Lumina crestinului, nr. 6/2010

LUMINA CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXI iunie 2010, nr. 6 (246) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Mihail Cojan Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Liturghia crismei (Iaºi, 1 aprilie) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0745/167961). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Respectul faþã de viaþa umanã Pentru ca fiecare instituþie naþionalã ºi supranaþionalã sã se implice în garantarea respectului faþã de viaþa umanã, de la concepere pânã la încheierea sa naturalã.

Intenþia misionarã Bisericile din Asia Pentru ca Bisericile din Asia, care constituie „o micã turmã” în mijlocul populaþiilor necreºtine, sã ºtie sã comunice evanghelia ºi sã dea mãrturie cu bucurie despre adeziunea lor la Cristos.

Apostolul neamurilor (XXXIV) Mesaj paulin la sfârºitul anului sacerdotal

A

cela pe care Dumnezeu ºi l-a ales ca sã-i fie „vas plin de sfinþenie ca sã poarte numele sãu înaintea popoarelor ºi înaintea regilor ºi a fiilor lui Israel” (Fap 9,15), sfântul Paul, apostolul neamurilor, vrea sã ofere câteva din rândurile scrise ucenicului Timotei (1Tim 1,3-11), tuturor celor care beneficiem de preoþia împãrãteascã, fie generalã, fie ministerialã. „Te-am rugat, când am plecat spre Macedonia, sã rãmâi la Efes ca sã le porunceºti unora sã nu rãspândeascã învãþãturi greºite ºi nici sã se ocupe cu mituri ºi genealogii fãrã capãt.

Acestea aduc mai degrabã controverse decât slujesc planul lui Dumnezeu în credinþã” (v. 3-4).

Acest îndemn al apostolului este mereu actual, pentru cã învãþãturile greºite ameninþã pe toþi, la tot pasul, cu atât mai mult cu cât sunt mai rafinate.

Suntem martorii ofensivelor neobosite ale rãului, soldate cu nenumãrate victime. Miturile

ºi genealogiile de care aminteºte sfântul Paul sunt materie primã preferatã de o mare parte a mass-media. De aceea, este necesarã o filtrare chibzuitã, în lumina evangheliei, a adevãrului veºnic, a Rusaliilor. „Scopul poruncii – scrie apostolul – este iubirea dintr-o inimã curatã, dintr-o conºtiinþã bunã ºi dintr-o credinþã neprefãcutã” (v. 5).

Atenþie mãritã faþã de cei care rostesc discursuri meºteºugite, dar fãrã sens. Cei care le pronunþã nu înþeleg nici ei ce spun, nici ceea ce cred cã demonstreazã (v. 6).

Toate relele trebuie demascate ºi înlãturate conform evangheliei glorioase a lui Dumnezeu cel binecuvântat (v. 11).

Acest mesaj paulin concordã întru totul cu orientarea plinã de iubire ºi înþelepciune a venerabilului slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu, papa Ioan Paul al II-lea: reevanghelizarea lumii.

Mesaj terezian

Iubire continuã „A trãi din iubire înseamnã a naviga mereu, semãnând bucurie ºi pace în inimi. Cârmaciule iubit! Iubirea mã obligã pentru cã te vãd în sufletele semenilor mei. Dragostea! Iatã singura mea stea. În lumina ei vâslesc, vâslesc fãrã înconjur. Deviza mi-am scris-o pe pânza corabiei: A trãi din iubire!” (PN 17).

P.A.D.

Scrisoare pastoralã

Voi sunteþi prietenii mei!

Sfinþiile voastre, Dragi prieteni ai sfintei Preoþii, Încercând sã dãm ascultare chemãrii Sfântului Pãrinte papa Benedict al XVI-lea, am celebrat cu bucurie un an special, cu diferite momente ºi iniþiative, care ne-a fãcut sã redescoperim ºi sã reînnoim harul sfintei Preoþii ºi sã mãrim zelul în munca ºi activitatea sacerdotalã ºi personalã. Îi mulþumim lui Dumnezeu pentru marea iubire cu care ne-a învrednicit ºi pentru inspiraþia ºi darul ce ne-a venit prin iniþiativa Sfântului Pãrinte.

Le mulþumim tuturor preoþilor, slujitori ai altarelor ºi ai poporului creºtin, pentru angajarea ºi dãruirea lor în misiunea sacerdotalã, prin care, cu timp ºi fãrã timp, au vestit evanghelia mântuirii ºi a vieþii ºi o vestesc fãrã încetare.

Le suntem recunoscãtori celor care s-au strãduit sã-i sprijine pe preoþi în munca ºi strãdania lor, pentru care au fost aleºi ºi consacraþi, ca sã contribuie la sfinþirea ºi mântuirea veºnicã a tuturor oamenilor.

(In 15,14) Oferim toate eforturile ºi iniþiativele susþinute, în acest an binecuvântat, de cãtre toþi cei ce au avut ºi au o responsabilitate în promovarea vocaþiilor la preoþie ºi la viaþa consacratã, în creºterea numãrului lucrãtorilor în via Domnului ºi pentru mãrirea speranþei, a creºterii împãrãþiei lui Dumnezeu ºi a binelui societãþii umane.

Adunãm toate gândurile, rugãciunile, jertfele ºi dorinþele noastre ºi le prezentãm, prin mâinile Maicii noastre cereºti, Maica Bisericii ºi a preoþilor, sfânta Fecioarã Maria, ºi ale sfântului Ioan Maria Vianney, patronul tuturor preoþilor, pe altarul de jertfã al lui Cristos, marele preot al credinþei noastre, ca un prinos de recunoºtinþã ºi de mulþumire, pentru darul sfintei Preoþii, pentru preoþii noºtri ºi pentru candidaþii la sfânta Preoþie.

La sosirea noastrã în pelerinaj la Ars, în zilele de 7 ºi 8 mai a.c., am încredinþat iubirii ºi rugãciunii sfântului patron al preoþilor pe toþi confraþii noºtri întru preoþie, ca ei sã rãmânã mereu

Hirotonire de preoþi (Iaºi, 24 iunie 2009)

fideli, plini de jertfã ºi curajoºi, aºa cum a fost el, preotul, model al tuturor timpurilor. În ziua de 11 iunie 2010, ziua de încheiere a Anului Sfintei Preoþii, ziua când vor fi hirotoniþi întru Preoþie 24 de absolvenþi ai seminarului nostru diecezan, ai seminarului franciscan din Roman ºi din Oneºti, vã invitãm Preacucernici pãrinþi, dragi persoane consacrate, dragi seminariºti ºi elevi, dragi ºi iubiþi credincioºi, sã vã uniþi cu noi în a aduce prinos de laudã iubirii inimii preasfinte a lui Isus, cinstire Maicii Preacurate, mama noastrã iubitoare ºi ocrotitoare, sfânta Maria, ºi o rugãciune fierbinte sfântului Ioan Maria Vianney pentru toþi preoþii ºi slujitorii altarului ºi pentru cei ce se pregãtesc la Preoþie, ca în lume sã fie mereu preoþi dupã inima Domnului ºi modele de sfinþenie.

Anul dedicat sfintei Preoþii se încheie. Drumul nostru de slujire continuã.

Preþuire ºi mulþumire vouã, tuturor!

Curaj, Cristos continuã sã fie cu noi ºi este pentru toþi marele nostru prieten.

Al vostru confrate ºi episcop, ? Petru Gherghel

iunie 20100 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea

Anul Sfintei Preoþii se apropie de final este puþin timp, în solemP nitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, când se va celebra ºi Cea de-a 64-a Zi Mondialã de Rugãciune pentru Sfinþirea Preoþilor (11 iunie), se va încheia Anul Sfintei Preoþii.

Proclamat la 19 iunie 2009, cu scopul de a contribui „la promovarea angajãrii unei reînnoiri interioare a tuturor preoþilor pentru o mãrturie evanghelicã mai puternicã ºi mai incisivã a lor în lumea de astãzi” ºi având tema „Fidelitatea lui Cristos, fidelitatea preotului”, Anul Sfintei Preoþii a pus în luminã slujirea miilor de preoþi „care le oferã credincioºilor creºtini ºi lumii întregi propunerea umilã ºi zilnicã a cuvintelor ºi a gesturilor lui Cristos, cãutând sã adere la el cu gândurile, voinþa, sentimentele ºi stilul întregii lor existenþe”.

Un an în care au fost amintite valorile esenþiale ale preoþiei ºi s-a încercat sã se scoatã în evidenþã importanþa rolului ºi a misiunii preotului în Bisericã ºi în societate. Cei 409.166 de preoþi catolici din lume au avut ocazia sã-i mulþumeascã lui Dumnezeu pentru chemarea lor, sã redescopere frumuseþea ºi importanþa preoþiei, sã-ºi reaprindã entuziasmul pentru misiunea pe care au primit-o, sã se verifice în lumina evangheliei ºi sã ia decizii bune pentru viitor. Au fãcut lucrul acesta ºi cu ajutorul numeroaselor iniþiative care au fost în toate

Bisericile din întreaga lume: zile de reflecþii ºi de rugãciune, exerciþii spirituale, pelerinaje, conferinþe, cateheze, celebrãri, cursuri de formare, împãrtãºirea experienþelor pastorale, întâlnirii între preoþi ºi cu preoþii…

Anul Sfintei Preoþii a însemnat ºi rugãciuni pentru slujitorii care ºi-au trãdat înalta lor chemare ºi au devenit motiv de scandal. Dar, aºa cum spune papa Benedict al XVI-lea, „ceea ce poate folosi cel mai mult Bisericii în aceste cazuri este (…) o conºtiinþã reînnoitã ºi bucuroasã a mãreþiei darului lui Dumnezeu, concretizat în figuri splendide de pãstori generoºi, de cãlugãri care ard de iubire faþã de Dumnezeu ºi faþã de suflete, de directori spirituali luminaþi ºi rãbdãtori”. În acest sens, anul dedicat preoþilor a fost legat de împlinirea a 150 de ani de la naºterea pentru cer a parohului de Ars, „un adevãrat exemplu de pãstor în slujba turmei lui Cristos”. Ioan Maria Vianney, ca atâþea alþi sfinþi, rãmâne un model pentru preoþi. În vederea zilelor de încheiere a Anului Sfintei Preoþii, în Piaþa „Sfântul Petru” se vor aduna, în perioada 9-11 iunie, peste ºapte mii de preoþi din întreaga lume. Ei se vor ruga, vor participa la conferinþe pe tema preoþiei, se vor cunoaºte, vor schimba impresii ºi se vor întâlni cu papa. Printre participanþi vor fi preoþi ºi din România. Din Republica Moldova s-au anunþat 20 de preoþi.

4 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

Încheierea Anului Sfintei Preoþii va fi marcatã ºi la Iaºi. În catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, în ziua de 11 iunie, se va celebra hirotonirea întru Preoþie a 24 de diaconi: 16 de la Institutul Teologic din Iaºi, dintre care unul care a fost la studii la Universitatea „Urbaniana” din Roma (Italia), ºapte din partea Provinciei „Sfântul Iosif” a Ordinului Fraþilor Minori Conventuali, ºi unul din partea Custodiei „Fericitul Ieremia” a Ordinului Fraþilor Minori Capucini din Oneºti. Episcop consacrator va fi PS Petru Gherghel, la celebrare participând PF Michel Sabbach, patriarh onorific de Ierusalim, ºi PS Aurel Percã. În aceeaºi zi, primul diacon din Republica Moldova care a fãcut studiile la Iaºi va fi hirotonit la Chiºinãu de PS Anton Coºa. La 13 iunie, doi diaconi de la Institutul Teologic din Iaºi vor fi hirotoniþi la Bucureºti, de ÎPS Ioan Robu. „Încheierea Anului Sfintei Preoþii – precizeazã card. Cláudio Humes, prefect al Congregaþiei pentru Cler – nu va constitui propriu-zis o încheiere, ci un nou început. Noi, poporul lui Dumnezeu ºi pãstorii, vrem sã-i mulþumim Domnului pentru aceastã perioadã privilegiatã de rugãciune ºi de reflecþie despre preoþie”.

Pr. Cornel Cadar

La 20 de ani Ziua de 1 mai a însemnat 20 de ani de când PS Petru Gherghel a fost consacrat episcop de cãtre actualul cardinal Angelo Sodano, pe atunci arhiepiscop.

La ora 11.00, în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi PS Petru a celebrat o Liturghie de mulþumire pentru cei 20 de ani de episcopat.

mpreunã cu episcopul de ÎDumnezeu Iaºi au adus mulþumire lui ÎPS Francisco-Javier Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova, ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop ºi mitropolit de Bucureºti, PS Florentin Crihãlmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, peste 110 preoþi din Moldova ºi din alte zone ale þãrii, cãlugãri ºi cãlugãriþe ºi mulþi credincioºi. Înainte de Liturghie, ÎPS Teofan, mitropolit ortodox al Moldovei ºi Bucovinei, a þinut sã-l felicite personal pe PS Petru la sediul episcopiei, programul nepermiþându-i sã rãmânã la Liturghie.

Celebrarea a început cu procesiunea din catedrala veche, de lângã mormintele celor care i-au pãstorit în decursul istoriei pe credincioºii din Moldova.

Au pãºit toþi în catedrala nouã, sfinþitã la 1 noiembrie 2005, în timpul pãstoririi episcopului sãrbãtorit.

Cântãrile de la sfânta Liturghie au fost susþinute de seminariºtii de la Institutul Teologic din Iaºi.

„Vã înconjurãm astãzi cu multã dragoste..., în timp ce-i mulþumim Domnului pentru tot darul ºi pentru tot ceea ce aþi fãcut în aceºti ani în fruntea diecezei având consacrarea episcopalã. Vrem sã încredinþãm mai departe lui Dumnezeu Biserica noastrã localã”, a spus PS Aurel Percã în cuvântul de introducere la sãrbãtoare, dorindu-i episcopului de Iaºi ani binecuvântaþi în fruntea diecezei. A dat apoi citire decretului de numire de acum 20 de ani.

Dupã perioada dictaturii comuniste, când Dieceza de Iaºi nu era recunoscutã oficial ca teritoriu bisericesc, iar funcþionarea normalã a structurilor specifice unei episcopii era practic imposibilã, la 14 martie 1990, Mons. Petru Gherghel, pânã atunci ordinarius de Iaºi (de la 21 februarie 1978), a fost ales ºi numit de papa Ioan Paul al II-lea episcop de Iaºi. La 1 mai 1990 a fost consacrat episcop la Seminarul din Iaºi de cãtre arhiep. Angelo Sodano, asistat de mulþi episcopi din þarã ºi din strãinãtate.

Nunþiul apostolic, în cuvântul de învãþãturã, a privit spre trecut pentru a aduce mulþumiri

lui Dumnezeu ºi spre viitor pentru a încuraja. „În cei 20 de ani – a spus predicatorul – episcopul de Iaºi a fost un lucrãtor în via Domnului... Pentru aceasta îi aducem mulþumire lui Dumnezeu: pentru roadele multe, îmbelºugate, de apostolat, de slujire, de iubire pe care Excelenþa sa le-a oferit ºi va continua sã le ofere Bisericii ºi societãþii române”.

Privind spre viitorul diecezei, i-a încurajat ºi îndemnat pe episcop ºi pe credincioºii diecezei „la o angajare pastoralã hotãrâtã pentru a mãri prezenþa valorilor în societate, pentru a dezvolta centre de formare în care tinerii sã poatã cunoaºte valorile autentice”.

