LC anul I
Fila-ghicitoare
DIN
info-hobby 9/2014
Din cuprins: Lume, lume, o nouă emisune monetară ! De-ale Cristinucii, romfilana
Valul amintirii la Zimnicea Timbrofilul Nr. 6 / februarie 1891 BANCNOTE ROMÂNEȘTI POSTDECEMBRISTE (inflație) (I) Despre emisiunile CLUJ şi ORADEA (II)
Experimentul FILADELFIA !
București - România
Numis-ghicitoare
info-hobby
apare ori de câte ori este necesar
Lume, lume, o nouă emisune monetară ! Banca Națională a României a bătut noi monede tematice, din care una cu circulație liberă, dedicate aniversării a 650 de ani de la începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu (1364 -1377!). Numele lui Vlaicu Vodă este asociat, de istorici, cu primele conflicte românoturcești desfășurate prin 1369. Totodată, este primul voievod român care emite monedă, în preajma anului 1365. Emisiunile monetare atribuite domniei lui Vlaicu Vodă, practic primele monede românești, au fost bătute numai în argint. Iată clasificarea lui Octavian Iliescu: a - piese cu diametrul de 18-21 mm și greutatea medie 1,05 gr. - similare cu ducații venețieni de argint bătuți începând cu anul 1202, denumiți, ulterior, groși sau matapani. Modelul a fostpreluat de toate entitățile statale din Peninsula Balcanică. b - piese cu diametrul de 16-18 mm și greutatea medie de 0,70 gr. - echivalente cu dinarul unguresc de argint din acea vreme. c - piese cu diametrul de 14-16 mm și greutatea medie 0,35 gr. - fără legendă (anepigrafe) și poartă literele Б-Л pentru Vladislav, cunoscută sub numele de ban, așa cum se numea anterior dinarul de argint al banilor (principilor) Slavoniei. Banul muntean era echivalent cu 1/2 dinar, deci corespundea obolului unguresc. Denumirea de „ban” s-a păstrat în epoca modernă, în prezent numele fiind purtat de cel mai mic nominal circulant, moneda de 1 ban, a suta parte dintr-un leu românesc. (apud Wikipedia) Revenind în contemporaneitate moneda din aur (6,542 gr), deși Vlaicu Vodă a scos numai monede de argint, cu o valoare nominală de 100 de lei, se vinde din start cu modesta sumă de 1.520 lei. Bucata. Fără TVA ! Bună afacere, mister Isărescu ! Pe spatele numismaților. Îmi place precizarea halucinantă „ambele monede au putere circulatorie pe teritoriul României”. Adică te duci la magazin, cu moneda de aur, pe care ai dat aproape 2000 de lei, și iei produse de ... o sută de lei ! Hai, să o văd și pe asta ! Aversul monedei din aur redă pe fundal o compoziţie reprezentând Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş. Moneda din alamă (6,1 gr.) cu circulaţie normală are nominalul de 50 de bani. Aversul monedei din alamă de circulaţie redă pe fundal o compoziţie reprezentând Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş. Reversul, comun la ambele monede, prezintă portretul domnitorului Vladislav I Vlaicu, aversul şi reversul unui ducat emis de acesta, inscripţiile în arc de cerc „VLADISLAV I VLAICU” şi „1364”, respectiv anul urcării sale pe tronul Ţării Româneşti. Tiraje: 250 monede din aur și 1.000.000 de monede din alamă. Monedele din aur, ne-am lămurit, doar pentru colecţionare, sunt ambalate în capsule speciale, însoţite fiind de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limba română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur pentru colecţionare, dedicate aniversării a 650 de ani de la începutul domniei lui Vladislav I Vlaicu s-a realizat prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. (date comunicate de BNR) Ducat Vladislav I (col. Costin Bogdan)
02 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 9/2014
