Lumina crestinului, nr. 7/2010

LUMINA CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXI iulie 2010, nr. 7 (247) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Hirotonire de preoþi la Iaºi (11 iunie 2010) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0745/167961). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Dreptate în alegerile guvernanþilor Pentru ca în toate naþiunile lumii alegerile guvernanþilor sã se desfãºoare în spirit de dreptate, transparenþã ºi onestitate, respectând deciziile libere ale cetãþenilor.

Intenþia misionarã O culturã urbanã a dreptãþii, a solidaritãþii ºi a pãcii Pentru ca toþi creºtinii sã se implice în a oferi pretutindeni, mai ales în marile centre urbane, o contribuþie validã la promovarea culturii, a dreptãþii, a solidaritãþii ºi a pãcii.

Apostolul neamurilor (XXXV) T

imp de aproape trei ani am prezentat pe aceastã paginã a revistei Lumina creºtinului texte din scrisorile sfântului apostol Paul, cu explicaþii aplicative.

Pentru ultimele douã numere ale acestei perioade, am ales cuvinte devenite maxime cãlãuzitoare în viaþa spiritualã.

Cu siguranþã, doctrina paulinã este, de-a lungul celor douã milenii creºtine, normativã în viaþa Bisericii. Magisteriul acesteia îi acordã locul cuvenit în Liturghie, atât în ritul rãsãritean, bizantin, cât ºi în cel apusean, roman.

Dea Domnul, prin mijlocirea marelui apostol al neamurilor, sã fim ºi noi cât mai ataºaþi de Cristos, calea, adevãrul ºi viaþa. „Pentru mine a trãi este Cristos, iar a muri este un câºtig” (Fil 1,21). „Patria noastrã este în ceruri, de unde îl aºteptãm ca Mântuitor pe Domnul nostru, Isus Cristos. El va schimba trupul umilinþei noastre, fãcându-l

asemãnãtor cu trupul gloriei sale prin puterea cu care este în stare sã-ºi supunã toate” (Fil 3,20-21). „Bucuraþi-vã mereu în Domnul! Iarãºi vã spun: bucuraþi-vã! Bunãvoinþa voastrã sã fie cunoscutã tuturor oamenilor.

Domnul este aproape. Nu vã îngrijoraþi pentru nimic ºi, în orice împrejurare, cerând cu insistenþã prin rugãciune, cu mulþumire, sã fie prezentate cererile voastre lui Dumnezeu.

Iar pacea lui Dumnezeu, care întrece orice închipuire, va pãzi inimile ºi gândurile voastre în Cristos Isus” (Fil 4,4-7). „Dacã aþi înviat împreunã cu Cristos, cãutaþi cele de sus unde Cristos ºade la dreapta lui Dumnezeu. Cugetaþi la cele de sus ºi nu la cele de pe pãmânt, cãci voi aþi murit ºi viaþa voastrã este ascunsã împreunã cu Cristos în Dumnezeu. Când se va arãta Cristos, care este viaþa voastrã, atunci ºi voi vã veþi arãta împreunã cu el în glorie” (Col 3,1-4).

Mesaj terezian

Iubire nelimitatã „Isuse, lasã-mã sã fiu cât pot de recunoscãtoare, lasã-mã sã-þi spun cã iubirea ta este fãrã mãsurã… Cum ar putea inima mea sã nu se ataºeze de tine? E normal ca încrederea mea în tine sã nu aibã limite” (Ms B,5v).

P.A.D.

Zi de mulþumire iserica localã de Iaºi îºi sãrbãtoreºte pãstorul: 70 de ani B de viaþã, dintre care 45 de ani în slujirea Bisericii lui Cristos în trepte diferite de exercitare a preoþiei: preot, profesor ºi formator al viitorilor preoþi, administrator apostolic al diecezei ºi apoi pãstor al diecezei, cu puterea deplinã a episcopatului.

Douãzeci de ani de când providenþa divinã a dispus ca în fruntea Episcopiei de Iaºi sã fie Preasfinþitul Petru, chemat ºi rânduit sã conducã aceastã porþiune a poporului lui Dumnezeu în comuniune cu urmaºul Sfântului Petru.

Douãzeci de ani de pãstorire, de slujire exemplarã, printr-o profundã angajare plinã de iubire ºi credinþã a pãstorului ei, care a fãcut ca întreaga diecezã sã creascã.

Preasfinþitul Petru Gherghel s-a nãscut la 28 iunie 1940 în localitatea Gherãeºti. Dupã terminarea ºcolii generale în satul natal, a intrat în Seminarul Catolic din Iaºi.

La 29 iunie 1965 a fost hirotonit preot la Alba-Iulia de cãtre episcopul Marton Aron.

A activat ca vicar parohial la Barticeºti ºi Rãdãuþi, ani de pastoraþie care i-au marcat profund sensul slujirii ecleziale.

La 1 noiembrie 1970 a fost numit profesor la Seminarul din Iaºi, iar în martie anul 1975 a fost numit rector, mandat în timpul cãruia au fost demarate pregãtirile pentru construirea noii clãdiri a Seminarului.

La 21 februarie 1978, papa Paul al VI-lea l-a numit „ordinarius” al Episcopiei de Iaºi,

iar la 4 aprilie 1978 a avut loc luarea în primire a diecezei. În perioada grea a dictaturii comuniste a pãstorit turma ce i-a fost încredinþatã, arãtând mult curaj ºi diplomaþie în misiunea de pãstor, preocupându-se ca turma încredinþatã sã nu ducã lipsã de cele necesare pentru mântuire. Nu au lipsit greutãþile ºi piedicile în exercitarea misiunii, dar toate au fost depãºite cu încrederea în providenþã ºi punând toate sub ocrotirea a doi patroni, care aveau sã-ºi gãseascã locul pe viitoarea stemã episcopalã: preasfânta Fecioarã Maria ºi sfântul Iosif. ªi motoul ales avea sã fie ca un program de refacere a structurilor ºi de dinamizare a vieþii pastorale a diecezei: „Ca toþi sã fie una”. „Ca toþi sã fie una” în credinþã, în iubire, în muncã ºi în viaþã. „Ca toþi sã fie una” în slujirea lui Dumnezeu ºi a oamenilor, ca toþi sã regãseascã unitatea aceleiaºi credinþe ºi în celebrarea aceleiaºi Euharistii. „Revoluþia” din 1989 a deschis un orizont nou de reorganizare bisericeascã ºi de propãºire spiritualã. Astfel, la 14 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a ales ºi l-a numit pe Mons. Petru Gherghel episcop de Iaºi. Consacrarea a fost oficiatã la Seminarul din Iaºi, la 1 mai acelaºi an, de cãtre cardinalul Angelo Sodano. Dupã numirea ºi consacrarea ca episcop, Preasfinþitul Petru a participat la mai multe sinoade ale episcopilor ºi a fost numit membru al Consiliului Pontifical pentru Pastoraþia Migranþilor.

La mulþi ani, Preasfinþite!

Pentru Dieceza de Iaºi a început o nouã paginã de istorie, care se scrie încã. Este o paginã sau sunt pagini care se suprapun cu o parte din cei 70 de ani de viaþã.

Dincolo de cuvinte ºi de realizãri, ies la ivealã inima pãstorului nostru ºi a omului de credinþã. ªi mai ales de aceasta avem nevoie, pentru cã ne obligã la o privire de credinþã asupra vieþii, asupra Bisericii, asupra lumii noastre.

La acest aniversar vrem sã încredinþãm Tatãlui Biserica noastrã localã, pentru ca adunatã în jurul pãstorului ei sã creascã în comuniunea Duhului. Întreaga comunitate diecezanã se adunã în jurul pãstorului ei, în ziua aniversarã, ºi mulþumeºte lui Dumnezeu cã l-a dãruit ca pãstor al Bisericii locale, implorând de la providenþa cereascã haruri îmbelºugate, sãnãtate ºi binecuvântare pentru episcopul ei.

Sincere felicitãri ºi urãri pentru ziua aniversarã ºi onomasticã! Le încredinþãm Maicii Preacurate ca ea sã le poarte la tronul Tatãlui ceresc.

Ad multos felicesque annos, Preasfinþite! ? Aurel Percã, episcop auxiliar

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea

Au fost sfinþiþi 24 de preoþi La încheierea Anului Sfintei Preoþii, în catedrala din Iaºi, în ziua de 11 iunie 2010, solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, au fost hirotoniþi 24 de preoþi: 14 pentru Dieceza de Iaºi, doi pentru Arhidieceza de Bucureºti, ºapte pentru Ordinul Fraþilor Minori Conventuali ºi unul pentru Ordinul Fraþilor Minori Capucini. Cei 24 au fost hirotoniþi prin impunerea mâinilor PS Petru Gherghel.

aspete special a fost PF Michel Sabbah, paO triarh emerit de Ierusalim. La Liturghie au participat PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi, superiori ai Provinciei „Sfântul Iosif” a Fraþilor Minori Conventuali ºi ai Custodiei „Fericitul Ieremia” a Fraþilor Minori Capucini, prelatul Albert Holenstein, profesori de la institutele unde au studiat candidaþii, preoþi din þarã ºi strãinãtate, pãrinþi ºi rude ale candidaþilor, precum ºi mulþi credincioºi.

Cei peste 200 de preoþi ºi cei 24 de diaconi au pornit în procesiune din catedrala veche.

Diaconii purtau pe braþe hainele preoþeºti pe care aveau sã Ca pregãtire pentru Preoþie, diaconii diecezani au fãcut exerciþii spirituale în perioada 3-10 iunie, la Casa de Reculegere a Institutului Teologic de la Horpaz (Iaºi) cu pr. Ionel Pojum, iar diaconii franciscani, în perioada 25-30 aprilie, la Curia Provincialã din Bacãu, cu pr. Damian-Gheorghe Patraºcu.

le îmbrace mai târziu. Noua catedralã era arhiplinã de credincioºi veniþi din toate pãrþile Moldovei ºi nu numai: Frumoasa, Braºov, Buruieneºti, Arini, Bacãu, Roman, Sãbãoani, Vizantea, Rãchiteni, Oneºti, Nicolae Bãlcescu, Butea, Pildeºti, Giurgiu, Floreºti, Craiova, Galbeni, Sagna... Unii dintre ei erau îmbrãcaþi în costume naþionale. „De unde sunteþi?”, am întrebat o persoanã îmbrãcatã într-un frumos costum naþional. „Vin de la Braºov, dar mã trag din pãrþile Moldovei. Unul dintre cei care va fi sfinþit îmi este rudã”, a fost rãspunsul.

Corul Institutului Teologic din Iaºi a condus cântarea.

La începutul Liturghiei, PS Petru Gherghel i-a salutat pe patriarhul de Ierusalim, pe episcopi, pe candidaþii la Preoþie, pe oaspeþii din Italia, Germania, Polonia, Franþa, America Latinã ºi pe toþi credincioºii prezenþi. „E sãrbãtoarea iubirii, a inimii preasfinte, a preoþiei. Se încheie Anul Sfintei Preoþii. E sãrbãtoarea Bisericii

4 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

noastre, e sãrbãtoarea voastrã, dragi candidaþi la preoþie: astãzi rãspundeþi la alegerea lui Isus”, a precizat episcopul de Iaºi.

La predicã, Preasfinþitul Petru Gherghel a fãcut referinþã la evenimentele trãite: solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, încheierea Anului Sfintei Preoþii, hirotonirea a 24 de preoþi.

A amintit apoi de rãspunsul dat de teologul elveþian Hans Urs von Balthasar la întrebarea: „Pentru ce aþi ales sã fiþi preot?”. „Eu nu am ales, ci am fost ales”, a rãspuns teologul.

La final s-a adresat candidaþilor: „Doresc sã vã spun cã sunteþi privilegiaþi sã intraþi în sfânta Preoþie în aceastã zi. (...). Voi sunteþi bucuria inimii lui Isus ºi a tuturor celor ce vã însoþesc. Sperãm ca voi sã iscãliþi cu propria voastrã ofertã actul supremei dãruiri ºi al speranþei pe care toþi o aºezãm în voi. Prin voi sã continue în Bisericã iubirea inimii sale ºi a sfintei Preoþii”.

Un gest semnificativ, în cadrul ritului de sfinþire, a fost ¾

¾ impunerea mâinilor din partea

cetei de prezbiteri. Era impresionant sã-i vezi pe preoþi, de la cei mai tineri, care au fost hirotoniþi anul trecut, pânã la cel mai în vârstã, pr. Anton Biºoc (89 de ani), oferindu-le candidaþilor gestul de primire în marea familie a preoþilor.

Preoþii nou sfinþiþi au urcat în altar ºi, alãturi de episcopi ºi de ceilalþi preoþi, au celebrat prima lor Liturghie. La final au împãrþit binecuvântarea specialã.

Unul dintre ei a adus slavã lui Dumnezeu pentru cã i-a chemat la aceastã viaþã minunatã, „pentru cã trecând pe strãzile satelor ºi oraºelor noastre ºi-a aþintit privirea asupra noastrã ºi ne-a chemat, ne-a deschis cerul ºi ne-a trimis în seceriºul sãu”. A mulþumit episcopilor prezenþi, profesorilor, rudelor, pãrinþilor care le-au dat viaþã, binefãcãtorilor ºi tuturor celor care i-au însoþit pe drumul formãrii.

PS Cornel Damian, în cuvântul sãu, a adus salutul ºi sentimentele de recunoºtinþã ale

ÎPS Ioan Robu ºi i-a încurajat pe noii leviþi sã-l imite pe Dumnezeu în rãbdare, mai ales la scaunul de spovadã.

PF Michel Sabbah a mulþumit pentru invitaþie ºi pentru ospitalitate, i-a salutat pe noii preoþi ºi a implorat de la Domnul pentru ei pacea în inimi ºi în munca din parohiile unde vor lucra. „Vã doresc sã fiþi preoþi sfinþi”, le-a spus patriarhul.

Pe credincioºi i-a îndemnat sã se roage pentru pacea Ierusalimului, locul unde lumea întreagã poate gãsi rãscumpãrarea. Ultimele cuvinte le-a spus

Preoþii nou sfinþiþi (11 iunie) Pentru Dieceza de Iaºi: Cristian Bîrnat (14.03.1985, Frumoasa), Ciprian Bejan-Piser (27.10.1984, Braºov), Marcelin Blaj (09.08.1984, Buruieneºti), Cazimir Cimpoieºu (16.09.1984, Arini), Marius Cojan (29.04.1982, Bacãu „Sfântul Nicolae”), Cãtãlin Farcaº (04.04.1984, Bacãu „Fericitul Ieremia”), Pius-Petru Iancu (30.04.1984, Bacãu „Sfântul Nicolae”), Marius Ilieº (05.06.1984, Roman „Sfânta Tereza”), Ionuþ-Eremia Imbriºcã (20.03.1984, Sãbãoani „Sfântul Mihail), Petru-Mihãiþã Mogda (22.08.1984, Vizantea), Emanuel Pîrþac (01.09.1983, Rãchiteni), Eugen Robu (15.07.1984, Sãbãoani „Sfântul Mihail”), ªtefan-Cãtãlin Rotãraº (28.10.1980, Oneºti „Sfânta Tereza”), Gabriel Sascãu (20.10.1983, Bacãu „Sfântul Nicolae”).

