Lumina crestinului, nr. 11/2009

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XX noiembrie 2009, nr. 11 (239) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Adresa: Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Pe internet: http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Ana Celmare, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Mihail Cojan, Iustian-Ionuþ Petre Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea prin mandat poºtal sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Pentru abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. În cont nu se vor expedia bani prin mandat poºtal.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca toþi bãrbaþii ºi femeile din lume, mai ales cei care au responsabilitate în domeniul politic ºi economic, sã se implice mereu în ocrotirea creaþiei.

Intenþia misionarã Pentru ca toþi credincioºii de diferite religii, cu exemplul de viaþã ºi printr-un dialog fratern, sã dea o mãrturie clarã cã numele lui Dumnezeu este purtãtor de pace.

Apostolul neamurilor (XXVII) „Fraþilor, ºtim cã trupul, care este locuinþa noastrã pe pãmânt, va fi distrus, dar Dumnezeu construieºte pentru noi în ceruri o locuinþã veºnicã” (2Cor 5,1).

una noiembrie, ultima lunã de toamnã, luna celor treL cuþi la Domnul, a solidaritãþii prin caritate cu ei, ne stã la dispoziþie ca o exercitare spiritualã ignaþianã (de treizeci de zile). Cu siguranþã, sfântul Ignaþiu de Loyola a meditat foarte atent cele câteva versete din capitolul al cincilea al Scrisorii a doua cãtre Corinteni pe care le amintim.

Destrãmarea locuinþei pãmânteºti, prin moarte, este realitate neîndoielnicã, faþã de care credinþa creºtinã vine în întâmpinare cu o nouã locuinþã, veºnicã, pe care Dumnezeu ne-o construieºte.

Apostolul neamurilor ne recomandã o „deplinã încredere” care, însuºitã, ne ajutã sã chibzuim cu înþelepciune existenþa terestrã trecãtoare, în favoarea întâlnirii cu Domnul (v. 8).

Aceastã perspectivã este o încurajare permanentã în nãzuinþa de

a-i fi plãcuþi lui Dumnezeu (v. 9), ºtiind cã „va trebui sã apãrem cu toþii în faþa tribunalului lui Cristos, pentru ca fiecare sã-ºi primeascã rãsplata, fie în bine, fie în rãu, dupã faptele sãvârºite în timpul vieþii” (v. 10).

Sfântul apostol Paul, ca foarte bun cunoscãtor al Legii, va fi citit în istoria sfântã a poporului ales, cele scrise în Cartea a doua a Macabeilor, cu privire la rugãciunile ºi jertfele de ispãºire pentru pãcate, ca fiind „foarte bun ºi cuvios lucru pentru socotinþa învierii morþilor” (12,43). „Doamne Dumnezeule, tu eºti lumina credincioºilor ºi viaþa sfinþilor; tu ne-ai mântuit prin moartea ºi învierea Fiului tãu: te rugãm, fii milostiv cu toþi aceia pe care i-ai chemat la tine ºi învredniceºte-i sã te vadã în strãlucirea veºnicã, pentru cã au crezut în misterul rãscumpãrãrii. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin”.

Mesaj terezian

Pârghia rugãciunii „Atotputernicul s-a dat drept punct de sprijin sfinþilor pe sine însuºi. Ca pârghie, le-a dat rugãciunea care aprinde focul iubirii ºi astfel au ridicat lumea. Tot aºa astãzi, sfinþii militanþi o ridicã ºi o vor ridica pânã la sfârºitul ei” (Ms. C, 36v).

P.A.D.

Sesiunea de toamnã a CER Comunicat de presã

La sediul Episcopiei RomanoCatolice din Satu Mare, s-a desfãºurat, în perioada 5-7 octombrie, sesiunea de toamnã a Conferinþei Episcopilor din România (CER), cu participarea episcopilor greco-catolici ºi romano-catolici.

luat parte, ca invitat, Excelenþa sa Francisco-Javier A Lozano, nunþiu apostolic în România ºi Republica Moldova.

Conferinþa a analizat situaþia catedralei „Sfântul Iosif ” ºi a elaborat o declaraþie prin care îºi exprimã solidaritatea cu Arhiepiscopia de Bucureºti, susþinând protejarea ºi salvarea catedralei.

Conferinþa Episcopilor din România a primit cu îngrijorare comunicatul de presã al Patriarhiei Ortodoxe Române din 29 septembrie, care incitã la urã interconfesionalã ºi susþine procesul de epurare culturalã ºi religioasã la care este supusã

Biserica Greco-Catolicã în România.

Episcopii au discutat despre întâlnirea Sfântului Pãrinte papa Benedict al XVI-lea cu patriarhii ºi arhiepiscopii majori, despre importanþa Anului Sfintei Preoþii în cadrul Bisericii noastre, a întâlnirilor preoþeºti care vor avea loc, despre raportul pozitiv care existã între Biserica Latinã ºi Greco-Catolicã. În vederea alegerilor prezidenþiale, Conferinþa Episcopilor

Declaraþia referitoare la alegerile prezidenþiale Noi, episcopii catolici de ambele rituri din România, reuniþi la Satu Mare între 5 ºi 7 octombrie, îndemnãm pe fiecare creºtin ºi pe toþi oamenii de bunãvoinþã sã meargã la vot pentru alegerile prezidenþiale.

Creºtinii trebuie sã aibã un rol activ ºi esenþial în pãstrarea ºi promovarea valorilor creºtine ale poporului nostru, în conformitate cu învãþãtura Sfintei Scripturi ºi a Bisericii.

De aceea, insistãm ca toþi creºtinii sã acorde votul lor acelui candidat care promoveazã valorile demnitãþii umane, sprijinã familia ºi respectã viaþa din momentul conceperii ºi pânã la sfârºitul ei natural, promoveazã pacea, valorile moralei creºtine ºi creaþia lui Dumnezeu. Cum sã nu ne pese de cine ne va conduce? În exercitarea acestui drept, nimeni nu trebuie sã se lase influenþat de bani sau avantaje materiale.

Adresându-vã acest mesaj, ne rugãm lui Dumnezeu pentru binele þãrii ºi al întregului popor.

a transmis credincioºilor o declaraþie, care va fi cititã în toate bisericile.

Conferinþa face apel pentru apãrarea familiei, aflatã în crizã, de care depinde viaþa Bisericii ºi a societãþii, condamnã manipularea geneticã, fertilizarea artificialã, precum ºi grava problematicã privind posibilitatea legalizãrii prostituþiei ºi a drogurilor. Episcopii au discutat despre legea învãþãmântului asumatã de cãtre guvern ºi despre situaþia orelor de religie în ºcoli. În acest context s-a vorbit despre integrarea facultãþilor de teologie în universitãþile de stat ºi formarea teologicã a laicilor, respectiv necesitatea elaborãrii unei „Ratio studiorum”. S-a discutat totodatã despre modul de funcþionare a asociaþilor din cadrul Bisericii.

Conferinþa a abordat ºi alte probleme de ordin intern.

S-a stabilit ca urmãtoarea sesiune a Conferinþei Episcopilor sã aibã loc la Oradea, în perioada 25-27 mai 2010.

Pr. Cazimir Budãu

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea Precizãri ale Bisericii Române Unite cu Roma

Declaraþia referitoare la catedrala „Sfântul Iosif” Episcopii romano-catolici ºi greco-catolici din þarã, reuniþi la Satu Mare în perioada 5-7 octombrie, în sesiunea de toamnã a Conferinþei Episcopilor din România, au analizat ºi situaþia alarmantã în care se aflã catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureºti, în urma nedreptei decizii a Curþii de Apel Ploieºti din 25 iunie ºi a incendiului de la biserica armeneascã din ziua de 26 iunie. Riscurile majore la care este supusã catedrala „Sfântul Iosif”, principalul lãcaº de cult al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureºti ºi centrul de atracþie al unitãþii noastre catolice locale, neliniºteºte întreaga comunitate a creºtinilor catolici, reprezentând circa douã milioane de credincioºi.

Lumea, în general, ºi România, în special, se aflã într-un moment de crizã. Episcopii reamintesc tuturor cuvântul plin de înþelepciune adresat de papa Benedict al XVI-lea la începutul declanºãrii crizei economice: orice fel de crizã îºi are rãdãcina în criza moralã. Cazul catedralei reprezintã dovada cea mai evidentã a manifestãrii lipsei de orice fel de moralã, în condiþiile în care toate instituþiile responsabile cu avizarea ºi autorizarea clãdirii pericol public, fiind la curent cu lipsa acordului Arhiepiscopiei încã din data de 3 iulie 2001, au modificat ºi aprobat proiectul, încãlcând legile aflate în vigoare. Înalþii prelaþi catolici îºi exprimã profunda îngrijorare

pentru modul în care au rãspuns ºi rãspund în prezent reprezentanþii statului la apelurile Arhiepiscopiei de Bucureºti de a interveni pentru salvarea lãcaºului de cult, monument istoric de valoare naþionalã ºi universalã. Reacþia autoritãþilor centrale ºi locale, deciziile unor instanþe de judecatã denotã de cele mai multe ori susþinere tacitã ºi complicitate cu investitorul. Statul nostru a devenit unul în care puterea dreptului trebuie sã cedeze pasul în faþa dreptului puterii, fie cã e vorba de puterea banului sau a diferitelor interese în dauna celor slabi ºi a minoritãþilor, prin încãlcarea legii. În final, episcopii catolici îi îndeamnã pe toþi creºtinii catolici ºi pe oamenii de bunãvoinþã din þara noastrã sã înalþe rugi fierbinþi cãtre Domnul Puterilor ca sã intervinã cu mânã tare ºi braþ puternic pentru ocrotirea României ºi salvarea catedralei „Sfântul Iosif”.

4 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, a primit cu îngrijorare comunicatul Patriarhiei Române din 29 septembrie, despre care noteazã cã incitã la urã interconfesionalã ºi susþine procesul de epurare culturalã ºi religioasã la care Biserica Greco-Catolicã este supusã în România. Comunicatul menþionat afirma cã Biserica Greco-Catolicã ar dori „sã intre în proprietatea lãcaºurilor de cult ortodoxe cu speranþa acaparãrii credincioºilor ortodocºi care le frecventeazã”, ca apoi sã concluzioneze cã Patriarhia Românã va continua „sã sensibilizeze autoritãþile de stat pentru adoptarea unor mãsuri legislative ºi a unor soluþii practice de rezolvare a neînþelegerilor patrimoniale dintre cele douã Biserici româneºti în conformitate cu realitatea confesionalã din teritoriu”. „Realitatea confesionalã din teritoriu”, la care Patriarhia Românã face referire, este rezultatul a 40 de ani de persecuþie comunistã îndreptatã împotriva Bisericii Greco-Catolice, urmaþi de încã 20 de ani în care comunitatea greco-catolicã este supusã unui proces sistematic de epurare culturalã ºi religioasã în România.

Este greu de înþeles, se precizeazã în nota Biroului de Presã al Arhiepiscopiei Majore Blaj, de ce Patriarhia Românã continuã sã atace dreptul de proprietate al Bisericii Greco-Catolice, iar prin dezinformare sã instige opinia publicã la urã împotriva credincioºilor greco-catolici, prezentându-i drept acaparatori de biserici ºi de credincioºi ortodocºi.

Actualitatea

Adunare Specialã pentru Africa iserica din Africa în slujba B reconcilierii, a dreptãþii ºi a pãcii. Voi sunteþi sarea pãmân-

„

tului… Voi sunteþi lumina lumii” (Mt 5,13-14). Aceasta a fost tema celei de-a doua Adunãri Speciale pentru Africa a Sinodului Episcopilor, care s-a desfãºurat în Vatican, între 4 ºi 25 octombrie.

Lucrãrile au fost deschise duminicã, 4 octombrie, printr-o sfântã Liturghie prezidatã de Benedict al XVI-lea, în bazilica „Sfântul Petru” din Vatican.

Au participat la acest Sinod 244 de cardinali, arhiepiscopi, episcopi, preoþi ºi laici. Dintre aceºtia 197 au fost din Africa, 34 din Europa, zece din America, doi din Asia ºi unul din Oceania.

Au fost prezenþi, de asemenea, reprezentanþi a ºase Biserici ºi comunitãþi bisericeºti din Africa, printre care reprezentanþi ai copþilor, anglicanilor ºi metodiºtilor. Trei invitaþi speciali au avut intervenþii în Sinod: PF Abuna Paulos, patriarhul Bisericii Ortodoxe Etiopiene (6 octombrie), Rudolf Adada, ºeful misiunii

de pace pentru Darfur al ONU (9 octombrie), Jacques Diouf, director general FAO, musulman (12 octombrie).

Dupã 15 ani de la primul Sinod pentru Africa – care a avut loc în anul 1994 – Biserica s-a oprit din nou asupra acestui continent, cãutând sã vadã cum pot creºtinii sã devinã mai mult sare ºi luminã. Într-un mod special, pãrinþii sinodali s-au întrebat cum pot fi duse reconcilierea, dreptatea ºi pacea în continentul african, deseori afectat de conflicte ºi urgenþe umanitare.

Contextul în care a avut loc Sinodul este diferit de acela al primului Sinod. Acum 15 ani, în Africa de Sud, se fãcea trecerea de la apartheid la democraþie, iar în alte naþiuni, precum Ruanda, Burundi, se trãiau momentele celor mai teribile masacre. În prezent se semnaleazã emanciparea – chiar dacã în mod timid – a unei culturi democratice ºi se

înregistreazã creºterea cooperãrii dintre þãrile africane. Existã multe þãri care trec de la dictaturã la forme de guvernare mai democratice. Naþiuni ca Liberia, Ghana sau Côte d’Ivoire au înregistrat progrese deosebite. Mijloacele de comunicare socialã au, desigur, un rol important în promovarea dreptãþii, pãcii ºi reconcilierii. În ultimii ani, Africa a cunoscut un mare dinamism în acest domeniu. Este de ajuns sã ne gândim cã între anii 2000 ºi 2006 numãrul utilizatorilor africani ai Internetului a crescut cu 625,8%, în comparaþie cu 195% din restul lumii.

Cu toate acestea, existã încã zone în care populaþiile nu se pot bucura de pace. Oamenii continuã sã sufere în urma conflictelor, violenþelor ºi rãzboaielor. De asemenea, sãrãcia este în creºtere. Banca Mondialã înregistreazã 280 de milioane de africani care trãiesc cu mai puþin de 75 de cenþi pe zi. Existã zone în care inundaþiile, seceta ºi foametea fac ravagii. Exploatarea femeilor, drogurile ºi traficul de arme sunt foarte frecvente. ¾

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Congregatio Jesu

Jubileul de 400 de ani P

¾

Toate acestea au fost analizate în Sinod. Situaþia creºtinilor, familia, ecumenismul, dialogul cu islamul, educaþia, liturgia, cateheza, rolul femeii, raportul cu celelalte continente au stat în centrul atenþiei. Un spaþiu larg a fost dedicat misionarilor, îndeosebi celor care ºi-au dat viaþa pentru a duce numele lui Cristos în Africa. Numai în anul 2008, din cei 20 de lucrãtori pastorali uciºi în lume, cinci au fost africani.

