Lumina crestinului, nr. 9/2009

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XX septembrie 2009, nr. 9 (237) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Adresa: Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Pe internet: http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Ana Celmare, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Tipar: Tipografia Presa Bunã, Iaºi Director tipografie: pr. Iosif Comoraºu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Baia Mare, Întâlnirea Naþionalã a Tineretului Catolic ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea prin mandat poºtal sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Pentru abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã. În cont nu se vor expedia bani prin mandat poºtal.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca pretutindeni cuvântul lui Dumnezeu sã fie mai cunoscut, primit ºi trãit ca izvor de libertate ºi de bucurie.

Intenþia misionarã Pentru ca toþi creºtinii din Laos, Cambodgia ºi Myanmar, care întâmpinã adesea mari dificultãþi, sã nu se descurajeze în a vesti fraþilor lor evanghelia, încrezându-se în puterea Duhului Sfânt.

Apostolul neamurilor (XXV) „Iatã, eu sunt cu voi în toate zilele, pânã la sfârºitul lumii” (Mt 28,20b).

ltimele versete ale Evangheliei scrise de sfântul U apostol Matei (28,16-20) redau mandatul încredinþat celor 11 discipoli de cãtre Isus, cãruia „i-a fost datã toatã puterea în cer ºi pe pãmânt”, de a merge ºi a face ucenici din toate naþiunile ºi a-i boteza în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh. Isus, trimisul Tatãlui, trimite pe ucenicii sãi, iar aceºtia pe ai lor, într-o succesiune continuã pânã la sfârºitul veacurilor.

Saul din Tars, cucerit în mod excepþional de iubirea nemãrginitã a lui Isus, devine Paul, vasul ales, pentru a vesti mesajul mântuirii „popoarelor, regilor ºi fiilor lui Israel”. Asemenea cuceritorului sãu, Isus, Paul ºi-a ales colaboratori în opera de evanghelizare.

Un ilustru ucenic al sãu a fost Timotei, „cinstitorul de Dumnezeu”, „adevãrat fiu în credinþã”. În capitolul al patrulea, versetele 6-16, din prima scrisoare pe care i-o adreseazã,

mentorul care l-a pus în fruntea comunitãþii creºtine din Efes schiþeazã „cartea de vizitã” a ucenicului, „bun slujitor al lui Cristos”. Prerogativele acestuia sunt: a) alimentarea din cuvintele credinþei ºi a învãþãturii frumoase; b) evitarea „basmelor profane ºi a nãscocirilor babelor”; c) exercitarea evlaviei, folositoare în toate, având promisiunea vieþii de acum ºi a celei viitoare; d) viaþã exemplarã în cuvânt, purtare, iubire, credinþã ºi nevinovãþie; e) preocupare pentru lecturã, predicã ºi învãþãturã; f) preþuirea darului slujirii acordat prin profeþie împreunã cu impunerea mâinilor; g) meditarea ºi trãirea acestor prerogative care asigurã mântuirea proprie ºi a celor îndrumaþi.

Aceastã carte de vizitã paulinã este totdeauna la dispoziþia Bisericii, cu o invitaþie aparte în Anul Sfintei Preoþii 2009-2010.

Mesaj terezian

Râvnã apostolicã „În ciuda micimii mele, aº vrea sã luminez sufletele ca ºi profeþii, învãþãtorii, pentru cã am chemarea de a fi apostol. Aº vrea sã cutreier pãmântul, sã-þi vestesc numele ºi sã înfig crucea glorioasã în pãmânt necredincios; însã, o preaiubitul meu, nu mi-ar fi suficientã o singurã misiune; aº vrea sã vestesc în acelaºi timp evanghelia în cele cinci pãrþi ale lumii ºi chiar pânã în insulele cele mai îndepãrtate” (Ms. B, 3r).

P.A.D.

scrisoare pastoralã

Chemare la bucurie ºi angajare cãtre tinerii Diecezei de Iaºi Duhul Sfânt va da mãrturie despre mine. ªi voi veþi da mãrturie (cf. In 15,26-27)

Dragi tineri ºi tinere, La încheierea întâlnirii tinerilor catolici din România, ce s-a desfãºurat la Baia Mare, în Maramureºul voievodal, între 22 ºi 26 iulie a.c., am primit vestea, aºteptatã cumva, cã urmãtoarea întâlnire a tinerilor la nivel naþional se va desfãºura în Dieceza de Iaºi.

Cu adevãrat o veste minunatã ce ne onoreazã ºi ne obligã pe toþi, dar mai ales vã onoreazã ºi vã obligã pe voi, dragi tineri din Moldova.

La Baia Mare s-a aprins un foc care are menirea sã aprindã alte focuri, un foc ce provine de la Cristos, soarele sufletului nostru ºi al credinþei noastre, foc pe care Isus îl doreºte în toate sufletele.

Cred cã acest foc, aceastã luminã ce ne-a fost transmisã, alimentatã ºi mãritã în þara de sus va coborî din plin pe urmele

descãlecãtorilor în Moldova ºi acest lucru se va realiza prin voi, dragi tineri, care v-aþi bucurat sã participaþi la marea întâlnire a tineretului catolic din România ºi v-aþi umplut inimile de bucurie ºi entuziasm, reprezentându-i acolo ºi pe colegii voºtri rãmaºi, dar care v-au însoþit în spirit la marea întâlnire a voastrã.

Sunt sigur cã voi, cei peste 150 de tineri din Moldova, participând cu însufleþire la momentele frumoase ºi înãlþãtoare petrecute cu cei din alte zone ale României, atunci când aþi auzit anunþul cã viitoarea întâlnire se va desfãºura în Moldova, aþi tresãrit de bucurie ºi v-aþi fixat un gând, o sfântã hotãrâre: sã deveniþi plini de zel în pregãtirile ce au început din acel binecuvântat moment, sã fiþi martorii acelei trãiri sufleteºti ºi apostoli ce daþi mãrturie despre focul ce s-a reaprins în voi.

© intc2009.com

Dragii mei, Întâlnirea va avea loc în anul 2012, dupã întâlnirile diecezane anuale ºi, mai ales, dupã Ziua Mondialã a Tineretului de la Madrid din anul 2011, care va avea drept moto „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã”.

Toate aceste momente, la care sunteþi chemaþi sã participaþi în zilele ce urmeazã, vor avea menirea sã vã ajute sã descoperiþi ºi sã vã convingeþi cã pentru voi nu este bucurie ºi realizare mai mare decât cea pe care ne-a lãsat-o în testament marele apostol al neamurilor: „Pentru mine a trãi este Cristos” (Fil 1,21), adicã a trãi în unire cu el ºi a-l transmite ºi altora.

Mã bucur sã vã felicit pe toþi care aþi participat pânã acum la diferitele zile naþionale ale tinerilor catolici din România, la zilele mondiale sau la zilele ce s-au desfãºurat în diecezã, dar mai ales mã bucur sã vã exprim vouã, celor care v-aþi prezentat în numele tuturor la recenta întâlnire a tinerilor catolici din þarã, mulþumirea mea cã aþi prezentat cu tot sufletul programul vostru ce a fost rãsplãtit cu locul I, fãcându-vã astfel ¾

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾ vrednici

sã ascultaþi vestea cã urmãtoarea întâlnire va fi în Moldova, în Dieceza de Iaºi.

Felicitãri pr. Felix Roca ºi colaboratorilor sãi; felicitãri vouã, tuturor tinerilor din diecezã, care aþi ºtiut ºi ºtiþi întotdeauna sã vã mobilizaþi ºi sã daþi dovadã de avânt tineresc ºi curaj în trãirea credinþei ºi în manifestarea iubirii.

Ca pãstor al vostru, împreunã cu episcopul auxiliar Aurel vã îmbrãþiºez ºi vã spun cã pregãtirea pentru ziua tineretului catolic din România din anul 2012 a început. Timpul, deºi pare departe, e totuºi aproape ºi vã preseazã.

Vã chem pe toþi sã vã uniþi rândurile ºi, înflãcãraþi de focul aprins de Duhul lui Cristos în inimi, reaprins la întâlnirea de la Baia Mare, sã daþi mãrturie despre iubirea voastrã în Cristos, transmiþând acest foc altora, colegilor voºtri ºi celor ce aºteaptã sã vinã la voi în Moldova.

Sfinþiile voastre, dragi fraþi ºi surori în Cristos, Cu aceastã scrisoare mã adresez tuturor preoþilor, responsabililor cu pastoraþia tinerilor, într-un chip special mã adresez vouã, dragi tineri ºi tinere, ºi, exprimându-mi bucuria cã vã pot întâlni prin cuvintele mele, vã exprim speranþa mea

cã evenimentele care vor veni, momentele de comuniune tinereascã pe care le veþi trãi, catehezele, celebrãrile ºi rugãciunile pe care le veþi face vor pregãti sufletele voastre pentru marea întâlnire din anul 2012 cu fraþii ºi surorile voastre, cu cunoscuþii ºi prietenii voºtri din toatã þara, pe meleagurile binecuvântate ale Moldovei, în Dieceza de Iaºi, pentru o adevãratã trãire ºi mãrturie comunã. Duhul Sfânt aºteaptã sã vã facã mesagerii sãi la fraþii ºi surorile voastre.

Declar, aºadar, deschisã perioada de pregãtire remotã a acestui fericit eveniment. Responsabilul general, pr. Felix Roca, împreunã cu ceilalþi spirituali ºi formatori ai voºtri vor depune efort sã vã însoþeascã pe acest minunat drum de mãrturie creºtinã: ºi voi veþi da mãrturie în lumina Duhului lui Cristos, speranþa ºi bucuria lumii. Vã încredinþez ocrotirii ºi iubirii Maicii Sfinte, Fecioara Maria din Cacica, ce vã aºteaptã mereu sã o întâlniþi ºi sã vã inspiraþi din exemplul ei de iubire ºi mãrturie.

M-am bucurat auzind cã voi veþi începe acest drum de pregãtire la marea întâlnire din anul 2012 cu un pelerinaj, pe care îl consider simbolic, la sanctuarul Maicii Domnului din Cacica. În acest drum spre

4 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

sanctuarul ei doresc sã vã stau alãturi împreunã cu cei ce vã asistã ºi vã iubesc.

Peste câtva timp va fi însãºi Maica Sfântã ce va porni în chip simbolic spre noi toþi, spre voi mai ales, dragi tineri. Începând din Adventul viitor, icoana ei, care se aflã de 200 de ani în þara noastrã, pe pãmântul Bucovinei, în biserica din Cacica, ce mai târziu a devenit sanctuar marian ºi, prin darul Sfântului Pãrinte, din anul 2000, basilica minor, va porni spre localitãþile diecezei, dorind sã ne întoarcã vizita ce i-am fãcut-o ºi i-o facem ºi anul acesta ºi sã ne umple inima ºi viaþa cu noi daruri pe drumul nostru cãtre Cristos, marele nostru preot ºi prieten.

Ei, Maicii noastre cereºti, ridicatã cu trupul ºi sufletul la cer sã-i cântãm ºi sã-i strigãm împreunã: „Bucurã-te cea plinã de har, bucurã-te Marie, tu eºti cinstea neamului nostru, tu eºti bucuria tuturor tinerilor noºtri”.

Cu încredere în Domnul ºi pãrinteascã binecuvântare ºi îmbrãþiºare, Iaºi, 11 august 2009 ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

Cacica

Icoana Maicii Domnului S

e împlinesc anul acesta 200 de ani de când icoana Maicii Domnului a fost adusã ºi intronizatã în prima bisericã din Cacica. În nord-estul României, în Bucovina, la 19 km de Gura Humorului ºi la 36 km de Suceava se aflã Cacica. Localitatea este aºezatã între douã dealuri (al Troianului, pe care se aflã cimitirele, ºi Celãlalt Deal, pe care este aºezatã salina) acoperite cu pãduri ºi pajiºti, delectând privirea oricãrui trecãtor. Ea este cunoscutã atât prin salina existentã, cât ºi prin sanctuarul marian al Bisericii Catolice.

Numele „Cacica” îºi are originea din limba slavã, „kaczika” însemnând „raþã”. În zonã, la poalele pãdurii, erau numeroase mlaºtini cu stufãriº, în care miºunau raþe sãlbatice. În anul 1784 s-a descoperit zãcãmântul de sare din zonã,

iar în anul 1791 s-a deschis salina din Cacica ºi au fost aduºi muncitori ºi tehnicieni din Polonia, în special de la Minele Bohnia ºi Wieliczka. Primele 20 de familii catolice au sosit în anul 1792. Muncitorii au primit pãmânt ºi loturi de casã, formând localitatea Cacica. Mai târziu, au venit ºi muncitori ucraineni ºi români ortodocºi.

Prima camerã de exploatare din masivul de sare a fost cioplitã manual, cu ciocanul ºi dalta, ºi folositã drept capelã pentru cult, cu hramul „Sfânta Varvara”, patroana minerilor.

Ea se poate vedea ºi astãzi.

Dupã ce se coboarã cele 280 de trepte de lemn în prima galerie, la 27 m adâncime, se gãseºte capela „Sfânta Varvara”. În apropiere, în jurul unei cruci de sare, este ºi o capelã ortodoxã, mai nouã. De asemenea, în salinã se pot vizita: Lacul Sãrat (38 m

Cursuri de formare teologicã pentru preoþi ãspunzând la chemarea papei Benedict al XVI-lea de a trãi cât mai intens Anul Sfintei Preoþii, ca un an de „reînR noire interioarã ºi de descoperire a farmecului vocaþiei”, pentru a fi crainici autentici ai lui Cristos în slujirea oamenilor de astãzi, Dieceza de Iaºi organizeazã pentru toþi preoþii din pastoraþie cursul de formare teologicã având ca subiect: „Preotul, vestitor al cuvântului, ministru al sacramentelor, conducãtor spiritual al credincioºilor, în slujirea noii evanghelizãri”.

Cursul va avea loc în luna septembrie 2009, la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaºi, în trei serii, þinând cont de ordinea cronologicã a promoþiilor. La curs vor participa ºi pãrinþii franciscani care activeazã în parohii.

Programarea preoþilor în serii este urmãtoarea: seria I: 7-11 septembrie, promoþiile de preoþi pânã în anul 1987; seria a II-a: 14-18 septembrie, promoþiile de preoþi din anii 1988-2001; seria a III-a: 21-25 septembrie, promoþiile de preoþi din anii 2002-2008.

Acest an al Sfintei Preoþii sã fie plin de binecuvântare ºi de har în slujirea pe care preoþii o oferã Domnului în Bisericã. ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

sub pãmânt), sala de destindere (44 m sub pãmânt), sala de sport, altãdatã depozit de brânzã (60 m sub pãmânt).

Bazilica se aflã în centrul localitãþii, faþã în faþã cu salina.

