Relaţiile interpersonale in cadrul activitatilor sportive extracurriculare by Rusu Elena

Autor : ELENA RUSU Referent ştiinţific :

Conf. dr. ALEXANDRU MUREŞAN

Relaţiile interpersonale în cadrul activităţilor sportive extracurriculare

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ pentru gradul didactic I publicată online la adresa : http://sites.google.com/site/ghidpentrusportsieducatie

ISBN : 978-973-0-11063-0

Baia Mare 2011

CUPRINS Capitolul I Introducere.........................................................................................................................3 1.1. Argument.............................................................................................................................3 1.2. Planul de lucru ....................................................................................................................4 Capitolul II Reflectarea temei în literatura de specialitate ................................................................6 2.1. Rolul social al activităţilor sportive ......................................................................................6 2.2. Sportul pentru toţi .................................................................................................................6 2.3. Sportul –educaţie pentru viaţă ..............................................................................................8 2.4. Motivaţie pentru sport .........................................................................................................10 2.5. Activităţile extracurriculare ................................................................................................12 2.5.1. Beneficiile reale ale activităţilor extracurriculare ....................................................17 2.6. Relaţiile sociale ..................................................................................................................20 2.6.1. Grupul mic ......................................................................................................................20 2.6.2. Formarea încrederii şi dezvoltarea grupului ...........................................................25 2.6.3.Dinamica şi eficienţa de grup.Rezolvarea problemelor în cadrul echipei.................30 2.6.4. Coeziune de grup .....................................................................................................33 2.7. Grupul sportiv .....................................................................................................................37 2.8. Reperele culturale ale echipei ............................................................................................39 Capitolul III Organizarea cercetării ....................................................................................................40 3.1. Subiecţii cercetării ..............................................................................................................40 3.1.1. Prezentarea activităţilor sportive din cadrul C.T. Aurel Vlaicu din Baia Mare.......41 3.1.2. Prezentarea proiectelor educative sportive din cadrul C.T.Aurel Vlaicu din Baia Mare .........................................................................................................45 3.2. Locul de desfăşurare a cercetării .........................................................................................53 3.3. Durata cercetării ..................................................................................................................53 3.4. Metode de cercetare ............................................................................................................54 3.4.1. Metode şi tehnici de cunoaştere a grupului de lucru ...............................................54 3.4.2. Chestionar pentru măsurarea coeziunii de grup .......................................................57 3.4.3. Chestionar privind activităţile extracurriculare din şcoală ......................................61

3..5. Desfăşurarea cercetării .......................................................................................................62 Capitolul IV Analiza şi interpretarea rezultatelor..............................................................................63 4.1. Analiza şi interpretarea chestionarului privind activităţile extracurriculare .......................63 4.2. Analiza grupurilor participante la activităţile extracurriculare din cadrul Colegiului Tehnic Aurel Vlaicu , Baia Mare.....................................................................................................69 4.3. Propuneri privind comportamentul profesorului în cadrul activităţilor extracurriculare.....73 Concluzii ........................................................................... ........................................................75 Bibliografie.................................................................................................................................77 Alte Anexe.................................................................................................................................79

Capitolul I INTRODUCERE 1.1. Argument Educaţia fizică şi sportul reprezintă una din cele mai vechi forme de exercitare a acţiunii formative asupra personalităţii umane,prin stabilirea unui echilibru dintre fizic şi psihic. Societatea contemporană impune o educaţie bazată pe formarea unei personalităţi active,armonioase,sănătoase,în care rolul social al activităţilor sportive este de necontestat.Prin esenţa sa,omul este o fiinţă socială,se raportează permanent la alţii, acţionează împreună cu ei şi stabileşte relaţii cu cei din jurul său . Lucrarea de faţă doreşte să promoveze activităţile sportive şi proiectelor educative în scopul formării personalităţii elevilor din învăţământul liceal.Se urmăreşte deschiderea unei noi perspective de educare a tinerei generaţii prin încurajarea,adoptarea şi promovarea unei abordări educaţionale noi,interactive,în care activitatea extracurriculară să aibă un rol important. Activităţile extracurriculare angajează întreaga personalitate a elevilor,determină creşterea motivaţiei pentru practicarea activităţilor de mişcare în timpul liber. Inovaţia ştiinţifică este reprezentată de abordarea temei de formare a personalităţii elevilor din învăţămăntul liceal prin abordarea în cadrul programei extracurriculare,a proiectelor şi activităţilor sportive. Metodica formării personalităţii elevilor din învăţământul liceal prin activităţi sportive extracurriculare ,necesită o proiectare complexă.Ea ar include dezvoltarea fizică generală şi psihomotrică,a climatului social şi coeziunii de grup,formarea trăsăturilor de personalitate, respectând principiile şi cerinţele de bază ale pedagogiei în cadrul procesului instructiveducativ extraşcolar,realizat în baza conţinutului programelor curriculare,în funcţie de cerinţele educaţionale şi sociale cu caracter interdisciplinar. Pentru a asigura lucrării un caracter practic,cu aplicaţii in sistemul educaţional, vor fi evidenţiate instrumentele de cercetare utilizate in studiul echipelor sportive.

1.2. Planul de lucru Ipoteza cercetării Se presupune că aplicarea unui program de activităţi extracurriculare şcolare,la nivelul învăţământului liceal, va aduce o contribuţie deosebită la formarea personalităţii elevilor prin optimizarea potenţialului psihomotric, stabilirea unor relaţii interpersonale eficiente, precum şi a coeziunii de grup.

Obiectivul cercetării Îl constituie procesul formării personalităţii elevilor(în plan psihomotric şi psihosocial), prin activităţi sportive(proiecte extracurriculare)şi a relaţiilor dezvoltate în cadrul grupurilor sportive.Se va face analiza grupurilor de elevi participanţi la activităţile extracurriculare sportive din cadrul Colegiului Tehnic ,,Aurel Vlaicu” din Baia Mare. Temele principale abordate în lucrare sunt următoarele : •

Rolul social al activităţilor sportive

•

Motivaţie

•

Activităţile extracurriculare

•

Relaţiile sociale

•

Structura şi dinamica grupului sportiv

•

Coeziunea de grup

•

Dezvoltarea calităţilor pozitive respectând principiile şi cerinţele de bază ale pedagogiei în cadrul procesului instructiv-educativ extracurricular

Organizarea cercetării va fi realizată prin : - metoda observaţiei care este una dintre metodele fundamentale deoarece presupune un contact nemijlocit cu realitatea şi asigură obţinerea unor date reale - chestionarele reprezintă una din cele mai răspîndite metode de cercetare.Specificul lor constă în faptul că se bazează pe formularea unor întrebări la care subiecţii anchetaţi urmează să raspundă verbal sau în scris. - realizarea activităţilor sportive şi proiectelor educative

Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate pentru îmbunătăţirea aptitudinilor psihomotrice,climatului social şi relaţiile interpersonale, în perspectiva conturării personalităţii elevilor din treapta învăţământului liceal prin activităţi extracurriculare sportive. 4

Ele vor contribui la completarea bazei teoretice a domeniului educaţiei elevilor, prin activităţi sportive extracurriculare din perspectiva formării personalităţii.Ele vor fi folosite în vederea perfecţionării acţiunii educaţionale pentru a îmbunătăţii relaţionarea, adaptarea şi coeziunea grupului .

Capitolul II REFLECTAREA TEMEI ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE 2.1. ROLUL SOCIAL AL ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE Rolul Educaţiei în procesul de învăţământ este astăzi de necontestat.Conţinutul instruirii la toate nivelurile de organizare(începand cu grădiniţa)se completează prin activităţile extracurriculare. Aceste activităţi au un conţinut diversificat şi acoperă o gamă largă de interese.O scurtă clasificare a programele extraşcolare subliniază principalele aspecte abordate: q

Ştiinţific prin proiecte,sesiuni,tabere,concursuri pe discipline etc

cultural-artistic –serbări,spectacole,cercuri de poezie,teatru etc

ecologic

moral–civic-educaţie pentru combaterea drogurilor, fumatului, alcool ,etc

umanitar- prin acţiuni de voluntariat

turistic –excursii,expediţii,tabere

sportive -prin cluburi,asociaţii sportive

recreativ, de agreement.

Bugetul de timp liber a crescut şi va creşte semnificativ în viitor, principala cauză fiind revoluţia tehnico-ştiinţifică ce a stabilit noi relaţii între principalele segmente sociale. În ierarhia activităţilor de timp liber,trebuie precizat că SPORTUL ocupă un loc secund,chiar dacă abordarea activităţilor sportive este mai uşoară decât implicarea în activităţi specifice domeniilor economice, ştiinţifice, artistice etc.

2.2.

SPORTUL PENTRU TOŢI

Societatea contemporană,datorită revoluţiei tehnologice,presupune o creştere apreciabilă a timpului liber.Un rol important în acest segment îl are SPORTUL . Acesta este privit ca un joc,însă aceasta comparaţie nu este întru totul edificatoare, deoarece şi noţiunea „joc”este destul de dificil de definit.

Jocul reproduce relaţii umane interpersonale,neavând drept scop o activitate productivă,un interes material,se execută într-un spaţiu şi într-un timp special circumscrise ,fiind însoţit de un sentiment de tensiune,dar şi veselie şi de conştiinţa de a fi altfel decât în viaţa obişnuită.Cu toate acestea,chiar dacă indivizii implicaţi nu produc ceva real,se produc aproape întotdeauna schimbări în ceea ce priveşte construcţia personalităţii acestora şi formarea unor noi aptitudini şi abilităţi.Activitatea sportivă se poate dovedi utilă în vederea pregătirii pentru alte activităţi,având o reală funcţie de modelare.Este o formă specială de producţie ce are drept rezultat construcţia unei personalităţi libere, armonioase. La nivelul întregii societăţi, această„cheltuire” a bogăţiei energetice are loc sub forma activităţilor sportive,activităţilor culturale,activităţilor mondene,activităţilor caritabile etc. Sportul ca şi activitate neproductivă se constituie ca un debuşeu al excedentelor societăţii, un excelent mod de a regla presiunea socială într-o manieră non-violentă. Un număr foarte mare de indivizi sunt direct implicaţi,fie ca spectatori,fie practicând diverse activităţi sportive,nu neapărat la nivel competiţional.Are loc astfel o restabilire a echilibrului pierdut dintre dezvoltarea fizică şi cea intelectuală.Din această perspectivă trebuie făcută o departajare între sportul de performanţă,care are drept scop victoria şi „sportul pentru toţi”care se concretizează ca un mod aparte de profilaxie socială. Sportul de performanţă presupune professionalism,iar activităţile specifice lui– antrenamentul şi competiţia sportivă –nu se încadrează în gama celor caracteristice timpului liber.Marea masă a indivizilor participă din această perspectivă,doar ca spectatori,poziţie care presupune totuşi implicaţii emoţionale, nu de puţine ori foarte profunde. Conceptul„SPORTUL PENTRU TOŢI”a fost formulat de Consiliul Europei în cadrul eforturilor pentru dezvoltarea culturii având drept scop extinderea binefacerilor sportului în rândul maselor largi ale populaţiei. Punctul de pornire l-a constituit ,,Declaraţia drepturilor omului“ ce stipulează idea că fiecare individ poate să se dezvolte fără nici un fel de discriminare,indiferent de vârstă, sex, condiţie socială.Particularitatea o reprezintă dreptul egal al tuturora la folosirea timpului liber în societatea actuală. Astfel se asistă la o democratizare a sportului.Activităţile specifice sportului pentru toţi sunt elemente structurale ale timpului liber,manifestări ale fiinţei umane în domeniul libertăţii.

Chiar dacă în ansamblul societăţii există o creştere semnificativă a timpului liber, aceasta nu este repartizată omogen,nu toţi indivizii beneficiază de el în mod egal . Departajarea are loc prin prisma condiţiilor naturale,a situaţiei familiale,socialeconomice,vârstei,studiilor etc. A.Vohl identifică trei funcţii specifice activităţilor desfăşurate în timpul liber: Ø de restabilire Ø de relaxare Ø de creaţie Acestea se identifică în mare parte şi cu specificul activităţilor sportive. Sportul are un rol important în restabilirea echilibrului pierdut între dezvoltarea fizică şi dezvoltarea intelectuală în condiţiile specifice societăţii postmoderne –urbanizarea crescândă, creşterea într-o progresie extraordinară a volumului informaţiilor etc.1 Evoluţia ştiinţifică tinde să înlocuiască din ce în ce mai mult efortul fizic uman,având repercursiuni asupra întregului sistem de viaţă a lumii contemporane. Adaptarea fizică este numai una dintre componentele importante ale adaptării totale.Individul adaptat complet este echilibrat mintal,fără a fi serios afectat de tensiunea psihică,având o percepţie realistă asupra lumii.Din această perspectivă sportul se concretizează şi ca un mijloc de profilaxie socială contra agitaţiei,zgomotului,sedentarismului şi de asemenea ca o zonă importantă a culturii de masă.

2.3.

SPORTUL – EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ

Caracterul educativ al sportului, mai ales în ceea ce priveşte perioada adolescenţei, este de netăgăduit. Menţinerea sănătăţii,obişnuinţa de a respecta reguli,disciplina,rolul estetic al sportului, contrabalansează aspectele nocive,tentaţiile(alcoolul, drogurile etc) specifice adolescenţei. Mai trebuie menţionată şi constituirea sentimentului apartenenţei la grup ce are un rol deosebit în optimizarea relaţiilor sociale.

Gavriluţă, N. ,2004 ,Sociologia Sportului, Iaşi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi - Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Activitatea sportivă presupune atât aspecte pozitive,cât şi negative. Criticii reproşează activităţii competiţionale perpetuarea unor modele comportamentale specifice unei lumi industriale şi intensificate cu consecinţe de concurenţă, rivalitate şi maximalizare a finalităţilor în scopuri pur personale.Există şi aprecieri asupra valorificării pozitive a caracterului de aventură şi comuniune,cu consecinţe ce contribuie la creşterea conştiinţei propriei valori, raţionalizarea acţiunilor şi cooperarea în atingerea unui obiectiv comun. Competiţia sportivă evidenţiază şi rolul social al sportului, care poate oferi modele de comportament pentru principalele subdiviziuni ale vieţii sociale, politice, economice, etc. Nu în ultimul rând tendinţa de a organiza competiţii sportive reiese şi din motive dominate de bucuria de a fi situat în centru naturii,tendinţa spre mişcare în comun,necesitatea frumuseţii corpului,cerinţa de a avea o stare stabilă de sănătate şi dorinţa de a comunica. Latura estetică a sportului are două cauze explicite:practică–evidenţiată prin competiţia sportivă,ca spectacol,care are o mare popularitate şi teoretică –prin legătura dintre conţinutul estetic şi funcţiile sociale ale sportului.2 Totuşi dezvoltându-se şi după criterii estetice sportul îi familiarizează pe indivizi cu frumosul,având un rol de a propaga o cultură de masă. Trebuie precizată şi funcţia psiho-igienică a artei şi a sportului.Psihicul uman,în urma vieţii alerte de astăzi,necesită extraordinare suprasolicitări nervoase.Astfel relaxarea, necesitatea de a depăşi aceste suprasolicitări intervine implicit. În ultima vreme se remarcă tendinţa crescută a tinerilor de a practica o activitate sportivă.Mulţi sunt cuprinşi într-o formă organizată de pregătire(club,asociaţie)în cadrul cărora participă la diverse tabere de pregătire,competiţii, concursuri care stimulează nevoia lor de emulaţie,atât de evidentă la această vârstă. Aceşti tineri participă de asemenea la diverse proiecte sportive,artistice, serbări,etc.Cine nu cunoaşte echipele de fotbal,handbal sau baschet existente în fiecare şcoală,grupele de gimnastică,echipele de dans sau majorete.Toate acestea se realizează prin activităţi extraşcolare la care tinerii participă din plăcere . Nu putem neglija aspectul recreativ al activităţii fizice.Aici includem activităţile turistice care devin din ce în ce mai apreciate . 2

Bouet, M., 1968, Signification du Sport , Paris , Edition Universitaires

În această categorie intră drumeţiile,excursiile,taberele(care pot fi şi tematice)etc.Se cunoaşte rolul naturii asupra psihicului uman,efectul benefic al aerului,soarelui şi apei asupra organismului şi nu putem decât să ne bucurăm de avântul pe care-l ia această activitate .

