Lumina creştinului, nr. 5/2009

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XX mai 2009, nr. 5 (233) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Adresa: Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Pe internet: http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Ana Celmare, Ovidiu Biºog, Liviu Criºmaru, Florin Jitaru Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Tipar: Tipografia Presa Bunã, Iaºi Director tipografie: pr. Iosif Comoraºu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Papa Ioan Paul al II-lea în România (9 mai 1999) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea prin mandat poºtal sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Pentru abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. În cont nu se vor expedia bani prin mandat poºtal.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã: Pentru ca laicii ºi comunitãþile creºtine sã devinã promotori responsabili ai vocaþiilor la preoþie ºi la viaþa consacratã.

Intenþia misionarã: Pentru ca Bisericile catolice fondate recent, recunoscãtoare Domnului pentru darul credinþei, sã fie gata sã participe la misiunea universalã a Bisericii, oferindu-ºi disponibilitatea sã predice evanghelia în toatã lumea.

Apostolul neamurilor (XXI) n de an, creºtinãtatea trãieºte, cu entuziasm deoseA bit, solemnitatea de prim rang, Învierea Domnului, ca sãrbãtoare a sãrbãtorilor.

Cele trei zile premergãtoare, numite triduumul pascal, s-au axat într-un mod deosebit pe suferinþele cumplite ale lui Isus, culminând cu izbãvitoarea rãstignire: Cristos a suferit ºi a murit pentru mântuirea oamenilor. Crucea, acoperitã la Florii cu un vãl violet, în Vinerea Mare este descoperitã ºi prezentatã creºtinilor pentru a-l adora pe Cristos cel rãstignit pe ea. Din acest moment, crucea devine îndemn permanent de trãire recunoscãtoare în iubirea lui Isus, ºcoalã supremã a adevãratei înþelepciuni.

Sfântul apostol Paul a înþeles pe deplin aceastã realitate creºtinã pe care o mãrturiseºte în Scrisoarea Întâi cãtre Corinteni, capitolul al doilea, versetul întâi: „Nu am voit sã ºtiu nimic altceva decât pe Isus Cristos, ºi pe acesta rãstignit”. Iar în salutul final din Scrisoarea cãtre Galateni, apostolul reia aceastã mãrturisire, prin cuvintele: „În ce mã priveºte, departe de mine

gândul de a mã lãuda cu altceva decât în crucea Domnului nostru Isus Cristos, prin care lumea e rãstignitã pentru mine, iar eu pentru lume” (6,14).

Aceasta este adevãrata înþelepciune tainicã a lui Dumnezeu descoperitã prin Duhul Sfânt care cerceteazã totul, chiar ºi profunzimile lui. Noi am primit Duhul care este din Dumnezeu, ca sã cunoaºtem darurile care ne-au fost date de el, precum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a vãzut ºi urechea nu le-a auzit, ºi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a pregãtit Dumnezeu celor care îl iubesc” (v. 9).

Fiecãrui om creat dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu îi stã la dispoziþie aceastã înþelepciune evanghelicã. Luând parte cu minte treazã ºi inimã deschisã la cuvântul Domnului (la ºoaptele Duhului), creºtinul îºi însuºeºte adevãrata înþelepciune care îl cãlãuzeºte pe calea sfinþeniei spre bucuriile cereºti nepieritoare.

O Dumnezeule, care ai luminat toate neamurile prin cuvântul apostolului Paul, dã-ne ºi nouã harul sã fim martori ai adevãrului tãu ºi sã umblãm mereu pe calea evangheliei.

Mesaj terezian

Dorinþa supremã: Isus „În seara acestei vieþi, voi apãrea înaintea ta cu mâinile goale, pentru cã nu îþi cer, Doamne, sã iei în seamã faptele mele.

Toate faptele noastre bune au pete în faþa ta. Vreau, aºadar, sã mã îmbrac cu propria ta sfinþenie ºi sã primesc din iubirea ta posesia veºnicã de tine însuþi. Nu vreau altã comoarã decât pe tine însuþi, Preaiubitul meu!” (Pri. 6).

P.A.D.

Scrisoare pastoralã

Binecuvântatã aducere aminte ntre 7 ºi 9 mai 1999, în þara noastrã a fost soare ºi atmosferã sãrbãtoreascã, întrucât a sosit în vizitã pastoralã ºi de suflet marele papã Ioan Paul al II-lea, omul în alb, gârbovit de mãrturie ºi martor al curajului creºtin, inspirat ºi alimentat din jertfa Fiului lui Dumnezeu ºi protejat de inima ºi braþele Madonei din Czestochowa, regina Poloniei ºi ocrotitoarea poporului nostru.

Un bãtrân întâlnit pe cale la întoarcerea spre casã declara unui ierarh: „Aþi fost la Bucureºti ca sã-l vedeþi pe omul în alb care a adus în România, în cele trei zile anunþate cu nori ºi ploi, soarele ºi lumina! Da, l-am vãzut ºi m-am bucurat!”

Meteorologii anunþaserã pentru cele trei zile din mai – 7, 8 ºi 9 mai din acel an – ploi ºi vânturi. Când a apãrut aeronava italianã pe aeroportul Bãneasa, picãturile de ploaie au încetat, norii s-au risipit, vremea s-a deschis ºi aºa a fost pânã în seara de duminicã, 9 mai, când, dupã ce avionul a decolat, norii s-au adunat din nou pe aeroportul din Bucureºti ºi picãturile de ploaie ºi-au fãcut din nou apariþia. „Trei zile de har” pentru România, avea sã declare plin de bucurie ºi satisfacþie nunþiul apostolic de atunci, arhiepiscopul Jean-Claude Périsset, care vedea în reuºita acestei vizite un ideal al relaþiilor diplomatice într-o þarã majoritar ortodoxã. „Trei zile dintr-un mileniu”, avea sã intituleze Editura Fundaþiei Rompres albumul pregãtit ºi publicat dupã marele

Î

eveniment trãit în luna mai, luna cea mai frumoasã a anului, luna cea mai iubitã de poporul român, luna florilor ºi a Maicii Domnului.

Trei zile de neuitat, pline de întâlniri, rugãciuni, discursuri ºi vizite, marcate de figura impresionantã a pãstorului suprem, care a îmbrãþiºat pe pãstorii locali ai Bisericii Catolice de ambele rituri din România ºi pe Preafericitul patriarh Teoctist, cu întregul Sinod al BOR; un prieten care a binecuvântat personalitãþile ºi conducãtorii poporului român, care ºi-a îndreptat privirea spre toþi cei ce compun întreaga societate academicã, militarã sau civilã, mai ales spre toþi fiii poporului român ieºiþi sã-l întâmpine.

Nu poate ºi nu trebuie fie uitat gestul prin care a sãrutat pãmântul þãrii noastre ºi nici marea bucurie de a ni se adresa în limba noastrã, cu accentul ºi claritatea unui expert în arta comunicãrii ºi cu adevãratã stimã faþã de limba latinã, zestrea poporului român. Acest gest de o fineþe ºi inspiraþie cereascã l-a fãcut sã câºtige inima întregului popor ºi a stârnit adevãrate ropote de aplauze.

Cu mare emoþie ºi vie aducere aminte reauzim acele dulci cuvinte româneºti: „Cu mare bucurie sosesc astãzi în România, naþiune mult dragã mie ºi pe care de multã vreme doream sã o vizitez. Cu profundã emoþie i-am sãrutat pãmântul, recunoscãtor înainte de toate lui Dumnezeu cel atotputernic care, în prevãzãtoarea sa bunãvoinþã,

mi-a hãrãzit sã vãd realizat acest gând”.

Inspiraþia de a-l invita pe Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul Teoctist, de a-i sta alãturi în papamobilul pontifical, ce avea sã-l introducã în inima þãrii ºi a Bucureºtiului, a avut un impact care a fost în stare sã-i impresioneze pe toþi românii de orice convingere.

Era un lucru nemaiîntâlnit în alte þãri pe care le-a vizitat.

La finalul primului sãu discurs în limba românã, Sfântul Pãrinte, vãdit satisfãcut ºi emoþionat, avea sã-ºi exprime dorinþa ºi rugãciunea pentru care a ales sã viziteze þara ºi poporul nostru, imediat dupã sfânta Înviere ºi chiar în luna mai, fãcând un adevãrat oracol, pronunþat ca un mare profet al istoriei ºi al zilelor noastre: „Românie, punte între Orient ºi Occident, punct de rãscruce între Europa ¾

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾

Centralã ºi cea Occidentalã, Românie, pe care tradiþia o numeºte cu frumosul titlu de „Grãdina Maicii Domnului, vin la tine în numele lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu ºi al Preasfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu întemeiazã-þi viitorul mai departe pe stânca tare a evangheliei. Cu ajutorul lui Cristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm ºi curaj. Vei fi naþiune prosperã, pãmânt roditor de bine, popor solidar ºi fãcãtor de pace. Dumnezeu sã te ocroteascã ºi sã te binecuvânteze mereu”.

Un adevãrat ºi profund gând de binecuvântare ºi un salut mai mult decât pãrintesc faþã de noi toþi. Un program la care am fost chemaþi sã ne angajãm cu toþii – catolici, ortodocºi, credincioºi de alte convingeri religioase ºi oameni de bunã voinþã. Întâlnirile cu marile personalitãþi ale vieþii spirituale, culturale ºi civile din România, momentele de rugãciune avute împreunã cu patriarhul Teoctist ºi membrii Sinodului BOR, cu reprezentanþii celorlalte culte, dar mai ales celebrãrile principale din catedrala „Sfântul Iosif ” împreunã cu ierarhii ºi credincioºii greco-catolici, cu participarea venerabilului ºi vrednicului cardinal Alexandru Todea, þintuit în scaunul

sãu, simbol al suferinþelor Bisericii Greco-Catolice, precum ºi celebrarea sfintei ºi dumnezeieºtii Liturghii din dimineaþa zilei de duminicã, 9 mai, de cãtre Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe Române cu toþi membrii Sfântului Sinod, în prezenþa papei ºi a întregii ierarhii catolice din România, ca ºi celebrarea jertfei sfintei Liturghii de cãtre Sfântul Pãrinte împreunã cu toþi episcopii Bisericii Catolice din România ºi a oaspeþilor din strãinãtate ºi în prezenþa patriarhului ºi a membrilor Sfântului Sinod, au marcat puternic conºtiinþa credincioºilor din întreaga þarã, atât a celor adunaþi în jurul altarului de jertfã din Bucureºti cât ºi a celor uniþi în spirit prin mijloacele de comunicare în masã cu toatã mulþimea aflatã în rugãciune.

Cântãrile de sãrbãtoare ºi strigãtul mulþimii – „Unitate! Unitate!” – nu se pot ºterge din memoria noastrã, dupã cum nu s-au ºters din memoria Sfântului Pãrinte pânã la moarte.

Ecoul acelor momente continuã ºi astãzi ºi toþi se bucurã aducându-ºi aminte de marele eveniment istoric din preajma marelui mileniu. Într-adevãr, privind istoria Bisericii pe pãmânt românesc, putem repeta cu inima plinã de

4 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

recunoºtinþã: „Mari sunt lucrãrile Domnului”. Aºa avea sã spunã ºi Sfântul Pãrinte în omilia de la celebrarea sfintei Liturghii din Parcul Izvor, adresându-se tuturor celor veniþi sã-l vadã ºi sã se roage cu el.

Mari ºi minunate sunt lucrãrile Domnului sãvârºite cu noi toþi, în toatã istoria noastrã ºi, desigur, în acea lunã mai a anului 1999, ca o încheiere a unui mileniu ºi pregãtire pentru începerea celui de-al treilea.

Cu adevãrat, prin prezenþa Sfântului Pãrinte Ioan Paul al II-lea în þara noastrã, am fost binecuvântaþi ºi ne-am bucurat de mari ºi minunate lucruri din partea lui Dumnezeu.

La sfârºitul celor trei zile, Sfântul Pãrinte ne-a lãsat un dar, un testament, un program ºi un vis cu care el se întorcea la Roma, dar pe care a voit sã ni-l încredinþeze ºi nouã, mai ales tinerilor þãrii noastre: „Acesta este visul pe care îl port cu mine în timp ce las acest iubit pãmânt. ¾

ActualitateA ¾ Aº vrea sã încredinþez acest vis

vouã, tuturor. În special sã-l încredinþez tinerilor. Da, vouã, dragi tineri din România. Aº fi vrut sã vã întâlnesc personal.

Din nefericire nu a fost posibil... În seara aceasta îmi însuºesc cuvintele cu care Petru, în timp ce Rusaliile erau pe sfârºite, vestea celor care îl ascultau adeverirea promisiunii lui Dumnezeu: «Voi turna din Duhul meu peste tot trupul ºi fiii voºtri ºi fiicele voastre vor profeþi ºi cei mai tineri ai voºtri vor avea vedenii ºi bãtrânii voºtri vor visa vise» (Fap 2,17). În aceste zile Spiritul încredinþeazã vouã, tinerilor, visul lui Dumnezeu: ca toþi sã facã parte din familia sa, ca toþi creºtinii sã fie una.

Intraþi cu acest vis în noul mileniu!”

Ce testament ºi vis minunat! Întorcându-ne în timp ºi retrãind acest eveniment de la sfârºitul mileniului al II-lea ca ºi momentul emoþionant de la încheierea vizitei sale, îl mai considerãm cu adevãrat un testament pãrintesc ºi un motiv de bucurie, de speranþã, dar ºi de noi iniþiative?

Ce ecou mai au în sufletul nostru, acele cuvinte ºi acele evenimente istorice, ce forþã mai are în viaþa noastrã visul lui Dumnezeu, dorinþa ºi visul Sfântului Pãrinte Ioan Paul al II-lea pentru noi ºi poporul român: ca toþi sã fie una?! Ce ne mai aducem aminte de atunci?

Acesta este fericitul moment pe care îl celebrãm cu tot respectul ºi cu tot sufletul de moºtenitori ai darurilor aduse de marele oaspete în perioada 7-9 mai 1999.

Binecuvântate zile ºi binecuvântatã aducere aminte!

Program la împlinirea a 10 ani de la vizita papei Ioan Paul al II-lea în România

dorinþa de a retrãi evenipetrecut în anul 1999, Îîntrenmentul 7 ºi 9 mai, când se împlinesc 10 ani de la memorabila vizitã a papei Ioan Paul al II-lea în România, la Bucureºti, în sintonie cu Arhiepiscopia Romano-Catolicã de Bucureºti, cu Patriarhia Ortodoxã Românã, cu autoritãþile de stat ºi academice, vor fi organizate câteva momente de omagiere. Momente asemãnãtoare vor fi organizate ºi în Dieceza de Iaºi.

În Arhidieceza de Bucureºti Joi, 7 mai: ora 10.00 – expoziþie fotograficã la Academie; ora 11.00 – intervenþii în aula Academiei; ora 19.30 – concert în catedrala „Sfântul Iosif”.

Vineri, 8 mai: ora 10.00 – program la sediul Patriarhiei Ortodoxe Române.

Sâmbãtã, 9 mai: ora 17.00 – sfânta Liturghie pontificalã concelebratã în catedrala „Sfântul Iosif”, prezidatã de Mons. Dominique Mamberti, reprezentant al Sfântului Pãrinte papa Benedict al XVI-lea.

