Lumina crestinului, nr. 2/2009

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XX februarie 2009, nr. 2 (230)

Apostolul neamurilor (XVIII) in start, dupã voinþa Creatorului, omul este fiinþã soD cialã. Trecutul multimilenar al

îngãduirea reciprocã, sinonimã a iertãrii pe care Învãþãtorul dumnezeiesc o include în rugãciunea pe care ne-a învãþat s-o adresãm Tatãlui ceresc, fãcând-o ca o condiþie sine qua non: „ªi ne iartã nouã greºelile noastre, precum ºi noi iertãm greºiþilor noºtri” (Mt 6,12). O atare comportare comunitarã asigurã climatul atât de important din toate punctele de vedere, „al pãcii lui Cristos, la care aþi fost chemaþi, ca sã fiþi un singur trup” (v. 15).

Toate acestea se realizeazã când cuvântul lui Cristos (evanghelia sa) se primeºte consecvent, pãstrat într-o inimã bunã, aducând rod îmbelºugat. Într-o altã scrisoare, sfântul Paul îndeamnã: „Primiþi cuvântul lui Dumnezeu, cãci nu este un cuvânt omenesc, ci, într-adevãr, Dumnezeu este cel care vã vorbeºte” (1Tes 2,13). Armonia comunitãþii se vãdeºte în sprijinul duhovnicesc reciproc, cu înþelepciune, „în psalmi, imnuri ºi cântãri spirituale”. Ca o sintezã a vieþii creºtine, Paul oferã comunitãþii din Colose pãrintescul îndreptar: „Tot ce faceþi cu cuvântul sau cu fapta, toate sã le faceþi în numele Domnului Isus, mulþumindu-i lui Dumnezeu Tatãl prin el”.

omenirii atestã aceastã realitate consfinþitã în binecuvântarea cereascã datã lui Abraham, penAdresa: tru credincioºia sa: „Voi înmulþi Redacþia Lumina creºtinului foarte neamul tãu, sã fie ca steBd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi lele cerului ºi ca nisipul de pe þãrtel. 0232/212003; fax 0232/211527 mul mãrii… ºi se vor binecuvânta e-mail: editor@ercis.ro prin neamul tãu toate popoarele Pe internet: http:// lumina.ercis.ro pãmântului” (Gen 22,17-18).

Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Însuºi Fiul lui Dumnezeu, CuColectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, vântul veºnic, întrupat, a voit sã sr. Ana Celmare, Ovidiu Biºog, aibã viaþa sa pãmânteascã într-o Liviu Criºmaru, Florin Jitaru familie, familia sfântã de la NaTehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Tipar: Tipografia Presa Bunã, Iaºi zaret: Isus, Maria ºi Iosif, proDirector tipografie: pr. Iosif Comoraºu totip al oricãrei familii creºtine.

Preþul: 1,5 lei Apostolul neamurilor, în miPe copertã: Afiºul Întâlnirii Mondiale siunea sa evanghelizatoare, îma Familiilor, Mexic 2009 puternicit de însuºi Isus Cristos, ISSN 1453-3758 acordã atenþia cuvenitã vieþii Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea comunitare creºtine. Epistolele prin mandat poºtal sau persoanei prin care revista sale scot în evidenþã virtuþile neajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va cesare unei atare vieþi. În Scriefectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Pe mandatul poºtal, soarea cãtre Coloseni, capitola rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: lul al treilea, versetele 3-17, sunt „Pentru abonamente la publicaþia...”. Notaþi conturate aceste virtuþi. Creºtinii numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. sunt consideraþi de apostol drept În cont nu se vor expedia bani prin mandat poºtal. „niºte aleºi ai lui Dumnezeu, Contul bancar deschis la BCR IAªI: sfinþi ºi iubiþi”, a cãror îmbrãEpiscopia Romano-Catolicã – Editura Presa cãminte duhovniceascã, pe mãBunã RO35RNCB0175033592360003 surã, se cuvine sã fie dragostea, bunãtatea, umilinþa, Sã ne rugãm cu Biserica îndurarea, blândeþea ºi rãbdarea.

Ca dovadã concretã a unei vieþi Intenþia generalã: împodobite cu aceste virtuþi, este Pentru ca pãstorii Bisericii sã fie întotdeauna ascultãtori faþã de Mesaj terezian acþiunea Duhului Sfânt în învãþãturile lor ºi în slujirea lor faþã de poporul lui Dumnezeu.

Intenþia misionarã: Pentru ca Biserica în Africa sã gãseascã mijloacele ºi cãile potri„Dupã cum pãsãrelele învaþã sã cânte asculvite pentru a promova în mod tându-i pe pãrinþi, tot aºa copiii învaþã ºtiinþa eficient reconcilierea, dreptatea ºi pacea, dupã indicaþiile Celei virtuþilor, cântul sublim al iubirii dumnezeieºti, de la sufletele de-a II-a Adunãri Speciale pentru orânduite sã-i formeze pentru viaþã” (Ms. A, 53 r).

P.A.D. Africa a Sinodului Episcopilor.

Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913

Pedagogie idealã

Gânduri

la celebrarea Zilei Mondiale a Persoanelor Consacrate Dragi fraþi ºi surori, dragi persoane consacrate, Conºtienþi cã viaþa consacratã este un dar din partea lui Dumnezeu fãcut Bisericii ºi lumii, pentru Ziua Mondialã a Persoanelor Consacrate, stabilitã de Sfântul Pãrinte papa Ioan Paul al II-lea pentru 2 februarie, comemorarea Prezentãrii la Templu a lui Isus Cristos, mã bucur sã vã împãrtãºesc câteva gânduri speciale, o datã cu salutul nostru ºi al tuturor confraþilor întru preoþie.

Mai întâi vã exprim preþuirea noastrã pentru alegerea fãcutã de a rãspunde la chemarea Domnului, pentru o slujire mai mare ºi pentru o angajare totalã în împãrãþia mirelui veºnic, Cristos.

A iubi ºi a sluji înseamnã a domni, înseamnã a te bucura sã stai mereu alãturi de Cel care a venit nu ca sã fie slujit, ci ca sã slujeascã (cf. Mt 20,28), gata oricând a primi ºi a exercita iubirea.

A alege viaþa consacratã înseamnã a renunþa la toate acele lucruri care îl þin pe om departe de adevãratele valori ale iubirii ºi dãruirii, caracteristici ale împãrãþiei lui Dumnezeu, împãrãþie care începe în aceastã lume ºi se desãvârºeºte în veºnicie. În al doilea rând, cunoscând gândul Bisericii, gândul Conciliului Vatican II ºi al episcopilor Bisericii Universale, concretizat în carta magna a vieþii consacrate – Vita consecrata, ºi beneficiind de atâtea gânduri ºi apeluri fãcute de papii Paul al VI-lea, Ioan Paul al II-lea ºi Benedict al XVI-lea, ºi nutrind speranþele pe care toþi le pun în slujirea voastrã ºi în voi, cei care aþi ales acest nobil mod de slujire, mã bucur sã vã exprim crezul ºi încrederea noastrã ºi a întregului popor creºtin cã veþi reînnoi grija faþã de rolul pe care îl aveþi ca persoane consacrate de a fi un semn vizibil al vieþii veºnice, prezent în mijlocul acestei lumi

Ziua Mondialã a Persoanelor Consacrate (Iaºi, 2008)

cuprinsã de atâtea tentaþii ºi lovitã de atâtea mizerii de orice fel, pe care le oferã noul secularism ºi materialism, ce au invadat istoria omenirii. În al treilea rând mã bucur, împreunã cu voi toþi, cã sfânta Bisericã prin Congregaþia pentru Institutele de Viaþã Consacratã ºi Societãþile de ViaþãApostolicã, cu aceeaºi continuã preþuire pentru toþi cei consacraþi, v-a încredinþat Instrucþiunea Slujirea autoritãþii ºi ascultarea, „Faciem tuam, Domine, requiram”, aprobatã de papa Benedict al XVI-lea la 15 mai 2008.

Dragi fraþi ºi surori, ªtiu cã deja aþi luat act de acest nou document oferit spre reflecþie ºi aplicare, ºi cã pentru Ziua Mondialã a Persoanelor Consacrate de anul acesta aveþi în program o analizã ºi mai profundã asupra conþinutului acestei instrucþiuni speciale. Mã bucur sã constat o sfântã preocupare pentru darul primit.

Parcurgând cu interes ºi multã preþuire paginile acestui document, am putut constata cã în el se gãseºte o învãþãturã ce continuã sã vã ofere gândurile prezentate de însuºi Isus, de apostoli ºi de cei care au primit mandatul sã anunþe evanghelia sa pânã la marginile pãmântului. ¾

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾ Acesta a fost ºi gândul ºi preo-

cuparea tuturor celorlalte documente, mai ales cele elaborate de Conciliul Vatican II în „Perfectae caritatis”, de papa Ioan Paul al II-lea în „Vita consecrata” ºi în nenumãratele sale mesaje preluate ºi continuate în mesajele ºi învãþãtura actualului papã Benedict al XVI-lea.

Trebuie sã vã mãrturisesc cã tot ceea ce a exprimat în acest document card. Franc Rode se potriveºte tuturor celor care au primit în Bisericã o slujire, de la episcopi la preoþi, la cãlugãri ºi cãlugãriþe, ca ºi la cei ce fac parte din poporul lui Dumnezeu prin consacrarea baptismalã ºi prin primirea tainei confirmãrii.

Toþi, aºadar, sunt chemaþi sã caute voinþa lui Dumnezeu; toþi trebuie sã aibã bucuria de a înþelege ce înseamnã a împlini o misiune de autoritate, toþi trebuie sã o îndeplineascã în relaþie cu cei care ascultã ºi toþi trebuie sã transforme slujirea lor într-o misiune îndreptatã spre cei care formeazã poporul lui Dumnezeu.

Dragi fraþi ºi surori, Mã bucur sã vãd ºi sã ºtiu cã destinatarii ºi beneficiarii de drept, spre care se îndreaptã gândul Sfântului Pãrinte ºi al Congregaþiei pentru Institutele de Viaþã Consacratã ºi Societãþile de Viaþã Apostolicã, sunteþi voi, dragi persoane consacrate. Cu alte cuvinte, sunteþi beneficiarii unei speciale ºi duble iubiri din partea lui Cristos ºi a Bisericii sale. Mã gândesc cã însuºirea acestei instrucþiuni va realiza, pe drept, o largã ºi generoasã disponibilitate în a deveni asemenea celui pe care-l cãutaþi, slujitori ai iubirii ºi ai dãruirii.

Cu el, iubind ºi slujind, veþi domni, adicã vã veþi bucura de favorul de a sta în jurul tronului

Ziua Persoanelor Consacrate

Cea de-a XIII-a Zi Mondialã a Persoanelor Consacrate va fi celebratã la 2 februarie, fiind un prilej de sãrbãtoare ºi pentru persoanele consacrate din Dieceza de Iaºi.

Papa Ioan Paul al II-lea a instituit în anul 1997 Ziua Mondialã a Persoanelor Consacrate. Aceastã zi are un scop triplu, dupã cum a explicat papa în primul sãu mesaj pentru aceastã zi, la 6 ianuarie 1997. În primul rând are scopul de a mulþumi Domnului pentru marele dar al vieþii consacrate, apoi de a face mai bine cunoscutã ºi apreciatã viaþa consacratã întregului popor al lui Dumnezeu, iar al treilea scop priveºte persoanele consacrate înseºi: ele sunt invitate sã celebreze împreunã faptele minunate pe care Domnul le-a împlinit în ele. În lume, persoanele consacrate numãrã peste un milion. Totalul bãrbaþilor consacraþi este de circa 196.000, dintre aceºtia, preoþii cãlugãri fiind circa 137.000, iar numãrul femeilor consacrate este de aproximativ 836.000. În Dieceza de Iaºi îºi desfãºoarã activitatea 213 bãrbaþi consacraþi – dintre care 119 sunt preoþi cãlugãri – ºi 651 femei consacrate. Numãrul congregaþiilor de pe teritoriul diecezei este de 58, dintre care 15 sunt masculine ºi 43 feminine.

Cu ocazia celebrãrii Celei de-a XIII-a Zi Mondialã a Persoanelor Consacrate, în cadrul Diecezei de Iaºi persoanele consacrate vor desfãºura diferite activitãþi, atât la nivel comunitar, în institutul propriu sau în parohia unde activeazã, cât ºi la nivel zonal. În acest sens, persoanele consacrate se vor întâlni duminicã, 1 februarie: zona Iaºi, în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”; zona Suceava, la Parohia Soloneþu Nou; zona Roman, la mãnãstirea pãrinþilor capucini; zona Oneºti, la Surorile Carmelite din Dãrmãneºti; zona Bacãu, duminica urmãtoare, 8 februarie, la Parohia Faraoani.

sãu spre care vã cheamã ºi lângã care vã aºteaptã pe toþi.

Temele expuse rând pe rând – de la Cel pe care-l cãutaþi mereu la modul de ascultare a chemãrii ºi cuvintelor sale, de la porunca cea nouã de iubire, dar ºi de ascultare, la exercitarea misiunii de a îndeplini responsabilitatea autoritãþii ºi a conducerii, de la arta de a iubi ºi a porunci la misiunea de a-i ajuta ºi pe alþii sã caute, sã asculte ºi sã iubeascã – toate acestea vã vor face sã înþelegeþi încã o datã cã misiunea voastrã este un mare har ºi dar, cã beneficiaþi de o mare ºi nobilã alegere ºi, desigur, cã vã revine o mare ºi sfântã îndatorire de a fi pentru lume un semn al cãlãtoriei spre împãrãþia cea veºnicã ºi o provocare continuã la mai sus, la mai bine.

4 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

Apelul la exemplul Mariei cea ascultãtoare, iubitoare ºi slujitoare a lui Isus ºi a tuturor fraþilor sãi ºi fii ai Bisericii Universale, este un imbold ºi o sfântã încurajare. Rugãciunea pe care o veþi îndrepta spre ea vã va asigura de ajutorul ºi ocrotirea ei.

