Revista Portile Nordului, ianuarie-martie 2023

PORȚILE NORDULUI

REVISTĂ INTERNAȚIONALĂ DE CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE

EDITATĂ DE ASOCIAȚIA CULTURALĂ „PORȚILE NORDULUI”

Editori: A C P N și Editura Transilvania sub egida Centrului de Excelență

în Promovarea Creativității Românești Porțile Nordului Baia Mare.

Fondatori: Emanuel Pope, Mihai Ganea Virginia Paraschiv

Director: Dr. Mihai Ganea

Redactor șef: Emanuel Pope (Anglia)

Secretar de redacție: Virginia Paraschiv

COPERTA

Mihai Ganea

TEHNOREDACTOR

Dinu Virgil

Coperta I. Mircea Rusu, Regina Maria

Coperta IV Regina Maria la Castelul Peleș

Editare și tipărire revistă: Asociația Culturală Porțile Nordului, Baia Mare

CENTRUL DE EXCELENȚĂ PORȚILE NORDULUI

Str. Luminișului nr. 5/7, Baia Mare Maramureș, România

Tel: +40362401599, mobil: 0748859034

E-mail: mihai_ganea10@yahoo.com

ISSN 2360

5839

Daniel DOJAN REFORMA AGRARĂ ȘI ÎNCEPUTUL PROCESULUI DE COLECTIVIZARE ÎN JUDEȚUL/RAIONUL TECUCI - ETAPE ALE

Romanul Europolis, creația de vârf a lui Jean Bart (George PETROVAI) ......................................55

Joni STOIAN – poeme ...........................................59

LIVADA DE PORTOCALI (Dana BANU) ................60 P

ARTUR LUNDKVIST (1906-1991)

„Mir iskusstva” („Lumea artei”) (Maria SAVA).........34 POEME:

ULTIMA IARNĂ (Julia Henriette KAKUCS)

Virginia PARASCHIV și Mihai GANEA

EMINESCU ȘI NAȚIUNEA ROMÂNĂ*

– editorial –

Propunemlecturaunorparagrafedinvolumul semnat de Florin Paraschiv, Eminescu-Maiorescu, Imperceptibila Junime.VolumulafostpublicatpostumdeedituraTransilvania,2015.Selecțiaareînvedere câtevadincontribuțiileeminescienelafăurirea șiînchegareaconceptuluidenațiuneromân,în statuleiromân,încontextulsocietățiiîncarea trăit.ContribuțiileluiEminescusepronunțăși seadeverescprinacțiune,laolaltăcueliteleromâneșticulturale.FlorinParaschiviaînconsiderație societatea Junimea, îndeosebi, personalitateacultural-politicăalui Titu Maiorescu, careaavuttăriașiinteligențasăserupădeprovincialismuljunimistșisămeargălaBucurești, undeaavutocarierăeficientă,strălucită.VivacitateașiînălțimeaconsiderațiilorșiactivitățilorluiEminescu,nuîntotdeaunaînconsenscu corifeiivremii,esteremarcabilă,unmodelsincer, sapienția, și demn de urmat și în zilele noastre.PunteapermanentăîntreEminescuși Maiorescu,aufostcaracterelelorfermeșicinstite, chiar dacă nu s-au pus de acord întotdeauna.

UnireaPrincipatelorRomâne,din24ianuarie 1859 prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza,domnitorcomunînMoldovașiMuntenia, primităcuostilitatedepoartaOtomanășiAustria,afostconsideratăînceledinurmăunfapt împlinitșilegalizat.ConvențiadelaParis,invocatădeceledouămariputeri,nuprevedeanicicumcădomnitoriialeșiînceledouăPrincipate să fie separate. Urmează pentru statul român vremuricomplicate.Eminescuaveapeatunci9 ani,pemăsurăceaevoluatcatânăremancipat, a luat act de lucrurile încă neîmplinite în

unitateadenațiuneîntr-unstatunitar.Începem lectura selecției din volum, luând act de Eminescușinațiunearomână,încontextulefervescențeideopinii,darmaialesa atmosfereidin viața culturală și politică românească, în vremealuiEminescu.Evocărileșiprezentărileau labazăobibliografieimpunătoare.Ceeaceface diferența de alte evocări ale personalității lui Eminescu, implicat în atmosfera contemporană,cupropriasaviațășidevenire,estedramatismulmagic,princarepersonajeleprezentate,trăiescalăturidenoi,ancorateînepocalor, daraduselascenădeschisă,înfațanoastrăca public cititor și judecător, cu reacțiile emoționaleșieticederigoare.

„Cum Poetul a fost intim junimist, să ne amintimcă–dupăcriteriilevalabileînRomânia anilor1860-1870–junimiștiieraunaționaliști, dinoportunitatepolitică.”(17)

„Maiorescuatrăseseatențiacă naționalitatea nusecuvinenicicumsăfieunpretextspre a ascunde lenea, barbaria și instinctul primitiv/teluric/brutal!Deci,naționalitateînmarginileadevărului,rezumăEminescucrezulpolitic junimist.Și națiunea ca formă de conlucrare sufletească, adaugă subțire tânărul Slavici. Eminescu ar plusa, cu oarece sensibilitate masonică, în același duh al geniului neamului. Și se cuvineadăugatălichidareateoreticăaoricăror îndreptățiriposibilelaimportareanechibzuită (unkritisch) de instituțiuni străine... Iată, s-ar amuza Eminescu, cum depind istorie/drept/ politicdejucăușul Zeitlose.Așadar,oluminată politicăneoconservatoare,credibilășiorganică ofertă.(...)***(22)

*SelecțiarealizatădinVolumul„Eminescu-Maiorescu Imperceptibila Junime”,autorFlorinParaschiv,prezentatălaCenaclul Destine Literare,Montreal,21ianuarie,2023.

MembriARA(AcademiaRomâno-AmericanădeArteșiȘtiințe,LosAngeles,California,SUA). MembrideOnoareASRAN(AsociațiaScriitorilorRomânidinAmericadeNord,Quebec,Montreal,CANADA). MembriUZPR(UniuneaZiariștilorProfesioniștidinRomânia).

„Cumromantismul, îndeosebicelpolitic,o știu atât Eminescu, cât și Maiorescu-e primejdiosOrdiniișiCreației,trebuiesă-ifiplăcut multluiEminescuțesăturaintimăagândiriiJunimii(așacumointerpretează,excelent, Sorin Alexandrescu), datorată decisiv lui Titu Maiorescu,anumeproiectulcaoelităintelectualăsă încerceadisciplinacorpulsocial”.(18)

Nu totdeauna îi este net favorabil public EminesculuiMaiorescu,deexemplucândpontifuljunimistpublicăarticolulsăupoliticînDeutsche Revue, în 1881, Eminescu comentează prompt: Dacă ne-am închipui națiunea întreagă concentrată oarecum într-un singur om, într-o singură conștiință individuală, am vedea că în momentele actuale acea conștiință ar fi nedeterminată și turbure. (...)UnuldintreDioscuriferește orgoliul amândurora! Urmează o chestiuneîn careambii voraveanevoiedinplinde ambelealeseînsușiri,spreasepronunțarelativ încontradictoriușiapăstrabunelerelațiispeciale:situațiaevreilordinRomânia.(26)

TituMaiorescu(1840-1866):Eminescuhotăracampaternalistcățaraarhaică,fericităArcadie,catăafiarătatcamastfel:unboierrural bunșiprietenos,veselșiglumețlapetreceri,îngăduitor cu supușii săi și unde-i de trebuință puneaînsușimânacasămaiușurezegreul.N-a învățatboierulpreamulteînviațalui,nicinuse cereaumultepevremuri,dareraomuldotatcu istețimefireascășiînțelepciune,tocmaiceprețuia mai mult decât pretențiosul semidoctism demaitârziu!S-arzicecătoțiceiinteresațisă găsească un rost clasei sociale din care fac parte,credințeipecareși-oasumă,cașiidealului deartă pe care-l îmbrățișează, ei bine, toți apeleazălaHegelșiniciMihaiEminescușiTitu Maiorescunufacexcepție,eicultivândanalogia societate-organism,vasăzicărespingereachibzuitădeinstituțiistrăineculturiiromânești.Va exclamaodatăEminescu: [Titu] Maiorescu, fiul ardeleanului Ioan Maiorescu din Bucerdea (iar Slavicivaadăugatactic,însurdină: Și nepotul lui Petru Maior). DințăranivineașadarTituMaiorescușivaștisăgândeascăinimosdespreei:țăranulromânestesinguraclasărealălanoi,doar căeasuspinășisuspină(41)

ȘivatrebuiTitusărabdeîncerculsăujunimist nuanța gânditoare că de fapt rușii ne învață în literatura lor cum prea multe nuanțe

finedepsihologienusepotobținedinnaturile frustețărănești,adevăratalorfirefiindpusăîn mișcare doar de interese de pământ și eros!! (42)

În1867,aparelaBucureștiofoițăumoristică,Scrânciobul,scoasădeP.(PETRU)Grădișteanușiîneaatrăgeaatențiaocaricaturăamuzantă:întregpartidul roșu,desculț,cupărulieșindprincăciulă,mergeînfruntecuPapiu-Ilarian să asalteze Ardealul! Gândește tulbure

Eminescu:

Ideea uniunii politice cu Ardealul poate fi periculoasă/nepractică/inoportună/ superfluă/indiferentă,darînniciuncazridicolă,așa căbinefactineriiardelenidinBucureșticăduc într-oprocesiuneindignatăexemplarulrespectivdinScrânciobulînfațaSocietățiiAcademice și-idaufocînpublic.EunavertismentalCetății nunumaicontraumoriștilorderaiați,cișicontra ai urărilor lui I.C. Brătianu, care confundă ArdealulcumoșiaFlorica!?(95)

Viațapublicăeotrăvitădeșovinismulgrupării Românismul aluiB.P.Hasdeușifițuicilor sale, destui juni entuziaști cu evlavie imatură către patrie cad în cursă, iar Hasdeu capacitează în eroare vreo câteva talente autentice. FoartetânărulCaragialeseamuzăcopioslaBucurești deaceste manifestări grotești, ca șide mobilizările liberale de mitocani-cetățeni în contraReacțiunii!Eminescusepregăteșteșiel, ticăit,sădevină reacționar...Defapt,Poetul-împreunăcucâțivaamiciardeleni-intrăîn Românismul înfebruarie1869,dareiritatdegălăgia patriotardășisemulțumeștesăcotizezecâteva luni!(15)–TMomulÎnianuarie1868,Jacques Negruzzi se lamentează reprezentativ pentru Junimea: În politică am făcut toți fiasco, ca și-n amor odinioară. Când se va-ntoarce odată roata norocului? Se recunoaște și Maiorescu în aceasta?VarăspundeMaioresculaoîntrebare dechestionar(ce cărți au exercitat o mai mare influență)(101)

ÎșidaurepedeseamaSlavicișiEminescude proiectulunorcolegi,eiardoricasubparavanulRomânieiJuneșialserbăriidelaPutnasă sefacăpropagandăpentruunireapoliticăaromânilor,ceeaceeranunumaiprimejdios,ciși prematur: Eminescu gândea oricum că se cuvineoîndelungăunireculturală,calaitalieniși germani,așavedechestiuneașiTituMaiorescu.

Iardintrepatriotarzii-organizatoridelaRomâniaJună,unuloștergecubaniistrânșipentru serbare!Edelasineînțelescătocmaisubprivegherea Aminului-maestru Eminescu, confucianistulSlavicipurcedeadecvatlapregătirea actuluipatrioticșicreștin-inițiaticdelaPutna, pe care-l va și prezida. Și nu ignoră Slavici, că-deocamdată-singurulCentrurealecelalvoinței dharmice: Imperiul Habsburgic! Iar pentruEminescupareadevăralescădrojdiiledin Româniaaua-șicâștigaesențapurănumaidistilateprincazanulardelenesc.(9)

DecelatrădezlănțuitHasdeu,pestetot,că niște nenorociți de adepți ai Junimii ieșene compromitceamaifrumoasăinițiativăatinerimii române?! Se ciocnesc naționalisme diferite...Celpuțin2junimiști,alăturideAlecsandri hotărăscîncomisieasupradiscursuluipecare untânărîlvarostilaserbare,vafipreferatAl. Xenopol. Eminescu pleacă după 20 iulie către Cernăuți,undesedezbatgravechestiuniîncomitetul organizatoric, inclusiv o pierdere de fonduri. Se operează și schimbări în comitet... PoetulserepedelafamiliadinIpotești,undestă câteva zile, scrie o scrisoare lui Maiorescu. (120-121)

Serbarea de la Putna 1872

Oaspeții au sosit în 14/26 august, unii cu trăsuridinMoldova,alțiipedrumdefierpână la Cernăuți și în continuare cum se putea, în specialcucăruțedinparteaorganizatorilor.La hotarulsatuluiPutnas-ainstalatunarcdetriumf,undemembriicomitetului(cueșarfetricolore)urează bun venit.Cumsosesccăruțele,bubuieteascurile,fâlfâiedrapeleleși30delăutari în anterie cântă Marșul lui Mihai Viteazul, iar mulțimea o dă pe urale la sosirea fiecărei căruțe! Serbarea începe de fapt în amurg, când toatălumeasoseștelamânăstireșivreo40de băieți îi îndreaptă pe patrioții-pelerini spre adăposturilepregătitedupăcuviință:arhondariculsecuvinedeputățieideMoldova(Kogălniceanu,AlecsandrișiprimarulIașului),cucoanelorpaturitotînmânăstire,iarbăiețiiundormitor-pătul.AfostoproblemăcuVIP-urilemoldovenești,pedrum deputăția aaflatcăuniifruntași bucovineni nu iau parte la serbare (politică?!) și prudentul Alecsandri se desparte de colegișiocârmeștespreamiculHurmuzakidin Cernăuți... Așa că sosiți la mânăstire, membrii

deputăției nusedaujosdintrăsuridecâtcând liderul primește trebuincioasele lămuriri: Kogălniceanu e neliniștit și ține să se explice cu IoanSlavicicumstauorganizatoriicustăpânirea. Tânărul explică marelui om (Eminescu îl știa din vedere pe Kogălniceanu și l-a urcat până-n tăriile gândului amicului Slavici)cu toatăsinceritateacălideriibucovinenisuntdegeaba prăpăstioși, preocupările serbării nu-s politice,ci(123)Țaraeradefapt întreaga Dacie, pentru care a cântat Ciprian Porumbescu, întregimeateritoriilorromâneștipecareoaluzionaAl.Xenopol,pomeninddeliantulȘtefanși chiarnebuloasaimaginatăprecautdeSlavici.

Cu ocazia tristei aniversări a raptului habsburgic de la 1775, Kogălniceanu scrie o broșură «Răpirea Bucovinei», pe care Maiorescu o expediază prin Eminescu la Cernăuți. Eminescuascundesutedeexemplaredinbroșurăîntr-oladăcuvechicărțibisericești,trece cu bine de vamă șiajunsla Cernăuți ledistribuieromânilorsemnificativi,dartrimiteînbășcălie, și autorităților prin poștă... Eminescu se întâlneștecuvechicunoștințeșiadoptăținuta dedoliucucareromâniibucovineniîntâmpină centenarul.(167)

Când în vara lui 1877 Caragiale scotea în București ziarul Națiunea română, rubricile salescurteșivioaieîncercausăsurprindăvitalitateașimotivațiileuneiurbiorientale,încurs demodernizare:Bursă,Calendar,Avizdeslegătorilordeproblemecupremii,Ecourideieriși deastăzi,(ziareromânești),Resbelul(telegramele agențieiHavas), Ultimeștiri. Știriexterioare.Faptediverse,româneștișistrăine).Stareacivilă.Listacălătorilor(la„GrandHoteldu Boulevard”; la „Hotel Hugues”; precum și la „Hotel Otetelișeanu”; „Hotel Union” și „Hotel Dacia”), Buletin meteorologic, Bulletin bibliographiquedelalibrairieSzoloszy,Cursulhalelor,Reclameșicorespondențăș.a.(208-209)

Ce rar i se poate întâmpla lui Maiorescu să-și întârzie corespondența, mai ales să răspundăuneiscrisoriamabileaunuistrăin....Astfel, abia în 12/24 ianuarie 1878 comunică scuze:săfieșielînțeles,darnui-apermissituațiapoliticăaRomâniei,is-apretinsșilui,Titu Maiorescu,ojertfăaparte,căcielseaflăîntrecei căroralis-apărutcădatoriaRomânieiestesă seîmpotriveascăprudent,darabsolut,politicii

rusești.Abiaacumisemaielibereazășiluiminteadeaceastănenumităobsesie,întrucâtînsăși forțalucrurilors-aînsărcinatsăcurețespoiala aparențelorșisădealaivealăpesemibarbarul aflatîndărătulei. Ajungeatât, unuistrăinnu-i comunicidecâtpărândpateticcăafostșiojertfă supremă (grosste Opfer) a Partidului Conservator,aIuiMaiorescușiaprietenilorsăisă facă imense sacrificii morale, numai și numai, întrucâteisuntadversariabsoluțiaipoliticiirusești.(210)

CefrumosscrieEminescuînsubiectul„Independență„,îndeosebisplendidularticol„Dorobanții”!Laînceputdefebruarie1878,Maiorescuîșimanifestărespectulpentruindignarea luiEminescudin Timpul fațădebâlbâialăguvernamentală în subiectul „Basarabia”. In genere,nunumaiînsubiectulzilei.Poetulîncepe săinsisteconstantpe claselepozitivealețării (țăranii!),amintindșideexperiențaFranțeinapoleoniene: « On s’appuie, Sire, sur ce qui resiste».Colaborator,încă,laRomânialiberă,CaragialeatacăîntreacătsubiectulRăzboiuluide Independență, observând abuzul dramaturgic în tema vitejiei oștenilor și încălzindu-se apodictic: „Curcanii-poate singurul „ceva” ce încă

nu-i putred în țara aceasta”. Un gând atât de înaltn-artrădaunindivid„cinic”...(211) Anul1879edurpentruEminescu.Simtecă fericirea îi scapă printre degete, îi este poate chiarrefuzată,imposibilășirevoltasaiaforma Rugăciunii unui dac (încadrullarguluiproiect Nirvana). Poetul se simte asaltat de depresiune/izolare/taediumvitae.îlatrageviduldinaintealumiișisuferinței...

Notă: DeacumEminescu,aflatîntreTărâmulprovincialdefrustrațiaiJunimiișibizantinismuldecadentalBucureștiului,seafundăîn precaritateamoduluisăudetraișidesănătate. Munceștecudemnitateșiautoritateînmunca degazetar,îșipunelapunctproiectelepoetice. Și-aconturatlimpedeoviziunerelativcomună autoriloreuropeninaționaliștiaivremii.Emancipareamentalitățiișiainstituțiilorstatale,vor face posibilă presimțirea lui Eminescu cu privire și la aducerea Ardealului în România, de faptșidedrept.Miiledefiledemanuscris,adunatedeTituMaiorescușidăruiteAcademieiRămâne,staumărturie,princercetareaacestora, a rolului monumental al Poetului Național cu dimensiuneșivocațieeuropeană,îndevenirea noastră ca națiune română, statornică în volburavremilor.

Magistra și elevul, după 50 de ani: Virginia Paraschiv și Varujan Vosganian

American Romanian Academy of Arts and Sciences

ARA Interim President: Ileana COSTEA

ARA ACTIVITIES 2017-2022

Main Editor: Ileana Costea - Email: arainterimpresident@gmail.com

Co-editors: Diana Brown (Romanianversion) & Deborh Zournas (Englishversion)

The newsletter is published in two different editions, one in English and one in Romanian ARA2021onlineMusicalMiniConcerts(gifts)

Happy New Year 2023! History of ARA Newsletter

In the past, for many years, ARA had a highly successful newsletter. Its editor was a non-Romanian specialist of Emil Cioran, and passionateforeverythingRomanian,Prof.Alexandra Gruzinska, http://www.public.asu.edu/~gzl747 Wetakethisopportunity togiveabigThankYoutoher.ShemadeanimportantcontributiontoARA,andthen,thiswas followedbyalonggap.

In 1988, under the Maria Manoliu Manea Presidency, ARA felt there was a need for an ARANewsletterasameansofcommunication amongmembers,buttherewasnoonewilling to take the task. In 1989, the ARA Executiv Committee decided to entrust the publication of

anARANewslettertoaneditorialBoard,whose memberswereProfessorsAleksandraGruzinska, Dan Gabriel Cacuci, Nicolette Frank (Europe), Monica N. Grecu, Peter Gross, Olga Porumbaru, and Mircea Sabău. The General Assemblyapprovedtheprojectandthefirstnewsletter (Vol. 1:1) appeared in August of 1989. ARAmemberswereinvitedtocontributenews ofsignificantinterestabouttheirscholarlyactivities.TheGeneralEditoroftheARANewsletter was Prof. Alexandra Gruzinska, School of

International Letters and Cultures, Arizona StateUniversity.Forafewyears,theARANewsletterwaslistedinUlrich’sInternationalPeriodicalsDirectory.YoucanfindsomeinformationaboutProf.Gruzinskaanddownloadafew issuesoftheoriginalARANewsletter(Summer 2000,Fall1999,Spring1999,Fall1988,andVol 1, June 1996) at the following web: http://www.public.asu.edu/~gzl747. GruzinskawasaprofessorofFrench,interestedinRomaniancultureandoneofherresearchtopics wastheRomanianphilosopher,EmilCioran. WearenowrevivingtheARANewsletter.It willbeinbothEnglishandRomanian.Thefirst threeissues willbe sent to all ARA members, pastandpresent,aswellasallARAfriendsand otherpeopleweknowwhomwethinkappreciatelearningaboutRomanianvalues.Afterthat, the Newsletter will be distributed to only the activeARAmembers,asabonusfortheirmembership,atthebeginningofeachmonth.Itstitle willreflectthethemesand/ormainsubject(s) presentedintherespectivenewsletterissue.It will contain information about ARA activities, events, news, as well as various short articles onRomanianissues,likeARAitself,inthefields of Arts and Sciences, in Romania and around theworld.NewitemswillbepostedontheARA website,https://main.ara-as.org

ARA Activities 2017 – 2022

ARA Recent Congresses & Proceedings

AnnualARACongressProceedings–American Romanian Academy of Arts and Sciences (ara-as.org)

ARA 43, 2019 UCLA & Zoom

Interim President Ileana Costea

Conference Chair Ilona Scott

Congress website where you can find the videorecordingsandPowerPointofallpresentations:

https://ileanacostea.wixsite.com/mymainsite/ara43

(WeareproudthatweusedZoomlongbeforetheworldjumpedtoit,duetothepandemic.ThatcongresshadawholedaythepresentationsonZoom;thenaninnovativeidea)

ARA 42, 2018, Iași, Romania

• ARA 2021 Zoom Minisymposia

ThereweresixZoomeventsinthetimeof strictpandemicrestrictions:twointhefieldof literature,ofwhichoneaboutthewell-known Romanian poetess, Ana Blandiana, the other one about Hortenisa Papadat Bengescu; one about the aviation champion (absolute world record at skydiving in 1932, Smaranda Braescu);twoaboutscholarsinthesciencesfieldsofmathematics(ConstantinCorduneanu) and chemistry (Gheorghe Mateescu), both knownfortheirachievementsintheirfield,but alsotheirefforttokeepintouchwithRomania, and„bringback”alot,invariousways,totheir country;oneinthefieldoflinguistics,withthe supportoftheLinguisticInstituteoftheRomanianAcademyofRomania,aboutanarchaicRomanian language, Istro-Romanian, spoken by only500peopleinCroatia,nearTrieste,Italy. Since ARAtried to find interesting subjects, it alsostrivedtobringbackintothemindsofRomanians subjects of great intellectual value, althoughnotverywellknown,suchastheaviationheroinerasedfromthemindandhistory booksbythecommunists,SmarandaBraescu, theverylittletalkedaboutIstro-Romanianlanguage, and the prolific, very talented writer,

ARA 41, 2017, Sinaia, Romania Proceedings

HortensiaPapadatBengescu,theVirginiaWoolf of Romania, who is unfortunately also not verywellknown.

All the ARA Zoom events had speakers of highacademiclevelfromvariouscountriesaroundtheworld,allsuccessfulintheirfields,and manyofthemnoticeablyyoung,andhadsponsorsofprestige.Theywereallwellattended.

• „Together”: Ana Blandiana in literature and film, March17,2021

https://vimeo.com/manage/videos/576483066

Ana Blandiana – well-known contemporary Romanian Poet

1st Zoom (Topic:Literatureandfilm;125 participants)

deportationintheBărăgan,aregioninRomania.

• Let me fly! / Lăsați-mă să zbor!, May 20,2021,

https://vimeo.com/manage/videos/571659950

Smaranda Braescu – Romanian American interbellum skydiver and pilot 2nd Zoom Topic: Aviation celebration; 95 participants

Edited Romanian version /Edition in Romanian

Co-organizers: Laurențiu Buzenchi and IleanaCostea;Moderator:IleanaCostea;Translator:IleanaCostea

https://vimeo.com/manage/videos/557089851, Smaranda Braescu Zoom sessionasrecorded(notedited);SpokeninEnglish,Romanian,andFrench;translatorIleana Costea.

Books: Dumnezeu pe role / God on Roller Skates and Sora Lume;

Movie: So What is Freedom / Si atunci ce este libertatea (regizor/directorAndreiZinca);

Co-organizers: Ileana Costea and Andrei Zinca; Moderators: Ileana Costea and Andrei Zinca;Translator:PeterBota

Thebookspresentedatthiseventwerethe newbookofAnaBlandiana, Sora lume,andthe book God on Roller Skates,conceivedbyIleana Costea,withillustrationsbytheAmericanartist Jerry W. McDaniel, and containing an After word byAnaBlandiana,andanarticleaboutthe visitofthepoetessandherhusband,Romulus Rusan in California in 2015. The movie discussedwasAndreiZinca’snewfeaturedfilm So what is Freedom, inspired by a short story of AnaBlandianaaboutthehorribleeventofthe

• In Memorian – Dr. Gh. Mateescu, The artisan of the Romanian Society of Magnetic Resonance in Medicine, June 9, 2021

https://vimeo.com/manage/videos/562332804/6836212a85

GheorgheMateescuwasawell-knownchemist,knownforhavingintroducedtheMRIin Romania.

3rd Zoom Topic:InMemoriam;40participants;OrganizerandModerator:OanaLeonte

• Celebration of Life of Acad. Prof. Dr. Constantin Corduneanu, July29,2021

https://vimeo.com/manage/videos/588683899/ee0d8274e2

4th Zoom Topic:InMemoriam;55participants

5th Zoom Topic: Linguistics; 37 participants

Main organizer and Moderator: Ionuț Geană;ConsultantOrganizer:IleanaCostea

• Hortensia Papadat-Bengescu, interbellum Romanian writer, Nov.19,2021

https://vimeo.com/651459956/d7beff688c

6th Zoom Topic:Literarure

MainOrganizer:MadalinaMeirosu;Co-Organizers Madalina Meirosu and Ileana Orlich; ConsultantOrganizer:IleanaCostea

Co-organizers:IleanaCosteaandOanaLeonte

MaincollaboratorintheorganizationProf. Tuncay Aktosun, University of Texas at Arlington,Arlington,USA.Theimportantcontributions of Acad. Constantin Corduneanu were highlightedinthisZoom;thecreationandpublicationforover30yearsoftheprestigiousLibertasMathematicaljournal,whichfindsitself in numerous university libraries and helped many Romanian mathematicians make themselvesknownbypublishinginit(nowthejournal continues to function under the ARA umbrella, having as main editor Prof. Dr. Vasile Staicu,fromtheUniversityofAveiro,Portugal, towhichProf.Corduneanuentrustedthepublication).

• Istro-Romanian: Current State of Research, October 15, 2021

https://vimeo.com/manage/videos/638109409/9542597443

Presenters:

- Prof. Ileana Orlich, Arizona State University

- Prof. Michaela Mudure, Babes Bolyai University

- SionainnDitto,ArizonaStateUnversity (PhDCand.)

– Assist. Prof. Madalina Meirosu, SwarthmoreCollege

• ARA online musical miniconcerts (gifts) in 2021

• Bessarabian Christmas Carols / Colinde Basarabene with Nina Munteanu (voice and violin) –ARAonlineMusicChristmas Gift https://vimeo.com/manage/videos/659583599;Password:ColindeNina;

1st Music Gift Topic:Music;senttoallARA membersandfriends

Organizer: Nina Munteanu; Video editing: IleanaCostea.

• AdditionalvideoeditedbyIleanaCostea for the New Year https://youtu.be/8nMP

Dt5vwSI;SorcovaVesela/Merry„Sorcova”interpretedbyNinaMunteanu(violinandvoice)

ABessarabianversionofthetraditionalRomaniansong,sanginRomanianbutwithsubtitles inEnglish

• ARA 2022 Smaranda Brăescu events in California, 12-23 October 2022

SmarandaBrăescuevents

InlieuoftheannualCongress2022

LiveSmarandaBraescueventsinCalifornia

VisitofClujdelegationfromRomania(5people) Laurentiu Buzenchi – President ARPIA

Cluj

Colonel Cornel Mituț – director of trilogy MăndițaonSmaranda’slife

https://www.arpia-filialacluj.ro/ (Galerie>Video>Documentare)

SouthernCalifornia

Local Chair/Organizer: Dr. Ileana Costea, ProfessorEmeritus

CSUN,ARAInterimPresident

* VisitatAirMuseumPalmSprings Meeting with leaders; Women in Aviation Section

* VisitatNASA/JPL(organizerandguide Dr.AdrianStoica, JPLrobotics)

* Event with speakers and documentary screening

* MemorialServiceSmarandaBrăescu Adrian Rosca Priest, Sherman Oaks, Los Angeles

• Digital MiniConcert by the young musicians of Iași, Romania

https://vimeo.com/657234960Password: concert2021

• 2nd Music Gift Topic: Music; sent to all ARA members and friends)

Organizer/ProjectCoordinator:NinaMunteanu, Iași, Romania; Consultant Organizer: IleanaCostea;Videoediting:IleanaCostea

NorthernCalifornia

LocalChair/Organizer:NickSuciu,Skylark Aircraft,CEO andfounder&newassociation„Historical Events”

* MajorSpeakersandmovieevent attheSacramentoAerospaceofCalifornia MuseumLargeaudience(180people famousspeakers,manysponsors)

Grand Opening: National Hymns. brass band

* BanquetatRomanian„Hora”restaurant

* Events at Holly Resurrection Church, Hayward MemorialService–OctavianMahlerpriest; SpeakersandMovieEvent

Gallery of pictures from the Smaranda Events in California

TheGeneralConsulofRomaniagreetedthe publicattheSmarandaBrăescueventsbothin

SouthernandinNorthernCalifornia.NickSuciu atthe California AerospaceMuseum inSacramento organized the most spectacular event, whereSmarandaalreadyhassomeobjectsrelatingtoherinthepermanentcollectionofthe museum.Smarandawontheabsoluterecordat skydivingin1932inSacramento.

General Counsel of Romania, Dr. Cosmin DumitrescuandARPIAClujPresidentLaurențiuBuzenchi

Spectacularevent,withalargeaudienceat theMuseumofAerospaceofCalifornia,Sacramento,October22,2022

• 2022, ARA Events in Media

ARAPresident,IleanaCostea,madeinmediaseveralpresentationsandinterviewsabout SmarandaBraescuandARAActivities.

Memorial services for Smaranda Brăescu wereofferedatchurches,bothinSouthernand inNorthernCalifornia.

TVR1at„3GoodHours”show,November2, 2022Interviewed:IleanaCostea&CornelMituț

https://www.facebook.com/536951448/ videos/1290463111748695/

lleanaCostea

* RRInternational4interviews

(before and after the Smaranda Brăescu eventsinCaliforniaandARAActivities;)

https://soundcloud.com/radioromaniainternational/asociatii-romanesti-din-lume-1412202https://www.facebook.com/536951448/videos/5586787274745181/

* RRActualitati/News

*.Publive.roplatforminLidiaLazu’sshow https://www.youtube.com/watch?v=W0i1mRySLU4

MARATHON of INTERVIEWS

Smaranda Brăescu and ARA interview: Vasile BadiuandIleanaCosteainterviewedbyFlorin FratilaforOglindaZilei,Campina,Romania

• Melidonium

https://melidoniumm.wordpress.com/2022/11/24/smaranda-braescu-din-nou-in-california/

Dear ARA members and friends, and admirers of Romanian values: Myinvolvement with ARAhasbeenverylong.I was the General Chair of an ARA congress in 1992,intheLosAngelesareaatCaliforniaState University,Northridge,CSUN.

Thisyeariscomingtoanend,andIwishtoremindyouthatinRomania2022wasdeclared(by lawNo.19,inJanuary2021)asthe„SmarandaBrăescu”year.ARAcelebratedSmarandainCalifornia, inOctober2022withseveralevents.

DuringtheCovid-restrictionsyears,ARAhad numerousevents:sixARA2021Zoom Minisimposiaonliterature,linguistics,film,sciencesand aviation, and three online musical miniconcerts asgiftsforARAmembers.

Itisalsomypleasuretoannouncetherevival oftheARANewsletter,startingthisJanuary2023 afteragapofnumerousyears.Thenewsletterwill be used as a means to communicateinformationaboutRomanianvaluesandevents,andARA members are invited to contribute with news about their achievements. All active ARA memberswillreceivethenewslettermonthlyviaemail asamembershipbenefit.

Inthisperiod,whenthePandemichasblockedus,thewarinUkraineisstilltroublingus,the economyisincrisisallovertheglobe,flamesof conflicthaveignitedandareburningeverywhere, costs have increasedandso has inflation, we must conserve our energy and optimism and wishandhopethatthisYear2023andtheones thatfollowwillbebetter,brighter.Eversincethe worldexisted on thisearth, it has gone through crisesandwars,butstillthePhoenixisreborn.

Iwishyou: Happy New Year!

Many good years to come for the entire world and for ARA. Let’s keep it at high academic level its founders strived for, and remain united.

Ileana Costea, PhD

ARA Interim President

Romanian Academy of Arts and Sciences

Professor

Emeritus,

Dragi membri și prieteni ARA și admiratoriai valorilor românești:

ImplicareameainARAafostfoartelungă.Am fostpreședintelegeneralalunuicongresARAîn 1992,înzonaLosAngeles,laCaliforniaStateUniversity,Northridge,CSUN.

Anulacestaseapropiedefinalșivreausăvă reamintesccăînRomâniaanul2022afostdeclarat (prin Legea nr. 19, în ianuarie 2021) drept anul„SmarandaBrăescu”.ARAasărbătoritSmarandaînCalifornia,înoctombrie2022,prinmai multeevenimente.

În anii restricțiilor Covid au avut loc numeroaseevenimente:șaseevenimenteARA2021pe Zoomcutopiciinliteratură,lingvistică,film,științeșiaviațieșitreiminiconcerte,cadourimuzicale,onlinepentrumembriiARA.

De asemenea, îmi face plăcere să anunț renaștereaBuletinuluiinformativARANewsletter, începândculunaianuarie2023,dupăopauzăde numeroși ani. Newsletter-ul va fi folosit ca mijlocde comunicare ainformațiilor despre valorileșievenimenteleromânești,iarmembriiARA suntinvitațisăcontribuiecuștiridesprerealizărilelor. Toțimembrii activiARA vor priminewsletter-ul lunar prin e-mail ca un beneficiu de membru.

În această perioadă, în care Pandemia ne-a blocat,războiuldinUcrainaîncănetulbură,economiaesteîncrizăpestetotînlume,flăcărileconflictuluis-auaprinsșiardpestetot,costurileau crescutșilafelsiinflația,trebuiesăneconservăm energia,optimismulșisănedorimșisăsperămcă Anul2023șiceicareurmeazăvorfimaibuni,mai luminoși.Încădecândlumeaaexistatpeacestpământatrecutprincrizeșirăzboaie,iaromenirea, opasăreuriașăPhoenix,acontinuatsărenască.

Vădoresc: La Mulți Ani!

Mulți ani buni de acum încolo pentru întreaga lume și pentru ARA, pe care, uniți, să o păstrăm la un nivelacademicînalt,așacumși-au dorit fondatorii săi,

Ileana Costea, PhD

Califroniana State University, Northridge (CSUN)

Email: arainterimpresident@gmail.com

Președinte interimar al ARA Academia Româno-Americană de Arte și Științe Profesor emerit, Universitatea de Stat din California, Northridge (CSUN)

E-mail: arainterimpresident@gmail.com

The New Year 2023 message of the ARA President / Mesajul de Anul Nou 2023 al Presedintei ARA

Ştiam de la mama (Ana Păunescu) că a scris şi publicat nişte poveşti pentru copii în ziarul „Dimineaţa Copiilor”. Nu citisem niciodată vreuna din ele, şi îmi doream, dar nu ştiam că voi da de aşa ceva vreodată. Un aromân din Bucureşti, cu care colaborez cu ocazia cărţii pe care o scrie despre unchiul mamei mele, folcloristul Pericle Papahagi, mi-a făcut azi un cadou minunat. Mi-a trimis una din povestioarele mamei mele.

Unii aţi cunoscut-o pe mama, persoană extraordinară. Pe unii v-a învăţat engleză şi vă amintiţi de ea, ştiu, cu multă plăcere. Alţii mă ştiţi pe mine scriind „articolaşe prostule” şi povestind frumos. Eu am doar o carte tradusă din engleza de mama „Daddy Long Legs” (în romana „Orfană”). Mama era o povestitoare mult mai bună decât mine. Iar pasiunea pentru scris de la ea îmi vine, ca şi curiozitatea de a cunoaşte şi înţelege lumea, optimismul, energia, umorul.

Iar altora v-o trimit că ştiu că vă plac pisicuţele şi căţeluşii. Sau altora dintre voi pentru că aveţi copii mici sau nepoţi şi poate într-o zi vreţi să le spuneţi povestea scrisă de mama.

M-am gândit să împărtăşesc aceast cadou (preţios pentru mine) cu voi. Sper să vă facă plăcere.

Sper să vă facă plăcere o povestioară scrisă de mama dumneavoastră (Ana Ciumetti) în „Dimineața copiilor” (27 martie 1935)

Fifi, Fonfonel și Frac

PestradaPăcii.–darmaibines’arfinumit stradaRevoluției,lamargineaunuioraș deprovincie,seaflaocasăfăcutădincărămiziînconjuratădeocurtemare.Inacestloc trăiafamiliaMateescu.CinearfivăzutpedomnulșidoamnaMateescu,n’arficrezutcăeisunt părinții lui Gică, Sanda și Matei. Doamna și domnulMateescuerauunexempludeoameni bunișicuminți,darcopiiilorerauașaderăiîncâtn’aveauperecheîntotorașul.

Dedimineațășipânăsearatoatăstradarăsunadețipetele,strigăteleșiplânsetelelor.Bieții vecini, în cele din urmă, au trebuit să se obișnuiascăcuprimullorstrigăt,cumseobișnuiserăcucântatulcocoșilordinmiezulnopții, își puteau chiar potrivi, dimineața, ceasurile, dupăprimullorstrigăt,căcieraunfăcut,catoți

treisăsescoalelaaceiașiorășisăiasăîncurte laaceeașioră,undețipaucâtîițineagura.Pentrunimicatoatăseluaulaceartă,iarpalmeleîncepeau să curgă repede, una după alta, cum curgpicăturilemarideploaieîntr’ozidevară. GicăbăteapeSanda,Sandapefrateleeimaimic Matei,iarmamacasă-imaipotolească,petoți trei.Inzadar,biata,lespuneacăerușinesăse certe, că s’au făcut de râsul vecinilor, că nici unulnu-șimailasăcopiiisăsejoacecuei,căar trebuisăsepoartebineunulcualtulșisăseiubească–doarfrațisunt.Cucâttimpultrecea,ei tot mai rău trăiau unul cu altul, iar sfaturile buneșiînțeleptealemameișitatăluilor,leintraupeourecheșileieșeaupecealaltă.Dariată că, într’o dimineață vecinii se mirară! Din curteadepestedrum,dincasacucărămiziroșii nusemaiauzeanicimăcaroșoaptă.„Cesăfie?” se întrebau ei. „Poate că dorm încă!” spuneau unii.„Nu,s’aumutat”,ziceaualții.Daraceastălinișteeraunsemndeîntrebarepentrutoți.