ȘTIRI ! ȘTIRI ! ȘTIRI ! D-ale Cristinucii, romfilana ! Sfântul, profesionist, e de Dreapta, lăutarii de Stânga ! C-așa-i la români ! Trăiască Dorel ! Semnalare făcută de dr. Ioan Daniliuc. Kállai László fâcând săpături, prin memorie și albume, a găsit și sursa de inspirație a machetatorului V. Telibașa. Tabloul Taraful Ochi Alb pictat în 1860 de Carol Popp de Szathmári. Rămâne să mai vedem cine-i sfântul ! În decembrie. Nu te joci cu timbriștii ! Noutate editorială
Valul amintirii la Zimnicea O nouă carte a prietenului nostru Corneliu Beda. Orașul Zimnicea - ieri, azi, mâine. O prezentare exhaustivă începând cu evoluția toponimicului ZIMNICEA în documente, hărți și cărți de prin secolul al XV-lea până în zilele noastre, deși locurile au fost ocupate, de milenii, de neamuri getice. Aici suntem pe teritoriul istoricului Corneliu Beda ce ne prezintă nenumărate dovezi ce stau mărturie afirmațiilor sale. Monede antice, bizantine, feudale, hărți, documente expuse vizitatorilor prin muzeele lumii. Alte capitole sunt dedicate cărților poștale ilustrate și semilustrate, fotografiilor și realizatorilor lor, editori, librari, fotografii, precum și o adevărată istorie poștală a locurilor, totul exemplificat cu un material iconografic bogat și plin de semnificații. Nici istoria modernă și contemporană nu este neglijată, autorul reînviind toate momentele la care zimnicenii au fost martori sau s-au implicat cu toată ființa lor. De la Războiul de Independență (1877-1878),la participăarea la al II-lea război bacanic, continuând, firesc cu primul (1916-1919) și al II-lea război mondial (1940-1944), trecând prin avatarurile colectivizării și ale marilor cutremure, cel din 1977 însemnând, de fapt, un nou început pentru Zimnicea. Ultima parte cuprinde date privind evoluția învățământului, sănătății și a vieții culturale locale, cu trecerea în revistă a personalităților care au contribuit la progresul omenirii în plan local, național și mondial. De fapt, întreaga lucrare este dominată de imagini, care, aproape, nu mai au nevoie de comentarii. Cele 432 de pagini ale albumului-monografie conțin o adevărată istorie ilustrată în 1050 de reproduceri de documente, piese arheologice, cartofile, poștale și fotografii. O lucrare trainică, din toate punctele de vedere, scoasă în condiții tipografice de excepție pentru care autorul merită toate felicitările noastre.
Timbrofilul Nr. 6 / februarie 1891 Lista filateliștilor români: Bucureşti – 24, Iaşi – 7, Piteşti – 4, Craiova 4, Galaţi – 2, Râmnicu Vâlcea – 2, Bârlad – 2, Focşani – 2, Botoşani – 1, Codăesci - 1. În 1892, în Monitorul Societăţei Filatelice Română nr. 1 (organul de presă al Societăţii Filiatelică Română) – enumeră 39 de membri (25 din Bucureşti și câte unul din Iaşi, Botoşani, Focşani, Roman, Slatina, Sinaia, Codăieşti, Pungeşti, Brăila + 5 străini). Informație livrată de V. Avramescu în Amintiri din cel mai frumos port de la Dunăre. Brăila, Istros, 2008. p. 132. Era pe timpul când Poșta Română era o administrație serioasă, văzându-și profesionist de treburile ei, fără a scoate tot felul emisiuni „filatelice” speculative pentru a păcăli colecționarii, iar colecționarii își vedeau de ale lor. Valsul filateliștilor A fost compus de compozitorul austriac Robert Stolz (25.08.1880 – 27.06.1975) la venerabila vârstă de 92 de ani !
Info-Hobby 9/2014 BANCNOTE ROMÂNEȘTI POSTDECEMBRISTE (inflație) (I)
Lumea colecționarilor 03
04 Lumea colecționarilor
Info-Hobby 9/2014
De ce-i frumoasă filatelia !