2.4.

MOTIVAŢIE PENTRU SPORT

De ce practică oamenii activităţile sportive,de mişcare fizică? Care sunt motivele care-i determină să participe la aceste activităţi de întrecere?Ştim că sportul înseamnă efort , oboseală şi de cele mai multe ori renunţare la necesităţile obişnuite.Şi atunci cum explicăm toate acestea?... Dacă luăm în considerare nevoia de mişcare,nevoia de împliniri estetice,de exprimare a unor sentimente complexe şi a trăirilor emoţionale,dorinţa de a cîştiga etc, obţinem doar cîteva din răspunsurile pe care le căutăm. Motivele desfăşurării unei activităţi fizice sunt complexe exprimînd diversitatea personalităţii fiecăruia dintre noi.Michel Bouet3 într-un studiu realizat pe această temă clasifică motivaţia tinerilor: 1. Nevoia motorie- nevoia de mişcare, de a cheltui energie 2. tendinţe sociale – nevoia de afiliere , dorinţa de integrare 3. afirmarea de sine – considerată ca ,,ax central de motivaţie’’ 4. căutarea compensaţiei 5. combativitate 6. interesul pentru competiţie 7. aspiraţia de a deveni campion- exigenţa, autoafirmare 8. dorinţa de a câştiga - success, glorie, loc în clasament 9. gustul riscului- dorinţa de a-şi arăta curajul în situaţii periculoase 10. dragostea de natură – contemplarea naturii, lupta contra naturii 11. atracţia către aventură – dorinţa de neprevăzut

Bouet, M., 1998, Les motivations des sportifs , Paris , L ' Harmattan

(Anexa 1)

Anexa 1.

Citind această clasificare,fiecare dintre noi regăsim cel puţin unul dintre motivele care ne îndeamnă să practicăm o activitate sportivă măcar din când în când.. Nivelul general de motivaţie a membrilor echipei depinde însă de realizarea anumitor factori: experienţe anterioare reuşite , manifestare deplină a capacităţilor membrilor în cadrul grupului, l

acceptarea stilului de conducere în cadrul echipei,

acordul în ceea ce priveşte obiectivele comune ale grupului.

Relaţia dintre performanţă, motivaţie şi satisfacţie este o relaţie în care fiecare componentă depinde de realizarea celeilalte.Motivaţia reprezintă în sport,ca şi în alte activităţi ,,impusul mobilizator,, ca şi ,,de ce,,-ul comportamentului.4 Toate acestea contribuie la starea morală şi la performanţa echipei.

2.5. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE În ultimul timp în sistemul educativ actual au loc transformări ample.Procesul de învăţământ se mută şi în afara spaţiului clasei,iar durata studiului se reduce.Personalităţile astfel formate vor fi diferite de cele de azi. Învăţarea continuă redefineşte conceptul de schimbare ca pe o modalitate de adaptare la viaţa socială şi evoluţa ei. Sistemul educativ cuprinde astăzi mai multe forme de învăţare:

• • •

educaţia în şcoală şi în afara şcolii educaţia formală , nonformală şi informală educaţia independentă

•

educaţia directă şi la distanţă

Dragnea, A. 1996, Antrenamentul sportiv, Bucureşti , Editura Didactică şi Pedagogică

Activităţile extraxcurriculare reprezintă o secvenţă distinctă în cadrul sistemului de educaţie continuă, ca un proces de autoformare.Prin formele sale specifice dezvoltă gândirea, creativitatea şi stimulează implicarea tinerilor în actul decizional. În sistemul de invăţământ au fost create numeroase forme de organizare a practicării exerciţiilor fizice menite să completeze şi să valorifice efectele procesului didactic. Educaţia fizică şi sportul desfăşurate în lecţii (educaţia formală) reprezintă activităţi care au ca şi finalitate : •

menţinerea sănătăţii,

•

dezvoltarea armonioasă, biopsihomotrică,

•

dar şi înzestrarea elevilor cu deprinderi, obisnuinţe şi cunoştinte de folosire independentă a exerciţiilor fizice în scopul intreţinerii şi perfecţionării capacităţilor organismului.

Educaţia nonformală,se realizează în timpul liber al elevului(intrecerea,concursul, competiţiile,serbarea şcolara,plimbarea,turismul,etc)acestea reprezentând activităţile extraşcolare sportive. Conştientizarea elevilor presupune nu numai cunoaştere ci şi întelegere,altfel spus, elevul trebuie să înţeleagă ceea ce învaţă,de ce învaţă şi mai ales să ştie cum să înveţe să practice corect şi raţional exerciţiile fizice. În şcoală elevul este instruit şi educat,fiind pregatit şi din punct de vedere intelectual, moral,profesional,estetic,fizic.Odată cu însuşirea unui sistem de cunoştinte,priceperi şi deprinderi motrice,elevii îşi însuşesc şi unele procedee proprii de învaţare a exerciţiilor fizice care condiţionează practicarea corectă şi permanentă a activităţilor fizice. Sarcina profesorului este nu numai să transmită cunoştinte,ci să dezvolte capacitatea elevului de a opera cu acestea în procesul formării şi perfecţionării priceperilor si deprinderilor motrice. Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a nivelului de educaţie absolut necesară în contextul unor schimbări complexe la nivelul vieţii de familie,a pieţei fortei de muncă,a comunităţii,a societaţii multilaterale şi a globalizării.Aceste activităţi au mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale,diverse ale tuturor copiilor,la interesele de cunoaştere şi potenţialul lor. Au apărut rapid noi metode de învăţare şi au fost acceptate de către societate şi, bineînţeles, de către instituţiile de învăţământ.Toate aceste metode şi tehnici moderne au ca obiectiv principal elevii pe care încearcă să îi ajute să dobândească cunoştinţe într-un mod mai uşor şi mai confortabil.Şcolile sunt mai bine echipate cu cele mai recente materiale didactice, astfel încât procesul de predare-învăţare ar trebui să se facă mult mai uşor.Sursele de informare sunt mai numeroase şi mai diverse. Elevii trebuie să înveţe să aleagă informaţiile necesare.Un alt aspect al educaţiei este partea practică.Acum societatea cere viitorilor angajati să ştie cum să folosească informaţiile în viaţa reală. Această lucrare încearcă să sublinieze importanţa crescândă a activităţilor extraşcolare în viaţa elevilor(ca parte a educaţiei non-formale).Prin aceste activităţi extracurriculare se urmăreşte oferirea unei alternative de petrecere a timpului liber al elevilor,într-un mod organizat, educativ dar mai ales plăcut.

Acestea le oferă o perioadă de timp de calitate,ele au multe beneficii(de la cele fizice pînă la cele psihologice) îi ajută să dobândească şi să dezvolte aptitudinile sociale şi desigur le îmbogăţesc cunoştinţele. ,,Activităţile extracurriculare ale şcolii de mâine vor ţine seama de două aspecte : -

de grupurile motivaţionale pe care le vor genera şi

- de psihicul adolescentului atras într-o astfel de activitate’’, ,,punând accentul pe ideea de activitate în colectivităţi reduse,formate din adolescenţi şi tineri cu personalităţi cât mai diferite care sunt antrenaţi în mod activ la proiectarea lor şi la aplicarea efectelor asupra propriei personalităţi.’’5. Pentru a organiza activitatea extracurriculară formatorul are nevoie de un progam şi o echipă de lucru.Pentru ca elevii să participe la aceste programe ei trebuie : -

să fie interesaţi de activităţile propuse

să participe la ele din proprie iniţiativă

Activităţile extracurriculare sunt prezente într-o formă destul de vastă,totul depinzând de cadrul didactic din scoală,felul cum le face cunoscute şi cum se implică în antrenarea elevilor,în practicarea diverselor forme de activitate. În cadrul sistemului educaţional,activităţile extracurriculare sunt forme de activitate sportiv-recreative, realizate în şcoli atât în programul de şcoală al elevilor, cât şi în afara lui, prin activităţii competitionale dar şi necompetiţionale. ( Anexa.2.) Lectiile extracurriculare din regimul de şcoală al elevului se concretizează în ansamblul sportiv,organizat pentru elevii cu aptitudini şi performanţe sportive care optează pentru perfecţionarea într-o disciplină sportivă.Lecţiile se organizează pe grupe de 12-15 elevi pe ramuri de sport,cuprinzând elevi din mai multe clase paralele din acelaşi an de studiu sau din ani diferiţi, activitatea desfăşurându-se în afara orarului şcolar .6 Aceste ore se pot acorda şi pentru formaţiile reprezentative ale şcolii, cuprinzând elevi dotaţi din orice clasă, care participă la competiţiile sportive interşcolare.Conţinutul procesului de instruire este similar cu cel al antrenamentului sportiv.

Lazăr, V.,Cărăşel, A.,2007, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Craiova, Colecţia: Ştiinţele educaţiei,

Editura Arves 6

M.Ed.C, 2001, Consiliul National Pentru Curriculum,Bucureşti

Anexa.2.

Dintre formele de activitate sportiv-recreative,cele mai atractive şi organizate cu frecvenţă mare în şcoli sunt: 1. Campionatul şcolii pe diverse ramuri de sport, în care se ţine cont de particularitatea şcolii, condiţiile geografice sau tradiţii 2. Competiţiile organizate în calendarul „Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar"; 3. Competiţii şi concursuri organizate de Agenţia Naţională pentru Sport:,,Cupa Liceelor’’ 4. Competiţii şi concursuri cu caracter tradiţional în zonă/ şcoală 5. Cupe organizate de agenţi economici (McDonalds,Coca-Cola, Samsung etc) 6. Activităţi organizate de Asociaţia Sportivă Şcolară 7. Activităţi cu caracter turistic-recreativ:excursii,vizite la muzee, tabere etc 8. Activitatea independentă a elevilor.7 9. Participare la proiecte pe diverse teme realizate în parteneriat local, judeţean , naţional 10. Participare la proiecte europene pe teme de Sport (Anexa 2.)

2.5.1. BENEFICIILE REALE ALE ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE Rolul acestor activităţi este de necontestat,de aceea este greu să faci o clasificare în funcţie de importanţă.De aceea le voi enumera fără a ţine cont de o anumită ordine : 1. implicarea elevilor într-un grup social–poate fi un mod de a face cunoştinţă cu alte persoane interesate de acelaşi lucru,posibilitatea de a lega prietenii,ceea ce promovează principiul egalităţii de şanse şi dezvoltă sociabilitatea 2. încurajarea muncii în echipă prin asumarea de responsabilităţi şi mutarea interesului de realizare a sarcinilor prin asumarea lor ca şi echipă,nu individual.Astfel elevii învaţă să comunice, să negocieze,să conducă ,să aplaneze conflictele. De asemenea munca în colectiv dezvoltă disciplina, responsabilitatea şi încurajează interesul permanent pentru 7

Ghiurcă, Sorina, 2010, ,,Studiu privind posibilitatea îmbunătăţirii conţinutului şi formelor activităţilor extracurriculare cu specific sportiv la elevii din clasele gimnaziale’’, Bacău, Editura Casa Corpului Didactic ,,Grigore Tăbăcaru”

autodepăşire. 3. creşterea respectului faţă de sine- elevii fac ceea ce le place în acord cu calităţile , talentele sau cunoştinţele lor.Astfel ei învaţă să îmbine teoria cu viaţa practică 4. dezvoltarea creativităţii şi rezolvarea de probleme 5. stresul–este un alt factor important care poate fi controlat prin activităţile extracurriculare.Majoritatea activităţilor se desfăşoară într-un mediu relaxant,cu activităţi benefice pentru sănătate care oferă elevilor un mod de a-şi ,,încărca bateriile,, 6. organizarea timpului-participarea la activităţi îl învaţă pe copil să-şi planifice eficient timpul şi să-şi stabilească priorităţile,pentru a se descurca cu toate sarcinile zilnice 7. distracţia şi divertismentul- sunt două componente foarte importante pentru pregătirea copiilor pentru a deveni adulţi responsabili ,echilibraţi.Multe din aceste activităţi vor continua pe parcursul vieţii ,oferindu-i astfel calitate. 8. dobândirea de noi cunoştinţe şi informaţii- acestea sunt mult mai uşor de asimilat întrun mediu diferit de sala de clasă,unde presiunea notelor este foarte mare.Elevii vor învăţa mult mai uşor într-un mediu relaxat,de bună dispoziţie.De asemenea învăţarea despre diferenţele culturale,prin cultivarea de prietenii cu persoane străine,va crea o mai bună înţelegere a societăţii actuale. 9. Creşterea interesului pentru şcoală-este un alt aspect care va fi îmbunătăţit prin participarea la aceste activităţi.Elevii devin mai deschişi,mai comunicativi şi chiar manifestă interes crescut pentru anumite discipline. 10. Stil de viaţă sănătos-prin participarea la activităţi sportive,de mişcare,în aer liber,elevii pun bazele unei vieţi sănătoase,atât mentale cât şi fizice şi vor dobândi obiceiuri care vor fi păstrate de-a lungul vieţii adulte (în mare parte toate aceste beneficii le regăsim în obiectivele educaţiei fizice şi sportului) Activităţile extracurriculare trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice : 1. comunicarea(în cadrul căreia se asigură climatul educaţional, individualizarea comunicării şi modalităţile comunicării) 2. etica relaţiilor profesor-elev(bazate pe valori,conduită,considerarea elevului ca partener educaţional) şi 3. strategii de management

Strategia de management privind activităţile extracuriculare cuprinde : 1. proiectarea activităţii: •

stabilirea realistă a obiectivelor,

•

actualizarea conţinutului de învăţare în funcţie de cunostinţele elevilor şi adaptarea conţinutului la particularităţile cognitive,

•

selectarea metodelor participative pentru valorificarea potenţialului creativ,

•

selectarea tehnicilor de lucru,

•

diversitatea şi atractivitatea activităţilor

2. implementarea activităţii proiectate : •

proiectare,

•

adaptarea la contexte,

•

gestionarea corectă a metodelor si tehnicilor de lucru,

•

gestionarea eficientă a timpului,

•

claritatea explicaţiilor şi cerinţelor,

•

transformarea elevilor din consumatori de informaţie în producători de informaţie

3. evaluarea: •

selectarea eficientă a metodelor de evaluare în vederea obţinerii unui feed- back rapid asupra atingerii obiectivelor,

•

diversificarea metodelor si tehnicilor de evaluare,

•

prezenţa elementelor de noutate si inovaţie în produsele copiilor8

4. diseminarea : •

diseminarea activităţilor în şcoală, comunitate locală sau pe plan naţional/internaţional

•

selectarea eficientă şi diversificarea metodelor de diseminare :prezentări şi articole în mass-media ,Tv, site-uri educa- ţionale sau de informare , bloguri , reviste , publicaţii etc

Becherescu, Mariana, 2010, ,,Studiu privind impactul activităţilor extracurriculare realizate cu copiii, Bacău, ,

Casa Corpului Didactic ,,Grigore Tăbăcaru”

2.6.

