcţii care se întrepătrund: 1) Funcţia de predicţie; 2) Funcţia de planificare; 3) Funcţia de proiectare; 4) Funcţia de implementare în teren; 5) Funcţia de integrare în sistemul centralizat de management adaptiv; 6) Funcţia de culegere date, analiză şi interpretare a acestora; 7) Funcţia de contingentă pentru diverse deranjamente sau evenimente neprevăzute; 8) Funcţia de intreținere şi mentenanță; 9) Funcţia de integrare; 10) Funcţia de up-gradare continuă; 11) Funcţia de monitorizare şi control; 12) Funcţia de operare a sistemului; 1) Funcţia de predicţie

Pentru ca Sistemul de Management al Traficului să fie eficient este necesară o abordare proactivă, pregătirea în vederea preluării unor fluxuri de trafic cu volume mult mai mari. Dezvoltarea oraşului presupune noi intrări în oraşe, noi zone de presiune din partea traficului. Sunt necesare analize complexe privind 36

smartcitymagazine.ro

influenţa unor noi cartiere de locuit, centre comerciale, clădiri de birouri, etc.

Pe baza acestor analize sunt dimensionate în avans diverse echipamente şi subsisteme (serverele de gestiune a datelor, automatele de dirijare a traficului, sistemele de comunicaţii, echiparea de noi intersecţii nesemaforizate, etc.).

2) Funcţia de planificare

Această funcţie presupune reevaluarea continuă a planurilor de trafic, a traseelor de undă verde, a secţiunilor controlate adaptiv şi a procedurilor de prioritizare. Pe baza propriilor analize şi a datelor extrase din planurile de dezvoltare ale oraşului (Planuri de mobilitate, PUG-uri, studii de circulaţie, strategii de dezvoltare pentru diverse sectoare de activitate, etc.) sunt efectuate simulări ale fluxurilor de trafic, atât pentru testarea soluţiilor, cât şi pentru popularizarea măsurilor. Produsul acestei funcţii este un plan de instalări, extinderi şi integrare.

3) Funcţia de proiectare

În urma măsurătorilor de trafic, a elementelor extrase din planurile de devoltare/reorganizare şi a altor solicitări din perspectiva siguranţei rutiere, sunt proiectate sau reproiectate intersecţiile sau un grup de intersecţii.

Astfel sunt stabilite intrările, numărul de benzi şi relaţiile, amplasarea marcajelor, a indicatoarelor şi a semafoarelor şi stabilirea succesiunii fazelor de dirijare, respectiv a timpilor asociaţi acestora (ciclul de semaforizare), etc.

4) Funcţia de implementare în teren

Se referă la capacitatea tehnică şi organizatorică de a implementa diversele proiecte şi soluţii.

De multe ori presiunea este timpul, deoarece se lucrează „sub trafic” şi restricţiile de trafic au efecte importante.

5) Funcţia de integrare în sistemul centralizat de management adaptiv

Sistemul adaptiv de management funcţionează atât predictiv, pe baza unui istoric, dar în principal pe baza datelor culese de la detectoarele de trafic (bucle inductive sau detectoare video). Este o adaptare continuă pentru a obţine eficienţă maximă în gestionarea fluxurilor de trafic de diverse volume, în condiţii de capacitate limitată a străzilor. Integrarea în acest sistem nu este simplă deoarece poate afecta eficacitatea intregului sistem. În acelaşi timp sunt necesare condiţii tehnice şi echipare corespunzătoare.

6) Funcţia de culegere date, analiză şi interpretare

a acestora Sistemul de Management al Traficului colectează foarte multe date. Acestea sunt furnizate de camerele video, de detectoarele de trafic (volume, categorii de vehicule, viteze de deplasare, originea şi destinaţia deplasărilor, ore de vârf, etc.) şi de celelalte sisteme conexe (sistemul de recunoaştere a numerelor de înmatriculare, sistemul de prioritizare a transportului public, etc.). Aceste date pot fi utile şi altor domenii de activitate. Noul concept de Big Data presupune punerea în comun a diverselor date, însă este necesar ca încă de la colectare să fie stabilite modalităţile de stocare, agregare şi accesare a acestora. În propriul domeniu de activitate datele pot fi accesate de către studenţi şi cercetători pentru dezvoltarea domeniului. Analiza şi interpretarea propriilor date colectate, furnizează inputuri pentru alte activităţi.