Dragi persoane consacrate, Pentru ziua de 2 februarie ºi pentru întâlnirile zonale organizate de vicarul nostru episcopal, Mons. Alois Fechet ºi de membrii Comisiei pentru Viaþa Consacratã din dieceza noastrã, la care ne-am bucura sã ajungem ºi noi, vã doresc multe haruri ºi multe împliniri de la Isus, mirele vostru, care doreºte necontenit sã vã arate faþa sa pe drumul ascultãrii ºi al slujirii. ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Actualitatea

Familia, în centrul atenþiei S

-a încheiat la Ciudad de Mexico Cea de-a VI-a Întâlnire Mondialã a Familiilor. Desfãºuratã în perioada 13-18 ianuarie, cu tema: „Familia, formatoare de valori umane ºi creºtine”, manifestarea din Mexic a adunat familii din peste 90 de þãri ale lumii, însoþite de mai mult de 200 de episcopi. Din România au participat PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, însoþit de trei preoþi împreunã cu trei familii, din trei oraºe: Oradea, Brãila ºi Bucureºti. Întâlnirea Mondialã a Familiilor este o manifestare iniþiatã de papa Ioan Paul al II-lea, în anul 1994. Întâlnirea din capitala Mexicului a avut trei momente importante. Mai întâi, Congresul teologic-pastoral, în care a fost aprofundatã tema, luându-se în discuþie elementele de forþã ºi de slãbiciune ale familiilor în lumea de astãzi, precum ºi politicile familiale ºi orientãrile legislative ce pot sã o susþinã

Icoana

Reprezintã drumul de întoarcere de la Ierusalim dupã ce Isus a fost gãsit în templu. Sfântul Iosif îl poartã pe Isus pe umerii sãi, iar acesta priveºte la mama sa. Maria, în timpul cãlãtoriei, poartã un papirus în care sunt notate cuvintele care anunþã misiunea lui Isus. În limba greacã, sunt cuvinte din Isaia 61,1-2: „Duhul Domnului este asupra mea ºi m-a uns…”. Faþa sfântului Iosif reflectã trãsãturile slujitorului lui Iahve „faþa sfântului giulgiu”, ca un simbol al

sau sã-i dãuneze. Congresul s-a axat ºi pe tema vocaþiei, în special misiunea educativã a familiei. Cei zece mii de experþi au analizat ºi provocãrile pe care familia le întâmpinã din partea societãþii contemporane, efectele globalizãrii asupra instituþiei familiale, pierderea virtuþilor sociale, atât în sfera privatã, cât ºi în cea publicã, efectele mass-media, migraþiei etc. În al doilea rând, în cadrul întâlnirii, momentul de sãrbãtoare ºi de mãrturie a fãcut sã

Provocãri

ambientul cultural fãrã referinþã la valori izolarea refuzarea vieþii divorþurile cãsãtoriile de probã cãsãtoriile alternative uniunile consensuale

iasã în evidenþã frumuseþea întâlnirii dintre familii din orice parte a lumii. În cadrul unei privegheri de rugãciune, sâmbãtã, 17 ianuarie, familiile au vorbit despre frumuseþea cãsãtoriei creºtine, în ciuda dificultãþilor pe care le întâmpinã. Familii creºtine provenind din cele cinci continente au povestit experienþa lor. Au fost mãrturii alternate cu rugãciuni.

A vorbit mai întâi o familie misionarã din Europa, care a pãrãsit Italia, unde avea un loc ºi un viitor asigurat, pentru a duce Evanghelia în zone în care a fost uitatã. O familie marginalizatã din rândul indigenilor din Guatemala a vorbit despre pregãtirii pentru misiunea Slu- modul în care membrii ei au jitorului lui Dumnezeu care primit ajutorul comunitãþii ºi poartã pãcatele lumii. despre cum au reuºit nu doar ¾ februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 5

¾ sã-ºi recapete demnitatea, ci sã

devinã colaboratori pastorali.

O familie din Pakistan a dat mãrturie despre dificultãþile pe care le întâmpinã într-un mediu majoritar musulman în care creºtinii sunt discriminaþi ºi arãtaþi cu degetul. Cu toate acestea, pãrinþii nu renunþã la credinþã ºi o mãrturisesc copiilor ºi celor din jurul lor. În Africa, familiile trãiesc într-un mediu cu multe valori tradiþionale, foarte preþioase. Existã însã riscul pierderii lor. Consumismul ºterge totul, inclusiv prin importul de filme care propun alte modele. „Rãspunsul creºtin la provocãrile pe care familia trebuie sã le înfrunte stã în întãrirea încrederii în Domnul”. „În cãminul familial se deprinde a trãi cu adevãrat, a preþui viaþa ºi sãnãtatea, libertatea ºi pacea, dreptatea ºi adevãrul, munca, înþelegerea ºi respectul”.

Benedict al XVI-lea

O familie a vorbit despre modul cum ºi-a asumat responsabilitatea de a-ºi educa fiii în spiritul tradiþional, dar deschis noutãþii. În sfârºit, o familie din Statele Unite ale Americii, o societate care oferã totul, a povestit cum a descoperit cã viaþa creºtinã este cea mai importantã valoare pentru copiii lor ºi, de aceea, s-au implicat în a da

mãrturie pentru aceasta. Copiii, ajunºi acum la vârsta alegerilor importante, s-au hotãrât sã aleagã mass-media ca domeniu de pregãtire ºi de muncã. Vor sã înveþe cum sã foloseascã mijloacele digitale în vestirea Evangheliei. Prin urmare, dupã exemplul pãrinþilor, copiii au preluat aceste valori pentru a le da mai departe.

Un al treilea moment important al întâlnirii familiilor l-a constituit Liturghia, ca aducere de mulþumire Domnului pentru darurile cãsãtoriei, familiei ºi vieþii. Liturghia a fost oficiatã de cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone, pe esplanada sanctuarului „Sfânta Fecioarã Maria”, de la Guadalupe. În timpul Liturghiei, papa Benedict al XVI-lea a intervenit în legãturã directã printr-un mesaj, încheiat cu o rugãciune, prin care a încredinþat toate familiile din lume ocrotirii Preasfintei Fecioare Maria. A anunþat, de asemenea, locul ºi tema urmãtoarei Întâlniri Mondiale a Familiilor: Milano, în anul 2012, cu tema: „Familia, munca ºi sãrbãtoarea”. Papa a intervenit printr-un video-mesaj ºi sâmbãtã, 17 ianuarie, în timpul privegherii de rugãciune.

Familia trebuie sã fie „impregnatã de prezenþa lui Dumnezeu”, a amintit papa, cãci Domnul „stã în mod cert” cu

6 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

În România

Potrivit studiului „Viaþa de familie – 2008”, realizat de o fundaþie din România, cãsãtoria reprezintã un pas important pentru mai mult de 75% din români, care au fost sau sunt cãsãtoriþi.

Studiul aratã cã 57% din respondenþi au decis sã se cãsãtoreascã, 19% au fost cãsãtoriþi ºi sunt în prezent separaþi, divorþaþi sau vãduvi, iar numãrul uniunilor consensuale este întâlnit la 5,7% din populaþie.

cei care ascultã cuvântul sãu ºi pun în practicã învãþãturile sale: „În acest mod, se transformã ºi se amelioreazã treptat viaþa personalã ºi familialã, se îmbogãþeºte dialogul, se transmite credinþa copiilor, creºte bucuria de a sta împreunã, iar cãminul domestic se uneºte ºi se consolideazã asemenea unei case construite pe stâncã” (cf. Mt 7,24-25). De asemenea, papa a subliniat cã, „datoritã funcþiei sale sociale esenþiale, familia are dreptul sã-ºi vadã recunoscutã propria identitate ºi sã nu fie confundatã cu alte forme de convieþuire”.

Se doreºte ca Întâlnirea Mondialã a Familiilor de la Ciudad de Mexico sã aibã efecte asupra programelor legislative ºi pastorale. Tot ceea ce se face pentru binele familiei se reflectã de la sine în societatea civilã ºi în comunitatea bisericeascã.

Pr. Cornel Cadar

Rolul asociaþiilor pentru familii „Familia educã într-un mod propriu ºi are posibilitãþi de a educa pe care nu le are nimeni, într-un climat de iubire, cu exemplul propriu. Pe aici trec toate valorile fundamentale care-l umanizeazã ºi îl evanghelizeazã pe om”. Aºa afirmã cardinalul Ennio Antonelli, preºedintele Consiliului Pontifical pentru Familie, în interviul pe care l-a dat ziarului „L’Osservatore romano” (19-20 ianuarie) la încheierea Întâlnirii Mondiale. Redãm o parte din acest interviu realizat de Marta Lago.

Cum de a fost aleasã Ame-

rica Latinã pentru a lansa un mesaj familiilor din toatã lumea?

America Latinã încã nu a trecut prin procesul de secularizare pe care l-a avut, de exemplu, Europa. Cred cã America Latinã are resurse de credinþã, de evlavie popularã, de atenþie faþã de Bisericã, resurse care o fac mai disponibilã sã primeascã acest mesaj despre „evanghelia familiei”, pentru a deveni apoi un model stimulator pentru toate celelalte Biserici din lume.

Terminându-se întâlnirea din Ciudad de Mexico, cum se prospecteazã activitatea Consiliului Pontifical pentru Familie de acum încolo?

Consiliul Pontifical va trebui acum sã lucreze mai ales pe doi versanþi principali, care sunt

cel al familiei în Bisericã ºi în societate, ºi va trebui sã încurajeze, fie lucrãtorii din pastoraþie, fie pe laicii angajaþi în societate, fie mai ales familiile înseºi, sã devinã subiect de pastoraþie ºi subiect de angajare socialã, organizându-se între ei în asociaþii. În mesajele sale papa a cerut familiilor angajarea în rugãciune, în primirea cuvântului lui Dumnezeu, în mãrturie.

Cum vor fi ajutate familiile creºtine în acest parcurs? În special în video-mesajul sãu, papa a insistat pe trei lucruri fundamentale: rugãciunea în familie, ascultarea cuvântului lui Dumnezeu ºi recitarea rozariului ca moment forte al vieþii familiei. Adicã a indicat o reunire în jurul lui Isus Cristos prezent în familie, cum sã-l invite în casã. De aici vine energia

Cardinalul Ennio Antonelli

pentru reînnoirea ºi îmbunãtãþirea neîncetatã a vieþii casnice, deci pentru a o ajuta sã devinã ea însãºi o evanghelie vie. Dar aceastã iradiere evanghelicã existã dacã ea trãieºte un nivel ridicat de viaþã creºtinã. Pentru aceasta este necesar un fundament solid: rugãciunea. Existã unii care spun cã rugãciunea nu este totul, dar totul începe de la rugãciune; de la ea primim harul ºi capacitatea de a iubi.

Papa a spus cã familia trebuie sã fie subiect de evanghelizare ºi în comunitatea creºtinã, lãsându-se implicatã în diferite moduri în viaþa parohiei, a asociaþiilor. Apoi a îndemnat familiile sã devinã protagoniste în viaþa civilã, insistând asupra drepturilor lor. Dat fiind faptul cã familiile aduc multe beneficii în societate au ºi drepturi ºi trebuie sã le facã sã fie respectate. Pot face asta dacã se unesc în asociaþii, dacã acestea colaboreazã între ele în aºa fel încât sã facã opinie, în aºa ¾

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Emblema

Papa Ioan Paul al II-lea a fost cel care a iniþiat Întâlnirile Mondiale ale Familiilor cu ediþia de la Roma din 1994, când ONU celebra Anul Internaþional al Familiei. Au urmat întâlniri în Rio de Janiero (1997), Roma (2000), Manila (2003), Valencia (2006) ºi Ciudad de Mexico (2009). ¾ fel încât sã condiþioneze pozitiv

politica.

Dar în tot acest itinerar, familia trebuie ajutatã? ªi cum?

Desigur. Însã, aºa cum s-a spus în timpul întâlnirii, este necesarã demararea unei pastoraþii pentru familii ºi cu familiile. Familiile nu trebuie sã rãmânã pur ºi simplu niºte destinatare ale atenþiei Bisericii.

Trebuie sã fie ajutate ºi oferindu-le oportunitatea de a deveni ele însele protagoniste. În felul acesta vor fi ajutate sã creascã.

Aºadar, este necesarã regândirea acþiunii pastorale, în aºa fel încât sã nu fie numai o pastoraþie pentru familii, ci ºi cu familiile. Acesta ar trebui sã fie un model de abordare ºi din partea politicii dacã vrea într-adevãr sã fie o politicã în favoarea familiilor. În schimb, pânã acum societatea noastrã s-a dovedit mai degrabã o societate a indivizilor. Deci e vorba de a regândi ºi societatea ca sã fie efectiv pe mãsura

familiilor, ºi nu numai: trebuie fãcut în aºa fel încât sã intre în dialog cu familiile prin intermediul asociaþiilor care le reprezintã. Aºadar, aº spune cã este nevoie mai ales de o schimbare de metodã care trebuie realizatã.

Sfântul Pãrinte îi cheamã pe cei botezaþi la o angajare hotãrâtã în favoarea cãsãtoriei dintre un bãrbat ºi o femeie, deschisã vieþii. Cum sugeraþi sã ajungã acest mesaj de la cei botezaþi la cei care nu cred?

Aº sugera – ºi vom vedea în ce mãsurã Consiliul Pontifical poate demara un proiect în acest sens – sã se facã cercetãri sociologice amãnunþite pentru a scoate în evidenþã multele bunuri care vin la societate din partea familiei stabile, unite, adevãrate, autentice, deschise vieþii. ªi sã se scoatã în evidenþã, cu aceste analize, ºi multele daune care vin în societate din partea familiilor destrãmate.

Faptele trebuie sã vorbeascã.

Altminteri este dificil, în special pentru cei care nu cred. Desigur, este necesarã ºi preþioasã o reflecþie antropologicã, filozoficã. Dar cred cã faptele ºi experienþa concretã au o forþã mai mare de convingere.

Emblema reprezintã familia, prin câteva siluete umane, care se naºte din iubire – simbolizatã prin cele trei inimi – susþinutã de credinþã, reprezentatã prin cruce. Crucea înseamnã prezenþa lui Dumnezeu care susþine unitatea familiei. Cristos dã putere, luminã ºi viaþã. Cele trei inimi înseamnã familia unitã prin iubire. Membrii familiei sunt caracterizaþi prin încredere ºi bucurie în Domnul.

Cele trei elemente: familia, inimile ºi crucea au ca bazã o elipsã – reprezentând lumea – cu scopul de a forma o fraternitate globalã. Este vorba de a reprezenta familia unitã prin iubire ºi credinþã, care stau la baza tuturor valorilor umane ºi creºtine; ele sunt baza unei dezvoltãri integrale a persoanei ºi pornesc din familie. Familia este în lume, însã ea o transcende, trãind astfel valorile umane ºi creºtine. Trãsãturile femeii însãrcinate, fin delineate, îndreaptã spre tema vieþii, prima valoare fundamentalã, promovatã, pãstratã ºi celebratã de familie. Culoarea verde înseamnã, pe de o parte, speranþa în viitorul familiei ºi, pe de altã parte, este culoarea Mexicului unde s-a celebrat Cea de-a VI-a Întâlnire Mondialã a Familiilor.

Combinarea culorilor negru ºi verde dã seriozitate, eleganþã ºi solemnitate Întâlnirii ºi, în aceTraducere de pr. Mihai Pãtraºcu laºi timp, o notã de bucurie.

8 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

Ziua Mondialã a Bolnavului iua Mondialã a Bolnavului Z a fost instituitã în anul 1992 de papa Ioan Paul al II-lea, în

„Sã fie una…”

n perioada 18-25 ianuarie a avut loc Sãptãmâna de RuÎgãciune pentru Unitatea Creº-

tinilor. La Iaºi, rugãciunile au început duminicã, 18 ianuarie, printr-o celebrare prezidatã de PS Petru Gherghel, în catedrala „Adormirea Maicii Domnului”.