Au fost scoase în evidenþã luminile ºi umbrele, suferinþele ºi speranþele Africii, arãtând, aºa cum sublinia documentul de lucru, cã „binele care se face este adesea mai discret ºi mai profund decât rãul fulgerãtor ºi tragic prezentat de mass-media”.

La nivel spiritual, existã o mare sete de Dumnezeu în Africa. Aceasta se poate vedea din creºterea numãrului celor botezaþi, din numãrul vocaþiilor la preoþie ºi cãlugãrie. Comunitãþile bisericeºti foarte active, implicarea cateheþilor ºi dezvoltarea miºcãrilor ºi asociaþiilor laice sunt semne ale prezenþei lui Dumnezeu în Africa. De asemenea, creºterea spiritualã a populaþiei africane poate fi vãzutã ºi din rãspândirea ºcolilor ºi universitãþilor (56 de mii de ºcoli, frecventate de 19 milioane de elevi ºi

23 de universitãþi catolice) ºi a mijloacelor de comunicare în masã de inspiraþie creºtinã, mai ales a radiourilor, ca ºi a centrelor spitaliceºti (în special cele care se ocupã de bolnavii de SIDA).

De trei ori cât Europa, având 54 de þãri, numãrul creºtinilor este în creºtere. Între anii 1976 ºi 2007, numãrul catolicilor a crescut de la 55 de milioane la 164 de milioane, asta însemnând 17,5 % din populaþie, depãºind media la nivel mondial care se opreºte la 17,3 %. Astfel, în scurt timp Africa va trece pe locul doi dupã America Latinã, iar Europa va trece pe locul al treilea. „Africa reprezintã un imens «plãmân» spiritual pentru o umanitate care apare în crizã de credinþã ºi de speranþã”. Astfel a definit acest continent Benedict al XVI-lea la Liturghia de deschidere a Sinodului. Pentru a deveni „lumina lumii ºi sarea pãmântului”, a precizat papa, toþi, preoþi cãlugãri ºi laici, trebuie sã tindã spre sfinþenie, încât Biserica din Africa sã poatã fi mereu o familie de adevãraþi ucenici ai lui Cristos, unde „diferenþa dintre etnii sã devinã motiv ºi stimulent pentru o îmbogãþire reciprocã, umanã ºi spiritualã”.

6 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

Pr. Cornel Cadar

este 1.000 de pelerini, din casele ºi ºcolile care poartã numele Mariei Ward, au pornit la Roma, pentru a merge pe urmele aceleia care, în urmã cu 400 de ani, a parcurs, pe jos, 15.000 de km prin Europa, pentru a primi aprobarea de înfiinþare a „Congregatio Jesu” ºi a ºcolilor care sã se ocupe de educaþia fetelor din acel timp. Totodatã, s-a celebrat ºi jubileul de 100 de ani de la recunoaºterea Mariei Ward ca fondatoare a congregaþiei, eveniment care a impulsionat grupul de pelerini sã scandeze: „Mary Ward, santa presto!”

Pelerinii au participat la simpozioane, celebrãri liturgice, procesiuni, meditaþii, reflecþii ºi concerte (ale corurilor „Mary Ward” din Shaftesbury, Altöting ºi „Mater Alma” din Bucureºti).

Cele 39 de surori din România i-au întâlnit pe românii prezenþi la Roma, alãturi de care au participat la sfânta Liturghie – în biserica „San Vitale” („biserica românilor”) – celebratã de pr. paroh Isidor Iacovici ºi alþi preoþi prezenþi la Roma. „Congregatio Jesu” are peste 3.000 de membri, în întreaga lume, inclusiv din comunitãþile aflate în Dieceza de Iaºi: Câmpulung Moldovenesc, Rãdãuþi, Luizi-Cãlugãra ºi Iaºi.

Sr. Adina Balan, CJ

Benedict al XVI-lea în Cehia

Iubirea lui Cristos este tãria noastrã n pelerinaj ºi în acelaºi timp o misiune în inima U Europei”. Astfel a sintetizat Be-

„

nedict al XVI-lea recenta cãlãtorie apostolicã în Republica Cehã din perioada 26-28 septembrie.

La audienþa generalã din 30 septembrie, din Piaþa „Sfântul Petru” din Vatican, papa a vorbit despre recenta sa cãlãtorie apostolicã. Suveranul pontif i-a încurajat pe credincioºii cehi la speranþã ºi le-a transmis invitaþia de a construi viitorul Europei, subliniind cã vechiul continent „are nevoie sã regãseascã în Dumnezeu ºi în iubirea sa fundamentul speranþei”.

Vizita, prilejuitã de sãrbãtoarea Sfântului Venceslau, patronul spiritual al þãrii, s-a desfãºurat sub motoul: „Iubirea lui Cristos este tãria noastrã”, o afirmaþie care vrea „sã interpreteze certitudinea creºtinilor de azi”. Iubirea lui Cristos este forþa care „ne susþine în momente de crizã, permiþând sã ne redresãm, când libertatea, recuperatã cu atâta trudã, riscã sã se piardã pe sine, sã-ºi piardã propriul adevãr”.

A fost cea de-a 13-a cãlãtorie internaþionalã ºi a ºaptea în Europa a actualului pontif (a 126-a cãlãtorie internaþionalã a suveranilor pontifi din istoria contemporanã). Pentru a patra oarã, Republica Cehã a primit pe succesorul lui Petru dupã cele trei vizite ale lui Ioan Paul al II-lea din anii 1990, 1995 ºi 1997. Cãlãtoria a avut loc la 20 de ani de la cãderea regimului comunist, iar în plan bisericesc în cea de-a 20 aniversare a canonizãrii Agnezei de Praga.

Republica Cehã este o þarã situatã în inima Europei, care, dupã cum spunea papa, dupã ce a trecut prin dramele secolului trecut, are nevoie, asemenea întregului continent, sã descopere din nou raþiunile credinþei ºi speranþei. Împreunã cu Estonia, Republica Cehã este statul european care cunoaºte cea mai mare rãspândire a ateismului ºi înregistreazã unul din cei mai mici indici de natalitate din lume.

Avorturile ºi divorþurile sunt numeroase. Dintr-o populaþie de 10,38 milioane, 59% sunt atei, Republica Cehã

26,8% catolici, 2,5% protestanþi ºi neoprotestanþi, 0,2% ortodocºi, 2,7% alte religii (islamici, evrei). Biserica Catolicã numãrã circa 3,5 milioane de botezaþi (circa 3,35 milioane de rit roman ºi 177.700 de rit bizantin), doar 20% fiind practicanþi. Vocaþiile la preoþie ºi la viaþa de mãnãstire sunt puþine.

Benedict al XVI-lea i-a întâlnit pe preoþii, laicii ºi tinerii cehi, precum ºi oficialitãþile ºi corpul diplomatic din aceastã þarã. De asemenea, papa a participat la o întâlnire ecumenicã ºi la o alta cu reprezentanþii lumii academice. Familia, angajarea pentru o viaþã creºtinã coerentã, încurajarea în credinþã a Bisericii locale, legãtura dintre libertate ºi adevãr, apropierea dintre Biserici, raportul dintre Bisericã ºi societate, speranþa pentru viitor – sunt principalele teme care au stat în centrul discursurilor papei.

A amintit de sfinþii Ciril ºi Metodiu, evanghelizatorii popoarelor slave, ºi de sfântul Venceslau care „a pus împãrãþia cerurilor înaintea fascinaþiei puterii pãmânteºti ºi, din acest motiv, ¾

Suprafaþa: 79.000 km2 • Populaþia: 10.380.000 Capitala: Praga • Ziua naþionalã: 28 octombrie Religii: atei 59%, catolici 26,8%, protestanþi ºi neoprotestanþi 2,5%, ortodocºi 0,2%, alte religii (islam, evrei) 2,7%.

Catolici: 3.290.000, 9 circumscripþii ecleziastice, 2.576 de parohii, 70 de centre pastorale, 4 cardinali, 21 de episcopi, 1.370 de preoþi diecezani, 586 de preoþi cãlugãri (preoþi în total 1.956), 178 de diaconi permanenþi, 116 cãlugãri, 1.609 cãlugãriþe, 160 de membri laici ai institutelor seculare, 1.109 de cateheþi, 184 de seminariºti. noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 7

¾ a rãmas mereu în inima popo-

rului ceh”.

Circa 150 de mii de credincioºi au participat în dimineaþa zilei de 27 septembrie la Liturghia din Brno, oraºul de reºedinþã al Moraviei. Erau prezenþi ºi mii de pelerini provenind din Slovacia, Polonia, Germania, Ungaria ºi Austria. La predicã, Benedict al XVI-lea i-a invitat pe toþi sã redescopere mântuirea înfãptuitã de Isus, singura speranþã a omenirii. Istoria învaþã – a spus el – la ce absurditãþi poate ajunge omul când îl exclude pe Dumnezeu.

La Stará Boleslav, la 35 km de Praga, locul martirajului patronului Republicii Cehe, papa a celebrat o Liturghie chiar în ziua Sfântului Venceslau (28 septembrie). În prezenþa a circa 45 de mii de persoane, a subliniat cã puterea lumii este efemerã, trece ºi provoacã doar tristeþe. Numai Cristos dãruieºte adevãrata fericire care rãmâne pentru totdeauna. La finalul Liturghiei s-a adresat numeroºilor tineri prezenþi: „Credinþa creºtinã este aceasta: întâlnirea cu Cristos, persoanã vie care dã vieþii un nou orizont ºi, prin aceasta, direcþia decisivã”. Tinerii i-au dãruit papei un album cu fotografii despre activitãþile lor – ºi ca angajare de solidaritate – peste 11.000 de euro adunaþi pentru Africa: o iniþiativã care va continua.

Cardinalul Miloslav Vlk, arhiepiscop de Praga, considerã vizita papei în Cehia ca o binecuvântare pentru întreaga þarã: „Biserica era vãzutã înainte ca un grup mãrunt la marginea societãþii ºi a vieþii civile. O datã cu vizita Sfântului Pãrinte, societatea a vãzut cã facem parte din Biserica Universalã... S-ar putea spune cã aceastã vizitã a avut un mare impact pentru situaþia ºi poziþia Bisericii în societatea noastrã”.

Pastoraþia strãzii: un drum împreunã n Palatul „San Callisto” din Îtifical Roma, sediul Consiliului Ponpentru Pastoraþia Mi-

granþilor ºi Itineranþilor, s-a desfãºurat, în perioada 29 septembrie – 2 octombrie, Prima Întâlnire Europeanã pentru Pastoraþia Strãzii, având tema: „Isus însuºi s-a apropiat ºi a început sã meargã cu ei. Pastoraþia strãzii: un drum împreunã”.

Au participat 70 de delegaþi din 17 þãri europene. Din România au fost prezenþi: pr. Iosif Dorcu (Dieceza de Iaºi) ºi pr. Marius-Petru Pop (Eparhia Greco-Catolicã de Lugoj).

Au fost abordate aspecte diverse din viaþa celor care au un raport special cu strada, începând de la cei fãrã acoperiº pânã la prostituate, de la ºoferii de camioane la copiii strãzii.

La mesele rotunde ºi la grupurile de studiu au participat episcopi, preoþi, cãlugãri, laici ºi voluntari din toatã Europa.

S-a discutat despre noile modalitãþi de a se apropia ºi de a asista persoane care, foarte diferite între ele, au în comun un strâns raport cu strada, fãrã a exclude automobiliºtii, care, prin conduita din fiecare zi, sunt departe de raporturile corecte cu mediul în care petrec un timp semnificativ din viaþa lor.

O atenþie deosebitã a fost rezervatã copiilor care cerºesc ºi tinerilor care aleg sau sunt forþaþi sã trãiascã mai ales pe stradã; în lipsa unor statistici oficiale, Consiliul Pontifical pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Itineranþilor a estimat cã în Europa ar fi pânã la 250.000 de tineri în aceste condiþii. S-a mai estimat cã în Europa ar fi circa trei miPr. Cornel Cadar lioane de persoane care trãiesc

8 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

pe stradã sau în adãposturi improvizate. În cadrul întâlnirii s-a discutat ºi despre modalitatea de a-i responsabiliza pe automobiliºti pentru un ºofat prudent ºi corect, pentru a evita producerea de accidente rutiere; în Europa, în anul 2008, au murit 43.000 de oameni în urma accidentelor rutiere.

Aceastã primã întâlnire europeanã continuã iniþiativa anterioarã a acestui dicaster, care a organizat întâlnirea pentru America Latinã, în noiembrie 2008, la Bogota, în Columbia. Acest consiliu pontifical a promovat, în anul 2003, Prima Întâlnire Europeanã a Directorilor Naþionali pentru Pastoraþia Strãzii; în anul 2004, Prima Întâlnire Internaþionalã pentru Pastoraþia Copiilor Strãzii ºi în anul 2007, Prima Întâlnire Internaþionalã pentru Pastoraþia Celor fãrã Locuinþã Fixã. Tot în anul 2007 a fost publicat documentul „Orientãri pentru pastoraþia strãzii”. În cadrul Conferinþei Episcopilor din România, responsabil cu pastoraþia migranþilor ºi itineranþilor este PS Petru Gherghel.

Ovidiu Biºog

Naþionalã Momente importante în AC Întâlnirea a Preoþilor Catolici a Snagov, la mãnãstirea cãL lugãrilor carmeliþi de la Ciofliceni, în perioada 13-16 oc-

ederaþia Acþiunea Catolicã din România (ACRO) a iniF þiat, în perioada 18-25 octombrie, evenimentul naþional „Zilele Acþiunii Catolice”. ªi în Dieceza de Iaºi, în cele peste 40 de parohii unde organizaþia este prezentã, s-au desfãºurat, în aceste zile, activitãþi intense specifice AC. Prin acest eveniment naþional s-a dorit o promovare a AC – atât la nivel naþional, cât ºi la nivel local – încurajându-se desfãºurarea de activitãþi de cunoaºtere ºi formare caracteristice AC. „Zilele Acþiunii Catolice” din acest an au avut ca moto: „Cãutaþi mai întâi împãrãþia lui Dumnezeu” (Mt 6,33).

Tema aleasã a fost: „Pune-l pe Dumnezeu pe primul loc în viaþa ta! Fã parte din Acþiunea Catolicã!” Îndemnul adresat membrilor a fost acela de a cãuta, în toate acþiunile lor, sã rãspundã chemãrii lui Dumnezeu de a construi împãrãþia sa. Acþiunea

Catolicã doreºte sã fie locul unde fiecare membru este ajutat sã creascã în viaþa spiritualã.

