Lumina crestinului, nr. 12/2009

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XX decembrie 2009, nr. 12 (240) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Mihail Cojan, Iustian-Ionuþ Petre Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Vã anunþãm cã aveþi posibilitatea de a reînnoi abonamentele în condiþii foarte avantajoase. Pânã la 31 decembrie, puteþi beneficia de reduceri. Costul publicaþiilor care apar la Editura „Presa Bunã” este notat la pag. 27. Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor pânã la finalul anului, prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0745/167961). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. Completaþi cu atenþie „Buletinul de abonament” (pag. 27) ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia documentului de platã, pe adresa editurii.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Apostolul neamurilor (XXVIII) „Sã întãreascã Domnul inimile voastre pentru venirea lui Cristos” (1Tes 3,13). În prima duminicã a Adven- sufletesc, sfântul Paul, le scrie: tului 2009, sfânta Liturghie ne „Domnul sã facã sã creºteþi tot oferã spre meditare, în lectura mai mult în dragoste unul faþã a doua, patru versete din Scri- de altul ºi faþã de toþi oamenii, soarea întâi a sfântului apostol precum prisosim ºi noi în draPaul cãtre Tesaloniceni: ultimele goste faþã de voi” (v. 12). Acest douã (12 ºi 13) din capitolul al îndemn trebuia sã constituie o treilea ºi primele douã din capi- strãdanie permanentã a vieþii pãtolul al patrulea. mânteºti, în perspectiva venirii Comunitatea creºtinã din Te- Domnului: „El sã vã întãreascã salonic a fost fondatã de cãtre inimile ca sã fiþi fãrã prihanã în apostolul neamurilor împreunã sfinþenie... la venirea Domnului cu Sila ºi Timotei, în a doua nostru Isus Cristos împreunã cu cãlãtorie misionarã. Succesele toþi sfinþii sãi” (v. 13). evanghelizãrii au stârnit invidia Apostol zelos ºi pedagog iuºi revolta evreilor din oraº. Sfân- bitor, Paul vrea din toatã inima tul Paul a fost nevoit sã plece, ca fiii sãi sufleteºti sã punã în lãsând acolo pe cei doi colabo- practicã tot ceea ce au învãþat ratori ai sãi. Primind veºti bune de la el ºi de la colaboratorii sãi, de la aceºtia, apostolul se bu- pentru a fi plãcuþi lui Dumnezeu curã ºi le scrie pentru a-i încuraja. ºi sã progreseze în viaþa lor spiÎntrucât religia creºtinã este ritualã: „Vã rugãm ºi vã îndemreligia iubirii nemãrginite a lui nãm în Domnul Isus, sã faceþi Dumnezeu faþã de oameni, ºi paºi înainte în privinþa aceasta” aceºtia sunt chemaþi la iubire: (v. 1 ºi 2). „Sã-l iubeºti pe Domnul DumReceptivi la cele scrise de nezeul tãu din toatã inima ta... apostolul neamurilor, vom trãi iar pe aproapele tãu ca pe tine ºi noi un Advent sfânt, conform însuþi” (Lc 10,27). chemãrii noastre creºtine.

Creºtinii din Tesalonic ºtiu bine Sfinte Ioan Maria Vianney, de aceastã chemare. Pãrintele lor roagã-te pentru noi!

Mesaj terezian

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca toþi copiii sã fie respectaþi ºi iubiþi ºi niciodatã sã nu fie victime ale exploatãrii în diferitele sale forme.

Intenþia misionarã Pentru ca la Crãciun popoarele pãmântului sã recunoascã în cuvântul întrupat lumina care lumineazã pe fiecare om ºi sã deschidã porþile lui Cristos, Mântuitorul lumii.

Iubire, unicul bine „Nu ajunge sã-mi spuneþi Doamne, Doamne, ca sã intraþi în împãrãþia cerurilor” (Mt 7,21). Meditând aceste cuvinte ale lui Isus, Tereza scrie: „Înþeleg foarte bine cã numai iubirea mã poate face plãcutã lui Dumnezeu, cã aceastã iubire este unicul bine pe care trebuie sã-l râvnesc” (Ms. B, 1r).

P.A.D.

scrisoare pastoralã Crãciun 2009

Strigãtul dupã un Mântuitor Venite adoremus Dominum! Veniþi sã-l adorãm pe Domnul! timpul sfânt al Adventului, prin textele propuse Îzi denBiserica, zi ºi, mai ales, în cele patru duminici, ne-a chemat sã privim spre viitor ºi sã fim siguri cã va apãrea în lume o „odraslã dreaptã din casa lui David”; care va aduce în lume mântuirea ºi pacea.

Rând pe rând, profeþii Vechiului Testament, iluminaþi de Duhul Sfânt, ne asigurã cã cel promis va veni ºi va împlini fãgãduinþa fãcutã de cãtre Pãrintele ceresc, cã va elibera lumea de pãcat, îºi va arãta dreptatea ºi îndurarea sa, ca rãspuns la cererile ºi suspinele poporului, apãsat de pãcate ºi de întuneric.

Psalmistul David exprimã aceastã aºteptare ºi aceastã rugã într-o mulþime de forme ºi de rugãciuni: „Cãtre tine, Doamne, înalþ sufletul meu” (Ps 24), „Aratã-ne, Doamne, îndurarea ta ºi dã-ne mântuirea ta” (Ps 84), „Dintru adâncuri strig cãtre tine, Doamne” (Ps 129), „Vino ºi aratã-ne faþa ta, Doamne, tu care ºezi peste heruvimi, ºi vom fi mântuiþi” (Ps 79).

Asigurarea profeþilor La toate aceste suspine ale poporului ºi la aceastã aºteptare exprimatã în toatã Scriptura, aceiaºi profeþi ºi autori sacri dau o continuã asigurare cã Domnul ascultã rugãciunile ºi strigãtul poporului, atunci când repetã cu o siguranþã deosebitã cã Domnul nu va întârzia.

Iatã câteva texte: „Iatã, Dumnezeul nostru vine ca sã ne mântuiascã” (Is 35,4d), „Domnul

va veni ºi nu va întârzia. El va lumina cele ascunse de întuneric ºi se va arãta tuturor neamurilor” (cf. Hab 2,3), „Spuneþi-le celor cu nimic înfricoºaþi: fiþi tari, nu vã temeþi! Iatã Dumnezeul nostru va veni ºi ne va mântui” (Is 35,4), „Iatã, Domnul va veni ºi toþi sfinþii lui împreunã cu el; ºi va fi în ziua aceea luminã mare” (Zah 14,5), „Iatã, Domnul nostru va veni cu putere ºi va lumina ochii slujitorilor sãi” (Is 40,10), „Sã se bucure cerurile ºi sã se veseleascã pãmântul, cãci Domnul nostru va veni ºi se va milostivi de sãracii sãi” (Is 49,13), „Ne va vizita cel care rãsare din înãlþime, ca sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii” (Lc 1,78), „Cel care trebuie sã vinã va veni ºi nu va întârzia ºi teama nu va mai stãpâni pe pãmânt, cãci el este Mântuitorul nostru” (cf. Evr 10,37). Înþelegem din aceastã multitudine de texte ºi afirmaþii din Sfânta Scripturã, mai ales din Vechiului Testament, cã cel care a fost anunþat ºi a fost promis va veni, nu va întârzia, iar la împlinirea timpurilor se va naºte dintr-o fecioarã ºi va locui cu noi, oamenii.

Aºadar, profeþii Vechiului Testament, psalmistul David ºi precizãrile celui mai recent profet, înainte mergãtorul lui Mesia, sfântul Ioan Botezãtorul, au avut rolul de a-i ilumina ºi încuraja pe oameni în aºteptarea ºi întâmpinarea Celui ce trebuia sã vinã ºi sã ne mântuiascã.

Fecioara din Nazaret ºi dreptul Iosif Cei care ne pregãtesc imediat pentru întâmpinarea lui Mesia, Mântuitorul, pe lângã Înaintemergãtorul, care striga în pustiu „pregãtiþi calea Domnului!”, sunt Fecioara din Nazaret, Maria, cea curatã ºi sfântã, care îºi oferã sufletul ºi trupul pentru a-l primi, ºi dreptul Iosif, care deschide casa pentru a-l gãzdui ºi ocroti pe prunc atât de cei care voiau sã-i ia viaþa, cât ºi în faþa legilor timpului.

Dumnezeu, voind sã-l trimitã pe Fiul sãu între oameni ca sã-i mântuiascã de pãcate ºi sã-i facã vrednici de a fi fiii sãi, a ales o fiinþã care sã-l primeascã în sânul ei ºi sã-l pregãteascã pentru misiunea sa între oameni ºi pentru oameni. Aceastã persoanã a fost aleasã din rândul poporului ales ºi credincios, a fost pregãtitã într-un chip deosebit, iar ea, chematã la o asemenea misiune de cãtre un înger, arhanghelul Gabriel, a ºtiut sã rãspundã cu toatã fiinþa ºi hotãrârea: „Iatã slujitoarea Domnului, fie mie dupã cuvân¾ tul tãu”.

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾

În sânul ei, al Fecioarei Maria, ºi în casa lui Iosif, ocrotitorul familiei din Nazaret, a coborât Mesia cel promis de Tatãl, aºteptat fãrã întrerupere de popor ºi anunþat cã în curând se va naºte ºi va coborî ca roua în lâna moale, pentru a fi „principe al pãcii” ºi mântuitorul tuturor.

Întâlnirea noastrã cu pruncul Isus Împlinindu-se timpul, Fiul lui Dumnezeu a coborât pe pãmânt, nãscându-se la Betleem, într-o peºterã sãrãcãcioasã, dintr-o fecioarã, iar numele ei era Maria.

Sunt de atunci peste 2000 de ani. Maria ºi Iosif l-au primit în casa lor, l-au admirat ºi l-au ocrotit, minunându-se de ceea ce se petrecea ºi se spunea despre el.

Cântul îngerilor, vizita pãstorilor cu darurile lor, venirea magilor ºi declaraþiile fãcute de bãtrânul Simeon la templu, intervenþia specialã a îngerului fãcutã în somn sfântului Iosif de a lua pruncul ºi de a pleca în Egipt, toate acestea ne aratã cum a întâmpinat cerul ºi pãmântul împlinirea fãgãduinþelor transmise de profeþi, coborârea între oameni a Fiului lui Dumnezeu Mesia cel aºteptat de veacuri pentru a-i mântui pe oameni.

Celebrãm cu bucurie naºterea Domnului în anul 2009, urmându-i pe profeþi, ascultându-i pe evangheliºti, care ne-au prezentat realitatea celor întâmplate la Betleem ºi la Nazaret, ºi primind cu viu interes învãþãtura apostolilor ºi a pãrinþilor Bisericii, ne apropiem ºi noi de peºtera pãstorilor, de ieslea cea sãracã, unde-i întâlnim pe prunc, pe Maria, mama lui, ºi pe grijuliul Iosif cel drept, în spirit de credinþã ºi-l adorãm pe Cel ce a venit între oameni sã uneascã pentru totdeauna cerul ºi pãmântul.

Veniþi sã-l adorãm pe Domnul În Anul Sfintei Preoþii, având exemplul fericit al Maicii Sfinte, al sfântului Iosif, precum ºi al patronului nostru ceresc, patronul tuturor preoþilor, sfântul Ioan Maria Vianney, fiecare pãstor ºi preot este invitat sã descopere în Cel Venit din ceruri ºi nãscut pe pãmânt fidelitatea totalã faþã de Dumnezeu Tatãl ºi testamentul iubirii sale faþã de oameni, iar în aceastã totalã dãruire fiecare este chemat sã-ºi verifice fidelitatea faþã de propria vocaþie ºi propriul „da”, în slujirea lui Dumnezeu ºi a oamenilor.

Având în faþã Sfânta Scripturã ºi mesajul ei, primind cu bucurie chemarea Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea de a ne oglindi în iubirea lui Cristos, marele preot, care a venit pe pãmânt, nu ca sã fie slujit, ci ca sã slujeascã, ne bucurãm sã ne întâlnim cu toþi slujitorii altarelor din toatã lumea în jurul aceluiaºi Isus care ne-a iubit ºi ne iubeºte ºi ne cheamã sã-l facem cunoscut tuturor oamenilor.

4 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

Cu aleasã preþuire faþã de toþi preoþii ºi slujitorii altarelor ºi ai credincioºilor noºtri, cu încredere cã Maica Preasfântã ni-l va arãta ºi ni-l va oferi ºi nouã sã-l adorãm împreunã cu pãstorii de lângã Betleem ºi cu magii de la rãsãrit, cu multã bucurie ºi frãþeascã dragoste, îndrept spre toþi, împreunã cu episcopul nostru auxiliar Aurel ºi cu toþi colaboratorii de la catedralã ºi de la seminar, o chemare sfântã: Veniþi sã-l adorãm împreunã pe Domnul, veniþi sã ne întâlnim cu toþii în jurul ieslei din Betleem, veniþi sã-l primim în braþe ca sã-l putem oferi ºi noi altora, aºa cum a fãcut-o ºi o face mereu Maria, mama noastrã. Conduceþi-i pe toþi credincioºii la Isus!

Pruncul Isus este preotul nostru ceresc, el este modelul alegerii ºi al fidelitãþii noastre, el este pacea ºi bucuria noastrã la Crãciun.

Sãrbãtori fericite, cu multe bucurii sufleteºti!

Ad multos felicesque annos! ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Actualitatea

Dincolo de gratii Dupã gratii sunt adevãrate drame. Vieþi frânte, destine care iau o altã întorsãturã. Sunt unii care au o situaþie grea. Cei mai mulþi au ajuns din vina lor, puþini sunt nevinovaþi. Anii de detenþie pot fi pentru mulþi o ocazie de a reflecta la viaþã, de a-l gãsi pe Dumnezeu ºi de a începe altfel... ocazia unui nou început. Ce este în sufletul celor închiºi? Ce se întâmplã cu cei rãmaºi acasã? De mai mulþi ani, în Dieceza de Iaºi, câþiva preoþi au primit misiunea de a lucra cu deþinuþii. Ne-am propus sã aflãm de la ei rãspunsuri la întrebãrile pe care unii dintre noi ni le punem. Pr. Petru Sescu a lucrat mai întâi la Bacãu cu cei închiºi, iar acum la Iaºi. Pr. Paul Agu îi viziteazã pe cei din Penitenciarul de la Bacãu. Probabil cã sporadic mai sunt vizitaþi ºi cei din Vaslui, Galaþi, Târgu Ocna etc. În ce constã misiunea Sfinþiilor voastre?

