Smart City Magazine

Smart City Magazine Lavinia Șandru: Integrarea ECO în Smart City

Revista profesioniștilor din industria Smart City

Gala Smart City Industry Awards 2016 Masabi UK Ticketing atacă piața din România Dosar complet: Viena Smart City Conceptul Mobilitatea ca Serviciu

SMART STREET Lighting

exclusiv

PRIMARUL GENERAL

GABRIELA FIREA: ”Modelul de Smart City pentru București poate fi Viena”

PESA Polonia - Tramvaiul Viitorului

FONDAT 2016 Anul 1 | Nr. 1 | 2016 smartcitymagazine.ro

Aplicații smartphone adaptate administrației centrale și locale

fabricaonline.ro

Bine v-am găsit,

Stimați cititori și parteneri ai Smart City Magazine, îmi face o deosebită plăcere să vă prezint ultimul produs al rețelei noastre de networking.

Smart City Magazine este prima revistă dedicată industriei de Smart City din România.

Smart City Magazine reprezintă cea mai dinamică platformă de comunicare directă și necondiționată între producătorii de servicii și produse ale industriei Smart City și beneficiarii acestora – autorități centrale și locale, organizații (ne)guvernamentale, fonduri de investiții, persoane dedicate și implicate în industrie, numeroși specialiști.

Indiferent că ești un intermediar, furnizor direct sau integrator de soluții și servicii în imobiliare, IT&C, energie, mijloace transport sau soluții de ecologizare, Smart City Magazine este singura revistă care ajunge direct la targetul pe care compania ta îl vizează.

Smart City Magazine unifică industriile care se ocupă cu dezvoltarea tehnologiilor inteligente și prezintă modul cum ne pot transforma acestea într-o societate inteligentă.

Ne vom canaliza eforturile editoriale pe ultimele informații din industrie, prezentare de soluții și exemple de bună practică cu o modalitate rapidă de implementare.

Într-o industrie extrem de dinamică și activă, produsele noastre vin în întâmpinarea nevoilor dvs. de comunicare. În acest sens, alături de revistă vă punem la dispoziție ca platformă de networking și exprimare Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate, Romanian Smart City Cluster și deja consacratele evenimente Smart City Convention și Smart City Industry Awards.

Cu prietenie,

Eduard Dumitrașcu Fondator Smart City Magazine Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

smartcitymagazine.ro 3

Cuprins Smart City Magazine Anul I, Nr. 1 - decembrie 2016

Pag. 4 - Gabriela Firea, Primarul Municipiului București -

Ticketing multi-modal

declarațiile date la Smart City Industry Awards

Pag. 22 - Premiile Industriei Smart City

Pag. 11 - Dosar VIENA - unul dintre cele mai smart orașe

Pag. 28 - Conceptul Mobilitatea ca Serviciu - Mobility as

europene

Service (MaaS)

Pag. 18 - Tramvaie noi (PESA) la Cluj

Pag. 34 - Smart Street Lighting

Pag. 20 - Masabi și Atena oferă sistemul de Mobile

Pag. 38 - Gara de Nord - zonă de regenerare urbană

Smart City Magazine

ISSN 2537 - 5113 | ISSN-L 2537-5113 CCIR Office Building, Blvd. Octavian Goga, Nr. 2, Tronson E, Et. 3, Sector 3, București Telefon secretariat: 031 425 4263 Email: redactie@smartcitymagazine.ro Web: smartcitymagazine.ro COMITET EDITORIAL

AUTORI

Publisher - Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate

Lavinia Șandru - Senior Contributor, Activist mediu

Președinte - Eduard Dumitrașcu

Negrea Sorin Lenus - Dr. Ing. Expert Mobilitate

Secretar General - Negrea Sorin Lenus

Mircea Enache - Dr. Arhitect, Washington

Editor - united-brand.com

Alexandra Colțoș - Expert Urbanist, Drd. urb.

Redactori - Bogdan Paraschiv, Diana Voicu

Ionut Ciobanu - Expert în Energie, Drd.ing.ec.

Fotograf - Ionuț Țica

Serena Adler - Expert de mediu

Abonamente/distribuție - Adrian Preda

Florin Nemțanu - conf.dr.ing.ec.

Grafică/DTP - FabricaOnline.ro

Senior corespondent - Nikolay Bliznakov, Sofia

Traducător: Albu Mădălina - Interlex Language Studio

Articolele din această revistă sunt proprietatea publicației

Distribuție - ManPres

SMART CITY MAGAZINE. Pentru reproducerea totală sau

Tipar - Masterprint

parțială contactați redactie@smartcitymagazine.ro

Foto Copertă - Ionuț Țica Revista Smart City Magazine publică cu prioritate materiale originale. Autorii își asumă pe deplin originalitatea conținutului remis sau, după caz, eventualele litigii generate de apariția materialelor.

4

smartcitymagazine.ro

Cea mai puternică rețea de Networking din România

Conectăm administrația centrală și locală cu mediul de afaceri.

Fii parte la decizie!

businessbreakfast.biz

5

”Viena poate fi un model de oraș Smart City pentru București”

Prezentă la prima ediție a Premiilor Industriei Smart City, ce a avut loc la CCIR, în data de 12 octombrie, Primarul General al Capitalei, doamna Gabriela Firea, a ținut să sublinieze importanța unei strategii coerente în dezvoltarea urbană. Redăm cele mai importante mesaje transmise. Doamna Firea consideră că modelul cel mai potrivit pentru București este modelul de management urban performant al Vienei. În săptămâna imediat următoare ceremoniei Smart City Industry Awards, aceasta a fost prezentă la Viena, la invitația oficială a primarului orașului.

Cu aceeași ocazie Primarul General al Capitalei a anunțat câteva proiecte în premieră: un departament dedicat unei mai bune comunicări cu mediul de afaceri, aflat în subordinea Primăriei Generale a Municipiului București, un centru smart respectiv Dispeceratul pentru situații de urgență precum și mutarea activităților din centrul capitalei la Romexpo, prin încheierea unui parteneriat cu Romexpo.

Nu avem o capitală smart! Deocamdată!

Sunt de numai câteva luni Primarul General al Capitalei și mi-aș dori să vin în fața dumneavoastră astăzi să vă spun că suntem o capitală smart. Din păcate nu, deocamdată nu suntem o capitală smart, ne dorim să ajungem acolo, dar cred că lucrul cel mai important pentru un primar este să fie realist. Azi dimineață, oricine a fost în trafic a constatat că semafoarele nu mai mergeau de la ploaia de aseară, câteva pasaje erau blocate, câteva subsoluri de spitale inundate, grădinițe deasemenea, prin urmare nu putem să spunem că suntem smart. Venim cu drag la conferințele care tratează cu seriozitate acest subiect, ne dorim să promovăm, data viitoare cel puțin când vom fi invitați sau la următoarea ediție să punctăm evoluții. Din păcate, în timp ce primarul ar putea să atragă fonduri sau să aibă activități mai importante, acesta trebuie să meargă personal la comadamentul pentru situații de urgență, să se implice personal, deși nu a fost potop, a fost doar o ploaie. Dar Primarul General a trebuit să lase totul baltă pentru a merge la comandamentul de urgență. Am totuși certitudinea că atunci când va fi o situație critică, avem oameni instruiți care să facă față.

6 smartcitymagazine.ro

Gabriela Firea Primarul Municipiului București Centru smart: Dispeceratul pentru situații de urgență

Alături de Secretarul de Stat Raed Arafat, de Prefectul Capitalei precum și de toți factorii responsabili, ne bucură să anunțăm inaugurarea în luna decembrie a unui centru smart: Dispeceratul pentru Situații de Urgență. Este finalizat, este investiția Primăriei Capitalei, mai sunt câteva probleme de relaționare și comunicare între instituții, dar am nădejdea că împreună vom depăși și acest impas.

Managementul traficului și pistele pentru bicicliști

În ceea ce privește managementul traficului, semaforizarea inteligentă, gestionarea deșeurilor, transportul în comun... Așa cum știți, pregătim achiziția a 500 autobuze din care 30% să fie ecologice și mi-aș dori ca și dumneavoastră să ne sprijiniți să încercăm să explicăm bucureștenilor, precum și turiștilor care vin în capitală, să folosească mai des mijloacele de transport în comun.

Suntem conștienți că pentru acest deziderat trebuie să avem și mașini cu grad ridicat de civilizație și autobuze în care să îți fie drag, să îți facă plăcere să urci, și chiar dacă ai mașină, dar să nu o folosești în fiecare zi.

Deasemenea, în cadrul celei mai recente ședințe de Consiliu General, la inițiativa Primarului General, s-a

votat și PID-ul și sunt 46 de circuite de bicicliști, și cred că în perioada următoare în urma realizării studiilor de fezabilitate vom demara licitațiile, la care m-ar bucura să participe cât mai mulți antreprenori români și străini, să avem cât mai multe piste de bicicliști în capitală.

Evenimentele de pe Kisselef mutate la

Romexpo

Una dintre primele decizii pe care le-am luat, este drept o decizie controversată, dar pe care mi-o asum este deblocarea Soșelei Kisselef, și nu pentru că iubesc mai mult mașinile decât oamenii. Împreună cu domnul Președinte Mihai Daraban am stabilit semnarea unui protocol de parteneriat pentru ca multe dintre evenimentele care blocau centrul capitalei să se desfășoare la Romexpo. Cred că aceasta este o instituție care nu a fost pusă suficient în valoare.

O ultimă precizare, a vorbit gazda noastră din această seară despre prototipuri și modele urbane. Din punctul meu de vedere, un model de management urban performant este orașul Viena, unde voi fi în vizită oficială la invitația primarului din Viena. Vreau să aduc modelul vienez la București, din toate punctele de vedere.

Atât în ceea ce privește transportul, sănătatea,mediul, cultura, turismul și nu în ultimul rând mediul de afaceri.

PG își propune să repare relația cu antreprenorii

Există la inițiativa mea un nou departament în Primăria Capitalei, pe care vă invit să îl vizitați. Este vorba despre un departament pentru atragerea investițiilor și vreau să vă spun că deși sunt percepută ca senator social democrat în ultimele luni am primit aprecieri mai mult din partea dreaptă a eșicherului politic în ceea ce privește relația mea cu antreprenorii, deoarece am deblocat într-un timp foarte scurt mai multe proiecte de antreprenoriat care au lâncezit doi ani de zile.

Am descoperit plăți nefăcute la Primăria Generală a Capitalei și proiecte blocate. Am pus laolaltă echipe de management, consultanții și constructorii, deasemenea cu UIP-urile și am reușit prin acte adiționale și plăți făcute la zi, ca o dovadă de respect față de mediul de afaceri, să deblocăm câteva șantiere importante din capitală.

Ca o concluzie aș preciza că orașele din România vor fi smart, sau nu vor mai fi!

7

Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate a fost înființată în anul 2016 pentru a veni în sprijinul tuturor acelor persoane și companii care ajută la dezvoltarea comunităților și orașelor noastre.

Principalele activități ale ARSC sunt:

- consolidarea legislației românești pentru o mai bună dezvoltare a centrelor urbane – identificarea vulnerabilităților legislative ce pot duce la diminuarea sau stoparea implementării programelor necesare comunităților locale;

- crearea canalelor necesare pentru prezentarea produselor și serviciilor industriei de Smart City;

- promovarea intereselor comunităților locale în raport cu organismele centrale;

- promovarea intereselor persoanelor și companiilor din industrie în raport cu instituțiile locale și centrale;

- acreditarea pe lângă Parlamentul European și Parlamentul României pentru participare la lucrările comisiilor de specialitate;

- editarea unor studii și a unor lucrări de specialitate privind dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale din România;

- propuneri legislative;

Obiectivele ARSC sunt:

Să protejeze drepturile și să promoveze serviciile și produsele membrilor săi – persoane, instituții publice și companii pentru o mai bună dezvoltare a orașelor și comunităților locale.