Despre emisiunile CLUJ şi ORADEA 1919 (II) Sergiu-Marian Găbureac gsm_as@yahoo.com
ERORI FILATELICE LA EMISIUNEA CLUJ 1919 27.06.1919! CLUJ 1919 (emisiune uzuală realizată prin supratipărirea, la Cluj, a 39 de timbre din diverse emisiuni ale
administraţiei poştale maghiare, conform ordinului dat de Direcţia Generală a Poştelor şi a instrucţiunilor Direcţiei Centrale PTT Sibiu (telegrama nr. 1109/13.05.1919), între 23.05 - 26.06.1919. Timbrele au fost retrase din circulaţie, la 31.12.1921 (Ord. Nr. 72.090/1921 al Direcţiei Generale PTT), din cauza inflaţiei, fiind predate la Direcţia PTT Cluj. În final, au ajuns la depozitul D.G.P.T.T. Bucureşti. Monograma a fost executată la Fabrica de Timbre Bucureşti iar cifrele, BANI şi LEI au fost culese în tipografia locală Stief Jenő şi asociatul, unde s-a realizat supratipărirea cu tuş negru a peste 14 milioane de timbre. Ca urmare a introducerii manuale a colilor, la supratipărire s-au înregistrat curiozităţi filatelice de tip abklatsch, supratipar dublu, imprimare răsturnată, deplasări ale supratiparului în toate direcţiile. În literatura filatelică, unii cercetători afirmă că monogramele au avut, la Cluj, aceeaşi poziţie la toate colile, lucru contrazis de realitate. Sunt semnalate falsuri, mai ales la valorile cu tiraj redus.
CLUJ A. INUNDAŢII (supratipar pe 10 mărci de binefacere cu suprataxă din 1913; TI; D 14; CF-100; T - 0,000396). 1 L pe 1 F, gri-negricios, T - 1.100 ex.; 1 L pe 2 F, oliv-galben, T - 396 ex. (la C. Spineanu - 400 ex.); 1 L pe 3 F, portocaliu, T - 696 ex. (la C. Spineanu - 800 ex.); 1 L pe 5 F, verde deschis, T - 11.900 ex.; 1 L pe 10 F, roz-carmin, T - 9.100 ex.; 1 L pe 12 F, violet pe galben, T 2.496 ex (la C. Spineanu - 2.500 ex.; 1 L pe 16 F, verde-albăstrui, T - 6.496 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 6.500 ex.); 1 L pe 25 F, ultramarin, T - 496 ex. (la C. Spineanu - 500 ex.); 1 L pe 35 F, violet, T - 4.000 ex.; 1 L pe 1 K, roşu-brun, T - 496 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 500 ex.). CLUJ B. ZIARE, EXPRES i CEC (supratipar pe 3 mărci pentru ziare, imprimate urgente i CEC din 1916; TI; D 14 sau 15; CF100; T - 0,0108). BANI pe roşu-portocaliu, T - 10.800 ex.; 2 B, oliv-roşu, T - 149.700 ex; 10 B, lila-violet, T - 107.100 ex. CLUJ C. BINEFACERE (supratipar pe 3 mărci de binefacere din 1916; TI; H cu F IXc; D 15; CF-100; T - 0,516). 10 B, roz, T 856.600 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 836.600 ex.); 15 B, violet, T - 943.000 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 942.600 ex.); 40 B, roşu, T - 516.300 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 516.100 ex.). CLUJ D. SECERĂTORII (supratipar pe 10 mărci ale emisiunii SECERĂTORII din 1916-1917; TI; H cu F IX; D 15; CF-100; T - 0,0086). 2 B, ocru, T - 594.700 ex.; 3 B, lila-roşu, T - 181.100 ex.; 5 B, verde, T - 381.000 ex.; 6 B, verde-albăstrui, T - 99.100 ex.; 15 B, violet (cifre albe), T - 8.600 ex.; 15 B, violet (cifre violet), T - 312.900 ex.; 25 B, ultramarin, T - 248.500 ex.; 35 B, brun-roşcat, T-287.600 ex.; 40 B, oliv, T - 81.900 ex. N.B. Cercetătorul filatelist Kiriac Dragomir adaugă 10 B, roşu (cifre roşii), T-500 ex., la care Corneliu Spineau confirmă doar un tiraj de 200 ex. (3 coli ce ar fi fost supratipărite de o persoană particulară (!). CLUJ E. PARLAMENTUL (supratipar pe 8 mărci - emisiunea PARLAMENT din 1916-1917; TI; H cu F IX; D 14; CF-100; T 0,0119). 