DLC anul II
DIN
info-hobby 11/2015 Din cuprins: Unde-i ZIUA NAȚIONALĂ a ROMÂNIEI ? GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ Focșanii de altădată - o istorie ilustrată (1899-1941) MANIFESTĂRI CARTO-FILATELICE 2016 LEUL ROMÂNESC LA 180 DE ANI Monede de 1 leu emise între 1867 și 2015
Bancnote OCUPAȚIA GERMANĂ Ne scriu cititorii Interceptări LACRIMILE ÎNGERILOR Din nou despre ERORI, VARIETĂȚI și CURIOZITĂȚI filatelice
Top 10 erori filatelice românești - 1945
București - România
info-hobby XXX
apare ori de câte ori este necesar
Unde-i ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI ?
Am reprodus, mai sus, colița ultimei emisiuni dedicată Marii Uniri - Ziua Națională a României. Nu avem pretenția ca, an de an, administrația poștală să emită un timbru pentru Ziua Națională, dar măcar din cinci în cinci ani. Așa cum o respectau și comuniștii ! Oare este interzisă marcarea poștală Ziua națională a poporului român ? Mai avem Poșta Română ? Sau Romfilatelia e aservită unor interese private ? Cum se tot vehiculează !?!
GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ XXIII A fost, probabil, cea mai bună întâlnire a membrilor acestui gup de studiu și dezbateri filatelice, cartofile și colecționistice. S-a făcut, cum era firesc, o analiză la rece a recentului SALON BUCUREȘTI. Per ansamblu, evenimentul a fost o reușită, fapt asumat de toți cei prezenți. Expoziția a prezentat, în mare parte, cele mai bune exponate la clasa UN PANOU existente acum în România. În cadrul Simpozionului au fost prezentate comunicări de larg interes, bine receptate de participanți. Materialele realizate au întrunit aprecieri unanime. Și totuși au existat nemulțumiri ! Absolut normale. Oricât te-ai strădui nu poți mulțumi pe toată lumea. Din care una majoră. Prestația juriului ! Disecând problema, Mihai Ceucă a reușit să pună pe tapet o mai veche problemă. Jurizarea. Concluzia a fost și ea acceptată. Juriul a cuprins un număr prea mic de membri având în vedere varietatea exponatelor înscrise în competiție. În cazul unor astfel de expoziții, cu caracter multidisciplinar aș spune, juriul trebuie constituit după anunțarea înscrierilor, funcție de subiectele și temele abordate. Pentru cartofilie pare mai simplu, deși între topografic și tematic, sau între teme, diferențele sunt mari. Se pare că jurații s-au cam încurcat în ramurile filateliei ! Celelalte subiecte, aflate la ordinea de zi, au curs fără a suscita discuții contradictorii și asta nu din pricina stresului creat de analiza Salonului. Din contra, participanții (Dumitru F. Dumitru, Al. Bartoc, Mihai Ceucă, Marius Dumitrescu, Sergiu-Marian Găbureac, Raul-Ioan Iancovici, Dan Nastac, Ionel Novac, Cornel Teodorescu, Marian Vasile) au fost relaxați, în nota obișnuită a ședințelor Gâlcevei. (gsm)
02 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 11/2015
Focșanii de altădată - o istorie ilustrată (1899-1941) Sorin Tudose, un tânăr al zilelor noastre, de locul său de baștină din orașul străbătut de Milcovul unificator, ne bucură cu scoaterea unui album cu un caracter preponderent cartofil. A trebuit să curgă ceva apă pe râul amintit pentru ca cineva să acopere pata albă, din punct de vedere cartofil bineînțeles, ce exista în această zonă a Moldovei, deși în urbea Focșanilor au existat doi mari pasionați de cartofilie cu semnificative colecții ale locului. Unul a trecut la cele veșnice, Vasile Pănescu, celălalt, vulcanicul Gheorghe Panaite, a luat calea străinătății neputând suporta lentoarea evoluției societății românești postdecembriste. A fost să fie ca tânărul Sorin să-mi producă această satisfacție, căruia i-am împărtășit, acum câțiva ani, visul de a acoperi toată Moldova cu asemenea lucrări de referință. Era o zi de 24 ianuarie în Piața Unirii din Focșani. Lucrarea editată bilingv, în română și engleză, tratează istoria Focșanilor între anii 1899 și 1941. „Cartea de față se dorește a fi una de popularizare a identității noastre culturale prin arta de a ști că o casă nu este doar o simplă „unitate locativă” așa cum îi plăcea lui le Corbusier să spună. Autorul, tânărul Sorin Tănase, își propune să vă încânte cu paginile cărții sale și să vă introducă în lumea unui oraș greu încercat. /.../ Nutrește, de asemenea, speranța să vă arate că aprecierea culturii din spațiul românesc este un pas înainte către construirea unei societăți responsabile care nu-și pierde trecutul într-un