Facultatea de Teologie Ortodoxã ºi Facultatea de Teologie Romano-Catolicã ale Universitãþii „Al.I. Cuza” din Iaºi au organizat un concert de muzicã sacrã marþi, 20 ianuarie.

Seminarul „Biserica în slujba comunitãþii – modele ºi mãrturii ale filantropiei creºtine” a avut loc vineri, 23 ianuarie.

Au participat reprezentanþi de la Centrul Diecezan „Caritas” Iaºi ºi de la Institutul Social-Caritativ „Diaconia”.

Dupã ce în fiecare zi din octavã a avut loc câte o celebrare în bisericile ºi capelele catolice din Iaºi, duminicã, 25 ianuarie, celebrarea finalã a fost prezidatã de PS Petru Gherghel în catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”. La momentul de rugãciune a asistat ºi pr. prorector Gheorghe Popa, delegat al ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei.

La Roman, Institutul Teologic Franciscan, în colaborare cu

Centrul de Cercetare Ecumenicã ºi de Dialog Interreligios Pax et Unitas, Societatea Culturalã „Clepsidra” ºi Asociaþia „Visarion Puiu”, a organizat luni, 19 ianuarie, sesiunea ºtiinþificã ecumenicã „Sã fie una în mâna ta”.

La Bacãu, la iniþiativa profesorilor de religie din licee bãcãuane, joi, 22 ianuarie, tineri catolici ºi ortodocºi s-au întâlnit în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” pentru a se ruga. Tot la Bacãu au avut loc întâlniri între comunitatea catolicã „Fericitul Ieremia” ºi cea ortodoxã „Sfinþii Trei Ierarhi”, în zilele de 20 ºi 22 ianuarie.

Grupul de cercetaºi „Scout” din Pildeºti ºi membrii de la „Armata Albã” din Gherãeºti au vizitat duminicã, 25 ianuarie, biserica ortodoxã „Adormirea Maicii Domnului”, din Gherãeºti.

Pe plan mondial, Sãptãmâna de Rugãciune pentru Unitatea Creºtinilor s-a încheiat cu celebrarea vesperelor în bazilica „Sfântul Paul din afara zidurilor”, duminicã, 25 ianuarie.

Papa Benedict al XVI-lea a afirmat despre convertirea sfântului Paul cã este un model pentru creºtinii aflaþi pe drumul cãtre unitatea deplinã.

memoria sfintei Fecioare Maria de la Lourdes.

Celebrarea anualã a acestei zile are scopul de a sensibiliza poporul lui Dumnezeu ºi, în consecinþã, diferitele instituþii sanitare catolice, ºi chiar societatea civilã, cu privire la necesitatea de a asigura cea mai bunã asistenþã celor bolnavi; de a-i ajuta sã valorizeze, pe plan uman, dar mai ales pe plan supranatural, suferinþa; de a implica în mod particular diecezele, comunitãþile creºtine, persoanele consacrate în pastoraþia sanitarã; de a favoriza angajamentul întotdeauna preþios al voluntariatului; de a aminti importanþa formãrii spirituale ºi morale a operatorilor sanitari ºi, în cele din urmã, de a face sã fie înþeleasã mai bine importanþa asistenþei religioase a bolnavilor din partea preoþilor. „Ziua Mondialã a Bolnavului sã fie un moment forte de rugãciune, de împãrtãºire, de oferire a suferinþei pentru binele Bisericii ºi de a-i invita pe toþi sã recunoascã în chipul fraþilor infirmi sfântul chip al lui Cristos, care suferind, murind ºi înviind a înfãptuit mântuirea omenirii”, spunea papa în scrisoarea prin care anunþa instituirea unei zile dedicate bolnavilor.

Deoarece la 11 februarie este dificilã deplasarea bolnavilor la bisericã, în Dieceza de Iaºi s-a hotãrât ca aceastã zi sã fie marcatã la 13 mai, când se sãrbãtoreºte Apariþia Sfintei Fecioare Maria la Fatima.

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Episcop nou la Oradea Mons. László Böcskei, vicar general al Diecezei de Timiºoara, a fost numit în ziua de 23 decembrie 2008, de papa Benedict al XVI-lea, episcop al Diecezei de Oradea.

ászló Böcskei s-a nãscut L la 11 iulie 1965 în localitatea Gãtaia din judeþul Timiº

avându-i ca pãrinþi pe László Böcskei ºi Anna, nãscutã Apró.

A studiat la Institutul Teologic din Alba-Iulia. A fost hirotonit preot pe 24 iunie 1990 de episcopul Sebastian Kräuter pentru Dieceza de Timiºoara. A activat ca vicar parohial în Parohia „Elisabetin” din Timiºoara, iar în ianuarie 1991 a fost numit secretar episcopal ºi ceremonier la catedrala „Sfântul Gheorghe” din Timiºoara. Din luna august 1999 a activat ca vicar general ºi moderator al Curiei episcopale din cadrul Diecezei de Timiºoara. La 15 ianuarie 2003, papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de prelat.

Dupã ce în anul 2006, la împlinirea vârstei de 75 de ani, conform Codului de drept canonic, PS József Tempfli, episcop de Oradea, ºi-a prezentat renunþarea la oficiul de episcop, papa Benedict al XVI-lea l-a numit la conducerea diecezei pe Mons. Böcskei. Consacrarea episcopalã va avea loc la 7 martie, în catedrala romano-catolicã „Sfânta Maria” din Oradea.

Dieceza este o unitate administrativ-teritorialã condusã de un episcop, încredinþatã lui pentru a o pãstori cu colaborarea tuturor preoþilor, constituind o Bisericã particularã în

care este prezentã realmente Biserica Universalã. O diecezã importantã (datoritã dimensiunilor sale sau a rolului istoric), ºi care este condusã de un arhiepiscop, se numeºte arhidiecezã.

Episcopul care a împlinit vârsta de 75 de ani devine emerit.

Biserica Catolicã din România este structuratã în ºase episcopii (dieceze) romano-catolice: Iaºi, Timiºoara, Satu Mare, Oradea, Bucureºti, Alba-Iulia, ultimele douã fiind arhiepiscopii (arhidieceze) ºi cinci episcopii (eparhii) greco-catolice: Oradea, Lugoj, Cluj-Gherla, Maramureº, Alba-Iulia (arhiepiscopie majorã). Toþi episcopii dintr-o þarã, regiune sunt adunaþi într-o conferinþã episcopalã.

La ora actualã, Conferinþa Episcopilor din România este alcãtuitã din nouã episcopi romano-catolici (cu un emerit), urmând ca prin sfinþirea noului episcop numãrul lor sã ajungã la zece ºi opt episcopi greco-catolici, dintre care unul este emerit.

10 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

E bine de ºtiut Anul Astronomiei

Anul 2009 a fost declarat de ONU Anul Internaþional al Astronomiei. El a fost deschis printr-un congres internaþional organizat de UNESCO ºi Uniunea Astronomicã Internaþionalã la Paris, între 15 ºi 16 ianuarie. Celebrãrile din acest an vor marca împlinirea a 400 de ani de la primele observaþii astronomice realizate de Galileo Galilei în anul 1609. Galilei s-a nãscut în anul 1564 la Pisa (Italia) ºi a studiat la universitãþile din Pisa ºi Florenþa. Deºi la început a fost pasionat de medicinã, ulterior s-a orientat spre mecanicã. A ajuns sã cerceteze universul cu ajutorul unui telescop, descoperind noi corpuri cereºti. A scris mai multe opere în care a susþinut teoria heliocentricã. Neînþeles în epocã, a trebuit sã-ºi retragã declaraþiile, deºi se spune cã a rostit celebra frazã „E pur si muove” („ªi totuºi se miºcã”) prin care continuã sã-ºi susþinã opiniile. A murit în anul 1642 la Florenþa. În anul 1992, papa Ioan Paul al II-lea i-a recunoscut marea valoare ºtiinþificã.

Anul Astronomiei urmãreºte ºi descrierea ºtiinþei astronomice ca un efort de cunoaºtere, global ºi paºnic ce-i uneºte pe oamenii de ºtiinþã pentru a gãsi rãspunsuri la unele dintre cele mai importante întrebãri ale omenirii.

ªtiaþi cã?

Primul om care a sugerat cã Pãmântul se roteºte în jurul Soarelui a fost grecul Aristarh din Samos, în secolul al III-lea î.C. Primul telescop (lunetã) a fost realizat în anul 1608 de olandezul Hans Lippershey.

Istorie Figuri ilustre

Pr. Gheorghe Vamesiu ,

N

ãscut în localitatea Moardaº (jud. Sibiu) la 6 iulie 1912, a urmat studii superioare la Seminarul Franciscan de la Hãlãuceºti ºi Academia Teologicã de la Luizi-Cãlugãra. A fost hirotonit preot în ritul oriental la 8 noiembrie 1938 la Blaj, activând apoi ca administrator parohial la Gruilung (jud. Bihor). Dupã scoaterea în ilegalitate a Bisericii Greco-Catolice din România (1 decembrie 1948), pãrintele Vameºiu s-a stabilit la Câmpina, la fratele sãu, Iulian Vameºiu, lucrând ca funcþionar administrativ la I.L.L. Câmpina. În perioada cât s-a aflat la Gruilung, dar mai ales la Câmpina, pãrintele Vameºiu a fost în mod continuu supravegheat de poliþia politicã. Cu toate cã rapoartele informative ale Securitãþii apreciau cã cel urmãrit nu desfãºura „activitãþi cu caracter politic”, la 18 ianuarie 1951 va fi rãpit de agenþi ai Securitãþii ºi anchetat timp de un an în cadrul lotului politic Tãtaru-Todea.

Potrivit Referatului introductiv de trimitere în judecatã, ofiþerii anchetatori l-au acuzat pe pãrintele Vameºiu de a-ºi fi început aºa-zisa activitate „antidemocraticã” în martie 1950, activitate ce ar fi constat în urmãtoarele: i-a gãzduit la Câmpina pe preoþii „fugari”, ªtefan Tãtaru, Mihai Rotaru ºi Martin Mihoc, precum ºi pe cãlugãriþele Maria Cotoi (sora Ionela) ºi Tereza Cheºcheº; a oferit pãrintelui ªtefan Tãtaru informaþii despre participarea unor preoþi la aºa-zisul „Congres de Pace” de la Târgu Mureº ºi a distribuit bani unor

preoþi, a primit ºi distribuit circularele episcopului de Oradea, Ioan Suciu (apreciate de anchetatori drept „manifeste anticomuniste”), i s-a atribuit observaþia conform cãreia, Biserica Unitã fiind asupritã, era de datoria fiecãrui preot ºi credincios sã lupte pentru salvarea acesteia, cu orice risc!

Pãrintele Vameºiu a fost judecat de Tribunalul Militar Bucureºti ºi condamnat la muncã silnicã pe viaþã pentru „complicitate la crima de înaltã trãdare”.

Sentinþa a rãmas definitivã, dupã respingerea recursului (12 iunie 1952) ºi a cererii de revizuire a procesului (aprilie 1953), pe motiv cã cei condamnaþi „au cãlcat în picioare îndatoririle lor de cetãþeni ai R.P.R., au continuat sã abuzeze de situaþia lor în scopuri politice, manifestând la adãpostul libertãþii religioase care existã în þara noastrã o atitudine antidemocraticã, ostilã poporului muncitor, care-i calificã drept agenþi ai imperialismului”.

Pe durata anchetelor de la Jilava (1951), pãrintele Vameºiu a suportat o anchetã suplimentarã, deoarece dezvãluise altor deþinuþi modul în care decurgeau interogatoriile la care luau parte cinci ofiþeri de Securitate.

Dupã Jilava, pãrintele Vameºiu a cunoscut regimul dur al închisorilor comuniste de la Gherla, Caransebeº ºi Aiud, cea mai lungã perioadã petrecând-o la Penitenciarul Gherla (cu excepþia perioadei 1954-1956). În închisoare a suferit de pe urma durerilor reumatice ºi a nevrozei astenice, iar în anul 1959 s-a îmbolnãvit de TBC pulmonar,

Pr. Gheorghe Vameºiu în arestul Securitãþii

motiv pentru care a fost internat în Spitalul M.A.I. din Gherla.

De asemenea, a suportat 38 de zile de izolare totalã, deoarece formase „grupuri subversive cu caracter religios”, bãtuse în calorifer alfabetul Morse, a gãurit peretele vorbind cu alþi deþinuþi, „a fost gãsit culcat în pat” º.a.

A fost graþiat de restul pedepsei la 2 august 1964 prin Decretul nr. 411, iar la 26 ianuarie 1965, dosarul sãu (extrase) a fost trimis la Securitatea din Braºov „pentru a fi luat în evidenþa pe obiectiv sau pe problemã”.

Dupã eliberare a lucrat în parohiile Mãrgineni, Iaºi ºi Rãdãuþi. Paralizat parþial, ºi-a petrecut ultimii ani din viaþã la Institutul Teologic din Iaºi.

A murit la 15 februarie 1992, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea. În anul 2002, justiþia postdecembristã l-a reabilitat, alãturi de ceilalþi 12 condamnaþi din lotul Tãtaru-Todea.

Prin acest act judiciar reparatoriu nu s-au putut însã ºterge suferinþele care i-au fost pricinuite pãrintelui Gheorghe Vameºiu, ºi nici nu au fost traºi la rãspundere anchetatorii, judecãtorii, torþionarii ºi toþi securiºtii implicaþi în drama pãrintelui Vameºiu ºi a celorlalþi nevinovaþi din lotul Tãtaru-Todea.

Dr. Dãnuþ Doboº

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Sfântul Policarp B

iserica îl comemoreazã la 23 februarie pe sfântul Policarp, episcop de Smirna (astãzi Izmir – Turcia) ºi martir. Sfântul Policarp l-a cunoscut de aproape pe sfântul apostol Ioan ºi pe „alþii care l-au vãzut pe Domnul” ºi „a fost instruit de martori oculari ai vieþii Cuvântului”. Pentru acest motiv el ni se prezintã ca martor al vieþii apostolice ºi ca omul tradiþiei vii.

Primind Botezul când era foarte tânãr, pe la anul 80, a fost consacrat episcop de Smirna, probabil înainte de anul 96. Se pare cã la el se referã Apocalipsul când se adreseazã îngerului Bisericii din Smirna, singurul cãruia nu i se reproºeazã nimic (Ap 2,8-11). Pasajele citate în continuare sunt luate din scrisoarea sfântului Policarp cãtre creºtinii din Filipi, Macedonia, care îl rugaserã sã le trimitã unele sfaturi ºi eventuale scrisori ale sfântului episcop de Antiohia, Ignaþiu, cu care fusese prieten. Sfântul Policarp a scris mai multe scrisori Bisericilor din Asia, dar cea adresatã creºtinilor din Filipi este singura care s-a pãstrat.