50 B, lila, T - 409.700 ex.; 75 B, albastru, T - 141.800 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 141.300 ex.); 80 B, verde, T 186.600 ex.; 1 L, roşu-brun, T - 268.900 ex.; 2 L, brun deschis, T - 69.700 ex.; 3 L, gri-violet, T - 11.900 ex. (la K. Dragomir şi C. Spineanu - 11.800 ex.); 5 L, brun, T-15.500 ex.; 10 L, brun-lila, lila deschis, T - 13.100 ex. CLUJ F. CAROL i ZITA (supratipar pe 5 mărci ale emisiunii CAROL i ZITA din 1918; TI; H cu F IX; D 15; CF-100; T - 0,0003). 10 B, cărămiziu, T - 300 ex. (K. Dragomir şi C. Spineanu - 1.200 ex.); 15 B, violet, T-1.000 ex. (K. Dragomir şi C. Spineanu - 2.200 ex.); 20 B, brun, T-1.386.800 ex; 25 B, albastru deschis, T- 61.400 ex; 40 B, oliv, T- 168.100 ex. (K. Dragomir şi C. Spineanu - 149.900 ex.). apud Adalbert Béla Szalay. Höhere Philatelie die Phliatelie der Zukunft. Sibiu, 1935. p.53-54.
Deşi, în literatura filatelică, s-a vehiculat ideea că forma de tipar nu a cunoscut modificări pe parcursul supratipării la Cluj a celor 39 de timbre (în coli finite a câte o sută de exemplare), realitatea arată situaţii ce demonstrează că au existat şi la Cluj recompuneri ale formei dictată de paginarea iniţială a timbrelor cu urmau a fi supratipărite. Cu siguranţă, nu atât de dese ca la Oradea. Este cert şi faptul matriţele monogramă au fost utilizate mai întâi la Cluj şi apoi la Oradea. Uzura, normală a monogramelor, întrucât s-au supratipărit numai la Cluj peste 7 milioane de timbre, a dat naştere şi altor abateri, îmbogăţind gama erorilor filatelice semnalate de filatelişti, cercetători, comercianţi sau a celor avizi de câştiguri uşoare. Ca de obicei, nu voi semnala imprimările slabe sau înecate, care au dat naştere la ”unicate”, ceea ce este exclus în cazul erorilor filatelice ! Mi-au trecut prin faţa ochilor mii de piese din cele două emisiuni şi de aceea îmi permit să fac asemenea afirmaţii. Să trec la prezentarea principalele erori filatelice întâlnite.
Fig. 2
Fig. 3
La emisiunea CLUJ 1919, se cunoaşte paginarea depărtată a vocalei I de BAN (Fig.2). De regulă, piesa se află în rândul 1, coloana a 2-a. Dar, la valorile de 10 şi 15 bani ale emisiunii CLUJ C. BINEFACERE eroarea apare
Lumea colecționarilor 05
Info-Hobby 9/2014
în r. 10, c. 9, alături de cunoscuta eroare de patru stele monograma întreruptă la ora 1 (Fig. 3). Identic se petrec lucrurile şi la valoarea de 40 bani de la CLUJ F. CAROL şi ZITA. Mutaţia s-a petrecut la recompunerea plăcii pentru supratipărirea celor trei valori, unde cartuşul BANI este plasat sub monogramă, faţă de celelalte valori de acelaşi format, unde cartuşul se află deasupra. De regulă, eroarea filatelică de cinci stele din rândul 1, BAN I, este precedată de o alta: ambele cercuri ale monogramei întrerupte la ora 5. Desigur, există şi alte detalii, pe care le veţi găsi în catalogul specializat. Pentru a încheia succinta prezentare, la CLUJ E. PARLAMENT, eroarea filatelică BAN I ocupă rândul 10, coloana a 2-a (Fig. 4). Aici, repaginarea formei de tipar fiind determinată de formatul timbrelor din coala finită. De data asta, vedeta noastră filatelică este singurică-singurică, fără vecine de top.