La finalul celebrãrii ºi-au exprimat gândurile lor ºi ceilalþi episcopi. „În cei 20 de ani aþi fost martor ºi Dumnezeu v-a întãrit. Particip din tot sufletul la aceastã sãrbãtoare ºi vã spun La mulþi ani”, a rostit ÎPS Ioan Robu.

PS Florentin Crihãlmeanu a transmis mesajul de mulþumire, de felicitare ºi de recunoºtinþã al Bisericii Greco-Catolice, amintind cã acum 20 de ani la consacrare au participat din ¾

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 5

¾ partea

greco-catolicilor: card.

Alexandru Todea, pr. Tertulian Langa ºi pr. Silvestru Augustin Prunduº. A mulþumit pentru sprijinul din timpul persecuþiei comuniste ºi pentru legãturile de suflet care sunt acum. A oferit sãrbãtoritului o icoanã cu sfântul Petru, pe care erau scrise în limba latinã cuvintele de pe stema episcopalã: „Ca toþi sã fie una”.

PS Anton Coºa a vorbit despre legãturile cu cei de dincolo de Prut, parte istoricã a Diecezei de Iaºi. În numele celor ºapte preoþi din Dieceza de Iaºi care lucreazã în Dieceza de Chiºinãu, al tinerilor moldoveni care studiazã în Seminarul din Iaºi ºi al celorlalþi preoþi ºi credincioºi din Republica Moldova a exprimat recunoºtinþa ºi gândul de rugãciune. Înainte de binecuvântare, PS Petru Gherghel a amintit cã au fost ani de încercare, de probã, dar ºi de bucurii ºi împliniri. „Îi mulþumesc lui Dumnezeu ºi-l laud pentru toate...

Celebrarea a 20 de ani e un moment benefic pentru aducere aminte, pentru mulþumiri, pentru cerere de iertare ºi pentru cerere de binecuvântare pe mai departe”, a încheiat sãrbãtoritul, mulþumind tuturor celor prezenþi.

Douãzeci de ani: ocazie de a rememora bucuriile pe plan spiritual, educativ ºi administrativ, care toate reprezintã motive de aducere de mulþumire.

La finalul unei sãrbãtori atât de bogate, nu-mi rãmâne decât sã repet, pentru pãstorul Diecezei de Iaºi, aceeaºi urare rostitã de toþi: La mulþi ºi binecuvântaþi ani!

Preotul, comoarã de nepreþuit! oþi cei botezaþi în moartea T ºi învierea lui Cristos sunt mãdulare ale trupului Dom-

nului, fac parte din marea comunitate creºtinã ºi sunt capabili sã ia parte la funcþia dublã a preoþiei: sã vesteascã evanghelia, sã participe la celebrarea sfintei Liturghii ºi a sacramentelor. Cu toate cã toþi creºtinii suntem o seminþie aleasã, „o preoþie împãrãteascã”, fãrã pãstorii noºtri sufleteºti, hãruiþi de Duhul Sfânt cu pecetea sacramentalã a preoþiei, credinþa noastrã ar fi aridã, egoistã ºi însinguratã, iar viaþa, un labirint întunecat în care ne-am pierde sau rãtãci.

Preotul este fratele nostru universal a cãrui sfântã misiune este de a sluji ºi de a iubi fãrã a pretinde niciodatã nimic! Propovãduitor al cuvântului, el ne face sã înþelegem cã viaþa nu merge niciodatã înapoi, nu zãboveºte în ziua de azi, ci tinde spre cea din viitor al cãrui unic þel este paradisul. „O preot al meu, cum vei cuteza sã mã jertfeºti cu adevãrat ºi în întregime dacã nu te-ai jertfit mai întâi pe tine cu adevãrat ºi în întregime” (Monseniorul Vladimir Ghika).

El, preotul, este „fiul omului”, dar îl reprezintã pe pãmânt pe Fiul lui Dumnezeu; este muPr. Cornel Cadar ritor, dar are menirea de a ne

6 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

ajuta sã stãpânim nemurirea prin credinþã ºi mântuire; pãºeºte pe pãmânt, dar ochii ºi sufletul sunt îndreptate spre cer, „cerºind” pentru noi iertare, îndurare ºi minunea împlinirii rugãciunilor.

Preotul este un izvor din care þâºneºte mereu viaþã ºi speranþã, scânteie care aprinde flacãra credinþei ºi braþul drept al balanþei în aflarea adevãrului.

Preotul nu are familie, dar toþi îl numim „pãrinte”, este fiu, frate ºi tatã, copil visãtor, tânãr îndrãzneþ ºi bãtrân înþelept…, fãcându-se înþeles ºi preþuit atât de cei „puternici” cât ºi de cei mici ºi neînsemnaþi. În acest an liturgic, dedicat preoþiei, sã transformãm murmurul inimilor noastre în strigãte de iubire ºi sã înãlþãm cu recunoºtinþã rugãciuni pentru minunaþii noºtri preoþi.

Sã mulþumim Domnului pentru sacramentul preoþiei, fãrã de care nu am fi putut niciodatã sã le primim pe celelalte. ªi sã nu uitãm sã aducem un omagiu, îndreptând toate gândurile noastre bune spre preoþii noºtri martiri, fãrã de care astãzi nu am fi putut sã ne mãrturisim liber credinþa.

Liliana Simion

Pelerinaj la Sighetu Marmaþiei

Un omagiu adus martirilor noºtri n de an, în cea de-a doua sâmbãtã a lunii mai, mii A de oameni, din toatã România se îndreaptã spre Sighetu Marmaþiei, pentru a aduce un omagiu celor care au dat mãrturie despre adevãr cu preþul vieþii, rãmânând statornici pânã la sfârºit (cf. Mt 10,22).

Printre martirii ºi victimele comunismului din închisoarea de la Sighetu Marmaþiei, cunoscutã ºi ca „închisoarea elitelor”, se numãrã ºi mulþi preoþi ºi episcopi catolici: Anton Durcovici, episcop romano-catolic de Iaºi, Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenþiu, Tit Liviu Chinezu, episcopi greco-catolici.

Cei 25 de pelerini de la Iaºi, însoþiþi de pr. Mihai Dumitru, pr. Laurenþiu Dãncuþã ºi diaconul Cãtãlin Farcaº, în ziua de 8 mai, dis-de-dimineaþã, au pãºit pragul închisorii. În jurul orei 8,00, fiecare începea sã strãbatã culoarele ºi celulele închisorii. Rugãciuni ºi emoþii, uimiri ºi tristeþi, lacrimi ºi dureri pluteau, purtate de pelerini, în acel spaþiu al torturilor ºi crimelor comunismului. Timp de o orã fiecare a vãzut cât de josnic, cât de degradant poate fi omul-torþionar ºi totodatã cât de nobil, cât de mãreþ poate fi omul-martir.

La ora 9,00 o mulþime impresionantã de oameni veniþi din toatã þara, laici, persoane consacrate, seminariºti ºi clerici, se aliniau în procesiunea ce pornea

din faþa memorialului ºi mergea pânã la cimitirul din afara localitãþii, Cimitirul sãracilor.

Pe drumul pe care în anii ’50 erau purtate, noaptea, pe ascuns, trupurile lipsite de viaþã ale celor fideli lui Dumnezeu ºi adevãrului, acum, la lumina zilei, mergeau pelerinii plini de viaþã ce implorau de la Domnul fidelitate pentru ei ºi dreptate ºi beatificare pentru martiri. Rugãciunea procesiunii a fost „Calea sfintei cruci a celor înlãnþuiþi”, cu texte din cuvântul lui Dumnezeu care a fost mereu viu în victimele terorii comuniste ºi texte ale martirilor închisorii care au dat viaþã ºi rod credinþei ºi adevãrului.

La ora 10,30, ajunºi la Cimitirul sãracilor, a început sfânta Liturghie, celebratã de Preafericitul Lucian Mureºan, arhiepiscop major al Bisericii Greco-Catolice, împreunã cu mai mulþi episcopi ºi zeci de preoþi.

La sfânta Liturghie au fost douã prezenþe deosebite: Eminenþa sa card. Leonardo Sandri, prefect al Congregaþiei pentru Bisericile Orientale, ºi Excelenþa sa arhiep. Francisco-Javier Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova.

Soarele ne-a vegheat cu fidelitate tot timpul sfintei jertfe ºi a fost martorul credincios al fiecãrui pelerin ajuns în Cimitirul sãracilor. Acel pãmânt, ce adãposteºte sute de oameni mari ai þãrii ºi ai Bisericii, pãrea

acum, împodobit de mii de suflete evlavioase, un mozaic splendid, o reprezentare vie a credinþei în Cristos cel înviat ºi a speranþei cã sacrificiul martirilor noºtri nu a fost în zadar. În cuvântul de învãþãturã þinut la sfârºitul sfintei Liturghii, Eminenþa sa card. Sandri a spus: „Ce am venit sã celebrãm aici? Înainte de toate, fidelitatea. Suntem în faþa unui document istoric care ne dezvãluie, dacã ar mai fi fost nevoie, profundul, tainicul destin al Bisericii Catolice Române în mijlocul acestei naþiuni. (…) Toþi aceºtia, împreunã cu mulþi alþii, au dat ºi au udat cu sângele lor acest pãmânt, depunând în tãcere sãmânþa creºtinilor ºi noi ne întrebãm: suntem gata sã culegem roadele? Ei ºi-au fãcut partea lor, o sã facem ºi noi partea noastrã?”

Cuvintele auzite, dar mai ales întrebarea „Ei ºi-au fãcut partea lor, o sã facem ºi noi partea noastrã?” au rãmas în inima pelerinilor care au pornit spre casã dornici de a rãspunde prin viaþa lor acestei provocãri. Drumul spre Iaºi a fost mai contemplativ, mai meditativ: nimeni nu mai avea nevoie de cuvinte dupã ce vãzuserã locuri care grãiau mai bine decât orice gest sau vorbã. Da, ne vom face ºi noi partea noastrã! Aºa sã ne ajute Dumnezeu.

Pr. Laurenþiu Dãncuþã

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Pelerinaj diecezan n Anul Sfintei Preoþii, EpisÎpentru copia de Iaºi, prin Oficiul Pelerinaje, al cãrui responsabil este pr. Iulian Eugen Kropp, a avut iniþiativa unui pelerinaj diecezan la mai multe locuri sfinte din Europa, printre care sanctuarul din Ars, cu mormântul sfântului Ioan Maria Vianney. Grupul de 46 de persoane, din care a fãcut parte ºi PS Petru Gherghel, a avut în componenþã ºapte preoþi, cinci cãlugãriþe ºi mulþi credincioºi din toatã Moldova.

Pelerinajul, desfãºurat între 3 ºi 21 mai, a avut un traseu foarte lung: Ungaria, Austria, Italia, Franþa, Spania, Portugalia. Dacã punctele principale au fost Ars, Lourdes ºi Fatima, pe parcurs au fost vizitate sanctuarele mariane Fatima, Lourdes, Lyon, Monserrat, Zaragoza, Thiene ºi Taggia; sanctuare unde existã mormintele sau relicve ale sfinþilor: Ioan Maria Vianney (Ars), Josefina Bakhita (Schio), Tereza de Avilla (Alba de Tormes), Anton (Padova), Orso (Aosta). În programul pelerinajului au fost prevãzute vizite la preoþii ºi comunitãþile de români din Italia ºi Spania: Madrid (pr. Leonard Diac ºi pr. Sergiu Antal), Lerida (pr. Adrian Burcã), Zaragoza (pr. Paul Budãu), Aosta (pr. Eugen Budãu), Schio (pr. Iosif Lucaci) ºi Padova (pr. Ionel Jicmon).

Unul dintre punctele mai importante a fost Ars (Franþa), unde

se mai pot vedea biserica veche ºi casa parohialã a pãrintelui Vianney. Am avut ocazia de a celebra chiar la altarul cu relicvele sfântului paroh. Aici, episcopul a îndemnat pe toþi cei prezenþi la o rugãciune specialã pentru preoþii ºi seminariºtii diecezei. Am mai vãzut aici o capelã în care se aflã expusã inima sfântului Ioan Maria Vianney.

Al doilea loc important a fost Fatima, unde am celebrat mai multe Liturghii: în sanctuar, în capela arãtãrilor ºi în alte capele. Dar punctul culminant l-a constituit întâlnirea cu Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea, prezent la Fatima în zilele de 12 ºi 13 mai. La o Liturghie prezidatã de episcopul Petru Gherghel în limba italianã ºi celebratã în capela arãtãrilor, s-au auzit rugãciuni ºi cuvinte de salut ºi în limba românã.

Al treilea punct a fost Lourdes, unde am ajuns sâmbãtã, 16 mai. Aici am fost întâmpinaþi de cei trei preoþi din Moldova: pr. Mihai Percã, pr. Adrian Stoica ºi pr. Valerian Enãºcuþ. Întregul grup a trãit momente de neuitat. Amintesc de procesiunea cu lumânãri de sâmbãtã seara, când, la misterul al IV-lea, persoane din grupul nostru au rostit patru „Bucurã-te, Marie” în limba românã. De asemenea,

8 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

duminicã, 17 mai, la Liturghia internaþionalã din bazilica „Sfântul Pius al X-lea”, sr. Lenuþa Bãcãoanu a rostit o invocaþie în limba românã. Sã mai spunem cã la Liturghia internaþionalã, printre multe alte steaguri, a fluturat ºi tricolorul nostru împreunã cu icoana Maicii Domnului de la Cacica. În aceeaºi dupã-amiazã, întregul grup am urcat pe dealul de lângã sanctuar pentru a medita ºi a ne ruga Calea crucii. Impresionantã a fost procesiunea multor sute de bolnavi, care, la sfârºit, au primit binecuvântarea cu sfântul sacrament. Luni dimineaþã, înainte de a pãrãsi sanctuarul, am celebrat Liturghia chiar în cripta aflatã în apropierea grotei apariþiilor. În penultima zi a pelerinajului am fãcut un popas în Bad Deutsch-Altenburg, satul natal al PS Anton Durcovici, în Austria, unde am fost primiþi de pr. Pavel Balint. Aici am vizitat biserica veche ºi locul casei natale a PS Durcovici.

Pelerinajul a fost un mare moment de har ºi de binecuvântare pentru toþi pelerinii care au fãcut acest efort, dar ºi pentru cei care s-au înãlþat rugãciuni în toate aceste zile, în toate locurile vizitate.

Pr. Iosif Dorcu

Benedict al XVI-lea în Portugalia

Împreunã cu tine pãºim în speranþã a zece ani de la beatificarea pãstorilor Francisco ºi IaL cinta, papa Benedict al XVI-lea a întreprins o vizitã în Portugalia în perioada 11-14 mai, prin care le-a reamintit creºtinilor portughezi de misiunea lor de creºtini. Având ca temã „Împreunã cu tine pãºim în speranþã”, aceastã vizitã a lui Benedict al XVI-lea a fost a 15-a în afara graniþelor Italiei din pontificatul sãu.

Benedict al XVI-lea a fost al treilea papã care a vizitat sanctuarul de la Fatima, dupã Paul al VI-lea în anul 1967 ºi Ioan Paul al II-lea în anii 1982, 1991 ºi 2000.