Un rol important l-a avut modul în care Policarp s-a referit la apostolul Paul în scrisoarea adresatã filipenilor. Nu numai cã a citat în mod repetat din scrierile lui Paul, dar a subliniat ºi importanþa lui Paul în Bisericã. La momentul respectiv,

Paul fusese adoptat ca autoritate primarã de cãtre ereticii gnostici.

Policarp, în schimb, apeleazã la Paul ca la o figurã preþuitã a Bisericii. Se pare cã astfel, parþial datoritã lui Policarp, Paul a devenit o parte respectabilã a tradiþiei teologice a Bisericii.

Mai mult decât atât, Policarp, prin utilizarea ortodoxã a textelor pauline, a marcat un avans crucial în teologia exegeticã creºtinã.

Policarp era mai presus de toate un pãstor de suflete. Nu era înzestrat cu calitãþile de scriitor ºi gânditor ale sfântului Ignaþiu, ºi nici nu dorea, ca acesta, sã fie „mãcinat” de fiarele circului pentru „a ajunge la Dumnezeu”. Dimpotrivã, Policarp a stat ºi ascuns, „determinat de umila neîncredere în sine însuºi”. Descoperit într-un hambar ºi readus în oraº, în momentul încercãrii a ºtiut totuºi sã arate curajul senin al credinþei sale.

Cunoaºtem sfârºitul miºcãtor al vieþii sale datoritã unui document care poartã data anului urmãtor morþii sfântului Policarp, „al Bisericii lui Dumnezeu cea peregrinã în Smirna cãtre Biserica lui Dumnezeu cea peregrinã în Filomelio ºi cãtre toate parohiile de pretutindeni ale Bisericii sfinte ºi catolice”.

Este o istorisire foarte importantã sub aspect istoric, hagiografic ºi liturgic.

12 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

La 23 februarie 155, când proconsulul Statius Quadratus îl îndeamnã sã se lepede de Isus, bãtrânul Policarp, clãtinându-ºi capul, rãspunde: „De 86 de ani îl slujesc ºi nu mi-a fãcut nici un rãu, cum aº putea sã-l insult pe regele meu care m-a rãscumpãrat?”. „Am putere sã poruncesc sã fii ars de viu”, adãugã proconsulul. „Focul cu care tu mã ameninþi – rãspunde Policarp – arde ºi frige un moment, dar apoi trece: eu mã tem de focul nestins al osândei veºnice”. În timp ce în mijlocul amfiteatrului din Smirna era ars de viu „nu ca o carne care se prãjeºte, ci ca o pâine care se coace”, martirul înalþã cãtre Domnul o splendidã rugãciune, scurtã, dar intensã: „Sã fii binecuvântat de-a pururi, Doamne, numele tãu vrednic de închinare sã fie glorificat de-a lungul tuturor veacurilor de cãtre Isus Cristos, preotul veºnic ºi atotputernic, ºi þie, împreunã cu el ºi cu Duhul Sfânt, sã þi se aducã mãrire în toþi vecii vecilor”.

Florin Jitaru

Anul Sfântului Paul

Imn al Bisericii primare U

nul dintre cele mai cunoscute fragmente, citate, analizate din punct de vedere teologic, dar ºi recitate în context liturgic, provenind din scrisorile sfântului Paul, este Fil 2,6-11. Avem de-a face cu o compoziþie cristologicã destul de lungã, care rupe în mod evident contextul, având un caracter diferit. Preluat în liturgie ca un imn de sine stãtãtor, textul format din ºase versete este de o bogãþie doctrinarã ieºitã din comun. Deºi mai sunt unii care atribuie apostolului neamurilor paternitatea rândurilor în discuþie, nivelul actual de cercetare face ca, aproape în totalitate, studioºii sã fie de acord cã este vorba de o compoziþie precedentã scrierii epistolei, compoziþie pe care Paul a preluat-o în întregime ºi a amplasat-o în cadrul argumentãrii dezvoltate în context, chiar dacã nu-i era, în întregimea sa, de folos pentru scopul urmãrit.

De fapt, numai versetele 6-8 au cu adevãrat funcþie contextualã, fiind menite sã susþinã în mod fundamental îndemnul îndreptat de apostol cãtre filipeni cu privire la raporturile comunitare, despre care venise vorba în versetele 1-5, cu accent pe evitarea mândriei ºi cãutarea umilinþei în cadrul comportamentului reciproc. Din motive de logicã, textul introdus ar fi trebuit adaptat la discursul mai amplu dezvoltat, adicã ar fi

trebuit descompus ºi aºezat în ordinea fireascã în care erau desfãºurate ideile principale.

A fost însã preluat în bloc. ªi asta, probabil, pentru cã avea în sufletul celui ce scria o rezonanþã ºi un ecou pe care doar celebrãrile le pot produce.

Cine ºtie de câte ori recitase sfântul Paul împreunã cu cei din cadrul comunitãþii ecleziale acest imn, de vreme ce nu a îndrãznit sã se atingã de el ca sã-l transpunã într-o altã ordine?

Afirmaþia cea mai puternicã din cadrul compoziþiei de sine stãtãtoare este cea „kenoticã”, potrivit cãreia Isus „s-a despuiat” (v. 7), „s-a umilit” (v. 8), în unele traduceri fiind preferatã exprimarea în sensul de „golire” vecinã cu „anihilarea” a ceva propriu. În ceea ce-l priveºte în mod strict pe sfântul Paul, gãsim afirmaþii cumva asemãnãtoare în 2Cor 8,9 („Isus Cristos..., pentru voi, deºi era bogat, s-a fãcut sãrac”) ºi, mai ales, în 2Cor 5,21, unde paradoxul este ºi mai evident: „Pe cel care nu a cunoscut pãcatul (Dumnezeu) l-a fãcut pãcat de dragul nostru...”. Toate acestea sunt expresii de facturã poeticã, în care sensul literal nu poate fi susþinut decât de o lecturã mioapã. Altfel spus, trebuie avut în vedere genul compoziþiei, care este de tip celebrativ ºi nu narativ, iar limbajul folosit trebuie înþeles ca atare.

În plus, proprie textului nostru de bazã este ºi linia ascendentã, mergând pânã la proclamarea cu numele de „Domnul” (ca nume divin) atribuit lui Isus: „Orice genunchi sã se plece... ºi orice limbã sã mãrturiseascã faptul cã Isus Cristos este Domn”.

Aceastã „glorificare” face trimitere numaidecât la fragmentul din Is 45,23b, aºa cum este prezentat de Septuaginta, în care Dumnezeu însuºi proclamã: „În faþa mea se va pleca orice genunchi ºi orice limbã îl va mãrturisi pe Dumnezeu”.

Or toate acestea ne fac sã deducem cã tocmai comunitatea eclezialã, fie ea ºi de facturã iudeo-creºtinã, este aceea împreunã cu care apostolul Paul celebra în mod liturgic marile mistere proprii religiei creºtine, credea în divinitatea lui Isus ºi proclama cu toatã puterea adevãrurile fundamentale. Iar genul celebrativ nu era unul colateral sau lipsit de importanþã. Dimpotrivã. Iatã de ce ar fi bine sã ne regãsim ºi noi, împreunã cu sfântul Paul, într-o astfel de îndeletnicire.

Pr. Cristian Chinez

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 13

pentru familii

Cu cercelul la penitenciar T

otul a pornit de la cercelul din sprânceana ochiului stâng.

Aveam doar treisprezece ani când, la ºcoalã fiind, un coleg a venit cu ideea sã-mi pun un cercel în sprânceanã pentru cã astfel aº atrage mai uºor atenþia celor din jur. La început nu am agreat ideea. Mi se pãrea bizar sã port un cercel în sprânceanã. ªi-apoi, eram bãiat ºi nu ºtiu ce ar fi putut sã creadã cei din jur. Totuºi, colegul a avut o putere de convingere atât de mare, încât am zis cã n-o fi nici o problemã dacã doar încerc. ªi am încercat! O colegã mi-a fãcut gaura ºi în câteva zile mi-am pus cercelul. Bineînþeles cã îl puneam doar la ºcoalã. Acasã, ai mei nu ar fi agreat niciodatã o astfel de idee. Erau prea conservatori ca sã înþeleagã noile tendinþe de astãzi.

Cum era de presupus, imediat am intrat în conflict cu profesorii. Cei mai tineri mai treceau cu vederea, dar cei în vârstã fãceau o adevãratã isterie, în urma cãreia ori pãrãseam sala de clasã, ori îmi scoteam cercelul, cu promisiunea de a nu-l mai pune la loc. În afara clasei însã, treptat, devenisem ceea ce-mi propusesem: „cineva”.

Colegii ºi colegele mã respectau pentru cã eram „tare”!

M-am apucat apoi ºi de fumat. Fumam împreunã, bãieþi ºi fete, chiar dacã încã nu aveam vârsta majoratului. Era o formã prin care ne manifestam „personalitatea”. Îmi plãcea sã spun despre mine cã sunt un „rebel”,

pe care ºi aºa nu-l înþelegea nimeni. Fãceam toate acestea pentru a atrage atenþia, dar nimeni nu ne lua în seamã.

Am început apoi sã consumãm alcool. Le îmbinam pe toate ºi eram din ce în ce mai „tari”, pentru cã între timp mi se mai alãturaserã ºi alþi colegi.

Iar pãrinþii noºtri, acasã, din cauza noastrã, începuserã sã sufere. Furam bani, furam obiecte din casã ºi le vindeam pentru a ne procura alcool ºi þigãri. În zadar ne-a vorbit diriginta. În zadar i-a chemat pe pãrinþi ºi ne-a ameninþat cu exmatricularea. Ne-am dorit sã fim cineva, sã ieºim din anonimat ºi am reuºit! În zadar mi-a spus preotul cu ocazia binecuvântãrii caselor: „Dacã vei continua aºa, într-un an vei fi ori în spital, ori în penitenciar!”.

Nimeni ºi nimic nu putea sã-mi schimbe convingerile. Cu toþii erau învechiþi în concepþii ºi mi se pãrea cã nu fãceau nimic pentru a se schimba.

Iar într-o zi, am ajuns departe, prea departe pentru un

14 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

adolescent ca mine, dornic sã iasã din anonimat; am ucis ºi am ajuns în penitenciar.

Treizeci ºi doi de ani mã aºteptau acolo. Erau pentru mine, pentru greºeala mea! Treizeci ºi doi de ani! ªi când mã gândesc de unde a început totul!

De la cercelul din sprânceana ochiului stâng! Treizeci ºi doi de ani! Oare vor fi suficienþi sã repar demnitatea mea de om, demnitatea pãrinþilor mei ºi mai ales demnitatea lui Dumnezeu în mine? Treizeci ºi doi de ani, mi s-a pãrut prea mult ºi-mi doream din toatã inima ca totul sã fie doar un vis urât, pe care niciodatã nu l-aº repeta ºi nici nu aº dori sã-l mai visez.

La ºase ºi treizeci de minute, mama a venit la mine, m-a trezit ºi mi-a zis: „Scoalã-te, trebuie sã mergi la ºcoalã!”.

A fost un vis! Doamne, ce vis! Nu, n-aº vrea sã fac niciodatã ceea ce am visat! Dã-mi, Doamne, înþelepciunea necesarã! (Ciprian) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

pentru copii

Din Istoria sacrã (continuare din numãrul trecut)

97. Noi nu trãim ca aceia speranþã. Cãci dacã Isus a murit ºi a înviat – ºi aceasta noi o crecare nu au speranþã

Dumnezeu dãruieºte viaþa.

Tot ce este viu are viaþã prin el. Însã viaþa noastrã dureazã 70 de ani, iar dacã cineva e în putere ajunge la 80. Cea mai mare parte este trudã ºi supãrare. Iute, aºa cum zboarã o pasãre, aºa trece ºi viaþa (Psalmul 90,10).

Toþi oamenii trebuie sã moarã.

Ei se întreabã: este moartea mai puternicã decât Dumnezeu? Dar cei care au credinþã sunt siguri cã viaþa lui Dumnezeu este mai tare ca moartea. Dragostea lui nu pãrãseºte pe nimeni. Cineva spune în rugãciune ceea ce sperã mulþi: „Tu nu mã laºi pradã iadului. Tu nu-l laºi pentru totdeauna în mormânt pe acela care se încrede în tine. Tu îmi arãþi drumul spre viaþã. La tine gãsesc bucurie din plin. Mâna ta dreaptã mã ocroteºte în toatã vremea” (Psalmul 16,10-11).

Apostolul Paul scrie: „Fraþilor, nu-i jeliþi pe morþii voºtri, aºa cum fac ceilalþi care nu au

dem cu tãrie – atunci Dumnezeu îi va aduce la sine ºi pe cei rãposaþi, prin Isus ºi împreunã cu el” (1Tesaloniceni 4,13-14).

Profeþii lui Israel vorbesc despre „ziua Domnului”. Ei se referã la ziua în care toate puterile pãmânteºti vor trece, deoarece vine Dumnezeu sã-ºi adune poporul ºi sã-ºi instaureze domnia. „Ziua Domnului” este „ziua de apoi” a lumii noastre trecãtoare. În ea Dumnezeu va transforma creaþia împreunã cu orânduirile ei nedrepte, cu pãcatele ºi suferinþele ei: „În ziua aceea cerul se va topi în foc, iar elementele vor arde în flãcãri. Atunci noi aºteptãm, aºa cum a fãgãduit Dumnezeu, un cer nou ºi un pãmânt nou, în care locuieºte dreptatea” (2Petru 3,12-13).

Ucenicii lui Isus sunt nerãbdãtori. Ei îl întreabã: „Spune-ne, când începe împãrãþia lui Dumnezeu?”. Isus le rãspunde: „Nimeni nu cunoaºte ziua ºi ora,

nici mãcar îngerii din cer. ª i nici Fiul, ci numai Tatãl” (Matei 24,36; Marcu 13,32). „Un lucru puteþi face: sã vegheaþi, cãci nu ºtiþi în care zi vine Domnul vostru” (Matei 24,42).

Când Domnul creaþiei va veni ºi o va desãvârºi, îi va judeca pe cei vii ºi pe cei morþi. La aceastã judecatã oamenii vor recunoaºte cã existã un singur Domn ºi o singurã iubire. Ei vor recunoaºte cã existã o singurã nefericire: nefericirea de a fi îndepãrtat din comuniunea cu el; ºi cã existã numai o fericire: fericirea vieþii în comuniune cu el.

Apostolul Paul scrie: „Dumnezeu nu ne-a hãrãzit judecãþii mâniei sale, ci sã ajungem, prin Isus Cristos, Domnul nostru, la mântuire. El a murit pentru noi, pentru ca noi sã trãim uniþi cu el” (1Tesaloniceni 5,9-10).

Isus i-a spus unui tatã care îºi jelea copilul mort: „Nu te teme, crede numai!” (Marcu 5,36).

