LC anul I
DIN
info-hobby 10/2014 Din cuprins:
Mulţi citesc, puţini îşi exprimă părerea... ȘTIRI ! ȘTIRI ! ȘTIRI !
Ședinta consiliului director al Federației Filatelice Române Romfilatelia aniversează 10 ani de căpușare a C.N. Poșta Română S.A. BANCNOTE ROMÂNEȘTI POSTDECEMBRISTE 1998 - 2000 (inflație) (II)
Despre emisiunile CLUJ şi ORADEA 1919 (III) De Ziua Culturii Naționale Arăturile fila de primăvară În curând,
ne revedem la PIATRA-NEAMȚ ! București - România
info-hobby
10
apare ori de câte ori este necesar
Puncte de vedere numismatice ale unui reputat colecționar din Germania
Mulţi citesc, puţini îşi exprimă părerea ... Citind informaţia cu privire la apariţia a două emisiuni de monede din aur de 500 şi 1000 lei ale Băncii Naţionale a României (Magazin istoric Nr. 9/378 septembrie M.F.C.N. Nr. 9/45 septembrie același an (şi recenta informație din Info-Hobby - n.n.), mi-am adus aminte de vorbele pline de amărăciune şi nemulţumire dintr-o poezie a marelui Eminescu: „Minciuni şi fraze-i totul ce statele susține…“ şi, pentru a nu mă identifica cu ideea din titlu, am hotărât să o comentez putin, fără nici un fel de reţinere. Sunt conştient că nu toţi vor împărtăşi punctul meu de vedere, dar orice opinii contrare le voi însuşi cu bucurie dacă se întemeiază pe argumente credibile. Activitatea de colecţionar într-o societate are, pe lângă altele, şi o importantă funcţie socială. Pentru colecţionari constituie o supapă în situaţii de încordare, un calmant la suprasolicitarea sistemului nervos în învingerea dificultăţilor cotidiene, care apar inevitabil, un mijloc de restabilire a echilibrului sufletesc în situaţii de deprimare, sau contribuie, pur şi simplu, la satisfacerea unor dorinţe nostalgice. Bineînţeles că există şi reversul medaliei: afaceri speculative, profit supraevaluat, lipsa de scrupule, care trebuie combătute de însăşi societatea în care apar. Calitatea de colecţionar cere sacrificii, atât materiale („nimic nu vine pe degeaba”) cât şi timp investit („nimic nu vine de la sine sau dintr-o dată") şi, pentru că pasiunea pentru domeniul ales învinge la unii raţiunea, se poate ajunge la situaţii critice de neglijare a nevoilor materiale ale familiei, certuri, datorii ş.a.m.d. Cei răspunzători pentru starea membrilor societătii (şi colecţionarii sunt membri ai societăţii) trebuie să menţină un echilibru acceptabil, ceea ce implică în speţă, oferirea legală a unor piese de colecţionare accesibile, dacă nu chiar tuturor, cel puţin unui număr apreciabil de colecţionari, în primul rând din propria ţară. Oamenii doresc să se simtă bine acolo unde trăiesc, să-şi procure micile bucurii, nu să privească mereu cu jind undeva în depărtări... În anii „fericiţi" de la începutul deceniului trecut, în 1982-83, au fost emise şase obiecte jubiliare din aur şi argint asemănătoare unor monede, cu valori nominale absolut ridicol de mici, în raport cu puterea de cumpărare. Oare câţi colecţionari din România, bine intenţionaţi şi dispuşi să facă sacrificii, au reuşit să le achiziţioneze în decursul celor 15, respectiv 16 ani care au trecut între timp ? Cine a profitat de această acţiune ? Cu ce s-a ales colecţionarul român de pe urma afacerilor ce s-au făcut în occident pe baza lor ? Întrebări la care nu aştept vreun răspuns, căci unul cinstit nu ar fi posibil. Istoria se repetă: actualmente se emit obiecte frumoase, strălucitoare şi, pentru a le marii atractivitatea, sunt oficial denumite „monede", li se oferă până şi forma de monede, piese inaccesibile majorităţii colecţionarilor din propria ţară, exploatând astfel însuşi PASIUNEA, esenţa colecţionarului; pe deasupra, pentru cei puţini