A fost construitã în anii 1903 ºi 1904, în stil neogotic, în crucierã, din piatrã cioplitã ºi cãrãmidã roºie presatã, urmând un proiect din Polonia. În aceasta se aflã o icoanã miraculoasã a Preacuratei Fecioare Maria, copie a icoanei „Madona Neagrã” de la Czestochowa (Polonia).

A fost adusã în anul 1809, când s-a sfinþit prima bisericã. Este vorba de biserica a cãrei construcþie a început în anul 1806, fiind sfinþitã în anul 1826. Mai înainte, icoana a stat într-o bisericã armeano-catolicã din Stanislawow (Polonia). Nu se ºtie cu exactitate anul când a fost pictatã, dar se presupune a fi din secolul al XVII-lea.

Având dimensiunile de 86x60 cm, icoana este pictatã pe pânzã. Icoana reprezintã pe Preasfânta Fecioarã Maria þinând în braþe pe Pruncul Isus, care cu mâna stângã strânge la piept o carte, iar dreapta o are ridicatã în semn de binecuvântare. ¾

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 5

¾

Maria ºi Isus au coroane de stele. Palma dreaptã a Mariei este îndreptatã spre Isus, ca ºi cum ar spune: „Faceþi tot ce el vã zice!”. Un basorelief din lemn aurit ºi argintat acoperã icoana, lãsând la vedere feþele ºi palmele Maicii Domnului ºi ale Pruncului Isus.

De la începutul secolului trecut, de la sfinþirea bisericii, a rãmas o mãrturie scrisã despre icoanã: „Emoþionant a fost momentul în care, dupã ceremoniile de sfinþire a bisericii, Excelenþa sa arhiepiscopul a adus cu mâinile sale proprii din capelã icoana fãcãtoare de minuni a Maicii Domnului, aºezând-o pe altarul principal, iar de aici cu ea a binecuvântat mulþimea.

Nu a existat nici unul care sã nu fi vãrsat lacrimi de emoþie, când Maica Domnului mulþumea tuturor pentru noul ei lãcaº. Apoi icoana a fost aºezatã pe altarul principal, pe care Regina cerului ºi-a luat locul cuvenit lângã Isus Cristos, prezent în preasfântul sacrament”.

Mii de credincioºi din þarã ºi din strãinãtate s-au aflat în pelerinaj în zilele de 14 ºi 15 august, în solemnitatea Adormirii Maicii Domnului la sanctuarul naþional din Cacica, ridicat de papa Ioan Paul al II-lea la rangul de „basilica minor”. În ziua de 14 august, aproape 200 de tineri, împreunã cu pãstorul diecezei, au fãcut un pelerinaj pe jos (5 km) spre Cacica în cântare ºi rugãciune.

Pr. Cristian Blãjuþ, paroh de Galaþi, a fost predicatorul de anul acesta, care i-a însufleþit pe pelerini, îndemnându-i sã se apropie de Cristos, prin Maria.

Liturghia hramului a fost prezidatã de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop ºi mitropolit de Bucureºti, concelebratã cu PS Petru Gherghel ºi cu PS Aurel Percã. La începutul Liturghiei, în cuvântul de salut, episcopul Petru Gherghel a invitat participanþii sã cearã Maicii Domnului sã apere „grãdina sa, România”, adãugând cã participarea la pelerinaj a arhiepiscopului mitropolit Ioan Robu are un scop precis: acela de a înãlþa rugi la Domnul prin mijlocirea Fecioarei Maria pentru salvarea de la distrugere a catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureºti precum ºi a celorlalte monumente istorice de valoare spiritualã aflate în pericol. În acest sens, episcopul de Iaºi a rostit la sfârºit o rugãciune continuatã în a doua parte de episcopul auxiliar. În cuvântul de învãþãturã, arhiepiscopul Ioan Robu a înãlþat sufletele credincioºilor spre Dumnezeu inspirându-i din evlavia ºi devoþiunea parohului de Ars, Sfântul Ioan Maria Vianney, faþã de Maica Domnului.

Atunci când a fost sfinþitã actuala bazilicã, la 16 octombrie 1904, s-a stabilit celebrarea oficialã a hramului ºi a pelerinajului în cinstea Adormirii Maicii Domnului (15 august).

Cultul icoanei miraculoase ºi pelerinajul prilejuit de sãrbãtoarea Adormirea Maicii Domnului s-au dezvoltat, iar numãrul pelerinilor din þarã ºi din strãinãtate a fost din ce în ce mai mare. În ziua de 15 august 1996, biserica a fost declaratã sanctuar diecezan. La 15 august 1997 a fost declaratã sanctuar naþional, iar la 14 august 2000, papa Ioan Paul al II-lea a acordat bisericii titlul de „basilica minor”.

Credincioºii catolici veniþi la muncã ºi stabiliþi la Cacica au fost asistaþi spiritual mai întâi de preoþii din Parohia Gura Humorului. În anul 1810 a luat fiinþã Parohia Romano-Catolicã din Cacica. Astãzi, în Cacica mai trãiesc 170 de familii de polonezi, cu 415 credincioºi. În sanctuarul de la Cacica, în faþa acestei icoane, în decursul anilor, mii de pelerini au gãsit mângâiere ºi vindecare în rugãciune. Reînnoiþi sufleteºte, ei se întorc an de an spre casele lor.

Icoana Maicii Domnului din sanctuar îndreaptã mereu privirile spre cea care este „plinã de har”, pentru a contempla împreunã cu ea minunile pe care Dumnezeu le face zi de zi cu noi.

Pr. Florin-Petru Sescu

Pr. Cornel Cadar

Pelerinaj la Cacica

6 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

Interviu cu PS Egon Kapellari, episcop de Graz

Viitorul va fi timpul creºtinilor misionari Aflat în vizitã în Dieceza de Iaºi, în perioada 17-21 august, dupã întâlnirea cu PS Petru Gherghel, la sediul Episcopiei de Iaºi, în ziua de 19 august, PS Egon Kapellari, episcop de Graz (Austria), a avut amabilitatea sã rãspundã la câteva întrebãri.

Excelenþã, pentru cititorii noºtri, vã rugãm sã rãspundeþi la câteva întrebãri. Prima: cine sunteþi, de unde veniþi?

Sunt episcop de Graz, în Austria, Graz fiind al doilea oraº din Austria. Slujesc ca episcop de 28 de ani. Am fost numit episcop la vârsta de 45 de ani, în anul 1981. Timp de 20 de ani am slujit în Dieceza de Gurk, provincia Carinthia, cu sediul la Klagenfurt. Din anul 2001 am fost transferat la Graz. În Conferinþa Episcopilor din Austria sunt responsabil cu mass-media, cultura ºi Europa, fiind ºi vicepreºedintele Conferinþei. Am 73 de ani, nu mai sunt un tânãr.

Care este relaþia Preasfinþiei voastre cu România?

Relaþia dintre Biserica din Moldova ºi cea din Austria este complexã, sunt multe punþi create deja între aceste Biserici de-a lungul secolelor. Unul dintre marii voºtri episcopi era originar din Austria. În ultimii ani, aceste punþi au fost întãrite ºi sper cã ºi vizita mea este un mic pas pentru stabilirea unei noi punþi între România ºi Austria, în special între Dieceza de Graz, în care activez, ºi Dieceza de Iaºi.

Nu o punte cu un sens unic, ci o punte cu douã sensuri, de colaborare foarte apropiatã ºi intensã cu prietenul meu, episcopul Petru Gherghel. Deja existã unii tineri care studiazã la Graz muzicã, artã, chiar ºi

teologie. Aºteptãm ºi pe mai departe noi legãturi ºi vizite din partea voastrã, a celor din Iaºi.

Pentru cã vorbiþi de Graz, acolo a avut loc o mare întâlnire ecumenicã. Vorbiþi-ne despre importanþa acestei întâlniri ºi despre urmãrile ei?

Când s-a desfãºurat la Graz Cea de-a II-a Adunare Europeanã Ecumenicã, nu eram episcop de Graz, eram episcop de Carinthia. Am fost doar oaspete la aceastã adunare ºi nu am avut un rol important, însã pot sã afirm cã ecourile ºi urmãrile pozitive ale aceste mari manifestãri ecumenice pot fi percepute ºi astãzi.

Cunoaºteþi schimbãrile care au fost dupã acea întâlnire?

Graz este un loc unde ideea de ecumenism nu este nouã, pentru cã, de exemplu, Facultatea de Teologie are multe contacte ecumenice, iar acest fapt a fost cauza principalã pentru alegerea oraºului Graz ca loc de desfãºurare a unei astfel de adunãri. Pe de altã parte, ecumenismul, la Graz, cred cã are o altã conotaþie, pentru cã majoritatea creºtinilor sunt catolici: avem 4% protestanþi ºi doar mici grupuri de ortodocºi. Graz este o provincie cu tradiþie catolicã.

Chiar dacã astãzi cunoaºte o influenþã secularizantã, este totuºi o majoritate catolicã. Graz poate fi numit un promotor al ecumenismului.

Suntem în Anul Sfintei Preoþii. Aveþi anumite iniþiative pentru preoþi, pentru vocaþii?

Desigur. Însã nu numai în acest An al Preoþilor avem nevoie sã facem multe lucruri pentru a gãsi ºi dezvolta vocaþiile pentru preoþie. Eu cred cã fiecare an trebuie sã fie unul al preoþilor. În acelaºi timp, poate fi un An al Laicilor, pentru cã Biserica este o sintezã între preoþi ºi laici, echilibrul dintre cele douã aspecte este întotdeauna necesar. Dar, desigur, avem o lipsã de preoþi, de vocaþii ºi sper ca iniþiativele acestui an sã aducã Bisericii noi vocaþii.

Este adevãrat cã existã o problemã cu numãrul preoþilor la Graz?

Da, fireºte, ca în toatã Austria, Germania, Franþa. Numãrul elevilor din Seminarul din Graz este mai ridicat faþã de alte dieceze din Austria, dar nu mare; anul acesta am hirotonit cinci preoþi diecezani ºi doi cãlugãri. La toamnã vor intra opt noi elevi în seminar. Vã daþi seama cã nu este nici pe departe ¾

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Sanctuarul Mariazell

La 90 de ani relatul Albert P Holenstein

¾ acoperit necesarul Diecezei de

Graz, care numãrã un milion de credincioºi ºi aproape 400 de parohii.

Acest An al Sfintei Preoþii poate fi, cred, ºi în Austria un nou impuls pentru vocaþii? În aceastã perioadã toate diecezele întreprind acþiuni, pelerinaje, conferinþe pentru a încuraja preoþii ºi seminariºtii sã devinã mai buni, mai implicaþi în viaþa Bisericii ºi mai conºtienþi de valoarea slujirii lor. Acest an special cred cã poate fi o ºansã pentru o mai mare dezvoltare spiritualã.

Dacã un român trece prin Graz, ce puncte importante de pelerinaj existente aþi recomanda?

Un punct cunoscut este Mariazell, în nord-estul diecezei.

Este un sanctuar foarte cunoscut chiar ºi peste graniþele Austriei. Chiar papa Ioan Paul al II-lea a fost aici, în anul 1983.

Apoi vã recomand sã vizitaþi catedrala din oraº ºi întreg oraºul Graz. Fiind al doilea oraº al Austriei, cu 250.000 de locuitori, este ºi un oraº universitar cu 40.000 de studenþi. ªi eu, înainte de a deveni episcop, am fost timp de 18 ani paroh al studenþilor de la universitate.

Vorbind despre studenþi, care ar fi câteva caracteristici ale pastoraþiei studenþilor?

Este o pastoraþie mai dificilã, nu are numaidecât reþete. Dar pot sã vã spun cã trebuie fondate mici grupuri, o comunitate, pentru cã, fiind singur nu este uºor pentru un tânãr sã devinã ºi sã rãmânã bun creºtin. Trebuie sã li se ofere o modalitate unde credinþa sã fie practicatã: Liturghii, conferinþe, chiar ºi petrecerea timpului liber împreunã.

Când eram paroh al studenþilor, am organizat, de exemplu, douã întâlniri la care au participat aproape 1.000 de tineri, care au servit împreunã prânzul, au participat la Liturghii, conferinþe, întâlniri de discuþii.

La final, un cuvânt de încurajare pentru cititorii noºtri.

Fiecare creºtin, fiecare catolic din România, Austria, Europa sau de oriunde trebuie sã fie un creºtin din ce în ce mai misionar, pentru cã viitorul va fi timpul creºtinilor misionari.

Fãrã a-l arãta pe Cristos altora, Biserica devine mai micã. Avem o obligaþie de a fi misionari în Europa de mâine.

Vã mulþumim, Excelenþã!

A consemnat pr. Iosif Dorcu

8 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

a împlinit, la 18 august, vârsta de 90 de ani, fiind sãrbãtorit în Parohia Sãbãoani.

La Liturghie, prelatul a fost înconjurat de preoþi ºi credincioºi, precum ºi de patru episcopi: PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã, iar, din Austria, PS Klaus Küng, fostul episcop al prelatului, actualmente episcop de St. Pölten, ºi PS Egon Kapellari, episcop de Graz.

Din partea Primãriei Sãbãoani i s-a înmânat placheta ºi titlul de cetãþean de onoare al comunei. Dupã Liturghie a urmat un moment folcloric susþinut de copii ºi tineri ai parohiei.

Prelatul s-a nãscut la 18 august 1919 în SUA. A studiat la Seminarul din Innsbruck, Austria, ºi a fost sfinþit preot în anul 1946. A activat în Austria ºi a înfiinþat douã organizaþii – Centrul de Opere Misionare Pontificale Missio ºi Asociaþia de Ajutorare a Leproºilor. În toamna anului 1993, a vizitat Dieceza de Iaºi, implicându-se în refacerea ºi modernizarea clãdirii Seminarului, crearea unei legãturi dintre credincioºii din Austria ºi seminariºti, oferind burse seminariºtilor. A contribuit la terminarea lucrãrilor la noua catedralã, construirea a douã case pentru surorile din Institutul Diecezan Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot ºi alte proiecte. Din 2 ianuarie 2005, s-a stabilit la Sãbãoani, unde trãieºte ºi participã la evenimente parohiale ºi diecezane, publicând diferite cãrþi.

Sfinþiri de biserici Rotunda

PS Aurel Percã a prezidat, în ziua de 2 august, ceremonia de consacrare a altarului ºi sfinþire a bisericii „Sfântul Francisc din Assisi” din Rotunda.

La sãrbãtoare a mai luat parte ºi un numãr mare de preoþi, printre care s-au aflat fiii satului.