98. Lumea cea nouã a lui Dumnezeu Într-o vedenie, Ioan contemplã lumea nouã a lui Dumnezeu.

El scrie: „Am vãzut un cer nou ºi un pãmânt nou. Cerul dintâi, pãmântul cel vechi ºi marea nu mai existau. Am vãzut noul Ierusalim coborând de la Dumnezeu, din cer. ªi am auzit un glas puternic care striga: «Iatã, de acum înainte Dumnezeu locuieºte între oameni. Ei vor fi poporul sãu, iar el va rãmâne pentru totdeauna cu ei. El va ºterge orice lacrimã din ochii lor. Nu va mai fi moarte, nici tristeþe, nici jale ºi nici lipsã.

Ce a fost pânã acum a trecut».

Iar cel care ºedea pe tron a strigat: «Iatã, acum eu fac toate noi»”.

Da! Vino, Doamne Isuse!

(Apocalips 21,1-5) Sfârºit

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre personajele din Biblie „Bunica mea este foarte bolnavã. Toþi cei din familie spun cã ea o sã moarã în curând.

Eu sufãr foarte mult la gândul cã nu o s-o mai vãd niciodatã, deoarece ea m-a crescut ºi mi-a fost aproape mereu. Bunica însã vede cã sufãr ºi încearcã sã mã încurajeze. Ea îmi spune cã nu moare cu adevãrat, ci doar se duce la Dumnezeu care a creat-o ºi care o aºteaptã la el. Îmi spune cã despãrþirea de ea nu este definitivã. De acolo, din cer, ea ne va aºtepta pe toþi la marea întâlnire. Îþi mulþumesc, Doamne, cã tu ai învins moartea ºi cã îmi dai speranþa cã o voi reîntâlni pe bunicuþa mea la tine acasã. Eu, pânã atunci, îþi promit cã voi fi ascultãtor ºi bun, cãci ºtiu cã aºa nu vã pierd pe tine, pe bunica mea ºi pe toþi cei dragi” (Denis, 12 ani). „Eu ºtiu cã cine moare pe pãmânt va învia în cer ºi va trãi o nouã viaþã, mult mai frumoasã ºi mai bunã decât cea de pe pãmânt. De aceea, nu-mi este fricã de moarte, cãci ºtiu cã Isus a înviat din morþi ºi a învins-o pentru totdeauna. Dar mai ºtiu cã trebuie sã trãiesc ca un creºtin adevãrat, pentru a avea parte de aceastã viaþã frumoasã pe care Dumnezeu ne-o pregãteºte în cer” (Ancuþa, 13 ani). „Tare aº vrea sã ºtiu când vii iarãºi la noi, Isuse, dar nici ucenicii tãi nu au ºtiut. ªtiu însã cã

nu trebuie sã dorm, ci sã stau mereu treazã în aºteptarea ta, Doamne. Când vii din nou pe pãmânt, te rog sã nu mã ocoleºti, chiar dacã am mai greºit ºi eu uneori” (Marinela, 11 ani). „Odatã am avut un vis tare frumos. Visam cã mã aflam într-un loc unde era un singur anotimp, cu flori ºi cu verdeaþã multã ºi cu izvoare liniºtite ºi limpezi. Era pace ºi armonie peste tot ºi nu se auzea decât ciripitul pãsãrelelor. Mulþimea de oameni privea în tãcere la toate aceste frumuseþi. În mijlocul lor se afla Dumnezeu. Erau ºi foarte mulþi îngeri. Oare aºa aratã împãrãþia lui Dumnezeu?” (Dana, 13 ani). „Cred cã dacã Dumnezeu ar veni iarãºi printre noi, nu ar mai fi atâtea necazuri pe lume.

Poate cã nici pãrinþii mei nu s-ar fi certat fãcându-mã sã sufãr atât! Vino din nou pe pãmânt, Doamne ºi fã-i ºi pe pãrinþii mei sã înþeleagã cã numai împreunã putem fi fericiþi cu adevãrat!

(Aurel, 11 ani). „Doamne, Dumnezeule, când vei face o lume nouã sã mã laºi ºi pe mine sã fac parte din ea.

Nu uita nici de familia mea ºi nici de prietenii mei. Eu o sã mã rog zilnic ca tu sã ne ierþi pentru tot ce þi-am greºit ºi sã ne primeºti cu braþele deschise ca un pãrinte bun ºi iubitor” (Ana-Maria, 11 ani).

Prelucrare de Mariana Ghergu

16 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

Biblia cea sfântã Astãzi l-am rugat pe tata Sã-mi spunã secretul sãu, Cum de ºtie aºa de bine Ce voieºte Dumnezeu.

Blând ºi bun ca-ntotdeauna, El în braþe m-a luat. ªi-apoi, deschizând o carte, Iatã ce mi-a explicat: „Asta-i Biblia cea sfântã ªi din ea, citind mereu, Mintea ta o lumineazã Cuvântul lui Dumnezeu”.

Autor necunoscut

Pentru tineri

Mândria Relaþia deformatã cu propria fiinþã

N

e-am propus ca în anul 2009, în aceastã rubricã dedicatã tinerilor, sã vorbim despre pãcatele capitale, într-o serie ce am intitulat-o „De la deformarea umanului la o existenþã autenticã”. Motivaþiile acestei alegeri se gãsesc în articolul din luna ianuarie.

Invitaþia este de a-l reciti! În acest numãr vom vorbi despre prima figurã a unei existenþe neautentice: omul mândru. În limba românã cuvântul mândru, în sensul în care ne intereseazã, se referã la o persoanã care are încredere exageratã în calitãþile proprii; orgolios, îngâmfat, trufaº. Noul Testament numeºte de mai multe ori pãcatul mândriei (Mc 7,22; Lc 1,51; Rom 1,30; 2Tim 3,2; Iac 4,6; 1Pt 5,5), folosind un termen care înseamnã „a se arãta”, „a apãrea mai mult decât este”, „a apãrea deasupra” altora. În contrast cu acesta, Noul Testament foloseºte un termen care se referã la o persoanã umilã, sãracã, încercatã, asupra cãreia se opreºte privirea lui Dumnezeu. În Scrisoarea lui Iacob se spune cã „Dumnezeu se împotriveºte celor mândri, însã celor smeriþi le dã har” (Iac 4,6).

Dumnezeu se împotriveºte celui mândru, deoarece acesta inverseazã ordinea lucrurilor, punându-se pe el înainte aproapelui ºi chiar înaintea lui Dumnezeu. Aici se gãseºte rãdãcina mândriei: dorinþa omului de a se simþi important, o dorinþã care duce chiar la a pretinde ºi a-i

lua locul lui Dumnezeu. Pãcatul strãmoºesc este tocmai un pãcat de mândrie, deoarece Adam ºi Eva au voit sã fie ca Dumnezeu, mai mult decât Dumnezeu! Omul mândru, pentru Sfânta Scripturã, este omul care se autoconstituie ca stãpân peste toate ºi peste toþi, lucruri ºi persoane, obiecte ºi afecte, punându-ºi asupra lor marca de dominare ºi posesiune. Nu este conºtient de realitatea sa, deoarece nu este cine se crede, ºi nu acceptã nici realitatea aproapelui, deoarece îl crede inferior. Astfel omul mândru nu mai cunoaºte binele pe care trebuie sã îl facã aproapelui, ci doar binele pe care altul trebuie sã îl facã lui, deoarece îl „meritã” pentru cã este „cineva”. Se creeazã astfel o relaþie deformatã cu propria fiinþã, cu aproapele ºi cu Dumnezeu.

Mândria este un pãcat care cu timpul se poate transforma într-un stil de viaþã, poate deveni o a doua naturã, care considerã ca fiind mereu bun propriul comportament. Se ascunde în spatele multor forme cum ar fi: dorinþa disperatã de a fi celebru (de câte lucruri sunt în stare „vedetele” pentru a fi „în gura presei”!), carierismul, setea de putere, exaltarea excesivã a trupului, false opere de caritate etc.

Se poate lupta împotriva mândriei în primul rând conºtientizând prezenþa acesteia în viaþa proprie. Este atins de acest pãcat cel care: se ofenseazã cu uºurinþã ºi iartã cu mare greutate;

Hieronymus Bosch - Cele ºapte pãcate capitale ºi cele patru lucruri din urmã (Mândria)

se complace în a fi mereu în centrul atenþiei, admirat, lãudat; suferã dacã i se reproºeazã ceva sau este criticat; se gândeºte mereu sã facã o impresie bunã, sã îºi creeze o imagine încântãtoare; vede totul ca fiind frumos la sine ºi totul ca fiind urât la aproapele; vrea sã aibã mereu dreptate; care vorbeºte foarte mult despre sine ºi tot timpul are pe buze pronumele „eu”; care pretinde sã dea sfaturi tuturor, dar el nu acceptã nici unul. În al doilea rând, se poate acþiona împotriva mândriei meditând asupra umilinþei la care ne cheamã Dumnezeu ºi mulþumindu-i pentru ceea ce suntem ºi avem, pentru cã totul vine de la el. Apoi ajutã o experienþã de dãruire dezinteresatã ºi gratuitã în favoarea aproapelui, acceptând cu seninãtate umilirile ºi neacceptãrile din partea altora. În toate acestea nu trebuie uitat cã un om plin de sine este întotdeauna gol în faþa celorlalþi, dupã cum spune un proverb românesc, ºi cã, mândria vine înaintea cãderii.

Pr. Felix Roca

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Înfrãþire cu tinerii de la Chiºinãu La Chiºinãu, în Republica Moldova, a avut loc, în perioada 16-18 ianuarie, un schimb de experienþã între tinerii Parohiei gazdã „Divina Providenþã” ºi un grup reprezentativ al Acþiunii Catolice „Sfântul Iosif” din Dieceza de Iaºi.

S

copul întâlnirii a fost de a realiza o înfrãþire între tinerii din Chiºinãu ºi Acþiunea Catolicã din Dieceza de Iaºi în vederea promovãrii acestei asociaþii de laici ºi pe teritoriul moldovean.

Delegaþia AC a fost formatã din Anca Lucaci (preºedinte), Narcis Jitaru (vicepreºedinte), Daniela Chelaru (responsabil diecezan pentru sectorul tineri) ºi pr. Eduard Patraºcu (asistent spiritual sector tineri, zona Iaºi).

Continuând mandatul lãsat Acþiunii Catolice de papa Ioan Paul al II-lea, cu cele trei însemne (contemplaþie, comuniune ºi misiune), Acþiunea Catolicã din Dieceza de Iaºi are în vedere în acest an asociativ dimensiunea misionarã. Prin prezenþa AC Iaºi la Chiºinãu s-a dorit o extindere a misiunii sale ºi la nivel internaþional. Originile acestei experienþe misionare se aflã în Grupul de Promovare a Acþiunii Catolice, înfiinþat de Forumul Internaþional al Acþiunii Catolice în anul 2005, când Acþiunii Catolice din România i s-a încredinþat o promovare a acestei asociaþii în Moldova ºi în Ucraina.

Vizita la Chiºinãu a fost o continuare a primului pas de cunoaºtere între cele douã realitãþi locale, realizat în noiembrie 2008, când un grup de tineri moldoveni a fost prezent la un curs de formare, la Luncani, pentru preºedinþii parohiali, organizat de AC. Delegaþia AC a ajuns în Chiºinãu vineri, 16 ianuarie, ºi a fost întâmpinatã de pr. Mihai Balan, asistentul spiritual al grupului de tineri din Parohia „Divina Providenþã”. Întâlnirea de lucru s-a deschis sâmbãtã dimineaþa cu diverse jocuri de cunoaºtere care au evidenþiat preocupãrile celor aproximativ 25 de tineri prezenþi din parohia gazdã ºi aºteptãrile lor de la ziua respectivã. A urmat sfânta Liturghie celebratã de pr. Eduard ºi pr. Mihai în capela catedralei „Divina Providenþã”.

Dupã-amiazã, membrii delegaþiei AC au explicat principalele

18 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

caracteristici ale grupurilor de „Acþiune Catolicã” (eclezialitate, laicitate, organicitate, colaborare cu ierarhia). A urmat o prezentare, prin intermediul unor imagini sugestive, a modului de lucru ºi a specificului Acþiunii Catolice „Sfântul Iosif” din Dieceza de Iaºi: structura, organizarea sectorialã ºi zonalã, activitãþi specifice celor patru direcþii de acþiune – liturgicã, educativ-formativã, caritativã, cultural recreativã – programul diecezan de activitãþi º.a. Întâlnirea a continuat cu discuþii în grupuri mici pe baza materialelor prezentate, urmãrindu-se trasarea unui plan de activitãþi pe care tinerii din parohia gazdã doresc sã îl realizeze în perioada urmãtoare.

Un moment deosebit în cadrul acestor zile a fost întâlnirea delegaþiei AC cu PS Anton Coºa, episcopul de Chiºinãu, care ºi-a ¾

Tablete spirituale

Decalogul cuvintelor

„Faptul cã vom fi vizitaþi de cãtre un grup al Acþiunii Catolice din Dieceza de Iaºi o ºtiam deja de câteva sãptãmâni de la tinerii parohiei noastre care au participat la cursul pentru preºedinþii AC (noiembrie 2008, Luncani). În cadrul acestei întâlniri de la Chiºinãu am avut posibilitatea de a conºtientiza ºi de a reactualiza unele lucruri importante pentru existenþa unui grup, a unei comunitãþi: Ce dorim? Ce avem de oferit? Cum o putem face? ªi, nu în ultimul rând, faptul cã suntem în stare sã le aducem la realitate. Toate acestea au fost posibile cu ajutorul celor patru persoane (Anca, Dana, Narcis ºi pr. Eduard), angajate sã ne dea un imbold ºi sã ne punã la dispoziþie experienþa lor de Acþiune Catolicã. Informaþia primitã, apoi discuþiile în grupuri ne-au mobilizat spre noi proiecte cum ar fi: acþiuni de caritate, animarea unor momente liturgice, pregãtirea unui spectacol de Paºti etc.

A fost o experienþã deosebitã, în timpul acestui dialog ne-am încãrcat «bateriile», având parte ºi de o atmosferã degajatã care ne-a permis nu numai sã ne simþim bine în timpul jocului sau al prânzului, ci ºi sã ne mobilizãm pentru îndeplinirea scopurilor propuse. Faptul cã aceste ore petrecute împreunã vor declanºa o avalanºã de idei, propuneri ºi chiar acþiuni, nici nu se pune în discuþie. Întrebãrile: „Tu ai fost sâmbãtã? Cum a fost întâlnirea cu AC? ªi ce-aþi fãcut?” adresate de cei care n-au reuºit sã vinã, sunt urmate de rãspunsul: „A fost super! Pãcat cã n-ai reuºit sã vii… Avem atâtea de fãcut, te implici ºi tu, nu-i aºa?”. (Victoria Þurcan, Chiºinãu) ¾ arãtat

preþuirea pe care o are pentru tineri ºi a exprimat sprijinul sãu pentru înfiinþarea unui grup organizat de tineri în dieceza pe care o pãstoreºte. Întâlnirea de la Chiºinãu a fost un moment de cunoaºtere reciprocã ºi prilej de a reflecta în comun asupra identitãþii grupurilor de tineri, fãcându-se astfel ºi un schimb de experienþã asupra modalitãþii de a face faþã

provocãrii evanghelizãrii în lumea contemporanã. Considerãm, de asemenea, cã am descoperit o parte a problemelor legate de aspectele sociale, economice, politice ºi culturale cu care se confruntã tinerii din Moldova ºi sperãm ca aceste schimburi de experienþã sã constituie începutul unei colaborãri cât mai rodnice.