Principalele atribuții ale ARSC sunt:

- să participe cu rol consultativ la elaborarea strategiilor și programelor naționale privind dezvoltarea locală;

- să monitorizeze implementarea legislației și să contribuie la actualizarea acesteia;

- să înființeze centre regionale care să sprijine implementarea de proiecte;

- să realizeze studii, cercetari și să propună autorităților competente implementarea de proiecte în domeniul orașelor inteligente; Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate Sediul nostru se află în clădirea CCIR Business Center Camera de Comerț și Industrie a României, Tronson E, Et. 3, Blvd. Octavian Goga, Nr 2

Pentru orice informație ne puteți contacta la: +4031 425 4263 între 09:00 – 18:00 de luni până vineri.

Email: info@romaniansmartcity.ro

”Este momentul ca politicile publice, și în special cele de urbanism, să vină în sprijinul acestor inițiative...”

Lavinia Șandru Senior Contributor Activist Mediu EcoCivica

Deși la Smart City vorbim de policies și nu de politics, nu putem face abstracție nici de context (la ora apariției acestei reviste ne aflăm în plină campanie electorală) și nici de faptul că cea din urmă o generează pe prima.

Teoria spune că nu poți avea politici publice de calitate dacă alegerile nu aduc la cârma cetății oameni capabili să le gândească și să le aplice. Dar, de multe ori, în România orașele au trebuit să se dezvolte nu datorită, ci în ciuda edililor rezultați din alegeri. Dacă ne gândim doar la faptul că unul din primarii Bucureștiului este acum celebru în calitate de jucător de păcănele înțelegem mai bine dimensiunea provocării.

Italia a reușit, după război, să ajungă a opta putere industrială a lumii nu datorită clasei politice – care avea în general alte preocupări, ci datorită unui corp de elită de oameni de afaceri și funcționari dedicați binelui public. În multe orașe de la noi însă, în locul unei alianțe transparente între sectorul public și cel privat, oamenii cu viziune în dezvoltarea orașului au fost puși în situația de a duce bătălii dure cu o administrație locală mioapă, care patrona confrerii de spoliere a banului public.

În locul parteneriatelor care ar fi putut pune orașele României pe harta clusterelor de competitivitate ale Europei, am fost fie cobaii unor politici de urbanism specifice anilor 70, fie am fost scutiți de orice fel de politică de dezvoltare de acest fel.

Cumva însă, în acest vest sălbatic, energiile creative din societate au reușit să găsească debușee. Insulele de competitivitate din orașe ca București, Cluj, Timișoara sau Iași au reușit să își construiască, în interiorul unor aglomerări urbane de multe ori neprimitoare, un microclimat propriu.

Este momentul ca politicile publice, și în special cele de urbanism, să vină în sprijinul acestor inițiative. Ele trebuie să primească susținerea acelor actori publici și privați care le pot ajuta să se dezvolte și să creeze acel spillover effect în alte sectoare care fac parte din viața orașului.

Modelul haotic de dezvoltare și-a atins limitele, dar a permis creșterea acelor actori care de abia acum au experiența și dimensiunea necesară pentru a influența pozitiv politicile publice. Platforme de tip Smart City sunt, în acest cadru, esențiale pentru a aglutina interesele individuale ale acestor actori în politici benefice pentru oraș în ansamblul său.

La rândul său, administrația publică este direct interesată de a primi acest input și de a canaliza resursele private acolo unde ele pot avea o valoare adăugată maximă atât pentru oraș cât și pentru fiecare dintre investitori. Este o schimbare de paradigmă față de politicile publice de până acum, dar una fără de care orașele din România nu pot fi în sintonie cu ceea ce înseamnă dezvoltare urbană în secolul XXI.

9

De fapt, ce este Smart City?

SMART CITY este un concept, însă nu toți înțelegem același lucru. În această incursiune, de a prezenta o altă imagine a conceptului de “SMART CITY”, voi porni de la un lucru simplu și anume semnificația cuvântului smart în limba română. Pentru cei mai mulți, acest cuvânt înseamnă inteligent.

O altă traducere ar fi de viu. În acest context voi aborda orașul din perspectiva de oraș viu.

Desigur pentru a fi viu trebuie să fii inteligent.

În ultima perioadă conceptul de SMART CITY a fost puternic promovat, atât la nivel internațional cât și la nivel național, deoarece este un concept puternic, complex și nemărginit. Tot ce înseamnă tehnologie este asociată acestuia. Componenta principală se află în zona de IT & C dar SMART CITY este mult mai mult.

Pentru a înțelege această dimensiune voi furniza date despre câteva evenimente, reprezentative, care au avut loc în acest an:

1. 11-12 May 2016, Bucharest Smart City Convention, Bucharest (http://businessbreakfast.biz/bucharestsmart-city-convention/)

2. 15-17 Septembrie 2016, Smart City Expo World Congress 2016, Barcelona (http://www.smartcityexpo.com/)

3. 8-9 October 2016, ITS 2016 Mastercard Smart Cities Hackathon, Melbourne (http://mastercarditshack.com/)

4. 12 October 2016, Smart City Industry Awards 2016, Bucharest (http://businessbreakfast.biz/smart-cityindustry-awards-2016/)

5. 15-17 November 2016, Smart City Expo World Congress - CITIES FOR CITIZENS, Barcelona; (http://www.smartcityexpo.com/)

10

smartcitymagazine.ro

Sorin Negrea Lenus Expert Mobilitate

Trecând în revistă aceste evenimente constatăm o mare diversitate de domenii în care noile descoperiri tehnologice, noile soluții și noile abordări, se împletesc armonios. Un oraș SMART va dori implementarea celor mai eficiente, atractive și potrivite descoperiri. Acest lucru se face continuu pentru că orașul este un organism viu. În această situație se ridică următoarea problemă, cum monitorizăm toate acestea, cum le promovăm, cum le integrăm?

Un bun început ar fi realizarea unei platforme în care administratorii orașelor, producătorii, furnizorii de soluții, să se întâlnească, să comunice, astfel încât noile tehnologii

să poată fi implementate cât mai repede, știm cu toții cât de repede este depășită orice tehnologie, de orice fel.

Pentru o bună administrare este nevoie de organizarea pe proiecte, programe și portofolii. Acest lucru permite o eficientizare corespunzătoare a activităților deosebit de complexe de la nivelul unui oraș.

Astfel, planificarea în timp a tuturor resurselor (financiare, tehnice, umane), va permite o dezvoltare armonioasă, pe toate planurile. Nu trebuie să uităm de componenta planurilor de contingență.

Pentru Infrastructurile Critice avem nevoie de planul B.

Având în vedere funcțiunile unui oraș, dezvoltarea acestuia presupune o abordare de tip “puzzle”, modalitate în care fiecare piesă este definită și are propriile atribute. Astfel va fi foarte simplă alocarea anumitor tehnologii sau soluții pe o arie specifică. Apoi apare nevoia de integrare, de funcționare într-un întreg ansamblu. Ansamblul la rândul lui are nevoie de o anvelopă de protecție din zona Cyber Security. Toate aceste nevoi pot fi asigurate de o platformă, locul în care realizăm așa numitele legături covalente, de punere în comun de date și informații, de la Universități la Companii, de la Centre de Cercetare la Administrații Publice, pentru dezvoltare și diseminare.

O astfel de platformă cuprinde câteva elemente de bază pentru a atinge scopul asumat:

O asociație: ASOCIAȚIA ROMÂNĂ SMART CITY ȘI MOBILITATE;

Un cluster: SMART CITY CLUSTER;

Un eveniment periodic: SMART CITY CONVENTION;

O revistă de specialitate: SMART CITY MAGAZINE.

În concluzie, cu cât un oraș este mai mare, mai complex, mai viu, cu atât are nevoie de o platformă ca cea de mai sus, astfel încât toate ariile de cunoaștere să fie reprezentate, pentru ca împreună să furnizăm calitate vieții cetățenilor și în timp să trecem de la conceptul de Smart City la cel de Happy City.

Dr. Ing. Sorin Lenus NEGREA este membru fondator al ASOCIAȚIEI ROMÂNE pentru SMART CITY și MOBILITATE, Senior Contributor al revistei Smart City Magazine și specialist în domeniul mobilității și al managementului de proiect.

11

Alege inteligent!

Inspiră-te!

Conectează-te!

CCIR Business Center CCIR Business Center vine în întâmpinarea antreprenorilor şi tuturor firmelor interesate să aibă sediul sau spaţii pentru birouri în Bucureşti. Destinaţia perfectă de business, CCIR Business Center deschide orizonturi pentru o zonă inovativă şi puternică a oraşului şi îndeplineşte cele mai înalte cerinţe ale unei locaţii de business, potrivită pentru o gamă largă de clienţi şi activităţi.

Cu atenţie la nevoile clienţilor şi la profilele lor variate, CCIR Business Center respectă cerinţele pieţei şi urmăreşte nevoile companiei tale. Datorită amplasării sale, Centrul oferă combinaţia perfectă între entuziasm şi ambianţă plăcută care va inspira angajaţii dumneavoastră să exceleze în fiecare zi.

Contact: Birou Închiriere Spaţii şi Săli de Conferinţă Tel.: 021.319.00.78, Fax: 021.319.01.56, e-mail: madalina.ciocoiu@ccir.ro

e R

ă

DOSAR smart - VIENA, unul dintre cele mai smart orașe europene

Viena se numără printre cele mai de succes orașe din întreaga lume în cazul în care sunt implicate calitatea vieții, infrastructură și inovare. Scopul este de a menține această poziție în vremurile ce vor veni. Acesta este motivul pentru care a fost dezvoltat conceptul de “oraș inteligent”. Un oraș care este apt pentru viitor, orientat spre oportunități și care este capabil să producă perspective credibile pentru oamenii săi. În primul rând, să asigure și să îmbunătățească în continuare performanțele sale ecologice, economice și sociale.

În martie 2011, primarul din Viena, a anunțat inițiativa “Smart City Wien”, urmat de un proiect cu același nume finanțat de “Austrian Climate and Energy Fund”, ca parte a “Demo Energy Smart - FIT for SET”.

Proiectul reunește toate domeniile relevante ale cunoașterii și a părților interesate, cu obiectivul de a utiliza, în mod continuu și bazându-se pe punctele forte ale internaționalizării orașului.

Elementul-cheie al inițiativei a fost un proces al părților interesate în cursul căreia toata lumea din interiorul și din afara administrației orașului au fost rugați să participe, fie echipe de consultare generale sau echipe axate pe probleme specifice.

Cele șase teme abordate de platforma de dezvoltare au fost: populație, mediu, administrație, economie, energie și mobilitate.

Cele trei seturi de obiective majore sunt: conservarea resurselor, calitatea vieții și inovarea - toate, strâns legate între ele.

Viena vrea să-și mențină o poziție excelentă în competiția internațională a orașelor, dar nu este suficient să dețină doar un singur obiectiv din aceste seturi.

Viena menține un dialog strâns cu cele mai mari orașe din Europa și din întreaga lume cu privire la abordări promițătoare.