Evenimentul a reprezentat o modalitate de promovare a propriei asociaþii (Anca Frona). *** Conform informaþiilor oferite de Daniela Chelaru, casa pãrinþilor salezieni din Bacãu a gãzduit, în ziua de 10 octombrie, adunarea generalã a AC din Dieceza de Iaºi, care a ales, prin vot, comitetul director AC pentru perioada 2009-2011 ºi componenþa structurilor zonale.

Acþiunea Catolicã „Sfântul Iosif”, prezentã încã din anul 1992 în diecezã, are în componenþã 2.017 membri, în 41 de parohii ºi opt parohii simpatizante.

Activitatea se desfãºoarã în trei sectoare: sectorul copii (807 copii ºi 135 de animatori în 28 de parohii), sectorul tineri (803 membri în 39 de parohii) ºi sectorul adulþi (272 de membri în 12 parohii).

Consiliul diecezan AC 2009-2011 Comitetul director: preºedinte: Adriana Ianuº; vicepreºedinte: Gabriel Mãriuþ; secretar/administrator: Bernadeta Farþade-Gabor; responsabil ACT: Raluca Bivolaru; responsabil ACC: Alexandra Cojan; responsabil ACA: Ana Broºteanu.

Structurile zonale: Sectorul Copii: zona Bacãu: Viorel Butacu (responsabil) ºi Florin Breahnã (secretar); zona Roman: Ana-Maria Cobzaru ºi Iuliana Olteanu (secretar); zona Iaºi: Oana Andrei (responsabil) ºi Tereza Bejan (secretar).

Sectorul Tineri: zona Bacãu: Veronica Fenea (responsabil) ºi Alexandru Pricope (secretar); zona Roman: Ioana Sociu (responsabil) ºi Bianca Balint (secretar); zona Iaºi: Celina Dumitru (responsabil) ºi Iuliana Tofana (secretar).

Sectorul Adulþi: zona Bacãu: Pãduraru Paul (responsabil) ºi Gheorghe Cochior (secretar); Zona Roman-Iaºi: Monica Erdeº (responsabil) ºi Maria Berea (secretar).

tombrie, s-a desfãºurat Prima Întâlnire Naþionalã a Preoþilor Catolici, a cãrei temã a fost: „Sfânta Preoþie, între slujire carismaticã ºi funcþionarism instituþional”. Printre cei 80 de preoþi din aproape toate diecezele ºi eparhiile din þarã, zece au fost din Dieceza de Iaºi.

Episcopii români de ambele rituri au stabilit, în cadrul sesiunii din luna mai a Conferinþei Episcopilor din România ca, pe parcursul Anului Sfintei Preoþii,

sã se organizeze ºase întâlniri naþionale, care sã ofere preoþilor ocazia de a se ruga împreunã, dar ºi posibilitatea de a se cunoaºte ºi a dialoga.

Programul zilnic a cuprins sfânta Liturghie, momente de rugãciune în comun (liturgia orelor, Acatistul Maicii Domnului, rozariul), discuþii în grupuri ºi meditaþii susþinute de: PS Mihai Frãþilã, episcop greco-catolic de la Vicariatul de Bucureºti al Arhieparhiei de Alba-Iulia ºi Fãgãraº, PS Cornel Damian, episcop auxiliar al Arhiepiscopiei de Bucureºti, ºi pr. ªerban Tarciziu.

Urmãtoarele întâlniri vor avea loc la ªumuleu Ciuc (9-12 noiembrie), Iaºi (9-12 februarie 2010), Timiºoara (15-18 martie 2010), Lugoj (13-16 aprilie 2010) ºi Oradea (17-20 mai 2010).

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Au fost sfinþiþi zece diaconi E bine de ºtiut

Seceriºul este mare

ece diaconi au fost sfinþiþi, în ziua de 4 octombrie, la Z Institutul Teologic Franciscan din Roman, prin impunerea mâinilor ºi rugãciunea de consacrare rostitã de PS Aurel Percã: opt pentru Ordinul Fraþilor Minori Conventuali, unul pentru Ordinul Fraþilor Minori Capucini ºi unul pentru Congregaþia „Misionarii Cuvântului Divin” (Verbiþii).

Provincia Franciscanã „Sfântul Iosif” din România programeazã, an de an, sfinþirile de diaconi la Institutul Teologic Franciscan din Roman, la 4 octombrie. Motivul este simplu: sfântul Francisc a fost diacon, iar viaþa sa de slujire a celor sãraci este un exemplu grãitor pentru orice diacon chemat sã-l imite pe Cristos, „care nu a venit sã fie slujit, ci sã slujeascã”. Într-o atmosferã festivã, celebrarea hirotonirii a început prin procesiunea din amfiteatru cãtre locul special amenajat de fraþii studenþi în faþa institutului. În timp ce corul îi aducea laudã lui Dumnezeu pentru slujitorul sãu Francisc, intonând cântecul „În ceruri printre serafimi”, slujitorii altarului, se îndreptau spre altar. Dupã venerarea altarului ºi salutul Preasfinþitului, au urmat cuvintele de „Bun venit!” adresate tuturor celor prezenþi de cãtre pr. Mihai Gal, guardianul conventului „Sfântul

Francisc din Assisi” din Roman.

Dupã actul penitenþial ºi proclamarea cuvântului lui Dumnezeu, pr. rector Sorin-Adrian Giurgi a fãcut apelul candidaþilor la treapta diaconatului. Prin cuvântul „Prezent!”, aceºtia ºi-au manifestat dorinþa de a se dãrui lui Cristos ºi de a se angaja la o viaþã de slujire a poporului lui Dumnezeu în Bisericã.

Celebrarea a continuat cu ritul hirotonirii diaconilor dupã care a urmat liturgia euharisticã, încheiatã cu mulþumirea fãcutã de un reprezentant al diaconilor ºi cu felicitãrile finale.

La sãrbãtoare au mai participat, alãturi de PS Aurel Percã, fr. Emilian Cãtãlin, ministrul provincial al fraþilor franciscani, fr. Leon Budãu, custodele fraþilor capucini, pr. Cornel Berea, Rectorul casei de formare a Misionarilor Cuvântului Divin, un numãr mare de preoþi ºi de credincioºi veniþi din þarã ºi strãinãtate.

Diaconii: OFMConv.: Iosif Amitricioaie (Butea), Sergiu Antal (Nisiporeºti); Ionel Antochi (Butea); Petru Avãdãni (Pildeºti); Cãtãlin Cibea (Giurgiu); Felix Franþ (Floreºti); Dragoº Kelemen (Craiova); Irimia-Romicã Pal (Galbeni); OFMCap.: Cornel Bortoº (Sagna); SVD: ªtefan Lucaci (Rãchiteni).

Africa, ocupând 20,3% din suprafaþa terestrã a planetei, este al doilea continent, ca mãrime (30.221.532 km2) ºi ca populaþie (922.011.000 de locuitori), cu o densitate de 30.51 locuitori/km2; cu cele 54 de þãri, este gazdã a 1/7 din populaþia totalã a globului. În cea mai mare þarã ca numãr de locuitori, Nigeria (142.483.000), catolici sunt doar 15,14% (21.579.000). În cea mai micã þarã, Seychelles (85.000 de locuitori), procentul prezenþei catolicilor este de 85% (72.000).

Din întreaga Africã, cei mai mulþi catolici se aflã în Republica Democratã Congo (62.439.000 de locuitori), unde 33.036.000 sunt creºtini catolici (52,91% din populaþie), iar cei mai puþini catolici sunt în Somalia (8.073.000 de locuitori), numai 0,001% (100 de catolici). Cel mai mare procentaj al prezenþei catolicilor, raportat la numãrul de locuitori, se înregistreazã în Capul Verde (499.000 de locuitori), unde 95,12% (474.000) sunt catolici ºi în Guineea Ecuatorialã (549.000 de locuitori), cu 93,96% catolici (512.000); cel mai mic procentaj al catolicilor, raportat la numãrul de locuitori este în Somalia (0,001% cum am vãzut deja) ºi Algeria (34.038.000 de locuitori), unde doar 0,01% dintre locuitori (4.000) sunt catolici. Dupã acest ultim criteriu putem spune cã din 54 de state africane sunt zece majoritar catolice ºi 44 minoritar catolice, dintre care zece state au o prezenþã catolicã de sub 1%.

Pr. Virgil Blaj

Iustian-Ionuþ Petre

10 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

Istorie Figuri ilustre

Pr. Iosif Chelaru ãscut la 25 noiembrie 1908, la Pildeºti-Neamþ, a urmat N studiile seminariale la Hãlãuceºti, Assisi ºi Osimo (Italia). A fost sfinþit preot la 10 august 1932 la Osimo, iar dupã întoarcerea în þarã a activat ca profesor la Academia Teologicã „Sfântul Bonaventura” din Luizi-Cãlugãra, director la Seminarul Franciscan din Hãlãuceºti ºi în Parohiile Prãjeºti, Ciugheº ºi Sãbãoani. În anii de început ai persecuþiei comuniste, pr. Iosif Chelaru s-a remarcat prin atitudinea sa de apãrare a drepturilor ºi libertãþilor Bisericii Catolice din România. În acest sens s-a solidarizat cu acþiunile pastorale ale episcopilor Anton Durcovici ºi Marcu Glaser, refuzând printre altele sã semneze adeziunile la adunãrile „preoþilor democraþi” de la Târgu Mureº, Gheorghieni ºi Cluj. A fost, de asemenea, un colaborator apropiat al superiorilor OFMConv., pr. Anton Biºoc, pr. Alois Herciu, pr. Mihai Dãmoc ºi pr. Dumitru Lucaci.

Securitatea din Bacãu i-a întocmit dosar de urmãrire informativã, iar la 15 decembrie 1961, securistul Toma Polac a semnat ordonanþa de reþinere a pr. Iosif Chelaru, învinuit de sãvârºirea infracþiunii de „uneltire contra ordinii sociale”. Începând chiar din ziua arestãrii, pr. Iosif Chelaru a fost supus unor interogatorii chinuitoare ºi, sub torturã, „a recunoscut” actele antistatale de care era acuzat.

La 30 aprilie 1962 securistul Mihai Wolf a semnat ordonanþa

de punere sub învinuire a pr. Iosif Chelaru, acuzat de a fi desfãºurat „activitatea ilicitã menitã de a crea un pericol pentru ordinea ºi siguranþa statului”. De asemenea, pr. Iosif Chelaru a fost acuzat de desfãºurarea unor activitãþi clandestine în cadrul OFMConv., de a fi corespondat, alãturi de superiorii sãi, cu preoþii franciscani aflaþi la Roma, de a-i fi ajutat material pe preoþii aflaþi cu „domiciliu obligatoriu” (D.O.), de a fi desfãºurat activitate duºmãnoasã prin predicile duminicale, de a fi audiat posturi de radio occidentale, de a fi deþinut la domiciliu „materiale de propagandã misticã” ºi cu „conþinut antidemocratic”.

La 14 iulie 1962, dupã alte câteva luni de interogatorii brutale, anchetatorul penal Mihai Wolf a semnat o nouã ordonanþã de punere sub învinuire a pr. Iosif Chelaru cãruia i-au fost aduse alte noi acuzaþii, potrivit cãrora ar fi fost la curent cu existenþa unui „tezaur” în bani aur, ascuns în turnul bisericii din Galaþi ºi cã era la curent cu acþiunile „antidemocratice” ale unor preoþi franciscani. Prin noua ordonanþã, pãrintelui i-a fost adusã ºi învinuirea de trãdare de patrie ºi deþinere ilegalã de aur.

A fost trimis în judecata justiþiei comuniste la 9 ianuarie 1963, alãturi de alþi ºapte preoþi ºi laici catolici („lotul franciscan Mihai Dãmoc”), iar la 22 ianuarie 1963 Tribunalul Militar Bucureºti (Andrei Dumitriu, preºedinte) l-a condamnat la zece ani de

Pr. Iosif Chelaru, OFMConv. în arestul Securitãþii

închisoare corecþionalã pentru crima de trãdare de patrie ºi la 12 ani muncã silnicã pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale. La 28 martie acelaºi an, Colegiul Militar de pe lângã Tribunalul Suprem i-a admis recursul, schimbându-i încadrarea juridicã ºi reducându-i pedeapsa la opt ani de închisoare corecþionalã.

A urmat apoi calvarul închisorilor comuniste (Bacãu, Jilava, Gherla), perioadã în care deþinutul Iosif Chelaru a fost pedepsit cu 10 zile „izolator”, deoarece i-au fost gãsite la percheziþie cinci bucãþi de sãpun marcate cu diverse numere ºi semne convenþionale. A fost graþiat de restul pedepsei prin Decretul nr. 411/1964, iar dupã eliberare a activat în Parohiile Valea Seacã ºi Rotunda. Dupã pensionare, pr. Iosif Chelaru s-a stabilit la Pildeºti unde, dupã ani grei de suferinþã, a trecut la cele veºnice, la 15 septembrie 1980.

Prin viaþa ºi activitatea sa, pr. Iosif Chelaru ºi-a câºtigat un loc binemeritat în galeria luptãtorilor anticomuniºti.

Dr. Dãnuþ Doboº

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Cinci noi sfinþi Papa Benedict al XVI-lea a proclamat cinci noi sfinþi în timpul celebrãrii liturgice care a avut loc în ziua de 11 octombrie, în bazilica „Sfântul Petru”. Este vorba de episcopul polonez Zygmunt Szczêsny Feliñski (1822-1895), de preotul spaniol Francisco Coll y Guitart (1812-1875), de preotul belgian Jozef Damian de Veuster (1840-1889), de cãlugãrul spaniol Rafael Arnáiz Barón (1911-1938) ºi de cãlugãriþa francezã Marie de la Croix-Jeanne–Jugan, (1792-1879).

Zygmunt Szczêsny Feliñski, arhiepiscop de Varºovia, fondator al Congregaþiei Franciscanelor Familiei Mariei. A fost un mãrturisitor de credinþã ºi de caritate pastoralã în timpuri foarte dificile pentru Biserica din Polonia. În orice situaþie ºi-a pãstrat încrederea în providenþa divinã.

S-a nãscut la 1 noiembrie 1822, în Wojutyn, pe teritoriul Ucrainei de astãzi, dintr-o familie nobilã. A fost hirotonit preot la 8 septembrie 1855, iar la 6 ianuarie 1862, papa Pius al IX-lea l-a numit arhiepiscop de Varºovia. Imediat dupã intrarea sa în funcþie, a început o activitate de renaºtere spiritualã ºi moralã, a implementat pregãtirea clerului, catehizarea poporului, asistenþa celor sãraci ºi a copiilor pe care i-a încredinþat surorilor Familiei Mariei, congregaþie pe care el însuºi a fondat-o la Petersburg încã din anul 1857. Dupã 20 de ani petrecuþi în Siberia, a fost numit arhiepiscop titular de Tars.

Ultimii 12 ani i-a petrecut în Galiþia unde nu a încetat sã-ºi continue activitatea pastoralã.