viitor nesigur. / ... / Suntem datori să păstrăm vie memoria locului și să vedem mai mult decât niște ziduri !” ne comunică, în Cuvânt înainte, Marius Ionescu. Iar în Către cititori, Sorin Tudose, aduce precizări importante privind intențiile sale subliniind „Cu siguranță, mai toate orașele românești, ante-comuniste au trăit aceeași tragedie din punct de vedere arhitectural, dar Orașul Unirii a fost parcă și mai afectat decât altele. / ... / În mai bine de trei ani de la inaugurarea proiectului www.focsaniul vechi.ro (unde poate fi comandat albumul n.n.) am reușit să descopăr sute de imagini din istoria urbei, cărți poștale (ilustrate - n.n.) rarisime, fotografii cu fațadele magazinelor. Am vizitat zeci de focșăneni vechi sau urmași ai acestora, în încercarea de a regăsi frânturi viziuale din vechiul nostru oraș. Din toate materialele adunate de-a lungul timpului, am selectat pentru album peste 350 de imagini cu edificii, detalii cotidiene, evenimente deosebite și chipuri de focșăneni.” Parcurgi albumul, filă cu filă, și afli aproape totul despre Focșanii de altădată. O iei pe Strada Mare a Unirii, treci prin Piața Munteni, apoi câțiva pași prin Grădina Publică și o iei pe Strada I.C. Brătianu, o stradă cu toate clădirile demolate până la Teatrul recent restaurat. Bulevardul Carol / Calea Cuza Vodă ne oferă alte imagini interesante, ca și cele din Piața Moldovei. Pe bulevardul, străjuit de falnici arbori, ajungem la frumoasa gară de odinioară. În ultimul capitol sunt prezentate evenimente și personalități focșănene. Un album care arată un oraș conectat la ritmurile evoluției europene. Din acea perioadă. După planul orașului de la 1898, autorul ne informează asupra editorilor de cărți poștale Focșani. Reproșul meu este legat de modul superficial de redactare a acestui capitol. Dar să fie singura deficiență a albumului ! Multe felicitări pentru lucrarea realizată și sunt sigur, având în vedere tinerețea autorului, că va lucra permanent la completarea datelor și structurarea acestei lucrări, repet, de referință.
Din lumea colecționarilor 03
Info-Hobby 11/2015 FEDERAŢIA FILATELICĂ ROMÂNĂ
ACTIVITĂȚI EXPOZIȚIONALE și TÂRGURI FILATELICE CE SE VOR DESFAȘURA ÎN ANUL 2016 EXPOZIȚII INTERNE Nr. crt. 1 2 3 4
Natura 2016 Expozitia Sadirea arborilor Sărbătoarea Paștelui 2016 Timișoara - arc peste timp
15 - 20 martie 15 martie - 30 martie 03 - 10 mai 09-15 mai
5
AEROMFILA, ed. a XXX-a
24 - 28 iunie
6
Trilaterala Sibiu - Bistrița - Botoșani și salonul Filatelic Sibiu - Chișinău
7
Reșița - 245 de ani de industrie
8
Filex Transilvanica, ed. a XXII-a, tema Sport - Turism
9
Toamna colecțiilor, ed. a XV-a
10
Carto Constanța
11 12 13 14 15
Salonul carto-filatelic Bucuresti 2016 clasa Literatură Bienala de filatelie polară, ed. a XXI-a Virtus Romana Rediviva, ed. a IX-a 825 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului Sărbatoarea Crăciunului 2016
Denumirea manifestarii
Perioada
30 iunie - 02 iulie
Localitatea
Rangul
Timișoara București București Timișoara Bucuresti Chișinău
Interjudețeană Interjudețeană Interjudețeană Națională Națională cu participare internațională
Sibiu
Trilaterală
septembrie
Constanța
24 - 31 octombrie 24 - 31 octombrie 20 - 31 octombrie 12 - 22 decembrie 22 dec. - 5 ianuarie
București București Bistrița Sibiu București
Națională cu participare internațională Națională cu participare internațională Necompetitiva Națională cu participare internațională Națională Națională Interjudețeană Națională Interjudețeană
Sub egida FFR
02 - 05 iulie
Reșița
20 - 30 august
Bistrița
24 - 25 septembrie
Bacău
TÂRGURI FILATELICE 1
TARG INTERNATIONAL FILATELIC SI NUMISMATIC
19 martie
Brașov
2
TARG FILATELIC
19 martie
Timișoara
3
TARG FILATELIC
19 martie
București
4
TARG INTERNATIONAL FILATELIC SI NUMISMATIC
5 6 7
TARG FILATELIC TARG FILATELIC TARG FILATELIC
8
TARG INTERNATIONAL FILATELIC SI NUMISMATIC
9 10 11 12
TARG TARG TARG TARG
13
TARG INTERNATIONAL FILATELIC SI NUMISMATIC
26 noiembrie
Brașov
14
TARG FILATELIC
17 decembrie
Sibiu
04 iunie 02 iulie 12 - 14 august 20 august 27 august
FILATELIC FILATELIC FILATELIC FILATELIC
24 septembrie 16 octombrie 29 octombrie 29 octombrie
Brașov
Sub egida FFR
Sibiu Constanța Bistrița Brașov
Sub egida FFR
Bacău Timișoara Bistrița București Sub egida FFR
EXPOZIȚII INTERNAȚIONALE 1 2 3
BALKANFILA 2016 NEW YORK 2016 TAIPEI 2016
05 - 09 mai 28 mai - 06 iunie 21 - 26 octombrie
Tirana New York Taipei
