Lumina crestinului, nr. 9/2010

LUMINA CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXI septembrie 2010, nr. 9 (249) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro http:// lumina.ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Icoana Maicii Domnului de la Cacica ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0745/167961). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Cuvântul lui Dumnezeu, semn de dezvoltare socialã Pentru ca în regiunile mai puþin dezvoltate ale lumii vestirea cuvântului lui Dumnezeu sã reînnoiascã inimile persoanelor, încurajându-le sã fie protagoniste ale unui progres social autentic.

Intenþia misionarã Terminarea rãzboaielor Pentru ca, deschizând inima cãtre iubire, sã se punã capãt atâtor rãzboaie ºi conflicte care însângereazã lumea.

Principele apostolilor (I) imon Bariona (fiul lui Iona), numit de Isus Petru, este perS sonaj de prim rang în Biserica întemeiatã de Isus Cristos, ca urmare a mãrturisirii divinitãþii acestuia, prin revelarea de cãtre Tatãl: „Tu eºti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Mt 16,16b).

Isus confirmã adevãrul descoperirii ºi îl constituie pe Petru temelie a Bisericii sale: „Tu eºti Petru ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica mea ºi porþile iadului nu o vor birui” (Mt 16,18).

Sfintele Evanghelii atestã ucenicia sa notorie la ºcoala lui Isus, dârzenia ºi ataºamentul sãu faþã de Învãþãtorul dumnezeiesc. Sunt bine cunoscute intervenþiile sale în momente definitorii: „Doamne, salveazã-mã!” (Mt 14,30b), încercând sã meargã pe apã, spre Isus. „Doamne, ce bine ne simþim aici! Dacã vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise ºi una pentru Ilie” (Mt 17,4), la Schimbarea la faþã a lui Isus. „Doamne, de câte ori sã-l iert pe fratele meu care greºeºte împotriva mea? De ºapte ori?”. Isus i-a spus: „Nu-þi spun pânã la

ºapte ori, ci pânã la ºaptezeci de ori câte ºapte” (Mt 18,21-22) – îndreptarea fraternã, iertarea aproapelui. „Chiar dacã toþi se vor scandaliza din cauza ta, eu nu mã voi scandaliza niciodatã!” Isus i-a zis: „Adevãr îþi spun, chiar în noaptea aceasta, înainte de a fi cântat cocoºul, de trei ori mã vei renega”. Petru i-a zis: „Chiar dacã ar trebui sã mor împreunã cu tine, nu te voi renega!” (Mt 26,35) – temeritatea lui Petru. „Nu ºtiu ce vorbeºti! Nu-l cunosc pe omul acela!” (Mt 26,70) – momentul de laºitate al lui Petru. „ªi, ieºind afarã, a plâns amar” (Mt 26,76) – cãinþa exemplarã a lui Petru. „Doamne, la cine sã mergem?

Tu ai cuvintele vieþii veºnice, iar noi am crezut ºi am cunoscut cã tu eºti sfântul lui Dumnezeu” (In 6,68-69) – la scandalizarea mulþimii privind autodeclararea lui Isus ca pâine a vieþii. „Da, Doamne, tu ºtii cã te iubesc!... Doamne, tu ºtii toate, tu ºtii cã te iubesc!” Isus îi spune: „Paºte mieluºeii mei!... Paºte oile mele!” (In 21,15-17) – împuternicirea pastoralã. (va urma)

Mesaj terezian

Isus îºi iubeºte ucenicii „Cum i-a iubit Isus pe ucenicii sãi ºi de ce i-a iubit? O, nu calitãþile lor naturale erau acelea care puteau sã-l atragã, cãci între ei ºi el era o distanþã infinitã. El era ºtiinþa, înþelepciunea veºnicã; ei erau niºte sãrmani pescari, neºtiutori ºi plini de gânduri pãmânteºti.

Cu toate acestea, Isus îi numeºte prietenii sãi, fraþii sãi. El vrea sã-i vadã domnind împreunã cu el în împãrãþia Tatãlui sãu ºi, pentru a le deschide aceastã împãrãþie, vrea sã moarã pe o cruce, zicând: «Nu existã iubire mai mare decât aceea de a-þi da viaþa pentru aceia pe care îi iubeºti»” (Ms. C, 12,r).

P.A.D.

Editorial

Icoana de la Cacica a fost restauratã opia uneia dintre cele mai cunoscute icoane ale FecioaC rei Maria, „Madona Neagrã” de la Czestochowa (Polonia), a fost restauratã ºi reamplasatã la locul ei, deasupra altarului din sanctuarul de la Cacica. Mii de pelerini din þarã ºi din strãinãtate s-au rugat în zilele de 14 ºi 15 august, în sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, în faþa icoanei „Madona Neagrã”. În cursul zilei de sâmbãtã, 14 august, a fost oficiatã Liturghia de deschidere a pelerinajului de la Cacica. Dezvelirea icoanei „Madona Neagrã” a avut loc în prezenþa unui impresionant numãr de copii, adolescenþi ºi ministranþi, care au participat la pelerinaj. La sãrbãtoare au mai participat ÎPS Iosif Henryk Muszynski, arhiepiscop de Gniezno, primat emerit al Poloniei, o delegaþie a preoþilor paulini din Czestochowa, formatã din trei persoane, care au restaurat copia icoanei, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã.

Pictura restauratã a fost adusã cu o sãptãmânã înainte de sãrbãtoare de la Czestochowa. Acolo a fost curãþatã, iar coroana ºi mantia Fecioarei refãcute, din aur alb ºi galben. Din delegaþia care a adus icoana restauratã au fãcut parte: PS Petru Gherghel, pr. Romuald Bulai, pr. Marius-Stanislav Bucevski, pr. Emil Robu ºi Ghervazen Longher, deputat în Parlamentul României ca reprezentant al comunitãþii polonezilor.

Icoana a ajuns la Cacica pentru prima datã în urmã cu mai

Icoana înainte ºi dupã restaurare

bine de 200 de ani, odatã cu polonezii veniþi pentru a extrage zãcãmintele de sare descoperite în zonã. Pentru a-ºi aminti de pelerinajele la Czestochowa ºi de icoana care exista acolo, catolicii polonezi au adus în Bucovina, în anul 1809 când s-a sfinþit prima bisericã, o copie a icoanei Maicii Domnului.

Specialiºtii estimeazã cã aceastã copie ar data de la începutul secolului al XVII-lea. Mai înainte, icoana a stat cel mai probabil într-o bisericã a iezuiþilor din Stanislawow. Ea a fost pãstratã cu sfinþenie în prima bisericã ºi apoi în noua bisericã sfinþitã în anul 1904.

Anii ºi-au pus amprenta peste icoanã, lucrãrile de restaurare devenind necesare. S-a luat legãtura cu specialiºti din þarã ºi din strãinãtate. „Prima parte a lucrãrilor de restaurare a avut loc la Iaºi, la Palatul Culturii. Icoana a stat aici din septembrie 2009 ºi pânã în luna mai a acestui an. Pentru cã nu

am gãsit un bijutier specializat în acest tip de lucrãri în România, am cãutat în strãinãtate ºi am aflat cã la Czestochowa existã condiþii optime ºi specialiºti pentru ceea ce doream noi... În Polonia, icoana a stat din luna mai ºi pânã la începutul lui august. Pe lângã restaurarea propriu-zisã a picturii, s-a împodobit vechea mantie confecþionatã din lemn cu foiþã de aur alb ºi galben. În viitor, dorim sã înlocuim actuala mantie”, a explicat pr. Romuald Bulai, paroh de Cacica.

Având dimensiunile de 86x60 cm, icoana reprezintã pe preasfânta Fecioarã Maria þinând în braþe pe pruncul Isus.

Pictura pe pânzã este acoperitã cu un basorelief din lemn aurit ºi argintat, lãsând sã se vadã feþele ºi palmele lui Isus ºi ale Maicii Domnului. Maria ºi Isus au pe cap coroane. Mâna dreaptã a Fecioarei este îndreptatã cãtre Isus, ca ºi cum ar spune: „Faceþi tot ce el vã spune”. ¾

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Mesajul episcopului

¾ Cu

mâna stângã, pruncul Isus strânge la piept o carte, iar dreapta o are ridicatã în semn de binecuvântare. Între timp s-a lucrat ºi la curãþarea altarului. Realizat din lemn de tei de o firmã austriacã, altarul a intrat în „reparaþii” pentru prima datã în istoria de 106 ani a lãcaºului de cult. În seara zilei de 14 august la grota din spatele bisericii a fost binecuvântat un altar nou.

Duminicã, 15 august, în piaþa din faþa lãcaºului de cult, a cãrei amenajare a început în anul 2007 ºi se preconizeazã a se finaliza anul viitor, în prezenþa a zeci de preoþi ºi a mii de credincioºi, ÎPS Iosif Henryk Muszynski ºi PS Petru Gherghel au dezvelit statuia din bronz a papei Ioan Paul al II-lea.

Dragi copii, dragi ministranþi, cu voi am dorit sã începem acest pelerinaj, aici la Cacica, ºi cu voi am dorit sã ne apropiem de ea ca pelerinii cei dintâi, cu inimi curate, ca sã formãm cea mai frumoasã coroanã pe fruntea Maicii noastre cereºti, care s-o îmbucure mereu.

Ea ni-l aratã pe Isus ºi ne spune: „Iatã coroana mea” cea mai scumpã pe care o am.

Ea vã spune ºi vouã, aici la Cacica ºi oriunde mergeþi: Voi trebuie sã fiþi pentru mine, ca ºi Isus, cea mai frumoasã coroanã ºi comoarã.

Pe voi, Maica Sfântã vrea sã vã arate lumii, iar voi sã vorbiþi lumii despre Isus, cel ce singur poate sã astâmpere setea omenirii, sete dupã dreptate, adevãr ºi frumos.

Voi, care îi staþi acum alãturi, voi care staþi mereu lângã icoana sa, care slujiþi la altare ca ministranþi ºi coriºti, care staþi cel mai aproape de preoþi, voi formaþi cu adevãrat un cerc în jurul ei ºi deveniþi, prin tot ce faceþi, o adevãratã coroanã pentru mama noastrã cereascã.

Nu peste mult timp icoana pe care o vedeþi acum ºi o înconjuraþi (cum frumos s-au exprimat în imaginea pe care asistenþii voºtri spirituali, preoþii ºi toþi cei care vã însoþesc v-au prezentat-o) va veni la voi, în parohiile voastre, în bisericile ºi în satele voastre.

Maria, care se bucurã astãzi, vãzându-vã aici, vrea sã vã întâlneascã acasã pe voi ºi pe toþi colegii ºi prietenii voºtri, ca sã vã umple inima ºi viaþa de bucurie. (...)

Monumentul, cu o înãlþime de 2,2 m ºi o greutate de 800 kg, a fost realizat de o artistã polonezã ºi donat comunitãþii din Cacica, de comunitatea din Rybnick (voievodatul Silezia) cu care comuna suceveanã este înfrãþitã. Evenimentul a avut loc la 10 ani de la acordarea de cãtre papa Ioan Paul al II-lea a titlului de basilica minor bisericii romano-catolice din Cacica la cererea episcopului de Iaºi. „Astãzi se împlineºte un vis, o dorinþã a Sfântului Pãrinte papa Ioan Paul al II-lea de a ajunge la Cacica. ªi-a manifestat-o de multe ori. Astãzi, la zece ani dupã ce a fost ridicat la rangul de basilica minor acest sanctuar, spiritul Sfântului Pãrinte vine în mijlocul nostru, unindu-ne pe noi, cei din România, Polonia, din þãrile vecine, din Europa, în jurul Maicii Preacurate de la Cacica”, a spus episcopul de Iaºi la dezvelirea statuii papei.

Biserica actualã din Cacica a fost sfinþitã la 16 octombrie 1904.

La 15 august 1996, biserica din Cacica a fost declaratã sanctuar diecezan, apoi prin decretul episcopal al PS Petru Gherghel din 15 august 1997, cu acordul Conferinþei Episcopilor din România, a fost declaratã ºi recunoscutã ca „sanctuar naþional”.

(Din mesajul PS Petru Gherghel pentru Pr. Cornel Cadar

4 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

copiii pelerini, Cacica, 14 august)

Actualitatea

În jurul Maicii Domnului la Cacica În fiecare an, cu ocazia sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului, mii de credincioºi se adunã la sanctuarul de la Cacica pentru a o cinsti pe sfânta Fecioarã Maria.

Ei i se adreseazã cu evlavie încredinþându-i grijile ºi problemele, suferinþele ºi încercãrile, dar exprimându-ºi, de asemenea, recunoºtinþa pentru numeroasele haruri pe care ea le mijloceºte.

elebrãrile de anul acesta C au fost deschise în ziua de 14 august de pelerinajul copiilor ºi al adolescenþilor care au fost invitaþi la sanctuarul Maicii Domnului de la Cacica de pãstorul diecezei. Peste o mie de copii ºi animatori, între care foarte mulþi ministranþi, s-au întâlnit la câþiva kilometri de Cacica de unde, la ora 10.00, împreunã cu PS Petru Gherghel, preoþi ºi persoane consacrate, s-au îndreptat în cânt ºi rugãciune spre sanctuar.

La începutul sfintei Liturghii de la ora 12.00 a fost dezvelitã icoana Maicii Domnului care a fost restauratã ºi înfrumuseþatã. Liturghia a fost prezidatã de PS Gherghel. Au concelebrat PS Aurel Percã, PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, ºi ÎPS Henryk Józef Muszyñski, primatul emerit al Poloniei.

Pr. Romuald Bulai, rectorul sanctuarului de la Cacica, a adresat cuvântul de bun venit tuturor pelerinilor, iar pr. Isidor Dâscã, predicatorul pentru celebrãrile de anul acesta, i-a îndemnat pe copii sã o cinsteascã pe sfânta Fecioarã Maria. Liturghia a fost animatã de copii, iar cântãrile au

fost susþinute de corul copiilor din Luizi-Cãlugãra.