Așaautrecutoredupăore,cândiată,după masăveciniiuimițivăzurăpeGică,SandașiMatei, trecând prin fața casei lor, veseli și ținându-setoțitreidemână.Seuitaușinuleveneasăcreadă!Uniichiarînchideauochiișiapoi îideschideaucrezândcănuvădbine.Dar,așa era!Gică,SandașiMateitreceaupestradăîmbrăcați în haine de sărbătoare, veseli și ținându-sedemână.Niciodatănuseîntâmplase așaceva.Dariatăcășiînzileleurmătoarenicio șoaptănusemaiauzeadincasacucărămiziroșii,iarceitreifrațitreceaudincândîncândprin fața vecinilortot veseli. Târziuaflarăceseîntâmplase.Sandaprimisedelamătușaeiunpisoimicdetot,alb,pufosșicuochiialbaștri.În acelașitimp,tataaduseseîncasăuncățelușmaroncuurechilemicișibotulroșu,pecareîlgăsisearuncatdecineva,pestradă,iarocloșcădin curte,scoasezecepuigalbenișiunpuinegru. Mama copiilor, ca să înlăture o nouă ceartă, dădu câinele lui Gică, pisica o lăsa Sandei, iar puiul cel negru, –căci, trebuia săspun, cloșca nu-1iubeadeloc,fiindcăeraașadenegru–lui Matei. Câinele fu botezat cu numele de

O povestioară scrisă de mama mea, apărută în anii ’30 în revista lui Moş Nae (Batzaria) „Dimineaţa Copiilor” Ileana COSTEA

Fonfonel,pisicaFifi,iarpuiulcăpătănumelede Frac, după hainele negre ale lui tata. Într’o zi, dupăonouăceartă,obosiți,cuhainelerupteși plinidesgârieturipefață,copiiistăteauîncâte uncolțalcurții,uitându-secuurăunullaaltul, gatasăînceapădinnou.Dariatăcădesubscara caseiieseFrac,alergândcâtîlțineaupicioarele spre mijlocul curții. In urma lui venea Fifi. Acesta îl ajunse, îl luă în labe și începu să se joacecuelcumsejoacăpisicacușoarecii.Puiul sărmanulțipa,încercasăfugă,darlabeleluiFifi îlajungeauîndată.Fonfonelîșiscoateșielcapul de sub scară și se uită cu ochii lui rotunzi și blânzi,înmijloculcurțiilaFifișiFrac.Credeacă aceștiasejoacă.DarFifiîncepusămușteșisă loveascăculabeledinspatepeFrac,iarbietul Fracțipașimaitare.Atunci,Fonfonelserepezi laeișiîncepularândulsăusămușteșisătragă decoadăpeFifi.Pisicadedureremieună,dar cumFonfonelotrăgeamereudecoadăînțelese

că acestuia nu-i plăcea cearta și atunci dădu drumulpuiului.Puiulsesculăamețit,sesculăși pisicuța,șicasemndeiertare,începusă-llingă, iarFonfonelseuitalaeimulțumit,cucoadaîn vânt.Imediat,ceitreibuniprieteni,opornirăla plimbareprincurte:Fonfonelîncap,Fifidupă el,iarînurmalor veneapuiulcelnegru.Gică, Sanda și Matei, care urmăriseră lupta, se mirară. Toți trei au înțeles ceea ce mama lor le spuneadeatâtavreme.Cerușine!Acestetreiființe,unpui,opisicășiuncâineseiubesc,iarei treifrațibuniseceartășisebattoatăziua.Deodatătoțitreiînaintarășiseîntâlnirăînmijlocul curții,rușinațiîșidădurămâna,jurândcăniciodatăn’ausăsemaicerte.Deatunci,autrecut ani,GicăSandașiMateiaucrescutmari,darși acumînamintireazileiaceleia,atâtdeînsemnată pentru ei. Gică se numește „Fonfonel”, Sanda„Fifi”,iarMatei„Frac”.

CĂLĂTORIE ÎN LUMEA ARANJATĂ

PELERINAJ CULTURAL ÎN AUSTRIA LA BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ „POGORÂREA SFÂNTULUI DUH și SF. ȘTEFAN CEL MARE”, din VIENA

Dr. Nicoară MIHALI

DupăoporțiedeumilințălavamadinPetea, mașina aleargă pe autostrada nordicădinUngariaspreBudapesta.Mirosul reavăn al pădurilor, căprioara ascunsă în desișurileei,neînsoțesccândpeoparte,când pealtaașoseleicareurcălinsprecetateaașezatăpeambelemalurialeDunării,supranumită șireginaacesteia.Orașulaajunslaapogeulsău cultural în timpul lui Matei Corvin (1458-1490),cândestefondatăbibliotecaCorvinaceadăpostea50.000decărțidintoatăEuropa.

Trecem de câteva ori pe podurile cu Lanțuri,Arpad,ElisabetașiMargareta,darprivirea nestămereuațintităpeclădireaPalatuluiParlamentului.Construcțiapoduluiculanțuriafost finalizată cu fondurile negustorului aromân

Gheorghe Sima „Parlamentul Ungariei este o clădireimpresionantăpecareniciuncălătornu opoatetrececuvederea.Siluetasaimpozantă

seoglindeștecugrațieînapelefluviului.Clădireadefacturăneo-goticăafostconstruităîntre anii (1885- 1904). În constituția ei are elementebaroceșideRenașteretârzie.Palatuldețineocupolăundes-aufolosit40dekilograme deaurde24dekarate.”

După acest popas făcut în Budapesta ne amintimcățintacălătorieinoastreesteViena. Un pelerinaj cultural organizat de către Ioan Godja,PreședintelefondatoralCerculuiCulturalromâno-austriac„UNIREA”.Gazdaîntâlnirii noastre este preotul drd. Emanuel Nuțu de la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfântul ȘtefancelMare”dinViena.

LaplecareadincapitalaUngarieinemairețineatențialegendaPoduluicuLanțuricândun copiladescoperitcăleiidepepodnuaulimbă, arhitectuls-asinucis,aruncându-seînvalurile Dunării.

Călătorianoastrăcontinuăpe maluldrept alDunăriișidupă40dekilometriajungemîn

orășelulVisegradsupranumitCetatea Înaltă. Peisajul este încântător: peoparteDunărea,pecealaltăstrăduțelecaresepierdînpădure.Șiîn sfârșit cetatea care domină și te atragecaunmagnet.Aiciafostînchistimpde12anidomnitorulVlad Țepeșînanul1462decătreregele Matei Corvin în urma unei scrisori falsificatedecătresașiidinTransilvanialaCisnădie,lângăSibiu.

Plouădestuldetareșiselasăîntunericul.Dincetatenemaispuneolegendăcă servitoarea reginei Elisabeta a furat coroana Ungariei(eraînanul1440).Furtulcoroaneine facesăneimaginămcăaceastaserostogolește înfațafarurilormașiniișisevaopriînpoarta catedraleidinEsztergon.Aicis-anăscutfondatorulstatuluimaghiar,regeleȘtefanIcelcarea ridicatorașullaranguldescaunarhiepiscopal. Basilicaesteoconstrucțieimpresionantăînstil clasicceareînălțimeade100demetri.Întimpulocupațieiturcilorbasilicaafostfolosităca moschee. După refacerea ei, în această catedralăadirijatpersonalFerencLisztcompoziția sa celebră Missa Solemnis. După ce veți urca cele400detreptepânălacupolă,vețiputeavedeavârfurilemunțilorTatra.

dezvoltă ca o colonie minieră, în special mine decărbune.

Pemunteledinapropiereestesculptatăpasărea mitică Turul, care conform legendei i-a conduspeunguriînBazinulCarpatic.Vulturul areprin întinderea aripilor 15 metri și reprezintăstatuiaceamaimareauneipăsăridinEuropa.Aiciseaflășiunmuzeuînaerliberpentru minerit.Șidupăunprânzminerescservitaici, poți să pleci mai departe (dacă nu ai ajuns noapteaînlocalitate).

ȘiînsfârșitajungemînGyor,celmaiimportantorașpânălagranițacuAustria.Loculunde acântatCocoșuldefier,dupăcumziclegendele și nu departe de oraș. pe înălțimea unui alt munteseaflămănăstireabenedictinăPannonholmaundetrăiesc40decălugăricarepregătesccelebrelevinurialeabațiai,diferitetipiride siropuri,recunoscuțiînEuropadupăsiropulde lavandă.Mănăstireaadăposteșteșiobibliotecă careneaminteștedeatmosferaromanuluiNumeleTrandafiruluialluiUmbertoEco.

Șidupăacestpopasaproapenocturn,ajungemlaTatabanya.Laînceputunsatneînsemnat,așezareafiindocupatăînsecolulXVI-leade către turci iar două secole mai târziu se

Eoraoptsearașiamajunsînlocalitateade frontieră Nickelsdorf. Trecem prin trei sate micișineoprimînparcareahoteluluiMarcAurel (dup ă numele împăratului roman Marcus Aurelius).Deceaici,cândmaisuntpatruzecide kilometripânăla Viena. Aicine-arezervatcamerăprietenulmeudinAustria,CostelDanciu. Atâtdemults-aapropiatdețaraaranjată,căși acompletatînbiografieșinumeledeHarry.În teritoriul castrumului roman Petronell- Carnuntum,Harryși-aconstruitocasăpeuncolț debasilicăromană.Sufletuli-arămasacasă,iar viața și-o ghidează după psalmul 23: Domnul estepăstorulmeu.Nuvoiducelipsădenimic. Elmăfacesămăîntindpepășuniverzi,Elmă conduce la ape odihnitoare, îmi înviorează

sufletul și mă călăuzește pe cărări drepte....

Chiar dacă ar fi să umblu prin Valea umbrei morții,numătemderăucăcielestecumine.Tu întinzimasaînfațadușmanilormei,îmiungicapulcuuntdelemnșicupameaesteatâtdeplină.

Peacolotreceadrumulchihlimbarului,aici a scris Marc Aurelius meditațiile, pe aici s-a plimbat,aiciaufostdouășcolidegladiatorișio arenă cu 12 000 de locuri pentru spectatori.

Carnuntumși-aînceputexistențaînanul40d. Hr.șis-astinsînjurulanului400.Aiciafostcantonatălegiuneaacincisprezecea.Peosuprafață de zece km pătrați se întindea un oraș cu 50.000 de locuitori. Aici erau băile și locuința împăratului.

suntinvidia, vicleniașiipocriziapentrucă cei numițidenoipoliticienisuntoarecumlipsițide suflet.”

Cu această minunată lecție învățată de la Marcus Aurelius aveam să intrăm în Viena în ziuade23octombrieîntrunpelerinajcultural organizat și coordonat de prietenul meu Ioan Godja, directorul RTv Unirea a românilor de pretutindeniiargazdaprimitoarefiindparohul ortodoxEmanuelNuțudelabiserica„PogorâreaSfântuluiDuhșiSf.ȘtefancelMare”dinVienacarea arătatinterespentruaceastăîntâlnireșiestepreocupatcatineriiromânilorstabilițiînAustriasănuuitelimbamaternă.

La începutul manifestării Zenovia Zamfir și-a prezentat echipa vâlceană care a susținut unminirecitaldecântec,poezieșipricesne.PoetaAdrianaWeimerdinLugojasusținutunrecital de poezie religioasă. Apoi a venit rândul nostrusăaducemodăMaramureșuluișisă-lfacemcunoscutînViena.ScriitorulLazărNăsuia vorbitdespreomenie,desprepoeziapopulară, despreorânduialaspiritualăpecareomaiare șiastăzițăranuldinMaramureș.

Harryne-apurtatpestetot.Amajunsșila Poartapăgânilor,ampopositpemalulDunării, am văzut vaporașul care mergea spre Bratislava(20km.pânăacolo).Hotelularetreistele șiesteaccesibilpentrumaimultecategoriide călători.Dacăaveașaptestele,arfidestinatnumai vipurilor. Harry ne-a invitat la masă. Aici amînțelespsalmul23(nuveiducelipsădenimic). Ne-a arătat cetatea romană Carnuntum: Elmăfacesămăîntindpepășuniverzi,Elmă conducelaapeodihnitoare.

Amparcursșipajiștileverzi,amadmiratși apa odihnitoare. Chiar am umblat prin valea umbreimorții,acoloundeaveaulocluptelede gladiatori.Aceastăcălătorieinițiaticăne-afost intitulată:IntrareînRomaceamică.„Delastrăbuniculmeu(CatiliusSeverusnn)ampreluat faptul de a nu frecventa școli publice și de a aveaprofesoribuniacasă....delamamarespectulpentru zei și generozitatea, faptuldea mă abține să nu săvârșesc răul, modelul de viață cumpătat,cumultdiferitdestiluldeviațăalcelorbogați...delamareleretorromanCornelius Franto faptul de a cunoaște ce fel de lucruri

În discursul meu despre Eminescu și AvramIanculaVienaamfostsusținutdevocea caldădecânteculînrecitallachitarădeFlorica MihalișiHarryDanciu.EstevorbadefocșicenușăcântăFloricașiemoțiastudențilorromâni prezențiînsalăcrește:Bunăsearadragiimei! Mă gândesc la ceea ce spunea poetul Nichita

Stănescu,călavârstadenouăanil-avăzutpe CaleaVictorieipeTudorArghezi,carelarândul său la aceeași vârstă tot pe Calea Victoriei l-a privitînochipeMihaiEminescu.

PentrucămăaflulaVienașivăprivescîn ochipevoiîntr-unorașîncarezilnicpestrăzite poțiîntâlnicuimaginealuiEminescunuaivoie săfacidecâtîntâlniriculturaledeînaltăținută, maidegrabăgeniale.Manifestărileculturaleîn numele poetului trebuie menținute în flacăra lui. Când prin frigul acesta vienez se plimba EminescuîmpreunăcuprieteniisăiȘtefaneliși Slavicișiseoprealacâteunvinbunșilamasa lorseauzeaucântecedinArdealșidinMaramureș.

Și mai vreau să vă spun că anul acesta se împlinescosutăcincizecideanidelamoartea luiAvramIancu.Seștie,atâtistoriciicâtșioameniiderândcălarefuzuldeaprimidecorația împăratului, Iancu a primit ultimatumul de a părăsiteritoriulVieneiîn24deore.Nuputeam sănuajungșilaVienasăspălrușinealuiIancu. Am editat o carte pentru tânăra generație. Pe lângă studiul meu care arată legăturile maramureșenilorcumarelerevoluționar,estepublicatășiprimabiografieaerouluisemnatădeIosifStercaȘuluțiu.

Înaintedeajungeaiciamfostprindouăzeci de localități din țară și m-am întâlnit cu vreo 5000detinericărorale-amspus:AvramIancu adoritbinelepatrieisaleșianeamuluisău.Nu avrutnimicpentruelcitotulpentruțară.Politicienii de azi nu doresc nimic pentru țară ci

totulpentruei.Deaceeaestenecesarăolecție de patriotism susținută cu imaginea cristică a istorieiromâniloroferitădeAvramIancu.

TemairogdomnuleGodjasăduciocarteși săoașezipemormântulîmpăratuluipentrucă eumâinevoiplecasprecasășicaîncartealui Marc Aurelius, timpul curge neiertător către veșnicie,călătorianoastrăîncetateaanticăVindobona(laînceputacelților,maipeurmăcucerităderomani,s-aapropiatdesfârșit.Amcălătoritîntr-olumearanjată,undeoameniiîșitund copaciișidetreioripezinumaisăaratebine coroana către șosea. Mașinile în servisul lui CristiContradinWienerNeustadtstauaranjate șiașteaptăsăfiereparatedecătreechipetinere formatedinmecaniciromâni.Grădinile,casele, câmpurile,munțiișiapelesuntordonatedupă liniiaproapeperfecte.Șiaerulpecareîlrespiri areordinea lui. Dacăatrecutoranouă, rămâi flămândtoatăziuașinumaiprimeștimiculdejun.Trebuiesăteadaptezilegiloracesteilumi aranjatepânăîncelemaimicidetalii.Eum-am întors acasă, dimineața am auzit cocoșii cântând, azi noapte au lătrat câinii. Aștept să mă duc peste Gutâi să mă întâlnesc cu țăranii de acoloșisălespuncăamfostînțaraundestudentafostMihaiEminescușiîmpărăteasăMariaTerezia.Aici,lapoalelemunțilorCarpați,nu pestemulttimpvamirosiacozonacșiarășină debrad,atămâie.Iardedepartes-ormaiauzi colinzileîndezordinealorpolifonică.

26.09.2022 – Baia Mare

mănușile albe

lagroapacomunalălagroapacuistorii undese-adunăzilnicmizeriaurbană zăceabătrânadoamnăcarescurmase-nzorii deumbreșigunoaieîncăutăridehrană

priveasoldatulroșucusteaualuifugară privelișteamacabrădinvârfdebaionetă femeiaaristocratădormeapeflorideceară înrochiacuvolanedistinsășicochetă

șigalopaucazaciicuhatmanulalături pemarmuradinsticlapalatuluideiarnă dormearăpusdevodkăînconjuratdetronuri unZekstrângândînbrațeuncapătdelucarnă

și-nlinișteaprofundăderăuprevestitoare înziuaceamăreațăomânăîncătușă croiapetrupulrecealtristeimuritoare olumeproletarădinzgurășicenușă

plângeaacolomaicaRusiapreacurată privindbătrânamoartălagroapacunămol învremecemujiculdințarinaprădată îșiatârnamedaliidegâtulgrosșigol

păreamăreațătotușiaceastăarătare venitădinmileniicutristulsăunorod prinneguridiavoliroșiiauînceputsăzboare sprerâulcarecurgesubmaiestuosulpod

și-nzoriiaceiaroșiidesângeșisuspine vedeaidesusoDoamnesărmanacreatură cumsepierdea-nhaznauaistorieidivine cuminteresemnatăcuzâmbetulpegură

ieșeaupestegunoaieînrazadelumină dinmânecileruptețesutecuarnici caultimepodoabedinviațaeisenină imaculatealbemănușileeimici

Les gants blancs

Danslafossecommune,danslafossedel’histoire

Oulamisèreurbaineserassemblequotidiennement

Lavieillemadamequiavaitpataugé

Danslabouedesombresetdesmisères

Pourchercherdelanourriture,gisait

Lecombattantrougeayantsonétoilecourante

Regardel’imagemacabredelabaïonnettesanglante

Lanoblefemmedormaitsurlesfleursdecire

Avecsarobeendentelle,distinguéeetcoquette

Lescosaquesgalopaientprésdeleurcapitaine

Surlemarbreduverredupalaisd’hiver

UnZekembrassantlarondelucarne

Dormaitvaincuparlavotke,entourépardestrônes

Danslesilenceprofondetdemauvaisprésage

Cejour-lagrandunemainlibéréedesmenottes

Frappaitsurlefroidcorpsdelatristemortelle

Unmondeprolétairedescoriesetcendre

LamèreRussieimmaculéepleuraitlà-bas

Enregardantlavieillemortedanslafossecouverte Debouetandisquelemoujikaccrochaitasongros etnucoudesmédaillesdesdomainesdépouillées

Pourtantcettechimèreissuedessièclesavec Sontristepeuplesemblaitmajestueuseetforte Parlesténèbresderougesdiablescommencent Volerverslarivièrequicoulesouslenoblepont

Etacetteauberougiedesangetdessoupirs MonDieu,onvoyaitlapauvrecréature Erranteparlecloaquedel’histoiredivine Obéissanterésignéeavecunsouriresurlabouche

Surlesorduresdanslerayondelalumière Deslonguesmanchesauxfilsdecotonteints Commelesderniersbijouxdesaviesereine Onvoyaitlespetitssanstachegantsblancs

(Traduction Virginia Paraschiv)

Rugăciune pentru părinți

demultnumi-ațicălcatograda

șipragulce-ltreceațimereu

căv-ațiluatașacugraba

Fetițameabăiatulmeu

Darnicicopiiiplinideglume

Nepoțiimeinepoatedragi

Nuștiucăaubunicpelume

Egreuladânsulsămaitragi

Devină-inumaisărăcia

Buniculuișitraiulgreu

Devină-inumaimodestia

Fetițameabăiatulmeu

Așacămâinevremebună

euvădoresclatoțicudrag

Sătrecețizilele-mpreună

șicaselepragdupăprag

demultnumi-ațicălcatograda

șipragulce-ltreceațimereu

căv-ațiluatașacugraba

Fetițameabăiatulmeu

Tedeum – Slavă ție Doamne

SlavățieDoamneDumnezeireanoastrăînaltă

Fieîmpărățiatasfântășiveșnicăpestecerurileadânci

InimilenoastresprespiritulTăucubucurietresaltă

Asculta-vomcusmereniealetaleporunci

SlavățieDoamneDumnezeireanoastrăÎnaltă

Dă-nenouăpaceașibunaînvoireacerească

Mântuiește-neDoamnedepizmășireleispite

Creascăiubireadetineînnoilaudacrească

Dă-nehranazilnicășineiartăpăcatecumplite

Dă-nenouăpaceașibunaînvoireacerească

Voiatasăsefacăînlumeca-ncerurilucrare

Numeletăusănefiecălăuzășipavăză

Îndurareșimilădesemenis-avemfiecare

Dă-neputeresăteslăvimfărăpauză

Voiatasăsefacăînlumeca-ncerurilucrare

SlavățieDoamneDumnezeireanoastrăînaltă

Fieîmpărățiatasfântășiveșnicăpestecerurileadânci

InimilenoastresprespiritulTăucubucurietresaltă

Asculta-vomcusmereniealetaleporunci

SlavățieDoamneDumnezeireanoastrăÎnaltă

ORAȘUL CONDAMNAT

Deasupraorașului,seînalțăgâtulpăsării Phonix, coșul morții. Coșul acesta de evacuareagazelortoxicearepeste350 demetriînălțime.Arămascaunsimbolaladucerilor aminte despre „epoca de aur” din anii comunismuluicenușiu,caunsimbolaldurerii și neputinței istoriei. Ca un blestem, coșul acestapoartănumeleuzinelordeprepararea minereurilor neferoase. Aduse din pământ și stâncă, metale ca aurul, argintul, cuprul și plumbul,auprimitșiaudatviațălocuriloracestea însuflețindu-le. Acestea, au renăscut din proprialorcenușăgeologică,condamnândorașullapoluareșiboală.

Privit de sus coșul, ar putea avea forma unui uriaș ceasornic solar, umbra sa indicând oradiurnădarșisfârșituluneilumicenușiiși demente.Deaicidinepicentrulacestuiperimetru, unde au fost adunate de-a lungul a peste trei decenii, familii numeroase de nomazi, începe ceea ce Rudyard Kipling numea în a sa carte,„coborâreajungleisprevăi”.Orașuladevenit,penesimțite,loculțintăainvazieidenomazi. Gunoaiele orașului s-au transformat în hrană și adăposturi pentru ei, cu șobolani cu tot.Pascupas,blocdupăbloc,cartierdupăcartier,orașuls-atrezitdeodată,acoperitșiînghițitdejunglă.Fenomenuladebutatinsidioscu ocaziaalegerilorlocaledeprimarisauconsilieri. Candidații, în lupta lor electorală, nu s-au sfiitsăapelezelalideriinomazilorriveranicare bântuiau periferiile adunând deșeurile de fier vechiisaumetaleneferoase,înspecialcuprulși plumbul. Le valorificau, apoi, prin centrele de colectareobținândvenituriconsistenteînfuncțiedecantitateacolectată,atâtdinoraș, câtși dinsatelelimitrofe,saumaideparte,cuzecide kilometri,pedrumurilenaționalesauregionale bântuite cu sălbăticie. Pentru asta, la început, au dezvoltat negoțul cu animale de tracțiune, măgarisaucaidepovară,binehrănițișiîntreținuți pentru a face față la tractarea carelor cu roțidecauciuc,grelesubpovaraîncărcăturilor colectate.Cutimpul,audevenitdinceîncemai

îndrăzneți.Auînceputsădesfacășinedecaleferată sau cabluri grele de la transformatoarele industrialesauchiardelafurnizoriisaudistribuitorii de energie electrică, în special cupru. Nus-ausfiitsăataceșiconducteledeapăconfecționatedinplumb,înaintedeafiînlocuitecu plasticsaubeton.Astaînceeacepriveștebărbații.Femeileși-auasiguratparticiparealabugetulcomunfăcândcopiicunemiluita.Decum creșteau,micilefetițedevenindfertilelecăsătoreaupărinții,delavârstefoartefragede.Apoi, făceaucopiiîntr-oveseliecontribuindlaasigurareaunuispordemograficprosperșiaducător devenituricorespunzătoaresubgenericulalocațiilordebanipentrucopiișiajutoaresociale pentrufamiliiledefavorizate.Încâțivaani,cuantumulacestorcâștiguriaatinspecelealesalariilormediipeeconomiesaualpensiilormijlocii,întrecându-leînceledinurmă.Ceiplecați prinEuropalafurat,s-auîntorsacasă.Europaa scăpatdeei.Europaagăsitsoluția.Scapădeei dândbanistatuluimembru,banieuropenipentru întreținerea nomazilor în ghetourile riverane de baștină. Aici, băncile și bancomatele suntpichetatedeasistați,careîșiumplusacoșele din pungi de plastic, cu teancuri de bancnote autohtone, murdare sau mototolite. Suntașazisele„ajutoaresociale”.Uneori,cuantumul lor pentru o familie asistată, depășește salariulunuidirectorgeneralsaupreședintede companie.Europaarebani,Europadăbanica să scape. Deasupra ei, plutește amenințarea războiului,unnourăzboimondial.

La graniță, bubuie tunurile, iar tancurile mușcapământulfierbinteîntimpcedeasupra tuturorzboarăcuvitezesupersonice,rachetele morții.Războiulaînceputdaroameniiîlignoră, deocamdatăscepticilaurmărisauconsecințe. Caiisaumăgarii,aufostînlocuițicutroci.Trocilesuntautomobilevechi,depânălatreizeci deani,darpăstrândlavedereînsemneledelux ale mărcilor. Marca este bună pentru afișare publică.Otroacă,estebunălaorice,inclusivde cotețpentrugăini.Uneleauînportbagajcâteun butoizisboxă,depesteosutădeunitățiacustice bubuitoare pe frecvențe joase, de unde emană sunetele ademenitoare ale manelelor.

Maneaua este melodia însoțitoare bună la toate.Laocaziile,nuntă,botez,aniversaredeviață sau moarte. Se poate cânta și în biserică. Uneori, se maiivește câteunprilej deîndemnarelameditațiesauînțelepciune,dartreceși acela.

OchemaEstera.AveavârstaBeatriceicând acunoscut-oDante.Privind-opringeamulfrigideruluitanatic,aveaiimpresiacăteuițilaun copil prematur dintr-un incubator neonatalogic.Parcăeraviefetițaasta.Așteptaisăsetrezeascășisăteîntrebe.

Eu,cecautaici?Voicinesunteți?

Încapelăeraliniște.TatălEstereiserugala capătulcatafalculuidarrugăciunealuieramai multblestemdecâtrugăciunecreștină.Eljura răzbunare și revanșă. În ghetoul cartierului dangătulclopotuluicapelei,vesteaceasuldereculegere și începutul marșului funerar spre groapa cimitirului pregătită pentru a-și primi sicriulcuvenit.Octoforideocazie,auapărutcu cele de trebuință, pentru transportul și înhumareaEsterei.Oatmosferăcenușieșirece.Ceruleracenușiușiel.

Adunați de-a valma, bărbați, femei, copii, așteptaupredicașirecomandărilepreoțilorsau predicatorilorangajațidefamiliepentrudesăvârșirearitualurilorconformcanoanelorcutumiare, într-o armonie de pace a religiei cuvenită fiecărei confesiuni. Fetița fusese găsită lângătomberoanedecătregunoieri,moartăși murdară.Înghetou,acestlucrunusecuvinedeloc. Cineva făcuse crima și trebuia pedepsit. Orașulafostcutremuratvremedecâtevazile deodiosuleveniment.Cercetărilepolițieișiale procuraturii, nu găsise vinovatul și nici vreun indiciucaresăducăspreourmăsaumotivație oarecareacrimeinuexista.

Aveasătreacăunanpânăsăfiegăsitcriminalul. Un adolescent oligofren iresponsabil de faptele sale, practic inapt pentru detenție, din punctdevederejuridic.Darlumea,lumeaclevetitoare din ghetou, vorbea de onoarea și omerta nomadă. Cutuma admite ca tatăl unei fete să o pedepsească cu moartea în caz de pierdereavirginitățiifărăconsimțământulpatern.

Printreoameniimedii,dinorașulcondamnat,mișunăscriitoriidemaculatură.Plictisițiiși neînțeleșiidelume,îșidaupremii,uniialtora, onorurisaugradedupăconjuncturășicaz.Toți viseazăsăajungăcetățenideonoaresauscriitoriaianuluiînurbeacondamnată.Nimeninu-i cunoaște,nimeninu-icitește.Nicimăcareiîntreei.Dospescsinguri,înpropriuloraluatliterar.Printreaceștia,sestrecoarăhaiteledecâini comunitari, mondo cane,oaltălume.

În cele din urmă în orașul condamnat au năpădit,dintoatepărțile,asistații,caniștepăianjeni, acoperind totul cu pânza lor deasă și murdară. Albert își aminti de Viola, mama lui chinuită. Stă singur și așteaptă. Este seara de crăciun.Poatevorveniicopiisă-lcolinde.Copii luișinepoții.Darnuvinenimeni.Înghetoueliniște.Gunoiulmiroaseîntomberoanearesturi fermentate,mâncareșibăuturialcoolice.Cași orașul,stradaLuminișuluiestecondamnată.

Prin ceața deasă străbate cu greu lumina lămpilor cu intermitență plasate pe verticala coșului din vecinătate. Uneori se văd de la foartemaredistanță.Chiardinsatelelimitrofe sauorașulapropiatBanyaFelso.Dinstradă,Mihalypriveșteîndirecțiacoșului.Segândeștela disparițiaacestuiadinpeisajșiistorie.

Numaidacă,poateîntr-ozi,cinevavacrea, din resturile coșului imens, prăbușit printr-o imploziecontrolată,ungolem.Acestaarputea să apere locul însuflețit fiind cu abur și ceață. Făcucâțivapașișiintrăînbeznablocului.Aiciîl așteptaMagistra.

Mihaly își aminti de Zina, de ziua a doua dupăcăsătorialor.Isefăcusedeodatărău.Avea frison, palpitații și amețeli, toate deodată de bunădimineață.LocuiaulaAngheloaia,mătușa fetei.Improvizaserăîncămaradealimenteun patcuosalteadepaie.Mihalyașternusecâteva preșuriacolo,acoperindu-lecuuncearceafalb. Puseseopăturălaîndemânăpentruaseacoperi cu ea. Acolo au dormit, el și cu Zina o vreme.Zina,primașitânăraluisoție.Zina,frumoasășiiubită.CinevaachematrepedeAmbulanța, salvarea spitalului județean. Aceasta a avenitrepede.Mihalyafosturcatîndubă.Zina a rămas în stradă cu mătușa sa Angheloaia.

Mihalyerasperiat.Arfivrutcasoțialuisăurce alăturideelînambulanțădarlucruacestanu s-a întâmplat. A rămas singur, acolo în duba carel-aduslaspital.Toatăviațaaținutminte acest amănunt. Atunci a înțeles că fata aceea Zina.eraoființăreceșitristă.Ceipatrucopiii careauurmat,aucrescutcuomamărece,tristă șialcoolică.Zinas-aîmbolnăvitdetuberculoză, alipsitmultdincasăavândinternărirepetatela sanatoriu de boli pulmonare. Copiilor, Mihaly le-afostmamășitată.I-acrescutcums-apriceputșii-aiubitfoartemult.

Intrândîncameradinapartamentulbloculuidinmijloculghetoului,Mihalyseașezălabiroulluișiaînceputsăscrie.I-apovestitMagistreiepisodulcuZina.Parcăînțelegându-igândurile,aceastaîispuse.

O mamă care nu-și mângâie copilul pe fruntecândîlculcă,esteomamăfătătoare,este Lilith!Mihalyoaprobădândafirmativdincap. Îșiaminticăprunciiluiaucrescutsinguri,cuo mamăbolnavășirece.

Într-oseară,cândveniseacasădindrumurilesale,prinexilulsăuintern,mamaViolaîiașternupatulîncameradinfață.Obositadormipe lociarcândsetrezi,plecăînsudfărăsăîșiiarămasbundeladânsa.Olăsasesădoarmăacolo în camera ei secretoasă. A fost pentru prima oarăînviață,cândMihalyîșivedeamamadormind.Darșiultima.Acum,îșiamintideViola,de mamalui,Viola.

Îmivafimilădincerșinuosăpotfacenimicpentrutinecopilulmeu,aspusViolaînainte dea-șidaultimasuflare.Sătegândeșticândvei fisingurcășilapărințiicriminalilorestecoadă desărbătorilapușcăriecupachete.Eunuam pierdut nimic, nici tu, dar ei, urmașii tăi vor pierdetotul.Îșivorpierdesufletul.

Șiînbeznaastatotalăavândostaredespiritciudată,îșispusesingurcapentrusine.

Estesărbătoare,esteCrăciunuldeci,„Sărbătorește-te pe tine, fiule, fi blând cu tine însuți”.AiîncredereînDumnezeu,căcialuieste răzbunareașirăsplatapentrutoateceleînlumeaaceasta.

(Fragment din romanul Viola)

REFORMA AGRARĂ ȘI ÎNCEPUTUL PROCESULUI

DE COLECTIVIZARE ÎN JUDEȚUL/RAIONUL TE-

CUCI - ETAPE ALE INSTAURĂRII ȘI CONSOLIDĂRII REGIMULUI COMUNIST*

Daniel DOJAN**

Cuvinte cheie: colectivizare, reformă agrară, revoltă, represiune.

Keywords: collectivization, agrarian reform, revolt, repression.

Abstract

The agrarian problem was a constant in the history of Romania, and it was exploited to the full by the communist regime established on March 6, 1945. The class struggle was for the Romanian village a struggle to purge all opponents of the regime. Tecuci County had about 170,000 inhabitants in 1945 and the main occupation was agriculture. In order to divide the lands of the peasants, the local authorities abusively deprived the great philanthropists of the county of all goods, families like: Cincu, Sachelarie, Demetriade, Giurgea etc. Many of the former owners were convicted by the communist judiciary or forced to emigrate. The population of the county was facing a serious food crisis. The beginning of the process of collectivization of agriculture was negatively perceived by the population of the county, peasant riots took place which were violently repressed by the regime with the involvement of Security Forces who used heavy weapons to impose socialist order. Tecuci County was a positive example through its resistance to collectivization but also a negative example through the atrocities committed by local communist authorities.

SituațiamediuluiruraldinRomânialafinele Marelui Război (1914-1918), era unastringentă,pentrunoulstatunitarși pentru societatea interbelică. Lipsa unor

reformesubstanțiale,aveausăcreezemaridezordiniînrândulpopulațieidincauzastructurii unei societăți multietnice, ce intra în noua epocăcutraumeprofundedinperioadărăzboiului.PutereapoliticădelaBucureștialuatmăsurilegislative,între1920și1921,astfelaufost adoptatemaimultereformeagrarepentrudiferitele regiunii ale țării. În urma acestor măsuri,aufostexpropriateînjurde6milioanede hectare1.Pebazaraporturilordeîmproprietărire a evoluat în această perioadă producția agricolăațării,contribuindladezvoltareaeconomicăînperioadainterbelică2 .

ÎnjudețulTecuciîn urmareformeiagrare din1922-1924,aufostdateînproprietatețăranilorîntre3și5ha.depământagricol,caurmare a participării ostașilor în Primul Război Mondial.3

Înaceeașiperioadă, sistemulcooperativeloragricoledetipcapitalist,afostintroduscao necesitatedupăanul1907;micileproprietățise uneau,punândîncomunsuprafețesubstanțiale depământ,pentruaexecutamuncileagricoleși abeneficiadeunprodusceulterior,aduceaun venitfamilieirurale.Aplicareaacestorsisteme deproducțieînagricultură,sedeosebeaudrasticdecolectivizareasocialistăprinfaptulcănu aveauncaracterforțat4 .

Pentru comuniști, situația țărănimii era una„gravă”șitrebuiaschimbată.Einuacceptau nici forma statului național-unitar,

*Articolulafostpublicatînrevista„ACTAMOLDAVIAEMERIDIONALIS,nr.XL2019aMuzeuluiJudețeandeIstorie „ȘtefancelMareVaslui”

** Arhivist,MuzeuldeIstorie„TeodorCincu”Tecuci

1 AxenciucVictor,VasileBogza,IoanScurtu(coord.), Istoria Românilor Vol. VIII,AcademiaRomână,Ed.Enciclopedică,București,2003,p.104.

2 Ibidem, p.108.

3LazărGheorghe(coord.)AndronacheȘtefan, Monografia Orașului Tecuci,Ed.„Geneze”,1999,p.229.

4 PetricaDaniel, Lupta împotriva procesului de colectivizare în județul Galați,Ed.Lumen,2010,p.29.

considerându-lunstat„imperialist”(DanCătănuș)șinicirealitățilesocietățiiinterbelice.Ideologia comunistă putea fi sintetizată conform teoreticienilorsăiKarlMarxșiFriedrichEngels launprincipiusimplu:desființareaproprietății private.5 Deasemenea,țăraniierauprivițiprin prismaideologiei,neținându-secontdetradițiilelor,derelațiilesocialesaudementalități;toți erauîncadrațiîntipare:astfel,elementulcedefineaapartenențaadevenitorientareapolitică (membrualPartiduluiComunist)șiclasasocială.6 Dinacestpunctdevedere,aufostdelimitatetaberele:cineeradeparteacomuniștilorși cei care reprezentau „dușmanii poporului”, iar reformaagrarădinanul1945vasintetizaclar acesteaspecteideologiceșipolitice.

Reforma agrară – 1945

Una dintre primele măsuri ale guvernului condus de Petru Groza, a fost implementarea „ReformeiAgrare”,unactde„dreptatesocială” așacumîldefineaucomuniștii.Defapt,eraocopieaprimelordouădecreteadoptatedeguvernulbolșevicinstauratînRusiaîn1917,decretul pentru „Pace și Pământ”. Comuniștii trebuiau săatragădepartealormareamasăapopulației, țărănimea,pentrua-șiconsolidacapitalulelectoral.7Scopulacestuidemerseraunulelectoral, reprezentândunprimpasalcolectivizării.Însituațiapost-belicăcetățeniiromânideetniegermanăurmauafideportațiînUniuneaSovietică, aproximativ70.000,planificându-secaaceștia săfiedeposedațidepământînfavoareațărănimiisărace.8

Legeanr.187din23martie1945,prevedea expropriereapământurilor:

„Exproprierea

Art. 3. – În scopul înfăptuirii reformei agrare, trec asupra Statului pentru a fi împărțite plugarilor îndreptățiți la împroprietărire și pentru a constitui rezervele prevăzute la art. 2, pct. C și D, următoarele bunuri agricole cu inventarul viu și mort afectat lor;

a) Pământurile și proprietățile agrare de orice fel aparținând cetățenilor germani și cetățeni români, persoane fizice sau juridice, de naționalitate (origine etnică) germană, care au colaborat cu Germania hitleristă.

b) Pământurile și alte proprietăți ale criminalilor de război și ale celor vinovați de dezastrul țării;

c) Pământurile celor care s-au refugiat în țările cu care România este în stare de război ori s-au refugiat în străinătate după data de 23 August 1944;

d) Terenurile și toate bunurile agricole ale absenteiștilor;

e) Terenurile a celor care în ultimii șapte ani consecutivi nu și-au cultivat pământurile în regie proprie, cu excepția loturilor până la 10 ha;

f) Bunurile agricole de orice fel ale cetățenilor români care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Națiunilor Unite;

g) Bunurile de mână moartă.

h) Prisosul terenurilor agricole constituind proprietăți ale persoanelor fizice care depășesc suprafața de 50 ha, și anume: pământul arabil, livezile, fânețele, bălțile și iazurile artificiale, fie că servesc sau nu pentru pescuit, mlaștinile și terenurile inundabile.”9

Aufostastfelexpropriate1.443.911ha.de la 143.219 proprietari, distribuind din aceste confiscări 1.057.674 ha. la 726.129 de țărani, care avea proprietăți agricole sub 5 ha. Din aceastăsuprafață387.565ha.aufostpăstrate destatpentruaînființaGospodăriiAgricolede Stat.10 Mărireaproprietățiistatuluiacontinuat în1948cândalte940.000deha.aufostrechiziționatedelainstituțiiprecumbiserici,școliși mariproprietarideterendefinițica „dușmani ai poporului”. 11

Municipiul Tecuci în anul 1945, se află într-o situație economică destul de dificilă pe teritoriuljudețului Tecuci, se scria într-onotă informativădin28februarie1945:„[...]se simțea o lipsă cumplită a articolelor de primă

5 GailKligman,KatherineVerdery,traducereJustinaBandoi, Țăranii subasediu– colectivizarea agriculturii în România (1949-1962),Ed.Polirom,2015,p.22.