7) Funcţia de contingentă pentru diverse deranjamente sau evenimente neprevăzute

O altă funcţie deosebit de importantă este cea care elimină riscul blocajelor, al ambuteiajelor prin elaborarea şi implementarea de proceduri corespunzatoare. Pentru fiecare tip de deranjament, disfucţie a sistemului să fie pregătite soluţii şi măsuri prestabilite. O altă componentă strategică este cea de Business Continuity Management. Implementarea acestui concept permite organizaţiei să fie pregătită prin răspunsul la dezastre naturale sau situaţii de criză şi modalităţile prin care se poate relua activitatea, respectiv circulaţia rutieră. Un oraş blocat este un oraş captiv şi pierderile sunt exponenţiale odată cu creşterea timpului până la restabilirea funcţionării sistemului.

8) Funcţia de intreținere şi mentenanță

Deoarece Sistemul de Management al Traficului trebuie văzut ca un organism viu, procesele de întreţinere şi mentenanţă ar trebui urmărite în mod continuu. Străzile nu sunt alocate numai Sistemului de Management al Traficului. În stradă întâlnim şi alți operatori sau furnizori de servicii. Intervenţiile acestora la propriile sisteme pot afecta Sistemul de Management al Traficului. De aceea este necesară o abordare proactivă şi aplicat un sistem de comunicare eficient.

Politica stocurilor şi achiziţiilor trebuie atent stabilită.

9) Funcţia de integrare şi project management

Funcţia de integrare trebuie să asigure integrarea cu celelate sisteme. Sistemul de Trafic Urban trebuie integrat cu cel de Trafic Interurban, cu Sistemul de Transport Public şi cu Sistemul de Parking.

Având în vedere complexitatea proiectelor derulate la nivelul oraşului, este necesară şi integrarea cu acestea. Numai prin implementarea conceptelor de project management şi organizarea pe proiecte, poate aduce nivelul aşteptat de acurateţe şi eficienţă.

Un proiect bine definit, cu buget clar şi resurse alocate la timp va asigura încadrarea în timp a finalizării acestora, principala condiţie a integrării.

10) Funcţia de up-gradare continuă

Sistemul de Management al Traficului fiind un sistem vital pentru oraş trebuie să fie tot timpul în pas cu noile tehnologii, ultimele versiuni software ale sistemelor de operare şi gestiune si noile tendinţe din domeniul auto. În viitorul apropiat noile vehicule vor comunica cu sistemul de management și astfel optimizările privind deplasările vor fi mult mai eficiente.

Instruirea continuă a personalului este la fel de importantă și necesită un plan adecvat de specializare.

11) Funcţia de monitorizare şi control

Funcţia de monitorizare şi control adaptiv al traficului contribuie la reducerea timpilor de deplasare şi la evitarea blocajelor în orele de vârf.

Orice eveniment este identificat, clasificat şi lansată procedura de intervenţie. Această funcţie este asigurată în principal prin Centrul de Monitorizare şi Control.

12) Funcţia de operare a Sistemului de Management al Traficului

Aceasta este principala funcţie a sistemului.

Funcţia de operare trebuie asigurata 24 de ore, deoarece circulaţia nu se opreşte niciodată. Este cea care integrează toate funcţiunile de mai sus asigurând funcţionarea sistemului pe termen scurt, mediu şi lung.

Sistemului de Management al Traficului devine astfel un pion important în ceea ce înseamnă un oraş modern, eficient din punct de vedere energetic şi care contribuie direct la reducerea poluării, la creşterea activităţii economice, la asigurarea mobilităţii şi în special la creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşelor. Astfel putem concluziona: Smart Traffic Management means Smart City.

37

Brașovul

Smart City (II) pe harta

Inter și intra-operabilitatea Orașului Inteligent.