La ora 15.00, a avut loc un festival al copiilor, în cadrul cãruia copii din Parohia Huºi „Sfântul Anton”, Parohia Bacãu „Sfânta Cruce” ºi Parohia Iaºi „Sfânta Tereza” au prezentat diferite cântece, jocuri ºi scenete, fãcând sã domneascã o adevãratã atmosferã de sãrbãtoare.

Pelerinajul copiilor ºi al adolescenþilor s-a încheiat cu adoraþia euharisticã celebratã de pãstorul diecezei, în cadrul cãreia trei ministranþi au înãlþat intenþii de rugãciune.

Pelerinajul copiilor ºi al adolescenþilor a fost organizat de Oficiul pentru Pastoraþia Copiilor, Tinerilor ºi al Asociaþiilor ºi Oficiul pentru Vocaþii.

Programul pelerinajului tuturor credincioºilor a continuat cu Calea sfintei cruci urmatã de sfânta Liturghie de la ora 18.00 prezidatã de PS Aurel Percã. Liturghia a fost animatã de tineri, seminariºti ºi persoane consacrate. La ora 22.00 a avut loc celebrarea privegherii mariane cu rugãciunea Rozariului ºi procesiunea cu lumânãri aprinse. În cadrul celebrãrii a fost sfinþit

altarul grotei sfintei Fecioare Maria. Mulþi dintre pelerini au înnoptat sub cerul liber în jurul sanctuarului.

Ziua de 15 august, sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, s-a deschis cu sfânta Liturghie de la ora 06.00, urmatã de celebrãrile Liturghiilor în diferite limbi. La ora 11.00, a început sfânta Liturghie solemnã a sãrbãtorii Adormirii Maicii Domnului. În deschiderea Liturghiei a fost dezvelitã ºi binecuvântatã statuia papei Ioan Paul al II-lea din faþa sanctuarului. De fapt, anul acesta se împlinesc zece ani de când sanctuarul a fost declarat de cãtre veneratul papã Ioan Paul al II-lea ca basilica minor. La celebrare a fost prezent ºi un grup de credincioºi din Polonia. În cadrul predicii, PS Henryk Józef Muszyñski a explicat importanþa sãrbãtorii ºi a devoþiunii faþã de Maica Domnului.

Pe tot parcursul pelerinajului, numeroºi tineri voluntari din Acþiunea Catolicã, Scout ºi Kolping au contribuit cu disponibilitate ºi generozitate la buna desfãºurare a evenimentelor.

Pr. Felix Roca

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Pelerinajul ministranþilor la Roma u ºepcuþe, tricouri cu simboluri creºtine, eºarfe, steaC guri ºi rucsacul în spate, zeci de mii de copii ºi tineri au putut fi vãzuþi în perioada 2-4 august pe strãzile Romei, participând la un pelerinaj al ministranþilor.

Având ca moto „A-ºi potoli setea la izvorul adevãrat”, pelerinajul a adunat peste 53.000 de ministranþi din 17 þãri. Din Germania au fost prezenþi peste 45.000 de pelerini, în timp ce 8.000 au fost din alte naþiuni europene, între care Austria, Ungaria, Italia, Franþa, Elveþia, Belgia, Slovacia, Polonia, Croaþia. Din România au participat 105 ministranþi.

Cel de-al X-lea pelerinaj internaþional al ministranþilor a fost organizat de Asociaþia Coetus Internationalis Ministrantium (CIM), care în acest an celebreazã 50 de ani de existenþã. Iniþiativa a dorit sã scoatã în evidenþã slujirea pe care aceºti copii ºi adolescenþi o aduc la slujbele bisericeºti, ajutând preoþii la altar.

Copiii ºi tinerii au participat marþi seara, 3 august, alãturi de preoþii ºi însoþitorii lor, la o priveghere de rugãciune în bazilica „Sfântul Petru”. A doua zi au fost prezenþi la cateheza papei în Piaþa „Sfântul Petru”. „Faceþi-l tot mai prezent pe Isus în lume!”, le-a spus Benedict al XVI-lea, care le-a vorbit despre Sfântul Tarciziu, patronul ministranþilor. Papa i-a încurajat pe pelerini sã-i ajute pe preoþi la altar pentru a-l face tot mai prezent pe Isus în lume.

I-a îndemnat sã se pregãteascã bine la sfânta Liturghie ºi sã

nu se comporte în bisericã cu superficialitate. A amintit faptul cã ºi el a fost ministrant ºi de aceea, pe parcursul întregii audienþe, a þinut pe umeri eºarfa ministranþilor.

Sfântul Tarciziu a fost un tânãr ministrant din timpul prigoanei împãratului Valerian, care ºi-a jertfit viaþa pentru a pãstra la piept sfânta Împãrtãºanie pe care voia sã o ducã la cei din închisoare. „Trimite-mã pe mine!”, a spus Tarciziu preotului care cãuta pe cineva dispus la o astfel de slujire. A fost ucis de câþiva tineri care voiau sã-i smulgã sfânta Împãrtãºanie. Era 15 august 257.

Gãsit, a fost dus la un preot de un pretorian convertit la creºtinism. Era fãrã viaþã, dar þinea strâns la piept bucata de pânzã de in în care era depusã sfânta Împãrtãºanie. Tradiþia spune cã Împãrtãºania, apãratã cu preþul vieþii, nu a mai fost gãsitã în mâinile lui Tarciziu pentru cã devenise trup din trupul sãu însângerat, formând astfel cu trupul sãu o jertfã oferitã lui Dumnezeu. A fost înmormântat în catacombele „Sfântul Calixt” de pe Via Appia Antica.

6 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

„Dragi ministranþi, a spus episcopul Romei, mãrturia sfântului Tarciziu ºi aceastã frumoasã tradiþie ne învaþã iubirea profundã ºi marea veneraþie pe care trebuie sã le avem faþã de Euharistie”. Este un „bun preþios”, o „comoarã a cãrei valoare nu poate fi mãsuratã, este pâinea vieþii, este Isus care se face hranã, sprijin ºi tãrie pe drumul nostru de fiecare zi, calea deschisã cãtre viaþa veºnicã.

Este darul cel mai mare pe care ni l-a lãsat Isus”. „Sã creºteþi ca adevãraþi prieteni ai sãi…

Pãstraþi cu mare atenþie aceastã prietenie, asemenea sfântului Tarciziu, gata sã-ºi dea viaþa pentru ca Isus sã poatã ajunge la toþi oamenii… Împãrþiþi cu cei de o vârstã cu voi darul acestei prietenii, cu bucurie, entuziasm ºi fãrã teamã!”. Între cele 15 limbi folosite de papa la audienþa generalã nu a lipsit salutul adresat în limba românã: „Salut cu afecþiune ministranþii din România! Dupã exemplul sfântului Tarciziu, slujiþi-l cu generozitate pe Isus, prezent în Sfânta Euharistie!”.

Pr. Cornel Cadar

Cardinalul Tomás`´ `S´pidlík

Am cãutat faþa lui Isus ardinalul iezuit ceh Tomáš Špidlík, specialist în C teologia ºi spiritualitatea rãsãriteanã, fondator al Centrului „Aletti” de pe lângã Institutul Pontifical Oriental, a trecut la Domnul în ziua de 16 aprilie, la Roma, la vârsta de 90 de ani. „Toatã viaþa am cãutat faþa lui Isus ºi acum sunt fericit ºi senin pentru cã merg s-o vãd”, au fost printre ultimele cuvinte rostite de el.

Liturghia înmormântãrii a fost celebratã în ziua de 20 aprilie în bazilica „Sfântul Petru” de cãtre card. Angelo Sodano, decan al Colegiului Cardinalilor, împreunã cu mai mulþi cardinali. La sfârºitul Liturghiei, papa Benedict al XVI-lea a adresat celor prezenþi cuvântul sãu ºi a oficiat ultimele rugãciuni. Potrivit dorinþei sale, card. Špidlík a fost înmormântat în þinutul natal, la Centrul de Pelerinaje din Velehrad, Moravia (Cehia).

Nãscut la 17 decembrie 1919, la Boskovice, Dieceza de Brno, în Moravia, a urmat studiile primare în localitatea natalã. În anul 1938, a fost admis la secþia de filozofie a Universitãþii din Brno. Dupã un an, universitãþile din Cehia au fost închise de naziºti.

Un timp a lucrat, apoi, dorind sã devinã cãlugãr, în anul 1940, a intrat în noviciatul iezuit din Benesov, în apropiere de Praga. În anul 1942, din cauza ocupaþiei naziste, novicii au fost transferaþi la Velehrad, în Moravia. La 24 septembrie acelaºi an a depus voturile cãlugãreºti.

Între anii 1942 ºi 1945 ºi-a terminat studiile în filozofie, la Velehrad. Între timp a fost ºi prefect al ºcolii secundare din Velehrad, unde a predat limbile cehã ºi rusã. Dupã rãzboi a fost trimis la Maastricht, în Olanda, pentru a studia teologia. Aici este hirotonit preot la 22 august 1949. A depus profesiunea perpetuã ca iezuit în februarie 1958. Din cauza comunismului nu s-a putut întoarce în þara natalã. Începând cu anul 1951 este chemat sã lucreze mai mulþi ani la Radio Vatican, secþia cehã. În iunie 1955 ºi-a susþinut teza de doctorat la Institutul Pontifical Oriental din Roma.

A predat teologia spiritualã patristicã ºi orientalã la acelaºi institut, precum ºi la Universitatea Pontificalã Gregorianã din Roma. Timp de 38 de ani a fost îndrumãtor spiritual la Colegiul Pontifical Nepomucen. A fost consultor la diferite dicasterii din Vatican ºi director al Centrului de Studii Orientale „Ezio Aletti” din Roma. La 21 noiembrie 2003 a fost numit cardinal de papa Ioan Paul al II-lea, ca recunoaºtere a contribuþiei sale la dialogul teologic dintre Rãsãrit ºi Apus.

De mai multe ori a fost în România. L-a vizitat pe pr. Dumitru Stãniloaie, chiar înainte de moartea sa. La 28 mai 1997, a primit titlul de doctor honoris causa din partea Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj. Împreunã cu pr. Marko Ivan Rupnik, card. Špidlík a vizitat

Iaºiul în zilele de 5 ºi 6 octombrie 2003, participând la momentul când ÎPS Daniel Ciobotea, mitropolit al Moldovei ºi Bucovinei, a primit titlul de doctor honoris causa. A vizitat Mãnãstirile Neamþ ºi Sihãstria, Episcopia de Iaºi ºi Institutul Romano-Catolic din Iaºi.

Este autorul a 140 de cãrþi ºi a mai mult de 600 de articole, traduse în principalele limbi europene. În limba românã au fost traduse la diferite edituri mai multe lucrãri.

Pãrintele iezuit Marko Ivan Rupnik, artist, teolog, poet, profesor, director al Centrului „Aletti”, unde cardinalul a trãit ºi a muncit timp de mulþi ani, l-a cunoscut personal. Timp de 30 de ani i-a fost duhovnic ºi maestru în teologie. În 30 de ani, amintirile personale legate de pr. Špidlík sunt mii ºi mii: „Fãrã sã mã gândesc prea mult, îmi vine în minte cã am parcurs cu pr. Špidlík, în maºinã, peste un milion de kilometri pe strãzile Europei. El cânta întotdeauna. Cânta în toate limbile.

Dat fiind cã vorbea 15-16 limbi, putea cânta în toate limbile europene. Apoi, dintr-o datã, devenea serios; era momentul deschiderii unui dialog teologic spiritual profund ºi în cursul acestui dialog, de multe ori, încerca sã dea o interpretare spiritualã a ceea ce se întâmpla”.

(C.C.)

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Papa în Marea Britanie a invitaþia guvernului reginei Elisabeta a II-a ºi a L Conferinþei Episcopilor din Anglia, Þara Galilor ºi Scoþia, papa Benedict al XVI-lea va face o cãlãtorie apostolicã în Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord în perioada 16-19 septembrie. În cursul acestei cãlãtorii, prima a lui Benedict al XVI-lea în Marea Britanie, dar a 17-a din pontificatul sãu, papa va face o vizitã reginei la 16 septembrie, la palatul Holyroodhouse, din Edinburgh (Scoþia) ºi va celebra o slujbã la Bellahouston Park din Glasgow.

La Londra, papa se va întâlni cu reprezentanþi ai educaþiei catolice la Universitatea „St. Mary” din Twickenham, apoi cu „reprezentanþi ai lumii politice, culturale ºi economice” la Westminster Hall. Va participa la o celebrare ecumenicã în Abaþia Westminster ºi la o ceremonie de rugãciune în Hyde Park din Londra.

Papa va conduce ºi ceremonia de beatificare a cardinalului John Henry Newman, teolog ºi pedagog al secolului al XIX-lea, la Cofton Park din Birmingham, în ziua de 19 septembrie.

Referindu-se la o frazã a sa, exprimatã anterior, cã dintre toate þãrile vizitate de papa, Marea Britanie este þara cea mai secularizatã, lordul Christopher Patten, însãrcinatul primului ministru britanic pentru cãlãtoria papalã, aflat în vizitã la Radio Vatican la sfârºitul lunii iulie, a precizat: „Existã o frazã foarte frumoasã într-o carte despre moarte, de Julian

Barnes: Nothing to be Afraid of (Nimic de care sã-þi fie fricã).

Barnes îºi începe cartea cu aceastã frazã, în care-i spune fratelui: «Nu cred în Dumnezeu, dar îmi lipseºte». Cred cã acesta este sentimentul pe care-l trãieºte multã lume, azi, în þara noastrã”, adicã în Marea Britanie.