Primul moment al cãlãtoriei a fost Lisabona unde s-a întâlnit cu oficialitãþi din lumea Bisericii ºi a politicii, dupã care a urmat Fatima, locul unde sfânta Fecioarã s-a arãtat celor trei pãstori: Lucia, Francisc ºi Iacinta.

Papa a declarat cã a mers „ca pelerin la Fecioara de la Fatima, investit de sus cu misiunea de a-i întãri pe fraþii ºi surorile mele în propriul lor pelerinaj spre cer”. Un moment important a fost întâlnirea cu lumea culturii, la care, în afarã de circa 1.300 de

Portugalia Suprafaþa: 92.000 km2; Populaþia: 10.460.000; Capitala: Lisabona; Ziua naþionalã: 10 iunie; Religia oficialã: catolicã: 90.4%; dieceze: 21; episcopi: 56; preoþi diecezani: 3.000; preoþi cãlugãri: 936; diaconi permanenþi: 147; cãlugãri: 1.376; cãlugãriþe: 5.963; parohii: 4.395.

personalitãþi naþionale, exponenþi din lumea literelor ºi artelor, au fost invitaþi ºi ambasadorii ºi reprezentanþii organismelor internaþionale acreditaþi în capitala portughezã; papa a vorbit despre dialogul raþiune-credinþã ºi despre dialogul dintre culturi. Un moment forte al acestei a doua zile a fost celebrarea Vesperelor cu preoþi, diaconi, seminariºti ºi persoane consacrate. Cu aceastã ocazie, papa a adresat un mesaj menit sã lumineze mintea ºi sã încãlzeascã inima celor care, primind chemarea lui Cristos ºi darul prieteniei sale de predilecþie, au fost trimiºi ca martori ai evangheliei, slujitori ºi împãrþitori, in persona Christi, ai harului divin. Rugãciunea s-a încheiat cu recitarea Rozariului. În ziua de 13 mai, sãrbãtoarea Sfintei Fecioare Maria de la Fatima, cãlãtoria apostolicã a ajuns la apogeul sãu prin celebrarea Liturghiei, precedatã de tradiþionala procesiune care s-a încheiat în vârful treptelor care se aflã în faþa sanctuarului, unde au participat peste 400.000 de pelerini printre care s-a aflat ºi PS Petru Gherghel alãturi de un grup de pelerini din Moldova. Papa a mãrturisit celor prezenþi ºi lumii profunda sa iubire faþã de Maica lui Dumnezeu ºi mama tuturor oamenilor ºi a indicat în mesajul de la Fatima (rugãciune, pocãinþã, convertire) drumul care trebuie urmat pentru a obþine mântuirea ºi pacea.

Dupã-amiazã, Sfântul Pãrinte i-a întâlnit pe lucrãtorii

sanitari din pastoraþia socialã cãrora le-a spus cã angajarea socialã, caritatea ºi credinþa rãspund la o unicã vocaþie, dupã care s-a întâlnit cu episcopii portughezi.

Cãlãtoria s-a încheiat vineri, 14 mai, în marele oraº Porto, unde, Benedict al XVI-lea a prezidat sfânta Liturghie în piaþa centralã. Dupã-amiazã, în cadrul ceremoniei de plecare, Sfântul Pãrinte i-a îndemnat pe portughezi sã continue „sã manifeste mãreþia de suflet, simþul profund al lui Dumnezeu, deschiderea solidarã, condusã de principii ºi valori impregnate de umanism creºtin”, iar dorinþa sa este ca aceastã vizitã sã devinã stimulent pentru o reînnoitã ardoare spiritualã ºi apostolicã. Apoi pontiful a amintit cã la Fatima „s-a rugat pentru lumea întreagã, cerând ca viitorul sã poarte mai mare fraternitate ºi solidaritate, un mai mare respect reciproc ºi o reînnoitã încredere ºi familiaritate cu Dumnezeu, Tatãl nostru care este în ceruri”.

Mihail Cojan

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Provincia „Sfântul Iosif”

E bine de ºtiut

Trecut – prezent: 20 de ani Anul Sfintei Preoþii

Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la redeschiderea oficialã a Provinciei Franciscane „Sfântul Iosif” din România, Institutul Teologic Franciscan din Roman a organizat, în perioada 30 aprilie – 2 mai, simpozionul internaþional aniversar cu tema: „20 de ani – trecut-prezent – simbioza generaþiilor”.

Evenimentul aniversar a început vineri, 30 aprilie, la ora 18.00, prin celebrarea sfintei Liturghii în biserica parohialã din Nisiporeºti, localitate unde în urmã cu 20 de ani pr. Petru Albert (atunci în vârstã de 71 de ani), plin de bucurie ºi entuziasm, punea bazele unui institut teologic franciscan. Liturghia pontificalã a fost prezidatã de ES Francisco-Javier Lozano Sebastiàn, nunþiu apostolic în România ºi în Republica Moldova, ºi de PS Aurel Percã, alãturi de care au concelebrat pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., provincial, precum ºi alþi numeroºi preoþi ai Provinciei Franciscane.

Sâmbãtã, 1 mai, în prima parte a zilei, a avut loc un alt moment semnificativ al simpozionului. Dupã salutul inaugural al pãrintelui viceprovincial Marius Vãtãmãnelu ºi al pãrintelui rector Iosif Bisoc,

dar ºi dupã discursul evocativ al domnului senator Ioan Chelaru, în aula magna a institutului au urmat conferinþele susþinute de pr. dr. Sebastian Diacu, pr. dr. ªtefan Acatrinei ºi pr. Virgil Blaj.

Programul a continuat la ora 16.00, când, dupã salutul pr. provincial Emilian Cãtãlin ºi al domnului primar al oraºului Roman, Laurenþiu Dan Leoreanu, au avut loc o serie de evocãri, împãrtãºiri de experienþe ale câtorva fraþi care s-au format în cadrul acestei provincii, pe parcursul celor 20 de ani, realizându-se astfel o simbiozã a generaþiilor, între trecut ºi prezent. La ora 17.30 s-a desfãºurat festivitatea de decernare a diplomelor de excelenþã fraþilor care au activat ºi au contribuit la bunul mers al provinciei în aceºti 20 de ani.

Dupã acest moment a urmat celebrarea sfintei Liturghii în capela Institutului Franciscan.

Simpozionul aniversar s-a încheiat duminicã, 2 mai, prin celebrarea sfintei Liturghii în capela institutului, mulþumind Domnului pentru toate binecuvântãrile revãrsate asupra provinciei.

Fr. Andrei Bejan, OFMConv.

10 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

E mereu surprinzãtoare rapiditatea cu care trece timpul.

Deºi trece mereu la fel, totuºi, atunci când întâmplãrile sunt frumoase, clipele parcã se petrec ºi ne petrec mai repede.

Astfel putem spune ºi despre Anul Sfintei Preoþii (19 iunie 2009 – 11 iunie 2010), an pus sub mijlocirea sfântului Ioan Maria Vianney, parohul de Ars ºi patronul preoþilor. Deºi a trecut, speranþa tuturor este cã ºi-a atins scopul: sã facã sã rãsune în lumea întreagã importanþa slujirii preoþeºti.

Este bine de ºtiut cã în acest sens au avut loc zeci de iniþiative: Liturghii speciale ºi zile de adoraþie, rugãciuni ºi mesaje ale Sfântului Pãrinte ºi ale episcopilor, pelerinaje ºi întâlniri, conferinþe ºi cursuri de formare, meditaþii ºi reflecþii. În acest an s-au acordat indulgenþe speciale, dupã cum a decretat Penitenþiaria Apostolicã. Mass-media catolicã au susþinut acest an prin difuzarea unor emisiuni sau prin publicarea unor cãrþi sau articole despre ce înseamnã acest an ºi ce înseamnã preotul ºi preoþia. De asemenea, au susþinut prin crearea unui sit special (www.annussacerdotalis.org).

La Iaºi, anul se va încheia printr-o celebrare în care vor fi hirotoniþi mai mulþi preoþi.

Dar poate cã toate acestea ºi multe altele s-au întâmplat fãrã aportul nostru. Este bine, ca acum, la sfârºit, sã ne întrebãm ce am fãcut noi, personal, pentru acest an, pentru preoþi ºi mai ales pentru chemãri la sfânta preoþie. Ce a însemnat pentru mine acest timp special?

Pr. Laurenþiu Dãncuþã

ISTORIE Figuri ilustre

Luigi Poggi A murit, în dimineaþa zilei de 4 mai, în al 93-lea an al vieþii, cardinalul Luigi Poggi, arhivar ºi bibliotecar emerit al Sfintei Biserici Romane. Nãscut în anul 1917 la Piacenza, în Italia, Mons. Luigi Poggi a lucrat în diplomaþia Vaticanului, iar în anul 1994 a fost creat cardinal de papa Ioan Paul al II-lea.

La celebrarea funeraliilor care au avut loc vineri, 7 mai, în bazilica „Sfântul Petru” din Vatican a luat parte ºi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureºti.

ardinalul Luigi Poggi a avut un rol deosebit în reluaC rea raporturilor dintre Sfântul Scaun ºi guvernul român în timpul comunismului, raporturi încetate odatã cu denunþarea unilateralã, în iulie 1948, de cãtre guvernul comunist a Concordatului dintre Sfântul Scaun ºi þara noastrã.

La 1 august 1973 arhiepiscopul de atunci Luigi Poggi era numit, de papa Paul al VI-lea, nunþiu cu însãrcinãri speciale pentru ameliorarea relaþiilor Sfântului Scaun cu guvernele din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România ºi Bulgaria. În acelaºi an, la 24 noiembrie, profitând de un congres organizat de Ministerul Învãþãmântului din þara noastrã, vine în România însoþit de reverendul Angelo Sodano, care la acea vreme lucra la Secretariatul pentru Relaþii cu Statele din Vatican. Cu acea ocazie încearcã sã ia legãtura cu Departamentul Cultelor ºi cu exponenþii Bisericii Catolice locale de ambele rituri. De altfel, în chiar ziua sosirii sale la Bucureºti îl întâlneºte pe ministrul învãþãmântului de atunci, Paul Niculescu Mizil, ºi este primit ºi de autoritãþile Departamentului pentru Culte. A doua zi, 25 noiembrie, se întâlneºte cu episcopii catolici Marton

Aron, Iacob Antal – cu care fusese coleg de studii la Roma – ºi Petru Pleºca, cu care discutã despre situaþia Bisericii Catolice de ambele rituri din România. În timpul întâlnirii, i-a înmânat episcopului Marton Aron o scrisoare pe care papa Paul al VI-lea i-o trimisese episcopului greco-catolic Ioan Ploscaru. În ziua urmãtoare, cardinalul Poggi a fost primit de ºeful Departamentului pentru Culte, Dogaru. Autoritãþile au acceptat sã discute cu reprezentanþii Vaticanului despre situaþia Bisericii Romano-Catolice din România, dar nu ºi despre Biserica Greco-Catolicã, a cãrei existenþã o negau.

Prima vizitã oficialã în România, în calitate de negociator al Sfântului Scaun, cardinalul Poggi a efectuat-o în perioada 11-25 ianuarie 1975. Era însoþit atunci de reverendul John Bukovski, cel care avea sã fie, mai târziu, primul nunþiu apostolic în România, dupã 1989. În timpul acestei vizite, cardinalul Poggi a putut sã identifice temele, dificultãþile, tabuurile ºi interlocutorii, în vederea gestionãrii tratativelor ulterioare.

De la autoritãþile române cardinalul Poggi a cerut atunci: restabilirea celor cinci dieceze romano-catolice din perioada

Concordatului – Bucureºti, Alba Iulia, Timiºoara, Iaºi ºi Satu Mare – Oradea (doar primele douã aveau recunoaºtere oficialã); permisiunea de a se întâlni în privat cu un episcop greco-catolic (permisiune negatã) ºi posibilitatea de a vizita mormântul cardinalului Iuliu Hossu – lucru permis de autoritãþi abia în octombrie 1976, în timpul celei de-a doua vizite în România. Cardinalul Poggi a putut efectua totuºi o vizitã în þarã, în timpul cãreia s-a întâlnit cu ordinarii locului de la Bucureºti, Iaºi, Alba-Iulia ºi Timiºoara. Tot atunci l-a întâlnit ºi pe patriarhul Justinian al Bisericii Ortodoxe Române, vizitã consideratã de ministrul Botnãraº „un schimb de opinii”.

Vizitele anuale ale cardinalului Luigi Poggi în România ca nunþiu itinerant au continuat pânã în anul 1984. Eforturile sale diplomatice au fost încununate de consacrarea Mons. Ioan Robu ca episcop de Bucureºti, la 8 decembrie 1984.

Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România, din 7-9 mai 1999, a fost ºi rezultatul eforturilor susþinute ale diplomaþiei vaticane, în perioada comunistã, în care un rol important l-a avut cardinalul Luigi Poggi.

Cristina Grigore

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR

Pr. Angelo Paoli Un nou fericit în familia carmelitã Pr. Angelo Paoli, OCarm., a fost declarat fericit duminicã, 25 aprilie, în bazilica „Sfântul Ioan în Lateran” din Roma. Liturghia beatificãrii a fost celebratã de cardinalul Agostino Vallini.

ngelo Paoli s-a nãscut în A anul 1642 la Argigliano, un mic sãtuc aflat între faimoºii munþi de unde se extrage marmura de Carrara. Acolo încã mai trãiesc descendenþii familiei Paoli, care sunt recunoscuþi ºi de la asemãnarea chipului cu noul fericit.

A intrat în Ordinul Carmelit pentru marea sa devoþiune cãtre Maica Domnului. Imediat s-a deosebit prin marea sa iubire cãtre cei sãraci, din acest motiv a primit chiar numele de „tatãl sãracilor”, dar ºi pentru marea sa iubire cãtre sfânta cruce. Dupã primele experienþe pastorale, chiar ºi ca paroh, a fost chemat de superiori la Roma, fãcând drumul sfântului Filip Neri (1515-1595). A slujit mai întâi ca maestru de novici, apoi ca „apostol al caritãþii” în Parohia „Ss. Martino e Silvestro ai Monti”, aproape de Colosseum, dãruit de papa Bonifaciu al VIII-lea carmeliþilor încã din anul 1299.

A trãit circa 30 de ani la Roma unde arta ºi luxul nu se împãcau cu mulþimea de sãraci ºi oameni ai strãzii. În timp ce artiºti precum Bernini, Borromini, Pietro da Cortona desenau oraºul Roma, pr. Angelo Paoli îi invita pe fiecare sã descopere chipul lui Cristos în cei

care sufereau, iar el redesena caritatea cu un stil evanghelic la fel de nou pentru acel timp.

Aici a murit în anul 1720.

Papa Clement al XI-lea, în timpul ultimei sale îmbolnãviri, i-a trimis chiar medicul sãu personal ºi s-a îndurerat mult când a auzit de moartea lui. Papa a dorit ca pe mormântul sãu sã fie scris „Tatãl sãracilor”.

Dupã ani de uitare, Dumnezeul milostivirii, a dorit sã readucã în atenþia oamenilor timpului nostru, acest model de sfinþenie în care se îmbinã în mod mirabil viaþa misticã, trãitã prin marea sa devoþiune cãtre sfânta cruce, cu marea sa iubire cãtre cei din urmã, exercitatã în mod cât se poate de inovativ ºi surprinzãtor. În crucifix gãsea sensul vieþii, pentru rãstigniþii timpului sãu consuma întreaga sa zi. Obiºnuia sã punã o cruce în orice loc înalt.