6 Ibidem,p.102.

7 Ibidem,p.117.

8 Ibidem.

9Legeanr.187din23martie1945,link: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1569

10GailKligman,KatherineVerdery, op.cit.,p.117.

11 Ibidem.

necesitate[...]”12. Deși, în perioada interbelică existaînTecucioeconomiediversificată,menționezaicidoarcâtevabănci,societățideasigurareșiîntreprinderilocale:bănci–BancaAgricolă, Banca Comercială, Banca Sindicatului Agricol etc., societăți de asigurare – Agricole, Dacia Română, Națională etc., depozitele lui NestorCincu(producțiedebetonarmat)șialtele.13

Reforma agrară în județul Tecuci

Dateleprivindaplicareareformeiagrareîn Județul Tecuci sunt menționate în mai multe surse. Desigur, sursele primare consultate în vedereaelaborăriiprezentuluistudiu,suntcele oferitedeServiciulJudețeanalArhivelorNaționaleGalați,darexistășiînbibliografiadinperioada regimului comunist date despre județul Tecuci.ÎndocumenteleS.J.A.N.Galați,suntexpuseproceseleverbalealeimplementăriiacesteia, normele legislative și detaliate bunurile mobile și imobile confiscate de la așa-numiți „moșieri”.Îndateleexpuseîndiferitelemonografiișianalizeasupraistorieilocaledinperioadacomunistăesteprezentatăoimaginegenerală a evenimentelor de atunci, în stilul caracteristicpropagandeicomuniste,cifreșistatistici. Prima sursă care menționează evenimenteledin1945esteolucrareaicărorautori nusuntmenționați,redactatăînformaunuiraport14 cătreautoritățiledinaceaperioadă„Monografia Raionului Tecuci” din anul 1964 și 1965, prezentă în arhiva Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci. În această sursă este specificat: „Prin reforma agrară din martie 1945, moșierii Anton Cincu, Giurgea15, Dimitriade, Emil Constantinescu, C. Vidrașcu, Nichi Cristoveloni (n.n. a fost păstrat textul original cu

12 Papacostea Șerban (coord.), Tampa Natalia, 6 martie 1945– Începutul comunizării României,volumcolectiv,Ed. Enciclopedică,București,1995,p.313.

13 Lazăr Gheorghe (coord.) Andronache Ștefan, op.cit., p. 242-243.

14 Între1958și1975aufostrealizatediferitelucrări,definiteca monografice de către învățătorisauprofesori,legatedecartierelemunicipiuluiTecucișimaiapoideraion, în Monografia Raionului Tecuci din1964șicompletatăîn 1965,nusuntmenționațiautorii,darîn Monografia cartierului Nicolae Bălcescu dinanul1975suntmenționațicaautoriînvățătorulEmilHâncușiprof.F.Agavriloaei,iarîn Monografia suburbiei Cernicari dinanul1958estemenționat

greșelile de rigoare, menționez că este vorba despreChrisovelonișiDemetriade), Ștefan Moise, Petre Moise, au fost expropriați iar moșiile lor au fost împărțite țărănimii fără pământ sau cu pământ puțin, fiind lichidată pentru totdeauna exploatarea moșierească.”16 Toate aceste exproprieri le voi detalia pe parcursul studiului făcândreferireladocumenteledinarhive.

Conform unei alte surse, volumul „Județul Galați pe scara timpului” alcăruiautorisuntIon BrezeanșiN.G.Munteanudinanul1972,seface referirelafaptulcă: „în județul Tecuci au fost expropriați 126 de moșieri [...] suprafața expropriată fiind de 11.543 ha. [...]Au fost împroprietăriți 13.769 de țărani.”17

Puterea politică locală a județului Tecuci era reprezentată de: prefecții Constantin Bulboacă(1945-mai1946),ZahariaDoniga(iulie 1946-1948), Gheorghe Gavrilescu (19491950), liderul organizației județene P.C.R. Tecuci–TeodorNicolau,liderulorganizațieijudețeneFrontulPlugarilorTecuci,N.Hodorogea,liderulorganizațieijudețeneaPartiduluiNaționalPopular,Tecuci–IonelAlexandrescu,liderulorganizațieijudețeneaPartiduluiNațional Liberal„Ghe.Tătărăscu”,Tecuci–Gh.Țanu,liderulorganizațieijudețeneaPartiduluiNațional Țărănesc „Anton Alexandrescu” Tecuci –EmilHâncu,liderulorganizațieijudețeneaPartidului Social Democrat Tecuci – N. Popescu, ComisiaLocalăSindicalăTecuci–B.Ciobanu,cu toțiiconstituindFrontulNaționalDemocratîn județul Tecuci18. Blocul Partidelor Democrate obține în alegerile falsificate din noiembrie 1946,conformrezultateloroficiale78,16%din voturi ceea ce însemna un total de 56.000 de alegătoridin71.656.19

caautorînvățătorulPopescuNicolae.EsteprobabilcaautoriiacesteimonografiiaraionuluiTecucisăfieaceiașiautorimembriaicorpuluididacticdinTecuci.

15 Vezi Gh.Jurgea-Negrilești – Troica amintirilor sub patru regi, Ed.Polirom,București,2014.

16 Monografia Raionului Tecuci,Tecuci,1964,p.10.

17BrezeanuIon,MunteanuN.G., Județul Galați pescara timpului,EditatdeComitetuljudețeandepartidalP.C.R.Galați, 1972,p.196.

18 S.J.A.N.Galați,FondPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar, 41/1946,f.54.

19 Monografia Raionului Tecuci,Tecuci,1964,p.20.

Aceștiavorpuneînaplicarelegeareformei agrareconformindicațiilorprimitedelaautoritățilecentrale,cerecomandaucaoperațiunile de confiscare a proprietăților să fie făcute simultan înbaza unortabelebineîntocmite, cu moșieriiceurmauafiexpropriați.Semenționa faptulcătrebuierealizateechipedemuncitori din fabrici și uzine care să păzească bunurile confiscate.Oatențiesporitătrebuiaîndreptată către gospodăriile ce au în administrare conace.20

ÎnorașulTecuci,în1945,aufostexpropriate:moșialuiConstantinSachelarie21 deunde s-aunaționalizat30dehadepământarabil,un conaclaRotundalângăTecucișidouăclădiriîn orașmagazinul „Dunărea” șioclădireundeîși aveadejasediulAsociațiaRomânăpentrulegăturicuUniuneaSovieticăprescurtatA.R.L.U.S22

ConstantinSachelarie, împreunăcusoțiasași fiicaIvonaSachelarieaufostevacuațișitrimiși de la stația Frunzeasca către Focșani de către

„tovarășul” Matei Petre.23 În documentele publicatedecătreInstitutuldeInvestigareaCrimelor Comunismuluiși MemorieiExiluluiRomânesc–BibliotecaRepresiunii,rezultădinfișa matricolă penală nr. 423 emisă de către

20 S.J.A.N. Galați, Fond Comitetul Județean P.M.R. Tecuci, Dosar59/1949,f.6.

21 AfostproprietaralmaimultorimobiledinTecuci,printrecareFarmaciasadeschisăla17martie1921,aflatăpe Str.ȘtefancelMaredinTecuci,colțcustradaCuza-Vodă. Ulteriorafostdeschisînincintafosteifarmaciimagazinul „Dunărea”.(ȘtefanAndronache,Tecuci și împrejurimilesale

ghid,Ed.GraphoPress,Tecuci,2016,f.187).

22Încotidianul„BrazdaNouă”din27februarie1945,AnII, nr. 14, p.1 se specifica detalii de înființare a Filialei

A.R.L.U.S.Tecuci: Filiala Tecuci, care a luat naștere în seara zilei de 22 ianuarie 1945[...]în saloanele școalei primare nr. 1 Fete[...] Toți sunt o mare familie. La această adunare au luat parte următorii: Constantin Georgescu Președintele Tribunalului, Iulian Vasiliu procuror, Petre Croitoru avocat și prefect, Virgil Mironescu avocat, Halpern I. avocat, Șaraga I. avocat, D. Sbârnea avocat fost prefect, Vasilică Gheorghiu avocat, Gh. Bosiefarmacist, Dr. SavelCârlan,Dr.Vladimir Coropceanu, Dr. Seiman, Dr. Moscovici, Dr. Georgeta Popescu-Corod, SubLocotenent pandur Călin Lupașcu, C. Cristescu director banca națională, Ghe. Udrea, Teodor Măxineanu, Teodor Ivăneanu inginer, Alex.Florea inginer tehnic, I. Alexandrescu primar, prof. C. Scuratovski, prof. Corneliu Iancovici, prof. Alexe Allsinski, prof. Gh. Boureanu, V. Galan, înv. Agripina V. Galan, înv. Ecaterina Popescu, înv. Emil Hâncu, înv. Jenică Popescu, înv. D. Cârjovete, înv. Anton Ursulescu contabil, N. Ciobotariu înv. Nicu Popovici înv., Aristotel Tiron agronom președinte Frontul Plugarilor, D.Mânăstirski

Penitenciarul Galați în data 26 iunie 1950, că AurelSachelarie24,născutla20ianuarie1926, înTecuci,fiulalluiCosticășiMarandeiSachelarie,domiciliatînstr.Cuza-Vodănr.70,Tecuci, deprofesiefuncționar,catalogat legionar,afost condamnatladoianidedetențiepentrucăarfi făcutparte dintr-o organizație subversivă,conform deciziei Tribunalului Galați nr. 143/1950.25 Pe lângă această familie au mai fostexpropriateînTecucimaimultefamilii:Demetriade,VirgilMironescu,GeneralIonescu(și /sauIonașcuconformsurseleanalizate)darși Cincu(acărorproprietățiseaflaușiînorașul Tecuci)26 .

În comuna Munteni, a fost expropriată de cătreocomisieformatădinprimarulTecuciului, Ghiță Marin, membrii de partid Gigloman, Lungu,Solovanov,MirceaVlad,înprezențaa8 milițieni27,moșialuiAntonCincu28,înfaptvila tatăluisău,NestorCincu,fiulmareluifilantrop AntonCincușifrateleluiTeodorCincu–donatorulactualeiclădiriaMuzeuluideIstorie„TeodorCincu”29.NestorCincufuseselideralorganizațieilocaleaPartiduluiConservator-DemocratconduslanivelnaționaldeTakeIonescu. Nestor Cincu a fost deputat de Tecuci, ales la

funcționare prefectură, Ulise Meran judecător, Sgherea Gh. înv., D-na A. Sgherea înv. Adunarea generală a dat următorarele însărcinări: V.D. Galan-Ursa Președinte, Dr. Savel Cârlan vicepreșeinte, Dr. Moscovici secretar de ședință, Jenică Popescu casier, Alex. Alexinschi bibliotecar, P. Croitoru, C.Cristescu și Alex. Florea cenzori[...].

23S.J.A.N.Galați,FondulPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar, 41/1946,f.67

24EsteposibilsăfiefiulluiConstantinSachelarie,deoarece înfișamatricolăpenalăestemenționatcătatălaveaprofesiadenegustor,deșinumeletatăluiestetrecutdreptCostică–diminutivdelaConstantin,iarnumăruldomiciliului arputeafiproprietatealuiConstantinSachelarie.

25 I.C.C.M.E.R.,BibliotecaRepresiuni,Fișămatricolăpenală nr.423/26.06.1950PenitenciarGalați.

26 S.J.A.N. Galați, Fond Comitetul Județean P.M.R. Tecuci, Dosar59/1949,f.47.

27Idem,FondPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar,41/1946, f.18.

28 NuestevorbadespreAntonCincu,donatoralspitalului din Tecuci, fost primar al orașului Tecuci între anii 1856-1859,1864-1871(cumpreciza ȘtefanAndronache în lucrarea, Tecuciul în documente și publicații, Ed. GraphoPress,Tecuci2015,p.578)cidesprefiulluiNestor Cincu,Antonzis Tony Cincu.

29 Parascan Doru, Muzeul orașului Tecuci 1934-2014, Ed. GraphoPress,Tecuci,2014,f.5.

alegeriledinfebruarie1914,încolegiulII.30AdministratorulclădiriidelaȚigăneștieraCulluri, conform documentelor, posibil Aristide Culluri31,deșisemenționeazăcăînmomentulrechiziționăriiacestanueraprezentfiindplecat laBucurești.32 Pelângăaceastăproprietate,au maifostconfiscate9ha.deviecuvițănobilăîn comunaNicorești.33

PolițiaOrașuluiTecuci–BiroulSiguranței, informa despre starea de spirit a populației a tuturorclaselorsociale:populațiaeranemulțumităfațădemăsurileguvernuluicontra„speculei”,fiindvorbadesprecomerțșipentrufaptul că în perioada Crăciunului din 1945 nu a fost împărțit zahăr populației. Țăranii erau primii, caredincauzaprețurilorfoartemicialeproduseloragricoleerauafectațișirefuzausăvândă. Muncitorii,înmareparteangajațiistațieiC.F.R. Tecuci, la rândullor eraunemulțumițidin cauzalipseidealimenteșiasalariilormici,astfel 32dintreaceștiaînaintându-șidemisia.34Într-o altănotăinformativăaprefectuluisemenționa că:„se manifestă în general îngrijorarea alimentării cu cele mai indispensabile articole de strictă necesitate”35 Subprefectul Gh. Gavrilescu informaprefecturajudețuluiTecuciînfebruarie 1946, că locuitorii din nordului județului Tecuci,plășileStănișești,PodulTurculuișiHomocea „sunt majoritatea înfometați”.Lipseauzahărul,grâul,porumbul,furajeleiarlipsamedicamentelora determinat izbucnirea epidemiilor degripășitifos.PopulațiaorașuluiTecucierași eanemulțumită de lipsa pâinii, porumbuluiși zahărului.Funcționariipenitenciaruluidinoraș depuneauoplângereprocurorului-șefaljudețuluipemotivcănulisepredăpecartelămălai delaBrutăriaIanorosdinstr.ȘtefanCelMare, astfeleișifamiliilelorriscaufoamea.36Secerea

30 Dumitru Săndel, Liberalii gălățeni, Ed. Istros, Brăila 2012,p.168.

31 FiulluiGiovanniCullurișialsoțieisaleTomassaCulluri. GiovanniCulluriacoordonatlucrăriledemodificareafațadeiactualuluisediulalmuzeuluitecucean.Acestarhitect apreciatafostadusînRomâniadecătreAnghelSaligny,un prietenajuristuluișidiplomatuluiConstantinMilecefusesecăsătoritcuMariafiicaluiAntonCincu.Așacumprecizeazăprof.ParascanDoruînlucrarea Muzeul orașului Tecuci 1934-2014,Ed.GraphoPress,Tecuci,2014,f.6-7.

32 S.J.A.N.Galați,FondPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar, 41/1946,f.18.

33 Idem, Fond Comitetul Județean P.M.R. Tecuci, Dosar 59/1949,f.18.

ca Oficiul Economic Județean să intervină la SubsecretariatuldeStatalAprovizionăriiBucurești pentru a trimite o nouă cantitate de porumbînnorduljudețului.37 Înlunamaialaceluiașian1946,situațianufuseserezolvată,iar prefectulatenționacăesteimposibildealimentatnorduljudețuluicuporumb: „din cauza comercianților și a populației nevoiașe de la munte, cari au împânzit satele pentru porumb, majoritate fiind femei, a căror exterior și stare fizică arată cu prisosință mizeria alimentară, în fața cărora legea umanitară învinge legile juridice ale țării. Remedieri: rămâne a se aprecia de către forurile superioare”38

Sarcinile fiscale și cotele impuse țăranilor ridicau mari probleme, prefectura înștiințând la5februarie1946,asupradificultățilorridicăriilor;deșis-aufăcutpresiuniasuprapopulației,oameniirefuzaupredarealâniișiagrâului deoarecefuseserădejaconsumate.Astfelserecomandarenunțarearidicăriiacestorcotedela populațianevoiașă.Îngeneral,țăraniieraunemulțumițide „chestiunea împroprietării care nu s-a definitivat”. 39 Coteleeraustabiliteconform Decretului nr. 3061/1946, astfel: proprietarii cedețineaupânăla20deoițurcanepredau0,5 kglânădefiecareoaie,iarpestenumărulde24 deoisepreda0,75kglânădefiecareoaie.Restul lânei putea fi utilizatăde proprietari, doar dupăcepredaucoteleobligatoriicătrestat.Cei cenupredaucoteleerauacuzațidespeculăilicită și sabotaj economic, fiind pedepsiți conformlegii.40

Înanul1947înTecuci,încartierul„Nicolae Bălcescu”existauîncadrulÎntovărășiiAgricole Colective, 140 de familii președintele acesteia fiindApreuteseiIon,înacelașicartierfiindînființată Secția de Mașini și Tractoare.41 Deși

34Idem,FondPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar68/1946, f.3-6.

35 Ibidem,f.9.

36Idem,FondPolițiaOrașuluiTecuci,Dosar4/1945,f.495.

37Idem,FondPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar68/1946, f.94.

38 Ibidem,f.265.

39 Ibidem,f.37-38.

40Idem,FondPrefecturaJudețuluiTecuci,Dosar51/1949, Ordonanțanr.12emisădePrefecturaJudețuluiTecuciîn datade9mai1946,prefectConstantinBulboacă,f.9.

41 EmilHâncu,F.Agavriloaiei, Monografia Cartierului „Nicolae Bălcescu” din Municipiul Tecuci,Tecuci,1975,p.51.

autoritățile statului controlau proprietățile de pe razajudețului Tecuci, situația raportatăde prefectulZahariaDonigala8decembrie1948, laconferințaadministrativădinCircumscripția AdministrativăGalați,eraunasumbră.Problemele erau diverse, existând mai multe dezbateriprivind impozitulagricolși coteleimpuse țăranilor după împroprietăriri. Astfel, în anul 1948 doar în cuantum de 30% fusese achitat impozitulagricol,iarplanulstabilitdeprefect fusesede90%.ÎnjudețulTecuci,în1948nuau fostridicatecoteleiarvinaaparțineaconducerii județului care făcuse previziuni prea „optimiste” amedieideproducțielahectariarlipsa „vigilenței” aconduceriipoliticeapermischiaburilor să se „strecoare” în comisiile de recoltareșisă „saboteze” ridicareacotelor.42

În documentele analizate, există un tabel anexăaunuiraportdin1949încaresuntenumerați68demoșieriexpropriați.Înurmaunui altraportîntocmitdeComisiaȚărănească,responsabilifiinddeacestorganismprefectulGheorghe Gavrilescu, directorul Direcției Agricole Tecuci,MotașBrânzei,darșilideriicoalițieipolitice a comuniștilor, se menționa că reforma agrarăa „lichidat moșierimea” șiaîntăritinfluența partidului în rândul „țărănimii sărace”. Erau menționate și câteva cifre provizorii ale efectuluilegislativînmediulrural:terenuriarabile,grădini,orezării,pășuni,fânețeetc.întotal 10.791,80ha,185clădiridelocuit,92magazii decereale,14mori,50garajemașini,28crame, 10atelierediferiteșialtele43.Toateacestecifre erauprezentatecafiinduntrofeual„lupteide clasă”,înrealitatevomvedeapeparcursulmaterialuluicăstatulnuvaficapabilsăgestioneze aceste proprietăți în beneficiul țăranilor care voraveaîncămulttimpdesuferitdepeurma măsurilerestrictive.Pelângălichidarea „moșierilor”,autoriiraportuluisemnalaucăaurămas șialțiadversariaițăranilor,clasasocialăachiaburilor.Aceștiaeraucatalogațidrept „profitori” ce acționau în contra statului, speculând

condițiile meteo nefavorabile pentru a influențațărănimea.44

Începutul procesului de colectivizare

Regimul comunist după adoptarea reformeiagraredinanul1945șinaționalizăriledin 1948,adeclanșat,dupăcumammenționatmai sus,înanul1949prinplenaraComitetuluiCentralalPartiduluiMuncitorescRomân,un „asalt” asupraagriculturiiromânești.Țăraniieraudirijațidecătrepartidsă-șiînființeze:Întovărășiri Agricole, Secții de Mașini și Tractoare în final obiectivulfiindcolectivizareaagriculturii45.Au fostînființateGospodăriiAgricoledeStat,pentruaalimentaaparatuladministrativcomplex alPartiduluiMuncitorescRomân,miidemembriiceaveauopozițieprivilegiatăfațădețăranii care se chinuiau să găsească alimente. În fapt, statul dorea sustragerea producției agricole rurale prin mai multe metode, după cum specificăDanCătănușînlucrarea Colectivizarea agriculturii în România represiunea 1949-1953:

a. Impozitul agricol – asupra venitului uneigospodăriițărănești

b. Cotele obligatorii – impozit achitat din produseleagricole

c. Achizițiile – țăranii ofereau produse agricoleiarînbazavaloriiacestorproduseprimeaubunurideconsum46

AcestsistemalcotelorafostunmodelimportatdinUniuneaSovieticășiprevedeaatingereaatreițintemajore:politice –fiind loviți chiaburii la sate astfel se împlinea lupta de clasă; economice – statul comunist obținând produseagricoleșiîndeplinindobiectiveleeconomice,iarmulteproduseputeaufitransmise către U.R.S.S. în numele daunelor de război și cătrețăriledincadrulConsiliuldeAjutorEconomicReciprocsubprețulpieței.47

Prinacestsistemdecote,înrealitatețăranii erauafectați,nunumaichiaburii.Einureușeau să achite aceste cote stabilite deoarece erau foartemarișinuțineaucontdenevoileindividuale ale fiecărei familii care după predarea

42 S.J.A.N.Galați,FondInspectoratulGeneralAdministrativ Galați,Dosar238/1948,f.20-26.

43 Idem, Fond Comitetul Județean P.M.R. Tecuci, Dosar 59/1949,f.46.

44 Ibidem,f.1-3.

45 Petrică Daniel, Lupta împotriva procesului de colectivizare în județul Galați,Ed.Lumen,2010,p.35.

46CătănușDan,RoskeOctavia, Colectivizarea agriculturii în România – Represiunea 1949-1953, InstitutulNaționalpentruStudiulTotalitarismului,București2004,p.11.

47 Ibidem,p.11.

cotei nu îi rămâneau produse agricole pentru hranășipentruînsămânțări,orinureușeaunici măcar să predea cotele.48 Prin sustragerea acestor produse agricole de către stat, scădea drasticinteresulțăranilorfațădemuncășide producțiaagricolăceeraafectată.49Conformlegislațieieraustrictinterzisevânzareaproduseloragricolesautreierareagrâuluioriaporumbuluifărăînștiințareaautoritățilororiînperimetrullocuințelor. Sepedepseau conformdecretului183/1949,nepredareacotelorsausustragerearecolteicumuncăsilnicăîntre5–15 aniiarnerespectareaplanuluidestatsesancționa cu închisoare corecțională de la 1 la 12 ani.50

În raportul prefectului județului Tecuci, GheorgheGavrilescudinianuarie1949seprecizacănoileleginuauprodusîncăefect,darcă țărănimeaeramulțumităde „lupta de clasă” și țărănimeachiaburășimoșieriierauînfricoșați de noile legi, deși în finalul raportului țărănimea săracă era catalogată ca fiind lipsită de mare interes față de muncă deoarece nu era avantajată de stat. 51 Predarea cotelor ridica problemeautoritățilordinTecucișiacelașiprefectGheorgheGavrilescu,raportacătreMinistrulAfacerilorInterne,căerauproblemelaîntocmireacomisiilordecolectareîncădin anul 1948,deoarecemulțimembriaiacestoranuau fost atent selectați și erau „străini intereselor clasei muncitoare”, mulți din acești membri erauchiarprimari,notari,agențiagricolicear fireprezentatburgheziașichiaburimea.Dintre aceștia, prefectul a demis 23 de primari, 9 agenți agricoli și un notar. În comuna Tudor Vladimirescusesemnalaosabotareacolectărilor,fiindintrodusebucățidefierînbatoză.52 Situația era una dificilă în întreg județul, foameteașisecetaauprovocatmariprobleme autorităților, astfel în raportul Comisiei Țărăneștidiniulie1949sespunea: Starea de spirit a țărănimii este îngrijorătoare acolo unde nu a plouat și unde seceta persistă. Reacțiunea folosește timpul secetos și lansează zvonuri

48 Ibidem,p.12.

49 Ibidem

50 Ibidem,p.13.

51S.J.A.N.Galați,FondInspectoratulGeneralAdministrativ, Dosar268/1949,f.38.

reacționare care în zilele de sărbătoare caută să atragă lumea și tineretul la procesiuni pentru ploaie așa cum a fost în ultimele sărbători în plasa Ivești unde s-a ieșit cu icoanele când tineretul era angrenat la competițiile sportive, mulți tineri s-au alăturat procesiunilor religioase chiar și membrii de Partid.53 Iardincauzaseceteidintoamnă,în1949eraucompromisecam 18-20%dinînsămânțăriledetoamnă. 54 În privința colectivizării, responsabilă era Comisia Agrară condusă la nivel național de AnaPauker.Învaraanului1950,aceastaapărăsit România plecând în U.R.S.S. pentru a-și trataproblemelemedicaleiarînfrunteaComisieiAgrareafostnumitAlexandruMoghioroș ceîșiluaseangajamentulsăgrăbeascăprocesul decolectivizare.AnaPaukerîndemnacaceice se opun colectivizării să fie pedepsiți într-un modexemplar.A.Moghioroșva„grăbi procesul de colectivizare” în1950prinviolențevorfiastfelînființate585degospodăriiagricolecolective, valul de violențe și abuzuri vor fi oprite chiardeGheorgheGheorghiu-Dej.55

Regăsimmărturiidesprecums-adesfășurat colectivizarea în raionul Tecuci în lucrări memorialisticesaustudiidespecialitatepublicateînultimiiani.SeviliaOanceapublicaînanul 2013lucrarea Nu pune Doamne lacăt gurii mele, Ed.TipoMoldova,Iași,underelateazăavândla bazădocumenteleC.N.S.A.S.situațiatatăluisău preotulGherasimBratoveanu,arestatdeoarece seîmpotriviseprocesuluidecolectivizare.Născutînanul1908,fuseseabsolventalSeminaruluiTeologicdinGalațiînanul1929.Afosthirotonitînanul1930iarîn1933afostparohînsatul CeamurliadeSus, Tulcea. Înanul 1935, se înscrie la Facultatea de Teologie din Cernăuți pe care a absolvit-o în 1939. În decembrie 1945,afosttransferatîncomunaFurceniiNoi lângăTecuci.Eraunanticomunistconvinsașa cum relatează fiica acestuia. În finalul anului 1944, fusese arestat sub acuzația că a fost

52 Idem,FondInspectoratulGeneralAdministrativ,Dosar 240/1948,f.145.

53 Idem, Fond Comitetul Județean P.M.R. Tecuci, Dosar 62/1949,f.9.

54 Ibidem,f.1.

55CătănușDan,RoskeOctavia, op.cit., p.20-22.

legionar.56 GherasimBratoveanuafostarestat în1952subaceiașiacuzație.57Eraunomharnic cedețineamaimulteproprietățiagricole,11,5 hapământdincare5haterenarabil,3hadefâneață,¼haviehibridăiarrestulislaz.Înanul 1953,aobținutceamaimareproducțiedințară lasfeclă,60devagoanelahectarpeosuprafață de3ha.58 AfostdenunțatorganelordeSecuritatedecătreNeculaiBejan,deprofesieplugar, funcționarîn1950lacooperativadinFurcenii Noi,afirmândcăeraun „element dușmănos ce lansa svonuri că vin americanii”. Înacelașidenunț, preotul Bratoveanu era acuzat că a îndemnat-opefiicaluiBejansănuintreîncolectivastfelfăcândpropagandăîmpotrivacolectivizării.Oaltăacuzațieeraaceeacăînbiserică, se făcea propagandă împotriva comuniștilor, iaroameniiplângeaulaauzulpredicilorceîiîndemnausărezisteînfațaateismuluibolșevic.În dosaruldelaC.N.S.A.S.existășialtedenunțuri cuunconținutasemănător,alIleneiCiobotaru, președintaG.A.C.FurceniiNoișiZanfirPodaru, președintele Căminului Cultural din Furcenii Noi.59 Conform fișei matricole penale nr. 2345/25ianuarie 1958, a fost arestatîn baza D.L. 89/1958 și H.C.M. 282/1958, reținut în data de 17.02.1958, prelungită pedeapsă conformOrdinuluiM.A.I.10082/1961șieliberatla 17februarie1963.AfostdeținutlaPeriprava.60 Dupăarestareapreotului,soțiasa,rămasăsingurăcucopiii,aîncercatsăvândăpământurile cătreautorități,darSfatulPopularTecuciarefuzat să cumpere terenul de la un „dușman al poporului”. După reclamațiile femeii către ComitetulCentralalP.M.R.șicerereadeaudiență la Gheorghe Gheorghiu-Dej, terenurile au fost luate conform legii. Ulterior întreaga familie, mamașifrațiimaimari, aufostobligațisălucrezeîncadrulG.A.P.-ul„Voința”dinTecuci.61

Revolta țărănească de la Cudalbi

Unaltcazesterevoltațăranilordincomuna Cudalbi din 11 ianuarie 1958, relatată de Petrică Daniel, Lupta împotriva procesului de colectivizare în județul Galați, Revolta populară

56 Sevilia Oancea, Nu pune Doamne lacăt gurii mele, Ed. TipoMoldova,Iași2013,p.36.

57 Ibidem,p.39.

58 Ibidem,p.41.

59 Ibidem,p.80.

din Comuna Cudalbi din ziua de 11 ianuarie 1958,Ed.Lumen,2010.Înanul1949,afostînființatăîn Comuna CudalbiG.A.C. „TudorVladimirescu”,iarîn1952aufostcomasateterenurile agricole și înființate întovărășiri agricole. Deși s-au luat astfel de măsuri până în anul 1957,majoritateaterenuriloraurămasînproprietateațăranilorcerefuzauînscriereaîncolectiv. 62 Autoritățile comuniste au schimbat conducereacomuneicuunafavorabilăpoliticii lor,astfelprimarulSăpătoruIonică,alesdelocalnici,afostînlocuitcuoamenifavorabiliregimului.Dealtfel,încomunănemulțumirileerau multe, față de sistemul de cote obligatorii, de prețul produselor agricole, deoarece oamenii îșiaminteaucăaceastăcomunăaveaoagriculturăperformantăînperioadainterbelicăiarpiedicileîncaleadezvoltăriiacesteiaeraupusepe seama proastelor decizii luate de autoritățile comuniste.63 Pentru a lămuri țăranii despre avantajele„colectivizării,conducereaRaionului Tecuciatrimisîncomunăaltecadredepartid dincomunedelângămalulPrutuluidejacolectivizate care auavut un comportament brutal fațădecomunitatealocală.Inițialacestenoicadreauînchismoaradinsatșidoarceiceerau membriîncolectivputeausămacinecerealele celorlalțifiindu-leinterzis.Mulțițăraniaufost bătuți iar pe alții îi forțau prin aplicarea amprenteisă„semneze”cerereadeintrareîncolectiv.64Țăraniis-auorganizatîntr-ungrupmai mareșiaumerscătreprimărieundeausolicitat cereriledeînscriereînG.A.P.daraufostrefuzați.Mulțimeas-aîndreptatcătresediulÎntovărășirii Agricole „Drum Nou” pentru a căuta și distrugecererile,undefacpresiuniasuprapreședintelui,OanceaMihalache.Acestaaluatun dosarcu600depersoaneșimairăuastârnit mulțimeaspunând căo săli seia tot, imediat dosarulafostdistrusdețărani.Ulterioroamenii au aflat că primarul Bălan se află la sediul G.A.C. „Drumul lui Lenin” șicăcereriledeînscriereîncolectivsuntlael.Deșii-aîntâmpinatpe oamenicuunlimbajagresiv,oameniis-auabținutdelaviolențeiarulteriorl-autrasînspreei

60I.I.C.C.M.E.R.,BibliotecaRepresiunii.

61 SeviliaOancea, op.cit.,p.86.

62 PetricăDaniel, op.cit.,p.60.

63 Ibidem,p.63.

64 Ibidem,p.71.

pentruadiscutasituațiileșinemulțumirilelor. Dupăoscurtăaltercațiecuțăranii,primarula încercat să se refugieze înbiroul săuiar între timp un milițian a tras focuri de avertisment, ceea ce l-a ajutat pe primar oferindu-i timpul pentru a fugi pe geamul primăriei. Ulterior, a fostprinsîncurteauneicaseșibătutdeoameni, duscătresediulprimărieipentruaofericererile. Casa de bani unde erau ținute cererile și altedocumenteafostdeschisădeprimariarsăteniiaudistrustoatedocumentele,sperândcă vorscăpadecolectivizare.Revoltaacontinuat lasediulG.A.C., „Tudor Vladimirescu” iarîncentrulcomuneiunmicgrupdemilițieniareușit sădispersezemulțimea arestând doarunsingurmanifestant.Spresearazilei,situațiaîncomună era pașnică.65 Trupele de Securitate au încercuitsatulșierauașezateînpozițiidetragerecumisiuneaclarădeanulăsapenimenisă intresausăiasădinsat.Dupăcâtevazile,pe14 ianuarieauavutlocprimelearestăriiarulterior mulțidinceiceauparticipatlarevoltăaufost arestațișianchetațicubrutalitatedecătreSecuritate. Printre cei arestați se numără: Fuică Vasile,AnghelieIlie,TașcăVasile,PetruIstrate șialții.Ceiarestațiaufosteliberațiabiaîn1964 odatăcudecretuldeeliberareadeținuțilorpolitici.66

Înziarullocal „Avântul” regăsimodescriere a situației Gospodăriei Agricole Colective „Tudor Vladimirescu” dinanul1959laaproximativ doianidistanțădelaevenimenteledin11ianuarie1958.Astfel,într-unarticolintitulat „Unde duce lipsa de preocupare” este criticată în termeniduriconducereaG.A.C.-uluifiindindicate „elemente necinstite” vinovate de neobținerea unor producții de cereale satisfăcătoare, fiind enumerați:LupuNicolae,fostpreședinte,Sava Alecu,SavaFlutur,NicolaePeonașișiNicolaeN. Lupu. Înrândurilearticolului, suntprezentate sumelecareaufostrealizatedecolectiv,venituriînvaloarede600.000deleișiunfondde bazăde100.000lei;deșiacestesumereprezentauunbunrezultat,eleeraumicifațădeposibilitățile pe care le avea G.A.C.-ul67. După reprimareaviolentădinanul1958,eraușordeînțeles că oamenii erau demoralizați și lipsiți de

65 Ibidem,p.74-90.

66 Ibidem,p.93-96.

67Avîntul,anulIII,nr.257,24decembrie1959,p.3-4.

atașamentulpecareautoritățileîlvoiaufațăde cauzasocialistă.

Evenimente culturale propagandistice

Înanul1958muzeuldeschideanouasecție „Pe drumul construirii socialismului”, ceavearolul „să înfățișeze realizările regimului democrat popular din orașul și raionul nostru Tecuci.”68 ArgumentulpentruoastfeldesecțieamuzeuluieraadusdedirectorulmuzeuluiConstantin Florea, ceîntocmeatematicaacesteiexpoziții: „Pentru ca un muzeu să-și îndeplinească funcțiunea educativă de masă și acțiunea mobilizatoare, este necesar ca expoziția sa de bază să cuprindă întreaga evoluție a societății omenești, de la originile ei cele mai îndepărtate până în actualitate. În scopul educării oamenilor muncii, a ridicării productivității în muncă, muzeele trebuie să prezinte nu numai trecutul ci și prezentul, indicând totodată perspectivele de desvoltare ale raionului respectiv. Organizare unei secții CONSTRUIREA SOCIALISMULUI în muzeul nostru este unul din obiectivele principale în acest an[...]În această secție este prezentată în mod științific și în același timp clar și atrăgător, realizările Democrației-Populare, aspectele principale ale Construcției Socialismului în orașul și raionul Tecuci. [...]Sectorul agricol va prezenta fermele noi ale agriculturii socialiste și superioritatea acestei față de vechile aspecte ale cultivării pământului. Pentru că la sate problema nr. 1 este lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, reprezentarea G.A.C.-ului în expoziția noastră va ocupa un loc central. Vom prezenta o gospodăriei colectivă model din raionul nostru cu toate caracteristicele: munca planificată, științifică, mecanizată, proprietatea comună asupra mijloacelor de producție și asupra produselor.69 De asemenea, astfel de expoziții erau organizatelamuzeelesăteștidincomuneleMunteniși Furceni, iar la 22 octombrie 1958 a fost deschisă o altă expoziție în comuna Buciumeni. Aceste expoziții în anul 1958 au fost vizitate,

68ArhivaMuzeuluideIstorie„TeodorCincu”Tecuci,Dosar 10/1958,f.95.

69 Ibidem,f.134-135.

așacumraportadirectorulmuzeuluiȘtefanRugină70,de9.171devizitatoriindividuali.

unexemplupentrutoatățara,înaceiașisituație afostFabricadeConservedinTecucicaredupă privatizare a devenit una din puținele fabrici din țară care a avut profit și a supraviețuitpiețeicapitalistecuproduse competitive recoltate din zonaagricolăaTecuciului.

Dacăprocesulde colectivizare ar fi permis o menținere chiar și parțială a unei mici proprietăți agricole,astăzisituațiaagriculturii înzonaMoldovei,darșilanivelnaționalarfifostalta.

Concluzii

Din datele statistice prezentate în „MonografiaRaionuluiTecuci”,reiesecăînanul1964 existau pe raza raionului, 40 de Gospodării Agricole Colective, ce aveau în componență 33.242defamiliișiosuprafațăde81.091hade teren.71 Întreanii1961și1964,multedingospodăriile colective au fost comasate. Astfel în 1950, au fost înființate primele G.A.C.-uri, în 1955–15,iarînanul1961–70.72

Colectivizarea agriculturii în județul-raionulTecucis-adesfășuratcuacelași avânt socialist caîncelelaltezonealețăriișimaialesînjudețele-raioanelevecine.Episoadedeviolențăși brutalitate,petrecutesimultancuepisoadede colaboraționism reprezentau un epilog al resemnăriițăranuluiînfațaviolențeistatuluicomunist. Revoltelețărăneștidin Vranceadar și din alte zone au influențat locuitorii acestor meleaguri,careprintradițiilelorșiatașamentulfațădepământauîncercatsăpăstrezevieo moștenirerăzășeascăcares-atransmisgenerațiilorviitoare.

Dupăcăderearegimuluicomunistîn1989, întoatecomuneledinzonaTecuciului,oamenii și-au cerut terenurile înapoi și au continuat muncaagricolăașacumauînvățat,realizândo agricultură performantă, comuna Matca fiind

70Conformdecizieinr.346din5octombrie1958,aSecției deÎnvățământșiCulturăaSfatuluiPopularRaionalTecuci, FloreaConstantinafostschimbatdinfuncțiadedirectoral muzeuluifiindrepartizatcaprofesorlaȘcoalamedienr.2 din Tecuci. Ștefan Rugină a fost numit noul director al

Proiectul „Genii ale Culturii

Române” declarat eligibil de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci

MuzeuldeIstorie„TeodorCincu”Tecucia încheiatunparteneriatdecolaborarecuInstitutul Hispano-Român din Castellon, Spania, pentrurealizareașiimplementareaProiectului „Genii ale Culturii Române”. Proiectul vizează realizareauneiexpozițiidesprecincipersonalități marcante ale culturii române: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși, Gheorghe Petrașcu,MirceaEliadeșiNicolaeIorga.Încadrul proiectuluivorfirealizatepanouridescriptive cudatebiograficedarșioperacelorcincimari români.ExpozițiavafivernisatmaiîntâiînSpanialaCastellon,laTecuciînRomânia.Deasemeni,proiectulafostaprobatsprefinanțarede Departamentul pentru Românii de Pretutindenișiurmeazăetapeledeimplementare.

Încadrulproiectuluiaufostrealizate20de panouri despre cele cinci personalități marcantealeculturiiromâne,printrecaredoitecuceni: Gheorghe Petrașcu și Mircea Eliade.

muzeuluilăsândpostuldeprofesordelaȘcoalanr.6din Tecuci.(ArhivaMuzeuluideIstorie„TeodorCincu”Tecuci, Dosar10/1958,f.15).

71 Monografia Raionului Tecuci,1964,p.49.

72 Ibidem,p.50.

Daniel DOJAN

ExpozițiavafivernisatălaCastellonînSpania, pe10 noiembrie 2022, publiculțintă fiind comunitatearomâneascădindiasporadarșicomunitatealocalădinCastellon.Nevomasigura încadrulproiectuluidetraducereainformațiilor din limba română în spaniolă, astfel încât obiectiveledepopularizareaculturiiromânesă fieatinse.