Motoul vizitei va fi „Inima vorbeºte inimii”. Acesta era, de fapt, motoul cardinalului Newman. Despre aceastã personalitate istoricã a societãþii britanice, lordul Christopher Patten a spus: „Cardinalul Newman este una dintre cele mai mari personalitãþi ale secolului al XIX-lea din Marea Britanie ºi nu doar în domeniul ecumenic, pastoral sau intelectual, ci ºi datoritã contribuþiei sale la civilizarea societãþii. Eu – spune lordul Patten – sunt rectorul Universitãþii din Oxford, unde cardinalul Newman mai întâi ºi-a fãcut studiile ºi apoi a fost profesor în douã dintre institutele noastre, înainte de a deveni preot anglican la Oxford. Cardinalul Newman a scris cel mai bun text în absolut în ce priveºte valorile liberale în sfera învãþãmântului ºi a studiilor superioare. Este foarte important sã amintim acest lucru, tocmai când lumea îºi concentreazã atenþia asupra aspectelor utilitariste ale formãrii universitare, în timp ce card. Newman a scris despre impactul educaþiei asupra personalitãþii individuale. El a scris despre impactul pe care formarea, posibilitatea de a «amplia» persoana umanã, de a-i permite sã-ºi dezvolte întregul potenþial,

8 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

Suprafaþa: 243.610 km2 Populaþia: 62 milioane Capitala: Londra Religia oficialã: creºtinism; 9% catolici (6 milioane): 32 de dieceze, 3.066 de parohii, 4.400 de preoþi diecezani, 811 preoþi pensionari, 1.069 de preoþi cãlugãri, 736 de diaconi, 1066 de mãnãstiri, 136 de seminariºti.

îl are asupra societãþii în ansamblul ei. A fost un om cu adevãrat mare, card. Newman, ºi eu cred cã, prin beatificarea sa ºi celebrând comemorarea unui om care a fost ºi un mare englez, un mare european, un mare creºtin, Benedict al XVI-lea intenþioneazã sã scoatã în evidenþã o parte cu adevãrat importantã din istoria englezã, din istoria britanicã”.

Aceasta ar fi a doua oarã când un papã merge în Marea Britanie, dupã ce regele Henric al VIII-lea s-a separat de Roma ºi de catolicism în anul 1533, înfiinþând Biserica Anglicanã.

Prima vizitã, exclusiv pastoralã, efectuatã de papa Ioan Paul al II-lea în anul 1982, a avut un impact considerabil. Cãlãtoria papei Benedict este prima vizitã de stat a unui papã în Regatul Unit.

Regatul Unit al Marii Britanii ºi al Irlandei de Nord este un stat compus din patru þãri tradiþionale: Anglia, Scoþia, Þara Galilor ºi Irlanda de Nord, precum ºi din mai multe teritorii dependente.

Ovidiu Biºog

Catacombele „Sfânta Tecla” din Roma

Noi descoperiri upã mai multe luni de muncã, arheologii care lucreazã D în catacombele „Sfânta Tecla” din Roma au dat la ivealã vechi reprezentãri iconografice ale apostolilor Petru, Paul, Andrei ºi Ioan. Acestea au fost prezentate presei în ziua de 22 iunie, la Roma.

Printre cele aproximativ 60 de catacombe din Roma, se aflã ºi catacombele „Sfânta Tecla”, în sudul Romei, în cartierul Ostiense, în apropierea bazilicii „Sfântul Paul din afara Zidurilor”, în care se gãseºte mormântul apostolului neamurilor.

Petru

Ele au fost folosite la început ca locuri de înmormântare. Cu timpul, au fost abandonate, apoi în secolul al XVIII-lea au fost folosite ca pivniþe pentru vin. Astãzi, deasupra catacombelor „Sfânta Tecla” se aflã o clãdire cu ºapte etaje, construitã în anii 1950 de o companie de asigurãri. O uºã de la subsolul clãdirii conduce la 4 m sub pãmânt spre catacombe, implicit la camera restauratã recent.

De doi ani, aici se fac lucrãri de restaurare, coordonate de Comisia Pontificalã de Arheologie Sacrã. În ultima parte a lucrãrilor, arheologii au început sã lucreze cu o nouã tehnicã de laser care este mai precisã, permiþând îndepãrtarea straturilor de calcar depuse în timp, fãrã a afecta peretele pictat.

Pe plafonul camerei de doi metri pe doi, în care se aflã mormântul unei femei din aristocraþia romanã, arheologii au descoperit o frescã reprezentând în centru Bunul Pãstor ºi

Paul

în cele patru colþuri ale plafonului patru portrete în interiorul unor cercuri de 50 cm diametru.

Cu un an în urmã, aproape de încheierea Anului Sfântului Paul, a fost prezentatã imaginea sfântului Paul. „Sunt primele reprezentãri ale apostolilor ºi dateazã de la finalul secolului al IV-lea”, a declarat profesorul Fabrizio Bisconti, administratorul sitului arheologic. Aceste portrete „ar putea fi cele mai vechi icoane ale acestor sfinþi… faptul cã sunt reprezentanþi singuri, sugereazã cã e vorba de o formã de devoþiune…, demonstreazã introducerea ºi rãspândirea cultului apostolilor la începutul creºtinismului”, a afirmat Barbara Mazzei, responsabila lucrãrilor de restaurare. Declaraþiile au fost fãcute în conferinþa de presã din ziua de 22 iunie, din bazilica ¾

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 9

¾ „Sfântul

Paul din afara Zidurilor”. La conferinþa de presã au luat parte ºi Mons. Gianfranco Ravasi, preºedintele Comisiei Pontificale de Arheologie Sacrã, precum ºi secretarul aceluiaºi departament vatican, Mons. Giovanni Carrù.

Prezenþa imaginilor creºtine în locul de înmormântare aratã cã aristocraþii au fost printre ultimii romani care s-au convertit la creºtinism, a spus arheologul Fabrizio Bisconti, care a mai precizat cã „pentru Andrei ºi Ioan putem vorbi de primele reprezentãri iconografice în absolut, în timp ce pentru Petru ºi Paul existau deja reprezentãri, dar niciodatã singuri ºi niciodatã sub formã de icoanã.

Dar cum putem fi siguri cã e vorba de sfinþii apostoli? „Am comparat imaginile cu alte reprezentãri ale apostolilor pe care le putem gãsi la Ravenna datând ceva timp mai târziu”, s-a rãspuns la conferinþa de presã. Fiecare apostol este uºor de identificat. Petru, prin barba ºi pãrul alb, precum ºi prin începutul de chelie, Andrei, prin trupul puternic, Ioan, prin aspectul de tânãr, ºi Paul, prin trãsãturi de gânditor: barba neagrã, ascuþitã, ochii mari ºi expresivi. Portretele se aflã în Ioan

E bine de ºtiut

Învãþãmântul catolic

oamna aduce cu sine nu T doar rãcoare, ci ºi strãzi pline de copii ºi tineri ce-ºi Andrei

interiorul unor cercuri pe fundal roºu. Plafonul este decorat ºi cu desene geometrice.

De asemenea, pe pereþii decoraþi cu fresce ai camerei mortuare au fost identificate mai multe scene biblice: învierea lui Lazãr, Daniel în groapa cu lei, Abraham ºi jertfa lui Isaac, precum ºi o reprezentare a lui Cristos în mijlocul colegiului apostolilor – imagine cunoscutã de obicei din absidele bazilicilor din Roma.

Picturile din camera mortuarã aratã viaþa religioasã creºtinã din Roma din acel timp. Femeia care þine în mânã un sul (semn al culturii ºi înþelepciunii) apare împreunã cu fiica în rugãciune.

Mama ºi fiica sunt înconjurate de sfinþi. Este cunoscut cã la finalul secolului al IV-lea la Roma era sfântul Ieronim care încuraja trãirea unei vieþi spirituale deosebite, în care erau angajate femei de vazã ale oraºului. Femeia înmormântatã aici – sunt de pãrere specialiºtii – ar putea fi una dintre acele femei aristocrate care, convertitã la creºtinism, a cãlãtorit în Þara Sfântã pentru a vedea locurile sfinte.

La întoarcere, impresionatã de cele vãzute, a dorit ca în mormântul ei sã fie reproduse imaginile lui Cristos, bunul pãstor, ale apostolilor, precum ºi alte scene biblice.

Pr. Cornel Cadar

10 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

poartã ghiozdanele spre grãdiniþã, ºcoalã, liceu sau facultate. Mulþi dintre cei care locuiesc în Dieceza de Iaºi îºi îndreaptã paºii cãtre instituþii de învãþãmânt catolic: sunt 17 grãdiniþe administrate de diferite ordine ºi congregaþii feminine. De asemenea, în localitãþile Bacãu, Iaºi, Oneºti, Pildeºti ºi Roman tinerii pot gãsi licee catolice, iar cei mai mari, dupã liceu, pot urma cursurile Facultãþii de Teologie sau ale institutelor teologice din Roman ºi Iaºi. Alþii, chiar ºi din timpul liceului, se pot perfecþiona în arta muzicii la ªcoala de Cântãreþi Bisericeºti „Sfânta Cecilia”, din Tomeºti.

Educaþia a fost mereu o preocupare a Bisericii ºi de-a lungul timpului s-au fondat centre de studii pentru toate vârstele ºi categoriile, convinsã de ceea ce a reafirmat Conciliul Vatican II: „Toþi oamenii, indiferent de rasã, condiþie sau vârstã, în baza demnitãþii lor de persoane, au dreptul inalienabil la o educaþie pe mãsura menirii lor, adaptatã caracterului, sexului, culturii ºi tradiþiilor þãrii lor” (GE 1). Iar în aceste ºcoli catolice copiii ºi tinerii sunt ajutaþi sã-ºi dezvolte cât mai armonios aptitudinile fizice, intelectuale ºi morale, fiind educaþi pentru a contribui atât la dezvoltarea societãþii, cât ºi a Bisericii.

Pr. Laurenþiu Dãncuþã

ISTORIE Figuri ilustre

Ulderic Cipolloni Administrator apostolic al Diecezei de Iaºi (1916-1920) ãrintele Ulderic Cipolloni s-a nãscut în oraºul RecaP nati (Italia) la 10 mai 1868. Încã de tânãr a intrat în rândul fraþilor franciscani ºi, dupã formarea seminarialã, a fost hirotonit preot în anul 1892.

La un an dupã consacrarea preoþeascã, superiorii sãi l-au trimis ca misionar în Moldova, unde a fost numit preot colaborator în Parohia Galaþi.

Considerând calitãþile de excepþie ale pãrintelui Cipolloni, episcopul de Iaºi Dominic Jaquet (1895-1903), l-a numit, în anul 1896, rector al Seminarului Franciscan din Hãlãuceºti.

Aceastã instituþie a fost creatã de episcopul Jaquet la cererea misionarilor franciscani din Moldova ºi a superiorilor de la Roma, care doreau sã aibã preoþi indigeni. Pãrintele Cipolloni a pãstrat funcþia de rector pânã la 16 aprilie 1914, când a fost ales ministru provincial al Provinciei Franciscane „Sfântul Iosif ” din Moldova, funcþie deþinutã pânã în anul 1920. De menþionat cã, încã din anul 1913, pãrintele Cipolloni era vicar general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli.

Ca rector al seminarului franciscan, pãrintele Cipolloni s-a îngrijit îndeaproape de formarea viitorilor preoþi indigeni, depãºind toate greutãþile de ordin economic, social ºi statal.

Dupã moartea episcopului Nicolae-Iosif Camilli (30 decembrie 1915), Sfântul Scaun a amânat numirea unui succesor

la scaunul episcopal de Iaºi, din cauza Primului Rãzboi Mondial.

Totuºi, conducerea diecezei i-a fost încredinþatã, la 30 ianuarie 1916, pãrintelui Ulderic Cipolloni, care a fost numit administrator apostolic. În aceastã calitate, pãrintele Cipolloni a permis unor seminariºti de la Hãlãuceºti sã facã studiile la Seminarul Diecezan din Iaºi, cu scopul de a perfecþiona unitatea dintre preoþii diecezani ºi cei franciscani.

Anii grei ai rãzboiului l-au motivat pe noul administrator apostolic sã se ocupe de persoanele care au avut de suferit din cauza primei conflagraþii mondiale. Urmând exemplul ºi sfaturile papei Benedict al XV-lea, cerea tuturor preoþilor ºi credincioºilor din Moldova sã se roage pentru terminarea rãzboiului ºi instaurarea pãcii în lume.

Pe lângã aceasta, pãrintele Cipolloni s-a implicat mult ºi în viaþa socialã a catolicilor din Dieceza de Iaºi. Astfel, l-a susþinut pe pãrintele Alexandru Matas, paroh de Hãlãuceºti, sã deschidã în parohia sa, în anul 1917 un orfelinat pentru copiii rãmaºi orfani din cauza rãzboiului. În anul urmãtor, a fost înfiinþatã la Huºi o instituþie similarã, sub directa coordonare a pãrintelui Cipolloni.

Un merit deosebit pe care îl are pãrintele Ulderic Cipolloni este acela de a fi intervenit cu succes pe lângã autoritãþile statale pentru îmbunãtãþirea condiþiilor preoþilor germani

ºi maghiari din Arhidieceza de Bucureºti deportaþi în lagãrele din Moldova.

Dupã terminarea Primului Rãzboi Mondial, pãrintele Cipolloni i-a îndemnat stãruitor pe preoþii ºi credincioºii din Dieceza de Iaºi sã ridice monumente în cinstea eroilor catolici cãzuþi pe câmpul de luptã, pentru ca amintirea acestora sã rãmânã pururi în rândul moldovenilor.

Activitatea pastoralã a pãrintelui Cipolloni este încununatã de slujirea pe care a desfãºurat-o, în Parohiile Huºi ºi Galaþi, dupã anul 1920, când Dieceza de Iaºi a primit un nou episcop în persoana pãrintelui Alexandru Theodor Cisar.

Pãrintele Ulderic Cipolloni a murit la Galaþi, la 3 aprilie 1927, ºi a fost înmormântat în cimitirul din acelaºi oraº, în cripta preoþilor. Întreaga slujire preoþeascã a pãrintelui Cipolloni s-a bazat pe intimitatea cu Dumnezeu.

Fiind convins de importanþa acestui lucru în propãºirea spiritualã a fiecãrui creºtin, a compus ºi o carte de rugãciuni (Calea cerului), care ºi astãzi este folositã de foarte mulþi preoþi ºi credincioºi din Dieceza de Iaºi.