A fost primul care a „contemplat” Colosseumul ca un loc stropit de sângele martirilor ºi a pus acolo o cruce, inspirând totodatã sã se facã Calea crucii, azi retrãitã în fiecare an în Vinerea Sfântã de papa ºi de credincioºi. Mergea deseori sã se reculeagã în rugãciune în biserica „Sfânta Cruce” din Ierusalim, unde se pãstreazã respectiva relicvã ºi urca deseori scara sfântã. Compasiunea care venea din acea experienþã îl fãcea sã viziteze spitalul de lângã bazilica „Sfântul Ioan din Lateran”. Îi îngrijea pe bolnavii cei mai gravi ºi nevoiaºi; îi ajuta

12 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

ºi dupã ce ieºeau din spital pentru a se restabili pe deplin în sãnãtatea trupeascã ºi sufleteascã. Îi ajuta chiar ºi cu umorul.

Nu-i era fricã sã se mascheze – fiind cãlugãr ºi preot – pentru a-i face pe bolnavi sã râdã. Improviza simple momente de teatru, cânta ºi, în acest fel, dãruia bucurie ºi speranþã. A fost cel care a intuit punând în practicã aºa-zisa clown-terapia, azi introdusã în unele centre de îngrijire. A fost la distanþã în timp, dar nu cu spiritul, dacã citim orientãrile date de papa Benedict al XVI-lea în enciclica Caritas in veritate.

Trupul sãu se odihneºte în biserica unde a ºi trãit, azi încã parohie, curia Provinciei Italiene a Carmeliþilor ºi casa de formare pentru tinerii români care doresc sã urmeze carisma carmelitã. În interiorul casei se poate vizita o reconstruire a chiliei sale cu obiectele care i-au aparþinut precum patul pe care a dormit, o mãsuþã pentru scris, haina cãlugãreascã pe care o purta ºi alte lucruri ce aratã stilul de viaþã simplã ºi austerã.

Pr. Tiberio Scorrano

ANUL SFINTEI PREOÞII Oradea

Întâlnirea Naþionalã a Preoþilor ea de-a ºasea Întâlnire Naþionalã a Preoþilor s-a desC fãºurat la Oradea, în perioada 17-20 mai. Organizatã de Episcopia Romano-Catolicã de Oradea împreunã cu Eparhia Greco-Catolicã de Oradea, aceastã întâlnire a încheiat seria reuniunilor naþionale. Totul s-a desfãºurat dupã un program bilingv (româneºte ºi ungureºte) ºi biritual (romano-catolic ºi greco-catolic).

Luni seara, zeci de preoþi de ambele rituri, tineri ºi bãtrâni, veniþi din toatã þara (din Dieceza de Iaºi, au participat ºase preoþi), au fost întâmpinaþi de mesajul celor doi episcopi din Oradea, Bocskei Laszlo ºi Virgil Bercea. Deschiderea a avut loc în catedrala romano-catolicã, unde am primit cu toþii cuvântul de salut al gazdelor: „Ne-am adunat sã ne punem împreunã în pelerinaj spre Isus.

Acel Isus pe care ni-l prezintã evangheliile, care poate fi incomod uneori pentru noi ºi pentru lume, dar care singur poate sã rãspundã celor mai profunde aºteptãri ale noastre… Sã redescoperim iubirea de la început, din ziua hirotonirii noastre ºi totodatã sã actualizãm prietenia noastrã cu Cristos. … Sã stãm aici, împreunã ºi sã ne verificãm iubirea ºi fidelitatea, cãci fidelitatea este expresia elocventã a iubirii în timp”.

Marþi, 18 mai, dupã sfânta Liturghie în rit bizantin, celebratã în catedrala greco-catolicã „Sfântul Nicolae”, coordonaþi de pãrintele Alexandru Buzalic – doctor în teologie ºi

profesor – am meditat asupra identitãþii preotului: „Cine este preotul?”, „Ce aºteaptã Domnul de la el?”, „Cum este viaþa sa?”.

Spunea pãrintele: „Noi nu deþinem preoþia, ci participãm la aceeaºi unicã preoþie a lui Cristos… Nu suntem puºi în fruntea unui popor, ci în inima lui, spre ºi pentru slujire…”.

Dupã meditaþie, împãrþiþi pe grupuri, am încercat sã rãspundem diferitelor întrebãri: „Cum reuºesc sã fiu în lumea de azi o imagine a lui Isus?”, „Cum îmi trãiesc vocaþia? Mã ridic la înãlþimea chemãrii mele?”, „Lumea contemporanã, pierzându-ºi credinþa ºi valorile adevãrate, rãtãceºte, este în crizã.

Cum îl aduc pe Dumnezeu în viaþa oamenilor?”, „Cum vãd eu viitorul Bisericii? Care este rolul meu?”.

Tot în aceastã zi am avut ocazia sã vizitãm oraºul Oradea, iar apoi am participat la lansarea cãrþilor de drept canonic oriental ale pr. William Bleiziffer ºi la prezentarea cãrþii „Psihologia religiilor”, a pr. Alexandru Buzalic. Dupã un moment spiritual în biserica „Coborârea Duhului Sfânt” (rozariul, Acatistul, spovada), am împãrtãºit cu toþii impresiile primei zile: Cristos era acolo, în mijlocul nostru, pentru cã eram adunaþi în numele lui ºi ne cerea sã fim mai des împreunã.

Coordonatorul spiritual al zilei de miercuri a fost pãrintele Felfoldi Laszlor, vicar episcopal din Debrecin (Ungaria). În meditaþia þinutã în catedrala romano-catolicã „Sf. Maria”,

ne-a amintit tuturor: cine suntem, cui slujim ºi cum trebuie sã slujim; conºtientizarea permanentã cã darul credinþei pe care îl avem nu este un lux, ci o favoare ºi obligaþia de a ne lãsa surprinºi de acþiunea ºi darurile Duhului Sfânt, de a fi deschiºi. Necesitatea reevanghelizãrii ºi a convertirii, împreunã cu parabola fiului risipitor, au fost în centrul meditaþiei.

Acelaºi preot a þinut ºi meditaþia din cadrul sfintei Liturghii celebrate în biserica din satul Sâniob, comunitate de lângã Oradea în care timp de secole s-a aflat cea mai importantã relicvã a bisericii maghiare: „dreapta sfântã”, braþul sfântului ªtefan, rege al Ungariei.

La sfânta Liturghie a participat ºi fostul episcopul emerit de Oradea, Tempfli Jozsef.

Ne-am bucurat cã la aceastã întâlnire am vizitat mai multe monumente istorice, dintre care ºi palatul episcopal ºi muzeul diecezan, ºi am trãit în acest oraº zile de har: momente în care toþi ne-am consolidat chemarea, ne-am reînnoit „da”-ul, ne-am reamintit de iubirea de la început.

Joi, 21 mai, am pornit spre locurile noastre de pastoraþie cu dorinþa de a trãi cât mai autentic darul ºi misterul preoþiei ºi dornici de a ne revedea.

Pr. Laurenþiu Dãncuþã

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Astãzi „mã cãsãtoresc” cu tine!

Din gândurile unui preot scrise în dimineaþa hirotonirii stãzi este ziua cea mare, ziua pe care o aºtept de A când te-am „vãzut” prima datã, mai exact de când m-ai întâlnit tu prima datã. Atunci eram un puºti. ªi ºtii prea bine cât de împãrþitã era inima mea. Te simþeam ºi pe tine aproape, dar o simþeam ºi pe ea. Aº fi vrut sã stai cu mine pentru eternitate, dar, recunosc, mã simþeam bine ºi în preajma ei ºi nici pe ea n-aº fi vrut s-o pierd. În jur totul pãrea atât de minunat încât nu mã mai sãturam sã te contemplu ºi s-o contemplu.

Treptat iubirea mea pentru ea a devenit iubire pentru toþi.

Nu mai era ea în centrul atenþiei vieþii mele. Simþeam cã pot mai mult! O forþã nevãzutã pãrea cã mã alimenteazã cu iubire, cu multã iubire, o iubire care se voia împãrþitã la mulþi, la toþi, de ar fi fost posibil.

De unde oare atâta iubire într-un om? ªtiu, tu eºti izvorul, Doamne! Tu m-ai dorit pentru cã m-ai iubit ºi mã doreºti pentru cã mã iubeºti în continuare cu o iubire infinitã. Iar ziua de azi..., o, cât am aºteptat aceastã zi! Aceastã zi mã orbeºte de prezenþa ta. Te simt lângã mine încã de când m-am trezit. Eºti aici ºi vei fi mereu. O ºtiu! Vei fi pentru cã mã iubeºti!

Astãzi este ziua „cãsãtoriei” mele ºi nici una dintre tinerele acestei lumi nu este fericita mireasã. Iubirea mea este prea mare pentru a o oferi unei singure tinere. ªi dacã aº oferi-o numai ei, simt cã te-aº trãda, pe tine, care eºti izvorul iubirii.

Iubirea mea îºi are izvorul în iubirea lui, iar mireasa mea este mireasa lui. Astãzi „mã cãsãtoresc” cu tine, Bisericã!

Astãzi voi merge la altar ºi acolo, în faþa lui, te voi lua ca „partenerã” de viaþã. Dumnezeu însuºi va fi celebrantul cãsãtoriei noastre. ªi cum aº putea sã te uit dupã aceea?

O, preoþie, dar din darul lui Cristos! Te îmbrãþiºez astãzi cu responsabilitate ºi cu iubire.

Viaþa mea va fi de astãzi viaþa ei, viaþa mea se va confunda cu a ei. Eu voi fi astãzi mirele Bisericii, iar ea va fi mireasa mea. Câtã responsabilitate este pe umerii mei! Sunt conºtient cã „nunta” va trece, cã nuntaºii se vor duce la casele lor. Dar cum îi voi putea uita? Poate oare un mire sã-ºi uite mireasa? ªi dacã, din cauza „intemperiilor” vieþii, mirele din ziua nunþii îºi uitã mireasa, eu, preotul lui Cristos, nu te voi uita pe tine, Bisericã, mireasa mea.

Voi continua „sã te ademenesc” cu iubirea mea, iar dacã va fi nevoie, mã voi sacrifica pentru tine. Voi continua sã-þi ofer flori, sã te îmbrãþiºez, sã am grijã de tine, sã mã port cu tine ca în ziua nunþii, pentru cã ºtiu cã ºi tu îmi vei rãspunde cu aceeaºi iubire.

O, Bisericã, mireasa vieþii mele, aleasa inimii mele, de astãzi va trebui sã oferim mulþi fii lui Dumnezeu. Pregãteºte-te sã fii mamã, sã fii ospitalierã pentru cei înstrãinaþi de casa Tatãlui, mângâiere pentru cei suferinzi sufleteºte, primitoare pentru cei care vor cere Botezul.

14 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

E nunta noastrã! Astãzi ºi mai ales de astãzi va trebui sã dãm de mâncare tuturor. Nu trebuie sã te sperii, vom avea hranã din belºug. Cristos însuºi va fi hrana pe care va trebui s-o împãrþim tuturor; cuvântul lui ºi trupul lui. Va fi de ajuns pentru toþi, vei vedea! Va trebui sã ne caracterizeze generozitatea. Mãsura noastrã va trebui sã fie de a împãrþi fãrã mãsurã, iar iubirea noastrã, asemenea iubirii celui care ne-a unit.

Cum aº putea sã vã uit, pãrinþi? De la voi am învãþat sã vãd în Dumnezeu un tatã, în Maria ºi în Bisericã o mamã, iar în rugãciune o hranã. M-aþi însoþit pânã în acest moment cu iubirea ºi sacrificiul vostru. Vã mulþumesc, pãrinþi!

Doamne, a venit clipa! Voi merge sã iau în primire „aleasa” inimii mele. Mã simt foarte emoþionat ºi chiar nevrednic. ªtii prea bine cã dorinþa a fost a ta.

Eu sunt prea neînsemnat pentru o astfel de demnitate, dar dacã tu ai voit, iatã-mã! Merg sã împlinesc voinþa ta! Îþi cer doar atât: curaj ºi fidelitate! (Pr. Mihai) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Când a început sã se întunece ºi strãzile au devenit mai puþin luminoase, corsarul s-a întors acasã, cãci în scurt timp era ora rugãciunii de searã, pe care, în calitate de mahomedan credincios, nu o putea neglija. Abia a ajuns Ahmed în interiorul odãii sale ºi s-a aºezat pe divanul moale, când deodatã s-a auzit dinspre minarete vocile diferiþilor muezini: – La rugãciune! Mãrire regelui viu, care nu doarme ºi nu moare! O stãpâne, o veºnicule!

Dumnezeu e mare! Nu e Dumnezeu decât Alah ºi Mahomed este profetul lui! Îndatã ce a auzit Ahmed invitaþia la rugãciune, ºi-a întins o rogojinã pe podea, a îngenuncheat pe ea, a atins de ºapte ori pãmântul cu fruntea, apoi ºi-a întins braþele ºi a mormãit, întorcându-se spre Mecca, rugãciunile prescrise de Coran.

Corsarul nu era un om evlavios, cãci astfel nu s-ar fi ocupat cu pirateria; dar cu toate acestea, ca fiecare turc, þinea tare la prescrierile profetului. Mulþi dintre copiii creºtini ar trebui sã se ruºineze faþã de nefericiþii ºi orbiþii mahomedani de câte ori îºi fac rugãciunile fãrã plãcere sau nu le fac deloc dimineaþa ºi seara. Ahmed nu s-a aºezat încã bine pe pernã, ºi iatã cã a intrat unul dintre servitorii lui în odaie. Cu braþele încruciºate, s-a înclinat profund în faþa stãpânului ºi a zis: – Binecuvântarea lui Alah sã vinã asupra ta, stãpâne. În halã aºteaptã Hares, fiul negustorului Nagib Abuhacra, ºi doreºte sã vinã la tine. Porunceºti sã plece sau piciorul lui sã calce pragul tãu?

– Adu-l încoace. În tãcere, sclavul s-a dus sã-l aducã pe bãiat. Acesta era cam

cu vreo trei ani mai în vârstã decât Francisc. Dupã cum se vedea, era decis sã se învoiascã cu propunerea lui Ahmed, cãci el ºi-a adus din ºcoala lui Raºid volumul mare ºi gros al Coranului, carte frumos legatã în piele. Înclinându-se în faþa corsarului, Hares i-a spus: – Salem, viteazule Ahmed, porunca voastrã m-a adus aici; porunceºte, eu sunt servitorul vostru.

– Tu umbli la ºcoala înþeleptului Raºid de la moscheea cea mare, Hares?

– Da, stãpâne! Sã-i rãsplãteascã duhurile rele bãtãile de bastoane, ce le-a risipit asupra mea; profetul ºtie, dacã n-ar fi fost tatãl meu atât de energic cu mine, eu de mult mi-aº fi luat rãmas bun de la bãtrânul acela.

– Ha, ha! râdea Ahmed.

– Splendid, Hares, tare vioi eºti; poþi deveni încã un flãcãu de valoare, pãcat numai cã trebuie sã-þi îngropi talentul în prãvãlioara lui Nagib; cu adevãrat mare pagubã. Eu cred cã aº putea ajunge cu tine la o înþelegere.