FEPA FIP FIP + Congres FIP
Bartoc Alexandru, secretar general al FFR
comisar Francisc Ambruș comisar Milu Constantin -
27.11.2015
Important ! Pentru dezbateri carto-filatelice, schimburi de informații intrați pe grupul (1.535 de membri)
FEDERAȚIA COLECȚIONARILOR din ROMÂNIA https://www.facebook.com/groups/204266486348551/?fref=ts
Pentru licitații
PHILATELIC AUCTIONS ROMANIA https://www.facebook.com/groups/philatelicauction/?fref=ts
AFIȘE, RECLAME, CĂRȚI POȘTALE https://www.facebook.com/groups/980649841987238/?fref=ts
04 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 11/2015
LEUL ROMÂNESC LA 180 DE ANI Istoria leului românesc începe în secolul al XVII-lea când în Principatele Dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii numindu-l generic leu. Această monedă a fost folosită și în Țările Române până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară. Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot leu, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unei legi monetare bine definite, la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină. Prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr restrâns de monede, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. La noi era cunoscută drept sfanţul de argint, sau mai simplu, doar şfanţ. Putem vedea astfel de unde se trage celebra expresie „nu am nici un şfanţ”. O altă monedă era paraua otomană. Expresia de rigoare „nu face două parale” vine de la faptul că moneda avea o valoare redusă și era confecționată din material prost, astfel că o folosire intensă o tocea și monezile chiar se lipeau unele de altele. Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzacțiile, taxele, impozitele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar din nou Înalta Poartă s-a opus. Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor monede româneşti la monetăria din Paris. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de sutimi, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de romanat, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. În 1860 s-a bătut, totuşi, o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat. În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de 5 sutimi, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia Alecsandru Ioan I. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Prima Constituţie a ţării, cea din 1866, ignora complet problema suzeranităţii Imperiului Otoman asupra Principatelor, dovedind încă de pe atunci dorinţa statului român de a îşi căpăta independența. O primă bătălie s-a dat prin intermediul politicii monetare. La 22 aprilie 1867 apare și fizic moneda naţională leul. O monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele din prima perioadă de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Unele monede au fost bătute la Birmingham, Allard, Bruxelles, Hamburg și după înființarea Monetăriei statului (1870). Ministrul de finanțe, Ion C. Brătianu, a început tratativele cu Poarta pentru ca aceasta să admită punerea efigiei domnitorului Carol I pe monedele de aur și argint ce urmau a fi emise. Tratativele nu au dat roade, dar guvernul român a comandat monedele de aur de 20 de lei (un pol), fără a ține seama de pretențiile Imperiului Otoman. Aceste monede au fost puse în circulație în 1868, având efigia domnitorului și inscripția „Carol I domnitorul românilor”. Tirajul a fost de doar 200 de piese. Dintre acestea, câteva zeci au fost zidite la temelia Castelului Peleş, iar altele au fost dăruite parlamentarilor, miniştrilor, unor diplomaţi străini, guvernului turc, familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. Imediat după emitere, a urmat protestul Porții, precum și al Austro-Ungariei, care considera titulatura domnului român periculoasă pentru siguranța Austro-Ungariei care stăpânea Transilvania și Bucovina. Sub presiunea celor două Mari Puteri, monedele au fost retrase în 1870, când au fost bătute 5.000 de monede din aur și 400.000 de argint, fără a cuprinde însă semnul menit să evidențieze suzeranitatea sultanului. Începând cu 1872 s-au bătut monede de 50 de bani, 1 leu și 2 lei fără ca Poarta să mai protesteze.(apud https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=929047100509057&id=312069825540124)
Din lumea colecționarilor 05
Info-Hobby 11/2015
Monede de 1 leu emise între 1867 și 2015 Principatul României 1867-1881 Carol I Nr.