RELAŢIILE SOCIALE 2.6.1. GRUPUL MIC

Grupul este definit ca fiind un,,ansamblu de persoane reunite(în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunităţi de interese,concepţii,scopuri sau activităţi comune’’. Caracteristicile grupului mic sunt : 1. Mărimea grupului mic indică numărul de membri ce compun grupul şi este cuprinsă între 2 şi 35-40 membri 2. Relaţiile dintre membrii grupului mic sunt directe,fiecare poate comunica sau face schimb de informaţii cu ceilalţi.Are loc astfel o interacţiune socială prin care membrii îşi coordonează reciproc intenţiile şi preocupările;sunt orientate şi structurate în funcţie

de sarcinile grupului,de personalităţile membrilor,de raporturile dintre aceştia 3. Compoziţia grupului-(vârstă,sex,statutul

social,interese)este dată de

totalitatea

elementelor ce formează un colectiv şi de modul lor de repartiţie în funcţie de o serie de trăsături 4. Coeziunea grupului- este considerată ca fiind o condiţie necesară pentru apariţia şi acţiunea unor norme comune acceptate la nivelul grupului şi integrarea membrilor întrun ,,tot unitar,, 5. Dinamica grupului–surprinde totalitatea transformărilor ce au loc în interiorul grupului şi arată că acesta este în continuă mişcare şi transformare,prin adaptarea continuă şi acomodare,în funcţie de personalitatea membrilor.Dinamica este determinată de adaptarea,de

contradicţiile,conflictele,intoleranţa

toleranţa

dintre

membrii

colectivului,care se manifestă şi se modifică permanent.Grupul mic este un sistem deschis,relativ independent,integrat în viaţa socială şi aflat în interrelaţia cu ea. 6. Motivaţia-direcţionează activitatea şi comportamentul membrilor grupului care se reunesc pentru un scop comun şi rezolvarea unor sarcini.Din acest punct de vedere ,colectivul de elevi este un "grup educaţional" în care membrii lui sunt orientaţi pentru realizarea unor scopuri cu semnificaţie socială şi finalitate educativă. Toate aceste caracteristici se află într-o strânsă corelaţie , cu diferenţe în funcţie de domeniul de activitate. Un grup este în esenţă un colectiv de indivizi care contribuie la realizarea unui scop comun sub conducerea unui lider şi care împărtăşesc un sentiment de identitate comună. ”Echipa”,ca şi grup mic,reprezintă unitatea psiho-socială în care se manifestă o foarte mare parte din dinamica vieţii sportive.Fiecare sport de echipă are o structură specifică, determinantă în întreaga sa dinamică.Asemănând echipa cu grupul social mic,se poate spune că aceasta este o parte a sistemului social.Integrarea grupului social mic în sistemul social este determinată de tipul de activitate şi de relaţiile sociale ce se formează în grup pe baza activităţii. Grupurile satisfac nevoia de încorporare socială.Individul simte nevoia să fie acceptat între ceilalţi.Această nevoie se găseşte şi la originea iniţierii unor asociaţii, cluburi, echipe. 9

Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale;Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-Napoca ,Editura Accent

Clasa de elevi,în momentul constituirii ,este un grup formal ,condus prin măsuri administrative şi organizatorice la nivelul şcolii. Structura colectivului de elevi este dată de relaţiile existente între ei,relaţii interpersonale,informale,afective şi spontane,care completează şi substituie relaţiile formale. Cu cât grupul este mai mare,cu atât cresc şansele de a întâlni extreme,divergenţe de opinii şi de atitudini,amestecul de calităţi şi defecte,de conformism şi de nonconformism. Relaţiile din interiorul colectivului de elevi indiferent că sunt formale sau informale se bazează pe contacte directe,de tipul comunicare directă ,,faţă în faţă’’. Structura informală se caracterizează prin aceea că interacţiunea dintre membrii grupului de elevi,nu este impusă sau reglementată din exterior,ea este rezultatul firesc,natural şi spontan al relaţiilor intersubiective,psihologice ce se stabilesc între elevi.Structura informală are un caracter afectiv,bazat pe legături sociometrice de simpatie, antipatie sau indiferenţă între membrii săi. Acestea sunt relaţii interpersonale stabilite între personalităţi diferite,care se influenţeză reciproc,prin care elevii se percep,comunică,acţionează şi reacţionează unii cu altii,se cunosc,se apropie,se asociază,se ajută,se împrietenesc sau dimpotrivă,se resping etc. Prin urmare,relaţiile interpersonale oferă tuturor şansa de a-şi depăşi limitele propriei individualităţi,de a trăi unii prin alţii şi astfel capătă un pronunţat caracter formativ. În funcţie de aceste relaţii informale apar liderii informali/persoane preferate.Dacă liderii formali sunt impuşi prin virtutea rolului şi functiei pe care le deţin, liderii informali se impun prin calităţile personale apreciate de colegii lor. Cele două tipuri de structuri,formală şi informală specifice colectivului de elevi se află într-o strânsă interdependenţă.Structura informală are o dinamică şi o dezvoltare proprie, continuă. Cunoaşterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaşterea personalităţii membrilor lui,ci mult mai mult.Ea vizează surprinderea acelor caracteristici prin care se defineşte ca un grup social. Cunoaşterea colectivului de elevi şi a personalităţii fiecăruia dintre ei nu constituie două acţiuni paralele sau independente una de alta.Dimpotrivă, ele se completează reciproc nu numai din punct de vedere al informaţiilor pe care ni le oferă,ci şi din punct de vedere metodologic.

GRUP FORMAL

GRUP INFORMAL

se constituie pe bază de acte oficiale,

Se constituie pe bază de interese, preocupări,

prealabile formării grupului

atracţie

scop productiv, economic, de învăţământ

Scop psihologic, de căutare a identităţii

cadrul normativ este explicit şi obligatoriu

Cadrul este de promovare a unei idei, de satisfacere a unor trebuinţe psihologice;

condusă de un şef ierarhic investit oficial

poate fi conduse de un lider reunoscut, acceptat10

Relaţiile interumane din grupul mic sunt considerate ca fiind un caz particular al relaţiilor sociale.Ele sunt legături psihologice,conştiente şi directe între oameni.Ele sunt considerate : l

sociale,prin faptul că au loc şi depind de contextele sociale în care trăiesc indivizii.

sunt psihologice(subiective),prin aceea că iniţiatorul şi purtătorul lor este omul,cu psihologia sa proprie.

Totodată,relaţiile interpersonale au un caracter moral,prin intermediul lor urmărinduse realizarea binelui sau răului,fie în raport cu sine,fie în raport cu alţii.

Relaţiile interpersonale au şi alte particularităţi care evidenţiază şi mai bine semnificaţia lor pentru viaţa şi activitatea oamenilor.Ele sunt extrem de numeroase şi variate şi se clasifică după mai multe criterii cum ar fi : •

comunicaţional (oamenii comunică, fac schimb de informaţii unii cu alţii)

•

afectiv (se simpatizează,se resping,se preferă),

•

de cooperare ( bazate pe coordonarea eforturilor în vederea realizării unui obiectiv)

•

de competiţie (bazate pe rivalitatea partenerilor în atingerea unui obiectiv)

•

de conflict (ce au ca suport opoziţia raportată la un scop).

Astfel în cadrul grupului iau naştere următoarele categorii de relaţii interumane:

.***http//www.facultate.regielive.ro/cursuri/sociologie/dinamica_grupului_mic-9200.html

•

relaţii cognitive (cunoaşterea membrilor) în care grupul se constituie ca un ansamblu de mai multe persoane,care se află în relaţii„faţă în faţă”,relaţii de interacţiune şi de dependenţă reciprocă. Ele sunt cele prin care se realizează strângerea,interpretarea şi utilizarea corectă a informaţiilor despre parteneri.Oamenii se văd,se aud,se cunosc,emit păreri,impresii sau convingeri unii faţă de alţii.Existenţa unor informaţii corecte,reale,asigură o funcţionare optimă a grupului şi o eficienţă ridicată în îndeplinirea scopurilor;

•

relaţii comunicaţionale -sunt considerate de unii sociologi ca esenţiale în perceperea şi descrierea relaţiilor umane.Ele permit afirmarea de sine a grupului. Procesele de comunicare au un rol vital în afirmarea grupului ca entitate şi favorizează mecanismele prin care grupul îşi promovează originalitatea pentru a fi acceptat în mediul social.Calitatea relaţiilor comunicaţionale influenţează în mod direct performanţele grupului,coeziunea şi unitatea sa,eficienţa în îndeplinirea sarcinilor,în timp ce o comunicare precară determină disfuncţionalităţi în funcţionarea acestuia;

•

relaţiile afective au la bază sentimente; oamenii se simpatizează,se resping,se preferă, dezvoltând relaţii de cooperare sau conflictuale şi au capacitatea fie de a stimula,fie de a împiedica buna funcţionare a grupului.Ele răspund de starea generală de spirit a grupului şi de randamentul acestuia.

În analiza socială se acordă a importanţă deosebită problemei efectelor de grup.Grupurile nu pot fi reduse la suma indivizilor care îl compune,iar cunoaşterea grupului este altceva decât studierea fiecărui individ în parte. Rezultă că grupul mic este un fenomen calitativ distinct,o structură care poate să dezvolte o forţă sau să aibă un efect mult mai mare decât al membrii săi luaţi separat. Cele mai mici grupuri sunt diada şi triada(2/3).În interiorul acestora iau naştere relaţiile diadice.Mărimea optimă a grupului este discutabilă.Unii autori consideră că grupul de 5 persoane e optimal.Un număr mic facilitează, adesea, formarea unor legături afective, centrarea pe relaţiile interpersonale,pînă la a se identifica,în anumite cazuri,cu descrierile ideale ale grupurilor aşa-zis primare.11 În concluzie se poate afirma că grupul mic este o realitate născută ca urmare a interacţiunii directe a unui număr redus de persoane în scopul realizării unor sarcini 11

Adrian Neculau , Psihologie socială,Aspecte contemporane,editura Poliron, Iaşi ,1996

(obiective) şi are o importanţă atât pentru membrii săi,întrucât contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii lor,prin transmiterea unor sisteme de norme şi valori,cât şi pentru societate,deoarece asigură şi mediază integrarea indivizilor în societatea cărora le aparţin. Funcţiile grupului mic: a) satisfacerea diferenţiată a nevoilor– grupul nu poate satisface în mod egal dorinţele şi aspiraţiile membrilor săi; b) nevoia de încorporare socială şi de dominare–grupul distribuie roluri ce permit afirmarea membrilor după calităţile lor: - indivizi cu potenţial de lider–prin care se acoperă nevoia de dominare. - indivizi cu potenţial participativ–simt nevoia de a fi încorporaţi în grup, de a lucra în echipă; c) crearea de noi nevoi–aderând la grup, nevoile individului se schimbă, se transformă potrivit noilor cerinţe şi aspiraţii specifice grupului respectiv; d) funcţia de securitate, de integrare; 12 Membrii grupului pot participa,dacă doresc,în mod egal la rezolvarea sarcinii. Eficienţa totală a grupului mic depinde mai mult şi în mod mai direct de valoarea fiecărei persoane. Liderul,cel instituţional,poate observa mai uşor contribuţia fiecărui membru.De regulă, influenţa unui membru asupra ansamblului este mai mare.Satisfacţia de participare este mai mare.

2.6.2. FORMAREA ÎNCREDERII ŞI DEZVOLTAREA GRUPULUI Socializarea organizatională şi instituţională începe cu integrarea în grupul mic.Grupul în organizaţie are rol de tampon între societate şi individ.Grupul oferă individului,în acelaşi timp,satisfacţii sociale şi ajutor contra frustrărilor profesionale.Prin urmarea grupul îndeplineşte în organizaţie două funcţii: creează solidaritate între membrii şi asigură adaptarea mai rapidă. Activitatea grupului şi ambianţa sa este factorul care determinã : •

relaţii între indivizi ,

***http://www.scritube.com/sociologie/GRUPUL-MIC71781.php

•

dependenţe reciproce,

•

schimburi de informaţii şi

•

activitãţi între membri. Teoria lui Jack Gibb13despre dezvoltarea grupului oferă un model solid pentru

examinarea felului în care lucrează grupurile.Premisa lui este simplă:pe măsură ce creşte încrederea,se diminuează comportamentul defensiv şi neproductiv.Cu cât gradul de încredere este mai mare,cu atât este mai uşor pentru membrii grupului să preia roluri şi să renunţe la atitudini care blochează cursul informaţiilor importante.Pe măsură ce creşte încrederea, membrii grupului se simt mai liberi să ofere opinii, critici şi să laude. Nu putem disocia grupul de personalitate.Liantul grupului îl constituie interrelaţiile umane şi ţelul comun,care au ca rezultat coeziunea grupului.Relaţiile reciproce se stabilesc atât pe bază emoţională cât şi pe bază funcţională,în strânsă legătură cu scopul grupului.14 La nivelul grupului interesele planează în jurul unor teme ca: •

luarea deciziilor,

•

calitatea de membru,

•

productivitatea,

•

organizarea.

Problemele care preocupă grupul sunt: •

Cine va face parte din acest grup ?