Deasemeni,avândînvederecăanulacesta seîmplinesc150deanidenaștereapictorului tecucean Gheorghe Petrașcu, vor fi emise în Spania, 150de timbre înfățișând statuiasace esteamplasatăînTecuci.

Este unul dintre cele mai ambițioase proiectealemuzeuluitecuceanșimenitsăpromovezeistoriaTecuciuluiînspațiuleuropeanșisă valorificepatrimoniulculturalmobil.

ProiectulestefinanțateintegraldeDepartamentulpentruRomâniidePretutindeni.

Colaboratori ai evenimentului: Primăria Municipiului Tecuci, Consulatul României din Castello de la Plana, Deputacio de Castello (ConsiliulJudețeandinCastellon),Ajuntament deCastello(PrimăriaCastellon),AsociațiaCulturală China în Castellon, Asociația Româno-ItalianădelaRivoli.

ăci pentru ei, «Lumea artei» este deasupra tuturor lucrurilor terestre, deasupra stelelor chiar, unde ea stăpânește solitară și mândră ca un pisc înzăpezit.” (Bakst)

„Mir iskusstva” desemnează o largă mișcareînartarusă(pictură,grafică,ilustrațiede carte,mobilier,scenografie,artămonumentală, muzică)delasfârșitulsecoluluialXIX-leașiînceputulsecoluluialXX-lea.Mișcareaafostanimatădecâțivamembrifondatorigrupațiînjurulrevisteicuacelașititlucarereprezintăsincronizareaarteirusecucurenteleartisticeale

vremii, dinEuropa, cunoscutesub diferitedenumiri: „Art nouveau”, „Modern Style”, „Jugend-stil”, Sezission”, „Arta 1900”, lanoi. „Mir iskusstva”acoperăceamaimarepartemodernismuluirus,depășindu-lprinuneleîntreprinderiinițiateșipatronatedeDiaghilev–expozițiile artiștilor ruși în străinătate și „Baletele ruse ”.Având laorigine ambițiileunuigrupde liceeni, așa-zișii „pickwickienii de pe Neva”, „Mir iskusstva” este corespondentul rusesc al mișcării „Nabi” („profeți”, ebr.), chiar dacă în Franța nabiștiiaveauîn spate îndelungataexperiență impresionistă, iar miriskusnicii veneaudepeteritoriulîncareîncădominauacademismulșineoacademismul„peredvijnicilor” lafeldecantonațiînformeleconservatoare.

Primulșimarelemeritalmișcăriiestedeschiderea largă către Occident, mai ales prin

„MIR ISKUSSTVA” („LUMEA ARTEI”)

decoruri,scenografieșiprinilustrareadecarte, dupăcumspuneistoriculdeartăfrancez,Louis Reau, „pentru prima dată Rusia a exportat formenoideartășiatrimisînstrăinătateartiști carenumaiveneaucaelevi,cicainițiatori.”

Între1900-1917ParisulșiMoscovaaufăcutunschimbintensdeartăcontribuindimens lamaturizareașimodernizareaarteispectacolului. „Cultul formei, intelectualismul imaginii, tendințasprestilizare,gustulpentruarabescul desenului, pentru prețiozitatea materiei, pentru rafinamentul cromatic și aderarea la cele mai diverse efecte (decorativism, grafism, tonuri reci, opalescente, aplatizare a volumelor, chiarșiunfelde„cloazonism”caracteristicnabiștilor și „Artei 1900”, în general) deci, totul sauaproapetotceeralegatdemodalitățilede expresiecontrasta,înmodevident,custilulmai conservator,mairudimentar,mailipsitdestrălucire al „peredvijnicilor”“(Vasile Florea). De remarcatcășiînplanulliterar-filosofic,înpaginilerevistei„Miriskusstva”seregăsescscrierile unor mari personalități precum: V.Rozanov,D.Merejkovski,Belîi,Blok,Briusov,Zinaida Hippiusetc.careauavutocontribuțieimportantă în dezvoltarea artelor de la acea vreme. Atmosferaîncareianașterenouamișcareartisticăeraundestuldesumbră.Vechiletipare oglindite și înartă erau atâtde bine înrădăcinate încât noii artiști nu aveau aproape nicio calede-asemanifestaînritmulîncaresocietatea modernă îl impunea. „Drumul Golgotei” parcursdeVanGoghșideGauguinerarefăcut deastădatădeMikhaelVruber,unuldintreartiștiicareîncercausăsedescătușezedinvechile dogme.Pânășiachiziționareaprimelorlucrări importante ale lui Serov și Nesterov de către P.M.Tretiakov a dus la opoziția rigidă și la un marescandalînmediileartisticecaredețineau monopolul.

Un grup de liceeni, deveniți apoi studenți s-a strâns în jurul fiului cel mic, Alexandr Benois, al cunoscutului arhitect din Petersburg, NicolaiLeontieviciBenois.Dacăînaintedeinițiereamișcăriiartiștiiplasticiseformaudirectîn AcademiadeArtă,acum,apareonouăcategoriedeartișticareaveaudejaoformarespirituală și artistică înainte de-a intra la Academie.

GrupuldetinericaresegrupaseînjurulluiAlexandr(Sașa)Benoisaîntemeiato„societatede

autoinstruire”care,laînceput,afostsubforma unuicercdeprieteni.Dingrupfăceauparte:D. Filosofov,V.Nuvel,G.KalinșiN.Skalonalături decareaumaivenitLeonBakst,SergeDiaghilevșiCharlesBirletfuncționaralConsulatului francezdinPetersburg.Acestadinurmăle-afăcut cunoștință membrilor grupului cu poezia simboliștilor francezi Rimbaud, Verlaine, Mallarme,darșicurevisteledeartădeorientareultramodernăprecum„MercuredeFrance”și„La Plume”. Așadar „miriskusnicii” proveneau, cu precădere, din familii ale intelectualității burghezeruse,crescuțiîntr-oatmosferăîmbibată de artă. Membrii „societății de autoinstruire” careseautointitulau„PickwickieniidepeNeva” țineau conferințe făcând cunoscut unul altuia pictura,muzicaistorialiteraturii,istoriateatrului,temelepredilectefiindlegatedemariimaeștri. Animatorul cercului a fost Alexandr Benois (1870-1960). Majoritatea participanților laacestcercaveadeschiderecătreOccidentși dorințade-asealăturaprocesuluiartisticuniversal. O altă caracteristică a grupului era cuprindereasinteticăafenomenuluiarteișialculturii,îngeneral.Niciunuldintreeinusemărgineadoarlastudiulunuisingurdomeniușidupă mărturisirile lor erau, pur și simplu, „sfâșiați” neștiindcedrumsăaleagăatâtdemultepasiuniîicopleșeau.Șinuneapăratceadinurmăcaracteristicăagrupuluierarecursullatrecut,la marii maeștri, la epocile în care Frumosul fuseseînlumină.Unlucruinteresantșidemnde remarcat este că mulți dintre „miriskusnici” careaudevenitartiștiprofesioniștinuauabsolvitAcademiadeArte.EstecazulluiBenois,Filosofov,Diaghilev,Nuvelcareauabsolvitfacultatea de drept a Universității din Petersburg. După absolvirea studiilor, „miriskusnicii” au plecatpestegranițășimulțidintreeis-austabilit la Paris. Diaghilev (1872-1929) începe să joaceunroltotmaiimportantîncercullorde prieteni.Eramareamatordemuzicășidepictură,darmarealuivocațievafimecenatul.

Primul dintre „miriskusnici” care s-a afirmatafostK.A.Somov(1869-1939),care,fărăsă fieuncopilminune,adevenitunartistdegeniu. Primamareexpozițieamișcării„Miriskusstva” afostdeschisăînianuarie1898,Expozițiaartiștilor ruși și finlandezi de la muzeul Stieglitz. Pentruprima dată, aieșit în evidență talentul

strălucit de organizator al lui Diaghilev: pe lângătinerii„miriskusnici”aumaiexpus:Vrubel, Serov, Levitan, Nesterov, Korovin, Vasnețev, Maliutin, Polenova. N-a trebuit mult să aparășireacțiilevechiigardepringurapatriarhuluiacesteiaV.Stasovcareanumitexpoziția tinerelortalente„oorgieadezmățuluișinebuniei”. Acesta a fost începutul mișcării „Mir iscusstva” .

„Mir iskusstva”, revista grupării

În1892,aderălacercul„societățiideautoinstruire”A.P.Nurok„acestpariziandePetersurg ” cumîlnumeauprieteniicarevajucarolul luiMefistoîncercultinerilorFauștișivavenicu ideea înființării unei reviste. Însă principalul pion este și de astă dată Diaghilev care a dus toatămuncaorganizatoricăcâtăvremeBenois șimajoritateamembrilorcerculuiseaflauîncă în Franța. Denumirea revistei n-au putut s-o stabilească multă vreme. Benois a propus denumirea„Renașterea” În1897,I.Grabarscrie unarticolpentrusuplimentulliteraralrevistei „Niva” (Țarina) și mai propune câteva denumiri:„Vperiod”(Înaintarea),„Novoeiskusstvo” (Artanouă),„Krasota„(Frumusețea).Seopresc, înfinal,la„Miriskusstva”(Lumeaartei),denumiredelocîntâmplătoarepentrucăfondatorii revistei considerau lumea artei, o lume autonomă,aparte.La18martie1898,afostsemnat contractuldeeditare.PrințesaM.K.Tenișevași S.I.Mamontov,ceicareacordausubsidiilenecesareeditării,audeveniteditoriirevistei,iarDiaghilev, redactorul-șef. Deși ceilalți membri consideraunemijlocităparticiparealuiBenois, acesta fiind la Paris și lucrând la primul ciclu versailleznus-aimplicatatâtdemult.Arămas toată munca organizatorică însarcina lui Diaghilev („Napoleonul”), strălucitul strateg plin de energie clocotitoare. În primele două numere apar deja nume consacrate precum Lev Șestov,VasiliRozanov.Pelângăei,V.F.Nuvelva publicaarticoledespreexpoziții,desprespectacolelemuzicale,maialescălainițiativaluiluaseră ființă „Serile de muzică contemporană” undeseascultamuzicaluiDebussy,MaxReger, RichardStraussșialțimuzicieninovatoriaimomentului.Muncaderedactorartistici-arevenit luiL.S.Bakstcareexecutașiretușafotografiile dându-leunaspectcâtmaielegant.Dinlumea

marilorartiști,celebrideja,de„Miriskusstva” s-aapropiatV.A.Serov.ErabunprietencuBenoiscareîiînlesniseparticipareaîn1896la„Sezession-ul”munchenez,expozițiaartiștilorruși delaMunchen.Alăturideel,Benoisîimai„pețise”atuncipeLevitan,Nesterov,Vasnețov,Perepletcikov,Svetoslavski.Dar,dintretoțimoscovițiicelmaiapropiatdemișcarearămasSerov,elfiindșiîmputernicitullaMoscovaalexpozițiilororganizatede„Miriskusstva”.Toțicei implicați în editarea revistei și în organizarea expozițiilor se întâlneau marțea, acasă la Diaghilev,careexpuneșiesteticarevisteișiamișcării în articolul „Probleme complexe”. Drept motto folosește cuvintele lui Michelangelo: „Cine merge pe urmele altora nu-i va întrece niciodată”. Articolulestealcătuitdinpatrupărți: înprimapartesuntrespinseînvinuirilededecadentism,înceade-adoua expune oidee legatădeartapentruartă,înceade-atreiavorbește despre frumosul în artă, iar în ultima parte vorbește despre misiunea artei proslăvindu-ipeînaintași.Giotto,ShakespeareșiBach lângăcare-imaiadaugăpeDostoievski,Puvisși Wagner sunt considerați „zeii artelor” Începândcuprimulnumăr,revistapublicăsistematicarticoleșinoteavândcaobiectivdiscreditareadușmanilor.Dar,preponderentăînrevistă, eraparteapozitivăceaîncareseaduceaulacunoștințapubliculuirusacelefenomenepecare revistaleconsideravaloroasedinpunctdevedereartistic.Sigurcăloculprincipalînrevistăîl voraveailustrațiilecureproducerialelucrărilor ce poartă amprenta „noului stil”. Accentul erapuspeartiștiiruși,finlandezișiscandinavi înoperelecăroraseoglindeaspiritulnațional, sufletulpoporului.Deceatențialoreraîndreptatăcătrefinlandezișiscandinavi?Pentrucăîn lucrărilelorerabinedefinitătradiția,pentrucă IbsenșiGriegsebucuraudemarepopularitate înRusialaaceavreme.Începândcunumărulal treilea,revistapopularizează operelemaeștrilorrușiceeacevafitemadebazăîntoatăactivitatearevistei.ArteidinEuropaOccidentalăi serezervăpuținspațiu.Printreartiștiiintrațiîn atenția lor sunt Puvis de Chavannes, Gustave Moreau, Edward Burne-Jones și Aubrey Berdsly. Apariția primelor numere ale revistei a stârnit în presă o adevărată furtună de indignare -atacuri peste atacuri care s-au întețit

dupăorganizareaprimeiexpozițiidecătrerevistă, în 1899. Simpatiile artistice manifestate de„Miriskusstva”eraucaracteristicepentrulumea artistică europeană a momentului. Absențatotalăaartiștilordestângal-ascosdinsărite pe ideologul „mișcării peredvijnice”, V.V. Stasov, care i-a asemuit pe „miriskusnici” cu schiloziișimonștriidinromanulluiHugo,„CatedralaNotre-Dame”.Nicinu-itreceprincapsă spună ceva despre lucrările expuse, mărginindu-sesăproliferezetotfeluldeinsulte.Înfoculpolemicii,„Miriskusstva”criticăartaacademistă reprezentată de Aivazovski, Rizzoni și Vereșceaghin,atrăgândoprobiulluiRepincare sedistanțeazădemișcarealor.PolemicacuRepinrămânelaunanumitniveldedecență,fiecaredinpărțirecunoscândșimeriteleincontestabilealeadversarului.Ceidela„Miriskusstva” nucontenescsă-lnumeascăpeRepinmaestru și-iconsacrăpaginiîntregiînrevistă.Unrolactivînviațarevisteiare,desigur,Benois,caredevenisedeja oautoritate înevaluarea operelor deartăatâtstrăinecâtșiautohtoneruse.Vioiciunea minții și spontaneitatea opiniilor conferăcronicilorluiuncoloritaparte,nefiindniciodatăplictisitor.Esteunmareadmiratorallui OdilonRedonșiHuysmans.Oatențiedeosebită acordărevistaExpozițieiuniversaledelaParis din1900undesefacremarcațiprindecorațiunilepavilionuluirusesc.Francezii,larândullor, apreciazăpicturaluiSerovșialuiKorovincel care se ocupase cu decorarea spațiului. Cu aceastăocazie„miriskusnicii”îșischimbăatitudineafațădeimpresioniștipecarenu-iagreaserăpânăînacelmoment.Caurmareareevaluăriiarteiapuseneîncepeșioreevaluareaartei rusecontemporane.Interesantestearticolullui IgorGrabar, „CâtevagânduridespreartaaplicatăcontemporanădinRusia”încareopunearteidecorativeșinouluistilrusesc,clasiculempir.Primulnumăralrevisteidin1902estededicat în întregime vechii arhitecturi a Petersburgului.Benoispublicăarticolul„Petersburgulpitoresc”șialtecâtevaarticoleîncareelogiazăfrumusețeavechiiarhitecturi,direcțiecare vacontinuașiînurmătoarelenumere.

Pe lângă articolele despre vechea arhitecturăaPetersburguluișiaMoscovei,revistaîncepesăoferemultspațiuarticolelorlegatede teatru.Interesullorsporeșteatâtpentruteatru

câtșipentruoperășibalet.BenoisșiDiaghilev publicăsistematicarticoledesprenoilepuneri înscenăaleteatrelorimperiale.Principalacerințăa„miriskusnicilor”erapentruunitateatuturor componentelor spectacolului: unitatea dintremuzicășiregie,coregrafie,costume,decoruri,joculartiștilor.BenoispublicăcâtevaarticoleelogioaselaadresateatruluiMariinski.

Trebuiesăremarcămcăogrijăapartearedacțieidela„Miriskusstva”afostpentrurealizareagraficăarevistei.Auluattotuldelazero, auexperimentataumuncitdingreupânăcând auajunssăscoatădesubtiparexemplaredeexcepție. Astfel și-au creat propriul stil până au ajunssăconcurezecusuccesrevisteleinternaționale de renume din același domeniu. Se poatespunecărevistaafostunfeldelaborator decreațiealgraficienilor.Unuldintrerezultatele activității revistei în studierea moștenirii ruseștiafostrenumitaexpozițiedeportretedin palatul Tavriceski, desigur tot sub magica baghetăaluiDiaghilev.Marelemeritalexpoziției afostcăascoslaivealăomulțimedepictoriși sculptorianonimiprintrecaremaimultdezece eraumaeștrideprimamână.Revistadevinetot mai influentă. Benois publică „Istoria picturii ruse în secolul al XIX-lea” în deplină concordanță cu direcția revistei. Secția literară condusădeD.FilosofovpublicăautoriprecumLev Șestov,D.Merejkovski,Z.Hippius,V.Rozanov, Briusov,AndreiBelîi.

În 1903, vrând să primenească corpul de colaboratorișisă-ischimbeorientarearevistei, DiaghilevîisolicităsprijinulluiCehovcare-lrefuză categoric. Între el și Merejkovski existau vechianimozitățișinuputeasăvinăsubacelași acoperiș cu cel pe care-l considera dușman. ToatetentativeleluiDiaghilevdea-latragepe Cehovaueșuat.Anul1905încareînceperăzboiul ruso-japonez înseamnă anul începutului uneicrizefinanciare.Revistarămânefărăsubsidiișiînceteazăsămaiapară

Înconcluzie„Miriskutssva”,revistamișcăriiaavutunroldecatalizatorînîntreagamișcare artistică rusă de la granița dintre secole. Implicareaînorganizareadeexpozițiiadatposibilitatea afirmării unor artiști de mare valoare.Să-iamintimaicișipeNicolasRoerich,B. KustodievIBilibinpentrurealizărilelorînscenografie, dar și în ilustrarea de carte. Chiar

revistaînsineacreattipulderevistăartistică ilustratădinRusia.

„Mir iskusstva” – direcții de afirmare

Aniiîncareaapărutrevistaaufostaniide glorieai„miriskusnicilor”.

Somovapictatciclul portretelor defemei printrecarerenumitultablou„Damăînalbastru”, Benois termină și expune acuarelele din seria„LudovicalXIV-lea”,iarîn1903realizează ilustrațiilela„Călărețuldearamă”alluiPușkin, Bakstdevinetotmaicunoscutîndomeniuldecoruluideteatrușirealizeazăscenografiacelor maiimportantespectacoledelaTeatrulAleksandriski. Tot în această perioadă, societatea rusă și întreg mediul cultural conștientizează valoareagrupuluiS.K.Makovskinumindu-i„visători retrospectiviști” Însă „miriskusnicii”

n-aufostdoarecoulvremurilorapuse,eiaufost oameniitimpului lorcu privireacătre viitorul pecareîlproiectau.Fiindartișticuoeducație temeinică,adevărațiprofesioniștiîntotceeace făceauchiardacănuaveaustudiisuperioarede artăaufostinovatoriînmaitoatedomeniileîn cares-aumanifestat.Denumelelorseleagăînflorireaxilogravurii,aufostprimiicareaufolositdinplintehnicilemixteînpictură,graficade carteacunoscutceamaiînfloritoareperioadă

în vremea lor, sculptura -prin cele trei nume Trubețkoi, Golubkina și Konenkov- a ieșit în afaragranițelorțării,iararteleplasticeșidecorative au cunoscut varianta sa largă de „Modern”.Studiindcuminuțioziateoperelevechilor maeștri și-au ales cu grijă materialele împărtășindu-și unii altora rezultatele experiențelor. De remarcat este și disciplina lor creatoaretenacitateacucares-auimplicatîndomeniinecunoscuteșimarealorputeredemuncă.

Unadintrepicturilecelebrerămâne„Dama în albastru” în care Somov a imortalizat-o pe eleva sa E.M. Martinova. La prima vedere o compoziție simplă în care apare o tânără în primplan,portretul„dameiînalbastru”reflectă oîntreagărealitateexistentălaaceavremeîn care este evidențiată nemulțumirea profundă față de momentul respectiv și aspirația neputincioasăcătrefrumos,cătreunviitormaibun, apanajul unei părți a societății ruse. Folosind accesoriileromantismului,Somovși-azugrăvit eroina întipărindu-i mâhnirea pe chip și cu o

cărticicăfranțuzeascăînmână.Privireaeiscrutătoareesteoveritabilăinterogațieadresatăvieții.DardespreartapicturalăaluiKonstantin Somov,cualtăocazie.

Un alt eveniment de mare însemnătate îl reprezintărealizareadecătreAlexandrBenois a ilustrațiilor lapoemulluiPușkin,„Călărețul dearamă”.Primavariantă,încareaufost33de ilustrații, a reprezentat-o ediția de lux la comanda „Cercului de iubitori ai edițiilor de lux rusești”.Variantadefinitivăafostceadin1923 șireeditatăîn1964.Deseneleerauexecutateîn tușpesuporturigriverzuișigălbuiceeacedădeaimpresiadegravurăpelemnșicreaatmosferatimpuluiîncaresepetrecuserăevenimentelenarateînpoem.Însăvaloareailustrațiilor luiBenoisconstăînintuițialuidemareartistcu careaștiutsăsondezeadevăratasemnificațiea poemuluiluiPușkin,aceeademeditațieasupra soarteiomeneștișiasuprapoporuluirus,asupra conflictului dintre omul simplu și Putere, dintreindividșisocietate.Seprefiguraulaorizont întunecații ani ce aveau să urmeze după 1917șiartistultranspuneaînfelulsăuprofeția asuprasumbruluiviitor.Cuilustrațiilela„Călărețuldearamă”,evenimentmajorînistoriaarteiruse,Benoisinaugureazăoperioadădeînflorireailustrațieidecartea„miriskusnicilor”. Operaluiafostcontinuatădealțiilustratoride valoare precum: M. Dobujinski, E. Lansere, D. Kardovski.Așadar,sfârșitulsecoluluialXIX-lea șiînceputulsecoluluialXX-leaafostepocacea mai strălucită din istoria artei grafice rusești. CărțiledeartăcareseeditauînaintelaVienași Berlinîncepsăfie,acum,editatelaMoscovași Petersburgșitotacumsuntînființatecelemai prestigioasecasedeeditură.

Totînaceștiani,Benoisîșiîncepeactivitateaîn teatru carevadeveniprincipalulsăudomeniudecreație:aveaunharmuzicaldeexcepțieșiomareușurințăînaimproviza.Aiubitteatrulcupatimășii-aînțelesspecificul:„“s-a întâmplat”, spunea el, de fapt, că eu mi-am ales principala carieră în pictură și aceasta m-a condus către teatru, dar uneori mi se pare că s-ar fi putut prea bine „întâmpla” ca să-mi aleg drept carieră de bază muzica, arhitectura sau actoria și ar fi fost foarte probabil ca fiecare dintre aceste profesii să mă fi condus către teatru” . Văzuse la o vârstă fragedă „Faust” și „Baiadera”

fapt care a determinat și atracția lui pentru operășibalet.Foarteimportantăpentru„miriskusnici”afostvenirealaconducereateatrelor imperiale a cneazului S.M. Volkonski aflat în foartebunerelațiicugrupullor.Astfel,visullor de-a lucra în teatru putea să devină realitate. PrimamarelucrarealuiBenoisînteatruafost punerea în scenă a spectacolului de operă „Amurgulzeilor”,laTeatrulMariinski.Deșicritican-aprimitpreabinescenografialui,Benois facealdoileapasșilucrează lamontarea„PavilionuluiArmidei”șia„Sylviei”luiDelibes.Alăturideel,carealizatordedecorurivineșiBakst carelucralarevistăcuprecăderecaportretist. Prinarticolelecareatrăgeatoatăredacțialalucru,revistaurmăreștecumareatențiepunerea

înscenăaspectacolelortragicilorgrecișiatuturorcelorlalteundecolegiilorlucraucadecoratori. Decorurile, accesoriile, costumele erau realizatedeBakstcuofanteziedebordantă.Tinerii „miriskusnici” care lucrau, în special, în domeniultipăririidecartecailustratoriseimplicășiînrealizareadecorurilorpentruspectacole.

„Revistei „Mir iskusstva” îi aparține, scria Benois imensul merit de a fi ridicat, la noi, activitatea tipografică, de a fi redat cărții străvechea prerogativă de a fi, în ceea ce privește aspectul exterior, alintată, prelucrată de mâinile unor adevărați artiști care se dăruiesc cu patimă acestei minunate activități” . Toțiartiștiicerculuiau dăruitcâtaupututdemultacesteiminunateactivitățilucrândlaprezentareagraficăarevistei șilailustrațiiledecărți.Înprezentareagrafică înstilul„Modern”sefaceremarcatLansereatât prinlucrărilepublicateînrevistăcâtșiîngraficacărților-coperte,ilustrații.Înartaluiunloc foarteimportantîldeținacuareleleșilucrările înguașă,abordândpentruprimadatăînlucrărilesaledeșevaletepocapetroviană,temelelui preferatedevenindconstruireaPetersburgului și noua flotă rusă. Și tocmai în timpul în care „miriskusnicii” demonstrează că Petersburgul esteoadevăratăminune,iatăprintreeiapare unartistcarearatășifațaîntunecatăaorașului. Este M.V. Dobujinski care, între 1902- 1903, crease o serie de desene pentru cărți poștale ilustratecuvederidinorașuldepeNeva.Dobujinskiesteprintreprimiiînartarusăcaresimte cu acuitate singurătate omului în orașul

contemporancare-lsufocăcuimenseleluiclădiridepiatră.Temeprecummizeriamonumentalăacaselorstup,fantasticulsărăcăciosalcasei-temniță,zonedelaperiferiaorașuluipline de fabrici cu cocioabe gârbove și cu noroiul pânălagleznesuntpeisajefrecventeîntablourilelui.

Stareadeneliniștesufletească,deprofundă insatisfacție, de așteptare a unor schimbări sunt elemente specifice și poeziei ruse din aceastăperioadă.AndreiBelîiscriaînpaginile revistei„Miriskusstva”:„Suntem înconjurați de mistere. Trăim între prăpăstii. Vântul ne smulge îmbrăcămintea. Cerul este deasupra noastră.

Tăcerea ne împresoară. Ne prăbușim în prăpastie. Cădem în abis. Nu cunoaștem aceste abisuri și genuri. Nu vrem să le știm. Ne este plăcut să ne gândim că ne mișcăm pe o suprafață plană, că în jurul nostru totul este neted, clar, drept... Drumul este luminat. Drumul este luminat- piciorul nu se poticnește. Dar vântul se întețește. Vântul aleargă încotrova, șuierând în urechi despre contemporaneitate, agitând cețurile...” „Vântulcontemporaneității”, „Dama în albastru” a lui Somov, ilustrațiile lui Benois la „Călărețul de aramă”,tablourilecuaerproaspătaleluiLanseredespreclădirilePetrsburguluișipeisajele tristeurbanealeluiDobujinslki,toatesuntmanifestări unite printr-o rețea subterană în cadrulmișcării„Miriskusstva”.

Oaltămanifestarecolectivăa„miriskusnicilor”afostparticiparealaîntreprindereaartistică„Artacontemporană”inițiatădeI.E.Grabar. Întreprindereaerafinanțatădedoioamenibogați, ambii implicați în artă ca artiști amatori: cneazulS.A.ScerbatovșiV.V.vonMeck.Înarticolulsăudespre„Artacontemporană”,Diaghilevspune:„Sub această denumire larg cuprinzătoare, a luat ființă pe Morskaia o interesantă și serioasă întreprindere artistică, ai cărei principali participanți sunt colaboratorii și prietenii apropiați ai revistei „Mir iskusstva”: A. Benois, L. Bakst, I. Grabar, K Korovin, E. Lansere ș. a.” Ideea fundamentală a inițiatorilor acestei întreprinderiafostcreareaunuicentrucaresăexercite influența către periferie și să slujească drept exempludemonstrativ,uncentrucaresăpolarizezemuncadecreație.Adică,artaaplicatăsă se manifeste în strânsă legătură cu arta pură, trebuind să fie și ea reprezentată în expoziții

colective.Artaaplicatănutrebuiasăfiereprezentatădoarprinnișteexponatedisparate,cica untotconceputdeungrupdeartiști,caunîntregorganicșiarmonios. Înființatăpe spezele mecenatului„Întreprindereadeartă”eraceva între un magazinul de artă și expoziție, dar foartecurândadatfaliment.Importantrămâne faptulcă„mirskusnicii”auavutposibilitateasă punăînpracticăidealurilelorșiîndomeniullocuințeicontemporane, așadaraupusbazelea ceeacesevanumidesignuldeinterior.Semințelearuncatelaexpoziția„Artacontemporană” vordaroademaitârziuînaniidedupărevoluția rusă când un grup de arhitecți pun bazele neoclasicismului.

„Mir iskusstva” – perioada postrevoluționară

Revoluțiadin1905reprezintăpentrumișcarea„Miriskusstva”cașipentruîntreagasocietate rusă un moment decisiv care va determinadezvoltareaulterioară.„FrumoasaVeneție”nuaveasămaifiece-afostvreodată.Răzvrătițiișidestructiviidelaînceput,ajunșimaeștrirecunoscuțișidictatoriînmateriedegust, vor supraviețui după 1905 făcând compromisuridupăcompromisuri.

După 1906 nu maiexistanici uniunea, de artiști,nicirevista,niciexpozițiilelacaresemanifestauîmpreunăcaoformăunită.Seîntâmpla doarcăsemaiîntâlneauvechiiprieteni,maiîmpărtășeau opinii, însă de manifestări artistice numaiputeafivorba.

Opartedin„miriskusnici”(Lansere,Dobujinski)auîntâmpinatrevoluțiacuunfeldeentuziasm – și asta se vedea din lucrările lor în careîncercausăoglindeascăevenimentelesperândîntr-olumemaibună.Benois,dimpotrivă, plecaselaParisșipriveacutristețecătreevenimentele din Rusia și, deși este chemat acasă pentru„avedeamaiclarlucrurile”lerăspundea cuamărăciunecăartașipoliticasuntincompatibile,căacolo,laParisîșifăceatreaba„pentru umanitate în general, și nu pentru o anumită formă de conviețuire umană”. Nici lucrul asupratablourilordinciclulVersailles,nicifaptul căeradepartedetoatăviațatulburedinRusia nureușescsă-ialungestareadespiritsumbră careîlacaparasecutotul.„Se înțelege că noi am jubilat aici la 17 octombrie, îiscriaelluiLansere.

Iaremici și Bakst chiar au venit special pentru asta de la Paris. Dar de atunci a curs multă apă...și sânge. Iar în viitor se întrevede o cascadă de sânge cu „victorii” foarte neatrăgătoare. Pentru mine este la fel de abjectă atât perspectiva reacției cât și a triumfului partidelor „extremiste”... Am o scrisoare de la Serioja (Diaghilev) se pare că el este într-o stare sufletească de mare deprimare: n-ai ce-i face. Într-adevăr, este o perioadă de tranziție. Dar luând în considerație tendința către tărăgănare de care suferă în general cultura rusă, această perioadă de trecere se poate prelungi ani și zeci de ani. Căci chiar într-o țară grăbită și nervoasă ca Franța, revoluția s-a prelungit, în faza ei acută, cinci ani întregi (1789-1794). Și iată că în tot acest timp trebuie să stai fără lucru și să te nutrești cu toate utopiile și experimentele politice posibile, fără a avea nici o speranță, nici o simpatie pentru final căci el va fi în mod fatal un fenomen anticultural. Pentru mine e limpede că dacă acum totul ar intra în normal, în condițiile existenței unei constituții, Rusia ar înflori ca o floare luxuriantă, și ar începe cu adevărat veacul ei de aur. Dar nu asta ne așteaptă...Tu îmi scrii despre revista „Jupel”. Dar în minutul de față nu găsesc nici cuvintele, nici imagini pentru Simplizissimus”-ul rusesc – nemților le convine să-și bată joc de orânduirea burgheză. Aceasta este acolo o citadelă, acolo există opresiunea burgheză. Împotriva ei se poate reacționa din punct de vedere estetic. La noi, însă, nu există niciun fel de burghezie și, în general, nu există altceva decât lachei și huligani. Să-ți bați joc de unii și de alții? De ce nu, să încercăm... ”

Camastaerastareadespiritatuturor„miriskusnicilor”:trecereadelaagonielaextaz,de laapărarea,cuoricepreț,aredutelorcucerite în lupta pentru afirmarea frumosului până la cealaltă extremă, de respingere a tot ceea ce constituise steagul fostei mișcări „Mir iskusstva”. Revoluția îi dezbinase pe toți, îi împrăștiase, noua ideologie îi luase pe nepregătite;dupăstareadeperplexitateaaurmatconfuziadupăcare,unsoideacceptareșischimbarea radicală a direcției. În numele promovării Frumosului este combătut individualismul și consideratdrepto„erezieartistică”.Înnaivitatealor,fărăsăiaîncalculconsecințelenoiiideologii proaspăt instituită, „miriskusnicii” credeaucăsosisemomentuluneireformeartistice

caresăpunănoibazeculturiiruse.Noileteorii suntsusținuteînarticoleleprogramaticepublicate în primul număr al revistei „Jupel” (Momâia)pecare„Miriskusstva”îllanseazășidin carescotdoartreinumere.Înarticolul„Glasul artiștilor”Dobujinskiscriacă„la începutul marii înnoiri a țării este necesar să se pronunțe și artiștii” crezândcăideilelorreformatoarevor fisusținutenecondiționatdenouaclasăpolitică ceaccedealaputere.Dintretoți„miriskusnicii” Lansereafostadeptulcelmaizelosșis-aimplicat cel maimultstrăduindu-se caprin creația luisăcontribuielacauzarevoluției.Remarcabil rămânefaptulcădeșidinpunctdevedereideologicîntremembriigrupăriiseprodusesedeja osciziune,încăîimaițineaunițidragosteapentru frumos, preocuparea lor pentru destinul culturii, simțul răspunderii nepărăsindu-i niciodată

Astfel, spre sfârșitul perioadei revoluționareeisereunescșiorganizeazăMareaExpozițiedelaParisdin1906încareaufostexpuse 700deopere–delavechileicoaneruseștipână la pictura cea mai nouă. Au fost acolo 35 de icoanedin colecțialuiN.P. Lihaciov, pictate în manierelenovgorodeană,moscovitășiînceaa ȘcoliiStroganov.Afostbinereprezentatăcreația pictorilor și sculptorilor din secolul al XVIII-lea,unlocdeonoareocupândoperelelui Levițki.AufostpânzeleluiKiprenski,Briullov, Venețianovșialțicontemporanide-ailor.Dintre artiștii secolului al XIX-lea au fost: Repin, Kramskoi, Levitan. Cu toate eforturile depuse deDiaghilev, n-aputut scoatedin colecțiile în care erau lucrările lui Surikov, Nesterov, AlexandrIvanov.Însăgrosulpicturiloreraalcătuit din lucrările contemporanilor: Serov, Vrubel-cuosalăseparată,Maliavin,Benois,Somov, Bakst, Golovin, Lansere, Roerich, Kuznețov, Grabar,Dobujinski,Larionovetc.Aspectulexterioralexpozițieișidecorațiaeiauimitpublicul francezprinfastul,prinstrălucirea,prinfrumusețealuișiaaparținutluiA.Șervașidzecunoscutlaaceavremecaunmaredecoratordeteatre.PotrivitremarciifăcutedeGrabar„expozițiaafostunevenimentcolosalinternațional”și s-abucuratdeunsuccesextraordinar.Mărturie sunt cronicile pline de entuziasm din presa franțuzească.Șaptedintreartiștiaufostselectațisă-șiexpunălucrărileînSalonuldetoamnă

fărăamaifijurizați.DupăParis,expozițiaafost mutatălaBerlinșiapoilaVeneția.LaParis,în cinstea artiștilor ruși Diaghilev a organizat la PalatulElyseesunconcertdemuzicărusăceea ce va marca și începutul„sezoanelor ruse”. În 1907,„mirkusnicii”iesînarenamondialăprin concerteledemuzicărusească–GlinkașiSkriabin–organizatedeDiaghilevlaParis.Înanii următoriaduce„BorisGodunov”cuȘaliapinși din1909începsezoanele„Baletuluirus”.

Perioadadintre1905-1907reprezintăvremeamarilorrealizăripersonaleale„miriskusnicilor”.Ceirămașiînțarăîncepsăcolaboreze la revistele satirice revoluționare, pictează, scriucusperanțacăonouăcaledeafirmareera deschisăpentruei.LaParis,BenoisșiDiaghilev suntînplinăascensiune.Analizândprincipalele operedeșevaletdinaceastăperioadăs-aconstat că dincolo de toată diversitatea genurilor existaușitrăsăturicomune.Șiceamaiimportantă trăsătură comună o reprezintă tendința deînlocuirealumiiobiectelorculumeaoamenilorfaptcarescoteaînevidențăstatutuldeființă perisabilă a omului, de jucărie neputincioasă la cheremul unor forțe independente de voințalui.Aceastaerarealitatealumiipecareo surprindeauartiștiiînoperelelor,vechileidealuriburghezenu-șimaigăseaurostulșiseprodusese dejao răsturnarea valorilor careprovocaconfuzieînminteauneipărțiaintelectualității Aparenta renaștere a „miriskusnicilor”, dedupă1910,vafiosimplăpoleială.„A reînviat doar aparența! constata cu tristețe Benois,...la noi nu mai veneau toți cu dispoziția de odinioară, când „Mir iskusstva” era indiscutabil gruparea cea mai înaintată... Acum lozinca nu mai era reconcilierea sub semnul frumosului, ci lupta înverșunată. ” Ruptura a fost atât de violentă încât nicinuse mai puneaproblema uneisimbioze parnassiene, a unei armonii a contrastelor, a conviețuirii sub aceeași umbrelă sub deviza unitățiiîndiversitate.„Miriskusnicii”carepuseserăbazelemișcării–Benois,Dobujinski,Lansere,Somov,Bakst,Diaghilevauîncetatsămai participelaexpozițiișiuniidintreeis-austabilitlaParis.Nouagenerațiedeartiști(Larionov, Goncearova, Koncealovski, Sarian) grupați în jurulrevistei„Zolotoeruno”(Lânadeaur)intră înconflictcu„miriskusnicii” .

„Mir iskusstva” – încheiere

„Salonul de toamnă” parizian din 1906 a fostmomentulesențialpentruînceputulactivitățiidusede„Miriskusstva” dincolodegranițeleRusieișiexpresiaceamaivieseaflăîn„Baletele ruse” , între anii 1909-1914. „Sezoanele rusești”dinanii1909-1914aurămasunfenomenartisticunitarchiardacăareunitpelângă vecheagardășialțiartiștieminențiprecumcoregrafulM.Fokin,compozitorulIgorStravinski, maeștriidebaletV.NijinskișiT.Karsavina.La aceavreme,baletulnueraprivitcaoartădecătremareaparteaintelectualitățiiruse,cica„o etalaredepicioaregoale”,caodistracțieaunui public zaharisit așa cum l-a descris cu multă aciditate Teliakovski. Întâlnirea providențială dintreFokinși„miriskusnici”aînsemnatintegrareabaletuluiîntr-onouăparadigmă.„Baletul, scrie Benois în lucrarea „Conversație desprebalet”, nu este numai arta dansului, ci o întreagă ramură dramatică și o întreagă stare de spirit dramatică” Fokinademonstratcăînbaletpoatefirecreatăatâtfrumusețeaolimpiană aantichității,câtșivisulromanticînaripatlipsit deconcretețea carnalului, precum și opulența Orientuluielenistic.Acumsefacremarcațidansatori precum Anna Pavlova, Tamara Karsavina.Punereaînscenăa„PavilionuluiArmidei” aînsemnatcelmaiimportantevenimentîncare „miriskusnicii”auarătatforțașigrandoareade careerauînstare.ErudițiaartisticăaluiBenois seînfățișeazăîntoatăplenitudineaeiînlibretul spectacolului:barocul somptuos al Renașterii, personajeledinepocaclasicismuluisecoluluial XVIII-lea,grădinilefantasticealevrăjitoareiArmida.Cuacestprilej,Benoisschimbăîntreaga mentalitatelegatădespectacoluldebaletintroducândreflecțiilesaleserioaseșiprofundelegatederealitateacotidianăîndirectăconfruntareculumeavisului,conflictuldintreceledouă lumișirolullorînviațaumană.Darsplendoareașistrălucireaspectacoluluiauprecumpănit înfațaideilorfilozofice.Întoamnalui1908,BenoisîifacecunoștințăluiFokincuDiaghilevși ianaștereundirectoratcarepunebazele„Sezoanelor rusești”, astfel că, la teatrul Chatelet, de curând renovat și reînzestrat, se deschide primastagiunea„Baletelorruse”.După„Pavilionul Armidei” - cu decorurile lui Benois- sunt puseînscenă„Tabărapolovțienilor”și„Cneazul

Igor”cudecorurilefăcutedeRoerich,„Banchetul” cu decorurile lui Korovin, pe muzica lui Rimski – Korsakov, Glinka, Ceaikovski, Glazunov și Musorgski, „Silfidele” cu decorurile lui Benoisși„Cleopatra”cudecorurileluiBakst.Cu maestrulDiaghilev,geniulorganizatoricșiMecenaartelorruseștilaParis,cuBenois,eruditul caresimteoimensărăspunderefațădecultura lorpecareoreprezentaupestegranițăînepoca reacțiunii crunte, cu talentul și imaginația debordantăaluiBakst în realizareadecorurilor, succesul„Sezonuluirusesc”afostuntriumfdesăvârșit.