în măsură să le achiziţioneze, sunt de negăsit. Rămân un vis ce poate deveni un coşmar. Mai rău decât aceasta este neadevărul imprimat conştient şi vizibil pe ele. O monedă are in orice ţară civilizată exact valoarea imprimată pe ea, garantată de statul respectiv. Bineînţeles că şi ţările civilizate din Comunitatea Europeană emit monede jubiliare. Banca Federală Germană, de exemplu, emite de patru ori pe an monede jubiliare de 10 DM care valorează oricând 10 DM, se procură la ghişeul băncii exact cu 10 DM şi pot fi cumpărate de oricine după multe zile, săptămâni sau chiar luni de la apariţie pentru exact 10 DM. Doar piesele speciale in PP (polierte Platte), datorită tehnologiei superioare de realizare costă ceva în plus, rămănând însă. totdeauna accesibile colecţionarilor. Abia după un timp mai îndelungat valoarea creşte moderat şi colecţionarii sunt în mare măsură satisfăcuţi. Un domeniu de colecţionare în care sunt produse prin abuz monopolist, conştient şi artificial, piese inaccesibile majorităţii celor interesaţi îşi pierde rapid din atractivitate şi popularitate. (n.n.) Când ştii dinainte că o parte din poziţiile de pe lista de colecţionare nu le vei putea procura niciodată, oricât te-ai strădui şi oricâte sacrificii ai face, iţi trece cheful de colecţionare. (continuare la pagina 4)
120 de ani de la editarea primelor cărți poștale românești ! Piatra-Neamț te așteaptă la aniversare !
02 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2014
ȘTIRI ! ȘTIRI ! ȘTIRI !
Ședinta Consiliului Director al Federației Filatelice Române Mai bine mai târziu, decât niciodată ! Am primit, de la secretarul general al federației, dl Alexandru Bartoc, comunicatul privind lucrările Consiliului Director FFR din 29.03.2014 de la Brașov. Au lipsit doar trei membri, așa că toate problemele putând fi dezbătute și luate măsuri prin vot. Pe ordinea de zi s-au aflat chestiuni importante: Procesul pe care FFR îl are cu CNPR - s-a decis rezilierea contractului cu CNPR; Situația financiară a FFR - sunt membri (persoane juridice) care nu și-au plătit cotizația (50 de lei/an), astfel încât la viitoare Conferință Națională (? - știam că va fi congres) vor participa delegați doar de la asociațiile cu obligațiile achitate la zi. Normal. S-a hotărât ca asociațiile restante și care doresc să fie membre ale FFR, să refacă formele legale de afiliere (prin judecătorie). S-a aprobat Regulamentul expozițional și planul expozițiilor interne și externe pe anul 2014. La Diverse. S-a constata că România a pierdut, din nou, prilejul de promovare a imaginii și a colecțiilor filatelice de valoare prin organizarea ediției, din 2015, a expoziției Balkanfila. C.N. Poșta Română S.A. a transmis că nu susține financiar o asemenea manifestare ! Bine că acceptă gafele fără număr ale Romfilateliei ! Anul acesta, Poșta Bulgară, în parteneriat cu colegii noștri bulgari, au organizat impecabil Balkanfila 2014, la Vidin. Comisarul la HUNFILA va fi dl Traian Serendan (Brașov). Pentru expoziția internațională AEROMFILA, de la Sibiu, Primăria orașului a alocat suma de 10.000 de lei. Iată și autorități locale inteligente, care știu să-și facă imagine ! De fapt, Sibiul dă lecții multor autorități naționale în privința promovării valorilor culturale. Desființarea Muzeului Național Filatelic este considerată o mare lovitură dată reginei hobby-urilor. Trebuia mai multă implicare din partea FFR, susține Al. Bartoc. Doar câteva asociații și comisii ale FFR au trimis bilanțul activității 2012-2013, pentru pregătirea raportului la „consfătuirea națională (!?). Conferința-consfătuirea-congresul filateliștilort români se apropie !