Dupã primirea ºi salutul de bun venit adresat de cãtre pãrintele paroh ºi de autoritãþile locale, PS Aurel, însoþit de preoþi ºi de mulþimea credincioºilor, a celebrat ritualul de consacrare a altarului ºi de sfinþire a bisericii.

Conform schematismului Vicariatului Apostolic al Moldovei întocmit la Iaºi în anii 1871-1872, prima bisericã din lemn a fost construitã la Rotunda în anul 1852. În perioada 4 august 1891 – 22 iulie 1893 a fost construitã prima bisericã din cãrãmidã, având hramul „Sfântul Francisc”, ctitorul acesteia fiind pr. Iacob Mologni,

Buhoci

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii cu hramul „Sfântul Francisc din Assisi” din Buhoci au fost prezidate de PS Petru paroh de Adjudeni. În perioada Gherghel duminicã, 16 august, 1971-1972, pr. Mihai Lucaci a prezent fiind ºi ÎPS Ioan Robu. iniþiat ample lucrãri de restaurare ºi renovare a bisericii. Lucrãrile au încetat la 6 februarie 1972, când pr. Lucaci a reinstalat ºi sfinþit icoanele de la Calea crucii. Au fost reluate abia dupã cãderea regimului comunist, sub coordonarea noului paroh din anul 1991, pr. Toma Lucaci. Dupã decesul sãu prematur în anul 1998, parohia a fost preluatã de actualul paroh, pr. Iosif Martin.

Satul este menþionat pentru prima datã în lucrarea lui F.G. de Bawr, Carte de la Moldavie Catolicii au venit în satul care pour servir à l’Histoire militaire purta la început numele Cerbul, de la guerre entre les Russes et prin anul 1802. Prima bisericã les Turcs, redactatã între anii s-a construit prin anul 1840, din 1768-1774 ºi publicatã la Am- bârne de lemn; a doua era amplasterdam în anul 1783. Alãturi de toponimul Rotunda, cel mai satã spre vale, unde credincioºii cunoscut, numele satului apare au ridicat o troiþã în cinstea sfânîn diverse grafii sub forma Ra- tului Anton; a treia bisericã a dunda (1835), Ratunda (1835), fost amplasatã lângã DJ 252 Rãtunda (1816-1817; 1831-1832; ºi, la vizita din octombrie 1936, 1838; 1845; 1858) ºi Retunda ep. Mihai Robu a recomandat demolarea, deoarece prezenta (1790).

Catolicii din Rotunda sunt pericol de prãbuºire. A patra bimenþionaþi pentru prima datã sericã este cea actualã, începutã într-o relatare din 9 aprilie 1762 în anul 1937, terminatã dupã Cel trimisã Congregaþiei „De Pro- de-al Doilea Rãzboi Mondial, paganda Fide” de cãtre prefec- fiind renovatã în zilele noastre. tul Misiunii Apostolice din Mol- În curtea bisericii se aflã o grotã dova, pr. Giovanni Di Crisos- în cinstea Fecioarei Maria, sfintomo Dejoanis. Din cele 42 de þitã de PS Aurel Percã la 24 aucomunitãþi catolice ale Mol- gust 2008.

Pânã în anul 1968, asistenþa dovei, 21 erau comunitãþi noi, spiritualã a credincioºilor a fost printre care se afla ºi Rotunda asiguratã de Parohia Prãjeºti; din þinutul Roman.

Comunitatea catolicã din Ro- din anul 1968, comunitatea din tunda, conform ultimelor sta- Buhoci este filialã a Parohiei Bijtistici, este alcãtuitã din 458 de ghir. Comunitatea este alcãtuitã familii, cu 1.377 de credincioºi. din 117 familii, cu 384 de suflete.

Adrian Amariei

Pr. Vasile Rediu

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 9

„Pasãrea cu gheare roºii” R

evolta popularã anticomunistã de acum 60 de ani a fost comemoratã în localitatea Butea în ziua de 8 august. A fost prezentatã cartea Pasãrea cu gheare roºii. File din istoria satului Butea, judeþul Iaºi, apãrutã la Editura „Sapientia”, scrisã de Ioan Zãpodeanu. Celebrarea a dorit sã fie o aducere de mulþumire din partea Bisericii pentru credincioºii de atunci, care, cu curaj, au înfruntat opresiunea totalitarã comunistã pentru a-ºi apãra pãstorul. „8 august 1949, zi de cumpãnã pentru mulþi locuitori ai satului Butea, zi care a marcat istoria multor buteni”, îºi aduce aminte Ioan Zãpodeanu în carte despre revolta popularã din Butea, când credincioºii catolici au fãcut din trupurile lor un cerc de apãrare în jurul pr. Gheorghe Petz, împotriva agenþilor Securitãþii veniþi sã-l aresteze pe acest „duºman al poporului”. „Era ora 12.00, credincioºii se întorceau de la bisericã la casele lor. Strigãtul de alarmã l-a dat un grup de femei: «Vor sã-l aresteze pe pãrintele!» A fost un glas de mobilizare generalã... Bãrbaþii ºi femeile, care au venit în grabã, au înconjurat musafirii nepoftiþi”. Cei veniþi sã-l aresteze pe preot au fost bruscaþi de sãteni. Au recurs chiar la folosirea armelor din dotare pentru a se apãra, fiind sprijiniþi ºi de miliþienii veniþi în apãrarea lor. Sãtenii au spart geamurile de la maºinile securiºtilor, rãsturnându-le. „Înainte de asfinþitul soarelui, au apãrut la primãrie primele maºini cu militari

ºi miliþieni îmbrãcaþi de rãzboi”. „Ajunºi în faþa primãriei, soldaþii au eliberat prizonierii rãsculaþilor, iar ºeful Securitãþii din Roman, împreunã cu comandantul Garnizoanei din Roman au preluat asediul bisericii ºi al casei parohiale. O datã cu intrarea în sat a armatei, satul a fost înconjurat. La fiecare intersecþie au fost instalate mitraliere ºi arme automate”. Dupã lupte corp la corp între sãteni ºi miliþieni, mai mulþi sãteni au fost arestaþi ºi bãtuþi. A doua zi, pr. Petz a fost arestat de o patrulã. În prezenþa PS Marcu Glaser, adus la faþa locului, preotul Petz a fost lãsat liber temporar, dar a fost arestat la 30 octombrie 1950. Dupã înãbuºirea revoltei, cinci familii au fost deportate din sat, alþi ºapte sãteni au fost arestaþi. În timpul rãscoalei, trei persoane au fost rãnite prin împuºcare. „Vã dãm cote, vã facem zile de clacã, vã dãm ºi vã facem tot ce vreþi, dar nu ne luaþi preotul!”, a fost strigãtul femeilor de atunci.

Anul 1949 a fost un an de foc pentru comunitãþile catolice din Moldova, deoarece revolte anticomuniste au fost consemnate ºi în alte localitãþi, cum ar fi: Fundu Rãcãciuni, Faraoani, Prãjeºti, Oþeleni, Rãchiteni, Bârgãuani, Sagna etc.

10 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

E bine de ºtiut Ce limbã sã învãþãm „Trebuie sã cunoºti cel puþin o limbã strãinã, ca sã-þi fie bine în lumea aceasta mare ce devine tot mai micã”: este sfatul ce rãsunã deseori! Dar dintre sutele de posibilitãþi, spre care limbã strãinã sã ne îndreptãm?

Care este cea mai vorbitã?

Cine vrea sã-ºi însuºeascã limba cea mai vorbitã, trebuie sã cunoascã dialectul mandarin al limbii chineze, dialect în care comunicã peste un miliard de oameni. Dacã este prea greu, se poate învãþa limba ce se aflã pe locul doi, engleza, vorbitã de peste ºase sute de milioane de oameni. Ea este cea mai studiatã limbã secundarã din lume, fiind totodatã limba oficialã pentru comunicaþiile aeriene ºi maritime, precum ºi una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, ale Naþiunilor Unite ºi ale altor organizaþii.

Pe locul trei se aflã limba spaniolã cu cinci sute de milioane de vorbitori, urmatã imediat de limba hindi, cu peste patru sute de milioane de cunoscãtori.

Dacã vrem sã studiem limba portughezã sau francezã, trebuie sã ºtim cã ele ocupã locurile opt ºi zece, având 200 de milioane de vorbitori ºi, respectiv, 130 de milioane, surclasate fiind de limbile rusã, arabã ºi bengali.

ªtiaþi cã?

Limba englezã conþine, conform dicþionarului Oxford, peste 600.000 de cuvinte?

Se estimeazã cã cel puþin un miliard de oameni cunosc limba englezã cel puþin la nivel de bazã?

Prelucrare de pr. Laurenþiu Dãncuþã

Monografii

Luizi-Cãlugãra în sãrbãtoare P

entru comunitatea din Luizi-Cãlugãra, anul acesta este unul deosebit, marcat de climatul sãrbãtorilor prilejuite de diferite evenimente aniversare ºi inaugurale. Ne referim aici la împlinirea a 600 de ani de la prima atestare documentarã a localitãþii; sfinþirea bisericii „Înãlþarea Sfintei Cruci”, construitã între anii 1923-1942 ºi renovatã, în mare parte, în ultimii ani; consacrarea noului altar; sfinþirea Oratoriului „Sfântul Francisc din Assisi”. Lansarea monografiei a completat sãrbãtoarea din 8 august 2009.

Prin prima atestare documentarã ne referim la hrisovul emis de domnitorul Alexandru cel Bun, în ziua de 28 ianuarie 1409, document prin care domnitorul îi dãruia boierului Pan Giurgiu Ungureanul, „pentru dreapta ºi credincioasa slujire”, un întins teritoriu din partea vesticã a oraºului Bacãu. Din acest teritoriu face parte ºi actuala comunã Luizi-Cãlugãra.

Cât priveºte biserica „Înãlþarea Sfintei Cruci”, printre cele mai mari din Moldova (55 m lungime, 25 m lãþime ºi 54 m înãlþime), a fost construitã între anii 1923 ºi 1942, din iniþiativa ºi prin osteneala pr. dr. Iosif Petru Maria Pal, OFMConv.

Din cauza vitregiilor timpului, aceastã bisericã nu a beneficiat de o sfinþire din partea vreunui episcop, ci doar de credinþa ºi pietatea poporului. Totuºi, în anul 1938, la 14 septembrie, a fost consacrat, de PS Mihai Robu, altarul de marmurã, în care actualmente se gãseºte

tabernacolul. Cu trecerea timpului, ºi mai ales din cauza diferitelor cutremure, biserica a avut nevoie de unele renovãri. În ultimul deceniu acestea au fost mai ample: refacerea instalaþiei electrice, schimbarea acoperiºului, renovarea faþadei, refacerea picturilor, schimbarea duºumelei, prevederea cu încãlzire în duºumea, schimbarea geamurilor, a bãncilor ºi a confesionalelor, renovarea Cãii crucii, construirea unui nou altar de marmurã… Toate aceste intervenþii au redat bisericii splendoarea ei unicã, sfinþitã, în sfârºit, la 8 august 2009, de PS Petru Gherghel, asistat fiind de PS Aurel Percã, ºi de PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, împreunã cu un mare numãr de preoþi ºi foarte mulþi credincioºi din localitate ºi din împrejurimi.

O altã realizare edilitarã de care se bucurã comunitatea cãlugãreanã este Oratoriul „Sfântul Francisc din Assisi”, construit, în ultimii doi ani, lângã bisericã. În sfârºit, comuna Luizi-Cãlugãra, se bucurã ºi de publicarea primei sale monografii complete. De fapt, tot în ziua de 8 august a fost lansatã Monografia comunei Luizi-Cãlugãra, o amplã lucrare (580 p.) coordonatã de pr. dr. Antonel-Aurel Ilieº, OFMConv., având colaboratori pe pr. dr. Anton Despinescu, prof. Ion Ilieº, prof. conf. dr. Ioan Dãnilã, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, prof. dr.

Anton Coºa ºi cercet. drd. Daniela Butnaru.

Sãrbãtoarea din 8 august a început cu primirea episcopilor, dupã care, la ora 10.00, a

avut loc sfânta Liturghie în biserica ce urma sã fie sfinþitã. În cadrul sfintei Liturghii, dupã predica PS Anton Coºa, a avut loc consacrarea altarului, depunerea relicvelor în altar ºi sfinþirea propriu-zisã a bisericii.

Dupã sfânta Liturghie, în jurul orei 13.00 a avut loc sfinþirea noului oratoriu „Sfântul Francisc din Assisi”.

La ora 14.30, în faþa bisericii nou sfinþitã, a urmat lansarea Monografiei comunei Luizi-Cãlugãra, prezentarea cãrþii fiind moderatã de pr. prof. Adrian Sorin Giurgi, rectorul Institutului Teologic Franciscan din Roman. Au luat cuvântul: pr. dr.

Antonel-Aurel Ilieº, coordonatorul monografiei, prof. Ion Ilieº, pr. dr. Anton Despinescu, prof. dr. Anton Coºa, prof. dr.

Ioan Dãnilã, Mihai Funaru, primarul comunei Luizi-Cãlugãra, pr. Emilian Cãtãlin, ministru provincial OFMConv., PS Petru Gherghel, care a încheiat acest moment prin binecuvântarea arhiereascã.

Dupã lansarea monografiei, au urmat momente artistice ºi culturale.

Pr. Antonel-Aurel Ilieº, OFMConv.

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 11

Mesajul sfinþilor

Domnul mi-a dat o mare încredere în preoþi În luna august s-au împlinit 756 de ani de la înfiinþarea Ordinului Surorilor Clarise Urbaniste ºi a fost comemoratã sfânta Clara (1193-1253), care a urmat exemplul sfântului Francisc din Assisi în urmarea lui Cristos. La vârsta de 18 ani, Clara s-a încredinþat conducerii sfântului Francisc, în Duminica Floriilor din anul 1212. Astfel a apãrut al doilea ordin franciscan, cel al clariselor. A condus 42 de ani Mãnãstirea „Sfântul Damian” din Assisi, primul convent al ordinului. La capãtul unei vieþi aspre petrecute în singurãtate ºi sãrãcie, bogatã în fapte de caritate ºi de pietate, printre ultimele sale cuvinte au fost: „Doamne, fii binecuvântat cã m-ai creat”. Clara ºi Francisc au fost înzestraþi cu o credinþã puternicã în Isus Cristos, dar ºi în aceia pe care Domnul i-a orânduit în locul sãu pe pãmânt.

fântul Francisc din Assisi, în testamentul sãu, printre alte recomandãri, lasã ca moºtenire fraþilor sãi ceea ce întreaga sa viaþã a trãit ºi mãrturisit: încrederea în preoþi: „Domnul mi-a dat o mare încredere în preoþi...” (FF 112,8), indiferent de modul lor de viaþã (mai mult sau mai puþin sfânt).