•

Cine deţine puterea de decizie în acest grup ? (luarea deciziilor)

•

Ce putem face împreună ? (productivitate)

•

Cum ne vom structura activitatea în aşa fel încât să ne atingem obiectivele (organizare)

Gibb, J.R.,1961, Defense Level and Influence Potential in Small Groups,New York, Editura :Holt, Rinehart and Winston 14

Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-

Napoca ,Editura Accent

A. Calitatea de membru La acest nivel,acceptarea este o problemă pe care şi-o pune fiecare individ din cadrul grupului iar calitatea de membru este problema generală a grupului. Indivizii vin în grupuri cu multe nevoi,una din cele mai frecvente fiind cea de a se simţi inclus. Când intră în grup,indivizii sunt preocupaţi de modul în care se vor integra,dacă le vor plăcea acei membri,dacă se află la locul potrivit,dacă grupul va fi la fel de bun sau de slab ca precedentul. Acceptarea pune bazele lucrului eficient în echipă.Membrii grupului matur sau eficient au energie,ajung la timp,manifestă interes pentru ceilalţi şi sunt dornici să-şi comunice ideile. Calitatea de membru(problema grupului)este o problemă de scădere a temerii şi de formare a încrederii. B. Fluxul informaţional al luării deciziilor Odată ce problemele legate de acceptarea calitatea de membru au fost măcar parţial rezolvate pentru majoritatea membrilor,grupul poate trece la nivelul fluxului informaţional al

luării deciziilor. Deciziile nu pot fi luate bine dacă nu există fluxul informaţional. Pe măsură ce membrii grupului devin mai deschişi şi încep să vorbească despre ei şi ideile lor(comportamente care apar într-un grup eficient),informaţia începe să circule liber. C. Formarea obiectivului productivităţii Când un grup poate începe să ia decizii de colaborare se produce o trecere de la motivaţia individuală la o motivaţie de grup.Această etapă este marcată de productivitate. Echipele nu numai că pot lua decizii,dar le poate şi îndeplini. Pentru a atinge productivitatea stabilită,membrii grupului trebuie să îşi verifice părerile,trebuie să dorească să se exprime şi să se implice într-un obiectiv semnificativ împreună cu grupul. Când întrebarea„Ce vom face împreună?” îşi găseşte răspuns,membrii grupului se simt implicaţi în grup,există un spirit de grup şi grupul se poate deplasa de la productivitate la problema controlului. D. Controlul organizării Într-un grup matur,care funcţionează bine,nivelul controlului organizării este marcat prin independenţă: •

conducerea poate fi împărţită;

•

membrii îşi îndeplinesc sarcinile individual sau în grupuri mici, după necesităţi;

•

structura se poate schimba potrivit naturii sarcinii sau membrilor.

Dacă primele trei etape au fost rezolvate satisfăcător, problemele legate de proceduri, funcţii şi putere vor fi rezolvate. Aceste nivele sau etape de dezvoltare pe care le tratează Jack Gibb nu trebuie privite în mod liniar,ele trebuie privite ciclic.Toate problemele sunt prezente mereu într-o anume măsură. În cazul grupurilor mature : •

va predomina o atmosferă de încredere;

•

indivizii şi feed-back-ul vor fi spontani,

•

ideile nu vor înceta să apară,

•

grupul se va distra,

•

creativitatea va fi pe primul loc

•

nimeni nu va deţine controlul absolut–indivizii îşi vor asuma rolul de lideri ori

de câte ori este necesar pentru a îndeplini sarcina. Un grup nu va funcţiona mereu la parametrii maximi,dar se îndreaptă mereu spre acest obiectiv.

Probleme ale individului în grupul cu care trebuie să lucreze: •

Mă voi integra în grup? Pot fi eu însumi ? Cine sunt eu aici ? (problema acceptării)

•

Voi fi ascultat? Care sunt problemele tale? Îmi vei asculta problemele?(cursul informaţiilor)

•

Ce vreau să realizez? În ce direcţie ne îndreptăm? Vreau să merg în această direcţie? (constituirea grupului)

•

Cine deţine controlul? Voi deţine şi eu o parte din control? (control).

Probleme ale individului în grup

2.6.3. DINAMICA ŞI EFICIENŢA DE GRUP. REZOLVAREA PROBLEMELOR ÎN CADRUL ECHIPEI Dinamica grupului reprezintă ansamblul fenomenelor psihosociale ce se produc în grupurile mici,precum şi ansamblul strategiilor ce permit o acţionare reciprocă între grupurile mici şi personalităţi.Fenomenele psihosociale respective constau în: •

relaţiile şi influenţele ce se stabilesc între grupul primar şi mediu

•

viaţa afectivă a grupului cu evoluţia sa în diverse circumstanţe şi

•

factorii de coeziune şi disociaţie.

În al doilea rând,dinamica grupului constituie ansamblul metodelor de acţiune asupra personalităţii prin grup şi a metodelor de acţiune a acestor grupuri asupra grupurilor mai mari. Eficienţa grupului trebuie considerată din cel puţin două direcţii–eficienţa în îndeplinirea sarcinilor şi eficienţa în satisfacerea membrilor grupului. Deci eficienţa este atinsă atunci când nevoile şi aşteptările organizaţiei sunt aceleaşi cu cele ale indivizilor. În lucrarea sa „The Human Side of Entreprise” (1960) Douglas McGregor15 oferă o descriere a diferenţelor între grupurile eficiente şi cele ineficiente.Un rezumat al celor mai importante caracteristici pe care le-a observat sunt prezentate în tabelul alăturat: GRUPURILE EFICIENTE Atmosfera este relaxată, neoficială

GRUPURILE INEFICIENTE Atmosfera este tensionată , plictisitoare

Discuţiile sunt importante, cu grad ridicat de Discuţii sunt dominate de 1,2 persoane şi participare

sunt adesea neimportante

Sarcinile şi obiectivele grupului sunt clar Nu există nici un obiectiv comun înţelese

sarcinile nu sunt corect impartite

Există un angajament pentru atingerea lor Membrii grupului ascultă unii de alţii

Membrii tind să nu asculte unii de alţii

Există conflicte, dar ele sunt declarate şi sunt Conflictele sunt fie evitate fie li se permite să rezolvate constructiv

se dezvolte într-un război declarat

McGregor, D., 2005, The Human Side of Entreprise ,New York, Editura McGraw-Hill,

Majoritatea deciziilor sunt luate prin consens Majoritatea simplă este considerată drept general cu un vot minimum sau formal

baza pentru deciziile grupului pe care minoritatea trebuie să le accepte

Ideile sunt exprimate liber şi deschis

Sentimentele personale sunt ţinute ascunse Nu există critici deschide

Conducerea nu aparţine întotdeauna liderului Conducerea este asigurată de lider şi tinde să fie corespunzător imparţială Grupul îşi examinează propriul progres şi Grupul evită orice discuţie despre propriul comportament

comportament

Pentru a fi eficiente, echipele trebuie să recunoască şi să trateze atât problemele legate de sarcini,cât şi problemele interpersonale. Echipele sunt valoroase tocmai pentru că indivizii care le formează sunt diferiţi. Experienţa a arătat că o echipă care funcţionează bine,în care membrii au diferite puncte de vedere,iau decizii mai creative şi mai productive decât o singură persoană sau mai multe persoane care lucrează separat şi apoi îşi adună rezultatele.Întâlnirile deschise (face - to - face) ale echipei permit indivizilor să îmbogăţească ideile celorlalţi. Toţi membrii grupului urmăresc ajungerea la un acord,dar vor să-şi facă auzit şi punctul lor de vedere.Diferenţele de opinii din cadrul grupurilor sunt normale.Ele trebuie luate în serios,determinându-l pe fiecare participant la discuţii şi decizii.Formarea unor grupuri de performanţă chiar impun astfel de contradicţii pentru cunoaşterea membrilor.Dezacordul poate ajuta grupul în luarea deciziilor,pentru că analizând o gamă mai largă de judecăţi şi opinii, ele cresc posibilitatea găsirii de noi argumente şi soluţii valabile. Pe de altă parte,când echipele nu lucrează eficient pot apărea conflicte,întreruperi, diferenţe insuportabile şi soluţii imposibile pentru rezolvarea sarcinii trasate. Echipele care pot rezolva bine problemele au câteva calităţi: - Empatie – capacitatea de a-i asculta pe alţii şi de a-şi da seama de poziţia lor; - Respect – respectul pentru ceilalţi şi părerile lor; - A fi concret – capacitatea de a lucra pe coordonatele „aici şi acum”; - Caracter imediat – capacitatea de a înţelege ce putem face acum; - Sinceritate – a se implica emoţional nu numai a trece prin acţiuni;

- Capacitatea de confruntare – sinceritate şi onestitate; - capacitatea de a spune adevărul şi - de a-şi manifesta interesul şi grija pentru celălalt.16 Deci , în concluzie , eficienţa grupului, este dată de : •

performanţa în cadrul sarcinii de lucru

•

viabilitatea colectivului,

•

gradul de satisfacţie a membrilor săi.

Echipa eficientă

***

http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=10&p2_articleid=61&p142_dis=3&p142_template=Default

2.6.4. COEZIUNEA DE GRUP Coeziunea grupului se referă la abilitatea membrilor grupului de a sta uniţi.Se referă de asemenea şi la capacitatea grupului de a atrage noi membri.Aceste tendinţe prezintă clar potenţialele avantaje ale coeziunii.Opusă coeziunii ar fi “disocierea grupului’’. 17 Este o variabilă temporală.Are totdeauna un conţinut valoric,oamenii sunt uniţi în jurul a ceva.Pentru un grup de muncă,pentru orice grup,este interesant de văzut relaţia care uneşte valorile grupului şi valorile instituţionale.18 Această coeziune ţine,cu siguranţă,de factori interni,atît afectivi,cît şi funcţionali, dar ea ţine şi de: •

rolul şi relaţiile intergrupale asumate de către grup în propriul său mediu;

•

cadrul şi structurile societăţii globale în care se intersectează şi funcţionează grupul luat în considerare.

Exista două modalităţi de coeziune : 1. cea în care discuţiile sunt evitate şi se exercită presiuni asupra celor divergenţi, care sunt consideraţi o ameninţare. 2. cea în care este actualizată diversitatea punctelor de vedere şi este căutată dezbaterea. Coeziunea nu răspunde deci întotdeauna omogenizării grupului.19 Gradul de coeziune este rezultanta globală dintre: •

relaţiile interne şi a succesului comun,

•

efectul cunoaşterii reciproce,

•

obiectivele grupului şi a normelor sale şi

•

încredere mutuală

***www.referatele.com/referate/diverse/online10/GRUPUL-CA-FORMATIUNE-PSIHOSOCIOLOGICAreferatele-com.php 18 19

Johns, G., 1998, Comportament Organizaţional,Bucureşti, Ed. Economică Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-

Napoca ,Editura Accent

Aderenţa / acceptarea valorilor organizaţionale poate fi împărţită după modelul de mai jos : 1. coeziune redusă, aderenţă la valori mică;

2. grupul are coeziune, dar la alte tipuri de valori;

3. coeziune mică, aderenţă la valori mare; 4. coeziune şi aderenţă mare (grup devotat). Pentru grup educaţional,de muncă,dacă în faza iniţială (1) liderul nu intervine,datorită tendinţei spre autoorganizare,cel mai probabil se produce o deplasare în ecranul 2,adică grupul trece prin cele patru faze,dar nu îşi însuşeşte valorile instituţionale. Evident că factorii care determină coeziunea sunt: -

atracţia interpersonală;

aderenţa la normele şi valorile grupului instituţiei;

creşterea interacţiunii;

experienţele de succes.

Un anumit grad de coeziune atins nu este continuu.Coeziunea poate varia din motive diverse, apar conflicte şi nerezolvarea lor,experienţele repetate de eşec. Dacă respectiva coeziune este pozitiv orientată şi dacă membrii grupului au abilităţile adecvate,grupul este mai performant.Coeziunea ridicată duce la o asumare mai ridicată a prestigiului.Membrii grupurilor coezive arată mai puţină anxietate în situaţii stresante.În grupurile coezive există o presiune psihologică mai mare pentru respectarea normelor. Şi o coeziune ridicată poate avea efecte negative,un grup foarte coeziv poate la un moment dat să dezvolte o atitudine de aroganţă,de superioritate faţă de alte grupuri.O coeziune foarte ridicată poate să blocheze integrarea unui nou membru.Dacă grupul este coeziv în jurul unor valori negative,grupul este greu de schimbat.20 Coeziunea rezultă deci din forţele care se exercită asupra grupului.Ea va fi cu atât mai mare cu cât forţele pozitive sunt mai importante,pentru că ele determină atracţia pe care o exercită grupul asupra membrilor săi.Dar această coeziune creşte şi în cazul în care grupul dezvoltă un sistem de reglare şi de acţiune asupra forţelor negative,sistem în care intervin pe scară largă o serie de procese care împiedică ieşirea din grup sau abandonarea acestuia.

Sîntion,F.,1983, Aplicatii practice de psihologie militarǎ, Bucureşti, Editura Militarǎ

Studiile din domeniul psihologiei organizaţionale acordă o importanţă deosebită fenomenului coeziunii,apreciindu-se că el are implicaţii deosebite asupra comportamentului membrilor din grupurile de lucru. Oberle si Beauvois21 inventariază consecinţele pozitive ale coeziunii din grup.Dintre acestea amintim cu titlu de exemplu: - Participarea activă la activităţile grupului,datorată faptului că indivizii sunt motivaţi si reflectă comunicarea eficientă în grup,fluctuaţie voluntară redusă a membrilor şi absenteism redus ; - Succesul grupului de lucru în care eficienţa este dată de atingerea propriilor scopuri,prin calitatea comunicării dintre membrii şi a implicării lor în îndeplinirea sarcinii.

Consecinţele

Cauzele

coeziunii unui grup

Satisfacţie

Similaritatea grupului

Activitate responsabilă

Mărimea grupului

Comunicare

Standardele de intrare

Sentimentul unirii

Izolarea

Rezistenţa la schimbări

Temeri externe

Suboptimizare

Participare

Performanţă

Dependenţă22

De asemenea au existat numeroase lucrări care s-au ocupat de relaţia dintre coeziune şi performanţă.După primele cercetari s-au evidenţiat cu claritate superioritatea grupurilor coezive dar se pare totuşi că relaţia performanţă-coeziune este mai complexă23. Un grup coeziv va fi foarte performant dacă aderă la scopurile ce îi sun fixate.În absenţa acestui acord,consecinţele coeziunii vor fi foarte importante,dar în sens opus.Pe scurt, grupurile coezive sunt în general mai bune decât cele necoezive în realizarea scopurilor. 21 22

Beauvois,J.L.,Mugny, G., Oberlé,D., 1995, La psychologie sociale, Grenoble , Editura Presses Universitaires Remeş,E.,Remes,Cosmina, 2006,Formarea şi dezvoltarea grupurilor de muncă şi rolul lor în cadrul

organizaţiilor ,Arad, Editura Studia Universitas 23

Vlăsceanu, L.,1982, Metodologia cercetării sociologice. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Odată stabilită importanţa coeziunii în cadrul grupului de lucru,propunem prin intermediul acestei lucrări o modalitate prin care poate fi măsurat gradul de coeziune al grupului,pentru a ştii dacă există disfuncţionalităţi,depistarea acestora şi soluţionarea lor cu ajutorul liderilor formali,dar mai ales informali,care au putere de influenţare în cadrul grupului. Liderul formal al colectivului (în cazul nostru profesorul sau căpitanul de echipă) este necesar să cunoască pârghiile asupra cărora trebuie să acţioneze pentru a orienta grupul către o dezvoltare coezivă. Dar, de fapt, de ce trebuie să dezvoltăm coeziunea colectivelor? Există cel putin două răspunsuri la aceasta întrebare: •

(a) aproape fără excepţie sarcinile colectivului de elevi sunt sarcini de grup şi deci ele sunt cu atât mai realizabile cu cât colectivul este mai unit, acesta ar putea fi considerat efectul pe termen scurt al coeziunii;

•

(b) pentru că de calitatea coeziunii depind performanţele colectivului, acesta poate fi considerat efectul pe termen lung al coeziunii. Calcularea indicelui în diferite etape ne va dezvălui în ce direcţie evoluează

grupul:creşte coeziunea,stagnează sau se află în regres.Fenomenele care pot produce astfel de modificări sunt numeroase,deci este nu numai recomandabil,ci şi necesar să se procedeze periodic la aplicarea testului şi implicit la compararea rezultatelor şi depistarea factorilor care au produs modificările respective. Instrumentele de investigare propuse pot constitui un sprijin deosebit în cunoaşterea fundamentelor socioafective ale unui grup,care scapă de obicei observaţiei directe,dar mai ales oferă posibilitatea unei acţiuni,a unei intervenţii asupra grupului,care să ţină cont de organizarea sa internă,pentru îmbunatăţirea funcţionării acestuia,ameliorarea coeziunii de grup, dar şi în constituirea unor echipe omogene.