Romfilatelia aniversează 10 ani de căpușare a C.N. Poșta Română S.A. Mare sărbătoare, mare, la romfilani ! Se fac fel de fel de bilanțuri. Care de care mai catastrofic ! Numărul cumpărătorilor de marcă poștală românească a scăzut dramatic. Inflația de emisiuni „poștale”, cu nominale fără cerere sau acoperire reală, alungă colecționarii. Profiturile oficiale sunt din ce în ce mai mici. În schimb, afirmă casandrele, au crescut profiturile personale. De pe urma emisiunilor „poștale” cu dedicație ! Romgaz, Transgaz ... Sireaca ! Nu m-aș mira să apară timbre personalizate cu fiecare parlamentar-pușcăriaș în parte ! În tot felul de colițe, bloc-coliță, minicoli ... Ce promovarea imaginii României ? Acolo ne batem joc de valorile românești. Doamna Marie Curie tot în locul savantei noastre, Ștefania Mărăcineanu, tronează. Credeți că s-a sesizat Academia Română ? Aș ! Sau că versurile și locul nașterii poetului național, Mihai Eminescu, au fost grosolan modificate ? Colița cu pricina e pusă chiar pe plicul filatelic aniversar ! Așa ca să vadă lumea că romfilanilor nici nu le pasă ! Nici COR nu a luat atitudine față de falsificarea adevărului cu privire la participarea la olimpiada de la Soci. Pardon Sochi ! De ce să protesteze UNITER-ul pentru impardonabilele gafe la emisiunea cu vedetele teatrului românesc. Să încheiem exemplificările din lunga listă „a marilor realizări romfilane” din cele două cincinale de rodnică activitate, cu salutul creștinesc Hristos a înviat !, de pe recenta emisiune, care e în limba germană pe vinietă. Logic ar fi trebuit să fie în latină, dar cine să gândească ? Pe manșeta minicolii, speculative, putea să-l pună Cristinuca în toate limbile Terrei ! În scop aniversar, romfilanii au scos plicuri filatelice cu „premii” ! Nepoata mea a primit în dar colița „50 de ani de la marea demonstrație patriotică și antirăzboinică de la 1 Mai 1939”. Cu tovarășul și tovarășa ! Neștampilată. Hala premiu ! Alo, domnule ministru !?! Parcă actualul șef al statului a condamnat comunismul ! De la tribuna Parlamentului României !?! Sau una spunem și alta băgăm în plicurile filatelice ? Pentru educația copiilor ! A, uitasem, era alături de colița „Al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român”, ștampilată la 4 aprilie 2014 ! Foarte tare !!! Parcă tot Romfilatelia / C.N. Poșta Română S.A. a dat comunicatul prin care încetează circulația poștală a timbrelor emise până la o anumită dată ? Nostalgică, d-ra colonel ! Tot înainte !
Expoziția Națională de Cartofilie PARFUM DE ILUSTRATE la Piatra-Neamț 4 - 10 iulie 2014 !
Info-Hobby 10/2014
Lumea colecționarilor 03
BANCNOTE ROMÂNEȘTI POSTDECEMBRISTE 1998 - 2000 (inflație) (II)
Un prieten din întreabat dacă să asemenea piesă !
Italia, m-a achiziționeze o Ce părere aveți ?
La Piatra-Neamț, 4-6 iulie 2014, marea sărbătoare a cartofililor români !
04 Lumea colecționarilor (continuare din pg. 1)
În informaţia menţionată mai sus se folosesc cuvintele „monede" şi „circulaţie”. Enciclopediile oferă definiţii similare: „moneda" este un obiect..., servind la efectuarea de plăţi, având imprimate valoarea, anul şi ţara, respectiv banca care îi garantează valoarea, iar „circulaţia monetară", evident că derivă. Despre ce fel de circulaţie este vorba când se afirmă că ...au fost puse în circulaţie la 29 iulie 1998. S-a efectuat in ţară vreo plată curentă cu aceste piese ? A cumpărat cineva biletul de troleibuz sau metrou, o marcă poştală sau un obiect cât de neînsemnat cu cei 500 sau 1.000 lei ? Putem folosi cu conştiinţa împăcată cuvântul „circulaţie" fără să săvârşim nimic necurat, impotriva legilor moralei ? Atunci pentru cine şi cu care scop au fost facute obiectele ? În niciun caz pentru colecţionarii români. Pornind de la un salariu lunar mediu de 900.000 lei (deşi cunosc cazuri de doar 280.000 lei) cele două aşa zise „monede" cu valoarea nominală totală de 1 500 lei s-au vândut conform datelor menţionate cu 5.110.000 lei, adică cu salariul unui colecţionar pe un semestru. Câţi colecționari de rând" și bună credinţă le-au putut cumpăra ? Alt aspect: au fost emise oficial: 2.000 buc. x 500 lei + 1.000 buc. x 1.000 lei = 2.000.000 lei, pentru care s-au încasat: 2 000 x 1.460.000 + 1.000 x 3.650.000 = 6.570.000.000 lei, realizându-se