Valoarea
Anul emiterii
Diametru
Gramaj
Metal
Locul baterii
1 2 3 4 5
1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu
1870 1873 1874 1876 1881
23 mm 23 mm 23 mm 23 mm 23 mm
5g 5g 5g 5g 5g
Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5%
București Allard, Bruxelles Allard, Bruxelles Allard, Bruxelles Viena
Regatul României 1881-1914 Carol I 1 2 3 4 5 6
1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu
1884 1885 1894 1900 1901 1906
23 mm 23 mm 23 mm 23 mm 23 mm 23 mm
5g 5g 5g 5g 5g 5g
Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5%
7
1 leu
1910
23 mm
5g
Ag 83.5%, Cu 16.5%
8 9 10
1 leu 1 leu 1 leu
1911 1912 1914
23 mm 23 mm 23 mm
5g 5g 5g
Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5% Ag 83.5%, Cu 16.5%
București București Bruxelles Hamburg Hamburg Bruxelles Bruxelles / Hamburg Hamburg Hamburg Bruxelles / Hamburg
Regatul României 1914-1927 Ferdinand I 1
1 leu
1924
1 2 3
1 leu 1 leu 1 leu
1938 1939 1940
21 mm
3.5 g
Cu 75%, Ni 25%
Bruxelles / Poissy
Regatul României 1930-1940 Carol II 18 mm 18 mm 18 mm
2.75 g 2.75 g 2.75 g
Cu 80%, Zn 19%, Ni 1% Cu 80%, Zn 19%, Ni 1% Cu 80%, Zn 19%, Ni 1%
București București București
Regatul României 1940-1947 Mihai I 1 2
1 leu 1 leu
1 2 3 4 5 6
1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu
1941 1947
18 mm 18 mm
2.75 g 2.5 g
Cu 80%, Zn 19%, Ni 1% Cu 80%, Zn 19%, Ni 1%
București Ungaria
Republica Populară Română 1947-1965 1949 1950 1951 1951 Jan 1952 1963
16 mm 16 mm 16 mm 16 mm 16 mm 24 mm
1.83 g 1.83 g 1.83 g 0.61 g 0.61 g 5.06 g
Cu 80%, Zn 19%, Ni 1% Cu 80%, Zn 19%, Ni 1% Cu 80%, Zn 19%, Ni 1% aluminu aluminu oțel placat cu nichel
București București București București București București
Republica Socialistă România 1965-1989 1
1 leu
1966
24 mm
5.06 g
oțel placat cu nichel
București
Republica România 1990-2015 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu 1 leu
1992 1993 1994 1995 1996 2000 2002 2003 2004 2005
19 mm 19 mm 19 mm 19 mm 19 mm 19 mm 19 mm 19 mm 19 mm 19 mm
2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g 2.5 g
oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru oțel placat cu cupru
București București București București București București București București București București
06 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 11/2015
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu leu
2006 2006 2007 2007 2007 2007 2008 2008 2009 2009 2009 2010 2013 2013 2013 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2015
37 19 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37 37
mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm mm
23.5 g 2.5 g 23.25 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.25 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g 23.5 g
tombac cuprat oțel cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat tombac cuprat
33
1 leu
2015
37 mm
23.5 g
tombac cuprat
33
1 leu
2015
37 mm
23.5 g
tombac cuprat
N.B. Monedele de 1 leu, aniversare, emise după 2006, nu au circulat, fiind comercializate de Banca Națională a României.