Daniela Chelaru

1. Înainte de a vorbi verificã dacã inteligenþa funcþioneazã.

2. Nu vorbi despre tine: lasã ca alþii sã o facã.

3. Regula cuvintelor alese: ºtiinþa se aflã în cãutarea unui medicament mai eficace decât cuvintele bune.

4. Nu spune tot ce gândeºti, dar gândeºte-te la ceea ce spui.

5. Foloseºte pãreri convingãtoare prin cuvinte dulci.

6. Când vorbeºti gândeºte-te la salatã: e mai indicat sã ai mai mult ulei decât oþet.

7. Nu ajunge sã vorbeºti, trebuie sã comunici. Cine vorbeºte greu nu comunicã.

8. Ascultã! Ascultarea are forma cea mai rafinatã a artei de a vorbi.

9. Vorbeºte pentru o clipã dacã vrei sã fi amintit primul.

10. Depãºeºte deficienþa în vorbire, altfel limba va rãmâne ascunsã printre dinþi.

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 19

MISIUNI Trei tineri misionari laici în Kenya

L-am descoperit pe Dumnezeu în creaþia lui

C

ei trei tineri români plecaþi ca misionari laici în Kenya ºi-au început misiunea: iubesc ºi ajutã. Dar, spun ei, primesc din partea bãºtinaºilor cel puþin la fel de mult.

Gilberta Hobincu, Alina Cojan ºi Adrian Cimpoeºu lucreazã de mai bine de douã luni în misiunea româneascã din nordul Kenyei, alãturi de cei trei preoþi români care slujesc comunitatea gabra de ani de zile ºi de cei doi seminariºti care au plecat ºi ei spre Africa în noiembrie 2008. „Viaþa aici e mult mai normalã decât mã aºteptam”, spune Gilberta sintetizând impresiile acestei perioade de acomodare. „Aveam o cu totul altã imagine în minte ºi anume cã misionarul era omul acela îmbrãcat modest care, cu un toiag în mânã ºi o sticlã de apã dupã el, umblã prin cãldurã toatã ziua, predicând evanghelia. Probabil aveam în minte imaginea lui Ioan Botezãtorul. Lucrurile sunt însã foarte diferite. Preoþii celebreazã zilnic sfânta Liturghie ºi predicã în adevãratul sens al cuvântului.

Noi însã «predicãm» prin munca noastrã pentru aceºti oameni”, adaugã tânãra misionarã laicã.

Alina, Gilberta ºi Adrian au primit misiuni care corespund pregãtirii lor. „Eu mã ocup cu tot ce þine de mecanicã ºi de construcþii. De lucru este în fiecare zi din plin. Mereu se construieºte ori se renoveazã câte ceva. Nu

am timp sã mã plictisesc pentru cã mereu apare câte ceva care necesitã reparaþii: fie pompa de apã, fie maºina, fie lucruri mãrunte din casã: o chiuvetã, un robinet…”, mãrturiseºte Adrian.

Alina lucreazã în dispensarul misiunii. „Fiecare zi ne aduce o nouã experienþã, cu oameni noi ºi lucruri uneori total necunoscute. Suntem trei asistente ºi un farmacist ºi împreunã trebuie sã facem tot ce ne stã în putinþã sã tratãm, sã prevenim boli, sã educãm tinere ori viitoare mame, care aici au o vârstã foarte fragedã. În misiune nu existã medic, iar pentru a salva o viaþã sau a ajuta o mamã sã dea viaþã unui copil suntem uneori nevoite sã facem lucruri pe care nu le-am învãþat. Ca tânãrã absolventã, pentru mine mereu este ceva nou, dar colegele mele au deja ani de experienþã ºi învãþ multe de la ele”, scrie Alina în mesajul prin care îºi împãrtãºeºte experienþa de laic misionar.

Gilberta a primit în grijã grãdiniþele. „Domeniul educaþiei e vast, iar misiunea e responsabilã de 19 grãdiniþe aflate la distanþã unele de altele. Fiecare grãdiniþã are propriul educator. Sarcina mea este sã verific dacã el are tot ce-i trebuie pentru buna desfãºurare a programului: pixuri, hârtie, cretã, planºe etc. În caz contrar, trebuie sã mã ocup de procurarea lor. Eu rãspund ºi de hrana copiilor, în condiþiile

20 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

în care misiunea le oferã zilnic o masã copiilor. Atenþia pe care copiii o acordã educatorului mã impresioneazã. Sunt tot timpul nerãbdãtori sã afle lucruri noi, iar asta mã motiveazã ºi mai mult sã-mi fac treaba cât pot de bine”, mãrturiseºte Gilberta.

Munca lor zilnicã e completatã de activitatea de la bucãtãrie unde, cu sau fãrã experienþã, fiecare e responsabil într-o zi din sãptãmânã de hrana celorlalþi membri ai misiunii. „Nu-i uºor, mai cu seamã cã acasã nu fãceam de mâncare niciodatã”, spune Gilberta.

Cea mai frumoasã experienþã este însã legatã de munca pastoralã ºi de rugãciunile pe care le fac zilnic împreunã. „Nu l-am cunoscut pe Dumnezeu pânã acum decât în familie, în comunitatea de credincioºi din satul meu, din diecezã, în sfârºit, nu l-am cunoscut decât printre români ºi în România.

Aici am avut bucuria sã-l descopãr pe Dumnezeu în creaþia lui, în alt context, în alþi oameni, într-o altã culturã. Dumnezeu, cel pe care îl regãseºti în adierea de aer cald de aici, în oamenii aceºtia simpli ºi relaxaþi, în deºertul uscat, lipsit de verdeaþã ºi plin de pietre ºi animale sãlbatice este, de fapt, acelaºi Tatã grijuliu”, conchide Alina.

Mihaela Berneagã

ªtiri • ªtiri • ªtiri Noile tehnologii Mesajul Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea pentru Cea de-a 43-a Zi Mondialã a Comunicaþiilor Sociale, care va fi celebratã la 24 mai, are tema „Noi tehnologii, noi relaþii. Promovarea unei culturi de respect, de dialog, de prietenie”. Mesajul

papei a fost prezentat la 23 ianuarie în Sala de presã a Sfântului Scaun de arhiep. Claudio Maria Celli, preºedintele Consiliului Pontifical pentru Comunicaþii Sociale.

Postul Mare Postul ca practicã de pocãinþã creºtinã este în centrul Mesajului papei pentru Postul Mare 2009, având tema „Dupã ce a postit patruzeci de zile ºi patruzeci de nopþi, în cele din urmã i s-a fãcut foame” (Mt 4,2). Mesajul va fi prezentat la 3 februarie în Sala de presã a Sfântului Scaun de card. Paul Josef Cordes, preºedintele Consiliului Pontifical „Cor Unum” ºi Josette Sheeran, director executiv al Programului Alimentar Mondial al Naþiunilor Unite. În Camerun ºi Angola Papa Benedict al XVI-lea va efectua o vizitã apostolicã în Camerun ºi Angola, în perioada 17-23 martie. Programul vizitei va include întâlniri cu autoritãþile celor douã state, cu episcopii ºi credincioºii catolici, dar ºi cu reprezentanþii comunitãþii musulmane din Camerun. Mai sunt prevãzute Liturghii în diferite

locaþii, precum ºi întâlniri cu tinerii ºi cu reprezentanþi ai miºcãrilor catolice pentru promovarea femeilor.

Biblii pentru China Comunitatea din Taizé va tipãri ºi distribui 200.000 de Biblii complete catolice ºi 800.000 de cãrþi cuprinzând Noul Testament ºi Psalmii în China în anul 2009, a anunþat superiorul comunitãþii, fratele Alois Loser, la încheierea celei de-a 31-a întâlniri europene de tineret organizatã de aceastã comunitate în perioada 28 decembrie 2008 – 1 ianuarie 2009 la Bruxelles. Se va folosi traducerea catolicã a Bibliei încheiatã de Studium Biblicum Franciscanum din Hong Kong în anul 1968. Textele vor fi tipãrite la Nanjing, China, costurile vor fi suportate de comunitate, iar apoi vor fi distribuite în etape în întreaga þarã. Comunitatea din Taizé a mai tipãrit la încheierea Conciliului Vatican II un milion de Biblii în spaniolã ºi 500.000 în portughezã, iar, în anul 1989, comunitatea a tipãrit, de asemenea, un milion de exemplare din Noul Testament în limba rusã, pentru Biserica Ortodoxã Rusã.

Canal YouTube Google, cea mai cunoscutã companie ce opereazã cu internetul ºi pe internet, a fãcut echipã cu Centrul de Televiziune al Vaticanului, precum ºi cu Radio Vatican, pentru crearea unui canal YouTube dedicat papei Benedict al XVI-lea. Astfel, Vaticanul a lansat la 23 ianuarie, o datã cu prezentarea Mesajului papei pentru Ziua Comunicaþiilor Sociale 2009, un canal propriu pe care va oferi clipuri video din activitatea papei. Deocamdatã canalul are patru limbi: italianã, englezã, spaniolã ºi germanã. În fiecare zi ar urma sã aparã câte

unul sau douã clipuri la adresa www.youtube.com/vatican. Iniþiativa s-a bucurat de sprijinul Sfântului Pãrinte.

Nou patriarh Papa a trimis o telegramã mitropolitul Kirill de Smolensk ºi Kaliningrad, ales noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse la 28 ianuarie, în care îºi exprimã bucuria pentru alegere ºi invocã binecuvântarea lui Dumnezeu asupra sa ca sã poatã îndeplini „marea misiune” de a conduce Biserica Ortodoxã Rusã „pe calea creºterii spirituale ºi a unitãþii”. Al 16-lea patriarh al Moscovei ºi al Întregii Rusii a fost

ales cu 508 voturi din 700, de Sinodul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, reunit la Moscova. Mitropolitul Kirill a asigurat de altfel ºi interimatul dupã moartea patriarhului Alexei al II-lea, la 5 decembrie anul trecut, ºi va fi intronizat duminicã, 1 februarie. Are numele civil Vladimir Mikhailovich Gundyayev ºi s-a nãscut la 20 noiembrie 1946, în Leningrad (actualul St. Petersburg).

Rugãciune pentru viaþã Conferinþa Episcopilor din Spania a iniþiat un an de rugãciune pentru viaþã, care se va celebra în toate diecezele din þarã începând cu 2 februarie, în sãrbãtoarea Întâmpinarea Domnului.

Anul de rugãciune este o iniþiativã a Subcomisiei Episcopale pentru Familie ºi Apãrarea Vieþii, condusã în prezent de Mons. Juan

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Antonio Reig Pla, episcop de Cartagena. Într-o notã publicatã la 23 ianuarie, Mons. Reig Pla a explicat iniþiativa ca fiind „urgentã în Spania”, în contextul noilor legi în dezbatere, privind fie avortul, fie eutanasia. Prelatul i-a invitat pe credincioºi – mai ales familiile cu copii ºi persoane bolnave – sã se roage ºi sã ofere sacrificii spirituale pentru aceastã intenþie ºi a cerut parohilor sã promoveze recitarea Rozariului ºi a adoraþiei preasfântului sacrament.

Misionari uciºi în 2008 Lista celor 20 de misionari uciºi în anul 2008 a fost publicatã în ianuarie de agenþia Fides a Congregaþiei pentru Evanghelizarea Popoarelor. Asia a fost continentul cu cele mai multe morþi violente în 2008, inclusiv a arhiep. Paulos Faraj Rahho de Mosul, ucis în Irak. Trei preoþi ºi un laic au murit în India ºi câte un preot a fost ucis în Sri Lanka, Filipine ºi Nepal. Cinci preoþi au fost uciºi în Americi: doi în Mexic, unul în Venezuela, unul în Columbia ºi unul în Brazilia. Africa a pierdut cinci misionari prin morþi violente, incluzând doi preoþi în Kenya, o persoanã consacratã în Guineea, un preot în Nigeria ºi un laic în Republica Democratã Congo.

Doi preoþi iezuiþi ºi-au pierdut vieþile în Rusia la sfârºitul anului trecut. „Festa dei popoli” Inspirându-se din figura magilor care ajung din Orient la Betleem, Dionigi Tettamanzi, cardinalul de Milano, i-a convocat ºi în anul 2009, pentru al ºaptelea an consecutiv, pe cei peste 300.000 de migranþi (dintre care mai mult de jumãtate sunt creºtini) care sunt prezenþi în Dieceza de Milano, împreunã cu toþi credincioºii din parohii, sã participe la sfânta Liturghie

celebratã în domul din Milano, în solemnitatea Epifaniei. Tema celebrãrii a fost „Familie migrantã, devii sufletul lumii”. A fost prezent ºi un grup de credincioºi catolici români împreunã cu pr. Maricel Mititelu, responsabilul comunitãþii.

Ziua Migrantului Comunitatea românilor catolici din Cremona (Italia), pãstoritã de pr. Anton Jicmon, a fost vizitatã de episcopul de Cremona, PS Dante Lafranconi, în ziua de duminicã, 18 ianuarie, cu prilejul Celei de-a XCV-a Zile Mondiale a Migrantului ºi a Refugiatului. Excelenþa sa a fost însoþit de pr. Antonio Pezzetti,

responsabil cu pastoraþia emigranþilor în Dieceza de Cremona, de Mons. Attilio Arcagni, parohul bisericii „Santa Lucia”, unde se întruneºte comunitatea românilor pentru sfânta Liturghie. Mons. Gino Reali, episcop de Porto-Santa Rufina (Italia), a prezidat în aceeaºi zi, în biserica „Santa Maria Stella Maris” – Lido del Faro, Fiumicino, sfânta Liturghie internaþionalã prilejuitã cu ocazia celebrãrii aceleiaºi zile mondiale, la care capelania romano-catolicã românã a fost reprezentatã de pr. Adrian Chili, capelan al comunitãþii, însoþit de un grup de 25 de credincioºi catolici români, din Ladispoli ºi Ostia.

Preot ucis A fost ucis la Institutul de Filozofie al Misionarilor „Consolata”, situat la Langata, în periferia capitalei Nairobi, în Kenya,

22 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

la 16 ianuarie, pr. Giuseppe Bertaina, 82 de ani, misionar originar din oraºul italian Cuneo.

Hirotonit preot în anul 1951, de ani de zile lucra în Africa în calitate de profesor ºi în ultima vreme ºi ca administrator al institutului. A fost înmormântat la 23 ianuarie în cimitirul „Madhari” din Nyeri (la 220 km nord de Nairobi), unde Misionarii Consolatei au fost îngropaþi din anul 1902. Poliþia continuã investigaþiile, suspecþii fiind doi bãrbaþi ºi o femeie.