În Dieceza de Iaºi

În cele trei zile – 7, 8 ºi 9 mai – la sfintele Liturghii se va face referinþã la vizita din anul 1999 a papei Ioan Paul al II-lea ºi se Iaºi, 1 mai 2009 vor face rugãciuni speciale pen? Petru Gherghel, episcop de Iaºi tru declararea lui de fericit.

În catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, pe lângã programul comun celor trei zile, duminicã, 10 mai, la ora 11.00, se va celebra o sfântã Liturghie pontificalã cu participarea Institutului Teologic, a Facultãþii de Teologie, a Liceului Catolic, a tuturor parohiilor ºi familiilor cãlugãreºti, a grupurilor de tineri ºi a Centrului Caritas din oraºul Iaºi.

Joi, 14 mai, la sediul Institutului Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi, va fi o orã de rugãciune cu toþi preoþii din Iaºi ºi un program special cu toþi seminariºtii, precum ºi o expoziþie fotograficã (orele 11.00-13.00).

Toate ºcolile ºi celelalte institute, familiile cãlugãreºti, asociaþiile ºi fundaþiile din diecezã îºi vor stabili momente speciale specifice acestor zile (7-9 mai). Îl rugãm pe Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Sfinte, sã ne îmbucure mereu cu mesajul papei Ioan Paul al II-lea ºi sã ne ofere darul declarãrii ºi recunoaºterii lui de fericit ºi sfânt din partea Bisericii, spre binele credincioºilor ºi spre mãrirea împãrãþiei lui Dumnezeu.

Cu îmbrãþiºarea ºi binecuvântarea noastrã arhiereascã, ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 5

O vizitã de neuitat La zece ani de la vizita Sfântului Pãrinte Ioan Paul al II-lea în România, se cuvine sã ne amintim de momentele importante din acele zile de 7-9 mai 1999.

oan Paul al II-lea a vizitat trei zile România. A fost cea de-a 86-a cãlãtorie apostolicã în afara Italiei în cei 20 de ani de pontificat. „Dumnezeu mi-a dat bucuria sã vãd chipurile voastre ºi sã mã rog cu voi”, a spus Sfântul Pãrinte. Papa a apreciat istoria de suferinþã a românilor, precum ºi valorile prezente în Biserica Ortodoxã; a adus un omagiu Bisericii Greco-Catolice ºi i-a încurajat pe toþi catolicii; i-a chemat pe români la a deschide inima pentru Cristos Mântuitorul ºi la a redescoperi puterea care i-a animat pe martiri ca sã-ºi dea viaþa pentru Cristos. Vizita a dorit sã contribuie la cicatrizarea rãnilor produse în relaþiile dintre Biserici în timpul celor 50 de ani care s-au scurs ºi sã deschidã un anotimp de colaborare reciprocã plinã de încredere. Din Dieceza de Iaºi l-au vãzut pe Sfântul Pãrinte la Bucureºti aproape 40.000 de credincioºi.

La aeroport Avionul a aterizat în jurul orei 12.00, în ziua de 7 mai 1999.

Suveranul pontif a fost întâmpinat la scara avionului de nunþiul apostolic, ES Jean-Claude Périsset, de preºedintele României, Emil Constantinescu, de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, de ÎPS Lucian Mureºan, preºedintele Conferinþei Episcopilor din România ºi de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureºti.

I

Sfântul Pãrinte a fost întâmpinat de câþiva copii cu pâine ºi sare ºi i-au fost dãruite flori. A sãrutat apoi pãmântul românesc adus într-un vas de lut. Garda de onoare a prezentat onorul, iar fanfara militarã a cântat imnurile de stat ale Vaticanului ºi României. „Românie, þarã-punte între Orient ºi Occident, în pragul unui nou mileniu, întemeiazã-þi viitorul mai departe pe stânca tare a evangheliei”, a spus Sfântul Pãrinte.

La Palatul Cotroceni Seara, la ora 18.00, la Palatul Cotroceni, preºedintele Emil Constantinescu, dupã ce a purtat un dialog amical cu Sfântul Pãrinte, i-a dãruit un tablou de familie. A urmat întâlnirea cu autoritãþile civile ºi politice, cu reprezentanþi ai comunitãþilor religioase ºi cu corpul diplomatic acreditat la Bucureºti. „Gândul meu se îndreaptã spre cei care trec prin încercãri, în special cei ce sunt greu loviþi de criza economicã ºi cei care se aflã în situaþii de sãrãcie sau de boalã, precum ºi familiile care cu greu reuºesc sã facã faþã necesitãþilor... Fiecare este responsabil de fraþii sãi ºi de viitorul þãrii”, a spus papa.

Suveranului pontif i-a fost prezentatã apoi expoziþia „Creºtinismul pe teritoriul României – primul mileniu”. Preºedintele

6 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

þãrii i-a prezentat papei catalogul expoziþiei. În capela nunþiaturii Sâmbãtã, 8 mai, înainte de începerea programului public, Sfântul Pãrinte a celebrat o Liturghie în capela Nunþiaturii Apostolice. Printre cei prezenþi, s-au aflat ºi câteva surori din Congregaþia „Doamnele Engleze” (Institutul „Sfânta Maria”) care, prin tradiþie, au slujit la Nunþiatura Apostolicã. Între acestea, sora Clara ºi sora Tarsila, care au fost inculpate, în anul 1950, în procesul „Spionii Vaticanului”.

La Cimitirul Bellu Dimineaþã, papa s-a rugat în faþa capelei „Sfânta Ana” din Cimitirul Bellu-Catolic unde erau aºezate imaginile celor ºapte episcopi arestaþi în anul 1948.

Dupã ce a cântat Salve Regina ºi De profundis, papa a parcurs aleile cimitirului pentru a prelungi rugãciunea ºi la mormintele cardinalului Iuliu Hossu (1885-1970) ºi episcopului Vasile Aftenie (1899-1950). În drum spre catedrala „Sfântul Iosif”, suveranul pontif s-a oprit la Cimitirul „Eroii Revoluþiei”. ¾

¾ La

Liturghia greco-catolicã La celebrarea sfintei Liturghii greco-catolice în catedrala „Sfântul Iosif ” din Bucureºti au fost 900 de preoþi ºi 1.500 de invitaþi. A fost prezentã ºi o delegaþie a Bisericii Ortodoxe Române din care au fãcut parte: ÎPS Daniel al Moldovei ºi Bucovinei ºi PS Timotei Seviciu al Aradului. Au participat episcopi greco-catolici din Ucraina ºi Bulgaria. Printre darurile oferite în timpul sfintei Liturghii: douã sfeºnice ºi o vazã de sticlã de Sibiu, o cruce de lemn maramureºanã, covoare þesute în casã ºi un butoiaº de lemn, tot din Maramureº, un coº cu ouã încondeiate, din partea greco-catolicilor ucraineni, o icoanã-triptic cu Maica Domnului. Cardinalul Alexandru Todea (cãruia regimul comunist i-a impus 16 ani de temniþã ºi 27 de ani de domiciliu obligatoriu), aflat într-un scaun cu rotile, a fost adus special la aceastã Liturghie. „Iubiþi fraþi, lanþurile voastre, lanþurile enoriaºilor voºtri constituie gloria, mândria Bisericii: adevãrul v-a fãcut liberi! Au încercat sã vã reducã la tãcere libertatea, sã o sufoce, dar nu au reuºit”, a spus papa în cadrul omiliei.

L-am vãzut pe papa!

La Liturghia ortodoxã Duminicã, 9 mai, PF Teoctist, patriarhul BOR, a prezidat Liturghia ortodoxã din Piaþa Unirii, în prezenþa suveranului pontif. Au fost de faþã, pe lângã membri ai Sfântului Sinod ºi membrii delegaþiei papale, episcopatul catolic de ambele rituri din România, personalitãþi ale vieþii publice din România ºi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureºti. Sanctitatea sa a primit în dar un potir de aur lucrat în atelierele Patriarhiei Române, precum ºi o icoanã a sfântului apostol Andrei. „Sã izbucneascã din Biserica Ortodoxã Românã ºi din cea Catolicã o singurã cântare de preamãrire a numelui Domnului! Sã formeze

La sfârºitul vizitei, românii ºi-au împãrtãºit impresiile în urma întâlnirii cu papa. „Am avut fericirea sã-l vãd la jumãtate de metru la Patriarhie. M-a impresionat mult aerul de sãrbãtoare ºi de bucurie care a plutit peste noi” (un tânãr ortodox) „Papa e întruchiparea bunãtãþii ºi a înþelegerii. Îmi pare foarte bine cã am reuºit sã ajung la Bucureºti” (o catolicã din Gherãeºti) „Extraordinarul în aceastã vizitã eu l-am vãzut în faptul cã un eveniment religios a întrecut dimensiunea unui eveniment politic prin spaþiul acordat în mass-media ºi prin modul lui de a fi perceput de oameni” (un redactor de televiziune) „Eram aproape de dânsul la doi metri, i-am vãzut faþa, m-a impresionat zâmbetul ºi blândeþea. Erau o forþã” (o tânãrã) „Mi-a plãcut cel mai mult ºi m-a impresionat cã Sfântul Pãrinte s-a adresat tinerilor ºi ne-a încredinþat nouã misiunea de a construi ºi de a intra altfel în noul mileniu” (o tânãrã din jud. Bacãu) „Parohul mi-a dat bani ºi mi-a spus cã nu se poate, trebuie sã merg sã-l vãd ºi sã-l aud. El însuºi s-a convertit urmãrindu-i ºi citindu-i discursurile. Prin el l-a gãsit pe Cristos” (un tânãr care studiazã în Franþa) „Eu sunt greco-catolicã din Sãlaj, maicã. Am venit sã-l vãd pe papa. Eram moartã de bolnavã, dar tot am venit” (o femeie din Sãlaj)

o simfonie de glasuri exprimând frãþietatea cordialã a raporturilor reciproce ºi implorând comuniunea deplinã a tuturor credincioºilor”, a spus papa în discursul de dupã celebrarea sfintei Liturghii ortodoxe.

La Liturghia catolicã Dupã-amiazã, o mulþime de circa 500.000 creºtini – cifrã anunþatã de Televiziunea Românã – s-a adunat pentru a participa la Liturghia celebratã de Sfântul Pãrinte în Parcul Izvor.

La sfânta Liturghie au concelebrat 700 de preoþi. Au participat peste 60 de episcopi ºi cardinali. Printre darurile oferite: tablouri (fericitul Ieremia Valahul, Maica Domnului de la Cacica), harta României cu zonele romano-catolice ºi greco-catolice, mozaic cu sfântul Nicolae, mozaic cu ªtefan cel Mare, icoanã a Maicii Domnului, o carte cuprinzând Calea sfintei cruci scrisã de Sfântul Pãrinte (versuri ºi imagini), un medalion cu imaginea papei ºi a momentului jubiliar. „Mult iubiþi catolici din România..., nu vã fie teamã: deschideþi larg porþile inimii voastre Mântuitorului Cristos! El vã iubeºte ºi vã este aproape; el vã cheamã la un reînnoit angajament de evanghelizare”, a spus Sfântul Pãrinte la omilie.

(Dupã Lumina creºtinului, iunie 1999 ºi Almanahul „Presa Bunã” 2000)

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Franciscanii la ceas aniversar Anul acesta se împlinesc 800 de ani de la aprobarea primei Reguli a Ordinului Franciscan. Cu ocazia încheierii aºa-numitului „Capitul al Rogojinilor”, celebrat la Assisi, circa 3.000 de cãlugãri ºi cãlugãriþe franciscane din cele patru ramuri ale Ordinului Franciscan (OFMConv., OFMCap., Surorile Clarise Urbaniste ºi Ordinul Terþiar) au fost primiþi în audienþã în ziua de 18 aprilie de cãtre papa Benedict al XVI-lea. Din România au participat 13 preoþi franciscani, însoþiþi de pr. Emilian Cãtãlin, ministrul provincial. Redãm în cele ce urmeazã câteva informaþii despre Ordinul Surorilor Clarise Urbaniste care a fost înfiinþat la 9 august 1253 de sfânta Clara din Assisi.

P

entru a aduce roade ºi a rãmâne în iubirea lui Cristos, iubindu-ne unii pe alþii dupã noua poruncã ce ne-a lãsat-o, ne este cerutã renunþarea, „moartea” pentru noi înºine, ca sã putem parcurge liberi ºi fãrã piedici drumul strãbãtut de însuºi Isus. Acest drum a fost parcurs în mod radical ºi de sfinþii fondatori, Francisc ºi Clara din Assisi. A început acum 800 de ani ºi a dat naºtere la o nouã ºi înfloritoare familie în sânul Bisericii. Tocmai anul acesta, 2009, Ordinul Franciscan aniverseazã originea sa, când Francisc, în anul 1209, împreunã cu un mic grup de fraþi, s-au prezentat la papa Inocenþiu al III-lea pentru a-i cere sã recunoascã ºi sã aprobe noua „formã de viaþã”, care consta în urmarea lui Cristos sãrac ºi rãstignit.

De noua formã de viaþã ºi de schimbarea radicalã a lui Francisc a fost fascinatã ºi tânãra nobilã Clara, care nu întârzie sã-i destãinuiascã lui Francisc dorinþa de a îmbrãþiºa ºi trãi acelaºi ideal evanghelic. Clara alege sã pãrãseascã aceastã lume pentru a se dãrui ºi a-l urma pe Cristos, în duminica Patimii

Domnului. Ea se oglindeºte în Cristos, fãcând astfel din viaþa sa o celebrare vie a misterului pascal al lui Isus. Asemenea sfântului Francisc, ea dãruieºte aceastã experienþã tinerelor care au însoþit-o. Scriind Agnezei de Boemia, o îndeamnã: „Fixeazã-þi ochii în oglinda eternitãþii, fixeazã sufletul tãu în splendoarea slavei, fixeazã inima ta în cel care e de aceeaºi substanþã divinã cu Dumnezeu, ºi transformã-te în totalitate prin intermediul contemplaþiei în imaginea sa divinã”.

Altã datã scrie Agnezei: „Sufletul omului credincios, care este cel mai demn între toate creaturile, este fãcut de harul lui Dumnezeu mai mare decât cerul. De fapt, în timp ce cerurile, ca toate celelalte lucruri create, nu pot sã-l conþinã pe Creator, sufletul, în schimb, ºi numai el, este locuinþa sa ºi sejurul sãu, iar aceasta numai datoritã caritãþii”.

Clara devine astfel mamã ºi maestrã a mulþimii de fecioare care, urmând exemplul ei, au abandonat lumea trecãtoare pentru a se dãrui ºi a se uni cu Mirele ceresc care dãruieºte bucurii nepieritoare. Alegând

8 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

În România, surorile au Mãnãstirea „Sfânta Maria a Îngerilor”, situatã în Roman, str. Aleea Plopilor, 8, tel. 0233/722702; superioarã: Sr. Maria Grazia Mussi.

unicul lucru necesar, Clara ºi celelalte fecioare devin „colaboratoarele lui Dumnezeu ºi sprijin pentru membrele slabe ºi instabile ale trupului sãu inefabil”. ªi noi, fiicele sfintei Clara, având acest dar de a fi pe pãmântul României, în acest timp ºi în aceastã perioadã istoricã, care în mod inevitabil se confruntã cu situaþii dificile, dorim ca viaþa noastrã umilã ºi simplã, asemenea bobului de grâu ascuns, dar care murind aduce roade, prin rugãciune ºi contemplaþie, sã susþinã membrele trupului lui Cristos, pentru ca toþi sã ajungã la bucuria deplinã a întâlnirii ºi cunoaºterii lui Dumnezeu, care dãruieºte adevãrata viaþã ºi fericire.