– Aºa credeþi, stãpâne? În fine, negustor de mãrunþiºuri nu mã voi face nobile Ahmed, ºi dacã aveþi de gând sã faceþi ceva din mine, eu mã învoiesc.

– Mai târziu; acum trebuie sã iei asupra ta o nouã problemã.

Ia spune-mi, tu înþelegi limba francezã?

– Oh stãpâne, îndeajuns pentru a trage pe sfoarã pe orice ghiaur.

– Ajunge, cu micul meu sclav nu vei avea prea multã ostenealã.

– Aceasta nu o cred, nobile Ahmed; totuºi, dacã munca se plãteºte bine, atunci nu o sã-mi ¾ parã rãu de ostenealã.

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre preoþi ºi preoþie

¾

„Eu ºtiu cã preotul este foarte important pentru toþi creºtinii, deoarece el ne potoleºte setea ºi foamea de Dumnezeu atunci când ne oferã trupul ºi sângele lui Isus în sfânta Euharistie. Fãrã preot noi nu am avea aceastã ºansã de a ne hrãni cu Cristos” (Lucian, 13 ani). „Dumnezeu îl înzestreazã cu multe haruri pe preot, pentru a fi demn de rangul primit, acela de a ni-l oferi zilnic pe Isus” (Lucreþia, 12 ani). „Preoþia este cea mai frumoasã misiune din lume, pentru cã ea ne aduce cerul pe pãmânt, cu tot cu Dumnezeu. Lumea devine

astfel mai bunã ºi mai fericitã, pentru cã nu este singurã ºi se ºtie iubitã” (Ana Maria, 12 ani). „Preotul este instrumentul de care se foloseºte Isus pentru a intra în sufletele noastre ºi a rãmâne mereu acolo. Astfel cerul lui Dumnezeu pãtrunde în noi ºi ne pregãteºte pentru marea întâlnire cu Tatãl ceresc” (Paula, 13 ani). „Pâinea care ne hrãneºte stomacul o cumpãrãm zilnic din magazine, dar pâinea care ne hrãneºte sufletul vine din cer ºi ne-o dã preotul ales de Dumnezeu. Aceastã pâine mereu proaspãtã ºi gustoasã se numeºte

– Bine, care sunt pretenþiile tale Hares? întreabã corsarul.

– Aceasta cu greu se poate determina la început, nobile Ahmed, a rãspuns bãiatul.

– Pentru acum m-aº mulþumi cu un pistol frumos ºi cu un pumnal bun; cãci din acesta, care-l port aici, nu-mi poate face calicul Rabbath – Sadec – sã-l pedepseascã Alah pe acest necredincios – nimic bun. În ceea ce priveºte banii, ei, stãpâne, e o onoare pentru mine ºi sunt mândru cã vã pot sluji, de aceea cer numai jumãtate din suma pe care o daþi tatãlui meu.

Corsarul a râs cu poftã la aceste condiþii ale tânãrului care avea abia 15 ani.

– Aºa, acum vine ºi rândul meu sã vorbesc. Nagib þi-a comunicat deja cã tu va trebui sã dai lecþii de limbã arabã bãiatului francez ºi sã-l înveþi Coranul. Dupã cum mi se pare, þie

nu-þi face plãcere sã înveþi, dar eu nu iau lucrurile aºa de sever.

Lucrul principal este ca el sã înveþe „Salavatul” (rugãciunile).

– Trebuie sã mã port delicat cu puiºorul, stãpâne? Profetul ºtie cã am învãþat ºi eu ceva de la profesorul meu Raºid.

– Ce vrei sã spui cu aceasta Hares? – îl întreabã Ahmed.

– Oh, stãpâne, n-aveþi idee ce bine se învaþã, dupã câteva ghiontiri primite.

– Sã nu cumva sã îndrãzneºti sã faci aºa ceva, netrebnicule.

Eu nu prea sunt aºa de scrupulos în ceea ce priveºte sclavii, însã de pe urma acestui bãiat mai am de gând sã scot bani; de aceea bagã bine de seamã.

– Bine, voi fi blând ca un mieluºel – a râs Hares –, dacã porunciþi voi preda lecþiile chiar sub ochii dumneavoastrã.

– Nu, lucrul acesta ar fi prea monoton, dar poate cã din când

16 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

Isus. El este hrana vie pe care o primim atunci când ne împãrtãºim” (Laura, 13 ani). „Atunci când un preot mai ºi greºeºte, înseamnã cã eu nu m-am rugat destul pentru el. ªi nici tu. Aºa spune bunica.

Tot aºa a fãcut ºi Isus când i-a ales pe cei 12 apostoli: s-a rugat toatã noaptea pe munte pentru ei” (Alex, 11 ani).

Prelucrare de Mariana Ghergu

în când vã voi face câte o surprizã; acum vino, te voi conduce la Abdallah. Amândoi au pãrãsit odaia ºi au plecat sã-l caute pe Francisc. Acesta era instalat în ultima odaie a apartamentului din curte. La intrarea lui Ahmed ºi a însoþitorului lui, bãiatul era în genunchi înaintea patului sãu pentru a-ºi face rugãciunea de searã. La un semn dat de corsar, Hares se apropie de bãiat ºi-i zise cu o prietenie prefãcutã în aºa zisa „lingua franca”, un amestec de limbã francezã ºi limbã arabã: – Salem, Abdallah, eu vreau sã-þi fiu prieten, pentru cã tu eºti atât de singur.

Francisc a privit speriat spre dânsul. El nu a înþeles limba acestuia, dar vãzând pe tânãrul arab, a crezut cã ºi el ar fi tot un sclav de-al lui Ahmed, ºi i-a întins prietenos mâna. (va urma)

PENTRU TINERI

Ziua Tineretului mozaicul tinereþii ste greu sã caracterizezi un eveniment precum Ziua TiE neretului, deoarece nu poþi ºti ce semne a lãsat în inima tinerilor. Nu este potrivit ca unitatea de mãsurã sã fie doar aceea a aspectelor vizibile care pot fi încântãtoare sau dezamãgitoare, dar nu concludente în totalitate. Am putea spune cu Antoine de Saint-Exupéry: „Esenþialul este invizibil ochilor”. Pe de altã parte ºtim cã harul lucreazã în diferite feluri ºi, de cele mai multe ori, în modul în care nu ne aºteptãm.

Tocmai de aceea ºi asupra unor astfel de evenimente este necesar sã avem o privire de credinþã ºi nu una pragmaticã. Ispita este destul de mare!

La sfârºitul anului 2008, papa Benedict al XVI-lea vorbea despre Zilele Mondiale ale Tineretului: „În aceste ocazii, Biserica se face perceptibilã în mod public, împreunã cu ea credinþa ºi de aceea cel puþin problema despre Dumnezeu.

Aceastã manifestare în public a credinþei cheamã în cauzã de acum pe toþi cei care încearcã sã înþeleagã timpul prezent ºi forþele care acþioneazã în el…

Se formeazã prietenii care încurajeazã la un stil de viaþã diferit ºi-l susþin dinãuntru. Nu în ultimul rând, marile zile au scopul de a trezi aceste prietenii ºi de a face sã aparã în felul acesta în lume locuri de viaþã în credinþã, care sunt în acelaºi timp locuri de speranþã ºi de caritate trãitã… Parte integrantã

a sãrbãtorii este bucuria. Sãrbãtoarea se poate organiza, bucuria nu. Ea poate sã fie doar oferitã în dar; ºi, de fapt, ne-a fost dãruitã din belºug: pentru aceasta suntem recunoscãtori”. Aceste gânduri ale papei sunt valabile ºi pentru Ziua Tineretului la nivel diecezan.

Ziua Tineretului este ca un mozaic al întregii vieþi a tinerilor.

Reprezintã tineri de diferite feluri ºi atitudini diverse ale acestora. Toate puse la un loc fac ca acest mozaic sã fie o imagine a lumii tinerilor care au nevoie sã fie preþuiþi, încurajaþi, susþinuþi.

Au nevoie sã audã des cuvintele papei: „Avem nevoie de voi!”. În acest mozaic se gãsesc tineri care se angajeazã ca sãrbãtoarea sã aducã bucurie tuturor: organizatori, voluntari, participanþi la festivalul tinerilor etc. Este impresionant sã întâlneºti fete ºi bãieþi care dau din timpul ºi din energia lor pentru ca Ziua Tineretului sã fie semnificativã pentru toþi tinerii prezenþi. Sunt acei tineri care înþeleg cã Biserica ºi societatea au nevoie de ei ºi cã pot oferi mult pentru a schimba faþa lumii. În noianul grijilor ºi preocupãrilor lor ºtiu cã nu pot sã pretindã dacã nu oferã, cã nu pot sã cearã fãrã a pune în joc darurile cu care Dumnezeu i-a înzestrat, cã realitatea în care trãiesc ºi pe care o doresc diferitã pot sã o schimbe suflecându-ºi propriile mâneci.

Nu se poate sã nu observi cât de talentaþi sunt tinerii noºtri!

Fãrã a face cursuri speciale, sunt plini de daruri care pot fi transformate într-un limbaj al credinþei prin care sã fie vestit Isus Cristos. Teatrul, muzica ºi dansul devin pentru ei canale de vestire a evangheliei într-o varietate care înalþã spiritul uman! În acest mozaic, partea cea mai mare de culoare este datã de tinerii din parohii, destinatari ai tuturor momentelor din cadrul Zilei Tineretului. Printre aceºtia sunt tineri care cu adevãrat doresc sã îl întâlneascã pe Cristos, sã se roage, sã îl preamãreascã pe Dumnezeu. Se gãsesc ºi tineri care se lasã mai degrabã fascinaþi de un scrânciob sau de tarabele cu lucruri ieftine, dar sclipitoare, pierzând ocazia de a-l întâlni pe Cristos care oferã hrana care împlineºte toate aºteptãrile. Se gãsesc tineri care sunt pregãtiþi din timp în parohii pentru a trãi cum se cuvine Ziua Tineretului ºi tineri care sunt „invitaþi” la eveniment în ultimul moment!

Acesta este mozaicul tinerilor!

Meritã sã se facã orice pentru ca ei sã înþeleagã cã Isus îi iubeºte, cã Biserica þine la ei, cã aceia care se ocupã de educaþia lor le doresc binele! Fãrã un astfel de mozaic lumea ar fi opacã!

Pr. Felix Roca

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Cleja: Ziua Tineretului

Rãmâneþi cu Cristos Parohia „Sfântul Marcu” din Cleja a gãzduit Cea de-a XXV-a Zi Mondialã a Tineretului la nivel diecezan, duminicã, 2 mai, Liturghia fiind prezidatã de ÎPS Francisco-Javier Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova. La celebrare au participat PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã. Tema propusã pentru acest an de papa Benedict al XVI-lea a fost: „Învãþãtorule bun, ce trebuie sã fac ca sã moºtenesc viaþa veºnicã?”

(Mc 10,17).

atmosferã plinã de enÎcentr-o tuziasm ºi cãldurã sufleteascã a fãcut ca veselia sã fie prezentã, Ziua Tineretului ºi anul acesta ºi-a atins scopul dorit, acela de a-i uni pe tinerii din diecezã pentru a sãrbãtori minunatul dar oferit lor. Parcã ºi vremea a þinut sã participe ºi sã intensifice aceastã bucurie, cu soarele care era din ce în ce mai puternic, mergând în pas cu satisfacþia reuºitei acestei zile.

Sfânta Liturghie a fost precedatã de câteva momente de cânt ºi rugãciune organizate de tineri din diferitele asociaþii din diecezã. La ora 11.00 a început sfânta Liturghie cu o procesiune care a plecat din bisericã spre grota unde s-a þinut întregul eveniment. Numãrul

preoþilor a fost foarte mare, participând aproximativ 100.

La eveniment au participat autoritãþile locale ºi un grup de oaspeþi din Franþa.

Cuvântul de întãrire sufleteascã a fost þinut de nunþiu, care i-a fascinat pe tinerii prezenþi, în numãr de peste 4.000. Îndemnurile sale au reuºit sã atingã ºi sufletele cele mai sceptice.

Pornind de la lecturile propuse pentru aceastã zi, în care Isus ne invitã sã rãmânem cu el, ÎPS Francisco a conturat un cadru în care i-a chemat pe tineri sã rãmânã în Cristos. El a spus cã Euharistia trebuie sã fie centrul vieþii creºtine ºi mai ales al tinerilor. A mai spus cã dorinþa sa este aceea de a-i cunoaºte

18 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

ºi de a trãi împreunã cu tinerii, iar aceastã ocazie i-a fost datã tocmai de participarea alãturi de ei la ziua lor. A transmis ºi salutul ºi afecþiunea papei Benedict al XVI-lea în numele cãruia a fost prezent. „V-aþi adunat pentru a vã ruga ºi a sta mai aproape de Isus, de aceea, rugaþi-vã pentru a nu cãdea în ispitã”, a fost îndemnul nunþiului, pentru cã aceastã perioada a vieþii, dar ºi lumea de astãzi duce spre îndepãrtarea de Dumnezeu. Asemenea apostolilor care trebuiau sã rãmânã în priveghere în Grãdina Ghetsemani, ºi tinerii trebuie sã vegheze zi de zi pentru a forma o societate fondatã pe credinþa în Isus Cristos.

Isus este cel care poate face sã înfloreascã deºertul dezamãgirilor noastre, el este cel care poate sã trezeascã din letargia indiferenþei, sã ne facã sã renaºtem la viaþa harului. „Iubiþi fraþi ºi surori, în încheierea acestor cuvinte ale mele – a spus nunþiul –, ca reprezentant al Sfântului Pãrinte în România, doresc sã vã încurajez sã intraþi într-un contact viu, personal, cu Cristos, înainte de toate prin rugãciune.

Cuvântul lui Dumnezeu sã fie centrul vieþii voastre spirituale. ¾

Tablete spirituale

Trup ºi suflet

¾ Vã invit, aºadar, la o citire asi-

duã a Sfintelor Scripturi însoþitã de rugãciune”.

La sfârºitul Liturghiei, o tânãrã din Cleja a mulþumit în numele întregii comunitãþi pentru acest mare dar de a avea pentru un an întreg crucea care îi uneºte pe tineri. PS Gherghel a adresat un cuvânt de încurajare ºi preþuire tuturor tinerilor prezenþi ºi a anunþat urmãtoarea zi a tineretului care va avea loc la Butea (Iaºi). Pr. Felix Roca, responsabil cu pastoraþia tinerilor din Dieceza de Iaºi, i-a salutat pe tineri ºi a rãmas alãturi de ei pentru o desfãºurare mai bunã a întregului program.

Cei care au fãcut ca Liturghia sã se desfãºoare cât mai frumos au fost tinerii din parohiile Valea Mare ºi Faraoani care ºi-au adunat forþele ºi au condus cântãrile alãturi de tinerii participanþi.

Dupã sfânta Liturghie a urmat un program recreativ, cu tombolã, momente muzicale etc. în care s-au implicat toþi tinerii.