Fără nicio exagerare, „Baletele ruse” au exercitatoputernicăinfluențăasupraarteioccidentale, a cărei dezvoltare ulterioară a fost determinată pentru multe decenii. O întreagă generațiedeartiștișiintelectualis-aformatîn această perioadă. Cel de-al doilea sezon care areloclaGrande-Operașidebuteazăcuspectacolul„Pasăreadefoc„pemuzicaluiStravinski. Urmează „Petrușca” tot pe muzica lui Stravinski, cu decorurile și costumele lui Benois care ocupă locul central al sezonului parizian din1911. Înurmătorii doiani, „Baletele ruse” cunoscoschimbaretreptată,Diaghilevpromoveazănoiletendințecoregraficeși-lpropunepe Nijinski în calitate de maestru coregraf. Încep să fie puse în scenă și balete pe muzica unor compozitori străini- Debussy, Ravel, R. Strausss, ReynaldoHan, iar „Baleteleruse” capătă caracteruluneiîntreprinderiprivatealuiDiaghilevcareaveaultimulcuvântdespus,întotdeauna.Benoisseretrageșiseconsacrămuncii delaTeatruldeArtă.PrimulRăzboiMondialîntrerupe activitatea „Baletelor ruse” până în 1917.Deaiciîncolo,activitateanumaiarelegăturăcu„Miriscusstva”,preapuținefiindmanifestărilerusești.Seapelează,înmareparte,la compozitorii apuseni; Picasso, Matisse, Deraine,Braque,Rouaultsuntinvitațisăfacădecorurile;JeanCocteauesteinvitatsăparticipecu scenarii.FaimaluiDiaghilevesteatâtdemare căpubliculîiatribuiapânășipaternitateasubiectelorșiacoregrafiei.Șitotuși,acestomcare n-a fost nici muzician, nicicoregraf, niciartist plasticaavutunrolcovârșitorînaparițiașidezvoltarea mișcării „Mir iscusstva”, precum și a „Baletelor ruse”. Nu degeaba l-a numit Stravinski„personalitateexcepțională”remarcând

„talentul lui neobișnuit în a decela tot ce era proaspătșinou”,iarNesterovrecunoscându-i uriașacontribuțieși-aarătatregretulcăînțară nu-ifuseseprețuittalentulșimunca.

Paralel cu „Sezoanele rusești”, între 1907-1917„miriskusnicii”și-aucontinuatactivitateaînmultealtedomenii.Anul1910debuteazăcuosciziuneînrândulartiștilordingrupare.Benois,urmatdeBakst,Bilibin,Braz,Grabar, Kustodiev, Dobujinski, Lansere, Roerich, SomovșiSerovpărăseșteUniunea.În1911,iau hotărâreasă reînvie„Miriskusstva”șiorganizează la Petersburg prima expoziție. Din păcate, visul lor de-a reface vechea organizație subdevizaarteișiatalentuluiesteimposibilde pusînpractică dincauzadivergențelordintre vechiifondatorișinoiletalentecareseafirmau acum.FoștiicolaboratoriailuiDiaghilevaurămascaoamenidecreație,camariindividualități izolate și ca școală, dar ca grupare unită printr-oconcepțieesteticăcomună,nus-amai putut reface. Antagonismul dintre vechii maeștri și lupii tineri era prea vizibil, „Mir iskusstva” nu mai era un organism integru, nu putea să mai păstreze rolul de îndrumător în pictura rusă. Așacumamspus, Benois, Bakst, Dobujinski, Lanserelucrează între 1907-1917 cuprecădereîndomeniuldecoruluideteatru, al graficii de carte. Singurul care se dedică, în special, șevaletuluieste K. A. Somov. „Treptat, an de an, scria Benois, asemenea galeriei lui Watts, se constituie o „galerie a lui Somov” și această colecție nearătoasă la vedere, de „căpșoare pe moațe” va spune despre timpul nostru cuvinte la fel de adevărate și de pline de înțeles cum vorbesc desenele lui Holbein despre curtea lui Henric VIII, iar pastilele lui La Tour despre zilele doamnei de Pompadour.” Dar realitatea aveasăfiealta,artaluisetransformăpemăsură cetimpultreceșipierdedinspiritualitatedacă esăluămcareper„Damaînalbastru”.Spredeosebire de Somov, Benois duce o muncă intensă,cumultsucces,îndirecțiidiferite:înpicturadeșevalet,înilustrațiadecarte,îndecorurile pentru teatru, dar și ca istoric și critic de artă.Dealtfel,întreagacreațiea„miriskusnicilor” ,întreanii1907-1917,sedezvoltăpemai multeplanuri:graficădecarte,picturădeșevalet,artădecorativă,criticădeartă.

Așadar,perioadacuprinsăîntreultimuldeceniualsecoluluialXIX-leașiprimeledouădeceniidinsecolulalXX-leaafostunadeefervescențăspiritualășiartisticăpetoateplanurileîn activitatea cultural-artistică rusă. Având presimțireauneiinerentecatastrofe(ceeaceavea săseșiîntâmple)întreagaintelectualitaterusă, cuprinsă de anxietate, intră într-o febrilă căutaredindorințadeevadare,dereînnoireavalorilor, de sincronizare cu manifestările artistice din întreaga Europă de la acea vreme. O lumeseprăbușeavăzândcuochiișiînacesttablou exultant și deprimant, totodată, apare o mână de oameni bine instruiți, serioși, temerari,carepunbazeleavangardeiruseprinînființareamișcării„Miriskusstva”.După1907mai aparoseriedeasociațiișirevisteprecum„Golubaia roza” (Trandafirul albastru), „Bubnovîi valet” (Valetul de caro) sau „Oslinîi hvost” (Coadademăgar)cuodiversitatedegenuriși manifestări fără precedent. Legat de „Mir iskusstva”trebuiescoasăînevidențăanvergura mișcăriiatâtînRusiacâtșiînafaragranițelor țării,darșiforțaeidepenetrareîncelemaidiverse sectoare ale activității cultural-artistice, precum și perioada destul de îndelungată în care s-a manifestat. Revista mișcării a apărut între 1899 și 1904 și trebuie remarcate toate aceleacțiunipecarele-ainițiat–expoziții,spectacole care au dus la apariția unui nou stil în artă.Secuvinesăsubliniem,lafinal,celedouă lucruri esențiale impuse de mișcarea „Mir iskusstva” :înprimul rând, membriigrupăriiau reabilitatformaacordândomareatențietehnicii,fiindadepțiiunuiînaltprofesionalism–cultulformei,intelectualismulimaginii,dorințade stilizare, rafinamentul cromatic, prețiozitatea materiei picturale erau în deplin contrast cu meșteșugul rudimentar al „peredvijnicilor”. Și celălaltmeritalmișcării„Miriskusstva”afost mareadiversitatedemanifestare,înplanteoreticșipractic,precumșisincronizareacumanifestărileculturaleeuropenealemomentului.

Bibliografie:

1.VasileFlorea, O istorie a artei ruse, EdituraMeridiane,1979

2.NataliaLapșina, Mir iskusstva, EdituraMeridiane, 1980

AȘTEPTÂNDU-L PE MOISE

Întretimp...

Omenireas-aprăbușit. Femeilecontinuăsămeargălacosmetică, Bărbațiicontinuăsă-șijoacesoartalaruletă.

...............................................................

Dupămultemilenii

S-aauto-reinventatDumnezeu (Iertătoruldeserviciualomenirii).

Îlregăsescîntr-oaltăipostază:

Îmbrăcatînsalopetădegunoier, Într-omânăcuunfăraș, Încealaltăcuunmăturoi

Mari,câttoateZileleCeledinUrmă.

Adunândrămășițedecivilizațiipierdute

Printrescheletedetancuricorodatecândva

Desângenevinovat.

Learuncă,scârbit...

Însacinegridecelofan. .................................................................

Ceade-așapteazi...

Zaceprecumunomsfârșit.

.................................................................

PeunvârfdeSinai, ÎnașteptarealuiMoise, Consemnândîntr-unJurnal

FrânturidinDecalogulpierdut:

Princenușafostelorlumi.

Într-uncolțdeTimpșiSpațiu, Ofetițăsejoacăde-amamașicopilul

Silabisind,printrelacrimi,

Uncântecdeleagăn

Păpușiipecareoîmbracă

Într-orochițăornatăcufloriceledescrum.

.................................................................

Într-altcolț...

Unbăiețelsejoacă.

De-arăzboiul.

Cusoldațiconstruiți

Dincarnedetun, Imaginândmorțișirăniți.

.................................................................

26 octombrie 2022, Brăila

„Versete contemporane”

Nu îmi dispar din minte singurătățile

Lui Cioran;Ale mele m-au năruit. Nu pot uitaultimacitiredin CoranAdictatoruluiSadamHusseinÎnaintede tragereatrapei.Șinicimoarteabrutalăatinereții LuiLabișpeliniiparalelealecotidianuluinostru, Numaitramvaiulmămaiplimbăprinploaiade acum...AmreținutcădereaTurnurilorGemene Îneleînseleși-ntimp…CameramanipregătițifilmauPrimelesemnealenouluimileniu.Amavut momentedefericireÎnsecolultrecut,Cândam stat,anonimulperfect,laaceeașimasăCuEugen Simion,GrigoreVierușiMarinSorescu.Gândul mă conduce, fără vreun scrupul, De la ludic la tragic:finaldesecolXXȘiînceputdesecolXXI. CătremomentulcândviațaÎmivatragetrapade subtinerețeatârzie,CândnuvoimaiavealaîndemânăNicimăcarsecundasalvăriiprincuvânt, PânădincolodesemnulCruciidoldoradecuie. DEZAMĂGIRE. Scriu pentru a mă salva din ghearele durerilor personale; asta nu îmi este de ajuns și alunec în cotidian! TaremultîmidorescSăam unsufletatâtdemareÎncâtsăpotcuprindeîntregUniversul!Deocamdată…PotcuprindenumaimicroUniversul…;Dinnefericireșioamenii. Îmi spun: am timp să dorm pe lumea cealaltă, acumtrebuiesămăocupdeasta!DelaIisusîncoace,omenireaadevenitmairea,maiperfidă, maisadică.Adamnumairespiră,îlbântuiejunghiuriintercostale.Evaelaultimasuflare,nui s-a pus diagnostic. Pământul se-afundă-n pământdupămulteleexperimentenucleare.Cerul plânge cu acizi, că-L dor șalele de-atâtea rugăciuniprimiteînplexulsolar.Raiulsepârpălește înincendiidepădure.Iadulși-aarsgazul,cărbuniișimenirea.Cuplulprimordialnuarămasaltceva Decât o închipuire devenită legendă. Pe careoamintescaici…CapeoSfârtecareaacestei diminețiCuatmosferăînversiuneapocaliptică.

IUBIREA. Ori de câte ori iubesc o femeie, de tot atâtea ori mă tentează sinuciderea! ÎncercsăînțelegcaredintredumnezeiEmaibun.Almeu.Ai lor?!

OGLINZI-OGLINDIRI – natura umană –

Cearfifostomul Fărăoglindă?

Niciodatănus-armaifidescoperitpesine. Șipropriulchipiarfirămaslafeldestrăin.

Pictorulîșicreioneazăautoportretul Înoglindă.

Ces-arfifăcutpoetul Fărăoglindaproprieivieții, Darscriitorul?

Așami-amcreionatexorcizărilepoetice: Exersândînoglinda Proprie-mivieți!

Maiarepuținșiîmicrescaripideînger. Nuvoifiunîngermaibundecâtalții, Darvoifiunînger.

ÎngerulceaducetuturorPoezia.

Într-uniadroz Dintr-unraialbastru.

Cenuînțelegeți?!

Nutrăimprintreîngeri, Nusuntemîngeri!

Doarîntr-oanumitămăsură: Delagrameledesuflet LakilotonadeTNT, Șibonusociupercăamorții. Urmatăde-oveșnicie... Veșnicăiarnă...!

Așa-zisaApocalipsă. Înrealitate, FinaluluneialteCivilizații.

Încădeacum6milenii Anunțatetotmaibanal!

PlantelecarnivoreauîntotdeaunafloriFrumos colorateșiplăcutmirositoare.

Punctul slab

Pecataligedecarnavalumblăm.

Printrepicioarelenoastrecaraghioase

Treceunșireagdefurnicideoțet.

Eufacfloricelepecaietuldictando

Șinu-mipasăcăinsectelepericuloase

Iaucuasaltbulevardulcelmaivestitalorașului.

Perioadadecarnavalestepunctulmeuslab.

Cinesămăprindăcândsuntaruncată

Dinguratunuluidebutaforie?

Cinesă-miexplicecăașputearodiîn

Arborelemeugenealogic?

ÎncurcatesuntcăileTale,Doamne!

Pecoastelemeledemulajdinipsos Scriunotemuzicalerockerii, Îșilasăînjurăturileșinumăruldetelefon

Anarhiștii, Femeilenopțiipuninimioaredinrujrânced. Totulelavedere.

Degeabaașteptsăseîntâmplecevamiraculos Însistem.

Cortulrăzboinicilorareacusticăbună Șiadevenitspitalpentruarși.

Împrejurimeasetotîndepărtează

Dedănțuimpeiarbamormintelorgoale. Orașulacuceritcimitireleclasice.

Amgustdeverdecaprazulîngură.

Cuvinteleiesgataotrăvitecumiere.

Eiardimineațășiseară.

Pescărilecamelculendemic, Hamaliipuberi

24 octombrie 2022, Brăila

Melania CUC – poeme

Poartăpeumeriunpian

Șiunpianistcarecântăfals

SimfoniaacinceaaluiBeethoven.

Mirări și miruiri urbane

Prinochiiferestrelorîncaresesprijină

Bătrâniipalizișicurioși

Vomzidipiatră,multcimentșipuținvar, Apoivometalacelecâtevazile

Pecarenule-amtrăitniciodatălamaximum.

Printremirărișimiruiriurbane

Cresctufeledemușcatealbe.

Unplusdepacecuîngerii, Cudemoniidesprecaretuîmispui

Căsuntdoartinerișiambițioși.

Lucrurilesimplenuaufisuriîncare

Săintre,săînghețeapadeploaie.

Dincaldarâmulmedievalies

Secretelecălugărițelorcaste

Șicapătulsforiicucare

Erauplimbați

Pecer

Zmeiidestaniol.

Unpachetdețigărișistelelecoborâte

Dinspatelenorilor,

Neajungcasăfimfericiți.

Mimămdragostea,bogățiașicelebritatea

Păpușilorpecare

Mamacopiluluicareacrescutîntretimp, Leașazăînfereastră,cufațalatrecători.

–Zâmbiți,vărog!

Eusuntfotograful

Nepriceputîngastronomiavegană.

Văhrănescșivăacopărgoliciuneatrupească

Cueșarfecâtmaicolorate

Șicuviațameadezeiță

Cuțărânăsubunghiiledatecuojă-nexces.

Organizatorul petrecerii avea limba

tăiată

Oameniierauînospeție.

Organizatorulpetreceriiavealimbatăiată.

Ceilalțivorbeaupringesturiînghesuiteprintre

Pahareșifarfuriilecuimpresiiproaspete.

Apois-auaprinsbecurile.

S-autrasjaluzelelepesteochiiferestrelor.

Nusemaideslușeaugratiilecenedespărțeau

Descaune,meseșideaceianidestui

Consumațifărăgrijișifărăatenție

Lagrăsimianimale,sare

Șizahărulalbitcucalciudinoase.

Viața,femeieoarbă,neciteapoeme, Cuburiceledegetelordelamănuși.

Eutropoteamînjurulfilelorperforate, Mergeamcuîncălțărilece-autrăit

Prinbeciuridomnești, Prinfrunzelecăzutealearborilordepâine, Prin tranșeele avanpostului dintre azi și mâine...

Situațiaerauniversalvalabilă

Pentrucinemaiaveaacasă

Tatășimama.

Eracaprăvăliadelaperiferie

Unloccomun,deundeodomnișoarăcumpără

Parfum,sareșicuiedepotcovitinorogii.

Și…asosit

Poștașulcuordinuldechemarelaarme.

Omulăstanuîntârzieniciodată.

Fatamareși-apusciucurideciulinviolet

Lacorsetșibonetă...

Primulcomentariualnopțiiartificiale

Afostcaunmixdesemințecegermineazăîncă

Pemânerulușiidelaintrare.

Balamalelescârțâiecaroțilecarelor

Ceaudusaurulșirâurilenoastre

LaRoma.

Ciorbadeburtănumaidăînundă.

Segătescpânăladescompunereînatomi Vegetalele.

Suntemchit!

Chermezacontinuădoarsubcoaja

Pământului

Caretranspirăcapruncul

Peste care așezăm buchete fastuoase de flori-minerale.

Trupuri și vieți experimentale

Ți-amalunecatprintredegete, MăîmpotrivescȚie,Doamne, Șiîndimineațaaceastamăuitchiorâș

Lavânzătoriidepetardedinstradă.

VafibalamuculmutatînRai, Sevordevastaprăvăliilecumarchizeturi

Șidrogheriilecuflacoanedeeter.

Punemalțibanialbiîncontulviețiinegre, Iarîncristelnițănumaiesteagheasmă,

Ampuslapteșimierelanimereală.

Eusunomulzileidealaltăieri!

Rupîndințifranzelauscată

Șioîmpartcupăsărilecăzutedincer.

Obișnuiescsăprivescdupătine

Dincolodelumeaastadecrochiuriunulaunu

Șitresarcufiecaresiluetădecopil

Cestăpeumeriitatăluiprezentladefilare.

Atrecutanotimpul,trecșițabaliștii

Și fetele, urcate pe platforme precum carele mortuare.

Trupurișivieți.

Omulmultiplicat Încămășilealbeșiunisex.

Ți-amalunecatprintredegete,Doamne, CristaleledeBaccara

Clincăne-nclopoțeideninsoare.

Coliliahârtieiseusucăîncosițabunicii!

Închișietanșînviseșieprubete

Înfruntămtuseamăgărească, Febratifoidă,pojaruldevânt.

Că,deceameugenunchiiînformădeinimă?

Nuștieniciundoctordeoasesă-mispună.

Podulcaseimeleeplindetratateștiințifice.

Bucuriilesimples-audepus

Pefundulpaharelordincareaubăutcriminalii.

Numele băieților de la motorizate

Ambotezatprimulnăscutalmileniului

Cunumelebăiețilordelamotorizate.

Scutecele,laptelemameișideodorantele

Mirosabenzinăușoarăcaolecțiedeemancipare.

Habarnuavemcănoisuntemfăptașii, Cultivatoriiunornoispeciidemicrobibenefice omului.

Neplimbămfluierând

Peuncâmpminatcușapteanideblesteme.

Dinclipaîncarem-ațipierdutîngara-de-nord, Amînvățatcumsășterpelescuntuldepemasa copiilor,

Lingurițadeargintdinguraceluinorocos. Însalopetădinmaterialignifug

Estesufletulpecareîlcomemorezazi, Îlsusținînescapadelesaledinjurul

Unuibobdenăut.

Onouăgenerațiedemuguripleznește

Dinmustulpământului.

Băiețiirăifumeazășijurăloialitate.

Pepânzaceavecheavăzduhului

Clipaescrum.

Prinacelalb-fumuriutrecfetedeliceu, Facpiruete,leviteazăînpeisajuldincare

Nuamcumsă-mirecuperezmănușile, Fularulșifamilia;

Colo,ungrupstatuaranoniînparadigma

Cuhimereevadatedinatelierul

Artistuluimortînurmăcuomiedeani.

Vă împart broșuri cu sfinți și batiste

Uneoridauautografepeuncoltdepâinecaldă Cauncopilcerespirăcubatistapefață.

–Luați,luați!Văîndemn

Șivoiîmicitițigândurile, Sufletul, Teamavițeluluiceștiecăvafisacrificat Laîntoarcereafiuluirisipitor.

Încasapărinteluimeuseîmpartpegratis Broșuricusfinți Șibatistedemătaseartificială.

Uniidintrenoicitescrugăciuni, Ceilalțiiaufebra

Copiilorbolnavișifărăaparținători. Suntemceeacecredemcăsuntem; Schimbătoridecărțidejoc, Boabeledemeiprintrecare Polițiacautăfăptașulcrimeiperfecte. Nu-mirestituițiamintirile!

Laultimaîntâlniredincampania

Celorcevorbatehalvițadean-nou, Afostjumulităoaltăvrabienevinovată.

Mi-amasumatvina, Roluldeiroddintrupacolindătorilor.

Atotninsdeatuncicugrijișiidealuri Pestecomunitateaaceea, Sigilatăînambalajdeunicăfolosință.

Apus și răsărit

Cinesă-mispunăcâtamdormitșicâtamfost treazăînanotimpurideceațăpecaremile-am prins

încolierulcuamintiridesprefericireșisperanță?

Cinesă-mispunăcâtamsuferitșicâtamfost femeieșimamăinanotimpurideceațăinsinuându-se

printrecertitudinișiconfuziiînjumătateade veactrecut?

Cinesă-mispunădacăvisezsaudacăesteaievea

iubireainanotimpuriledeluminăînfiripată dinneant, sămăînvețecumse-mplineștemenireaîntimpulrămas?

Doartuîmipoțispuneîntainădacăamfost trează

înanotimpurideceațăcândsperanțașivisurile

sedisipaseră,șideznădejdeastăpâneapeste lunci,

Doartuîmispuicăsuntfemeiașimamadin vis,

cătimpulrămasestealnostrușidoaralnostru,

cănimenișinimicnunemaipoatepustiiechilibrul!

Repetă-mi,iubite,povesteacâmpieiundes-a născut

Iubireadintreapussirăsărit!

Spitalul de nebuni, Ed. Caiete Silvane 2016 (Fragment)

După numai câteva zile, o veste sfâșietoare, căzută ca un trăznet, zgudui întreagaurbe.Mirceamurise.Îlgăsiseun colegde-alsăucăzutlângăbirou.Făcuseinfarct. PrimulgândalOlguței,laaflareatragediei, se îndreptă către Sorina. „Va fi distrusă”, își spuse. Luă telefonul și formă numărul din biroulprieteneisale.Nueralaserviciu.Colegiiîi spuserăcăplecaseacasă.Deci,aflase.Olguțaîși pusehainaîngrabășiplecă.Mersedirectlaușa apartamentului Sorinei. Sună insistent. Nu-i deschisenimeni.Apăsăpeclanțășiconstatăcă ușaeradescuiată.Întrăîngrabă,agitată,speriată.„Dacăafăcutoprostie?”Ocredeaînstare. O găsi în ultimul dormitor, prăbușită pe pat, zguduită de plâns. Nu-i spuse nimic. Se așeză lângăea,oîmbrățișășiplânserăîmpreună.Stăturămulttimpastfel.

Olguțaștiamaibinedecâtoricinealtcineva princetreceabiatafemeie.Doareraconfidenta ei.ȘtiacăeradependentădeMircea,cărelația cueloțineapeliniadeplutireșicăviațanumai aveaniciunsens fărăel. Nu osingură dată, în discuțiilelor,îimărturisicănupoatetrăifără Mirceașică,dacăn-arfifostel,demultși-arfi luatzilele.Olguțanuîncercăsă-șiimaginezece vafiîncontinuare.Segândeadoarcăîivafialăturiși că vaîncercasă oajute sătreacăpeste durerea pricinuită de tragica întâmplare. Uitase,pentrumoment,deproblemeleei.

Sorina se ridică și îi spuse că pleacă la morgă. Încercă să o oprească, spunându-i că probabilacoloseafladejatoatăfamilialui,dar nu reuși. Aceasta o asigură că știe ce face și plecă.

Înaceanoaptenus-amaiîntorsacasă.Olguțaeradisperată.Nuștiacesăfacă,cumșide lacinesăafleundeeste.Amersdenenumărate orilaușaei,însperanțacăovagăsi,darușase încăpățâna să rămână încuiată. Nici la morga spitaluluinuera. Ocăutaseșiacolo.Încercase ușa,dareraîncuiată.Șinicinueranimeniprin preajmă,săpoatăîntreba.Îivăzumașinaparcatăînapropiereaspitalului,dareanueranicăieri.„Doamne,undeputeafi?”

Neputincioasă,seîntoarseacasășiașteptă cusufletullagurăsăprimeascăunsemndela ea. Nu închise ochii toată noaptea. Spre dimineață,aproapedeoracinci,sunătelefonul.Numaieaputeafi,îșispuseOlguța,șiserepezisă ridice receptorul. Cu vocea pierdută, Sorina îi spusecăesteacasă.Olguțaurcăîntr-unsuflet. O găsi fumând în bucătărie. Era albă ca varul, mâinileîitremurau,darerasurprinzătordeliniștită.Nuplângea,nuselamenta.

–Amfostcuel,Olguța.

Dupăopauzălungă,încarepăreacăesteîn cutotulaltăparte,continuă;

–Amașteptatînmașinăpânăauplecatai lui, după care am vorbit cu paznicul, i-am dat cevașil-amrugatsămăîncuieînmorgășisă mă lase acolo până dimineață. M-am așezat lângăMirceaalmeu,l-ammângâiat,l-ampupat, i-amvorbit,i-amținutdecald,amplânsmultși m-amgândit.Fărăel,pentruminenumaiexistă nimic. După ce îl voi conduce la cimitir, plec pentrutotdeaunadinoraș. Mă mut lapărinții mei.Divorțez,îmiiaucopiiișiplec.Nuștiuceva fimaideparte,voivedea.Numămaiîntorcniciodată aici. N-aș putea să revăd locurile care să-mi amintească de el, să-mi amintească de noi.Afosttotulpentrumine.Nimicaltcevanu mățineaaici.Urăscnenorocitulăstadeoraș!

Vorbea încet, calm, aprinzând țigară de la țigară,cașicumhotărâreapecareoluaseera cel mai bun lucru pe care putea să-l facă. Și poatecăașaera.

Carulmortuar,trasdedoisuperbicaialbi, acoperițicumantiiargintii,înaintagreoiprintresuteledeoamenicareîlconduceaupeMircea pe ultimul său drum. Înconjurat de flori multicolore,Mircea,îmbrăcatînuniformaalbă degală,arătacaunprint.Înmulțime,Olguțași Sorinaplângeauținându-sedemână.

Înurmătoarelezile,Sorinaintentăacțiune dedivorț.Nicunupărudelocsurprinsdehotărârea ei, fu de acord cu divorțul fără să pună măcarosingurăîntrebare,cașicumde-abiaar fiașteptatsăseîntâmpleasta.Nuseîmpotrivi nicilasolicitareaeideaiseîncredințacopiii, urmândcaelsăplăteascălunaropensiepentru aceștia.

Dupăîncăvreodouăsăptămâni,timpcare i-afostnecesarpentrurezolvareaproblemelor legatedeserviciușitransfer,Sorinaîșiîmbrățișaprietenașiplecăpentrutotdeaunadinoraș. Unavocaturmasăseocupedeprocesuleide divorț…

…Pleoapeleîieraucadeplumb.Arfivrutsă vadă,darnu-șiputeadeschideochii.Ocopleșea senzația că de jur-împrejurul său obiecte imense, aflate într-un spațiu mult prea mic, erauatâtdeaproapedeea,încâtaveausăostrivească.Întunericulgreușiapăsător,mirosulinsuportabil, indefinit – mucegai, transpirație, moarte–șinegru,multnegru,oîngrozeau.

Stranie senzație. Imensitate care te striveștecumicimeaei.Parcăs-arfiaflatsingurăîn mijloculuniversului.Ununiversmic,câtocutie, careoapăsadintoatepărțile.Șieraatâtdepuținaer!Simțeacăsesufocă. Îierafrigșifrică. De-abiadacămaiputearespira.Strânseșimai tare pleoapeleînîncercarea disperată de a se proteja de pericolul pe care îl simțea în jurul său.Numaivoiasăvadănimic.Cineștiecegrozăviiarputeavedeadacăardeschideochii?Mai bine, nu! Era extenuată. Își dorea să adoarmă sausămoară,orice,numaisăscapedeaceasenzațieîngrozitoare.Simțicumalunecăînîntunericul hulpav care o înlănțuie cu o mulțime de brațeînghițind-o.Apoi,numaisimținimic.Cât timptrecuseoare?

Launmomentdat,înlinișteamormântală careoînconjura,auziovocenefirească,unbolborosit. Onomatopee fără sens. Ar fi vrut să vadă,săînțeleagădeundevineșiceera,darnu reușisădeschidăochii. Păreaafivocedeom, darlafeldebinearfipututfigeamătulunuianimalrănit.Nu-șidădeaseama. Avusenzațiacă respirațiaiseaudepreatareșicăastaarputea să-i demaște prezența. Își controla respirația, sperând să treacă neobservată de ființa care bolborosea. Oare unde se afla? Și de ce nu-și poatedeschideochii?Intuiacăesteînpericolși voiasăseaperecumva.Încercăsăsemiște,dar nusimțeanimic,deparcătrupuli-arfifostdespărțitdecap.Poatemăcarmâinilesășilepoată mișca,darnușilesimțea.Numaiaveatrup,nu maiaveamâini,numaiaveanimic.Doaruncap mareplindeoceațădensă,deincertitudini.

Șidacăacelcevasaucinevaarvreasă-ifacă rău,cums-arputeaapăra?Stareadeagitațieîi accentua senzația de sufocare. Îi trecu prin minte că poate frica o paralizase și de aceea nu-șiputeamișcasausimțitrupul,șisegândi că,dacăs-arrelaxapuțin,trupuleiarrevenila normal. Respira încet și încerca să nu se mai gândeascălaacelmoment,lasenzațiapecareo are,laceseîntâmplacueaacum.Arfivrutsăse agațedeunaltgând,darnu-iveneanimicconcretînminte.Parcăinafarădeacelmoment,nimicn-armaifiexistatvreodată.Oricâtîncerca, nuputeaignoraacelbolborositșinicifaptulcă îieraatâtdefrică.

Trebuia să știe unde se află! De ce nu se poatemișcașideundeseaudezgomotulcareo îngrozea.Măcarde-arfipututsă-șimiștepuțin mâinile…Stătuașamulttimp,aproapefărăsă respire. Puzderie de întrebări începură să-i pună stăpânire pe minte. Prea multe și prea amestecatepentrualeputeaordonaînvreun fel. Doarîntrebăricareseînvălmășeauîncap, fără un singur răspuns măcar. Unde era, cum ajunseseacoloșidece?Cineera?Decenimeni nuîieraînpreajmă?Decenimeninuoajuta? Dece?

Trecuse o veșnicie de când era în starea astacând,launmomentdat,beznanuisemai păru atât de intensă. Parcă începea să se zăreascăceva.Oluminădifuzăîipătrundeaprintrepleoape.Numaieraînhăulfărădemargini șitotușiatâtdesufocantșinicinumaisimțea aceaapăsare.Negruldinjurdeveneaușor,ușor gri și apoi tot mai lăptos. Parcă s-ar fi aflat într-unspațiunemărginitpecarepusesestăpânireoceațăatâtdedensă,încâteraimposibilsă poțivedeaceva.Nuștiaundeseaflă.Dacăera afarăsauînăuntru.

Senzațiacănuaretrup începusădispară. Simțea! Era întreagă. Încercă să-și miște din noumâinile,darnureuși.Lesimțea,darerau preagrelecasălepoatăridicașiparcăcevao strângeadeîncheieturi.Eralegatădemâini?De cesăfielegatădemâini?

Simțiapoiatâtdeaproapeprezențacuiva îndreaptasa,încâtpanicapusedinnoustăpânirepetoatăființaei.Deșiarfivrut,nuputea întoarcecapul.Îșidădeaseamacădeacolose auzeaubolboroselile.Nimicmaimult!Doarea și acel ceva din dreapta, cu bolborositul său,

multpreaaproapedeea.Ce-arfipututface?Să strige,îitrecuprinminte.Săcearăajutor.Poate o aude cineva. Încercă să strige, dar nu putu scoateniciunsunet.Erapierdută,nuputeaface nimic.Nuaveadecâtsăsteaașa,nemișcată,și săaștepte.

Nu-șiaminteanimic.Degeabaîncercasăse concentrezesperând că-șivaaminti ceva. Era atât de amețită, încât avu senzația că în locul creieruluiaveadoarfum.Unfumdensprecum unnordeploaieșiatât.Minteaeinuputeaface nicio conexiune. Apoi, nu mai simți nimic. Începu să alunece iarăși în hăul imens. Același hăudincarerevenisecupuțintimpînurmă.

Auzichemareacaveninddefoartedeparte. Sebucurălagândulcănumaierasingură.CinevastrigaseOlguța?Da,îșiamintea,eaeraOlguța.Peeaostriga.Cinevaorecunoscuse.Răsuflăușuratășiîncercăsădeschidăochii,darnu reuși.Pleoapelegreleseîncăpățânausănuse ridice.Nu-imaieranicifrig,nicifrică.Nu-șimai simțea nici trupul atât de greu și de încorsetat.O stare de bine, de liniște îi cuprinse întreagaființă.

Dedataaceasta,chemareanumaiveneade departe,cichiardelângăea.Aceeașivocecaldă, îirostiiarășinumele.Dupăaltecâtevaîncercări deadeschideochii,reușisă-iîntredeschidă,dar oluminăputernicăîi produsedurere. Strânse dinnoupleoapele.Stătuașauntimp,apoiîideschise încet. Trebuia să se obișnuiască cu lumina.Totulînjureraalbșistrălucitor.Ochiiîncepură să perceapă forme. Parcă ar fi fost într-un laborator. Monitoare și multe furtunașe.Lesimțeapeceledinnas,oderanjau.Își ridicămâinileparcăpentruavedeadacăsunt legate.Nueraulegate,darpefiecaremânăavea maimultebranuledelacapătulcăroraseramificauînsusfurtunașeletransparente.Leurmări cuprivireapentruavedeaundeduc.Parcăerau brațele unei caracatițe care tocmai se pregăteausăoacapareze,săoasfixieze.Lacelălaltcapăt,peniștestativeașezatedeoparteșidealta apatului,atârnautotfeluldepungișisticle.De acolo venea hățișul de tuburi din plastic. Încercasăînțeleagă,darnureușea.Undeerașide ce?

Întoarse privirea către stânga, locul de unde se auzise vocea, aceeași care o strigase maidevreme.Văzuunbărbatșiofemeie,ambii

îmbrăcațiînalb,careopriveauafișândzâmbete largi. Dardacănuera realce vedea? Cumera posibilcaîntunericulrece,murdarșiurâtsăse transforme,dintr-odată,înluminășialbimaculat?Nu,nuputeafireal,îșispuseșiînchiseochii. Ocuprinsedinnoustareadeneliniște.Respira sacadat.

–Stailiniștită,Olguța,nuteagita.Deschide ochiifărăteamă.Nutrebuiesă-țifiefrică.Eștila spital șieștiîn siguranță, seauzi aceeași voce plăcutășicaldădemaidevreme.

Așteptă ca Olguța să deschidă ochii, după carecontinuă.

–EusuntasistentaCameliaIonaș,iarlângă mineestedomnuldoctorGabrielConstandin.

Îiprivicuatențiepeceidoi.Camelia,otânărăroșcată,rubensiană,erafoartefrumoasă. Doctoruleraînalt,învârstă,distins,cubarbăși mustațăargintii.Decierarealcevedea.

–Te vei face bine, zise medicul coborât parcădintr-untablourenascentistcusfinți.Te veifacebine,fatăfrumoasă. Simți în dreapta prezența cuiva. Întoarse ușorcapul.Nu,nupoatefiadevărat,îșispuse.

Se gândi că încă visează. Închise iarăși ochii, stătuunmoment,apoiîiredeschisepentruase asiguracătotuleraaievea.Șida,era!Colonelul, celpecareîlcunoscuse,nudemult,înlocuința Sorinei,stăteanemișcatînuniformasaimpecabilășiopriveacuochiiînlacrimi.Bărbatulacela puternic,pecarepăreacănimicnu-lpoateimpresiona,aveaochiiînlacrimi.Opriveacuduioșieșizâmbea.Nuspusenimic.Întinsemâna, îieliberăfrunteadecârlionțiicastanii,caîntr-o mângâiere,cuungestmaidegrabăpatern,osărutăpefrunte,apoiseaplecășiîisărutămâna învinețitădeacelebranulelor.

–Bine-ai revenit! Ne vedem și mâine, îi spuse cu voce scăzută Olguței. Salută respectuospemedicșipeasistentășiplecă.

–Domnulcolonelte-avizitatzilnic.S-aocupatdetotce-afostnecesarpentruatefacebine. Îi ești foarte dragă. Te-a mai vizitat, destul de des, soțul și mama ta. Au venit împreună cu domnulcolonel.Toatălumeateiubește,Olguța! Inclusivnoi.Așacă,fă-terepedebine,ne-aisperiatdestul,aiauzit?zisemediculzâmbind.

ULTIMA IARNĂ

Julia Henriette KAKUCS

„Andwhenwindand winterhardenAllthe lovelessland,Itwill whisperofthegarden, Youwillunderstand.”

Oscar Wilde

Vântulmăbruscheazădinnou.Îmitaiecalea,nuvreasămălasesă-miurmezdrumul.S-ahotărâtsă-miînghețeurechile,să nu mai aud, să stau în sfârșit acolo unde mă vreael.Învârfulcopacului...Cesăfaceuacolo?

Săîncercsăvăddesusolumecenuopricep nici de la nivelul furnicilor? Poateînsă că distanțaajută...Poatearedreptate...Cebinecăam celpuținurechimici.Cemulttrebuiesăsufere măgariiîntimpulvijeliei...sauiepurii...

Îmi pare însă că visez... Văd bine? Ești tu acelapecarevârtejulîlridicătocmaiși-lașază–

fărăpreamarefinețe–pecreangă,lângămine? Vreaelsă-țipovestescmaideparte,ceeaceam începutsă-tispunieri,legănându-măîntrenul ce părea să nu accepte șinele drepte, poticnindu-semereu?Paresăaibăunsufletromantic,Crivățulnostru...Ține-măstrânsșiascultă... Urcasem ani de zile, iarnă de iarnă la munte, lângă șirul de patrupede încărcate cu schiuri și rucsace, punându-mi piciorul în urmelecelorcedeschideaupârtia.Admirasemtenacitateacatârilordeșieramîncădepartedea le înțelege înțelepciunea. Revelația am avut-o stândlapovești,fațăînfațăcupictorulPállLajos,însatulluinatal,Korond.Dupăce-miarătaseoseriedetablouriluminoase,încaresatul secuiescstrăluceaînculoriletoamnei,nuînțelegeadecemăfascineazătabloulsăupictatpe oplacădelemn,înculorisumbre,încarelapoalele munților, printre trunchiurile brazilor

răsucițișichinuiți,calulînhămatstrăbateîncet pădureaîntimpce,înadânculei,unmăgarne întoarcespateleșipleacă.

– Nu vreau să vând Măgarul fericit, mi-a spus,privindu-măadâncînochi.

–Fericit?Deceestefericitînmijloculvieții apăsătoareasatuluidemunte?Nusimtedrama viețiideaici?Iernilegrele?Muncaaspră?Totce descriiatâtdeplasticînpoezii?

Uimitși-alăsatcorpulsăcadăpespeteaza canapelei.

–Mi-aicititversurile...Îmicunoștidurerea...