2.7. GRUPUL SPORTIV Grupul sportiv constituie unitatea psihologică de bază a activităţii sportive.Ţinând seama de fenomenele psihosociologice generate de grupul sportiv,apar evidente câteva dintre caracteristicile acestuia: •

Volum mic, număr restrâns de membri, corespunzător specificului sportului.

•

Caracterul primar al grupului sportiv unde relaţiile membrilor sunt directe,sportivii comunică fiecare cu fiecare într-un sistem liber

•

Formal(nespontan),creat cu un anumit scop.Grupul sportiv este un grup organizat intenţionat,care rămâne şi se menţine ca atare o perioadă destul de lungă de timp, dar ai căror membri se schimbă permanent.Dintre motivele care îl determină pe individ să intre într-un grup sportiv, putem spune că cel mai important este dorinţa de a practica acel sport,interesul pentru activitatea sportivă.

•

Dinamică specifică.Membrii echipei fac parte din aceasta atâta timp cât pot fi activi şi eficienţi.După 3-4 ani de activitate a membrilor săi,echipa dobândeşte coeziune,dar ea nu durează mult din cauza schimbării de generaţii.

•

Componenţa eterogenă a membrilor săi.Această caracteristică este determinată de variabilitatea vârstei,a naţionalităţilor componenţilor grupului sportiv.

•

Adeziunea benevolă şi obligativitatea morală. Membrii echipei sportive aderă benevol la activitate,pentru că le place şi le satisface nevoile şi aspiraţiile.În cadrul grupului ei vor trebui să respecte normele de conduită specifice grupului,norme stabilite prin tradiţie şi, eventual,consemnate într-un regulament acceptat de toţi.

•

Membrii grupului sportiv sunt sau pot fi membri ai altor grupuri, persoane care în timpul liber fac parte din alte grupuri cu alte preocupări,cu alte norme de conduită.

•

Durata nelimitată.Constituirea unui anumit grup sportiv se face pe timp nelimitat, chiar dacă indivizii care-l compun vor pleca lăsând loc altora.Cei noi vor găsi o atmosferă,un stil şi reguli de muncă şi de colaborare.În cadrul echipelor şcolare durata poate fi limitată de participări la anumite competiţii sau proiecte.

Pentru a obţine rezultatele dorite se vor fixa obiective precise şi atractive pentru fiecare membru.Într-o echipă trebuie să existe mai mulţi conducători şi responsabili în funcţie de diversele acţiuni.Dacă este nevoie se vor inventa unele funcţii,fiindcă nimic nu este mai folositor formării personalităţii şi caracterului unui tânăr decât acordarea unor responsabilităţi şi sarcini concrete. Se vor fixa responsabili cu echipamentul,cu frecvenţa,cu materialele sportive,cu pregătirea terenului etc.Ar trebui să se facă eforturi pentru ca fiecare jucător să aibă o anumită responsabilitate. Un antrenor bun pedagog va crea un sistem de autoconducere a echipei contribuind astfel la formarea personalităţii jucătorilor,a spiritului de echipă.Prin acest sistem multe hotărâri importante vor fi luate de jucători şi astfel se asigură participarea deplină şi entuziastă a întregului grup la îndeplinirea lor.24

Grupul Sportiv 24

Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă,Cluj-Napoca

,Editura Accent

2.8. REPERELE CULTURALE ALE ECHIPEI Reperele culturale ale echipei reprezintă cadrul psihosocial în care acţionează membrii acesteia.Reperele culturale pozitive trebuie să lase loc liber individualităţilor şi împărţirii responsabilităţilor. Cele mai importante elemente ale reperelor culturale sunt considerate următoarele: •

Tradiţia echipei

•

Activităţile de bază desfăşurate de echipă.Acestea se referă la modul de selecţie, recompensare,antrenare şi pregătire a sportivilor pentru competiţie.De asemenea sunt incluse modul de utilizare a echipamentului şi materialelor,responsabilităţile membrilor şi relaţiile cu publicul.

•

Gestionarea informaţiei - modul cum se transmite şi se foloseşte informaţia

•

Particularităţile sportului sau activităţii desfăşurate

•

Puterea,influenţa şi statutul din cadrul echipei- unde fiecare ar trebui să aibă un rol bine definit

•

Stilul de conducere al antrenorului.Acesta este probabil factorul cel mai important care influenţează reperele culturale ale echipei.

În construirea sau reconstruirea reperelor culturale se parcurg patru etape: l

dezvoltarea devotamentului membrilor ,

recompensarea competenţei şi performanţei lor

consecvenţă în planul de acţiune şi respectarea obiectivelor

actul de conducere al antrenorului/ profesorului

Competenţele şi performanţele indivizilor trebuie recunoscute şi recompensate prompt,astfel încât aceştia să aibă sentimentul că sunt utili.Recompensele sunt stimulatoare pentru performanţele superioare şi efortul depus,iar rezultatele care scapă de sub controlul sportivilor trebuie apreciate în contextul general,prin prisma obiectivelor de lungă durată.Instituirea unui cadru în care sportivii să se poată recompensa unul pe altul creează un cadru optim de lucru în echipă.25 25

Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-

Napoca ,Editura Accent

Capitolul III ORGANIZAREA CERCETĂRII 3.1. SUBIECŢII CERCETĂRII Lucrarea de faţă se concentrează pe analiza grupurilor de elevi(fete,băieţi)care au participat la activităţile extracuriculare sportive din cadrul Grupului Şcolar Aurel Vlaicu din Baia Mare. Elevii au fost împărţiti pe grupe în funcţie de activitatea sportivă sau proiectul educativ la care au participat . Astfel au fost alese următoarele grupe : Nr.

Denumirea

crt

proiectului/activităţii

Durata proiectului

Nr. de participanţi/ clasa

Festa della Scuola

2007 -3 luni

5 / IX-XI

Tenis de masă

2008- 5 luni

4/ X-XI

Fotbal Băieţi

2008- 5 luni

12 / XI-XII

Handbal Fete

2008- 5 luni

15 / IX-XI

Handbal Băieţi

2009- 4 luni

15/ IX

Handbal Fete

2009- 5 luni

20 / IX -X

Tenis de masă

2010- 3 luni

4/ XI-XII

Cros

2010- 1 lună

4/ IX-X

Skandenberg

2009- 2 sapt.

13/ IX-XII

TranseuropeanDance Project

2008-2009 – 6 luni

6 / X-XI

Our Free time

2008- 5 luni

15 /XI

Healthy Backs

2009-2010 – 4 luni

50/ X-XI

Comenius ,,Europa+,,

2007-2009

6 elevi – X-XI

Echipa de majorete

2010- 3 luni

10 elevi/ IX ,XII

(Tabel 1. )

3.1.1. PREZENTAREA ACTIVITĂŢILOR SPORTIVE din cadrul C.T. AUREL VLAICU din Baia Mare În acest capitol vom prezenta căteva dintre activităţile sportive şi proiectele extracurriculare desfăşurate în ultimii ani în cadrul şcolii noastre. Toate aceste proiecte urmăresc: •

implicarea elevilor în activităţi extracuriculare sportive ,

•

creşterea calităţilor deprinderilor şi priceperilor motrice

•

creşterea calităţii relaţiilor interpersonale,

•

imbunătăţirea relaţiilor dintre elevi şi profesori ,

•

imbunătăţirea cunoştinţelor despre alte tări şi cultura lor, etc.

Beneficiile sunt multiple,atât pentru elevi,pentru profesori,cât şi pentru şcoală.Aceste programe oferă o alternativă modernă de învaţare dar şi de petrecere a timpului liber. În ultimii ani catedra de Educaţie fizică şi Sport a avut numeroase participări la activităţi competiţionale curriculare şi extracurriculare . Multe dintre ele au fost recompensate de premiile obţinute de către elevii şcolii.Deşi nu erau sportivi de performanţă,cu dăruire,pasiune,talent şi multă muncă,aceşti copii au realizat lucruri de care-şi vor aminti cu plăcere peste ani . Menţionăm căteva din cele mai importante participări şi premiile obţinute de echipele şcolii.

HANDBAL FETE şi BĂIEŢI •

Anul 2007 : Locul III fete – pe municipiu la O.N.S.S.(Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar)

•

Anul 2008 :Locul III in grupă– etapa municipală O.N.S.S.

•

Anul 2009 : Locul III pe municipiu participare la - Cupa Liceelor Locul V pe municipiu la O.N.S.S Handbal Băieţi -participare la ONSS şi Cupa Liceelor- etapa municipală

FOTBAL BĂIEŢI : •

2006 : Locul I pe municipiu şi judeţ la O.N.S.S

•

2007 : participare la ONSS

•

2008 : Locul III participare la ONSS- etapa municipală

•

2009 Fotbal Băieţi - participare la ONSS şi Cupa Liceelor - etapa municipală

•

2010 - participare la ONSS şi Cupa Liceelor - etapa municipală MEMORIALUL ,,MORCOVESCU’’

•

competiţie de FOTBAL organizată la nivelul liceului din 2005 până în prezent şi care se bucură de o mare popularitate în răndul elevilor.

ŞAH În fiecare an echipa de şah a participat la competiţiile şcolare,în special la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar .Cel mai bun rezultat a fost în •

2007 : Locul IV pe municipiu si locul VI pe judet –elevul : CIORDAŞ NICUŞOR

ECHIPA DE MAJORETE şi DANS •

Participări la BALUL BOBOCILOR din 2002 şi pănă în prezent

•

Valentine’s Day, din 2005 şi pănă în prezent

•

Spring Day in Europe – diplome de participare 2007 , 2008 , 2009 , 2010

TENIS DE MASĂ •

In 2008 am obţinut LOCUL I pe municipiu şi LOCUL III pe judet

•

2009 – Locul III –etapa municipală

•

2010 – Locul I –etapa municipală . la Cupa Liceelor

LOCUL II –etapa judeţeană , la Cupa Liceelor LOCUL III –etapa de Zonă, la Cupa liceelor Locul III –judeţ – la Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar

SKANDENBERG Competiţie organizată în şcoală, a ajuns la a VI-a editie.Prima ediţie s-a desfăşurat în anul 2004,continuând în anii care au urmat.Este foarte populara şi din ce in ce mai mulţi elevi participă la aceast concurs sportiv.

Menţionăm de asemenea participări ale echipelor şcolii la competiţiile de BASCHET şi CROSS . Şcoala noastră are o bogată tradiţie în participarea la competiţii şi concursuri sportive şcolare .

3.1.2. PREZENTAREA PROIECTELOR EDUCATIVE SPORTIVE din cadrul C.T. AUREL VLAICU din Baia Mare Proiectele eTwinning – LLP26

Proiectele europene eTwinning sunt proiecte susţinute de U.E şi au ca obiective prinncipale : •

dialogul intercultural

•

cunoaşterea culturii şi civilizaţiei altor ţări

•

cunoaşterea stilului de viaţă, educaţie şi sistem de învăţământ

•

exemple de bună practică şi metode noi de predare-învăţare

•

utilizarea calculatorului şi internetului

•

îmbunătăţirea modului de comunicare în limba maternă şi/sau o limbă străină

•

îmbunătăţirea relaţiilor sociale între elevi şi profesori

După cum se poate observă,beneficiile derulării unor astfel de proiecte sunt multiple, multe dintre obiective sunt comune cu cele specifice şi educaţiei fizice şi sportului. Proiectele s-au derulat din anul 2007 până în prezent elevii fiind dornici de participare .Ei au fost implicaţi în tote etapele derulării proiectelor,rezultatele fiind pe măsura muncii lor.

1. ,,TRANSEUROPEAN DANCE PROJECT’’ Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul anului şcolar 2007-2009,în acest proiect au fost implicate următoarele şcoli: 1. GRUP ŞCOLAR ,,AUREL VLAICU'', Romania 2. ZŠ s MŠ Krušetnica, Slovakia 3. Česká Kamenice ZŠ T.G.Masaryka, Czech Republic 4. Collège Le Mont d'Or, France 5. 20ο Γυµνάσιο Περιστερίου, Greece 26

***www.etwinning.net

Activităţile desfăşurate în proiect au fost : •

prezentarea ţărilor participante

•

prezentarea şcolilor şi activităţile desfăşurate în fiecare şcoală

•

realizarea unor videoclipuri cu echipa de dans a şcolii(dans modern şi dans popular )

•

schimb de materiale realizate de elevii implicaţi în proiect,în care fiecare grupă a prezentat un dans specific regiunii respective

Toate materialele realizate au fost postate pe site-ul www.etwinning.com.Elevii le-au vizionat şi apoi au încercat să înveţe noile dansuri prezentate. Echipa de proiect din şcoală: 1. Prof. Elena Rusu– coordonator proiect 2. grupa de 6 elevi– clasele IX-X. Atmosfera de lucru a fost relaxată,elevii au venit cu idei proprii în realizarea materialelor pentru proiect.Antrenamentele s-au desfăşurat de două ori pe lună.Deşi la început elevii nu se cunoşteau,pe parcurs s-au împrietenit,relaţiile de prietenie s-au păstrat şi după terminarea proiectului. Proiectul a obţinut Diploma Etwinning şi Diplomă de Calitate .

2. Timpul nostru liber (OUR FREE TIME) Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul anului şcolar 2007-2008 .În acest proiect au fost implicate următoarele şcoli: 1. GRUP SCOLAR ,,AUREL VLAICU'', Romania , 2. Zespół Szkół nr 1 w Piszu, Poland Echipa de proiect din şcoală: 1. Prof. ELENA RUSU – coordonator proiect 2. elevii clasei a XI-a B ( 15 elevi) Proiectul a urmărit realizarea unui schimb de informaţii în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber al elevilor .

Activităţi derulate în cadrul proiectului: •

schimb de emailuri intre elevi 46

•

realizarea de fotografii şi videoclipuri despre diferite zone de agrement şi evenimente(festivaluri , expoziţii, concerte,etc)

•

Realizarea unei minibroşuri despre posibilităţile de petrecere a timpului liber în cele 2 localităţi partenere.