Pentru Arhidieceza de Bucureºti: Maricel-Ghiorghiþã Bulai (25.09.1984, Nicolae Bãlcescu), Claudiu Vãcaru (07.02.1984, Sãbãoani „Sfânta Cruce”); hirotoniþi la Bucureºti, 13 iunie: Marian Blînda (14.07.1983, Bucureºti „Sfântul Iosif”), Florin Bordeuº (13.07.1984, Braºov „Ss. Petru ºi Paul”).

Pentru Ordinul Fraþilor Minori Conventuali, Provincia „Sfântul Iosif” din România: Ionel Antochi (21.03.1971, Butea), Petru Avãdãni (29.06.1981, Pildeºti), Adrian Baciu (9.12.1981, Bacãu „Sfânta Cruce”), Cãtãlin Cibea (1.04.1983, Giurgiu „Vizita Sfintei Fecioare Maria”), Felix-Gheorghe Franþ (27.08.1975, Floreºti), Dragoº Kelemen (28.11.1976, Craiova „Toþi Sfinþii”), Irimia-Romicã Pal (27.08.1984, Galbeni).

Pentru Ordinul Fraþilor Minori Capucini, Custodia „Fericitul Ieremia” din România: Corneliu Bortoº (12.02.1979, Sagna).

Pentru Dieceza de Chiºinãu (hirotonit la Chiºinãu, la 11 iunie): Stanislav Obreja (1.09.1983, Stãuceni – Republica Moldova).

în limba românã: „Vã invit pe toþi în Þara Sfântã”. În una dintre urmãtoarele duminici (13, 20 sau 27 iunie), preoþii sfinþiþi au celebrat prima sfântã Liturghie în localitãþile natale.

Toþi privesc spre ei cu speranþã. Din Vizantea, de exemplu, nu a mai fost sfinþit un preot de peste 15 ani, iar din Giurgiu nimeni nu-ºi aminteºte. „Seceriºul este într-adevãr mare, dar lucrãtorii sunt puþini”.

Domnul seceriºului a ascultat rugãciunea poporului lui Dumnezeu din Moldova: a trimis 24 de lucrãtori în câmpul sãu.

Lor li se adaugã alþi trei care au fãcut studiile la Iaºi: unul a fost hirotonit la Chiºinãu (11 iunie) de PS Anton Coºa, fiind primul din Republica Moldova care a studiat la Seminarul din Iaºi, alþi doi au fost hirotoniþi la Bucureºti duminicã, 13 iunie, de cãtre PS Cornel Damian.

Preoþii nou sfinþiþi s-au alãturat celor 364 de preoþi (252 diecezani, 112 preoþi cãlugãri), care îºi desfãºoarã misiunea în Moldova, ºi celor 83 de preoþi diecezani care activeazã în afara þãrii. „Preoþia este iubirea inimii lui Isus”, spunea sfântul Ioan Maria Vianney. În ziua de 11 iunie, la Iaºi, acest lucru a fost simþit din plin.

Pr. Cornel Cadar

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Interviu cu PF Michel Sabbah

Numai în Cristos

putem gãsi fericirea ºi bucuria La invitaþia Preasfinþitului Petru Gherghel, Preafericirea sa Michel Sabbah, patriarh emerit al Ierusalimului, s-a aflat, în perioada 9-16 iunie, în vizitã în România. În zilele de 9 ºi 10 iunie a vizitat Arhiepiscopia de Bucureºti. În Dieceza de Iaºi, vineri, 11 iunie, Preafericirea sa, însoþit de episcopul de Iaºi, a participat la Liturghia de sfinþire a 24 de preoþi în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi, seara a vizitat Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaºi; sâmbãtã, 12 iunie, a vizitat comunitãþile din Butea, Rãchiteni, Adjudeni, Barticeºti, Sãbãoani ºi Gherãeºti, iar duminicã, 13 iunie, a fost prezent la Roman în Parohia „Inima Neprihãnitã a Mariei”, unde s-a administrat sacramentul Mirului, apoi a mers la Huºi unde a participat la ora 18.00 la Liturghia de sfinþire a casei tineretului. Luni, 14 iunie, a vizitat mãnãstirile din nordul Moldovei ºi sanctuarul marian din Cacica. Marþi, 15 iunie, a vizitat Seminarul Catolic din Bacãu, Parohia Faraoani ºi alte parohii din zonã. În ultima zi, 16 iunie, oaspetele a avut o întâlnire cu ÎPS Francisco-Javier Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova, la sediul Nunþiaturii, în jurul orei 16.00. Fiind la Iaºi, sâmbãtã dimineaþa (12 iunie), PF Sabbah a binevoit sã rãspundã la câteva întrebãri.

Preafericirea voastrã, în ziua de 11 iunie s-a încheiat Anul Sfintei Preoþii. Ce a reprezentat pentru dv. acest an?

A fost o ocazie specialã de a medita mai bine la misterul sfintei preoþii. Eu sunt la pensie, deci am avut o altã dimensiune a perceperii acestui an.

Preoþia rãmâne mereu universalã, pentru cã dacã unul este preot al lui Cristos este pentru lumea întreagã. A fost un moment pentru întreaga Bisericã, pentru toþi preoþii ºi pentru parohi de reînnoire spiritualã, de mai mare fidelitate în preoþie, de creºtere a conºtiinþei a ceea ce este preoþia: viaþa însãºi a lui Isus Cristos, marele preot, care mijloceºte pentru omenire. Preotul în orice loc

oferã sacrificiul Domnului ºi intervine pentru omenire, pentru cei din parohie, dar ºi pentru toþi.

Amintindu-vã de începutul vocaþiei dv., vã rog, dacã este posibil, sã ne povestiþi câte ceva.

Chemarea mea este foarte simplã. Am studiat într-o ºcoalã condusã de Fraþii ªcolilor Creºtine. Exemplul lor, ambientul de viaþã creºtinã au nãscut în mine ideea de a deveni preot.

Foarte simplu. Aºa le-am spus ºi pãrinþilor ºi apoi am mers la Seminar.

Aþi devenit preot ºi aþi lucrat în mai multe parohii...

Da. Am lucrat mai întâi într-o parohie de lângã Muntele Nebo, numitã Madabar. O

6 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

Patriarhul Michel Sabbah s-a nãscut la 19 martie 1933 la Nazaret. A fost sfinþit preot la 29 iunie 1955, iar la 11 decembrie 1987 a fost numit patriarh de Ierusalim, fiind primul patriarh din clerul autohton de limbã arabã de dupã reînfiinþarea Patriarhiei Latine de Ierusalim, în anul 1847. A fost consacrat episcop la 6 ianuarie 1988, de cãtre papa Ioan Paul al II-lea. La 21 iunie 2008 s-a retras pentru limitã de vârstã. În prezent, patriarhul emerit locuieºte în Ierusalim în Mãnãstirea Surorilor „Sfânta Brigitta”, iar finalul sãptãmânii îl dedicã activitãþilor pastorale în Parohia Taybeh. parohie importantã pentru noi.

Apoi am avut diverse misiuni administrative: responsabil cu tinerii, responsabil cu ºcolile.

Apoi am fost paroh într-o mare parohie: Aman, capitala Iordaniei, o parohie foarte veche, cu trei-patru mii de credincioºi.

Aþi slujit mai mulþi ani ca patriarh de Ierusalim. Care sunt bucuriile ºi problemele unui patriarh?

Problemele unui patriarh sunt problemele celorlalþi, ale poporului ºi ale preoþilor. Ca preot sunt aceleaºi probleme: de a trãi o viaþã spiritualã sincerã, autenticã. Aceleaºi probleme ºi provocãri sunt pentru patriarh ºi pentru orice preot.

Pentru popor, problema mare este cea a pãcii: conflictul dintre ¾

¾ israelieni

ºi palestinieni. Este opresiunea poporului din partea ocupaþiei israeliene. Aceasta înseamnã suferinþã, dar ºi bucurie, pentru cã trebuie sã vedem în orice suferinþã voinþa lui Dumnezeu: Ce anume vrea Dumnezeu prin aceste evenimente? El este prezent, nu este niciodatã absent, nici chiar în suferinþe. Petru mine, aceasta era problema: sã mã întreb mereu ce vrea Dumnezeu? Aºadar, bucuriile ºi suferinþele unui patriarh sunt în jurul suferinþelor ºi bucuriilor altora. Nu în jurul lui însuºi. El nu mai existã, s-a terminat. Sigur, sunt momente dificile când patriarhul sau preotul vrea sã fie mai mult pentru sine. Acestea sunt momente dificile. Dacã însã existã comuniune cu poporul ºi preoþii, bucuriile lor ºi binele lor sunt aceleaºi ºi pentru un patriarh.

Ce anume vã impresioneazã cel mai mult în Þara Sfântã?

Crucea, pentru cã toþi din aceastã regiune trãiesc sub semnul crucii: ºi cei care cred, ºi cei care nu cred. Vrei nu vrei existã crucea. Sunt multe suferinþe, este ura reciprocã, este moartea care face ravagii între cele douã popoare: palestinieni ºi israelieni. Apoi impresioneazã cã, în ciuda acestei realitãþi a morþii, existã voinþa de a continua sã trãiascã: israelienii continuã sã trãiascã în teamã, cu recurgere la arme, la violenþã; palestinienii continuã sã trãiascã, în ciuda opresiunii sau a morþii care apare. Dar sunt ºi multe momente de bucurie atât în viaþa fiecãruia cât ºi în viaþa poporului.

Câþi creºtini sunt?

Sunt 2% din toatã populaþia. În Þara Sfântã, Palestina ºi Israel sunt zece milioane de locuitori: jumãtate sunt arabi (musulmani ºi creºtini), jumãtate

În catedrala din Iaºi (11 iunie)

sunt evrei. În Israel, Palestina, Iordania ºi Cipru avem 60 de parohii. Avem 90 de preoþi diecezani. Sunt apoi franciscanii: Custodia Þãrii Sfinte, care se ocupã de zece parohii.

Este ºi o parohie îngrijitã de pãrinþii carmeliþi, La Muntele Carmel, la Haifa.

Sunt vocaþii?

Slavã Domnului sunt. Avem în fiecare an pânã la patru sfinþiri de preoþi. Depinde de an... Anul acesta avem patru preoþi.

Sunteþi pentru prima datã în România? Ce impresii v-aþi fãcut?

Am fost impresionat la Iaºi.

Am vãzut catedrala plinã, cu ocazia hirotonirii preoþilor. E un semn al pietãþii oamenilor.

Apoi 24 de preoþi sfinþiþi odatã.

Pentru noi e un miracol sã avem 24 de preoþi. Aceasta nu e posibil. Numãrul mare de preoþi e un semn cã sunt vocaþii. Comunitatea catolicã, deºi micã, are multe vocaþii. M-a impresionat cã þara, deºi a trecut printr-o perioadã de comunism, e plinã de biserici: ortodoxe ºi catolice. Credeam cã nu prea sunt biserici pe aici, dar sunt multe.

Am fost ºi în catedrala ortodoxã: am vãzut oameni care se roagã, cereau binecuvântarea preoþilor. Apoi am fost la Seminarul din Iaºi, un seminar plin cum în nici o parte a lumii nu

existã. Deºi sunteþi puþini, aveþi seminarul plin: e un lucru surprinzãtor.

La Iaºi aþi participat la sfinþirea a 24 de preoþi. Ce sfat aþi da unui preot care porneºte acum pe acest drum?

De a pãstra bucuria din momentul sfinþirii, zelul ºi fidelitatea pe care le inspirã aceste clipe. De a reveni mereu la aceste momente, mai ales când vor întâlni dificultãþi pe drumul vieþii.

Astfel se vor reînnoi, se vor purifica ºi vor putea merge înainte.

V-aº ruga sã lãsaþi un mesaj pentru credincioºi, pentru cei care citesc acest interviu.

Credincioºilor le spun mereu cã Isus ne iubeºte mult. În el putem sã ne gãsim bucuria pe care o cãutãm: bucuria vieþii.

Isus, Fiul lui Dumnezeu, vrea sã fim fericiþi ºi bucuroºi. Numai în el putem gãsi fericirea ºi bucuria, dincolo de confort, de bunuri, dincolo de orice lucru care aparþine acestei lumi.

Acestea nu pot sã împlineascã viaþa. E nevoie sã ne întoarcem la Dumnezeu creatorul pentru o viaþã împlinitã.

Mulþumesc mult pentru aceste rãspunsuri ºi pentru cã ne-aþi vizitat.

Eu vã mulþumesc pentru ospitalitate.

A consemnat pr. Cornel Cadar

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Vizitã în Grecia Vizita pastoralã a PS Aurel Percã în comunitatea catolicã de români din Grecia (12-18 iunie) a împlinit un vis ºi o aºteptare.

semenea sfântului Paul, A care, în vis, a fost îndemnat sã coboare ºi în Macedonia ºi Ahaia, la fel pãstorul nostru a venit la fraþii români din Grecia pentru a-i întãri, a-i încuraja, a-i binecuvânta. Se împlineºte astfel ºi o mare aºteptare a micii comunitãþi catolice de români, rãspânditã pe întreg teritoriu elad.

Abia atins pãmântul însorit ºi ars al bãtrânei Elade, episcopul auxiliar s-a ºi inserat în activitatea noastrã pastoralã, încreºtinând al 66-lea membru al comunitãþii de români de la venirea mea în aceastã misiune, acum aproape trei ani.

Au urmat sfintele spovezi ºi pregãtirea pentru sãrbãtoarea duminicii.

Punctul culminant al vizitei pastorale l-a constituit ziua de 13 iunie. La ora 11.00, am celebrat împreunã sãrbãtoarea hramului comunitãþii, prima sfântã Împãrtãºanie ºi sfântul Mir. Mica, dar inimoasa comunitate de români din Grecia îl are ca patron ºi protector pe sfântul Anton de Padova. Pentru prima oarã l-au primit pe Isus în sfânta Împãrtãºanie un numãr de ºase copii, iar prin rugãciunea episcopului ºi ungerea sfântã au fost miruiþi 12 copii ºi tineri. Sãrbãtoarea a fost completatã de o agapã frãþeascã. În dupã-amiaza aceleiaºi zile, la ora 19.00, la 300 km distanþã de Atena, am trãit continuarea acestei sãrbãtori. În Kalamata,

oraºul capitalã al Peloponezului, în singura bisericuþã catolicã din toatã aceastã regiune, ºase copii ºi tineri au primit taina sfintei Împãrtãºanii ºi sfântul Mir. Vizita pastoralã a episcopului a continuat în zilele urmãtoare în localitãþile Finicuda, Pilos, Pirgos, Corint ºi Sunio. În aceste locaþii Preasfinþitul a avut ocazia sã se întreþinã cu micile grupuri de români, sã le încurajeze ºi sã le asigure de grija ºi rugãciunea sa, sã le asculte ºi sã le înþeleagã problemele, între care cea mai anevoioasã este lipsa bisericilor ºi a preoþilor.