M-ai convins, îți dau tabloul. Vezi? Măgărușulnu se lasă înhămat asemeni calului de povară. Rămâne astfel fericit... Ia cutine și bivoliidin satul înzăpezit. Greu este sufletul lor. Contrasteazăcuinocențazăpeziipureceserevarsăabundentasupracaselornoastre,îngreunândpasulceseafundătotmaimult.Ceneașteaptăcândviscolulneîmbrățișează?

Amluatiarnacumine…șifericireamăgarului...Îmiiubesctablourile.Leprivescmereuși măgândesclafăpturamasivă,laobrazulbrăzdat, lat și colțuros al acestui pictor ce se asemănaunuităietordelemne,unuicioplitorînpiatrastâncoasăapeisajuluiuman.Nepotrivităzi și-aalespentruasedespărțidelumeaaceasta întoamnaanului 2012. Trebuia să fie exact 9 noiembrie,noapteadureriiînGermania?...

Noaptea de Cristal?... Nu ar fi trebuit să moară în aceeași zi în care se comemoreazăatâțiauciși.Nu...poatearfitrebuitsă aștepteCrăciunul,simbolulrenașterii.Dar cineîșipoatealegesoarta?

ArfidoritFriedensreichHundertwasser,pictorulșiarhitectulcareacondamnat într-unmanifestliniașiunghiuldrept, să sestingăpeocorabieîndrumdinNouaZeelandăspreEuropa?Săiseopreascăinima înaintedea-șivedeaultimulproiect,casa desprinsădinpovești,spiralapădurii,minunata Waldspirale, terminată în anul 2000laDarmstadt,înGermania?Copilal iernii,născutla15decembrie1928laViena,FriedrichStowasser,fiualuneimame evreice în timpuri amenințătoare, a fost botezatcatolicceeaceînsănui-asalvatde urmărilenazismului,fiindamândoimutați forțatînghetto.Ausupraviețuit,întimpce69 membridefamilieaufostexterminați.Iarnas-a

mutatînmultesuflete...Stowasserîșischimbă înanul1949numele,germanizândSto(careîn limbile slave înseamnă 100) în Hundert. Friedrich devine Friedensreich, bogat în pace... Pace... Shalom... Probabil și-a amintit de toate acestea când a cerut prin testament să fie înmormântatgol,înfășuratîntr-uncearceafconformtradițieiiudaice.Darnuarfifostel,rebelul visător, dacă pe cearceaf nu ar fi fost desenul drapeluluiKoru(KoruFlag),propusdeeldrept emblemăNoiiZeelande.Magicianulformelorși alculorilorapornitspreolumefărăliniidrepte la 19 februarie, în plină iarnă, lăsând în urmă arhitectul Heinz M. Springmann să găsească mereu soluțiile tehnice realizabile, aplicabile, urmând viziunea povestitorului în piatră care invită copacii să crească pe fațade și acoperișuri,careluptăpentruDreptulFerestrelordin carefiecarelocuitorsepoateaplecacuambele mâinisădesenezepefațadaclădirilor.Uncopil alierniiîncareprimăvarasenașteîninimă...în inimaluișiaprivitorului.Unartistpentrucare frumosul înseamnă pace iar pacea... să stai la umbra copaculuipe acoperișul locuinței tale... poate ascultând și un violonist rătăcit printre ele...

PENTRU URMĂTORUL VOLUM, UN CHENAR DE

FUM....

Balada unui F(eeel)B(ooring) mic

Anca HIRSHPEK

motto

Esti fara pata într-oviatacu-plata. Veghezi sa nu iasa din sufletul tau acel Narcis mutilat de oglinzi de balci.Faratrup,doarspiritsupurandînrazboicuel însusi,alterandmarginilelumiicunoscute,cuochii închisi zbatand sub frunte, aleator, creierul semilichidlucindcaostuchiturapeparbrizsubluna cantata-nexcel,caostrachinaculaptepentrumata anorexica.

Motto fără moț

Fiecare-nbulalui

Pare-unBulaamarui….

Motto-cros-ăăăăă

Capturatidetablete,uniiofteazachiarsidupa unmicronrealdetandrete si-ardaunregatpentruopupilacareiasa-ivada schimbareaîntreluminasiîntuneric, saupentruovorbaatatdeputernicaîncatdoar soptita

poatefilasataînlume dartotulcosta,maialesvisareacuochiiînchisi sau curbura pelvina a planetei care înca mai nastemonstri

Netul pe reteta, sincer, l-as da. Nu FB daltuitordedestine,nupixelii–psihoterapeutii-doctoriînterapii,nuemojicare devintotmaiacaparatoare,maiditirambice,de parcaunsforarinvizibilargandisisimtiînlocul nostru,nustirilesauatitudinilededoilei. Tot acestbalast,aceastasuperficialitatecareatinge uneori accente horror, este mai mult decat plictisitoare.

Si-asa alergam dintr-un tavalug pixelar în altul, medicalizatiînexces, dupa diagnosticele precise ale non-prieteniei, nerabdarii, iritarii, obsesivitatii, acaparati de societatea zgomotului cu tot dinadinsul, a larmei pline de sine caresesparge-nfigurisifasuri.

Botoxarea mentala pe retele a atins cote maxime. Tarele de caracter si educatie, deghizateînsuferintementale,sauchiarastfel de cazuri patologice, irump asemenea furunculelor dupa vaccinul dintr-a opta(de pe vremuri...).

Observ persoane ce-si astern justificari si stildevi(a)ta-vercea-nobiliara,darîmiparasa alaturea cu drumul si scrumul astfel de initiative, mai mai ca s-ar putea face o hiperliteratura cu aceste angoase pitrocite în vazulorb al tuturor. Nu preaau ce cauta, clar, pretiozitatile si filosofiile de viata la 3 para ocaua-caua,caua,und’teduci?Pelafraierisa-i apuci...

ToatesuntbunesifrumoasepeFB,înafara decaracterulascunssubtoateemojiile.Candun om e pe ultima suta si i se ureaza, candid, sanatate, de catre altii care nu citesc decat maximdouacuvintedinmesaj.Carenucunosc persoana,nicimacarînmaresituatiaei,saua oricui altcuiva, avand 5000 de amici virtuali, vrandsadeabine(turi)deplasticpestetot.

Simtim, nu stiu de ce, nevoia sa fim la înaltimea iuresului informational, a simplitorilor, veghetorilor, curiosilor, a retelei deamicivirtualipecarenu-icunoastemsicare nunecunoscdeloc, darau, pare-se,nevoiasa criticeînpublic, pentru aiesi înevidenta, sau pun întrebari prostesti, cand ar putea deduce catecevaprinsimplul,disparutul,fragilulîntr-o lumeaderuteicontinue,daralobservatiei.

Pozele de la evenimente, împanate de ipocriziisimiorlaieli, deautoadulatiimaifade ca frisca fara zahar, sunt Dante-late dintr-un exces atitudinal, însa în spatele tapetului se întrevad tot felul de schisme si prefacatorii... Cah!

Maiobservsiravnacucareuniipracticse lauda cu toate mega-galeriile din concedii, de parcanuarputeacalatorinicimacaroclipape dinlauntru,asacumfacebine,faraasecretao navala de dovezi si hauliri care te pun pe

ganduri, facandu-te dornica de farmecul gradinii blocului, acel tinut miraculos pe care nu-lexploreazaaproapenimeni....

Suntlamodacalatoriilecumvaagresive,în caretotulseafiseaza,clameaza,nucarecumva saratezivreuncotlonalplaneteiîmpovaratede hoardeturistice, agentiilenumaiprididescsa descrie itinerarii elucubrante în care practic ajungi cu zgaibaroacele sus de la atata vajnic traseism...

Societateaadevenitatatdezgomotoasasi vizual, totul se vrea a fi împanat, rar simti detasare, emotie, mai mult încrancenare de a afisa, de a rupe retina altora, de a zgurma în simtulcomuncareadevenitgri,calai,oamenii nu se mai bucura de simplitate, serenitate, trebuielucruritotmaistridente,molfaitoride senzatiilasecunda,totfeluldefilmuletedespre care avem impresia ca înlocuiesc grija si comunicareaoriginale.

De foarte multe ori egocentrismul este o mascaavulnerabilitatii,aimprovizatieideom, a fricilor care palpaie precum gazele în jurul felinarului.

Ce pot sa spun într-o lume care-si întroneaza maretia existentiala prin ardoarea postarilor, prin obnubilarea pixelordiaca, paradisiaca daca n-ar fi napraznica, daca nu ne-ar fals-incita pana în cele mai tainice unghere?Mi-edordebunatatecadeochestie tangibila,cadeunAlteEgo,dealinturiculcusite în acel caus irecuperabil de mici tandreti si bucuriisimple,împartasite.

E nevoie de strangerea eli(r)elor, dar cum poatefiposibilacestlucrudacauniisedesfata doarînalinturifadesaunuamusinadecataerul de pe tarlaua lor? Daca insista în tot felul de tangentesireverente,dacaîsipierdmaiastrul, sihastrul, simtul fantasticului, în pseudo-literatii sau obsesive urmariri? Unde mai este linistea de care te feresti pentru ca deschide feresti, de fapt le creeaza înlauntru pana te apuca un usor tremur de constiinta care,defapt,telasasacresti?

Avem,poatefaras-ostimclar,misiuneasa gasim suferintele de dincolo de alinturi sau razmerite pixelare. Sau de zambete fugare în viata reala. Sau de balade de emoji care turmenteazaemotionalulsuperficial,darteduc doarpecarareaîn-gust-a-amaruiedemoment.

Sigur ca e nevoie de glume, de zambete, înaintedetoate.Iicompatimescpeceiînacriti, încrancenatideviata,care-sirevarsazoaieleîn direct pe orice media sau retele, sau care se risipesc în dispute sterile ce macina umanul pana dincolo de limita. Sa ne alergam unii pe altiipanalarefuzulpixelarnuesolutia.Darnici dilutia asta a intereselor, a informatiilor, a terorii nepricepute, dar bine insinuate, a nascutilor a(sa)sini, a lumii ce pare dominata defricasisaresaapereceeacenuacuceritînca, ceeaceecelmaigreudecucerit-blandetea-nue posibilalanesfarsit.

Trebuie sa iesim cu fruntea senina din pandemia pandemiei de orgolii ca orologii stricate, de timpi aleatorii care nu ne mai bat usurelîntampla,ciizbescfaramila,facandtot mai dificil pelerinajul atat de necesar al sufletuluipedinlauntru.

Defapt,credcaneesete....deElegantaunor trairicarecizeleazachiarsineantul,disperarea, de increati capabili sa te farmece doar în vis, într-unalfabetnepermisdegreudedescris,la subîntelesurideschis.Sifoame....dea traiusor în limba propriei stari -deseori e o limba necunoscuta,pulsandprinorganeleincipiente ale unui simt necomun, poate chiar neuman, caretresareînritmulverdeluicopacilor,alideii dedaruire,alSineluiabandonatînofrandeale Prieteniei.Credcaneedorsaneintuimuniipe altii direct, ochi în ochi, fara a înalta pe soclu mobilele, fara a ne contura, bieti umanoizi, în jurul (sau jarul....) unui dispozitiv hi-fi. De alinturisivindecariîndelicateteaimaterialaa unei stari vibrante. Suntem prinsi în plase si panzetotmaidiafane,extrafine,clare,dacaam fi chiar Noi-ca-noi, cum eram odata, cand cascam cu adevarat gura la toata minunatia lumii?

Ghicit-oare?

Eunughicescînstele(verzi)

ci-nmaterialulfinsauaspruallimbii

întoarseînpatimilestramosilor

carearapededesubt

plamaniipamantului

gravitandpanala deochiullunii...

ROMANUL EUROPOLIS, CREAȚIA DE VÂRF A LUI

JEAN BART

George PETROVAI

Nunumailanoi,ciîntoateculturileșiliteraturilenaționaleseîntâmplăca,totmai mulți autori (unii dintre ei cu adevărat remarcabili), să fie pe nedrept dați uitării de prezentul eminamente materialist, pragmatic șiglobalist,într-uncuvântacultural.

Chitcă,întratatul Geneza formelor culturii (BPT,EdituraMinerva,București,1993),Petre

P.Negulescuneinformeazăcăspecificulnaționalpentruspiritualitatearomâneascănusedatoreazăortodoxismului,căci„Ortodocșisuntși grecii,bulgarii,rușiișisârbii”,niciștiințeisaufilosofiei,care–nespuneprefațatorulZ.Ornea–„nupotaveacaracternațional”,pentrucăle-ar răpi „valoarea universalității”, motiv pentru caresepoatevorbicelmultde„modurinaționaledefilosofare”,ci„literaturaeterenulpredilectîncarepoatefidetectată,înformăobiectivată,specificitateanaționalăaunuipopor”.

Cu toate astea, ceea ce nu exclude nicidecum „tocmai de aceea”, globalismul a întors într-unasemeneahalmașinalumii,încâtînprogrameleșcolarealeunorguverneobedienteși –maimultsaumaipuțin–antinaționale,precum toate guvernele românești postdecembriste, locul latinei, istoriei și geografiei a fost luatdeeducațiasexualășialtedisciplinecuiz cosmopolito-anticreștin, iar noua (sic!) literaturăromână,eaînsășiracordatălaurâtmirositorul curent globalizant, n-a găsit de cuviință să-l găzduiască și pe George Coșbuc. Cauza acesteimonumentale„omisiuni”nupoatesăfie decât„incorectitudineapolitică”decarepoetul Ardealuluis-afăcutvinovat(!)prinneobositul săunaționalismșipatriotism.

Începutul moral-spiritual și cultural-artisticaldeznaționalizăriinoastrefiinddejademarat cu succes, întrucât românii de rând sunt ocupați până peste cap cu pandemia, inflația, scumpirile,frigul,nesiguranțazileidemâineși,

desigur, cu suculentele bârfe pe marginea catastrofalului„balet”alpolitrucilor,neputemaștepta ca însuși Mihai Eminescu, peste puțin timp,sănumaifiedeactualitate(aseciti„corect din punct vedere politic”) și să-și piardă poziția referențialădin manualelede specialitate, adică să se repete atrocitățile ideologico-politiceșisterilizareaintelectualădinperioadabolșevică.Bașimaiși,dacăluămaminte la avântul și amploarea mișcărilor neomarxisto-fascizante,carefacdeliciuldemonocratic alindivizilordeculoaredinStateleUniteșițările suprasaturate/supraplictisite din apusul Europei(ăștia,cică,audreptulpolitico-socialsă ialarefecstrâmbaistoriefăcutăderasaalbă), atuncicamtoatăomenireaasistăimpasibilăla următoarele:ladistrugereaatotcestăîncalea furiei lor neghioabe (mă rog, în urmă cu aproapeunsecolnuscriaGustaveLeBon,încelebraluicarte Psihologia maselor,despre„acțiuneainconștientăamulțimilor”șidespre„actualaanarhieaspiritelor”?),labatjocorireaculturiiuniversaleșilavandalizarea/dărâmareastatuiloracelorînaintașideelită,care–dupăpuținaminteaacestornelegiuiți,dezlănțuițișinepedepsiți–aucontribuit,directsauindirect,la transformareastrăbunilorlorînsclavisau,potrivit sintagmei întrebuințate de Aristotel, în „uneltecuvântătoare”.

Sămaispunăcinevacăistorianuserepetă și că bestialitatea umană poate fi decapitată princivilizație,respectivprinsurogatedefelul democrațieiaparențialeșialibertățiistatistice (sănuuitămghetourileamericanepentruindieni,monstruoaseleexperimentefăcutedejaponeziiinvadatoripechinezi,cumplitelepușcării bolșevice, lagărele de exterminare ale naziștilor).

Iatădecepământeniiîngeneralșiromânii (încănespălațipecreier)înspecialtrebuiesă conștientizeze că omenia trainică (în care limbă,înafarădeceaaromânilor,existăverbul „a omeni”?) și iubirea atotputernică nu pot fi edificatedecâtprincredințăfermășieducație

substanțială,îndeosebiînacestenefericitevremuri,cândglobaliștiișisculelelorantinaționale lovescneîncetatînfundamenteleesențeinoastredeființesimțitoareșicugetătoare:credința strămoșească, familia tradițională (așa cum e statornicităînSfinteleScripturi),școalaclasică, rostulnostrusoteriologicdeatrececubriotestulacesteiexistențeefemereprintr-oconduită plăcutăAtoatefăcătorului...

În aceste vrăjmașe vremuri pentru spirit (atenție,stoiciimenționauînfilosofialorexistența unui Suflet/Spirit al lumii, idee nu doar împrumutată de Philon din Alexandria întru afirmarea „intermediarilor” dintre unitatea dumnezeiascășimultiplicitatealumii–Logosul sauCuvântul/FiulcaorgandeconcepțieșiSpiritulcaorgandeexecuție,șicare–prinînglobareaîntr-osingurăPersoană–ageneratTrinitateacreștină,cișicopiosconfirmatădeexistența unortermenidistincțipentru„suflet”și„spirit” încamtoatelimbileantice: anima și spiritus în latină, psyche și pneuma în greacă, nephesh și ruach în vechea ebraică), în aceste vremuri vrăjmașespiritului,deci,nucredcăaproapetotalauitareascriitoruluiJeanBartmaipoatesă-i surprindăpeceimulțișicuînchipuiteafinități literar-artistice.

Prefațatorul George Ivașcu la ediția din 1962aromanului Europolis (BPT,EdituraPentruLiteratură)nespunecăJeanBart„areobiografie privilegiată: nu numai prin aceea că se naște(în1874,laBurdujeni)într-ofamilieînstărită (aceea a căpitanului, promovat treptat până la gradul de general, Panait Botez), dar mai ales prin faptul că-și petrece adolescența într-un climat intelectual din cele mai interesante”.

Deoarecefamiliaofițeruluidegrănicerise mută, după Războiul de Independență din 1877-1878, la Iași, viitorul scriitor (pe-atunci doar elevul Botez P. Eugeniu) va urma școala primarădinPăcurari,undeîlarecaînvățătorpe Ion Creangă, îl vede pe Mihai Eminescu și tot atunci,aidomauneibunepărțidintretineriiRomâniei,selasăatrasdepropagandasocialistă, lucruînlesnitdefaptulcălocuințafamilieisale eraalăturidecasaluiIonNădejde:„Înclasaa doua,învacanță,lamoșiauneirude,împărțeam pe ascuns broșuri de propagandă, la o stână, unorciobanicarinuștiaucarte”.

Deundedisprețulluișialcolegilorsăifață de„programulșcoalei”,eiluându-seînschimb la întrecere într-ale cititului („cu nesațiu, în nopțialbe”)acărțilorcudoctrinele„nouășiîndrăznețe, produse de concepția materialistă a veacului”.

Însă, fiinddestinatcariereideofițer,începândcuclasaaIII-aesteînscrisdefamilielaliceulmilitar,„ceeacenu-lîmpiedicăsă-șicontinuelecturileinterzise,caaceleadinTolstoisau Zola,șisăașteptecuînfriguraresosireaziarelor Munca și Lumea nouă”(GeorgeIvașcu).

Tocmai atunci începuse disputa dintre „artăcutendință”și„artăpentruartă”.Ținând cutotdinadinsulsăiapartelaea,JeanBartdebuteazăînziarul Munca,subpseudonimulGh. Rot, cu articolul Să ne dumerească, un articol adresatluiAlexandruVlahuță,care–neinformeazăG.Ivașcu–„laaceadată(1894),precum seștie,combăteatezele«arteicutendinț㻓.

Dupădebut,dedataastasubpseudonimul Trotuș, scriitorului nostru îi mai apar câteva povestiri(Iapa căpitanului, Școala fiilor de militari din Iași ș.a.)în Munca și Lumea nouă,încare „demască unele aspecte ale vieții militare din aceavreme”.

Darprimelevolumedeînsemnări,schițeși nuvele (Jurnal de bord – 1901, Datorii uitate 1916, Prințesa Bibița – 1923, În deltă – 1925, Peste ocean – 1926, Însemnări și amintiri –1928, Schițe marine din lumea porturilor –1928),care–neînștiințeazăacelașiG.Ivașcu–„precedăoperaluiceamaielaboratășimaiizbutită,romanul Europolis,apărutcupuținînaintedemoarte(12mai1933)”,primelevolume, deci, sunt scrise și tipărite de autorul moldoveandupăceajungeofițerdemarinășiîmprumută numele Jean Bart de la curajosul corsar flamanddinvremealuiLudovicalXIV-lea.

În Notă asupra ediției, editura ne face cunoscutcă„Textuledițieidefațăreproduceedițiaprinceps:JeanBart(EugenBotez), Europolis, edituraAdevărul,București,1933”,cutoatecă totînacelanaapărutșiedițiaaII-a,îndatădupă încetareadinviațăaautorului,cuo Prefață de GeorgeCălinescu.

Totuși,afostaleasăcaedițiedebazăceaneprefațată,întrucât,dinconfruntareacelordouă edițiialeanului1933,s-aconstatatcă„edițiaa II-aprezintăinadvertențedetextfațădeediția

princeps,inadvertențecarenupotfiatribuite unormodificăriefectuatedeautor”.

Sigur,romanul Europolis nuesteocapodoperăaliteraturiiromâne,cuatâtmaipuținaceleiuniversale,însăestecartea„cuperspectiva deaficitităîncămultăvreme”(G.Ivașcu),adică o lectură desfătătoare și instructivă (de pildă, JeanBartesteprimulscriitorromâncareintroduceînliteraturătermeninautici:dragă,briză de travers, mus, faga, pupă, proră/provă, babord, tribord, doc flotant, radă, tendă, brigantină,spirai,vergă,gabier,acălăfătui,echeaetc.), înpofidaunorcarențedeconcepțieșiconstrucție,precumlipsadeadâncimepsihicăînprocesulartisticdeportretizareapersonajelor,unele personaje fiind „simple marionete sau simple siluete”(G.Ivașcu).

Da, căci construcția romanului Europolis este eminamente arborescentă și doar formal unitară, asta deoarece Jean Bart altoiește pe ideeacentralăaromanului(agitațiastârnităîn coloniaelenă,șinunumai,dinportulSulinade scrisoareaadresatăluiStamatiMarulisdecătre fratelesăuNicola,cumcă–după40deanide înstrăinare/ședere în America, vrea să se întoarcăînsânul„familiei”,împreunăcufiicasa Evantia, care – după moartea mamei sale din pricinamușcăturiiunuiscorpion–fusesecrescută la școala călugărițelor Sfântului Iosif din Guyanafranceză,loculdedeportarealmusului Nicoladepeogoeletăfranceză,dupăuciderea –înlegitimăapărare–aunuimarinarspaniol depeaceeașinavă,gelospetânărulgrecdincauzaamanteisale,oevreicăarabădinAlger,care –certându-secuspaniolul–îifăceaochidulci lui Nicola „mai mult în necazul spaniolului”; apoi uriașele și irealele speranțe pe care neamurile,întreagacolonieelenădinSulinașimulțimea „întreprinzătorilor” locali și de mai departelenutresccupresupusaavereaamericanului,insistenta„curte”careseface„nababului” americanșifiiceisaledupădebarcareaînSulina –„vulpoiului”detatăpentrucătoțiîlcredputreddebogat,Sirenei-negre,fataacestuia,pentrucă-ivrăjeștepetoțibărbațiicufrumusețea ei exotică, mai ales pe tânărul sublocotenent Neagu și pe „bătrânul” crai/ofițer de marină AngeloDeliu;iarmailaurmă,adicăatuncicând comunitateanu-iiartăcăs-aînșelatcrezându-i bogați,potrivitexplicațieidatădeNicolafiicei

sale disperată pentru prosteasca aventură cu Deliușipărăsireaeidecătremultîndrăgitulși lafeldemultîndureratulNeagu,ci-icondamnă peamândoilamoarteprinurășineputințade a-și găsiun loc cinstitdemuncă –Nicolaeste împușcat mortal în una din „loviturile nocturne”/furturiledecerealepuselacaledeenigmaticulcăpitanAristidiLecca,pecândEvantia, dupăscurtulșitristulepisodlașantanul Englitera,rămâneînsărcinatăși–fiindgravbolnavă din pricina climatului moral și geografic de la gurileDunării–dănașterelaspitalulluineaTomiță, Patriarhul Deltei, unei fetițe de culoare, care–nespuneautorulîn Epilog –vafiînfiată deinfirmieramissSibyl,proaspătasoțieamizantropului și paradoxalului medic-filosof BarbăRoșie),vasăzică,JeanBartaltoieștepefirulnarațiuniiomulțimededigresiunisauparanteze complementare, cu personaje realmente fulgurant-episodice: Stamati Marulis (pilot clasa I la Comisia Dunării, „retras și timid”,c-oștearsăexistențădeproprietaralunei cafenele)șisoțiasaPenelopa(pentruDeliu,fostulamantalacesteia,„soțienesatisfăcută...visătoare, romantică...cucerire ușoară...despărțire dificilă...retragere strategică la timp”), care –ahtiată după lux și plăceri – se răzbună pe Amantulmării/Deliuaruncându-seînDunăre, Fotiades (poreclit Nicu Politicu), proprietarul frizeriei Helada (Antiseptico-Americană)șiipohondrasasoțieOlimbia,sorăcuMarulisii,conul Tudorachi(șefulVămii,„naționalistferoce”)și consoartasaLeoaica,PetrăchelPetrașcu(șeful poliției)șiGastonPopescu(maiordecavalerie înrezervășifostcoleglaȘcoalaMilitarăcuPetrăchel, „specializat” în afaceri necușere, precumceacupetrolulromânescîncareîncearcă să-l atragă pe american, și în datorii de milioane, la un moment dat el trimițându-le din țarăcreditorilorparizieni„câteunanunțdeînmormântare”),comandantulBazeinavaledela gura Dunării („om instruit și manierat, foarte ocupat cu partea tehnică a meseriei, având și mania invențiilor”), dar îndeosebi soția acestuia, doamna comandor Otilia Latiș (se ținea bine,căci–precizeazăautorulcudeliciosumor –seopriselavârstadepatruzecideani,„fărăsă mai avanseze deloc”), Barba Toni („cel mai vechipilotdinport”,care–pevremearăzboiului din Crimeia – „fusese în serviciul marinei

rusești”),consululelen(„Omfin,învârstă,dar zveltîncășielastic”,cuochelie„foartestrălucitoareșiniștemustăcioarenegre,binecănite”), Logaridis(„socotitcelmaieruditșimaiînțelept bătrânalportului”),apărătorulfărăstudiijuridiceTraianBrînzei(zisșibădițaTraian),englezulPott(unlevantinuscatșispân,„carevorbea greceștemaicorectdecâtenglezește”),rezidentul Brül(danez „crescut înAnglia”, inginerhidraulicși„pivotulcomisiei”,larândulsăuîncercândsă-latragăpeamericanîncostisitoareaacțiunedeprelungireadigurilorînlargșideintensificareadragajuluiîncanaluldenavigație), căpitanulMincu(„întredouăvârste”, cupărul albșimustațaneagră), secundpenava-școală Mircea și șeful protector al sublocotenentului

Neagu, domnul Bazgu (gardianul Căpităniei portului), Săceleanu (muncitorul „de cuvântul căruiatotportulascultaorbește”șicarechiar declanșeazăgrevaatunceacândunuldintrevătafiiportului,laordinulgardianului,îlprimește pe sărăntocul de american în pestrița masă a muncitorilor/salahorilor „români, greci, armenișilipoveni”),Baza-navală,MițaBalot(Epilogul nefacecunoscutăcăsătoriaacesteiprofesioniste într-ale amorului tarifat cu căpitanul Mincu),PericlePapadachi(zisBibiul,„filantrop șiepitroplabiserică”)șisoțiasaLola(„deoriginepoloneză,demeserieartistă,scoasălapensieînaintedearenunțalaviațadenoapte”)–patronii Engliterei,pianistulJak(zisBaron-Trabuc,„dintr-onobilăfamilievieneză”șifostofițerînmarinaaustriacă),„artistele”internaționale (Marcela – evreică ajunsă la Dunăre din „fundul Moldovei”, Tereza – „vorbea perfect franțuzeșteșinemțește”,fiindanumepregătită demamaei,„opoloneză,fostăartistă”,într-un pensiondinCernăuți,CelinasauȚelinaînpronunțiaunuicăpitanneamț–visătoareșilirică, pecareuniioporecliseră„Contesapalidă”,alții „Mimosapudica”șicamtoatălumeaseîntreba cacautăla Englitera)etc.

Firește,înacest„etc”trebuieinclușiclienții detoatenaționalitățile,înlegăturăcucare Europolis nespunecă„Ceimaiproșticliențierau ofițerii români: calici, pretențioși, scandalagii”

șică„Lacelmaimareprețeraucotațicăpitanii englezi,careplăteauînșilingișilire,aruncând adeseaaurlachetă”.

Eibine,dupăatâteainformațiidespremișmașul etnic din Sulina acelui timp, localitatea unde – ne înștiințează Jean Bart în chip de motto–„...bătrânulDanubiuîșipierdeșiapa,și numeleînmare”,încaresederuleazăacțiunea romanuluișipecareMincuonumește„ghiveci internațional”, iar doctorului Barbă Roșie îi aparebacao„bogatămenajerie”,bacao„mahalaaLevantului”,nedămdeîndatăseamade ceautorulși-aintitulatcartea Europolis.Dealtminteri,nespunechiarel,atâtînCapitolulVI (romanul are XVII capitole), unde căpitanul Mincu afirmă că Sulina („numai port, nu are oraș”)este„Europaînminiatură”,câtșiînCapitolulXV:„Toateneamuriledeoameni,toatesemințiileseîntâlnescaici:drojdialașăaLevantuluidospealaunloc, înfrățită, cutrufașaputere britanică, doborâtă, narcotizată de valuri dealcool”.

DacălatoateasteaadăugămcăviațaSulinei eraunneîncetatfluxșireflux(„Populațiasedubleazăînaniidebelșugșiscadeîntimpdesecetă”),că–privităprinluminafelinarelorroșii șiadesfrâului–localitateaesteasemuitădeautor cu „Port Saidul de la gura Suezului” („un TurnBabelînminiatură”),căeraporto-franco („Marfa intră fără vamă și iese prin contrabandă”),cănuexistaudrumuripeuscatînDeltă („CasăajungiiarnadelaguraDunăriilaBucurești, trebuia să treci prin Stambul”, de unde ajungeaiprinConstanțaînCapitală,dacătrenul nu se întroienea în Bărăgan) și, mai ales, că –dupărăzboiuldinCrimeia–MarilePuteriauînființatComisiaEuropeanăaDunării(CED),întrucât„aveaumarenevoiedegrâulromânesc” (indignat,căpitanulMincuîiexplicădoctorului Barbă Roșie, bunul său prieten, că gardul de lemn,vopsitverde,depeprimastradăaportuluireprezintăincredibilafrontierădintredouă state – România în dreapta și Comisia în stânga),atunci,da,avemoimaginecutremurător de reală despre Sulina acelor vremuri de mareîncercarepentruRomânia,țarăaflatăîn plin proces de edificare identitară și de afirmarepeplaninternațional.

Aminteammaisusdespreneîmplinirileromanului Europolis înceeacepriveșteconcepția și plămădirea personajelor. Dar ce pierde la acestecapitole,JeanBartrecuperează,șiastfel

cartea este salvată, prin următoarele instrumente/înzestrăriartistice:

1)Maximeconcise,subtileșiextremdeconsistente(„S-aziscăfoameașidragosteamodificăsuprafațapământului”;„Prozanupoateînlocuipoeziaiubirii”;„Atunciampututvedeacă memoria durerii e mai intensă decât a plăcerii”).

2)Influențat de Caragiale, spiritul satiric apare în Europolis „mai sugestiv decât în oricarealtăoperăalui”(G.Ivașcu).Deexemplu,în timpul războiului greco-turc, Nicu Politicu pleacăsemețînpatrie,însănupoateluaparte la celebra luptă de la Domocos, deoarece în chiarziuasosiriilaPireuseîmpiedicădeniște șineînport,îșiscrânteșteunpiciorșitreilună stăîntins pe un pat de spital, însă seîntoarce erou între ai lui! Tot Nicu Politicu confecționează și întrebuințează termenul „spectroscoci”, hazoasa combinație dintre „streptococ” (agent patogen) și „spectroscop” (instrument opticcucaresestudiazăspectrelecorpurilor).

3)După părerea criticului George Ivașcu, ceamaimareizbândăaromanuluioreprezintă

Permanență

Așputeaspunecăîntunericullocuieșteînmine, uneoripleacăînscurteperegrinări

șizoriiîșifacdecapluminând cutoatăintensitatea celulaîncare întreiadșiparadis viseazăînlănțuit unsentimentresemnat cupropria-iveșnicie.

Moarte

Măgândesclatoatetrecătorile dintremoarteșiviață pecarele-amstrăbătut înultimajumătatedesecol, lamomenteledebravurăîncaremăduceam spremoartevictorioasă, lamomentulîndelung almorțiimeletrecute,

atenta gradarea procesuluipsihic, „care marchează, treptat, aprehensiunile, apoi deziluzia generalăși,însfârșit,pentrumulțidincei«înșelați»,urafațăde«americanul»întorsatâtde calicdinLumeaNouă”.

4)Romanul, datorită inspiratelor peisaje marine,areoveritabilăcomponentăpicturală, faptpentrucareIvașcuîlconsiderăpeJeanBart „un Odobescualapelor, descriind un Bărăgan marin”.Depildă:„Înzare,mareacalmă,deun verde-închis.Lațărmseclătinaumolaticvaluri mici,destrămândspumaargintie,caodantelă, pe nisipul fin”. Sau: „Marea suspina prelung, spălândpicioarelevechiuluidig.Steleleclipeau înfiorate, gata parcă să se stingă de suflarea unuivântjilavdinlarg”.

ÎncheicuavizataopinieacriticuluiGarabet

Ibrăileanu (tot un moldovean) despreautorul romanului Europolis: „Jean Bart este un «progresist».Darunnemulțumitdesocietate –un critic social – și un progresist e, de obicei, un realist. Și, în adevăr, Jean Bart e un realist în toatăputereacuvântului”.

Sighetu Marmației, 6-8 nov. 2021

Joni STOIAN

lamomentuldeîndoială, în care nuputeam descifra niciunvis deși răspunsurile se arătauclare.

Abia când am cunoscut moartea amînțeles-oatâtdebine,încât amavutpreamultăcompasiune. I-amplânsdemilă,urmândplanuleiinfailibil. Aveaometodăaparte dea-țicâștigaîncrederea, cualaiuleideîngericare acopereaucuaripilelor toateurmeledeîndoială.

Singurătate

Mărăsucescînpatulmeu dinceîncemaiînalt, dinceîncemaialb,

caoinsulăplutitoare pesteviseșicoșmaruri. Singurătateaeunsentimentrecurent, ungolîncarerăsunăecoulcunoscut alunuivechideșert.

Cuunefortsupraomenescîlîmping, capeopiatragreudedislocatdinpământ încercândsăevadez.

Câtdedragăîmierapropriasingurătate! copilfiindocăutam

ascunzându-măprincotloane acoperitecumetaforeșipaginidecărți dincarelumiinfiniteîșiîntindeaubrațele, luându-măpeneașteptateînaventurauneicălătorii.

Prietenia – o iubire veșnică, explozivă, profundă–

cuintensitateaaeruluiînserilepline pânălarefuzdemireasmateilor

șiîmbrățișareaprelungăaconversației dincarenune-amfidesprinsniciodată. Amfipututexploralanesfârșit universurilenoastre deschiseunulsprealtul,

LIVADA DE PORTOCALI*

aruncându-sedelaînălțime,entuziaste. Tuîmiaduceaidimineața,cerulînseninat, nuaveamcafele, trezireadinvisareșipunctelecardinale erauspecialitateata,pecare obeamdintr-osorbitură,casăneajungă pânălafinalulzilei.

Rădăcinilebineînfipteînpământ saude-adreptulînasfalt,lanevoie, erauspecialitateameadeseară ladezbatereatuturordilemelor

șilegiloriubirii,binebătuteîncuie șiînafișelipitelacincidimineața pestâlpiideiluminat.

Timpulnostrus-aluptatcumoartea,cuviața, cupierderileșicupierderea nesfârșită,irecuperabilă, într-oordineneînțeleasă,reașezat.

Numaiiubirea,caoalegereliberăne-afostlăsată pentruaaveaînfinal ultimulcuvânt.

Dana BANU (Franța)

Aceastaepovesteaunuiomcareatrăit cumultînainteata,Cititorule.Lafelde bine ar putea trăi însă și mult după sfârșitulfiecăruiadintrenoi.Timpulseîntinde și peste cei vii și peste cei morți la fel. Putem spunedecicăpersonajulepartedintimpulcel singur,unulșiadevărat,fărălimite.

Celmaimultîiplăceaomuluinostrusăse plimbesubcerultrandafiriu,prinlivadadeportocalipecareoplantasepedealuldinspatele casei,pentruiubitalui,Ayșe.

Viațaisepăreapeatunciînvelităînfoițede aur.Primeabuclestrălucitoareprecumpersonajele din tablourile vechi. Tălăzuia, diafană uneori,alteorifurtunoasă,cusclipirideturcoaz șideaur,asemeneaMarmareișiBosforului,pe malulcăruiasenăscuse.

Peste 100 de ani acești portocali vor fi tot verzi,și-aspuscu bucurieînziuaîn carei-aplantat.

Aașteptatliniștit3sau4anicapomiisădea primeleroade.Înaniiaceias-aînsuratșiafăcut 2copii.

Înprimuldecembrie,cândarboriiauavut fructelecoapte,le-aculesșile-aîmpărțitcălătorilor.

Iubeacălătoriipentrucăîncopilărie,prima imagine–desenatădeelîntimpceîșiimagina maturitatea–afostsiluetaunuicopilcutrupde uriașcarestrăbăteațări,orașe,munțișicâmpii îndepărtate.

* dinvolumulînlucruRioRita,înpregătirepentrued.Hyperliteratura,București,2023

Întoateiernilecareauurmat,dupăceculegeaportocalele,dăruiaopartedinelecălătorilor,celorcaretraversauorașulsău.Înamintireapuștiuluisimpaticcutrupuriașdinimagineapecareochiimințiiluiodesenasecândva. Avisuluicarenui-adevenitrealitate.

Nectarulflorilordeportocalșimirosullor puternic,îiaminteaudedragosteapentruAyșe.

Eadeveniselumealui.Doruldenevăzutși dedepărtăriis-astinsdupăceacunoscut-o.A rămasdoaromicăamintiredincopilărialuidin ceîncemaiîndepărtată.

Aplantatlivadadeportocaliînanulîncare s-aucăsătorit.Arboriiînsemnaupentrueltoate locurileprincareîncopilărieși-arfidoritsăcălătorească: Caucaz, China, Cuba, India, Batumi alGeorgiei,Italia,GreciasauAlgeria.Toatelocurileprincare,mângâiațidecăldurasoarelui, arboriideportocalicreșteaustrălucitorișiparfumați.

Fiecarearboredinlivadasapurtanumele uneițăriîndepărtate. Apoiaînceputsăledea arborilordeportocalnumealecopiilorsăi,ale rudelor,aleprietenilorcasei.

TrupulfemeiiAyșeerapentruelprecumo hartă a lumii. Descoperea pe întinderea lui dune și munți, vaste câmpii străbătute de cai abrași,oceanedecandoareșioazeîndeșerturi.

Părul întunecat, sălbatic și învolburat al Ayșeimiroseaanerolifăcutdinflorilealbeale portocaliloramaridinzonaSevilleispaniolede unde strămoșii mauri ai Ayșei lui i-au adus primaoară.

Acolo,pemalulfluviuluiGuadalquivir,strămoșiieimirosindparfumuldenerolis-augânditunmomentlaAyșeceadinviitor.Lapărul strănepoateiloradiindprintr-olivadăplantată pentrueadeunbărbatdedeparte.ImagineaviețiiAyșeiatrecutosecundăprinmintealor.

Pieleaalb-sidefieafemeiistrăluceaprecum floriledeportocali.Guraîieradeunroșusângeriu,caportocalelecrescuteîncâmpiilePalaguniei,dinCataniaSiciliei,lapoalelemuntelui Etna. Sprâncenele, subțiri și codate, precum semneledelicatelăsatedeerupțiilevulcanului sicilianpecojileportocalelorroșii.

GustulbuzelorAișeieraprecumgustulportocalelor„Moro”,cuizlemnosșinotedefragi, căpșunisălbaticeșiafine.

SpiritulAișeiluieradulce-acidprecumele.

Ochii Aișei aveau culoarea întunecată a trunchiului de portocal. Străluceau uneori ca frunzeleîntunecatesubpicuriideploaieaiverilorrăzlețe.