A murit la 17 septembrie 1895 în Cracovia în faimã de sfinþenie. A fost beatificat de papa Ioan Paul al II-lea la 14 aprilie 2001.

Francisco Coll y Guitart s-a nãscut în Gombreny, în Dieceza de Vic, în Spania, la 18 iunie 1812. A fãcut profesiunea solemnã ºi a primit hirotonirea diaconalã în anul 1835, în Ordinul Predicatorilor. În anul 1856 a fondat Congregaþia „Surorile Dominicane ale Bunei-Vestiri”. A murit la 2 aprilie 1875 la Vic. S-a remarcat printr-o profundã fidelitate faþã de evanghelie. A fost beatificat de papa Ioan Paul al II-lea, la 29 aprilie 1979. „Apostolul leproºilor”, acestea sunt cuvintele care definesc cel mai bine viaþa ºi activitatea sfântului Jozef Damian de Veuster. S-a nãscut la 3 ianuarie 1840. Slujitorul Cuvântului divin a devenit slujitorul

12 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

suferind, lepros cu cei leproºi, cãrora le-a dedicat ultimii patru ani din viaþã. În anul 1889 moare, fiind contagiat de leprã, iar trupul sãu va fi retrimis în patria natalã, Belgia. A fost beatificat la Bruxelles în anul 1995 de papa Ioan Paul al II-lea.

Rafael Arnáiz Barón s-a nãscut în anul 1911. Fiind atras de tãcere, rugãciune ºi austeritate, a intrat în Ordinul Cistercin, în Mãnãstirea „Sfântul Isidor de Duenas”. În scurt timp s-a îmbolnãvit ºi a fost trimis acasã. Era convins cã în centrul vieþii sale „nu este rigurozitatea trapistã, nici lumea ºi nici vreo altã creaturã, ci numai Dumnezeu rãstignit”. A murit la 26 aprilie 1938, la doar 27 de ani. A fost beatificat în anul 1992 de papa Ioan Paul al II-lea. Este unul dintre cei mai mari mistici ai secolului al XX-lea.

Marie de la Croix-Jeanne Jugan s-a nãscut la 25 octombrie 1792, la Cancale, în Franþa.

Este fondatoarea Micilor Surori ale celor Bolnavi. S-a dedicat îngrijirii celor sãraci ºi bãtrâni. A murit la 29 august 1879 la Tour.

A fost beatificatã de papa Ioan Paul al II-lea la 3 octombrie 1982.

Papa Benedict al XVI-lea la Litughia de canonizare a invitat credincioºii sã urmeze calea sãrãciei ca pe o cale de slujire a împãrãþiei lui Dumnezeu dupã exemplul noii sfinte.

Mihail Cojan

Anul Sfintei Preoþii

Preot ºi jertfã S

-a afirmat de atâtea ori ºi sub diferite forme cã preotul nu poate fi înþeles pe deplin în identitatea ºi misiunea sa decât dacã se înþelege în profunzime persoana lui Cristos. Or, dupã cum citim în Scrisoarea cãtre Evrei, Isus, „intrând în lume, spune: Tu nu ai voit nici jertfã, nici ofrandã, ci mi-ai alcãtuit un trup.

Nu þi-au plãcut nici arderile de tot, nici jertfele pentru pãcat.

Atunci am zis: Iatã, vin ca sã fac voinþa ta, Dumnezeule” (10,5-7).

Astfel, Cristos devine unicul sacrificiu care înlocuieºte jertfele vechi, el, mare preot ºi victimã, sacerdos et hostia!

Pentru cei care au rãspuns la chemarea Mântuitorului, a fi preot înseamnã a deveni alt Cristos, a deveni ca el preot ºi victimã. Iatã într-o concentrare maximã fiinþa preotului! Iatã preoþia readusã la radicalitatea ºi împlinirea sa: cu Cristos pe cruce sã dãm naºtere Bisericii! „Când voi fi înãlþat de la pãmânt îi voi atrage pe toþi la

Cursuri de formare pentru preoþi (Iaºi, 21-25 septembrie)

mine” (In 12,32), a spus Isus.

Iar sfântul Paul adaugã: „Acum mã bucur în suferinþele mele pentru voi ºi împlinesc ceea ce lipseºte suferinþelor lui Cristos în trupul meu pentru trupul sãu, care este Biserica” (Col 1,24).

Aºadar, o constantã de neeliminat din viaþa preoþeascã, precum ºi un aspect fundamental al spiritualitãþii sale este crucea, adicã suferinþa sub diferitele sale forme. Oare nu a zis el: „Dacã cineva vrea sã vinã dupã mine, sã renunþe la sine, sã-ºi ia crucea în fiecare zi ºi sã mã urmeze.

Cãci cine vrea sã-ºi salveze viaþa o va pierde, cine însã îºi va pierde viaþa pentru mine o va salva”?

(Lc 9,23-24). Sã privim la acest mister ºi sã vedem cu ochi noi ceea ce se întâmplã în viaþa noastrã ºi în lumea întreagã. „Când sunt slab, atunci sunt tare” (2 Cor 12,10). „Adevãr, adevãr vã spun: dacã bobul de grâu, care cade în pãmânt, nu moare, rãmâne singur; însã dacã moare, aduce rod mult”

(In 12,24). Trãite în lumina acestor cuvinte, precum ºi a altora asemãnãtoare, momentele cele mai negre ale misiunii preoþeºti devin chiar momentele sale cele mai puternice, iar momentele în care orice siguranþã omeneascã pare sã disparã devin, în mod paradoxal, momentele de cea mai mare realizare ºi identitate, dacã este adevãrat cã, aºa cum spune Isus, identitatea se realizeazã nu în afirmarea, ci în dãruirea de sine.

Dacã iubeºti, eºti.

Cristos, în calitate de victimã jertfitã pe cruce, devine „sensul fundamental al vieþii preotului”, pentru cã Isus, chiar în acel moment, ne-a dezvãluit complet adevãrul despre relaþia sa cu Tatãl, aºadar, însãºi legea vieþii ºi a relaþiilor sociale, acea lege care ne impune „sã ne dãm viaþa” pentru a fi.

Isus pe cruce ne deschide misterul pascal într-o nouã manierã ºi face din el provocarea zilnicã pentru noi, metrul cu care sã mãsurãm viaþa noastrã, modul nostru de a vorbi ºi de a acþiona, relaþiile noastre cu Dumnezeu ºi cu fraþii. Rãstignirea lui Isus ne dã cheia pentru a ne angaja serios în viaþa comunã, înfruntând pozitiv dificultãþile inevitabile, dar ºi pentru a sta singuri atunci când trebuie, ºtiind cã în suferinþã se naºte bucuria deplinã, în întuneric strãluceºte lumina, iar prin moarte se trece la viaþã; Isus Rãstignit ne dã cheia adevãratei libertãþi ºi ne face sã înþelegem ºi sã trãim în bucurie angajamentele noastre, sã învingem temerile ºi nesiguranþele noastre ºi sã privim cu încredere ºi speranþã spre ultima etapã din lungul, dar rodnicul drum al crucii.

Pr. Eduard Coºa

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 13

pentru familii

Ziarul din tramvai O

dimineaþã ca multe altele.

Mergeam la serviciu cu tramvaiul. Pentru cã în acea zi trebuia sã vorbesc cu directorul, am plecat mai devreme, ceea ce a fost ºi spre norocul meu, pentru cã nu era aglomeraþie. Am urcat, am luat loc ºi am început sã privesc oamenii, blocurile, maºinile ºi tot ceea ce puteam vedea de la fereastra tramvaiului. În acelaºi timp, fãrã sã vreau, gândurile au început sã zboare departe…

O seninãtate inexplicabilã îmi cuprinse sufletul. Eram liniºtit ºi mulþumit pentru tot ceea ce eram ºi fãceam. Aveam un loc de muncã bun, o familie frumoasã ºi fericitã. Nu era nimic care sã mã tulbure la acea orã matinalã. Cãldura familiei de la care plecam zilnic la muncã ºi la care mã întorceam dupã opt ore îmi dãdea mereu siguranþã.

Luându-mi privirea de la ceea ce vedeam pe geam, am vãzut pe

scaunul din faþa mea un ziar.

L-am luat, l-am deschis ºi am început sã-l rãsfoiesc paginã cu paginã. Gândurile mele nu mai zburau departe. Eram concentrat la titlurile scrise parcã intenþionat cu litere mari, pentru ca articolele sã parã cât mai interesante. La sfârºit am gãsit un rebus ºi pentru cã încã mai aveam timp am început sã-l completez. N-am reuºit însã prea mult, pentru cã între timp am ajuns la serviciu. Am lãsat ziarul pe scaunul pe care îl gãsisem în speranþa cã îl vor gãsi ºi alþii ºi-ºi vor umple timpul cu el.

Dupã opt ore de serviciu, cu acelaºi tramvai mã întorceam spre casã. La mijlocul drumului, când doamna de pe scaunul din stânga mea s-a ridicat, am zãrit din nou ziarul. L-am luat, l-am deschis ca ºi dimineaþã ºi am constatat cã rebusul era completat în întregime.

În opt ore, un ziar, fusese în atâtea mâini, poate în zeci, poate în sute. Dacã ar fi putut vorbi, poate ar fi spus cine ºi câþi l-au citit. Dovadã era rebusul care fusese completat cu multe culori ºi cu mai multe feluri de scris.

L-am închis, l-am aºezat pe scaunul pe care îl gãsisem ºi am continuat sã privesc pe fereastrã. Mi-am amintit apoi de liniºtea sufleteascã pe care o aveam dimineaþã, o liniºte care venea dupã multã trudã, dupã un efort pe care l-am fãcut, nu singur, ci împreunã cu soþia.

Familia! Din totdeauna mi-am dorit sã fie un loc în care sã mã întorc cu plãcere ºi cu bucurie.

Mi-am dorit sã fie micul paradis de pe pãmânt; cu greutãþile ºi cu bucuriile ei. Fãrã sã vreau, gândindu-mã mai ales la momentele dificile prin care am trecut împreunã, o lacrimã ºi-a fãcut loc ºi a început sã se prelingã pe obraz. A curs din bun senin, dar era de bucurie. Dumnezeu mi-e martor; am fãcut totul gândindu-mã cã este pretutindeni. Poate cã pacea care îmi cuprinsese sufletul era un semn al rãsplãþii lui.

Acel ziar îmi stârnise atâtea amintiri. Era acolo, parcã mã aºtepta, ca ºi familia pe care, nu eu am inventat-o, ci am gãsit-o voitã ºi stabilitã de Dumnezeu.

Mulþi au completat rebusul, dar ziarul a rãmas acolo. Fiecare a completat cât a ºtiut. ªi a ºtiut cât a fost deschis sã înveþe! Sunt atâþia care au o familie; poate reuºitã, poate mai puþin reuºitã, fiecare cât este deschis sã-l lase pe Dumnezeu sã lucreze în ea.

(Maricel) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

14 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

pentru copii Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Au trecut câteva clipe ºi acesta a apãrut înaintea corsarului.

Zaki Khirallah era administratorul ºi supraveghetorul sclavilor lui Ahmed. De obicei locuia într-o oazã din pustiu care era proprietatea personalã a cãpitanului de piraþi. De mult a terminat administratorul cu istorisirea celor petrecute în absenþa stãpânului ºi amândoi bãrbaþii tot mai erau în conversaþie aprinsã. Cu toate cã Ahmed se purta ca un tiran cu supuºii sãi, faþã de Zaki pãrea cã se poartã în mod mai intim.

Se împlineau cam 15 ani de când Ahmed Bei Khallil-elFathallah din Tunis a întreprins prima expediþie de pradã pe þãrmul sud-vestic al Italiei.

Aproape de marginea sudicã cea mai îndepãrtatã a Golfului Sfânta Eufemia, nu departe de

Briatico, era la þãrmul mãrii o colibã de pescari. În faþa acesteia stãtea un tânãr cam de vreo 19 ani ºi-ºi îndrepta plasele stricate, pregãtindu-le pentru o nouã expediþie. În timpul lucrului fluiera voios câte-un cântec. Deodatã ºi-a aruncat obiectele la o parte, a sãrit în sus ºi a privit deasupra valurilor. Tocmai ocolea o corabie vârful sudic al golfului.

– Dacã aº putea sã o duc ºi eu aºa de bine ca aceºtia de pe mare! – a mormãit pescarul.

Ziua ºi noaptea trebuie sã mã strãduiesc din greu ºi tot nu aduc nici un câºtig.

De la Briatico sunã clopotul pentru „Îngerul Domnului”, totuºi tânãrul nu ºi-a descoperit capul pentru rugãciune.

– Anton, tu nu ai auzit cã s-a sunat pentru „Îngerul Domnului?”, a strigat o voce de femeie

din colibã. Copile, ce o sã se aleagã din tine, dacã tu nu te rogi?

– Ah, mamã; trebuie sã ºtii cã nu mai sunt copil, împlinesc 20 de ani. E timpul sã merg ºi eu pe cãile mele.

– Nefericitul Leonard este vinovat de toate acestea; el este ispititorul tãu. Sigur, la cârciumã în tovãrãºia lui, uiþi de rugãciune; dar ce se va întâmpla cu noi, dacã tu îþi bei banii cu acest flãcãu fluturatic?

– Nu te îngriji de el mamã – a zis Anton râzând – Leonard are parale.

– Cât timp va mai avea?

Cele 800 de lire, pe care le-a moºtenit în toamna trecutã de la rãposatul lui unchi, se vor termina.

– Dar multe mai ºtii, mamã! a spus râzând tânãrul pescar.

– Copile, aºa vorbeºti tu cu mama ta? Ai uitat de tot de porunca a patra? Dar ascultã, de azi înainte îþi interzic sã te mai întâlneºti cu flãcãul acela uºuratic.

– Aºa sã fie mamã; cãci trebuie sã ºtii cã m-am sãturat de pescãrit. Chiar în aceastã searã merg la naºul meu, corãbierul Anton, ºi mã angajez pe prima corabie de comerþ.