o creştere a valorii de 328.500%, de neimaginat ! Marii traficanţi de stupefiante şi de plutoniu ar plesni de invidie la asemenea succes. Cămătarii care cer 50% dobândă pe termen scurt sunt condamnaţi de legile in vigoare aproape peste tot pentru lipsă de scrupule. O instituţie oficială îşi poate, însă, permite orice, şi acest lucru pe fondul insistenţei de a se dori parte din Comunitatea Europeană. Desigur, Banca Naţională şi Monetăria trebuie să lucreze eficient, nimic de zis; la preţul aurului, adăugându-se cheltuielile de producţie şi desfacere, precum şi un profit suficient de acceptabil. Totuşi, din ce motiv anume se imprimă 500 şi 1.000 lei pe piesele care se vând cu 1,5 respectiv 4 milioane lei ? (doar un exemplu din cele numeroase) nu mi-am putut explica în nici un chip. De ce, musai 500 / 1.000 lei şi nu 1 / 2 lei, 5 / 10 lei, 10.000 / 20.000 lei sau alte cifre, arabe sau romane, când, toate ar fi fost la fel de fictive, la fel de neverosimile ? Singurele valori cinstite sunt preţurile reale, de vânzare, la ghişeele băncii şi, atunci, numai atunci, piesele şi-ar fi justificat denumirea de monede. Aşa cum au fost realizate piesele în discuţie sunt ori medalii, ori plachete jubiliare, având doar aspectul unor monede: nu au fost, nu sunt şi nu vor fi niciodata mjloace de plată, nici atât, monede in circulaţie ! Nu credeţi că ar fi de pomină a se oferi unui acţionar dintr-o societate comercială o monedă în cauză, drept plată a muncii depuse
Info-Hobby 10/2014 într-un an de zile ? Îmi iau permisiunea, cu iertare, de a prezenta un mic scenariu, cu accente de groază pentru eventualii răspunzători şi, recunosc dinainte că voi exagera puţin pentru a mă face cât de cât înţeles. Pentru mulţi europeni nu este nici o problemă să solicite la banca afiliată, din cont, plata retribuţiei în monede jubiliare, deci, cu valoarea imprimată pe ele şi, dacă pentru moment nu sunt suficiente în casă, să se aducă de la alte filiale, consorţii sau sucursale. Banca (şi implicit statul) este garant pentru ceea ce a inscripţionat pe monedele sale, evident. Salariatul nostru pretinde plata retribuţiei cu astfel de “monede" de 500 şi 1.000 unităţi. Casierul, consternat, refuză, iar justiţia, în urma plângerii îl declară debil mintal, recomandându-i o secţie de psihiatrie. Acesta se adresează Tribunalului Comunităţii Europene din care ţara lui face parte şi, bineînţeles, i se acordă câştig de cauză. Dacă sentinţa s-ar referi la toţi salariaţii societăţii comerciale, falimentul instituţiei bancare este iminent. Banca şi statul din care face parte răspund pentru valorile nominale înscrise fictiv şi, drept urmare, toată clădirea băncii cu inventarul mobil şi imobil ajunge la licitaţie, iar cei vinovaţi de acest dezastru vor purta costume dungate, respirând prin gratii aer cernut. Următorii n-ar mai dori să se joace cu cifrele. Vor lua aminte... La cele de mai sus se adaugă tirajul extrem de redus: 1.000, respectiv 2.000 de bucăţi la o populaţie de 23 milioane ! Cei care s-au interesat la filialele B.N.R. au primit răspunsuri gen „n-avem !", „am avut !", “nu eşti dumneata persoana care să ajungă la ele", „o firmă din occident le-a achiziţionat”,, etc. Într-un anumit caz a existat condiţia procurării cu 50% suprapreţ în valută, adică aproape de trei ori preţul aurului pe piaţa mondială ! Cei răspunzători de această situaţie poate vor întelege că la această ora, o piesă de o uncie din aur curat, chiar dacă este inscripţionată cu o valoare fictivă, derizorie, este pur şi simplu utopică pentru colecţionarul de rând, modest, bineintenţionat şi pasionat. Accesibile şi acceptate ar fi fost piesele în subdiviziune, cu tiraje mai mari, prevăzute cu nominale reale. Neobişnuit, dar cinstit şi echitabil pentru proprii cetăţeni. Prof. HELMUT KULHANEK N.B. Materialul nu și-a pierdut deloc propețimea, din contra, relevă activități ce amintesc de acțiunile tipic mafiote ale BNR sau căpușei C.N. Poșta Română S.A., Romfilatelia. Acum BNR a preluat Muzeul Poștalo-Filatelic. Să vă vedem cum vor asigura accesul, publicului și cercetătorilor, la acest valoros tezaur. Unic în lume. Aștept un punct de vedere de la BNR ! Să fim serioși ! Cunosc formula: „Avem treburi mult mai importante de rezolvat, tovarășu' !”