Mirosulpământuluiud,dupăploaie,dinlivadadeportocali,îidilatanărilebărbatuluișiîi dădeaosenzațieintensădefoamedeviață,de trăire nesfârșită. O voluptate fără început și sfârșitîieraoferitădeacelmiroscareîirăscoleaviațadelaînceputlasfârșit.

Trezea în el aduceri aminte și presimțiri uriașe.Visuridesprelumilecaresevorîntâmpla după moartea lui. Fragmente din viețile unor necunoscuți se confundau cu viața lui, cândtreceaaleneprintrecopaci.

Fiecaredintrecei2copiiaisăi–ofatășiun băiat – fuseseconceput înlivadadeportocali. Lumealormergeamaideparte.Râsetedecopii înalergaresunauprecumnișteclopoțeidelicați deargint,prinlivadă.

Verdeleîntunecatalarborilordeportocalîl făceasăuitedeseoridedrumurilepentrutreburile zilnice. Rătăcea printre arborii mereu verzișiisepăreacăvedechipuriprintrefrunzeleacelea.Chipuriportocaliicareprevesteau roadeleviitoare.Chipuriveseleșiguralivecare luminauverdelecelîntunecat.

Varastăteaașezatsubvreunportocal,precumunorb,cuochiiînchișisurâzândlaatingerearazelordesoare,deparcăle-arfivăzutaievea.

În octombrie, când se culeg rodiile, își făceauîncasăcarafeîntregidesucderodiiproaspete. Bărbatul lua atunci o cană și se plimba printreportocali gustândcuplăceredinsucul roșu,făcându-șiplanuripentruultimeleluniale anului.

Iarnapriveapemicafereastrăacaseilivada șiisepăreaoimaginemaifrumoasăchiardecât ceaafulgilordezăpadăcăzândpesteCornulde Aur.

Maijosdelivadă, omul îșiridicaseomică prăvăliecumărunțișuri:ibricedealamă,tigăi, castroanedinfaianțășiplastic,păpușidinlemn șicleștideprinsrufe.Totacolovindeașibună partedinportocalelelivezii,măsline,lămâi,rodiișitotfeluldealtelegumesaufructe.

Viațalormergeaînainte.Calmășifărăfurtuni.Indiferențilazbaterileartificialealeunei lumigatadintotdeaunasăsesinucidă.

Ajunșilavârsteleultime,ceidoiaurămas singuriîncăsuțalorvechedinlemn,dinapropierealiveziideportocali.

Copiiiloraudevenitcălătoriprinlume.Le scriaudesdepestetotdepeundeajungeau.De lapoalelemunțilorTellAtlas,lasuddecâmpia Mitidja,înorașulBlidadinAlger,încarebăiatul s-aopritîntr-oziîndreptuluneitarabecuportocale,aducându-șiamintedeei.Șiundearămasuntimp,câtsăscrieocartedesprelumea livezilordeportocali.Ocartededicatăpărințilorsăi.

Pecoastelemediteraneene.DinIndia,Egipt șidinGrecia.Pestetot,lavederea„merelorchinezești”sau„merelorgreceștideaur”tineriise opreauînlocșiîșiaduceauamintecăsuntcopiii cuiva.Seîntorceauacasășiapoiplecaudinnou prinlume.

Viețilelorautrecutușor.Adiindparfumat printrefrunzeleveșnicverzi.

Nepoțiilorșistrănepoțiilepunlamormânt înfiecareanrămurelecuflorideportocali,când acesteaînfloresc.

I-amîntâlnitpeceidoianultrecut,într-ofotografie veche, sepia, în timpul unui prânz de afaceri cu unul dintre nepoții lor care e acum maiînvârstădecâtmine.Livadaeastăziuriașă. Micaprăvăliecudetoateadevenitunlanțde magazine,celebru.

Înfotografie,imagineaAyșeiașezatăpeun scaun,înmijloculliveziideportocali.Bărbatul eraînalt,purtaomustațăneagrășiaveatenul foartedeschislaculoare.Mânaîieraașezatăpe umărulfemeii.Cudragoste.

Foarte importante, dacă nu chiar cel mai importante,sunttoatemicilesemnecareneînconjoară.Detaliilepecaremulținicinulebagă înseamădarcaredevin,odatăcutrecereatimpului,esențiale.

Lumeaemaimultdecâtcevedemdacăprivimdoarsprevârfulpantofilornoștri.Dacăne ridicăm privirea și o observăm cu atenție, lumeaneoferănesfârșitemomentedeplăcereși dereverie.

Trecând prin livada de portocali auzeam printrearborirâsetedecopii. Vocideoameni caresestrigauuniipealțiicunumecomplicate. Pași îndepărtați. Pași apropiați. Culegători de portocale luând masa printre copaci, vorbind întreei.

Oameni care au fost. Oameni care vor fi. Toțicuprinșiprecumîntr-oramădepreț,înlivadadeportocali.

Olumedulce-acidășiparfumată.Strălucind etern. Am trecut prin acea lume. Am stat la masanepoțilorșistrănepoțilorbărbatuluicare aplantatdemultolivadămicădeportocalipentrusoțiasaAyșe.

Laplecarene-auumplutmașinacuportocale.Și-aupăstratobiceiuldeadăruicălătorilor străinicaretrecprinlumealor,dinportocalele livezii.

Aceștia sunt oamenii care fac lumea să meargă mai departe. Fără ei ar pieri ucisă de războaieidioate,deeternevrajbe,deurășide batjocură.Îmiplacesăcredcăeușiaimeifacem partedinlumealor.

PĂI, N-AVEM NOI INEL?

Laura ILINCA (Franța)

Ziua stătea să pleznească, iar lumina ei diafană, ruptă brutal din ultima scânteiere a stelelor, se risipea aburindă,petrupulamorțitalAnei.Femeiaîncănu setrezise.Magîiatinseîntreacătbrațulabiaieșit de sub pătură și contactul cu pielea ei cald-mătăsoasă îl tulbură, aproape electrocutându-l.Opriveacuochimari,curioși,cuovoluptateadâncă,languroasă,greachiarpentruși pentru sine însuși. De parcă ar fi vrut să o

cuprindă în el, închizând-o acolo... Ferecată în povestea lor tăinuită, în adevărul lor, ager, neștiutșipoateneînțelesdenimeni.Secretulîn care el putea dispune cum voia, acționând cu propria panoplie, fără să mai trebuiască să ceară voie. Știa că nu mai avea nevoie nici de vreo părere sau de vreun sfat, regăsindu-se

într-operfectăarmoniecuAnașimaialescuel însuși...Dacăarfipututsă-șistudiezecompozițiasângeluilamicroscop,erasigurcăsemodificasepede-aîntregul...Darabiaacumeraelînsuși! Mag o privea pe Ana cu conștiința unei profundetransformări,delaprimulstratalpieliipânăadânclaceluleleîntreguluitrup,coborând și instaurându-se, pentru totdeauna, în cele mai tăinuite străfunduri ale sufletului în care nimeni, niciodată, nu pătrunsese până atunci.Eaîiremarcase,dealtfel,decevatimp,o privirenumaiaei,pecarei-ozăreauneori în clasă. Actul de a face dragoste, crezut a fi cel care le anihilaseputereadea rămânestăpâni peeiînșiși,restabilise,înfapt,naturii,echilibrul eidesăvârșit, niciodată găsitîn afara cuplului. Prin el se uniseră două singurătăți, două povești de viață și două individualități, devenite astfelunîntreg,oesență,contribuindlamersul normal al lucrurilor pe Pământ. O mică potrivireimpecabilădinUnivers,ominusculărotiță acăreiînvârtire,iluzoriubanală,alăturide206 celelalte, mici și îmbinându-se perfect, ducea lumeamaideparte.Asemeneacomplementaritățiibiologicedintreovulșispermatozoid,substanțeleindividualitățilorcelordoitinerisetopiseră, făcând dragoste, în aceeași matrice universală. Douănaturidiferite,douăentitățiumanediferite, compunândîmpreunăsimetriaperfectăaenergiilorumane.Asemenea lui Yin și Yang, două mișcăricareseconjugauperfect:unamenităsăhrănească șisămângâieuniversul,cealaltă destinată să-l zgâlțâie, adăugându-iforțășiunfreamăt solemn. Un nucleu căutându-șichintesențaîntrudăinuirea Lumii. În strălucirea abia înflorită a dimineții înghețate, voind să înghită în lumina privirilor cu care se căutau, mersul inerent alsecundelor, Ana îl înveliîntr-un zâmbet somnoros:–Neața!Te-aitrezitdemult?Voceaeicatifelată,ușorsenzuală,aproaperăsfățată,atinse în Mag, din nou, emoții neștiute... Un mix

narcotic de plăcere, bucurie și frică. De necunoscut.Șideelînsuși...Arfivrutsăfiesigurcă nufăcuseogreșeală.Căută,înfriguratșifebrilîn acelașitimp,unrăspunsîncăpruiulîncăamorțitdesomnalAnei.–Nuchiar.Num-amuitatla ceas.TimpultreceaaltfelcuAna.Îiscăpaprintredegete...Șiîșidoreacamărețiaclipeisănu i-o ia înainte, să-l găsească pregătit pentru ce aveasămaitrăiascălângăAna.Lângăiubitalui! Toată ființa sa urla în el această miraculoasă metamorfozădesine,careîncepusegreu,ajungândînsă,cuvitezaluminii,ladesăvârșire...Era totel,daraltul,celperfectcaresecăutaseșise voisemereu.Unprocesderegăsirecăruiaise dedasecutotul.Încercasătreacălareceprinfiltrulgândirii,dinamicanopțiiaceleia,piatrăde hotarînviațaluișiînevoluțialuicaindivid.Mag sevăzuseluatde valul evenimentelorpecare le-arfivrutderulatemaiîncet,casăpoatăînțelege ceva. Se trezise ceva mai devreme decât Ana,lăsându-șitimpdereflecție.Încăamorțită, femeiaîizăritrăsăturilecontorsionateșiprivireaîngândurată.Seremontărapid;dealtfeldimineațaeramomentuldinziîncarefuncționa celmaibine.Seridicădepepernă,cutoatesimțurilepuselabătaie.Îidăduunsărutgrăbitpe obraz,smulgându-iunzâmbet...Ghiciogreutateinvizibilă în privirea lui prăfuită, darsedecisepeloccănuse vor împiedica de asta. – Ce bine că e duminică, nu? Avemtimpsălenevim.Mag îi mângâie sfios și fascinat, goliciuneabrațului... –Da,îi răspunse cu vocea puțină... Dar,știi,aziarfitrebuitsăfiu laslujbă,lamânăstire.Cualți Seminariști. Ana scoase un icnetnedefinit:–O,Doamne, da. Am uitat complet. De la ceoră?Ochiiîialergarăprecipitat către ceas. Era puțin trecut de ora 9... – Nu contează, nu a început demult, darazinuosămăduc...ÎnprimulrândcănuSE CUVINEdupăceamfăcutamândoiazinoapte. Îiaruncăunsurâscomplice,luminos,darparcă strâmb,isepăruAnei.

– Iar adevărul e că nu vreau să plec de lângătine!continuă,ferm,tânărul.Seîmbrățișarăscurt,intens,cuinimilesperiate.

–Știi,continuăMag,mătotroadecevade cândm-amtrezit...Anaîisesizăumbradinprivireșidezlănțuireaîntrebărilordineloîntristă peloc.Încercăsă-șipăstrezecalmul,întimpce fricaîncepeasăsufle,timid,înea...

–Vreisăvorbim?

Mag îi înfruntă curajos arcul sprâncenelor,desenatefinpefrunteanetedășiînaltă,ca douăpunțisalvatoare.Anadeschisefereastrași tresări sub fâlfâitul unei păsări țâșnind dintre crengile mesteacănului. Privireaei îidiluă cuvintele,sfărâmându-lefluidșinevăzut,pebuze. Șiînel.

–Osăfiegreu...EuvreausăpleclafacultatelaBucurești.Nuștiucumosăfacem.

Anaerapreafericităsăsegândeascăprea departeșisă-șifacăplanuri...Încercăsă-ldetensioneze glumind, dar o trădau ochii de un căpruiumedșiapos.

–Cumașa?Eumăpregăteamsă-micaut delucrulatineînsat.Săcautrochie,local...Păi n-avemnoiinel?Baavem,adăugăpipăindu-și lănțișoruldelagât.

Îlpriveasenină,deșigrijaluiMagîiîntunecasechipul...Maibinecănuseentuziasmase! Tânărulcontinuăsăoținteascărigid.Pentruel, totulîncepeasădevinăserios,iarAnasejuca.Îi zâmbiscurt,aproapetrist.

–Nuaiînțeles... Vreausăfiucutine.Mă simtiremediabillegatdetine!N-așputeaspune dece.Dearfisămărupdetine,arieșisânge... Înafarădeconexiuneaastainexplicabilă,aifost primafemeiedinviațamea!

Anabâiguicuochiiincandescenți,alcăror fitilsemăreatreptat:

–Oau,vorbeștiserios?Nuașaaipărut!

Șibrusc,îngândulei:„Aha,de-aiavreisă te-nsori... Ăștia de la Teologie teoretic nu au voiesăseculcecumaimultefemeiînaintede căsătorie.Ano,aicamîncurcat-o!”

–Așglumicuasta?Hotărârăsădeavreme timpuluișisăvadăcevorfacecândelvapleca lafacultate.Șisăpetreacăsfârșitulweekenduluiîmpreună,maialescădoamnaGetaplecase

devinerilagrădinaeidelațarăurmândsăse întoarcă lunidupă-amiază. Gătise cevapentru băiețișileamintisecăaveaîncredereînei.Șisă fieatențidacăveneapoștașulcupensia,laușă. Era a doua oară când ei rămâneau singuri în apartament,darînaintedeasta,femeiaseconsultase cu părinții lui Mag și Costin. Erau oricum mari și defel nu făceau probleme, însă gazdaaveatotușiresponsabilitatealor.Fusese înregulă,iaracumplecasefărăniciogrijă.Costinsedusese șiel lapărinți, urmând săseîntoarcăduminicăseară.AșacăMagașteptasecumintecapoștașulsălasepensiadoamneiGeta, îipusesebaniipemasadindormitorulei,citise întretimppentruoreledelunișiozbughisela Ana...

Amurgulîisurprinsepecei doiiubițicu untelefondelaCostin.Ghicidupătonulsecal luiMagcănueramomentulsăzăboveascăprea mult...

–Băi,fiiatent,nuterețin...Vreaudoarsă știu dacă te aștept acasă diseară sau te răpi profadetot?

Magîighicizâmbetulîntelefon,darnuavea chefdeglumelelui.

–Nu,nuvin.Darstaiașa,amnevoiesămă ajuți!

Costindevenibruscgrav,răspunzându-icu ovoceserioasă:

–Bagă!Cee?

– Mâine trebuie să pleci mai devreme de acasă,trecipeaicisă-miaducitunicașipantalonii deșcoală... Îțiscriu acum adresa! Vii, mă schimbșimăaștepțisămergemîmpreună.Da, optfărăunsferteperfect,pa!

Anaîlpriveaatentă,încăuimită.Nusegândiselaasta.Mageramaiprecaut.Eratoatăplină deel,lapropriușilafigurat...

Mag închise telefonul și se întoarse către Anasăoiaînbrațe.Știa,cufiecareatomdinel, căodatăprinsînpovesteaastadeiubire,abia răsărită,cauncurcubeu,dupăfurtuniledecuvinteceplanaserăîntreeiînclasă,atâtealuni, elsevaaruncainevitabil,complet,fărăjumătăți demăsură

Smaranda CAZAN–LIVESCU (Atlanta, Statul Georgia, S.U.A)

Dezamăgirea ca insultă

efuldegară,inginer,pecareîlștiamdinînceput de adolescență, venea să vorbească vruteșinevrutecuTata:câteseîntâmplau în„garalui”nutocmaimare,nunțișibotezuri, pachetepierdute,floriaruncatepegeam,nimerindpechipiullui,fetefrumoasecareîiaruncau ocheade,muierimaicoapte,cumspuneael,dar șicupluridepensionarirevenițidelavreostațiune.Fluturaumâinilecuunrămas-bunzâmbitor,pânăînanulurmător.

Maimult!Aveaeloînțelegereapartepentru căței despre care ar fi vorbit la nesfârșit dacănutrebuiasăprindătrenuldeBucurești–Iași,sprecasă.

Cândaveamvreo14ani,amaflatcăȘeful deGarăcăruiaîispuneamUncleGogueraunchiulmeu,inginer,frateleTatei.Văzusemulte, citiseenorm.Cântalapian,recita Semănacu Minulescu,știți,poetulacelanostalgic,carevorbeadechiparoaseșicheipierdutesauaruncate pe fereastră accidente la circ, un mozaic de frumos…l-așmairecitidarnuamniciocartede poezii ale lui aici, în acest departe de tot al Atlantei.DoarInternet.Fărăpulsulhârtiei.

Deceatâtdetârziul-amvăzut?Curajulde avisacuglastarelaoRomânieliberăîlținuse peUncledepartedenoi,întreumbrelăsatede zăbreleledeneclintitajunsedinrăsărit.

Apoi, „reeducareaîn principii mai sănătoase”, calificare in controlul biletelor de tren…șipesteani,ȘefdeGarăînurbeadincare frunzeledeteiîncărăsfoiausprenoivisuride Luceafăr.

Umblaselumeaînsusșiînjoscutrenulpe careavealiberlacălătorii, Pe Uncle nupotsăîluit.Înalt,fălos,cuvoce gravă, râs molipsitor, avea tristeți pe care le spunea dintr-o suflare și despre care auzeam fărăefortdincameradelângăsufragerieunde ne aflam noi, copiii: erau oamenii care îl dezamăgeau cupânda, încăinterminabilă,pentru găsireauneifirideprincaresăsestrecoare–lipitori–pentruaintraîngrațiilevreunuifruntaș devenitpestenoapte șeflaosecțiedemiliție,

cum se numea pe atunci locul unde lucrau cei cu uniformă albastrășiepolețimetalici,știți.

Da, și revenind deci la Șeful de Gară, UncleGogu,elsufereadincauzadezamăgirilor că existau români care „vindeau vieți de români! Vorbea răspicat dar cu lacrimi în ochi despreRomâniiuitațidincolodePrutsauîntre ucrainenidarșidespreceiaflațiînbejenieforțatăpestetotînlume!”

Spunea unchiul, Dumnezeu să îl ierte, că orice dezamăgire de acest fel reprezintă o insultă la adresa vieții din el, a vieții adevărate din noi… Era prin anul 1975.

Aveadreptate. Peste puțini ani mai târziu am înțeles.

Lacrimile au suflet – Pagină de jurnal – Război în timp de pace

VadulSiret,martie2022. Șiruridefemei,copiișibărbațisperândca unpaspestegranițenejustificatîncrustateprin istoriesăleasigurecontinuareavieții,abătăilor inimiinuînritmuldictatdebombe.Pașibătătorițidealteșiruridestrăbuni,vorbindaceeași limbăfrumoasăcaomaramă–limbaromână!

Credeam și visam până mai ieri că atunci când suntem buni, lumina radiind din noi, poateaprindeosteapecer.Atunci,împreună, noi, oameni care nu urmărim să ucidem nici măcar prin virgule, naștem galaxii de energii pozitive.

Lafeldeimportantesteșisăconștientizăm căviața–fieeașiîninterioruluneiscrisori,al uneiîncăperi,saualunuigând,trebuietrăităcu demnitate, fără a răni, fără neadevăruri, fără brutalități,fărăcrime–astfelîncât,oricândsă putem declara: Mi-am trăit viața cu DEMNITATE!

ciudamultoroportunișticareaucăutat și caută câștiguri ușoare din dreapta și din stânga,considerândodurerepricinuitădoarca peonumărătoarecubile,unabacdepetimpul bunicilor, prin care își adaugă victorii ieftine, atâtdeieftine…daratâtdecriminale,Șiînziua deazi.

Ei bine, pentru toți aceia sau aceștia, o declarație în miez de războaie nedrepte:

Lacrimile au suflet –chiarpărelnicșterse, ascunsepringloanțerealesauvorbe,parafate prinzâmbetefalsedelatribunalumii!

Ele,lacrimile celorcarenuplângvizibil,ale celorcarevorbescacumdinlocuriîncăneumblatedenoi, își vor săpa drumul spre cei care fără drept, au pornit un nou Holocaust –mult mai cuprinzător – peste Pământul încă străduindu-sedezecideanisăînchidărăniatât deadânci!

Briza, vântul,timpurilepotnetezigânduri spreamneziiaparente,potîndepărtatristețiși griji.

DoarmâinileluiDumnezeu,însă,nelimpezesctrecereaprinzile,pemaideparte,ștergând lacrimilecare,însecetacareneînconjoară,rămânunicaploaie!

Cusuflet. * De iubire

„Bucatăcubucatășicărămidăcucărămidă cetatea ADA KALEH afostmutatăpeInsula Șimian unde,dinpăcate estelăsatăînparagină deceicare,cusaufărăvoie,îngroapăistoriaminunatăaacestormeleaguri.”

NuestevorbadeunadinpovestirileSheherazadeicusutede-alungulceloromieșiunade nopți, deși cele două nume par desprinse din aceleașipagini.

Pregătităintens,plecareameaînvoiajulcu ambarcațiuneaKaptanpeDunăre,cătrebarajul delaPorțiledeFier,nuputeaficompletăfără prezența uneia din urmașele celor strămutați depeinsuladelegendădesprecare,laașternereaapelorpesteea–crudînvelișacoperindo istoriedeveacuri–maiaminteadoaroinscripție timidă și rece ițindu-se dintr-un umăr al

malului românesc al fluviului – VIADUCTUL ADA-KALEH.

Puntea, înarmată cu șezlonguri și scaune pliante, aștepta turiști să se lase mângâiați de brizaușoarășidefoșnetulvalurilor–liane,ca niștebrațevâslealeambarcațiunii.

Stamamândouă–tăcute–încâteunscaun așezat la balustrada dublă cu vopsea trecută, straturi, asemeni scoarței unui mesteacăn. Ne podidiserăgânduriledespreloculsprecarene îndreptam–

Prietenamea,Ada,maiînaintatăînanidecâtmine,aruptprimatăcerea.

–Știi,înaintesăfieacoperitădeDunăre,insulami-agăzduitpașiimici…eramcopilăcând mamamăpurtasepeulițeleplinedevorbăria dincafeneleleînstrada,undebărbați–caremi sepăreautoțibunicidincauzamustățilorșia fesurilorroșiicuciucurenegru–schimbauștiri șidiscutauafaceri.

Bunicul–AliKadri–măprimeaculokum cunucișicacao,peotavăacoperitădeunșervet albcroșetatdebunica.Sărbătoare!

Magazine cu coloniale, miros de cafea făcută la ibric, în nisip și câte alte minuni care mi-auîmplinitcopilăriadebasmscrisămaiales înBucureștidarșiacolo,peinsularămasăinviațameacaundardeprețalMameișialfamiliei dinparteaeidelume.

Totulpânăîntr-ozi...

Știam.Citisemdespreclimatulmediteraneean,despreaceastăinsulaamăslinilorsălbatici, purtătoareaalteilumi,nudoarpentruvegetațiedarșiprinpitoresculorientalalpopulației, moștenire a trecerii turcilor și a imperiului HabsburgicprinaceastăparteaEuropei.ConsideratățintăaeroismuluiînpoemeledespreargonauțișilocîncarearfipopositHercule,istoria Ada Kaleh-ului ar trebui sa fie studiată de generațiiledeazi.Pentrucăpovesteaeiplinăde meandre neașteptate ale timpului nu trebuie ștearsădininimapământului.

Sănuouităm,chiardacăziuaîncarefâșia lungădenumai1750mșilatăde400afostînghițitădeapelelaculuideacumularedelaHidrocentrala Porțile de Fier afăcutcaDunărea sădevină o lacrimă uriașă a urmașilor locuitorilor ei.

- Îmiaducaminte–continuăAda–oziîn caremama,profesoară,aflatăînexcursiecu elevii(așacumsuntemnoiastăzi)–evident cămăluaseșipemine–i-aadunatînjuruleiși le-aspusprivindvalurile:aici,subape,seaflă ulița copilăriei mele și pământul străbunilor mei.

Oascultauîntimpceealecreadindoruri dupăceitrecuțiînlegendă,povesteadragostei pentruinsulaAdaKaleh–InsulaFortăreață.

Opovestedeiubirepecarev-oaducșieu dindreptulinimiitimpurilor.

Și totuși…

Cutareșicutareșicutare nuau,nuvor,nu pot,nuștiu…etc.

Șitotuși,dacăintriîncasamătușii–după cumrelataunadinceledouăpasagere–frigideruldăpeafarășiteinundăcumâncăruricare maidecaremaicolesterolice,carenuțincont deniciodieta!

AmaflatșicătinerelecolegedecompartimentîșicumpărăhainedelaRomapânăunde tocmaiaudatofugă,suntîmbibatecuultimele știri de pe tabloizi și reviste Star, fericite rău când vecinele trag câte un party cu vechi

cântecepatrioticedinperioadaanilordeglorie aiRomânieicândexistaunsingurcelmaibărbatînțară.„Ceistoriefabuloasa,dragă!”

Celedouăsescobescsofisticatînurechicu unghiilefalse,lungialaCruelaDevil,vopsiteîn nenumărateculori.Sedeclarătristedeceviață ducaici,darșideceapecarenuoduc.

Arplecadințaraastacarenule-aadusnimicbun,doarcâteovilă,douămașini,bărbați săraciînpodoabăcapilarădarbogațiîncontul bancar

Vorbesc infinit despre Napoli și alte minuni. Așezate pe locurile în diagonală față de undestaueu,sacrificăpermanentcuvinteleromânești,stâlcindu-lecuaccentfalsitalian.

Trenul în care parcă au nimerit din greșeală, merge liniștit ca în copilărie și adolescență...teduc-te-aduc,teduc-te-aduc...

Lingăminesemaiaflăuncuplu.Tineri.Fata îșiținecapulpeumărullui.Amândoicitesc.Senini.

„Haidragăsămergemlavagonulristorante căaicimăplictisescdemoarte”,răsunăstrident voceauneiadintreceledouăpovestitoare.

Înurmalor,golulrămasseumpledeostare decalm.

Îmipotauzișirostuigândurile.Estebine.

ARTUR LUNDKVIST (1906-1991)

Traducere și prezentare de Dorina Brândușa LANDÉN (Suedia)

Artur Lundkvist s-a născut la 3 martie 1906înparohiaOderljunga(regiunea Kristianstad)șiamuritla11dec.1991. ErafiulproprietaruluidecaseNilsLundkvistși alCharlotteiSvensson.

Dupăceaterminatșcoalaprimarășialucrat un timp în agricultură, la 20 de ani, Lundkvists-amutatlaStockholm.Alucratcacritic literarînziareleStockholms-Tidningen1943–48 și 1959–65, Dagens Nyheter 1949–50 și 1966–74,Morgon-Tidningen1951–58,Arbetet din1974șiSvenskaDagbladetdin1978.

Din producția literarăaluiLundkvistpot fiamintitevolumelede poezie Glöd/Jar (1928), Vit man/Bărbat alb (1932), Nattens broar/Podurile nopții (1936), Korsväg/Răscruce(1942),Fotspårivattnet/Urmedepașiîn apă(1949),Livsomgräs/Viațacaiarba(1954), Vindrosor, moteld/ Busola, contra-atac (1955)),Texterisnön/Texteînzăpadă(1964)

șiBesvärjelsertilltröst/Vrăjipentruconsolare (1969), romanele Vindingevals/Valsul Vindinge(1956),KomediiHägerskog/Comedieîn

Hägerskog (1959), Snapphanens liv och död/Viata și moartea partizanului (1968)

și Slavar för Särkland/Sclavi pentruSärkland(1978)șiun numărdevolumedepoeziiîn proză, eseuri, nuvele etc., de ex. Vandrarens träd/Copacul rătăcitorului (1941), Berget och svalorna/Muntele și rândunelele (1957) și Självporträtt av en drömmare med öppna ögon/Autoportret al unuivisătorcuochiideschiși(1966).Lundkvist apublicatșicărțidecălătorie(Negerkust,1933; Drakblod,1936;Indiabrand,1950),volumede eseuri: Atlantvind, 1932; Ikarus flykt, 1939; DiktareochavslöjareiAmerikasmodernalitteratur/Poet și revelator în literatura modernă americană, 1942 Utsikter över utländsk prosa/Perspective asupra de prozei străine, (1959).LundkvistatradusdinD.H.Lawrence, JohnDosPassos,CarlSandburg,FedericoGarcía Lorca, Pablo Neruda și Octavio Paz. LundkvistafostalesmembrualAcademieiSuedeze la 2 mai 1968 pe scaunul 18 după Gunnar Ekelöf.AfostmembrualComitetuluiNobelîn 1969-86.

Lundkvist a primit Premiul Dobloug în 1958șiPremiulBellmanîn1964și1982.

... în fiecare om există un copac, iar în fiecare copac un om, o simt, copacul rătăcește în om, iar omul este prizonier în copac”

(Artur Lundkvist)

Stejarul

omcopac,El cugetător,luptător, pregătitsăîmbătrâneascășisăfiesingur, arborele lui Dumnezeu și copac de spânzurătoare,iubitdecorbi, cufrunzeleveriitârzii,tăiateînpieleverde, niciodatăsuficientdeverdepentrua-iascunde ramurilenoduroase, copaccupumni, copacicareîșicerscena, alegepeisajedeschise,coline,creste, răscrucidedrumuri,

îșiînalțăprofilulînspațiulliber,îninteracțiunecunorii, șiapusuriledesoare, luptătorcufurtunacuaxileuzate, uneoriinvalid,parcăs-arfiîntorsdin război, statornic trunchi care ispitește inscripțiile, încapeîntotdeaunacevadesicriu,un întunericsau ovizuinăroșiatică, cu câteva frunze doar luptându-se pânăînultimaclipă

șiînpicioareîncădupămoarteformeazăoruinăfrumoasă, plinădecicatricicaînțelepciunea.

Dansatoarea

Cărbuneîncinsîntr-ofurtună porumbelcareaînghițitunșoim.

Fărăiarbăsaumușchi

Ea-idoarunghimpecarebiciuieștevântul cutrandafirirupțișișuvițedepăr.

Nu-ipasănicideamfora,nicideflacăradintre palme aruncândtotullasinecugesturilargi pânăcând,dinviteză,nicicelmaimicmelcnu selipeștedemâinileei.

Hermelinăcaretrăieșteîntr-opiatrădehotar:o flacărăsălbatică.

Oaiecareloveștecucopitelenegreînbolovanii cesunăcanișteclopote.

În semn de protest împotriva tuturor acestor femeiobișnuite

legănându-secalebedeleșigondolele easearuncăînainte:bicișișarpe. Stândacoloînfiptăînpodeacauncuțitaruncat fața-iuncleștecucuieîntredinți ochii-isuntfanteîntr-unperetecumărideoțel înlăuntru.

Oh,durereaconcentrării roțidințatenăscuteunadinalta animalulvoințeicaresearuncăîntr-oplasăinvizibilă.

Cumodezbracădansul opasăreslabădebronzsubumbrarochiei cuaxileleadâncilicărind.

Omișcarebruscăacapului

îielibereazăpărul

vulturplutindpeunrâudeaer.

Apoiîicurgepeobraji

șipierdezeceanidinviațăcaofemeienăscătoaredecopil.

Îndurereaiubiriiea-șinaștedansul

înurăfațăderezistențaaeruluiatimpuluișia spațiului.

Buzele-isuntsuptedeparcămoarteaarfisărutat-odedinăuntru

Brațele-i – plopii fragezi – sunt decojite fără

sângerare

darșifărăourmădefrunze.

Eaestefărăumbră,fărăaltărăbdaredecâtcea asaltului

fărăaltăașteptaredecâtceaajetuluideapă.

Easpargecojideouășivuieșteînextazulunei păsăridezăpadă

despartedesișurilecucoroanaeidedefulger

șidecupeazăcercurilargidespațiuînjurulei.

Înceledinurmă,eastăacolo:

apărotindu-seînformădeamforă

apoiamforas-aprăbușitșiadispărutcaunfulg defum.

Două poezii

Auzivuietulfabricilor,vuietultrenului greuîncărcat,zgomotulniturilor,sunetul oțeluluipeoțel.Auziaerulzvâcnind învalurinegrerăsturnândzidurileînfațata.

Auzisunetulunuipiancapicăturiledeploaie peacoperișuridesticlășisunetulflauturilorcare nuexistă, lacarenimeninucântă:evântulînlabirintulorașului, tonulînurechilereciatrompetelor,înspiralaalbastrăascoicilor.

Esunetulstufuluirâuluișialporumbeiloruriași spionând de pe balustradă ambarcațiunea zorilor, untonplictisitordinmâinileîmpreunate,roșiiînghețate,otăcere cenușiecagranitulcândporciiîngheațăînvizuini.

Îmbrăcațicumăști,bărbațiiseluptăcanebunii printrecascadedefoc.Metalultopitseondulează înmatrițe,unorgasmîntremastodonțideoțel

care-șirevarsăsemințeleluminoaseînfuningine.

Buzelebărbațilorlasăurmedesângepepâine.

Ca greutățile de plumb la picioarele lor îi trage somnul coborându-iînadâncuriabruptecuviseînroșu aprins.

Oftând,femeiaîșiînchidefereastraașteptării.

Cinecântăacumcânteculviitorului,ceagravidă, ceateribildebinecuvântată!O,idile,ideal, învârtindu-secanișteurmedeuleidesprinse!Nimeni nuse mai poateodihni sprijinitde tapiseria goblenului!

Șiundeseducecinevacuuncâinelângăel! Niciodatătrecutulnusevamaiîntoarce,pierdută pentrutotdeauna-igrădina,odihnalaumbraamiezii, o,pierdutăvecheapacesubsoculbătrân!

Dragosteapurănuvafiniciodatăata.Ochiităi își vor întoarce spre interior cavitățile sângeroase,intestineletale sevorrăsuciunulînjurulceluilaltîndisperare, darînzadarveifugidetransformarearealității.

Nuteîmpăcaniciodatăcuconstrângerea dea fi om, cuconstrângereadeaspera,cucaptivitateafericirii.

Singurultăuadevăresteanimalulcaresfâșiezeul lângăadânculmisteriosdetăcutalesângeluiînnegrit.

Cumaiputeabinecuvântaosoartăasasină, unîntunericcucapcane,gropișipentrupofte–furiideghizate,undehanuldeverdeațărăcoroasă edoaroînchisoareplinădevegetațielacotuldrumului!

Da,credințataînmare,speranțatadevânt este doar fâlfâitularipilorde vrabie înborcanul degem. Îivezipeceicares-aupietrificatînproprialorstatuie

șicadîncetînruinesubmecanismulconstrângerii.

DINCOACE DE GEAM (fragment)

Ștefan Doru DĂNCUȘ (Anglia)

araasta-icaoaventură,niciodatănuștiice teașteaptăadouazi.Poateunaltpreședinte. PoateuntelefondelaNicoleta,careavenit dinSingapore.

Toțiaceștișmecherașicesestrecoarăpecoridoarele literaturii: singura lor țintă – să convingălumeacăeisuntceimaimarișiceimaitari. Mie nu-mi ajunge doar atât – vreau să conving Universulcăsuntutil.

Suntem cea mai tare nație din lume! strigă americanii,agitândsteagurișistegulețe.Nulee rușine să-și drapeze clădirile în flamuri – altor țări,da.SuntcelmaitareromândinUnivers!răspundacelorindiviziplinideaere.

În oraș, unul din mulții trepăduși care bat străziledându-semariintelectuali,îmispunecăa murituntip.Vesteanumăîntristează,nune-am învârtit în același mediu. Mai demult, împreună cuunaltul,m-aînșelatcuniștebani.Atât.Dumnezeusă-lierte.Ce-armaifidespus?

Mi-amluatosticlădeconiac,iaramideisăltărețe. De exemplu: inventarea unui personaj pentru fiecare literă a alfabetului – să se numeascăDăncuș,sădescarcînspatelelor,parțial, evenimentele pe care le-am trăit. „Neamul Dăncușîntreanii2005-2007”s-arnumi.Araveașiun izistorico-nostalgic.Sau„Falstratatistoricdespre unneamimaginar”.Așaceva.

Iatăcă,dupăseclanulfosteisoțiim-aspoliat de bani, copiii pot fi crescuți și fără „pensie alimentară”; e obligată ea, acum, să o plătească. Mare lucru!Euam făcut închisoare pentruasta. Măconsolezcăafostmusaisăsufăr,altfelnus-ar fi creat un postament indestructibil pentru viitoaremeastatuie.

Scrisullacomandămisepareocorvoadă,dar ampromiscărăspundlaanchetadespre„instituțiacetitului”.Artrebuisă-miiauinimaîndințiși sămăapucdetreabă.

Fiind Anul Nou, telefoanele au sunat continuu,pânădupă12.00noaptea.Anultrecutaufost aproapemute.Săinterpretezastacapeoreușită

încadrare socială?

Nuștiudacăîmifoloseștelaceva.

Amcitit„Apologiainvizibilului”deRemusFoltoș;bunăcarte! În dimineața asta toate mi se par derizorii. M-amapucatdebăutosticlăcuvin.Amînchiscalculatorul–nu-miardedeinternet.

N-amgreșitcândamscrisdespre„preatârziu”și „prea devreme”în „Eliberarea”. Mă uit la modulalienant în care funcționeazătotulînjur. N-am fost destulde puternicsă schimb „mersul lumii” – în fond, nimeni nu poate. Sau nu poate preacurând.Lumeaniciodatănuepregătităpentruschimbare.

Eora6.30–mi-amfăcutocafea.S-amaidus unan.AmintratînU.E.ÎnRomânia–unnouval descumpiri.

În spatele blocurilor cerul e roșu; plebea pleacăla lucru.Voiieșiafarășieu,îmi voicompune moaca socială și „voi lupta pentru existență”.

Sădaumâncarevrăbiilor.Cinevaalucratîn construcții,aveadeluatvreo10.000deeuro.N-a văzutniciunban.

Până la urmă au venit și cei de la „ajutoare umanitare”, le-am dat niște bani; și tânărului popăcemi-acântat„Boboteaza”.Dacăam,cumsă nuledau?

Eclarcăînviziuneacelorceconducactualmentelumea,totultrebuiesăsetransformeîntr-o firmăimpozabilă.Nutrebuiesăexiste„persoane fizice”,toateființeleomeneștitrebuiesăfie„juridice”. Încet-încet, civilizația banului va pune gheara pe viețile tuturor. Acesta este adevărul despre „apocalipsa” atât de ordinar mediatizată în filmele acestui timp. Cum aș putea opune altceva,cândeiautoatămediadepartealor?„Scapă cinepoate”,gândesc.Spersăgăsescunminimauditoriupentrucespun.

Discuții pe tema integrării europene. Adică nimic.Poveștidespre„taxadeprotecție”,despre cum va evolua violența și la români. Nu simt

nevoia„taxeideprotecție”–cicăestepolițiepentru asta. „Statul” a creat sisteme și sub-sisteme mână-n mână cu borfașii. N-am ce aștepta, trebuiesă-mifiusuficient.

Nimicn-amfăcutîncâtevazile–amdat-ope coniac.Vegetalfraiercumsunt,îmispun:Demâine–lalucru;suntemînEuropa,cebufetulcomunal!

AfacereacufloriadusedinOlandatesolicită însalturi,suntmomentecândtrebuiesămuncești zișinoapte,suntzileîntregicândstaișibeiconiac. Daractele,miiledehârtiipecareleaidefăcutte împiedicămereu.Statulîțiurmăreștefiecareban, sănucumvasă-iînșelipecomponențiisăi,cătrebuieplătițipentruleneveală!

Cesă-ispuiiubiteitalefemei?Eaaauzittotul, avăzuttotul,aifostaleicutotul.Poateprivireade cățelușrecunoscătorcebeaunlitrudeconiacpe zisă-țifiemirareșiacceptare.Șiatuncicumsăn-o iubeștimaimultdecâtpetineînsuți?

Eu–cumsănuscriupoeziipentruea?Cântece?Cărțipentruea?Epervers.S-oînvățdespre moarteamea.Da.S-opregătesc.Deci–săaparăcu moarteamealabrațșisăspună,înzeflemea,onorateiasistențe,cătrăiesc.OnoratavăduvăGabriellasămădeclare,defațăcutoateonoratelefețe, viu, în pofida certificatului de deces. Ce altă dovadădeiubiresăcerfemeiimele?

Amrecititpasajedincărțilemele–sunturiaș! Dar abia m-am apucat de devenit „celebru” că m-amșiplictisit.Amdatmereuvalorialtora,ignorându-mă.Amridicatolumeînspateșiacum coloanavertebralăcedează.