Fig. 4
Fig. 5
Minunea apare la colile valorii de 2 BANI de la CLUJ D. SECERĂTORII, unde, oricât am căuta, nu mai întâlnim celebra eroare filatelică de cinci stele BAN I. Menţionez că pe singura probă de tipar a axestui supratipar, publicată de cercetătorul C. Demetrescu în 1979 (v. Bibliografie), nu apare nici BAN I, nici eroarea de şase stele ANI, pe care nu o mai întâlnim, de altfel, la nicio altă valoare a emisiunii CLUJ 1919. Să reținem că sunt coli unde ANI nu apare (Fig.5).
Fig. 6
Dar, o întâlnim în alte coli: unde ANI apare în rândul 4, coloana a 3-a (Fig.6), iar la altele apare în rândul 5, coloana a 2-a (Fig. 7). Tirajul de 594.700 exemplare, adică 5.947 de coli să fi contribuit la dispariţia consoanei explozive B ? Marca poştală a fost, se pare, supratipărită în mai multe zile. Maşina se sigila la terminarea lucrului, iar a doua zi se reluau procedurile prevăzute în instrucţiune. Şi tot aşa până la finalizarea întregii operaţiuni de supratipărire. Câteodată, mă mir de ce unii autori insistă, hotârât, asupra faptului că prin tipografie nu a călcat picior de filiatelist ! Inclusiv Bela Szalay. Desigur, analiza cartuşelor BANI, 1 LEU, LEU şi LEI conduce la semnalarea şi a altor piese atipice, mai mult sau mai puţin cunoscute, cauzate de diverse deteriorări, încadrate la erori filatelice de o stea sau două stele. Ca să nu amintesc şi de exagerările unora, mai ales din zona comercială. Pentru că mai nimic nu i-a scăpat lui Bela Szalay nu ne rămâne decât să descifrăm codurile sale din lucrarea ce tratează şi emisiunile supuse discuţie de faţă (Fig. 8). Detalii, poziţii şi cote în ediţia viitoare a catalogului specializat. (va urma)
06 Lumea colecționarilor
Info-Hobby 9/2014
Experimentul FILADELFIA !
Col. Victor Iordache Col. Sergiu-Marian Găbureac
Col. Marcel Șapira
Col. Sergiu-Marian Găbureac
Col. Marcel Șapira
Col. Alexandru Ambăruș
Col. Sergiu-Marian Găbureac
Col. Sergiu-Marian Găbureac
Col. Sergiu-Marian Găbureac
Col. Paul-Dan Cioacă
Col. Sergiu-Marian Găbureac
Col. Marcel Șapira
Col. Marcel Șapira
Col. Sergiu-Marian Găbureac
Reamintesc că Republica România a II-a deținea peste 300 de nave. Multe au fost vândute pe un dolar. Altele sunt văzute pe oceanele lumii. Apoi dispar ! Ce s-a întâmplat cu celelalte ? Mister ! Noroc că le mai vedem prin clasoarele filateliștilor ! Cele de aici sunt din Repubica I. N.B. Numis-ghicitoarea asigurată de Lucian Mărginean, iar fila-ghicitoarea de Sergiu-Marian Găbureac (GSM), căutător purici total.
INFORMAȚIE = PUTERE! IMPORTANT ! Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite !
Ne scrieți, ca de obicei, pe: gsm_as@yahoo.
Editor: Sergiu Găbureac. Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615, 0752 975.130. Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3. pdf gratuit online
Nr. 9/5.05.2014