Referindu-se la ei, spunea: „Preoþi sãrãcuþi… de aceºtia ºi nu de alþii vreau sã mã tem, pe ei vreau sã-i iubesc ºi sã-i onorez... ºi nu vreau sã consider în ei pãcatul, cãci în ei îl vãd pe Fiul lui Dumnezeu...” (FF 112,9: 113,10-11).

Aceastã sensibilitate o are ºi sfânta Clara, ºi nu poate fi diferitã, þinând cont de spiritul carismei ºi de idealul evanghelic care îi aseamãnã. În „Forma de viaþã” pe care Francisc o scrie Clarei ºi celorlalte cãlugãriþe, dupã ce le expune înalta lor vocaþie, se angajeazã faþã de ele spunând: „...Vreau ºi promit, din partea mea ºi a fraþilor mei, sã am faþã de voi, aceeaºi grijã specialã ca ºi de ei” (FF 139,2).

Pentru Clara aceastã legãturã cu Francisc ºi cu fraþii sãi

S

este vitalã, având nevoie sã fie ajutatã în trãirea vocaþiei, cãci aºa cum la începutul convertirii ei, Dumnezeu Tatãl i-a inspirat, prin Francisc, modelul de a-l urma pe Isus, tot la fel ºi acum, ba mai mult, fraþii au aceastã datorie de a le împãrþi hrana sufleteascã – cuvântului ºi trupului Domnului (Euharistia).

De aceea Clara, în Regula sa, îi roagã pe fraþi sã nu se retragã de la angajamentul luat, adãugând: „Cerem ca har aceluiaºi ordin un capelan cu un însoþitor cleric... în ajutorul sãrãciei noastre, dupã cum am avut totdeauna, cu milã, de la sus-numitul ordin al fraþilor minori; ºi aceasta din iubire faþã de Dumnezeu ºi faþã de fericitul Francisc” (FF 2817,5-6). În aceastã grijã a fraþilor faþã de surori, Clara vede grija ºi iubirea pãrinteascã a lui Dumnezeu faþã de ea, aºa cum o exprimã în mod minunat câteva zile înainte de a trece din aceastã viaþã: „Cel care te-a creat a revãrsat insuflând în tine pe Duhul Sfânt, privindu-te dupã cum o mamã îºi priveºte copilaºul sãu” (FF 3082). Rãspunzând

12 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

la aceastã iubire divinã, Clara l-a iubit pe Dumnezeu cu toatã fiinþa sa, cu o iubire neîmpãrþitã. În procesul de canonizare, surorile relateazã cum Clara se delecta ascultând cuvântul lui Dumnezeu… ºi cum asculta cu bucurie predicile erudite. Când primea trupul Domnului, Clara însãºi mãrturisea surorilor: „Domnul mi-a fãcut astãzi o atare binefacere, încât nici cerul ºi nici pãmântul nu ar putea s-o egaleze” (FF 3068).

Exemplul acestor sfinþi Francisc ºi Clara sã întãreascã în noi toþi stima, respectul ºi devoþiunea faþã de preoþi, miniºtrii lui Cristos care, dupã cum spune sfântul Francisc, „De la Fiul cel Preaînalt al lui Dumnezeu nu vãd nimic altceva trupesc, în aceastã lume, decât preasfântul trup ºi sânge al sãu, pe care doar preoþii le administreazã la alþii” (FF 113,12).

Surorile Clarise

Anul Sfintei Preoþii

„Familia” preotului C

ina cea de Tainã este momentul în care Isus, stând cu ucenicii sãi, „le descoperã inima sa”, se roagã Tatãlui ceresc pentru ca ei „sã fie una”, sã fie ca într-o familie, precum „eu ºi Tatãl una suntem”.

Rodnicia apostolicã de mâine a preoþilor ºi calitatea lor spiritualã se pregãteºte de azi. Nu se poate neglija, prin urmare, importanþa vieþii fraterne a preotului.

Papa Ioan Paul al II-lea le spunea în ianuarie 2004 episcopilor francezi: „Îi încurajez pe preoþii din toate generaþiile sã fie mereu aproape unii de alþii, sã dezvolte fraternitatea lor sacerdotalã ºi colaborarea pastoralã, fãrã sã le fie fricã de diferenþe, nici de sensibilitãþile specifice, care pot fi benefice pentru dinamismul Bisericii locale. În acest spirit, participarea la o asociaþie sacerdotalã constituie un ajutor preþios. Cu cât vor fi mai puternice legãturile de comuniune ºi de unitate între episcop ºi prezbiterii sãi, cu atât va fi mai mare coeziunea diecezanã ºi mai puternic simþul misiunii comune ºi cu atât mai mult tinerii vor avea dorinþa sã se uneascã cu prezbiteriul. Viaþa fraternã a miniºtrilor Bisericii este fãrã nici o îndoialã un mod concret de a propune credinþa ºi de a-i chema pe credincioºi sã dezvolte raporturi reînnoite, sã trãiascã tot mai mult în iubirea care ne vine de la Domnul”. Dar, aºa cum spunea ºi Dietrich Bonhoeffer, „fraternitatea creºtinã nu este un ideal uman, ci o realitate dãruitã de Dumnezeu”.

Cristos, pentru a o obþine s-a rugat Tatãlui ceresc, iar noi o vom putea dobândi doar dacã o vom cere ºi dacã vom îndeplini condiþiile cerute.

O adevãratã fraternitate trebuie sã uneascã ºi viaþa ºi activitatea preoþilor, mai presus de toate diferenþele. O fraternitate sacramentalã ºi afectivã.

Preoþii cãlugãri gãsesc un sprijin în confraþii lor, însã preoþii diecezani sunt expuºi mult mai uºor momentelor de solitudine. Un mare sprijin frãþesc ºi un stimulent pentru activitatea pastoralã se poate gãsi, nu fãrã eforturi, în asociaþii ºi confraternitãþi sacerdotale, dar trebuie cãutat mereu o colaborare mai intensã cu credincioºii laici. Existã aici o mare speranþã pentru apostolat ºi un stimulent puternic pentru preotul însuºi, dacã ºtie sã dea încredere laicilor în iniþiativele lor, sã ajute sã discearnã ceea ce e potrivit ºi sã se implice el însuºi ca preot.

A avea viaþã în comun, a se ruga împreunã, a decide împreunã ºi apoi a lucra împreunã: acesta trebuie sã devinã stilul de viaþã al preotului, pentru a þine piept provocãrilor lumii contemporane.

Experienþa pastoralã confirmã cã întotdeauna comuniunea dintre preoþi contribuie mult la credibilitatea ºi rodnicia ministerului lor, dupã cuvintele lui Isus: „Din aceasta vor ºti toþi cã sunteþi ucenicii mei, dacã vã veþi iubi unii pe alþii” (In 13,35).

Teologul Gisbert Greshake, comentând decretul conciliar Presbiterorum ordinis asupra

Liturghia crismei, Iaºi – 2009

„ministerului ºi vieþii preoþeºti”, subliniazã faptul cã, în timpurile actuale, fraternitatea nu mai este opþionalã pentru viaþa unui preot. Într-o societate care devine din ce în ce mai „mundanã”, preotul are nevoie de legãturi personale restrânse, de un spaþiu vital unde sã se poatã bucura de relaþii amicale ºi fraterne, unde sã poatã trãi ca creºtin ºi ca preot.

Isus i-a chemat pe ucenicii sãi din familiile în care trãiau nu pentru a-i izola, ci pentru a le pregãti o „familie nouã”. Este familia pe care fiecare preot trebuie s-o gãseascã. Cu douãzeci de ani în urmã, cardinalul Paul Poupard observa: „Cu cât înaintez în vârstã, cu atât mai mult mã conving cã fraternitatea între preoþi este importantã. Mã gândesc la prima generaþie de creºtini despre care pãgânii spuneau: «Priviþi-i cum se iubesc», ºi la situaþia actualã a Bisericii, cu toate dificultãþile, inclusiv cele din rândul preoþilor. Înseamnã cã ceva nu mai funcþioneazã.

Viaþa de familie care începe sã se închege între preoþi este soluþia de care ei au nevoie astãzi”.

Pr. Eduard Coºa

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 13

pentru familii

Reuºita unui emigrant A

m plecat din þarã cu doisprezece ani în urmã.

Aici, ca multor altor persoane, îmi era greu. Datorii la întreþinere, rate la bãnci, datorii la prieteni: acestea au fost câteva din motivele pentru care, într-o zi, am fost nevoit sã emigrez. Sigur cã nu mi-a fost uºor! Nu aveam nici locuinþã, nici loc de muncã, nu ºtiam nici limba ºi nici nu cunoºteam pe nimeni.

Nu vorbisem cu nimeni despre intenþia mea. ªtiam doar eu ºi atât. Nu credeam cã voi ajunge vreodatã sã-mi pãrãsesc familia ºi þara pentru a-mi fi mai bine, dar am fost constrâns.

Nu-i spusesem soþiei tocmai pentru cã ea mã ºtia un soþ care nu ar fi plecat niciodatã de lângã propria familie.

A venit însã acea zi, o zi ploioasã, mohorâtã ºi la propriu ºi la figurat. Când, într-un final, i-am spus soþiei ceea ce aveam de gând, replica ei spontanã a fost: „Divorþez!”. ªtiam însã cã nu o va face. Ne iubeam prea mult, aveam o familie deosebit de frumoasã ºi lucrasem prea mult împreunã pentru binele ei ºi al casei. Voia sã mã determine sã rãmân, dar, privind cu realism la necesitãþile de atunci, nu puteam sub nici o formã sã revin asupra deciziei de a pleca.

Nici nu intrasem bine în þara spre care am plecat cã ne-a ºi oprit poliþia. Dupã un control amãnunþit, câþiva dintre cei prezenþi au fost întorºi înapoi în

þarã. Probabil aveau probleme legate de documente.

Dupã mai multe peripeþii avute pe drum am decis sã cobor într-un oraº de care doar auzisem.

Prima oprire de la coborârea din autocar a fost la o bisericã.

Era o bisericã înaltã ºi frumoasã, dedicatã, dupã icoana mare din prezbiteriu, Sfintei Cruci. Am intrat cu timiditate, mi-am fãcut semnul sfintei cruci, am îngenuncheat ºi m-am aºezat într-o bancã. La fel am procedat ºi urmãtoarele patru zile. Speram ca Dumnezeu sã facã o minune!

A patra zi, pe când mã rugam, o doamnã a venit lângã mine ºi m-a întrebat dacã sunt strãin. Nu înþelesesem prea bine ce voia, dar am dat din cap, spunându-i cã da. M-a rugat s-o urmez ºi aºa am ajuns la o casã, undeva la marginea oraºului, la un bãtrân singur. Avea vreo ºaptezeci de ani. Când m-a vãzut s-a bucurat mult ºi m-a întrebat de ce naþionalitate sunt.

Pentru cã înþelesesem, i-am rãspuns cã sunt român. Mi-a fãcut semn cã pot sã rãmân la el. În urmãtoarea lunã am început sã înþeleg câte ceva din limbã ºi curând aveam sã înþeleg ºi sã vorbesc bine. Acea doamnã era una dintre fiicele bãtrânului. La rândul ei, avea un copil bolnav pe care nu putea sã-l lase prea mult timp singur, de aceea avusese nevoie de mine pentru tatãl sãu. Fãrã sã ºtiu prea bine ce va urma, am mers dupã ea, iar astãzi,

14 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

bãtrânul este trecut de optzeci de ani. ªi este tot numai un zâmbet!

A cerut sã-mi aduc ºi familia, ceea ce am ºi fãcut. Dupã un timp, soþia a continuat munca pe care o începusem eu, iar eu, la iniþiativa bãtrânului, mi-am gãsit un alt loc de muncã.

Mai târziu, fiica bãtrânului avea sã-mi destãinuiascã cã m-a preferat pe mine pentru a-l îngriji pe tatãl sãu deoarece mã vãzuse în rugãciune, în bisericã. Era tocmai minunea pe care eu o aºteptam!

Acum sunt fericit cã am putut sã fac un om fericit! Copiii mei îi spun „bunicul”, iar eu îl simt ca pe tatãl meu. De atunci însã nu am lipsit nici o duminicã de la bisericã. Mergem împreunã: familia mea, „bunicul” ºi fiica lui. ªi chiar dacã sunt departe de casã, biserica ºi înþelegerea care este între noi mã fac sã mã simt acasã ºi acolo.

(Ioan) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

pentru copii Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Într-adevãr, se zãrea în depãrtare þãrmul Tunisului. Corabia zbura iute spre mal sub presiunea vântului de dimineaþã. Se arãtau din ce în ce mai desluºit contururile pãrþilor ce ieºeau înspre mare. Se putea observa deja ºi gura canalului prin care corãbiile trec din mare în port.

Peisajul era tot atât de drãguþ ca ºi cum ar fi fost pictat de o mânã artisticã. În lumina dimineþii, strãluceau zidurile albe ale oraºului. Printre case, palmierii îºi ridicau trunchiurile ºi îºi întindeau aici coroanele formând acoperiºuri pline de aer curat. Moschee cu minarete ºi cupole înalte, pe care se afla semiluna, strãbãteau frumosul tablou, deasupra cãrora îºi întindea cerul cortul sãu de culoare albastrã. Acum corabia se îndrepta spre canalul format de douã promontorii. În partea

dreaptã se aflau ruinele vechii ºi puternicei Cartagine, un morman de nisip ºi fãrâmãturi. În stânga ameninþã cetatea din Goletta, pe care împãratul Carol al V-lea o ocupase cu vreo sutã de ani înainte de timpul istorioarei noastre, la care într-o luptã vitejeascã eliberase cam 20.000 de sclavi creºtini.

Acum corabia este la sfârºitul canalului ºi intrã în marele lac, „marea micã a arabilor”.

Cum strãlucea ºi licãrea luciul liniºtit al mãrii! Cârduri întregi de pescãruºi ºi flamingi cu aripi roºiatice dãdeau viaþã golfului lat. Peste câteva clipe ancora corsarilor a fost aruncatã în adâncime.

5. Pe piaþa sclavilor Deoarece era dimineaþa foarte devreme, prizonierii trebuiau sã fie imediat debarcaþi ºi duºi pe piaþa sclavilor. Acum sãrmanele victime, îmbrâncite de piraþi,

au fost aduse pe puntea corabiei. Li s-au luat lanþurile de la picioare, dar, cu toate acestea, abia se puteau þine drepþi. Ei au ajuns sus; orbiþi de lumina soarelui, îºi închideau ochii.

Câte un nenorocit ameþea ºi cãdea jos, dar prin îmbrâncituri ºi bãtãi de picioare ale corsarilor au fost din nou ridicaþi. Între timp, oamenii lui Ahmed au lãsat luntrele în apã; prizonierii au fost goniþi în ele ºi apoi, cu vâsliri repezi, au ajuns la mal.