Surorile Clarise

Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale

Initiative în diecezã , n fiecare an, în duminica de dinaintea solemnitãþii Rusaliilor, în Bisericã se celebreazã Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale. Prin aceastã zi se încurajeazã utilizarea mijloacelor de comunicare socialã pentru o proclamare cât mai eficientã a mesajului evangheliei.

Ca în fiecare an, Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea, la 24 ianuarie (sãrbãtoarea Sfântului Francisc de Sales, patronul jurnaliºtilor), a semnat un mesaj pentru aceastã zi (24 mai). „Noi tehnologii, noi relaþii. Promovarea unei culturi a respectului, dialogului ºi prieteniei” este titlul mesajului adresat de Sfântul Pãrinte în special tinerilor. Vorbind de noile tehnologii, papa reliefeazã luminile ºi umbrele reþelei web, „potenþialul extraordinar al noilor tehnologii”, precum ºi „cursele întinse de cine exploateazã acele potenþialitãþi pentru a îngreuna ºi aglomera reþeaua prin cuvinte ºi imagini degradante pentru fiinþa umanã”.

Publicaþiile creºtine, cãrþile, siturile, Liturghia duminicalã la Radio Iaºi, intervenþiile de

Î

la radio ºi televiziune, articolele din publicaþiile bisericeºti ºi laice sunt în continuare în atenþia Oficiului pentru Comunicaþii Sociale din Dieceza de Iaºi.

Anul acesta se împlinesc 85 de ani de la înfiinþarea Editurii „Presa Bunã” ºi 20 de ani de la evenimentele care au fãcut sã se redeschidã Editura ºi sã poatã sã se reia publicarea revistei „Lumina creºtinului”.

Ca atare, câteva iniþiative sunt specifice acestui an. Un numãr de reviste, prin susþinerea binefãcãtorilor, ajung în mâinile celor care nu au posibilitãþi sã se aboneze, precum ºi în penitenciare, orfelinate, aziluri, spitale, ºcoli... În triduumul pascal, Liturghiile din catedralã au fost transmise la Radio Maria. Pe situl diecezei (www.ercis.ro) pot fi citite sau ascultate peste 150 de predici rostite de aproape 60 de autori la Liturghiile transmise duminica dimineaþa de Radio Iaºi. Printre numeroasele lucrãri publicate cu ocazia Anului Sfântului Paul se numãrã ºi CD-urile audio cu scrisorile apostolului neamurilor.

Parohiile care citesc cel mai mult (2009)

Numãrul de abonamente dintr-o parohie raportat la numãrul de familii (în parantezã nr. de familii) Lumina creºtinului: Tomeºti 87 (87), Fãlticeni 51 (73), Valea Micã 200 (346), Târgu Frumos 38 (70), Satu Nou (NT) 125 (248), Vatra Dornei 85 (172), Lilieci 115 (251), Pralea 108 (240), Chetriº 120 (269), Buhonca 95 (225).

Isus, prietenul copiilor: Tomeºti 26 (87), Valea Micã 70 (346), Satu Nou (NT) 50 (248), Oituz 300 (1651), Tãrâþa 33 (192), Târgu Frumos 12 (70), Fãlticeni 12 (73), Buruieneºti 145 (920), Buhonca 35 (225), Dancu 11 (74). În anul 2009, revista „Lumina creºtinului” apare într-un tiraj lunar de 18.000 de exemplare ºi „Isus, prietenul copiilor” în 5.500 de exemplare.

Iniþiativele vor continua.

Sub coordonarea pr. Alois Moraru, în biserica „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman va avea loc sâmbãtã, 23 mai, o întâlnire în care sunt invitaþi peste 200 de operatori ºi simpatizanþi mass-media din diecezã (preoþi, cãlugãri, laici).

Prima parte a întâlnirii (orele 10.00-12.30) va cuprinde diferite conferinþe, expuneri, intervenþii ºi discuþii asupra temelor prezentate. Dupã-amiazã va avea loc un concurs în care vor fi premiate cele mai bune publicaþii, dupã care Întâlnirea va continua cu sfânta Liturghie de la ora 18.00. Cu aceastã ocazie, va fi sãrbãtoritã ºi revista „Paºi spre fericire” a Parohiei Roman „Fericitul Ieremia Valahul”, care în luna mai va ajunge la numãrul 50, având în decursul anilor peste 50 de redactori ºi peste 200 de colaboratori.

De asemenea, pentru ziua de 25 mai este prevãzutã Ziua Reducerilor la Editura „Presa Bunã”, cu posibilitatea de a achiziþiona cãrþi la preþ redus.

Ziua Comunicaþiilor Sociale este o ocazie de a mulþumi celor care citesc ºi rãspândesc publicaþiile ºi cãrþile religioase. Într-un mod deosebit, cei care lucreazã la Editura ºi Tipografia „Presa Bunã” mulþumesc tuturor acelora care duminicã, 24 mai, se vor ruga ºi vor contribui cu banii lor la colectele care se vor face în Dieceza de Iaºi pentru susþinerea ºi rãspândirea mesajului evangheliei prin mass-media.

Pr. Cornel Cadar

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 9

ÎNOMC 2009

E bine de ºtiut

Birourile de presã catolice M

C

ea de-a IX-a Întâlnire Naþionalã a Operatorilor din Media Catolice (INOMC) cu tema „Metodologia planificãrii strategice a activitãþilor birourilor de presã catolice” a avut loc în perioada 26-28 martie, la Blaj, în sediul Caritas. Au participat operatori media (presã scrisã, birouri de presã, audio-vizual ºi internet) din diecezele sau eparhiile de Iaºi, Alba-Iulia, Bucureºti, Alba-Iulia ºi Fãgãraº, Oradea Mare, Maramureº, Lugoj. Din Dieceza de Iaºi au participat pr. Cornel Cadar ºi pr. Iosif Dorcu.

Tema prezentatã de pr. Adin Pop a vizat dezvoltarea ºi consolidarea capacitãþilor de manageriere a activitãþilor ºi proiectelor birourilor de presã catolice. A fost pus accentul pe planificarea strategicã, astfel ca legãtura între lumea media ºi bisericã sã fie mai bunã. ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop ºi mitropolit de Bucureºti, a transmis un gând printr-un mesaj video: „Vã adresez câteva cuvinte vouã, celor care v-aþi adunat sã discutaþi câteva probleme arzãtoare din media”.

A vorbit despre concluziile întâlnirii de la Roma (9-10 martie) la care a participat. Educaþia media, responsabilitatea ºi evanghelizarea au stat în centrul Seminarului episcopilor responsabili pentru comunicaþiile sociale în cadrul Conferinþelor Episcopilor din toatã lumea.

A fãcut referire la pregãtirea unui

document din partea Bisericii legat de educaþia media ºi responsabilitate. A propus sã se analizeze posibilitatea unui schimb mai mare de informaþii între dieceze ºi, ca reacþie la ce se întâmplã în jurul nostru, a cerut sã se ia în discuþie posibilitatea de a rãspunde la provocãri, întrebãri ºi nedumeriri cu privire la atitudinea Bisericii, pentru „a da cont despre speranþa noastrã”.

Vineri, 28 martie, PS Vasile Bizãu, episcop al Curiei Arhiepiscopale Majore, cu sediul la Blaj, a venit pentru a transmite salutul ºi binecuvântarea PF Lucian Mureºan. A accentuat importanþa comunicãrii în interior ºi în afarã. „Cheia succesului, a spus Preasfinþitul, stã în puterea de a propune ºi convinge.

E nevoie de o insistenþã mai mare, pentru cã mereu avem de-a face cu umanul cu capacitãþile proprii, e nevoie de a lãrgi aceste limite”.

Participanþii au fãcut un schimb de experienþe, au vorbit despre realizãrile în comunicare ºi despre dificultãþile pe care le întâmpinã. Au fãcut propuneri pentru îmbunãtãþirea comunicãrii din ºi dintre dieceze mai întâi la nivelul birourilor de presã. Au accentuat din nou necesitatea ca în fiecare eparhie ºi diecezã sã existe ºi sã funcþioneze Comisia Mass-Media, cu responsabili (persoane consacrate ºi laici) pentru fiecare sector: birou de presã, presã scrisã, internet ºi audio-vizual.

10 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

Adminsitrarea Mirului irul sau Confirmaþiunea este sacramentul prin care cei botezaþi sunt îmbogãþiþi cu darul Duhului Sfânt. Cei miruiþi au obligaþia de a rãspândi ºi de a apãra prin cuvânt ºi faptã credinþa. Candidaþii la Mir trebuie sã aibã minim 12 ani, un naº catolic care sã fi fost miruit ºi sã urmeze o pregãtire cateheticã ºi liturgicã adecvatã. În anul 2009, în Dieceza de Iaºi, sacramentul Mirului se va administra dupã urmãtorul program: 31 mai – Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”; 1 iunie – Adjudeni; 7 iunie – Bacãu „Sfânta Cruce”; 20 iunie – Horleºti; 21 iunie – Roman „Fericitul Ieremia”; 22 iunie – Gioseni; 28 iunie – Valea Seacã; 4 iulie – Vaslui ºi Bârlad; 5 iulie – Lespezi; 11 iulie – Lilieci; 12 iulie – Bacãu „Fericitul Ieremia”; 18 iulie – Galaþi; 19 iulie – Faraoani; 25 iulie – Arini; 26 iulie – Hãlãuceºti; 1 august – Horgeºti; 2 august – Baraþi; 9 august – Barticeºti; 16 august – Pildeºti; 22 august – Cãlugãreni; 23 august – Sãbãoani; 29 august – Prãjeºti; 30 august – Pustiana; 5 septembrie – Schineni; 6 septembrie – Tãmãºeni; 12 septembrie – Chetriº; 13 septembrie – Bãlþaþi; 19 septembrie – Slobozia; 20 septembrie – Tomeºti; 26 septembrie – Izvoare (Bc); 27 septembrie – Oituz; 10 octombrie – Dancu; 11 octombrie – Oneºti „Sfânta Tereza”. ªtiaþi cã? În Dieceza de Iaºi sacramentul Mirului a fost administrat în anul 2008 la 2.975 de candidaþi din 37 de localitãþi.

Monografii

Nisiporeºti N

umele localitãþii, Nisiporeºti, este un nume nou, dat de statisticile ºi de actele administrative aºezãrii care spre sfârºitul perioadei interbelice purta numele dublu, Nisiporeºti – Zãpodia.

Nisiporeºti este numele unui sat vechi care a fost pe valea stângã a Moldovei, sub poala terasei superioare a acestui râu, iar mai apoi s-a mutat pe terasa superioarã.

Zãpodia este numele pe care aºezarea l-a purtat, în statisticile catolice, începând cu anul 1806.

Nu se cunoaºte motivul pentru care statisticile catolice au dat aºezãrii acest nume ºi nici motivul destrãmãrii satului care a fost aºezat pe valea Moldovei, sub poala terasei superioare, ºi mutarea satului pe vatra actualã. În perioada interbelicã se mai observau urmele bisericii, iar prin anul 1970, cu ocazia unor sãpãturi cu caracter agricol, s-au scos la ivealã morminte din fostul cimitir al satului.

Catolicii din Nisiporeºti sunt emigranþi catolici din Transilvania, aºezaþi aici în a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea, ºi au fost semnalaþi pentru prima datã în statisticile catolice din raportul anonim despre situaþia bisericilor catolice din Moldova, scris probabil în anul 1776. În cadrul Parohiei Sãbãoani, se menþioneazã gruparea de sate „Fiumicino”/Omiceni, lângã Bârgãuani/, „Lancuza” e Bargaoano, villagi vicini a Talpa e distanti tre ore da Saboano in tutto circa 60 anime.

Nu putem aprecia cam câte familii vor fi fost atunci, însã numãrul lor a fost mic. Aceºti

emigranþi s-au aºezat în partea nord-est a satului Nisiporeºti, în viroaga care se aflã la nord de liziera satului, spre Hanu Ancuþei, fapt pentru care – în raport – i s-a zis „Lancuza” – La Ancuþa. Ulterior s-au regrupat pe viroaga care trece prin mijlocul satului, mai spre rãsãrit de locul primei aºezãri. În limba slavonã „vale” – „zãpdie”.

Matricolele Parohiei Hãlãuceºti din anul 1780 conþin un Status animarum al parohiei, în care se menþioneazã: In pago Thomestiensi 18 fam. 98 animae. Denumirea In pago Thomestiensi în anul 1780 ºi In Tumest în anul 1786 rãmân fãrã explicaþie. O tradiþie localã pretinde cã numele acesta ar veni de la o poreclã „Toma” pe care o avea o familie Antal care era mai numeroasã în acea parte.

Status animarum 1806 numeºte satul Zãpodia, iar din anul 1909, în statisticile ºi matricolele catolice, satului i se mai zicea ºi Nisiporeºti.

Schematismul Misiunii din anul 1850 menþioneazã cã biserica din Zãpodia, închinatã Adormirii Maicii Domnului, a fost construitã în anul 1846.

La fel, statistica bisericilor catolice din Moldova din perioada 1871-1872 aratã cã biserica de lemn din Zãpodia s-a construit în anul 1846.

Biserica veche din Nisiporeºti s-a construit din cãrãmidã în anul 1900 ºi a avut multe reparaþii ºi modificãri.

Din anul 1957 Nisiporeºti este centru parohial prin dezmembrare de la Parohia Hãlãuceºti.

De asemenea, parohia are douã filiale: Târgu Neamþ ºi Tupilaþi.

La 31 decembrie 2008 era înregistrat la Parohia Nisiporeºti un numãr de 739 de familii cu 1.620 de credincioºi.

La ora actualã se construieºte o bisericã mãreaþã, în spatele celei vechi, care a fost începutã în anul 1993, întreruptã pânã în anul 2000, de atunci reluându-se lucrãrile în ritm alert.

La 25 noiembrie 2003 în Parohia Nisiporeºti a fost deschisã cauza de canonizare a tinerei Veronica Antal, terþiarã franciscanã, ucisã în ziua de 24 august 1958 de un tânãr care ar fi voit s-o necinsteascã.

Actualmente în parohie îºi desfãºoarã activitatea ºase preoþi ºi un frate. Din anul 2007 lucreazã surorile din Congregaþia „Compania Maicii Domnului”, ocupându-se de copiii cu dizabilitãþi ºi colaborând cu preoþii responsabili cu pastoraþia copiilor ºi tinerilor. Asociaþii ºi miºcãri prezente în parohie: „Armata Maicii Domnului”, „Ordinul Terþiar Franciscan”, grupul de rugãciune al tinerilor „Sfântul Maximilian Kolbe”.

Pr. Flavian Enãºcuþ

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Oscar Romero

simbol al creºtinilor persecutaþi Când se aude vorbindu-se despre creºtini persecutaþi, unii se gândesc la cei din catacombe, din primele secole. Dar persecuþia este prezentã ºi astãzi. În multe pãrþi ale lumii, creºtinii sunt opriþi sã se roage, anchetaþi, închiºi, masacraþi ºi uciºi pentru credinþa pe care o mãrturisesc. În peste 60 de þãri se înregistreazã încãlcãri ale libertãþii religioase.