Pr. Paul Agu: În anul 2007, când am fost numit vicar în Parohia Bacãu „Fericitul Ieremia”, am preluat ºi o misiune de care s-au ocupat ºi colegii care m-au precedat, ºi anume asistenþa pastoralã a persoanelor catolice din Penitenciarul Bacãu. Datoritã structurii organizatorice a acestei instituþii, acolo lucreazã ca angajat permanent un preot ortodox, pr. Octavian Balan, cu care colaborez foarte bine. Programul se adapteazã condiþiilor speciale din penitenciar (reguli stricte de acces, control la poartã, însoþitor etc.). În curtea Penitenciarului Bacãu se aflã o capelã de rit ortodox pe care pãrintele Octavian ne-o pune la dispoziþie. În mod obiºnuit, cu deþinuþii catolici celebrez liturgia cuvântului într-o zi din cursul sãptãmânii, în funcþie de programul din penitenciar. În perioada Postului Mare, meditãm Calea sfintei cruci sau, în lunile închinate sfintei Fecioare Maria, ne rugãm rozariul. În preajma marilor sãrbãtori creºtine celebrez sfânta Liturghie în care îi invit pe deþinuþi sã se

apropie mai mult de Dumnezeu prin Spovadã ºi Euharistie. În medie în penitenciar se aflã 80-90 de deþinuþi care se declarã catolici. Numãrul celor care participã frecvent la celebrãri este de 20-30, iar la sãrbãtori 50-60.

Pr. Petru Sescu: Munca cu deþinuþii constã, în principal, în a-i vizita sãptãmânal (vinerea de la 15.00 la 16.00) pentru a proclama cuvântul lui Dumnezeu, a-l explica ºi a-i ajuta sã-l trãiascã acolo unde se aflã, a ne ruga împreunã, a-i asculta ºi a încerca sã-i înþeleg. De patru ori pe an: de Crãciun, de sfintele Paºti, cu ocazia hramului Penitenciarului din Iaºi (Sfinþii Petru ºi Paul) ºi de sãrbãtoarea Înãlþarea Sfintei Cruci sunt însoþit ºi de alþi preoþi pentru a le da posibilitatea sã se spovedeascã ºi sã se împãrtãºeascã în cadrul sfintei Liturghii care se celebreazã în penitenciar.

Celebrãrile sãptãmânale þin cont de timpul liturgic ºi, dupã celebrarea cuvântului, urmeazã rugãciuni specifice (Calea sfintei cruci în Postul Mare, câteva mistere de rozariu în luna octombrie, rugãciuni pentru rãposaþi în luna noiembrie etc.).

Numãrul celor care participã la celebrãrile liturgice din Penitenciarul de maximã siguranþã din Iaºi variazã între 8 ºi 30 de deþinuþi. Pentru a putea intra în penitenciar este nevoie de un acord anual din partea comandantului, la cererea episcopului.

Pentru anul viitor lista va fi actualizatã, þinând cont de unele transferuri ale preoþilor. Pr. Alois Farþade va prelua coordonarea activitãþilor în Penitenciarul din Iaºi care se aflã pe teritoriul Parohiei „Sfântul Anton”.

Cum este sã lucraþi cu cei care stau dupã gratii?

Pr. Paul Agu: Dincolo de zidurile închisorii se aflã o altã lume. Pentru unii, faptul cã se aflã în închisoare e un motiv de revoltã faþã de societate, de semeni, chiar ºi faþã de Dumnezeu. Dar sunt ºi cazuri, în care perioada de încarcerare poate fi o „trezire la realitate”, în care îºi dau seama cã, dacã se bazeazã în viaþã doar pe forþele proprii ºi nu includ ºi relaþia cu Dumnezeu, pot eºua. Ca preot, consider cã am în faþa mea oameni cu frãmântãri ºi probleme sufleteºti care trebuie ajutaþi.

Pr. Petru Sescu: Când aveam 12 ani am avut bucuria sã citesc ¾

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 5

cartea despre viaþa sfântului Ioan Bosco. Am rãmas impresionat de activitatea sa cu deþinuþii.

De atunci mi-am dorit sã pot lucra ºi eu în penitenciar. Am avut aceastã ºansã în anul 1991, când am fost numit vicar la Bacãu, ºi apoi din anul 2004, când am fost transferat la Iaºi.

Munca pastoralã cu deþinuþii mi-a adus satisfacþii spirituale deosebite, motivat ºi de cuvintele din Evanghelia dupã sfântul Matei 25,36, care ne asigurã cã Isus Cristos este prezent ºi în cei care sunt în închisoare.

Aºadar, pentru mine munca cu deþinuþii este împlinirea unui vis frumos de altãdatã ºi o ocazie binecuvântatã de a experimenta lucrarea harului lui Dumnezeu.

Vorbiþi-ne de cele mai mari nevoi ale celor închiºi? Care este reacþia lor?

Pr. Paul Agu: Ca ºi în cazul oricãrui om, orice deþinut simte nevoia de afecþiune, de relaþie cu semenii. De aceea, e importantã comunicarea cu familia, chiar dacã a atentat grav la integritatea vreunui membru (de exemplu agresiune sau crimã). În penitenciar, deþinuþii fie sunt singuratici, relaþionând doar cu un numãr limitat de persoane, sau se organizeazã în grupuri care urmãresc uneori sã deþinã un anumit control sau chiar sã comitã noi infracþiuni. În penitenciar se deruleazã diferite programe social-educative care urmãresc sã ofere o perspectivã pozitivã asupra vieþii ºi a societãþii.

Mulþi merg la ºcoala care funcþioneazã în incinta penitenciarului sau învaþã diferite meserii.

Pr. Petru Sescu: Cred cã lucrul cel mai important de care au nevoie este sã se ºtie iertaþi de Dumnezeu, împãcaþi cu ei însuºi ºi cu aproapele. Pentru cei

care nu sunt vizitaþi sau provin din familii sãrace, necesitãþile se extind ºi la îmbrãcãminte ºi alimente. La Iaºi, în timpul Adventului, prin bunãvoinþa seminariºtilor din anul pastoral, încercãm sã-i ajutãm pe aceia care ne scriu, cerând un asemenea sprijin.

Ce se întâmplã în sufletul unui deþinut? Cum reacþioneazã familiile lor?

Pr. Paul Agu: ªi ei au un suflet care are nevoie de Dumnezeu, de aceea, pot spune cã vãd în unii dintre ei bucuria sincerã atunci când merg sã mã rog împreunã cu ei ºi sã le aduc puþinã mângâiere. În general au dreptul la vizite, corespondeazã cu familiile ºi primesc pachete de acasã. Colaborarea cu familia depinde mult de educaþia ºi mediul în care au trãit ºi mai ales de distanþa la care se aflã de casã.

Pr. Petru Sescu: Prin lucrarea lui Dumnezeu, pentru cel deschis ei, se întâmplã adevãrate minuni. De multe ori am fost edificat de curajul deþinuþilor care l-au primit pe Cristos ºi de hotãrârea lor de a-ºi schimba radical viaþa. În schimb, cel care nu a avut încã puterea de a se purifica sufleteºte pe lângã condamnarea primitã îºi adaugã o a doua condamnare, la tristeþe sau chiar la disperare. Detenþia fãrã Cristos este foarte greu de suportat. Cu privire la relaþia cu cei de acasã, sunt familii care prin vizitele lor dovedesc iubirea faþã de cei care au greºit, ajutându-i sã traverseze mai uºor acea etapã tristã a vieþii.

Faptul cã au fost iertaþi, cã sunt iubiþi le dã curaj sã alunge gândurile de descurajare sau chiar de disperare. Din pãcate, mai sunt ºi familii care nu vor sã-l ierte pe cel care a greºit ºi, prin

6 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

urmare, nu au puterea sã le scrie nici mãcar o scrisoare. Aceastã situaþie face rãu ºi familiei, dar ºi deþinutului. Acestea nu trebuie sã uite cã Isus ne învaþã cã noi, creºtinii, la un rãu trebuie sã rãspundem cu bine pentru a îndepãrta rãul. Dacã la rãu rãspundem cu rãu, atunci rãul devine ºi mai mare. În ce mãsurã ajunge la ei ºi îi ajutã citirea revistei „Lumina creºtinului”?

Pr. Paul Agu: În general, încercãm sã asigurãm deþinuþilor ºi un material creºtin de lecturã, în special prin reviste, cãrþi de rugãciuni, calendare. În cadrul capelei este un loc amenajat unde doritorii pot lua reviste religioase. Interesul pentru aceste publicaþii este destul de mare, deoarece deþinuþii dispun de mult timp liber pe care unii încearcã sã-l umple ºi cu lecturi utile. Cred cã în activitatea pastoralã din penitenciar putem vedea unul dintre numeroasele semne pe care le dã Dumnezeu oamenilor, prin care le demonstreazã cã este mereu cu braþele deschise ca un Tatã milostiv care aºteaptã pe toþii fiii risipitori sã se întoarcã acasã.

Pr. Petru Sescu: Preotul atunci când viziteazã deþinuþii le duce ºi reviste „Lumina creºtinului”. Vreau sã mulþumesc, în numele tuturor deþinuþilor care citesc aceastã publicaþie creºtinã, echipei de la redacþia revistei, precum ºi binefãcãtorilor care fac ca revistele ºi cãrþile sã ajungã gratuit la deþinuþi. Prin citirea lor deþinuþii au ocazia sã fie la zi cu evenimentele din Biserica localã ºi universalã. Domnul sã-i rãsplãteascã însutit pe toþi cei care se strãduiesc sã aducã o razã de speranþã în sufletele deþinuþilor.

A consemnat pr. Cornel Cadar

Interviu cu ES card. Péter Erdö

Rolul creºtinismului în Europa Aflat la sediul Episcopiei de Iaºi cu ocazia întâlnirii de dialog dintre Consiliile Permanente ale Conferinþelor Episcopilor din Ungaria, România ºi Republica Moldova, desfãºuratã în perioada 23-25 noiembrie, ES card. Péter Erdö, preºedintele Consiliului Conferinþei Episcopilor din Europa (CCEE) ºi preºedinte al Conferinþei Episcopilor din Ungaria, a avut amabilitatea sã rãspundã la câteva întrebãri.

Eminenþã, sunteþi la Iaºi pentru a participa la schimbul de experienþã care are loc între membrii consiliilor permanente ale conferinþelor episcopilor din trei þãri. Cum s-a desfãºurat dialogul fratern cu episcopii din România ºi din Republica Moldova? Întâlnirea de la Iaºi este o continuare a celei de la Budapesta de anul trecut. De altfel, în ultimii ani s-au desfãºurat asemenea întâlniri între episcopii din þãrile Europei Centrale ºi de Est. Ne-am întâlnit la Iaºi cu scopul de a ne cunoaºte, de a face un schimb de informaþii despre viaþa bisericeascã din þãrile noastre ºi totodatã pentru a ne informa reciproc asupra programelor pastorale pe care le avem, asupra dificultãþilor ºi reuºitelor. Au stat în centrul atenþiei raporturile pe care le avem cu celelalte culte, ºcoala, minoritãþile, metodele pastorale, vocaþiile etc. A fost un dialog fructuos. Episcopul de Iaºi a fost o bunã gazdã. Întâlnirile trebuie continuate.

Se observã tot mai mult o marginalizare a creºtinismului. Eminenþã, cum vedeþi rolul creºtinismului în Europa?

Creºtinismul este ºi trebuie sã fie sufletul întregii Europe, din punct de vedere istoric, deoarece

constituie baza culturalã a tuturor acestor popoare care trãiesc pe continentul nostru, dar ºi deoarece creºtinismul transmite un mesaj despre om, despre locul lui în univers, despre raportul dintre om ºi Dumnezeu ºi despre întrupare. Prin credinþa noastrã, putem întãri respectul demnitãþii umane. Fãrã acest respect, nici chiar drepturile fundamentale ale omului nu au o bazã. Se pot inventa mereu noi drepturi umane, dar, dacã lipseºte fundamentul, totul rãmâne unilateral ºi sfârºeºte prin a viola celelalte drepturi. Prin urmare, creºtinismul, sunt convins, este elementul de existenþã al Europei, chiar dacã, fireºte, nu se identificã cu statele ºi statele nu vor sã se identifice cu nici o confesiune religioasã, însã statele trebuie sã respecte prezenþa comunitãþilor religioase în societate, deoarece aceste comunitãþi sunt purtãtoare de valori pe care statul nu este capabil sã le producã. Am vãzut, de exemplu, cã în perioada comunistã statul voia sã conducã viziunea asupra lumii, aproape ca o pseudoreligie, dar dupã cãderea comunismului, la noi nu mai existã marxiºti, deci statul nu era capabil sã producã o viziune asupra lumii.

Din octombrie 2006 sunteþi preºedinte al Consiliului Conferinþei Episcopilor din Europa. Care sunt prioritãþile acestui organism? Ce anume urmãresc cele 34 de conferinþe care fac parte din CCEE? Prioritãþile sunt, pe de o parte, ocazionale, ca de exemplu, în acest an, protejarea lumii create, chiar ºi pentru cã în acest an avem întâlnirea de la Copenhaga, fiind o chestiune de importanþã deosebitã. Apoi, mai avem un program de colaborare cu Africa, existã comisii speciale ale organizaþiei noastre pentru ºcoli, universitãþi ºi tineret. Existã ºi o comisie pe care am îmbogãþit-o, care se numeºte „Veritas in caritate”, care se ocupã de problemele sociale, chiar ºi de migraþie, pastoraþia minoritãþii rrome etc. precum ºi de chestiuni sociale, precum dreptatea ºi pacea. Avem apoi alte structuri; de exemplu, pentru grija faþã de vocaþii. Avem din ce în ce mai mult provocarea ecumenicã, adicã raporturi ¾

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 7

cu alte Biserici. Avem Forumul Catolic-Ortodox European pe care l-am început anul trecut la Trento având ca temã familia.

Aproape toate Bisericile Ortodoxe din Europa, inclusiv cea românã, au fost reprezentate.

La finalul acestui forum am publicat un volum amplu, conþinând actele întâlnirii. Am avut chiar ºi o declaraþie finalã în care recunoaºtem ceea ce, la Sibiu, nu toþi voiau sã accepte, anume demnitatea vieþii umane de la concepere pânã la moartea naturalã. În aceastã privinþã gândim la fel ca ortodocºii, avem unitate.

Dacã privim în Europa, sunt þãri în care numãrul creºtinilor este în scãdere, participarea la Liturghia duminicalã este micã, lipsesc vocaþiile, preoþii sunt tot mai puþini…

Avem motive de speranþã?

Motivele noastre de speranþã nu stau niciodatã în statistici sau în sociologie, ci în harul lui Dumnezeu. Dacã, pe de o parte, unele practici pastorale nu par aºa de eficiente, pe de altã parte, este provocarea misiunii. În Europa, în multe oraºe mari, se celebreazã misiuni orãºeneºti, nu doar la nivel de parohie, ci la nivelul întregului oraº, chiar ºi în piaþa publicã.

Existã manifestãri care implicã tinerii sau chiar toate categoriile din societate, aºa cum a fost în anul 2007 la Budapesta, în colaborare cu Paris, Viena, Lisabona ºi Bruxelles etc. Sunt noi iniþiative ºi existã, de asemenea, ºi solidaritatea Bisericii Universale: din America Latinã, din Africa ºi din India primim multe, chiar ºi misionari. Toate aceste activitãþi sunt necesare ºi reprezintã motive de speranþã.