Aici tristul cortegiu a fost mânat spre târgul sclavilor. Doi câte doi, având mâinile legate la spate, prizonierii conduºi de corsari pãºeau pe strãzile strâmte ºi întortocheate ale oraºului. Francisc, la dorinþa lui Isidor, a rãmas în tovãrãºia acestuia. Bunul preot avea de spus copilului încã multe lucruri; cãci trebuia sã fie pregãtit, deoarece în ora urmãtoare puteau sã fie despãrþiþi ºi ce ar deveni apoi acest sãrman bãiat în mijlocul necredincioºilor?

– Francisc, în scurt timp poate cã nu mai sunt lângã tine; îmi promiþi tu cã nu-l vei uita niciodatã pe bunul Dumnezeu ºi cã nu vei omite în nici o zi rugãciunile?

– Desigur, pãrinte; dar de ce n-am putea sã rãmânem împreunã? Dacã ne vor separa, eu voi fi foarte trist; cãci atunci n-am pe nimeni care sã fie bun cu mine.

– Ne vor vinde, scumpul meu.

– Cui, pãrinte?

– Nu ºtiu, Francisc. Dar dacã te vor bate, vrei tu sã-þi faci ºi atunci rugãciunile cu evlavie?

Lacrimi îi venirã bãiatului în ochi ºi îl întrebã pe preot plângând: – De ce sã mã batã, pãrinte?

Eu n-am fãcut nimic rãu.

– Liniºteºte-te, copile, sã sperãm cã lucrurile nu vor merge

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre sfânta cruce „Dragã Isuse, eu ºtiu prea bine cã acolo, pe cruce, tu ai murit ºi pentru mine. Dar bunica îmi spune sã nu fiu tristã deoarece pe cruce se aflã mântuirea noastrã. Noi, copiii, ne strãduim sã nu mai greºim faþã de tine ca sã ne dai ºi nouã cerul tãu” (Elena). „Eu sunt foarte trist atunci când greºesc, pentru cã ºtiu cã i-am supãrat pe toþi cei dragi.

Dar cel mai mult sufãr ºtiind cã acolo, în cer, Isus plânge pentru fiecare greºealã pe care o facem. Pe cruce, suferinþa lui a fost mult mai mare cãci pe umerii lui purta toate pãcatele lumii. ªi sunt atât de multe!”

(Andrei).

„Am auzit cã nimeni nu intrã în rai dacã nu are pe umeri o cruce. Îl voi ruga pe tata sã-mi facã ºi mie una ca sã o port deja, chiar dacã sunt doar un copil. ªi copiii greºesc uneori!” (Lucian). „Ca sã fiu lângã tine, Isuse, vreau sã duc ºi eu sfânta cruce ca sã-þi uºurez þie povara ºi sã mã primeºti în casa ta cereascã” (Lena). „Isus este bun cu cei care îl ajutã sã poarte crucea grea, dar este nemilos cu cei care fug de cruce ºi nu-i mai primeºte în cer” (Amalia). „Cred cã Isus a murit pe sfânta cruce ca sã ne primeascã pe toþi în cer. De aceea nu trebuie sã

aºa de rãu; dar roagã-te zilnic la îngerul pãzitor ºi la Preasfânta Fecioarã ca sã te ocroteascã ºi sã te conducã înapoi la bunii tãi pãrinþi.

– Oh, mi-e fricã, – a spus Francisc – eu vreau sã rãmân la dv., sã fim vânduþi împreunã.

Prizonierii au trebuit acum sã treacã peste un maidan. Locuitorii din Tunis dãdeau nãvalã într-un amestec cât se poate de pestriþ. În dreapta ºi în stânga locul era mãrginit de barãci cu vânzãtori. Prin dugheni se puteau gãsi toate produsele bogate ale Orientului. Splendide covoare turceºti ºi þesãturi de mãtase importate din India îþi luau vãzul cu culorile lor luminoase.

Sãbii strãlucitoare având mânerele ºi tecile împodobite cu aur captivau privirea arabilor, care, în calitatea lor de fii ai

pustiului, erau mândri de o armã frumoasã.

Printre mulþimea aceasta treceau serioºi ºi tãcuþi beduini de prin Sahara, niºte figuri voinice. În jurul capului ºi al umerilor erau înfãºuraþi în burnusul cel lat care pe timpuri era alb, azi însã avea deja culoarea nisipului de prin pustiu. Oamenii, conducând cãmile sau mãgari ºi sacagii, se îmbulzeau fãcând gãlãgie ºi strigând pe când treceau pe lângã derviºii cei uscãþivi ºi musulmanii bogaþi.

Poliþiºti în uniforme albastre, cusute cu fire de aur, se arãtau pentru a face ordine ºi a împãca pe cei ce se certau. Pe la sfârºitul pieþei se gãseau barãci cu bucãtãrii improvizate, având scopul de a potoli foamea strãinilor sau chiar ºi ale indigenilor la orice orã a zilei. Cu poftã se uitau sãrmanii prizonieri în

16 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

ne temem de ea, deoarece Isus a purtat-o primul ºi noi trebuie sã-i urmãm exemplul” (Ionel). „Fãrã cruce am fi morþi mereu, iar lui Dumnezeu i-ar fi urât fãrã noi acolo, în cer” (Irinuca). „Isus a murit pe cruce ca sã poatã omorî moartea. El a înviat, dar moartea nu mai este veºnicã” (Alin).

Prelucrare de Mariana Ghergu

acele direcþii de unde venea mirosul atât de seducãtor al mâncãrurilor, deoarece de douã zile nu primiserã altceva decât o bucãþicã de pâine uscatã; totuºi, nu se gãsi nici o inimã miloasã care sã le dea cel mai mic dar.

Sub ghiontirile ºi îmbrânciturile corsarilor, urmãriþi de batjocura ºi bucuria rãutãcioasã a mulþimii, trebuiau sã meargã mai departe. Au ajuns în sfârºit la locul destinat. Ca o turmã de vite erau mânaþi prizonierii la târgul cel strâmt al sclavilor.

Nu era nici un scaun sau bancã ºi nici mãcar o piatrã pentru odihna celor obosiþi. Cei mai mulþi dintre ei cãdeau pe jos istoviþi; totuºi, biciul supraveghetorului îi forþa sã se ridice imediat. Rezemaþi de casele din apropiere ºi de umerii semenilor, aºteptau decizia asupra sorþii lor triste! (va urma)

Pentru tineri Baia Mare – INTC 2009

Un foc care aprinde alte focuri

Premiul întâi la concursul de imnuri

ea de-a XI-a Întâlnire Naþionalã a Tinerilor Catolici a avut loc la Baia Mare, în inima Maramureºului, între 22 ºi 26 iulie. Din Dieceza de Iaºi au participat aproximativ 150 de tineri, împreunã cu o parte din îndrumãtorii lor spirituali. Pe parcursul celor cinci zile au fost prezenþi ºi cei doi episcopi ai Diecezei de Iaºi: PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã. Tema manifestãrii a fost „Un foc care aprinde alte focuri”, iar motoul: „Pentru mine a trãi este Cristos” (Fil 1.21).

Cei aproximativ 2.000 de tineri prezenþi au avut ocazia sã participe atât la rugãciuni ºi Liturghii de rit bizantin, cât ºi de rit latin, în limba maghiarã ºi în limba românã, îmbogãþindu-se astfel unii pe alþii.

Catehezele zilnice au fost axate pe figura sfântului Paul. Tinerii au discutat în grupuri mici despre cum trãiesc în Bisericã,

C

cum îºi hrãnesc viaþa spiritualã, ce înseamnã sã aparþinã unui grup creºtin, dar au dat ºi mãrturie despre experienþele trãite în Bisericã.

Participanþii au ales între o serie de conferinþe pe teme variate þinute de episcopi, preoþi, surori, profesori sau laici, dar ºi între vizite ghidate în oraº sau la muzee; ei au discutat despre probleme ºi interese specifice vârstei, dar s-au îmbogãþit ºi din specificul cultural al zonei Maramureºului.

Concursul de imnuri a fost câºtigat de tinerii din Dieceza de Iaºi, care au prezentat ºi un moment coregrafic intitulat Lumina din tine.

La sfârºitul Liturghiei de încheiere, tinerii din Dieceza de Iaºi au preluat însemnul INTC, urmând ca în anul 2012 sã fie gazda Întâlnirii Naþionale a Tinerilor Catolici.

Cei aproximativ 150 de tineri din Dieceza de Iaºi, prezenþi la INTC, s-au remarcat prin entuziasmul ºi veselia lor, dar mai ales prin participarea activã la momentele de rugãciune, de conferinþe ºi de spectacol.

Printre numeroasele momente din cadrul acestui eveniment, a doua searã, a avut loc concursul de imnuri propuse de diecezele ºi eparhiile prezente. Dieceza de Iaºi a câºtigat premiul întâi cu imnul Sensul meu, compus de Dana Pãuleþ, din Parohia „Sfânta Tereza” din Iaºi. Celelalte premii au fost câºtigate de Eparhia Greco-Catolicã de Lugoj ºi de Eparhia Greco-Catolicã de Oradea. În aceeaºi searã au avut loc ºi momentele culturale propuse de dieceze. Un grup din Dieceza de Iaºi a prezentat un moment coregrafic intitulat Lumina din tine, ce a voit sã exprime drumul spre luminã, eliberare ºi pace.

Printre diferitele conferinþe ºi momente de formare din cadrul programelor alternative de dupã-amiazã au avut loc ºi unele momente susþinute de preoþi din Dieceza de Iaºi.

Acþiunea Catolicã din România a susþinut atelierul Acþiunea Catolicã pentru Tine(ri), la care au fost prezenþi ºi PS Aurel Percã ºi PS Florentin Crihãlmeanu. PS Petru Gherghel, prezent la prima parte a INTC, a transmis participanþilor la acest atelier un mesaj video.

Ana-Maria Doboº ºi Adriana Ianuº

Pr. Felix Roca

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 17

¾

Impresii „INTC 2009 ne-a oferit ocazia nouã, celor aflaþi în afara arcului carpatic, de a lua contact cu tradiþii, rituri, locuri, pentru unii noi, pentru alþii rare, de a vizita lucruri unice în þarã, sau în lume chiar, aºa cum sunt bisericile de lemn de la Surdeºti, ªiºeºti ºi Plopiº. Ne-a fost propus un numãr impresionant de programe alternative, conferinþe, fiecare dintre ele mai impresionant decât celelalte. De asemenea, am trãit experienþa de a fi animator într-un grup de

discuþii, ceea ce m-a îmbogãþit cu adevãrat, temele propuse de preoþii cateheþi fiind, mai ales, de un mare folos spiritual ºi personal. Mã bucur cã am participat la aceastã întâlnire ºi o aºtept nerãbdãtoare pe urmãtoarea” (Dana – Parohia Iaºi „Sfânta Tereza”). „Bucurie, speranþã, curaj, acestea sunt sentimentele pe care le-am trãit în aceste zile. Bucuria cunoaºterii celorlalþi tineri din cadrul discuþiilor pe grupuri. Speranþa cã aceastã întâlnire specialã cu Cristos îmi va da treptat mai mult curaj sã

pot exprima cu tãrie, fãrã reþineri, în faþa celorlalþi, credinþa mea” (Bianca – Parohia Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”). „Mi-a plãcut foarte mult la Baia Mare. Mi-am gãsit din nou calea, l-am regãsit pe Dumnezeu în inima mea ºi sper sã-l pãstrez mereu. Dumnezeu sã ne binecuvânteze!” (Alexandra – Parohia Schineni, Bacãu). „Diversitatea conferinþelor la care am putut participa ºi tema catehezelor susþinute de pãrinþii iezuiþi ne-au ajutat sã gãsim rãspunsuri la întrebãrile legate de credinþã, viaþã ºi ¾

Rugã lui Isus (Imnul întâlnirii)

Sensul meu (Imnul Iaºiului, locul I)

1. Isuse, Dumnezeul nostru drag, Coboarã-þi harul, începând de azi, de mâine, Ajutã-ne sã trecem acest prag, În aceastã lume de rãzvrãtiri pãgâne.

1. M-ai plãsmuit din lut, dragoste, ºoapte Ca pe pãmânt sã fiu iubire-n noapte.

Doamne, tu mi-ai dat cea mai de preþ jertfire ªi-aº vrea sã fiu:

R.:

R.:

Noi suntem tineri, cu gând curat, frumos, Suntem flori, înnobilând aceste locuri, Pentru noi, viaþa este Isus Cristos.

Vrem sã fim un foc ce-aprinde alte focuri (pentru tine*).

Un foc care aprinde alte focuri ªi-n întuneric ziua o sãdeºte.

Un foc care aprinde alte focuri ªi spune tot mereu: Sã trãiesc în Cristos e sensul meu.

2. Noi te iubim, ne dãruim cu totul þie, Te purtãm în inimi, urmãm a ta povaþã, Cã tu, Isus, eºti har ºi apã vie, Cã tu eºti bucuria, adevãrata viaþã.

2. Când zi de zi ispita mã-nconjoarã, Puterea ta, prin Duhul Sfânt, coboarã.

Teama îmi zdrobeºti, mã ridic ºi îmi ºopteºti Cã vrei sã fiu: R.

3. În tine-avem speranþã, atotputernic Tatã, Cã fãrã tine viaþa-i noapte lungã, Noi, ucenicii tãi, nu aºteptãm rãsplatã, Doar ocrotirea ta mereu sã ne cuprindã.

3. M-ai regãsit când rãtãceam departe ªi m-ai trimis sã spun prin vorbe, fapte, La toþi ce-i întâlnesc, cã în tine eu trãiesc. ªi m-ai fãcut: R.