•

Schimb de informaţii despre sporturile practicate de către elevi,modalităţi de relaxare în aer liber, sporturi specifice fiecărei zone.

Elevii şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre modul de viaţă şi de petrecere a timpului liber . Proiectul a obţinut diploma etwinning .

3. Sport şi Cultură (SPORT and CULTURE) Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul anului şcolar 2008-2009.În acest proiect au fost implicate următoarele şcoli: 1. Escola Secundária de Pinheiro e Rosa, Portugal,profesor Emidio Lourenço 2. GRUP SCOLAR ,,AUREL VLAICU'', Romania , profesor Rusu Elena 3. Grup Scolar Industrial Auto, Romania , profesor Banita Elena 4. Liceo Linguistico Courmayeur, Italy , profesor Rosalie Christine Crawford Proiectul a urmărit: •

să îmbunătăţească activitatea sportivă a elevilor,

•

să stabilească diferenţele curriculare ale programei de educaţie fizică şi sport

•

Să realizeze competiţii comune ale şcolilor partenere

•

Invăţarea de noi jocuri sau sporturi ,specifice regiunilor implicate în proiect

Din şcoală au participt un număr de 15 elevi . Proiectul a obţinut diploma etwinning .

4 Sportivi faimoşi din ţara noastră (Famous sportsmen from our region) Proiectul s-a desfăşurat pe parcursul anului şcolar 2007-2008 . În acest proiect au fost implicate următoarele şcoli: •

Ogólnokształcące Szkoły Sportowe i Zawodowe, Poland

•

Liceo Classico "S. G. Calasanzio", Italy

•

GRUP SCOLAR ,,AUREL VLAICU'', Romania

•

"Liviu Rebreanu" School,Mioveni town, Arges county, Romania, Romania

Proiectul a propus şi a realizat prezentări Powerpoint ale sportivilor cunoscuţi din fiecare ţară implicată în proiect, urmărind îmbunătăţirea cunoştinţelor despre sport. Din şcoală au participat un număr de 20 elevi . Proiectul a obţinut diploma etwinning .

5. ,,Healthy Backs’’ (Un spate sănătos) Proiectul Etwinning (octombrie2009 – mai 2010) Unul din cele mai noi proiecte Etwinning din şcoală este proiectul ,,HEALTHY BACKS’’,un proiect internaţional,în care sunt implicate 5 şcoli din Europa:

1. Colegiul Tehnic ,,AUREL VLAICU’’, România ,profesor coordonator Rusu Elena 2. IES Las Llamas, Spania,:profesori coordonatori: Rosa Blanco şi José Gutiérrez López

3. Escola Básica e Secundária de Albufeira, Portugalia, profesor coordonator Carlos Gomes

4. Mustafakemalpaşa Lisesi, Turcia , profesor coordonator AYSE KIR

5. Zespół Szkół nr 9 im. Bydgoskich Olimpijczyków, Polonia , profesor coordonator Joanna Szczyrba

Acest proiect doreşte să identifice principalele riscuri care există în viaţa elevilor noştri în ceea ce priveşte problemele legate de deficienţele coloanei vertebrale. Din cauza obiceiurilor nesănătoase,a lipsei de cunoştinţe practice despre corpul nostru în general şi în mod specific,de cauzele ce provoacă aceste deficienţe ale coloanei,am decis să efectuăm o cercetare ştiinţifică,un studiu comun asupra acestor probleme . Scopul final este propunerea introducerii în curricula de Educaţie Fizică şi Sport a unui program Pilates pentru prevenirea şi remedierea deficienţelor de coloană . Obiective: -

identificarea riscurilor comune din viaţa şcolară care pot afecta sănătatea elevilor

acumularea de cunoştinţe despre metoda Pilates, proceduri tehnice,exerciţii,aplicarea acesteia şi adaptarea pentru programa de Educaţie Fizică şi Sport

dezvoltarea unei colaborări între profesori din diferite ţări europene.

Realizarea unui proiect de cercetare

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba engleză ,prin utilizarea unor instrumente de comunicare diferite Procesul de lucru cuprinde mai multe etape : A) profesorii din echipa de lucru au proiectat

instrumente

pentru

identifica principalele riscuri care există în şcoli,legate de deficienţele coloanei vertebrale şi durerile de spate(sondaje,observaţii, agende de lucru,etc).Apoi sau comparat rezultatele echipelor şi s-a realizat un raport. B) profesorii implicaţi în proiect vor participa la un training Pilates. C) Aceste cursuri de instruire vor include diferite feluri de subiecte : •

B.1. Teoria Pilates.

•

B.2. Practică Pilates.

•

B.3. Adaptarea metodei Pilates pentru practica în şcoală.

•

B.4. Testare de formare.

•

B.5. Pilates – unitate de învăţare.

D) Utilizarea exerciţiilor Pilates în cadrul orelor de educaţie fizică şi sport(un grup de 610 lecţii) pe grupa de lucru(experimentală) şi urmărirea rezultatelor în comparaţie cu grupa martor.Aplicarea unui protocol de testare pentru ambele grupe. E) Evaluarea proiectului F) Diseminarea proiectului Proiectul s-a desfăşurat cu clasele a X , XI ,urmând ca în final să fie publicate şi diseminate rezultatele cercetării. Au participat un număr de 50 elevi.

6. Proiectul COMENIUS ,,EUROPA +’’27

Proiectul finanţat de Comisia Europeană prin programul Socrates . Partenerii proiectului au fost : 1. BELLERBYS COLLEGE din East Sussex-Hove,Anglia-şcoală coordonatoare , coordonator : prof.ANDREW STEPHENSON 2. GRUP ŞCOLAR ,,AUREL VLAICU’’ din Baia Mare , Romania, coordonator : prof. ELENA RUSU , PETROVAN ROXANA 3. INSTITUTO STATALE D’ISTRUZIONE SECONDARIA SUPERIORE “MAURO DEL GIUDICE”din Rodi Garganico,Italia, coordonator:prof. MARIA Lucia CARNEVALE 4..GRUPUL ŞCOLAR “LAZĂR EDELEANU”,din Năvodari Romania,Coordonator : prof. ADRIANA DAVID Proiectul s-a desfăşurat în perioada septembrie 2006-2009,după cum urmează:

***www.anpcdefp.ro

Anul 1:proiectul s-a ocupat de studiul şi punctele comune ale ţărilor participante din punct de vedere al tradiţiilor,obiceiurilor.Au fost vizate următoarele domenii:arta,muzica,dansul, istoria, geografia,arta culinară,arta fotografică şi cinematografică. Anul 2:proiectul s-a focalizat pe unificarea forţelor europene,pe condiţia de cetăţean european. Anul 3: în acest an s-au desfăşurat activităţi ce vizau viitorul Uniunii Europene din punct de vedere comercial, tehnologic şi al încercării de a sprijini ţările aflate în dezvoltare. In timpul proiectului au fost organizate două festivaluri ale tinerilor,unde au fost prezentate cântece şi dansuri populare tradiţionale din fiecare ţară participantă.Şcoala noastră a pregătit un dans popular şi un dans modern cu echipa şcolii,la care au participat un număr de 6 elevi.Asfel a avut loc un schimb intercultural,unde elevii şi-au îmbunătăţit abilităţile sociale dar şi cele motrice. La nivelul întregului proiect,în cei 3 ani au participat un număr foarte mare de elevi (peste 200),implicaţi în diferite activităţi şi un număr de 20 de profesori .

7. ,,FESTA DELLA SCUOLA’’28 Festival Şcolar Internaţional desfăşurat la San Nicandro Garganico ITALIA (2005-2008) ,,Festa della scuola’’este un festival şcolar internaţional care se desfăşoară în fiecare an în sudul Italiei în localitatea Sannicandro Garganico.Zeci de şcoli din Europa participă la aceastî manifestare de tinereţe si voie bună,unde tineri de toate vârstele vin să se cunoască şi să înveţe despre tradiţii culturale atăt de diferite de la o ţară la alta şi totuşi atăt de asemănătoare. În urmă cu cinci ani,şcoala noastră a fost invitată să participe alături de alte şcoli din Italia,Polonia,Turcia,Ungaria,etc.De atunci această manifestare a fost trecută în programul şcolii şi al Catedrei de Educaţie Fizică şi Sport,sub indrumarea profesorilor:SORIN VIJDEA si ELENA RUSU. Obiectivele proiectului: • 28

cunoaşterea culturii şi tradiţiilor specifice fiecărei ţări participante şi ***www.anapie.it

•

realizarea de legături între diferitele şcoli participante.

•

Participarea cu echipa de dans a şcolii În cei trei ani au participat un număr de 2 profesori şi 10 elevi.Secţiunile de participare

au fost cele de dans modern şi dans sportiv.Premiile obţinute au fost Locul I la toate participările şi Diplomă de merit. În anul 2005,la prima participare,şcoala a fost reprezentată de o pereche de dansatori sportivi.Programul lor a fost foarte apreciat,cei doi fiind invitaţi să participe şi la seara demonstrativă de gală.Efortul lor a fost răsplătit cu Locul I si Diploma de Merit pentru şcoală şi pentru profesor .

In anul 2006,un număr de 3 elevi:PODINĂ BOGDAN,PRELUCAN CIPRIAN şi NAN MIRCEA(alături de profesorii Elena Rusu şi GHEORGHE URS ) au participat şi au obţinut Premiul I şi Diplomă de merit.

În 2007 .2008 şcoala noastră a participat pentru a treia oara la acest festival şcolar ,de data aceasta cu un număr de 6 elevi la secţiunea DANS .

Pentru elevi această participare a avut un impact deosebit,cu multe valenţe pozitive.Au legat prietenii,au cunoscut oameni şi locuri noi,au învaţat multe despre tradiţiile şi obiceiurile altor ţări,s-au simţit mai aproape de ceea ce înseamnă EUROPA şi ideea de a fi ,,TĂNĂR EUROPEAN’’.

3.2. LOCUL DE DESFĂŞURARE A CERCETĂRII Am realizat cercetarea în cadrul Grupului Şcolar Aurel Vlaicu din Baia Mare,Maramureş ,România, în timpul programelor şi activităţilor extracurriculare sportive.

3.3. DURATA CERCETĂRII Aceasta a fost aleasă pe o perioadă de 3 ani,începand cu anul şcolar 2007-2008 şi terminând cu anul şcolar 2009-2010. Fiecare grupă de lucru a fost urmărită şi analizată pe parcursul activităţii sportive sau proiectului educativ derulat,acestea avănd de asemenea fiecare o durată diferită de timp (Tabel 2.). Nr. Crt 1

Denumirea proiectului/activităţii Festa della Scuola

Durata proiectului 2007 -3 luni

Tenis de masă

2008- 5 luni

Fotbal Băieţi

2008- 5 luni

Handbal Fete

2008- 5 luni

Handbal Băieţi

2009- 4 luni

Handbal Fete

2009- 5 luni

Tenis de masă

2010- 3 luni

Cros

2010- 1 lună

Skandenberg

2009- 2 sapt.

TranseuropeanDance Project

2008-2009 – 6 luni

Our Free time

2008- 5 luni

Healthy Backs

2009-2010 – 4 luni

Comenius ,,Europa+,,

2007-2009

Echipa de majorete

2010- 3 luni

Tabel 2.

3.4. METODE DE CERCETARE

3.4.1. METODE ŞI TEHNICI DE CUNOAŞTERE A GRUPULUI DE LUCRU Cunoaşterea colectivului de elevi(grupul de lucru)nu presupune doar cunoaşterea personalităţii membrilor lui,ci mult mai mult.Cunoaşterea colectivului de elevi vizează surprinderea acelor caracteristici prin care se defineşte ca un tot,ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup social. Putem spune că identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea să întelegem mai bine semnificaţia rolurilor pe care le joacă elevii, iar prin intermediul acestora să pătrundem în mecanismul procesului de interacţiune,mecanism care declanşează şi determină caracteristicile colectivului ca un tot unitar.Cunoaşterea poate parcurge şi drumul invers,de la trăsăturile definitorii ale colectivului,prin intermediul comportamentelor ce rezultă din exercitarea rolurilor,la condiţiile interne şi particularităţile psihologice ale

membrilor săi. Fiecare colectiv are, dupa cum am vazut, structura sa proprie, care se manifestă diferit. Cunoaşterea colectivului de elevi şi a personalităţii fiecăruia dintre ei nu constituie două acţiuni paralele sau independente una de alta. Dimpotrivă, ele se completează reciproc nu numai din punct de vedere al informaţiilor pe care ni le oferă ci şi din punct de vedere metodologic. Astfel vom putea face diverse aprecieri cu privire la unele componente ale personalităţii,şi invers,cunoscând personalitatea indivizilor din care este format colectivul, vom putea interpreta unele manifestări. Pentru cunoaşterea dinamicii colectivului este nevoie de folosirea unor metode corespunzătoare,specifice.Un astfel de studiu ne indică tendinţa generală de evoluţie a colectivului,cu condiţia ca ele să fie astfel aplicate şi folosite încât să ne ofere cât mai multe date despre colectiv ca unitate socială, ca întreg. Instrumentele de investigare propuse pot constitui un sprijin deosebit în cunoaşterea fundamentelor socio-afective ale unui grup,care scapă de obicei observaţiei directe,dar mai ales oferă posibilitatea unei acţiuni,a unei intervenţii asupra grupului,care să ţină cont de organizarea sa internă,pentru îmbunătăţirea funcţionării acestuia,ameliorarea coeziunii de grup,dar şi în constituirea unor echipe omogene.

Vom enumera mai jos metodele şi tehnicile de cunoaştere a colectivului de elevi: 1. Observaţia psihosocială este considerată una dintre metodele fundamentale deoarece presupune un contact nemijlocit cu realitatea şi asigură obţinerea unor date reale,care ulterior vor fi supuse obligatoriu prelucrării şi interpretării. Această observaţie este recomandabil a fi facută de diriginte/ profesor, deoarece aceştia sunt persoane pregătite psihopedagogic,sunt participanţi la viaţa colectivului,prezenţa lor nedenaturând fenomenele şi manifestările supuse observării. Situaţiile

şi

fenomenele

asupra

cărora

concentrează

observaţia

pot

fi:

a) manifestări ale sintalităţii (modul în care se exprimă opinia colectivului în diverse situaţii, conduita colectivului,participarea membrilor la discutarea anumitor probleme,modul în care se iau diverse decizii,constatări în legatură cu coeziunea grupului etc.) b) manifestări psihosociale (autoritatea şi influenţa liderilor formali,comportamentul liderilor

informali,modul în care elevii îşi exercită influenţa între ceilalţi etc.). Tehnicile de observaţie pot fi : •

Înregistrarea datelor în procesul de observaţie

•

Folosirea unor aparate de înregistrare audio şi/sau video29

Pe parcursul desfăşurării proiectelor am utilizat tehnicile moderne de observaţie şi înregistrare : scrise ,video şi fotografii.