Ce nu trebuie ratat și încercat în Viena este rețeaua de transport public, aceasta fiind una dintre cele mai bune din întreaga lume! Potrivit clasificării făcute de TripAdvisor în 2013, Viena se clasează pe primul loc la categoria „Getting around in the city”(o comparație făcută între 37 de orașe)

În prezent Viena are 5 linii de metrou cu 104 stații pe o distanță de 79 de kilometri, 29 rute de tramvai și 115 rute de autobuz. Întreaga rețea de transport public măsoară în lungime peste 1,100 kilometrii. În 2014 un total de 931.2 milioane de oameni au mers cu transportul public. În continuare sunt planificate investiții pentru transportul feroviar care să meargă în concordanță cu noua politică a orașului. Aceste investiții vor permite creșterea continuă a numărului de călători. În același timp mai multe zone periferice vor fi conectate la zona centrală a orașului.

În plus, există o aplicație care oferă informații în timp real despre programul fiecărei rute, orele plecărili tuturor tramvaielor și autobuzele de pe toate liniile, biletele pot fi achiziționate direct din aplicație, informații despre atracțiile din oraș, hărți.

13

Scris de Diana Voicu Bogdan Paraschiv Sursa www.nordicedge.news

Viena este admirată și datorită celor peste 1,200 de kilometrii de drumuri, piste și rute pentru bicicliști, acestea sunt proiectate special pentru a trece prin zonele puțin aglomerate ale orașului. Vizitatorii care doresc să vadă Viena și atracțiile acesteia în aer liber de pe șeaua unei biciclete pot apela la CityBike. Procesul este simplu, nu trebuie decât să vă înregistrați la un terminal CityBike cu un card de credit, alegeți o bicicletă și sunteți gata să pedalați. Sunt puse la dispoziție aproximativ 1,500 de biciclete distribuite în 120 de stații.

Există de asemenea și o aplicație care oferă informații despre stațiile și magazinele de unde pot fi cumpărate sau închiriate biciclete.

14

smartcitymagazine.ro

Instalații electrice solare ale locuitorilor:

Prin investirea în centrale electrice solare finanțate de comunitate, cetățenii din Viena au posibilitatea de a participa la dezvoltarea energiilor regenerabile. Centralele solare ale cetățenilor marchează începutul unui viitor al energiei solare pentru Viena, și arată angajamentul orașului clar pentru dezvoltarea energiei solare.

Configurarea propriului sistem de alimentare cu energie ecologică nu este întotdeauna o opțiune, mai ales într-un oraș mare în care 80 % din populație trăiește în apartamente închiriate.

Ca parte a dezvoltării diferitelor surse de energii regenerabile, folosind energia solară este esențială pentru protecția climei și constituie un pas important în direcția eliminării treptate a utilizării inflaționiste a combustibililor fosili. Orașul Viena susține puternic producția de energie

fotovoltaică, care a început anul trecut.

La data de 4 mai 2012, centrala electrică solară a primului cetățean a fost deschisă pe spațiul centralei Donaustadt în nordul Vienei, cu 2.100 module fotovoltaice și o putere de 500 kW la vârf (kWp). Energia este introdusă în rețeaua electrică a Vienei și oferă energie solară pentru aproximativ 200 de gospodării locale.

Apa potabilă din Viena nu are pereche

Există oare posibilitatea să dai drumul la robinet și să te bucuri de apă proaspătă izvorâtă din munți? În Viena se poate. Apa din Viena vine din izvoarele din munții Styrian/ Alpii Austrieci Inferiori, ajungând în capitala Austriei în 36 de ore, fără a fi pompată, respectându-se în același timp reguli foarte stricte.

15

Viena se poate mândri cu apa potabilă care curge la robinet. Până la urmă, orașul este aprovizionat zilnic cu 400,000 m3 apă de izvor. Printre alte efecte pozitive se numără și faptul că în drumul ei spre Viena, apa trece și prin hidrocentrale electrice care generează 65 milioane de kilowați de energie electrică.

Orașul deține 900 de fântâni pentru băut apă și de asemenea fântâni pentru băut apă mobile care pot fi conectate la hidranți pentru zonele mai aglomerate.

Turnul cu apă al Vienei din Favoriten este un exemplu grăitor pentru istoria industriei, chiar dacă acesta nu mai este conectat la rețeaua de apă a orașului. Tot aici găsim și cel mai mare parc acvatic din Europa.

E-Health este o subzonă a strategiei TIC a orașului Viena.

Scopul

E-Health este de a îmbunătăți calitatea și eficiența în materie de sănătate și servicii sociale. Procesul de planificare și de coordonare în domeniul sănătății trebuie să fie proiectat mai eficient, prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC).

E-Health se referă la procesul de tratament, precum și managementul pacientului cu sprijinul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC).

Gestionarea instalațiilor insăși, procesul de planificare și de coordonare în domeniul sănătății și al bunăstării, precum și managementul calității beneficiază și de disponibilitatea și analiza acestor date. Accesul la informații și servicii ar trebui să aibă un prag mai mic, servicii de înaltă calitate și ar trebui să fie furnizate întrun mod simplu, eficient și la prețuri accesibile.

Elementele esențiale ale E-Health din Viena sunt:

O infrastructură de E-Health sigură și fiabilă pentru sănătate și bunăstare;

Record electronic de sănătate (ELGA);

Accesul online la rețelele de informații, de sănătate asigură calitate pentru cetățeni, pacienți, furnizorii de servicii și sponsori;

Servicii de telemedicină, inclusiv echipamente mobile de monitorizare (de exemplu, monitorizarea la 16

smartcitymagazine.ro

domiciliu);

Sisteme cu suport de decizie;

Instrumente pentru analiza datelor anonimizate pentru planificarea, controlul și transparența furnizării de servicii în domeniul sănătății, precum și pentru cercetarea medico-epidemiologică;

Măsurile tehnice și organizatorice pentru protecția datelor și securitatea datelor ; Mobile Health:

Mobile Health (mHealth) se referă la serviciile de sănătate pe dispozitive mobile. Numeroasele aplicații posibile pentru dispozitive mobile vor avea o influență durabilă asupra asistenței medicale în viitor.

Este un subset al E-Health și servește ca un termen generic pentru toate tipurile de servicii de sănătate pe dispozitive mobile, în special în aplicațiile pe telefoane inteligente și tablete.

Aceste servicii de telefonie mobilă au potențialul de a modifica fundamental piața de îngrijire a sănătății și va influența, de asemenea, sistemul de îngrijire a sănătății în sine. Conform unui studiu realizat de Uniunea Europeană în aprilie 2014, există aproximativ 100.000 de aplicații mHealth existente. Dintre acestea, 70 % sunt pentru consumatori si 30% sunt destinate membrilor profesiilor de îngrijire a sănătății.

Fără Mașină:

La Viena 39% din totalul călătoriilor sunt făcute de către transportul public - mai mult decât în ​​alte părți din Europa.

Zonele rezidențiale fără mașini au o lungă tradiție aici. Primul complex rezidential auto-free al orașului cu un număr total de 244 de apartamente de închiriat a fost deschis în anul 1999.

Proiectul pilot de locuințe model “autofree” este o alternativă pentru rezidenții care doresc să trăiască fără o mașină proprie. Ceea ce face atât de special este faptul că, la semnarea acordurilor de închiriere, locatarii se angajează să renunțe la propria lor mașină. Așa că, de regulă, ei vor merge fie, la o plimbare cu bicicleta sau de a folosi transportul public ca mijloc de transport.

Spațiile economisite din lipsa garajelor, au fost investite în structuri comunitare, tehnologii alternative și mărirea numărului de standuri pentru biciclete.

Jumătate din locuitori fac cumpărăturile zilnice cu bicicleta și/sau transportul public.

Aproximativ 50% folosesc bicicleta pentru a merge la locul de muncă, la școală, pentru excursii în zona rurală sau pentru a-și vizita prietenii din Viena.

Un sfert din locuitori merg pe jos în mod exclusiv pentru a face cumpărăturile lor de zi cu zi.

Viena dintr-o ochire

Orașul Viena oferă, informații digitale într-o platformă cuprinzătoare de servicii prin intermediul portalului său de internet wien.at. Este un portal inovator prin care poți obține informații cu privire la evenimente, locuințe publice, date ecologice, detalii despre buget și e-guvernare.

Aspectele importante ale acestei platforme online sunt de asemenea disponibile în limba engleză, turcă și bosniacă/croată/sârbă. Aplicațiile wien.at sunt proiectate universal, iar acestea sunt disponibile pentru a fi utilizate pe o varietate de dispozitive mobile si platforme.

17

Smart

cities,

smart IT și modalitatea în care acestea ne pot schimba viața

Societatea actuală este supusă la schimbări majore, preconizându-se în viitorul apropiat o creștere demografică de aproximativ 8,4 milioane oameni, potrivit sondajelor efectuate de birourile de evidenţă a populației. Majoritatea acestora vor trăi în zone urbane. Într-o lume suprapopulată, orașele pot deveni ușor un loc tensionat unde oamenii sunt mai degrabă nevoiți să trăiască decât să-și dorească să locuiască în acel loc. În aceste situații tehnologia și orașele de tip smart încep să devină relevante.

Există mai multe definiții a ceea ce înseamnă un oraș smart, dar în general se rezumă la ideea de integrare a tehnologiei de informare și comunicare pentru a gestiona bunurile unui oraș și de a crea populației un trai de viață mai bun.

F5 IT, o companie Norvegiană specializată în dezvoltarea software, network și soluții de securitate, dezvoltă în prezent mai multe soluții pentru segmentul de smart city, explică Trond Furunes, director general. Aceștia colaborează în prezent cu municipalitatea Gjesdal.

Printre soluțiile dezvoltate și testate anul acesta de F5 IT în Gjsdal se numără: 1.Un centru care monitorizează serviciile și infrastructura IOT(Internetul Lucrurilor).

2.Implementarea de senzori care să monitorizeze în permanență nivelul de poluare al aerului cum ar fi dioxidul de carbon (CO2) si dioxidul de azot (NO2) 3.Un punct IOT care funcționează ca o punte între smart city și dispozitivele smart.

4.Rețea WIFI gratuită în oraș prin care se urmărește evidența în timp real a locurilor de parcare libere din zonă 5.Pagini personale de anunțuri și informații, ce includ anunțuri și infomații personalizate si urmărește să eficientizeze comunicarea dintre autorități si societate.

”Ce este interesant la lucrurile pe care le facem este faptul că folosind senzori, combinați cu date istorice și mecanisme , putem reduce consumul de energie în clădiri și să funcționeze mult mai eficient. De asemenea oamenii cu afecțiuni BPOC pot primi notificări cu privire la calitatea aerului” afirmă Furun.

Trond Furunes F5 IT

Scris de Diana Voicu Sursa www.nordicedge.news

19

CLUJUL ARE TRAMVAIE NOI

Cel mai mare producător polonez de vehicule pe șine – PESA Bydgoszcz SA – unește tradiția de peste 160 de ani cu experiența uriașă și modernitatea. Firma angajează aproximativ 3500 de persoane, iar în cadrul Grupului PESA aproximativ 4500, cooperând cu peste 1800 de firme – furnizori ai subansamblelor, componentelor și serviciilor.

La fabrica din Bydgoszcz apar succesiv generații următoare de seturi de tracțiune electrică și cu ardere, locomotive și tramvaie. Cu toate că PESA posedă tradiții feroviare, în ultimii ani tramvaiele au ocupat un loc de frunte în producția firmei.