Vã mulþumesc.

Schimb de experienþã

La Institutul Teologic din Iaºi

în anul 2008, la Budapesta, dialogul dintre ConÎsiliilenceput Permanente ale Conferin-

þelor Episcopilor din Ungaria ºi din România a continuat printr-o întâlnire care s-a desfãºurat între 23 ºi 25 noiembrie, la Iaºi.

Din delegaþia maghiarã, condusã de ES card. Péter Erdö, preºedinte al Consiliului Conferinþei Episcopilor din Europa (CCEE) ºi preºedinte al Conferinþei Episcopilor din Ungaria, au fãcut parte: PS Balázs Bábel, arhiepiscop de Kalocsa-Kecskemét, PS Nándor Bosák, episcop de Debrecen-Nyíregyháza, PS László Kiss-Rigó, episcop de Szeged-Csanád, ºi Mons. Gábor Mohos, secretar general. Delegaþia românã a fost formatã din ÎPS Ioan Robu, preºedintele Conferinþei Episcopilor din România, PS György Iakubinyi, arhiepiscop de Alba-Iulia, PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã ºi pr. Cazimir Budãu, secretar general. A participat ºi PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu.

Membrii celor douã delegaþii ºi-au prezentat diecezele, responsabilitãþile, bucuriile, dificultãþile, situaþia vocaþiilor, iniþiativele, speranþele. Astfel, cardinalul Erdö a vorbit despre dificultãþile rromilor în privinþa A consemnat pr. Cornel Cadar posibilitãþii acestora de integrare

8 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

în societate. S-a vorbit apoi despre cãrþile liturgice, traduceri, posibile colaborãri.

O altã temã a fost aceea a catolicilor din Dieceza de Iaºi.

Unii dintre aceºtia solicitã celebrarea sfintei Liturghii în limba maghiarã. Poziþia episcopilor români, pãstorii de fapt ai acestor oameni, este aceea cã toþi au dreptul la Liturghie în limba proprie, dar aceasta dacã ºi-o doresc ei. Toþi episcopii s-au arãtat de acord cã apartenenþa noastrã la Biserica Catolicã este un fapt fundamental care ilumineazã ºi identitatea noastrã etnicã ºi de acea trebuie sã trãim în comuniune.

La Institutul Teologic, oaspeþii s-au întâlnit cu profesorii ºi seminariºtii ºi au celebrat Liturghia.

Episcopul de Iaºi l-a invitat pe cardinalul Erdö sã participe la pelerinajul marian de la Cacica din anul 2010, pentru a celebra ºi Liturghia pentru pelerinii de limbã maghiarã.

Dimineaþa ultimei zile a fost consacratã vizitei la mitropolitul ortodox Teofan ºi la câteva mãnãstiri.

Urmãtoarea întâlnire va avea loc în anul 2010 în Ungaria.

Pr. Cazimir Budãu

Radio Maria are studio la Iaºi adio Maria are un nou stuR dio la Iaºi. PS Petru Gherghel a sfinþit în ziua de 21 noiembrie studioul situat la subsolul catedralei „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”. De aici se pregãtesc emisiuni pentru a fi transmise. Deocamdatã, emisiunile pot fi ascultate de credincioºii din Moldova pe internet ºi pe DIGI. Se fac demersuri pentru a obþine frecvenþã radio.

La eveniment, alãturi de PS Petru Gherghel, au mai participat PS Aurel Percã, pr. Doru Popovici, director de programe al Radio Maria Oradea, împreunã cu câþiva redactori, pr. Cornel Cadar, pr. Iosif Dorcu ºi alþi membri ai Oficiului pentru Comunicaþii Sociale al Diecezei de Iaºi, preoþi, surori, Corul „Juvenes Ecclesiae” ºi credincioºi. În deschidere, pr. Doru Popovici a fãcut un scurt istoric al Radioului Maria, amintind cã în urmã cu 22 de ani, în urma apelului la o nouã evanghelizare adresat lumii catolice de

cãtre papa Ioan Paul al II-lea, a luat fiinþã acest post de radio.

Astãzi funcþioneazã în peste 52 de þãri, pe cele cinci continente. În afara emisiunilor religioase, postul transmite ºi grupaje informative. În România este prezent începând cu 26 martie 2006, iar studioul din Iaºi este încoronarea ºi binecuvântarea celor trei ani de activitate, fiind ºi o invitaþie la parcurgerea unui drum de haruri alãturi de sfânta Fecioarã Maria.

Episcopul de Iaºi a oficiat ritualul sfinþirii studioului ºi a vorbit despre bucuria cu care a primit vestea venirii Radioului Maria în România, în anul 2006, cu deviza „O razã de luminã pentru sufletul tãu”, fiind sigur cã vocea radioului nu va putea rãmâne doar în N-V României, ci va rãsuna în întreaga þarã. A subliniat cã „un post de radio este un instrument prin care binele, frumosul ºi utilul ajung la toþi ascultãtorii, aceºtia simþind darurile lui Dumnezeu revãrsându-se în inimile lor. Un post de radio

Radio Maria are sediul în Oradea ºi poate fi receptat cu aparatele de radio în oraºele Oradea (102,2 MHz), Zalãu (92,5 MHz) ºi Blaj (94,4 MHz), iar prin DIGI pe frecvenþa 12687 MHz. Audierea programelor radio prin internet se poate realiza accesând situl oficial www.radiomaria.ro, sau prin accesarea secþiunii „Ascultã online” de pe coloana din stânga a sitului www.ercis.ro.

este în zilele noastre areopagul vestirii cuvântului, tribuna de la care rãsunã, venind parcã de deasupra norilor, glasul Creatorului, inventatorul tuturor lucrurilor minunate”. PS Petru ºi-a exprimat bucuria ºi mulþumirea cã Radio Maria are un studio la Iaºi, pentru a rãspândi, ºi dincoace de Carpaþi, razele de luminã pentru sufletele noastre, arãtându-ºi dorinþa de a avea frecvenþã ºi în Moldova.

Toþi credincioºii au recitat sfântul Rozariu condus de pãstorul diecezei, în semn de mulþumire pentru protecþia ºi mijlocirea Mamei cereºti.

Iustian-Ionuþ Petre

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Întâlniri despre migranþi

n rãspuns la fenomenul migrator în era globaliU zãrii”. Aceasta a fost tema Celui

„

de-al VI-lea Congres Mondial pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Refugiaþilor organizat la Roma, în perioada 9-12 noiembrie, de Consiliul Pontifical pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Refugiaþilor, cu ocazia împlinirii a cinci ani de la publicarea instrucþiunii Erga migrantes caritas Christi. Din România a participat PS Petru Gherghel, responsabil pentru migranþi în cadrul Conferinþei Episcopilor din România.

Papa Benedict al XVI-lea i-a invitat pe participanþi sã-ºi deschidã inima cãtre cei care migreazã ºi cãtre familiile lor pentru cã ei nu sunt o problemã, ci constituie o resursã pentru omenire.

Astãzi, milioane de femei, bãrbaþi, copii, tineri ºi bãtrâni înfruntã dramele emigrãrii uneori mai mult pentru a supravieþui, decât pentru a cãuta condiþii mai bune de viaþã.

Papa a evocat problemele care au dus la fenomenul migraþiei în masã. El a amintit de condiþiile de viaþã inacceptabile din punct de vedere uman, de rata ºomajului ridicat, de diferenþele economice dintre o þarã ºi alta care cer soluþii.

E bine de ºtiut Crãciunul trece de la spiritualitate la comerþ!

Migraþiile cer evidenþierea unitãþii familiei, valoarea primirii, a ospitalitãþii ºi a iubirii faþã de aproapele. Acest lucru trebuie tradus în gesturi zilnice de împãrtãºire, de coparticipare ºi de grijã faþã de cei nevoiaºi.

O întâlnire legatã de migranþi a avut loc ºi în Dieceza de Iaºi.

PS Petru Gherghel împreunã cu responsabilii pastoraþiei migranþilor ºi itineranþilor din România s-au întâlnit la Traian (NT), în perioada 4-6 noiembrie, pentru a analiza situaþia actualã din România cu privire la migranþi ºi itineranþi.

La eveniment au participat opt responsabili din opt dieceze ºi eparhii. Din partea Episcopiei de Iaºi a fost prezent pr. Iosif Dorcu.

Episcopul de Iaºi a vorbit despre importanþa pastoraþiei migranþilor în zilele noastre ºi preocuparea pe care o are Biserica, mai ales pentru cei plecaþi în strãinãtate.

S-a formulat un statut de funcþionare a Comisiei Naþionale pentru Pastoraþia Migranþilor ºi Itineranþilor din România.

S-au format trei subcomisii, pe diferite sectoare de activitate din domeniul migranþilor ºi itineranþilor.

Urmãtoarea întâlnire va avea loc în septembrie 2010.

În luna în care omenirea sãrbãtoreºte cel mai mare dar primit de la Dumnezeu – naºterea lui Isus Cristos – oamenii obiºnuiesc sã se bucure unii pe alþii cu diferite cadouri. Specialiºtii spun cã darurile cele mai oferite sunt: articolele vestimentare, obiecte de artã, produse de papetãrie, bijuterii, cosmetice, bãuturã, ornamente de Crãciun, dulciuri ºi jucãrii. Un sondaj aratã cã darurile cele mai dorite sunt: excursiile (28,14%), bijuteriile (23,81%), articolele vestimentare (22,8%), produsele electronice (9,96%), cosmetice (6,49%), cãrþi ºi cd-uri (5,63%), dulciuri (3,90%). Întrebaþi fiind la ce se gândesc când aud de Crãciun, 24,4% dintre oameni au menþionat bradul (88% dintre români au brad în casã de Crãciun), 18% colindele (95% dintre românii de peste 30 de ani ascultã colinde), 16,1% cadourile, 8,9% familia… ºi doar 2% au rostit „naºterea Domnului nostru Isus Cristos” (însã în momentul în care vãd o listã în care apare ºi aceastã opþiune, 71,6% dintre respondenþi îºi aduc aminte de semnificaþia religioasã). Adventul sau postul Crãciunului mai reprezintã ceva doar pentru 7% dintre cei chestionaþi.

Sunt 80,9% oamenii care merg spre magazine în preajma Crãciunului, ºi doar 19,1 % care merg spre Bisericã!

Noi în ce categorie ne aflãm?

Care e primul gând legat de sãrbãtoarea Crãciunului? Spre cine sau spre ce alergãm în aceste zile?

Mihail Cojan

Pr. Laurenþiu Dãncuþã

10 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

Istorie Figuri ilustre

Episcopul Anton Durcovici omemorãm anul acesta 60 de ani de la arestarea C episcopului Anton Durcovici ºi 57 de ani de la moartea sa martiricã la închisoarea de la Sighetu Marmaþiei (10/11 decembrie 1951).

Cãrþile ºi studiile, care i-au fost dedicate în ultimii ani, relevã cã în anul 1949 ep. Anton Durcovici devenise un simbol al rezistenþei anticomuniste prin credinþã, un model de pãstor spiritual în anii prigoanei comuniste, ale cãrui fapte ºi acþiuni pastorale, alãturi de fidelitatea sa de nezdruncinat faþã de Sfântul Scaun aveau sã-i aducã sfârºitul prin înfometare.

Documentele provenind din dosarul de urmãrire informativã creat de securitate pe numele nunþiului apostolic Gerald Patrick O’Hara relevã existenþa în anul 1949 a unui plan secret al Ministerului Cultelor, potrivit cãruia judeþele Trei Scaune, Odorhei ºi Ciuc urmau sã fie alipite jurisdicþional la Dieceza Romano-Catolicã de Iaºi. Scopul era acela al creãrii unui pretext pentru înlãturarea ep. Anton Durcovici ºi numirea la Iaºi a unui episcop maghiar. Totodatã, se urmãrea formarea unei „majoritãþi” de credincioºi maghiari ºi introducerea limbii maghiare în unele sate catolice din Moldova.

Se cuvine menþionat faptul cã Nunþiatura Apostolicã de la Bucureºti era la curent în martie 1949 cu organizarea unor acþiuni de rezistenþã a credincioºilor catolici împotriva emisarilor Uniunii Populare Maghiare,

aceºtia declarând cã preferau trecerea la ortodoxie decât sã fie maghiarizaþi cu forþa. Acþiunile emisarilor maghiari ce vizau „aþâþarea” credincioºilor catolici au fost conduse de deputatul maghiar Csiko, la ordinul expres al liderului comunist Vasile Luca (Laslo Luka) ºi având suportul logistic al unor unitãþi din armatã ºi securitate.

Agitaþiile ºi provocãrile comuniste din primãvara anului 1949, problema „grupurilor de autoapãrare” catolice, întreþinerea de cãtre ep. Anton Durcovici a unei atmosfere anticomuniste în satele catolice au fost doar câteva dintre motivele pentru care securitatea a procedat la arestarea episcopului la 26 iunie 1949. De asemenea, în vederea trimiterii sale în faþa justiþiei comuniste, securitatea i-a fabricat un dosar de urmãrire penalã, una dintre acuzaþiile aduse episcopului fiind ordinul – inexistent de altfel – de creare a „gãrzilor parohiale”. Procesul politic nu a avut totuºi loc din lipsã de probe elementare, iar ep. Anton Durcovici a fost trimis la închisoarea din Sighetu Marmaþiei.

Aici, episcopul a fost închis în plinã iarnã într-o celulã neîncãlzitã ºi neizolatã („în curent”), situaþie dramaticã ce i-a grãbit sfârºitul.

Trupul neînsufleþit a fost preluat de o echipã de deþinuþi „muncitori”, conduºi de pr. Daniel Micloº Berinde, care i-au confecþionat ºi sicriul, depus apoi într-un loc secret din cimitirul oraºului.

Ep. Anton Durcovici în arestul Securitãþii

La înmormântarea sa au fost folosite douã lopeþi, douã cazmale ºi o greblã, ultima unealtã necesarã la nivelarea locului respectiv! A fost prezentã, pe lângã deþinuþii „muncitori”, ºi o echipã de securiºti condusã de directorul închisorii, Vasile Ciolpan.

Lucrurile personale ale episcopului au fost puse într-un sac ºi trimise la Bucureºti la Ministerul de Interne. Sãculeþul conþinea inventarul obiectelor ºi numãrul celulei de la Sighet.

Dupã zece ani a fost distrus dosarul penitenciar al deþinutului Durcovici, iar astãzi, la 58 de ani de la moartea sa, din cauza compoziþiei chimice a solului, este posibil ca oasele sã se fi descompus.

La 20 de ani de la prãbuºirea regimului comunist, mormântul ep. Anton Durcovici continuã sã fie tãinuit de autoritãþile române, fapt ce ne împiedicã pe noi de a-i acorda veneraþia cuvenitã, aºezându-i rãmãºiþele pãmânteºti la loc de cinste în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi. Memoria sa va dãinui însã mereu în mijlocul poporului credincios al României, pe care l-a iubit ºi preþuit atât de mult.