Nusuntfericit?Bada,sunt.

Măgândesclacopertauneicărți:titluleitrebuiesăconținălitera„T”caresăfiedesenatăcao spadăcecadeîntr-ocartenumită„Literaturaromână”.Săspun–primuluivolum–„Literaturaromână,actulI”.Săurmezeapoișialtele:ceironie! Mâine-poimâine, cineva care mi-a auzit gândurile,săfacăastacașicumelarfigestatminunata idee.

Să fii singur. Să vezi că ideile tale ajung undeva, bat în mințile cuiva. Și când apar, când se-ntorcdin călătoriile lor,prăfuite de cuvintele celemai frumoase, săzâmbești;amaitrecutun veacdinviațata.

Ura. Mereu ura, atributul omului social. Scapă-mă,Doamne!

Măcutremur:oarechiarvoifisingurcândvoi îmbătrâni?NuînfațaluiDumnezeuvoifiînfricoșat,ciînfațaneputințeimele!Dă,Doamne,să-mi fiefricăazi,întimputil!

Artrebuisăn-amgândurinegre,cădoaram bani,amperspective.Atuncidecemădoarespatele?Dauconotațiitragiceșifaptuluicăn-amvăzutomătanulăsta!

Pentrucinevreausăfiu„marescriitor”?PentruDăncuș.

Să merg, așadar, să mă fac „social” – neplăcere.Să-miiaudinnoupieleadevierme,sămăînrolezînșiraguldeviermistradali.Săfiuopocitanieînplus.

Voifaceasta,cutoatăoroareace-osimt.Mă voiîntoarceșiiarvoiscriecâtdesinguramrămas.

Executat „îndatoriri sociale”. Acasă. O sticlă deconiac.Apăminerală.Vai,inima.

Gânduri.Tăcere.Păsări.Fereastradeschisăa bucătăriei–vineprimăvara,cred.Oțigară.Gabriellarâdedeunasingurădescoperindexpresiienglezești(stăcudicționarulînfațășiscrie„scrisori deintenție”pentrudiversefirmedinOlanda).Eu. Celumină-iafară!

Trebuiesăfiumaiatentcuinima,nuecazul demerspelavreunspital.Singur,numaieușichitara.Nimeni în lumea mea. Nici măcar păsări la geam.Trădătoarele.

Zidestatacasă.Primăvăratic. Vorbeșipoveștidesprevalorimateriale.Iar eudece,cum,pentrucine?Cuivreausăpredauo lumenouă?Suntdărâmat.

Mereuexistărezolvăripentruprobleme–de aceeaomulviuareactivitate.Omulmortareosingurăproblemă:ceaaanduranțeilaDumnezeu.

Den-arfilehamiteaastam-așapucadescris. Dare–șin-ammedicament.

Beauvin.Devreosăptămânăsimtoapăsare lainimă.Delavin?Delațigări?Delaconiac?

Adrian Suciu vrea să scriem o carte împreună.Voiparticipa,deșin-amfostniciodatăadeptulcărțiloreditateîncomun.

Dorin Ștef mi-a trimis un fragment dintr-o cartea sa.Acoloundeeuvădonouă direcțieîn criticaliterară,alțiivădocatastrofă.L-amîncurajatcumm-ampriceput.

Evreo12șicevanoaptea,ascultRollingStones.

Poe Girl

IamaPoegirlinaworldofMonroesperhapsyouthinkthisismyredlipstick butitisthebloodoftheweakandIlovethis Icompelthemtoscreamandtokick.

Ionlyreachforthehearttotouchitsbeat whenthesternisinpainandinsweat, Ipushthosewhodon’tacceptdefeat Imakesuretoalwaysselectthebestmeat…

AsaPoegirlthere’snoeasywinnings, lostsoulsrarelyapproachyou,tooafraid tooafraidoftheirownfeelings–theydreamfromafarofthegamesImade…

Butpeoplearedogsanddemonsarecats foreverinthistoxiclove-hate Ishowthestick–theywigglethetail Iknowverywelltheirsanity’sfrail Itakeoutthesword,Ichopthosewhobail Youmight think this is love, in your heart it’s a nail.

PoeGirl.

Wednesdayseries

Dragoste în suprarealism

Sculptațiîmbrățișați,necrescdinumericioturi, Ne-amcunoscutîntregi,darne-amstricat

Princoastesemaivădșimăștilecusute, Și-micurgplămâniinegripeasfalt.

Numaisunteușitunumaieștitu, Suntsemi-om,semi-eu,semi-monstru, Măplimblamiezulnopțiicuceasulăstastat ÎntimpulluiDali,întimpulspart

Crescdegeteinochi,urechideelefant

Oinimăîngâtcebatecontrabit

Stomaculmăînghiteinneantșisimt, Cătălpileatingaltspațiu,maiarid.

Ne-amcunoscutîntregi,darne-amstricat,

Nerecompunemlentdinpărțiabsurde Subcoaste,pesubcrengicaunficat Sintetizeazăviațamemoriinoișicrude!

Ne-amcunoscutîntregi,darce-iîntregul? Unglobrostogolitîninfinit.

Forme

Tabloulăstanumaieportret, Subhaineamcarcaseledelut, Șimi-amfăcutdingânduridoarunscut

Și-osabiesătaiadânc,adânc,discret. Sunttrupșisuflet,ochișiurechi

Ammemoriigoaledinvorbevechi

Mățiidemână,darnu-imânamea, Edoardantelaruptădinea.

Tabloulăstaaredouăstraturi, Vopsitdenimeni,vopsitcusfaturi, Deasupraviațameamonocromă. Amvrutsăfug,dareramfantomă.

Dă-midouăpensuleșioculoare, Maiamoviațădepuspepânză

Umbrelefacdinculoareforme, Formeletacpânădoare!

Amintiri de război

Numaidoare, Zacaicidupărăzboi, Îmitrecamintiriprinminte, Ceidinstângasuntemnoi!

Numaidoare, Cascaasta

ținecreieru-adunat, Amplecatpefrontosută

Și-amluptat,luptat,luptat!

Lângăminezac10, Sângele-npământstrăin, Nuelocpentruizbândă

Amvenitdoarsămurim.

Numaidoare,

N-ampiciorul

Totceami-oamintire

Osămoraicișisingur

Osămorfărăiubire.

Iardacăajungacasă, Dinbucățișioaserupte, Spune-imame-isămăierte

Șiiubiteisămăuite!

(fragmentedinvolumulîncursdeapariție„Dragosteîntimpulepidermeimele”,jurnaldepandemie,6luniizolatînDanemarca)

XXVIII. (26 martie 20202)

Pe deasupra nopții a trecut o pasăre albă. Imensășigrea.

Amauzitaerulcumtroznealasubțioaraei.

Șimi-amadusaminte

căieri

întimpcemunceam

l-amvăzutpringeam peKnutHamsumtrecândpestradă.

Înalt,vlăjgan,îmbrăcatcadedrumeție, prinploaie.Pedrumulăsta undepisicileșioameniisuntînnumăregal. Num-aprivitdeșimăștia.Doar Ostentativatraversatchiarîn dreptulferestreimele peparteacealaltă.

XXVII. (20 martie 20202)

Oribilitateaastacareseplimbădezlănțuităprin lume.Săaștepțisăvezicefeldelozpoțifi.Câștigătorsaunu.Șidacăecâștigătorenumaidurere.Oameniiîntr-uncursintensivdeadaptare și cinism. Să alegi între oameni, între rude pe categoriidevârste.Sărenunțilabătrâni.Sănu-i maiîngropi.Sănulemaipetrecisufletulcutrei zileînaintedegroapă.Șimamașitatasinguriîn țară,înapartamentulăla.Cesentimentcumplit trebuiesătrăiască eiacum. Catoți ceilalțibătrâni.CumșiGaneașiVirginia.Niciunsemnnici delafratelo.Eclarșielprinsșiîngrijorat.Azi vesteacelor500demorțiînItaliaîntr-osingură noapte.Copiiiaicișieicamsperiați…sediscută despre cartofi și stocuri de alimente. Ce timpuri!

Gata,m-amsăturat!Îmivinesă-miiaucâmpiiși să fug în lumea mare. Dar unde? Lumea aia maredealtădatăpareacumtoată„ocupată”. E o glumă! În fapt mă simtexcelent, ca o meduză.Dacămămișcpespateștiucămăvorfascinamărilededeasupra.Dacămărăsucescmă vor pasiona mările ce mă susțin din adânc cu abisullor.ApoimaisuntșicelelăuntriceșiîndatămăsimtbogatcaunEscobarfărăsăarunc nimicînfoc.Câtspațiupentruuncorpatâtde miccaalmeu!Câtspațiu,totatâtalibertateși fără ca acest lucru să fie neapărat împotriva cuiva.Absolutmoral...șimăgândescsă-miasociezstareaaceastacuunsentimenteficace,dar șicuunpaharmicdewhisky.Iubireaniciodată nufacefigurișinicinudilueazăalcoolul.Săne ținemsănătoșideviață!

XXIX.

(17 aprilie 20202)

Străbatemozonăagitatăaacestorapecuvaluri ce depășesc douăsprezece metri înălțime. Pe vassuntemdouăfamiliideslujitoriaicaseiStăpânuluișiuneoriprintrenoiseaflășiEl.Puterea Stăpânului nostru este așa de mare că de multeorichiarșiîntimpulfurtuniinepărăsește pentruacolindatărâmuriledinzareorișimai departe.Purșisimplucălcândapacutalpasandalelorsale.Cândseîntâmplăastaniciodatănu amvăzutpevreunuldinceiaflațilabordsăse teamădeviațaStăpânuluilor.Atâtdemare,bănuiesc,leesteîncrederea.Însă,cucâtmaigreu se putea distinge umbra acestuia la marginea apelor,cuatâtmaimultlevedeamfricaadumbrindu-lefața.

Șisuntmulțizeloșiprintreei,spredeosebirede care,eu,deșiambeneficiatcaunservitornevolnic și ticălos de nenumărate ori de puterea și bunătateaStăpânuluimeu,totn-așputeaspune căm-așomorîdedragulLui.Astapede-oparte. Pedealtăparteînsă-șiastaașa,casăvedețice

Emanuel POPE (Anglia)

XX.

ființăciudatăsepoateascundeînviațaservitorului de lângă voi- dacă valurile m-ar smulge acumdepevasulacesta,aruncându-măhaosuluideapedededesubt,orimi-arzdrobițeasta destâncilecesenasccalăncileuneoridinmare, ei bine... nici nu mi-ar păsa sau m-ar durea la bască.Pentrucăeuștiu, bachiarmaimultde atât,chiarsimt,cășimorteutotînmânaStăpânuluimeuașcadeșide-acolo,dinnou,maideparteetottreabaLui.

...ei,haideți!acumvălas.Măducrepedesăalerg lișițelealeașisăledaulaapă,căsăraceledeatâteazileșinopțidecândcutoatefurtunileastea aucamprinscrustălapicioareșiîmiestefrică sănuseîmbolnăveascășieledelopotarniță .

XXXVIII.

(27 aprilie 20202)

Pedalampedouăpoeme, dragosteameatreceafluierând caaerul, printrespițelelor, atâteraudeperfecte, derotunde,desănătoase,

detinereștișideplineîninimalor. Drumulcoborașiurca, cândlin,cândabrupt, delaminusinfinitlaplusinfinit nicinusesimțea. Laoîntretăierededrumuriînsă, unuldintreeleaprinsopiatrămai colțuroasăînbot șiaînceputsăpiardăsânge.

Deacoloaînceputsănefiefoarte greupânăacasă. Soareledin-nu-știu-ce-motive căzuseșielpedrum șiprinpataluidesânge patinamacumcupoemelemele cadracu’.

Celteafărabiamairespira, trăgeadintoțimușchii,gâfâia șiîivedeamsubpiele venelecumiseumflau albastru.

Ajunsesem sămăînvinovățesc depropriameagreutate. Alexandru CAZACU

acelsurâsdelasfârșitulvacanțelor când singurătatea teprindeîncercurileeialbastre

Flori pentru această duminică

Floripentruaceastăduminică

pestradaceseterminăîntr-unaltanotimp sublinișteaurcată

pecruceazileidemâine

cânds-aînnoratpesteochiistatuilor

dincartieruladolescenței

iaroluminădemătaseînvăluie

Floripentruaceastăduminică foarteaproape deiluziileșiluciditatea pierdutepentrutotdeauna cândsosescpestepomeți lacrimileploiicadupăorugăsauconfesiune șioțetariiîșiîmprăștiefrunzele pesteţiglelecaselorvechi

iarpescărușiicupicioaregalbene seadăpostesclafereastramansardei undeiertărileselegitimează precumsângele-receșiprecizia anarhiștilor

O jumătate a iernii

Ojumătateaierniicotropitădecealaltă undecopaciiauînfrunzit șilameselerotunde amiazaadunămonarhi cumaimultepeticepestehlamidă decâtcicatricilepetrupul unuiprofetcerupelanțurile cuungestdeiertare

Dininimapăsărilordezăpadăsoseștelumina

odatăcurevoltasâmburilorînținuturile dincoloșidincoacedecare

tăcereaseîntoarcelângănoi precumcaiicălăreților dispăruțiînbătăliimedievale șivisulanilortrecuțiapasăblând liniaorizontului

Presentiment

Vatrebuisăducempeumeri totcearămasdinIulietrecut precumanonimii sfârșitullipsitdegloriealunuiimperiu atuncicândaritmiașoaptelorsestinge iarrăcoareaierniiseaciuiește pelacolțurilefiecăreijoi îninimasocietățiicarismatice gatasăumpleecranele cupovesteazilelorceseduc

șiseregretăunapecealaltă caîntr-unromancontrafactual unde„afostcândva‟ estefoartecurândsauniciodată

Faustiană și stângace încercare

Amintireazâmbetuluitău ofaustianășistângaceîncercare deaîntârziarisipireatrandafirilor laînceputdeOctombrie

cândfiecaresunet parecânteculîndepărtatalunormateloți cenumaivorsăaducălațărm corăbiileplinecuarginți

lăsându-leofrandămării negăsităpehărținiciodată cândtotulesteatâtdeaici

înorbiteleferestrelorsingure subaromelevegetale

șiranasângerieaunuimamiferinvizibil rămascusufletulstrâns

înoreleîncercuitederuină

Transformarea imperatorului

Arăspunderăuluicutotbinele ocălcarecuinimapreinimata cândmâiniledevinunfeldepăsărialbe ceiauostatecăurbea

odatăcumodelulpoliedricallacrimilor ce-nochiulzenituluiprinderădăcini

Unsitarheologic vadevenișiaceastăduminică onouăformă deîncoronarealucrurilor cândlimpezimeaamiezii

aduceprinpiețe,scuarurișialei ecoulunuicuvânt dinrugașoptită demultprincatacombe

întrutransformareaimperatorului dinpersecutorînapostol

Prin grădina de iarnă

Întredouărespirații printreoamenișilocuri dragostea

mereunecunoscutămereurăvășitoare asemeniuneiconvalescențelungi pringradinadeiarnă

aunuirezidențebizantine

candseonoreazătoateprezicerile

maidevremecuunsecol

șiNoiembriestărăstignitpelemnăriaferestrelor

cenelumineazărănile

precumuntămăduitor

parteacorpuluiînvindecare

Umbrelegalbelealesoareluiserisipesc

șiseadună-ncalotastrăzilorînpantă

iarcuochiulîmprumutatzării

poțivedeaninsoareasosinddedeparte

șistelelediminețiicejoacă

înpaharelesindrofiilor

caniștezaruri

lacaresepoatecâștiga

cămașădepăsărisaugiulgiu

Toamnă timpurie

Vaficurândjoi

șiveidaocolcelorzeceleghe

aleurbeicumemoriișistrăzi

tăiate-nlungimiegale

canișteurmedecopci

abiaieșitedintr-oranăînchisă

înciudaaomieșiunapoveștidemorală

spuseînvestibulullupanarelor

canddorulfacesăcreascășisădoară

încălcâiulluiAhileunaltspin

șicercurisedeschidînapelimpezi

iarpoduriletremură

subcadențafrunzelorargintii

devenitearipideîngeriilasenectute

înacesteseridetoamnătimpurie socotiteodatăcumătăniile

dinmânaunuipustnic

Bun rămas și bună vestire

Oreleundetrupurile

îțiparnistepăsări careaupreferatfericirea

înloculzborului

cândrabzităcereașimaicrezi

căluminaaceastaeopriviredefiară

cesimte-noasefrigulnopțiidepoimâine

petoatedrumurileplecate

împreunășiîntoarsesingure

Precumpistruiipestecoajaunuifruct seadunăînfrazăcuvintele debunrămasșibunăvestire pecaretoamnalescrieînnoi

și-narboriiînclinațispreduminica undeiconarulseriiadună

prăpădulacestuidevreme subcoroanaarborelui doldoradefrunzegalbene

Dimineață

Dimineațacaldășiliniștită

cândstelelesemărescșidevinplaneteluminoase

şisuntemuitaţipeuncâmpalb

precummiezuluneifeliidepâine

datăceluiflămând

Clopoteledeargint auînceputsăbatăsingure

șinecăznimsăfacemdinumbrelelor

șinelepecarevasosicândva untrendezâmbete

Soaredinsoaredăiarășisăiasă

șisăînțeleagă

neorânduialaîncareînfloresctrandafirii

Liniazboruluisestrângeînvrăbiilemici

și-ncopaciiînșirațide-alunguldrumului tresarbârnelecasei-muzeu

undesevoriubiiîndrăgostiții anilorceorsăvină

Ținutul agrest

Zboruldropiilorfrământă

ținutulagrestșiamiazanoastră

ceadetoatezilele

cândningepestecoroanaînvingătorilor

șicapuldepajurăsedesparte

acoloundece-afostdedat

celmaimultnis-adatnouă

Păsărichinuite-ncerurideunfrigtăios serotescdeasuprapietrelortombale

înluminaacestuiîntâiFebruarie

cândnecunoscutejivinelesângereazăzăpada

peștiistauîncremenițisubpojghițalacului

șilaintervaledetimpegale

seaudeecoulstrigătuluinostru

deacumcatevaveacuri

POEZII PENTRU SÂMBĂTA SEARA

Mircea Dorin ISTRATE

„PRIMA IUBIRE”

Iubirilesuntclipedeplăcere Ce-nfioreazăsimțuriletoate, Născute-sdinpreaplinșidindurere, Dinvisece-nsteleazăbolta-nnoapte.

Elesenascadesdintr-oprivire, Cemitesoarbe-ntrânsacaunhău, Dinlicărulaceldefericire Ce-țiînfiorăveșnicvisultău,

Oridintr-osimplăstrângeredemână, Unprimsărut,ocaldă-mbrățișare, Cândtuîțiveziiubitacape-ozână, Iareapetinerupt,dinsfântulsoare,

Dinnopțileadeseaîncănedormite, Dinnerăbdarelungăși-așteptare, Dindouăvorbemagice,șoptite, Dinjurămintespusefiecare,

Dinlacrimaivitădinplăcere, Dinvisulurcătorpânălastele, Dintotșitoateinimace-țicere, Dinsimțurine-nfrânateșirebele.

Mai ții minte

Mai ții minte cum, odată, Cudorința-ține-nțărcată

Tumi-aidatiubirea-țitoată

La-atapoartăînflorată?

Și-ntr-ocaldă-mbrățișare, Cuodulcesărutare

Ne-amurcatdinpământesc Îndivinulcelceresc.

Azitechem,dartunuvii

Săfimiară-șidoicopii Ceînmutelecuvinte

Sănespunemjurăminte.

Tu,odorfărăprihană

Temaițincasfântătaină

Într-oțandărădegând,

Șide-acolo,rândperând, Subceageanălăcrimând, Mitescotsubcerdestele

Să-mifacivisurilemele Îndulcitecaodată

Cândataființătoată

Așaeprimadragoste,curată, Dorințășiîndemnvenitdintine, Întoatepură,caldă-adevărată, Trăindclipita-nfrumusețiși-nbine.

Eaniciodată-nviațănuseuită

Căepăstrată-nsufletsfântătaină, Epreafrumosul,gândulce-lsărută, Eleacvindecătorlaoricerană,

Eumbraceîțimângâiesimțirea

Șifierbințealalacrimiicurate, Etotceare-nsinefericirea, Divinuluneiclipe-adevărate.

Erasimțșieravrere Doritoaredeplăcere

Cumceainimăți-ocere.

LA POARTA TA

Cândtrecși-acumprinfațacaseitale, Mă-nfiorezșipasu-ncetinește

Îndreptulporții,unde-ngând,agale, Vădcaprinvisfăptura-țicumzâmbește.

Și-nceaclipităsufletu-misefrânge

Șigândulmiseumpledetristețe

Șinuștiucum,darinimăîmiplânge

Cănu-imaicumafostîntinerețe.

Fereastratanu-iplinădemușcate, Numaimiroasestratu-alămâiță, Dincândîncândoblonulvântu-lbate, Șicasaecuprinsă-ndeasăviță.

Tunumaiviila-inimiichemare S-aștepțiînfioratălaportiță

Șicupecețidedulcesărutare

Sănejurămiubireșicredință.

Neprindănoaptea-ncaldă-mbrățișare, Ne-ascunzălunacândintra-va-nnor, Custelemis-oumpleboltamare

Săne-ndulceascăviselecudor.

Vorficlipitecâteveacuritoate, Vafidivinulcuibăritînnoi, Îndulceviscerescurivomstrăbate

Și-nuniversurifi-vomdoarnoidoi. *

Pestradata,acum,doarvântulbate Totridicânddincolburiamintiri, Lepună-npoartacasei,îngropate, Casăleamcândpoateosăvii.

Euîncădemaitrecpe-aicivreodată

Îțilasîntainălacrimilemele, Săveșnicescceavremede-altădată, Iarpoartata,s-oțintuiesccustele.

SIMT C-A TRECUT PE-AICI

Simtc-atrecutpe-aici,demult,odată, Iubireameavisândcucapu-nnori, Ținânddemână-unboboceldefată Cuinima-icuprinsădefiori.

Vădurma-ipecărareaînierbată, Ce-afostcândvaundrumalfericirii, Spre-opoartăculuceferiînstelată Cene-aștiutdurerileiubirii.

Șiparc-audînmiezadâncdenoapte Cumnespuneamcuratejurăminte, Șicâtegândurităinuite-nșoapte Dininimăaufostatuncipornite. *

Aziparcăsimtovrajăcecoboară Peloculînsfințitcupreaiubire,

Făcându-miiarășiinimaușoară Șilăcrimândde-atâtafericire. **

De-acu-itârziușivremurile-sduse Înțandărădegând,laînvechit, Înamintirepusu-le-amascunse

Să-miținădeurâtîntăinuit.

Să-mifiecalatoți,durereveche, Dinvremuricare-aufostneprețuite, Șicareîncă-sDoamne,nepereche, Dintotce-afostatuncea,înainte.

***

Încetinească-mipasulpecărare Să-lpotrivesccu-altăudinvremitrecute, Și-așaneprindăclipadevisare Îndesfătareazilelorpierdute, Și-atainelordenimeneaștiute.

AȘA DE-AR FI

Nimicn-afostșinue,catimpulcelodată Cândn-aveamgrijalumiiși-azileicarevine, Cândtupeastălumeeraiiubirea-mitoată Și-naletalebrațe,eraatâtdebine.

Nueu,cilumeatoată,întreab-oși-țivaspune Cădoaraceletimpuriaufostadevărate, Venit-audinsimțire,dinpuraceaminune Atinerețiinoastre,atuncineîntinate.

Primit-amcarăsplatăladorurilemele, Lacelejurămintecețil-amspusînnoapte, Pământu-ntregșicerulstrăluminatdestele Șizilemângâiatecefost-aumiere-lapte,

Divinuluneiorecuprinșiînsărutare Șiclipadespărțirii,visare-mbrățișată, Iarurmatatrecutăpriniarbadincărare Făcutu-mi-s-arouă,pegeana-milăcrimată. *

DecenulașiTuDoamne,învârstaceadeaur Să-misteieomenetulviațăluiîntreagă? Înlocdespinipefruntecununiledelaut Ți-ormăreții‘nălțatulînlumeaastalargă.

N-ofipelumeură,războaie,pustiire, Ci-oveșnicăiubirede-acumpân’laapus, Unraiarfipământulcu-aTadumnezeire Aiciînhumeanoastră,ca-nlumiledesus.

BOGATUL LUMII

Motto:

„‘Amarsînjarulviețiimărunțiinoștriani

Și-ncaldulspuzeiîncămailicăre-osperanță, Cănugrămezideaur,averi,putere,bani Făcut-aubucurialatrecătoareaviață.

Cândnu-mipăzeamaverea,iargânduldemărire

Nicinu-ncolțeaînmintea-miceajunășicurată, Cândstrângereademânăla-ntâiaîntâlnire

Mi-a-nfierbântatsimțireamaimultcaniciodată,

Atuncierambogatulaverilorîntoate

Căeu,măruntullumiiînstrânse-mbrățișări, Furamdinraiclipite,iarsteleledinnoapte

Leîmpărțeamcu-ofată,pecaldesărutări.

Atuncieramcanimeni,măritul,împăratul, Mailibercumnu-iîncănicipasăreaînzbor, Maisuspe-alumiicreste,și-acolo,înînaltul Trăirilordivineeumătopeamîndor.

Aveamcen-aveanimeni,nimiculșisperanța

Cămâinefi-vaziuaaceeanorocoasă, Cândmăsluitezaruricelearuncăviața

Vorînmiiclipite,ce-aufostatuncifrumoase.

Acumaamdetoateșibanișibogăție,

Și-ataființătremurândă

Dedornebunșinerăbdare, Șigura-țidatăcaosândă

C-onebuneascăsărutare,

Amelefietoatevamă

Laclipaceanăscânddivin, Lasimțulcaren-areseamăn, Latoatecede-aiceavin.

Laîncăcelecare-svrute De-anoastrevisecupăcate, Cepusu-le-amînvorbemute Și-ndulciplăcerinevinovate.

Înlocopri-vomveșnicia

S-ofacemvrerecusoroc, Șiraine-ofiîmpărăția Dinclipanoastră,cunoroc.

Nimicn-ofiînjurulnostru Decâtomaredeiubire, Uita-ne-vompelumerostul Topițiîndorși-nfericire.

*

–Maivreiocană?–‘ntrebînșoaptă

Ș

i-nțelepciuneîncășitotceînc-amvrut, Darn-am,caaltădată,înfiorareavie

Cemi-odătdeaclipitaiubiriide-nceput,

Șinicinesomnulnopții,nicilungaașteptare, Nicispusadinprivireatăcutelorcuvinte, Nicivrereaneoprităde-ostrânsă-mbrățișare, Nicigeana-nlăcrimatăcenici-odatnuminte.

Așdaceamacuma,pe-ozidelungavară

Ce-afostcândva,odată,unRaidumnezeiesc, Incareocodană,m-aprefăcutînceară

Șim-atopitcutotul,urcându-mă-nceresc.

LA O CAFEA

Maivinoiarăcaodată

Săbemoceașcădecafea,

Să-țisimtdorința-nfiorată

Cumse-nfrățeștecuamea.

Sănutetulburdinvisare, –Poate-ntârziu,înmiezdenoapte Cândfi-vomgatadeplecare.

Darpân-atuncimămaiiubește

Cupatimă,cudor,cuchin, M-aprindeiarșimădorește, Mă‘nalțătoatăîndivin,

Săținaminteastănoapte Ce-oficâttoatece-ampierdut, Tuspune-mijurăminte-nșoapte, Eurăsplăti-te-oicu-nsărut.

Căpoaten-omaifivreodată

Noroculce-aținutcunoi, Iarclipaasta,vinovată Vomduce-o-nlumeadeapoi. **

Vatrecenoapteafermecată, Noitainăface-ne-omdinea, Tu,Doamne,nemailas-odată Săbemoceașcă,decafea.

Cănu-ipăcatcândeiubire

Șinimănuinu-ifacemrău, Devrei,îmidăceaizbăvire

Și-oifipeveci,supusulTău.

AMOR ÎMBIETOR

Motto:

„Dinvisulnopții-npicurat

Peiarbalăcrimată-nrouă, Tuurmălași,caunpăcat, Iubiriidată,pedindouă.”

Asearăcând,înmaregrabă

Înfioratăaiplecat,

Rămas-a-npat,parfumdedamă, Plătităvamă,lapăcat.

Șigândultăupepernamoale

Șifrământatulașternut

Șiumbratrupurilorgoale

Înlănțuite-ntr-unsărut.

De-acumcărareaîncâlcită

Peundepașiiți-aucălcat, Așteaptăiarsăviigrăbită

Înveșmântată-npreacurat.

Euștiucă-ngândurinerostite

Cuochiiplânșiși-nlăcrimați, Făcut-aicaldejurăminte

Icoanei,casăfimiertați.

Iarla-nsfințitelealtare

Promis-aitotcenusepoate, Cerșindsmerităceaiertare

Laîndulcitelepăcate.

Și-npostți-aipuslungimeazilei

Și-aidatlamulțidingreupomană

Și-acumastailamânamilei

Iertărisăpunăpe-atarană.

Ameritatcetotdorit-ai?

Ameritatprelungulchin?

Ameritatce-nfociubit-ai

Înclipadulcededivin?

Cândviațanoastră-ischimbătoare Și-nanoroculuidestin, De-ifaciiubiriisărbătoare Vameritaplătitulchin.

Păstrămînmintedoarclipita Divinuluiînălțător, Și-nvecicădea-vomînispita Îmbietoruluiamor.

Pevisulnopțiipicurat Cărareadespărțită-ndouă, Păstreazăurma-țidepăcat Întainalacrimii,dinrouă.

PAȘII TĂI

Pașiicaremângâiat-autăinuitaceacărare, Astăzinumaicalcădânșiiiarba-naltă,foșnitoare, Ce-afostmartorălatoateîndulcitelepăcate, Ce-sștiuteșinespuse,bobcubob,desfântanoapte.

Altedrumuriîmibatdânșii,altelocuriaziîmicalcă, Auuitatdeceacărare,depletoasanoastrăsalcă, Depoianaadumbritășidepoaladepădure, Ascunzișpentrusăruturilaculesdefragișimure.

Șideviaarămităînamiazauneitoamne, Depomiștea-mbietoarecumirosuleidepoame

Șidetoatececălcat-auînatinerețiivreme Când,el,îngeruliubirii,adoritsăneînsemne.

Cumașvreamaicalce-odatăpașiinoștriurmacare Princotloaneleviețiifost-aclipătrecătoare, Așopri-oșine-amține-oînuitareovecie, Restulda-vomcuidorește,facă-șimarebogăție. *

Azi,cărareaviețiinoastreede-acumaîmbrumată, Noaptea,înbătaialuniiparetoateînstelată, Cumarvreas-o-nfiorezeniștepașide-ndrăgostiți, Clipăfac-ourcătoarecătreraiulplincusfinți.

Darnuvincaaltădatăpașiiceiaașteptați Să-nfioareiarbamoale,celorlaiubiredați, Timpulînierba-va-ncetul,tăinuitaceacărare, Lăsândcodruluis-aștearnă,pesteea,lungauitare.

Rătăcit pe sub ceață

Citescînprafuldepeinimamea

cădemultnuamaifostiubită!

Deaceea,aproapenoaptedenoapte adormcaunmortuitat peopernădenisip.

Măsimtcașicumașfibăut penerăsuflate unîntregpaharcuveninstorsdinpapagal!

Da…acelpapagalcevorbea

numaidespreiubire…

iubirea…acelvenindulce-amar!

Celpuțin,știucăvoiorbicurând

șiochiimeivorvedea

numaioluminămoartă

șimăvoisimțicaatuncicând

curcubeulaavutuncoșmar

fiindcăs-avisatînalbșinegru!

Dar,pânăatunci…

săcontinuămcefacem

șisăneafundămîntăcereacaldă

afumându-necușoaptedulci

așteptândtimidca

omelancoliesănemuștedepicior!

Ceațaseîntețește…

iarmăvoirătăciovreme…

De tine mi-e foame!

Cândacumtreiluni

copaciiauînceput

săîmbracehainaToamnei

num-amgândit

căvoiajungesăvădcum

încolțeșteIarna

încolțulgeamuluimeuafumat!

Defoamesuntsătul

și-atuncișiacum

așvreasă-țisimt

umbratacaldă

căciîmiesteatâtdepoftă

deoporțiedeodihnă

lapieptultău

ascultândtic-tac-ul dininimata!

Amînminte stoluridegânduri

și-mi trebuie, din parteata niște fulgi de speranță

căveirămânemereu înviațamea altfel,ea, viațamea vaficaun Crăciunîncimitir!

Decret

Într-ozifrumoasădenea aidecretatiubitamea căartrebuisăavem ozianoastrădeauzitvocile! Cem-ambucurat

săștiucăvafimereu oastfeldezi desărbătoare! AialesVinerea simbolic pentruinimata și-amacceptat!

Daracumașvrea dobândindatâtdemultăautoritate sădecretezișialtezile înacestcalendar aliubirii!

Așvreaozia săruturilor, întâlnirilor, îmbrățișărilorși ozi,încare sănufacem nimic

cidoarsăneiubim… înșoaptă!

Leaprobi?

Plecăm?

AșvreasăteduclaParis

peSena

pesubturnulEiffel

șiprinLuvru

săteurclaMachuPichu

apoisănepierdem pestrăziledinRoma

sauOradea

depiramidesănebucurăm

șipeSinaisăurcăm

îndomuldinMilano

săneplimbăm

sauînSagradaFamilia

săneînclinăm

înturnuldinPisa

sausăneiubim

prinVeneția

laBudapesta

înLinz

sauchiarmaideparte

înLondra

șilaNewYork.

Fugimînlume…

iubitamea?

OriînMicaRomă?

Ah, tu!

Mi-aifăcutcratere peinimă cuploaiatademeteoriți curefuzuri

șidoare!

Lasătotulșihai laguracerului

săsorbimolungă

sărutare!

Noapteacadecutotcustele pesteorașulmuribund chiarînranamearuginită

cen-arevindecare fiindtrăitoare

peoinimărănită!

Îmivinesă-țispun:

„Oareîțiplacedemine?Măiubești?

Oridoarlavorbătetocmești?”

Ale tale… lacrimi…

Privescînochiităi plinidelacrimi cumpicurăcufrunzesărate dincerulchipuluitău deaceeaacum

Soarelese-neacă sestingeputerealui

șimoare…

Îțispunșoptit:

„Aimaiucisunastru!”

„Nu”,îmirăspunzi: „Întunericuleste numaisomnulluminii”. Iaupulsulunuifulgdenea șiterog: „Rămâiiubirecumine lacină… pânădimineață… Poate… vamairăsăriostea!”

Ale mele… lacrimi…

Lacrimile mis-auaruncatîngol

fărăparașute caîntr-untablou privireaunor criticicecaută

săcritice!

Te-așchema să-miștergi depepleoape durerea acumcând sentimentele-mi încărunțesc cutristețe!

Sincersă-țispun: nuștiucesă-țispun! Poatedoarcalaplecare să-midăruiești, lăsându-mi,terog unpachețelcuzâmbete

coapte

șinumaibune desărutat!

GRÁL ÉS HOROGKERESZT

GANEA MIHÁLY PAP

vizek temetője

hullámokhullámokhátán kövekközöttutattörnek emelkedikapartoldalán hosszúsoravascipőknek

sétatérinagybakancsok nyitottcsizmaszárak sugárútikiscipellők hölgyekurakhosszúsorban

otthevernekésafém hamegérintedmintaharangmegkondul alátóhatárvonalán apartforrongvafuldokol

kegyesgondolatok késztetnekgyertyagyújtásra csillagkönnyekalattfolyik aDunaatengerbe

folydogálakékDuna ahalhatalanDuna temetőtszülmostavízből azelvesztettlábaknak

Budapest 2015 június 16

Erzsébet grófnő

alengedezőszellőbenfűszeresillatotárasztaföld Csejteahalálkastélyaestihomálybaburkolja feketefalainaksötétsírjainaktitkát újravércseppekethullatvaafiatalgrófnőarcára

valaholegyfényhalksóhajahallszik aszolgákházafelderengaködönát megkínzottforróságbanösszefonódótestrészek atömlőcfalánkirajzolódikaszűzképe

avörösfoltoknyomaiközttisztagondolatokfényében

ahölgyhaloványarcátszemléliatükörben minthaismétbűbájosgyermekként

vágynaátölelniazörökkévalóságotazéletküszöbén

alengedezőszellőbenfűszeresillatotárasztaföld Csejteahalálkastélyaestihomálybaburkolja feketefalainaksötétsírjainaktitkát

újravércseppekethullatvaafiatalgrófnőarcára

D U I

egynyomozásiiratadagkerültkiéjjelarácsokközött ésbenneazéletküzdelmeírvanehézlapokon gondolatbólgondolatbalapróllapragyűlvastagkötegekbe egypervádiratésbalszerencsésdöntés talánholnapafutármeghozzaakegyelmet Urambocsássmegabesúgónakatévedőnek acsúnyaszájúésszándékábanmintalégyolyzavarosasszonynak amintmiismegbocsátottunkbajtársainknakabevetésben kisiratjamabesúgótársát akifélelemtőlremegvevártabeszélőnél abörtöntőlmegszabadultdeholnaptóldisszidens másországbantelepszikledegyakranjelentésttesz éshaegyszermajdvalakiszeméreveti mittettbüszkénkijelentiezvoltakötelessége

hogyhafehérvagyfeketebárhogyanisforgatnád ezavilágegyidőremocskosdisznóóllávált haborúbanmintünnepkorfelvonulkiteheti kokárdákkalplakátokkalazászlójátemeli Sokhiányosadottságanemmiutatkozik kitehetimagáhozragadegykoloncotsaztőrzi egynyomozásiiratadagkerültkiéjjelarácsokközött ésbenneazéletküzdelmeírvanehézlapokon gondolatbólgondolatbalapróllapragyűlvastagkötegekbe egypervádiratésbalszerencsésdöntés

grál és horogkereszt

csillogóserlegahajdanihalászkirályasztalán gráléshorogkeresztIstenparancsátkövetik megtörtkezeketmáskereszthívjamost apokaliptikuselrendelésreholsenkisemlátja semnappalseméjszakaigazságahazugsággal szakadékbóléscsodákbólvégtelenbentestetölt súlyoshideghullámvihargyülekezik egyazonvakgalaxisbólmelynekhatártnemkölt amagasztoskelyhetszentajkakérintettékmegegyeste avilágmindenbetegségehelybenmeggyógyult leprapestisostobaságmindezekbőlkimaradt avakfénybenrészesültanémamegmegújult ésazösszekuszáltkarokbólnyögapogányhorogkereszt nehézlobogókhozgyűjtveazeltévedtnépeket mennyiholdésmennyicsillagrájukuralmatereszt áldozatothozhajnalbanmegnyitvaelveszettösvényeket másvilágmásserlegésegymásikbolondhorogkeresztéppen örökidőkigrójákaszenvedéshamuösvényét szédelegveösszegyűlnekújakegybekelésére éstejútakatoltanakelszétszórvaazútszélen hosszúéjbeindulnakálmakatkeresve ésareszketőpohárbanfényutánkutatnak meggyógyulnakahalálbólhalhatatlanságálmában atitoknakvégeztéigsorbanüdvözülve majdelégetikabolondkarúkeresztet csillagképekközészórvaanehézszürkehamut ésmásszázadokbannemzedékrőlnemzedékre szeretetetbékétnyitnakszentnek valaholmajdmegnyílikamocsoktólkifacsartvilág akehelyfolyóikiszáradnakmelyekfolytaksfolynakmég afordítottnapkorongjamegválikasugárszéltől ésaszéliselcsitulmelyfolytonkísértette csillogóserlegahajdanihalászkirályasztalán gráléshorogkeresztIstenparancsátkövetik megtörtkezeketmáskereszthívjamost apokaliptikuselrendelésreholsenkisemlátja

Virgil ANDRONESCU

Dana BANU (Franţa)

Alexandru CAZACU

Smaranda CAZAN-LIVESCU (S.U.A.)

Silvia CHICOS (Irlanda)

Ileana COSTEA (S.U.A.)

Melania CUC

Ștefan Doru DĂNCUȘ (Anglia)

Daniel DOJAN

Mihai GANEA

Anca HIRSHPEK

Laura ILINCA (Franţa)

Mircea Dorin ISTRATE

Julia Henriette KAKUCS

Dorina Brândușa LANDÉN (Suedia)

Nicoară MIHALI

Virginia PARASCHIV

George PETROVAI

Emanuel POPE (Anglia)

Maria SAVA

Joni STOIAN

Doina Ira TĂUTAN (S.U.A)

Ciprian VESTEMEAN