Câștigarea uneia dintre cele mai mari licitații din Europa pentru tramvaie a avut ca efect construirea și furnizarea a 186 de vehicule Swing pentru Varșovia. Pe piața de tramvaie firma este prezentă acum în majoritatea municipiilor poloneze, precum și în Szeged, Cluj-Napoca, Sofia, Kiev, Kaliningrad și Moscova.

Îndeplinând așteptările unor anumiți transportatori, în afară de Swing-uri producătorul a construit, de asemenea, familiile de tramvaie Twist, Fokstrot și Jazz, printre care aflându-se și vehicule care se pot deplasa în ambele direcții.

Tramvaiele pot fi adaptate la șine cu ecartamentul de la 900 mm la 1524 mm. În funcție de nevoile clientului, PESA oferă tramvaie cu 2, 3, 4, 5 sau 7 20

smartcitymagazine.ro

segmente care pot fi dotate cu sistem de informații pentru pasageri, sistem de publicitate și cu unul de monitorizare. Soluționările aplicate permit, de asemenea, monitorizarea de la distanță a vehiculelor în mișcare și diagnosticarea acestora.

Vehiculele sunt proiectate de către designerii noștri în așa fel încât să constituie mulți ani imaginea orașului. Un eveniment istoric pentru PESA s-a petrecut în iulie 2016 când papa Francisc s-a deplasat cu tramvaiul „Krakowiak“ pentru a se întâlni cu participanții la Zilele Mondiale ale Tineretului. În conformitate cu dorința papei, acesta a fost însoțit de un grup de persoane cu handicap, iar tramvaiul PESA a putut îndeplini această dorință.

În perioada 2002 – 2015 PESA a furnizat în Polonia 1082 de vehicule pe șine, 489 de vehicule feroviare și 593 de tramvaie. Fiind unicul producător polonez de material rulant, PESA de la bun început a pus accent pe dezvoltarea autonomă și independentă pe baza concepțiilor tehnice poloneze. Toate proiectele vehiculelor noastre iau ființă la Departamentul de Cercetare și Dezvoltare PESA care la ora actuală angajează peste 350 de persoane. Numai în perioada 20132015 PESA a cheltuit pentru inovații 469 de milioane de zloți!!!

PESA Bydgoszcz SA ul. Zygmunta Augusta 11 85-082 Bydgoszcz

tel. +48 52 58 68 100 fax + 48 52 58 68 010 pesa@pesa.pl

Sad Rejonowy w Bydgoszczy KRS 0000036552, REGON 091267838 NIP 554 031 17 75, VAT EU No: PL 5540311775

”Prin implementarea platformei Masabi la nivelul tuturor mijloacelor de transport public din Atena, lansăm unul dintre cele mai complexe sisteme de mobile ticketing de până acum. Suntem mandri să ne numărăm printre primii din lume în a oferi această inovație pentru toate mijloacele de transport.” Gregory Dimitriadis, Președintele Consiliului de Directori & Director General, Transport for Athens (TfA) Introducere

Transport for Athens (TfA) este autoritatea de transport a zonei metropolitane din Atena (Grecia), fiind responsabilă pentru planificarea și administrarea serviciilor de transport public, precum metrou, autobuz, tramvai si troleibuz. TfA deservește aproximativ un milion de persoane zilnic și are venituri anuale din tariful de transport de circa 250 milioane Euro. La sfârșitul lui 2014, Masabi, în parteneriat cu Mastercard, a lansat un sistem de mobile ticketing multi-modal în întreaga rețea de transport.

Provocări:

În multe orașe, plata tarifelor de transport este tradițional bazată pe plata în numerar, pasagerii trebuind să se adreseze unui oficiu de vânzare bilete sau să utilizeze automate pentru bilete. În Atena, mai precis, călătorii erau nevoiți să ajungă la cea mai apropiată stație de metrou pentru a cumpăra biletele, chiar și atunci când acestia intenționau să cumpere bilete pentru autobuz.

Această abordare închisă a dăunat libertății și flexibilității de obicei asociate cu transportul public și a restricționat călătoriile cu anumite mijloace de transport.

Pentru a introduce un sistem flexibil, Masabi, în parteneriat cu Mastercard și TfA, au adus conceptul de mobile ticketing în Atena, disponibil pentru toate mijloacele de transport. Implementarea, care a fost lansata in decembrie 2014, reprezintă primul sistem de mobile ticketing al orașului, înlocuind biletele fizice plătite în numerar. Atena a început folosirea sistemului JustRide, al companiei Masabi, care a fost implementat cu succes și în alte părți ale lumii, precum: Boston, Londra, San Diego, New Orleans și New York.

Ca urmare, utilizatorii transportului public din Atena – în jur de un milion de persoane zilnic – pot acum achiziționa bilete pentru uz imediat sau viitor cu ajutorul telefoanelor de tip “smartphone”, economisind astfel timpul în mod normal folosit pentru a sta la coada și a cumpăra un bilet obisnuit. Intre timp, TfA asteaptă reducerea costurilor de operare a plăților în numerar și de tipărire a biletelor, facilitând astfel investițiile în infrastructură și servicii. Trecerea de la plata în numerar la plata cu cardul și libertatea călătorilor de a cumpara bilete la orice oră, de oriunde în oraș, sunt îmbunătățiri importante în accesibilitatea transportului public. TfA folosește sistemul JustRide, oferit de Masabi – un serviciu complet de mobile ticketing apreciat la nivel global.

22

smartcitymagazine.ro

Sistemul conține aplicații pentru achizitionarea biletelor (a căror eficacitate a fost recunoscută prin multiple premii internaționale), afișare și inspecție, precum și infrastructură back-office.

Factori cheie:

Prima implementare a unui sistem de mobile ticketing in toate mijloacele de transport public dintr-un oras european major;

Creștere de la lună la lună a vânzărilor prin plăti securizate, administrare de bilete, serviciu-clienți, raportare și analiză în timp real.

JustRide le permite călătorilor să folosească telefoanele personale pentru achiziționarea biletelor pentru toate mijloacele de transport urban din Atena.

Serviciul facilitează cumpararea biletelor de călătorie, permițându-le clienților să își achiziționeze biletele din orice locatie și economisind timpul pierdut stând la coadă.

Aplicația este valabilă în limba greacă, dar și engleză, facilitând plata tarifelor de călătorie atât localnicilor, cât și turiștilor. Ca urmare, Atena benefiziază acum de o platformă de mobile ticketing disponibilă asupra întregii rețele de transport urban, în paralel cu sistemul tradițional ce folosește plata în numerar. Prin dezvoltarea accesibilității plăților, de la punctele fixe de taxare la plata utilizând telefoanele de tip “smartphone”, TfA și-a crescut considerabil încasările. Soluția bazată in cloud oferă beneficii companiei de transport, permitândule economisirea costurilor de procesare a taxelor în numerar și imprimarea biletelor, facilitând totodată planificarea resurselor specifice de transport. Lansarea aplicației de mobile ticketing a companiei Masabi a fost una dintre cele mai de succes de până în prezent, în ceea ce privește numărul de descărcări și activarea biletelor.

De atunci, conceptul de mobile ticketing a devenit parte din operațiunile zilnice în Atena, iar localnicii, turiștii și echipa TfA sunt încantați de rezultatele obtinute. Masabi, Mastercard și TfA au obervat creșteri semnificative ale tranzacțiilor prin aplicația mobilă iar acestea continuă sa crească de la lună la lună. Aplicația TfA facilitează capacitatea de vânzare, prin eliminarea costurilor semnificative aferente echipamentelor tip hardware.

“Mobile ticketing-ul oferă o soluție reciproc avantajoasă pentru Atena, combinând o excelentă experientă a utilizatorului pentru pasageri cu beneficiul reducerii costului asociat cu plățile în numerar”, a precizat Gregory Dimitriadis, Președinte Consiliul de Directori& Director General al TfA. “Prin implementarea tehnologiei Masabi asupra tuturor mijloacelor de transport public din Atena, lansăm unul dintre cele mai mari sisteme de mobile ticketing văzute până acum.

Suntem mândri să ne numărăm printre primii din lume în a oferi această inovație pentru toate mijloacele de transport.”

Masabi și TfA continuă să colaboreze pentru a

Masabi,

Mastercard și

Atena oferă

sistemul de

Mobile Ticketing multi-modal

transforma transportul public din Atena într-un sistem simplu de utilizat și o experiență lipsită de stres. Atena este primul exemplu de parteneriat Masabi și Mastercard în care să se livreze și promoveze un sistem de mobile ticketing, un concept pe care planuiesc sa îl repete și în cazul altor operatori de transport, la nivel global. În parteneriat cu unii dintre cei mai mari operatori de transport public din lume, Masabi schimbă felul în care pasagerii achiziționează biletele de transport in Marea Britanie, America de Nord și Europa, schimbând astfel modul de folosire al transportului public.

Masabi este liderul global în sisteme inovative de mobile ticketing. Platforma JustRide conține servicii de achiziționare bilete, activare, afișare și inspecție, precum și infrastructura aferentă pentru plăți sigure, administrare bilete, serviciul clienți, raportare și analiză în timp real. Tehnologia Masabi pune astfel capăt cozilor

de așteptare, biletelor pierdute și necesității de a folosi numerar, permițându-le pasagerilor o rapidă și sigură achiziționare a biletelor cu ajutorul telefonului mobil.

Tehnologia scalabilă promovată de Masabi este operațională la 23 operatori de transport public din lume, printre care se numără: Virgin Trains, Arriva, Abellio, Thames Clippers, Boston MBTA, Las Vegas RTC, Transport for Athens, NICE Bus New York si New York MTA. Compania are sedii la New York, Boston și Londra.

Dacă doriți să ne contactați pentru mai multe detalii, vă rugăm folosiți datele de mai jos:

Masabi Ltd. - Cătălin Stefu – CEE Sales Manager

Email: catalin.stefu@masabi.com

Telefon: 0040 749067710

Website: www.masabi.com

23

Premiile Industriei SMART CITY

2016

Fondatorul Bucharest Business Breakfast, Eduard Dumitrașcu alături de Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea

Bucharest Business Breakfast a organizat miercuri, 12 octombrie 2016 prima ediție a evenimentului internațional SMART CITY Industry Awards 2016.

Scopul principal al evenimentului a fost acela de a recunoaște, premia, promova și susține toate persoanele, instituțiile și companiile implicate în largul concept de SMART CITY și care vor influența pozitiv viața cetățenilor.

24

smartcitymagazine.ro

Hu Xiao – Government and Public Affairs Manager Huawei România alături de Vlad DOICARU – Director Enterprise Business Group Romania

Categoriile galei au fost: Development, Mobility, IT&C, Energy, Water, Waste, Safe City&Citizens.

Prezentă la eveniment, Primarul General al Capitalei, doamna Gabriela Firea a precizat: „Cred că pentru București un model de management urban performant este orașul Viena. Săptămâna viitoare începând de luni mă voi afla în vizită oficială în Austria la invitația primarului din Viena. Vreau să aduc modelul vienez la București din toate punctele de vedere și în ceea ce privește transportul, mediul, sănătate, cultura, turismul, nu în ultimul rând mediul de afaceri”.

De asemenea tot în premieră la Smart City Industry Awards Primarul General a anunțat înființarea unui departament în cadrul PMB care se va ocupa de atragerea investițiilor.

Raluca Crișan Director Marketing Immochan

Affan Yildirim Director General Anchor Grup

Lia Olguța Vasilescu Primarul Municipiului Craiova

Cosmin Drăgoi Finacon

25

Primarul Municipiului Alba Iulia alături de echipa Orange prezentă la eveniment.