Lumea colecționarilor 05
Info-Hobby 10/2014 De ce-i frumoasă filatelia !
Despre emisiunile CLUJ şi ORADEA 1919 (III) Sergiu-Marian Găbureac gsm_as@yahoo.com
Erori filatelice la emisiunea CLUJ 1919 (II) Şi cartuşul 1 L E U este generator de surprize plăcute ochiului unui colecţionar specializat. Mai întâi cifra 1, paginată depărtat de L E U. Cu un cicero. Întâlnim eroarea filatelică în rândul 7, coloana a 5-a din coala finită la valori ale subemisiunii CLUJ A. INUNDAŢII (Fig. 9-10). Apariţia, miraculoasă, a lui F în loc de E la valori cu LEU / LEI atrage instantaneu privirile pasionaţilor. Nu, nu este vorba de o erodare a vocalei E, ci de o culegere greșită a supratiparului sau o substituire. Faptul că întâlnim substituirea la Parlament, nu ar trebui să ne mai mire ! Indubitabil ! Conform sondajelor ... o găsim în rândul 7, coloana a 3-a la valoarea de 1 leu (Fig.11). Fig. 11
Transferul de la LFU la LFI apare, în condiţiile descrise, aproape normal ! (Fig. 12). Fig. 12
Fig. 13
Monograma Ferdinand (Fig. 13), gravată în oţel, a dat multe bătăi de cap filateliştilor specializaţi şi avantaje materiale amatorilor de venituri facile. Replicile monogramei standard au avut, din start, anumite diferenţieri, unii cercetători numindu-le microsemne. Deşi, câteva trec uşor la categoria ... macrosemne ! Fig. 14 Reamintesc şi existenţa unui alt supratipar tip monograma Ferdinand (Fig. 14) aplicat, în noiembrie acelaşi an, pe valori ale emisiunii de mărci poştale uzuale CAROL I (Tipografiate) din 1909 şi tranşele următoare. Și aici întâlnim lucruri interesante. Ca și foarte multe falsuri, după cum afirmă un amic de-al meu, Max, care se pricepe.
06 Lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2014
Literatura filatelică menţionează existenţa a două coli, probe de tipar a supratiparului. Una pe hârtie albă, cealaltă pe hârtie gălbuie. Prima, despre care am vorbit deja, a fost reprodusă, în premieră, de cercetătorul filatelist C. Demetrescu în revista Romania Philatelic Studies, nr. 4/1979. Aici, se observă clar piesele cu abateri de la monograma standard. Este o adevărată piatră de la Rosetta. Precizez, lucru foarte important, că este oglinda formei de tipar din ziua de 19 iunie 1919. Supratipărirea, ne spun documentele, începuse încă din data de 23 mai 1919 şi s-a terminat pe 26 iunie acelaşi an. Constatăm, cu uşurinţă, că este amprenta formei de tipar cu care au fost supratipărite valorile, unde cartuşul BANI este plasat sub monogramă. Celebrul I depărtat de BAN se găseşte în rândul 10, coloana a 9-a. Cunoaştem şi cele trei valori supratipărite cu această formă de tipar: 10 bani, roz (8.566 coli finale), 15 bani, violet (9.430 coli finale) ale subemisiunii CLUJ C. BINEFACERE şi 40 bani, oliv (1.681 coli finale) de la CLUJ F. CAROL şi ZITA (Fig.15-17).
Fig. 15
Fig. 16
Fig. 17
Sunt excluse valorile subemisiunii CUJ F. PARLAMENT. Aici paginarea este diferită, eroarea BAN I fiind plasată la r.10, c. 2 (Fig. 18).