Impresii

„Cu gândul de a-l întâlni pe

Cristos, cu dorinþa în suflet de a fi priviþi ºi îndrãgiþi de el, precum a fost ºi tânãrul din evanghelie, am pornit cu toþii spre Cleja. Fiecare dintre noi a trãit întâlnirea cu Isus într-un mod unic, rãspunzând chemãrii sale prin cântec de laudã, rugãciune, dar ºi voie bunã” (Carolina,

Parohia „Adormirea Maicii Domnului”, Iaºi). „E frumos sã vezi atât de mulþi tineri adunaþi în jurul lui Cristos! Am vãzut printre ei multã bucurie, entuziasm, credinþã, iubire ºi pot spune cã era imposibil sã nu participi alãturi de ei la aceastã frumoasã sãrbãtoare! Sigur, Isus a zâmbit fericit astãzi fiecãrui tânãr prin razele de soare, inspirând mult curaj în a fi încrezãtori în viitorul nostru”. (Agata, Valea Mare) „Am simþit plutind în aer veselia. Dacã priveai în jur, observai chipurile luminate ale tinerilor care au venit cu un singur gând, de a-l cunoaºte mai bine pe Isus. Avem atâta nevoie de el”. (Claudia, Moineºti) „Atunci când a trebuit sã înmânãm crucea Parohiei Butea, nostalgia a pãtruns în sufletul nostru pentru cã am fi voit sã rãmânã în comunitatea noastrã. ªi totuºi ne-am bucurat sã auzim ardoarea cu care tinerii prezenþi din cele 105 parohii doreau sã fie purtãtorii crucii; aceasta ne-a încântat pentru cã am realizat disponibilitatea acestora faþã de Isus. Îi mulþumim lui Dumnezeu pentru aceastã ºansã pe care ne-a oferit-o ºi sperãm ca aceastã cruce sã revinã în parohia noastrã cât mai curând”.

(Andreea, Parohia „Sfântul Marcu”, Cleja) Mihail Cojan

„Cu inima cât un purice”, „cu jumãtate de gurã” sau „fãrã sã pui suflet” sunt expresii care indicã neimplicare. O analizã serioasã poate pune ºi diagnosticul: teamã, timiditate sau nehotãrâre. ªi care-i leacul?

Ataºamentul total pentru o cauzã, ataºament ce poate fi redat prin expresia „trup ºi suflet”. În timp ce unii cautã sã localizeze într-o parte sau alta a trupului punctul de interferenþã sau reºedinþa sufletului, alþii susþin cã ar fi vorba de un fel de energie sau aurã ce dã pe dinafarã, asimilabilã componentei spirituale. Altfel spus, nu sufletul s-ar gãsi pe undeva prin trup, ci trupul ar sta în suflet. Ca ºi cum ceva dintr-o altã dimensiune ar învãlui trupul material. Dar oare nu se insistã cumva prea mult pe una sau pe alta dintre componente, accentuându-se separarea în detrimentul unitãþii? Poate cã nici n-ar trebui gândite separat, dacã n-ar exista anomalia devenitã „normal” odatã cu moartea.

Pânã atunci însã ar fi bine sã ne descotorism de platonismul care vede în trup o închisoare sau un ambalaj al sufletului, de parcã acesta din urmã ar tânji dupã eliberare. Dumnezeu ne considerã ºi ne vrea o unitate de fiinþã (fie ea ºi cu douã componente), cel puþin pânã la moarte, dar ºi dupã, cãci ne-a pregãtit reîntregirea prin înviere. Aºadar, trup ºi suflet... spre împlinire.

Pr. Cristian Chinez

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Coasta de Fildeº

Cãlãtorie misionarã (I) perioada 9-22 aprilie am Îoþiinefectuat o nouã vizitã la pre„fidei donum” ai Diecezei de Iaºi care îºi oferã slujirea pastoralã în Coasta de Fildeº. În aceastã vizitã „misionarã” am fost însoþit de pr. Claudiu Iºtoc, directorul Centrului Misionar Diecezan, pr. Isidor Dâscã, paroh la Bacãu „Sfântul Nicolae” ºi pr. Anton Dancã, preot pensionar, cu activitate pastoralã la Parohia Iugani.

Dupã o cãlãtorie de aproximativ zece ore cu avionul, în trei etape, parcurgând aproape 7.000 de km, am ajuns în seara zilei de 9 aprilie la aeroportul Abidjan, capitala þãrii. Cãldura care ne-a întâmpinat la ieºirea din aeroport nu a lãsat loc la nici o îndoialã: suntem în Africa!

La aeroport am fost întâmpinaþi de pr. Claudiu Carteº, preot al Diecezei de Iaºi, secretar la Nunþiatura Apostolicã din Coasta de Fildeº, ºi de cei doi preoþi „fidei donum” ai diecezei, misionari în Parohia Djébonoua: pr. Gabriel Cimpoieºu, deja de ºase ani prezent în aceastã parohie, ºi pr. Marius Catrinþaºu, prezent în misiune din anul 2009.

A doua zi am pornit spre locul de activitate misionarã a preoþilor noºtri, la Djébonoua, un sat aflat la circa 350 de km nord de Abidjan, în Arhidieceza de Bouaké, de care aparþin 53 de localitãþi. Ajunºi la destinaþie, un grup de copii ne-a ºi întâmpinat cu un mic program „artistic” românesc-ivorian, pregãtit de cele douã laice voluntare din Dieceza de Iaºi, Cristina Gheþ ºi Teodora Lenuþa Lungu, care

din decembrie 2009 se aflã în aceastã parohie.

Duminicã, 11 aprilie am celebrat Liturghia în frumoasa bisericã a satului, construitã recent, foarte încãpãtoare, o Liturghie animatã de corurile parohiei ºi cu manifestãrile de bucurie ale credincioºilor locali pentru prezenþa noastrã. Dupã-amiazã am participat la o întâlnire a Consiliului Pastoral, ocazie în care am aflat cum se desfãºoarã activitatea pastoralã a parohiei ºi care sunt problemele cu care se confruntã localnicii.

A urmat ora de adoraþie în bisericuþã care, pentru mult timp, a fost singurul loc destinat celebrãrilor.

Luni, 12 aprilie, am efectuat o vizitã în localitatea Gbadaou, un loc pitoresc, aflat într-o pãdure tipic tropicalã, unde am celebrat sfânta Liturghie în aer liber, neexistând încã nici o capelã, ºi unde, alãturi de creºtinii localnici, au asistat ºi mulþi „curioºi” (mai ales copii, femei) care profeseazã religia naturalã.

A fost prezent ºi „ºeful” satului care a fost încântat de prezenþa noastrã ºi ne-a mãrturisit cã doreºte construirea unei bisericuþe, pentru cã, acolo unde ajung creºtinii, locul este binecuvântat. Dupã Liturghie, ne-am deplasat la Adjouassou pentru o manifestare folcloricã tipic africanã, cu dansuri. În ziua urmãtoare, 13 aprilie, am fost primiþi de arhiepiscopul locului, Mons. Paul-Siméon Ahouanan, la reºedinþa din Bouaké, oraº aflat sub controlul rebelilor. Aici am semnat

20 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

convenþia de colaborare dintre diecezele noastre. În ziua de 14 aprilie am luat parte la o „zi de evanghelizare” în localitatea Logbakro: un loc unde creºtinii sunt puþini la numãr ºi unde prezenþa unui nucleu activ din Parohia Djébonoua a voit sã fie o mãrturie de credinþã prin rugãciuni, cântare, Liturghie, precum ºi o manifestare folcloricã. Asemenea „zile de evanghelizare” sunt frecvente pentru aceastã zonã ºi reprezintã momente de trezire a „curiozitãþii” faþã de creºtini din partea celor care încã nu au primit Botezul.

Ziua de 15 aprilie a fost rezervatã vizitãrii satului: vizita la „ºeful” satului (este diferit de primarul localitãþii), vizitarea unor ateliere care sunt iniþiativa unei creºtine din localitate pentru a oferi de muncã, în special tinerilor: atelierul de tâmplãrie, de croitorie, de þesãtorie; am vizitat, de asemenea, ºi dispensarul ºi, bineînþeles, ºcoala, care este patronatã de parohie ºi unde peste 170 de copii, de la cei mai mici pânã la clasele gimnaziale, primesc instruirea necesarã, rãmânând practic toatã ziua la ºcoalã. (va urma) Episcop auxiliar Aurel Percã

ªtiri • ªtiri • ªtiri Anuarul statistic A fost prezentat în luna mai „Annuarium statisticum Ecclesiae”, pregãtit de Oficiul Central de Statisticã a Bisericii ºi editat de Libreria Editrice Vaticana, cu statistici 2000-2008.

Numãrul catolicilor botezaþi a crescut de la 1.045 de milioane la 1.166 de milioane (+11,54%): în Europa +1,17%, în Asia +15,61%, în Oceania +11,39% ºi în America +10,93%. A crescut numãrul preoþilor de la 405.178 la 409.166. Numãrul de catolici pentru fiecare preot a crescut de la 2.579 la 2.849.

La sfârºitul anului 2008, în lume diaconii erau 37.203, cãlugãrii cu voturi aproape 55.000 ºi cãlugãriþele cu voturi peste 739.000.

A crescut numãrul studenþilor de filozofie ºi teologie: de la aproape 110.000 de candidaþi în anul 2000 la peste 117.000 în anul 2008.

Sãrbãtoarea popoarelor Cea de-a XIX-a ediþie a „Sãrbãtorii popoarelor” („Festa dei popoli”) a avut loc la 16 mai, la Roma, eveniment anual în cadrul cãruia comunitãþile etnice de emigranþi aflate în Cetatea Eternã îºi dau întâlnire

pentru a împãrtãºi propriile bogãþii culturale. La sãrbãtoarea care a început cu Liturghia prezidatã de card. Agostino Vallini, în bazilica „Sfântul Ioan din Lateran” a continuat ºi în piaþa din faþa bazilicii. Au participat ºi mulþi credincioºi ai comunitãþii române din Roma,

conduºi de pr. paroh Isidor Iacovici, care au expus produse culinare tradiþionale româneºti ºi au prezentat un program artistic.

La cinstea altarelor PS Szilárd Ignác Bogdánffy (1911-1953), episcop romano-catolic auxiliar de Oradea ºi Satu Mare, decedat la 3 octombrie 1953 în închisoarea de la Aiud, va fi beatificat, sâmbãtã, 30 octombrie, în catedrala romano-catolicã din Oradea. Va fi primul martir pentru credinþã al Bisericii Catolice din România, din perioada comunistã, ridicat la cinstea altarelor. La celebrarea de la Oradea va fi prezent arhiepiscopul Angelo Amato, prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, care va prezenta decretul de beatificare.

Congres dedicat migraþiilor Cel de-al VIII-lea Congres European asupra Migraþiilor, promovat de Consiliul Conferinþelor Episcopale ale Europei, s-a desfãºurat în perioada 27 aprilie – 1 mai, la Málaga, în Spania, tema fiind „Europa persoanelor în miºcare. Depãºirea temerilor. Trasarea perspectivelor”. S-a urmãrit aprofundarea fenomenului migrator în lumina efectelor asupra familiei, parohiei ºi societãþii. Au participat circa 100 de delegaþi ai Conferinþelor Episcopilor din Europa. Reprezentantul României, PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, a prezentat, la 28 aprilie, o temã despre familie.

Adunare CSMR La mãnãstirea carmeliþilor desculþi din Snagov-Ciofliceni, a avut loc, la 13 aprilie, Cea de-a XXXI-a Adunare Generalã a Conferinþei Superiorilor Majori ai Institutelor de Viaþã

Consacratã ºi ai Societãþilor de Viaþã Apostolicã din România (CSMR). Au luat parte ºi ES arhiep. dr. Francisco-Javier Lozano, nunþiul apostolic în România ºi Republica Moldova, împreunã cu ÎPS Ioan Robu, mitropolit de Bucureºti.

Au fost acceptaþi în CSMR: pr. Emilian Cãtãlin, pr. Orbán Szabolcs, pr. Giovannini Bombieri, pr. Elio Rossetto; pr. Antonio Elcio Aleixo; pr. Ronchi Sante. Au fost aleºi noul preºedinte ºi noul vicepreºedinte al CSMR: pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., respectiv pr. Orbán Szabolcs, OFM. Urmãtoarea adunare va fi la Luncani, în zilele de 21 ºi 22 octombrie.

Vizitã în România Card. Leonardo Sandri, prefectul Congregaþiei pentru Bisericile Orientale, s-a aflat în România în perioada 6-10 mai, la invitaþia Bisericii Române Unite, Greco-Catolicã. Vizitei a cuprins întâlniri cu comunitãþile din Blaj, Bucureºti, Sighetu Marmaþiei ºi Cluj. La 7 mai a fost primit la Patriarhie ºi la Ministerul de Externe. Sâmbãtã, 8 mai, cardinalul a participat la pelerinajul anual de la Sighetu Marmaþiei. La 9 mai a celebrat sfânta Liturghie în catedrala

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 21

„Sfânta Treime” din Blaj, împreunã cu toþi episcopii greco-catolici ºi cu nunþiul apostolic. În ultima zi, cardinalul a fost la Cluj, unde a vizitat ºi ºantierul noii catedrale, aflatã în construcþie, din Piaþa „Cipariu”.

Simpozion naþional Grãdiniþa „Anna Maria” din Târgu Ocna patronatã de Congregaþia „Slujitoarele Preacuratei de Parma” a organizat la 17 aprilie simpozionul naþional „Cunoaºterea ºi stimularea creativitãþii preºcolarilor prin intermediul celor ºapte arte”, cu reprezentanþi din 32 de unitãþi ºcolare – confesionale ºi de stat – din þarã, care au prezentat lucrãri de cercetare ºtiinþificã ºi lucrãri ale copiilor.

Au fost prezenþi ºi PS Petru Gherghel, pr. Iosif Bisoc, pr. Ioan Purcaru, alãturi de oficialitãþi locale ºi specialiºti în învãþãmânt din întreaga þarã. A fost lansat al doilea numãr al revistei grãdiniþelor confesionale: „Lãsaþi pe copii sã vinã la mine!”.

Olimpiadã ºi concursuri La ªcoala „Al.I. Cuza” din Bacãu s-a desfãºurat la 17 aprilie faza diecezanã a olimpiadei de religie pentru clasele V-VIII, la care au participat aproximativ 110 copii. În paralel s-a desfãºurat ºi etapa diecezanã a concursului de eseuri (clasele IX-XII) ºi concursul internaþional de desene „Sã trecem pragul speranþei” (clasele I-XII). La concursul de desene au participat aproximativ 130 de lucrãri ale copiilor, atât pe hârtie, cât ºi pe sticlã ºi lemn, dintre care cele mai reuºite vor fi duse în Italia. Întâlnire diecezanã Institutul Teologic Franciscan din Roman a gãzduit, la 18 aprilie, întâlnirea persoanelor consacrate din Dieceza de Iaºi, centratã pe enciclica „Caritas

in veritate”, a papei Benedict al XVI-lea. Dupã rugãciunea introductivã pregãtitã de sr. Lenuþa Bãcãoanu, a urmat o conferinþã susþinutã de PS Cornel Damian, care a subliniat principalele aspecte ale enciclicei: Liturghia a fost prezidatã de PS Cornel Damian, concelebranþi fiind pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., pr. Alois Fechet, pr. Celeste Pianezze ºi alþi preoþi din diecezã.

Ziua Bolnavului Cu ocazia Celei de-a XVIII-a Zi Mondialã a Bolnavului, sãrbãtoritã la nivel diecezan, Oficiul pentru Pastoraþia Sanitarã al Episcopiei de Iaºi în colaborare cu Programul „Servicii de Îngrijiri la Domiciliu” al Centrului Diecezan Caritas

Iaºi, sanctuarul de la Cacica ºi parohiile Diecezei de Iaºi au organizat la 15 mai un pelerinaj al bolnavilor ºi al personalului medical, la sanctuarul marian de la Cacica, cu peste 700 de participanþi. Ziua Bolnavului a fost marcatã ºi la Sãbãoani ºi la Gioseni.