Dr. Dãnuþ Doboº

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Fericitul Carol Gnocchi Pr. Carol Gnocchi (1902-1956), „pãrintele micilor mutilaþi”, a fost beatificat la Milano, în ziua de 25 octombrie.

iturghia a fost prezidatã L de cardinalul Dionigi Tettamanzi, în numele papei Benedict al XVI-lea, la care au participat peste 50.000 de credincioºi. Comemorarea sa se va celebra în fiecare an, dupã normele canonice stabilite de drept, la 25 octombrie. A rãmas cunoscut prin faptul cã spunea deseori: „Cer de la Domnul un singur lucru: sã slujesc toatã viaþa sãracii, iatã «cariera mea»”.

Arhiepiscopul Angelo Amato, prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, în discursul þinut în numele papei Benedict al XVI-lea, în timpul Liturghiei de beatificare l-a caracterizat astfel: „Pãrintele Carol Gnocchi a fost un preot plin de zel pastoral între tinerii din oratorii ºi în îngrijirea victimelor rãzboiului, ºi-a încununat misiunea dedicându-ºi energiile micilor sãraci, orfani, mutilaþi, poliomielitici, victime nevinovate ale suferinþei”.

Pãrintele Gnocchi s-a nãscut la 25 octombrie 1902, la San Colombano al Lambro, regiune din nordul Italiei, fiind ultimul dintre cei trei copii ai familiei.

Dupã transferarea familiei la Milano, i-a pierdut în scurt timp pe cei doi fraþi din cauza tuberculozei. Carol a crescut într-un ambient de devoþiune ºi de participare ferventã la celebrãrile liturgice. A fost hirotonit preot în

anul 1925, de PS Eugenio Tosi, arhiepiscop de Milano, ºi în acelaºi an a celebrat prima Liturghie la Montesiro. În una dintre meditaþiile sale spunea: „Cât este de frumos sã te joci cu zãpada atunci când este curatã ºi albã. Tot aºa ºi Isus se joacã cu plãcere cu sufletele copiilor atunci când sunt albe ºi curate, dar dacã se murdãresc atunci lui Isus nu-i mai plac…”.

Faima sa de educator plin de zel a ajuns la Ildefons Schuster, arhiepiscop de Milano, care, în anul 1936, l-a numit director spiritual al Institutului „Gonzaga” al Fraþilor ªcolilor Creºtine. Dramatica experienþã trãitã în Rusia, în calitate de capelan militar totdeauna prezent pe front, a fãcut sã creascã în inima sa ideea unei misiuni caritabile prin asistarea victimelor rãzboiului.

Dupã reîntoarcerea în þarã a fost arestat de mai multe ori ºi încarcerat în Penitenciarul „San Vittore”, dar de fiecare datã a fost eliberat datoritã intervenþiei PS Ildefons Schuster. În anul 1945, pãrintele Gnocchi a fost numit director la Institutul Marilor Invalizi din Arosio, primindu-i astfel pe primii orfani ºi mutilaþi ai rãzboiului. În Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial a devenit capelan al vânãtorilor de munte, cu care a cunoscut tragica retragere din Rusia, scãpând de moarte prin minune. Acesta a fost momentul care l-a fãcut sã se dedice în

12 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

întregime operelor de caritate. În anul 1948 a deschis Fundaþia Pro Infanzia Mutilata. În acelaºi an, preºedintele Consiliului Alcide De Gasperi l-a numit consultant al Preºedinþiei Consiliului pentru cei Mutilaþi în Rãzboi. S-a dãruit pe sine pânã la capãt ºi a cerut ca, dupã moarte, la doi copii orbi sã li se transplanteze corneele sale.

Dupã o lungã perioadã de suferinþã, provocatã de o tumoare care i-a afectat oasele ºi aparatul respirator, a murit la Milano la 28 februarie 1956. În omilia sa de la Liturghia beatificãrii, cardinalul Tettamanzi, a subliniat mulþimea carismelor acestui preot de rit ambrozian care „ºi-a consumat viaþa în cãutarea chipului lui Cristos întipãrit pe faþa fiecãrui om”, în convingerea cã numai iubirea putea ºi poate salva lumea. Dupã mai mulþi ani de analize ºi cercetãri, la 20 decembrie 2002, papa Ioan Paul al II-lea l-a declarat venerabil.

Acþiunile iniþiate de el continuã ºi astãzi sub numele Fundaþiei „Don Carlo Gnocchi Onlus”, care a fost premiatã în anul 2003 cu medalia de aur.

Mihail Cojan

Anul Sfintei Preoþii

Preotul, „precum Fecioara Maria” u ani în urmã, cardinalul Christoph Schönborn scria C referitor la preasfânta Fecioarã Maria: „Sunt momente în viaþã când totul depinde de rãspunsul nostru «da, acum!». În istoria omenirii a existat un moment când totul a fost pus în mâinile unei persoane: în ceasul BuneiVestiri. În clipa când îngerul i-a adus Fecioarei mesajul (…), totul atârna, într-adevãr, de cooperarea ei, de un da sau de un nu.

A spus da ºi l-a trãit apoi în viaþa de zi cu zi, în orele lungi, în zilele ºi anii în care ºi-a trãit propria viaþã de credinþã”.

Aici este înþeleasã sfânta Fecioarã Maria, atitudinea ei de „slujitoare a Domnului” în raport cu Dumnezeu, iar în viaþa casnicã în raport cu Isus ºi Iosif, este condiþia fãrã de care nu este posibil sã dai naºtere comunitãþii. Ea este modelul de preoþie: preoþie vitalã, chiar fãrã „mandat”.

Fecioara Maria este modelul preoþiei regeºti. Dacã Isus, prin moartea sa pe cruce, dã naºtere Bisericii ºi devine capul ei, Maria, a cãrei viaþã a fost o continuã dãruire de sine într-o ascultare radicalã faþã de Dumnezeu, atinge culmea preoþiei sale regeºti atunci când se oferã pe sine însãºi împreunã cu Cristos, fiul ei, ºi devine mamã a Bisericii care se naºte ºi a întregii Biserici viitoare. De aceea, preoþia regeascã este numitã ºi preoþie marianã. Eºti preot ideal atunci când carisma prezbiteralã se altoieºte pe Maria, adicã pe preoþia regeascã trãitã la maxim, deoarece atunci nu vei putea decât sã fii slujitorul celorlalþi.

Hirotoniri de preoþi (Iaºi, 24 iunie)

Trebuie sã redescoperim, aºadar, dimensiunea marianã a preoþiei. ªi aceasta nu atât în sensul unei devoþiuni speciale, ci în sensul cã Maria ne concentreazã asupra esenþialului: asupra a ceea ce face Dumnezeu. Lãsându-l pe Dumnezeu sã facã, ea a împlinit lucrarea cea mai mare: l-a dãruit lumii pe Dumnezeu.

A-l dãrui lumii pe Dumnezeu este lucrarea sacerdotalã prin excelenþã ºi în acelaºi timp ceea ce nimeni nu poate sã „facã”.

Numai Dumnezeu poate sã o facã atunci când noi, la fel ca sfânta Fecioarã, îi oferim toatã disponibilitatea. Ce loviturã datã oricãrei forme de activism! Ce loviturã datã pretenþiei noastre de a putea face: a o „face” pe preotul, a „face” pastoraþie! Dar poate tocmai pentru aceasta este singura cale pentru a-l readuce pe Dumnezeu în lumea noastrã complexã.

Ceea ce este astãzi mai urgent decât „a face” este „a fi”, iar Maria ne învaþã lucrul acesta. A fi creºtini în primul rând. A-l pune pe Dumnezeu pe primul loc ºi a lãsa la urmã orice alt lucru pentru el: programele noastre, bunurile noastre, comoditãþile, afecþiunea unei

familii. Da, orice lucru care nu este Dumnezeu. Numai dacã suntem dezlipiþi de toate suntem liberi cu adevãrat ºi atunci în aceastã disponibilitate absolutã, la fel ca Fecioara Maria, Cuvântul se poate face din nou „trup”, pânã când, mãcar puþin, vom fi evanghelii vii: sãraci, curaþi, blânzi, ascultãtori... într-un cuvânt: creºtini.

Privind-o pe Maria, învãþãm cã putem da altora numai ceea ce avem. Învãþãm sã trãim evanghelia, înainte de a ne gândi sã o vestim; ºi sã o vestim fãcând, ca sã spunem aºa, ca pelicanul care îºi sfâºie pieptul pentru a-ºi hrãni puii cu propria-i carne – veche imagine pentru a reprezenta Euharistia, darul preoþesc al lui Cristos –, adicã oferindu-le altora ceea ce este al nostru; nu ideile noastre, planurile noastre, voinþa noastrã, ci evanghelia fãcutã, mãcar un pic, trup în noi. A redescoperi astãzi aceastã dimensiune marianã vitalã a preoþiei este fundamental. Numai astfel preoþii mileniului trei vor fi „profeþi”, „pãstori” ºi „preoþi”: persoane care-l vestesc ºi îl dãruiesc lumii pe Dumnezeu.

Pr. Eduard Coºa

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 13

pentru familii

Vin imediat! i-am dorit mult acest concurs de Crãciun, spunea M profesoara de religie. Îl plãnuisem cu o lunã înainte de începerea anului ºcolar ºi mã aºteptam sã fie o reuºitã. ªi nu pot spune cã nu a fost! Ingeniozitatea ºi seriozitatea de care copiii au dat dovadã a întrecut cu mult aºteptãrile mele, dar ºi ale juriului cãruia nu i-a fost atât de uºor sã decidã în privinþa câºtigãtorului.

Am cerut copiilor sã construiascã fiecare câte o iesliºoarã, din care nu trebuiau sã lipseascã pruncul, Maria ºi Iosif. Cum altfel s-ar fi putut numi iesliºoarã fãrã aceste personaje?

Le-am vorbit din timp despre Isus, despre Maria, despre Iosif, despre Betleem ºi mai ales despre semnificaþia Crãciunului. Îi vedeam receptivi, atenþi ºi interesaþi sã ia marele premiu pe care îl pusesem în joc. Puneau deseori întrebãri ºi cereau lãmuriri.

A venit în sfârºit ziua concursului. Unii dintre ei pot spune

cã au construit adevãrate capodopere. Diversitatea materialelor, forma iesliºoarei, ca ºi ideea de fond pe care trebuia sã o transmitã, erau câteva dintre condiþiile participãrii la concurs.

Dintre toate însã, una a ieºit repede în evidenþã. Nu avea prunc! ªi dacã aceasta ar fi fost o simplã omisiune specificã unui copil, am fi trecut cu vederea, dar nu a fost o omisiune, ci a fost lãsatã aºa în mod intenþionat. În schimb, în locul pruncului, în iesle, a fost pusã o hârtie pe care scria: „Vin imediat!”. ªi pentru cã nu a fost destul, de la iesle pânã la marginea suportului pe care era construitã erau desenate câteva tãlpi, care semnalau paºii pruncului plecat din iesle.

Cu toþii eram curioºi sã vedem care este semnificaþia lipsei pruncului, a mesajului din iesle ºi a paºilor de pe suport. „Mai întâi sã începem cu lipsa pruncului”, a precizat coordonatorul juriului. „Lipsa pruncului? a rãspuns copilul.

Mama mi-a vorbit mult despre Isus. Mi-a spus cã el este iubirea, cã dacã nu ar fi fost el iubirea, ea nu ar fi fost astãzi împreunã cu tatãl meu. Tot ea mi-a spus cã Isus nu a venit în lume pentru ca noi sã-l privim ca într-o expoziþie. Aceasta este ieslea pe care de câþiva ani o avem acasã.

Mereu a fost fãrã prunc”. „Iar paºii?” a continuat coordonatorul. „Paºii sunt ai lui Isus. Mama mi-a vorbit ºi despre paºi. Mi-a spus cã un prunc în mod normal nu poate merge. Cel mult se târãºte, dar nu merge. Isus însã, fiind Dumnezeu, chiar dacã avea un trup de copil, dorinþa de a-i mântui pe oameni era atât de mare încât nu a mai avut rãbdare sã creascã. S-a ridicat ºi a plecat! A plecat ca un om mare!” „Iar mesajul? De ce «Vin imediat!» ºi nu altul?” „Mama mi-a vorbit ºi despre mesaj. A spus cã de fapt totul porneºte de aici, de la iesle. Iar oamenii trebuie sã ºtie aceasta.

Aºteptarea pe care o presupune mesajul înseamnã de fapt timpul pe care omul îl are la dispoziþie pentru a-l primi pe Isus care trebuie sã vinã. El este în lume, pare cã lipseºte, cã nu este în iesle, cã e plecat, cã trebuie sã vinã imediat, iar aºteptarea înseamnã convertire. De asta mi-a spus mama cã totul porneºte de aici, de la iesle, de la Betleem”. Între timp, noi ne uitam unii la alþii. Eram uimiþi! Nu ºtiam cum sã interpretãm ceea ce aveam înaintea ochilor; pe de-o parte o iesle atipicã, iar pe de altã parte un copil uimitor. A luat premiul I. Recunosc cã în acea zi am regândit atitudinea mea faþã de proprii copii, mai ales în ceea ce îl priveºte pe Dumnezeu.

Acel copil este astãzi seminarist, iar pãrinþii, demni de laudã! (Margareta) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

14 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

pentru copii Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

– Bine, atunci sã nu mai vorbim despre acestea. Totuºi, ce voiam eu sã vã spun e cã bãiatul nu este în siguranþã aici în calitate de sclav, preoþii francezi l-ar putea descoperi.

– Nu se gãseºte vreun pumnal care sã-l scape de aceste chinuri?

– Aduce neplãceri stãpâne; este mai bine dacã îl iau pe micuþ cu mine.

– ªi ce vrei sã începi cu el?

– Cum poþi întreba aºa ceva stãpâne? Doar prima mea grijã trebuie sã fie sã-l fac sã se lepede de credinþa sa.

– ªi dacã nu reuºeºti Zaki?

– Sã nu reuºesc stãpâne? Crezi oare cã eu pot sã fiu împiedicat de un tânãr necopt de la îndeplinirea planurilor? Lasã-mi numai mânã liberã ºi iute se va supune; eu cunosc limba lui.

– Nu te grãbi prea mult. ªtie profetul cã bãieþaºul n-ar fi primul

încãpãþânat pe care nu-l poate domestici un musulman.

– Stãpâne, eu cred cã ai putea avea mai multã încredere în mine. Ar trebui sã fiu mare nãtãfleaþã dacã aº voi sã încerc îndatã cu forþa.

– Asta-i acum, ºi forþa duce câteodatã la þintã; mi-aduc foarte bine aminte cã primul nostru prizonier de acum 15 ani a ascultat de ameninþãrile prietenoase ale oamenilor noºtri.

Zaki s-a prefãcut cã nu a auzit aceastã observaþie; totuºi faptul cã faþa i-a devenit deodatã palidã dovedea îndeajuns cât de mult simþea batjocura.