T

oþi misionarii martiri sunt amintiþi de Bisericã în fiecare an în ziua de 24 martie. Din iniþiativa Miºcãrii Tineretului Misionar din anul 1993, ziua aceasta este celebratã cu rugãciune ºi post.

Ziua pentru misionarii martiri a fost aºezatã în aniversarea asasinãrii lui Oscar Arnulfo Romero (1917–1980), arhiepiscop de San Salvador.

Oscar Romero se naºte la 15 august 1917 în Ciudad Barrios (El Salvador) într-o familie cu ºase copii. Pentru cã dorea sã devinã preot, la 13 ani pleacã de acasã, cãlare, la San Miguel, pentru a urma Seminarul. Din anul 1937 urmeazã Universitatea Pontificalã Gregorianã din Roma, unde, în anul 1941, îºi dã licenþa în teologie. Este hirotonit preot la 4 aprilie 1942 ºi, dupã un an, se întoarce în El Salvador. Dupã ce este paroh, secretar al episcopului de San Miguel, paroh al catedralei ºi secretar al Conferinþei Episcopilor din El Salvador, la 25 aprilie 1970, este numit episcop auxiliar de San Salvador, fiind hirotonit episcop la 21 iunie 1970.

La 15 octombrie 1974 devine episcop de Santiago de María.

La 3 februarie 1977 este numit arhiepiscop de San Salvador.

Alege sã locuiascã într-o cãmãruþã a capelei spitalului „Divina

Providenþã”, aproape de bolnavii de cancer. Þara era în suferinþã. Situaþia socialã ºi politicã se înrãutãþise.

Guvernele de dreapta, terorismul ºi rãzboiul civil o adusese în pragul ruinei. Pãmânturile erau în mâna celor puþini. Þãranii erau exploataþi ºi plãtiþi cu un preþ de nimic. Drepturile omului erau cãlcate la tot pasul. Guvernul ºi armata se dedau la tot felul de abuzuri ºi jafuri. Cei care vorbeau erau închiºi sau uciºi. „Detaºamentele morþii” instauraserã domnia terorii. În zece ani de rãzboi civil se vorbeºte despre 75.000 de morþi ºi un milion ºi jumãtate de refugiaþi.

La 12 martie 1977, pr. Rutilio Grande, prietenul arhiepiscopului Romero, este ucis de oamenii guvernului. Într-una dintre duminicile urmãtoare, în faþa catedralei, în cadrul unei Liturghii la care sunt prezenþi 100.000 de persoane, Romero condamnã guvernul ºi mãsurile represive împotriva poporului. Predicile sale, ascultate de mulþi ºi transmise la radioul diecezei, sunt publicate ºi în ziarul „Orientaciòn”. Catehezele ºi predicile de la radio devin cele mai populare din întreaga þarã. Le cere tuturor sã renunþe la violenþã ºi urã: „Vã implor, vã rog, în numele lui Dumnezeu

12 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

ºi în numele acestui popor care suferã ºi ale cãrui vaiete se ridicã la cer din ce în ce mai sfâºietoare pe zi ce trece, spunea el, încetaþi represiunea… Nici un militar nu e obligat sã execute asemenea ordine”. Vorbeºte în numele celor care erau lipsiþi de glas. „Dacã nu o facem, spune el, nu dãm întreg rãspunsul pe care doreºte sã-l dea Dumnezeu acelora care suferã”.

Scrie diferiþilor oficiali, crezând cã plângerile vor fi luate în seamã. Îi scrie în anul 1980 ºi preºedintelui SUA, Jimmy Carter, implorându-l sã nu mai trimitã ajutoare ºi arme. În seara zilei de 24 martie 1980, în timp ce sãvârºea sfânta Liturghie în capela spitalului, pe la jumãtatea Liturghiei, un militar a intrat ºi cu un singur glonte l-a ucis. În timp ce þinea încã în mânã potirul cu vin, a mai reuºit sã spunã: „Fie ca vãrsarea sângelui nostru sã devinã ferment de pace ºi dreptate pentru acest popor”. Moartea sa a devenit un cântec de înviere, cãci mai înainte spusese: „Pe mine mã pot ucide, dar nu vor putea reduce la tãcere vocea episcopului Bisericii ºi, dacã mã vor ucide pe mine, voi învia în poporul meu care pãºeºte pe cãile libertãþii”.

Pr. Cornel Cadar

Anul Sfântului Paul

A trãi în Bisericã D

acã, pe de o parte, sfântul Paul nu l-a cunoscut pe Isus din Nazaret (cel istoric), pe de altã parte, el a trãit pe viu experienþa prezenþei lui Cristos cel înviat în Bisericã. ªi nu numai pe drumul spre Damasc. Iatã de ce este orientat, ca nimeni altul, cãtre legãtura ce existã între Domnul gloriei ºi efectele transferului de „energie divinã” (slava comunicabilã ºi comunicatã) pe care el o numeºte har.

Noi am învãþat din catehism cã prin har suntem transformaþi, iar încã de la Botez „devenim”.

Apostolul „transferat” (din situaþia de persecutor în cea de propovãduitor) subliniazã însã legãtura intimã dintre Cristos (capul) ºi Bisericã (trupul) din care facem parte ca mãdulare. În cele douã scrisori „gemene”, cea cãtre coloseni ºi cea cãtre efeseni, titlul de cap, atribuit lui Cristos, este folosit la douã niveluri metaforice: în sens fizic (cu funcþie vitalã), aºa cum este cazul capului pentru trupul omenesc, dar ºi în sens politico-social, cu trimitere la funcþia de conducãtor. Cel mai impresionant este, cu siguranþã, cel dintâi. În ambele scrisori este fundamental îndemnul de a trãi în Bisericã, nu oricum, ci ca adulþi, iar ceea ce trebuie înþeles numaidecât este faptul cã credinþa în Cristos este orientatã în mod necesar cãtre trãirea comunitarã (lucru esenþial pentru creºtin). În cazul formulãrii negative din Col 2,18-19 stã scris: „Nimeni sã nu vã deposedeze... rupt (fiind) de capul

de la care tot trupul primeºte susþinere ºi coeziune prin încheieturi ºi ligamente, realizând astfel creºterea conform cu voinþa lui Dumnezeu”, iar în Ef 4,15-16 (unde formularea este în sens pozitiv), referirea la Cristos în calitate de cap este ºi mai clarã: „Fideli adevãrului întru iubire, sã creºtem în toate cãtre el care este capul, Cristos, pornind de la care întregul trup, compact ºi unit prin orice încheieturã, ca garanþie a puterii proprii fiecãrei componente, creºte în întregime, edificându-se în iubire”. Ideea comunã în ambele texte este aceea cã nu capul este cel care primeºte susþinere ºi creºtere de la trup, ci trupul de la cap, iar fundamentalã este „agãþarea” sau „atârnarea” de acest ceva sigur pentru a nu cãdea în gol sau a se pierde în eºuãri exterioare.

Iar dacã acest cap este în mod clar Cristos cel înviat, important este a face parte din trupul care „atârnã” ºi primeºte creºtere de la el. Iatã de ce a face parte din acest trup nu este numai o dorinþã fireascã, ci ºi ceva sine qua non. Or cuvântul prin care ar putea fi redat acest proces natural pentru un creºtin este, cu siguranþã, „încorporare”. Nu în sens militar (chiar dacã, prin similitudine, o datã realizatã, începe sã aibã prioritate absolutã o singurã voinþã, cea care vine de la „cap”).

Interesant este cã o astfel de „încorporare” (constituire drept componentã a unui corp unic) nu uniformizeazã în sensul reducerii la ceva de duzinã, cãci, în Bisericã, fiecare are

rolul ºi specificul propriu. În special în contextul efesian este dezvoltatã aceastã idee, cu referire clarã la Cristos cel înviat; ba chiar sunt evidenþiate douã funcþii complementare ale lui. Potrivit acestei viziuni ecleziale, pe de o parte, fiecare (în cadrul Bisericii) posedã ca dar de la el o anumitã mãsurã de har („fiecãruia... i s-a dat harul conform cu mãsura darului lui Cristos” – Ef 4,7), astfel încât orice botezat trebuie sã-ºi îndeplineascã propria misiune în cadrul comunitãþii creºtine, cu deplinã responsabilitate ºi demnitate. Pe de altã parte, tot la Cristos este reportatã ºi o serie de slujiri calificate („i-a dat pe unii ca apostoli, pe alþii ca profeþi...” – Ef 4,11).

Or, datã fiind aceastã situaþie, „devenirea” la nivel personal pãleºte.

Pr. Cristian Chinez

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 13

pentru familii

Prima mea rugãciune adevãratã A

m crescut de mic înconjurat de iubirea pãrinþilor. I-am simþit mereu aproape, mai ales atunci când aveam mare nevoie de ei. Multe au fost momentele în care m-au scos dintr-o încurcãturã sau au fost nevoiþi sã plãteascã o pagubã pe care am produs-o. De fiecare datã însã se lãsa cu observaþii din partea lor ºi cu promisiuni de îndreptare din partea mea. Dar credeþi cã m-am cuminþit? Cum sã te cuminþeºti când puteam sã obþin tot ceea ce voiam de la ei? Doar eram singurul lor fiu!

La ºcoalã eram printre primii, dar nu la învãþat, ci la problemele pe care le cream. La fel eram ºi la bisericã. Deseori, atât dintr-o parte cât ºi din cealaltã, mi se fãceau observaþii. Iar eu continuam sã profit de iubirea pãrinþilor. Doar eram singurul lor fiu!

Mi-am dorit mult mãcar un frate sau poate o sorã, dar pãrinþii mi-au explicat cã e greu sã creºti mai mulþi copii. Iar eu mã simþeam singur!

Am continuat sã cresc ºi crescând profitam din ce în ce mai mult de faptul cã eram singurul fiu. Problemele pe care le aveau pãrinþii din pricina mea s-au înmulþit. Nu-mi amintesc sã mã fi schimbat cu ceva pregãtirea de la prima sfântã Împãrtãºanie ºi momentul propriu-zis al primirii ei pentru prima datã, deºi se aºtepta mult de la mine în acest sens. Nu m-a impresionat nici mãcar seriozitatea preotului vicar ºi apoi a preotului paroh care m-a pregãtit, respectiv, m-a examinat

pentru primirea sacramentului Mirului. La sfânta Liturghie participam doar de gura bunicii, întrucât pãrinþii nu o considerau o prioritate.

Legat de ºcoalã, eu însumi mi-am ales liceul la care sã studiez ºi apoi facultatea pe care sã o urmez. De fapt, am ales ceea ce aleseserã ºi prietenii mei cei mai buni. Ei însã, spre deosebire de mine, chiar au luat totul în serios. Eu ºtiam cã, indiferent ce aº fi fãcut, pãrinþii m-ar fi salvat. Doar eram singurul lor fiu!

Bazându-mã pe aceastã realitate, într-una dintre zile m-am hotãrât sã mã las de facultate.

Câþiva prieteni mã sfãtuiserã greºit cã pot sã câºtig bani chiar dacã nu fac o facultate, ci pur ºi simplu doar deschizându-mi o firmã. ªi, fãrã sã vorbesc cu pãrinþii, am abandonat facultatea ºi am pornit sã-mi împlinesc visul. Dar… cum sã-mi înfiinþez o firmã fãrã nici un ban în buzunar? ªi apoi, ce aº fi putut sã produc pentru ca apoi sã pot câºtiga bani?

Faptul cã abandonasem facultatea i-a înfuriat ºi i-a deranjat atât de mult pe pãrinþi încât m-au ameninþat cu abandonarea. Eu însã, ºtiind cât m-au iubit ºi cum mi-au fãcut toate mofturile pânã atunci, nu i-am crezut. Într-una dintre seri, pe când mergeam sã iau cina, mama, cu emoþie vãditã în glas ºi aproape plângând, mi-a zis: „Pânã acum te-am întreþinut noi; te-am þinut în ºcoalã, þi-am fãcut toate mofturile, iar tu, tu þi-ai bãtut joc de noi. Ai

14 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

fãcut ceea ce ai vrut! Începând din aceastã searã, dacã vrei sã mãnânci, trebuie sã participi efectiv la ceea ce þi se pune dinainte. Nu mai accept sã mãnânci dacã nu munceºti!”

Iniþial am crezut cã e o glumã de-a mamei, dar ea, în acea searã, nu m-a lãsat sã mãnânc. Închipuiþi-vã, mama care mã iubea atât de mult, nu m-a lãsat sã mãnânc! Asta m-a durut profund! Mã trezisem parcã dintr-un vis. La orice mã aºteptam de la mama, dar la astfel de cuvinte nu mã aºteptam! Începând din acea searã, acele cuvinte ale mamei ºi faptul cã nu m-a lãsat sã mãnânc, m-au maturizat ºi m-au responsabilizat atât de mult încât ºi astãzi îi sunt recunoscãtor. ªtiu cã am izbucnit în plâns, m-am întors în camera mea, m-am aºezat în genunchi ºi am fãcut, cred, prima mea rugãciune adevãratã. A fost un act de cãinþã!

(Claudiu) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

pentru copii Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Fãrã zgomot, ca niºte ºerpi, se strecurarã printre tufiºurile de la þãrm ºi se aºezarã la pândã la o micã distanþã de mal.

– Pe barba profetului, parcã ar fi prins de veste aceºti câini de creºtini cã am debarcat; aºteptãm deja de o jumãtate de ceas aici ºi nu am observat încã urmã de om.

– Aºa este când stãm la blestemata pândã, observã un alt pirat, noi trebuie sã ne apropiem mai mult de cuibul lor.

– Pãi sigur, ca sã punã mâna pe noi necredincioºii aceia.

– Pedepsi-l-ar Alah pe acel soi blestemat, a fost rãspunsul corsarului, abia ieri erau spaniolii pe urmele noastre; nu l-am vãzut încã pe Ahmed aºa de turbat, ca atunci când la Pantelleria trebuia sã lase prada cea bogatã. Ce înfuriat era contra acestor spanioli, când a trebuit sã întindã pânzele pentru fugã!

– Dar cât de bine a ºtiut sã-i pãcãleascã pe necredincioºi; eu cred cã proºtii aceia s-au îndreptat de-a dreptul la Sfackes; cum s-au mai înfuriat, când au gãsit cuibul gol.

– Dacã nu ne-ar ieºi înainte, mormãi un al treilea.

– Nici o teamã, cât timp ne conduce Ahmed, rãspunse primul, el se strecoarã foarte uºor.

– Tãcere! porunci Hussein.

Corsarii au tãcut imediat ºi în ascunziº s-a fãcut o liniºte profundã care numai ici-colea era întreruptã de cãtre un strigãt al pãsãrilor marine ...

Pe când jos la þãrm piraþii pândeau nenorocita pradã, sus în drãguþa grãdinã a vilei pãrinteºti micul Francisc se adresã bãtrânului Ignaþiu: – Ah, încã nu a venit tata; ce pãcat dacã n-ar sosi azi! Mâine e ziua onomasticã a mamei, de care se bucurã el totdeauna; ºi

de data aceasta am împodobit sala cea micã aºa de frumos.

– Vino, Francisc, sã mergem în casã!

Pe când intrau servitorul ºi bãiatul în odaie, doamna Angela era tocmai îngenuncheatã în faþa chipului Maicii Domnului.

– Bine cã sunteþi aici, a zis ea, observându-i pe amândoi, sã ne mai rugãm un rozariu pentru scumpul tatã. Am niºte presimþiri ciudate, parcã i s-ar fi întâmplat vreo nenorocire.