ANUNȚURI SCHIMBURI / CUMPĂRĂRI / VÂNZĂRI Caut TIMBRE STATISTICE (vezi catalog CMPR 1974, pag. 467-468) neobliterate sau pe documente poștale. Persoana de contact Norbert Blistyar e- mail: norbert.blistyar@freenet.de Se lucrează la o nouă ediție a catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI FILATELICE 1903-2014. Apariție 2018. Orice semnalare, necuprinsă în edițiile anterioare, este binevenită. Sergiu Găbureac
Schimb / cumpăr / vând erori și curiozități filatelice românești perioada modernă și contemporană (1903-2015). Sergiu Găbureac Schimb / cumpăr / ilustrate ROMÂNIA editate de Ad. Kruger Sergiu Găbureac - gsm_as@yahoo.com
140 ani Academia Română - București București Mircea Eliade - București Dimitrie Cantemir - București Ștefan cel Mare - București 130 de ani Independența României - București 2000 de ani Ovidiu în exil - București Summitul NATO - București 550 de ani București - București Aniversare Statul Major al Armatei - București 190 de ani-n-Nicolae Bălcescu - București 130 de ani - Banca Națională a României - București
Centenar ASE București - București 140 de ani Comunicații militare - București Centenar-n-Maria Tănase - București 150 de ani - Curtea de Conturi - București 175 de ani-n-Regele Carol I - București 150 de ani - Senatul României - București 150 de ani - Universitatea București - București 150 de ani-n-Ion I.C. Brătianu - București 150 de ani CEC - București 175 de ani-n-Titu Maiorescu - București 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Castelului Peleș - București 150 de ani-n-Regele Ferdinand- București
Info-Hobby 11/2015
Din lumea colecționarilor 07
Bancnote care au circulat în România Emisiuni 1917 - 1918 OCUPAȚIA GERMANĂ (I)
Bilete emise de Armata Germană prin Banca Generală Română 25 și 50 bani; 1 Leu; 2, 5, 20, 100 și 1.000 lei. După 28 ianuarie 1919 biletele au fost ștampilate de Ministerul Finanțelor Surse: www.bnr.ro/; https://www.academia.edu/.ro; www.bancnoteleromanesti.go.ro/; http://www.romanianvoice.com/numis/; http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu românesc;
08 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 11/2015
Ne scriu cititorii Buna ziua Domnule Găbureac, Vă eram dator cu un răspuns. Iată că luna a trecut și licitațiile la cele trei Capete de bour de 27 parale s-au ținut pe 18 noiembrie 2015 la Zürich. Prețurile la care s-au vândut au fost 3.600 CHF, 3.200 CHF și 3.400 CHF. Comparând cu prețul de 26.000 euro la care s-a adjudecat o piesă asemănatoare la onorabila casa de licitații Artmak București rămâi siderat ! De câte ori este prețul ? De circa 8 ori mai mare. Suntem liberi să credem orice, nu-i așa ? Cu un singur lucru însă nu sunt de acord. Prea ne cred unii că suntem proști. Cele bune, Gheorghe Popescu (gogpop2004@yahoo.com) N.N. Aș înțelege ultima afirmație în contextul antedecembrist, acum, însă, piața filatelică e cea care stabilește finalul oricărei licitații. Poate oferta bogată a fost cauza prețului mic ?
Interceptări „From:Liviu Pintican / [mailto:l_pintican@yahoo.ro] / Sent: Tuesday, November 24, 2015 9:27 AM To: anamaria.anton@romfilatelia.ro / Subject: emisiune cluj-capitala europeana a tineretului Buna ziua doamna Anton, Va adresez o intrebare legata de „soarta" emisiunii Cluj-capitala europeana a tineretului care a fost inclusa in planul aprobat de emisiuni 2015 si care trebuia sa apara inca din vara acestui an ? Asi aprecia daca nu ati ezita sa-mi raspundeti. Cu stima, Liviu Pintican Marţi, 24 Noiembrie 2015 10:09:19, Ana Maria Anton <anamaria.anton@romfilatelia.ro> a scris: Stimate Domnule Pintican, Referitor la emisiunea de marci postale dedicata orasului Cluj Napoca, mentionam ca aceasta a fost reprogramata pentru anul viitor, cand se vor aniversa 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oras. Daca va mai putem ajuta si cu alte informatii, nu ezitati sa ne contactati. Cu stima, Ana Maria Anton Head of PR Str. Fabrica de Chibrituri nr.28, Cod 050183, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA T: + 4021 337 24 43 F: + 4021 337 24 48 E-mail: anamaria.anton@romfilatelia.ro Web: www.romfilatelia.ro From: Liviu Pintican [mailto:l_pintican@yahoo.ro] / Sent: Tuesday, November 24, 2015 12:36 PM / To: Ana Maria Anton /Subject: Răspuns: emisiune cluj-capitala europeana a tineretului Stimata Doamna Ana Maria Anton, Va multumesc foarte mult pentru amabilitatea si promptitudinea cu care mi-ati raspuns. Daca tot m-ati incurajat sa indraznesc si cu alte intrebari, va rog sa-mi spuneti, daca nu este confidential, care este punctul de vedere al Romfilatelia fata de demersul facut de catre Primaria Medias pentru realizarea in anul 2017 a unei emisiuni de marci postale dedicata implinirii a 750 de ani de la atestarea documentara a acestui burg transilvanean ? Cu stima, Liviu Pintican Stimate Domnule Pintican, Propunerea despre care faceti referire a fost receptionata de Romfilatelia si prezentata alaturi de celelalte propuneri primite in cadrul Comisiei Nationale Filatelice, insa nu a primit avizul necesar pentru a fi inclusa in planul de emisiuni al anului 2017. Va dorim o zi frumoasa. Ana Maria Anton Head of PR Office Str. Fabrica deChibrituri nr.28, Cod 050183, Sector 5, Bucureşti, ROMÂNIA T: + 4021 337 24 43 F: + 4021 337 24 48 E-mail: anamaria.anton@romfilatelia.ro Web: www.romfilatelia.ro” N.N. Pentru tot felul de firme private înființate după 1990 se scot emisiuni peste emisiuni, iar pentru o localitate românească care aniversează 750 de ani de la atestarea documentară nu se poate o amărâtă de marcă poștală ?