Contextul general este destul de problematic. Într-o majoritate ortodoxã, unde Biserica Catolicã reprezintã doar 0,5 % din populaþia Greciei, într-o lipsã acutã de biserici ºi cu un cler la care vârsta medie se apropie de 70 de ani, într-un anonimat impus ºi distanþe mari de parcurs, comunitatea românilor catolici trãieºte ºi dã o mãrturie puternicã, perseverentã ºi vie.

Numãrul mare de botezuri ºi de sfinte cununii, participarea la sfânta Liturghie duminicalã ºi la sfintele sacramente, implicarea concretã în viaþa parohiei reprezintã o provocare ºi un semn de creºtere pentru noi, pentru comunitãþile greceºti sau de alte naþiuni. Acest lucru ne îmbucurã ºi ne obligã, ºi sperãm, cu ajutorul lui Dumnezeu, sã transmitem mereu, aici, departe

8 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

Alãturi de credincioºii din Kalamata

de casã, frumoasele tradiþii creºtine ºi credinþa.

Vizita pastoralã a episcopului Aurel s-a încheiat cu o sfântã Liturghie pontificalã în capela surorilor „Sfântul Iosif”, cu ocazia comemorãrii fondatoarei, sfânta Emilia de Vilar.

Alãturi de Preasfinþitul, a participat la tot acest program ºi pr. Romuald Bulai, paroh de Cacica.

Reamintim celor interesaþi cã, începând cu 10 octombrie 2008, prin grija PS Petru Gherghel ºi prin acceptul ÎPS Nicolaos Foscolos, arhiepiscop de Atena, am fost numit capelan al comunitãþii catolice de români din Grecia ºi colaborator în munca pastoralã a Episcopiei Catolice de Atena, pentru greci. Eu locuiesc la catedrala „Sfântul Dionisie Areopagitul” ºi celebrez sfânta Liturghie, în limba romanã, dupã urmãtorul program: prima ºi a treia duminicã din lunã: la biserica „Sfântul Francisc”, din Aghii Anarghiri, a doua duminicã din lunã: la biserica „Sfântul Gheorghe”, din Egaleo. În perioada iunie – septembrie, sfintele Liturghii încep la ora 11.00, iar în rest la ora 12.00. Numere de telefon de contact 0030/2103623603 ºi 0030/6936829652.

Pr. Cristian Gaºpal

Sfântul Pãrinte în Cipru ipru este a treia insulã ca mãrime din Marea MediC teranã, dupã Sicilia ºi Sardinia.

O linie verde, zonã de demarcaþie – sub control ONU – închisã pânã în anul 2003, dar astãzi deschisã prin ºase puncte de trecere, desparte Republica Cipru de teritoriile ocupate în nord de trupele turceºti în anul 1974. Pânã ºi capitala, Nicosia, este despãrþitã. Autoproclamata „Republica turcã Ciprul de Nord”, o treime din întreaga insulã, niciodatã recunoscutã de comunitatea internaþionalã, este locuitã de turci ciprioþi, de religie musulmanã. În sud, Republica Cipru, þarã din Uniunea Europeanã, este locuitã de grecii ciprioþi, majoritar ortodocºi. Biserica Catolicã, minoritarã (circa 25.000 de maroniþi, armeni ºi romano-catolici), þine de Patriarhia Latinã de Ierusalim ºi de Custodia Þãrii Sfinte. În cartea Faptele Apostolilor, Cipru apare de cel puþin ºase ori.

Este prima etapã a primei cãlãtorii misionare a sfântului Paul, la care au luat parte Barnaba, cel care se trãgea din aceastã insulã, ºi Marcu.

Benedict al XVI-lea a vizitat aceastã insulã între 4 ºi 6 iunie, Cipru Suprafaþa: 9.251 km2.

Populaþia: 1.084.000.

Capitala: Nicosia.

Ziua naþionalã: 1 octombrie.

Religia oficialã: Creºtinism (predominant ortodocºi 78%; comunitãþi mici de maroniþi, armeni, romano-catolici – 1,3% ºi anglicani); islamiºti suniþi (18%).

Arhieparhia de Cipru (în aprilie 2007): 5 preoþi diecezani, 2 preoþi cãlugãri, 5 cãlugãri, 3 cãlugãriþe, 9 parohii.

fiind primul papã din istorie care a pus piciorul aici.

Trei zile intense de întâlniri cu personalitãþi religioase ºi civile, sub semnul pãcii ºi al ecumenismului. Papa a binecuvântat un arbore de mãslin, semn al mesajului pãcii pe care l-a purtat, a vizitat comunitatea catolicã ºi s-a întâlnit cu arhiepiscopul ortodox.

Vineri, 4 iunie, dupã ceremonia de bun-venit de la Paphos, a urmat o celebrare ecumenicã la biserica „Haghia Kiriaki Chyrisopolitissa”. Este un loc de cult ortodox deschis ºi catolicilor ºi anglicanilor încã din anul 1987. Biserica se deschide spre situl arheologic unde se aflã vestigiile bazilicii paleocreºtine din secolul al IV-lea. „Sanctitate, de aici pornesc rãdãcinile creºtine ale Europei ºi de aici temeliile noastre spirituale, bazele civilizaþiei creºtine europene. Pe bunã dreptate, Cipru este numit «perla creºtinãrii Europei»”, a spus arhiepiscopul. Benedict al XVI-lea a mulþumit arhiepiscopului Hrysostomos al II-lea pentru cuvintele de bun-venit ºi mitropolitului de Paphos, Gheorghios. A salutat ºi pe creºtinii celorlalte confesiuni, inclusiv pe cei care aparþin comunitãþilor armeanã, luteranã ºi anglicanã. „Aceasta este comuniunea, realã, deºi imperfectã, care deja acum ne uneºte ºi care ne îndeamnã sã depãºim divizãrile dintre noi ºi sã luptãm pentru a reface acea deplinã uniune vizibilã, care este voitã de Domnul pentru toþi urmaºii sãi”, a spus pontiful.

Cu comunitatea catolicã din Cipru s-a întâlnit la ªcoala elementarã „Sfântul Maron” (una dintre cele 22 de instituþii catolice de învãþãmânt din Cipru) sâmbãtã, 5 iunie, dupã întâlnirea cu preºedintele republicii, cu autoritãþile civile ºi membrii corpului diplomatic. „Cultivaþi o mai mare unitate cu ceilalþi creºtini ºi dialogul între religii”, le-a spus catolicilor, iar pe tineri i-a îndemnat: „Fiþi generoºi cu timpul ºi talanþii voºtri!”. Au urmat vizita la Preafericirea sa Hrysostomos al II-lea ºi sfânta Liturghie cu preoþii, cãlugãrii, cãlugãriþele, diaconii, cateheþii ºi membrii miºcãrilor bisericeºti din Cipru în Biserica „Sfânta Cruce” din Nicosia.

Momentul culminant al celei de-a 16-a cãlãtorii apostolice (a 19-a þarã vizitatã) a fost duminicã, 6 iunie, când, în cadrul Liturghiei, celebratã în Palatul Sportului „Elefteria” din capitala Nicosia, papa a încredinþat documentul „Instrumentul de lucru” al apropiatului Sinod pentru Orientul Mijlociu membrilor Consiliului Presinodal.

Au participat 30 de episcopi, toþi patriarhii din Orientul Mijlociu ºi circa zece mii de persoane. Au asistat la Liturghie atât preºedintele republicii, cât ºi arhiepiscopul ortodox al Ciprului.

Pr. Cornel Cadar

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Sãrbãtoare pentru Ordo Virginum E bine de ºtiut Bãile Sarata

na dintre marile valori ale U Bisericii Catolice este fecioria consacratã. O concretizare a fecioriei în Bisericã, pe lângã multe altele, este ºi prezenþa, încã din primele veacuri creºtine, a Ordo Virginum, Ordinul Fecioarelor Consacrate.

Aceastã realitate este prezentã, în mod oficial, ºi în Dieceza de Iaºi, la iniþiativa PS Petru Gherghel, din anul 1994, când au fãcut profesiunea 121 de persoane din diferite parohii. Au urmat alte serii în anii 1999 (68 de persoane), 2005 (26 de persoane), 2008 (20 de persoane) ºi 2010 (nouã persoane).

Joi, 24 iunie, în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, din Iaºi, au fost în sãrbãtoare nouã persoane care au fãcut profesiunea de credinþã în faþa episcopului în cadrul Ordinului Fecioarelor Consacrate: Regina Coceanga (Luizi-Cãlugãra), Maria Gabor (Satu Nou – Neamþ), Maria Porondi (Bucureºti), Veronica Adam, Maria Sarca, Catrina Sarca ºi Magda Farcaº (Fundu Rãcãciuni), Maria Felescu ºi Ana Cojocaru (Mãgura).

PS Petru Gherghel a fost însoþit la altar de pr. Alois Fechet, responsabil al Oficiului pentru Viaþa Consacratã, de pr. Iosif Dorcu, responsabil

delegat pentru Ordo Virginum ºi de alþi preoþi oaspeþi.

La omilie, episcopul a subliniat cã Ordo Virginum rãspunde unei mari cerinþe: sunt persoane care, prin rugãciunea lor, ajutã ºi susþin Biserica ºi pe pãstorii ei. De asemenea, le-a invitat la slujire ºi la o trãire ca model în comunitãþile de unde provin.

Dupã cântarea Litaniei tuturor sfinþilor, episcopul, primind promisiunile candidatelor, a rostit rugãciunea de consacrare ºi le-a oferit, conform ritualului, lumânarea, inelul, crucea, breviarul ºi rozariul.

La încheiere, una dintre noile surori, în numele tuturor, a spus: „Mulþumim lui Dumnezeu cã ne-a dãruit aceastã chemare ºi acest dar. Vã mulþumim Preasfinþiei voastre cã ne-aþi acceptat în corul fecioarelor consacrate care împodobesc Biserica.

Vã mulþumim pentru încrederea acordatã ºi vã asigurãm de rugãciunea noastrã”. În multe alte þãri Ordo Virginum, în ultimul timp, a fost reevaluat ºi reorganizat. Mulþi episcopi din Franþa ºi din Italia, vãzând roadele pe care le aduce jertfa ºi rugãciunea acestor persoane, susþin acest mod de urmare a lui Cristos în comunitãþile lor.

A consemnat pr. Iosif Dorcu

10 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

Baza de Spiritualitate ºi Tratament „Fericitul Ieremia” Sarata-Bãi, jud. Bacãu, aparþinând Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi, ºi-a reluat activitatea în aceastã primãvarã, punând la dispoziþia celor interesaþi diferite servicii: bãi sãrate calde la cadã, bãi sãrate reci la piscinã, masaj terapeutic.

Staþiunea se aflã la 7 km de Municipiul Bacãu, aproape de drumul Bacãu – Oneºti, într-o zonã cu aer curat, pãdure ºi multã liniºte. Existã posibilitatea de cazare, pentru tratament ºi pentru a petrece acolo concediul sau sfârºitul de sãptãmânã.

Informaþii ºi rezervãri la tel.: 0234/214702 sau 0754/078512.

Cura de bãi are efecte benefice în cazul afecþiunilor: inflamaþii cronice degenerative ale sistemului osteo-articular, recuperare dupã accidente cerebrale minore cu sechele de tipul paraliziilor, dureri cronice ale muºchilor, recuperare dupã accidente osteo-articulare, fracturi osoase care se recupereazã cu dificultate stimulând apariþia calusului, afecþiuni locomotorii, afecþiuni ale pielii.

Contraindicaþii: afecþiuni inflamatorii acute, cancer sau tumori maligne, afecþiuni circulatorii, tensiune arterialã ridicatã, tuberculozã, afecþiuni grave ale sistemului nervos central, boli epidemice, sarcinã.

Pr. Ludovic Butnãraºu

ISTORIE Figuri ilustre

Episcopul Mihai Robu, primul pãstor indigen al diecezei P

rimul episcop indigen al Diecezei de Iaºi, Mons. Mihai Robu, s-a nãscut în satul Sãbãoani, judeþul Neamþ, la 10 aprilie 1884. Dupã absolvirea cursurilor primare în localitatea natalã, a fost admis la Seminarul diecezan din Iaºi în toamna anului 1894, fiind al 34-lea tânãr indigen care a cerut sã devinã preot pentru catolicii din Moldova. În seminar, Mihai Robu a fost un student silitor, dar ºi evlavios. Într-adevãr, pe lângã dogma Bisericii, el a aprofundat cu succes ºi diverse limbi (latina, italiana, franceza ºi germana); în cronica seminarului este mereu amintit în funcþia de sacristan, fapt ce confirmã grija pe care o avea, încã din perioada formãrii la preoþie, pentru celebrarea misterelor sacre.

Mihai Robu a primit hirotonirea diaconalã la 19 noiembrie 1906, iar pe cea sacerdotalã la 7 aprilie 1907, prin impunerea mâinilor primului episcop de Iaºi, Mons. Nicolae Iosif Camilli (1884-1894 ºi 1904-1915). Încã din ianuarie 1907 el fusese numit prefect pentru seminariºtii din Iaºi.

Pânã la începerea Primului Rãzboi Mondial, pr. Mihai Robu a fost profesor ºi formator în Seminarul diecezan, iar dupã anul 1914, cursurile seminariale fiind întrerupte, a slujit ca paroh în comunitãþile din Vãleni, Faraoani ºi Bacãu. În timpul rãzboiului prima grijã a pr. Mihai era aceea de a-i întãri pe cei

care aveau de suferit în urma luptelor (rãniþi, vãduve, orfani etc.). În anul 1920, pr. Mihai Robu a fost numit secretar al ep. Alexandru Theodor Cisar. În plus, a revenit în seminarul diecezan (redeschis la 18 octombrie 1920) pentru a-ºi relua misiunea de formator ºi profesor.

De remarcat faptul cã, deºi ocupa diverse funcþii, pr. Mihai Robu a colaborat încã de la început cu redacþia revistei diecezane „Lumina creºtinului”, prin publicarea unor articole care aveau ca scop evoluþia culturalã ºi spiritualã a catolicilor din Moldova.

Episcopul Al. Th. Cisar a obþinut de la Sfântul Scaun, la începutul anului 1924, distincþii preþioase pentru pr. Mihai Robu ºi pentru alþi trei preoþi. Citãm un fragment din scrisoarea circularã (nr. 2614 din 22 februarie 1924) prin care amintitul episcop aducea acest lucru la cunoºtinþa preoþilor ºi credincioºilor din Moldova: „Sfântul Pãrinte a binevoit sã acorde distincþii pontificale la patru dintre preoþii Eparhiei de Iaºi. Acestea sunt cele dintâi onorificenþe date de Sfântul Scaun apostolic clerului nostru indigen… Vã facem deci cunoscut cã prin decretele date la 5.02.1924 au fost numiþi camerieri secreþi, supranumerari ai Sanctitãþii sale papa Pius al XI-lea, urmãtorii: Preacucernicia sa Ioan Bogleº, decan de Siret ºi paroh de Gherãeºti, Preacucernicia sa dr. Anton Gabor, directorul ºcolii din

Iaºi ºi redactor al revistei Lumina creºtinului, Preacucernicia sa dr. Marcu Glaser, decan de Basarabia ºi paroh de Chiºinãu, ºi Preacucernicia sa Mihai Robu, secretar episcopal”. În urma demisiei din scaunul arhiepiscopal de Bucureºti a lui Raymund Netzhammer (1924), Sfântul Scaun l-a numit pe episcopul de Iaºi Al. Th. Cisar arhiepiscop de Bucureºti, acesta rãmânând însã ºi la conducerea Diecezei de Iaºi ca administrator apostolic.