Dupã aceste cuvinte Anton ºi-a pãrãsit mama ºi a trecut de-a lungul malului, cântând o arie de marinar, fãrã a lua în seamã vaietele ei. Noaptea venise de mult ºi doamna Petronilla tot mai aºtepta reîntoarcerea fiului ei. Orele treceau, nu se auzea însã nici un pas, nici un fel de zgomot care ar fi putut arãta sosirea lui Anton. Pe netrebnicul fiu l-a gãsit între timp pedeapsa ce o merita pentru nesupunerea sa. Pe când hoinãrea de-a lungul þãrmului ºi cãuta sã înãbuºe vocea conºtiinþei, a fost surprins de corsari; ¾

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre sfinþi

¾

„Ca sã devii sfânt nu trebuie sã creºti în ani, ci în iubire” (Rita, 12 ani). „Fiecare dintre noi avem câte un sfânt prieten care îi duce lui Dumnezeu veºti bune despre noi” (Robert, 12 ani). „Sfinþii sunt cei mai buni prieteni ai copiilor aici, pe pãmânt. Atunci când ajung în cer ei pun o vorbã bunã lui Dumnezeu ca sã ne ierte de pãcate” (Lucia, 14 ani). „Sfinþii ne ajutã sã auzim glasul lui Dumnezeu atunci când ne vorbeºte” (Ioana, 11 ani). „Eu doresc sã devin sfânt asemenea sfântului Dominic Savio despre care ne-a vorbit pãrintele la bisericã. I-am mãrturisit lui Isus aceastã dorinþã

ºi sunt sigur cã m-a auzit. Aºtept rãspuns de la el ca sã ºtiu ce sã fac” (Gabriel, 14 ani). „Pentru mine, mama, care a murit atunci când m-am nãscut, este o sfântã. ªtiu cã de acolo, din cer, mã ocroteºte mereu împreunã cu ceilalþi sfinþi” (Alex, 11 ani). „Sfinþii se nasc pe pãmânt ºi trãiesc alãturi de noi pânã când Dumnezeu îi cheamã la el. Ei sunt cei care ne pregãtesc calea cãtre Dumnezeu prin iubire ºi fapte bune” (Ionuþ, 12 ani). „Sfinþii sunt iubiþi de Dumnezeu ºi le sunt ascultate rugãciunile, deoarece atunci când Domnul este foarte obosit el se odihneºte în inima lor curatã” (Ciprian, 12 ani).

Anton a devenit prima pradã a lui Ahmed ºi, la ameninþãrile piraþilor, s-a arãtat destul de slab încât s-a lepãdat de credinþa sa. În timp ce sãrmana lui mamã se mâhni adânc de mizeria în care se afla, renegatul Zaki Khirallah se bucura de roadele lepãdãrii credinþei.

Dar este timpul sã ne întoarcem la conversaþia la care l-am lãsat pe Ahmed cu administratorul sãu.

– Lasã-l pe micuþ în seama mea – a zis acesta vioi – eu îþi garantez cã îl fac sã se lase de credinþa sa.

– La ce-mi foloseºte garanþia ta, Zaki – a rãspuns Ahmed – când într-o bunã zi îþi va trece prin gând sã fugi împreunã cu acest tânãr ºi cu o parte din aurul meu ºi sã te întorci în patria ta.

– Stãpâne, aºa mã tratezi? – a strigat galben de mânie administratorul.

– Voi francezii sunteþi toþi capricioºi, a rãspuns celãlalt calm. Crede-mã, tu nu eºti primul care ar fi fãcut astfel. Se spune despre voi cã nu aveþi liniºte în religia adevãratã a lui Mahomed, dar pânã la urmã tot cãdeþi din nou în necredinþa voastrã veche.

– Da de unde! – zise Zaki – poveºti stãpâne. Totuºi la aceste cuvinte îi tremura vocea. La urma urmei mi-e indiferent ce vrei sã faci cu acest bãiat; numai cã mi-ar pãrea rãu dacã ar cãdea în mâinile francezilor, ºi aceasta s-ar putea întâmpla uºor de tot.

– Ce zici tu, ar putea cãdea în mâinile francezilor?

16 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

„Sfinþii ajung prin rugãciune sã atingã cerul cu mâinile lor.

Atunci când pãrãsesc pãmântul le cresc aripi ca sã poatã zbura mai repede la Dumnezeu care îi aºteaptã” (Mãdãlina, 12 ani). „Sfinþii ne aratã cã numai prin iubire putem avea parte de Dumnezeu. Iubirea este cheia care deschide poarta împãrãþiei lui Dumnezeu, de aceea trebuie s-o purtãm mereu cu noi ca sã nu rãmânem afarã” (Daniel, 13 ani).

Prelucrare de Mariana Ghergu

– Da, stãpâne, aºa spun ºi eu.

Nu ºtii tu oare cã blestematul acesta se amestecã peste tot?

Prin temniþe ºi galere, peste tot li s-au deschis uºile. Alah sã mã pedepseascã, dar e adevãrat, ei au curaj, aºa cã…

– Aºa cã tu eºti vesel cã poþi sã o ºtergi de aici, altfel te mai pot ajunge chinurile conºtiinþei.

– Ahmed Bei Khallil-elFathallah, lasã batjocura. Tu ºtii foarte bine cã de când þin credinþa profetului, nu mai sunt sclavul tãu. Dacã într-o bunã zi nu-mi va mai plãcea sã rãmân la tine, sunt stãpânul meu ºi sunt liber sã plec.

– Nobile Zaki nu aºa am înþeles eu lucrurile. N-am voit sã te jignesc; ce þi-am zis, era numai o glumã nevinovatã cu privire la acele poveºti. (va urma)

Pentru tineri

Lenea Raportul deformat cu propriile responsabilitãþi n Cartea Apocalipsei Ioan, la îndemnul lui Cristos, scrie ΄îngerului Bisericii din Laodiceea: Cunosc faptele tale cã nu eºti nici rece, nici cald. O, de ai fi sau rece, sau cald! Dar pentru cã eºti astfel, cãldicel, nici cald, nici rece, te voi vãrsa din gura mea” (Ap 3,14a.15-16).

O astfel de stare nu poate sã fie acceptatã de Cristos, plin de dragoste ºi de grijã faþã de om ºi faþã de binele lui. Starea aceasta îl caracterizeazã pe cel care este sub stãpânirea lenei.

Lenea este definitã de dicþionare astfel: înclinaþia celui cãruia nu-i place, care nu doreºte, nu vrea sã munceascã, cãruia îi place sã stea fãrã sã munceascã; trândãvie; lâncezealã. Pentru a descrie lenea, sfântul Toma de Aquino foloseºte douã concepte: tristeþe pentru binele divin ºi repulsie faþã de activitate.

Lenea înseamnã tristeþe pentru binele divin deoarece în faþa binelui suprem persoana atinsã de lene simte plictisealã, dezinteres, delãsare. Este normal ca pentru ceea ce este bun ºi frumos o persoanã sã simtã entuziasm, dorinþã, bucurie.

Lenea este ºi repulsie faþã de o activitate semnificativã, deoarece determinã trândãvie, apatie, indolenþã. Cea mai mare nepãsare, în acest sens, este aceea faþã de îndatoririle religioase.

Când cineva începe sã fie deranjat de Dumnezeu, când nu se mai roagã, nu mai participã

la Liturghie, nu îi mai pasã de aproapele…

Hieronymus Bosch – Cele ºapte pãcate capitale începe sã fie ºi cele patru lucruri din urmã (Lenea) victima lenei. În schimb, iubirea faþã de Dum- persoane care, fãrã sã munnezeu creeazã neliniºte (într-un ceascã, dobândesc avere cu sens bun), însufleþire, dorinþã uºurinþã. Aceºti tineri sunt de Dumnezeu. Despre aceastã fãrã dorinþã de viaþã, refuzã stare vorbeºte sfântul Augus- orice efort, nu îºi asumã restin: „Ne-ai creat pentru tine, ponsabilitãþile, pretind ajutor Doamne, ºi neliniºtitã este ini- permanent de la pãrinþi, nu ma noastrã pânã nu se va odihni oferã nimic în schimb. O astfel în tine”. Charles de Foucauld de existenþã este dramaticã din spunea: „Îndatã ce am desco- toate punctele de vedere! Împerit cã existã un Dumnezeu, potriva unui astfel de stil de am înþeles cã nu puteam face viaþã trebuie acþionat rapid. altceva decât sã trãiesc pentru Cum? În primul rând, pãrinþii el”. Pãrintele Lorenzo Milani, trebuie sã educe copiii sã înun mare educator, folosea ca deplineascã diferite sarcini, sã slogan expresia din englezã I îºi asume responsabilitãþi, sã care, care înseamnã îmi pasã, ducã la îndeplinire unele angajamente. Este verificat faptul îmi stã la inimã.

Biblia scoate în evidenþã gra- cã atunci când se oferã totul vitatea pãcatului de lene. Car- „pe tavã” copiii sunt defavoritea Proverbelor spune cu ironie: zaþi foarte mult. Motoul cãlu„Leneºul bagã mâna în blid, gãrilor benedictini ora et labora dar cu mare greutate o duce la (roagã-te ºi munceºte) evidengurã” (Prov 26,15). Apoi aver- þiazã douã aspecte ale vieþii tizeazã: „Mâna leneºului aduce care pot þine departe de creºtin sãrãcie” (Prov 10,4). Oferã ºi viciul lenei. Primul pas, pentru un sfat: „Du-te, leneºule, la fur- a îndepãrta lenea, este acela nicã ºi ia aminte… Pânã când, de a stabili o scarã de valori în leneºule, vei mai sta culcat?” care Dumnezeu sã fie pe primul (Prov 6,6-9). În parabola talan- loc. Iar Dumnezeu ne dã multe þilor servitorul care a primit un de fãcut tocmai pentru cã îi pasã talant este leneº deoarece nu a de noi… I care!

Un proverb spune cã lenea fãcut altceva decât sã îl îneste perna diavolului. Iar Congroape (Mt 25,14-29).

Lenea pare sã se rãspândeascã fucius zicea: „Lenea merge atât foarte mult ºi, din pãcate, chiar de încet încât sãrãcia nu face în mijlocul tinerilor. Pentru unii nici un efort sã o ajungã”. tineri par sã devinã modele acele Pr. Felix Roca noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 17

O punte între morþi ºi vii una noiembrie este luna deL dicatã într-un mod special comemorãrii celor rãposaþi, celor care au încheiat deja pelerinajul lor pe acest pãmânt. Însuºi anotimpul specific acestei luni este un simbol caracteristic care ne dã senzaþia trecerii de la o stare la alta (în naturã bântuie maturitatea, bântuie culoarea ruginie ºi toate roadele „se desprind de la viaþã”). Este un mod indicativ de a privi ºi de a trãi memoria specialã dedicatã lor cu alþi ochi, nu numai cu cei ai pierderii, ai singurãtãþii, ci ºi cu cei ai completãrii, ai unirii realitãþii lor cu cea a lui Dumnezeu ºi cu cea a altor suflete care au ajuns la destinaþie.

Este dezlipirea de cele trecãtoare pentru a continua viaþa într-un spaþiu deja pregãtit unde totul devine una în materie de armonie, de iubire, de splendoare.

Plecarea pentru ei semnificã o completare a maturitãþii, o completare a vieþii, iar pentru noi este o luptã pentru a demonstra nouã înºine capacitatea profundã a credinþei ºi a speranþei pe care o construim, din care trãim ºi ne alimentãm deseori în dificultãþi.

Gândindu-ne la cei dragi care ne-au pãrãsit, sunt douã lucruri care uneori ne frãmântã, ne fac sã ne gândim ºi ne pun la încercare: unde sunt acum ºi ce legãturã existã între ei ºi noi.

La prima deja am rãspuns; ei trãiesc din plinãtatea pe care au reuºit sã o dãruiascã încã de când erau printre noi, þinând cont de valorile evangheliei. Ei sunt prezenþi, chiar dacã uneori

cu dificultate noi acceptãm absenþa – prezenþa lor. Gãsim mii de motive sã spunem cã mai trebuiau sã trãiascã sau cã erau prea tineri... de parcã am fi noi stãpâni pe viaþa lor ºi ar trebui sã dãm noi ºtafeta plecãrii. Apoi, între ei ºi noi rãmâne o legãturã, o punte de contact mai mult sau mai puþin solidã, în funcþie de relaþia pe care am construit-o când erau încã pe pãmânt. Aºadar, ei constituie o prelungire ºi pentru noi, lasã o urmã în noi din ceea ce au fost ºi continuã sã fie. Chiar dacã printre ei se aflã ºi copii, ºi adolescenþi, ºi tineri, pentru Dumnezeu nu conteazã vârsta, ci cum ei au ºtiut ºi au reuºit sã conlucreze cu harul sãu în momentele dificile ce au trebuit sã le înfrunte. În aceastã lunã dedicatã lor, în biserici, dar mai ales în cimitire, mii ºi mii de credincioºi sau simpli peregrini îºi viziteazã morþii, pun o floare, aprind o lumânare, rostesc o rugãciune, varsã o lacrimã. Este spiritul complet (trup ºi suflet, materie ºi spirit) care ne leagã de cei dragi ºi manifestãm faþã de ei gesturi pline de afecþiune care

18 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

pentru noi au un sens imens.

Ne face sã-i menþinem vii în interiorul nostru.

Realitatea lor nu este sau nu trebuie sã fie staticã, nu-i gãsim numai în cimitire, ºi numai în aceastã lunã. Comuniunea pe care am legat-o cu ei de-a lungul anilor continuã, indiferent de timp ºi spaþiu. Ei trãiesc ºi vor trãi în noi atâta timp cât noi le acordãm timp ºi spaþiu, atâta timp cât le lãsãm lor acel loc rezervat ºi nu-l ocupãm cu altceva. Menþinem un dialog deschis între noi ºi ei, dialog care se bazeazã pe cunoaºterea personalitãþii lor, a sentimentelor profunde faþã de valorile vieþii, a dorinþelor lor faþã de noi ºi de lumea care ne înconjoarã. Aceastã comuniune este canalul privilegiat care ne leagã de realitatea lor ºi ne ajutã sã-i simþim vii, aproape de noi, pãrtaºi la ceea ce trãim ºi la ceea ce ni se întâmplã.

Facã bunul Dumnezeu sã meditãm mai mult asupra realitãþii lor ºi sã le oferim din timpul nostru pentru a fi în continuã comuniune.

Cecilia Robu

Cum sã vorbeºti despre moarte

Tablete spirituale

Înºiruiri ºi lanþuri

oartea, acest mister lugubru care ne înspãimântã, M nu este decât o trecere de la viaþã vremelnicã la cea veºnicã.

Trãiesc în mijlocul copiilor bolnavi, a celor care poartã crucea suferinþei. Mi-am ales acest „loc” ca o misiune, încercând sã readuc zâmbetele pe obrajii pustiiþi de lacrimi.

De mai bine de ºase ani, în Spitalul „Marie Curie” din Bucureºti existã un centru educativ ignorat de cei mari, inexistent pentru cei responsabili cu educaþia copiilor, fãrã valoare pentru cei „înscãunaþi”, dar iubit ºi util celor mici ºi pãrinþilor acestora. Aici sunt activaþi copii sãraci, copii bogaþi, copii din familii dezmembrate, olimpici sau copii cu handicap, copii în tranzit de câteva zile sau sãptãmâni, ºi veteranii care vin doar pentru cãlãtoria cea mare.

Le-am redat mereu speranþa vindecãrii, dar am realizat cã trebuie la un moment dat sã îi pregãtesc pe cei ce vor urma drumul fãrã întoarcere. M-a durut enorm ºi m-am simþit zdrobitã când am pierdut primii copii, dar am învãþat sã merg mai departe, sã zâmbesc ºi sã mã întãresc, fiindcã ei au nevoie de mine.