LACRIMILE ÎNGERILOR „Într-o clipă a destinului, o uriaşă flacără a izbucnit din tenebrele neantului, semănând suferinţă şi moarte. Ultimele note ale unei melodii antrenante care pluteau peste o scenă şi figuri optimiste s-au stins într-un cuptor de foc, în care fiinţe neajutorate se străduiau să găsească ieşirea spre viaţă. În răcoarea de dincolo de zidurile incintei în care ploaia de foc îşi număra victimele, semeni împietriţi de durere se vor strădui din răsputeri să aducă alinare şi speranţă celor ieşiţi din iadul pământesc. O nemărginită compasiune şi o dinamică a solidarităţii rar întâlnite într-o lume stăpânită de o evidentă apatie şi blazare, au apărut brusc după aflarea ştirilor care aminteau cu tragism vârstele tinere ale celor dispăruţi sau grav răniţi. Chiar dacă, acceptând fatalismul, se poate considera că viaţa fiecăruia atârnă de un fir de nisip, se impune ca noi, semenii trăitori lângă cei în pericol de moarte, să facem tot ce este omeneşte posibil ca acel fir să nu se rupă. Sufletele desprinse de trupuri au căpătat plutirile îngerilor spre înalturile veşniciei şi au lăsat în inimile celor care i-au îndrăgit, alături de durere, legături puternice cu o sfântă dăinuire. Lacrimile şi durerea au însoţit tragismul dispariţiei unor fiinţe dragi, dar flăcările care au purtat sufletele lor la ceruri au reaprins în inimi iubirea de oameni, IUBIRE care rămâne de-a pururi o FLACĂRĂ A VIEŢII. Prin introducerea în circulaţie a emisiunii LACRIMILE ÎNGERILOR, în data de 20 noiembrie a.c., Romfilatelia îşi arată compasiunea faţă de suferinţa unei întregi naţiuni şi doreşte să contribuie, prin specificul activităţii sale, la conştientizarea şi încurajarea celor mai sincere sentimente şi acte de iubire faţă de aproapele aflat la mare nevoie. Fii şi tu alături de noi susţinând această campanie filatelică caritabilă, care se va desfăşura în perioada 20 noiembrie - 31 decembrie a.c. Fondurile provenite din vânzarea tirajului filatelic vor sprijini procesul medical de recuperare a victimelor tragediei din clubul Colectiv (30 octombrie 2015).” N.B. Citești textul publicitar și o lacrimă firească apare în colțul ochilor ! Ajungi la final și constați că până și pentru acest tragic eveniment romfilanii au emis cerșafurile speculative. Aș zice specifice Sistemului Mafiot. Dar nu zic. Sunt chiar interesat ce sume va obține Romfilatelia în urma vânzării, atenție, a tirajului filatelic. Normal era altfel ! Dar ce mai este normal la Poșta Română de zeci de ani ?!?
Info-Hobby 11/2015
Din lumea colecționarilor 09
Din nou despre ERORI, VARIETĂȚI și CURIOZITĂȚI filatelice În spiritul declarat de la primul număr al buletinului DIN LUMEA COLECȚIONARILOR de a da curs solicitărilor cititorilor publicației de față, vom încerca să mai rezolvăm o cerință. Voi deschide un serial prin care să publicăm cele mai vizibile erori filatelice. Nu voi pune accent pe valoarea pecuniară, întrucât suntem colecționari. Investitori sau negustori în mai mică măsură. Plăcerea de a colecționa se află pe primul plan ! Voi face acest top pentru fiecare an în parte, perioadele modernă și contemporană ale filateliei românești. Pentru a păstra caracterul nonconformist al buletinului info-hobby, prin tragerea la la sorți a anului care va fi prezentat. Mai înainte de a trece la subiect e necesar să reamintesc criteriile generale care au stat la baza „oficializării” semnalărilor făcute de-a lungul anilor drept abateri de la marca poștală standard / macheta oficială și încadrate în ceea ce numim frecvent erori, varietăți și curiozități filatelice. Din start au fost excluse greșelile de machetare, din motive lesne de interes, cât și rebuturile de fabricație, greu de inclus în vreuna din categoriile amintite. De fapt, atât primele (greșelile de machetare) cât și ultimele (rebuturile de fabricație) nu ar fi trebuit să părăsească Fabrica de Timbre. Cum s-au petrecut lucrurile în realitate am mai aflat pe diferite surse, multe fiind publicate în anii din urmă. Pentru cei interesați de greșelile de machetare pot consulta catalogul specializat publicat de regretatul filatelist-cecetător Mircea-Nicolae Pătrășcoiu în anul 1998 cu completarea din anul 2000. Pentru cele recente v-am ținut permanent la curent, datorită colegilor noștri. De ce am făcut acest lucru ? Pentru simplu motiv că marca poştală constituie unul dintre vectorii importanţi de imagine