La 7 mai 1925, Mons. Mihai Robu a fost numit episcop de Iaºi, fiind prezentat Sfântului Scaun de cãtre noul arhiepiscop de Bucureºti, Mons. Cisar.

Episcopul Mihai Robu a slujit Dieceza de Iaºi pânã la moartea sa (27 septembrie 1944). Din cauza Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, a fost nevoit, în anul 1944, sã se refugieze la Beiuº, unde a murit. A fost înmormântat în cimitirul din acelaºi oraº la 29 septembrie, iar în anul 1964 osemintele sale au fost aduse la Iaºi ºi reînhumate în catedrala „Adormirea Maicii Domnului”.

Pr. Fabian Doboº

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR Episcopul Anton Durcovici

O luminã ce rãsare

din întunericul închisorii rezentãm în rândurile urmãtoare trei motive pentru care P se cuvine sã ne lãsãm luminaþi de exemplul martirului Anton Durcovici, pentru a alunga întunericul necredinþei din inimile noastre.

Primul motiv care ne determinã sã luãm în consideraþie sacrificiul suprem al episcopului Anton Durcovici este faptul cã acest martiriu se înscrie în lunga serie a persecuþiilor care s-au abãtut asupra creºtinilor de pe teritoriul þãrii noastre, încã din primele secole. Într-adevãr, aceastã regiune se numãrã printre locurile în care numeroºi credincioºi ºi-au vãrsat sângele pentru Cristos, chiar de la începutul erei creºtine. Datoritã acestor martiri, credinþa în Dumnezeu ºi-a înfipt rãdãcinile adânci în fiinþa poporului român. În acest sens, putem afirma cã martirii strãlucesc pe firmamentul Bisericii din România asemenea stelelor luminoase care îºi trimit razele peste pãmântul aflat în întuneric. Spre deosebire de stelele cerului, care ne lumineazã noaptea cu propria energie, martirii reprezintã reflexia strãlucirii lui Dumnezeu. Ei sunt pentru creºtini un punct de referinþã, un model de viaþã.

Tocmai de aceea, Dumnezeu s-a îngrijit mereu ca Biserica sã nu ducã niciodatã lipsã de oameni care sã înfrunte puterile lumeºti. Episcopul Anton Durcovici face parte din aceastã vastã constelaþie a martirilor

care ºi-au vãrsat sângele pentru a hrãni credinþa creºtinilor de astãzi.

Al doilea motiv pentru care se cuvine sã contemplãm martiriul episcopului Anton Durcovici este reprezentat de dorinþa noastrã de a scãpa de întunericul perioadei comuniste, care încã ne mai marcheazã în mod negativ. Deºi au trecut mai mult de 20 de ani de la evenimentele din 1989, poporul român nu reuºeºte încã sã se regãseascã pe sine însuºi. Generaþiile tinere nu pot ºterge întru totul formarea comunistã primitã în copilãrie. Tocmai de aceea, trebuie sã ne îndreptãm privirile spre trecut, pentru cã numai în exemplul pãstorilor noºtri, în special al episcopului Anton Durcovici, putem gãsi acea luminã care sã stârpeascã bacteriile ateismului pe care comunismul ni le-a transmis.

Dacã oamenii de astãzi ar considera mai mult stelele creºtinismului românesc, care s-au stins în închisorile comuniste, atunci ei s-ar molipsi de luminã, mai mult s-ar transforma în luminã, element atât de necesar pentru ca Biserica sã poatã face puþinã ordine în conºtiinþele confuze ale credincioºilor de astãzi. În sfârºit, al treilea motiv care ne determinã sã deschidem ochii în faþa sacrificiului episcopului Anton Durcovici constã în faptul cã noi dorim sã devenim sfinþi. Nu existã dorinþã mai nobilã decât aceasta;

12 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

nu existã cale mai sigurã pentru a fi sfânt decât martiriul.

Dacã meditãm vieþile sfinþilor, vom începe sã fim sfinþi încã de pe pãmânt; dacã noi contemplãm vieþile martirilor, vom deveni la rândul nostru martiri.

Condiþiile de astãzi nu ne mai pot crea neapãrat ocazia de a muri martiri, însã existã ºi azi posibilitatea de a trãi un martiriu de ordin spiritual. În acest sens, a fi martir înseamnã a-l pune pe Cristos pe primul loc în viaþa personalã ºi apoi a-l mãrturisi prin slujire. Numai cine va reuºi sã reziste la toate ispitele ºi chinurile societãþii în care trãim va putea apãrea în faþa judecãtorului suprem încoronat cu aura martiriului. Însã pentru a putea ieºi învingãtori dintr-o astfel de luptã spiritualã este necesar sã ne îndreptãm privirea spre cei care au suferit nu doar spiritual, ci ºi fizic.

Aºadar, episcopul martir Anton Durcovici reprezintã o luminã pentru cel care doreºte sã ajungã la unirea deplinã cu Isus Cristos. Numai cine se lasã luminat de soarele divin va putea simþi cãldura ºi lumina pe care una dintre raze – Anton Durcovici – o revarsã asupra întregii omeniri.

Pr. Fabian Doboº

ANUL SFINTEI PREOÞII - ecouri

Preotul

mereu în curs de reînnoire ºi reformare sãrbãtoarea Inimii PreaÎ19nsfinte a lui Isus, în ziua de iunie 2009, papa Benedict al XVI-lea a deschis Anul Sfintei Preoþii. Timpul scurs pânã la 11 iunie 2010 a fost marcat de multe iniþiative ce aveau rolul de a valoriza Preoþia ºi a-i ajuta pe preoþi sã reflecteze la fidelitatea proprie.

Sfântul Pãrinte ne-a amintit cã dãruirea ºi consacrarea trebuie sã devinã din ce în ce mai conºtiente ºi mai generoase, fãrã regrete sau ºchiopãtãri, iar fidelitatea ne este asiguratã dacã ne conformãm lui Cristos, lãsându-ne asimilaþi de el.

Programul de la Roma din ultima sãptãmânã a Anului Sfintei Preoþii a început în ziua de 8 iunie cu o zi de reculegere pentru preoþi în bazilica „Sfântul Ioan din Lateran”, având ca temã: Darul Preoþiei. Ziua a fost marcatã ºi de douã ore de adoraþie în faþa sfântului sacrament.

Programul din zilele de 9 ºi 10 iunie s-a desfãºurat în douã locaþii, bazilica „San Paolo” ºi bazilica „San Giovanni”, legate între ele prin sistemul de videoconferinþã ºi traduceri simultane în ºase limbi. În prima zi, card. Meisner a accentuat cã nesocotirea sacramentului sfintei Spovezi este rãdãcina multor rele în viaþa Bisericii ºi a preoþilor, iar remediul se aflã în convertirea

inimii proprii, preotul trãind zilnic cuvintele semper reformandus. Pentru a nu fi în pericol de a intra într-o crizã de identitate, pentru a nu deveni doar un funcþionar, preotul trebuie sã viziteze confesionalul în ambele pãrþi, atât pe post de confesor, cât ºi pe post de penitent. În faþa sfântului sacrament s-a fãcut pregãtirea generalã pentru spovadã urmatã de mãrturisirea individualã.

Card. Hummes, prezidând Liturghia, a arãtat în omilie cã Euharistia este mijloc eficace pentru fidelitate. Dupã-amiazã, în aula „Paul al VI-lea”, programul de patru ore a fost animat de Miºcarea Focolarã ºi cea Marianã din Schönstatt.

Dimineaþa din ziua de 10 iunie a avut deviza: Cenacolul: invocarea Sfântului Duh împreunã cu Maria, în comuniune frãþeascã. Card. Ouellet a amintit contestãrile fãrã precedent împotriva Bisericii ºi a Preoþiei, a insistat asupra necesitãþii purificãrii. La Liturghie, card. Bertone i-a îndemnat pe preoþi sã stimuleze prietenia cu Cristos.

Joi seara, 10 iunie, în Piaþa „Sfântul Petru”, arhiplinã de preoþi, episcopi, persoane consacrate ºi laici, a avut loc o priveghere de patru ore, consideratã serbare, sãrbãtoare ºi spectacol nemaipomenit, celebrare solemnã în onoarea Preoþiei. Inima mare ºi generoasã

a lui Isus a cuprins în ea nu numai pe cei 17.000 de preoþi din 97 de þãri prezenþi la Roma (din România au fost 100 de preoþi însoþiþi de PS Florentin Crihãlmeanu, din care peste 20 erau din Moldova), dar pe toþi preoþii din lume, indiferent de situaþiile pe care le-au trãit sau le experimenteazã.

Vineri, 11 iunie, la ora 10.00 a venit papa. A început sfânta Liturghie în cinstea inimii preasfinte a lui Isus, invitând pe preoþi dupã omilie sã facã reînnoirea fãgãduinþelor preoþeºti. Dupã rugãciunea finalã, papa a rostit în faþa icoanei Maicii Domnului rugãciunea de Consacrare ºi încredinþare a preoþilor inimii neprihãnite, implorând pentru preoþi darul fidelitãþii statornice.

Anul Sfintei Preoþii a constituit pentru Bisericã „o nouã primãvarã” trezitã de Duhul Sfânt „în moduri neprevãzute, în locuri neaºteptate ºi în forme nemaiîntâlnite anterior”. Nu este o întâmplare cã papa la începutul anului dedicat preoþilor în mai puþin de 48 de ore a peregrinat de la memoria Arsului la cea a Pietrelcinei lui Padre Pio, arãtând preoþilor în ostia consacratã ºi în sacramentul reconcilierii cele douã centre ale slujirii lor: pâinea ºi iertarea, Cristos ºi milostivirea sa.

Pr. Alois Fechet

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Deja a trecut un an... cum un an eram în forfota pregãtirii pentru nuntã.

A Erau atâtea de fãcut, încât ºi acum râd când mã gândesc cã, mergând la bisericã pentru celebrarea cãsãtoriei religioase, am uitat verighetele acasã. „Bine cã nu ai uitat mireasa! mi-a spus unul dintre prieteni. Verighetele le putem aduce pânã la începerea ritualului Cãsãtoriei, dar mireasa...”

Mireasa, apropo de mireasã.

A trecut un an de când ne-am cãsãtorit. Frumoasã zi! Dar ºtiþi de ce a fost frumoasã acea zi?

Pentru cã era ea, mireasa mea, care a dat frumuseþe acelei zile. ªi de atunci continuã sã dea frumuseþe ºi vieþii noastre de familie.

Cât e de frumoasã viaþa când ai pe cineva „frumos” lângã tine! ªi a trecut un an! Prea puþin ca sã epuizãm iubirea veºnicã pe care ne-am promis-o la cãsãtorie.

Un prieten îmi spunea într-o zi: „Cum poate omul, limitat fiind, sã promitã în cadrul sacramentului Cãsãtoriei iubire veºnicã unei persoane la rândul ei limitatã?” Doar Dumnezeu e veºnic, în timp ce noi, oamenii, suntem limitaþi. În noi totul e limitat. Pânã ºi iubirea e limitatã! ªi atunci, iubirea veºnicã nu e o iluzie? O provocare care m-a pus pe gânduri. ªi-i promisesem miresei mele iubire veºnicã!

Abia pe parcurs am înþeles cã într-adevãr iubirea noastrã este veºnicã, pentru cã iubirea este Dumnezeu. Am înþeles cã, pentru a fi iubire adevãratã, trebuie sã iubesc în ea ceea ce este

veºnic, trebuie sã iubesc sufletul. Am mai înþeles cã ºi eu trebuie sã iubesc cu sufletul.

Trupurile noastre, ceea ce se vede la prima vedere, într-o zi vor îmbãtrâni. Poate cã vom fi bolnavi, poate obosiþi sau chiar plictisiþi, dar sufletele, sufletele nu îmbãtrânesc niciodatã.

Ce mângâiere a fost pentru mine când am descoperit toate acestea!

Sã iubeºti cu sufletul sau, cu alte cuvinte, sã pui suflet în tot ceea ce faci pentru familia ta, dupã pãrerea mea, cred cã aceasta poartã familia la sfinþenie. Sigur, pentru zilele noastre, un asemenea cuvânt, chiar ºi numai sã-l pronunþi, atrage privirea celor din jur. ªi totuºi, revin la mireasa mea. De ce mã simt împlinit de când am cunoscut-o pe ea? A fost, aºa cum îi spun unii, dragoste la prima vedere. Ne-am întâlnit din întâmplare ºi ne-am privit mai întâi pe furiº, apoi ne-am privit faþã în faþã. Probabil cã în planul lui Dumnezeu ea era partea care îmi lipsea sau era lipsa care mã fãcea neliniºtit. Acum sunt cu ea ºi mã simt iubit.

Ce conteazã dacã uneori mai arde omleta! ªi eu mai uit câte un patent pe masa din bucãtãrie. Sau ce conteazã cã uneori mai spãl eu vasele! Unde scrie cã trebuie sã le spele doar ea? ªi ce credeþi, eu nu pot sã întind rufele la uscat? Un secret trebuie totuºi sã vi-l spun: „Face o ciorbã de periºoare...”.

A trecut un an peste cãsãtoria noastrã. Cu fiecare zi care trece îmi dau seama cã pe acest

14 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

drum nu putem fi singuri. Avem nevoie de sfatul ºi încurajarea pãrinþilor noºtri, de prietenii familiei noastre, de zile de destindere, de glume, de bunã dispoziþie, de poveºti, de îngheþatã, de îmbrãþiºãri.

Avem nevoie de Dumnezeu alãturi de care sã mergem pas la pas. Ne trebuie iubirea lui pentru a înþelege iubirea noastrã. Avem nevoie de el pentru cã fãrã el iubirea noastrã nu ar mai fi veºnicã.

La un an de la cãsãtorie pot spune cã sunt fericit. „Aºteaptã ºi ai sã vezi cum va fi în continuare”, îmi vor spune poate cei mai mulþi. ªtiu cã va fi greu, nu trebuie sã-mi fac iluzii. Dar mai ºtiu cã soarele e frumos pentru cã îmi place ea, soþia mea, luminatã de razele soarelui. Îmi place familia mea pentru cã e el, Dumnezeu, prezent în ea. ªi ºtiþi de unde ºtiu?

Zilele trecute, soþia mea mi-a adus o veste: „Vom avea un copil!”. Un copil e rodul iubirii, iar iubirea este Dumnezeu. ªi a trecut abia un an! Câþi ani de fericire voi avea de acum înainte! (Robert) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Tânãrul turc, vãzând cã victima sa nu-l înþelege, se simþea cam stânjenit, cãci se temea cã Ahmed îºi va retrage propunerea ºi cã îºi va cãuta un alt profesor pentru bãiat. Corsarul însã pãrea cã nici nu observã aceastã împrejurare, ci, din contra, s-a adresat râzând lui Hares: – Ei, palavragiule, þi s-a astupat gura, de ai rãmas mut ca un peºte?

