EDUCAȚIA CHEIA INTEGRĂRII ROMILOR ÎN SOCIETATE
ȘCOALA... cu un procent mare de romi este prost dotată, are laboratoare puţine, săli de sport neamenajate corespunzător biblioteci sărace, şi un număr mare de profesori navetişti...
Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate categorii de copii Astfel, ei au nevoie de mult sprijin pentru a depăși situația în care se află. Situația lor este una critică majoritatea aparținând unor familii extrem de sărace. Sărăcia, lipsurile familiilor rrome, prejudecățile care persistă în mentalitatea populației, inerția unor părinți rromi față de perspectivele pe care educația le oferă copilului contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la șanse egale la care au drept toți copiii.
Sărăcia în care trăiesc aceștia este extremă (datele Băncii Mondiale arată că romii din centrul și estul Europei trăiesc într-o sărăcie de 10 ori mai mare decât a populațiilor majoritare din regiune, rromii banzându-se în primul rând pe ajutoarele sociale pentru a supraviețui). Nivelul ridicat al sărăciei și rata mare a infracționalității face ca speranța de viață în rândul rromilor să fie cu 10-15 ani mai mică decât cea medie la nivel național.
Numărul rromilor cu domiciliul stabil în România (recensământul din 2002) este de 535.000 adică 2,5% din populația țării, însă cifra reală este de cel puțin trei ori mai mare. Nivelul de educație al cetățenilor români de etnie rromă este unul foarte scăzut. - doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădinița pentru a se pregăti pentru școală; - 20% nu sunt înscriși la școală ; - 30% abandonează înainte de absolvirea ciclului gimnazial; - aproximativ 50% sunt analfabeți sau semianalfabeți.
Unitățile școlare se confruntă cu o serie de dificultăți, printre care: -nefrecventarea regulată a cursurilor; -părăsirea localității pentru perioade lungi de timp și deplasarea în afară cu părinții; -neinteresarea părinților pentru finalizarea cursurilor motivând situația materială precară, existența a multor copii; -neimplicarea și necolaborarea comunității rrome cu instituțiile de învățământ; -nu sunt cadre didactice calificate care să cunoască limba rromani și să dorească să o utilizeze în formă instituționalizată;
De asemenea există probleme deosebite de integrare, datorate situației socio-economice dificile în care trăiesc aceste famili de rromi: -familii dezorganizate; -lipsa unor surse de venituri permanente; -dezinteresul față de școală; -condiții de viață primitive: (lipsa hranei , îmbrăcămintei, confortului, etc); -probleme grave de sănătate (retardare, handicap,etc).
Dacă la început de an școlar se înscriu și se prezintă toți copiii rromi de vârstă școlară, nu toți se mențin pe parcurs, ci abandonează școala. Muncesc… Deși numărul copiilor rromi este foarte mare în unele școli, rămân foarte puțini copii până la absolvirea școlii.
Se integrează greu în colectivitate, au tendințe de a distruge, de a pleca de la ore, au multe absențe nemotivate. Fetele începând de la 13-14 ani abandonează școala, fie că se căsătoresc, fie trăiesc în concubinaj. Mulți sunt luați de părinții lor în străinătate apoi se întorc în școală, dar numai pentru a beneficia de alocația de stat lunară.
Alții sunt lăsați în grija bunicilor care fiind prea bătrâni sau prea săraci, nu se preocupă de situația lor școlară. Cea mai mare parte a familiilor din care provin elevii au condiții de trai foarte grele sau sunt dezorganizate. Aceste familii nu pot asigura copiilor un regim alimentar rațional, ceea ce are grave consecințe asupra dezvoltării fizice și psihice, asupra stării de sănătate, nu pot asigura rechizitele necesare pentru a putea să se încadreze cerințelor școlare
Abandonul, sărăcia extremă, lipsa serviciilor sociale adaptate nevoilor acestor copii au dus la creșterea numărului de copii rromi care trăiesc în stradă. Aceștia supraviețuiesc printr-o adaptare continuă la regulile inumane ale stăzii, își procură banii prin cerșit, prostituție sau furturi mărunte. Atitudinea față de familie e confuză sau e caracterizată prin indiferență.