2. Metoda chestionarului este una din cele mai răspândite metode în cercetarea socială şi psihologică. Specificul său constă în faptul că se bazează pe formularea unor întrebari la care subiecţii anchetaţi urmează să răspundă verbal sau în scris. În această lucrare am folosit 2 seturi de chestionare privind activităţile extracurriculare şi coeziunea de grup .

3. Metoda experimentului este expresia concludentă a interdependenţei dintre cunoaştere şi acţiune.Această metodă presupune stabilirea unei relaţii cauzale între variabila independentă şi cea dependentă.Se impune un control riguros din partea cercetătorului asupra tuturor componentelor situaţiei experimentale,astfel încât relaţia dintre variabile şi modificarea fenomenelor să fie foarte bine cunoscută .30

4. Metoda sociometrică Iniţiatorul acestei metode este sociologul american J.L. Moreno,originar din Romănia.El afirmă că sociometria se ocupă de relaţiile interpersonale,acordănd o importanţă deosebită aspectelor cantitative şi calitative ale acestora.31 Testul sociometric pune astfel în evidenţă fenomene socio-afective în care subiecţii cei mai populari constituie centrul, în timp ce izolaţii şi excluşii sînt trimişi la periferie.Această analiză furnizează informaţii preţioase asupra configuraţiei şi coeziunii grupului şi asupra nivelului de integrare a diverşilor membri. Este totuşi important să precizăm că, dacă sociometria contribuie din plin la studiul structurilor

David,E.,2006 , Psihologia grupurilor umane , Bucureşti ,Editura Universitatea Spiru Haret Călin, M.,1996, Teoria educatiei, Bucureşti, Editura ALL 31 Zamfir,C., 1993, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel 30

spontane ale grupurilor, ea nu poate să lămurească de una singură problema fundamentală a coeziunii de grup,care rămîne o chestiune principală în psihologia socială. 32 În cadrul acestei lucrări însă nu vom aborda această ultimă metodă, ci ne vom axa pe analiza grupului,coeziunea lui , activităţi şi rezultate.

5.Măsurarea coeziunii de grup -pe lângă mecanismul formării şi funcţionării coeziunii trebuie să se cunoască şi modul în care poate fi masurată.Vom prezenta un chestionar adaptat cerinţelor din şcoală.

3.4.2. CHESTIONAR PENTRU MĂSURAREA COEZIUNII DE GRUP Pe lângă mecanismul formării şi funcţionării coeziunii trebuie să se cunoască şi modul în care poate fi masurată. Instrumentul propus în aceasta lucrare este Chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup (Anexa 3).Acesta a fost adaptat conform cerinţelor existente în şcoală.Chestionarul a fost elaborat de Gheorghe Aradavoaice si prezentat în cartea"Coeziunea grupurilor ostasesti"33 şi conţine 15 itemi. Metoda identificării şi consemnării relaţiilor socioafective este simplă. Într-o primă etapă s-au dat spre completare subiecţilor,chestionarul pentru determinarea coeziunii de grup şi li s-a cerut să înconjoare varianta de răspuns cea mai apropiata de realitatea climatului în care aceştia îsi desfăşurau activitatea(în cadrul activităţilor extracurriculare).

Prelucrarea datelor chestionarului s-a realizat astfel:

Neculau, A.,1996, Psihologie socială,Aspecte contemporane, Iaşi, Editura Polirom

Arădăvoaice, Gh.,1986, Coeziunea grupurilor ostasesti ,Bucureşti, Editura Militară

+1 punct pentru fiecare raspuns DA 0 puncte pentru OARECUM sau UNEORI -1 punct pentru fiecare raspuns NU Cu notificarea că itemul 6 s-a cotat invers.

În continuare s-a calculat indicele de coeziune grupală percepută (I. C. G. P.) pentru fiecare membru al grupului dupa formula: ICGP = P-N/ni unde: P - este numarul total de puncte pozitive; N - este numarul total de puncte negative; ni - este numarul de întrebări din chestionar. Indicele de coeziune grupală se calculează după formula: ICG = ∑ ICGP/ n ICG = unde: n - este numarul total de subiecti.

Interpretarea ICG se face prin raportarea la urmatorul tabel: ICG Valori Semnificaţii: De la - 1 la - 0. 70

Grup disociat

De la - 0. 69 la - 0. 40

Grup cu relaţii tensionale

(-) De la - 0. 39 la - 0. 20

Grup cu disensiuni

De la - 0. 19 la - 0. 01

Grup cu început de dezorganizare

(0) 0

Grup cu forţe contradictorii;

poate evolua în sens pozitiv sau negativ

De la 0. 01 la 0. 20

Grup cu coeziune slabă

De la 0. 21 la 0. 40

Grup cu început de coeziune

(+) De la 0. 41 la 0. 60

Grup cu coeziune moderată

De la 0. 61 la 0. 80

Grup cu coeziune puternică

De la 0. 81 la 1. 00

Grup deplin coeziv

După calcularea indicelui de coeziune grupală percepută (I. C. G. P.) pentru fiecare membru al grupului ,s-a calculat indicele de coeziune grupală (I. C. G.).

CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA COEZIUNII DE GRUP (Anexa 3.)

1. Apreciaţi ca fiind importante obiectivele grupului de activitate din care faceţi parte ? 2. Ai mulţi prieteni printre colegii de grup? 3. Îţi ajuţi colegii atunci când au de rezolvat o sarcina grea ? 4. Îţi face plăcere să munceşti împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective ? 5. Eşti mulţumit că faci parte din acest grup de lucru ? 6. Dacă ţi s-ar oferi posibilitatea de a fi în alt grup, ai accepta cu plăcere ? 7. Te simţi încurajat să faci propuneri, sugestii sau să prezinţi problemele care te framântă în faţa colegilor ? 8. În discuţiile cu colegii din alte grupuri, aperi prestigiul grupului din care faci parte ? 9. Când lucrezi în grup, ai randament mai mare decăt atunci când lucrezi de unul singur ? 10.Atunci când sesizezi că anumite treburi nu se desfăşoară bine în grup, semnalezi problema profesorului ? 11. Te angajezi din proprie iniţiativa la îndeplinirea unor sarcini dificile ale gupei 12. Dacă ţi s-ar propune să lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ai alege prima varianta ? 13. Când un coleg greşeşte îi spui deschis părerea despre fapta lui ? 14. Activitatea din cadrul grupului îti oferă satisfacţii ? 15. Colegii tăi te ajută atunci când ai nevoie ?

13 14 15

5 6 7

2 3 4

Nr crt 1

ITEM

CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA COEZIUNII DE GRUP

Apreciaţi ca fiind importante obiectivele grupului de activitate din care faceti parte ? Ai multi prieteni printre colegii de grup? Îţi ajuti colegii atunci când au de rezolvat o sarcina grea ? Îţi face plăcere să munceşti împreună cu colegii tăi la realizarea unor sarcini colective ? Eşti mulţumit că faci parte din acest grup de lucru ? Dacă ţi s-ar oferi posibilitatea de a fi în alt grup, ai accepta cu plăcere ? Te simţi încurajat să faci propuneri, sugestii sau să prezinţi problemele care te framântă în faţa colegilor ? În discuţiile cu colegii din alte grupuri, aperi prestigiul grupului din care faci parte ? Când lucrezi în grup, ai randament mai mare decăt atunci când lucrezi de unul singur ? Atunci când sesizezi că anumite treburi nu se desfăşoară bine în grup, semnalezi problema profesorului ? Te angajezi din proprie iniţiativa la îndeplinirea unor sarcini dificile ale grupei ? Daca ţi s-ar propune să lucrezi la realizarea unei sarcini "în grup" sau "singur" ai alege prima varianta ? Când un coleg greşeşte îi spui deschis părerea despre fapta lui ? Activitatea din cadrul grupului îti oferă satisfacţii ? Colegii tăi te ajută atunci când ai nevoie ?

ANEXA.3.

Total

Oarecum/ uneori

Punctaj

3.4.3. CHESTIONAR PRIVIND ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE DIN ŞCOALĂ În urma observaţiilor,discuţiilor şi sondajelor efectuate cu elevii în decursul ultimilor ani,am realizat că activităţile extracurriculare nu se numără printre activiăţile favorite ale acestora. Motivele sunt diverse: •

informare insuficientă

•

lipsă de timp,de resurse materiale

•

lipsă de interes pentru un anumit domeniu,

•

nedescoperirea abilităţilor(de organizare, de comunicare , artistice, sportive) etc.

Pentru implicarea elevilor în diverse activităţi,nu neapărat sportive,împreună cu consilierul educativ şcolar am desfăşurat o campanie de informare despre ce înseamnă aceste activităţi urmată de desfăşurarea propriu-zisă cu participarea şi implicarea elevilor . În prima fază am elaborat un chestionar care a urmărit creşterea interesului elevilor,informarea şi descoperirea competenţelor,calităţilor şi abilităţilor personale. Chestinarul cuprinde câteva întrebări simple care se pot aplica pentru orice domeniu 1.

Ce înţelegeţi prin activităţile extracurriculare ?

De unde credeţi că puteţi obţine informaţii despre aceste activităţi?

Daţi 3 exemple de activităţi extracurriculare despre care aţi auzit

Aţi fost vreodată implicat în astfel de activităţi? Ce activitate ? Pentru cât timp ?

Doriti sa luati parte la vreo activitate extracurriculara?

La ce fel de activităţi v-ar interesa să luaţi parte ?

Sunt activităţile extraşcolare un lucru bun sau rău pentru educaţia ta? De ce?34

Sondajul s-a efectuat pe un număr de 100 de elevi din toate clasele (a IX , X, XI şi XII –a)

Petrovan, Roxana,2010, English through extracurricular activities and school projects(lucrare metodicoştiinţifică gradul I),Baia Mare

3.5. DEFSĂŞURAREA CERCETĂRII 1. În prima fază am elaborat un chestionar despre activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii,care a urmărit creşterea interesului elevilor pentru aceste activităţi ,informarea şi descoperirea competenţelor,calităţilor şi abilităţilor personale. Chestionarul cuprinde câteva un număr de 7 întrebări simple care se pot aplica pentru orice domeniu Sondajul s-a efectuat pe un număr de 100 de elevi din toate clasele (a IX , X, XI şi XII –a) . Rezultatele obţinute vor fi analizate în capitolul 4 din lucrare.

2. În etapa a doua a cercetării am aplicat chestionarul privind coeziunea de grup ,la începutul şi la sfărşitul activităţii extracurriculare desfăşurate. De asemenea un rol important l-au avut discuţiile cu elevii şi profesorii participanţi, observaţia directă şi mijloacele moderne de înregistrare şi observare: •

Scrise (referate, rapoarte ) ,

•

video (prin realizare de videoclipuri sau filme) care au fost analizate împreună cu elevii şi apoi au fost postate pe internet

•

fotografii

3.Toate rezultatele au fost analizate şi interpretate (capitolul IV) şi apoi am formulat câteva concluzii şi propuneri în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor extracurriculare în şcoală.

Capitolul IV ANALIZA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR 4.1. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA CHESTIONARULUI PRIVIND ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE

Ce înţelegeţi prin activităţile extracurriculare ? Ce intele geti prin activitatile extracurriculare ?

sport

teatru

excursii

serbari scolare serate

balul bobocilor 13

proiecte scolare

sport

teatru

excursii

serbari scolare

serate

balul bobocilor

proiecte scolare

De unde credeţi că puteţi obţine informaţii despre aceste activităţi?

De unde obtineti informatiile?

22 profesori in timpul orelor de la consilierul educativ

26 17

profesorul de sport mass/media reviste internet

panouri de informare

profesori in timpul orelor

de la consilierul educativ

profesorul de sport

mass/media

reviste

internet

panouri de informare

3. Daţi 3 exemple

de activităţi

extracurriculare despre care aţi auzit. Campionat de fotbal

Balul Bobocilor

Campionat de Tenis de masa

Campionat de Handbal

Valentine's Day

excursii

proiect Comenius

Dati 3 exemple de activitati extracurriculare Campionat de fotbal Balul Bobocilor 27

Campionat de Tenis de masa

Campionat de Handbal Valentine's Day 37

16 20

excursii

proiect Comenius

4. Aţi fost vreodată implicat în astfel de activităţi? Ce activitate ? Pentru cât timp ? Ati fost implicat in activitati ? Cat timp? 80

70 58

60 40

0 am fost nu am implicat fost implicat

mai putinmai mult mai mult de 6 luni de 6 luni de 1 an

am fost implicat

nu am fost implicat

mai putin de 6 luni

mai mult de 6 luni

mai mult de 1 an

am fost implicat

nu am fost implicat

mai puţin de 6 luni

mai mult de 6 luni

mai mult de 1 an

5. Doriţi să luaţi parte la vreo activitate extracurriculară? Doriti sa luati parte la activitati extracurriculare ?

La ce fel de activităţi v-ar interesa să luaţi parte ?

La ce activitati v-ar interesa sa participati?

Sportive

Baluri si Serbari Scolare

Proiecte

Altele( muzica , poezie, TIC,etc)

Sportive

Baluri si Serbari Scolare

Proiecte

Altele( muzica , poezie, TIC,etc)

Când vine vorba despre punctele de interes, acestea sunt structurate astfel :

•

activităţi sportive sau artistice(pentru cei cu abilitati practice,talent artistic sau sportiv)

•

proiecte internaţionale–pentru că doresc să cunoască elevi din alte ţări sau să călătorească în alte ţări

•

baluri şi serbări şcolare–se pot implica în activităţi în care libera iniţitivă şi creativitatea are o pondere foarte mare

•

altele : club de teatru , poezie, revista şcolii etc - pentru că le place să citească, să facă alte lucruri diferite de cadrul formal al orei

Sunt activităţile extraşcolare un lucru bun sau rău pentru educaţia ta? De ce?

Sunt Bune - 78 Elevi

Distractive

Rol social Dezvolta abilitati 7

Ocupa timpul liber Invatam lucruri noi

Interesante

Distractive

Rol social

Dezvoltă abilitati

Ocupă timpul liber

Invăţăm lucruri noi

Interesante

Nu sunt bune - 22 Elevi

5 5

neinteresante pierdere de timp nu invatam nimic nou 12

Din analiza chestionarului reiese clar interesul pentru participarea elevilor în special la activităţile legate de sport şi mişcare. Chestionarul poate fi aplicat la fiecare început de an şcolar şi poate fi de un real folos atât elevilor,profesorilor dar şi părinţilor,pentru o îndrumare eficientă spre dezvoltarea copilului în procesul educaţional şi ţinând cont de dorinţele dar şi de capacităţile acestuia. În acest context susţin necesitatea realizării de proiecte extracurriclare în cadrul unităţii şcolare, dar şi încercarea de a implica un număr mai mare de elevi şi profesori şi chiar părinţi.

2008-2009

Fotbal Băieţi

Handbal Fete

Handbal Băieţi

Handbal Fete

Tenis de masă

Cros

SKandenberg

TranseuropeanDance Project Our Free time

Healthy Backs

Comenius ,,Europa+,,

Echipa de majorete

Anexa 4.

2009- 2 sapt.