Pr. Fabian Doboº

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR Episcopul Anton Durcovici

Un cãutãtor al adevãrului n ultimii ani, þara noastrã a Îbuºirea asistat neputincioasã la prãînvãþãmântului românesc. O confirmare a acestui regres cultural este reprezentatã de slabele rezultate obþinute anual acesta de tineri la bacalaureat. Întrebarea care ne consumã pe toþi este aceasta: cine este de vinã? Rãspunsul dat de elevi este: profesorii. Bineînþeles cã aceºtia, la rândul lor, dau vina pe elevi. De fapt, ambele categorii sunt responsabile de cãderea în picaj a învãþãmântului românesc; atât profesorii cât ºi elevii au pierdut plãcerea de a cãuta adevãrul.

Pentru vindecarea învãþãmântului, propun sã luãm în consideraþie figura episcopului de Iaºi, Mons. dr. Anton Durcovici, care a fost un adevãrat cãutãtor de adevãr. Acesta era convins cã studiul teologiei este o cale sigurã pentru a ajunge la unirea cu Dumnezeu. În plus, Mons. Durcovici susþinea cã orice om trebuie sã fie interesat de teologie, deoarece numai prin cunoaºterea lui Dumnezeu omul îl poate iubi ºi sluji cu mai multã râvnã. Iatã ce scria în ziarul Farul nou din decembrie 1936: „Câmpul cercetãrilor teologice nu este un domeniu rezervat exclusiv clerului.

Adevãrurile cuprinse în teologie privesc deopotrivã pe toþi oamenii ºi trebuie cercetate serios de oricine. Eroarea de a le considera exclusiv clerului a fost rãspânditã intenþionat ºi tendenþios de laicismul apostat, spre a îndepãrta cât mai mulþi

oameni de la Dumnezeu ºi de la învãþãtura sa”. Aceste cuvinte pot constitui sinteza programului de viaþã a lui Anton Durcovici. Într-adevãr, iubirea pe care acesta a simþit-o încã din ºcoala primarã s-a concretizat în cele douã doctorate (teologie ºi filozofie) ºi în licenþa în drept canonic pe care le-a obþinut la Roma între anii 1906 ºi 1911.

Conºtient de faptul cã ceea ce a acumulat în anii de formare trebuie sã dãruiascã altora, preotul Anton Durcovici s-a implicat trup ºi suflet în acest sens. Într-adevãr, la cererea arhiepiscopului sãu, a ocupat diverse funcþii în Arhidieceza de Bucureºti: prefect de studii ºi profesor la Seminarul arhiepiscopal ºi la Gimnaziul „Sfântul Andrei” din Bucureºti; director al Internatului „Sfântul Andrei”; rector al capelelor ºcolilor catolice din Bucureºti; rector al seminarului arhiepiscopal; rector al Academiei Teologice a arhiepiscopiei; coordonator al ziarului Farul nou. Toate aceste funcþii Anton Durcovici le-a acceptat cu disponibilitate totalã ºi desãvârºitã umilinþã ºi le-a îndeplinit cu mare conºtiinciozitate, singurul sãu scop fiind acela de a-i forma pe oameni în domeniul cultural ºi de a-i orienta spre Dumnezeu.

Anton Durcovici era convins cã dezvoltarea ºtiinþei teologice depinde în mod fundamental de cunoaºterea filozofiei creºtine. Tocmai de aceea, a þinut la Bucureºti numeroase cursuri tomiste în care încerca

12 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

sã demonstreze cã atât tomismul cât ºi teologia au ca scop binele trupesc ºi sufletesc al tuturor oamenilor, indiferent de culoarea religioasã a acestora. În ziarul Farul nou din noiembrie 1936, Anton Durcovici scria: „Dacã în cadrele catolice scopul cursului tomist este apropierea de Dumnezeu, la facultate ar putea sã fie foarte uºor numai o simplã preocupare de ºcoalã. Însã nu are importanþã, pentru cã aceste douã preocupãri culturale simultane ºi similare sunt corespondentul spontan al aviditãþii noastre sufleteºti de a ne apropia de luminozitatea celui mai clasic spirit al gândirii occidentale creºtine care este sfântul Toma d’Aquino”.

Din cele considerate mai sus, rezultã cã episcopul martir dr. Anton Durcovici poate fi luat ca model de cãutãtor al adevãrului nu doar de cãtre catolici, ci ºi de persoanele care aparþin altor confesiuni religioase, ºi – de ce nu? – de profesorii ºi elevii societãþii româneºti. Exemplul sãu, dacã este urmat cu fidelitate, ar putea scoate din agonie învãþãmântul românesc.

Pr. Fabian Doboº

ANUL SFINTEI PREOÞII - Ecouri

Un preot care comunicã prin suferinþã S

uferinþa este într-adevãr un mare mister al existenþei noastre pãmânteºti. Doar simplul fapt de a vorbi despre ea ne înfioarã. Când ajungem sã o întâlnim în persoanele care ne sunt alãturi ºi în mod particular în cei dragi, ne simþim apãsaþi ºi poate uneori copleºiþi. Când ajungem sã o experimentãm în propria noastrã piele, cãutãm sã fugim, sã o îndepãrtãm cât mai mult de existenþa noastrã pe care o dorim seninã ºi fericitã.

Avem însã ocazia sã întâlnim ºi persoane care pe patul suferinþei trãiesc cu seninãtate ºi chiar cu un zâmbet senin pe buze acest mare mister.

Am avut ocazia ca la începutul lunii august sã vizitãm o persoanã deosebitã care a fost chematã sã trãiascã acest mister al suferinþei departe de patria sa. Pãrintele Iosif Matei care se aflã de circa cinci ani în Italia, în localitatea Villanova Mondovi, în grija Surorilor Misionare ale Pãtimirii lui Isus, ne-a gãzduit pentru câteva ore în simpla, dar primitoarea camerã din casa surorilor care cu mult drag îi oferã atenþia ºi îngrijirea de care are nevoie. Am avut ocazia sã participãm la o sfântã Liturghie celebratã în camera sa, Liturghie la care ºi el într-un mod foarte umil ºi simplu a fost concelebrant. În cele câteva zeci de minute pe care le-am petrecut împreunã, nu ne-a putut spune multe lucruri prin cuvinte, însã prin

seninãtatea privirii ºi prin zâmbetul constant prezent pe buzele sale ne-a transmis un frumos mesaj de încurajare.

Orice mister, chiar ºi cel al suferinþei, trebuie trãit cu multã dãruire ºi seninãtate. Prin zâmbetul sãu ne-a spus totul. Este unicul mijloc împreunã cu rugãciunea ºi cu suferinþa oferitã, pe care el, în momentul de faþã, le mai are la dispoziþie pentru a mai spune ceva despre sine ºi a mai predica altora. Chiar dacã distrofia muscularã care îl þintuieºte la pat nu îi mai permite nici mãcar sã respire ºi sã se hrãneascã fãrã ajutorul aparatelor, ochii ºi inima sa continuã sã transmitã ºi sã vorbeascã despre marele mister pe care este chemat sã-l trãiascã.

L-am lãsat pe pãrintele la fel cum l-am gãsit, senin. Noi însã, deºi marcaþi de asemenea suferinþã, ne-am întors mai senini ºi parcã mai întãriþi în a ne purta crucea ºi a fi dispuºi, nu a înþelege, ci a lãsa ca ºi în viaþa noastrã sã lucreze acest mare mister.

Redãm în continuare câteva date personale despre pãrintele Iosif Matei, date pe care le considerãm utile celor care l-au cunoscut ºi o invitaþie la a-l cunoaºte, pentru cei care doar în treacãt au auzit de Sfinþia sa, cu precizarea cã i-ar face bine ºi l-ar îmbucura orice vizitã din partea celor care, în treacãt prin Italia, zona Torino, i-ar face o vizitã.

S-a nãscut la 7 martie 1950 la Faraoani, în judeþul Bacãu.

Dupã absolvirea ºcolii generale în satul natal, în 1969 a absolvit la Iaºi ªcoala de Cantori, iar în anul 1975, prin impunerea mâinilor PS Petru Pleºca, a fost hirotonit preot pentru Dieceza de Iaºi. A activat ca vicar ºi apoi ca paroh în mai multe parohii din Dieceza de Iaºi, iar din anul 2007, dupã deteriorarea stãrii de sãnãtate s-a retras la Villanova Mondovi, Italia, unde este îngrijit de Surorile Misionare ale Patimii lui Isus.

Eugenia ºi Iosif Dãmãtãr

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Cãsãtoreºte-te, draga mea! ricine ºtie cã o persoanã nu este un lucru. Nu este O ceva, ci cineva. Cu lucrurile poþi face probe, dar cu persoanele nu! Când în istorie s-au fãcut probe cu ºi pe persoane, umanitatea în general a arãtat cã s-a dezumanizat.

Nu cu mult timp în urmã, într-o zi, mã întorsesem obosit de la serviciu. Avusesem o zi grea! Mai toþi erau supãraþi ºi nervoºi din cauza unui proiect în urma cãruia mulþi dintre noi urmau sã rãmânã fãrã loc de muncã. Aºadar, supãrat ºi obosit m-am întors acasã. ªtiam cã numai aici pot gãsi calmul ºi luciditatea de care aveam atât de mult nevoie.

Ajuns în faþa uºii, fiica mai mare, plinã de bucurie, mã întâmpinã spunându-mi: „Tatã, trebuie sã-þi dau o veste!” „Eh, vino în casã, i-am rãspuns. Nu putem vorbi aici”.

Fiica de care vorbesc avea 22 de ani. Am intrat în casã, am bãut un pahar cu apã ºi i-am zis: „Acum spune-mi, draga mea!” „Tatã, a continuat ea vãdit emoþionatã, mã cãsãtoresc!” „Mama? ªtie ºi ea? Fraþii? Ai mai spus cuiva sau eu sunt primul care aflu?” „Nu, cu mama n-am vorbit. Am decis sã-þi spun mai întâi þie, apoi mamei, pentru cã în realitate nu acum vreau sã mã cãsãtoresc”. „Atunci când? am intervenit eu”. „Nu, nu acum.

Mai întâi mã voi muta la prietenul meu. Vom sta un timp împreunã pentru a ne cunoaºte mai bine, apoi ne vom cãsãtori cu adevãrat...” „Dar..., draga mea...” „ªtiu, tatã, sunt mare ºi voi decide singurã ceea ce

am de fãcut. ªi apoi, astãzi...” „Vino aici, i-am spus uºor surprins, dar ºi supãrat în acelaºi timp. Vino aici!”

I-am luat mâinile în mâinile mele, am privit-o în ochi ºi i-am spus: „Draga mea, e adevãrat cã tu eºti mare, cã poþi decide ceea ce vrei sã faci. Nu uita însã cã trebuie sã fii ºi responsabilã de ceea ce decizi. Sã nu crezi cã sunt împotriva cãsãtoriei tale. E dreptul tãu, iar pe mine mã onoreazã. Ceea ce mã dezonoreazã însã este modul în care tu pui problema acestei cãsãtorii. Tu ºtii ce presupune a locui împreunã?” „Tatã..., dar sunt mare! Nu mai sunt un copil!” „Da, ºtiu cã eºti mare ºi ºtiu cã nu mai eºti nici un copil, dar rãspunde-mi la o întrebare: „ªi dacã dupã un anumit timp vei constata cã prietenul tãu nu are nimic în comun cu tine, ce vei face?” „Tatã, lumea a progresat, vãd cã... Ce nu mai sunt alþii? Doar nu e singur în univers!” „Este ceea ce voiam sã aud de la tine! Da, nu e singurul în univers, dupã cum nici tu nu eºti singura, dar þine minte un lucru: Nu mã intereseazã cum gândesc ceilalþi tineri de vârsta ta, nu mã intereseazã cum vãd pãrinþii lor aceastã realitate. Un lucru însã mã intereseazã: în tine am pus tot ceea ce era mai bun. Tu ºtii prea bine de câte ori am discutat despre problemele legate de viaþã, de credinþã, de Dumnezeu, de familie etc. ªtii cât mi-am dorit ºi-mi doresc binele tãu ºi al fraþilor tãi! Draga mea, cu lucrurile poþi face probe, cu persoanele nu! A face probe cu o

14 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

persoanã înseamnã a o instrumentaliza. Eu nu-mi doresc sã ºtiu cã am crescut un «lucru», ci o persoanã. Iubirea adevãratã nu face «probe», ci doar iubeºte ºi atât! N-aº vrea sã te ºtiu «folositã» ca pe un lucru!

Tu ai fost creatã de Dumnezeu cu demnitate. Noi înºine am fost ºi suntem mândri de tine. ªi apoi, partea de mister dintr-o cãsãtorie... frumuseþea ta interioarã, bucuria cã te poþi oferi în totalitate ºi fãrã rezerve, haina albã de mireasã, siguranþa spiritualã, umanã ºi chiar socialã pe care þi-o dã cãsãtoria?

Toate acestea presupun o persoanã, nu? Nu presupun un «lucru!». Cãsãtoreºte-te, draga mea, pentru cã este dreptul tãu sã te cãsãtoreºti, dar nu convieþui necãsãtoritã, pentru cã nu aduce binecuvântare! Nu mã fã sã-mi fie ruºine de copilul pe care l-am crescut. Iar mama... când v-a auzi mama...” „Nu tatã, nu voi locui deloc împreunã cu prietenul meu înainte de cãsãtorie. Voiam doar sã ºtiu care este atitudinea ta faþã de acest fenomen. Cum aº putea sã ºterg într-o singurã clipã ceea ce aþi «investit» în mine în toþi aceºti ani? ªi eu sunt mândrã de voi. ªi eu îmi doresc o familie ca a voastrã ºi mai ales înþelegere ca la voi”.

La final m-a îmbrãþiºat mulþumindu-mi. (Adrian) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de pr. Iosif Spillmann S.J. Traducerea de Bronislav Falewski

Prizonierul corsarului (continuare din numãrul trecut)

Pãrintele Ludovic a terminat de povestit cãutarea nereuºitã a bãiatului.

– Sã ne rugãm frate Francisc, poate reuºim totuºi sã dãm de urma copilului; pânã atunci Dumnezeu ºi toþi îngerii sã-l aibã sub paza lor. Noapte bunã, frate.

Mâine, dis-de-dimineaþã, vom merge la pr. Isidor pentru a-i duce sfânta Împãrtãºanie.