Tudor, Elena Anita ºi Alis, adolescenþii care nu au cunoscut prima iubire, nu au apucat sã-ºi facã planuri de viitor, au fost primii cãrora le-am vorbit de lumea de dincolo de noi.

Nu a fost un lucru dur, nici o cruzime, ci, dimpotrivã, o dezrobire din lanþurile paralizante ale fricii. Au înþeles cã moartea

este doar o eliberare, cã nu vor ajunge în bezna unei nopþi adânci ºi cã, dincolo de bariera timpului, existã lumina!

Cei mici, Marian, Cãlin, Anca sau Irina, au înþeles cã vor ajunge îngeri ºi sunt deja îngeri fãrã aripi, iar paradisul este aidoma profeþiei lui Isaia, locul în care viþelul ºi leul vor paºte împreunã!

Ce minunat este pentru ei sã-ºi imagineze un imens paradis.

Ce poate fi mai minunat pentru aceºti robi ai suferinþelor, slãbiþi de cure de citostatice, cu trupurile poate mutilate de amputãri, sã reîntâlneascã speranþa, iubirea ºi credinþa.

Le-am redat mereu, mereu speranþa vindecãrii ºi, mulþumitã unui bun colectiv de medici ºi bunului Dumnezeu, s-au vindecat, dar când nu mai existã speranþã, când neputinþa este suveranã peste viaþa lor, atunci e mai bine sã ºtie cã orice drum are sfârºit ºi orice sfârºit are un nou început.

Un început într-o lume nouã, necunoscutã, dar cãlãuzitã de lumina caldã a rãsãritului de soare, inundatã de verdeaþa grãdinii Edenului. Credinþa în Dumnezeu, iubirea pentru cei mai triºti decât noi ne dau puterea de a face minuni. Minunea de a înfrânge spaima cã dincolo de viaþã nu existã nimic, ºi puterea de a ajuta pe cei aflaþi la porþile durerii.

Liliana Simion

Este vorba de lanþuri umane ºi nu de oameni încãtuºaþi cu lanþuri, de ceva viu ºi pulsând de solidaritate....Oameni unul alãturi de altul – umãr la umãr sau þinându-se de mânã – mobilizaþi de acelaºi gând. Exprimând în termeni tehnici, împrumutaþi, imaginea evocatã trimite mai curând la „legaþi în serie” decât la „legaþi în paralel”. Nu atât ca fiind ceva opus trãirilor paralele, ci mai degrabã ca fiind ceva constitutiv. Cãci dacã bulucirea riscã chiar cãlcarea celuilalt în picioare, iar înºiruirea unul în spatele celuilalt („aºezatul la rând”) duce cu gândul la exasperarea dintr-un trecut recent, alcãtuirea a ceva cu deschidere cât mai mare (chiar dacã cu privirea de-a curmeziºul drumului) tinde spre comuniune.

Pânã ºi atunci când unirea este doar „în cuget ºi-n simþiri”, iar cei de la câþiva metri mai încolo nu se cunosc între ei, faptul în sine cã niºte oameni în toatã firea se þin de mânã sau se înºiruie, prin alãturare colateralã, pe distanþe uneori impresionante, denotã o energie pozitivã de „amperaj” amplu care, din nefericire, nu este „exploatatã” aºa cum ar trebui. Rezolvare posibilã: începând cu gândirea familiei nu ca un ºirag (unul în spatele celorlalþi), ci ca o comuniune, ºi continuând cu reconstituirea permanentã a comunitãþilor de creºtini...

Pr. Cristian Chinez

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 19

MISIUNI

Sã fie doar un început? aþiunile vor umbla în lumina lui” (Ap 21,24) sunt N cuvintele alese de papa Bene-

„

dict al XVI-lea ca sã fie motoul mesajului din Ziua Mondialã a Misiunilor 2009. „Angajarea de a vesti evanghelia oamenilor din timpul nostru... este, fãrã îndoialã, o slujire adusã nu numai comunitãþii creºtine, ci ºi întregii umanitãþi” (Evangelii nuntiandi, 1). Toate acestea se pare cã au reprezentat pentru Dieceza de Iaºi gânduri de cãlãuzã în susþinerea operei de evanghelizare a popoarelor.

Menþionarea acestor cuvinte în mesajul misionar al papei pot fi luate deja ca o trãire actualã în drumul început cu 11 ani în urmã, pe când dieceza deschidea aceastã iniþiativã misionarã. Începutul activitãþii misionare, în sensul strict al cuvântului (ad gentes), pãrea a fi unul greu. Întrucât nu exista formarea specificã ºi nici contextul politic ºi social pânã în anul 1989, aceastã culturã pastoralã a comunitãþilor catolice a lipsit. Era aproape imposibil pentru cineva sã se gândeascã la posibilitatea de a fi lãsat sã meargã, în mod liber ºi oficial, într-o þarã de misiune pentru opera de evanghelizare a popoarelor. Providenþa divinã a pãstrat ºi a maturizat în mod tainic spiritul misionar în inima credincioºilor din Dieceza de Iaºi pe toatã perioada comunismului din România. Numai astfel se poate explica „mica explozie” de disponibilitate ºi generozitate, atât din partea preoþilor, seminariºtilor, persoanelor consacrate, cât ºi din

partea laicilor, de a veni în sprijinul þãrilor de misiune. Fãrã teama de a greºi, pot sã mãrturisesc, cã spiritul misionar în diecezã a început sã se transforme într-un fenomen ºi suntem aproape toþi familiarizaþi, în mare mãsurã, cu aceste douã concepte: misionar ºi misiune.

Este suficient sã observãm statistica actualã a diecezei de Iaºi, referitor la misionarii plecaþi în ultimii 11 ani în þãrile de misiuni, astfel încât sã constatãm cã, pe bunã dreptate, Dieceza de Iaºi participã la opera de evanghelizare a popoarelor ºi îºi îndeplineºte mandatul încredinþat de Cristos apostolilor: „Mergeþi în lumea întreagã, predicaþi evanghelia la toatã fãptura” (Mc 16,15).

Consider cã este demn de amintit numele misionarilor cãrora le-a fost încredinþat mandatul misionar de când s-a înfiinþat Centrul Misionar Diecezan: pr. Eugen Blaj, pr. Pavel Chelaru, pr. Isidor Mârþ, pr. Adrian Stoica, pr. Victor Osoloº, pr. Gabriel-Vasile Cimpoieºu, pr. Bartolomeu Blaj, pr. Marius Catrinþaºu, laicii: Mihaela Gherghelucã, Mihaela Gal, Monica Bogdãnel, Monica Benedic, Alina Cojan, Gilberta Hobincu ºi Adrian Cimpoieºu. La aceºtia se adaugã ºi pr. Ioan Blaj, plecat în luna septembrie în Ecuador ºi alte douã tinere laice, care vor pleca în luna decembrie în Coasta de Fildeº: Cristina Gheþ ºi Teodora Lungu. Datoritã curajului ºi disponibilitãþii acestor misionari, Dieceza de Iaºi s-a angajat ºi ºi-a luat responsabilitatea, printr-un contract ferm,

20 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

PS Aurel Percã ºi pr. Ioan Blaj în misiunea din Ecuador

de a susþine cele trei misiuni româneºti: misiunea Maikona (Dieceza de Marsabit – Kenya), misiunea Palestina (Dieceza Guayaquil – Ecuador) ºi misiunea Djebonoua (Dieceza Bouake – Coasta de Fildeº).

Lista amintitã mai sus poate fi continuatã cu mai mulþi seminariºti, ce au desfãºurat activitate misionarã din anul lor pastoral ºi, de asemenea, cu mai multe persoane consacrate din diecezã, care sunt prezente în mai multe þãri de misiuni (despre aceste persoane se relateazã în Almanahul misionar 2008-2009).

Proiectele misionare din misiunile româneºti se multiplicã datoritã binefãcãtorilor nu numai din diecezã, dar din toatã þara, semn cã mulþi români rãspund la apelul caritativ al lui Cristos faþã de cei sãraci. Sã fie doar un gest de milostivire?

Chiar ºi în acest sens binefãcãtorii atrag o rãsplatã înmiitã din partea lui Dumnezeu: „Vã spun adevãrul: ori de câte ori aþi fãcut acestea unuia dintre aceºtia mici, care sunt fraþii mei, mie mi-aþi fãcut” (Mt 25,41).

Pr. Claudiu Iºtoc

ªtiri • ªtiri • ªtiri Vizitã în Cipru Guvernul cipriot a anunþat la 1 octombrie cã papa Benedict al XVI-lea a acceptat invitaþia adresatã de Biserica localã ºi de Demetris Christofias, preºedintele Republicii Cipru, în timpul vizitei sale la Vatican din 27 martie. Vizita Sfântului Pãrinte în Cipru, care va fi una în calitate de ºef de stat, ºi nu în calitate de ºef al Bisericii, ar urma sã aibã loc la începutul lunii iunie 2010.

Reculegere la Ars Papa Benedict al XVI-lea a adresat la 28 septembrie un mesaj video participanþilor la reculegerea sacerdotalã internaþionalã cu tema „Bucuria preotului consacrat pentru mântuirea lumii”, desfãºuratã la Ars în perioada 27 septembrie – 3 octombrie. Papa a subliniat: „În acest An al Sfintei Preoþii suntem chemaþi sã explorãm ºi sã redescoperim mãreþia sacramentului Preoþiei”, amintind cã „ales dintre oameni, preotul rãmâne unul dintre ei ºi este chemat sã-i slujeascã dãruindu-le viaþa lui Dumnezeu”. „Nu vã descurajaþi, ci continuaþi sã vã rugaþi ºi sã îndemnaþi la rugãciune pentru ca mulþi tineri sã accepte sã rãspundã la chemarea lui Cristos care nu înceteazã sã voiascã sã mãreascã numãrul apostolilor sãi pentru a secera ogoarele sale”.

Catolicii ºi anglicanii Printr-o notã a Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei din 20 octombrie ºi prin anunþarea unei viitoare constituþii apostolice, Biserica Catolicã rãspunde la numeroasele cereri care au fost fãcute la Sfântul Scaun din partea unor grupuri de clerici ºi credincioºi anglicani, care doresc sã intre în comuniunea deplinã ºi vizibilã

cu Biserica Catolicã ºi doresc sã declare cã împãrtãºesc o credinþã catolicã comunã ºi acceptã ministerul petrin, aºa cum e voit de Cristos pentru Biserica sa. Între 20 ºi 30 de episcopi anglicani ºi-au exprimat aceastã dorinþã, a afirmat arhiep. John Hepworth, primatul Comuniunii Anglicane Tradiþionale. În secolul al XVI-lea, regele Henric al VIII-lea a declarat independenþa Bisericii din Anglia faþã de autoritatea papei.

Catolicii din Londra Viaþa comunitãþii românilor catolici din Londra a fost marcatã de: participarea a 48 de credincioºi la al doilea pelerinaj anual al comunitãþilor etnice din Londra la sanctuarul marian de la Walsingham, la 6 septembrie,

organizat de Dieceza de Westminster; participarea la Liturghia Internaþionalã din Westminster Cathedral din Londra, la 27 septembrie, la care au fost invitate toate comunitãþile etnice, catolice, londoneze, ºi primirea noului Liturghier roman în limba românã, la 1 octombrie, prin generozitatea familiilor Coltea, Orban ºi Tomaº.

Membrii comunitãþii române au fost felicitaþi de arhiep. Vincent Nichols ºi episcopul Alan Hopes, responsabil al comunitãþilor etnice din diecezã.

Preot rãpit Un misionar catolic irlandez, pr. Michael Sinnot, 78 de ani, membru în Societatea „Sfântul

Columban” pentru Misiuni Externe, a fost rãpit în Filipine de un grup înarmat, la 10 octombrie, în oraºul Pagadian, din provincia Zamboanga, aceeaºi regiune în care a fost rãpit în anul 2007 pr. italian Giancarlo Bossi. Fondatã de preoþi irlandezi, societatea de misionari este activã în diferite zone din sudul planetei ºi, printre altele, are ca obiectiv dialogul între creºtini ºi adepþii altor religii.

Michael Sinnot a fost hirotonit preot în 1954. Din 1998 este responsabilul fundaþiei „Hangop Kabataan”, care se ocupã de îngrijirea bolnavilor ºi a copiilor cu handicap. La 20 octombrie încã nu fusese eliberat.

Primul hram Comunitatea romano-catolicã de origine românã din Ladispoli (Italia) ºi-a cinstit patronii, sfinþii arhangheli Mihail, Gabriel ºi Rafael, prin Liturghia solemnã a hramului prezidatã la 27 septembrie de pr. Isidor Iacovici (paroh pentru românii catolici din Roma), la care au participat alþi nouã preoþi români ºi italieni. Predica a fost rostitã de pr. Mihail Farcaº. În Ladispoli, sfânta Liturghie se celebreazã în fiecare duminicã ºi sãrbãtoare de poruncã la ora 9.00, iar cu jumãtate de orã înainte de celebrare este ocazie de spovezi.

Pr. Adrian Chili poate fi contactat la tel. 0039/38/06375414.

Dialog teologic Comisia Mixtã Internaþionalã pentru Dialogul Teologic între Biserica Catolicã ºi Biserica Ortodoxã s-a reunit în Cipru, în perioada 17-23 octombrie, în cea de-a XI-a sesiune plenarã, pentru a studia în mod mai aprofundat problema rolului episcopului de Roma, în comuniunea Bisericii în primul mileniu, pornind de la concluzia Documentului de la Ravenna din

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 21

13 octombrie 2007. S-a discutat despre funcþia specificã a episcopului „primului scaun” ºi în ce mod învãþãtura despre primatul universal al Conciliului Vatican I ºi al Conciliului Vatican II poate sã fie înþeleasã ºi trãitã în lumina practicii din primul mileniu.

Sãrbãtoarea prieteniei Parohia „Sfântul Francisc” din Pordenone (Italia), cu ocazia hramului comunitãþii, a organizat Sãrbãtoarea prieteniei, duminicã, 4 octombrie, la care au participat comunitãþile africane de limbã englezã ºi francezã, comunitatea românã ºi

cea polonezã. Liturghia internaþionalã de sãrbãtoare a fost prezidatã de pr. Fermo Querin, vicar episcopal pentru activitãþi pastorale. Pentru cei care doresc sã participe, la Cordenons (Pordenone), în biserica „Sant’Antonio Abate”, Via Pasch, 85, în fiecare duminicã la ora 11.00 se celebreazã Liturghia în limba românã.