Brașovul pe harta Smart Cites (II) Cătălin VRABIE și Gabriela Dana VLAD

Literatura de specialitate prezintă cinci piloni de interacțiune ai Administrației Publice cu mediul căreia aceasta se adresează:

Pilonul 1: Afișarea informațiilor pe Web-site – aceasta este cea mai simplă formă de interacțiune și are ca scop doar informarea cetățenilor;

Pilonul 2: Comunicare bidirecțională.

Prin această metodă Administrația Publică poate colecta date și informații de la cetățeni și sectorul de afaceri atât prin intermediul e-mail-ului cât și a aplicațiilor de intranet sau extranet dedicate acestui scop;

Pilonul 3: Tranzacții (financiare) Web. Acest pilon înglobează toate aspectele comunicării. Pentru aplicant nu mai este nevoie de nici o altă procedură oficială – precum depunerea la ghișeu a unei dovezi a tranzacției.

Acest tip de administrare este parțial posibil prin garantarea accesului atât cetățenilor cât și mediului de afaceri la bazele de date on-line ale instituției (evident sub rigoarea protocoalele de securitate necesare);

Pilonul 4: Integrarea verticală

(inter-departamentală) și orizontală (intradepartamentală) a serviciilor publice disponibile online. Acest nivel de interacțiune este corelat cu lățimea de bandă oferită pentru conectivitatea la Internet – sincronizarea informațiilor trebuie făcută în timp real.

Pilonul 5: Participarea cetățenilor la acțiunile administrației. În această fază este promovată interacțiunea prin intermediul sistemelor electronice precum: platformele de social-media, forumuri de 38

smartcitymagazine.ro

discuție, blog-uri, sisteme de vot electronic, chestionare de satisfacție distribuite electronic și orice altă metodă de interacțiune directă și imediată. ***

Pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor Brașovului într-o manieră cât mai completă – scurtcircuitând toți cei cinci piloni prezentați, primăria municipiului a dezvoltat proiectul „Dispecerat Tehnic Integrat la Nivelul Municipiului Braşov – Servicii Electronice Geospaţiale”. În cadrul acestuia au fost implementate aplicaţii informatice pentru: (1) geoportal, (2) sistemul de dispecerizare, (3) sistemul de management al relaţiei cu cetăţeanul, (4) banca de date geospaţială, (5) sistemul de raportare de tip business intelligence, precum și (6) extinderea componentelor call center şi de (7) arhivare electronică. Scopul principal al proiectului este acela de a asigura o viziune integrată asupra problemelor care afectează domeniul public al municipiului precum şi realizarea unui concept de integrare între toate componentele sistemului informatic al Primăriei Braşov prin: - îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la servicii de dispecerat utilizând metode electronice; - diversificarea gamei de servicii oferite prin monitorizarea şi optimizarea performanţei la nivelul compartimentelor de specialitate şi nivelul operatorilor economici care prestează servicii de salubrizare, întreţinere străzi, iluminat etc.; - responsabilizarea administraţiei prin vizibilitatea asupra performanţei serviciilor.

Trebuie menționat aici faptul că proiectul amintit este o componentă a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Braşov.

Fig. 1. Subsistemul Dispecerat – preluare și rezolvare solicitări - Sursa: Primăria Brașov

Acest sistem are funcția unui hub informațional și totodată decizional construit cu scopul de a colecta informații din toate sistemele manageriate de primăria municipiului (de ex.: sistemele de monitorizare video – CCTV, sistemul de iluminat public, sistemul de semaforizare, GIS, ERP, sistemele de management al documentelor electronice) precum și cele aparținând companiilor de utilitate publică sau a instituțiilor responsabile cu siguranța cetățenilor.

Subsistemul CRM – Managementul Relațiilor cu Cetățenii

Acest sistem permite atât colectarea cât și distribuirea informațiilor dinspre și către cetățeni pe aceeași platformă indiferent de sursa datelor/ informațiilor (de ex.: date de identificare, taxe, impozite etc.). Cu ajutorul acestui subsistem primăria are o imagine clară și acurată a tuturor cetățenilor Brașovului.

Fig. 3. Subsistemul Geoportal - Sursa: Primăria Brașov

Subsistemul Servicii Electronice Geospaţiale

Prin acest sistem companiile de utilitate publică sunt conectate cu toate instituțiile partenere în vederea efectuării defectoscopiilor și a posibilelor intervenții în domeniul public. Formularele sunt completate on-line și trimise tuturor actorilor implicați împreună cu toate informațiile necesare unei intervenții prompte (de ex. coordonatele geografice precise).