– Stai, pr. Ludovic, a strigat fratele, era cât pe ce sã uit vestea bunã. Domnul consul a trimis azi dupã-amiazã un curier cu vestea cã au sosit banii pentru rãscumpãrarea preotului strãin.

Cum puteam oare sã uit aºa ceva!

De, aºa se întâmplã când îmbãtrâneºte omul.

– Frate, sã ne mai rugãm un Te Deum ca mulþumire. Mâine, înainte de aurorã, vom duce prizonierului vestea despre eliberarea lui. Noapte bunã.

Soarele zilei urmãtoare încã nu se ridicase mult pe cer, ºi

pr. Isidor era deja eliberat din sclavia bãtrânului Mulad ºi stãtea în capela consulatului francez la altar pentru a mulþumi din toatã inima lui Dumnezeu la sfânta Liturghie. La scurt timp dupã aceea se afla în compania pr. Ludovic ºi a fr. Francisc.

Se sfãtuiau cu mare râvnã cum ar putea afla mai multe despre soarta copilului rãpit.

Au trecut deja vreo câteva sãptãmâni, a început pr. Isidor, când am ieºit în tovãrãºia stãpânului meu de atunci, cu ceva înainte de a apune soarele, mergând în oraº. Nu departe de moscheea cea mare am întâlnit o caravanã cu vreo 12 bãrbaþi. În fruntea ei l-am zãrit pe corsarul care ne adusese aici. Deoarece eram de pãrere cã micul Francisc ar fi fost de mult vândut, natural cã nu mã gândeam cã el s-ar putea afla în acest convoi. Cãlãreþii au trecut deja pe lângã noi, când deodatã am auzit un strigãt

înãbuºit al unui copil. Imediat am privit în acea direcþie, dar nu am putut observa decât un sclav brun care îndesa cu putere ceva în coºul mare de pe spinarea cãmilei. Am strigat în repetate rânduri: „Cecco! Cecco!”, dar nu am primit nici un rãspuns.

– Atunci este posibil ca acest copil sã fie aici în oraº, a spus pr. Ludovic. Dacã este aºa trebuie sã-l recuperãm cu orice preþ; dar cum? Aceasta este marea întrebare. Eu sunt de pãrere cã lucrul cel mai bun ar fi dacã m-aº duce imediat la consul ºi aº cere scutul ºi ajutorul acestuia.

– Nu faceþi uz de forþã, a rãspuns pr. Isidor. Corsarul în furia sa ar fi în stare mai degrabã sã-l ucidã pe bãiat decât sã-l predea în viaþã.

– Atunci ar trebui sã încercãm cu mituiala? Poate cã acesta este cel mai bun mijloc.

– Nu, nu, a zis fr. Francisc, sã nu capete turcii cei necredincioºi bani creºtini pentru ticãloºiile lor; sper sã pun la cale un alt plan mai bun.

– ªi care ar fi? a întrebat pr. Ludovic.

– Sfinþia voastrã îl cunoaºteþi pe bãtrânul tocilar Elias.

El este un om cinstit ºi, pe lângã aceasta, viclean cât ºapte turci.

Dacã n-aveþi nimic împotrivã, îl voi invita pe acest om aici; veþi vedea cã se poate încerca ceva cu el.

– Ne-am înþeles frate; aduceþi-l cât mai repede. Sã dea Dumnezeu sã nu vã înºelaþi.

12. O încercare îndrãzneaþã Nu a trecut prea mult ºi fr. Francisc a venit cu tocilarul Elias Rabbat-Sader.

– Veniþi mai aproape, Elias, a început preotul francez, cum vã merge aici, care-i ocupaþia ¾ dumneavoastrã? septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Impresii de la Cacica Copii de la Parohia Iaºi „Sfânta Tereza” „Eu am plecat la Cacica cu orã pe jos, nu mi s-a pãrut deloc inima plinã de bucurie. Ceea ce greu, ºtiind cã la capãtul acelui mi-a plãcut cel mai mult acolo drum voi putea sã ofer rugãciua fost mulþimea de copii, dar nile mele pentru tot ceea ce este important în viaþa mea. Apoi, ºi de preoþi”. (Mirabela) „Aflându-mã la prima mea când am ajuns la bisericã am fost ieºire cu grupul de copii de la uimitã de mulþimea de copii pebisericã, am fost impresionat lerini din curtea bisericii. Venide toate activitãþile desfãºurate serã sute de copii! Sfânta Liturcu ocazia acestui pelerinaj. Cel ghie a fost impresionantã (...). mai mult mi-a plãcut progra- Chiar mi-a plãcut totul! ªi când mul cultural ºi fanfara. Sper sã mã gândesc cã la început nu voparticip ºi la anul la aceastã zi de iam sã merg! Sfãtuiesc, aºadar, rugãciune”. (Fabian-Grigore) pe toþi sã participe cu mult cu „Pot sã spun, fãrã sã mã-nºel, raj la acþiunile organizate de cã a fost una dintre cele mai fru- Bisericã”. (Emma) moase zile din viaþa mea din „Am mers la Cacica cu gânultimii ani. Deºi am mers cam o dul de a-i oferi sfintei Fecioare

¾

– Mulþumesc, Sfinþia voastrã; un om care este singur îºi gãseºte peste tot traiul; nu vã supãraþi însã dacã vã spun cã nu m-aþi chemat ca sã vã interesaþi de sãnãtatea ºi ocupaþiile mele.

Spuneþi dorinþa dv., ºi dacã vã pot servi, atunci puteþi conta pe mine. N-am uitat încã binele ce mi l-a fãcut predecesorul dumneavoastrã, pe când zãceam în mizerie din cauza unui picior bolnav.

– Hei, fr. Francisc, a întrebat pr. Ludovic, n-aþi comunicat încã nimic acestui om despre planurile voastre?

– Nu Sfinþia voastrã, cãci am voit sã aºtept pânã ne aflãm într-un loc mai sigur; pe stradã omul nu poate fi destul de prevãzãtor. Dacã permiteþi voi explica cum mi-am chibzuit eu planul. Elias, cunoaºteþi pe corsarul Ahmed?

– Dacã este acela care locuieºte cam la 300 de paºi de la

moscheea cea mare, în clãdirea imensã de piatrã, atunci îl cunosc.

– Tocmai acesta! Bine! Iatã acest mare pãcãtos a rãpit acum vreo câteva luni pe un mic bãiat francez, departe de aici, pe insula Sicilia, dacã ºtiþi unde se aflã aceasta. Vã puteþi închipui cât de mult a trebuit sã sufere mititelul. Întrebaþi numai pe pãrintele de acolo, Isidor, pe care mila lui Dumnezeu l-a scãpat din ghearele tiranului. Acum bunul pr. Ludovic – pe care sã-l rãsplãteascã Domnul pentru aceastã faptã bunã – a cãlãrit în pustiu în tovãrãºia unui cavas al Deyului, eu n-aº fi avut curajul acesta, cãci eram cu toþii de pãrere cum cã acel corsar ar þine pe bãiat ascuns la moºia pe care o are acolo. Nu ne înºelasem noi tocmai, dar când sosise pr. Ludovic acolo, cuibuºorul era golit. Cu alte cuvinte n-am putut da ochii cu bãiatul. Aºadar, m-am gândit cã dv., Elias,

16 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

Maria toate problemele mele ºi m-am întors cu multã bucurie în suflet ºi cu multe haruri”.

(Tereza-Maria) „Mi-a plãcut foarte mult pelerinajul la Cacica ºi m-a impresionat mulþimea de copii care a venit sã se roage împreunã fãrã sã dea importanþã cãldurii foarte mari de afarã”. (ªtefan) A consemnat Lucia Leahu

cunoaºteþi orice casã ºi orice uliþã în tot oraºul ºi ce ar fi dacã v-aþi pune pe cãutat?

– Dacã nu aduce pagubã la meseria pe care o aveþi v-aº propune sã vã duceþi chiar la casa lui Ahmed, i-a spus pr. Ludovic.

– Cucernice pãrinte, când e vorba de o faptã bunã nu se mai dã importanþã banilor. Puteþi fi siguri cã nu intrã ºi iese vreo persoanã fãrã sã o fi observat.

Cât mã priveºte pe mine, voi face tot posibilul sã-l scap pe bãieþaº; dar ºi voi, dragii mei, trebuie sã ajutaþi rugându-vã pentru reuºitã.

– Dacã aflaþi ceva, sã ne comunicaþi imediat.

– Sigur, Cucernici pãrinþi, puteþi avea toatã încrederea în mine.

La aceste cuvinte Elias s-a retras, mergând cu fr. Francisc în bucãtãrie, unde i s-a dat mâncare, pe care a primit-o cu mulþumire. (va urma)

PENTRU TINERI

Cãutãtori de comori neori am impresia cã mulU tor tineri de astãzi le este atât de greu sã trãiascã în simplitate ºi normalitate. Pentru a se simþi „cineva” trebuie sã încalce regulile, sã depãºeascã orice limitã, sã impresioneze cu orice preþ... Totul devine extrem, excesiv, exagerat.

De unde oare acest comportament? Ce anume stã în spatele lui? Cine ar putea sã îi ajute pe tineri sã treacã dincolo de aparenþe? Înainte de toate ar trebui sã observãm mediul în care trãiesc tinerii. Familia, în multe cazuri, este absentã. Mulþi dintre pãrinþi sunt plecaþi la muncã în strãinãtate, iar dacã sunt acasã se întorc seara târziu, obosiþi ºi nu mai au forþa sã discute cu fiii ºi fiicele lor. Adolescenþii ºi tinerii însã au nevoie sã dialogheze, sã creeze relaþii, sã se confrunte cu adulþii. În lipsa acestora, pentru mulþi dintre tineri televizorul, calculatorul ºi telefonul mobil au devenit „educatori suplinitori” sau mai bine-zis „educatori surogat”.

Astfel internetul, televiziunea, muzica, revistele îi „educã” pe tineri, le propun mesajele lor, nasc mode ºi formeazã stiluri de viaþã. Ne putem imagina ce „formare” poate sã ofere lumea mass-media dominatã de legile sãlbatice ale comerþului.

Revistele superficiale, publicitatea, videoclipurile muzicale care exaltã sexualitatea, programele de televiziune vulgare... toate au un singur scop: sã facã bani pe spatele adolescenþilor

ºi al tinerilor. În acest mod continuã sã propage mesaje care genereazã în tineri teamã, nesiguranþã ºi izolare. Le este teamã de a se confrunta cu realitatea, cu viitorul, cu alegerile importante ale vieþii. Nesiguranþa este determinatã de modelele propagate de publicitate ºi de televiziune, în care orice lucru este „perfect”, „impecabil”, „minunat”, atât de simplu de realizat, pe când viaþa tinerilor este atât de departe de aceastã lume artificialã. Izolarea este creatã de o lume dominatã de aparenþe ºi de imagini false, de cei mai „frumoºi” sau de cei mai „puternici”, care îi fac pe tineri sã se închidã în propria carapace, sã nu se confrunte cu alþii, sã se refugieze în chat-uri, messenger sau în „relaþii virtuale” cu necunoscuþi prin convorbiri întâmplãtoare pe mobil.

Iatã o culturã sau, mai binezis, o nonculturã care îi influenþeazã pe tineri, care îi exploateazã doar pentru un interes material. Nu tinerii sunt rãi, ci aceia care îi folosesc ca þinte pentru câºtigul lor, indiferent de consecinþe! Iatã un tip de atenþie care li se dã tinerilor: deoarece sunt în cãutare, deoarece sunt vulnerabili, deoarece sunt dezorientaþi li se oferã ceea ce, de fapt, goleºte viaþa lor de orice sens profund.

Din fericire, lumea este fãcutã ºi din multe persoane care îi vãd pe tineri ca adevãrate comori, care poartã în sine multe alte perle preþioase ce trebuie descoperite ºi puse în valoare.

Sunt acele persoane care se gândesc la binele tinerilor, la ceea ce ei au mai preþios ºi la modul în care îi poate ajuta sã creascã senini ºi mulþumiþi.

Nu îi instrumentalizeazã, nu îi folosesc spre interesul propriu, nu îi înjosesc! Sunt multe persoane care se dedicã educãrii tinerilor, convinºi cã binele cel mai mare bine pe care îl pot face este sã îi ajute sã descopere perlele preþioase din viaþa lor. Îmi doresc mult ca tinerii sã înþeleagã cã nu „vedetele” sunt modelele lor de viaþã (oricât de „frumoase” ºi prezente ar fi pe primele pagini ale revistelor), cã viaþa nu înseamnã a imita fãrã discernãmânt ceea ce fac alþii numai pentru cã sunt faimoºi. Adevãrata viaþã înseamnã sã fii conºtient cã eºti unic, cã eºti o comoarã doritã, creatã de Dumnezeu cu un scop pe acest pãmânt. Aceastã misiune poate fi împlinitã cu ajutorul „cãutãtorilor de comori”, adicã a acelora care cred în tineri ºi care îºi dedicã viaþa ca ei sã creascã cu demnitate!

Pr. Felix Roca

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Cacica

Pelerinajul copiilor ºi adolescenþilor L

a invitaþia Preasfinþitului Petru Gherghel, sâmbãtã, 14 august, peste o mie de copii, adolescenþi ºi animatori s-au adunat la sanctuarul de la Cacica pentru a încheia împreunã, în jurul lui Isus ºi a Mariei, activitãþile estival-formative ce s-au desfãºurat în aceastã varã în majoritatea parohiilor Diecezei de Iaºi. Întâlnirea s-a dorit a fi ºi o expresie localã a marii întâlniri a ministranþilor care a avut loc cu puþin timp în urmã la Roma. Organizatori ai evenimentului au fost Oficiul pentru Pastoraþia Tinerilor ºi Copiilor din Dieceza de Iaºi ºi Oficiul pentru Vocaþii. Încã de la ora 9.30, în apropiere de localitatea Cacica, judeþul Suceava, se putea zãri de departe o mulþime impresionantã de copii ºi tineri care se întindea pe aproximativ

200 de metri. În faþã erau prezenþi ministranþii îmbrãcaþi în veºminte specifice. De ici-colo, deasupra capetelor, fluturau pancarte pe care erau scrise numele comunitãþilor din care proveneau grupurile de copii: Bacãu, Iaºi, Roman, Adjudeni, Tãmãºeni, Sãbãoani etc. Cei mai mulþi dintre participanþi au primit ecusoane, revista „Isus, prietenul copiilor”, ºi însemne ale pelerinajului prin intermediul cãrora îºi vor aminti de aceastã zi minunatã pe care au trãit-o împreunã cu ceilalþi copii în jurul Mariei, la Cacica.