18 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

Tablete spirituale

Efectul radix

¾

lume, în general. Consider importante aceste întâlniri, pentru cã ajutã la întãrirea credinþei ºi a speranþei” (Gianina – Parohia Barticeºti). „Zilele petrecute la INTC au reprezentat pentru mine locul în care am reuºit sã mai pun o cãrãmidã la clãdirea vieþii spirituale prin catehezele ºi momentele de comuniune petrecute alãturi de tineri din întreaga þarã” (Andreea – Parohia Barticeºti). „Întâlnirea de la Baia Mare a fost o experienþã cu adevãrat unicã pe care eu am trãit-o la maximum. Mi-a dat ocazia sã-l întâlnesc pe Isus atât în rugãciune, cât ºi în bucuria de a fi tânãr... atât în tinerii pe care

Întâlnirile Naþionale ale Tinerilor

1991: Vizantea – „Dialogul cu Dumnezeu” 1992: Gheorghe Doja – „Tânãrul în faþa credinþei” 1993: Faraoani – „A fi creºtin în societatea contemporanã” 1994: Blaj –

„Tinerii de azi în faþa provocãrilor vieþii” 1995: Butea – „Tinerii – speranþa Bisericii” 1996: Bucureºti – „Voi sunteþi chemaþi la libertate” 1998: Cluj – „Sfinþenia – un ideal de viaþã pentru zilele noastre” 2001: Timiºoara – „Tinerii din Europa în schimbare” 2003: Oradea – „Tinerii sunt soarele sau furtuna zilei de mâine” 2006: ªumuleu Ciuc – „Reconcilierea” 2009: Baia Mare – „Un foc care aprinde alte focuri”.

nu-i cunoºteam ºi care apoi mi-au devenit prieteni, cât ºi în preoþii care au fost totdeauna alãturi de noi prin cateheze ºi sfaturi. Timp de cinci zile ne-am încãlzit la focul lui Cristos, acum e timpul ca noi, tinerii, sã ducem mai departe scânteia iubirii, speranþei ºi credinþei în aceastã lume de rãzvrãtiri pãgâne” (Celina – Parohia Bacãu „Sfântul Nicolae”).

La grupurile de discuþii, printre altele, a fost o întrebare care mi-a dat de gândit: Ce ar face sfântul Paul ca sã atragã tinerii din ziua de azi? Pe lângã rãspunsurile date în glumã de ceilalþi (s-ar folosi de messenger, internet, post de radio etc.), încã nu am aflat ceva concret, deci încã mã mai gândesc la rãspuns” (Marcela – Parohia Paºcani). „Întâlnirea ne-a ajutat sã ne dãm seama cã nu suntem singuri. Ne-a ajutat sã ne unim ºi sã ne sporim credinþa în Dumnezeu. Dar cel mai important a fost faptul cã am luat câte o bucãþicã din fiecare suflet ºi am contopit-o cu inima noastrã.

Fiecare suflet a fost, într-adevãr, un foc ce aprinde alte focuri” (ªtefania – Parohia Comãneºti).

Este vorba de umblatul la rãdãcinã. Atunci când o plantã dã semne de ofilire, este recomandat sã se umble la rãdãcinã. Acolo poate fi cauza. Ceea ce se vede este doar efectul a ceva ce nu merge sau a fost „virusat”. Când o societate dã semne de crizã (spiritualã, moralã sau de altã naturã), umblatul la rãdãcinã pare numaidecât necesar. Or, civilizaþia (ºi cultura) europeanã – fie cã este sau nu recunoscut acest lucru în mod oficial – are rãdãcini creºtine. Este adevãrat cã sunt semne clare de „virusare”, mai ales din partea postmodernismului, dar, negând ceva ce este cu mult mai mult decât o amprentã, face ca problema sã rãmânã ºi chiar sã se agraveze.

Pe de altã parte, umblând la rãdãcina culturii noastre autohtone putem identifica aspecte curioase. Începând de la inculcarea din copilãrie a unei atitudini ºãgalnice faþã de pãcat (ca prinsul cu raþa-n gurã) ºi continuând cu remediile mereu necesare pentru cã treaba nu este fãcutã bine („vom face altul” – pod de piatrã) ºi cu preamãrirea unei istorii ºubrede (incendierea caselor ºi otrãvirea fântânilor)... Ce-o fi creºtin în toate acestea? Într-o altã religie (din Orientul Mijlociu) existã cultul unui zeu care distruge totul pentru a face din nou. La noi însã...

Pr. Cristian Chinez

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 19

MISIUNI

Impresii din Kenya Douã fetiþe din Parohia Romano-Catolicã „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi, sprijinite de pãrinþii lor, au înregistrat, în luna aprilie, CD-ul „Sã dãruim iubire”, dedicat copiilor din Kenya. În perioada 15 iunie – 8 iulie din dorinþa de a-i cunoaºte personal ºi pentru a înþelege mai bine necesitãþile copiilor din Kenya, Maria Luisa ºi Francesca împreunã cu pãrinþii au vizitat misiunea la invitaþia pr. Eugen Blaj, parohul misionar de Maikona. Redãm mai jos impresiile din misiune.

De ce aþi mers în Kenya?

Am dorit sã îi cunoaºtem pe acei copii din cadrul proiectului în care ne-am implicat foarte mult. Nu a fost uºor, deoarece existã multe riscuri ºi nu poþi merge acolo fãrã a lua unele mãsuri de siguranþã.

Ne-am vaccinat împotriva febrei galbene, am fãcut tratament pentru malarie (boli foarte grave transmise de þânþari infectaþi), ne-am aprovizionat cu multe medicamente pe care, din fericire, nu le-am folosit.

(Francesca).

Care a fost bucuria cea mai mare pe care aþi trãit-o acolo?

Au fost atâtea bucurii..., mai ales vizitele la grãdiniþe (în Gamura ºi Abudowogera), unde

ofeream bomboane copiilor, iar ei, de bucurie, ne încântau auzul cu cântecele lor minunate.

O altã bucurie am trãit-o la sfânta Liturghie în biserica din Maikona, unde am dansat cu fetiþele de acolo îmbrãcate în costumele lor tradiþionale. Copiii au fost foarte surprinºi sã vadã copii albi, deoarece ei nu au vãzut decât adulþi. (Maria Luisa).

Ce v-a impresionat cel mai mult?

Ne-a impresionat viaþa asprã a nomazilor. Am mers printre pietrele deºertului Chalbi, împreunã cu pr. Eugen pentru a-i cãuta ºi a-i ajuta cumva. Pãrintele a fãcut catehezã cu ei, dupã care a celebrat sfânta Liturghie. Apoi, pericolele care erau la tot pasul: ºerpi, scorpioni, noaptea veneau ºi hienele.

Drumuri nu existã în deºert, maºina merge prin pietre, iar pana la maºinã e la ordinea zilei.

Dar cea mai frumoasã experienþã misionarã am trãit-o în Burgabo – filialã situatã în plin deºert de piatrã numit Dida Galgalu, considerat leagãnul creºtinãtãþii pentru tribul Gabra. Mergeam în cãutarea nomazilor. Unii ne-au fãcut sãrbãtoare pregãtind carne de caprã ºi medicea (brãþarã din piele de caprã care reprezintã semn de onoare pentru oaspeþi). Am

20 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

mâncat împreunã ºi a fost fascinant! (Francesca).

Aþi mai merge în Kenya?

Cu siguranþã, da! Dorim sã ne reîntoarcem într-o zi. Ne-au încântat oamenii de acolo ºi apoi, au atâta nevoie de ajutorul nostru... Ne-au primit cu atâta bucurie în dansuri ºi cântece...

Sunt sãraci, dar sunt mai fericiþi decât noi ºi se mulþumesc cu ceea ce au. Cred cã ne-a plãcut totul la ei. Nu ne-a fost fricã deloc. Am stat mereu împreunã ºi nu am pãþit nimic. Sunt la fel ca noi, diferã doar culoarea pielii ºi trebuie sã-i respectãm ºi sã-i iubim. (Maria Luisa).

Ce va urma?

Vom continua proiectul pe care l-am început, deoarece vrem sã-i ajutãm sã aibã o viaþã mai bunã. Sunt grãdiniþele care nu au nici mãcar un rezervor de apã (sursele de apã se gãsesc la zeci de km distanþã); sunt grãdiniþe improvizate sub un copac.

Acolo copiii nu se joacã cu jucãrii, ci cu pietre; merg la grãdiniþã sau la ºcoalã pentru a primi un pic de hranã (mãmãligã); ºi la grãdiniþã sau la ºcoalã învaþã limba englezã.

Acolo copiii au nevoie de ajutorul nostru, sã nu rãmânem indiferenþi! (Francesca).

A consemnat pr. Isidor Mârþ

ªtiri • ªtiri • ªtiri Întâlnire a preoþilor Anul Sfintei Preoþii va cuprinde de la 9 la 11 iunie 2010 o Întâlnire Internaþionalã a Preoþilor pe tema „Fidelitatea lui Cristos, fidelitatea preotului”. Întâlnirea va cuprinde mãrturii personale, momente de rugãciune ºi Liturghii la locurile sfinte din Cetatea Eternã, încheindu-se cu celebrarea euharisticã prezidatã de Benedict al XVI-lea la mormântul apostolului Petru. Întâlnirea este organizatã de Congregaþia pentru Cler cu suportul logistic oferit de Opera Romanã Pelerinaje.

Giulgiul Giulgiul va fi expus public între 10 aprilie ºi 23 mai 2010, iar papa a confirmat intenþia sa de a merge la Torino cu aceastã ocazie. Ultima oarã Giulgiul a fost expus acum 10 ani. Va fi prima expunere dupã lucrãrile de restaurare din anul 2002, când au fost eliminate peticele cusute pe pânzã în anul 1534 de cãlugãriþele clarise, pentru a repara stricãciunile provocare de incendiul din anul 1532.

Pânza din spate, cunoscutã ca þesãtura olandezã, a fost, de asemenea, înlocuitã cu o pânzã nouã, mai luminoasã. Expunerea din anul 2010 va include ºi un nou tur ce îi va informa pe vizitatori despre istoria ºi semnificaþia Giulgiului, folosindu-se inclusiv fotografii de înaltã rezoluþie, pânã acum neexpuse publicului.

Religia în Rusia Rusia se pregãteºte sã introducã orele de religie în ºcoli, dar catolicismul nu se numãrã printre cele patru credinþe.

Patriarhul ortodox rus Kirill a lãudat iniþiativa, anunþatã în iulie de preºedintele rus Dimitri Medvedev. Copiii sub 10 ani din 12.000 de ºcoli din

18 regiuni ale Rusiei vor putea opta pentru orele de religie ortodoxã, islamicã, budistã ºi iudaicã, sau o combinaþie, sau eticã secularã. Programul pilot va începe la anul, acoperind aproximativ 20% dintre ºcolile ruse.

Statisticile aratã cã 80% dintre ruºi sunt membri ai Bisericii Ortodoxe, dar se pare cã doar 15-20% sunt practicanþi.

Logoul ZMT 2011 A fost fãcut public la 30 iulie logoul care va reprezenta urmãtoarea Zi Mondialã a Tineretului (ZMT), programatã la Madrid între 16 ºi 21 august 2011.

Autorul, Jose Gil-Nogues, desenator grafic spaniol, a explicat cã fundalul desenului simbolizeazã „tinerii din toatã lumea care „la picioarele crucii formeazã coroana sfintei Fecioare de Almudena, patroanã a Madridului”. În coroanã, a adãugat desenatorul, iese în evidenþã litera „M” de la Maria, iniþialã ºi a capitalei Madrid, locul întâlnirii. Crucea prezideazã întâlnirea papei cu tinerii, care fac vizibilã cu mãrturia lor tema ZMT: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã”.

Ameninþãri La Dhaka, în Bangladesh, familia tânãrului Rashidul Amin Khandaker, convertit la creºtinism, a fost ameninþatã cu moartea, la începutul lunii august, de

un grup extremist islamic. Tânãrul a fost botezat la 26 iulie 2007 de pr. Dominic Ceresoli, parohul bisericii „Sfânta Tereza” din Arhidieceza de Sydney (Australia). În Turcia, Ismail Aydin, de 35 de ani, a fost atacat ºi ameninþat în timp ce distribuia Biblii în Istanbul. Agresorul, Yasin Karasu, 24 de ani, vânzãtor ambulant de CD-uri pirat, i-a acoperit capul cu un steag turc, i-a pus cuþitul la gât strigând, conform cotidianului „Haber Türk”: „Aceasta este Turcia, nu poþi veni sã distribui aici Bibliile tale”. Dupã circa 20 de minute, agresorul s-a predat poliþiei.

Pelerinaj Un grup de preoþi din România au efectuat un pelerinaj în locurile sfinte din Grecia în perioada 6-17 iulie, dupã încheierea Anului dedicat Sfântului Paul în Biserica Catolicã. Organizator a fost pr. Isidor Mãrtincã, însoþit de preoþii: Ioan Riba, Petru Sescu, Viorel Ababei, Petru Blaj,

Francisc Vernicã, Vincenþiu Burlacu ºi Serafim Romila. Pelerinajul a fost pe urmele sfântului apostol Paul, în teritoriul grecesc al fostului Imperiu Roman.

Traseul a inclus Bulgaria ºi Grecia. La Atena, preoþii s-au întâlnit cu ep. Demetrios Salacas al Exarhatului Greco-Catolic de Atena, ºi pr. Apostolos Vidalis, paroh al catedralei catolice „Sfântul Dionisie Areopagitul” din Atena. Au fost vizitate oraºele Corint, Patras, Megara, Filippi ºi Tesalonic.

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Preoþi maltrataþi Doi preoþi au fost spitalizaþi la 29 iulie în oraºul vietnamez Dong Hoi: pr. Paul Nguyen Dinh Phu, paroh de Du Loc, care mergea spre Parohia Tam Toa, pentru a concelebra Liturghia, a fost bãtut cu brutalitate de poliþiºti îmbrãcaþi civil, iar al doilea, pr. Peter Nguyen The Binh, a ajuns în comã dupã ce a fost bãtut ºi aruncat de la al doilea etaj al respectivului spital, unde venise sã îl viziteze pe primul. În India a fost ucis pr. James Mukalel, al cãrui trup, fãrã viaþã ºi gol, a fost gãsit la 30 iulie pe o stradã din oraºul Mangalore, în statul Karnataka, în urma unei tentative de jaf.

Evanghelizare „Toate le fac pentru evanghelie” (1Cor 9,23) a fost tema sãptãmânii de evanghelizare, desfãºuratã la Horgeºti în perioada 26 iulie – 2 august, organizatã de Paulini (din Italia) ºi de Fiicele Sfântului Paul (din România), alãturi de alþi animatori români ºi italieni, cu sprijinul pr. paroh Emil Lucaci.

Scopul a fost „sã ne aºezãm cu toþii la aceeaºi masã, în jurul Bibliei, pentru a frânge pâinea cuvântului ºi a ne hrãni din ea”, a precizat Paula Burcã. Primele trei zile au fost dedicate animaþiei copiilor, tinerilor ºi adulþilor. A fost ºi o celebrare penitenþialã prezidatã de pr. Cornel Cadar, urmatã de Calea crucii prin sat. În penultima zi a fost o vizitã ecumenicã la mãnãstirea ortodoxã „Sfântul Nicolae din

Câmp”. Sãptãmâna misionarã s-a încheiat cu Liturghia duminicalã, precedatã de un moment de animaþie în filiala Galeri. Credincioºilor le-au fost oferite Noi Testamente.