– Rãmâne aºa stãpâne – zise el cât se poate de liniºtit – bãiatul merge cu mine la moºie, unde va rãmâne sub supravegherea mea. Dacã în termen de o lunã nu-l voi face sã se lepede de credinþa sa prin bunãtate, atunci vom cãuta sã ne folosim de forþã.

– De ce atâta grabã? zise Ahmed. Îþi las de douã ori atâta timp. Lasã bãieþaºului cât mai multã libertate; copiii sunt plini de curiozitate, poate cã astfel vom ajunge mai iute la þintã. Dar încã o datã bagã de seamã sã nu-þi întoarcã tânãrul þie capul.

– Iar batjocura cea veche! a spus supãrat administratorul.

– Glumã, nobile Zaki; glumã nevinovatã. Dar sã lãsãm aceasta; noaptea e deja înaintatã; eu sunt obosit ºi am nevoie de liniºte iar tu vei avea de pregãtit câte ceva pentru cãlãtoria ta.

Cu aceste cuvinte cei doi bãrbaþi s-au despãrþit.

7. Pe drumul înspre pustiu În sfârºit s-a luminat de ziuã.

Jos în curte era viaþã ºi miºcare.

Oamenii lui Ahmed ºi-au adus cãmilele ca sã le încarce pentru drumul mare în pustiu. A ieºit ºi administratorul din casã; în mâna dreaptã þinea un obiect de temut, un bici lung. Sclavii speriaþi s-au retras pentru o clipã ºi strigãtul cel tare, obiºnuit la afacerile arabilor, s-a transformat în ºoapte.

Zaki Khirallah era în toane rele; ochii lui de culoare închisã fulgerau mânioºi ºi fruntea purta încreþituri adânci.

– La muncã netrebnicilor, se rãsti la servitorii sãi.

Fãrã milã, biciul a cãzut pe umerii goi ai celui mai apropiat.

Zbierând ºi zvârcolindu-se de durere, sãrmanul om cãuta sã-ºi dubleze râvna. Dupã o orã în sfârºit toate erau gata de plecare.

Administratorul s-a dus între timp, iar la stãpânul sãu pentru a primi ultimele ordine. Era cam ora opt dimineaþa. Caravana a pãrãsit curtea lui Ahmed, pentru cã la intrarea în oraº trebuia sã se întâlneascã cu supraveghetorul sclavilor ºeicului Omar, care ºi el se întorcea înspre pustiu, mergând la stãpânul sãu. (va urma)

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre semnificaþia Crãciunului „Pentru mine Crãciunul este o sãrbãtoare a bucuriei deoarece s-a nãscut un copil prin puterea lui Dumnezeu care ne iubeºte.

Prin acest pruncuºor, adulþii trebuie sã-ºi dea seama cât de importanþi suntem noi, copiii, pentru lumea întreagã” (Cristinel, 12 ani). „Eu aº vrea ca pãrinþii mei sã mã iubeascã aºa cum Maria ºi Iosif l-au iubit pe Isus. Sunt conºtient cã ºi eu trebuie sã-i iubesc ºi sã-i respect pe pãrinþii mei aºa cum a fãcut-o Isus cu pãrinþii lui. Astãzi nu se prea þine cont de acest lucru” (Mirabela, 12 ani). „Crãciunul este sãrbãtoarea sfântã în care Dumnezeu vrea sã ne arate cât de importanþi suntem noi, copiii ºi pãrinþii, pentru el. La fel ºi noi trebuie sã nu uitãm cât de important este Dumnezeu în viaþa noastrã” (Liliana, 11 ani). „Aceastã sfântã sãrbãtoare ne aduce un copil pe lume ai cãrui pãrinþi sunt aleºi de Dumnezeu Tatãl. Eu cred cã ºi pãrinþii mei au fost aleºi tot de Dumnezeu, cãci altfel nu ar avea atâta iubire ºi înþelegere faþã de mine” (Lucian, 12 ani). „Sfântul Crãciun este pentru mine cea mai importantã sãrbãtoare a anului, deoarece în noaptea de Crãciun se naºte într-o iesle sãracã un copil trimis din cer pentru ca ºi noi, copiii sãraci, sã nu fim singuri ºi sã ºtie întreaga lume cât de importanþi suntem noi în ochii lui Dumnezeu” (Iulian, 12 ani).

„Copilul

din Betleem ne reprezintã pe noi toþi copiii din aceastã lume. Dumnezeu vrea ca toþi copiii sã fie fericiþi, sãnãtoºi, alãturi de o familie ca aceea a lui Isus. El vrea ca acei adulþi care îi fac sã sufere pe copii sã-ºi aminteascã mereu cã ºi ei au fost cândva copii” (Felix, 13 ani). „Pentru mine Crãciunul înseamnã naºterea unui copil care va fi model pentru toþi copiii din lume, dar ºi pentru cei mari.

Se naºte un copil simplu ºi sãrac, dar bogat în iubire ºi bunãtate pe care le dãruieºte tuturor. Cine va fi bun ºi iubitor ca Isus va deveni copil al lui Dumnezeu, asemenea lui” (Aniºoara, 12 ani). „Da, Crãciunul pentru mine este unic, deoarece se naºte printre noi cel mai bun prieten al nostru, Isus! Cu el vom fi mereu iubiþi ºi niciodatã nu vom mai fi singuri!” (Claudiu, 11 ani). „Odatã cu naºterea lui Isus iubirea ajunge ºi în casele celor sãraci, care uneori sunt ignoraþi de lume ºi lãsaþi singuri.

Dumnezeu, care vede totul din cer, nu-i uitã ºi le trimite un copil sfânt care sã-i protejeze mereu” (Irina, 12 ani). „Isus s-a nãscut într-o iesle sãracã deoarece Dumnezeu a voit sã le dea oamenilor bogaþi o lecþie ca sã-i înveþe minte.

Pe Dumnezeu nu-l intereseazã bogãþia din casã, ci cea din sufletul nostru” (Ilie, 12 ani).

Prelucrare de Mariana Ghergu

16 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

În noaptea asta s-a nãscut În noaptea asta s-a nãscut, în peºtera strãinã, acel prin care-am cunoscut a cerului luminã. În noaptea asta cor ceresc, cântãri alese cântã, pe Dumnezeu îl preamãresc cu bucurie sfântã.

Cântãm ºi noi, o Tatã sfinte, nespusa ta iubire, ce se-ntrupeazã pe pãmânt, s-aducã mântuire. ªi-l preamãrim pe cel venit, ce-n peºterã rãsare, cãci jertfa lui ne-a dãruit o veºnicã iertare.

Primeºte sfintele cântãri, ce-aducem azi spre tine, ºi-adu-ne binecuvântãri din slãvile-þi senine.

Traian Dorz

Crãciun 2009

Crãciunul – bucuria vieþii, între dorinþe ºi limite enirea Mântuitorului în lume este marcatã de maV nifestãri de bucurie: Ioan tresaltã de bucurie în sânul Elisabetei, Maria exaltã de bucurie, îngerii vestesc „o mare bucurie”. Crãciunul este astfel sãrbãtoarea bucuriei vieþii, în toate manifestãrile sale, chiar dacã limitele nu lipsesc niciodatã. De fapt, încã din primele momente ale vieþii pãmânteºti Cristos a experimentat tensiunea dintre dorinþe ºi limite. Maria ºi Iosif ar fi dorit ca fiul lor sã se nascã acasã, dar au trebuit sã se gãseascã în cãlãtorie; ar fi dorit sã îi gãseascã o casã primitoare, dar a trebuit sã se mulþumeascã cu un grajd; ar fi dorit un loc cãlduþ, dar au trebuit sã accepte suflarea animalelor. Evanghelistul Ioan sintetizeazã foarte bine aceastã situaþie: „A venit la ai sãi, dar ai sãi nu l-au primit”.

Pe parcursul anului pe care îl încheiem am reflectat asupra pãcatelor capitale. Firul roºu care a traversat reflecþia din fiecare lunã a fost dat de faptul cã Isus Cristos spune fiecãrei persoane cã în loc sã fie dominat de pornirile rele poate sã le domine. Este o realitate nouã care îl face pe om sã treacã de la deformarea sa, cauzatã de pãcat, la o existenþã autenticã, datã de iubirea lui Dumnezeu.

De aceea a venit Cristos în lume!

De aceea sãrbãtorim Crãciunul!

Reflecþia asupra pãcatelor ºi a virtuþilor poate sã ducã la o percepþie eronatã a vieþii spirituale potrivit cãreia credinþa creºtinã este plinã de restricþii apãsãtoare

ºi deci nu poate fi o religie a bucuriei. Nu uitãm cã limitele întâlnite de Isus la naºtere (cãlãtoria, grajdul, frigul, lipsa de ospitalitate etc.) nu l-au împiedicat sã realizeze misiunea cu care a venit pe pãmânt. Încercãm, de aceea, sã oferim rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri: De ce trãirea credinþei presupune ºi restricþii care ne-ar limita libertatea? Putem spune cã religia creºtinã este o religie a bucuriei?

Omul nu poate sã creascã pe deplin dacã nu învaþã sã se confrunte cu limitele ºi sã îºi impunã anumite norme. Mentalitatea potrivit cãreia „totul trebuie sã fie permis” este un imens izvor de frustrare ce poate duce la falimentul definitiv al persoanei. Nu putem sã fim totul, nu putem face totul ºi nu putem avea totul! Confruntarea dintre dorinþã ºi limitã caracterizeazã întreaga viaþã. Dacã dorinþa nu este canalizatã cu ajutorul unor norme de viaþã, aceasta îºi va arãta repede umbrele. Pe de altã parte, dacã legile sunt interpretate ca o încãtuºare atunci viaþa nu se poate manifesta în plinãtatea ei. Cheia succesului stã în a îndrepta energia dorinþei prin „canalul” normelor spre realizarea personalã deplinã. Mai clar: legile, regulamentele, restricþiile (paradoxal!) mã pot ajuta sã mã împlinesc! Papa Benedict al XVI-lea spunea: „Cele zece porunci nu sunt o greutate, ci indicatorul drumului cãtre o viaþã reuºitã. Cele zece porunci nu sunt un pachet de interdicþii, de «nu», ci în realitate prezintã

o mare viziune de viaþã. Sunt un «da» spus lui Dumnezeu ce dã un sens existenþei…”. În modul acesta putem spune cã necesitatea unei asceze pentru a ajunge la împlinirea proprie, aºa cum doreºte Dumnezeu, nu rãpeºte credinþei un mare dar, care este bucuria. Papa Paul al VI-lea spunea: „Biserica nu este un cimitir, nu este un muzeu; este o grãdinã unde orice plantã gãseºte o nouã primãvarã… Creºtinismul este bucurie, harul este bucurie, credinþa este bucurie, Cristos este bucurie: este bucuria lumii!” Sfinþii au înþeles bine acest lucru. „Bucuria este cea mai frumoasã creaturã ieºitã din mâinile lui Dumnezeu, dupã iubire”, spunea sfântul Ioan Bosco. Iar sfântul Augustin afirma: „Pentru un creºtin bucuria este o datorie”.

Maica Tereza de Calcutta specifica: „Bucuria noastrã este modul cel mai bun pentru a predica creºtinismul”.

Vã doresc sã trãiþi Crãciunul cu o adevãratã bucurie, iar la încheierea acestui an sã simþiþi cã aveþi forþa de a transforma viaþa într-o existenþã autenticã, dupã dorinþa lui Dumnezeu.

Crãciun fericit! La mulþi ani!

Pr. Felix Roca

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Crãciunul de azi….

Crãciunul de altã datã rãciunul, întruparea Cuvântului dumnezeiesc, este C sãrbãtoarea inimilor deschise… evadarea din lumea cotidianã într-un paradis al copilãriei spirituale, iar pentru cei trecuþi de prima tinereþe o întoarcere în timpul mirific al prunciei, când nu existau necazuri sau griji, iar braþele pãrinteºti te înlãnþuiau cu iubire ºi dãruire…

Dupã ce aprindeam cu speranþã ºi sfialã ultima lumânare a coroniþei de Advent, ne bucuram în bisericuþa de pe uliþa copilãriei de minunãþia Liturghiei de ajun…, de sfinþenia ºi simplitatea ieslei, de colindele ce strãbãteau vãzduhul din zeci de glasuri, de „straiþa” plinã cu nuci ºi colaci aburinzi, de cãldura din odaia cuminte a bunicii cu miros de cetinã de brad

ºi candela aprinsã la icoana Naºterii Domnului.

Am modelat acum Crãciunul dupã moda lumii în care trãim... invadaþi de crãciuniþe cu ochi de foc, de armate de Moº Crãciuni ilari, de zeci de reclame stupide ale unui „Crãciun promoþional”.

Am strâns cu avariþie provizii uriaºe ºi am încãrcat mesele cu cele mai apetisante ºi nãstruºnice bucate, am ales o muzicã tumultoasã sau îmbibatã cu manele… ºi ne-am pus pe petrecut!

Am uitat însã cu desãvârºire sã-l invitãm pe Cel sãrbãtorit ºi pe Cel care trebuia sã fie în capul mesei… „Iatã, eu stau la uºã ºi bat, cel ce ascultã glasul meu îmi va deschide… voi cina cu el ºi el cu mine!”

Dar urechile noastre s-au închis, iar inimile le-am ferecat în interior, nu mai avem timp ºi loc pentru el. Invitatul principal a rãmas la uºã… singur în tãcerea nopþii, singur în întunericul de nepãtruns, el care este lumina, însingurat, înstrãinat, când el a dorit sã fim o singurã turmã, înfrigurat ºi înfometat, când el ne-a dãruit cãldura inimii lui ºi pâinea veºniciei.

Dacã am avea rãgazul sã ne oprim pentru o clipã, l-am vedea pe el în cei singuri, în cei loviþi de soartã, în cei a cãror cruce este covârºitoare, în cei pe a cãror masã ºi o bucatã de pâine ar fi o binecuvântare.

Sãrbãtoarea Crãciunului este cea a inimii deschise! Sã deschidem noi uºile celor aflaþi în nevoi ºi sã îi ajutãm mãcar pentru o zi sã închidã porþile durerii!

Sã ne transformãm în magi, învãluiþi de sfânta luminã a Crãciunului ºi sã aducem daruri „micuþului prunc dumnezeiesc” întrupat acum într-un copil orfan, într-o vãduvã sãrmanã, într-un pribeag, într-un bãtrân singur ºi neajutorat!

Sã ne grãbim aidoma pãstorilor ºi sã ne plecãm genunchiul înaintea lui ascultând cu inima deschisã glasul îngerilor: „Nu vã fie teamã, cãci iatã, vã aduc o veste bunã, de mare bucurie pentru întreg poporul: în oraºul lui David vi s-a nãscut astãzi un mântuitor, el este Cristos Domnul” (Lc 2,10-11).

Sã-l iubim pe pruncuºor cu inima curatã, deschizând porþile casei noastre pentru oricare dintre semenii noºtri, sã o facem în numele iubirii!

Crãciun fericit!

Liliana Simion

18 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

Un milion de stele

entrul Diecezan Caritas Iaºi C a organizat în ziua de 14 noiembrie, pe Bd. ªtefan cel Mare din Iaºi, cea de-a treia ediþie a acþiunii „Un milion de stele”.