– Nu, stãpâne – minþi fiul negustorului –, dar ºtie profetul!

Dumneavoastrã aþi fãcut o bunã pradã cu acest tânãr. Tocmai mã gândeam cum v-aº putea fi de folos ca sã-l vindeþi cu un preþ mai bun.

– Sã-þi þii gura ºi sã nu te amesteci în afaceri care nu te privesc, a spus ameninþãtor Ahmed.

– Bine, precum voiþi, a mormãit Hares indispus, ºi cu aceste cuvinte l-au pãrãsit pe prizonier.

Francisc a rãmas astfel în odãiþa sa. Ah, dar ce trist era aici.

Zidurile goale ºi fãrã podoabe erau clãdite din piatrã, ca ºi întreaga casã, pentru a gãsi adãpost când este foarte cald. Zidurile erau de patru metri înãlþime ºi n-aveau nici o fereastrã. În schimb se afla în mijlocul tavanului o deschizãturã rotundã cu un diametru de un metru pentru a lãsa sã intre pe aici luminã ºi aer curat. În acest spaþiu nu era nici masã, nici scaun; numai o saltea jerpelitã acoperea podeaua de piatrã în faþa unei laviþe de lemn, care servea bãiatului ca pat. În colþul opus se aflau îngrãmãdite mai multe lãzi ºi butoaie vechi; cãci spaþiul acesta a fost întrebuinþat pe timpuri pentru a ascunde o parte din mãrfurile pe care le aducea Ahmed din prãzile fãcute. În dosul acestor obiecte se auzeau câteodatã niºte sunete

suspecte, ca ºi cum ºoarecii ºi ºobolanii îºi aveau acolo ascunziºul lor. A început sã se facã din ce în ce mai întuneric în acest loc ºi bãiatul încerca sã dea de urciorul cu apã pentru a-ºi potoli setea; apoi a scos o micã medalie a Maicii Domnului de Loreto de sub hainele sale ºi a sãrutat-o cu evlavie.

Bunul frate Cristofor i-o dãruise la ultima lui zi onomasticã.

El i-a istorisit cum cucernicul stareþ a pus mica medalie cu ocazia ultimului pelerinaj la casa preasfintei Fecioare într-un vas, din care obiºnuia sã mãnânce Domnul ºi Mântuitorul nostru în tinereþe. Apoi s-a lãsat în paza îngerului sãu pãzitor ºi s-a culcat pe laviþã. În singurãtatea aceasta tristã au trecut pentru Francisc mai multe sãptãmâni. În fiecare searã, când muezinul striga de pe turn ora de rugãciune, venea Hares din locuinþa tatãlui sãu trecând prin portiþa cea strâmtã. Încetul cu încetul, Francisc a învãþat limba arabã ºi tânãrul Abuhacra a început sã citeascã împreunã cu el preceptele Coranului. În mai multe rânduri asista ºi Ahmed la aceste lecþii ºi de câte ori observa progresele prizonierului sãu îºi freca mâinile de bucurie.

Pe mãsurã ce Francisc se putea exprima mai bine în limba arabã, situaþia i se îmbunãtãþea.

De câte ori se adresa corsarului cu câte o rugãminte, acesta se arãta dispus sã i-o împlineascã; numai învoirea de a se plimba prin curte nu o putea primi, cu toate stãruinþele depuse. În schimb, stãpânul îi procura alte bucurii. Odãiþa i-a fost curãþatã; într-o parte a ei stãtea acum, în dosul unei mãsuþe drãguþe, o pernã; laviþa a fost înlocuitã cu un culcuº mai moale; mâncãrurile pe care le primea acum bãiatul au început sã fie mai alese ºi mai gustoase. (va urma)

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Sãrbãtoarea Copiilor

Isus este Învãþãtorul meu âmbãtã, 5 mai, Parohia LesS pezi a fost gazda Sãrbãtorii Copiilor. Tema a fost „Isus este Învãþãtorul meu”. Au fost prezenþi circa 3.000 de copii din 80 de parohii ale diecezei, însoþiþi de peste 400 de animatori. Dimineaþa de sâmbãtã a fost pentru cei prezenþi la Lespezi o adevãratã provocare: cerul era acoperit de nori cenuºii care ameninþau începutul sãrbãtorii. Însã, o datã cu sosirea grupurilor de copii, plini de entuziasm ºi de bucurie, norii s-au risipit ºi cerul a fost acoperit de un albastru minunat. De la centrul de primire pânã la locul stabilit în curtea bisericii, grupurile au purtat pancartele parohiilor pe care le reprezentau.

Ajunºi în faþa altarului, copiii au fost antrenaþi prin cântece de copiii din parohia gazdã ºi din Parohia Valea Mare. Pr. Felix Roca i-a salutat pe cei prezenþi ºi le-a propus sã înceapã aceastã zi printr-o scurtã rugãciune.

Corul copiilor din Huºi a prezentat imnul acestui an, care a

încãlzit vocile celor mici. A urmat o repetiþie a cântecelor de la sfânta Liturghie.

La sfânta Liturghie, la care au fost prezenþi peste 80 de preoþi, PS Aurel Percã a scos în evidenþã faptul cã Isus Cristos îi iubeºte mult pe copii, iar Biserica se ocupã de educaþia lor. La sfârºitul Liturghiei PS Aurel a anunþat gazda de anul viitor a Sãrbãtorii Copiilor: Parohia Roman „Isus, Bunul Pãstor”.

Dupã-amiazã, programul a continuat cu festivalul copiilor. În cadrul acestuia, copii din diferite parohii au pregãtit momente

care au încântat auzul ºi privirile celor prezenþi. Au participat: clovnii de la Oratoriul „Don Bosco” din Bacãu, Parohia Lespezi, Bacãu „Sfântul Nicolae”, Pralea, Luncaºi, Iugani ºi orchestra „Glasul instrumentelor” din Gioseni. A avut loc ºi o tombolã. Parohiile câºtigãtoare au fost: Bacãu „Sfântul Nicolae”, Bacãu „Sfânta Cruce”, Luizi-Cãlugãra, Oþeleni ºi Cacica. Premiile au constat în bomboane, o minge de fotbal, o minge de volei, douã palete de badminton, un joc Monopoly ºi o tablã de ºah.

Ziua s-a încheiat cu binecuvântarea PS Aurel Percã. Fericiþi, copiii s-au întors în comunitãþile lor pentru a trãi bucuria de a-l avea ca Învãþãtor în mijlocul lor pe Isus.

Adriana Ianuº

16 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

PENTRU TINERI

Vacanþa: timp liber pentru slujire!

V

acanþa este mereu aºteptatã cu nerãbdare, dupã un an ºcolar sau universitar, indiferent dacã s-au depus sau nu eforturi în ceea ce priveºte studiul. Ca orice lucru dorit, ºi vacanþa este pregãtitã din timp, cãutându-se variante cât mai bune de petrecere a ei, bineînþeles, fãrã sã lipseascã odihna ºi distracþia. Aproape cã a devenit un mit!

E minunat, aproape paradoxal pentru zilele noastre, cã pentru tinerii implicaþi în comunitãþile lor, vacanþa înseamnã, de fapt, a fi ºi mai ocupaþi. Ocupaþi cu pregãtirea ºi desfãºurarea activitãþilor parohiale estivale, ce necesitã mult timp, care de cele mai multe ori nu este de odihnã, ci de efort. Un timp care, de fapt, este pentru slujire! Iatã cum vacanþa pentru unii tineri nu înseamnã doar un timp în care sã se gândeascã numai la ei înºiºi, la odihnã ºi distracþie, ci un timp dãruit altora, care, poate în mãsurã mai mare, oferã mulþumire ºi împlinire.

Cristos, venind pe pãmânt, ºi-a luat o „vacanþã” fãcutã însã din slujire ºi dãruire. „Fiul Omului nu a venit sã fie slujit, ci sã slujeascã ºi sã îºi dea viaþa ca rãscumpãrare pentru cei mulþi” (Mt 20,28). La ultima cinã, dupã ce a fãcut un gest plin de umilinþã spãlând picioarele apostolilor a zis: „V-am dat exemplu ca ºi voi sã faceþi aºa cum v-am fãcut eu” (In 13,15).

Orice creºtin care doreºte cu adevãrat sã îl imite pe Cristos

trebuie sã îl imite ºi în ceea ce priveºte slujirea: „Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor” (Mc 9,35). Apoi trebuie sã fie conºtient cã, de fapt, a sluji înseamnã a pune în valoare darurile primite de la Dumnezeu. Imitându-l pe Cristos ºi punând în valoare darurile primite, creºtinul descoperã anumite caracteristici ale slujirii.

Mai întâi gratuitatea. Aproapele nu poate fi slujit din interes.

Orice fel de interes, de recompensã, face ca „slujirea” sã fie faþã de noi ºi nu faþã de cel care are nevoie de noi. „Când dai un prânz sau o cinã, nu-i invita pe prieteni, nici pe fraþi, nici rudele, nici vecinii bogaþi, ca nu cumva sã te invite ºi ei la rândul lor ºi aceasta sã-þi fie rãsplata. Dimpotrivã, când dai un ospãþ, invitã-i pe cei sãraci, infirmi, ºchiopi, orbi ºi vei fi fericit, pentru cã ei nu pot sã te rãsplãteascã, dar vei fi rãsplãtit la învierea celor drepþi” (Lc 14,12-14). În al doilea rând, slujirea trebuie sã aibã o preferinþã faþã de cei mai mici, adicã faþã de cei sãraci, faþã de cei marginalizaþi, faþã de cei în cele mai mari dificultãþi. Cristos se identificã cu aceºtia: „... Am fost flãmând ºi mi-aþi dat sã mãnânc, am fost însetat ºi mi-aþi dat sã beau, am fost strãin ºi m-aþi primit, gol ºi m-aþi îmbrãcat, bolnav ºi m-aþi vizitat, am fost în închisoare ºi aþi venit la mine... Adevãr, adevãr vã spun: tot ce aþi fãcut unuia

dintre fraþii mei mai mici, mie mi-aþi fãcut” (Mt 25,35-40). În al treilea rând, slujirea trebuie sã fie concretã ºi constantã.

Cristos nu s-a interesat de ceilalþi doar din când în când, ci dãruirea sa a fost totalã ºi continuã. Pentru a face binele nu sunt suficiente cuvintele, ci faptele din viaþa de zi cu zi: „Nu oricine îmi zice «Doamne!

Doamne!» va intra în împãrãþia cerurilor, ci acela care împlineºte voinþa Tatãlui meu, care este în ceruri” (Mt 7,21).

Astfel, vacanþa poate fi într-adevãr un timp liber care ne elibereazã, dacã nu rãmânem sclavii doar ai odihnei ºi ai distracþiei noastre! Un astfel de timp este o investiþie minunatã pentru veºnicie! Fericiþi cei care fac frumoase vacanþele celorlalþi!

Pr. Felix Roca

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Acþiunea Catolicã

Scrisoare cãtre preoþi Dragii noºtri pãstori, La încheierea Anului Sfintei Preoþiei, dorim sã exprimãm aprecierea, mulþumirea ºi recunoºtinþa Acþiunii Catolice pentru misiunea voastrã în Bisericã ºi în lume. Totodatã, reînnoim angajamentul nostru de a fi, conform identitãþii asociaþiei noastre, în strânsã comuniune cu voi pentru a sluji Biserica, asumându-ne misiunea conform vocaþiei noastre de laici, într-un spirit de coresponsabilitate. Într-o lume în care asistãm la o rãsturnare a valorilor umane ºi la o contestare a moralei creºtine, la o creºtere a nesiguranþei ºi incertitudinii din cauza confuziei gândirii, a alegerilor legate de probleme minore cotidiene sau de marile probleme privind sensul vieþii, preotul rãmâne totuºi persoana care „face prezentã, în aceastã confuzie ºi dezorientare a timpurilor noastre, lumina cuvântului lui Dumnezeu, lumina care este însuºi Cristos în aceastã lume

a noastrã”, dupã cum ne aminteºte papa Benedict al XVI-lea. „Aºadar, preotul – continuã Sfântul Pãrinte – nu predicã propriile idei, o filozofie inventatã de el, pe care a gãsit-o sau care îi place; preotul nu vorbeºte despre sine, nu vorbeºte pentru sine, pentru a-ºi crea admiratori, un partid propriu..., ci, în confuzia tuturor filozofiilor, preotul predicã în numele lui Cristos, propune adevãrul care este însuºi Cristos, propune cuvântul lui, modul sãu de a trãi ºi de a merge înainte. (...) Cristos nu se propune pe sine, ci el ca fiu este vocea, cuvântul lui Dumnezeu”.

Pentru Acþiunea Catolicã figura preotului a fost mereu ºi continuã sã fie esenþialã pentru trãirea propriei vocaþii. Comuniune profundã dintre pãstori ºi laici are la bazã prietenia spiritualã ºi conºtiinþa coresponsabilitãþii în misiunea Bisericii.

Tocmai de aceea pentru Acþiunea Catolicã rolul preotului

Iaºi, 11 iunie

este central ºi definitoriu. O asociaþie a cãrui scop este apostolatul laicilor nu ar putea sã existe fãrã figura asistentului spiritual. Pentru a vesti cuvântul lui Dumnezeu, membrii asociaþiei noastre trebuie sã fie în primul rând ei înºiºi formaþi, sã cunoascã cum sã facã acest lucru ºi, apoi, cum sã continue acest parcurs ºi cum sã îi ajute ºi pe alþii sã meargã pe drumul credinþei.

Acest lucru nu ar fi posibil fãrã grija asistenþilor noºtri spirituali. Suntem conºtienþi de efortul pe care îl depuneþi pentru a ne însoþi pe acest drum al credinþei. Ne dãm seama cât de greu vã este sã propuneþi astãzi modelul lui Cristos ºi sã trãiþi cu dragoste ºi fidelitate misiunea voastrã. De aceea, prin aceste câteva gânduri, dorim sã ne arãtãm recunoºtinþa pentru grija voastrã, pentru încrederea pe care ne-o oferiþi ºi pentru iubirea pãrinteascã cu care ne îndrumaþi paºii pe drumul credinþei ºi al împlinirii misiunii noastre. Pe voi, toþi asistenþii spirituali ai Acþiunii Catolice, de la nivel parohial, diecezan ºi naþional, vã asigurãm de preþuirea noastrã ºi vã însoþim cu rugãciunile noastre pentru ca Dumnezeu sã facã rodnicã misiunea minunatã ce va încredinþat-o. Îi mulþumim lui Dumnezeu pentru darul pe care ni-l face prin fiecare dintre voi, dragi preoþi! Îl rugãm pe Cristos, marele preot, sã binecuvânteze munca fiecãrui pãstor pentru a fi în lume semnul grijii pãrinteºti a Tatãlui. Sfânta Fecioarã Maria, mama preotului veºnic, sã vã însoþeascã cu dragostea sa maternã ºi sã vã fie puternicã mijlocitoare!

Acþiunea Catolicã din România

18 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

Impresii ale preoþilor nou-sfinþiþi

Ce înseamnã sã fii sfinþit preot în Anul Sfintei Preoþii?