Mircea Hava: Smart City Industry Awards 2016 e garanția că Alba Iulia va deveni unul dintre cele mai importante „servere” din rețeaua orașelor inteligente.

Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, spune, despre distincția primită din partea Camerei de Comerț și Industrie a României că: îi oferă garanția că Alba Iulia va deveni unul dintre cele mai importante „servere” din rețeaua orașelor inteligente.

”De asemenea momente ai parte doar după multă muncă, pentru că nu se întâmplă niciodată să fii omul potrivit în locul potrivit și nici nu alege cineva premianții din cartea de telefon. Smart City Industry Awards 2016 e garanția că Alba Iulia va deveni unul dintre cele mai importante „servere” din rețeaua orașelor inteligente din România.

E adevărat, e important fiecare metru pătrat asfaltat, dar la fel de important e fiecare kilobit consumat în interesul confortului și siguranței albaiulienilor.”

Andreea Ioniță Strategy & Program Management Director Orange

26

smartcitymagazine.ro

În intervenția sa în cadrul Galei, Secretarul de Stat, domnul Raed Arafat a arătat „Numai la nivelul Bucureștiului pe an sunt peste 30.000 de transmisii de telemedicină din stradă la dispeceratul SMURD și la UPU Floreasca, prin care se decide soarta pacienților care sunt cu infarct, să nu se piardă timpul și să ajungă cât mai repede la un centru de cateterism, sau să se ia decizii la distanță pe ce se face la fața locului până ajunge un medic sau până ce bolnavul ajunge la spital. Acest lucru se întâmplă deja de câțiva ani.

Bucureștiul nu este numai conectat cu București, ci este conectat cu foarte multe alte județe printr-un alt sistem de telemedicină, prin care Spitalul Floreasca de exemplu este conectat cu spitale cum ar fi Pitești, Ploiești, Lehliu Gară. Acolo ajung pacienți și au nevoie de sprijin și de o consultanță din partea unor medici specialiști„

Prezența autorităților într-un număr foarte mare arată interesul și deschiderea către alinierea cât mai rapidă a orașelor românești în rândul orașelor inteligente.

Smart City Industry Awards face parte din seria evenimentelor organizate de Bucharest Business Breakfast.

Raed Arafat Secretar de Stat Ministerul de Interne

Gabriel Liviu Biziniche Business Controller Board Advisor

Bartosz Puzdrowski CEO Impact Developer

27

Gherghiceanu Florentina Consilier General CGMB

Daniel Florea Primarul Sectorul 5

Primarul sectorului 5, domnul Daniel Florea a prezentat proiectul de regenerare urbană pe care Primăria Sector 5 îl derulează de 2 luni, și care este menit să transforme zonele insalubre din sector, lucru care deja se întâmplă. Acesta a mai amintit și faptul că proiectele sunt făcute pentru cetățeni și trebuie să aibă în centrul lor în permanență oamenii, care înainte de orice trebuie tratați cu respect.

28

smartcitymagazine.ro

Prezentă la eveniment, Dna Gherghiceanu Florentina Consilier General în cadrul CGMB, a declarat pentru Smart City Magazine: mă bucur că în sfârșit bucureștenii și nu numai vor avea ocazia să fie informați în legătură cu tot ceea ce ține de viitorul orașului în care trăiesc. Bucuresti - capitală europeană nu mai reprezintă doar un concept așezat pe hârtie, ci constituie o realitate, a mea, a dvs, a tuturor.

Imaginaţi-vă un oraş în care traficul este fluent, în care oamenii au acces la Internet de mare viteză în toate parcurile şi zonele publice,în care autovehiculele electrice sunt alimentate direct din sistemul de iluminat public.

Oraşul consumă mai puţine resurse, în timp ce oamenii se simt mai în siguranţă. Acest oraş este un Smart City, un oraş în care totul este conectat, un oraş mai atent la nevoile locuitorilor săi şi la mediul înconjurător.

Populația urbană este în continuă creștere.

Analiștii de specialitate din domeniu susțin că până în 2050 populația urbană va crește la peste 80%. Cum integrăm această majorare în conceptul de SMART CITY? Prin spirit inovativ și spirit antreprenorial. Vrem să trăim într-un oraș updatat la tehnologia viitorului? Ei bine, nu o putem face fără a proteja mediul, fără un management sustenabil al resurselor naturale.

Eu una îmi doresc un ORAȘ în care să pot respira aer curat, cu spații verzi mult mai extinse și cu servicii de transport în comun performante. Și calitatea nu înseamnă neapărat costuri ridicate.

Trebuie să fim în schimb cu toții racordați la aceeași rețea: cea a VIITORULUI SMART.

29

Conceptul Mobilitatea ca Serviciu

Mobility as Service (MaaS)

MaaS

conf.dr.ing.ec.

Florin Nemțanu

30

smartcitymagazine.ro

este un concept nou care are ca scop revitalizarea și reorganizarea sistemelor de transport în direcția orientării acestora către călători și satisfacerii cerințelor de mobilitate ale acestora și pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile (foarte strâns legat de conceptul de Smart City). Mobilitatea ca un serviciu (MaaS) are în componența sa toate modurile și sistemele de transport clasice dar, organizarea și operarea acestora este abordată în mod diferit. Operatorul de transport public, de exemplu, nu mai este orientat către furnizarea unui serviciu de transport unic ci, va trebui, să furnizeze servicii de mobilitate ca parte din călătoriile complexe pe care utilizatorii sistemului le cer.

Se poate face o paralelă între

serviciile de telefonie mobilă și cele de mobilitate în sensul conceptului MaaS. În cazul serviciilor de telefonie mobilă, un abonat poate avea un pachet care să conțină minute naționale sau internaționale, SMS-uri în rețea sau/ și alte rețele, un număr de GB de date, acces la alte servicii bazate pe rețeaua de comunicații mobile sau, în unele cazuri, pe rețeaua de comunicații fixe. În cazul MaaS, având în vedere această paralelă, se poate vorbi de un pachet de mobilitate în care pot fi incluse: călătorii cu mijloacele de transport ale sistemului de transport public urban, un număr de km de utilizare a sistemului de taxi, un număr de km de utilizare a sistemului de transport feroviar, un număr de ore de parcare, un număr de ore de acces la sistemul de închiriere biciclete ș.a.m.d.

Plaforma MaaS are rolul de a integra toate soluțiile de transport și de a găsi alternative de mobilitate pentru un utilizator în funcție de cerințele acestuia. Fiecare utilizator al platformei MaaS va avea un profil virtual de utilizator care va genera automat (sau corelat cu acțiunile utilizatorului) o cerere de servicii de mobilitate. Platforma va analiza toate cererile de servicii de mobilitate primite la un moment dat și va aloca resursele de transport utilizatorilor pe baza unor criterii de optimizare orientate, cel puțin, către: costuri, reducerea timpului de călătorie și protecția mediului.

Profilul utilizatorului se va face pornind de la un set de date, prin intermediul cărora, utilizatorul va defini cererea de mobilitate. Sistemul va prelua aceste date inițiale și va construi un profil de mobilitate incipient. Profilul de mobilitate incipient va fi imbunătățit prin colectarea datelor privind călătoriile efectuate de utilizator după ce a definit profilul inițial și prin conectarea unor dispozitive inteligente (smartphone, smartwatch etc.) care vor culege automat date referitoare la comportamentul utilizatorului și la preferințele acestuia.

Profilul actualizat al utilizatorului împreună cu cererile de mobilitate generate explicit de către utilizator vor fi considerate principalele date de intrare în platforma MaaS și vor construi un model al cererii de transport pentru sistemul integrat de transport (suport pentru serviciile MaaS). Acest model al cererii de transport va acționa asupra platformei MaaS și aceasta va trebui să ofere servicii compuse de mobilitate (în sensul integrării mai multor moduri de transport) pentru utilizatori.

Fig.1 Platforma MaaS și exemplu de pachet de mobilitate MaaS

Fig.2 Relația Utilizator - Profil - Platforma MaaS - Sistem de transport

31

Condițiile necesare implementării conceptului MaaS sunt: - Existența unor sisteme de transport funcționale la un anumit nivel al serviciului de transport (LoS); - Existența unor sisteme inteligente pentru transporturi care să permită culegerea datelor în timp real și utilizarea acestora în luarea deciziilor privind managementul transporturilor (middleware); - Existența unei platforme MaaS care să poată fi conectată la sistemele de transport prin intermediul middlewareului; - Existența unor operatori de mobilitate care, prin utilizarea platformei MaaS, să ofere servicii de mobilitate (la acest moment, ca primă variantă pentru operarea

sistemelor MaaS și asigurarea serviciilor de mobilitate poate fi considerată implicarea operatorilor de transport public); - O puternică implicare a administrației publice locale care să încurajeze serviciile de mobilitate și să faciliteze dezvoltarea unor componente lipsă ale sistemelor de transport existente pentru asigurarea integrării acestora sub umbrela MaaS.

Plecând de la aceste condiții se poate trage concluzia că, orice oraș din România, ar putea dezvolta și implementa o soluție MaaS indiferent de nivelul de dezvoltare a sistemelor de transport din aria urbană considerată.

Fig.3 Aplicația software WHIM a MaaS Finland (http://whimapp.com/)

Plecând de la modelul de dezvoltare al autovehiculelor autonome, în care au fost definite 6 niveluri de autonomie (autonomie 0 - intervenția umană este în 100% din acțiunile care sunt necesare pentru conducerea unui autovehicul și autonomie 5 - în care conducătorul vehiculului nu intervine și controlul este preluat total de către inteligența implementată la bordul autovehiculului), se pot defini 6 niveluri de dezvoltare a serviciilor de mobilitate MaaS de la 0 (situația actuală) la 5 (sistemele de transport sunt total integrate și organizate pentru furnizarea serviciilor de mobilitate).

Principalele avantaje ale serviciilor MaaS: -Reducerea poluării - prin utilizarea modurilor de transport cu impact negativ scăzut asupra mediului; -Reducerea consumului de energie din surse poluante prin integrarea modurilor de transport cu consum scăzut de energie; -Reducerea timpilor de transport - prin integrarea sistemelor de transport specifice modurilor diferite se reduce durata călătoriei complexe.

-Creșterea eficienței sistemelor de transport alocarea resurselor de transport și a mijloacelor de transport se face dinamic pe baza unei cereri 32

smartcitymagazine.ro

evaluate permanent și în timp real.

-Reducerea costurilor generate de transport un exemplu de reducere a costurilor este acela prin care, prin introducerea MaaS, resursele de transport se utilizează mai eficient (includerea autovehiculelor personale în sisteme de tip carsharing și ride-sharing).

-Utilizarea eficientă a resurselor de transport integrarea sistemelor de transport sub umbrela MaaS va permite partajarea resurselor între moduri diferite de transport (ex. stațiile de cale ferată pot fi utilizate și ca parcări de biciclete) -Reorganizarea zonelor urbane modificarea comportamentului utilizatorului în ceea ce privește obiceiurile de călătorie va schimba și modul de organizare a spațiului urban în care acesta locuiește).

Conceptul MaaS poate fi văzut atât ca o consecință a presiunii datorate schimbărilor climatice cât și un rezultat, firesc, al evoluției societății umane, prin găsirea unor alternative durabile pentru dezvoltarea zonele urbane și a componentelor cu impact major asupra vieții omului.