Scumpul meu copil, roagã-te cu evlavie la sfânta Fecioarã, ca dânsa, Steaua mãrii, sã ni-l aducã pe tata fericit acasã.

Apoi se apropie de vasul cu apa sfinþitã, ºi-a udat mâna, l-a însemnat pe bãiat cu semnul crucii, i-a dat rozariul în mânã ºi l-a pus sã se roage. Cât de adânc simþitã se ridicã rugãciunea nevinovãþiei din inima copilului cãtre buna Maicã a Domnului!

Da! Blândã Maicã, pãzeºte mieluºelul blând de dinþii lupilor care doresc sã-l sfâºie.

– Încã o micã rugãciune pentru sufletele celor rãposaþi, copile! a spus mama lui, ºi copilul continuã rugãciunea.

Dupã ce isprãvise aceste rugãciuni, Francisc a spus: – Mamã, de mult n-am mai fost aºa de evlavios; dar nu ºtiu, mã înfioarã ceva; de ar fi tata deja acasã! Vino, Ignaþiu, încã o datã, sã privim de pe balcon, poate cã zãrim corabia cu care se întoarce tata.

Servitorul se îndepãrtã iute cu copilul. Mama lui a îngenuncheat din nou înaintea icoanei, lacrimi calde îi picurau din ochi; parcã ar fi presimþit nenorocirea ce trebuia sã vinã. Deodatã se deschise uºa ºi Francisc intrã jubilând: – Vine tata, vine tata! Corabia este în apropierea þãrmului.

Mamã, lasã-mã sã merg la mal! ¾

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre preasfânta Fecioarã Maria „Fecioara Maria vrea ca noi

¾

toþi sã fim buni ºi sã ne rugãm mereu. Aºa cum le-a cerut ºi celor trei copii de la Fatima. Rugãciunile noastre ea le poartã în cer, la Dumnezeu, ca sã ne ierte de pãcate” (Francisc, 11 ani). „Eu sunt tare fericitã pentru cã ºtiu cã am douã mame: una în cer ºi alta pe pãmânt. Le simt pe amândouã foarte aproape de mine ºi le iubesc foarte mult, de aceea nu vreau sã le fac sã sufere niciodatã” (Carmen, 11 ani). „Când mãmica mea s-a îmbolnãvit eu m-am rugat Fecioarei Maria ca sã o vindece. M-am rugat atât de mult, încât Fecioara Maria mi-a ascultat rugãciunea

ºi a vindecat-o. Dar eu nu încetez sã mã rog ºi sã-i mulþumesc pentru aceastã minune. Doar cã acum mã rog împreunã cu mama, cu tata ºi cu toþi frãþiorii mei ºi-i mulþumim cã nu ne-a lãsat orfani” (Karol, 11 ani). „Mama lui Dumnezeu este ºi mama noastrã deoarece Isus a îndemnat-o, atunci când era pe cruce, sã ne adopte pe toþi.

Ea ne cunoaºte ºi suferã ca o mamã atunci când greºim sau o uitãm încetând sã ne rugãm.

Uneori vine pe pãmânt sã ne reaminteascã faptul cã nu suntem singuri ºi cã ea, de acolo, din cer, vegheazã asupra noastrã” (Mihai, 11 ani).

– Da, fiul meu, grãbeºte-te sã-l saluþi pe tata.

Bãiatul a alergat iute afarã ºi pe cât îl þineau picioarele a fugit înspre mal. Atunci a intrat ºi bãtrânul Ignaþiu în odaie: – În fine, doamnã Angela, soseºte bunul meu stãpân; oh, cât mã bucur sã-l vãd!

– Ignaþiu, bãiatul a ieºit sã-l întâmpine ºi sã-l salute pe tatãl sãu, urmeazã-l, a spus doamna, între timp eu voi pregãti cele necesare pentru primirea lui.

Pe cât îi permitea vârsta bãtrânului de 70 de ani, acesta a plecat ca sã fie de ajutor la debarcare. În scurt timp, sprintenul bãiat, care nu bãnuia nimic, a ajuns în apropierea ascunzãtorii piraþilor. Mirat, se opri uitându-se înspre corabia care stãtea liniºtitã deasupra valurilor. De ce nu voia sã debarce, pentru a-l aduce pe scumpul tatã? Totuºi,

copilului nu i-a mai rãmas timp de gândit. Ca un tigru s-a nãpustit Hussein din tufiº, a cuprins cu braþele sale voinice ºi musculoase trupul bãiatului, i-a astupat cu dreapta gura ºi se grãbi la ºalupa de lângã mal.

– Tatã, tatã!, acesta a fost ultimul strigãt înfundat al lui Francisc, ºi zãcea deja cu un cãluº în gurã pe fundul vasului.

Abia s-a întâmplat aceastã faptã neomenoasã ºi de pe turnul mãnãstirii „Sfântul Nicolae” se auzirã clopotele ce sunau pentru „Îngerul Domnului”, iar pe rând au început sã sune ºi celelalte clopote mari ºi mici din oraº. Deodatã, o fluierãturã stridentã… ºi corsarii s-au repezit cu mare iuþealã din ascunziº spre barcã.

– Acum, iute, a zis Hussein, înainte de a ne ajunge câinii de creºtini; vâsliþi voiniceºte.

Ca o sãgeatã a alunecat luntrea pe luciul apei ºi dupã câteva

16 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

„ªtiu cã Fecioara Maria îi iubeºte pe toþi, dar cel mai mult îi iubeºte pe copiii care se roagã mereu. Rugãciunea sa preferatã este rozariul. Bobiþele sfântului rozariu sunt lacrimile de bucurie ºi recunoºtinþã ale Mariei atunci când vede cã noi ne rugãm ºi nu am uitat-o” (Adina, 10 ani).

Prelucrare de Mariana Ghergu

minute ea se afla din nou atârnatã bine de corabia piraþilor.

– Aceasta este toatã prada voastrã? – a strigat înfuriat cãpitanul corsarilor, când l-a zãrit pe bãiat – de aceea am trimis eu 12 bãrbaþi, ca sã nu-mi aduceþi decât pe acest pici? Jos cu el, în partea inferioarã a corabiei!

– Stãpâne, rãspunse Hussein, nu mã ocãrâþi; aceºti necredincioºi par a fi observat debarcarea noastrã. Abia l-am legat pe acest ºtrengar în barcã ºi iatã, clopotele de alarmã i-au trimis pe creºtini pe urma noastrã.

– Blestematule, s-a rãstit Ahmed, dar prost mai eºti, confunzi alarma cu sunarea clopotelor pentru rugãciunea necredincioºilor. Imediat sã puneþi bãrcile din nou în apã ºi, pe barba profetului, dacã te întorci fãrã o pradã bogatã atunci îþi retez capul ºi-l arunc la picioarele tale. (va urma)

Pentru tineri

Drumul spre marea speranþã

Domnul cel viu este speranþa noastrã

Din mesajul pãstorului diecezei cu ocazia întâlnirii tinerilor de la Nisiporeºti

Dragi tineri, La 5 aprilie, în Duminica Floriilor, am avut bucuria unei noi întâlniri, în spirit, cu toþi tinerii din lume, retrãind Cea de-a XXIV-a Zi Mondialã a Tineretului la nivel local, pentru care am primit mesajul ºi darul Sfântului Pãrinte papa Benedict al XVI-lea, prin care suntem invitaþi sã aprofundãm declaraþia sfântului Paul cãtre Timotei, „Ne-am pus speranþa în Dumnezeul cel viu” (1Tim 4,10).

Am avut ocazia sã ne mãrim ºi noi convingerea cã numai Dumnezeu este speranþa noastrã ºi astfel am întâmpinat marile evenimente ale credinþei, trãind sfânta Înviere, ºi în curând Ziua Tineretului la nivel diecezan. Toate aceste momente au menirea sã vã pregãteascã mai ales pe voi, cei tineri, pentru marea întâlnire mondialã de la Madrid din anul 2011 cu Sfântul Pãrinte, pentru a celebra bucuria înrãdãcinãrii ºi zidirii în Cristos ºi a mãririi ºi întãririi credinþei dupã îndemnul ºi dorinþa aceluiaºi sfânt Paul din 1Tim 4,10 (...).

Cristos v-a arãtat cã are un alt drum ce poartã spre victorie, cã are o altã logicã a fericirii, cã numai jertfindu-te ºi iubind poþi sã ajungi la adevãrata victorie.

Drumul lui e drum de jertfã ºi de dãruire. Drumul lui e diferit de cel al lumii, care e animatã de putere ºi orgolii, care în loc sã apere viaþa o primejduieºte ºi o distruge. Cine vrea sã fie victorios trebuie sã ºtie

sã moarã, ca bobul de grâu, pentru a da viaþã ºi rod bogat.

Mã bucur sã ºtiu cã iubiþi drumul crucii, cã l-aþi însoþit pe Isus, i-aþi stat cât mai aproape, împreunã, ca ºi în alþi ani, lãsându-vã ajutaþi de pãrinþii voºtri asistenþi spirituali ºi a-þi celebrat cu tot sufletul Calea crucii, chiar în ziua de Florii (...).

Sã nu uitaþi de exemplul lui Paul, care s-a lãsat transformat din întâlnirea cu Isus, pe drumul Damascului, în care ºi-a aºezat toatã speranþa. Paul a descoperit izvorul mântuirii ºi al speranþei adevãrate în Cristos cel viu.

Aºa cum vã recomandã Sfântul Pãrinte, vã recomandãm ºi noi, ca ochii voºtri sã se îndrepte ºi spre cea care este Maica speranþei, steaua ocrotitoare, care îl însoþeºte ºi-l aratã pe Cristos, Fiul ei, chiar ºi pe cruce, ºi care vã aratã cã numai el poate aduce în inimi bucurie sfântã ºi speranþã dãtãtoare de curaj ºi entuziasm.

Mã bucur sã vã întâlnesc la Nisiporeºti în ziua de 3 mai, când vom celebra Ziua Tineretului la nivel diecezan, ºi la marile noastre sãrbãtori în credinþã din anul acesta, ca sã descoperim împreunã marea speranþã ce ne vine din urmarea lui Cristos cel mort ºi înviat pentru viaþa noastrã. Vã doresc din inimã o trãire plinã de iubire lângã Isus, în care ne punem speranþa noastrã. ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Aºa cum într-o zi l-a întâlnit pe tânãrul Paul, Isus vrea sã-l întâlneascã ºi pe fiecare dintre voi, dragi tineri. Da, înainte de a fi o dorinþã a noastrã, aceastã întâlnire este o dorinþã vie a lui Cristos. Dar vreunul dintre voi ar putea sã mã întrebe: Cum pot sã-l întâlnesc eu, astãzi? Sau, mai degrabã, în ce mod se apropie el de mine?

Biserica ne învaþã cã dorinþa de a-l întâlni pe Domnul este deja rod al harului sãu. Atunci când în rugãciune exprimãm credinþa noastrã, chiar ºi în întuneric îl întâlnim deja pentru cã el ni se oferã nouã. Rugãciunea perseverentã deschide inima pentru a-l primi, aºa cum explicã sfântul Augustin: „Domnul Dumnezeul nostru vrea ca în rugãciuni sã se exercite dorinþa noastrã, aºa încât sã fim gata sã primim ceea ce el vrea sã ne dea” (Scrisori 130,8,17).

Rugãciunea este dar al Duhului, care ne face bãrbaþi ºi femei de speranþã, ºi rugãciunea þine lumea deschisã lui Dumnezeu (cf. Spe salvi, 34).

(Din Mesajul papei Benedict al XVI-lea cu ocazia Celei de-a XXIV-a Zile Mondiale a Tineretului)

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Itinerar spre Înviere (II)

Dumnezeu ºi libertatea D

umnezeu ºi libertatea” a fost tema celei de-a „ doua conferinþe din cadrul itinerarului spiritual spre Înviere de la Iaºi. Conferinþa a fost þinutã de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop ºi mitropolit de Bucureºti, în ziua de 26 martie.

Au participat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã, preoþi, persoane consacrate ºi mulþi tineri.

De la începutul prezentãrii, arhiepiscopul a lãsat sã se înþeleagã cã tema nu poate face

abstracþie de referinþa la adevãr, ºi cã abordarea ei se va axa pe conjugarea acestor doi termeni: adevãr ºi libertate.

Blazonul sau motoul pe care ºi l-a ales la consacrarea întru episcopat a fost tocmai citatul din Evanghelia dupã sfântul Ioan: „Veþi cunoaºte adevãrul, iar adevãrul vã va elibera” (In 8,32). Însã întrebarea care se ridicã pregnant astãzi priveºte utilitatea sau însemnãtatea adevãrului inspirat de credinþã sau extras din evanghelie.

De ce mulþi tineri cred cã Dumnezeu ºi libertatea sunt realitãþi care mai degrabã se exclud decât se explicã reciproc?

De ce li se pare lor cã, voind sã fii cu-adevãrat liber, nu poþi sã fii cu Dumnezeu?

Astãzi asistãm la un lucru trist, fiind nevoiþi sã constatãm cã adevãrul nu are trecere în lumea noastrã. El este cu „capul spart”. Libertatea în acest caz e la pãmânt, pentru cã adevãrul fãrã libertate este imposibil; disociate, merg numai în rãu.

Existã un val extraordinar de larg de respingere a moralitãþii cu pretextul cã moralitatea îngrãdeºte libertatea, iar noi suntem puºi în ispita de a ne întreba: oare de partea noastrã este greºeala?

Se gãsesc mulþi dintre aceia care criticã sau chiar ridiculizeazã moralitatea ca sã înalþe o statuie mai mare libertãþii. Însã valul, oricât de mare ar fi, nu trebuie sã ne descurajeze. Schimbarea trebuie sã o admitem; ea trebuie sã existe. Dar numai în bine.

Care trebuie sã fie atitudinea noastrã faþã de falsele adevãruri care ni se propun sau chiar ni se impun?

Adevãrul se spune în multe feluri. Nu trebuie sã ne imaginãm cã este nevoie sã-l þipãm. Trebuie sã ne resemnãm cã nu avem puterea de a instaura peste tot adevãrul, oricât ne-am strãdui. Însã ne revine nouã, tuturor, sã participãm la „atmosfera de adevãr”. Sfântul Toma spune cã nu trebuie sã facem tot ce vrea Dumnezeu, ci trebuie sã facem ceea ce Dumnezeu „vrea sã vrem”.

Aºadar, sã vrem mai întâi ceea ce Dumnezeu vrea sã vrem.

Aceastã întrebare priveºte foarte bine domeniul politic. Politica ºi politicienii nu sunt nici sfinþi ºi nici sfinþenia. Aici ºi în multe alte situaþii sociale ºi familiale trebuie sã ne încãrcãm cu multã rãbdare. Eºti nevoit sã constaþi cã eºti neputincios. Trebuie sã rãbdãm ca sã fim imitatorii lui Dumnezeu.

18 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

Pe un ton colocvial ºi familial, fãrã a recurge la abstracþii ºi formulãri academice, arhiepiscopul a povestit chiar de la început despre un aviator din timpul rãzboiului care a fost nevoit sã se catapulteze, ajungând sã stea mai mult timp agãþat pe crengile unui copac cu paraºuta sa. Dupã un rãstimp de aºteptare, când s-a întrebat pe ce teritoriu este, dacã nu cumva pe cel al inamicului, vede pe cineva pe pãmânt, pe care îndrãzneºte sã-l întrebe unde se aflã. Acesta îi rãspunde simplu cã este agãþat în crengile unui copac. ªi aviatorul întreabã: „Eºti cumva preot?”. Cel de pe pãmânt îi rãspunde: „Da, dar de unde m-ai recunoscut?”. „Ai spus un adevãr care nu m-ajutã la nimic”, i-a replicat aviatorul.