pentru orice ţară civilizată. Subiectul poate fi mult dezvoltat, dar nu acesta e scopul acestui proiect. Permanent în stabilirea fiecărei semnalări într-una din categoriiile amintite am plecat de la aceleaşi elemente de referinţă păstrate de decenii, chiar dacă sunt și alte păreri pe care, ca orice om civilizat, le respect, dar nu mă conving. A. Eroarea filatelică este abaterea de la marca poştală standard (= macheta oficială), ce se întâlneşte la o singură piesă din coala de tipar, fiind identică cu suratele ei, din colile anterioare sau cele care urmează, de la aceeaşi poziţie. Atenţie ! Să nu uităm că o coală de tipar a cuprins și cuprinde mai multe coli finite (= comerciale) a câte 200, 100, 50, 25 mărci poştale. Lucru valabil şi în cazul tipăririi coliţelor, blocurilorcoliţă sau a colilor mici. De reținut că eroarea filatelică nu poate fi unicat. Ea are o bună permanenţă în cadrul tirajului, uneori apare chiar de la începutul imprimării până la sfârşit. Cele mai multe apar, însă, pe parcursul imprimării tirajului, când o anumită zonă a părţii active a clişeului se deteriorează. De multe ori, se înregistrează o progresie firească în erodarea părţii active a clişeului, ceea ce duce la o etapizare a aceleiaşi erori cu grade de vizibilitate / importanţă diferite. Din punct de vedere poştal, erorile filatelice nu sunt rebuturi de fabricaţie deoarece nu afectează grav ansamblul mărcii poştale. Uneori nici nu sunt sesizate. Numai filateliștiicercetători din clasa „căutătorii de purici” reușesc să le depisteze și uneori se supără că nu sunt clasificabile. B. Curiozităţile filatelice, abateri de la marca poştală standard (macheta oficială), se întâlnesc la nivelul întregii coli de tipar (câteva coli finite). Chiar dacă există mai multe coli de tipar cu o asemenea abatere, ele nu au o identitate perfectă [deplasări accentuate ale unei culori sau ale supratiparului; ranversări; nedantelări pe o latură, două sau în totalitate; lipsa unei culori; danteluri duble, triple; lipsă, în plus; imprimări duble, triple; imprimări şi pe faţă şi pe verso (= recto-verso); copiere pe verso (= abklatsch); danteluri deplasate: dimensiuni variabile ca urmare a dantelării greșite (în special la dantelura în pieptene), descentrare accentuată (dantelura afectează oglinda mărcii) etc.]. De regulă, au un grad de raritate mult mai mare decât în cazul erorilor filatelice. Din punct de vedere poştal sunt la granița rebuturilor / defectelor de fabricaţie, fiind reţinute la controlul final al colilor finite şi distruse. Cum ajung, însă, în circuitul filatelic este o altă poveste ! Uneori, cu caracter vânătoresc ! Din moment ce există nu pot fi ignorate ! Multe sunt chiar ispititoare pe piața filatelică ! Iar costurile pe măsura ispitei !
10 Din lumea colecționarilor
Info-Hobby 11/2015
C. Varietăţile filatelice sunt abateri de la marca poştală tip întâlnite tot la nivelul întregii coli de tipar, dar au o mare repetabilitate şi identitate (tipuri diferite de hârtie sau de filigran; poziţii diferite ale filigranului; supratiparuri diferite; imprimare pe spatele hârtiei; tonalităţi sau nuanţe distincte ale culorii / culorilor; mici deplasări ale elementelor componente ale desenului, danteluri de diverse tipuri; descentări la marginea oglinzii mărcii). Cota filatelică, în ciuda gradului uneori ridicat de spectaculozitate, cazul nuanţelor distincte de culoare (ndc), al deplasărilor unor elemente sau al descentrărilor la dantelare, rareori depăşeşte de două-trei ori preţul unei piese standard. D. Rebuturi / deşeuri. Astfel de piese, deşi scoase pe poarta Fabricii de Timbre (!), unele chiar au fost circulate poştal, ceea ce nu le conferă, însă, vreun statut special, sunt rebuturi sau deşeuri atât din punct de vedere poştal cât şi filatelic. Mă doare inima când fac o asemenea afirmaţie, dar trebuie să existe o limită. Ele constau în imprimări parţiale prin îndoirea colii sau „rătăcirea” / interpunerea unor hârtiuţe între coala de imprimat şi clişeu; defecte de fabricaţie a hârtiei (pliuri), întinderi ale cernelurilor, mătuiri; danteluri rezultate prin îndoirea accidentală a colii de tipar, danteluri imperfecte etc. Mulţi, ne mirăm, astăzi, cum au ieşit, din greşeală, din Fabrica de Timbre, fapt care, la urma urmei, nici nu prea are importanţă. Ştiind, teoretic, care este regimul timbrelor în orice ţară civilizată a lumii. Tot aici