La ora 10.00 a ajuns PS Petru Gherghel. Dupã salutul cãlduros de bun venit adresat tuturor participanþilor ºi dupã o micã celebrare încheiatã cu binecuvântarea, a urmat procesiunea spre sanctuar. Cântecele închinate Mamei noastre cereºti ºi

18 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

rugãciunea ei preferatã, Sfântul Rozariu, au devenit ºi o ocazie foarte bunã de a suporta mai uºor cele peste 30 de grade Celsius care se înregistrau la acea orã.

Sfânta Liturghie a început printr-un moment important care a avut loc în interiorul bisericii: dezvelirea noii icoane a Maicii Domnului care reproduce mai bine, aºa cum se exprima Preasfinþitul, imaginea Mariei de la Czestochowa, din Polonia. A urmat procesiunea din bisericã spre altarul principal, acolo unde a continuat celebrarea sfintei Liturghii.

La predicã, pãrintele Isidor Dâscã, parohul comunitãþii Bacãu Sfântul Nicolae ºi decan de Bacãu, s-a adresat, într-o primã fazã, ministranþilor, amintind de întâlnirea care a avut loc la Roma. Vorbind despre patronul ministranþilor, sfântul Tarciziu, ¾

Tablete spirituale

Accesorii S

¾ care ºi-a dat viaþa apãrând sfânta

Împãrtãºanie pentru a nu fi pângãritã de pãgâni, pãrintele le-a transmis acest mesaj: „Voi sunteþi asemenea sfântului Tarciziu atunci când slujiþi, ajutându-l pe preot la sfânta Liturghie: slujiþi-l pe Isus prezent în Euharistie!

Este o misiune importantã sã slujiþi cu dãruire atât de aproape de Dumnezeu”. În continuare, predicatorul s-a adresat tuturor copiilor ºi adolescenþilor prezenþi la pelerinaj, vorbindu-le despre maternitatea spiritualã a Mariei. În cadrul unui interviu sugestiv, prezentat de pãrintele predicator, Maria spune aceste cuvinte: „Sunt mama spiritualã a tuturor oamenilor. Am pãrãsit pãmântul, dar nu v-am lãsat orfani.

Deoarece trãiesc în gloria lui Dumnezeu, pot sã-i ajut pe toþi ºi pretutindeni. Sunt mama care vã educã la credinþã, sunt învãþãtoarea voastrã care vã ajutã sã creºteþi în cunoaºterea evangheliei, sunt sora voastrã care vã mângâie ºi vã dã speranþã sigurã, sunt cãlãuza voastrã sigurã spre ceruri. Isus m-a dat vouã ca mamã. Aici pe pãmânt aveþi o mamã, dar aveþi ºi o mamã în cer, cea mai bunã mamã”.

La finalul sfintei Liturghii, Excelenþa sa Henryk Józef Muszynski, arhiepiscop emerit de Gniezno ºi primat emerit al Poloniei, ºi-a manifestat bucuria de a fi participat la acest moment înãlþãtor.

La ora 15.00 a urmat un moment cultural pregãtit de copiii ºi adolescenþii din trei parohii: Huºi Sfântul Anton, Bacãu Sfânta Cruce ºi Iaºi Sfânta Tereza.

Pelerinajul s-a încheiat printr-un moment de adoraþie prezidat de pãstorul diecezei însoþit de patru ministranþi. Acolo, în faþa preasfântului sacrament, toþi copiii au simþit, cu siguranþã, prezenþa lui Isus ºi mângâierea pe care Mama noastrã cereascã ne-o oferã. Ce poate fi mai frumos decât a ºti ºi a trãi cu aceastã convingere cã ai un prieten ºi o mamã care chiar te iubesc...

ã presupunem cã ai cumpãrat dintr-un magazin un anumit obiect; pe bonul de casã este înregistrat cu titlul „accesorii”. Desigur, nu face parte din cele strict necesare sau esenþiale. ªi totuºi... Dacã stai bine ºi te gândeºti.... Cine pe cine susþine? Oare accesoriul trimite la altceva sau mai degrabã acel altceva face referire clarã la accesoriu? Sigur cã lucrurile pot fi amestecate, privite subiectiv sau chiar inversate prin atitudinea afiºatã. Iar consecinþele nu sunt de neglijat.

Persoanele cu multe accesorii (cercei în sprâncene, belciug în nas, inel în limbã etc.) riscã sã fie reduse la rolul de purtãtoare de aºa ceva (aproape prin definiþie). Altceva sare în ochi, cu totul altceva decât identitatea naturalã. Cât despre ºtirbiturile în ceea ce priveºte personalitatea, ce sã mai spunem?

Conþinut subþire, substanþã umanã atrofiabilã ºi... Ceea ce mai rãmâne parcã nu este în stare sã facã trimitere la intelect, spirit sau suflet. Ah, da! Se poate întâmpla ca de dincolo de maldãrul de accesorii sã rãzbatã ºi o oarecare bogãþie sufleteascã.

Dar nu este vorba de altceva decât de excepþia care confirmã regula. De obicei accesoriile devin strivitoare, înãbuºitoare, chiar dacã ºi... provocatoare (aºa cum se doreºte). Conteazã însã la ce te provoacã. Cu siguranþã cã nu la rugãciune.

Pr. Vasile Petriºor

Pr. Cristian Chinez

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Interviu cu un misionar din Coasta de Fildeº (continuare din numãrul trecut)

Tot ceea ce facem are ecou în veºnicie Continuãm interviul cu pr. Marius Gabriel Catrinþaºu care a lucrat ca misionar în Coasta de Fildeº în perioada 29 martie 2009 – august 2010.

Care sunt dificultãþile ºi bu-

curiile cele mai mari pe care le-aþi avut pânã acum ca misionar în Africa?

Pericolele mereu prezente, cum ar fi prezenþa rebelilor înarmaþi la o sutã de metri de misiune, distanþele mari între sate ºi riscul major de a fi atacaþi dupã lãsarea serii, ne împiedicã sã ne desfãºurãm activitatea pastoralã aºa cum am dori. Mare parte din populaþia Coastei de Fildeº trãieºte la limita sãrãciei, reuºind prin muncã multã sã se poatã hrãni cu puþin. ªcoala este un lux pentru cã, la înscriere, se cere o taxã de care pãrinþii, de multe ori, nu dispun. Tocmai de aceea copiii, de mici, sunt luaþi la câmp cu pãrinþii sau implicaþi în activitãþile domestice. Mulþi dintre ei sunt crescuþi nu de pãrinþii biologici, ci de rude apropiate, astfel încât familia africanã este numeroasã ºi greu de întreþinut. Doar duminica putem lucra cu cei aproximativ 700 de copii în activitãþi spirituale, dar ºi de alfabetizare, pentru cã, deºi limba de bazã a þãrii este franceza, totuºi cei mai mulþi dintre ei nu ºtiu decât limba localã, baoule.

Dar mulþumiri, care ar fi?

Cred cã mulþumirea supremã pentru un misionar este atunci

când se ajunge la pasul botezului. Pregãtirea pentru primirea acestui sacrament dureazã trei ani, timp în care mulþi dintre ei renunþã din diferite motive, cum ar fi emigrarea spre o altã zonã unde se poate câºtiga mai mult, boala sau uneori moartea. Ne bucurã faptul cã pãrinþii le permit copiilor sã lucreze cu noi, pânã acolo încât se ajunge ºi la botez ºi, prin ei, ºi pãrinþii sunt motivaþi sã facã acelaºi pas.

Dar, din pãcate, acest fapt este destul de rar. Doresc sã amintesc un eveniment la care am luat parte în luna august 2009. Într-o dimineaþã aud la poartã bãtãile timide ale unui copilaº care plângea. De obicei, copiii vin la misiune pentru a mai cere bomboane, dar nu se manifestã niciodatã plângând. Am deschis poarta ºi am vãzut un copil de 5-6 ani, cu un castronel de plastic în mânã în care mai avea câteva boabe de orez. Mi-a dat de înþeles cã doar atât mai are ºi apoi nu ºtie ce îl aºteaptã.

Am voit sã îl întreb de ce nu apeleazã la pãrinþii lui, dar m-am oprit. L-am chemat în curte, i-am dat ceva de mâncare ºi o bomboanã de încurajare.

I-am apreciat curajul. În ce constã activitatea dv. în Parohia Djebonoua?

Celebrãm Liturghia în 29 din aceste sate, în ºase comunitãþi mari unde sunt ºi capele ºi zilnic în comunitatea din Djebonoua.

20 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

Dar nu putem evangheliza pe nimeni dacã are stomacul gol, dacã se gândeºte când va mânca sau ce va mânca. Misiunea noastrã nu include doar evanghelizarea propriu-zisã, ci, plecând de la a predica despre împãrãþia lui Dumnezeu, continuãm ºi cu operele sociale, cum ar fi susþinerea unor ONG-uri care se ocupã cu eradicarea sãrãciei ºi protejarea copiilor care, din cauza SIDA, au fost abandonaþi, ridicarea de lãcaºuri de cult cu puþinul pe care îl dau etc. Gândul cã încã mai sunt multe suflete care nu au parte de sacramentele Bisericii, care sunt izolaþi în alte religii sau culturi, determinã mereu ca persoane sensibile sã îºi ofere viaþa îmbogãþirii acestor oameni. Acceptarea tradiþiilor ºi culturilor locale înseamnã un pas în plus spre dobândirea încrederii de care au nevoie pentru a fi convinºi cã Dumnezeu le doreºte ºi lor mântuirea. Tot ceea ce facem pe acest pãmânt are ecou în veºnicie!

A consemnat pr. Cornel Cadar

ªtiri • ªtiri • ªtiri Centenar Maica Tereza Nãscutã la Skopje din pãrinþi albanezi, originari din Kosovo, fericita Maica Tereza (26 august 1910 – 5 septembrie 1997) a fost amintitã la 26 august la Skopje, în Republica ex-iugoslavã Macedonia, cu o sesiune a Parlamentului. Dupã-amiazã, sfânta Liturghie dedicatã sãrbãtoritei a fost prezidatã în catedrala „Preasfânta Inimã” de Mons. Stanislav Hoèevar, arhiepiscop de Belgrad. A fost deschisã ºi o expoziþie de fotografii. Celebrãrile în Macedonia continuã pânã la sfârºitul

anului. În Albania, un pelerinaj naþional a fost promovat la 26 august la catedrala VauDejës (Dieceza de Sapa), dedicatã maicii. Kosovo, care a proclamat anul 2010 „Anul Maicii Tereza”, va dedica fericitei, la 5 septembrie, o bisericã-sanctuar la Pristina. Celebrãri speciale au fost în mai multe oraºe din Europa ºi din India.

Congres ecumenic „Schimb de daruri: spre care unitate?” a fost tema Celui de-al 40-lea Congres Ecumenic Internaþional, la Lyon, în Franþa, între 19 ºi 26 iulie, organizat de International Ecumenical Fellowship (IFE), asociaþie înfiinþatã în anul 1967, care reuneºte exponenþi ecleziastici ºi laici angajaþi în ecumenism. Au fost prezenþi 450 de participanþi provenind din Franþa, Marea Britanie, Belgia,

Germania, Spania, Polonia, Republica Cehã, Slovacia, Ungaria ºi România. Congresul a cuprins conferinþe, momente de rugãciune ºi seminarii de aprofundare.

Aniversare Taizé Comunitatea din Taizé a celebrat la 14 august cu un pelerinaj cei 70 de ani de la înfiinþare, cinci ani de la moartea lui frère Roger. Împreunã cu circa 3.500 de persoane, fraþii comunitãþii s-au reunit dimineaþa pe o mare pajiºte din apropierea satului ºi au celebrat în aer liber prima parte a rugãciunii în comun. Un tânãr italian din oraºul Trento a intrat în comunitate ºi a primit haina albã.

Apoi fraþii ºi tinerii prezenþi din circa 70 de þãri au traversat satul în pelerinaj, trecând prin faþa cimitirului bisericuþei unde se odihneºte fratele Roger, ºi au mers spre Biserica Reconcilierii unde s-a desfãºurat a doua parte a rugãciunii în comun.

Pelerinajul þiganilor Circa 8.000 de þigani ºi nomazi s-au aflat la Lourdes în perioada 20-25 august pentru pelerinajul lor anual. La 24 august a avut loc transferarea în Grota de la Lourdes a unei copii a statuii „Doamna Noastrã a Þiganilor”. Istoria statuii „Doamna Noastrã a Þiganilor” este legatã de un miracol: la sfârºitul Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial o familie de þigani rãmasã teafãrã în urma ciocnirii cu un camion al armatei americane a vrut sã aducã omagiu preacuratei Fecioare Maria dedicându-i o sculpturã în lemn. Statuia are într-o mânã o micã rulotã, iar în cealaltã îl þine pe pruncul Isus. Binecuvântatã de papa Paul al VI-lea în anul 1965, este veneratã de diferite etnii de nomazi.

Campus internaþional În Malta, în perioada 18-26 iulie, a avut loc o întâlnire organizatã de Zak sub denumirea FIMCAP (Federaþia Internaþionalã a Tinerilor Catolici), la care au participat asociaþii din opt þãri: Malta, Italia, Spania (Catalonia), Danemarca, Slovacia, Lituania, Belgia ºi România

care a fost reprezentatã de Acþiunea Catolicã prin ASTRU (Raluca Fernea ºi Gabriel Codruþ Morariu) ºi AC Iaºi (Andreea Ghiuzan, Iuliana Gãdrãuþanu ºi Celina Dumitru). Scopul întâlnirii a fost de a uni tineri în spirit de fraternitate ºi înþelegere reciprocã.