Spiritul misionar Dieceza de Nan Chong din China a promovat al treilea seminar teologic din Anul Paulin, care s-a desfãºurat la sfârºitul lunii ianuarie în districtul de Da Zhu, cu tema: „Spiritul misionar paulin”. Peste 100 de preoþi, cãlugãriþe ºi credincioºi veniþi din toatã dieceza au aprofundat împreunã scrisorile sfântului apostol Paul, punându-le în legãturã cu realitatea socialã. Dieceza de Nan Chong, din provincia Si Chuan, zonã lovitã de violentul cutremur din 12 mai 2008, continuã sã trãiascã programul stabilit pentru celebrarea Anului Paulin, în ciuda dificultãþilor cauzate de cutremur. În prezent, comunitatea catolicã din Nan Chong este compusã din 80.000 de credincioºi ºi dispune de 45 de biserici ºi de 28 de locuri de rugãciune. Evanghelia este propovãduitã în aceastã diecezã încã din anul 1746.

Pelerinaj ecumenic Confederaþia Caritas România (CCR) ºi Secours Catholique Franþa au organizat un pelerinaj în Þara Sfântã în perioada 17-27 ianuarie pentru 34 de participanþi din organizaþiile Caritas din þarã ºi din organizaþiile social-caritative ale Bisericii Ortodoxe din România ºi un reprezentant al pãrþii franceze.

Conducãtorul grupului a fost pr. Egidiu Condac, preºedintele CCR. Pelerinajul a avut un rol spiritual ºi ecumenic. Grupul a fost primit în audienþã la 20 ianuarie de PF Fouad Twal, patriarhul latin al Ierusalimului, la sediul patriarhiei, iar în ziua urmãtoare de arhiep. Aristachos Teophil, patriarhul greco-ortodox. Pelerinii au fost ajutaþi sã se familiarizeze cu realitatea religioasã existentã în Þara Sfântã ºi prin conferinþele ascultate în „Maison d’Abraham”.

Centenar La Casa de Reculegere de la Traian, în ziua de 29 ianuarie, s-au marcat 100 de ani de la moartea sfântului Arnold Janssen (5 noiembrie 1837 – 15 ianuarie 1909), fondatorul Congregaþiilor „Misionarii Cuvântului Divin”, „Slujitoarele Duhului

Sfânt” ºi „Slujitoarele Duhului Sfânt de Adoraþie Perpetuã”. Cu un an în urmã s-au sãrbãtorit 100 de ani de la moartea primului misionar verbit în China, sfântul Josef Freinademetz.

Peste 10.000 de fii ºi fiice ale sfântului Arnold au comemorat acest eveniment în toatã lumea.

Au fost invitaþi PS Petru Gherghel, preoþii din decanatele vecine ºi persoane consacrate din zonã. Programul zilei a inclus vizionarea unor filme despre cei doi sãrbãtoriþi ºi binecuvântarea casei.

Curs de formare misionarã Centrul Misionar Diecezan Iaºi organizeazã în perioada martie – iulie, în fiecare a treia duminicã din lunã, un curs de formare misionarã pentru toþi

cei interesaþi sã afle cât mai multe amãnunte despre identitatea creºtinã misionarã ºi despre activitatea misionarã în general. Cursul va fi susþinut de pr. Cornel Berea (misionar verbit) ºi se va desfãºura în Casa Misionarilor Verbiþi de la Cordun, Neamþ. Participarea este gratuitã, iar cei interesaþi se pot înscrie pânã la 5 martie. Informaþii suplimentare: Centrul Misionar Diecezan, Str. Primãverii, nr. 17, 611129-Roman, jud. Neamþ, tel. 0233/744491; fax: 0233/744498; e-mail: misiuni@cmdiasi.ro.

Pelerinaj în Turcia În cadrul Anului Sfântului Paul, Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi, prin Oficiul Diecezan pentru Pelerinaje, organizeazã în perioada 4-17 mai un pelerinaj diecezan la locurile sfinte din Turcia, pentru a cunoaºte locurile unde s-a nãscut ºi umblat sfântul Paul, precum ºi unele locuri biblice relevante pentru începuturile creºtinismului ºi unele momente din istoria Bisericii primare. Preþul estimat este în jur de 720 euro, fiind incluse: transportul, cazarea cu mic dejun ºi cinã, taxele pentru vizã ºi intrãrile la muzee ºi siturile arheologice, precum ºi alte servicii. Traseul propus a fost publicat pe www.ercis.ro, secþiunea Catehezã – Pelerinaje.

Informaþii ºi înscrieri: pr. Iulian-Eugen Kropp, responsabil Oficiul Diecezan pentru Pelerinaje, (Parohia Târgu Frumos, jud. Iaºi, tel. 0232/711476; 0744/306309; 0767/167799, e-mail: prk_iuliu@yahoo.it).

Pe scurt 17 decembrie 2008: Raportul anual

al activitãþilor desfãºurate în cadrul Centrelor Caritas din Iaºi, Roman ºi Bacãu, eveniment desfãºurat la sediul Centrului Diecezan Caritas Iaºi, în prezenþa PS Petru Gherghel 18 decembrie 2008: Jubileul

a 80 de ani de viaþã al pr. Iosif Iºvanca, sãrbãtorit în cadrul unei sfinte Liturghii, în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu 18-20 decembrie 2008: Misiuni populare în Parohia Sagna, conduse de pr. Biºoc Daniel, paroh al comunitãþii din Cotnari 26-27 decembrie 2008: Acþiune de strângere de fonduri organizatã de tinerii ºi copiii din Parohia Valea Mare, pentru a veni în sprijinul copiilor sãraci din Africa 28 decembrie 2008: Sãrbãtoarea familiei organizatã la Cesano (Italia) de comunitatea catolicã românã pãstoritã de pr. Adrian Chili, capelan pentru românii catolici din Dieceza de Porto – Santa Rufina 3-4 ianuarie: A ºaptea ediþie a Marelui Bingo, organizat la Roman la biserica „Fericitul Ieremia” ºi la sediul „Iosefinii lui Murialdo” 11 ianuarie: Plecarea pr. Cristian Piºta, originar din Bacãu „Sfânta Cruce”, ca misionar în Kenya, în Dieceza Maikona, cu mandat misionar din partea ÎPS Ioan Robu 15 ianuarie: Vizita ÎPS Teofan, arhiepiscop ºi mitropolit al Moldovei ºi Bucovinei, la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaºi 17-27 ianuarie: Vizitã în Ecuador la locurile de misiune în care activeazã pr. Bartolomeu Blaj, misionar român, efectuatã de pr. Alois Moraru ºi pr. Anton Dancã 24 ianuarie: Consiliul Diecezan al Acþiunii Catolice la Parohia „Isus, Bunul Pãstor” din Roman 27 ianuarie: Jubileul de 400 de ani de la fondarea primei case de cãtre Maria Ward, întemeietoarea Congregaþiei lui Isus, marcat la Iaºi printr-o Liturghie prezidatã de PS Petru Gherghel în capela Centrului de Plasament „Sf. Iosif” din cadrul Centrului Diecezan Caritas Iaºi.

Liturghia la Radio Iaºi

În fiecare duminicã ºi în sãrbãtorile de poruncã între orele 08.03 ºi 09.00 puteþi asculta Liturghia la Radio Iaºi pe unde medii (AM) – 1053 KHz, precum ºi pe internet (www.radioiasi.ro).

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic Elena M. (Iaºi). „Locuiesc împreunã cu mama ºi fratele meu într-un apartament din Iaºi.

Anul trecut a decedat tatãl meu, iar mama ar dori sã vândã apartamentul ºi sã ne mutãm într-o garsonierã deoarece cheltuielile de întreþinere sunt foarte mari ºi nu reuºim sã le acoperim. Mama a încercat sã vândã apartamentul, dar nu a reuºit, întrucât fratele meu se opune constant. Are acest drept? Am putea vinde apartamentul fãrã acordul lui?”

Pentru a vinde acest imobil trebuie sã lãmurim situaþia juridicã a acestui bun. În cazul în care apartamentul este proprietatea mamei, fiind dobândit de ea anterior încheierii cãsãtoriei cu tatãl dv., atunci acest apartament are caracter de bun propriu ºi poate fi vândut fãrã a avea acordul fratelui dv. În ipoteza în care acest bun imobil a fost dobândit în timpul cãsãtoriei cu tatãl dv., atunci acesta are caracter de bun comun, iar el va putea fi vândut doar cu acordul tuturor proprietarilor. Motivat de faptul cã tatãl dv. nu mai este în viaþã, în cazul în care nu existã o înþelegere cu privire la suma bunurilor rãmase de pe urma tatãlui, se va putea cere în instanþã, în cadrul unui dosar de partaj, ieºirea din indiviziune ºi atribuirea bunului cãtre oricare dintre moºtenitori, cu obligarea celui care primeºte bunul la plata unei sulte (sumã de bani) cãtre ceilalþi moºtenitori.

Conform dispoziþiilor din Codul civil nimeni nu poate fi obligat sã rãmânã în indiviziune.

Apartamentul în cauzã urmeazã a se împãrþi între mama dv. (în calitate de proprietar al apartamentului, dar ºi în calitate de soþie supravieþuitoare), dv. ºi fratele dv., în calitate de moºtenitori legali ai tatãlui dv. Puteþi vinde apartamentul împreunã sau, în cazul în care unul din moºtenitori (fratele) se opune, dupã soluþionarea dosarului de partaj ºi ieºire din indiviziune ºi dupã achitarea cãtre acesta a sultei cuvenite.

Acþiunea ce va avea ca obiect partaj succesoral ºi ieºire din indiviziune se formuleazã împotriva celui care nu doreºte sã iasã din indiviziune ºi se depune la instanþã, cu duplicate pentru comunicare, copii xerox de pe actul de proprietate al bunului ce urmeazã a fi supus partajului, certificat de deces, acte de stare civilã prin care se face dovada calitãþii de moºtenitor (certificate de naºtere, certificate de cãsãtorie), o taxã de timbru în cuantum de 20 lei achitatã la trezorerie ºi 0,3 lei timbru judiciar. În cadrul procesului, în cazul în care nu se ajunge la un consens cu privire la valoarea bunului ce urmeazã a fi partajat, se va solicita efectuarea unei expertize tehnice în construcþii care sã evalueze apartamentul din litigiu. Prin sentinþa pe care o va pronunþa, instanþa va atribui apartamentul unei pãrþi, cu obligarea acesteia la plata unei sulte cãtre ceilalþi moºtenitori.

Dupã rãmânerea definitivã ºi irevocabilã a hotãrârii ºi dupã achitarea drepturilor bãneºti cuvenite, chiar dacã fratele dv. nu

24 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

va dori vânzarea acestui bun, mama va putea vinde imobilul fãrã a mai avea nevoie de semnãtura acestuia.

Ion N. (Iaºi). „În cazul în care s-a eliberat un certificat de moºtenitor, fãrã a fi indicaþi toþi moºtenitorii, pot solicita eliberarea altui certificat în care sã fie indicaþi toþi?”

Conform legii nr. 36/1995, în cazul în care o persoanã a decedat, se poate solicita eliberarea unui certificat de moºtenitor în care vor fi indicaþi toþi moºtenitorii. Dacã actul a fost eliberat cu nerespectarea dispoziþiilor prevãzute de acest act normativ, pentru încãlcarea legii se va solicita în instanþã anularea certificatului de moºtenitor. Acþiunea se depune la instanþã cu duplicate pentru comunicare ºi cu dovezi (acte de stare civilã) din care rezultã calitatea de moºtenitor a celui care nu a fost trecut pe actul contestat. La acþiune se depune ºi o taxã de timbru în cuantum de 20 lei ºi un timbru judiciar de 0,3 lei. Pentru soluþionarea cauzei se va solicita ºi ataºarea dosarului notarial care a fost întocmit cu ocazia eliberãrii certificatului de moºtenitor pentru a se putea verifica dacã au fost respectate dispoziþiile art. 88 din legea 36/1995.

Dupã anularea actului emis nelegal, se va putea solicita eliberarea unui alt certificat care sã respecte dispoziþiile legale prevãzute de actul indicat mai sus.

Av. Mihaela Ciobanu

Poºta redacþiei Ne-au scris de sãrbãtori: Elena Percã (Traian, Neamþ); Maria Gherghelaº (Braºov); Violeta Ciocodei (Brãila); Cecilia Duþescu (Piteºti); Isidor Pascaru (Mãtãsari, jud. Gorj); Vasile Ianuº (ªcheia); Ioan Ianuº (Butea); Johannes Baetz (Germania); Surorile Misionare (Butea); Congregatio Jesu (Popeºti-Leordeni); Surorile Sfântul Carol Borromeu (Gioseni); Surorile lui Isus Rãscumpãrãtorul (Oneºti); Orfelinatul „Giacomo Cusmano” (Piatra Neamþ); Comunitatea Romano-Catolicã (Lugoj); pp. Gheorghe Condor (Satu Mare); pr. Bonaventura Dumea (Biled); Acþiunea Catolicã (Iaºi); Fam. Ioniþã (Hãlãuceºti); Fam. Span Marin (Baia Mare); Fam. Niculescu ºi Trandafira Rufã (Constanþa). Vã mulþumim pentru gândurile trimise!

Andrei. (Piatra Neamþ) „Aº avea ºi eu câteva întrebãri în ceea ce priveºte cãsãtoria mixtã. Eu sunt catolic, iar prietena mea este ortodoxã. 1) Vreau sã ºtiu dacã ne putem cãsãtori în biserica catolicã în condiþiile în care amândoi ne pãstrãm religiile. 2) Dacã ne cãsãtorim în Biserica Romano-Catolicã, iar prietena mea rãmâne ortodoxã, din punct de vedere religios ea ce religie va avea? Am auzit cã dacã o femeie ortodoxã se cãsãtoreºte cu un bãrbat catolic într-o bisericã catolicã, ea devine automat catolicã fãrã sã se boteze. 3) Un preot catolic poate refuza oficierea acestei cãsãtorii?

Vã puteþi cãsãtori în biserica catolicã. Trebuie sã luaþi legãtura cu parohia din care faceþi parte sau cu parohia în care locuiþi. Acolo vi se va spune cum trebuie sã procedaþi. În principiu, trebuie prezentate documente din care sã rezulte pentru amândoi cã aþi fost botezaþi ºi

nu aþi mai fost cãsãtoriþi, o cerere adresatã episcopului prin care sã motivaþi dorinþa dv. ºi sã participaþi la pregãtire. Soþia va avea confesiunea pe care ºi-o declarã. Dacã e ortodoxã va rãmâne ortodoxã. Nimeni nu e obligat sã treacã la o confesiune sau alta. Aºadar, dacã acea cãsãtorie este mixtã nu are cum sã treacã la catolici. În cazul în care trece din convingere la catolici atunci nu mai poate fi vorba de cãsãtorie mixtã. În al treilea rând, un preot catolic este dator sã refuze cãsãtoria dacã cei care vor sã se cãsãtoreascã nu împlinesc condiþiile, adicã nu vin la pregãtire, nu aduc documentele cerute, nu fac cererea de cãsãtorie etc.