Primul

concept

implementat de

Norvegia,

de tip ”smart-school” Scris de Diana Voicu Sursa www.nordicedge.news

Când consiliul local din Rennesøy a extins școala Vikevåg aceasta a devenit mai economică, mai eficientă și mai inteligentă. Atât de inteligentă încât soluțiile tehnice sunt gestionate în așa manieră încât atât profesorul cât și studenții se pot focusa pe predare și învățare într-un climat interior de primă clasă.

Scopul creării unei smart school este acela de a oferi copiilor și adulților un climat interior și o atmosferă plăcută astfel încât profesorii să se poată concentra pe predarea materiilor și nu să se preocupe cu ajustarea climatului interior.

Soluțiile tehnice inteligente modifică condițiile de iluminare si climatizare interioare conform sezonului, ritmului circadian și a activităților desfășurate în săli.

Lumină, sunet, ventilație, temperatură și umbră, toate sunt controlate automat și potrivite în funcție de nevoile studentului.

Școala folosește LED-uri care sunt ajustate automat, jaluzele automate pentru umbră, control automat pentru încălzire și ventilație. Mai mult, școala are și un sistem audio/vocal pentru mesaje primite și trimise. Concomitent sistemul permite un răspuns eficient la incendii, urgențe și situații de siguranță.

Astfel Școala Vikevåg este în același timp și „smart” și „green”. De asemenea vor fi instalate și panouri solare pe acoperiș și o turbină eoliană privată în curtea școlii.

Modele de Business Globale, generate de orașele inteligente si durabile

Viitorul lumii noastre este decis de calitatea viitoarelor orașe. La nivel global, există aproximativ 700 de orașe, fiecare cu o populație mai mare de 5.000.000 de locuitori, în timp ce primele 25 de orașe ale lumii de azi reprezintă jumătate din averea lumii. Investiția în infrastructură pentru orașe se estimează a fi de la 30 trilioane la 40 de trilioane, cumulat, în următorii 20 de ani.

Se estimează că peste 40 de orașe la nivel mondial vor deveni orașe inteligente până în anul 2020. Orașele inteligente au atras un interes în crestere și extins atât în știință cât și în industrie, cu un număr tot mai mare

de exemple internaționale emergente din intreaga lume.

Mai

de încercări de a conceptualiza impactul acestora. Există șase dimensiuni recunoscute în mod obișnuit între abordări și anume: oameni, guvern, economie, mobilitate, mediu și viață inteligentă.

33

PRIORITĂŢI DE MEDIU ŞI PLANIFICARE INTEGRATĂ ÎN DEZVOLTAREA URBANĂ

Serena Adler Expert de mediu

Încă din anul 1992, de la momentul semnării Convenţiei cadru a ONU privind schimbările climatice, problematica s-a dovedit complexă, necesitând o abordare interdisciplinară, pe nivele de intervenţie, de la nivelul naţional spre cel local.

Mandatul de la Berlin, a deschis în 1995 calea fixării unor ţinte concrete, nu mai mici de 5%, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, urmând apoi semnarea în 1997 a Protocolului de la Kyoto şi deschiderea primei perioade de angajament 2008-2012, convenită cu acelaşi prilej. Au urmat ani de eforturi susţinute, care astăzi ne-au adus la o ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumată de UE pentru 20%, cu orizont de timp 2020. Uniunea Europeană a fost şi rămâne în fruntea eforturilor de reglementare a acestui sector de mediu. Ne-am referit pe scurt la aceste repere, pentru a ajunge la evenimentul internaţional de mediu care a marcat luna noiembrie 2016, cea de a 22-a Conferinţă a Părţilor la aceasta convenţie, de curând încheiată. A însemnat un pas important spre materializarea şi punerea în aplicare a Acordului de la Paris dedicat limitării încălzirii globale.

În ultimii 25 de ani, eforturile de aplicare ale Convenţiei cadru a ONU privind schimbările 34

smartcitymagazine.ro

climatice, prin măsuri de reducere a emisiilor şi de adaptare a sistemelor la schimbările climatice, s-au dus mai ales la nivel naţional.

Aceasta s-a întâmplat şi cu planurile de acţiune ale sectoarelor economice care au abordat mai ales la nivel conceptual politicile de reducere asumate şi/sau a celor menite aplicării unor programe de adaptare a sectoarelor componente ale sistemului urban. Subiectul acestui început de analiză de viziune este direct legat de priorităţile de mediu necesar a fi adoptate consecvent şi la nivel local. O politică modernă de guvernare locală trebuie să integreze şi aspectele de mediu în planurile de dezvoltare urbană, adică mediul să îşi aibă locul în planurile de urbanism, indiferent de acoperirea teritorială a acestora. Este calea prin care se va reuşi creşterea rezistenţei sistemelor componente ale politicii de dezvoltare urbană la schimbările climatice, dar şi la adaptarea sectoarelor sensibile şi vulnerabile, cum ar fi transportul public, aspectele de mobilitate urbană, producerea energiei la nivel local, managementul resursei de apă sau gestiunea deşeurilor, cu precădere a celor menajere care prin depozitare pe un anumit număr de ani şi funcţie de dimensiunea depozitului de deşeuri, produc metan.

Este momentul în care se poate crea o convergenţă a politicilor sectoriale de la nivel urban. În acest fel, participarea cetăţeanului la luarea deciziilor pentru politici publice locale va avea un rol pozitiv, fără o dezbatere bazată pe negare de dragul negării. Este calea prin care măsurile vor avea sustenabilitatea necesară aplicării concrete şi nu rămânerii în fază de proiect de intenţie.

Problemele de mediu au devenit o simplă formalitate şi poate de aceea deciziile ce privesc planurile strategice nu au susţinerea necesară din partea cetăţenilor, nici la etapa de adoptare a planului şi nici la cea de adoptare. Susţinerea vine din partea societăţii atunci când aceasta este în cunoştinţă de cauză şi iată de aici şi necesitatea continuării şi dezvoltării programelor de conştientizare în domeniul planificării urbane cu considerarea priorităţilor de mediu.

Societatea are nevoie de acţiuni în cunoştinţă de cauză, pentru că doar aşa se poate produce un progres real şi o îmbunătăţire de fond a calităţii vieţii. Este momentul în care putem vorbi despre planurile de urbanism impreună cu componenta de mediu, o viziune care să ţină seama de tradiţiile locale şi de tendinţele aduse de tehnologii moderne.

Iată subiecte ce ţin de legătura dintre planificarea şi dezvoltarea urbană, în contextul priorităţilor de mediu şi nu doar a celor de amenajare a teritoriului.

Oraşele au nevoie de viziune de dezvoltare spre acele oraşe verzi, devenite deja realitate în multe capitale şi mari oraşe din lume.

Un aspect căruia până acum nu i s-a acordat importanţa cuvenită este cel al reglementării de mediu la nivel local. A fost o reticenţă în adoptarea unor măsuri mai stricte decât normele naţionale în actul de guvernare locală.

S-a mers mai ales pe reglementările cadru de la nivel naţional, unitare pe întreg teritoriul ţării şi nu s-au analizat posibilităţile de a adopta măsuri mai stricte dacă realităţile locale o impun. Iată de ce este necesară adoptarea unor planuri de acţiune pentru schimbările climatice, de la planificare până la proiecte concrete adaptate condiţiilor locale. Dacă această deschidere de dezbatere va avea ecoul pe care ni-l dorim, ne propunem sa continuăm cu măsuri concrete. cu caracter general sau particularizate condiţiilor locale concrete.

35

S M A R T STREET Lighting PENTRU UN ORAȘ LUMINOS

Drd.ing.ec. Ionut CIOBANU Expert in Energie ionutciobanu81@gmail.com

Cuvinte cheie: iluminat inteligent, dimming, wireless, senzori, Internet of Things, trecere pietoni, mediu curat, LED.

Introducere

Iluminat stradal reprezintă un serviciu public important furnizat de autoritățile publice la nivel local. Iluminatul de calitate este esențial pentru siguranța rutieră, siguranța personală și ambianța urbană. Aceasta asigură vizibilitate automobiliștilor, cicliștilor și pietonilor, reducând astfel numărul de accidente rutiere.

Iluminatul public este un element important al conceptului de Smart City.

Utilizarea celor mai noi tehnologii în acest domeniu implică pe langă reducerea în mod semnificativ a consumului de energie electrică și beneficii suplimentare asociate cu eliminarea tehnologiilor dăunătoare mediului, reducerea costurilor de întreținere și realizarea unui control de ansamblu mult mai bun al mediului de iluminat stradal.

Iluminatul public tradițional are în cel mai bun caz o comandă automată a ilminatului în funcție de orele de apus și răsărit ale soarelui, ceea ce poate să diminueze doar într-o mică măsură risipa de energie. O diminuare semnificativă a risipei energetice nu poate fi realizată decât cu noile tehnologii de tip Smart Street Lighting care asigură: monitorizarea stării fiecărui corp de iluminat și reglarea intensității luminii în funcție de anumiți parametri de trafic în timp real.

În România există aproximativ 1.115.000 corpuri de iluminat aferente sistemului de iluminat public, având un consum de energie estimat

461 GWh

pentu anul 2014 la (aproximativ 1,1% din consumul final de energie electrică al României în același an).

36

smartcitymagazine.ro

II. Tehnologia led pentru iluminatul public

Cele mai multe instalații de iluminat stradal existente folosesc tipuri de lămpi cu eficiență energetică scazută cum ar fi: HID (lămpi cu descărcare de înaltă intensitate), HPS (lămpi cu sodiu la înaltă presiune), MH (lămpi cu halogenuri metalice) și MV (lămpi cu vapori de mercur). Lămpile HPS sunt unele dintre cele mai întalnite soluții în iluminatul stradal, dar odată cu apariția tehologiei LED (lighting emitting diode) au început să-și piardă cota de piață.

Eficiența luminoasă a surselor de lumină a evoluat de-a lungul anilor de la lampa inițială Edison la tehnologia LED conform tabelului următor.

În medie, corpurile de iluminat cu LED-uri au cea mai lungă durată de viață și unul dintre cele mai scăzute consumuri de energie electrică, făcând din această tehnologie o soluție optimă pentru iluminatul public.

Tehnologia LED permite optimizarea sistemului de iluminat prin reducerea intensității luminoase (dimming) pe perioada nopții, în orele cu trafic redus.

Un exemplu de dimming în intervalul 23.00-05.00, cu reducerea intensității luminoase, este prezentat în figura de mai jos:

Fig.2. Perioade identificate în cursul nopții pentru reducerea intensității luminoase a corpului de iluminat.

Tabel.1. Eficiența luminoasă pentru diferite surse de lumină.

O cercetare realizată de către McKinsey & Company sub denumirea “Lighting the way: Perspectives on the global lighting market” arată o prognoză de penetrare masivă a tehnologiei LED în iluminatul public pentru anul 2020. Aceasta este estimată la 73% pentru sursele cu LED și 77% pentru corpurile de iluminat, raportat la 9%, respectiv 7% în anul 2011.

73 77 52

9 7

15 10

2011

12

46

16

2020

Prin această optimizare se poate reduce cantitatea de energie electrică utilizată de către corpul de iluminat cu peste 20% și implicit se reduc și costurile cu energia electrică.

III. Soluții moderne de iluminat public

Directivele europene impun dezvoltarea cât mai “curată” a orașelor prin eficientizarea consumurilor energetice și diminuarea/eliminarea risipei. În continuare se vor prezenta câteva aspecte privind asigurarea conformității cu aceste directive.