Zilele Sociale Catolice O delegaþie formatã din nouã reprezentanþi ai organizaþiilor Caritas din þarã a participat la Zilele Sociale Catolice pentru Europa, desfãºurate în Polonia, în oraºul Gdansk, în perioada 8-11 octombrie. Evenimentul a fost organizat de cãtre Comisia Conferinþelor Episcopilor Comunitãþii Europene (COMECE) cu asistenþa Centrului de Solidaritate European. Cei peste 400 de participanþi din þãrile

Uniunii Europene, episcopi, reprezentanþi ai diferitelor organizaþii ºi miºcãri din cadrul Bisericii Catolice, au analizat teme centrate pe conceptul de solidaritate: teoria ºi realitatea solidaritãþii în Uniunea Europeanã, persoana umanã ºi drepturile sale, familia, modelul economic ºi social european. Printre participanþi a fost ºi PS Anton Coºa.

Un nou început Primul nucleu al comunitãþii credincioºilor români catolici din zona Padova (Italia) a fost format de pr. Ioan Jicmon, în luna mai 2002, în oraºul Thiene, apoi a fost mutat în oraºul Schio. În toamna anului 2004, pr. Claudiu Bordeianu, din Arhidieceza de Bucureºti, a continuat animarea comunitãþii. Începând cu luna septembrie, pr. Iosif Lucaci a fost numit responsabil al comunitãþii romano-catolice din Schio. Liturghia este celebratã în limba românã la Schio, în biserica „Sant’Antonio Abate”, via Pasini 80, sau via Pietro Maraschin 1, în fiecare duminicã la ora 10.30. Pr. Iosif Lucaci poate fi contactat la Parrocchia di Sant’Pietro Apostolo, Via Cavour 3, 36015-Schio (VI), tel: 0039/0445521103; mobil: 0039/3207884712.

Crucea de Aur Lech Kaczyñski, preºedintele Republicii Polonia, cu prilejul vizitei oficiale de la Bucureºti, din 7 octombrie, a avut o întâlnire la Ambasada Republicii Polone din Bucureºti cu reprezentanþi ai comunitãþilor poloneze din România. Cu acest prilej, au primit distincþii ºase persoane. Între acestea a fost ºi pr. Marius Bucevski, cãruia i s-a conferit Crucea de Aur pentru Merite Deosebite în semn de recunoaºtere a activitãþii

22 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

sale în cadrul comunitãþii poloneze din Soloneþu Nou. La înmânarea distincþiei au fost prezenþi ºi pr. ªtefan Babiaº, decan de Bucovina, ºi pr. Gabriel Bucur, paroh la Poiana Micului. ªcoalã nouã A fost sfinþit ºi inaugurat la 9 octombrie noul complex ºcolar (ºcoalã cu clasele I-VIII ºi grãdiniþã) din Poiana Micului, lucrare sponsorizatã de Parlamentul Poloniei. Sãrbãtoarea a început cu celebrarea Liturghiei, la care a participat PS Petru Gherghel, însoþit de pr. ªtefan Babiaº, decan, de preoþii din Decanatul de Bucovina ºi de pr. Iosif Dorcu, decan de Iaºi, ºi pr. Iulian Kropp, responsabil cu pelerinajele. Au mai participat o delegaþie de senatori ai Parlamentului Poloniei, precum ºi autoritãþile locale. Copiii ºi tinerii din Poiana Micului, alãturi de cei din Soloneþu Nou, au încheiat seara cu câteva cântece ºi dansuri specifice tradiþiei polone.

Pr. Gheorghe Peþi Comunitatea din Butea împreunã cu preoþii ºi surorile originari din localitate s-au adunat, la 11 octombrie, pentru a celebra 60 de ani de la miºcarea anticomunistã de apãrare împotriva arestãrii preotului Gheorghe Peþi în anul 1949 ºi comemorarea a 35 de ani de la trecerea lui la cele veºnice. Dr. Dãnuþ Doboº, dupã sfânta Liturghie, a prezentat figura parohului de Butea, pr. Gheorghe Peþi, arãtând eroismul pentru „apãrarea credinþei ºi adevãrului, refuzând orice compromis cu forþele rãului”. A urmat mãrturia oferitã de Ioan Zapodeanu, victimã a evenimentelor tragice din anul 1949. Au fost ºi momente artistice susþinute de tineri.

Cetãþean de onoare PS Petru Gherghel a primit titlul de cetãþean de onoare al municipiului Iaºi, în cadrul Serii Valorilor desfãºuratã în Primãria Iaºi (Palatul Roznovanu), la 14 octombrie, ziua de vârf a Sãrbãtorilor Iaºiului. Episcopul de Iaºi a primit distincþia alãturi de

PS Calinic Botoºãneanul, episcop vicar al Episcopiei Iaºiului, ºi de scriitorul Horia Zilieru. În cuvântul sãu, PS Gherghel a spus cã distincþia este „un omagiu adus catolicilor ieºeni, care cu multã bucurie au fãcut întotdeauna parte din istoria, cultura ºi civilizaþia acestei localitãþi moldave, la a cãrei dezvoltare au contribuit”. A amintit apoi câteva contribuþii la dezvoltarea ºi înfrumuseþarea oraºului. Începând cu anul 1992, aproape 50 de personalitãþi sunt înscrise în Analele Primãriei, primind titlul de cetãþean de onoare.

Responsabilii cu migranþii Prima întâlnire a responsabililor cu Oficiul pentru Migranþi din diecezele ºi eparhiile catolice din România se va desfãºura la Traian, între 4 ºi 6 noiembrie. PS Petru Gherghel, responsabil cu Oficiul pentru Migranþi, în cadrul Conferinþei Episcopilor din România, a propus, la întâlnirea episcopilor din luna mai 2009, de la Cluj Napoca, ca fiecare diecezã sã numeascã un responsabil cu acest oficiu. Agenda de lucru de la Traian va include: prezentarea documentelor Peregrinans

in terra ºi Erga migrantes, analizarea aspectelor de la întâlnirile internaþionale de la Freising (despre pastoraþia rromilor ºi a nomazilor) ºi Roma, din luna martie (despre pastoraþia turismului) ºi din septembrie (pastoraþia strãzii). Fiecare participant va face o prezentare a fenomenului migraþiei în zona din care provine.

Programul casei din Traian La casa de reculegere de la Traian se vor organiza: 1. Exerciþii spirituale pentru laici, în perioadele 11-13 decembrie 2009, 19-21 februarie 2010 ºi 19-21 martie 2010. 2. Curs biblic pentru persoane consacrate ºi laici, în fiecare a doua duminicã din lunã. 3. Exerciþii spirituale pentru persoane consacrate, în perioada 13-19 decembrie. Detalii pe http://verbititraian.cnet.ro sau verbititraian@yahoo.com.

Liturghie pentru studenþi Odatã cu începutul noului an universitar 2009-2010, se reia sfânta Liturghie pentru studenþi, care va fi celebratã în fiecare duminicã, la ora 12.30, în catedrala veche, „Adormirea Maicii Domnului”, din Iaºi. Înainte de Liturghie este posibilitate de spovadã sau de asistenþã spiritualã, precum ºi de pregãtire liturgicã (lecturi, cântãri), începând cu ora 11.30. Responsabilii cu pastoraþia universitarã: pr. Iosif Iacob (tel. 0744/135894, 0762/686321, e-mail: iosiac@ hotmail.com; iosifiac@yahoo.com) ºi pr. Lucian Farcaº (tel. 0723/287059, e-mail: lfarcas@itrc.ro; lfarcas58@ gmail.com).

Itinerar de formare Congregaþia „Surorile Providenþei” din Iaºi propune tinerelor cu vârsta cuprinsã între 17 ºi 23 de ani un itinerar de formare umanã ºi spiritualã, cu

tema: „Cautã ºi ocheºte centrul”. Vor fi aprofundate valorile esenþiale ale vieþii plecând de la câteva modele de viaþã ale sfinþilor. Întâlnirile se vor desfãºura în casa surorilor din Iaºi (ªos. Bârnova, 2, tel.

0232/233877, 0740/297188, e-mail: animavoc@gmail.com), în perioadele: 6-8 noiembrie, 19-21 martie 2010 ºi 12-16 iulie 2010, fiind organizate în colaborare cu pr. Florin Silaghi, SJ. Pe scurt 25-26 septembrie: Consiliul Director Kolping România la Oneºti 1 octombrie:

Marcarea Zilei Mondiale a Vârstnicului la Iaºi, Bacãu, Roman, Oneºti, Suceava, Huºi, Iugani, Sãbãoani ºi Oþeleni 1-2 octombrie: Simpozionul internaþional „Fidelitatea lui Cristos, fidelitatea preotului” organizat de Institutul Teologic Franciscan din Roman 10 octombrie: Întâlnirea anualã a educatoarelor de la grãdiniþele confesionale din Dieceza de Iaºi, organizatã la Gherãeºti, cu participarea a 58 de educatoare 10 octombrie: Întâlnirea de toamnã a terezinelor din România, la Butea, cu depunerea voturilor de cãtre 24 de noi surori ºi a primului angajament de cãtre alte 16 11 octombrie: Întâlnirea diecezanã a persoanelor consacrate din Dieceza de Iaºi la sanctuarul diecezan „Fericitul Ieremia” din Oneºti 11 octombrie: Sfinþirea a patru noi statui în biserica „Sf. Tereza” din Iaºi, de PS cãtre Aurel Percã 17 octombrie: Sfinþirea Oratoriului „Maica Speranþa” din Gherãeºtii Noi, filialã a Parohiei Barticeºti, de cãtre PS Petru Gherghel 24 octombrie: Întâlnirea „Darul de a fi femeie” pentru tinere organizatã de Surorile Maestre ale Sfintei Doroteea, Fiicele Sfintelor Inimi la Casa „Preasfânta Inimã a lui Isus” din Roman 21 octombrie: Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice „Biserica Catolicã în noul context european” organizatã la Iaºi de Departamentul de cercetare al Facultãþii de Teologie Romano-Catolice din cadrul Universitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi 28 octombrie: Întrunirea membrilor Consiliului Prezbiteral ºi ai Consiliului Pastoral Diecezan la Traian.

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Infecþiile respiratorii ºi prevenirea lor e aflãm la începutul unui N nou sezon rece. Miezul zilelor este blând; în schimb dimineþile ºi serile ne reamintesc faptul cã trebuie sã veghem la prevenirea îmbolnãvirilor respiratorii pentru noi, pentru copii, pentru familie. În ultimele luni de când s-a înregistrat o nouã entitate – virusul AH1N1 –, agentul patogen al gripei porcine, prin massmedia am avut ocazia de a ne însuºi reguli de prevenire ale acestei infecþii respiratorii care trebuie aplicate ºi pentru categoriile de boli respiratorii de sezon rece.

Orice persoanã care prezintã febrã de peste 38 OC ºi simptome de infecþie respiratorie acutã, care a fost în contact cu un caz confirmat cu virus gripal AH1N1, sau a cãlãtorit în zone cu îmbolnãviri frecvente de aceastã gripã trebuie sã se adreseze de urgenþã unei secþii de boli infecþioase.

Infecþiile respiratorii se grupeazã conform cerinþelor Ministerului Sãnãtãþii în: – IACRS (infecþii acute ale cãilor respiratorii superioare) care cuprind guturaiul comun, sinuzita acutã, faringita acutã, amigdalita acutã, laringita ºi traheita acutã, epiglotita acutã.

IACRS se recunosc prin debut brusc cu sau fãrã febrã ºi cel puþin unul dintre urmãtoarele simptome: tuse, durere în gât, dificultãþi respiratorii.

– pneumoniile ºi bronhopneumoniile; – gripa.

Toate cabinetele medicale, policlinicile, spitalele au obligaþia sã înregistreze ºi sã raporteze

bolile înregistrate din enumerarea de mai sus, pe categorii de vârstã la DSPJ, iar de aici la MS, astfel încât existã o imagine a evoluþiei acestor îmbolnãviri ºi se estimeazã tendinþa lor în perioada urmãtoare.

Care sunt factorii de risc ai infecþiilor respiratorii?

– schimbãrile bruºte de temperaturã; – suprasolicitarea organismului atât fizic cât ºi intelectual; – bolile cronice cardiace ºi pulmonare; – diabetul zaharat; – vârstele extreme (copiii ºi persoanele de peste 65 de ani).

La îndemâna noastrã stau mijloace nespecifice de prevenire pe care trebuie sã le ºtim ºi sã le aplicãm atât pentru noi cât ºi pentru anturajul familial, cel de colectiv ºcolar ºi cel de loc de muncã.

Enumerãm câteva din mijloacele nespecifice: – cãlirea organismului prin factori de mediu – aer, apã, soare, prin exerciþii fizice; – alimentaþie sãnãtoasã, evitând excesul de sare, dulciuri ºi grãsimi; – acordarea de ore de somn suficiente (pentru un adult nu mai mult de ºase ore, dar nici mai puþin de ºase ore); – microclimat corespunzãtor în spaþiile de lucru ºi de odihnã; – îmbrãcãminte adecvatã sezonului rece; – evitarea aglomeraþiilor cât ºi a contactului cu persoane deja bolnave.

Avem tendinþa sã interpretãm cu mare uºurinþã chiar ºi un guturai uºor drept gripã. În condiþiile unei vieþi stresante

24 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

ºi a imposibilitãþii de a oferi organismului repausul necesar chiar ºi un guturai îl receptãm ca pe o gripã. Diagnosticul de gripã se stabileºte numai în baza contextului epidemiologic ºi a determinãrilor de laborator efectuate la Institutul Cantacuzino Bucureºti.

Vã recomandãm sã nu vã diagnosticaþi personal ºi nici sã nu recurgeþi la automedicaþie.

Se impune prezentarea la medicul de familie ºi urmarea recomandãrii acestuia.

Ca mãsuri specifice – acestea se adreseazã îmbolnãvirii prin gripã ºi se referã la vaccinarea gripalã, care se face la recomandarea medicilor ºi vizeazã grupele de risc precizate de MS. În contextul general al instabilitãþilor din þarã ºi livrarea, vaccinului gripal în acest an se face cu dificultate, iar campania de vaccinare va suferi o amânare faþã de anii anteriori, când aceasta începea în primele zile ale lunii octombrie.

Vaccinul gripal conferã protecþie dupã 14 zile de la administrare ºi este valabil pentru sezonul rece în curs.

Dr. Helena Maria Bîrhalã

Poºta redacþiei M.H. (Oneºti). „Am citit decretul episcopilor catolici din România cu privire la alegerile prezidenþiale. Suntem invitaþi cu toþii sã votãm pe cei care apãrã viaþa, principiile morale.... Întrebarea mea este: existã vreun candidat care sã respecte aceste principii creºtine? Dacã existã doresc sã-mi spuneþi pentru a avea ºi eu o idee. Nu cer sã-mi spuneþi cu cine sã votez însã bãnuiesc cã ºtiþi ceva mai mult decât mine cu privire la oamenii politici. De aceea, vã rog sã mã ajutaþi sã descopãr o astfel de persoanã care meritã sã fie votatã. Mulþumesc anticipat”.