Starea lor de igienă e total improprie iar comportamentul este puternic marcat de mediul străzii. Pot fi întâlniți prin canale, stații de metrou, șantiere abandonate, etc. Aproape toți consumă "aurolac", alcool, tutun, droguri.
Unii copii rromi sunt victime ale abuzului. Ca fenomen abuzul apare în momentul în care adulții le aplică copiilor tratamente defăimătoare provocându-le leziuni organice sau tulburări pshice.
Multe familii recurg la aceste metode și-și folosesc proprii copii, indiferent de vârstă pentru obținerea de venituri. Uneori copiii rromi sunt abuzați sub aspect pshihologic, astfel îcât dezvoltarea lor pshihologică are de suferit prin aplicarea de către adulți a unor tratamente sadice sau de teroare, neînțelegere a posibilitățilorilor lor, abandon afectiv sau pedepse aberante. De asemenea ei pot fi obiectul abuzului sexual atât în famile cât și în afara ei.
Este foarte important ca și opinia rromilor să fie luată în considerare în toate împrejurările care le pot afecta viața și dezvoltarea. Ei trebuie să-și facă auzită vocea în societate, să contribuie la crearea unei culturi sociale, care să țină cont de părerea copiilor rromi, de a promova acțiuni care să faciliteze implicarea copiilor în procesul de învățământ.
Astăzi România se confruntă încă cu discriminarea și rasismul la toate nivelele societății. Venitul mediu pe persoană al rromilor este mult sub cel al societății în general și speranța de viață este cu peste zece ani mai mică.
Totuși, comunitatea rromilor face pași importanți spre a deveni o minoritate etnică în sensul modern al cuvântului, ca membri ai societății românești și nu ca grup doar tolerat. Integrarea aduce însă pericolul asimilării (pierderii de identitate etnică și culturală). Multe organizații ale rromilor au sesizat acest lucru, astfel încât programele de promovare a culturii și limbii rromani au o importanță egală cu cele prin care se urmărește îmbunătățirea condițiilor sociale și economice .
Se poate vorbi de o integrare a cetățenilor români de etnie rromă în Europa, devreme ce aceștia nu sunt nici pe departe integrați în școala românească?
CE PUTEM FACE?
Învățământul preșcolar facilitează integrarea școlară. Incluziunea romilor se poate realiza în primul rând prin investiţii financiare serioase în educaţia lor. Peste 40% dintre romii din România au sub 18 ani. Trebuie investit acum, în educația lor, astfel ca în 2050 ei să poată contribui la susţinerea economică a României. Neincluziunea romilor aduce României anual pierderi anuale de 900 de milioane de euro.
SĂ FIM MAI TOLERANȚI!
SĂ FIM MAI TOLERANȚI! Trebuie să îi privim altfel pe rromi. Sunt consideraţi cetăţeni de “mâna a doua”, dar trebuie să ne raportăm la ei ca la o comunitate care poate contribui la susţinerea economiei. SĂ NU STIGMATIZĂM, SĂ NU ETICHETĂM! Stigmatizarea generează o gândire stereotipică şi, cu sau fără intenţionalitate, se ajunge cu uşurinţă la discriminare. Adeseori ne construim o teorie despre stigmat, o ideologie prin care căutăm să explicăm inferioritatea individului stigmatizat şi căutăm să ne convingem prin această construcţie de pericolul pe care îl reprezintă. De exemplu, caracterul iniţial nomad al romilor a născut poveşti precum aceea despre ţiganul care bagă în sac copiii şi îi fură. Această temă se regăseşte în opere literare, muzicale şi cinematografice binecunoscute, însă adevenit totodată şi o pildă educativă frecvent întâlnită în socializarea primară, chiar şi în cazul unor familii cu un nivel educaţional ridicat. Povestea, având la bază un comportament indezirabil, a devenit stereotip negativ la adresa romilor şi poate figeneratoare de prejudicii, indiferent de caracterul său intenţional sau neintenţional.