În viitorii ani dezvoltarea iluminatului public, prin introducerea tehnologiei cu LED-uri și prin transformarea iluminatului public tradițional în iluminat public inteligent, devine o oportunitate pentru o dezvoltare modernă a orașelor (Smart City).

Orașele moderne necesită unificarea infrastructurilor din domeniul tehnologie informației și a comunicațiilor (TIC) care să permită o creștere economică durabilă printr-o monitorizare complexă și interdependentă a utilitaților.

Fig.1. Previziunea de penetrare a tehnologiei LED în iluminatul public conform studiului McKinsey & Company.

sursă de iluminat corp de iluminat 37

Sistemele de management pentru orașele inteligente pe baza TIC-ului vor deveni din ce în ce mai interconectate în viitor. Astfel prin integrarea de sisteme cum ar fi: sistemul public de iluminat, gestiunea consumului de energie, optimizarea traficului, creșterea siguranței cetățenilor, durabilitatea mediului înconjurator etc. într-un sistem integrat (unificat) se pot oferi informații complexe în timp real. Printre avantajele unui astfel de sistem putem enumera: constituirea și utilizarea în comun a colecțiilor de informații; unicitatea codificării și a identificării informației; viteza mare de acces la informații și transfer rapid al informațiilor către utilizatori; asigurarea securității datelor și a accesului la informație pe paliere de competență; stabilirea responsabilității pentru furnizarea, administrarea și asigurarea calității și integrității acestor colecții de informații; asigurarea suportului informațional pentru luarea deciziilor.

Iluminatul inteligent va deveni elementul cel mai valoros al unei localități deoarece acesta formează fundația pentru o rețea inteligentă și face primul pas spre un Smart City.

Într-o localitate sistemul de iluminat public reprezintă o infrastructură foarte importantă datorită acoperirii întregii arii a localității, în toate zonele atât centrale cât și periferice dar mai ales datorită distanței mici de amplasare dintre stâlpi (25-40 m).

Utilizarea infrastructurii de iluminat existente prin transformarea acesteia în platformă wireless, deschisă pentru soluții ale unui oraș inteligent, protocoale deschise și interfețe permit integrarea a numeroase aplicații de gestionare a traficului, monitorizarea mediului, gestionarea activelor complexe și altele.

Sistemele moderne de iluminat permit integrarea altor componente în cadrul infrastructurii existente.

Astfel se pot integra: senzori pentru măsurarea valorilor de trafic, informații despre trafic pentru selecția rutelor mai putin aglomerate, soluții pentru identificarea locurilor de parcare libere, informații despre zgomot și calitatea aerului.

Sistemele de iluminat inteligente se bazează pe sisteme de telegestiune care asigură controlul individual al fiecărui corp de iluminat stradal. Lumina este astfel asigurată acolo unde este nevoie și doar atunci când e necesară, deoarece fiecare corp de iluminat poate fi pornit, oprit sau i se poate regla intensitatea luminoasă, manual sau conform unor programe prestabilite.

Un astfel de sistem permite culegerea și analizarea în timp real a informațiilor despre starea rețelei de iluminat, transformând-o în același timp într-o infrastructură inteligentă a orașului. Instrumentele de management oferă o hartă în timp real a sistemului, semnalează orice modificare în rețea, generează alerte și 38

smartcitymagazine.ro

notificări referitoare la pierderile acidentale de energie și oferă proceduri avansate de optimizare.

Arhitectura unei platforme Smart Street Lighting poate arăta ca în figura de mai jos:

Fig.3. Arhitectura unui platforme Smart Street Lighting.

Această platformă poate integra datele de la senzorii amplasați pe stâlpi sau în corpurile de iluminat referitoare la trafic, parametri de mediu, poluare, zgomot, prezență, mișcare, inclusiv camera video.

Platforma poate genera rapoarte legate de parametrii de funcționare a iluminatului, alarme și notificări privind corpurile de iluminat defecte, planificarea optimizată a întreținerii, conducând în final la creșterea duratei de viață a corpului de iluminat cu LED și o utilizare eficientă a energiei electrice.

Prin utilizarea tehnologiei GPS se permite localizarea, pe hărti Google Maps, a fiecărui corp de iluminat precum și monitorizarea și controlul individual al fiecărui corp de iluminat.

Fig.4. Reprezentare în Google Maps.

Comunicarea de tip wireless pe frecvența de 2,4 GHz este optimă din punct de vedere al interferențelor undelor electromagnetice și implicit al stabilității, realizându-se o rețea informațională între corpurile de iluminat sigură și stabilă.

- - - pentru

reducerea poluării vizuale și a emisiilor de CO2; realizarea unei hărți de mediu și de zgomot; reprezintă o platformă wireless importantă soluțiile viitoare de Smart City.

Fig.5. Comunicația wireless între corpurile de iluminat.

Senzorii de mișcare înglobează microcontrollere și algoritmi adaptivi la condițiile de trafic pentru reglarea nivelului de iluminare asigurând o eficiență maximă a consumului energetic. Principala funcție este asigurarea unei iluminari de bună calitate (plăcută) pe tot parcursul deplasării autovehiculelor și pietonilor, conform cerințelor de iluminare. În absența traficului, corpurile de iluminat sunt setate la un nivel de iluminare scăzut, corespunzător particularităților locale, conducând implicit la economii de energie electrică.

Bibliografie: I. Ciobanu și R. D. Pentiuc, ”Studiu privind soluții pentru creșterea eficienței energetice în sistemul de iluminat public din Romania “, 2016 International Conference on Development and Application Systems (DAS), Suceava, 2016, pp. 50-56 www.eib.org/epec/ee/documents/factsheet-street-lighting. pdf www.mckinsey.de/filesLighting_the_way_Perspectives_on_

Fig.6. Iluminat public inteligent pe bază de senzori de mișcare.

global_lighting_market_2012.pdf www.tvilight.com

IV. Concluzii Beneficiile sistemului de iluminat public inteligent: - reducerea consumului de energie electrică (între 30% și 70%, în funcție de trafic) și a costurilor cu mentenanța;

Cursuri Funcționari.net Contact: E-mail : secretariat@cursurifunctionari.net Telefon: 031 – 425.4263

Parteneriate CFNET Adrian Preda Telefon: 0720.990.151

39

GARA DE NORD BUCUREȘTI Zona de regenerare urbană – soluții de smart city Dr. arh. Mircea Enache Drd. urb. Alexandra Colțoș

În competiția mondială intensă, România are avantajul strategic de poartă între est și vest, pe “noul drum al mătăsii” care leagă orientul de Europa pe cale ferată prin Istanbul.

București poate să devină un nod cheie pe acest parcurs și un centru de transport intermodal dacă se va moderniza calea ferată ca mijloc de transport de mărfuri și călători nepoluant și strategic.

Pentru realizarea acestui deziderat, Gara de nord și întreaga zonă de regenerare urbană din jurul ei trebuie să devină o Eurogară cu tren de viteză care sa lege Bucurestiul de marile orașe ale țării și de capitalele și marile orase ale tarilor învecinate: Istanbul, Belgrad, Budapesta, Viena, Varsovia și Kiev. Un asemenea proiect ambițios ar atrage investiții în capitală și în tară și ar transforma zona într-un puternic motor al dezvoltării economice și sociale a capitalei și a României.

Smart City în acțiune

Obiectivele proiectului propus de echipa de specialiști de la Centrul de Excelență în Urbanism din Bucuresti (Mircea Enache, Alexandra Colțoș, Cristina Canciovici, Arina Dordea) sunt : ▪ Construirea unei eurogări moderne ca nod de transport multi-modal cu trafic feroviar internațional, național și regional (de navetă) și cu un tren de mare viteză ; ▪ Repararea țesutului urban secționat de liniile de cale ferată și triajele care pornesc din Gara de nord; ▪ Realizarea unor traversări auto și nemotorizate est-vest, care să lege cele două zone ale capitalei despărțite de calea ferată; ▪ Asigurarea conectivității cu orasul prin metrou, tramvai, autobuz, troleibuz și taxiuri; ▪ Atragerea de investiții în capitală și transformarea zonei într-un motor al dezvoltării economice și sociale; ▪ Recuperarea și utilizarea la valoare maximă imobiliară a spațiilor în prezent ocupate de linii și instalații feroviare, în parteneriat/concesiune cu dezvoltatori și investitori pentru invesții capitale și pentru operarea traficului feroviar în întreaga regiune Bucuresti; ▪ Regenerarea urbană a zonei Gara de Nord pe principiile de oraș inteligent, oraș creativ și oraș verde; ▪ Aplicarea principiilor de smart city în zona propusă, prin soluții inteligente de eco-cartiere, smart mobility, smart economy și sharing economy, co-design și laborator urban etc.; ▪ Integrarea tehnologiilor emergente și a principiilor ICT; 40

smartcitymagazine.ro

Studiul de Oportunitate din 2014

În Studiul de Oportunitate realizat în 2014, Centrul de Excelență în Urbanism (CEP) a propus coborârea liniilor de cale ferată în debleu și acoperirea lor cu o dală urbană ușoară care să devină o esplanadă verde. Pe spațiul eliberat între gară și pasajul Basarab s-a propus construirea unui centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost propusă construcția a două ecocartiere.

Discuțiile detaliate purtate în aprilie și mai 2016 cu inginerii feroviari și cu specialiștii de la Metroul S.A., precum și analiza tehnică realizată în cadrul Centrului de Excelență în Urbanism (CEP) au dezvăluit un impediment major pentru soluția propusă în 2014,

acesta constând în traseul tunelului de metrou pentru linia M1 care subtraversează calea ferată. Secțiunea longitudinală convențională de mai jos demonstrează faptul că nici ingroparea șinelor de tren sub o dală de beton, deasupra liniei de metrou M1, nici îngroparea lor intr-un tunel care să subtraverseze linia de metrou M1 nu rezolvă atingerea obiectivelor proiectului.

Construirea în întregime pe dală ușoară de beton, deasupra șinelor de cale ferată, este o soluție foarte dificilă tehnic și extrem de costisitoare.

Subtraversarea liniei de metrou nu este nici ea fezabilă, deoarece adâncimea la care ar trebui să ajungă tunelul feroviar (cu cota inferioară la -28,50 m) este prohibitivă.

41

Soluția tehnologică și feroviară propusă

Bazat pe aceste studii și analize, soluția propusă este o eurogară cu doua terminale, soluție similară unor rezolvări de aeroporturi. Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanța de circa 1.3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviței. Gara s-ar

Soluția propune o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele doua terminale. Acesta ar avea o stație sub podul Basarab și ar lega cele doua terminale A si B cu stația de metrou din zona Basarab și cu stațiile de metrou din zona actualei gări, stații amplasate pe doua linii de metrou.

Smart Mobility

connectivitatea cu orașul

Conectivitatea cu orașul prin metrou, tramvaie, autobuze, troleibuze și taxiuri este realizată de-a lungul

42

smartcitymagazine.ro

construi simultan cu un mall adiacent și ar permite funcționarea neîntreruptă a Gării de nord prin construirea unei structuri ușoare pe liniile de cale ferată existente în zona propusă pentru Terminalul A.

Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative și săli de conferințe, un eco-cartier și dotări comerciale, culturale și de agrement.

a două căi adiacente zonei de regenerare urbană : Calea Griviței și Bd. Dinicu Golescu. Soluțiile propuse includ vehicule nepoluante și realizarea unui nod intermodal.