Cu ce gânduri porniþi pe noul drum?

„Am fost sfinþit preot pentru Dieceza de Iaºi, iar faptul cã aceastã sfinþire a avut loc la încheierea Anului dedicat Sfintei Preoþii reprezintã pentru mine o bucurie deosebitã ºi un impuls la fel deosebit. ªi cum ar putea fi altfel, când ºtii cã eºti susþinut de întreaga Bisericã de pe pãmânt care în acest timp s-a rugat neîncetat ca Domnul sã trimitã în seceriºul sãu lucrãtori vrednici dupã voinþa sa preasfântã! Îi mulþumesc Domnului pentru harul minunat al Preoþiei ºi îl rog ca ºi de acum înainte sã mã însoþeascã cu harul ºi binecuvântarea sa. De fapt, aceasta este ºi speranþa cu care încep slujirea sacerdotalã, ca Domnul sã fie mereu alãturi de mine ºi prin mine sã fie cât mai prezent în mijlocul oamenilor”.

(Pr. Cãtãlin Farcaº) „Am fost sfinþit preot pentru Arhidieceza de Bucureºti. Pentru mine darul Preoþiei pe care l-am primit astãzi de la Dumnezeu constituie bucuria vieþii mele. Sunt convins cã nu este o întâmplare, ci primirea acestui mare dar în Anul Sfintei Preoþii ºi în Solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus a fost voinþa lui Dumnezeu. Am fost primit

cu cãldurã sufleteascã de cãtre ceilalþi preoþi în rândul lor, iar aceasta îmi dã un nou avânt în a sluji pe Isus toatã viaþa mea alãturi de întreaga familie a preoþilor”. (Pr. Maricel-Ghiorghiþã Bulai) „Am fost sfinþit preot pentru Custodia «Fericitul Ieremia» din România a Ordinului Fraþilor Minori Capucini. Pentru mine a fost o mare bucurie sã fiu sfinþit preot în acest An dedicat Sfintei Preoþii. Îl consider ca pe un mare dar din partea lui Dumnezeu. Dorinþa mea este de a fi preot sfânt dupã inima lui Isus, de a merge la cei care nu îl cunosc pe Isus pentru a le vesti iubirea ºi milostivirea sa”.

(Pr. Corneliu Bortoº, OFMCap.) „Am fost sfinþit preot pentru Provincia «Sfântul Iosif» din România a Ordinului Fraþilor Minori Conventuali. Pentru mine, a fi sfinþit în Anul Sfintei Preoþii înseamnã a experimenta iubirea lui Dumnezeu, a simþi puterea lui faþã de îndãrãtnicia mea. Preotul ar trebui sã fie cel care îi vorbeºte lui Dumnezeu, cel care vorbeºte oamenilor despre Dumnezeu ºi lui Dumnezeu despre oameni. Îmi doresc ca aceste cuvinte pe care mi le-am ales ca moto al preoþiei mele sã le pot pune în practicã în fiecare zi ºi sã-i spun lui Isus în fiecare zi: «Da»”. (Pr. Felix-Gheorghe Franþ, OFMConv.)

Tablete spirituale

Conexiuni Dacã timpul este al nostru sau noi suntem ai timpului rãmâne de stabilit. Fapt este cã binomul noi-timp cunoaºte câteva dominante, iar una dintre acestea este interacþiunea. Un simplu (magic? tehnic?) clic ºi toatã lumea intrã în legãturã cu toatã lumea. Posibilitãþile sunt „infinite”, provocãrile la tot pasul, iar riscul disipãrii (dezintegrãrii?) la el acasã. Hipertextualitatea face însã trimitere numaidecât la exces. Fie cã nu mai ºtii sã te opreºti, fie cã ai ajuns la stadiul de dependenþã, oricum i-ai spune, nu sunã a bine...

Dar despre ce fel de legãturi poate fi vorba? Te conectezi ºi te deconectezi (nu în sensul relaxãrii sau al recreerii) dupã bunul plac, te implici ºi de dezici mai mult în joacã, îþi permiþi sã-þi dai cu pãrerea în orice domeniu ºi chiar sã emiþi sentinþe, rãmâi ascuns dupã vreun nume fantezist ºi totul ajunge încetul cu încetul sã semene cu altceva. Mai puþin cu o realitate serioasã, cu niºte angajamente solide etc. În Vechiul Testament Dumnezeu se exprimã în sensul cã i-a legat pe cei din poporul ales de sine cu legãturi indistructibile. Ce uºor se distruge astãzi orice! Mai rãmâne oare loc suficient pentru conexiuni vitale cu Dumnezeu ºi cu aproapele (mai de aproape sau mai de departe) conjugabile cu mântuirea?

Pr. Cristian Chinez

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Coasta de Fildeº

Cãlãtorie misionarã (II) Publicãm ultima parte a impresiilor PS Aurel Percã din vizita în Coasta de Fildeº. În perioada 9-22 aprilie a vizitat pe misionarii români care-ºi desfãºoarã munca în aceastã þarã, fiind însoþit de pr. Claudiu Iºtoc, pr. Isidor Dâscã ºi pr. Anton Dancã.

n ziua de 16 aprilie, am luat parte la o manifestare de creÎdinþã a unor creºtini din localitatea Katienou, într-o capelã acoperitã cu stuf, în totalitate înconjuratã de localnici, care, de la mic ºi mare, alãturi de ºeful de trib ºi de ºeful satului, au asistat la celebrarea Liturghiei. Am fost apoi invitaþi la casa ºefului de trib, care a oferit un prânz sãrbãtoresc, iar corul copiilor ºi tinerilor ne-a delectat cu cântãri locale. În ziua urmãtoare, 17 aprilie, a fost dorinþa unui „ºef” de sat, creºtin, de a celebra o Liturghie în aer liber, pentru cã de fapt nici nu existã aici o capelã, în localitatea Mebo; au participat „oficialitãþile” din zonã: doamna primar a satului Djébonoua, ºeful de trib ºi subprefectul de zonã.

Punctul culminant al vizitei în Coasta de Fildeº a fost celebrarea Liturghiei din ziua de 18 aprilie, în biserica parohialã a misiunii, unde am botezat 24 de adulþi ºi un copil. A fost celebrarea cea mai înãlþãtoare din punct de vedere spiritual, cu o participare numeroasã de creºtini ºi de necreºtini, în care bucuria celor care au primit Botezul s-a manifestat prin cântãri ºi dansuri liturgice tradiþionale. Dupã Botezul primit,

adulþii au lãsat de-o parte haina cu care erau acoperiþi iniþial ºi au rãmas în frumoasele cãmãºi ºi rochii cu motive religioase. În urmãtoarea zi urma sã ne luãm rãmas bun de la Parohia Djébonoua, pentru a ne îndrepta spre Yamousoukro, un oraº nou destinat sã devinã capitala þãrii ºi unde fostul preºedinte al þãrii, Felix Houphouet-Boigny, a construit o imensã bazilicã dedicatã Maicii Domnului, „Notre Dame de la Paix”, care imitã cupola bazilicii „Sfântul Petru” din Roma, întrecând-o cu 18 m la înãlþime. Practic este cea mai înaltã bazilicã din lume; a fost construitã de un om de credinþã: credinþa profundã a preºedintelui se exprimã în aceastã capodoperã, oferitã lui Dumnezeu ca semn al recunoºtinþei pentru un har special: pacea. Bazilica a fost dãruitã Sfântului Scaun, cu ocazia consacrãrii ei din partea papei Ioan Paul al II-lea, la 10 septembrie 1990.

Bazilica a reprezentat ºi o provocare pentru acea vreme ºi chiar ºi pentru astãzi: în mijlocul sãrãciei s-a ridicat o imensã bazilicã, desigur, foarte costisitoare. De aceea Sfântul Pãrinte, cu ocazia consacrãrii bazilicii, a cerut sã se construiascã ºi un spital în apropiere, destinat sãracilor. Sunt multe de spus despre aceastã „curiozitate” a Africii ºi sperãm sã revenim cu un articol special.

Tot în ultima zi, fiind în apropiere de acest oraº, am vizitat „misiunea” Diecezei de Gorizia din localitatea Morofè.

Am putut vedea iniþiativele

20 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

întreprinse de „misionarii” italieni: biserica provizorie (o mare halã doar acoperitã) ºi noua bisericã în construcþie, sãlile de catehezã ºi librãria; apoi am vizitat atelierele unde sunt promovaþi localnicii pentru diferite activitãþi ºi meserii, clãdirile care oferã gãzduire diferitelor întâlniri de preoþi, cateheþi, diferite grupuri sau vizitatori.

Am rãmas cu frumoasa impresie cã prezenþa unui misionar nu înseamnã numai activitate de evanghelizare, ci ºi de promovare socialã, lucru atât de aºteptat de cãtre localnici.

Dupã douã zile de ºedere în capitala þãrii ºi în împrejurimi, pentru a cunoaºte ºi alte realitãþi ale Coastei de Fildeº, ne-am luat rãmas bun de la misionarii noºtri ºi de la secretarul Nunþiaturii, înarmându-ne cu rãbdarea cuvenitã, pentru a face cale întoarsã spre România, trecând prin Paris.

Prezenþa grupului de preoþi la misiunea din Djébonoua a fost o vizitã de cunoaºtere a realitãþilor în care trãiesc ºi activeazã misionarii „fidei donum”, de încurajare ºi de susþinere a lor în diferitele iniþiative pe care trebuie sã le promoveze. ? Aurel Percã, episcop auxiliar

ªtiri • ªtiri • ªtiri În apãrarea crucifixului Înaintea audienþei din 30 iunie a Curþii Europene a Drepturilor Omului, asupra recursului prezentat de Italia în care se revendicã dreptul de a expune crucifixul în locurile publice, episcopii din Europa s-au solidarizat cu demersul Italiei. La Radio Vatican au fost prezentate luãrile de poziþie ale episcopilor catolici din Bulgaria, Ungaria, Spania, Anglia, Cehia, Rusia, Slovacia, Polonia ºi România. Conferinþa Episcopilor din România a înaintat la 17 iunie Curþii Europene a Drepturilor Omului, o declaraþie comunã privind respectarea prezenþei în spaþiul public a simbolurilor religioase: acestea „reflectã sentimentul religios al creºtinilor de toate confesiunile ºi nu are intenþia de a exclude pe nimeni”.

Preot ºi martir „Pãrintele Jerzy Popieluszko doar cu armele spirituale ale adevãrului, dreptãþii ºi caritãþii, a încercat sã revendice libertatea conºtiinþei sale de cetãþean ºi de preot” – a spus arhiep.

Angelo Amato, prefect al Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, duminicã, 6 iunie, la Varºovia, celor circa 150.000 de credincioºi la Liturghia în cursul cãreia a fost beatificat preotul polonez Jerzy Popieluszko, ucis de poliþia comunistã în anul 1984. Pãrintele îºi îndemna conaþionalii sã reacþioneze în mod pacific faþã de regimul dictatorial, în numele evangheliei.

Jurnalist beatificat Primul jurnalist laic beatificat este Manuel Lozano Garrido, înãlþat la cinstea altarelor sâmbãtã, 12 iunie. Nãscut în 1920 în Spania, la Linares, Manuel a

fost membru în Acþiunea Catolicã, jurnalist ºi scriitor, un martor al evangheliei ºi apostol al bucuriei. În timpul persecuþiei religioase din Spania, adolescentul „Lolo”, cum era supranumit, a fost ales sã ducã sfânta Împãrtãºanie la deþinuþii din închisori. Începând cu anul 1942, a suferit de o paralizie progresivã, culminând cu orbirea. A murit în anul 1971.

Pãstori uciºi Mons. Luigi Padovese, vicar apostolic în Anatolia, cu sediul la Iskenderun (vechea Antiohia) a fost asasinat de cãtre ºoferul sãu în grãdina locuinþei sale, în ziua de joi, 3 iunie. În vârstã de 63 de ani, cãlugãr capucin, originar din Milano (Italia), în anul 2004 a fost numit vicar apostolic pentru Anatolia de cãtre papa Ioan Paul al II-lea.

Episcopul Padovese era preºedintele Conferinþei Episcopilor din Turcia ºi s-a remarcat ca o mare personalitate creºtinã în Turcia. În Brazilia, pr. Rubens de Almeida Gonçalves, 35 ani, a fost împuºcat cu un pistol, în parohia sa din oraºul Campo Belos, murind în drum spre spital.

Momente de bilanþ Membrii Oficiului pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli s-au întrunit la Grãdiniþa „Vicenzina Cusmano” din Piatra Neamþ, la 5 iunie, pentru bilanþul activitãþilor desfãºurate pe parcursul anului ºcolar 2009-2010, dar ºi pe perioada întregului mandat 2005-2010. Printre altele s-a vorbit despre rezultatele obþinute ºi progresele realizate în organizarea unor activitãþi metodico-ºtiinþifice în diferite grãdiniþe ºi ºcoli, despre rezultatele la olimpiadele de religie,

despre revistele „Lãsaþi copiii sã vinã la mine!” ºi „Educatorul creºtin”, CD-urile din seria „Anotimpurile copilãriei”, pregãtirea sitului oficiului.

Maia Morgenstern la Iaºi Catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi a gãzduit, la 31 mai, concertul spectacol de poezie ºi muzicã „De

la Vechiul la Noul Testament, prin muzicã ºi poezie”, organizat de maestrul violoncelist Alexandru Moroºanu. Spectacolul a inclus recitãri de texte, de actriþa Maia Morgenstern, interpretãri la violoncel de Alexandru Moroºanu ºi la pian de Tatiana Moroºanu, la orgã de Marcel Costea, iar soprana Cristina Radu, din Bucureºti, a interpretat douã partituri. Printre participanþi au fost PS Petru Gherghel ºi ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei, alãturi de mulþi preoþi ºi autoritãþi locale.

Capitul extraordinar În zilele de 23 ºi 24 iunie, s-a desfãºurat la Roman capitulul provincial extraordinar al Fraþilor Minori Conventuali din România, convocat de cãtre ministrul provincial, în special pentru a fi analizatã ºi votatã propunerea ministrului general ca Provincia „Sfântul Iosif” din România sã preia în formã de custodie a provinciei Delegaþia Generalã a Orientului Mijlociu ºi a Þãrii Sfinte. Au mai fost incluse pe ordinea de zi a lucrãrilor capitulare ºi alte douã

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 21

puncte: închiderea oficialã a conventului „Sfântul Francisc de Assisi” din Holod ºi o reflecþie comunã asupra perspectivei Liceului Teologic Franciscan din Roman.

Episcopul Kapellari la Iaºi Episcopul de Graz-Seckau din Austria, PS Egon Kapellari, a vizitat Dieceza de Iaºi în perioada 14-16 iunie. Oaspetele

iubire, iertare ºi reconciliere”; 13-20 iunie – în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi, campusul „Sabia din stâncã” pentru 120 de copii; 14-19 iunie – la Luizi-Cãlugãra, campusul „Înconjurul lumii în cinci zile” pentru 300 de copii; 17-19 iunie – la Târgu Ocna, campusul „Înconjurul lumii în trei zile”, pentru 70 de copii.