Acest subsistem este cel mai complex dintre toate și permite:

- Rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetățenii într-o manieră rapidă și cu un înalt grad de acuratețe;

- Corelarea planului de achiziții cu informațiile referitoare la potențialele probleme cu care se poate confrunta municipiul;

- Realizarea unui singur plan atât pentru reparare cât și pentru mentenanța infrastructurilor rețelelor de tot felul;

- Reducerea costurilor necesare aducerii la zi a datelor de la nivelul municipiului;

- Reducerea consumului de timp din partea angajaților primăriei însărcinați cu introducerea datelor și validarea acestora în vederea unui proces managerial adecvat; - Standardizarea informațiilor la nivel municipal.

Fig. 2. Subsistemul CRM – Managementul Relațiilor cu Cetățenii - Sursa: Primăria Brașov Subsistemul Geoportal

Acest subsistem constă într-o hartă interactivă – executată cu acuratețe de câțiva centimetri, disponibilă on-line prin intermediul Web-site-ului primăriei municipiului (http://brasovcity.ro/) care poate fi accesată de cetățenii înregistrați în sistem în ideea ca aceștia să poată semnala orice problemă (de tip nonurgență) cu care se confruntă pe domeniul public cu posibilitatea de a o localiza prin GPS. În plus sistemul permite utilizatorilor să vizualizaze răspunsul instituțiilor abilitate să răspundă și chiar să raporteze întârzierile sau defecțiunile apărute ulterior.

Fig. 4. Subsistemul Servicii Electronice Geospaţiale Sursa: Primăria Brașov

Subsistemul Tablou de bord – gestiunea performanței instituției

Acest subsistem a fost realizat în conformitatea standardelor de convergență digitală – aducerea tuturor informațiilor pe același ecran. Toate datele, informațiile de la toți partenerii, contractorii și sub-contractorii vor fi raportate primăriei. Tot acest trafic de informații este 39

posibil printr-o intergață grafică cu utilizatorul (GUI) prietenoasă care permite tuturor actorilor să introducă date ușor și cu maximă acuratețe.

Rezultatele implementării soluției informatice

Implementarea proiectului a adus beneficii atât Municipiului Braşov şi angajaţilor acesteia cât şi Reprezentanţilor mediului de afaceri, Regiilor şi Companiilor de utilităţi din Braşov, oferind Servicii electronice ce au contribuit la dezvoltarea şi eficientizarea activităţii Municipiului Braşov prin:

- Tratarea eficientă a problemelor urgente ale cetăţeanului

- Creşterea numărului de răspunsuri oferite pe loc

- Direcţionarea rapidă a problemelor către instituţiile/departamentele abilitate în rezolvarea problemei prin dispecerizare

- Realizarea unui plan coordonator al lucrărilor de infrastructură

- Eficientizarea avizării lucrărilor, refacerii domeniului public în caz de avarii

- Definirea şi monitorizarea evoluţiei indicatorilor de performanţă aferenţi serviciilor furnizate de primărie

- Pro-activitate prin campanii de informare prin e-mail privind evenimente planificate în legătură cu domeniul public, lucrări, avarii etc.

De asemenea: - Au fost dezvoltate aplicaţiile: de tip front office şi back office;

- Sistemul permite instituţiei să determine timpul mediu de intervenţie pentru fiecare tip de incident. Se pot utiliza aceste date pentru stabilirea de standarde de furnizare a serviciilor, respectiv pentru informarea cetăţenilor în vederea definirii unor aşteptări realiste cu privire la timpul de rezolvare, atunci când aceştia raportează un incident, transmit o reclamaţie sau solicită un serviciu;

- Sistemul îmbunătăţeşte modul de prestare a serviciilor către cetăţeni prin monitorizarea şi optimizarea performanţei la nivelul compartimentelor

de specialitate, la nivelul funcţionarilor implicaţi în activitatea de rezolvare a solicitărilor, la nivelul operatorilor economici subcontractaţi pentru prestarea serviciilor de salubrizare, întreţinere străzi, iluminat etc.;

- Creşterea responsabilizării administraţiei prin vizibilitatea asupra performanţei serviciilor oferite;

- Viziune integrată asupra problemelor care afectează teritoriul – la nivelul managementului Primăriei.