Creºtem împreunã În urma unei campanii naþionale de strângere de fonduri ºi animare misionarã, Acþiunea Catolicã din România a organizat, în perioada 10-29 august, un program de activitãþi educative pentru copiii ºi tinerii din Maikona (Kenya), în cadrul proiectului „Creºtem împreunã, pentru o lume mai bunã!”. Alãturi de activitãþile educative, AC a contribuit la construirea unei sãli de pastoraþie în aceastã parohie africanã. Delegaþia a fost alcãtuitã din: pr. Felix Roca, asistent spiritual general al ACRO, Anca Frona, vicepreºedinte pentru sectorul tineri, pr. Iuliu Muntean, asistent spiritual naþional pentru sectorul tineri, Iuliana Tofanã, Mirabela Pall, Crina Horvat, Iulia Iova ºi ªtefania Rediu, medic stomatolog. În Parohia din Maikona îºi desfãºoarã activitatea misionarã preoþi, seminariºti ºi laici din Dieceza de Iaºi.

Clãdire nouã Noua casã parohialã din Buruieneºti a fost sfinþitã de PS Aurel Percã la 6 august. Lucrãrile au demarat la 13 mai 2005. Clãdirea dispune de diferite camere ºi sãli care vor deservi atât exigenþelor vieþii comunitare a fraþilor franciscani, care slujesc în parohie, precum ºi diferitelor activitãþi pastorale ºi catehetice.

Dupã binecuvântarea finalã de la Liturghie, a urmat sfinþirea celor douã statui, reprezentând pe Isus ºi pe sfânta Fecioarã Maria, care au fost aºezate la intrarea în curtea bisericii. Apoi s-a purces la ceremonia de sfinþire ºi binecuvântare a noii case

22 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

parohiale. Sãrbãtoarea satului a continuat dupã-amiazã cu un program pregãtit de copii ºi tinerii din sat.

Dublã sãrbãtoare Credincioºii din comunitatea Garoafa, de lângã Focºani, în ziua de 22 august, au participat la ceremonia consacrãrii altarului ºi sfinþirea bisericii „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, fiind ºi hramul bisericii.

Ceremonia a fost prezidatã de cãtre PS Aurel Percã. Garoafa

este filialã a Parohiei Focºani ºi numãrã 48 de familii. Biserica a fost construitã între anii 1956 ºi 1960. Dupã incendiul din septembrie 1981, pr. Mihai Enãºel a început în anul 2005 lucrãri interioare ºi exterioare de renovare, continuate ºi încheiate de cãtre actualul paroh, pr. Mihai Budãu, sr. Biserica este din cãrãmidã ºi are înãlþimea de 22 m, lãþimea de 8 m ºi lungimea de 17 m.

Profesiuni ªtefan Lucaci a depus voturile perpetue la Rãchiteni, la 26 iulie, în cadrul Congregaþiei „Misionarii Cuvântului Divin” (Misionarii Verbiþi).

Celebrarea a fost prezidatã de pr. Gianfranco Maronese, SVD, ministrul provincial al verbiþilor din România, însoþit de mai mulþi preoþi, printre care ºi pr. Cornel Berea, SVD, care a predicat.

Pavel Budãu (Galbeni) ºi Irinel Lenghen (Satu Nou) au depus voturile perpetue în ziua de 9 august, în cadrul Ordinului

Fraþilor Minori Capucini, în sanctuarul diecezan dedicat fericitului Ieremia de la Oneºti, în cadrul Liturghiei celebrate de pr. custode Leon Budãu.

Liturghierul roman „Liturghierul roman, ediþia a III-a, tipãrit în anul 2009, sub egida Conferinþei Episcopale Române, la Editura «Sapientia» din Iaºi, trebuie considerat ca ediþia tipicã (editio typica) pentru limba românã, iar folosirea textului devine obligatorie în Dieceza de Iaºi începând cu 1 septembrie”, se precizeazã în decretul semnat la 11 iulie de PS Petru Gherghel. Ediþia tipicã a treia a fost tipãritã în douã volume, format 21x30 cm, cu 1.876 de pagini policrome.

Liturghierul este distribuit prin decanate, dar poate fi comandat de la sediul Editurii „Sapientia” din Iaºi sau prin Librãria „Presa Bunã”, la preþul de 460 lei.

Campusuri Au continuat campusurile organizate în parohiile din diecezã: Roman (25 iunie – 29 iulie, 200 de tineri); Buruieneºti (29 iunie – 5 iulie, 300 de copii; 6-9 iulie ºi 9-12 iulie la Pralea, 29 iulie – 1 august); Sagna (8-12 iulie, pentru copii; 18-24 iulie, pentru tineri, la Trebeº; 26 iulie – 2 august, campus misionar, 300 de familii); Oituz (20-26 iulie, 320 de copii); Viiºoara (24-26 iulie, 25 de adulþi din ACA Piatra Neamþ); Oþeleni (28-30 iulie, 100 de copii); Tuta (27-31 iulie, 264 de copii); Satu Nou (3-8 august, 180 de copii); Iaºi (3-5 august, 30 de ministranþi din Tomeºti ºi Huºi); Iaºi – Seminarul „Don Orione” (7-12 august, 80 de copii ºi tineri); Baraþi (8 august, 150 de copii), Arini (10-12 august, 160 de copii); Cireºoaia (10-21 august, 200 de copii); Nicoreºti (17-19 august, 120 de copii).

Transferuri ºi numiri Prin decrete episcopale, PS Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele transferuri ºi numiri în Dieceza de Iaºi, începând cu 1 septembrie. Cele cu privire la preoþii Provinciei Franciscane Sfântul Iosif le-a dispus la propunerea pr. Emilian Cãtãlin, ministru provincial.

– transferuri de parohi: pr. Bogdan Herciu – Vaslui; pr. Iosif Comoraºu – Bacãu „Sfânta Cruce”; pr. Ieronim Budulai – Vatra Dornei; pr. Alois Farþadi Iaºi „Sfântul Anton” – numiri de parohi: pr. Emanuel Lucaci – Arini; pr. Ciprian Tiba – administrator parohial la Sãbãoani „Sfânta Cruce”; pr. Ionel Bogdan Catanã – Bârlad; pr. Ioan Biºog – Sãbãoani „Sfântul Iosif”; pr. Irinel Iosif Iosub – Siret; pr. Anton Egner – Ciugheº; pr. Iulian Tancãu – Dancu; pr. Petru Biºog – administrator parohial la Câmpulung Moldovenesc (1 august) – misiuni speciale: pr. Claudiu Iºtoc – director naþional al Operelor Pontificale Misionare în România din 28 noiembrie 2008 de cãtre Congregaþia pentru Evanghelizarea Popoarelor; pr. Petru Blaj – vicedecan de Siret (1 august); pr. Iosif Agiurgioaiei – cenzor ºi traducãtor la Editura „Presa Bunã” (1 august); pr. Ioan Blaj – preot fidei donum în Ecuador; pr. Laurenþiu Dãncuþã – capelan pentru spitalele din Iaºi; pr. Ioan Balan – capelan pentru spitalele din Bacãu; pr. Emanuel Imbrea – capelan pentru spitalele din Roman; pr. Iulian Faraoanu ºi pr. Eduard Soare – profesor ºi, respectiv, secretar ºi formator – Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi – la studii: pr. Eugen Budãu – Italia; pr. Toni Mihãiþã Cântaciu, pr. Mihail Daniel Farcaº, pr. Sebastian Bilboc, pr. Felician Tiba, pr. Iosif Antile ºi pr. Daniel Iacobuþ – Roma; pr. Lucian Pãuleþ – Washington, D.C. (SUA); pr. Alfons-Eugen Zelionka – Lublin (Polonia); – transferuri de vicari (15 august): pr. Richard Vasilicã Toth – Rãdãuþi; pr. Mihai Daniel Bitiuºcã – Barticeºti; (1 septembrie) pr. Dumitru Patraº, OFMConv. – Cacica; – numiri de vicari: pr. Anton Bogdãnel, OFMConv. – Nisiporeºti; pr. Cristian Diacu, OFMConv. – Hãlãuceºti; pr. Carol Daniel Sabãu, OFMConv. – Prãjeºti; pr. Marian Leonard Iancu, OFMConv. – Cacica; pr. Teodor-Ion Neculãeº, OFMConv. – Buruieneºti.

Pe scurt

de la Luncani, predicator fiind pr. Henryk

tului Ieremia Valahul de cãtre pr. Ubaldo Oliviero Parohiei Siret 27 iulie: Deschiderea Centrului de Îngrijire la Domiciliu din Oþeleni, în prezenþa PS Petru Gherghel 9 august: Înmânarea mandatului misionar ºi a crucii misionare pentru Ecuador, de cãtre PS Petru Gherghel, la Barticeºti, pr. Ioan (Nicu) Blaj 10-13 august: Exerciþii spirituale pentru 53 de terezine din întreaga þarã la mãnãstirea carmelitã

lemnã a 31 de terþiari la Nisiporeºti, urmatã de pelerinaj la mormântul Veronicãi Antal 24 august: Binecuvântarea oratoriului din Mãrgineni, de cãtre PS Petru Gherghel, ºi lansarea monografiei Mãrgineni, un sat la porþile Bacãului 25 august: Orã de adoraþie euharisticã ºi rugãciune cu participarea a 50 de preoþi din Decanatul de Bacãu, în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul”, alãturi de credincioºi catolici ºi ortodocºi.

26 iulie: Oferirea unei relicve a ferici- Urban, SJ 24 august: Profesiunea so-

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Tichetele de sãnãtate M

inisterul Sãnãtãþii preconizeazã introducerea tichetelor de sãnãtate, prin care cetãþenii vor participa cu o contribuþie personalã la plata serviciilor medicale, la plata medicamentelor ºi dispozitivelor medicale, în momentul în care beneficiazã efectiv de acestea. „Pachetul general de servicii ºi tichetul pentru sãnãtate reprezintã o necesitate ºi fac parte din reforma structuralã a sistemului de sãnãtate. Acestea vor contribui la diminuarea plãþilor informale ºi la îmbunãtãþirea finanþãrii sistemului de sãnãtate, asigurând astfel creºterea calitãþii asistenþei medicale.

Mãsurile reprezintã, în acelaºi timp, un angajament al României, pentru cã fac parte din clauzele acordului de finanþare încheiat cu FMI ºi Banca Mondialã”, a declarat Ion Bazac, ministrul sãnãtãþii. Ministrul Bazac a mai precizat cã, timp de douã luni, aceste mãsuri vor intra în dezbatere publicã, urmând ca în septembrie sã fie integrate în sistem.

Tichetul pentru sãnãtate se va aplica în ambulator, în spital (cu excepþia urgenþelor) ºi pentru investigaþiile paraclinice.

Contribuþia personalã a cetãþenilor prin tichetele pentru sãnãtate nu va depãºi 600 de lei pe an. Potrivit estimãrilor Ministerului Sãnãtãþii, contribuþia personalã prin tichete va fi de aproximativ 350 de lei pe an, pentru un pacient mediu. Calculul estimativ include douã episoade de spitalizare continuã, douã de spitalizare de o zi,

6-8 vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizitã la domiciliu, 10 analize de laborator, o investigaþie radiologicã ºi o investigaþie de înaltã performanþã.

Spre exemplu, cuantumul contribuþiei personale va fi de 5 lei pentru o consultaþie la medicul de familie ºi de 10 lei pentru o consultaþie la medicul specialist. Vizita la domiciliu a medicului de familie, dupã orele de program, va fi taxatã cu 15 lei, iar consultaþiile efectuate în structurile de urgenþã din spitale pentru pacienþii care nu reprezintã urgenþe medicale vor necesita o contribuþie personalã de 20 de lei.

Potrivit Ministerului Sãnãtãþii, prin introducerea tichetelor pentru sãnãtate se vor genera în sistem aproximativ 700 de milioane de lei anual, fonduri care vor rãmâne la furnizor (cabinet medical individual, spital sau altã unitate de sãnãtate) ºi care vor fi utilizate pentru salarii, investiþii sau servicii.

Ministerul Sãnãtãþii va propune ca tichetele pentru sãnãtate sã fie deductibile.

Categoriile de populaþie care nu vor plãti pentru sãnãtate sunt: persoane asistate social (Legea nr. 416/2001), pensionari cu pensii sub 700 lei/lunã, copii cu vârsta pânã la 18 ani, ºomeri, persoane care beneficiazã de gratuitãþi (revoluþionari, persecutaþi politic, veterani, persoane cu handicap), personal sanitar; gravide, doar pentru servicii aferente graviditãþii, persoane aflate în Programele Naþionale de Sãnãtate.

24 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

Pentru aceste categorii, contribuþia va fi acoperitã din fonduri publice, suma estimatã fiind de 550 milioane lei anual.

Tichetele de sãnãtate cresc responsabilitatea cetãþenilor pentru propria sãnãtate prin: garanþia accesului la serviciile necesare celor care au nevoie atunci când este necesar, posibilitatea fiecãrei persoane de a-ºi „contabiliza” necesitãþile reale, simplificã circuitul bolnavului în sistemul de sãnãtate, se reduce internarea prelungitã în favorizarea spitalizãrii la zi, remodelarea comportamentului consumatorului de servicii medicale în regim de urgenþã în cazul în care are efectiv nevoie.

Un alt avantaj îl constituie creºterea resurselor financiare la nivelul sistemului prin cointeresarea furnizorilor de servicii de sãnãtate pentru a asigura servicii eficiente ºi de calitate prin alocarea judicioasã a fondurilor rezultate din aceste încasãri.

Noul sistem va permite apariþia ºi dezvoltarea regimului de asigurãri de sãnãtate voluntare ºi private care vor putea prelua o parte din serviciile medicale.

Viitorul sistem de asigurãri de sãnãtate privat va putea prelua plata acestor tichete de sãnãtate.

Dr. Lucia Amza, medic de familie

Poºta redacþiei Ion Criºu (Pãdureni). „A venit timpul când suntem puºi la încercare ºi pentru aceasta cred cã ar trebui sã mãrim în noi credinþa. (...) Sã lãsãm deoparte orgoliul, mândria, sã iubim mai mult Biserica, deoarece ea este casa noastrã cea mai de preþ.

Dispreþuind Biserica, îl dispreþuim pe Dumnezeu, le dispreþuim pe cele trei persoane, care sunt Tatãl, Fiul ºi Sfântul Duh. Aceste trei persoane ne aºteaptã în faþa altarului cu braþele deschise sã ne binecuvânteze ºi sã ne umple cu haruri”.

Apreciem mult gândirea dv. pozitivã ºi îndeosebi dorinþa de a creºte în smerenie înaintea Domnului. Dumnezeu iubeºte smerenia ºi disponibilitatea noastrã în faþa planurilor sale.