Raport Confederaþiile Caritas România ºi Caritas Italia au lansat raportul de cercetare „Românii din Italia între respingere ºi acceptare”. Raportul despre românii din Italia a fost prezentat la 24 iunie, la Bucureºti, cu participarea PS Cornel Damian, s-a întâlnit la sediul Episcopiei la 25 iunie la Iaºi, cu intervende Iaºi cu PS Petru Gherghel. þia PS Petru Gherghel, iar la S-a lansat posibilitatea unei colaborãri mai strânse între cele douã dieceze. PS Egon Kapellari, însoþit de PS Petru Gherghel, a vizitat câteva comunitãþi catolice (Gherãeºti, Adjudeni, Tãmãºeni, Bacãu, Nicolae Bãlcescu), la 15 iunie fiind prezent în Parohia Faraoani la celebrarea euharisticã împreunã 26 iunie la Cluj. Raportul aduce cu PF Michel Sabbah, patri- în atenþie problematica emigranþilor români stabiliþi în arhul latin de Ierusalim.

Italia, oferind o imagine statisCampusuri ticã asupra migraþiei româneºti În lunile mai ºi iunie, în Dieceza în Italia, situaþia integrãrii prode Iaºi au fost organizate mai fesionale ºi sociale a românilor multe campusuri: 28-30 mai – în Italia, abordând ºi subiectul la Seminarul „Sfântul Iosif” „Românii în Italia ºi criminadin Bacãu, seria a patra a cam- litatea”. pusului vocaþional cu tema Mariapolis 2010 „Învãþãtorule bun, ce trebuie „Dumnezeu ne iubeºte imens” sã fac?” (Mc 10,17), pentru va fi motoul întâlnirii „Mari45 de tineri; 28-30 mai – la Gio- apolis vacanþã 2010” care se seni, campusul formativ pen- va organiza la Pralea în petru 40 de adulþi din 17 parohii, rioada 14-18 iulie, de cãtre Miºmembri în Acþiunea Catolicã, carea Focolarelor. Miºcarea tema fiind „Vocaþia laicilor Focolarelor este prezentã în angajaþi în apostolatul Bise- 182 de naþiuni, cu peste douã ricii” ºi motoul „Chemarea la milioane de membri, aderenþi apostolat ºi trãirea caritãþii prin ºi simpatizanþi.

22 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

Colectã pentru sinistraþi În conformitate cu propunerea Confederaþiei Caritas România ºi cu recomandarea preºedintelui Conferinþei Episcopilor din România, PF Lucian Mureºan, arhiepiscop-major, dupã consultarea cu ceilalþi episcopi din þarã ºi cu cei din Consiliul Episcopal, PS Petru Gherghel a decis ca ºi în Dieceza de Iaºi sã fie organizatã o colectã de solidaritate cu cei care au avut de suferit din cauza recentelor inundaþii din lume, dar mai ales din Croaþia, Polonia, Slovacia, Ungaria ºi din unele zone ale þãrii noastre, colectã ce va fi gestionatã de Confederaþia Caritas România. Colecta se va face la alegerea ºi dispunerea fiecãrui pãrinte paroh, în zilele de 4 sau 11 iulie. Contul în care vor fi virate colectele fãcute: RO78 RNCB 0175 0335 9236 0005, Banca Comercialã Românã, cu menþiunea: „Colecta pentru sinistraþi”.

Proiect de cercetare Departamentul de Cercetare al Facultãþii de Teologie Romano-Catolicã din cadrul Universitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi a început din luna februarie, prin asist. cercet. dr. Iosif Tamaº, angajat al acestei instituþii, un proiect de cercetare intitulat: Contribuþia Bisericii Romano-Catolice din Moldova la promovarea culturii ºi la creºterea nivelului de trai în timpul episcopului Mihai Robu (1884; 1925-1944). Cei implicaþi în proiect fac un apel cãtre aceia care posedã informaþii utile pentru aceastã cercetare (documente, fotografii sau pot oferi mãrturii în scris sau prin telefon) sã-l contacteze pe dr. Iosif Tamaº: tel.: 0741/703163; e-mail: iosifta@yahoo.com.

Master Pentru urmãtorul an universitar, Facultatea de Teologie Romano-Catolicã, din cadrul Universitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi, propune modulul de master cu titlul Strategii ale caritãþii creºtine. Cursurile sunt oferite în colaborare cu Facultatea de Filozofie – Catedra de Sociologie ºi Asistenþã Socialã ºi se vor desfãºura pe o perioadã de doi ani (patru semestre). Înscrierile se fac între 12 ºi 17 iulie.

Mai multe informaþii se pot obþine de la secretariatul facultãþii: Bd. Carol I, nr. 11, 700506-Iaºi; tel.: secretariat: 0232/201115, decanat: 0232/201114, e-mail: ftrc@uaic.ro; www.ftrc.uaic.ro.

Misiune biblicã „Toate le fac pentru evanghelie” (1Cor 9,23) va fi tema misiunii biblice pauline pentru tineri organizate în Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”

din Piatra Neamþ de cãtre Surorile Pauline din Bucureºti în perioada 17-25 iulie. Vor colabora preoþi paulini din Vicenþa (Italia), preoþii parohiei gazdã ºi un grup de tineri români ºi italieni. Programul include zile de reculegere, lectio divina ºi adoraþie euharisticã, aprofundarea Bibliei, cineforum, animaþie biblicã, jocuri biblice, momente de fraternitate, slujire ºi destindere, dialog ecumenic cu fraþii ortodocºi.

Cazare pentru studenþi Comunitatea Pãrinþilor Augustinieni Asumpþioniºti din Bucureºti primeºte începând din toamna acestui an, tineri studenþi care cautã un loc de cazare într-un loc liniºtit ºi agreabil.

Adresa: Pãrinþii Asumpþioniºti, str. G-ral Christian Tell, nr. 18B (lângã Piaþa Romanã). Pentru mai multe informaþii: pr. Ovidiu Robu, tel. 0748/134375.

Au trecut la Domnul † Pr. Vittorio Clemente, OFMCap., a trecut la cele veºnice în infirmeria fraþilor capucini din Nola, în Italia, la 2 iunie. S-a nãscut la 5 noiembrie 1942 la Cervinara (Italia). A îmbrãcat haina Ordinului Fraþilor Minori Capucini la 8 septembrie 1959. La 8 decembrie 1963 a fãcut voturile solemne, iar la 9 martie 1968 a fost sfinþit preot.

A activat ca director de seminar ºi guardian în diferite convente din Provincia de Napoli. A ajuns în România în anul 1992, fiind printre primii fraþi care au venit sã punã bazele Ordinului Capucin, rãmânând pânã în anul 1998. În anii petrecuþi la Oneºti s-a implicat în deschiderea ºi conducerea Seminarului mic. Întors în Italia, a continuat sã þinã legãtura cu România, revenind la toate momentele importante. A fost înmormântat la 3 iunie, la Nola. † Dupã o lungã suferinþã, sr. Genoveva Iºvanca a fost chematã la Tatãl în ziua de 5 iunie. Nãscutã la Luizi-Cãlugãra, la 1 martie 1934, sr. Genoveva a slujit Biserica lui Cristos, ca sorã în Institutul Diecezan „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” (a fãcut profesiunea perpetuã la 7 octombrie 1996), în Parohiile Faraoani ºi Traian (Bc), iar în ultimii ºapte ani în casa „Buna-Vestire” din Baraþi. A fost înmormântatã la 8 iunie, în localitatea natalã.

Pe scurt 8 aprilie – 15 mai: Vizitã în oraºul So-

kodé din Togo (Africa) a pr. Iosif Gal, asumpþionist 23 mai: A doua ediþie a „Sãrbãtorii popoarelor” la Pordenone (Italia), cu participarea comunitãþilor ghanezã, românã, polonezã, ucraineanã ºi albanezã 25-27 mai: Reuniune a fraþilor capucini implicaþi în animarea fraternã ºi în formarea iniþialã ºi permanentã din Custodia „Fericitul Ieremia”, la Oneºti 25-29 mai: Pelerinaj la Lourdes al unui grup de 15 credincioºi din comunitatea catolicã românã din Londra, împreunã cu 25 de englezi din Parohia Kingsbury 27 mai: Întâlnire provincialã de formare ºi actualizare a 70 de fraþi minori conventuali care activeazã în þarã, la Institutul Teologic Franciscan din Roman 9-11 iunie: Seminarul de tineret cu tema: „Managementul voluntarilor în contextul programului «Tineret în acþiune»”, organizat la Oneºti de Asociaþia Kolping Moldova în parteneriat cu Asociaþia „Oneºtin” din localitate, pentru 23 de tineri 10 iunie: Workshop „Religiozitatea omului contemporan – o abordare interdisciplinarã a comportamentului religios”, organizat de Universitatea „Petre Andrei” din Iaºi, din partea Bisericii Catolice participând pr. Cornel Cadar 11-13 iunie: Festivalul tinerilor din Oituz, ediþia a doua, cu tema „Fii voluntar!”, având 50 de participanþi 12 iunie: Cursul festiv al unei noi promoþii de absolvenþi ai Facultãþii de Teologie Romano-Catolicã, din cadrul Universitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi 16 iunie: Ultima reuniune de formare a cateheþilor pentru anul pastoral 2009/2010, în Parohia Djébonoua din Coasta de Fildeº (Africa) 19 iunie: A doua ediþie a Cupei „Dominic Savio” la fotbal dedicatã comunitãþilor catolice din Dieceza de Iaºi, la Oratoriul „Don Bosco” din Bacãu, câºtigãtoare fiind echipa Parohiei „Ss. Petru ºi Paul” din Bacãu 27 iunie: Concert aniversar în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, pentru a marca împlinirea a 70 de ani de viaþã a PS Petru Gherghel, susþinut de corul de tineri „Juvenes Ecclesiae”, condus de Maximilian Husaru.

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Ecografia cografia este o metodã modernã ºi eficientã de invesE tigare lipsitã de efecte secun-

ceea ce se analizeazã ºi de condiþiile pacientului; dare, ce a revoluþionat imagis- – nu necesitã o pretica medicalã ºi a adus un plus gãtire specialã a pade certitudine în punerea unui cientului. diagnostic. Ecografia este astãzi o metodã accesibilã pe scarã Scopul ecografiei Ecografia este una dintre cele largã, prezentã în orice unitate mai utilizate metode diagnossanitarã, iar examenul ecogratice, examenul ecografic fãcând fic face parte dintre investigaparte din protocolul de diagþiile de rutinã. nostic al multor afecþiuni. În Principiul ecografiei unele cazuri poate fi folositã ºi Ecografia utilizeazã un fas- în scop terapeutic (de exemplu, cicul de ultrasunete emis de ghidarea unui ac pentru o puncsonda pe care medicul o miºcã þie). Ecografia ºi-a gãsit cu sucpe corp, fascicul care strãbate ces utilizare în diagnosticul ºi þesuturile cu viteze diferite. În urmãrirea prenatalã, pentru cã contact cu þesuturile ºi cu orga- nu produce nici un rãu mamei nele explorate, fasciculul emis sau fãtului, iar cu noile ecografe este reflectat, recaptat de sondã moderne, imaginile obþinute în ºi tradus cu ajutorul unui pro- timp real sunt extraordinar de gram în imagini afiºate pe un detaliate, motiv pentru care ecomonitor. Deoarece foloseºte în grafia prenatalã poate diagexplorarea organelor ultrasu- nostica o varietate de malfornete, ecografia nu produce maþii ale fãtului. practic nici un efect secundar, indiferent de organul analizat Tipuri de ecografie sau de durata examinãrii.

Ecografia abdominalã este utilã pentru examinarea orgaAvantaje ale ecografiei – este o metodã ieftinã, motiv nelor din abdomen ºi pelvis. pentru care poate fi folositã pe Aproape orice organ abdomiscarã largã în populaþie, în nal sau pelvis poate beneficia screeningul multor afecþiuni; de o examinare constând în ob– este o metodã care nu presu- servarea formei, dimensiunilor pune cateterizãri ale venelor structurii, raporturilor cu orgasau arterelor, nu produce sân- nele din jur.

Informaþiile care se pot obþine gerãri sau alte leziuni; cu ecografia abdominalã: – este nedureroasã; – nu este iradiantã, spre deose- – detectarea litiazei sau a inbire de alte tehnici imagistice flamaþiei colecistului; precum cele radiologice: ra- – determinarea gradului de afecdiografia, computer tomogra- tare posttraumaticã a ficatului, splinei, rinichilor; fia, scintigrafia; – este o metodã rapidã, exa- – afecþiuni ale pancreasului; menul ecografic dureazã circa – determinarea gradului de în20-30 de minute, în funcþie de cãrcare grasã a ficatului; 24 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

– evaluarea evoluþiei posttransplant de rinichi; – prezenþa de lichid în cavitatea abdominalã; – evaluarea uterului, vizualizarea unei eventuale tumori; – ghidajul în timpul unei biopsii sau paracenteze; – detectarea, mãsurarea, monitorizarea anevrismului aortei; Ecografia Doppler este un tip mai special de ecografie care permite atât vizualizarea anatomicã a organelor, dar aduce informaþii ºi despre fluxurile de sânge prin artere ºi vene. Este folosit în patologia arterialã ºi venoasã ºi în explorarea cardiacã.

Ecografia 3D reprezintã metoda cea mai sigurã pentru urmãrirea evoluþiei unei sarcini ºi pentru depistarea eventualelor malformaþii la fãt.

Contraindicaþii Examenul ecografic nu are contraindicaþii ºi este recomandat ca fiecare persoanã sã facã o ecografie pe an. Spre deosebire de radiografie sau de computer tomografic care utilizeazã raze X, ecografia foloseºte ultrasunete ºi nu are restricþii în utilizare.

Deºi este o investigaþie foarte performantã, ecografia nu pune singurã diagnosticul decât în puþine cazuri. Pentru stabilirea diagnosticului se þine cont de contextul clinic ºi de rezultatele altor examene sau analize de laborator.

Dr. Lucia Amza, medic de familie

POªTA REDACÞIEI Alina Cercel (Iaºi). „Vã rog sã-mi rãspundeþi la o întrebare la care eu nu am gãsit rãspuns.

Când se construieºte o bisericã nouã într-o localitate unde existã ºi o bisericã veche, se demoleazã biserica veche? Vã întreb pentru cã am întâlnit ºi la Huºi („Sfântul Anton”) ºi la Nisiporeºti numai biserici noi ºi mã întreb unde a dispãrut biserica veche. Vã mulþumesc anticipat pentru lãmurire”.

Uneori, bisericile noi au fost construite sau au început sã fie construite pe vremea comunismului. Or, în timpul acela, era destul de greu. Se lua autorizaþie pentru consolidarea celei vechi ºi se fãcea una nouã, cea veche fiind înconjuratã cu zidurile celei noi ºi apoi dispãrea. Alte ori, bisericile vechi, fiind construite din bârne ºi vãlãtuci, n-au mai putut fi menþinute, s-au dãrâmat de la sine; a trebuit sã se construiascã altele noi. Vã dorim binecuvântare de la Domnul!