Amplasarea Terminalului A permite o rezolvare a transportului public regional care devine din ce în ce mai populară pe plan international, așa-numitul tramtren. Deoarece ecartamentul liniilor de tramvai este identic în Bucuresti cu ecartamentul liniilor de tren, trenurile regionale (TER) care aduc navetiști în Gara de nord/Terminalul A pot să continue să ruleze pe liniile de tramvai din capitală și sa îi duca pe pasageri direct la destinatia dorită. De altfel, o soluție similară ar trebui studiată pentru Gara de est (Obor).

Modelul financiar/instituțional propus

Transportul pe calea ferată presupune o investiție majoră în infrastructura, de regulă inițiată și subvenționată de administrațiile centrale și locale.

Veniturile din vânzarea biletelor de călătorie nu acoperă costurile de operare ale transportului feroviar în nici o țară din lume, dar modelul aplicat este diferit în funcție zona geografică.

În Europa de vest, calea ferată este de regula în proprietatea statului și operarea transportului feroviar este masiv subvenționată de stat. Modelul financiar/ instituțional asiatic este mult mai antreprenorial decât modelul vest-european.

Companiile de cale ferată din Hong Kong și Tokyo nu numai că nu primesc subvenții de la stat, ci realizează chiar o profitabilitate în operare.

Acest model financiar/instituțional are la bază o companie cu proprietate mixtă (public-privată) cu un departament foarte puternic și foarte activ de real estate (imobiliare), care desfașoară vaste și complexe operații imobiliare.

Veniturile foarte mari realizate din operații de real estate acoperă costul operațiunilor feroviare și realizează și profit.

43

Soluția propusă: “Compania de cale ferată București”

Modelul de dezvoltare integrată de cale ferată – dezvoltări imobiliare ar trebui implementat la București de către o singură entitate – o “Compania de cale ferată Bucuresti” autonomă, cu proprietate mixtă, public-privată. Un studiu imobiliar preliminar realizat de partenerii CEP în 2014, în completarea căruia au venit discuțiile din aprilie 2016, a sugerat o funcționalitate orientativă care se regăsește în tabelul de mai jos.

Suprafața desfășurată totală care poate fi construită pe cele 48 hectare aflate în proprietatea CFR / guvernului se apropie de un milion și jumătate de metri pătrați. Acest activ de mare valoare reprezintă cheia succesului pentru proiectul de regenerare urbană a zonei Gării de Nord. Valoarea totală de piață a tuturor construcțiilor este estimată la aproape 2,4 miliarde de euro!!!

ZONE

SUPRAFATA

FUNCTIONALE

ZONA (ha)

CUT

SUPRAFATA

PRET UNITAR

DESFASURATA (mp)

MEDIU (euro/mp)

VALOARE DE PIATA (euro)

1. EUROGARA

3.00

2.5

75.000

1.300

97,500,000

2. MALL-CENTRU COMERCIAL

3.10

2

62.000

3.000

186,000,000

3. CENTRU DE AFACERI

15

4.5

675.000

1.800

1,215,000,000

4. COMPLEX HOTELIER

1.71

3

51.300

2.000

102,600,000

18

2.5

450.000

1.300

585,000,000

6. CENTRU ADMINISTRATIV

4.65

2.5

116.250

1.200

139,500,000

7. CENTRU RECREATIONAL

1.2

2

24.000

1.200

28,800,000

8. CENTRU CULTURAL

1.2

2

24.000

1.200

28,800,000

5. ECO-CARTIER

TOTAL

47.86

1,477,550

Profitabilitatea investiție

ETAPA 1 – Gara Terminal A, mall, gară temporară la nord de Terminalul A, monorail între Terminalele A si B, 200,000 mp clădiri de birouri în centrul de afaceri adiacent Terminalului A -Cost construcție mall: 37,000,000 euro -Cost construcție birouri: 120,000,000 euro -Cost monorail dublu: 8,000,000 euro Costuri totale Etapa 1: 165,000,000 euro -Venituri anuale din mall: 22,320,000 euro -Venituri anuale din clădirile de birouri: 36,000,000 euro Venituri totale anuale Etapa 1: 58,320,000 euro

Amortizare investiție Etapa 1: după 3 ani de funcționare « full » mall și birouri

După amortizare, veniturile din mall și birouri vor fi 58 milioane euro anual minus cheltuielile de operare NOTĂ: Se presupune că mutarea triajelor și instalațiilor CF spre nord (spre Chitila) și decontaminarea terenurilor

44

smartcitymagazine.ro

2,383,200,000

de construcție se vor finanța din granturi (fonduri europene).

ETAPA 2 – inca 200,000 mp cladiri de birouri în centrul de afaceri de pe spina urbană - Cost construcție birouri: 120,000,000 euro - Venituri anuale din cladirile de birouri: 36,000,000 euro

Amortizare investiție Etapa 2: după patru ani de funcționare « full » a birourilor.

Dupa amortizare, veniturile din birouri Etapa 2 vor fi 36 milioane euro anual minus cheltuielile de operare.

Dupa 6-8 ani de la începerea lucrărilor, profitul realizat anual din Etapele 1 si 2 poate susține operarea CF în zona metropolitană București, inclusiv TER (trenul expres regional) pentru navetiști. Tot atunci se pot antama profitabil celelalte invesțitii: hotel, eco-cartier, centru administrativ (peste 800,000 mp teren) și investiții mai putin profitabile: centru cultural, sportiv, de agrement etc.

Pașii urmatori

Aspecte instituționale.

Primul pas în implementarea proiectului îl constituie deschiderea dialogului dintre administrația centrală (Ministerul Transporturilor și Compania CFR) și Primăria Municipiului București.

Ministerul Transporturilor ar beneficia foarte mult din redezvoltarea transportului pe cale ferată din București și din țara, transport care este nepoluant, este cuprins în directivele și politicile Uniunii Europene și este strategic. Ministerul ar beneficia de fonduri europene și de participarea masivă a sectorului privat la punerea în valoare a activelor sale de teren în scopul construirii unei eurogări moderne, cu tren de mare viteză și cu o rețea de trenuri expres regionale (TER).

Primăria Municipiului București ar beneficia masiv de pe urma efortului de regenerare urbană din zona Gării de nord. Ea ar avea nu numai o eurogară modernă în inima capitalei, ci și un motor de dezvoltare economică și socială și dezvoltări administrative, culturale și ecocartiere creative în zona noii și modernei eurogări. Mai mult decat atat, Primăria Generală ar putea să aibă venituri anuale de 25-35 milioane euro anual din taxele pe proprietate și 25-35 milioane euro din permisele de construire și din alte taxe impuse dezvoltării de 2,5 miliarde euro a zonei de regenerare urbană a Gării de nord. Numai în prima etapă a implementării proiectului, Primăria ar realiza venituri de 6-8 milioane euro anual din taxele pe proprietate și tot atât din permisele de construire.

O conditie legală esențială a implementării

proiectului este aprobarea în Parlamentul României a Legii Concesiunilor, lege propusă pentru 2016, care urmează să includă condițiile implementării parteneriatelor publicprivate (PPP).

Studiu de pre-fezabilitate (SPF). Ministerul Transporturilor trebuie să lanseze Studiul de prefezabilitate (SPF) care să integreze efortul de regenerare urbană și componenta tehnologică/feroviară în strategia regională și națională, a redezvoltarii sistemului de cale ferată din Romania.

Concurs de Urbanism și Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Primăria Municipiului București trebuie să lanseze un Concurs de Urbanism care sa fie urmat de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) al zonei mai largi din jurul gării.

Dr. Mircea Enache, Președinte și proprietar al EMI Systems, Inc., www.emisystems.com, un grup de consultață și dezvolatare software din zona Washington-ului, și Director al Centrului de Excelență în Planificare (CEP) din București, este un senior planificator și specialist de sisteme cu o experiență de 45 de ani în planificarea și cercetare de tip urban și regional, planificare educațională și socială, modelare și analiză statistică spațială. La începutul anilor 90 el a proiectat și dezvoltat un software de asistență decizională (MapDecision) și l-a utilizat în proiecte internaționale ca World Bank, USAID, DFID și JICA.

45

Reciclarea de tip smart

Într-un proiect pilot Singapore a instalat un număr de 10 coșuri de gunoi care furnizează diverse servicii. Acestea nu sunt simple coșuri de gunoi, ele sunt prevăzute cu Wi-Fi și generează energie solară.

Mai mult, așa numitele Bigbellies sunt dotate cu senzori care au funcția de a notifica persoanele responsabile cu curățenia când acestea necesită să fie golite.

De asemenea coșurile de gunoi blochează mirosurile urâte, ploaia și aerul nu pătrund în interiorul acestora. Fiind dotate cu Wi-fi sunt și un ajutor pentru oamenii și turiștii care vor să obțină diferite informații despre locuri, trasee sau magazine.

Prelucrarea nămolului de la stațiile de epurare în ulei bio

Această nouă tehnologie „distrugătoare” folosește căldura și forța de presiune pentru a transforma deșeurile provenite din canalizări într-un ulei care are proprietăți foarte similare cu petrolul.

Folosind o tehnologie numită procesare hidrotermală (HTP), cercetătorii Departamentului de Energie al Pacific Northwest National Laboratory din Statele Unite (PNNL) au produs un ulei bio care poate fi prelucrat într-un combustil lichid similar petrolului.

Această procesare hidrotermală presurizează nămolul cu aproximativ 1360,000 de kilograme pe 6,45 cm2 fiind constant transportat într-un reactor care funcționează la o temperatură de aproximativ 348 grade celsius. În acest fel celulele materiei prime se descompun obținându-se acest ulei bio care poate fi tratat și folosit pentru crearea altor combustibili și produse chimice.

Reciclarea paharelor de cafea

46

smartcitymagazine.ro

Scris de Diana Voicu Sursa www.treehugger.com

Germania atrage atenția asupra problemei reciclării paharelor de cafea și vine cu o rezolvare, paharele de cafea refolosibile.

Paharele de cafea nereciclabire devin ușor o problemă severă. Astfel in Germania aproximativ 320.000 de cafele sunt servite în fiecare oră ajungându-se astfel la 2.8 miliarde de pahare de cafea aruncate anual în depozitele de deșeuri din Germania.

Pentru a rezolva această problemă, universitatea din Freiburg a venit cu o idee care are ca obiectiv reducerea acestor deșeuri. Paharul „Freiburg” este făcut dintr-un plastic rezistent la mașina de spălat vase și poate fi obținut din cafenele și patiserii pentru o sumă depusă de un euro. Paharul poate fi refolosit de sute de ori sau poate fi returnat. Înainte de a fi refolosite sau redistribuite acestea sunt spălate în cafenelele și patiseriile care s-au înscris la acest concept.

Până în acest moment 16 puncte de vânzare au fost de acord să ia parte la experimentul „Paharul Freiburg”, incluzând cafenelele din bibliotecile universității.

PRIMUL CLUSTER DEDICAT INDUSTRIEI SMART CITY

Romanian Smart City Cluster vrea să reunească inovația și viziunea cu implicarea factorilor decidenți.

Conectăm universități, instituții publice, organisme internaționale, primării, firme private din cele mai diverse sectoare – mediu, IT&C, cercetare, transport, construcții, arhitecți, urbaniști, specialiști în diferite medii cu nevoile urbane ale comunităților membre în cluster.

ÎNSCRIE-TE ACUM ÎN CLUSTER ȘI PARTICIPĂ LA IMPLEMENTAREA PROIECTELOR SMART CITY

informații suplimentare: romaniansmartcitycluster.ro