se încadrează corpurile străine în hârtie, care nu afectează piesa din punct de vedere poștal, doar filatelic. Am arătat, deseori, cum pot fi realizate diferenţele dintre marca poştală standard şi alt exemplar prin simpla expunere la lumina solară. Lumina fiind cel mai mare inamic al hârtiei şi al cernelurilor tipografice. Astfel, multe piese din componenţa exponatelor filatelice, unele de mare valoare, au fost distruse prin expunerile repetate în locuri neprotejate de lumina zilei. Mi-amintesc că am văzut la o expoziţie europeană, cu ştaif, piese clasice atât de decolorate încât cu greu îţi puteai imagina cum vor fi arătat culorile originale. Personal mi-am distrus, cu bună ştiinţă, câteva piese din exponate prezentate la diverse expoziții. Fiţi atenţi, de asemenea, şi la achiziţionarea pieselor cu nuanţe distincte ale culorilor sau culori schimbate. Aţi constatat ce înseamnă, pentru buzunarul colecţionarului / investitorului prost informat, dispariţia unei rachete sau cum floarea, lăsată fără ... apă, se îngălbeneşte de nu-ţi vine să crezi ! Abia acasă vezi că şi ştampila de poştă e decolorată. Tot chimic. Minunea minunilor ! Ca urmare a plierii colii de hârtie în procesul iniţial de fabricaţie, apar, după tipărire, porţiuni netipărite. Doar prin simpla întindere a hârtiei ! O situaţie extrem de tentantă, pentru mulţi colecţionari, o constituie şi piesele imprimate parţial, fie ca urmare a interpunerii între coala de tipar şi forma de tipar a unor bucăţi de hârtie, fie a îndoirii accidentale a colii de tipar la introducerea în maşina de imprimat. Chiar şi dantelurile cu traiectorii paranormale, efect tot al îndoirii colii de tipar, nu au sorţi de a fi acceptate în rândul abaterilor menţionate în cataloagele specializate. Cert, este că ele au apărut pe piaţa filatelică. Mai mult, unii, ameţiţi de poveştile ofertanţilor, le confundă cu erorile, curiozităţile sau varietăţile filatelice, de bine de rău, cu un statut definit. Chiar dacă muli fac confuzii între cele trei categorii. Atenţie ! Filateliştii începători sau investitorii pot fi uşor păcăliţi cu astfel de piese în jurul cărora se ţes diverse legende, cele mai multe legate de tirajul foarte mic al unor asemenea exemplare. Dar, fiecare e liber să colecţioneze ce doreşte !… La toate abaterile descrise mai sus cauzele sunt de ordin tehnic, cu foarte mici excepţii. E. Există o categorie de mărci poştale care se încadrează la greşeli de machetare. Am scris deja, la începutul articolului despre ele așa că multe lucuri nu ar mai fi de adăugat. Ca o caracteristică generală, greşeala de machetare se regăseşte la întregul tiraj al piesei în cauză. De fapt, timbrele de acest tip vehiculează informaţii false (abateri de la normele gramaticale ale timpului; informaţii eronate; desene neconforme cu realitatea) cu impact negativ asupra imaginii ţării. O administraţie poştală profesionistă intervine energic în astfel de situaţii, retrăgând marca poştală şi înlocuind-o rapid cu una corect machetată. Din păcate, istoria Poştei Române înregistrează, oficial, trei asemenea cazuri ! O gafă, relativ recentă, în materie este înlocuirea potretului Ștefaniei Mărăcineanu, care a descoperit un procedeu de provocare a ploii artificiale, cu cel al Mariei Curie, care a introdus în fizică termenul de radioactivitate (vezi emisiunea ANIVERSĂRI 2013). Pentru toate cele afirmate mai sus îmi asum întreaga responsabilitate. Și acum să trecem la cele promise !
De ce-i frumoasă filatelia ! Top 10 erori filatelice românești anul 1945
Contestațiile vor fi
Citirea analizate înunei regim mărci de
Ca de obicei, depistarea erorilor o las în seama Dumneavoastră. Citireea unei mărci se face de la stânga la dreapta și de jos în sus.
urgență ! Pentru emisiunile de mărci poștale uzuale vom face topuri separate. Așteptăm propuneri de top pentru ani cuprinși între 1903 și 2015.
Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com
O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare ! NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ ! Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru
INFORMAȚIE = PUTERE !
Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite ! Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.
XXX pdf
Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615, 0752 975.130. Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3. Nr. 11/06.12.2015