Maria G. (Germania). „Mai întâi de toate doresc sã vã mulþumesc pentru toatã munca ºi oboseala pe care le depuneþi la realizarea revistei „Lumina creºtinului”, revistã pe care eu ºi mulþi alþii o gãsim atât de interesantã ºi utilã. Aº mai dori sã vã spun cã citesc revista de 18 ani ºi, cu excepþia câtorva numere pe care nu le-am citit, ea îmi oferã lunã de lunã un plus de hranã spiritualã, mã þine la curent cu viaþa ºi activitatea religioasã din Dieceza de Iaºi ºi nu numai...

Deºi cunoºteam din auzite unele aspecte din viaþa Bisericii de aici întâlnesc acum situaþii în care nu ºtiu cum sã reacþionez sau cum sã-mi motivez reacþia care de multe ori este instinctivã. Nu am studiat teologia ºi

nu pot sã explic unele lucruri ºi de aceea vin cu câteva întrebãri: 1) De câte ori pe zi avem voie sã primim sfânta Împãrtãºanie? Eu am învãþat acasã cã avem voie o singurã datã pe zi, aici oamenii se împãrtãºesc de douã sau de mai multe ori pe zi. 2) Cum este corect sã te împãrtãºeºti, în mânã sau direct pe limbã? ªtiu cã dupã Conciliul Vatican II este permis sã primeºti sfânta Împãrtãºanie în mânã, dar nu ºtiu în ce scop ºi din ce cauzã! 3) Aproape în fiecare parohie existã persoane care ajutã la distribuirea sfintei Împãrtãºanii. Cine ºi în ce situaþii are voie sã distribuie sfânta Împãrtãºanie sau sã o ducã la bolnavi? 4) Cine are permisiunea sã binecuvânteze? ªi care este diferenþa dintre a sfinþi ºi a binecuvânta? 5) Din cauza numãrului mic de preoþi ia amploare obiceiul ca în loc de sfânta Liturghie sã se celebreze o liturgie a cuvântului. Cred cã intenþia este una bunã, dar presimt pericolul cã dupã câþiva ani oamenii nu vor mai deosebi ce este o sfântã Liturghie ºi ce este o liturgie a cuvântului. În ceea ce mã priveºte, cred cã valoarea unei sfinte Liturghii este infinitã ºi nu poate fi cu nimic înlocuitã. Ce rol are liturgia cuvântului? Sã particip la ea sau nu în aceastã situaþie? 6) În multe biserici moderne tabernacolul nu-ºi mai are locul în mijloc, ci este aproape ascuns într-un perete lateral, într-un stâlp sau cine ºtie unde, încât este o adevãratã artã sa-l descoperi... Am impresia cã lucrurile moderne, fie ele ºi de artã, ne ajutã sã ne îndreptãm mai degrabã spre pãgânism decât spre Dumnezeu. Ar mai fi foarte multe de spus dar cu o altã ocazie...”.

Vã mulþumim pentru cuvintele de apreciere asupra revistei.

Trebuie ºtiut cã unele norme cu privire la practicile creºtine le stabileºte conferinþa episcopilor din þara respectivã, altele episcopul diecezei. Încercãm sã vã rãspundem la primele trei întrebãri, þinând cont de practicile care sunt în Moldova. În timpul lucrãrilor Sinodale din Dieceza de Iaºi (2001-2004) a fost numitã o comisie pentru pastoraþia liturgicã ºi sacramente. Iatã ce scrie în broºura „Instrucþiune de aplicare a Cãrþii sinodale cu privire la liturgie” la pagina 15: „Cel care se împãrtãºeºte primeºte ostia pe limbã ºi o consumã în întregime; credinciosul laic care a primit deja Împãrtãºania o poate primi încã o datã în aceeaºi zi, în timpul celebrãrii euharistice la care participã”. Tot în broºura amintitã mai sus gãsim scris la paginile 6 ºi 7: „În Dieceza de Iaºi, pânã în prezent, slujitorii instituiþi sunt din rândul seminariºtilor ce se pregãtesc pentru sfânta Preoþie.

Aceºtia sunt: diaconii, acoliþii ºi lectorii. Mai sunt ºi alþi slujitori cum ar fi cei ocazionali.

Credincioºii laici, atunci când lipsesc slujitorii instituiþi, vor putea sã-i ajute pe preot ºi pe diacon astfel: sã poarte la altar crucea, lumânãrile, cãdelniþa, pâinea, vinul, apa; sã citeascã lecturile din Sfânta Scripturã; sã ajute la distribuirea sfintei Împãrtãºanii ca slujitori extraordinari, pentru aceasta este nevoie de aprobarea ordinariului locului, care o dã la propunerea parohului ºi dupã o pregãtire adecvatã a credincioºilor respectivi”. La celelalte întrebãri veþi primi rãspuns în unul dintre numerele viitoare ale revistei.

iulie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE Aºa cum m-a iubit pe mine Tatãl…

365 de gânduri pentru Anul Sfintei Preoþii H. Blaumeiser ºi T. Gandolfo, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-606-8116-07-5, 14x20 cm, 400 p., 21 lei Preoþii în Anul Sfintei Preoþii Dieceza Romano-Catolicã de Iaºi, Ed. „Presa Bunã”, 14x20 cm, 188 p., 13 lei Viaþa Episcopului Anton Durcovici.

Martir al Bisericii Catolice din România Fabian Doboº, Ed. „Sapientia”, 10x14 cm, 40 p., 1,5 lei Unitatea ºi Isus pãrãsit, Chiara Lubich, Ed. „Sapientia”, ISBN 978-9738980-81-5, 112 p., 14x20 cm, 12 lei Euharistia, sacramentul caritãþii lui Cristos. Aspecte istorice, liturgice, dogmatice ºi spirituale, Iosif Enãºoae, Mãdãlina-Maria Martin, Ed. „Sapientia”, ISBN 978973-8980-74-7, 14x20 cm, 322 p., 20 lei Adunã-þi puterile.

Nu-þi lãsa viaþa la voia întâmplãrii Albert Holenstein, Ed. „Sapientia”, 14x20 cm, 42 p., 2,5 lei

Coruri mixte pentru Liturghia catolicã (compoziþii ºi armonizãri), vol. II Florin Spãtariu, Ed. „Sapientia”, 2010, 20x29 cm, 86 p., 15 lei

Concurs

Citeºti ºi câºtigi datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga un premiu. Trebuie doar sã rãspun-

deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Istoria celor articolele din numãrul trecut trei Ave Maria al revistei. Se acordã douã preJ. Olivier, Ed. „Serafica”, mii prin tragere la sorþi. TrimiISBN 973-606teþi prin poºtã pe adresa de la 8092-17-1, 48 p., pag. 2, prin fax: 0232/211527 10x14 cm, 2 lei sau prin e-mail: editor@ercis.ro rãspunsul, adresa dv. completã Iubire în tãcere. ºi, eventual, numãrul de telefon Gânduri pentru fiecare zi la care puteþi fi contactat. ParCarlo Carretto, ticipã la concurs rãspunsurile Ed. Arhiepiscopiei care vor ajunge la redacþie pânã Romano-Catolice la 15 august. Numele câºtigãde Bucureºti, ISBN 973-1891-16-3, 14x21 cm, torilor se vor anunþa în revista 396 p., 28 lei din luna septembrie.

Gara Termini.

Povestiri despre droguri, Sida ºi prostituþie Chiara Amirante, Ed. Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureºti, ISBN 973-1891-22-4, 14x21 cm, 96 p., 8 lei Cãrþile, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandã: • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; • prin fax: 0232/211527; • prin telefon: 0232/212003, interior 67: – luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · iulie 2010

Întrebarea Ce þarã a vizitat papa Benedict al XVI-lea în perioada 11-14 mai?

Premiul Adolescentul în faþa vieþii Anton Moisin, Ed. „Presa Bunã”, 2009, 14x21 cm, 166 p., 10 lei Cartea a fost definitã de autor un „ghid educativ creºtin anume pentru adolescenþii de astãzi”. În cele peste 50 de teme, Anton Moisin creeazã o arhitecturã simplã ºi eficientã a lucrãrii pentru a o face accesibilã cititorilor.

Câºtigãtorii din luna martie Au fost primite 12 mesaje e-mail ºi opt scrisori, toate corecte. În urma tragerii la sorþi, au câºtigat: Dorina Ailincãi (Miercurea Ciuc) ºi Andreea Maria Cojan (Nisiporeºti), care vor primi câte un Almanah Presa Bunã 2010.

Sângele rãscumpãrãrii Orizontal: 1) „Preþul mântuirii” oferit de Isus Cristos Tatãlui sãu ceresc în jertfa crucii, pentru rãscumpãrarea neamului omenesc din robia pãcatului ºi a morþii – Scobiþi. 2) Vas sangvin care asigurã circulaþia sângelui de la inimã la diverse organe ºi þesuturi – Holdã. 3) Inimã de soldat! – Confuzi. 4) Glas – Adept al doctrinei filozofice bazate pe admiterea existenþei lui Dumnezeu ca fiinþã absolutã care a creat lumea ºi o cârmuieºte. 5) A treia! – „Asociaþia Internaþionalã a Universitãþilor” (abr.) – Aºi! 6) Celule sangvine cu rol important în coagularea sângelui. 7) Otilia Enescu – Coº. 8) Compuºi organici complecºi, cu rol esenþial în menþinerea proceselor celulare vitale. 9) Notã muzicalã – Ivitã pe neaºteptate.

10) Compacte – Vechi oraº în Macedonia.

Vertical: 1) „Rãscumpãrãtor”, aºa cum este numit Cristos Mântuitorul, care a împãcat toate

fãpturile cu Creatorul lor prin sângele sãu vãrsat pe lemnul crucii.

2) Înflãcãrare – Plin de sânge! 3) Ultimul legãmânt! – „Clubul Atletic Oradea” (abr.) – „Rod al viþei de vie ºi al muncii oamenilor”, care se transformã la sfânta Liturghie în adevãratul sânge al lui Cristos. 4) Particule cromozomiale ce determinã dezvoltarea caracterelor ereditare – „Multi-Point Injection” (abr.).

5) Perioade mari de timp – Porþiune determinatã a poporului lui Dumnezeu, delimitatã teritorial, a cãrei grijã pastoralã este încredinþatã unui abate, datoritã unor circumstanþe istorice sau culturale. 6) „Chemat”… în instanþã. 7) Boalã a sângelui caracterizatã prin proliferarea anormalã a globulelor albe. 8) Cortegiu – A enerva. 9) „Acest potir este noua alianþã în sângele meu, … pentru voi” (Lc 22,20) –

Râu în Thailanda. 10) Cãlãuzire, îndrumare.

Dicþionar: CAVI, EANE, NAN. Pr. Emanuel Imbrea Dezlegarea rebusului „Slujirea preoþeascã” din numãrul trecut: 1) SACERDOTALA; 2) L – ORDINIS – M; 3) UFV – ISON – PI; 4) JORT – PR – ORA; 5) IRI – HU – CIOB; 6) REGEASCA – FI; 7) ES – TR – ARIEL; 8) TON – MRT – TI; 9) HIROTONIRI; 10) OEI – CLERICI; 11) PREZBITERAT. Rezolvarea criptografiei „Doamne Isuse Cristoase...” din numãrul trecut: IN – T – ARE – S – TE – SI – A – PAR – A – DE – CE – L – R – AU – BIS – ER – IC – A – PE – C – ARE – AI – CL – A – DI – TO – PE – TE – ME – LI – AA – P – OS – T – OL – IL – OR.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit parohiile: Adjud, 70 lei; Arini, 140 lei; Bacãu „Fericitul Ieremia Valahul”, 1.160 lei; Bacãu „Sfânta Cruce”, 1.000 lei; Bacãu „Sfântul Nicolae”, 6.000 lei; Baraþi, 280 lei; Bârgãuani, 300 lei; Bârlad, 70 lei; Berzunþi, 125 lei; Bijghir, 440 lei; Botoºani, 360 lei; Buhonca, 170 lei; Buruieneºti, 740 lei; Cãlugãreni, 210 lei; Chetriº, 200 lei; Cireºoaia, 610 lei; Ciucani, 150 lei; Cleja I, 233 lei; Coman, 300 lei; Comãneºti, 150 lei; Dãrmãneºti, 430 lei; Faraoani, 550 lei; Fãlticeni, 100 lei; Floreºti, 210 lei; Focºani, 255 lei; Frumoasa, 450 lei; Galaþi, 910 lei; Galbeni, 310 lei; Gheorghe Doja, 190 lei; Gioseni, 450 lei; Gura Humorului, 250 lei; Hãlãuceºti, 500 lei; Horgeºti, 290 lei; Huºi „Naºterea Sfintei Fecioare Maria”, 901 lei; Iaºi „Sfântul Anton”, 765 lei; Iugani, 700 lei; Izvoare (BC), 160 lei; Izvoarele (IS), 515 lei; Lespezi, 890 lei; Lilieci, 203 lei; Luncaºi, 226 lei; Mãrgineni, 600 lei; Moara, 205 lei; Mogoºeºti Siret, 510 lei; Moineºti, 800 lei; Nicolae Bãlcescu, 942 lei; Nicoreºti, 230 lei; Paºcani, 446 lei; Pârgãreºti, 175 lei; Piatra Neamþ „Sfântul Iosif”, 1.000 lei; Poiana Micului, 525 lei; Poiana (Negri), 450 lei; Pralea, 200 lei; Prãjeºti, 610 lei; Pustiana, 380 lei; Rãchiteni, 420 lei; Rãdãuþi, 350 lei; Rãducãneni, 500 lei; Roman „Fericitul Ieremia”, 100 lei; Roznov, 200 lei; Sagna, 1.150 lei; Sascut Sat, 168 lei; Satu Nou (BC), 250 lei; Satu Nou (NT), 220 lei; Sãbãoani „Sfânta Cruce”, 400 lei; Sãbãoani „Sfântul Iosif”, 250 lei; Schineni, 295 lei; Siret, 300 lei; Slobozia, 300 lei; Somuºca, 154 lei; Stufu, 70 lei; Suceava, 900 lei; ªtefan cel Mare, 175 lei; Tãmãºeni, 1.300 lei; Târgu Frumos, 150 lei; Târgu Ocna, 340 lei; Traian (BC), 350 lei; Traian (NT), 240 lei; Tuta, 750 lei; Valea Mare, 460 lei; Valea Micã, 370 lei; Valea Seacã, 350 lei; Vãleni, 140 lei; Vizantea, 150 lei; Vladnic, 120 lei.

Consacrarea altarului bisericii din Suceava (16 mai)

Reuniune a fraþilor minori capucini formatori (Oneºti, 25-27 mai)

Campus formativ pentru Acþiunea Catolicã Adulþi (Gioseni, 28-30 mai)

Procesiune de Joia Verde cu Preasfântul Sacrament (Bacãu, 3 iunie)

Procesiune de Joia Verde cu Preasfântul Sacrament (Oneºti, 3 iunie)

Curs festiv la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã (Iaºi, 12 iunie)

Sãrbãtoarea hramului ºi sfinþirea casei tineretului (Huºi, 13 iunie)

Capitul provincial extraordinar al Fraþilor Franciscani Conventuali (Roman, 23-24 iunie)