Violenþe anticreºtine În Pakistan continuã violenþele împotriva creºtinilor. La 15 iulie (ºtirea a fost datã de agenþia Asianews la 3 august), la Sukkur, în timp ce ieºeau dintr-o bisericã, cinci creºtini au fost uciºi de cãtre un grup armat, format din 12 persoane purtând mãºti, care a deschis focul asupra creºtinilor ucigând printre alþii pe pastorul Aaron John ºi rãnind alte cinci persoane. Atacul a avut loc la douã luni dupã ce la bisericã fuseserã trimise scrisori de ameninþare din partea unui grup de extremiºti, membri ai unei ºcoli islamice locale. În zonã au rãmas doar 55 de familii creºtine, a declarat vãduva pastorului ucis; celelalte familii au fugit de fricã. Poliþia, deºi ar fi strâns declaraþii de la martori oculari, nu a deschis o anchetã.

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Novenã internaþionalã Organizaþia „Sfântul Mihail Arhanghelul” din Memphis, Tennessee, SUA, organizeazã o novenã multinaþionalã pentru viaþã, în perioada 29 septembrie – 7 octombrie. Se doreºte atingerea obiectivelor: 1) 10.000 Liturghii pentru copiii nenãscuþi ºi 2) 10.000 de novene ale Rozariului pentru copiii nenãscuþi. Scopul fiecãrei Liturghii oferite ºi al fiecãrei rugãciuni a Rozariului este de a proteja persoanele nenãscute.

Participanþii trebuie sã ofere ºi sã participe la o slujbã mãcar în una dintre cele nouã zile de novenã ºi/sau sã recite Rozariul în fiecare zi de novenã. În scãdere Populaþia României este în continuã scãdere. Numãrul deceselor a depãºit numãrul naºterilor, la nivel naþional, cu peste 5.000 de persoane, ºi în a cincea lunã a acestui an, potrivit datelor publicate la 9 iulie de Institutul Naþional de Statisticã.

La 1 ianuarie, România avea 21,462 milioane de locuitori: 10,451 milioane – bãrbaþi (48,7%) ºi 11,011 milioane – femei (51,3%). În urmã cu 20 de ani România avea 23,2 milioane. Mortalitatea infantilã se menþine la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeanã, cu toate cã rata a scãzut la 9,7 ‰, în luna aprilie ºi la 9,2 ‰, în luna mai. La 11 iulie a fost Ziua Mondialã a Populaþiei.

Cazul „Cathedral Plaza” La Tribunalul Neamþ s-au admis, joi, 29 iulie, intervenþiile Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional (MCPN) ºi ale Municipiului Bucureºti, prin primarul capitalei, Sorin Oprescu, în favoarea cererii exprimate de Arhiepiscopia Romano-Catolicã Bucureºti

(ARCB) de readucere a clãdirii „Cathedral Plaza” la stadiul de execuþie existent la 23 martie 2009, atunci când a expirat autorizaþia de construcþie a SC Milennium Building Development. Este pentru prima datã, începând din anul 2006, când o instituþie a statului, în acest caz MCPN, ia poziþie publicã în sprijinul ARCB. Urmãtorul termen de judecatã a fost stabilit pentru 23 septembrie. Întrunire de formare Comisia Socialã a Conferinþei Române a Superioarelor Majore s-a reunit, în perioada 26-30 iulie, pentru formarea anualã la

„patroana tuturor acelor care se dedicã muncii pe tãrâmul social ºi iubirii creºtineºti a aproapelui”. Alãturi de sfântul Vincenþiu de Paul, a fondat o comunitate de servitoare ale sãracilor, Fiicele Caritãþii. Asociaþia „Sfântul Vincenþiu de Paul” are sediul central la Paris. În România sunt 35 de conferinþe, împãrþite în douã grupe; centrul naþional se aflã la Reºiþa. În Dieceza de Iaºi sunt la Adjudeni, Oneºti, Bãlþaþi, Iaºi „Sfânta Tereza”, Iaºi „Sfântul Anton de Padova”, Târgu Frumos ºi Tomeºti.

Festival Kolping Asociaþia Kolping Moldova a organizat la Pralea, în perioada 22-25 iulie, Festivalul Kolping Moldova 2010, cu tema „Libertatea obligã la responsabilitate”.

Au participat membri din Bacãu, Faraoani, Cleja, Valea Seacã, Frumoasa, Ploscuþeni, ªtefan cel Mare ºi Oituz. Au fost ºi Casa Carmeliþilor Desculþi din douã comunitãþi invitate: NiSnagov. Tema acestui an a fost: coreºti ºi Bârlad. Pr. Bogdan „Democraþia, o urgenþã în Ro- Catanã, în calitate de praeses, mânia”, prezentatã ca ºi în anii precedenþi de pr. Jean-Claude Brau din Belgia, formator în doctrina socialã a Bisericii. Ultima zi de formare a fost încununatã de prezenþa ÎPS dr. Ioan Robu, care a remarcat interesul pe care Comisia Socialã îl manifestã faþã de doctrina socialã susþinut o sesiune de comua Bisericii, prin aprofundarea ºi anicãri pe tema festivalului rãspândirea acesteia în rândul („Toate îmi sunt permise, dar fraþilor. nu toate îmi sunt de folos, toate An jubiliar îmi sunt permise, dar nu toate Încheierea anului jubiliar pen- edificã” – 1Cor 10,23). Cei tru familia vincenþianã, 27 sep- prezenþi au participat la sfintembrie 2009 – 27 septembrie, tele Liturghii în comunitatea la 350 ani de la moartea sfân- Pralea, la diverse ateliere de tului Vincenþiu de Paul ºi a lucru, competiþii sportive ºi sfintei Louise de Marillac, în programe culturale. În cadrul anul 1660. Pe sfânta Louise de acestui festival s-a desfãºurat Marillac, în anul 1960, papa ºi Adunarea Generalã Kolping Ioan al XXIII-lea a decretat-o România.

22 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

Campusuri În ultimul timp, în Dieceza de Iaºi au fost organizate urmãtoarele campusuri: 5-11 iulie: Oneºti, tema „Povestea lui Pinocchio”, pentru 120 de copii; 12-16 iulie: Sinaia, campus recreativ pentru 36 de tineri din AC Oneºti; 19-23 iulie: Rãchiteni, tema „Lumea copilãriei”, pentru 142 de copii; 19-24 iulie: Mãrgineni, campus tema „Vara împreunã”, pentru 120 de copii; 19-24 iulie: Traian (Bacãu), tema „Nava bucuriei – ºantier”, pentru 140 de copii; 19-25 iulie: Barticeºti ºi Gherãeºtii Noi, GREF pentru 280 de copii; 19-26 iulie: Târgu Ocna – Bogata – Dãrmãneºti – Cireºoaia, campus ºcoalã de formare integrativã Scout, tema „Urcând pe Trotuº”; 20-24 iulie: Izvorul Muntelui, pentru tineri din AC Pildeºti; 21-25 iulie: Cleja „Sfântul Francisc din Assisi”, GREF, tema „Vreau mai mult”, pentru 60 de copii; 22-25 iulie: Horgeºti, tema „Vara împreunã cu Isus”, pentru 70 de copii; 25 iulie – 1 august: Sagna, campus misionar; 25 iulie – 2 august: Vizantea, GREF pentru 120 de copii; 26 iulie – 1 august: Pralea, campus pentru 200 de adolescenþi ºi tineri din parohiile pãstorite de preoþii franciscani; 30 iulie – 2 august: Somuºca, tema „Vara împreunã cu Isus”, pentru 140 de copii; 30 iulie – 18 august: Faraoani, GREF, tema „Vreau mai mult”, pentru 250 de copii; 2-8 august: Frumoasa, tema „Cunoaºterea continentelor”, pentru 200 de copii; 2-9 august: Borzeºti, campusul de formare metodologicã Scout, tema „Stejarul din Borzeºti”; 4-7 august: Târgu Ocna, campus vocaþional organizat de Surorile „Slujitoarele Preacuratei” de Parma, pentru 35 de tinere din diferite parohii ale diecezei; 9-12 august: ªtefan cel Mare, tema „Povestea lui Peter Pan”; 9-15 august: Arini, tema „Fata babei ºi fata moºneagului”, pentru 220 de copii; 22-28 august: Slãnic-Moldova, campus vocaþional organizat de Familia Iubirii Milostive.

Numiri ºi transferuri în Dieceza de Iaºi Prin decrete episcopale, Preasfinþitul Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele numiri ºi transferuri în Dieceza de Iaºi, care vor intra în vigoare începând cu 1 septembrie: Numiri: pr. Mihai Budãu, jr – econom diecezan; pr. Eduard-Mihai Coºa – secretar la Conferinþa Episcopilor din România; pr. Lucian Simon – coordonator Caritas – Bacãu. Transferuri de parohi: pr. Ionel Bejan – Buhonca; pr. Valentin Cochior – Gura Humorului; pr. Adrian Iºtoc – Horleºti; pr. Iulian-Eugen Kropp – Rãducãneni; pr. Maricel Medveº – Bãluºeºti; pr. Iosif Pãuleþ – Suceava; pr. Toma Rediu – Oneºti. Numiri de parohi: pr. Cristinel Alecu – ªerbãneºti-Bacãu; pr. Ludovic Butnãraºu – Moineºti; pr. Fabian Doboº – Târgu Frumos. Transferuri de vicari: pr. Mihai-Daniel Bitiuºcã – Roman „Sfânta Tereza”; pr. Marian Dascãlu – Ciugheº. Transferuri în strãinãtate: pr. Paul Budãu – Padova; pr. Ioan Jicmon – Zaragoza (Spania). Alte misiuni pastorale: pr. Ioan Balan – formator la Seminarul „Sfântul Iosif” din Bacãu; pr. Claudiu Budãu – fidei donum – Austria; pr. Marius-Gabriel Catrinþaºu – fidei donum – Italia; pr. Cristian Diac – fidei donum – Austria; pr. Cristian Ignat – director spiritual la Seminarul „Sfântul Iosif” din Bacãu; pr. Eduard Patraºcu – asistent la Institutul Teologic din Iaºi; colaborator la Comisia pentru Traducerea Bibliei; pr. Domenic-Felician Petre-Antica – fidei donum – Italia; pr. Tarciziu ªerban – profesor ºi formator la Institutul Teologic din Iaºi.

La numirile de vicari publicate în numãrul trecut au intervenit douã modificãri: pr. Ciprian Bejan-Piser – Bacãu „Sfântul Nicolae” ºi pr. Ionuþ-Eremia Imbriºcã – Iaºi „Sfântul Anton”.

Profesiuni La Satu Nou (NT), sora Maria Mihaela Mãrtinaº originarã din Pildeºti, a depus, la 8 august, voturile pe viaþã în Congregaþia „Micile Surori Misionare ale Caritãþii” întemeiatã de sfântul Luigi Orione.

Liturghia a fost prezidatã de pr. Alois Fechet, însoþit de pãrintele paroh Marin Temea ºi de alþi preoþi cãlugãri orionini, iosefini ºi franciscani. Au mai participat superioara generalã Maria Irene Bizzotto, în mâinile cãreia a depus voturile pe viaþã, superioara provincialã Maria Caterina Adelfio ºi alte surori orionine din comunitatea de Voluntari – Bucureºti, Italia ºi surori din alte congregaþii.

Comunitatea Institutului „Don Orione” din Velletri –

Roma anunþã prima profesiune a candidaþilor: Eduard Pal (din Parohia Bacãu „Sfânta Cruce”), Francisc Lãcãtuº (din Parohia Iaºi „Sfântul Anton”) ºi Eliecer Rodriguez (din Venezuela), în ziua de 8 septembrie, la ora 10.00, în sanctuarul „Madonna della Guardia” din Tortona – Italia.

Pe scurt 5-8 august: Exerciþii spirituale pentru

50 de terezine la mãnãstirea boromitelor de la Gioseni 8 august: Adeziunea unui grup de adulþi la Familia Kolping în Parohia „Regina Sfântului Rozariu” din Bârlad 21 august: Pelerinaj pe dealul Ciciola organizat de Parohia „Sfântul Mihail” din Valea Mare 21 august: Marºul credinþei cu scop vocaþional, având motoul: „Isus are nevoie de tine!”, organizat de Surorile lui Isus Rãscumpãrãtorul ºi persoanele consacrate din zona Oneºti.

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Stresul ºi alimentaþia ocietatea modernã ne oferã S foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, însã tot ea ne oferã foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai târziu îºi vor arãta efectele negative, transformându-ne în „persoane stresate”.

Factorii de stres sunt foarte variabili. Pot fi de ordin psihic (conflicte, nemulþumiri profesionale sau familiale, oboseala etc.), de ordin socio-cultural sau de ordin fizic (durerea, stãrile infecþioase etc.).

Vom detalia în câteva cuvinte doi factori de stres de ordin psihic, stresul profesional ºi oboseala.

Stresul profesional se aflã pe locul doi în ierarhia problemelor de sãnãtate profesionalã în UE. Studiile aratã cã stresul profesional afecteazã peste 40 de milioane de salariaþi din þãrile UE. Una dintre cele mai frecvente cauze este lipsa de control asupra muncii.

Stresul pozitiv (sãnãtos) stimuleazã angajaþii ºi îi determinã sã facã faþã cerinþelor muncii; cel negativ (excesiv) nu poate fi controlat ºi poate produce efecte adverse asupra sãnãtãþii.

Oboseala ºi somnolenþa sunt rezultatul perpetuãrii stãrii de veghe în perioadele programate biologic pentru somn, al insomniei prelungite ºi al reducerii sistematice a orelor de somn.