Concluzii

Analizând tendințele actuale precum și tipurile de dispozitive utilizate de cetățeni pentru accesarea serviciilor publice, ca o continuare firească, am dezvoltat aplicația mobilă My Brasovcity, care pune la dispoziția utilizatorilor portalului de servicii electronice Brasovcity. ro un nou serviciu mobil de raportare a incidentelor pe domeniul public. Fii implicat! este un apel la cetățenii urbei sa fie activi și să sprijine municipalitatea în acțiunile sale de gestionare a orașului. Astfel, cu o interfață prietenoasă, foarte ușor de accesat și utilizat, aplicația oferă posibilitatea de a raporta un incident, cu localizarea acestuia pe hartă și cu adăugarea de fotografii dacă este cazul. Toate incidentele transmise sunt primite de către dispeceri, intrând pe fluxul de lucru de soluționare a tichetelor. Si pentru că dorim ca aplicația mobilă să nu se rezume doar la raportarea unui incident, am îmbogățit-o cu noi funcționalități: Modulul eFunctionar din portal care tratează pas cu pas tipurile de servicii oferite de municipalitate, cu toate informațiile aferente (acte necesare, taxe, etc), Modulul Evenimente care oferă calendarul de evenimente culturale, Modulul Starea pârtiilor care aduce pentru sezonul de iarna toate informațiile necesare pentru practicarea sporturilor de iarna (informații despre pârtii, starea zăpezii, tarifele de transport, instalațiile funcționale).

Cătălin VRABIE - Lect. univ. dr. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București și Gabriela Dana VLAD - Director, Direcția Tehnologii Informaționale și Servicii Electronice, Primăria Municipiului Brașov

Fig. 5. Subsistemul Tablou de bord – gestiunea performanței instituției - Sursa: Primăria Brașov 40

smartcitymagazine.ro

41

acest lucru poate fi și un avantaj, putem implementa direct soluțiile care s-au dovedit a fi eficiente.

Pentru prima dată, din 2017 Bucureștiul are City Manager

Domnul Marian Florea - Președinte AAPRO alături de Domnul Eduard Dumitrașcu - Președintele ARSCM la semnarea protocolului de colaborare dintre cele mai importante instituții ale Industriei Smart City din România Marian Florea, Președinte AAPRO: Administratorul public - Cea mai importantă resursă umană din administraţie Cine este și ce face un administrator public?

Administratorul public este cunoscut și ca City Manager. Potrivit prevederilor art. 112 din Legea administraţiei publice locale 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate. Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.

Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.

Legea nu cuprinde reglementări specifice procedurii de evaluare a administratorului public, însă precizează în mod expres cine are competenţă de numire şi eliberare din funcţie şi de asemenea, menţionează faptul că acesta îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui contract de management.

Deși nevalorificat la adevăratul său potențial, de cele mai multe ori schimbat pe criterii politice, administratorul public are un rol important în administrația publică. Ne așteptăm ca în perioada următoare rolul administratorilor publici să crească, iar vizibilitatea acestora să fie pe măsură.

Cu toate acestea, se impune stabilirea unor clarificări la nivelul legislației, astfel încât să fie evitate situațiile în care politicul revocă un apolitic, așa cum deja se întâmplă în țară.

Trebuie luat în calcul că în România, există aproximativ 400 de administratori publici, funcția există din 2006, iar prima asociație a acestora a fost înființată în 2011. Prin urmare, suntem departe față de țări care au tradiție de peste 100 de ani cu această funcție, însă 42