Exemplul sugereazã cã acesta este considerentul multor oameni astãzi, dezinteresaþi de adevãrata libertate care se poate obþine ºi trãi prin intermediul credinþei. Libertatea trebuie vãzutã mereu ca sãmânþã, drumul maturizãrii ei fiind întotdeauna adevãrul. Rãspunsul la libertate trebuie cãutat în noi, pentru cã Dumnezeu a pus o luminã în noi. „Adevãrul vã va face liberi” vrea sã spunã douã lucruri: cuvintele ne trimit la o suferinþã înþeleasã în termeni de teamã, ¾

Tablete spirituale

Spre libertate...

U

¾ fricã.

Ne este teamã cã ceea ce vrem noi nu se va împlini: nu pot fi sigur cã voi ajunge acolo unde vreau sã fiu. În al doilea rând este iluzia de a crede cã eºti liber, în timp ce în realitate eºti sclav. În disputa lui Isus cu iudeii, în contextul cãreia apare citatul de mai sus, aceºtia susþin cã ei n-au fost vreodatã sclavii cuiva, deoarece sunt descendenþii lui Abraham, iar Isus le spune cã „oricine comite pãcatul este sclavul pãcatului”. Pãcatul, a spus ÎPS Ioan Robu, este „lovitura de moarte datã libertãþii”.

Omul trebuie sã recunoascã ceva principial, ºi anume cã este darul lui Dumnezeu. Pentru împlinirea lui ca om, el trebuie sã se simtã ca dar. Pãcatul închide, obstaculeazã aceastã percepere de sine ca dar. De aceea, în trãirea falselor libertãþi, omul va pãstra tot timpul în interiorul sãu nostalgia împlinirii. Isus, aºa cum a vorbit el însuºi despre sine, trebuie acceptat drept cale de împlinire a omului. Nostalgia poate fi înþeleasã ca desiderium, adicã dorinþã, dor, iar din punct de vedere etimologic ca dor pânã la stele. Dar înainte de desiderium, spune sfântul Toma, este iubirea care se constituie drept cheie de înþelegere a libertãþii noastre. Iubirea înseamnã sã te

accepþi ca dar al lui Dumnezeu.

Tot ea ne ajutã sã vedem cât putem fi de liberi faþã de pãrinþi, faþã de alþi superiori.

Fãcând referinþã la cursurile de moralã predate în seminar, ÎPS Ioan Robu a definit libertatea drept capacitate de a identifica valori, de a le alege ºi de a le pune în practicã. Pe un ton exortativ, arhiepiscopul le-a spus îndeosebi tinerilor cã nu trebuie sã simtã „jenã când îºi dau seama cã gândesc ºi fac altfel decât ceilalþi”; sã nu-ºi imagineze cã se împlinesc în viaþa lor prin vreo modã. Ghidarea în anii tinereþii dupã sfaturile pãrinþilor este binevenitã pentru cã ei au o experienþã de care e bine sã se þinã cont.

Apoi existã ºi un semnal interior care ne avertizeazã când greºim: conºtiinþa. În dialog cu conºtiinþa, cu noi înºine, trebuie sã fim cât mai des, pentru cã dialogul cu noi îl are ca martor pe Dumnezeu, care trebuie sã fie în cadrul adevãrului, deoarece el ne elibereazã. Adevãrul nostru este esenþial legat de Dumnezeu.

Ca un lucru foarte important, noi trebuie sã credem în eficienþa continuã a cuvintelor lui Isus Cristos. Adevãrul, despre care spune cã ne elibereazã, trebuie cãutat, simþit ºi împãrtãºit.

n ºoim fusese prins de un þãran ºi trãia legat de un picior în curtea unei ferme. Nu se resemnase însã sã trãiascã la fel ca un pui oarecare. Începuse sã dea lovituri de cioc funiei care-l þinea legat de un stâlp puternic al coteþului de gãini. Fixa cu privirea cerul azuriu ºi pornea spre el din toate puterile sale. Dar, inexorabil, funia îl trãgea în jos. Încercã sãptãmâni de-a rândul, pânã când pielea de la picior îi era toatã o ranã, iar frumoasele aripi tot mai jumulite.

Pânã la urmã se obiºnui.

Dupã câteva sãptãmâni îi plãcea chiar ºi gunoiul puilor. Se mulþumi sã scurme prin pãmânt.

Astfel, nu-ºi dãdu seama cã ploile de toamnã ºi zãpada iernii fãcurã sã putrezeascã funia cu care era legat.

Ar fi fost de-ajuns o ultimã, slabã loviturã ºi ºoimul s-ar fi întors la libertate, stãpân al cerului.

Dar n-o mai dãdu.

Corpul nostru oboseºte ºi doar sã urce niºte trepte. Dar sufletul are aripi. Iar cerul este Pr. Cristian Diac al nostru. mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 19

MISIUNI

Cântec pentru copiii din Africa Douã fetiþe din Parohia Romano-Catolicã de Iaºi, Maria Luisa ºi Francesca, sprijinite de pãrinþii lor, au înregistrat un CD cu diverse melodii. Întregul efort uman ºi financiar pe care l-a presupus interpretarea, înregistrarea ºi multiplicarea CD-ului este fãcut în folosul sutelor de copii pe care-i are în grijã misiunea româneascã romano-catolicã din Kenya. Pãrintele Eugen Blaj, parohul acestei comunitãþi, explicã în cele ce urmeazã cât de importantã este educaþia copiilor ºi cum vor fi cheltuiþi banii ce vor ajunge în Kenya din vânzarea celor 2.000 de CD-uri.

B

iserica misionarã din Kenya a dat o mare atenþie evanghelizãrii ºi încreºtinãrii copiilor. De fapt, în zonele de primã evanghelizare, cum este ºi Maikona, cu permisiunea pãrinþilor, copiii au fost primii care au primit credinþa în Cristos. Cei la care a ajuns mesajul Mântuitorului în zorii evanghelizãrii sunt acum lideri ai comunitãþilor Gabra.

Religia tradiþionalã a tribului Gabra îi aºazã în centru pe bãrbaþi. Femeile ºi copiii neavând dreptul la religie în sens instituþional, ci trãind undeva la periferia ei. Din acest motiv, despre credinþa în Cristos pe care o predicã misionarii, se poate auzi spunându-se cã este „religia femeilor ºi a copiilor”. Este greu sã formezi grupuri de catehumeni din persoane adulte. Mult mai deschiºi ºi mai maleabili sunt copiii, aºa cã misiunea din Maikona îi privilegiazã cumva pe cei mici.

Grãdiniþa – loc de întâlnire cu Dumnezeu ºi cu civilizaþia Încã de acum ºapte ani, de când am început munca misionarã în Maikona, atenþia noastrã s-a îndreptat spre grãdiniþele care existau deja. În total sunt

20 de grãdiniþe, numãrul copiilor care învaþã aici variind între 20 ºi 70. Unele grãdiniþe au o infrastructurã fixã, adicã o clãdire, altele, cele mai multe, una semitemporalã, adicã o construcþie simplã, din coli de tablã ondulatã, iar altele absolut nimic, doar umbra unui copac. Lipsite de confort, ele sunt totuºi adevãrate focare de culturã, instrumente de evanghelizare în care se plãmãdeºte societatea de mâine, sunt centre de emancipare care-i ajutã pe copii sã facã trecerea de la o mentalitate tradiþionalã la una modernã ºi creºtinã. Nu au podea, nu au mese, nu oferã confort, sunt simple precum casele lor, dar sunt locuri în care copiii se simt bine, în care vin ºi revin cu drag, sunt locuri ce devin pentru ei o a doua casã.

Grãdiniþele noastre le oferã copiilor o masã pe zi. În spatele acestui program stã o filozofie numitã aici „kudanganya tumbo”, adicã „a pãcãli stomacul”.

La fiecare sfârºit de trimestru, copiii organizeazã serbãri cu recitaluri, scenete, cântece ºi dansuri tradiþionale. Din când în când, copiilor le sunt oferite ieºiri la „iarbã verde” care

20 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

CD-ul costã 20 lei ºi poate fi procurat de la Centrul Misionar Diecezan, tel. 0233/744491, ºi de la Librãria „Presa Bunã” Iaºi

aduc în programul celor mici jocuri, concursuri, momente de socializare ºi chiar un prânz copios. În fine, copiii au parte de zile de reculegere care zidesc valorile lor religioase ºi spirituale, sprijinind formarea lor integralã ca oameni.

Spre deosebire de alte zone de pe glob, aici misionarii trebuie sã încheie iniþierea creºtinã a copiilor înainte de terminarea ºcolii generale: pentru mulþi, educaþia se terminã aici.

Astfel, grija noastrã este ca toatã formarea cateheticã presacramentalã ce poate fi oferitã familiilor creºtine interesate de primirea sacramentelor pentru copiii lor sã poatã fi încheiatã.

Totuºi, fiind vorba de o zonã de primã evanghelizare, atenþia cateheticã nu este exclusiv presacramentalã. Noi urmãrim o creºtere în credinþã, o formare continuã, ca bazã pentru tot ceea ce va urma în viaþa acestor oameni ºi a generaþiilor ce vor veni.

Pr. Eugen Blaj

ªtiri • ªtiri • ªtiri La patru ani De la alegerea papei Benedict al XVI-lea la cârma Bisericii Catolice, la 19 aprilie 2005, s-au împlinit patru ani. În aceastã perioadã, papa a efectuat 11 cãlãtorii internaþionale, 12 cãlãtorii în Italia, a creat în douã consistorii 38 de noi cardinali reprezentând toate continentele,

a scris douã enciclice, o exortaþie apostolicã asupra Euharistiei, cartea „Isus din Nazaret” ºi sute de texte între care discursuri, scrisori, mesaje ºi omilii. Între evenimentele istorice, vizita la Auschwitz în Polonia, la Moscheea Albastrã din Istanbul în Turcia, discursul la Adunarea generalã ONU de la New York. La 16 aprilie anul acesta papa Benedict al XVI-lea a împlinit 82 de ani de viaþã.

Ziua Vocaþiilor „Rãspunsul la chemarea de a-l sluji pe Dumnezeu în preoþie sau în viaþa consacratã sã nu cedeze în faþa dificultãþilor sau a îndoielilor, ci sã se învigoreze constant cu ajutorul rugãciunii ºi Euharistiei” este obiectivul arãtat de Benedict al XVI-lea în Mesajul pentru Cea de-a 46-a Zi Mondialã de Rugãciune pentru Vocaþii, care se celebreazã în fiecare an în a patra duminicã a Paºtelui, anul acesta la 3 mai.

Tema mesajului este „Încredere în iniþiativa lui Dumnezeu ºi rãspunsul uman”. Chemarea este „un dar dumnezeiesc special”, explicã pontiful în mesaj, un dar

prin care anumiþi bãrbaþi ºi femei devin „miniºtri ºi martori privilegiaþi” ai lui Cristos.

Anul Anselmian S-au împlinit 900 de ani de la moartea sfântului Anselm, nãscut la Aosta în anul 1033, monah benedictin ºi abate al mãnãstirii din Bec în regiunea francezã Normandia ºi apoi arhiepiscop de Canterbury în Anglia unde a murit la 21 aprilie 1109. Dieceza de Aosta a organizat anul acesta o serie de manifestãri intitulate Anul Anselmian. Papa Benedict al XVI-lea a trimis o scrisoare lui Dom Notker Wolf, abatele primat al Benedictinilor Confederaþi. Ateneul Pontifical „Sfântul Anselm” din Roma, întemeiat de papa Leon al XIII-lea, a gãzduit în zilele de 21 ºi 22 aprilie simpozionul „Cunoaºtere ºi effectus la Anselm din Aosta”.

Sfântul Anselm este autorul cãrþilor „Proslogion”, despre lectio divina, ºi „Prologul rugãciunilor ºi meditaþiilor”.

Solidaritate Un puternic cutremur de pãmânt a afectat la 6 aprilie, regiunea Abruzzo din Italia, îndeosebi oraºul L’Aquila, rezultând peste o mie de rãniþi, 287 de morþi printre care ºi cinci români, 28.000 de persoane rãmase fãrã adãpost, mii de case distruse sau avariate, obiective culturale deteriorate ºi zeci de mii de persoane evacuate. Episcopul de Iaºi, dupã ce a încurajat pe credincioºii catolici vorbind la telefon cu pr. Ioan Biºog, responsabil cu pastoraþia românilor catolici din zonã, a transmis arhiepiscopului de L’Aquila, Mons. Giuseppe Molinari, o scrisoare de solidaritate la 8 aprilie. Sfântul Pãrinte a vizitat zona la 28 aprilie. Biserica Catolicã s-a mobilizat în sprijinirea sinistraþilor. În oraºul L’Aquila se aflã douã comunitãþi de români: romano-catolicã ºi ortodoxã.

Pastoraþia tinerilor La Roma, în perioada 3-5 aprilie, a avut loc întâlnirea responsabililor cu pastoraþia tinerilor din peste 70 de þãri ºi a reprezentanþilor a peste 30 de asociaþii ºi miºcãri ecleziale. Întâlnirea a fost organizatã de Consiliul Pontifical pentru Laici ºi a avut ca obiectiv evaluarea Zilei Mondiale a Tineretului de la Sydney ºi pregãtirea urmãtoarei ediþii de la Madrid din anul 2011. România a fost reprezentatã de pr. Felix Roca (Dieceza de Iaºi) ºi de pr. Paul Popa (Eparhia de Oradea).

Nou episcop Sfânta Liturghie de întronizare a noului episcop de Münster, pr. dr. Felix Genn, a avut loc în ziua de 29 martie, în domul din Münster. Documentul de numire din partea Sfântului Pãrinte a fost prezentat de nunþiul apostolic Jean-Claude Périsset.

În prezenþa mitropolitului de Köln, card. Joachim Meisner, i-a fost înmânatã cârja pastoralã de cãtre venerabilul episcop Reinhard Lettman, retras din motive de vârstã. La sãrbãtoare au participat mai mult de 60 de episcopi din Germania ºi din alte þãri. Din România au fost prezenþi ÎPS Ioan Robu, PS Petru Gherghel ºi pr. Vladimir Petercã. De mai multã vreme, între Dieceza de Münster ºi Diecezele de Bucureºti ºi Iaºi s-au stabilit relaþii de parteneriat, cu sprijinul episcopului emerit Reinhard Lettmann.

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Vizitã la Milano Comunitatea catolicã românã din Milano, pãstoritã de pr. Maricel Mititelu, a fost vizitatã, în perioada 18-20 aprilie, de PS Aurel Percã, însoþit de pr.

Claudiu Iºtoc. Vizita a inclus celebrãri euharistice în diferite locaþii, inclusiv una în rit greco-catolic, participarea la administrarea Mirului la 140 de adolescenþi italieni ºi întâlniri

cu diferiþi preoþi italieni. Preasfinþitul a discutat cu pr. Giancarlo Quadri, responsabilul Oficiului pentru Pastoraþia Migranþilor din Dieceza de Milano, printre alte subiecte s-a abordat ºi despre noua oportunitate pentru credincioºii catolici români din Milano de a putea celebra Liturghia în fiecare primã duminicã din lunã, începând cu luna iunie, chiar în centrul oraºului, lângã „Stazione Centrale”.