Academia Kolping Prima prezentare a proiectului „Academia Kolping Moldova” al Asociaþiei Kolping a fost la Mãrgineni, la 9 mai. Cei din asociaþie se angajeazã sã ofere seminarii de formare pentru tinerii ºi adulþii din mediul rural aparþinând parohiilor catolice din Dieceza de Iaºi. Detalii la tel. 0234/588830, www.kolpingmoldova.ro.

22 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

Pregãtire pentru cãsãtorie Asociaþia „Familia ºi Viaþa” din Roman continuã proiectul „Noviciatul iubirii” de pregãtire a tinerilor pentru cãsãtorie.

Organizatorii propun preoþilor care se ocupã de pregãtirea logodnicilor sã-i îndrume sã participe la acest proiect în zilele de marþi ºi vineri, între orele 15.00 ºi 17.00, la sediul asociaþiei din Roman, în Casa de Catehezã a Parohiei „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”. La încheierea cursului se va elibera o adeverinþã, pentru dosarul matrimonial. Pentru grupuri mai mari, echipa asociaþiei poate merge în parohii pentru prezentarea temelor.

Concert de muzicã ºi poezie Un concert-spectacol extraordinar de muzicã ºi poezie, „De la Vechiul Testament la Noul Testament prin muzicã ºi poezie”, a avut loc în catedrala nouã din Iaºi, luni, 31 mai. A participat actriþa Maia Morgenstern, pianista Tatiana Moroºanu, soprana Cristina Radu, organistul Marcel Costea ºi violoncelistul Alexandru Moroºanu, iniþiatorul spectacolului.

Pe lângã fragmente din Biblie, au fost recitate poezii de Rainer Maria Rilke ºi au fost interpretate lucrãri de J.S.Bach, M. Bruch, L. van Beethoven, C. Dimitrescu, C. Saint-Saens, Ch. Gounod, W.A. Mozart, P. Casals, A. Knevell. Evenimentul a avut loc ºi la Bucureºti, Târgu Mureº ºi Timiºoara.

Profesiune Sora Gabriela Enãºoae (nãscutã la Gherãeºti) va depune voturile pe viaþã în cadrul Congregaþiei „Surorile Sfântului Augustin”, în cadrul Liturghiei din 20 iunie, în bazilica „Sfântul Mauriþiu” din localitatea SaintMaurice (Elveþia).

Admiteri Înscrierile la admiterea la Seminarul Liceal „Sfântul Iosif” din Bacãu se vor face în zilele de 11, 12 ºi 14 iunie. Susþinerea probelor de aptitudini va fi la 15 iunie. A fost aprobatã o clasã – 30 de locuri. Informaþii la tel.

0234/550468; 0234/550469; sau www.seminarbacau.cnet.ro Înscrierile pentru proba de aptitudini în vederea admiterii la Liceul Catolic „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iaºi (ªcoala Normalã „V. Lupu”) se vor desfãºura în perioada 11-14 iunie. Informaþii la tel.

0745/483376, 0765/795438, 0747/212484, 0769/288978 sau liceulcatoliciasi.blogspot.com.

Admiterea la Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” din Bacãu se va desfãºura în etape: 17-24 iunie – prezentarea specificului ºcolii, 2 iulie – repartiþia computerizatã, 5-15 iulie – depunerea dosarelor. Vor fi trei clase cu 90 de locuri.

Informaþii la tel. 0234/574513, www.liceulcatolicbacau.cnet.ro. Înscrierile pentru admiterea la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi se vor desfãºura în perioada 12-19 iulie, iar examenul de admitere va fi în perioada 19-20 iulie. Informaþii la tel. 0232/225228, 0232/216509, 0232/224482, www.itrc.ro.

Administrarea Mirului

Înscrierile la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din Iaºi vor fi între 12 ºi 20 iulie, iar selecþia ºi afiºarea rezultatelor vor fi între 18 ºi 20 iulie.

Informaþii la tel. 0232/201115 (secretariat), 0232/201114 (decanat), e-mail: ftrc@uaic.ro, www.ftrc.uaic.ro.

Numiri PS Petru Gherghel a fãcut urmãtoarele numiri: pr. Iosif Doboº ca decan de Bucovina ºi paroh de Suceava, începând cu 1 mai (luarea în posesie a mandatului s-a fãcut la 2 mai); pr. Isidor Mîrþ ca paroh de Bogata, începând cu 17 mai (luarea în posesie canonicã a parohiei s-a fãcut la 23 mai).

O nouã parohie PS Petru Gherghel a hotãrât despãrþirea filialei „Înãlþarea Sfintei Cruci” din Bogata de Parohia Dofteana ºi constituirea ei ca parohie de sine stãtãtoare, cu oficiu parohial propriu, începând cu 17 mai, cu hramul „Înãlþarea Sfintei Cruci” ºi reºedinþa în localitatea Bogata, comuna Dofteana, judeþul Bacãu, Decanatul de Moineºti. Suprafaþa acestei parohii o formeazã întreg teritoriul localitãþii Bogata ºi localitatea Pãcuri.

În anul 2010, în Dieceza de Iaºi, sacramentul Mirului se va administra dupã urmãtorul program: 23 mai - Bacãu „Sfântul Nicolae”; 29 mai - Buruieneºti; 30 mai Sãveni; 5 iunie - Adjud ºi Iaºi „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”; 13 iunie - Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”; 19 iunie - Brusturoasa; 20 iunie - Cireºoaia; 26 iunie - Dofteana; 27 iunie - Coman; 3 iulie - Paºcani; 4 iulie - Fãrcãºeni; 10 iulie Floreºti; 11 iulie - Valea Mare; 17 iulie - Fundu Rãcãciuni; 18 iulie - Valea Micã; 24 iulie - Huºi „Sfântul Anton”; 25 iulie - Huºi-Corni; 7 august - Butea; 8 august Izvoarele (IS) ºi Luizi-Cãlugãra; 21 august - Tuta; 23 august - Mãrgineni; 28 august - Gheorghe Doja; 29 august - Moineºti; 5 septembrie - Oneºti „Sfinþii Petru ºi Paul”; 12 septembrie - Rãchiteni; 18 septembrie - Luncaºi; 19 septembrie Satu Nou (NT); 25 septembrie - Satu Nou (BC); 26 septembrie - Rãducãneni ºi Soloneþu Nou; 2 octombrie - Roznov; 3 octombrie - Târgu Frumos; 9 octombrie Rotunda; 10 octombrie - Târgu Ocna.

Pe scurt

24 aprilie: Simpozionul naþional „Pro-

fesorul de religie ºi rolul sãu formativ în lumina preoþiei comune” organizat la Oneºti 24 aprilie: Consfãtuirea diecezanã anualã a profesorilor de religie romano-catolicã la Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti 29 aprilie: Reuniunea membrilor Consiliului Pastoral Diecezan la sediul Episcopiei de Iaºi 2 mai: Sfinþirea noii orgi din biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Oneºti, de cãtre PS Aurel Percã 7 mai: Cea de-a X-a ediþie a concursului internaþional de artã plasticã ºi jucãrii pentru copii organizat la Grãdiniþa „Roza Venerini” din Bacãu 8 mai: Curs de formare ACC „A anima cu bucurie” în Oratoriul „Maria Bambina” din Bacãu 8 mai: Zilele Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti 8-9 mai: Consiliul Naþional al Comunitãþilor „Credinþã ºi Luminã” din România, la Iaºi 9 mai: Vizita ÎPS Vincent Nichols, arhiepiscop al Diecezei de Westminster, la comunitatea românã din Londra 9 mai: Liturghie de mulþumire pentru cei 25 de ani de preoþie de cãtre pr. Fernando Manni din Congregaþia „Fiii Iubirii Milostive” la Barticeºti, în prezenþa PS Aurel Percã 16 mai: Catehezã despre mass-media în Parohia „Sf. Tereza a Pruncului Isus” din Iaºi, cu jurnaliºtii Mihaela ºi Ninel Berneagã 16 mai: Consacrarea altarului bisericii din Suceava de cãtre PS Aurel Percã în sãrbãtoarea hramului 16 mai: Sfinþirea întru diaconat, la Viterbo (Italia), a lui Marius Martin (din Bacãu, membru în Comunitatea Iosefinilor lui Murialdo din România), prin impunerea mâinilor PS Lorenzo Chiarinelli, episcopul locului 17-21 mai: Exerciþii spirituale pentru 22 de preoþi din promoþia 1989 de la Iaºi, la Snagov 23 mai: A ºasea (ultima) întâlnire a Grupului „Samuel” la mãnãstirea Surorilor Clarise de Clauzurã din Roman 23 mai: Sfinþirea orgii de la mãnãstirea „Maica Unitãþii” din Viiºoara, de cãtre PS Paolo de Nicolò, PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã 25-27 mai: Sesiunea de primãvarã a Conferinþei Episcopilor Catolici din România, la Oradea 5 iunie: Sãrbãtoarea Copiilor la Lespezi.

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic

Francisc Solomon (Piatra Neamþ). 1) „Existã o lege care sã declare persoane persecutate politic persoanele care au refuzat sã fie informatori ºi sã colaboreze cu fosta securitate, dar care nu au fost închiºi”?

2) „Mi s-a calculat greºit pensia. Am hotãrârea Curþii de Apel care obligã Casa Judeþeanã de Pensii sã corecteze greºeala ºi sã-mi recalculeze pensia. Unde pot sã mã adresez ca lucrãtorii de la Casa Judeþeanã de Pensii sã execute hotãrârea Curþii de Apel ºi sã-mi recalculeze corect pensia”?

3) „Beneficiez de legea 189/2000, fiind refugiat din Bucovina de Nord ºi am ºase cãlãtorii gratuite pe CFR, cl. I. Ca pensionar CFR, beneficiez de permise gratuite pe calea feratã. Regionala CFR refuzã sã-mi elibereze permisele de cãlãtorie, pe motivul cã beneficiez de bilete de cãlãtorie în baza legii 189/2000. Existã vreo lege în acest sens?”.

1) Toate actele normative ce reglementeazã în prezent situaþia persoanelor persecutate politic sau etnic nu fac referire la astfel de cazuri, voinþa legiuitorului fiind aceea ca numai persoanele prevãzute în lege sã fie considerate persecutate politic sau etnic ºi în consecinþã sã fie beneficiare ale drepturilor prevãzute de lege. O astfel de situaþie menþionatã de dv. nu este în prezent reglementatã.

2) În cazul în care nu aþi fãcut-o încã va trebui sã investiþi hotãrârea cu titlu executoriu ºi sã vã adresaþi unui executor judecãtoresc în vederea punerii în executare a hotãrârii.

De asemenea, în cadrul unei acþiuni având ca obiect „obligaþia de a face” puteþi sã solicitaþi ca instanþa sã oblige Casa Judeþeanã de Pensii sã emitã o decizie de calculare a pensiei.

Dacã prin hotãrârea pe care o aveþi deja, Casa Judeþeanã a fost obligatã sã emitã o astfel de decizie vã veþi adresa doar executorului judecãtoresc în vederea punerii în executare a hotãrârii pe care o aveþi. Termenul în care puteþi executa o hotãrâre judecãtoreascã este de trei ani de zile, calculat de la data la care a rãmas definitivã ºi irevocabilã.

3) Conform art. 5 al 1 lit. C din legea 189/2000, dv. beneficiaþi de un numãr de ºase cãlãtorii gratuite clasa I. În calitate de pensionar CFR, beneficiaþi de permis CFR gratuit pe calea feratã. În condiþiile în care în legea în baza cãreia aþi primit permis de cãlãtorie nu prevede ca ºi excepþie cazul dv., atunci puteþi primi permisul CFR gratuit.

A. Popescu (Roman). „În ce condiþii pot solicita revizuirea unei hotãrâri judecãtoreºti?”. În conformitate cu disp. art.

322 Cod procedurã civilã, „revizuirea unei hotãrâri rãmase definitive în instanþa de apel sau prin neapelare, precum ºi a unei hotãrâri datã de o instanþã de recurs atunci când evocã fondul, se poate cere în urmãtoarele cazuri: – dacã dispozitivul hotãrârii cuprinde dispoziþii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire; – dacã s-a pronunþat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunþat asupra unui

24 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; – dacã obiectul pricinii nu se aflã în fiinþã; – dacã un judecãtor, martor sau expert, care a luat parte la judecatã, a fost condamnat definitiv pentru o infracþiune privitoare la pricinã sau dacã hotãrârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecãþii ori dacã un magistrat a fost sancþionat disciplinar pentru exercitarea cu rea-credinþã sau gravã neglijenþã în acea cauzã; – dacã, dupã darea hotãrârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reþinute de partea potrivnicã sau care nu au putut fi înfãþiºate dintr-o împrejurare mai presus de voinþa pãrþilor, ori dacã s-a desfiinþat sau s-a modificat hotãrârea unei instanþe pe care s-a întemeiat hotãrârea a cãrei revizuire se cere; – dacã statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publicã, dispãruþii, incapabilii sau cei puºi sub curatelã nu au fost apãraþi deloc sau au fost apãraþi cu viclenie de cei însãrcinaþi sã-i apere; – dacã existã hotãrâri definitive potrivnice, date de instanþe de acelaºi grad sau de grade deosebite, în una ºi aceeaºi pricinã, între aceleaºi persoane, având aceeaºi calitate; – dacã partea a fost împiedicatã sã se înfãþiºeze la judecatã ºi sã înºtiinþeze instanþa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinþa sa.

Av. Mihaela Ciobanu

POªTA REDACÞIEI Emanoil Dâscã (Hune- Floriilor. Tot în partea de rãsãrit acuzaþie a fost de rãscoalã. Pilat

doara). „Aº dori, dacã se poate, sã daþi câteva amãnunte despre Poarta de Rãsãrit din cetatea Ierusalimului. De ce este acum închisã? Este adevãrat cã se va deschide când Mesia va veni a doua oarã?”

Pentru a vã rãspunde, am luat legãtura cu pr. Iosif Dorcu care a lucrat ºapte ani în Þara Sfântã. În cele ce urmeazã redãm rãspunsul Sfinþiei sale. Cetatea Ierusalimului are în total opt porþi. Dintre acestea una este foarte recentã (Poarta Nouã), iar una este ziditã (Poarta cea Frumoasã sau Poarta de Aur).

Poarta de Aur sau cea Frumoasã se afla în imediata apropiere a templului. Pentru cã este spre rãsãrit, trebuie sã þinem cont de profeþia lui Malahia: „El (Mesia), va veni ca soarele dreptãþii ºi pe norii cerului” (4,2).

Probabil din acest text se considerã venirea lui Mesia prin aceastã poartã. De asemenea, profetul Ezechiel mai are câteva versete despre aceastã poartã (44,1-3): „M-a adus înapoi la poarta de afarã a sfântului lãcaº, dinspre rãsãrit. Dar era închisã. ªi Domnul mi-a zis: „Poarta aceasta va sta închisã, nu se va deschide ºi nimeni nu va trece pe ea; cãci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea. De aceea, va rãmâne închisã!”. La fel de interesant este ºi versetul 43,1: „M-a dus la poartã, la poarta dinspre rãsãrit. ªi iatã cã slava Dumnezeului lui Israel venea de la rãsãrit”. Aºa cã se pot face multe supoziþii pe seama acestei porþi zidite. Musulmanii, când au ocupat cetatea, au zidit aceastã poartã pentru a nu fi deranjaþi la moscheile lor. Actualmente, în exterior poarta este strãjuitã de sute de morminte musulmane. Prin aceastã poartã Isus a intrat la Duminica

mai este o poartã, a Leilor sau a sfântului ªtefan.