Românii manifestă un grad mare de intoleranță față de rromi De-a lungul timpului unii dintre rromi au avut un comportament care de multe ori venea în conflict cu legea și/sau cu valorile morale ale majorității populației și au determinat marginalizarea sau chiar excluderea din societate a acestora. Astfel, un sondaj recent de opinie menționează că: 78% dintre români cred ca „majoritatea rromilor încalcă legea”; 71,7% cred că „cele mai multe femei rome sunt murdare și au prea mulți copii”; 43% sunt de părere că romii sunt leneși, iar 39% cred că aceștia sunt „hoți”; 68,4% dintre români nu ar accepta rromi în familie; 47,4% nu i-ar dori drept vecini; 32,4% nu îi vor în propria localitate; 20,8% nu îi vor nici măcar în România.
Această intoleranță se manifestă și la școală – din diverse motive (igiena precară, îmbrăcăminte tradițională, etc) copiii rromi sunt umiliți, marginalizați și batjocoriți de către colegi, iar în aceste condiții, multe familii de romi refuză să își mai trimită copiii la școală.
Integrarea romilor în societate nu este posibilă fără creșterea gradului lor de educație. O etnie lipsită de repere morale și valori culturale similare majorității repere și valori pe care în primul rând școala trebuie să le inducă - va continua să rămână la periferia societății, șansele sale de a fi acceptată și integrată de către populația majoritară fiind minime.
În lipsa unui nivel minim de educație, cetățenii rromi nu își vor putea găsi un loc de muncă (cine angajează analfabeți?), iar sărăcia îi va impinge să își trimită copii la cerșit sau la furat în loc să îi trimită la școală. Un nivel crescut de educație poate determina schimbări majore în ceea ce privește statutul și comportamentul acestora – școală mai multă înseamnă șanse mai mari de angajare, înseamnă venituri mai mari, valori morale la care individul se raportează atunci când are de ales între a încălca sau nu legea.
S-au făcut unele progrese în ce privește creșterea gradului de educație al rromilor. Astfel, numărul elevilor rromi a crescut de la 100.000 în 1990, la 264.000 în 2010 și în plus, acum rromii beneficiază anual de peste 2.600 de locuri în licee, alte 500 fiind rezervate în universități.
Bursele de locuri de muncă pentru rromi organizate regulat de către autorități, însă cu toate acestea, cel puțin pentru moment, progresele sunt modeste.
Indiferent de eforturile pe care le fac acum autoritățile, nu este posibil ca situația rromilor să se îmbunătățească dramatic în doar câîiva ani. Mentalitățile nu se pot schimba peste noapte, fiind nevoie de 10-15 ani până vom putea observa o oarecare îmbunătățire a statutului și rolului etniei rrome în societate.
Mulți dintre noi românii care au interacționat cu rromii s-au ales cu experiențe neplăcute, însă rezolvarea pe termen lung a situației nu se face prin adoptarea și implementarea unor măsuri represive asupra acestora, ci înțelegând fenomenul și acționând în consecință.
Dacă vrem ca rromii să nu mai fure și să nu mai fie murdari, trebuie să îi ajutăm să iasă din sărăcia lucie și întuneriul educațional în care trăiesc. Iar prin ajutor nu trebuie să se înțeleagă oferirea de bani, ci încurajarea acestora să își găsească un loc de muncă și să își trimită copii la școală. Altfel, și peste 30 de ani vom discuta despre rata înaltă a infracționalității, despre analfabetism și despre problemele pe care rromii le generează în România sau în alte țări.
“Problema rromilor în spaţiul european nu va fi rezolvată nici în generaţiile următoare dacă nu se aplică soluţia -
“TOȚI PURADEII LA ȘCOALĂ" Președintele României
EDUCAȚIA RĂMÂNE CHEIA INTEGRĂRII RROMILOR ÎN SOCIETATE!
Realizat: Bibliotecar Elisabeta Lazar