Ne-ar plãcea sã ºtim exact persoana pe care s-o votãm. Dar încã nu o cunoaºtem. Ceea ce vom face este cã vom fi cu ochii pe candidaþi, în special la ceea ce spun cu privire la apãrarea vieþii, la principiile morale, la tineri, la situaþia celor în vârstã etc. De asemenea, ne uitãm ºi la ceea ce au fãcut ºi au declarat pânã acum, cum este viaþa lor, familia etc. Pãstrând aceste criterii ne vom orienta spre acela care se apropie mai mult de respectarea lor. Cele notate în declaraþia episcopilor aratã cã un creºtin nu trebuie sã voteze dupã criterii de tipul: „Cine promite sau oferã mai mult acela trebuie sã fie ales”, sau „Cine strigã mai tare acela e mai bun”, sau „Cine e mai popular sau mai frumos acela meritã sã fie pus în frunte”.

Pr. Anton Biºoc (Voievodeasa). Articolul sfinþiei voastre despre preoþie a ajuns la redacþie. El va fi publicat într-un numãr viitor al revistei.

D.D. (Iaºi) „Dragã redacþie, am citit textul «Evenimentiada» gãzduit de numãrul din luna octombrie al revistei «Lumina creºtinului», care, în opinia

mea, riscã sã producã multã confuzie. Din capul locului autorul greºeºte, confundând comemorãrile istorice ºi bisericeºti cu mitingurile electorale «cu mici ºi bere». Este adevãrat: Cristos este ºi trebuie sãrbãtorit în fiecare zi. Avem însã nevoie ºi de comemorãri ºi sãrbãtori istorice ºi bisericeºti, deoarece ele au o altã semnificaþie. Noi, creºtinii, trebuie sã-i cinstim – prin aceste comemorãri – pe înaintaºii noºtri, pe fãuritorii civilizaþiei materiale ºi spirituale de care ne bucurãm astãzi, pe luptãtorii pentru adevãr ºi libertate de care beneficiem astãzi, pe martirii ºi mãrturisitorii noºtri de care suntem astãzi mândri, pe ctitorii satelor ºi instituþiilor comunitãþilor noastre unde ne-am format cu toþii, pe creatorii patrimoniului cultural ºi bisericesc pe care îl pãstrãm astãzi cu sfinþenie, pe misionarii ºi episcopii ce au pus bazele structurilor bisericeºti de care beneficiem atât de mult, pe învãþãtorii satelor noastre, care ne-au educat ºi format ºi cãrora le datorãm tot respectul etc. Nu cred cã asistãm astãzi la o goanã dupã evenimente comemorative. Dimpotrivã, aceste iniþiative sunt aºa de rare încât trebuie supralãudaþi acei preoþi preocupaþi ºi de culturã, istorie etc. A nega comemorãrile înseamnã a lua dreptul la memorie, drept pe care marile civilizaþii îl considerã fundamental ºi cãruia îi acordã un respect deosebit”.

Am luat legãtura cu autorul articolului care s-a justificat scriindu-ne cã „adevãratele evenimente (valori) se impun de la sine”, iar „comemorarea personalitãþilor (vezi sfinþii!) este bine orânduitã în Bisericã”.

Tot autorul precizeazã cã „scor(mo)nirea de dragul senzaþionalului nu este decât un simptom”, iar „formatorii de opinie trebuie sã mai intervinã din când în când, preventiv”. „Cultura ºi istoria, considerã autorul, nu se reduc la un trecut mereu actualizat; mai este ºi viitorul uneori ignorat”, iar „evenimentul Cristos, doar evocat ºi propus ca remediu în articol, este mult mai complex (luând în consideraþie conþinutul teologic) pentru a putea fi prezentat în câteva rânduri”.

A.C. (Bacãu). „Sunt interesatã de situaþia misionarilor în lume. Câþi misionari sunt?.

De asemenea, aº dori sã scrieþi mai mult despre misionarii plecaþi de la noi...”.

Cu siguranþã, mai multe informaþii puteþi afla citind pagina misiunilor din aceastã revistã sau luând legãtura cu Centrul Misionar Diecezan. Conform statisticilor, la o populaþie de 6.542.824.000 de locuitori, 2.156.350.000 sunt creºtini (din care 1.128.883.000 catolici, 220.290.000 ortodocºi, 380.799.000 protestanþi, 80.922.000 anglicani etc.).

Un preot catolic ar trebui sã se ocupe de 2.776 de catolici. În þãrile de misiune lucreazã 85.000 de preoþi. La activitatea misionarã participã 28.000 de cãlugãri, 450.000 de cãlugãriþe ºi 1.650.000 de cateheþi.

Cu privire la misionarii noºtri din Moldova, în þãrile de misiune lucreazã actualmente nouã persoane: în Dieceza de Maikona (Kenya) sunt doi preoþi ºi trei laici, în Dieceza de Guayaquil (Ecuador): doi preoþi, iar în Dieceza de Djebonoua (Coasta de Fildeº): doi preoþi.

noiembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE Evanghelie ºi Concurs tradiþie rabinicã Michel Remaud, Ed. „Sapientia, datã la douã luni aveþi po2009, ISBN 978sibilitatea de a câºtiga o 973-8980-60-0, carte. Trebuie doar sã rãspun14x21 cm, 270 p., deþi corect la întrebarea de mai 20 lei jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Directoriul general articolele din numãrul trecut Pasãrea cu gheare pentru pastoraþia al revistei. Se acordã douã preroºii. File din istoria turismului mii prin tragere la sorþi. Trimisatului Butea, Peregrinans in terra judeþul Iaºi teþi prin poºtã pe adresa de la Congregaþia Ioan Zãpodeanu, pag. 2, prin fax: 0232/211527 pentru Cler, Ed. „Sapientia, sau prin e-mail: editor@ercis.ro Ed. „Presa Bunã, 2009, ISBN 978rãspunsul, adresa dv. completã 2009, ISBN 978973-8980-62-4, ºi, eventual, numãrul de telefon 606-8116-04-4, 14x21 cm, 122 p., 6 lei 10x14 cm, 52 p., 3 lei la care puteþi fi contactat. Participã la concurs rãspunsurile Monografia comunei care vor ajunge la redacþie pânã Sacerdotti nostri Gioseni primordia la 15 decembrie. Numele câºtiAnton Coºa, Ioan al XXIII-lea, gãtorilor se vor anunþa în revista Ed. „Sapientia, Ed. „Presa Bunã, 2009, ISBN 978- din luna ianuarie 2010.

2009, ISBN 978973-8980-63-1, Întrebarea 606-8116-03-7, 17x24 cm, 364 p., În ce þarã se aflã Parohia Pales10x14 cm, 62 p., 20 lei 3 lei tina ºi ce preot este paroh?

Agendã liturgicã 2010 Ed. „Presa Bunã, 2009, 12x17 cm, 444 p., 17 lei

Atenþie, vine Emanuel! Meditaþii pentru zilele feriale ale Adventului.

Comentarii la evanghelia zilei Aurel Iºtoc, Ed. „Presa Bunã”, 2009, 176 p., 14x21 cm, 9 lei Manual pentru clasa a X-a. Religie romano-catolicã.

Religiile lumii Alois Hîrja (coord.), Ed. „Presa Bunã”, 2009, 17x24 cm, 98 p. 6,5 lei Viaþa ne învaþã.

Mari adevãruri în scurte povestiri

Pierre Lefevre, Ed. „Sapientia, 2009, ISBN 978973-8980-50-1, 14x21 cm, 178 p., 14 lei

Citeºti ºi câºtigi

O

CD audio: Psalmii

Partea a II-a, Ps 42-72 (3 cd), Partea a III-a, Ps 73-89 (2 cd), Partea a IV-a, Ps 90-106 (2 cd), Partea a V-a, Ps 107-150 (5 cd), Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, 2009, 12 lei fiecare parte Materialele, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandã: • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; • prin fax: 0232/211527; • prin telefon: 0232/212003, interior 67: – luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · noiembrie 2009

Premiul Oameni ai credinþei.

Oameni ai dreptãþii În cele 72 de pagini, cartea adunã biografiile a 30 de persoane (ortodoxe, catolice ºi protestante) care s-au remarcat în câmpul social. Fiecare biografie, însoþitã de ilustraþii, se întinde pe douã pagini A5. Un citat scoate în evidenþã trãsãturile principale ale personalitãþii descrise.

Câºtigãtorii din luna septembrie Au fost primite: un mesaj e-mail, un fax ºi patru scrisori, toate corecte. În urma tragerii la sorþi, au câºtigat: Maricica Mihoc (Rotunda) ºi Elena Luca (Piatra Neamþ), care vor primi câte o carte Incursiune în istoria Episcopiei Catolice de Iaºi (1884 – 27 iunie – 2009), de Alois Moraru.

Preoþi sfinþi (III) Orizontal: 1) Preot sfânt (1563 -1608), cofondator al unei asociaþii a Clericilor Regulari Minori, canonizat de papa Pius al VII-lea în 1807 ºi declarat copatron al oraºului Napoli, alãturi de sfântul Ianuariu (Francisc…). 2) Preot vietnamez (1795-1839), aflat printre cei 117 martiri canonizaþi de papa Ioan Paul al II-lea în anul 1988 (… Dung-Lac) – Preot polonez (1894-1941), fondator al Asociaþiei „Armata Neprihãnitei” ºi al Oraºului Mariei, jertfit pe altarul iubirii faþã de aproapele în lagãrul de la Auschwitz (Maximilian…). 3) Nouã la romani – Preot ºi învãþãtor al Bisericii (650/675-750), autor al multor omilii, imnuri liturgice ºi lucrãri de teologie, în special împotriva iconoclaºtilor (Ioan…) [neart.]. 4) Preot sfânt (16011680), fondator al Institutului „Notre-Dame de Charité” ºi al Congregaþiei lui Isus ºi a Mariei, care a lucrat pentru rãspândirea evlaviei faþã de inima preasfântã a lui Isus ºi a Mariei (Ioan…) – A trudi (reg.).

5) Cetate-port la Marea Egee, la 40 km sud de vechea cetate Troia, unde apostolul Paul a avut viziunea cu „bãrbatul macedonean” (cf. Fap 16,8-11) – În plin exod! – Preot italian (1873 -1954), canonizat de papa Ioan Paul al II-lea la 18 aprilie 1999, fondator al Congregaþiei „Slujitorii Sãraci ai Divinei Providenþe” ºi al Congregaþiei „Slujitoarele Sãrace ale Divinei Providenþe” (… Calabria).

6) A compune – Primele roade!

7) „The National Bank of Romania” (abr.) – A se lansa într-o acþiune. 8) Pe planetã! – A determina soarta cuiva.

9) Vãz – „Rãspundere Civilã

Auto” (abr.). 10) Violentã – Oraº în Siria.

11) „Urban Institute Ireland” (abr.) – Iulian Ungureanu – Preot sfânt (1556-1648), fondator al Congregaþiei ªcolilor Pioase pentru instruirea ºi evanghelizarea lumii sãrace ºi patron al tuturor ºcolilor populare creºtine din lume (… de Calasanz). 12) Laþ de prins cai – Preot dominican (1183-1257), vestitor al evangheliei în Prusia, Lituania, Rusia ºi Valahia, o figurã luminoasã de credinþã în perioada întunecatã a nãvãlirii tãtarilor în þinuturile Poloniei ºi ale altor þãri.

Vertical: 1) Preot sfânt (1480 -1547), cofondator al Congregaþiei Clericilor Regulari pentru promovarea apostolatului ºi a reformei Bisericii (… din Thiene) – Preot sfânt (1694 -1775), „cel mai mare mistic ºi cel mai mare scriitor spiritual al secolului al XVIII-lea” ºi fondatorul Pasioniºtilor (… al Crucii). 2) Oraº antic în Italia – Preot iezuit (1510-1572), strãnepot al papei Alexandru al VI-lea, care a reparat onoarea uneia dintre marile familii ale Spaniei secolului al XVI-lea ºi a contribuit, alãturi de sfântul Ignaþiu de Loyola, la reînnoirea vieþii creºtine (Francisc…).

3) Repede! – Exclusiv – Floarea din ochi. 4) Corespondent pentru regiunea Transilvaniei (neart.) – Salut la romani.

5) Orologiu – Preot ºi învãþãtor al Bisericii (1521-1597), considerat al doilea apostol al Germaniei, unde a lucrat cu mult zel, apãrând credinþa catolicã prin scrieri ºi predici (Petru…). 6) Profund decimat! –

Preot sfânt (1506-1552), cofondator al „Societãþii lui Isus”, devenit apostolul Indiei Orientale, al Insulelor Malacca ºi Molusce ºi al Japoniei, declarat patron al misiunilor (Francisc…).

7) Entuziasm (reg.) – Epocã.

8) Insulã norvegianã – Consacrat (fig.) – Aceea (pop.). 9) Persoanã care deþine provizoriu un post de titular – Oana Costin.

10) Oraº în Portugalia – Sãgetãtori. 11) Compus din douã unitãþi – Substanþã organicã de origine vegetalã, folositã în special la tãbãcirea pieilor. 12) ªerpi otrãvitori – Suspin (reg.).

Dicþionar: ANO, ANXUR, OKSO, AHOTA, OLHAO. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Preoþi sfinþi” (II) din numãrul trecut: 1) ALOIS – LUCIAN; 2) NEPOMUK – LAMA; 3) DEPAUL – CAMIL; 4) RD – NL – BRUSC; 5) ESI – SKEID – IG; 6) I – RP – ARSIC – R; 7) CONVENTUALI; 8) FIDEL – AO – ROL; 9) ESEU – ORFAN – A; 10) LCA – LUDOVIC; 11) IOSIF – IRITAT; 12) X – ANTON – NERI. Pentru susþinerea Editurii „Presa Bu nã” au mai contribuit Parohiile: Brusturoasa, 152 lei; M o i n e º t i , 720 lei; P i l d e º t i , 1.720 lei; R o m a n „ S f â n t a T e r e z a “ , 1.000 lei; Tãrâþa, 80 lei; Traian (Nþ), 235 lei; Vaslui, 110 lei.

Funeraliile pr. Petru Mareº (Faraoani, 21 septembrie)

Simpozionul internaþional Fidelitatea lui Cristos, fidelitatea preotului (Institutul Teologic Franciscan Roman, 1-2 octombrie)

Sfinþiri de diaconi (Institutul Teologic Franciscan Roman, 4 octombrie)

Adunarea generalã a Acþiunii Catolice „Sfântul Iosif” (Casa pãrinþilor salezieni din Bacãu, 10 octombrie)

Întâlnirea educatoarelor de la grãdiniþele confesionale din Dieceza de Iaºi (Gherãeºti, 10 octombrie)

Întâlnirea surorilor din Institutul „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” (Butea, 10 octombrie)

Întâlnirea diecezanã a persoanelor consacrate (Oneºti, 11 octombrie)

Ziua Mondialã a Misiunilor (Iaºi, 18 octombrie)