Au fost aprinse 500 de lumânãri, aºezate în forma siglei Caritas, pentru a exprima solidaritatea faþã de sãraci, bolnavi, persoane cu dizabilitãþi, orfani, dependenþi, bãtrâni, oameni ai strãzii, marginalizaþi. „Cãldura” lumânãrilor a adunat peste 300 de simpatizanþi: ieºeni de toate vârstele, voluntari ºi membri Caritas, membri ai Acþiunii Catolice, ai Asociaþiei „Primul pas”, ai Asociaþiei ADSIS tineri, ai Asociaþiei Studenþilor Informaticieni, ai Fundaþiei „Solidaritate ºi Speranþã”. În deschidere, pr. Egidiu Condac, director al Centrului Diecezan Caritas din Iaºi ºi preºedinte al Confederaþiei Caritas România, a accentuat importanþa solidaritãþii: „Existã mulþi oameni în nevoie. Dar existã ºi mulþi oameni de bunãvoinþã, binefãcãtori, care-ºi pun valorile ºi calitãþile lor în slujba omului. Existã multe organizaþii, asociaþii, miºcãri care, lucrând

pentru promovarea binelui, încurajeazã la solidaritate, la crearea de noi punþi de legãturã între oameni, pentru includerea tuturor membrilor societãþii în sânul ei. Observãm cum problemele sociale se amplificã ºi e nevoie de contribuþia binevoitoare a fiecãruia, de generozitatea, de deschiderea fiecãruia cãtre semenii de lângã noi”.

Lumânãrile au fost binecuvântate de ES Aurel Percã ºi de pr. Ovidiu Sârghie, reprezentantul Fundaþiei „Solidaritate ºi Speranþã”. În schimbul lumânãrilor, participanþii au donat suma de 1.328 lei, ce va fi folositã în programul „Servicii de Îngrijire la Domiciliu” din Iaºi.

Anul acesta, pentru prima datã în România evenimentul s-a desfãºurat în ºapte oraºe (Iaºi, Oradea, Timiºoara, Satu Mare, Blaj, Cluj ºi Târgu Mureº), adunând 2.370 de participanþi, 3.000 de lumânãri aprinse ºi 7.810 lei strânºi din colecte.

Sperãm ca iniþiativa sã trezeascã interesul comunitãþii de la an la an ºi sã devinã o tradiþie cu ajutorul persoanelor ce vor sã schimbe viaþa celor aflaþi în dificultate.

Gabriela Lucaci

Tablete spirituale

Cleºtar de Crãciun

Cuvânt de origine maghiarã ºi sinonim al termenului „cristal”, cleºtarul transmite ideea de încleºtare a gerului din timpul iernii, semn al neputinþei omului, îmbinatã cu fragilitatea cristalelor ce compun albul zãpezii, aceasta din urmã transmiþând gânduri de puritate. Or toate acestea le regãsim în imaginea feericã a ceea ce înseamnã Crãciunul ca decor potrivit pentru marele eveniment din centrul celebrãrii creºtine: întruparea divinului în uman. Dacã a fost sau nu a fost zãpadã la Betleem în noaptea cu totul specialã a naºterii lui Isus, asta îi poate preocupa doar pe raþionaliºtii incorigibili ºi mãcinaþi de obsesii. Ceea ce s-a conturat însã, de-a lungul secolelor, în sufletele orientate spre ieslea din centru, devenitã ea însãºi obiect de referinþã, nu suportã nicidecum vreun gest ce ar putea fi considerat un fel de a da buzna în intimitatea creºtinului cu tancul rãscolitor al disecþiei de fir în patru. ªi totuºi existã atâtea încercãri de sufocare a chiar esenþialului prin îngrãmãdirea a refulãri de tot felul spre pruncul sub chipul cãruia Cristos Domnul ni se lipeºte de inimã mai ceva (poate) decât în mod sacramental. E necesar, de aceea, sã se iasã dintr-o astfel de încleºtare ºi sã se tindã spre o puritate mult mai beneficã decât cea trecãtoare a zãpezii.

Pr. Cristian Chinez

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Dor de Crãciun E noapte de lungã ºi tainicã iarnã, E iarnã cu nopþi în veºminte de alb, ªi ceru-i aproape prin albul ce-l toarnã, Iar frigul mirific mã þine la cald.

Mi-e sufletul plin de dorinþe de bine ªi-aº vrea evadarea spre tot ce-i divin, Când cerul, de-odatã, dã buzna spre mine, Mã face sã urlu, dar tac, mã abþin.

Ce simt nu-i sclipire, nu-i nici fulgerare, Ceva mã cuprinde, sunt împresurat, Lumina ce curge – aºa mi se pare – Mã poartã cu sine spre tot ce-am sperat.

Mi-a fost, iar îmi este, mereu o sã-mi fie Dor bun, de nebun dupã pruncul Isus; Cu-acest dor aº trãi ani mulþi, chiar ºi-o mie, În centru având un Crãciun de nespus.

E-acelaºi ºi totuºi mereu parcã-i, iatã, Mai nou decât orice surprizã de vis. În el mã reaflu de fiece datã Mai tânãr, mai bun ºi aºa cum am zis.

Pr. Cristian Chinez

Fiat mihi secundum verbum tuum!

Azi, ca ºi odinioarã, Dincolo de spaþiu, timp, Încontinuu se coboarã Al sfinþeniei anotimp.

Numele lui e umilinþã, Gravat în trupul omenesc.

Dumnezeu se reveleazã: Într-un prunc dumnezeiesc. Îmbrãcând haina gingaºã, Însãºi cerul l-a lãsat.

Acceptând misterul crucii, Cu destinul s-a-mpãcat.

Sã vezi iubirea ce nu trece Nu trebuie sã te înalþi, Doar sã cobori în ale credinþei Unde suntem cu toþii fraþi.

Isus ºi astãzi se coboarã Prin mâini uºoare, altare reci.

Iubirea sa nicicând nu moare, Strãpungându-ne în veci.

Pr. Ciprian Ban, OFMConv.

20 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

O sfânt colind O sfânt colind îndepãrtat din noaptea neuitatã, ce fericit te-am colindat, copil bãlai cu glas curat, când trei pãstori umblau prin zori cu vestea minunatã.

O praznic sfânt ºi luminos al naºterii slãvite, ce fericit ºi ce duios ne-aduci în inimi pe Cristos, când dãruieºti trãiri cereºti credinþei neclintite!

O sfânt copil dumnezeiesc cu faþa-n raze line, ce-adânc ºi tainic retrãiesc fiorul unic ºi ceresc din noaptea cea ce te-aducea aievea ºi la mine.

O sfânt colind, o dalbe flori o noapte neuitatã, când vin a voastre sãrbãtori v-aºtept mereu cu noi fiori s-aduceþi iar cerescul har ce-l aduceaþi odatã.

Traian Dorz

ªtiri • ªtiri • ªtiri Papa ºi artiºtii În Capela Sixtinã din Vatican, Benedict al XVI-lea s-a întâlnit, la 21 noiembrie, cu reprezentanþi ai artiºtilor, pentru a marca împlinirea a zece ani de la „Scrisoarea cãtre artiºti” a papei Ioan Paul al II-lea ºi 45 de ani de la întâlnirea cu artiºtii a papei Paul al VI-lea (7 mai 1964). ªi în anul 2009,

sãlile publice; petiþii împotriva sentinþei Curþii de la Strasbourg; grupuri de rugãciune reunite în apãrarea crucii; elevi ºi studenþi mobilizaþi sã ducã crucifixuri în sãlile în care acesta nu era expus pânã acum. Mulþi primari italieni s-au declarat împotriva acelei sentinþe.

Din Ecuador Pr. Ioan Blaj a fost numit paroh al Parohiei „Santa Lucia” din Dieceza de Guayaquil, în Ecuador, în luna octombrie. Aceastã parohie este formatã din 105 sate (aproximativ 30.000 de credincioºi) împrãºtiate pe distanþe considerabil de mari. În zilele de 14 ºi 15 noiembrie, pãrintele Ioan a dat prima sfântã Împãrsuccesorul lui Petru a reînnoit tãºanie la 315 copii. PS Antonio „alianþa” dintre Biserica Cato- Arregui Yarza, arhiepiscop de licã ºi slujitorii artelor, cãutând noi forme ºi ocazii de colaborare. Cei 250 de participanþi au reprezentat diferite medii culturale, sociale ºi religioase, printre ei aflându-se ºi coregraful de origine românã Marinel ªtefãnescu. Pontiful ºi-a încheiat intervenþia cu îndemnul adresat artiºtilor de a nu le fi teamã de Guayaquil, a sfinþit biserica credinþã, care nu rãpeºte nimic „San Bartolomé” din Parohia din geniu ºi artã, ci din contra Palestina din Ecuador, sâmbãtã, le înalþã ºi le nutreºte.

21 noiembrie. La sãrbãtoare au luat parte peste 1.500 de perÎn apãrarea crucifixului Curtea Europeanã a Dreptu- soane din toate cele 40 de firilor Omului din Strasbourg a liale câte are parohia pãstoritã decretat, la 3 noiembrie, cã pre- de pr. Bartolomeu Blaj, paroh zenþa crucifixurilor violeazã al acestei comunitãþi de patru dreptul copilului la libertatea ani, dar originar din Dieceza de religioasã. În Italia, aceastã sen- Iaºi. În Ecuador sunt în anul tinþã a suscitat un protest po- pastoral ºi seminariºtii Alin pular. Potrivit unui sondaj pro- Butnaru ºi Iulian Robu. movat de Corriere della Sera, Catolicii români 84% dintre cei chestionaþi s-au Comunitatea catolicã românã declarat în favoarea prezenþei din Pordenone (Italia) a fost crucifixului în sãlile publice. vizitatã, la 1 noiembrie, de Protestul a inclus manifestaþii în Mons. Ovidio Poletto, episcop favoarea crucifixului; consilii co- de Concordia–Pordenone. munale care au emis ordonanþe ES card. Agostino Vallini, vipentru afiºarea crucifixului în carul Sfântului Pãrinte pentru

Dieceza de Roma, a prezidat o Liturghie a românilor catolici în biserica „San Vitale” din Roma la 8 noiembrie, printre cei prezenþi fiind ºi PS Petru Gherghel. În dimineaþa aceleiaºi zile, episcopul Gherghel a vizitat comunitatea catolicã româneascã din Ladispoli. În aceastã comunitate, va fi un concert de colinde susþinut de corul „Sfânta Cecilia”, la 20 decembrie, începând cu ora 19.30, în biserica „San Giovanni Battista” din via G. Garibaldi, 1, 00055-Ladispoli (RM).

Adunare CRSM „Fidelitate ºi angajament într-o lume în continuã schimbare ºi în cãutare de speranþã” a fost tema prezentatã de sr. Hanni Rolfes, MSC, la Cea de-a XX-a Adunare Generalã a Conferinþei Române a Superioarelor Majore (CRSM), din perioada 20-22 octombrie, de la Cluj-Napoca. „În aceastã lume care oferã încontinuu posibilitãþi rapide ºi ieftine, dar care nu dureazã, viaþa consacratã are nevoie, acum mai mult ca oricând, sã-l arate lumii pe acela care «are cuvintele vieþii veºnice» (cf. In 6,68) ºi care singur dãruieºte viaþã din belºug”, se precizeazã în mesajul final. În cadrul adunãrii generale a fost ales noul Consiliu Prezidenþial al CRSM: preºedinte: sr. Felicia Gheorghieº, OA; vicepreºedinte: sr. Varvara Acatrinei, CJ; consiliere: sr. Lenuþa Bãcãoanu, SCMP, sr. Regina Birou, SFMA, sr. Piroska Darvas, SA. Întâlnire a preºedinþilor Întâlnirea de toamnã a preºedinþilor conferinþelor grupei I, din cadrul Uniunii Asociaþilor Caritative „Sfântul Vincenþiu de Paul” din România a avut loc la 24 octombrie la Târgu Frumos. Cu acest prilej, în noua

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 21

grotã amenajatã lângã biserica parohialã a fost aºezatã statuia sfintei Fecioare Maria de la Lourdes. La cele douã momente a fost prezent PS Petru Gherghel. Programul întâlnirii celor 15 preºedinþi ai conferinþelor sau a delegaþilor din Arhidieceza de Bucureºti ºi din Dieceza de Iaºi a fost coordonat de prof. Eva Maria Peter, preºedinte naþional. Învãþãmânt La Sinaia, în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie, a avut loc întâlnirea membrilor grupului de lucru pe probleme de învãþãmânt catolic de ambele rituri.

Au participat inspectori de religie, directori ºi profesori ai liceelor teologice din Dieceza de Iaºi ºi din Arhidieceza de Bucureºti, precum ºi reprezentanþi din conducerea liceelor teologice greco-catolice din þarã. S-a discutat despre metodologia de organizare ºi desfãºurare a olimpiadei de religie catolicã de ambele rituri, tematica disciplinelor de concurs, probleme de organizare ºi solicitãri adresate autoritãþilor de stat ºi religioase.

Exerciþii spirituale Preoþii catolici din România au avut a doua întâlnire cu ocazia Anului Sfintei Preoþii în perioada 8-12 noiembrie, la ªumuleu-Ciuc. Au participat 160 de preoþi din toate diecezele ºi eparhiile din România. Conferinþele au fost þinute de PS Székely János, episcop auxiliar de Esztergom-Budapesta („Preotul, omul credinþei”), Mons. Imre Kiss, vicar general al Diecezei de Szeged („Preoþie, laici, pastoraþie”) ºi Nagy József, profesor la Seminarul din Alba-Iulia (Lectio divina). La Liturghia celebratã în sanctuarul Maicii Domnului, de PS Tamás József, episcop auxiliar de Alba-Iulia,

omilia a fost centratã pe tema „Ioan Maria Vianney, model pentru toþi preoþii”. Din Dieceza de Iaºi au participat zece preoþi.

Urmãtoarea întâlnire va fi la Iaºi, în februarie 2010.

Rolul asistentului AC Acþiunea Catolicã „Sfântul Iosif” a organizat o întâlnire pentru preoþii din Dieceza de Iaºi, la Mãrgineni, joi, 19 noiembrie, tema fiind „Raportul dintre preoþi ºi laici. Rolul asistentului spiritual în AC”. Întâlnirea a oferit o ocazie de reflecþie asupra raportului dintre preoþi ºi

laici în cadrul Bisericii, cu o atenþie specialã asupra identitãþii ºi misiunii asistentului spiritual al AC. La începutul întâlnirii PS Petru Gherghel a înmânat decretele de numire sau de confirmare asistenþilor spirituali: pr. Robert Canceal – sectorul adulþi, zona Bacãu-Roman; pr. Cornel Gabor – sectorul copii, zona Bacãu; pr. Cristi Hodea – sectorul copii, zona Iaºi; pr. Iulian Roca – sectorul tineri, zona Roman; pr. Iosif Dãmãtãr – sectorul adulþi, zona Bacãu-Roman; pr. Romeo Neculai – sectorul tineri, zona Bacãu; pr. Claudiu Robu – sectorul copii, zona Roman; pr. Marius Sabãu – sectorul tineri, zona Bacãu; pr. Florin-Petru Sescu – sectorul copii, zona Bacãu. Noii preºedinte a AC, Adriana Ianuº, i-a fost înmânat decretul de confirmare a alegerii sale.