Episcopul Aurel s-a mai întâlnit cu membri din Miºcarea „Comunione e Liberazione”, participând la o întrunire.

Hirotonire În catedrala „Santa Maria del Fiore” din Florenþa (Italia), prin impunerea mâinilor ºi rugãciunea de consacrare a ÎPS Giuseppe Betori, arhiepiscop de Florenþa, la sfânta Liturghie din 19 aprilie, a fost hirotonit întru Preoþie pãrinte diacon Gabriel Farþadi, nãscut la Faraoani (Bacãu).

La Liturghie au mai participat PS Claudio Maniago, episcop auxiliar de Florenþa, preoþi din Dieceza de Florenþa, dar ºi preoþi

originari din Dieceza de Iaºi.

Este cel de-al treilea preot al familiei Mihai Farþadi (alãturi de Alois ºi de Cristinel) ºi mai are o sorã, Agneza, în Congregaþia Surorilor Franciscane. La 12 iulie, pr. Gabriel va celebra prima Liturghie în satul natal.

OKET Iniþiatã în anul 1994, cu denumirea de OKET, în zona Ardealului, Întâlnirea Naþionalã a Studenþilor Catolici de anul acesta s-a desfãºurat la AlbaIulia în perioada 17-19 aprilie, cu tema „De unde, unde ºi încotro se îndreaptã tânãrul creºtin astãzi?” cu participarea a 250 de tineri. Alãturi de tinerii veniþi din diecezele de Timiºoara, Oradea, Cluj, Târgu Mureº, Baia Mare, Bucureºti ºi Alba-Iulia, la acest itinerar al credinþei au participat din Dieceza de Iaºi 19 studenþi, împreunã cu pr. Iosif Iacob. Evenimentul a inclus momente de adoraþie, prelegeri, dar ºi vizite la obiective culturale din oraº. Urmãtoarea întâlnire OKET va fi la Oradea în anul 2010.

Profesiune Primul Misionar Oblat al Mariei Imaculate din România se numeºte Damian Cimpoeºu, nãscut la Traian (BC), care a fãcut profesiunea perpetuã în aceastã congregaþie, în cadrul Liturghiei din ziua de 19 aprilie, în biserica „Sfântul Iosif Muncitorul” din Traian (Bacãu), în prezenþa pr. Nicola Parretta, provincialul Misionarilor Oblaþi ai Mariei Imaculate, ºi a pr. Ronchi Sante, superiorul comunitãþii oblaþilor din România. Liturghia a fost prezidatã de pr. Alois Fechet. Tânãrul va fi sfinþit diacon la 9 mai la Roma.

Omagiu Anticipând luna mai, luna Mariei, Surorile Franciscane Misionare de Assisi, ajutate de

22 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

personalul specializat din cadrul Centrului de Zi pentru Copii „Sfântul Anton” din Huºi, în cadrul unui program special, au þinut s-o omagieze pe Maria, mama lui Isus, ºi pe mamele prezente, pentru sacrificiile pe care le fac pentru copiii lor.

Centrul de Zi din Huºi este un loc unde „poposesc” copiii nevoiaºi cu risc de abandon ºcolar pentru care fiecare zi de mers la ºcoalã reprezintã un real efort material. Întruniri La întrunirea Consiliului Prezbiteral Diecezan din 27 aprilie la sediul Episcopiei de Iaºi, s-a discutat despre aniversarul vizitei papei Ioan Paul al II-lea la Iaºi, Ziua Tineretului ºi a Copiilor la nivel diecezan, aniversarul înfiinþãrii Episcopiei de Iaºi (125 ani) ºi al sfinþirii catedralei din Iaºi (220 ani), Anul Sfintei Preoþii, promovarea vocaþiilor la Preoþie ºi viaþa consacratã, religia în ºcoli, vestirea evangheliei ºi spiritul misionar, probleme administrative.

La Centrul de Spiritualitate al Pãrinþilor Verbiþi din Traian (NT), a avut loc, în ziua de 29 aprilie, sesiunea de primãvarã a Consiliului Pastoral Diecezan, la care, pe lângã majoritatea subiectele abordate la Consiliul Prezbiteral, s-a mai discutat ºi despre familie în contextul actual ºi în perspectivã pastoralã.

Transmisii la Radio Maria Radio Maria a realizat în perioada 9-12 aprilie transmisii de la celebrãrile din catedrala nouã din Iaºi: Liturghia sfinþirii uleiurilor, Liturghia Cinei Domnului (joi), slujba Patimilor Domnului (vineri), Vigilia Pascalã (sâmbãtã) ºi Liturghia Învierii Domnului (duminicã).

Radio Maria a fost lansat la 25 martie 2006 ºi are sediul în

Oradea. În zona Moldova poate la Domiciliu (tel. 0742/034062, fi receptat doar prin internet. fax 0232/276393) sau AntoÎn afara emisiunilor religioase, nina Dogariu – coordonator postul transmite ºi grupaje in- executiv al Programului Serformative. Programul detaliat vicii de Îngrijiri la Domiciliu al emisiunilor din România (tel. 0747/630353). Pentru depoate fi consultat pe internet talii suplimentare poate fi con(www.radiomaria.ro). La nivel tactat ºi pr. Mihai Budãu (tel. mondial (www.radiomaria.org) 0744/558463).

Radio Maria emite în 52 de þãri Pelerinaj în Polonia pe toate continentele.

Oficiul pentru Pelerinaje al Diecezei Romano-Catolice de Ziua Bolnavului Din dispoziþia PS Petru Gher- Iaºi organizeazã în perioada ghel, din motive pastorale, Ziua 22-29 august un pelerinaj în Bolnavului se celebreazã în Di- Polonia, în amintirea vizitei paeceza de Iaºi în ziua de 13 mai, pei Ioan Paul al II-lea în Rocând Oficiul pentru Pastoraþia mânia. Traseul va cuprinde: CzesSanitarã al Episcopiei Roma- tochowa (Madona Neagrã), Kalno-Catolice Iaºi, în colaborare waria Zebrzydowska, Ludzmierz, cu Serviciul de Îngrijire la Do- Cracovia (Sanctuarul Divinei miciliu al Centrului Diecezan Îndurãri ºi castelul Wawel), WaCaritas, Oficiul pentru Peleri- dowice, lagãrul Auschwitz ºi sanaje, sanctuarul de la Cacica ºi lina Wieliczka. Preþul estimat parohiile Diecezei de Iaºi orga- este în jur de 400 euro. Traseul nizeazã un pelerinaj pentru bol- propus a fost transmis în parohii navi, la Cacica. Listele din fie- ºi publicat pe www.ercis.ro. care parohie cu numãrul bol- Informaþii ºi înscrieri: pr. Iulian navilor se vor trimite pânã la Eugen Kropp (Parohia Târgu Fru8 mai, la dr. Gema Bãcoanu – mos, jud. Iaºi, tel. 0232/711476; coordonator diecezan al Pro- 0744/306309; 0767/167799, gramului Servicii de Îngrijiri e-mail: prk_iuliu@yahoo.it).

A trecut la Domnul A decedat la Iaºi, în dimineaþa zilei de 14 aprilie, fratele Damian (Mihai) Bakos, din Congregaþia „Fraþii ªcolilor Creºtine”. Fratele Damian s-a nãscut la 21 octombrie 1923, în Satul Mic, judeþul Arad. În anul 1940, a intrat în noviciatul Fraþilor ªcolilor Creºtine, din Bucureºti, iar la 8 septembrie 1941 a depus primele voturi, iar la 28 iunie 1958, a depus voturile perpetue. Între anii 1967 ºi 1992 a activat ca director ºi profesor la Seminarul din Alba-Iulia. În anul 1992, a ajutat la întemeierea unei comunitãþi la Oradea. În anul 2000, a intrat în comunitatea din Iaºi. Între anii 2001 ºi 2003 a fost în comunitatea fraþilor din Strebersdorf-Viena, iar din vara anului 2003 a revenit în comunitatea din Iaºi. Din luna aprilie a anului 2008 a fost primit în Cãminul de Bãtrâni „Sfântul Iosif” al surorilor „Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenþe” din Iaºi, unde a fost îngrijit pânã în ultima clipã a vieþii ºi unde, la 16 aprilie, episcopul de Iaºi a celebrat o Liturghie pentru odihna sufletului celui rãposat. Înmormântarea a avut loc în ziua de 17 aprilie, în cimitirul Bellu catolic din Bucureºti.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Pe scurt

28 martie: Curs de formare pentru

140 de animatori din 22 de parohii, în comunitatea „Iosefinii lui Murialdo” din Roman 29 martie: Primirea lectoratului (17 studenþi) ºi acolitatului (18 studenþi) la Institutul Teologic din Iaºi, Liturghia fiind prezidatã de PS Aurel Percã 3-5 aprilie: Misiuni populare la Slobozia, predicator fiind pr. Adrian Gherghelucã 4 aprilie: Ziua zonalã a tinerilor din AC, zona Bacãu, la Gioseni, fiind prezent ºi PS Aurel Percã 5-7 aprilie: Misiuni populare la Bârgãuani, predicator fiind pr. Adrian Ciobanu 13 aprilie: Binecuvântarea lucrãrii de construire a noului centru parohial din Moara 13 aprilie: Sfinþirea pietrei de temelie a viitoarei biserici cu hramul „Sfinþii Petru ºi Paul” în filiala Fântânele Vechi a Parohiei Focuri 14-17 aprilie: Campus vocaþional „Spre Damasc” pentru 28 de tinere din opt parohii, la casa „Slujitoarelor Preacuratei de Parma” din Târgu Ocna 15-17 aprilie: Campus vocaþional „Veniþi ºi vedeþi” pentru 250 de elevi din 29 de parohii, la Liceul Franciscan din Roman 17-19 aprilie: Curs diecezan de formare pentru responsabilii parohiali ºi animatorii ACC la Traian (NT) 17-20 aprilie: Exerciþii spirituale pentru lideri scout organizate în Parohia Valea Lupului, predicator fiind pr. Felician Tiba 24 aprilie – 22 mai: Cursuri pentru logodnici organizate de Asociaþia „Familia ºi Viaþa” din Roman 26 aprilie: Întâlnirea superiorilor comunitãþilor locale de viaþã consacratã ºi formatorii din Dieceza de Iaºi asupra instrucþiunii „Slujirea autoritãþii ºi ascultarea” la Institutul Franciscan din Roman 26 aprilie: Sfinþirea pietrei de temelie a viitoarei biserici cu hramul „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” la Iugani 1-3 mai: Olimpiada de religie catolicã, faza naþionalã, clasele V-XII, la Liceul Teologic „Sfântul Francisc din Assisi” din Roman 2 mai: Inaugurarea Mãnãstirii Cavanis din Paºcani, a Congregaþiei ªcolilor de Caritate 24 mai: Sfinþirea altarului ºi consacrarea bisericii „Fericitul Ieremia Valahul” din Valea Micã 25-27 mai: Sesiunea de primãvarã a Conferinþei Episcopilor din România la Cluj-Napoca.

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Calculatorul ºi sãnãtatea Calculatorul este o minune tehnologicã a lumii moderne, dar când petrecem în faþã lui 12-14 ore devine un duºman al sãnãtãþii. Cei ce rãmân îndelung lipiþi de calculator sunt sfãtuiþi de medici sã ia pauze dese ºi sã facã exerciþii.

Utilizarea îndelungatã a computerului poate fi periculoasã.

edicii din lumea întreagã susþin cã oamenii care nu se ridicã de pe scaun perioade foarte îndelungate de timp, lucrând sau jucându-se la calculator, pot cãpãta o boalã periculoasã: tromboza, a cãrei variantã „etromoboza” este strâns legatã de utilizarea computerului. În timp ce stãm în faþã monitorului, în venele noastre de la picioare se poate dezvolta un cheag de sânge, care poate ajunge la dimensiuni periculos de mari.

Dupã un timp, cheagul format se desprinde ºi poate ajunge la plãmân. La început simþi o durere în piept atunci când înghiþi.

Dupã zece zile durerile pot sã disparã, dar începi sã ai dificultãþi respiratorii ºi sã ajungi la spital. Nu este un lucru neobiºnuit sã se formeze cheaguri minuscule de sânge în venele picioarelor, dar acestea se dizolvã dupã reluarea activitãþii.

Pentru cei obsedaþi de computer, precum ºi celor care petrec mult timp în avion, medicii le recomandã sã facã exerciþii pentru picioare, tãlpi, spate, gât ºi mâini ºi sã ia pauze regulate pentru respiraþie ºi miºcare.

Numãrul persoanelor diagnosticate cu artrozã cervicalã este în creºtere ºi în România

M

din cauza utilizãrii excesive a computerului. Aceastã afecþiune apare de obicei la persoanele în vârstã, dar creºte ºi numãrul pacienþilor cu vârste între 20 ºi 30 de ani care se prezintã la medic cu dureri mari de cap ºi la coloana vertebralã. Lãsatã netratatã, artroza cervicalã cauzeazã dureri insuportabile de cap, senzaþia de ameþealã ºi dureri ale coloanei vertebrale.

O bunã parte a celor care lucreazã îndelungat la computer se poate confrunta ºi cu probleme de disfuncþionalitate vizualã, mai ales de astenopie acomodativã, adicã de obosealã vizualã, cauzate de coordonarea ochilor din ce în ce mai solicitaþi. Aceste persoane pot sã nu aibã dioptrii, dar sã sufere de dureri de cap sau de ochi. Pentru cazuri de genul acesta se prescriu ochelari cu protecþie specialã, care au niºte straturi protectoare împotriva reflexiei razelor luminoase.

Persoanele care lucreazã mai mult de ºase ore pe zi la calculator sunt sfãtuite de medicii oftalmologi sã þinã seamã de urmãtoarele aspecte: – sã utilizeze lentile cu protecþie specialã pentru monitorul calculatorului; – uneori, când lucrãm la calculator, trebuie sã urmãrim ºi un alt document; atunci focalizarea se schimbã, iar ochii fac un efort suplimentar. De aceea, este foarte important ca documentul sã fie aºezat în stânga, lângã monitor ºi eventual luminat cu o lampã de birou;

24 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

– sunt foarte importante un scaun ºi un birou ergonomice, precum ºi o iluminare adecvatã, care sã nu deranjeze prin reflexie pe ecranul computerului sau pe birou; – când ne simþim obosiþi ochii, putem sã lãsãm privirea sã se odihneascã uitându-ne în depãrtare, fãrã sã aþintim (focalizãm) nimic clar; – tot când simþim o anumitã tensiune intraocularã se recomandã ºi exerciþiul de palming, adicã frecarea palmelor una de altã pânã sã înfierbântã. Se pun apoi palmele deschise pe ochi, deoarece cãldura localã relaxeazã musculaturã intraocularã; – se mai pot folosi ºi lacrimile artificiale, fiindcã atunci când se lucreazã mai mult timp la computer, frecvenþa clipitului, deºi este reflexã, se declanºeazã mai rar ºi ochiul se usucã, mai ales dacã încãperea are ºi aer condiþionat. Picãturile umezesc corneea ºi diminueazã senzaþia de uscãciune ºi de nisip din ochi; – cei care folosesc ochelari în mod curent trebuie sã îºi facã regulat controlul oftalmologic pentru adaptarea la noile dioptrii; – luarea unor pauze de 10-15 minute la o orã sau la o orã ºi jumãtate este absolut necesarã pentru odihnã, relaxare ºi miºcare.