smartcitymagazine.ro

Consilierii generali ai Capitalei au fost de acord, pe 28 februarie a.c., cu înființarea funcției de administrator public la nivelul municipiului București, în cadrul aparatului de specialitate al primarului general, în subordinea directă a edilului. „Astfel, în funcție de numărul și importanța atribuțiilor delegate, administratorul public poate organiza, coordona și gestiona activitatea Primăriei Municipiului București, fiind un partener al managementului la vârf în procesul de adoptare a deciziilor strategice. Primarul general al municipiului București poate delega către administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. Administratorul public îndeplinește orice alte atribuții specifice postului, încredințate de primarul general al Municipiului București prin act administrativ, notă internă, sau care rezultă din modificările legislative care reglementează domeniul de competență”, se arată în hotărâre. „Administratorul public reprezintă o funcție specifică administrației publice locale care s-a consolidat, de-a lungul timpului, în țări care dispun de o administrație modernă și eficientă, scopul introducerii acestei funcții fiind acela de a profesionaliza administrația locală prin îmbunătățirea și fluidizarea sistemului de furnizare a serviciilor către cetățeni”, conform expunerii de motive, semnată de primarul general, Gabriela Firea.

Câștigătorul concursului pentru funcția de Administrator Public, domnul Sorin Chiriță este licenţiat în ştiinţe economice, psihologie şi drept. Are un masterat în drept şi este absolvent de studii postuniversitare cu specializare în management. De asemenea, este absolvent al unor cursuri de management al infrastructurilor critice, dezvoltare regională durabilă, evaluarea proprietăţilor imobiliare, achiziţii publice, managementul proiectelor, urbanism,

Sorin Chiriță City Manager București

Administratorul public

Cea mai importantă resursă

umană din administraţie evaluarea proiectelor, mediere şi psihopedagogie.

Marian Florea, Președintele AAPRO ne-a vorbit despre statutul asociației pe care o reprezintă și avantajele de a deveni membri.

Principalele deziderate AAPRO pentru 2017

-Instituirea obligativității postului de administrator public pentru toate primăriile și consiliile județene;

-Înființarea primei școli dedicate funcției de administrator public;

-Devenirea de membri cu drepturi depline în Asociația Europeană a Administratorilor Publici (UDITE), unde acum AAPRO este membru observator.

„Printre cele mai importante beneficii sunt: pregătirea profesională de care beneficiază membri noștri, identificarea unor noi lideri în administrația locală, consultarea permanentă și oferirea de feed-back, reprezentarea la evenimente internaționale, schimbul de bune practici. Întâlnirea anuală a Administratorilor Publici de la toate nivelurile (comune, orașe, municipii și județe) se va desfășura anul acesta sub titulatura Forumul Administratorilor Publici și va avea loc la Predeal, în perioada 22-24 septembrie. Printre principalele teme ale agendei se va afla cu siguranță modificarea legii 215/2001, aceasta necesitând armonizări cu situația reală, întâlnită în teritoriu. Asociația dorește să contribuie la formarea unor lideri profesioniști, ne-politici. Aceasta este de altfel, una dintre principalele probleme legat de administratorul public, trebuie separată partea politică, de cea administrativă. Administratorul este cel care trebuie să asigure continuitatea actului

administrativ, chiar și între predările de mandate”.

AAPRO l-a desemnat pe domnul Robert Kristof, City Manager la Timișoara, să reprezinte asociația la cea mai mare conferință dedicată city/county managerilor din întreaga lume, intitulată International City/County Management Association Annual Conference. Robert Kristof: „Voi fi cel mai tânăr speaker român admis vreodată la acest eveniment. Conferința va avea loc în Statele Unite ale Americii, în San Antonio, Texas, la sfârșitul lunii octombrie 2017. După conferință mă voi deplasa într-o vizită oficială pe coasta de vest, unde mă voi întâlni cu city manageri din mai multe orașe americane. Scopul deplasării este de a construi relații cu oficialități americane și de a schimba idei privind dezvoltarea orașelor pe care le administrăm ”.

Deschiderea AAPRO față de noile tehnologii, precum și preocuparea constantă pentru formarea continuă au fost la baza demarării parteneriatului cu Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate. În afară de alte proiecte comune, aflate în diferite stadii de implementare, începând cu luna septembrie 2017, AAPRO se alătură ARSCM în proiectul Caravana Smart City, un proiect ce va spori nivelul de conștientizare a nevoii de implementare de soluții inteligente în beneficiul cetățenilor.

43

44

smartcitymagazine.ro

Viitorul Ticketingul-ului în transport este

„Mobile First”

Înseamnă înlocuirea biletelor fizice sau a smarcard-ului standard, neapărat instalarea unui sistem contactless costisitor, urmat de instalarea tehnologiei mobile ticketing?