22 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

Bisericã nouã În comunitatea din Gherãeºti, la temelia noii biserici, care va avea hramul „Isus Milostiv”, a fost aºezatã piatra fundamentalã, duminicã, 1 noiembrie, de cãtre PS Petru Gherghel, înconjurat de preoþi, credincioºi ºi oficialitãþi locale. Lucrãrile la noua bisericã, aflatã lângã Grãdiniþa „Sfânta Familie”, au început la 24 august. Biserica va avea o lungime de 65 m, o lãþime de 33 m ºi o înãlþime a turnului de 75 m. Proiectul a fost executat de arhit. Rãzvan Mihai Maica. Noua bisericã se va ridica datoritã necesitãþilor pastorale care au în vedere numãrul mare de credincioºi (1.300 de familii) care sunt nevoiþi sã parcurgã distanþe mari pentru a putea participa la sfânta Liturghie.

Jeunesse Lumière Un grup de ºapte tineri de la ªcoala Catolicã Internaþionalã de Rugãciune ºi Evanghelizare Jeunesse Lumière, fondatã de pr. Daniel Ange în Franþa, au efectuat, între 21 ºi 27 noiembrie, un turneu în Dieceza de Iaºi, vorbindu-le tinerilor despre experienþa de credinþã care le-a marcat viaþa. Dupã sosirea la Roman, au vizitat pe rând comunitãþile Hãlãuceºti, Seminarul Franciscan din Roman, Pildeºti, Sãbãoani, Bacãu (biserica „Sfântul Nicolae” ºi Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif”), Luizi-Cãlugãra, Casa de copii „Sfânta Maria” din Baraþi, Conventul „Fericitul Ieremia Valahul” ºi Liceul Catolic din Oneºti, de unde au plecat spre Timiºoara.

Profesiune perpetuã Cinci surori din Congregaþia Surorile de Caritate ale Sfintelor Bartolomea Capitanio ºi Vicenza Gerosa („Maria Bambina”) – sr. Iuliana Antal,

sr. Cornelia Tufã, sr. Geni Pal, sr. Iacinta Benchea ºi sr. Maria Sar – au fãcut profesiunea perpetuã în prezenþa PS Petru Gherghel ºi a superioarei generale Piercarla Maica, în biserica „Sfânta Cruce” din Bacãu, sâmbãtã, 21 noiembrie. Surorile Maria Bambina sunt prezente în Dieceza de Iaºi în trei comunitãþi: Bacãu, Faraoani ºi Iaºi.

Sesiune ecumenicã Centrul de Cercetare Ecumenicã ºi de Dialog Interreligios „Pax et unitas” din Roman, Facultatea de Teologie Ortodoxã a Universitãþii „Ovidius” din Constanþa ºi Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din Iaºi au organizat, la 24 noiembrie, la Centrul de Cercetare al Universitãþii „Al.I. Cuza”, sesiunea ºtiinþificã „7-9 mai 1999-2009 – 10 ani de speranþã”. Deschiderea a fost fãcutã de pr. Iosif Bisoc, OFMConv. Au conferenþiat profesori de la cele douã facultãþi, precum ºi pr. Mario Querini, OFMCap. S-a vorbit despre ecumenism ºi vocaþia ecumenicã a papei Ioan Paul al II-lea.

Pelerinaje Pelerinaje în Þara Sfântã au fãcut, în perioada 5-11 octombrie, 53 de pelerini (între care ºi cinci preoþi) din Dieceza de Iaºi, iar în perioada 15-22 octombrie, 40 de credincioºi din comunitãþile catolice române din Roma ºi împrejurimi, avându-l ca invitat pe PS Aurel Percã.

La Lourdes au mers în pelerinaj, în perioada 12-15 noiembrie, 80 de pelerini din comunitãþile catolice române din Padova ºi Pordenone, însoþiþi de pr. Ionel Jicmon ºi pr. Ciprian Ghiurcã.

Episcopia de Iaºi, prin Oficiul Diecezan pentru Pelerinaje, organizeazã un pelerinaj de 19 zile, la Ars, Fatima ºi Lourdes, în perioada 3-21 mai 2010. Înscrierile se pot face la parohia proprie sau la pr. Iulian-Eugen Kropp (tel. 0232/711476, 0744/306309, 0767/167799, e-mail: pelerinaj_erc@yahoo.it, prk_iuliu@yahoo.it). Pe situl www.ercis.ro ºi în parohii se gãsesc informaþii complete despre acest pelerinaj.

A trecut la Domnul...

Dupã aproape un an de suferinþã, pr. Robert-Enrich Matei a trecut la Domnul, duminicã, 8 noiembrie, în casa parohialã din Berzunþi. Un cancer generalizat l-a rãpus. Împlinise 41 de ani.

S-a nãscut la 16 februarie 1968 la Gutinaº (BC). A absolvit ªcoala Primarã de 4 clase în anul 1978 în satul natal, ªcoala generalã de 8 clase în anul 1982 la Oneºti, Liceul Industrial nr. 2 în anul 1986 la Oneºti ºi Institutul Teologic din Iaºi în anul 1993. În perioada 10 septembrie 1986 – 15 iunie 1987 a satisfãcut stagiul militar.

A fost sfinþit preot la 29 iunie 1993. A activat ca vicar la Tãmãºeni (1993-1995), Cleja (1995-1999), paroh la Berzunþi (1999-2009). Trupul neînsufleþit a fost depus în biserica „Inima Neprihãnitã a Preasfintei Fecioare” din Berzunþi, apoi în seara de 10 octombrie, a fost transportat în satul natal, unde a fost înmormântat la 12 noiembrie. Liturghia de înmormântare a fost prezidatã de PS Aurel Percã, alãturi fiind PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu. În prezbiteriu a fost ºi pr.

Eusebiu-Ioan Matei, OFMConv., frate al preotului rãposat.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Pe scurt 28 octombrie: Inaugurarea ºi sfinþirea noului sediu al Asociaþiei Kolping din Oneºti de cãtre preoþii Florin-Petru Sescu, Ionel-Bogdan Catanã ºi Augustin Dogaru 31 octombrie: „Ziua Bucuriei” în Parohia Bacãu „Sfântul Nicolae” pentru 160 de copii ºi 40 de animatori din ACC 3 noiembrie: Consfãtuirea semestrialã a 29 de directoare ºi responsabile de grãdiniþe confesionale ale Diecezei de Iaºi, la Grãdiniþa „Sfântul Nicolae” din Iugani 6-8 noiembrie: Curs de formare pentru 50 de persoane, preºedinþi parohiali ºi membri ai consiliului diecezan al AC, la Traian 7 noiembrie: Sesiunea ºtiinþificã „Fericitul I. Duns Scotus: viaþa ºi opera” ºi lansare de carte la Institutul Franciscan din Roman, organizatã de Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus” 8 noiembrie: Binecuvântarea clãdirii centrului socio-cultural din Galbeni, de cãtre PS Aurel Percã 11 noiembrie: Lansarea la Valea Mare a lucrãrii „Monografia comunei Faraoani”, autor prof. dr. Anton Coºa, în prezenþa episcopilor Aurel Percã, Anton Coºa ºi Cornel Damian 14 noiembrie: Simpozionul misionar cu tema: „Misionari de acasã” organizat la Liceul Teologic Romano-Catolic Franciscan „Sfântul Francisc din Assisi” din Roman 14 noiembrie: Cursuri de formare pentru 103 tineri din zona Bacãu, 56 de tineri din zona Iaºi ºi 90 de tineri din zona Roman, membri ai AC 16-19 noiembrie: Exerciþii spirituale pentru preoþi organizate de Oficiul pentru Cler al Diecezei de Iaºi la Luncani 21 noiembrie: „Ziua Bucuriei” în Parohia Roman „Isus, Bunul Pãstor”, pentru 295 de copii ºi 66 de animatori din zonele Iaºi ºi Roman din ACC 21 noiembrie: Zi de reculegere la Luncani pentru tineri din Parohia Iaºi „Sfântul Anton de Padova” 21 noiembrie: „Admissio” (îmbrãcarea reverendei) pentru 19 studenþi din anul III de la Institutul Teologic din Iaºi 8 decembrie: Hirotonirea întru diaconat a studenþilor anului VI de la Institutul Teologic din Iaºi 27-30 decembrie: Exerciþii spirituale pentru tineri ºi tinere, cu tema din Lc 2,12, desfãºurate în Casa Slujitoarelor Iubirii Milostive din Barticeºti.

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic Antonia Enãºoaia (ªcheia). „... Am lucrat 11 ani, o lunã ºi 21 de zile pe cartea de muncã.

Am dreptul la pensie ºi la ce vârstã? Eu am 53 de ani....”

Conform articolului 41 din legea 19/2000, pensia pentru limitã de vârstã se acordã asiguraþilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionãrii, condiþiile privind vârsta standard de pensionare ºi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei ºi 65 de ani pentru bãrbaþi, iar stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât ºi pentru bãrbaþi este de 15 ani (creºterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi). Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei ºi de 35 de ani pentru bãrbaþi.

Conform art. 48 din aceeaºi lege, „femeile care au realizat stagiul complet de cotizare ºi

care au nãscut cel puþin trei copii ºi i-au crescut pânã la vârsta de zece ani, beneficiazã de reducerea vârstei standard de pensionare cu un an pentru trei copii ºi cu doi ani pentru patru sau mai mulþi copii”.

Conform datelor furnizate de dv. cu privire la anii de muncã, vârsta pe care o aveþi în prezent ºi având în vedere ºi textele enunþate mai sus, la data pensionãrii ar trebui sã îndepliniþi douã condiþii: sã aveþi 60 de ani împliniþi ºi sã fi lucrat în sistemul public de pensii un stagiu minim de cotizare de zece ani (acest stagiu este valabil pânã la 1 aprilie 2015 când stagiul minim de cotizare, atât pentru bãrbaþi, cât ºi pentru femei va fi de 15 ani).

Cum dv. veþi împlini 60 de ani, dupã anul 2015, vi se vor aplica noile prevederi legale cu privire la stagiul de cotizare, în sensul cã va trebui sã dovediþi cã aþi realizat un stagiu minim de cotizare de 15 ani, ºi nu de zece.

Chiar dacã aþi avut patru copii, nu beneficiaþi de reducerea vârstei standard de pensionare

întrucât nu aþi realizat stagiul complet de cotizare de 30 de ani, aºa cum prevede textul menþionat mai sus.

R.M.A. (Bacãu). „Sunt încadratã într-un grad de handicap (II) care mi-a fost acordat permanent din anul 2007, dar am acest grad din anul 2005, cu revizuire anualã a certificatului medical de grad. Aº dori sã ºtiu în valoare de câþi lei are drept o persoanã cu dizabilitãþi la medicamente prescrise lunar pe reþeta eliberatã de medicul de familie. Am o pensie lunarã de 230 lei ºi vreau sã ºtiu dacã am vreo ºansã sã primesc o mãrire de pensie”.

Articolul 10 din legea 448/2006 privind protecþia ºi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap aratã cã acestea beneficiazã de asistenþã medicalã gratuitã, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât ºi pe timpul spitalizãrii, în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, în condiþiile stabilite prin contractul cadru. În condiþiile în care nu cunoaºtem conþinutul acestui contract cadru, pentru lãmurirea acestor aspecte ar fi bine sã vã adresaþi Casei de Asigurãri de Sãnãtate din Bacãu. În ceea ce priveºte majorarea pensiei stabilitã în favoarea dv., în condiþiile în care va fi promulgatã vreo lege care sã prevadã majorãri de pensie ºi veþi îndeplini condiþiile stabilite prin lege, atunci aveþi dreptul la majorarea acesteia.

Av. Mihaela Ciobanu

24 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

Poºta redacþiei A. (Galaþi). „Sunt o creºtinã

ºi vã rog frumos, dacã sunteþi în mãsurã sã-mi spuneþi dacã hotãrârea luatã de pãrintele paroh este una corectã ºi anume: a fost anunþatã în bisericã perioada de înscriere a copiilor la orele de religie din cadrul Bisericii noastre, cu menþiunea ca familiile care nu-ºi vor înscrie copiii la orele de religie, nu vor primi vizita preotului, în vederea sfinþirii caselor de Boboteazã. Consider aceastã decizie incorectã, deoarece poate fi perceputã ca o ameninþare, chiar ºi ºantaj. Avem libertatea de a alege, de a hotãrî ceea ce dorim sã facem conform principiilor noastre. Vã mulþumesc dacã aþi citit mesajul pânã la capãt ºi închei sperând la un rãspuns din partea dv.”.

E adevãrat, aºa pare la prima vedere anunþul despre care ne-aþi scris. Însã vã invitãm sã vã gândiþi ºi la urmãtorul aspect. De ce credeþi cã vizita cu ocazia sfinþirii caselor ar trebui sã fie obligatorie? De obicei, aceasta se face la cei care îºi împlinesc responsabilitãþile de creºtini. Ce rost are sã fie vizitaþi oameni care nu se îngrijesc ca proprii lor copii sã primeascã educaþia în credinþa pe care spun cã o mãrturisesc ºi în numele aceleiaºi credinþe ar dori sã primeascã binecuvântarea cu ocazia sfinþirii caselor? E drept cã, aºa cum precizaþi dv., aveþi libertatea de a alege. Dar dacã cineva alege sã nu facã ceea ce Biserica propune, de ce credeþi cã slujitorii Bisericii ar trebui sã binecuvânteze casa acelei familii ºi sã confirme prin aceasta cã lucrurile sunt în ordine?! Sau credeþi cã trebuie sã fim creºtini doar

când preotul vine cu sfinþirea caselor, iar în rest mai puþin? Existã un document al Conciliului Vatican II (Gravissimum educationis) despre educaþia creºtinã, care spune cã „pãrinþii, deoarece au dat viaþã copiilor lor, au obligaþia foarte gravã de a-i educa, ºi de aceea trebuie consideraþi primii ºi principalii lor educatori”. La numãrul 7 (cu titlul Educaþia moralã ºi religioasã în toate ºcolile), pe care îl redãm integral, vorbeºte de „îndatorirea deosebit de gravã” pe care o au pãrinþii în aceastã privinþã: „Conºtientã de îndatorirea deosebit de gravã pe care o are de a veghea continuu la educaþia moralã ºi religioasã a tuturor fiilor sãi, Biserica trebuie sã fie prezentã cu afecþiune ºi ajutor deosebit faþã de cei care nu sunt educaþi în ºcoli catolice ºi al cãror numãr este foarte mare. Ea poate sã facã acest lucru prin mãrturia vieþii profesorilor ºi directorilor, prin acþiunea apostolicã a elevilor ºi mai ales prin activitatea preoþilor ºi laicilor care transmit învãþãtura mântuirii în modalitãþi corespunzãtoare diferitelor vârste ºi împrejurãri ºi care oferã ajutor spiritual prin iniþiative potrivite situaþiilor ºi timpurilor. Biserica reaminteºte însã pãrinþilor cã au îndatorirea gravã de a orândui totul ºi chiar de a pretinde ca fiii lor sã se poatã bucura de aceste ajutoare ºi sã progreseze în formaþia creºtinã în acelaºi ritm în care înainteazã în formaþia profanã. De aceea Biserica felicitã autoritãþile ºi societãþile civile care, þinând seama de pluralismul societãþii de astãzi ºi garantând dreapta libertate religioasã, sprijinã

familiile pentru ca în toate ºcolile copiii sã poatã primi o educaþie conformã cu principiile morale ºi religioase ale familiilor lor”. Sperãm cã rândurile de mai sus au adus puþinã luminã în problema ridicatã de dv.