Dr. Lucia Amza, medic de familie

Poºta redacþiei Ne-au scris de sãrbãtori: Galina Pajura (Bucureºti); Evelina Mãrculescu (Galaþi); Trandafira Rufã ºi fam. Niculescu (Constanþa); pr. Johann Proschinger (Suceava); pr. Ioan Pop (Lugoj); Surorile Slujitoarele Iubirii Milostive (Barticeºti); Congregaþia Surorile Misionare (Butea); Mãnãstirea „Maica Unitãþii” (Piatra Neamþ); Fam. Span Marin (Baia Mare).

Vã mulþumim!

Pr. Gheorghe Cojocaru (Nicolae Bãlcescu) „De mult timp ar fi trebuit sã vã scriem aceste rânduri, nu în numele nostru personal, ci al credincioºilor parohiei noastre, dar mereu au intervenit banalitãþi ºi ne-au aruncat la luni distanþã. În parohia noastrã avem 72 de persoane þintuite la pat, pe care, cel puþin o datã pe lunã, le vizitãm pentru a le administra sacramentele necesare mântuirii sufletului. În discuþiile pe care le avem cu ele, majoritatea se plâng de imposibilitatea fizicã de a participa la Liturghiile duminicale, dar imediat dupã ce îºi exprimã acest regret vin ºi cu aceste cuvinte pe care vi le redãm: «Sã-i dea Dumnezeu multã sãnãtate celui care s-a gândit la noi cã putem sã ascultãm ºi noi Liturghia de duminicã la radio», «Mare om a fost acela care a reuºit sã ne facã aceastã bucurie de a asculta în fiecare duminicã sfânta Liturghie», «Nu ºtiu ce aº face dacã n-aº putea asculta Liturghia de duminicã la radio», «Sunt bolnav ºi pãrãsit, dar am o singurã mângâiere: pot asculta în fiecare duminicã Liturghia la radio» etc. (...) V-am scris aceste câteva cuvinte ca sã vã mulþumim în numele bolnavilor noºtri, dar ºi în numele nostru personal cu speranþa cã aceastã muncã va continua

ºi poate se va îmbogãþi ºi cu transmisii televizate...”.

Am redat una dintre frumoasele scrisori care vin pe adresa episcopiei, fiind adresatã Preasfinþitului. Rândurile primite ne-au adus o adevãratã bucurie cu atât mai mult cu cât se apropie Ziua Comunicaþiilor Sociale care ne invitã sã ne gândim la binefacerile pe care le pot aduce mijloacele de comunicare atunci când în ele îºi face loc vestea cea bunã. Îndreptãm aprecierile, precum ºi rugãciunile înãlþate de cei care folosesc aceste mijloace pentru a creºte în credinþã, spre Domnul. Îl rugãm sã binecuvânteze cu mult har ºi cu sãnãtate pe toþi cei care au fãcut posibilã transmiterea Liturghiei pe undele Radio Iaºi.

B.R. (Piatra-Neamþ). „Doresc o clarificare, nu ºtiu dacã mã puteþi ajuta dv. sau mã puteþi îndruma spre o altã persoanã.

Am o prietenã ortodoxã, însã este divorþatã. Intenþionez sã mã cãsãtoresc cu ea ºi doresc sã ºtiu dacã se poate depãºi în vreun mod problema pentru cã ea este divorþatã. Dacã m-aº cununa în Biserica Ortodoxã, pãstrându-mi religia, aº putea rezolva problema?”.

Vã rãspundem cu ceva întârziere. Desigur, rãspunsul îl puteþi avea ºi adresându-vã parohiei din Piatra Neamþ. În esenþã, conform Sfintei Scripturi ºi tradiþiei Bisericii, cãsãtoria este doar una. Este scris: „Ceea ce Dumnezeu a unit, omul sã nu despartã”. Aºa stând lucrurile, dacã prietena dv. s-a cãsãtorit în Bisericã ºi apoi a divorþat, soþul ei rãmâne acela cu care s-a unit în faþa lui Dumnezeu.

Cine se desparte ºi se cãsãtoreºte cu altul, subliniazã Isus, sãvârºeºte adulter. Citind asemenea texte rãmâne la alegerea fiecãruia cum sã procedeze: sã le calce sau sã le respecte. Nici

cununia a doua în Biserica Ortodoxã nu este o soluþie. De altfel, nici Biserica Ortodoxã nu considerã a doua oarã ca fiind cãsãtorie, ci un fel de binecuvântare.

Cu alte cuvinte, tot în neordine veþi fi. Vã dorim multã luminã de la Dumnezeu ca sã luaþi o hotãrâre înþeleaptã.

Fabian Gherghel (Torino, Italia) „Prin intermediul dv. aº vrea sã-i mulþumesc bunului Dumnezeu pentru preoþii pe care ni i-a trimis în Parohia Sarata-Bãi. Dumnezeu sã-l odihneascã pe pr. Iosif Pal, care timp de aproape 17 ani ne-a fost paroh de Luizi-Cãlugãra. (...)

Toþi cei care l-au cunoscut spun cã a fost într-adevãr un preot al lui Dumnezeu. Mulþumesc bunului Dumnezeu ºi pentru preotul pe care îl avem acum în parohia noastrã Sarata-Bãi, care urmeazã exemplul pr. Iosif Pal”.

Scrisoarea dv. ne-a emoþionat mult prin cuvintele frumoase de recunoºtinþã la adresa pr.

Iosif Pal plecat recent dintre noi ºi la adresa noului paroh.

Continuaþi sã vã rugaþi pentru preoþi cãci nimic nu este mai important ºi mai de preþ pentru pãstori ca rugãciunea celor pe care-i pãstoresc. Fie ca rugãciunea dv. spusã din inimã sã fie ascultatã de bunul Dumnezeu ºi el sã reverse harurile sale asupra tuturor creºtinilor din parohia de care aparþineþi.

Genovica Ivan (Sãbãoani).

Vã mulþumim pentru scrisorile trimise, pentru urãri ºi pentru frumoasa iconiþã. Vã dorim ºi noi pace ºi bucurie în suflet ºi numai sãnãtate. În ceea ce priveºte revolta dv., ea este îndreptãþitã, de aceea trebuie sã ne unim în rugãciune pentru ca Dumnezeu sã dea înþelepciune tuturor celor aflaþi la cârma lumii pentru ca prin mãsurile luate sã nu se îndepãrteze de Dumnezeu.

mai 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE CD: Scrisorile Concurs sfântului Paul Oficiul pentru Comunicaþii datã la douã luni aveþi poSociale, 2009, sibilitatea de a câºtiga o 6 cd-uri audio, 20 lei; carte. Trebuie doar sã rãspun1 cd mp3, 10 lei

Cateheze despre sfântul Paul Benedict al XVI-lea, Ed. „Presa Bunã”, 2009, 14x20 cm, 134 p., 6 lei

Citeºti ºi câºtigi

O

deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în articolele din numãrul trecut al revistei. Se acordã douã premii prin tragere la sorþi. Trimiteþi prin poºtã pe adresa de la pag. 2, prin fax: 0232/211527 sau prin e-mail: editor@ercis.ro Mesajul pentru Cea de-a XXIV-a Un cuvânt bun pentru rãspunsul, adresa dv. completã Zi Mondialã a Tineretului drum. Gânduri, ºi, eventual, numãrul de telefon Mesajul pentru Cea de-a XLVI-a Zi meditaþii, rugãciuni Mondialã de Rugãciune pentru Vocaþii la care puteþi fi contactat. ParAlbert Holenstein, Benedict al XVI-lea, Ed. „Presa ticipã la concurs rãspunsurile Ed. „Sapientia”, Bunã”, 2009, 10x14 cm, 12 p., care vor ajunge la redacþie pânã 2009, 13x20 cm, 0,5 lei / exemplar la 15 iunie. Numele câºtigãto50 p., 2,5 lei rilor se vor anunþa în revista din Discursuri ºi omilii cu ocazia vizitei în Roluna iulie.

CD: Sã dãruim iubire... mânia. 7-9 mai 1999 Maria Luisa AnÎntrebarea Ioan Paul al II-lea, drici ºi Francesca Ed. „Presa Bunã”, Ce eveniment se va desfãºura 2009, ISBN 978Giurgilã, în Biserica Catolicã în perioada 973-8191-97-6, Iaºi, 20 lei 19 iunie 2009 – 19 iunie 2010?

Lectio divina cu sfântul Paul Ed. „Sapientia”, 2009, ISBN 9738980-47-1, 13x20 cm, 158 p., 10 lei

10x14 cm, 102 p., 3,5 lei

A XXIV-a Zi Mondialã a Tineretului. Nisiporeºti, 3 mai 2009 Ed. „Presa Bunã”, 2009, 15x20 cm, 32 p., 2 lei Buletin istoric, nr. 9/2008 Departamentul de Cercetare Istoricã, Ed. „Presa Bunã”, 2008, 17x24 cm, 290 p., 19 lei Predici. Zece sãrbãtori de poruncã ºi alte teme diferite Anton Dancã, Ed. „Presa Bunã”, 2009, 15x20 cm, 600 p., 27 lei

Ziua Reducerilor

Premiul Scrisorile sfântului Paul

Cu ocazia Zilei Presei în Dieceza de Iaºi, Editura „Presa Bunã” a lansat (CD format mp3), Ziua Reducerilor, cu posibilitatea pen- Oficiul pentru tru cei interesaþi de a achiziþiona cãrþi Comunicaþii la preþ redus (în limita stocului dispo- Sociale, 2009 nibil), pe parcursul unei singure zile. CD-ul este un În ziua de luni, 25 mai, se pot face proiect iniþiat de Episcopia comenzi pentru titlurile de la Editura Romano-Catolicã de Iaºi prin „Presa Bunã”. Lista cãrþilor din oferta Oficiul pentru Comunicaþii specialã poate fi descãrcatã de pe Sociale ºi www.pastoratie.ro www.ercis.ro. Reducerea este de ºi lansat în cadrul Anului 25% din preþul normal.

Paulin.

Comenzile pentru Ziua Reducerilor se pot face doar pe 25 mai 2009, Câºtigãtorii din luna martie toatã ziua (orele 00.00-24.00) la Au fost primite 18 rãspunsuri libraria@ercis.ro ºi între orele 10.00 corecte. În urma tragerii la sorþi, ºi 18.00 la tel.: 0232/21003, int. 67, sau 0745/898654 sau direct la Librãria au câºtigat: Cecilia Zapodeanu (Hãlãuceºti) ºi Paula Hãlãnduþ „Presa Bunã din Iaºi.

La un preþ foarte mic, puteþi pro- (Mirceºti), care vor primi cartea cura cât mai multe cãrþi pentru prie- Misterul fericirii de Claudiu teni sau pentru biblioteca personalã! Dumea.

26 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2009

Femei sfinte Orizontal: 1) Mama regelui nemuritor al veacurilor, care este cinstitã cu cântãri de laudã izvorâte din bogãþia Sfintei Scripturi – Sfântã martirã amintitã în Canonul roman încã din vremea papei Grigore cel Mare ºi care se bucurã de un loc aparte în iconografia creºtinã. 2) Fecioarã martirã, consideratã patroanã a filozofilor, model de iubire faþã de Cristos ºi de curaj în trãirea vieþii de credinþã. 3) Diminutiv pentru Loredana, nume ce aminteºte de bucuria de a fi mântuiþi prin Cristos – Cãlugãriþã sfântã comemoratã în calendar în ziua de 13 decembrie, alãturi de sfânta Lucia.

4) Diminutiv de la Irina – Serialul de luni. 5) Oameni cu calitãþi extraordinare – Crãpat pe mijloc! 6) Sfântã martirã comemoratã în calendar în ziua de 20 august. 7) Nume ce aminteºte de nobleþea ºi bunãtatea conferitã de încorporarea în trupul mistic al lui Cristos prin

Botez (dim.) – Categorie. 8) Hipocoristic de la Elisabeta, însemnând „Dumnezeu este plinãtate”, „Dumnezeu este perfecþiune” – Primele versuri! 9) Cea care are un nume de liniºtire! – A se minuna. 10) Sfânta care în mod miraculos a fost pãrtaºã la pãtimirea lui Cristos, purtând un spin din coroana sa – Femeie sfântã prin ale cãrei rugãciuni ºi lacrimi a obþinut convertirea soþului ºi a fiului ei Augustin, devenit unul dintre cei mai mari învãþãtori ai Bisericii. 11) Derivat de la Emiliana – Sfânta care aminteºte de darul naºterii la viaþa cea nouã, la care oamenii sunt fãcuþi pãrtaºi prin Isus Cristos.

Vertical: 1) A cugeta asupra Sfintei Scripturi – Cuvântul lui Dumnezeu este… ºi luminã pentru noi. 2) Macagii – Arbust sãlbatic având flori albe ºi frunze roºii. 3) Ofensatã (fig.) –

Doamne al puterilor...

Criptografie

Descendent, urmaº (fig.). 4) Femeie de la munte – Hipocoristic de la Eugenia. 5) Primele vocale! – Unealtã de pescuit.

6) Pietre – În Canada! – Monica Urban. 7) Sârmã subþire – Notã muzicalã – Prost (pop.).

8) A încheia o alianþã – A oferi – Soseºte! 9) Plantã decorativã cu flori albe, rãsucite în formã de cornet – Mitral (anat.).

10) Lac în Norvegia – Aici (pop.). 11) Mama preacuratei Fecioare Maria – Suveran pontif – Abis!

Dicþionar: MOG, INARI. Magda Coºa Rãspuns la rebusul „Teologia paulinã (II)” din numãrul trecut: 1) ESCATOLOGIC; 2) PARTICU-

LARA; 3) STIUTORI – IP; 4) RS – RL – ENTI; 5) PATIA – CREAT; (2,2,4,4,5,10,7,2,7,7,7,4,2,6,3) 6) APOSTOL – M – A; 7) R – SPIGalina P. Pajura RITUAL; 8) AU – A – MOARTE; 9) DRESDA – VIE; 10) INVIERE – RNR; 11) SIMTI – STEAG.

Rezolvarea criptografiei „Isus cel înviat...” din numãrul trecut: ES – TE – P – RE – OTP – AS – TOR – U – L – C – EL – B – UN – IN – V – ATA – TOR – U – L – SI – S – L – UJI – TOR – U – L – TU – TU – RO – R. Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” a mai contribuit domnul Victor Tarþa (Pintic, judeþul Cluj), 700 lei.

Adunarea Generalã a membrilor Acþiunii Catolice Adulþi (Mãrgineni, 21 martie)

Curs de formare pentru animatorii activitãþilor „Vara împreunã” (Roman, 28 martie)

Instituire de lectori ºi acoliþi la Institutul Teologic „Sf. Iosif” (Iaºi, 29 martie)

Întâlnirea zonalã a tinerilor din AC Bacãu (Gioseni, 4 aprilie)

Ziua Mondialã a Tineretului la nivel parohial (Iaºi, 5 aprilie)

Procesiune în Duminica Floriilor (Oneºti, 5 aprilie)

Calea sfintei cruci pe strãzile oraºului Bacãu (5 aprilie)

Liturghia crismei (a sfinþirii uleiurilor) (Iaºi, 9 aprilie)