Nu.

Mobile ticketing ar trebui să fie primul nivel instalat în mix-ul de ticketing, urmat de EMV contactless.

De ce?

Mobile ticketing-ul este mai ușor de instalat, are o performanță superioară, are rate de adopție mai înalte, toate la un preț mai mic.

EMV contactless este o tehnologie fantastică, dar lansarea dureaza mai mult, iar ratele de adopție sunt cu ani în urma smartphone-ului în aproape toate teritoriile. Noi considerăm că este de preferat instalarea sistemului de mobile ticketing mai întâi, apoi EMV contactless se poate readuce în discuție odată ce nivelul de adopție al tehnologiei evoluează suficient.

Acest blog prezintă viziunea noastră asupra viitorului transport ticketing-ului și totodată explică abordarea Mobile First.

Viitorul Ticketing-ului în transportul de persoane Revoluția tehnologiei mobile ne permite să purtăm în buzunar un dispozitiv ce poate servi ca automat de bilete, bilet și chiar asistent de călătorie.

Telefonul poate fi folosit pentru a planifica, dar și facilita o călătorie prin procesarea plăților, descărcarea biletelor, aducând eficiență transportului public la un nivel comparabil cu cel al aplicației Uber.

Astfel, este posibil acum să călătorești cu mijloacele de transport public fără a trebui să aloci un timp adițional procurării banilor lichizi ori așteptării la cozile pentru cumpărarea biletelor.

Când vorbim despre utilizarea dispozitivelor ușor accesibile pasagerilor, ne gândim la depășirea modelului demodat de ticketing în care companiile de transport (autorități sau operatori) le pun la dispoziție pasagerilor bilete fizice. Ambele tehnologii (mobile și EMV contactless) facilitează această initiativă, dar cu viteze și costuri diferite.

În trecut, operatorii de transport ofereau bilete magnetice de hârtie ori carduri smartcard.

Din nefericire, această abordare implică nevoia de o infrastructură complexă pentru a putea facilita plata biletelor și pentru a le oferi sub formă unei hârtii sau card din plastic.

Viitorul ticketingului permite transformarea

acestei abordari astfel încât pasagerii nu vor mai primi bilete fizice ce au o singură/ limitată posibilitate de folosire, din cauza costurilor ridicate pe care acestea le implică.

Un sistem precum Octopus sau Oyster se poate asemăna cu existența unei monede private ce corespunde unei bănci proprii private. Ai astfel la dispoziție facilități ce îți permit schimbul acestei monede într-o monedă de tranzit (automatul de încărcare al cardului), iar operatorul de transport trebuie să emită cardul precum o bancă, sau să ofere servicii de înlocuire.

Problema cu această situație este faptul că niciuna dintre activitățile anterior menționate nu este compatibilă cu cele ale unei companii de transport.

Viziunea noastră implică schimbarea acestei abordări, transformând un obiect ce există deja în buzunarul călătorului în bilet de transport – fie el un telefon mobil, un card bancar contactless sau teoretic orice dispozitiv ce poate fi folosit drept mijloc de plată. Dacă în schimb niciunul dintre aceste obiecte nu este disponibil călătorului, acesta își poate procura biletul sub forma unei chitanțe din hârtie din magazin.

Ceea ce nu vom face, însă, este să eliberăm smartcarduri – în schimb, vom folosi ceea ce există deja pe piață, reducând astfel din capital, costuri de operare și risipa de materiale.

Abordarea Mobile First

Ați putea crede că poziția noastră ca și companie de ticketing sugerează folosirea exclusivă a telefonului mobil drept bilet. Nu credem într-o abordare exclusiv axată pe folosirea telefonului mobil deoarece aceasta nu li s-ar potrivi, cu siguranță, tuturor pasagerilor. Credem însă, cu tărie în „Mobile First”.

Datorită lansării rapide, adopției rapide și a costurilor scăzute, mobilitatea nu ar trebui să fie ultima opțiune de adăugat modelului de ticketing, ci prima.