Horia (jud. Iaºi) „Cunosc foarte bine diferenþele dintre cultul dv. ºi învãþãtura de credinþã ortodoxã, dar vã îndemn spre o lecturare a unor materiale spre a vã putea face o pãrere în cunoºtinþã de cauzã despre ceea ce înseamnã ecumenism... Doamne ajutã!”.

Vã mulþumim pentru materialele trimise. Ele sunt edificatoare ºi dau mãrturie despre cum se poate închide cineva în propria cuºcã. Atunci când zidurile noastre le facem tot mai înalte nu ne rãmâne decât izolarea între ceea ce noi credem cã sunt „zidurile noastre”, cele mai înalte ºi cele mai frumoase. Sigur, rãmâne sã vã daþi rãspuns singur la cele ce se întâmplã în jurul nostru. Când creºtinii ortodocºi fac Liturghii ºi se roagã în bisericile dãruite de catolici în Italia, Spania, Germania etc. atunci nu mai sunt eretici? Cum îi priviþi pe liderii dv. (mitropoliþi, episcopi, preoþi, teologi...) care sunt prezenþi în comisiile de dialog cu Biserica Catolicã? Între 18 ºi 25 ianuarie a fost Sãptãmâna de Rugãciune pentru Unitatea Creºtinilor. S-au

întâlnit în multe locuri creºtinii catolici ºi ortodocºi pentru a se ruga, a citi Scriptura împreunã ºi a se cunoaºte mai bine... Toþi aceºtia care s-au rugat sã fie în greºealã? Vã dorim gânduri bune.

A.D. (Rãchiteni). „Întâi de toate vreau sã vã urez un an nou fericit ºi plin de bucurii!

Am studiat la ªcoala Normalã „Vasile Lupu”, profil: Teologie Romano-Catolicã-Filologie...

Dupã cum bine ºtiþi, localitatea noastrã (Rãchiteni) în august a fost inundatã de râul Siret.

Locuitorii încã mai primesc ajutoare de la primãrie, deci sunt necãjiþi ºi totuºi, pentru binecuvântarea caselor, li s-a cerut câte 100 de lei... Nu mi se pare corect! (...) Sãnãtate multã ºi numai bine!

Mulþumim pentru urãri ºi vã dorim ºi dv. mulþi ºi binecuvântaþi ani. Am citit cu atenþie mesajul dv. La cele notate de dv. venim cu urmãtoarele precizãri. Mai întâi, trebuie sã vã spunem cã înainte de a acuza pe cineva (cu atât mai mult un preot), trebuie sã vã informaþi foarte bine. Altfel, riscaþi sã cãdeþi în bârfã sau calomnie. Iar dv., care aþi fãcut ceva teologie, trebuie sã ºtiþi ce înseamnã lucrurile acestea. Dacã v-aþi fi informat, cu siguranþã aþi fi aflat cã simbria nu o fixeazã parohul, ci episcopul împreunã cu consiliul prezbiteral. Cele fixate sunt valabile nu doar pentru Rãchiteni, ci pentru toate parohiile din diecezã. În plus, credem cã în fiecare parohie s-a explicat lucrul acesta în bisericã. Dacã cineva nu poate sã dea simbria din cauza sãrãciei, parohul poate scuti parþial sau total, ceea ce se ºi întâmplã. Dacã totuºi consideraþi cã este o nedreptate, poate n-am înþeles-o bine, vã rugãm sã veniþi cu amãnunte.

Vã dorim multã pace în suflet.

februarie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Iulian Zapali (Iaºi) „Mã uitam pe programul sãptãmânii închinate rugãciunii pentru unitate ºi încercam sã mã uit mai atent, unde sunt rugãciunile comune, adicã împreunã ortodocºii ºi catolicii? (...) Dar sufletul din mine ºtia cã va veni ziua reîntregirii. (...). Fratele meu, este greu pentru preot sã vadã unitatea, dar în acelaºi timp nu vã închipuiþi cât de uºor este pentru Dumnezeu sã vadã reîntregirea, pentru cã Dumnezeu nu este om. Lucrarea lui Dumnezeu este ºi în laic ºi atunci când va veni acea zi, mare va fi uimirea preotului sã vadã ceea ce va vedea. Ceea ce am avut de spus am spus, ceea ce trebuia sã vedeþi nu aþi vrut sã vedeþi, pentru cã este greu sã crezi ceea ce auzi ºi nu ai vãzut, iar atunci când vezi îþi pare rãu de ce nu ai crezut. Dumnezeu sã fie cu noi toþi!”.

Anul acesta, în Iaºi, momente de rugãciune pentru unitate au fost în fiecare searã în diferite biserici ºi capele catolice. La rugãciune au participat laici catolici ºi ortodocºi, iar în ultima searã a fost ºi un reprezentant al Mitropoliei Ortodoxe. Au fost ºi douã acþiuni comune: un concert ºi un schimb de experienþã pe teme sociale. A fost puþin diferit faþã de alþi ani, dar aceasta nu înseamnã cã trebuie sã încetãm sã ne rugãm pentru unitate. Vã amintesc cuvintele papei Benedict al XVI-lea de la rugãciunea „Angelus” din ziua de 18 ianuarie când s-a deschis Sãptãmâna de rugãciune pentru unitatea creºtinilor: „Mã adresez în special catolicilor rãspândiþi în lume pentru ca, uniþi în rugãciune, sã nu oboseascã sã acþioneze pentru a depãºi obstacolele care împiedicã încã deplina comuniune între toþi ucenicii lui Cristos. Angajarea ecumenicã este ºi mai urgentã

astãzi, pentru a da societãþii noastre, marcatã de tragice conflicte ºi sciziuni sfâºietoare, un semn ºi un impuls spre reconciliere ºi pace”. Trec peste unele aspecte din cele scrise de dv., care sunt subiective, pentru a vã spune cã „nu este greu pentru preot” sã vadã unitatea. El este acela care îi invitã pe laici la rugãciune. Rugãciunile din biserici din sãptãmâna ecumenicã, dacã aþi participat vreodatã, au fost conduse de preoþi.

Sigur cã lucrarea lui Dumnezeu este ºi în laic, dar nu vã hazardaþi sã afirmaþi cã „atunci când va veni acea zi, mare va fi uimirea preotului sã vadã ceea ce va vedea”. Dumnezeu aºteaptã de la noi sã lucrãm împreunã: preoþi ºi laici, nu separat, pentru cã nu ne facem concurenþã unii altora.

Ioan Cojan (Traian, Neamþ) „În fiecare an, în timpul Adventului noi cerem în mod simbolic venirea lui Mesia în lume ºi printre alte invocaþii mai spunem: Deschide-te pãmânt, sã iasã Domnul sfânt! Aceste invocaþii ne fac sã ne punem o întrebare: dacã acei oameni care au trãit în secolele premergãtoare venirii lui Mesia în lume au crezut cã Mesia pe care îl aºteptau sã vinã în lume trebuia sã se nascã ºi sã iasã din pãmânt?”

Am observat cã aceastã problemã vã preocupã de mult timp deoarece ne-aþi mai solicitat lãmuriri ºi într-o altã scrisoare.

Deoarece rãspunsul dat atunci a fost succint, vom încerca acum sã-l detaliem. În Cartea profetului Isaia, 45,8, întâlnim aceste cuvinte: „Pãmântul sã se deschidã ºi sã odrãsleascã mântuirea ºi dreptatea sã dea mlãdiþe laolaltã. Eu, Domnul, am zidit toate acestea”. Acest „deschide-te, pãmânt” nu trebuie interpretat ad literam, ci mai degrabã ca o dorinþã aprinsã a

26 · LUMINA CREªTINULUI · februarie 2009

celor din vechime ca Mesia sã vinã de oriunde. Dumnezeu a ales ca Fiul sãu sã se nascã dintr-o fiinþã neprihãnitã, pãmânteanã, dând astfel posibilitatea lumii de a participa în mod concret ºi direct la venirea lui Isus în lume. De data aceasta pãmântul ºi cerul se unesc ºi-l dau lumii pe cel care este Dumnezeu adevãrat nãscut de Tatãl sãu din veºnicie, dar ºi om adevãrat nãscut din Fecioara Maria. Isus este Fiul lui Dumnezeu, dar ºi Fiul omului. La venirea lui se deschid cerurile ºi pãmântul, participând deopotrivã la naºterea sa.

A. M. (Horgeºti). Suntem alãturi de dv. prin rugãciune în încercãrile prin care treceþi, mai ales acelea privind sãnãtatea soþului dv. Ne bucurã nespus de mult gestul dv. de solidaritate faþã de cei mai sãraci, cãrora le oferiþi din puþinul pe care-l aveþi, dãruindu-le astfel ºi un strop de speranþã. Sunt gesturi de iubire faþã de aproapele pe care numai Dumnezeu va ºti sã le rãsplãteascã aºa cum se cuvine. Continuaþi aºa ºi veþi vedea cã faptele dv. bune vor fi trepte cãtre Dumnezeu care ne iubeºte pe toþi în egalã mãsurã.

Josef Butnaru (Köln, Germania). „Ultima mea scrisoare la adresa redacþiei a fost în anul 1999 când în satul natal Muncelul de Sus a fost sfinþitã biserica nou construitã. Tatãl meu a împlinit 45 de ani de când este fecior de bisericã ºi de un timp ºi clopotar. În luna ianuarie pãrinþii au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, iar noi, cei patru copii ºi zece nepoþi din România, Italia ºi Germania, le dorim din inimã binecuvântarea lui Dumnezeu, sãnãtate ºi viaþã lungã”.

Le dorim ºi noi numai bine, iar harul lui Dumnezeu sã-i însoþeascã mereu!

Teologia paulinã (I) Orizontal: 1) „Chipul Dumnezeului nevãzut”, „primul nãscut din toatã creaþia” ºi „capul Bisericii”, prin a cãrui sânge vãrsat pe cruce au fost reconciliate toate, cele din cer ºi cele de pe pãmânt (cf. Col 1,15.18.20) – A stropi cu apã. 2) Actul prin care Dumnezeu, datoritã întrupãrii, morþii ºi învierii Fiului sãu, îl elibereazã pe om de pãcat ºi îl împacã cu sine (cf. 2Cor 5,19).

3) Gaz nobil – Insultã la adresa lui Dumnezeu. 4) Harurile speciale la care sfântul Paul face referire în scrisorile adresate comunitãþilor din Roma ºi Corint, prin care Duhul Sfânt îi dispune pe credincioºi sã primeascã diferite activitãþi ºi slujiri pentru reînnoirea ºi creºterea Bisericii – Asociaþia Tenismenilor Profesioniºti (abr.). 5) Murdãrit (reg.) – În spiralã! – Titlu domnesc purtat în evul mediu de domnitorii români din Moldova ºi Þara Româneascã. 6) Întindere de apã stãtãtoare închisã între maluri – Enorm. 7) În trecut! – Readus la viaþa în Cristos (fig.). 8) Isus Cristos rânduit astfel „peste

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Biserica întreagã, care este trupul sãu, plinãtatea aceluia care împlineºte toate în toþi” (Ef 1,22-23) – Arcan – Trib amerindian. 9) Nostimi – Butoi mare de stejar (reg.). 10) Cotiturã – Simbol al inspiraþiei poetice (fig.).

11) Comportarea fãþarnicã evidenþiatã de apostolul Paul în Scrisoarea cãtre Tit, în contextul apãrãrii credinþei în faþa ereziilor.

Vertical: 1) „L” la romani. 2) În freamãt! – A pãºi pe urmele sfântului apostol Paul. 3) Lipsit de principii etice – Numele latin al apostolului neamurilor, aºa cum apare în Faptele Apostolilor începând de la capitolul 13, versetul 9. 4) Serviciu destinat ocrotirii ºi îngrijirii sãnãtãþii publice – Revista Românã de Statisticã (abr.). 5) Þepene! – Cei care din iubire faþã de Dumnezeu îºi jertfesc viaþa pentru împãrãþia cerurilor ºi slujirea ei, renunþând de bunãvoie la cãsãtorie (cf. 1Cor 7,25-40). 6) Dialect

vorbit în unele regiuni ale Mexicului – Una peste alta! – Abordat la final! 7) Experienþa dureroasã trãitã de apostolul Paul, dar transformatã într-o mãrturie a adevãrului evangheliei ºi a puterii lui Dumnezeu (cf. 2Cor 11,16-33).

8) Cãmaºã înfloratã – În cãmin! – New Logistic Technologies (abr.).

9) Cutie de vot – Reacþie afectivã. 10) Cei cãrora sfântul apostol Paul li se adreseazã printr-o serie de scrisori, devenite parte integrantã a Noului Testament (sing). 11) Activitatea sfântului Paul în ansamblul ei, având ca scop rãspândirea evangheliei mântuirii (cf. 2Cor 6,1-13).

Dicþionar: IMAT, IO, OTO, ANTAL, OTOMI.

Pr. Emanuel Imbrea

Rãspuns la rebusul „Pacea divinã” din numãrul trecut: 1) PACE – ROMANA; 2) A – AGRESIUNE; 3) ULTIMATUM – R; 4) LIER – LIT – PA; Criptografie (3,5,5,2,2,9,2,3,11) 5) BN – DILATAT; 6) DEASA – Galina P. Pajura I – RC; 7) ER – ERATA – TA. 8) STIMULARI – C; 9) PAUNI – TASEU; 10) OT – ATRIBUIT; 11) TESTAT – ASTA.

Domnul iubeºte...

Pentru susþinea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit Parohiile: Bacãu „Sfânta Cruce”, 1.005 lei; Cacica, 350 lei; Fãrcãºeni, 300 lei; Nisiporeºti, 200 lei; Pralea 151 lei; Sãbãoani, 1.100 lei; Stufu, 74 lei.

Concert de colinde prezentat de tineri din parohii din zona Roman (Sãbãoani, 13 decembrie 2008)

Împãrþirea Luminii pãcii de la Betleem (Iaºi, 20 decembrie 2008)

Concert de binefacere organizat de Caritas ºi prezentat de studenþi de la Institutul Teologic „Sf. Iosif” (Iaºi, 22 decembrie 2008)

Exerciþii spirituale pentru tineri (Barticeºti, 27-30 decembrie 2008)

Marele bingo (Roman, 3-4 ianuarie)

Vizita ÎPS Teofan la Institutul Teologic „Sf. Iosif” (Iaºi, 15 ianuarie)

Schimb de experienþã cu tineri din Dieceza de Iaºi, (Chiºinãu, 16-18 ianuarie)

Concert ecumenic de muzicã sacrã la Universitatea „Al.I. Cuza” (Iaºi, 19 ianuarie)