Petru Blaj (Sãbãoani). „Am ºi eu câteva întrebãri: 1) De ce Isus le-a spus ucenicilor sã arunce mreaja în partea dreaptã ºi nu în partea stângã? 2) Cu ce au ajuns sfinþii Petru ºi Paul la Roma, deoarece din Þara Sfântã pânã la Roma este o distanþã foarte mare? 3) De ce a spus Dumnezeu cã nu va mai pedepsi lumea prin potop?

4) Pilat a spus cã Isus este nevinovat, atunci de ce l-a dat ca sã fie biciuit?”

1) Probabil pentru cã pânã atunci ucenicii au aruncat mreaja în partea stângã ºi nu au prins nimic. Acum Isus le spune s-o arunce în partea cealaltã. Ei ascultã ºi au parte de belºug. Astfel ei învaþã cã trebuie sã trãiascã în ascultare faþã de el. Când se încred în forþele proprii nu realizeazã nimic: „Fãrã mine, nimic nu puteþi face”. 2) Pentru întrebãrile 2 ºi 3 vã recomandãm sã citiþi Cartea Faptele Apostolilor, capitolele 27 ºi 28 ºi cartea Genezei, capitolele 8 ºi 9 unde veþi gãsi rãspunsuri ample la întrebãrile dv. În rezumat, sfântul Paul a ajuns la Roma pe jos ºi cu corabia.

Dupã potop, Dumnezeu a încheiat un legãmânt cu Noe ºi cu familia lui. Parte a legãmântului este ºi faptul cã „apele nu se vor mai face un potop ca sã nimiceascã orice fãpturã”.

4) Pentru a înþelege mai bine, iatã cum au stat pe scurt lucrurile cu privire la Pilat. El era guvernatorul roman al provinciei Iudeea, chemat sã împartã dreptatea romanã. Într-o zi, Sinedriul evreilor i-a adus un deþinut. Era Isus. Pentru cã evreii nu puteau sã condamne pe cineva la moarte, i se cere lui Pilat sã intre la judecatã. Prima

pune întrebãri, ascultã câþiva martori ºi îºi dã seama cã Isus era nevinovat. Verdictul lui a fost: „Nu gãsesc nici o vinã în omul acesta”. Între timp, de la soþia lui soseºte mesajul cã a fost tulburatã în vis ºi sã aibã grijã sã nu-i facã nici un rãu lui Isus pentru cã este un om drept. Când cãuta sã scape de pronunþarea osândei, evreii au venit cu o nouã acuzaþie pentru Isus: „Omul acesta s-a proclamat împãrat”. Pilat îl întreabã pe Isus, care-i rãspunde cã împãrãþia lui nu-i din lumea aceasta. κi dã seama cã nici aceastã acuzaþie nu poate fi realã. Evreii îl acuzã pe Isus cã a afirmat cã este Fiul lui Dumnezeu. Începe sã-i fie teamã ºi de aceea încearcã sã fugã de rãspundere, sã scape de pronunþarea sentinþei.

Auzind cã Isus este din Galileea, îi trimite pe evrei la Irod, aflat atunci la Ierusalim ºi care avea jurisdicþie peste Galileea.

Isus este trimis înapoi. Pilat, dupã ce spune cã nu gãseºte nici o vinã în el, vine cu ideea de a-l elibera pe Isus, dupã cum era obiceiul înainte de Paºti de a fi graþiat un condamnat. Evreii îl cer pe Baraba. În acest context, Pilat întreabã: „Ce sã fac cu Isus?”. „La moarte cu el”, a fost rãspunsul mulþimii. Cu gândul de a le înmuia inima, dã ordin sã fie bãtut ºi-l aratã apoi mulþimii: „Iatã omul”. Cãuta sã-l scape, dar iudeii i-au spus cã dacã nu-l rãstigneºte nu este prieten cu împãratul. Auzind aceasta, precum ºi strigãtele mulþimii, l-a dat în mâinile lor ca sã fie rãstignit. A luat un lighean ºi s-a spãlat pe mâini, crezând cã scapã de rãspundere. A sacrificat dreptatea, a cãlcat legile pe care trebuia sã le apere pentru cã a voit sã-ºi salveze postul ºi sã facã pe plac mulþimii.

iunie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Ioan Cojan (Traian). Mulþumindu-vã pentru gândurile legate de Anul Sfintei Preoþii, redãm aici câteva, cu încrederea ºi speranþa cã vã rugaþi pentru preoþi. „Întrucât ne mai aflãm în anul special închinat Sfintei Preoþii, aº dori sã fac câteva consideraþii asupra sacramentului sfintei Preoþii: dacã noi, creºtinii, credem cu tãrie cã Isus este ascuns în sfântul sacrament din altar, la fel trebuie sã credem cã Isus este ascuns în persoana Sfântului Pãrinte, a fiecãrui episcop ºi a fiecãrui preot în parte din întreaga lume. Desigur cã Isus, când a instituit sfânta Euharistie ºi sacramentul sfintei Preoþii a avut în vedere cã numai prin aceste douã mari ºi sfinte sacramente putea sã-ºi reveleze prezenþa sa în mijlocul oamenilor de pe pãmânt pentru a putea continua opera de mântuire ºi salvare a neamului omenesc din robia satanei. Dumnezeu se îngrijeºte foarte mult de oameni, dovedit prin faptul cã Isus, pentru a duce la desãvârºire planul sãu de mântuire, a rãmas cu noi în sacramentul Euharistiei pentru a încuraja pe apostoli cãrora le-a spus: «Eu sunt cu voi în toate zilele pânã la sfârºitul veacurilor»”.

Gh. Budãu (Satu-Nou, Bc). „Sunt un simplu credincios ºi doresc sã ºtiu unde slujesc preoþii ªtefan Erdeº, care a construit casa parohialã din satul nostru, ºi Silvestru Bejan care a slujit mult timp la noi? Vreau sã-mi felicit parohul pentru cã îºi dã tot interesul pentru parohia noastrã. A organizat corul pentru a cânta frumos la sfânta Liturghie la Paºti, mai ales cã anul acesta sunt mai multe evenimente frumoase în comunitatea noastrã, cum ar fi prima Împãrtãºanie ºi Mirul.

Credem cã preoþii care au slujit ºi slujesc în parohia dv. se bucurã citind mesajul dv. Pr. ªtefan Erdeº slujeºte la Parohia „Sfântul Nicolae”, str. Ana Ipãtescu, 2A, 600002-Bacãu, tel. 0234/536660; iar pr. Silvestru Bejan, jud. Iaºi, 707335 Mogoºeºti-Siret, tel. 0232/713912.

Ion Criºu (Mãrgineni). „În acest an, atât în timpul Postului Mare cât ºi cu ocazia sfintelor sãrbãtori de Paºti, Dumnezeu ne-a dat încã o datã ocazia de a sãrbãtori cea mai mare sãrbãtoare din an o datã cu fraþii noºtri ortodocºi. Ne-a mai dat încã o datã ocazia de a ne uni în post ºi rugãciune. M-am bucurat foarte mult pentru cã în multe familii a fost o dublã sãrbãtoare: au sãrbãtorit Paºtele ºi au putut fi din nou împreunã, pãrinþi, copii ºi nepoþi. Familia este o mare tainã. Din nefericire asistãm la cele mai multe divorþuri, ºi culmea cã toate aceste divorþuri se aflã la familiile mai înstãrite. Am constatat cã atunci când omul are mai mult decât îi trebuie, începe sã punã credinþa ºi religia pe locul doi”. Într-adevãr este o mare sãrbãtoare pentru întreaga Bisericã atunci când toatã creºtinãtatea cântã „Cristos a înviat” în acelaºi timp. Aceste refren îl întâlnim la radio, la televizor ºi în presã ºi este o mare bucurie.

Cu privire la familia creºtinã, divorþul ºi neînþelegerea sunt un mare rãu pentru toþi membrii familiei, mai ales pentru copii, pentru cã ei suferã cel mai mult ºi nu înþeleg de ce aceastã dezbinare. Se spune cã atunci când cunoºti suferinþa o depãºeºti mai uºor, dar în cazul divorþurilor copiii nu vor înþelege aceasta niciodatã, chiar dacã sunt adolescenþi. Ne rãmâne datoria sã ne rugãm

26 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2010

pentru familii, pentru unitate ºi pentru fidelitate.

Iosif-Claudiu Mãtãºel (Izvoarele). „Pentru cã societatea a creat imaginea bãrbatului puternic, aceºtia tind sã parã lipsiþi de emoþii, fiind încurajaþi de mici sã nu plângã ºi sã nu vorbeascã despre problemele lor. Oare este aºa? Chiar dacã suferinþa unui tatã pare mai tolerabilã, chiar invizibilã, acest lucru nu indicã faptul cã în interiorul sãu nu se simte dãrâmat ºi pierdut sufleteºte.

Pe lângã tristeþea ºi golul pe care îl lasã în urmã divorþul, un tatã este descurajat de absenþa unei relaþii afective cu proprii copii ºi zilnic retrãieºte momentele frumoase petrecute cu aceºtia, atunci când formau o familie ºi se întreabã ce poate face pentru a reanima acele clipe, a redeveni tatã pentru copiii sãi?...

Lãsând în urmã neînþelegerile cu fosta soþie, ºtergând lacrimile ºi alungând tristeþea s-a ridicat din umbra trecutului ºi ºi-a promis sã redevinã acel tatã pe care copiii l-au iubit, acel tatã care îi ducea cu drag la grãdiniþã ºi care îºi rupea din timpul sãu scurt sã le spunã o poveste sau sã se joace cu ei... Vor fi aceºti copii pregãtiþi sã-l accepte din nou în viaþa lor?”.

Experienþa povestitã de dv. este impresionantã. Este bine cã acel tatã a realizat cât este de important sã repare ce se mai poate repara. Va trebui sã demonstreze prin fapte cã s-a schimbat. Întoarcerea realã la Dumnezeu ºi la principiile vieþii creºtine îl va ajuta sã se menþinã pe drumul cel bun. Numai aºa copiii „vor fi pregãtiþi sã-l accepte din nou în viaþa lor.

Maria G. (Germania). Veþi primi rãspunsuri la întrebãrile puse în numerele viitoare ale revistei.

Slujirea preoþeascã Orizontal: 1) Funcþia preotului în Bisericã de a sfinþi (adj.).

2) Decretul Conciliului al II-lea din Vatican (7 decembrie 1965) cu privire la slujirea ºi viaþa preoþeascã (Presbyterorum…).

3) „University of the Fraser Valley” (abr.) – Acompaniament – Constantã matematicã (3,14).

4) Localitate în Franþa – Preot (abr.) – Diviziune de timp.

5) Ultimele însuºiri! – Intrare în Hunedoara! – Hârb. 6) Funcþia preotului în Bisericã de a conduce (adj.) – A exista. 7) În vest! – Tudor Rãdulescu – Nume criptic dat Ierusalimului (cf. Is 29,1-2.7) în calitate de centru principal de închinare adusã lui Dumnezeu. 8) Accent – „Miºcarea Refugiaþilor Transnistreni” (abr.) – Consacraþi cu totul! 9) Actul sacramental care introduce în rândul episcopilor, al preoþilor ºi al

diaconilor, ºi care conferã un dar al Duhului Sfânt ce permite exercitarea puterii sacre venite de la Cristos însuºi prin mijlocirea Bisericii (pl.). 10) Râu în Anglia – Slujitorii sacri (episcopi, preoþi, diaconi) care au primit sacramentul Preoþiei. 11) A doua treaptã a sfintei Preoþii (neart.).

Vertical: 1) Participare la tripla funcþie a lui Cristos (de a învãþa, de a conduce ºi de a sfinþi) fie în virtutea Botezului ºi a Confirmaþiunii, fie într-un mod special în virtutea sacramentului Preoþiei (cf. PO 1; AA 10) – Obstacol. 2) Silvic.

3) Colac dat de pomanã – Plasã de prins peºte. 4) În cerc! – Cu

Doamne Isuse Cristoase...

referire la popor. 5) E ceva… cordial! – Graþie divinã – „Tenis Club Bucureºti” (abr.).

6) Aflat în situaþia potrivitã pentru a realiza ceva anume – Molecule-gram. 7) Stimã deosebitã – Caieþel de buzunar.

8) Menþinute la centru! – Nemulþumire exprimatã prin murmurãri sau critici (pop.).

9) Campion – Cele din turmã – „Rata Internã de Rentabilitate” (abr.). 10) Funcþia preotului în Bisericã de a învãþa (adj.).

11) Binevoitori – Slujit pânã la capãt!

Dicþionar: JORT, OEI, ORIE, RDI. Pr. Emanuel Imbrea Criptografie (9,2,5,2,3,3,8,2,4,2,6-1,2,7,11) Rãspuns la rebusul „«Ca toþi Galina P. Pajura sã fie una». La mulþi ani!” din numãrul trecut: 1) GHERAESTI; 2) RADAUTI – NL; 3) AR – PREOTIE; 4) D – SO – NN – MT; 5) CARJA – TAT; 6) TANTI – II – M; 7) ARC – LASATA; 8) CITAT – CRIN; 9) SUPUS – ANN; 10) IMA – RIT – U; 11) BARTICESTI. FOTO – VIDEO pentru evenimentul tãu Adrian CUBA, fotograf al Episcopiei de Iaºi tel. 0744-261084; www.fotonuntaiasi.ro

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au contribuit Parohiile: Bãlþaþi, 163 lei; Bãluºeºti, 230 lei; Horleºti, 225 lei; Huºi „Sfântul Anton”, 901 lei; Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”, 1.657 lei; Iaºi „Sfânta Tereza”, 764 lei; Oþeleni, 330 lei; Pildeºti, 1.650 lei; Podu Iloaiei, 110 lei; Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”, 800 lei; Roman „Sfânta Tereza”, 1.000 lei; ªcheia, 200 lei; Tomeºti, 80 lei; Trebeº, 430 lei; Valea Lupului, 72 lei; Vaslui, 200 lei; Vatra Dornei, 350 lei; Surorile Providenþei - Iaºi, 100 lei.

Consfãtuirea diecezanã anualã a profesorilor de religie (Oneºti, 24 aprilie)

„Expo Carisma” (Roman, 24-25 aprilie)

Întrunirea Consiliului Pastoral Diecezan (Iaºi, 29 aprilie)

Liturghie de mulþumire la 20 de ani de episcopat ai PS Petru Gherghel (Iaºi, 1 mai)

Simpozion internaþional cu ocazia a 20 de ani de la redeschiderea Provinciei Franciscane (Roman, 30 aprilie - 2 mai)

Curs zonal de formare pentru animatorii ºi educatorii ACC (Bacãu, 8 mai)

Ziua Bolnavului la nivel diecezan (Cacica, 15 mai)

Pelerinaj diecezan la Ars, Fatima, Lourdes (3-21 mai) (Lleida, 10 mai)