Vã dorim binecuvântare de la Domnul!

Cristina M. (Italia). „Am nevoie de o informaþie. În revista «Lumina creºtinului» din luna mai scria despre o bisericã catolicã de lângã Stazione Centrale, Milano unde se celebreazã Liturghia în limba românã în prima duminicã din lunã. Aº dori, dacã se poate, sã-mi spuneþi ºi mie exact adresa ºi numele bisericii. Vã mulþumesc!

Pentru a afla informaþiile dorite va rugãm sã luaþi legãtura cu pr. Maricel-Irinel Mititelu Piazza della Chiesa in Santa Maria Assunta, 1, 20090-Buccinasco, Milano, tel. 02/48840875, 333/4107653; 320/0136950, responsabilul cu Liturghiile în limba românã din zona Milano.

Margareta Rusu. „Vã trimit alãturate acestui mesaj, un articol ºi trei poze despre Festivalul Internaþional al Tineretului creºtin de la Medjugorje, pe care eu aº dori sã îl publicaþi în revista «Lumina creºtinului».

De aceea vã rog sã citiþi acest articol ºi dacã sunteþi de acord sã îmi aprobaþi publicarea lui. ªtiu cã fenomenul Medjugorje nu este recunoscut de toatã lumea creºtinã... totuºi el existã ºi funcþioneazã foarte bine de 28 de ani fiindcã este voia Fecioarei Maria. Biserica Catolicã nu l-a recunoscut încã oficial, dar... nici nu îl interzice. Mai mult, aici vin anual mii de preoþi catolici

decembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 25

din toatã lumea care participã la pelerinaje ºi oficiazã sfintele Liturghii. ªi la Festivalul de anul acesta, care se desfãºoarã de 20 de ani neîntrerupt, au fost 600 de preoþi din 60 de þãri, inclusiv din România. Nu vreau sã fac aici o pledoarie pentru Medjugorje, dar faptul cã aici, în acest loc binecuvântat, Maica Domnului a oferit foarte multe haruri pentru preoþie în aceºti 28 de ani, meritã ca Medjugorje sã fie amintit mãcar o datã pe an, acum când a avut loc la începutul lunii august Festivalul Internaþional al Tineretului creºtin, care a adus mari foloase spirituale zecilor de mii de tineri din cele cinci continente. Au fost prezenþi 50.000 de pelerini din 60 de þãri; printre care 600 de români, însoþiþi de 12 preoþi. Nu doresc însã sã forþez cu nimic lucrurile, eu respect decizia dv. ºi mã supun, prin ascultare.

Dv. veþi decide dacã acest articol poate sau nu sã fie publicat în revista pe care o conduceþi ºi pe care eu o citesc cu mare interes ºi cu folos spiritual”.

Apreciem mult cã citiþi revista „Lumina creºtinului” ºi cã gãsiþi în ea hranã spiritualã. Apreciem, de asemenea, preocuparea dv. de a o cunoaºte mai mult pe Preasfânta Fecioarã Maria ºi, prin ea, cãutaþi sã vã apropiaþi mai mult de Isus. Cu privire la Medjugorje, aºa cum dv. ºtiþi ºi aþi notat ºi în mesaj, Biserica nu s-a pronunþat, dar nici nu interzice credincioºilor de a merge în pelerinaj. „Nu trebuie organizate pelerinaje oficiale la Medjugorje, înþeles ca loc de apariþii mariane autentice”.

Acesta este rãspunsul pe care

l-a dat acum câþiva ani Mons.

Tarcisio Bertone, pe atunci secretar al Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei. „Pe baza cercetãrilor fãcute pânã acum spunea în aceeaºi vreme Joaquin Navarro-Valls, citând declaraþia episcopilor din regiune, nu se poate afirma cã este vorba de apariþii sau de revelaþii supranaturale”. Prin urmare, Biserica trebuie sã-ºi pãstreze neutralitatea despre care vorbiþi. Întrucât revista în care doriþi sã aparã articolul aparþine Diecezei de Iaºi, fiind publicaþie oficialã, ea trebuie sã urmeze aceleaºi directive ale Sfântului Scaun.

Sper cã aþi înþeles de ce articolul dv. nu a apãrut în revistã, aºa cum doreaþi. Nu sunt uºi închise, ci aºteptãm ca Biserica sã se pronunþe. Pânã atunci ºtim însã clar din Evanghelii, aºa cum amintiþi ºi dv. în mesaj, cã Maria ne îndreaptã spre Fiul ei: „Faceþi tot ceea ce vã va spune el” (In 2,5). Dacã vom face aºa, în noi înºine se va produce o minune: schimbarea vieþii, învierea la o viaþã nouã împreunã cu Cristos. Vã dorim binecuvântare de la Domnul!

Ana Bogdan (Bacãu). „Vã scriu din dorinþa de a aduce mulþumiri prin intermediul rubricii «Poºta redacþiei» pãrintelui Anton Biºoc (Voievodeasa), care de mai bine de trei ani trimite lunã de lunã revista «Lumina creºtinului» la fiica mea din Timiºoara. Cred din tot sufletul cã modul pãrintelui de a face apostolat în acest fel a dat roade... Am spus lucrul acesta pentru cã în viaþa fiicei mele s-au întâmplat lucruri frumoase ºi nu am cuvinte sã-i mulþumesc lui Dumnezeu pentru toate binecuvântãrile”.

26 · LUMINA CREªTINULUI · decembrie 2009

Am publicat mesajul dv. cu speranþa cã pãrintele va citi gândurile dv. Totodatã vã mulþumim ºi noi pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã”.

A.D. (Jud. Neamþ). „Acum în acest Advent m-am gândit mult la ceea ce se întâmplã în jurul meu ºi, de ce nu, ºi cu mine. Este vorba de timpul de care noi ne plângem cã este prea scurt, dar de fapt noi suntem aceia care îl pierdem... În acest timp de aºteptare mi-am luat hotãrârea sã-mi fac mai mult timp pentru cei din jur, sã am mai multã rãbdare, sã nu împart lumea în douã (eu ºi ceilalþi), sã-l aºtept pe Acela care trebuie sã vinã cu mai multã responsabilitate...”.

Este foarte adevãrat cã timpul Adventului ar trebui sã ne facã mai responsabili nu numai pentru timpul Crãciunului, ci pe tot parcursul anului. Am gãsit în acest sens pe internet un text pe care noi l-am mai publicat în septembrie 2000, dar care acum este îmbogãþit: „Fã-þi timp sã trãieºti: este secretul succesului. Fã-þi timp sã gândeºti: este sursa puterii. Fã-þi timp sã te joci: este secretul tinereþii.

Fã-þi timp sã citeºti: este fundamentul cunoaºterii. Fã-þi timp pentru prietenie: este izvorul fericirii. Fã-þi timp sã visezi: îþi înalþã sufletul cãtre cer. Fã-þi timp sã râzi: va ridica vãlul tristeþii. Fã-þi timp pentru Dumnezeu: este singura investiþie durabilã. Fã-þi timp sã meditezi: îþi va înãlþa inima. Fã-þi timp sã te rogi: este contopirea minþii cu Dumnezeu. Fã-þi timp sã iubeºti: este privilegiul celor buni.

Fã-þi timp sã lucrezi: este preþul succesului”.

Preoþi sfinþi (IV) Orizontal: 1) Preot sfânt, comemorat la 13 februarie, martirizat în anul 268, în timpul domniei împãratului Claudiu Gotul, ºi considerat „patronul logodnicilor”. 2) Preot ºi învãþãtor al Bisericii (1542-1591), ale cãrui opere principale: Urcarea muntelui Carmel, Noaptea obscurã, Cântec spiritual, Flacãrã vie de iubire, i-au atras titlul de „doctor mistic” (… al Crucii) – Termen aritmetic privind mulþimile. 3) Donaþii constând în haine, alimente ºi medicamente (pub.). 4) Rãvãºit (fig.). 5) Nicolae... cel mic! – „Teorema Tensiunilor Nodale” (abr.) – Notã muzicalã. 6) Grupuri umane cu trãsãturi comune de culturã ºi civilizaþie – Zeiþa magiei ºi a vieþii în mitologia egipteanã. 7) Insulã japonezã – Concubin. 8) Carte liturgicã în care sunt conþinute textele

Editura Presa Bunã Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232-211527; e-mail: editor@ercis.ro

BULETIN DE ABONAMENT Numele .........................................

Prenumele .....................................

Adresa .......................................... .......................................................

Tel. ...............................................

Am achitat suma ....................... lei prin mandatul poºtal nr. ........., din data de .........................., reprezentând abonamente la: • Lumina creºtinului: ...................

• Isus, prietenul copiilor: .............

• De la Rãsãrit pânã la Apus: ......

Data: Semnãtura: Reduceri mari la „Presa Bunã”!

Aceia care, pânã la 31 decembrie 2009, fac dovada achitãrii materialelor comandate pentru întregul an beneficiazã de reduceri de 20%. În perioada 1-31.01.2010 reducerile vor fi de 10%.

eucologice ºi rubricile pentru celebrarea sfintei Liturghii – Ultimele cuvinte! 9) A ºuiera – Preot sfânt (1035-1101), fondator al Ordinul Cartuzian.

10) În trecut! – Inflamaþie a venelor.

Vertical: 1) Sfântul paroh de Ars (1786-1859), propus de papa Benedict al XVI-lea în Anul Sfintei Preoþii ca model luminos de pãstor (Ioan Maria...) – Deasupra. 2) „American Orthoptic Journal” (abr.) – Nuclear. 3) Preot (1559-1619), cãruia papa Ioan al XXIII-lea, în anul 1959, i-a conferit titlul de „doctor apostolic” (… din Brindisi). 4) Râu în Italia – Preot italian (1603-1663), supranumit „Sfântul Zborurilor” (… din Copertino). 5) Armate.

6) Fascicul de fibre nervoase sau musculare (med.) – Imaculate...

Costul abonamentelor pentru anul 2010 Lumina creºtinului - colectiv (peste 10, de obicei prin parohii) = 10 lei (-20% = 8 lei) - personal = 20,8 lei (10 + 10,8 cheltuieli poºtale; -20% = 18,8 lei) - în strãinãtate = 31,6 lei (10 + 21,6 cheltuieli poºtale; -20% = 29,6 lei) Isus, prietenul copiilor - colectiv (peste 10, de obicei prin parohii) = 8 lei (-20% = 6,4 lei) - personal = 11,6 lei (8 + 3,6 cheltuieli poºtale; -20% = 10 lei) - în strãinãtate = 15,2 lei (8 + 7,2 cheltuieli poºtale; -20% = 13,6 lei) De la Rãsãrit pânã la Apus - colet poºtal (peste 6) = 44 lei (40 + 4 cheltuieli poºtale; -20% = 36 lei) - personal = 55,6 lei (40 + 15,6 cheltuieli poºtale; -20% = 47,6 lei) - în strãinãtate = 78,4 lei (40 + 38,4 cheltuieli poºtale; -20% = 70,4 lei)

ca zãpada. 7) Preot ºi învãþãtor al Bisericii (347-420), supranumit „Leul din Stridon”, care a promovat viaþa monahalã ºi a lãsat Bisericii comoara inestimabilã a scrierilor sale, alãturi de traducerea în limba latinã a Cãrþilor Sfinte (Vulgata) – Radu Beligan. 8) Oraº în Belgia – Sãturaþi. 9) Inevitabil. 10) Preot (1631-1719), fondator al Congregaþiei „Fraþii ªcolilor Creºtine”, canonizat în anul 1900 ºi proclamat de papa Pius al XII-lea, în anul 1950, „patron ceresc lângã Dumnezeu pentru toþi învãþãtorii” (Ioan… de La Salle) – În floare!

Dicþionar: REIDA, YOTO, ENTA, TRACT, NIEL. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Preoþi sfinþi” (III) din numãrul trecut: 1) CARACCIOLO – V; 2) ANDREI – KOLBE; 3) IX – DAMASCHIN; 4) EUDES – HOTANI; 5) TROA – XO – IOAN; 6) A – ALCATUI – RO; 7) NBR – AVANTA – S. 8) O – ANE – SORTI; 9) PRIVIRE – RCA; 10) AGRESIVA – ANO; 11) UII – IU – IOSIF; 12) LASOU – IACINT. Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit: Adjud, 100 lei; Mir ceºti, 150 lei; Ploscuþeni, 400 lei; Pralea, 930 lei; Ana Bogdan, 300 lei.

FOTO – VIDEO pentru evenimentul tãu.

Adrian CUBA, fotograf al Episcopiei de Iaºi tel. 0744-261084; www.fotonuntaiasi.ro.

Sfinþirea pietrei de temelie a bisericii „Isus Milostiv” (Gherãeºti, 1 noiembrie)

Consfãtuirea semestrialã a directoarelor ºi responsabilelor de grãdiniþe confesionale (Iugani, 3 noiembrie)

Curs de formare pentru preºedinþii parohiali ai Acþiunii Catolice (Traian, 6-8 noiembrie)

Funeraliile pr. Robert-Enrich Matei (Berzunþi, 12 noiembrie)

Profesiune perpetuã în Congregaþia „Maria Bambina” (Bacãu, 21 noiembrie)

Episcopi din Ungaria, Republica Moldova ºi România la Institutul Teologic „Sf. Iosif” (Iaºi, 24 noiembrie)

Sfânta Liturghie la Radio Iaºi În fiecare duminicã ºi în sãrbãtorile de poruncã între orele 08.03 ºi 09.00 puteþi asculta sfânta Liturghie din catedrala romano-catolicã „Adormirea Maicii Domnului” la Radio Iaºi pe unde medii (AM) – 1053 KHz, precum ºi pe internet la adresa www.radioiasi.ro.

Radio Maria

Sfinþirea studioului Radio Maria (Iaºi, 21 noiembrie)

Poate fi recepþionat cu aparatele de radio în oraºele Oradea (102,2 MHz), Zalãu (92,5 MHz) ºi Blaj (94,4 MHz), iar prin DIGI pe frecvenþa 12.687 MHz. Pe internet se poate asculta la adresa www.radiomaria.ro.