Tenis de masă

2010-3 luni

2007-2009

2009-2010

2008- 5 luni

2010- 1 lună

2010- 3 luni

2009- 5 luni

2009- 4 luni

2008- 5 luni

2007-3 luni

Festa della Scuola

Durata proiectului

Denumirea proiectului

Nr. crt

10 elevi/ IX,XII

6 elevi

50/ X-XI

15 /XI

6 / X-XI

13/ toate clasele

4/ IX-X

4/ XI-XII

20 / IX -X

15/ IX

15 / X,XI

12 / XI-XII

4/ X-XI

Nr. de participanţi/ clasa 5 / IX-X-XI

Început de coeziune

Coeziune moderată

Coeziune puternică

Coeziune moderată

Coeziune puternică

început de dezorganizare Grup cu disensiuni

început de dezorganizare Grup cu disensiuni Început de coeziune

Coeziune puternică

Coeziune slabă

Început de coeziune

Coeziune moderată

Coeziune puternică

Coeziune moderată

Coeziunea de grup finală

Coeziune puternică

Coeziune moderată

Coeziune slabă

Început de coeziune

Coeziune slabă

Coeziune moderată

Început de coeziune

Coeziunea de grup iniţială

Spectacol dans

Diplomă de calitate Diplomă Etwinning Diplomă Etwinning festival

Loc III municipiu Loc III zonă

Loc III municipiu Loc III municipiu -

Loc I internaţional Loc III judeţ

Rezultate

4.2. ANALIZA GRUPURILOR PARTICIPANTE la ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE din cadrul Colegiului Tehnic Aurel Vlaicu , Baia Mare

ICG Valori Semnificaţii: De la - 1 la - 0. 70

Grup disociat

De la - 0. 69 la - 0. 40

Grup cu relaţii tensionale

(-) De la - 0. 39 la - 0. 20

Grup cu disensiuni

De la - 0. 19 la - 0. 01

Grup cu început de dezorganizare

(0) 0

Grup cu forţe contradictorii;

poate evolua în sens pozitiv sau negativ

De la 0. 01 la 0. 20

Grup cu coeziune slabă

De la 0. 21 la 0. 40

Grup cu început de coeziune

(+) De la 0. 41 la 0. 60

Grup cu coeziune moderată

De la 0. 61 la 0. 80

Grup cu coeziune puternică

De la 0. 81 la 1. 00

Grup deplin coeziv

Aşa cum rezultă din anexa 4. prin analiza rezultatelor,se disting căteva concluzii : Coeziunea grupului este destul de redusă la : •

grupurile de clasa a IX, X a (elevii nu se cunosc foarte bine)

•

grupurile nou înfiinţate, pentru activităţi noi

•

grupurile vechi, dar la care se alătură participanţi noi

•

grupurile cu număr mai mare de participanţi

•

grupurile cu elevi de vărste diferite

Prin metoda observaţiei directe, la aceste grupuri s-au remarcat câteva aspecte negative, pe care le voi enumera: •

activitatea nu începe la timp

•

în grup există certuri,care de multe ori nu sunt legate de subiect

•

apare concurenţa,dezinteresul, confuzia,cu luarea de decizii necorespnzătoare

•

obiectivele şi discuţiile sunt neclare

•

apare lipsa de implicare în luarea deciziilor,se aşteaptă acordul liderului

•

se urmăresc interesele indicviduale şi nu cele ale grupului

•

nimeni nu-şi asumă responsabilitatea pentru decizii. 70

Coeziunea creşte pe măsură ce : •

participanţii înaintează în vărstă,

•

aparţin aceleaşi clase (elevii se cunosc foarte bine între ei)

•

proiectul (activitatea) se întinde pe o durată mai mare de timp

•

aceiaşi elevi participă la activitate

Prin observaţie,s-au evidenţiat şi aici câteva aspecte, de data aceasta pozitive: •

membrii nu lipseau la întîlniri şi activităţi

•

participanţii grupului îşi expuneau ideile direct şi sincer

•

toţi membrii grupului erau încurajaţi să vorbească iar grupul lua deciziile împreună,

•

obiectivele erau bine înţelese şi se stabileau nişte linii directoare pentru realizarea lor

•

participanţii erau fericiţi pentru succes şi trişti pentru eşec

Se remarcă de asemenea o legătură între grupurile cu coeziune crescută şi performanţă. Vedem că aceste grupuri au o motivaţie crescută pentru participarea la activităţi , ceea ce duce implicit la realizarea obiectivelor şi în cele din urmă la performanţă. De asemenea se remarcă,la unele grupuri,o creştere a gradului de coeziune pe parcursul derulării activităţilor, ceea ce însemnă îmbunătăţirea relaţiilor sociale între membrii grupului. Din discuţiile cu elevii şi profesorii s-au remarcat de asemenea câteva aspecte pozitive şi anume: -

elevii s-au cunoscut mai bine în afara cadrului formal al clasei ceea ce a dus la o motivaţie mai mare de participare la activităţi.

În cele mai multe cazuri s-au stabilit relaţii de prietenie şi simpatie între membrii grupului

s-au descoperit interese comune,care a dus la întâlnirea membrilor şi în afara şcolii, eleviii participând împreună la petrecerea timpului liber

s-au creat legături deosebite între elevi dar şi între ei şi profesori, ceea ce a dus ulterior la o mai bună implicare în viaţa şcolară a elevilor .

Bineînţeles că au existat şi elevi care nu s-au integrat în colectiv(grupul de lucru ), aceştia părăsind ulterior grupul, dar în mare parte experienţa a fost una pozitivă, cu persepctive clare de dezvoltare .

Panourile foto pe care le-am realizat după terminarea activităţilor au avut un impact extrem de favorabil asupra elevilor,ei regăsindu-se în fotografii,diplome sau premiile câştigate. De asemenea am realizat un website cu adresa : http://sites.google.com/site/sportctaurelvlaicubm , unde pot fi găsite toate activităţile derulate de-a lungul timpului,de către catedra de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Grupului Şcolar aurel Vlaicu ,Baia Mare. Toate acestea au sporit motivaţia participării elevilor la activităţile extracurriculare.

4.3. PROPUNERI PRIVIND COMPORTAMENTUL PROFESORULUI în cadrul activităţilor extracurriculare Un rol deosebit în realizarea scopurilor îl are profesorul coordonator/dirigintele, care trebuie să coordoneze activitatea,să stabilească cerinţe,care să conducă mai apoi la satisfacerea obiectivelor educaţionale.35 În urma observaţiilor, modului de lucru şi a rezultatelor obţinute în cadrul colectivelor de lucru pentru activităţi extracurriculare putem stabili câteva propuneri pentru profesori: •

preocuparea permanentă a profesorului pentru cunoaşterea elevilor, prin observarea acestora în grupul de lucru,prin discuţii purtate cu aceştia,dovedind interes şi implicare în soluţionarea problemelor lor;

•

evitarea ameninţărilor,sancţiunilor sau pedepselor în încercarea de a constata cu orice preţ nereguli sau neîndeplinirea sarcinilor.

•

Regulile echipei vor fi realiste şi trebuie să fie pozitive,astfel încât elevii să ştie ceea ce trebuie să facă şi nu ceea ce nu au voie să facă.

•

evitarea dialogurilor ,,pe fugă,,cu elevii;

•

încurajarea elevilor să-şi exprime propriile opinii şi sugestii,chiar dacă nu sunt în consens cu cele proprii ale profesorului;

•

atragerea elevilor în luarea decizilor,făcându-i astfel mai responsabili decât atunci când ar trasa clar directive şi sarcini;

•

motivarea elevilor prin aprecieri pozitive,laude,recompense,recunoscând prompt şi deschis faptele meritorii ale acestora.Realizarea unei atmosfere pozitive în pregătire, în care majoritatea feed-back-urilor sunt pozitive,dezvoltă încrederea în sine a jucătorilor/elevilor şi crează o stare de confort psihic.Există oportunităţi de folosire a feed-back-ului motivaţional:prin expresia,,Foarte bine!,, Este un exemplu de feed-back care conţine infomaţie puţină, dar care informează elevul că antrenorul/profesorul este mulţumit de performanţa lui.36

Radu, I.,1974, Psihologie şcolară,,Cluj-Napoca, Editura Ştiintifică

Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-

Napoca ,Editura Accent

•

distribuirea echitabilă a sarcinilor de lucru;

•

corectitudine în relaţiile cu elevii,să nu trateze preferenţial anumite persoane; Antrenorul /profesorul

trebuie să înveţe să interacţioneze pozitiv cu toţi

jucătorii/elevii şi să se asigure că acordă atenţie fiecăruia •

să-şi organizeze mai bine timpul,pentru a evita rezolvarea în grabă a sarcinilor de lucru37, obiectivele pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung trebuie să fie realiste.

•

alcătuirea planurilor de atingerea a obiectivelor şi urmărirea progresului în realizarea lor să fie făcută sistematic

Arădăvoaice, Gh.,2000, Comandantul si arta de a conduce, Bucureşti, Editura Sylvi

CONCLUZII Lucrul cu echipa şi în echipă,activitatea diversă,armonioasă,a întregului colectiv de lucru,cere o preocupare constantă,multă muncă şi efort din partea antrenorului /profesorului. Acesta trebuie să găsească timp pentru a descoperi mijloace şi metode noi pentru a forma şi antrena „viaţa şi spiritul de echipă”,omogenitatea,ataşamentul şi spiritul de sacrificiu, pe lângă partea tehnică sau cea de pregătire fizică a echipei sau a grupului de lucru. Cu timpul se formează şi se creează tradiţii:aniversări sau sărbătoriri ale echipei,ale elevilor,performanţele obţinute de aceştia etc.Toate pot constitui prilejuri de apropiere,de prietenie,de creare a solidarităţii şi întărire a coeziunii grupului.38 Activităţile extracurriculare desfăşurate la nivelul şcolii au un puternic impact pozitiv nu numi asupra elevilor,dar şi a profesorilor.Aceste preocupări extraşcolare : •

stimuleză motivaţia şi respectul de sine,

•

modelează caracterul şi personalitatea,

•

dezvoltă capacităţile critice şi analitice ale elevilor

•

impun respectul pentru diveristatea culturală, religioasă, rasială

•

dezvoltă creativitatea, toleranţa,onestitatea

•

formează relaţii sociale putermice şi stabile

Nu trebuie să uităm că aceste activităţi sunt o parte foarte importantă în educaţia elevilor. Resursele nelimitate pe care le oferă acestea în petrecerea timpului liber în mod plăcut,dar şi util,trebuie să ne ajute la implicarea în organizarea şi desfăşurarea unor astfel de activităţi in cadrul liceului.Şcoala noastră are o bogată tradiţie în participarea la competiţii şi concursuri sportive şcolare . Dorim să antrenăm cât mai mulţi elevi în aceste activităţi,cunoscută fiind importanţa sportului,atât pentru sănătate,căt şi pentru rolul social pe care acesta il are.Relaţiile interumane pe care le dezvoltă sunt de cele mai multe ori pozitive,iar valenţele de formare ale tinerilor sunt foarte importante .

Mureşan, A., 2005,Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-

Napoca ,Editura Accent

Toţi elevii care au participat la competiţiile sportive de-a lungul timpului merită să fie felicitaţi pentru că ei au inţeles că sportul trebuie să facă parte integrantă din viaţa lor. În concluzie susţin organizarea activităţilor extracurriculare în cadrul şcolii,prin activităţi atractive pentru elevi.

BIBLIOGRAFIE 1.

Arădăvoaice, Gh., 1986, Coeziunea grupurilor ostasesti, Bucureşti,

Editura

Militară 2.

Arădăvoaice, Gh., 2000, Comandantul si arta de a conduce, Bucureşti, Editura Sylvi

Beauvois, J.L.,Mugny, G.,Oberlé, D., 1995, La psychologie sociale, Grenoble , Editura Presses Universitaires

Becherescu, Mariana, 2010, Studiu privind impactul activităţilor extracurriculare realizate cu copiii, Bacău,Casa Corpului Didactic ,,Grigore Tabacaru”

Bouet, M., 1968, Signification du Sport, Paris , Edition Universitaires

Bouet, M., 1998, Les motivations des sportifs ,Paris , L ' Harmattan

Călin, M., 1996, Teoria educatiei, Bucureşti, Editura ALL

David,E., 2006, Psihologia grupurilor umane, Bucureşti ,Editura Univerisitatea Spiru Haret

Dragnea, A., 1996, Antrenamentul sportiv, Bucureşti ,Editura Didactică şi Pedagogică

10.

Gavriluţă, N., 2004 ,Sociologia Sportului, Iaşi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi ,Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

11.

Ghiurcă,Sorina, 2010,Studiu privind posibilitatea îmbunătăţirii conţinutului şi formelor activităţilor extracurriculare cu specific sportiv la elevii din clasele gimnaziale, Bacău, Editura Casa Corpului Didactic ,,Grigore Tabacaru”

12.

Gibb, J.R., 1961 ,Defense Level and Influence Potential in Small Groups, New York, Editura Holt, Rinehart and Winston

13.

Johns, G.,1998, Comportament Organizaţional,Bucureşti, Ed. Economică

14.

Lazăr, V.,Cărăşel, A.,2007,Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Craiova, Colecţia: Ştiinţele educaţiei, Editura Arves

15.

McGregor, D., 2005, The Human Side of Entreprise , New York, Editura McGrawHill

16.

Mureşan, A., 2005, Cunoaşterea şi conducerea grupurilor sociale; Aplicaţii în activitatea sportivă , Cluj-Napoca ,Editura Accent

17.

Neculau, A., 1996, Psihologie socială- Aspecte contemporane, Iaşi, Editura Polirom

18.

Petrovan, Roxana, 2010, English through extracurricular activities and school projects (lucrare metodico-ştiinţifică gradul I), Baia Mare

19.

Radu, I., 1974, Psihologie şcolară,,Cluj-Napoca, Editura Ştiintifică

20.

Remeş,E., Remes, Cosmina, 2006, Formarea şi dezvoltarea grupurilor de muncă şi rolul lor în cadrul organizaţiilor ,Arad, Editura Studia Universitas

21.

Sîntion,F., 1983, Aplicaţii practice de psihologie militarǎ, Bucureşti, Editura Militarǎ

22.

Vlăsceanu, L., 1982, Metodologia cercetării sociologice, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

23.

Zamfir,C., 1993, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel

24.

*** M.Ed.C, 2001, Consiliul National Pentru Curriculum,Bucureşti

25.

*** www.etwinning.net

26.

***http//www.facultate.regielive.ro/cursuri/sociologie/dinamica_grupului_mic9200.html

27.

***http://www.scritube.com/sociologie/GRUPUL-MIC71781.php

28.

***http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=10&p2_articleid= 61&p142_dis=3&p142_template=Default

29.

***www.anapie.it

30.

***www.anpcdefp.ro

31.

***www.referatele.com/referate/diverse/online10/GRUPUL-CA-FORMATIUNEPSIHOSOCIOLOGICA-referatele-com.php

,, OUR FREE TIME,,

,,SPORT AND CULTURE,,