De aceea, aºa cum se spune ºi în rugãciune, trebuie sã avem inima blândã ºi smeritã, asemenea lui Isus, pentru a putea avea parte de cer. Ne bucurãm cã rândurile noastre v-au încurajat. Vã mulþumim pentru urãri ºi pentru frumoasele gânduri pe care le nutriþi pentru noi. Vã dorim împliniri în viaþa de creºtin, sãnãtate, pace ºi bucurie.

Ioan Cojan (Traian, NÞ). „Este cu adevãrat o mare realizare în plan spiritual ºi creºtinesc faptul cã în fiecare duminicã ºi în sãrbãtorile de poruncã se transmite la Radio Iaºi sfânta Liturghie de la catedrala «Adormirea Maicii Domnului».

Acest eveniment profund creºtinesc este benefic nu numai pentru bolnavii ºi bãtrânii care nu pot merge la bisericã, ci este binevenit ºi pentru mulþi credincioºi care ascultã cu multã plãcere aceastã sfântã Liturghie, chiar dacã participã ºi la sfânta Liturghie din localitatea respectivã. Legat de acest mãreþ eveniment, doresc sã propun ca sfânta Liturghie de la catedralã

sã se transmitã ºi la TVR Iaºi. (...) Astfel, transmiterea ei va avea o relevanþã apreciatã nu numai de credincioºii din þarã, ci ºi de cei de peste hotarele þãrii!”.

Vã mulþumim pentru aprecierile dv. în ceea ce priveºte transmiterea sfintei Liturghii la Radio Iaºi. Într-adevãr, la conducerea Radioului Iaºi am gãsit multã deschidere. Astfel este posibilã minunea la care asistãm duminicã de duminicã, începând cu ora 08.00: Liturghia care ajunge în casele oamenilor (pe unde medii – AM – 1053 KHz ºi pe internet: www.radioiasi.ro).

Vã mulþumim, de asemenea, ºi pentru propunerea fãcutã, deºi este cam greu de realizat. Televiziunile nu au în grila lor de programe transmiterea duminicalã a Liturghiilor. Dar, cine ºtie?! Ne rugãm ca Domnul sã deschidã o cale.

Monica Agu (Câmpia Turzii). „Ziua de 20 februarie 2008 mi-a marcat existenþa. Un diagnostic cumplit: diabet zaharat de tip I, dependent de insulinã.

Diagnosticul a fost pus copilului meu dupã o serie de analize. Avea 19 ani. Atunci a început calvarul meu. Nopþi nedormite, ore întregi petrecute pe internet în speranþa cã voi gãsi ceva care sã-l ajute. Nimic.

Nu este nici o speranþã de vindecare. Îl aºteaptã o viaþã de chin. Gândul acesta mã macinã zi ºi noapte. Mã rog lui Dumnezeu sã-ºi poatã menþine glicemia în limite normale, sã nu ajungã la complicaþii. Mã va asculta oare Dumnezeu? Nu ºtiu, pentru cã în momentele mele cele mai dureroase m-am revoltat. I-am spus lui Dumnezeu: «De ce eu, Doamne?

Cu ce þi-am greºit? Vrei sã mã încerci? De data aceasta nu rezist. M-ai lovit din nou ºi tot

mai tare. Nu-mi era suficient?

N-am suferit destul?» (Mai am o fatã de 21 de ani cu paraparezã spasticã). Nu mai rezist, e prea puternicã lovitura. Dar am rezistat. E greu, e foarte greu sã stai tot timpul cu spaima de a nu i se întâmpla ceva grav copilului tãu. Poate oare cineva sã înþeleagã? Cred cã da. Cineva care trece sau a trecut prin ce trec eu. ªi cine poate fi acel cineva, dacã nu chiar Maica Domnului care ºi-a vãzut Fiul rãstignit murind sub ochii ei.

E cineva lângã mine care a suferit mult mai mult decât mine.

O mamã prin a cãrei inimã a trecut sabia durerii. Gândul acesta mi-a dat putere ºi m-a ajutat sã merg mai departe.

Am înþeles acum (sper cã nu prea târziu) cã Dumnezeu mã iubeºte; mi-a trimis toate acestea nu ca pe o pedeapsã, ci ca pe o încercare în urma cãreia sã devin mai puternicã, sã mã rog mai mult ºi, în felul acesta, sã mã pot mântui. Astãzi ceva s-a schimbat în mine, viaþa mea spiritualã a luat o altã întorsãturã. Mi-am schimbat prioritãþile. Prioritatea mea e Dumnezeu, cãci vreau sã-i plac lui, nu oamenilor. Împãrtãºim din tot sufletul durerea dv. ºi vã suntem alãturi prin rugãciune. Credinþa puternicã de care aþi dat dovadã în asemenea încercãri vã va ajuta în continuare sã urmaþi calea care duce la mântuire, pãstrând convingerea cã alãturi de dv. se aflã mereu o mamã îndureratã ºi Fiul ei, Isus, care a murit pe cruce pentru noi toþi. Noi vã încredinþãm Fecioarei Maria, ca ea sã vã aibã sub ocrotirea ei ºi sã vã întãreascã în aceste încercãri ale vieþii. De asemenea, medicii spun cã diabetul, cu ajutorul dietei ºi al medicaþiei, poate fi þinut sub control.

septembrie 2009 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE Scrisoarea pentru deschiderea Anului Sfintei Preoþii Benedict al XVI-lea, Ed. „Presa Bunã”, 2009, ISBN 6068116-00-6, 26 p., 10x14 cm, 2,5 lei

Liturghierul roman.

Ediþia a treia (2 vol.)

Congregaþia pentru Cultul Divin ºi Disciplina Sacramentelor, Ed. „Sapientia”, 2009, ISBN 9738980-02-0, 1.876 p., 22x30 cm, 460 lei

Concurs

Citeºti ºi câºtigi

datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga o carte. Trebuie doar sã rãspun-

deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în articolele din numãrul trecut O zi a unui preot.

V-am dat exemplu al revistei. Se acordã douã preCreaþie ºi eliberare în Enrico Masseroni, mii prin tragere la sorþi. Trimivederea unei alianþe Ed. „Presa Bunã”, teþi prin poºtã pe adresa de la Mihai Afrenþoae, 2009, 14x21 cm, Ed. „Serafica”, pag. 2, prin fax: 0232/211527 128 p., 8 lei 2009, ISBN 606sau prin e-mail: editor@ercis.ro 8092-04-1, 14x21 cm, rãspunsul, adresa dv. completã 146 p., 10 lei ºi, eventual, numãrul de telefon Sfânta Liturghie pe la care puteþi fi contactat. Parînþelesul copiilor Sculaþi-vã, ticipã la concurs rãspunsurile Felician Tiba, Ed. „Presa Bunã”, sã mergem! care vor ajunge la redacþie pânã 2009, 14x21 cm, Ioan Paul al II-lea, la 15 octombrie. Numele câºti36 p., 6 lei Ed. Arhiepiscopiei gãtorilor se vor anunþa în revista Romano-Catolice din luna noiembrie.

Incursiune în istoria Episcopiei Catolice de Iaºi Alois Moraru, Ed. „Presa Bunã”, 2009, ISBN 9738191-99-0, 14x21 cm, 114 p., 9 lei

de Bucureºti, 2009, ISBN 973-1891Întrebarea 10-1, 14x21 cm, Ce document a fost prezentat 192 p., 15 lei la 7 iulie la Vatican ºi despre ce

trateazã?

CD: Psalmii Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, 2009: Partea I: Postul, rugãciunea ºi Ps 1-41 (3 cd-uri audio), 12 lei; pomana Partea a II-a, Aurel Iºtoc, Ed. „Presa Bunã”, Ps 42-72 (3 cd-uri audio), 12 lei 2009, 14x21 cm, 98 p., 7 lei

Benedict al XVI-lea.

Un portret vãzut de aproape Peter Seewald, Ed. „Sapientia”, 2009, ISBN 9738980-57-0, 344 p., 14x21 cm, 25 lei Mãrgineni – un sat la porþile Bacãului D. Doboº (coord.), Ed. „Sapientia”, 2009, ISBN 9738980-61-7, 308 p., 17x24 cm, 24 lei

Materialele, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandã: • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; • prin fax: 0232/211527; • prin telefon: 0232/212003, interior 67: – luni-vineri: orele 10.00-18.00; • prin e-mail: libraria@ercis.ro; • prin internet: www.ercis.ro/libraria În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþurile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

Eventualele modificãri ale preþurilor, precum ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºtinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã puteþi interesa prin telefon de noile modificãri de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2009

Premiul Incursiune în istoria Episcopiei Catolice de Iaºi

Lansatã în ziua comemorãrii a 125 de ani de la înfiinþarea Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi (27 iunie), este primul volum din colecþia Historia catholicorum Moldaviae, prin care se doreºte începerea unui drum de cunoaºtere a istoriei catolicilor din aceastã parte a României, un „proiect de a edita volume sintetice ºi adecvate consumatorilor de carte ºi nu doar specialiºtilor din domeniul istoriei”.

Câºtigãtorii din luna iulie Au fost primite 9 mesaje e-mail, 7 scrisori ºi un fax, toate corecte. În urma tragerii la sorþi, au câºtigat: Lidia-Felicitas Lungu (Tomeºti) ºi Ana Maria Bejan (Hãlãuceºti), care vor primi câte o carte Predicarea credinþei prin caritate.

Preoþi sfinþi (I) Orizontal: 1) Preot (1804-1884), fondator al Congregaþiei Surorilor Providenþei, canonizat de papa Ioan Paul al II-lea la 10 iunie 2001 (… Scrosoppi) – Preot sfânt (1502-1539), fondator al Societãþii Clericilor Sfântului Paul (a Barnabiþilor) ºi un susþinãtor înflãcãrat al reformei în Bisericã (… Maria Zaccaria). 2) Quantum Efficiency (abr.) – Preot misionar (1803-1841), martirizat în Insula Futuna din Polinezia, canonizat în anul 1954 ºi proclamat patron al Oceaniei (Petru…).

3) Râu în Ciad – Oraº în Portugalia – Nouãzeci ºi cinci la romani. 4) A consolida – Rãmas bun. 5) Banale în sine! – Oraº în Turcia – Nicolae Labiº. 6) Scriitor bisericesc (185-254), autor al unor opere de seamã, precum Hexaplele ºi Despre principii, dar ºi susþinãtor al unor teorii greºite, printre care se numãrã ºi cea referitoare la mântuirea finalã a tuturor, inclusiv a celor aflaþi în iad – Acþiunea Catolicã a Adulþilor (abr.). 7) Oraº în India – Miºcare oscilatorie a apelor mãrilor ºi oceanelor, ca urmare a atracþiei Lunii ºi a Soarelui. 8) Iubire profundã! – Ramificaþie a tulpinii unui copac, crescutã din rãdãcinã (reg.). 9) Astru – Preot sfânt (1390-1473), profesor renumit la Universitatea din Cracovia ºi care a strãlucit prin puritatea credinþei ºi practicarea virtuþilor (Ioan de…). 10) Preot sfânt (1170-1221), întemeietor al Ordinului Fraþilor Predicatori ºi un luptãtor neobosit împotriva ereziei catare – Sfinþenie desãvârºitã! 11) Tãrãgãnat – Preot capucin (1887-1968), purtãtor al stigmatelor pãtimirii lui Cristos

ºi „apostol al confesionalului” în conventul din San Giovanni Rotondo (… din Pietrelcina).

Vertical: 1) Preot ºi învãþãtor al Bisericii (1226-1274), considerat „cel mai învãþat dintre sfinþi ºi cel mai sfânt dintre învãþaþi” ºi supranumit doctor angelicus, autor al celebrei opere Summa theologiae (Toma de…) – Preot ºi învãþãtor al Bisericii (672-735), autor a numeroase lucrãri teologice ºi istorice, printre care se numãrã ºi Istoria bisericeascã a englezilor (… Venerabilul). 2) Preot sfânt (1541-1609), fondator al Ordinului Clericilor Regulari ai Maicii Domnului ºi al unei asociaþii de preoþi care, mai târziu, s-a numit „De Propaganda Fide” (Ioan…) – Fiinþã raþionalã. 3) Amintit la final! – Doi la romani – Staþiunea de Mecanizãri Agricole (abr.).

4) Panã de despicat – Preot chinez (1746-1815), martirizat în timpul persecuþiilor declanºate de împãratul Kia-Kim ºi canonizat de papa Ioan Paul al II-lea la 1 octombrie 2000, alãturi de alþi 119 însoþitori martiri din China (… Zhao Rong).

5) Preot cãlugãr de origine libanezã (1828-1898), canonizat de papa Paul al VI-lea în anul 1977, introdus în calendarul roman general în anul 2003 ºi comemorat la 24 iulie (… Makhluf ) – În Senat! 6) Zboarã la înãlþime – Regretat. 7) Perioade de timp – Localitate în Canada.

8) Poftã – Pasãre palmipedã. 9) Þel! – Adepþii ereziei susþinute de Arius, preot din

Alexandria, care nega natura divinã a lui Cristos. 10) Preot sfânt (1350-1419), predicator neobosit al evangheliei în aproape toatã Europa Occidentalã ºi o figurã emblematicã în rezolvarea unor situaþii discordante care ar fi pus în pericol unitatea Bisericii (… Ferrer).

11) Preot sfânt (1245-1306) care s-a dedicat îndrumãrii conºtiinþelor ºi slujirii celor sãraci, fiind invocat ca protector al maternitãþii, al unei morþi bune ºi ca ajutor în caz de incendii ºi epidemii (… din Tolentino) – „Afirmaþie” englezeascã.

Dicþionar: UOI, AVIS, UBORT, DIUL, REMO, ALK, YES. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Parohul de Ars” din numãrul trecut: 1) DARDILLY – ARS; 2) PREOT – BALLEY; 3) SAT – OPUNE – FR; 4) T – ABA – GOLUT; 5) CONFESIONAL; 6) ASEL – TA – ITAC; 7) R – LACORDAIRE; 8) CRATER – ANNER; 9) IES – V – BT – A – C; 10) UD – PATRON – TU; 11) MURI – PAROHII; 12) ASOCIATII – CT. Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit Parohiile: F l o r e º t i , 435 lei; Mogoºeºti Siret, 200 lei; Ro m a n „ I s u s , B u n u l Pãstor”, 360 lei.

Campus pentru tineri din parohiile franciscane (Pralea, 9-13 iulie)

Inaugurarea Centrului de Îngrijiri la Domiciliu (Oþeleni, 27 iulie)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii (Rotunda, 2 august)

Campus vocaþional la Mãnãstirea Don Orione (Iaºi, 7-12 august)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii (Luizi-Cãlugãra, 8 august)

Exerciþii spirituale pentru surorile terezine (Luncani, 11-13 august)

Pelerinaj diecezan la Sanctuarul marian de la Cacica (14-15 august)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii (Buhoci, 16 august)