45

Nu mai este nevoie să învestești într-un sistem de smartcard costisitor din moment ce o alternativă de ticketing corespunzatoare îți oferă o actualizare a tehnologiei ce servește clienților, o capacitate de vânzare mărită semnificativ, reducerea cozilor, economisire a costurilor operaționale, și care poate fi primul pas spre un model de ticketing ce este în totalitate „account-based”.

Prin instalarea unei soluții de mobile ticketing ce include o facilitate capabilă de account-based ticketing și care lansează gradual dispozitive de citire cu o capacitate mai mare de un token media, se poate realiza introducerea pe piață a unor produse tip „account” în timp precum și adăugarea unor noi forme de token cum și când este necesar.

Aceasta înseamnă ca nu mai este necesară instalarea unor sisteme costisitoare de smartcard sau contactless pentru a începe călătoria spre „account-based” ticketing.

Mobile ticketing-ul poate opera atât drept bilet sub forma unei dovezi de plată tradiționale (informația aflată pe bilet – potrivit pentru bilete cumpărate în ultimul moment), cât și sub forma unui suport pentru „accountbased” ticketing (token static & date în cloud – ce sunt expuse la întârzieri de sincronizare), fapt ce permite experimentarea produselor account-based în trecerea spre un sistem bazat în întregime pe acest concept.

Din cauza faptului că „account-based” ticketing-ul nu este încă ideal când vine vorba de plăți de ultim moment, încurajăm o lansare treptată

Smart City Magazine Publisher Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate Președinte - Eduard Dumitrașcu Contributors Sarolta Besenyei, Negrea Sorin Lenus, Aura Răducu, Mircea Enache, Alexandra Colțoș, Ionuț Ciobanu, Serena Adler, Florin Nemțanu, Cătălin Vrabie Senior corespondent: Nikolay Bliznakov, Sofia Redactori Bogdan Paraschiv, Cristina Vîlcov Fotograf - Miruna Găman Abonamente/distribuție: Adrian Preda Grafică/DTP - FabricaOnline.ro

46

smartcitymagazine.ro

a produselor „account-based” până când detaliile acestui sistem sunt puse la punct. Apoi este posibilă trecea completă la „account-based” ticketing.

Acesta este un motiv în plus de a crede în abordarea „Mobile First” înaintea celei „account-based”.

Telefonul mobil a revoluționat tot ceea ce facem, același lucru fiind valabil și în domeniul mobilității urbane – drept dovadă stau aplicații precum Uber sau Google Maps.

Mobile ticketing-ul nu ar trebui să aibă în prim-plan o anumită tehnologie, ci să ofere pasagerilor posibilitatea de a alege opțiunea care li se potrivește cel mai bine.

Este vorba despre reducerea costurilor operaționale pentru furnizorii de transport, făcând totodată totul ușor accesibil clienților. De aceea credem că viitorul ticketing-ului în transport este „Mobile First”.

Despre JustRide:

Împreună cu JustRide suntem în proces de creare a unei platforme care să fie pregătită pentru viitorul soluțiilor de ticketing pentru transport.

Deși furnizăm servicii de mobile ticketing, suntem efectiv agnostici când este vorba de tehnologia mobilă (fie ea cod de bare, NFC sau BLE), folosită ca un mediu de procurare a biletelor. Toate sistemele noastre de validare și back-end sunt proiectate să suporte toate tehnologiile, oferind în același timp o cale sigură spre „account-based” ticketing. http://www.masabi.com/2017/03/07/viitorulticketingul-ului-transport-este-mobile-first/

Distribuție - ManPres Tipar - Masterprint

ISSN 2537 - 5113 ISSN-L 2537-5113

Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Adresa: CCIR Office Building Blvd. Octavian Goga, Nr. 2, Tronson E, Et. 1, Sector 3, București Telefon secretariat: 031 425 4263 E-mail: info@smartcitymagazine.ro Articolele din această revistă sunt proprietatea publicației SMART CITY MAGAZINE. Materialele pot fi reproduse doar cu citarea sursei.

Revista Smart City Magazine publică cu prioritate materiale originale. Autorii își asumă pe deplin originalitatea conținutului remis sau, după caz, eventualele litigii generate de apariția materialelor.

47

48

smartcitymagazine.ro