Fig. 18
A doua probă de tipar, certificată de alt expert al acestor emisiuni, Francisc Megyeri, este de la emisiunea ORADEA 1919. Se pot face diverse speculaţii, care nu folosesc,însă, la nimic. Rămân doar simple poveşti, fără a exista dovezi concrete. Cert rămâne faptul că forma de tipar a fost descompusă şi recompusă de mai multe ori pentru ca matriţele să fie spălate (curăţate) şi reaşezate în funcţie de ceea ce urma să fie supratipărit. Procedurile standard şi realitatea (ancrasarea matriţelor pe parcursul tipăririi), obligă tipografii să execute asemenea probe de tipar după fiecare operaţiune de spălare şi recompunere a formei de tipar a supratiparului. Apoi, responsabilul, desemnat oficial de administraţia poştală, dă bunul de tipar. Ce s-a mai întâmplat pe parcursul acestor operaţiuni doar bunul Dumnezeu mai ştie ! Filateliștii constată doar rezultatele. Şi ne bucurăm ! De aceea e frumoasă filatelia ! Două dintre erorile filatelice întâlnite la monograma Ferdinand au fost deja amintite. Frumoasa întrerupere la ora 1 rămâne vedeta incontestabilă, de patru stele, a tuturor erorilor filatelice semnalate la nivelul monogramei (Fig. 19).
Fig. 19
Fig. 20
Fig. 21
Fig. 22
Lumea colecționarilor 07
Info-Hobby 10/2014
Peste tot a fost nominalizată şi găsită în rândul 10; coloana 10. La egalitate, urmează: întreruperea de la ora 5 (Fig. 20), aflată în rândul 1, prima coloană, umflătura de la ora 7 (Fig. 21), care se găseşte în rândul 6, coloana a 5-a sau întreruperile de la orele 8 şi 11 (Fig. 22).
Fig. 23
Fig. 24
Fig. 25
Fig. 26
Nici întreruperea de la ora 11 cu două tipuri tip I (r.1; c.4) (Fig. 23) şi tip II (r. 2; c.7) (Fig. 24), la care adaug întreruperile de la orele 3 şi 4 (r.6; c.7) (Fig. 25), ca şi întreruperea cercului interior la ora 2 (r.1; c.3) (Fig. 26) nu pot fi ignorate. Chiar dacă unele au apărut mai târziu, pe parcursul imprimării. Aţi intuit bine ! Se confirmă şi alte erori filatelice de două stele, o stea, jumătate de stea, un sfert de stea ... De la minimum o stea vor fi cuprinse în viitoarea ediție a catalogul specializat ROMÂNIA. ERORI, CURIOZITĂȚI. VARIETĂȚI FILATELICE.
DE ZIUA CULTURII NAŢIONALE
Filateliştii botoşăneni au realizat un plic special, ce omagiază pe Mihai Eminescu, George Enescu şi Nicolae Iorga, obliterat cu o ştampilă specială. Machetele au fost realizate de col. (r) Ioan Daniliuc. Din păcate, coliţa este inscripţionată greşit, dând ca loc de naştere a Poetului național, cătunul Ipoteşti, în loc de Botoşani, aşa cum este specificat în actul de naştere şi botez, greșeală ce se adaugă la cea semnalată, deja, privind transcrierea greșită a primului vers din Glossă. Au fost, de asemenea, realizate ilustrate maxime folosindu-se suporturi mai vechi din grafica lui Leonard Salmen sau mai noi, cu cele trei personalități. Aceeași marcă poştală va fi utilizată şi la 15 iunie 2014, când se vor comemora 125 de ani de la moartea poetului, pentru realizarea unor plicuri speciale comemorative. (ing. Nicolae Iosub)
08 Lumea colecționarilor
Info-Hobby 10/2014
Arăturile fila ! De primăvară !
REPROGRAMARE ! Din cauza unei replanificări intempestive, Târgul Colecționarilor de la Brașov se va ține sâmbătă, 7 iunie 2014, în loc de sâmbătă, 14 iunie 2014. Nu uitați ! Sunteți așteptați la târgul de la Brașov cu o săptămână mai devreme !
INFORMAȚIE = PUTERE! Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite !
Ne scrieți, ca de obicei, pe: gsm_as@yahoo. com
This is my opinion / Aceasta este opinia mea Acum, pe site-ul www.fepanews.com !
N.B. Fila-ghicitoarea de pe coperta I asigurată de Nicolae Costan (Lugoj) Editor: Sergiu Găbureac. Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615, 0752 975.130. Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3. pdf gratuit online
Nr. 10/27.05.2014