Alimente care reduc stresul Þelina este un vechi remediu popular pentru scãderea tensiunii arteriale. O tulpinã de þelinã consumatã înainte de culcare vã poate da un somn liniºtit;

Seminþele de floarea-soarelui reprezintã nu numai o sursã bogatã în potasiu, ci ºi în complexul de vitamine B ºi zinc; Orezul brun conþine carbohidraþi cu absorbþie lentã, care pot declanºa eliberarea din organism a serotoninei ºi norepinefrinei; Algele conþin aproximativ 60% proteine ºi sunt derivate ale celor opt aminoacizi esenþiali; Varza este o bunã sursã de vitamine antioxidante A, C ºi E (care alungã stresul), betacaroten ºi seleniu mineral; Migdalele sunt foarte bogate în magneziu, un element bun pentru funcþia suprarenalã, precum ºi pentru metabolizarea acizilor graºi esenþiali; Fructele de pãdure sub formã de boabe (murele), dar ºi cãpºunile ºi zmeura au un conþinut ridicat de magneziu ºi vitamina C; Seminþele de susan oferã necesarul de zinc din perioadele de stres; Castraveþii au un efect calmant asupra sângelui ºi ficatului; Sparanghelul conþine multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente ºi oase; Usturoiul conþine o substanþã detoxifiantã, numitã alicinã, care îi dã usturoiului gustul ºi mirosul specific. Un puternic antibiotic, alicina are proprietãþi antivirale ºi antifungice, precum ºi de scãdere a colesterolului, tensiunii ºi creºterea bunei dispoziþii; Avocado are rol în reglarea funcþiilor organismului ºi stimularea creºterii. Are o concentraþie mare de fier ºi cupru.

24 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

Alimente care accentueazã stresul Cofeina, aceasta se gãseºte în cafea, ceai, ciocolatã, cola etc.

Cofeina determinã producerea de adrenalinã; Alcoolul este o cauzã majorã a stresului. Culmea ironiei este tocmai faptul cã unii oameni se apucã de bãut tocmai pentru a combate stresul; Dulciurile, zahãrul conþine substanþe nutritive esenþiale.

Consumul ridicat de zahãr reprezintã o povarã serioasã pentru pancreas; Alimentele sãrate, sarea creºte tensiunea, epuizeazã glandele suprarenale ºi induce instabilitatea emoþionalã; Alimentele grase, evitaþi consumul de alimente bogate în grãsimi saturate, cum ar fi produsele de origine animalã, lactatele, alimentele prãjite ºi fast-food; Laptele de vacã ºi produsele lactate, acestea streseazã organismul prin substanþele pe care le conþin, de exemplu, proteina numitã cazeinã, care este foarte greu de digerat ºi poate declanºa reacþii alergice; Carnea roºie are un conþinut ridicat de proteine, sporeºte concentraþia de dopaminã ºi norepinefrina din creier.

Alimentele gata preparate ºi rafinate, precum pâinea albã ºi fãina rafinatã, supun la stres organismul ca urmare a faptului cã sunt sãrace în substanþe nutritive, conþinând multe calorii inutile.

Dr. Doina-Lucia Amza, medic de familie

POªTA REDACÞIEI Petru Blaj (Sãbãoani). „Am 82 de ani ºi am o problemã care mã nemulþumeºte total.

Când eram elev era pe un perete din ºcoalã o icoanã unde îngenuncheam în fiecare zi ºi spuneam «Tatãl nostru», «Bucurã-te Marie», «Slavã Tatãlui» ºi o rugãciune pe care o þin minte ºi acum: «Doamne, Doamne, ceresc Tatã, / Noi pe tine te rugãm / Lumineazã a noastrã minte / Lucruri bune sã-nvãþãm. // Cãci tu eºti stãpânul nostru / ªi al nostru Tatã eºti / ªi pe toate cele bune / Numai tu le împlineºti». Îmi spun nepoþii cã acum se roagã numai la ora de religie. ªi aº veni cu propunerea sã înveþe bãieþii separat ºi fetele separat; sã fie ca în bisericã, bãieþii la dreapta ºi fetele la stânga”.

Apreciem mult cã vã amintiþi de rugãciunile din copilãrie ºi la vârsta pe care o aveþi. Propunerile cu care veniþi dv. nu þin de noi, ci de ºcoalã, care între timp a trecut prin multe transformãri.

Dorin Martea. „Spuneþi-mi, vã rog, dacã tinerii care se cununã nu au naºi, poate fi preotul martor?”. „Codul de drept canonic” spune clar: „Sunt valide numai acele cãsãtorii care sunt încheiate în faþa ordinariului locului sau a parohului locului, ori în faþa unui preot sau diacon delegat de unul dintre ei ca sã asiste ºi, în plus, în faþa a doi martori...” (can. 1108 § 1). Ca atare, în afarã de preot, mai trebuie doi martori, altfel cãsãtoria nu este validã.

Paul Diac. „Aº dori sã vã întreb dacã Biserica Romano-Catolica poate lua o poziþie oficialã în ceea ce priveºte situaþia actualã a þãrii. Aº dori de exemplu sã spuneþi în public ce înseamnã pãcatul de a fura, pãcat care se practicã la o scarã inimaginabilã în þara noastrã. Aº dori

sã le spuneþi, de asemenea, cã pãcatul furtului, când este fãcut în defavoarea unui sãrac, vãduvã, orfan, bãtrân, poate fi numit chiar ºi crimã. Aº dori sã spuneþi acest lucru în mod public, în ideea cã poate unii din cei care ne conduc vor asculta mãcar de glasul dv. Vã doresc o zi bunã”.

Biserica a luat poziþie de mai multe ori ºi o face ori de câte ori are ocazia. Este suficient sã urmãriþi comunicatele de presã ale Conferinþei Episcopilor din România ºi ale celorlalte instituþii ale Bisericii. De exemplu, într-un comunicat al Arhiepiscopiei de Bucureºti din 13 mai (pe care îl puteþi citi la http://www.ercis.ro/actualitate/ viata.asp?id=20100558) este notat cã Biserica „dezaprobã cu fermitate lipsa de consideraþie pe care preºedintele Traian Bãsescu a manifestat-o faþã de nou-nãscuþi în general ºi faþã de familiile lor în întâlnirea sa cu reprezentanþi ai partidelor aflate la putere. De asemenea, ne exprimãm îngrijorarea pentru posibila adoptare, din partea guvernului, a unei decizii care sã ducã la reducerea la 600 lei a indemnizaþiei pentru creºterea copilului nou-nãscut, începând cu data de 1 iunie 2010. Aceastã mãsurã nedreptãþeºte tinerele familii care aºteaptã un copil ºi le descurajeazã pe cele care ºi-ar dori copii”. Trebuie sã ºtiþi însã cã noi suntem puþini: maxim 7% (romano-catolici ºi greco-catolici). Vocea noastrã se aude greu. Mai eficientã ni se pare mãsura care stã în mâinile fiecãruia dintre noi atunci când vine vorba de alegeri. Problemele pe care le puneþi dv. trebuie sã ni le punem atunci când acceptãm pomenile electorale ºi când punem ºtampila în cabina de vot pe aceia pe care

dv. îi caracterizaþi ca fãcând nedreptãþi vãduvei, orfanului, sãracului, bãtrânului etc. În cele din urmã, avem ceea ce votãm.

Nu ne rãmâne decât sã ne rugãm ca Dumnezeu sã dea înþelepciune celor ce ne conduc ºi sã trezeascã în ei pasiunea pentru dreptate ºi pentru binele celorlalþi, îndeosebi al celor mai defavorizaþi.

Luiza H. „Aº avea o rugãminte în ceea ce priveºte situl ercis.ro. La secþiunea «Vieþile sfinþilor» în luna decembrie nu este trecutã pe 1 decembrie sfânta Natalia. Aº dori sã citesc despre viaþa ei deoarece fetiþa mea îi poartã numele.

Vã mulþumesc!”.

Textele care apar la acea secþiune sunt din cartea „Vieþile sfinþilor” apãrutã la Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureºti. Fiind o carte deja publicatã, nu putem modifica textul, fiind protejat de legea drepturilor de autor. Am reþinut totuºi sugestia dv. ºi la o eventualã modificare a respectivei secþiuni, prin includerea de materiale din alte surse, vom încerca sã scriem ºi despre sfânta Natalia. Pentru dv. am gãsit în Martirologiul roman urmãtoarele: „Sfânta Natalia din Nicomedia (actualul Izmir din Turcia) s-a nãscut în secolul al III-lea.

A fost o femeie creºtinã cãsãtoritã cu Adrian, un ofiþer necreºtin. Soþul ei a fost aºa de impresionat de creºtinii persecutaþi de împãratul Diocleþian, încât s-a declarat public ca fiind creºtin, deºi nu fusese nici mãcar botezat. A fost arestat imediat ºi apoi condamnat la moarte. În anul 304 Natalia a asistat la executarea lui Adrian prin torturã ºi ardere pe rug. Natalia a murit la 1 decembrie 311 la Argyropolis. În calendarul catolic este comemoratã la 1 decembrie, iar în cel ortodox la 26 august”.

septembrie 2010 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE Papa Benedict al XVI-lea în apãrarea familiei ºi a vieþii copiilor nenãscuþi

Anton Moisin, Ed. „Presa Bunã”, ISBN 978-606 -8116-11-2, 44 p., 14x21 cm, 4 lei

Dumnezeu este mai ales bucurie.

Yvonne-Aimee

Concurs

Ovidiu Voicu, Ed. „Serafica”, ISBN 606-8092 -10-2, 10x14 cm, 78 p., 2,5 lei

datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga un premiu. Trebuie doar sã rãspun-

Citeºti ºi câºtigi

deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Provocãri ale articolele din numãrul trecut Maica Speranþa... tinerilor la începutul al revistei. Se acordã douã prepâinea ºi zâmbetul mileniului III. Vol. I mii prin tragere la sorþi. Trimilui Dumnezeu Pr. Alois Moraru, teþi prin poºtã pe adresa de la Giovanni Ferrotti, Ovidiu Biºog, pag. 2, prin fax: 0232/211527 Ed. „Presa Bunã”, Anca Fron, sau prin e-mail: editor@ercis.ro ISBN 978-606Ed. „StudIS”, rãspunsul, adresa dv. completã 8116-10-5, 298 p., ISBN 978-606ºi, eventual, numãrul de telefon 14x21 cm, 13,50 lei 8064-85-7, 80 p., la care puteþi fi contactat. Par14x20 cm, 5 lei ticipã la concurs rãspunsurile Isus transformã Maurice ºi Tereza. care vor ajunge la redacþie pânã continuu omenirea. O Istoria unei iubiri spiritualitate a la 15 octombrie. Numele câºtiPatrick Ahern, libertãþii radicale gãtorilor se vor anunþa în revista Ed. Arhiepiscopiei din luna noiembrie.

Albert Nolan, Romano-Catolice Ed. „Sapientia”, Întrebarea de Bucureºti, ISBN 978-973ISBN 973-1891Ce înseamnã „Bariona” ºi cine 8980-92-1, 280 p., 21-7, 14x21 cm, a fost apostolul cu acest nume?

14x20 cm, 15 lei 320 p., 15 lei Premiul Ca toþi sã fie una.

Biserici catolice Studii ºi articole în Papa Benedict din Dobrogea onoarea PS Petru al XVI-lea Ana Boariu, Gherghel cu ocazia în apãrarea familiei Ed. Arhiepiscopiei împlinirii a 20 de ani ºi a vieþii copiilor Romano-Catolice de episcopat ºi 70 de nenãscuþi de Bucureºti, ani de viaþã Cartea trateazã gândirea papei ISBN 973-1891Ep. Aurel Percã, 19-4, 14x21 cm, Benedict al XVI-lea în privinþa coord., Ed. „Sapientia”, 136 p., 25 lei sfidãrilor actuale la adresa faISBN 978-973-8980-91-4, miliei ºi a vieþii, reprezentând 17x24 cm, 344 p., 40 lei Cãrþile, în limita stocului disponibil, o introducere în tematica mult pot fi procurate prin comandã: Ci ne mântuieºte de mai vastã a acestei grave pro• prin poºtã: Librãria Presa Bunã, cel rãu. Doctrina ºi bleme ºi a luptei de o amploare Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; Ritualul exorcismelor, • prin fax: 0232/211527; fãrã precedent pe care suveClaudiu Dumea, • prin telefon: 0232/212003, interior 41: ranul pontif o duce pentru a-i Ed. „Sapientia”, – luni-vineri: orele 10.00-18.00; face faþã.

ISBN 978-973• prin e-mail: libraria@ercis.ro; Câºtigãtorii din luna iulie 8980-77-8, 60 p., • prin internet: www.ercis.ro/libraria 13,5x20 cm, 5 lei În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul Au fost primite 18 mesaje poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþu- e-mail, trei scrisori ºi un rãsPrietenia cu Isus, rile specificate nu sunt incluse taxele poºtale. puns pe o carte poºtalã, toate Eventualele modificãri ale preþurilor, precum corecte. În urma tragerii la sorþi, R. Schnackenburg, ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi au câºtigat: Carina Ghercã (IuEd. „Sapientia”, anunþate prin intermediul revistei „Lumina creºISBN 978-973tinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã gani) ºi Claudia Mãlin (Lugoj), 8980-79-2, 116 p., puteþi interesa prin telefon de noile modificãri care vor primi cartea Adolesde preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa centul în faþa vieþii de Anton 14x20 cm, 12 lei http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

Moisin.

26 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2010

Comuniune de viaþã Orizontal: 1) Alianþã prin care un bãrbat ºi o femeie stabilesc între ei o comuniune intimã de viaþã ºi de iubire, orânduitã pentru binele soþilor, naºterea ºi educarea copiilor (cf. GS 48).

2) A influenþa în mod sistematic ºi organizat dezvoltarea intelectualã, moralã ºi fizicã a cuiva – Localitate în Maroc.

3) Actul prin care viitorii soþi îºi manifestã formal ºi public hotãrârea de a se cãsãtori. 4) Definitiv. 5) Colegiu al avocaþilor, organizat pe lângã un tribunal sau o curte de apel – Localitate în Turcia. 6) Localitate în Ungaria – Triburi din Africa de Nord. 7) Ultimii oaspeþi! – Bogãþie – În derutã! 8) Dânsa – Ana Ungureanu – Oraº ºi judeþ situat în extremitatea vesticã a României. 9) Virtute evanghelicã ce implicã stãpânirea de sine, formarea caracterului ºi spiritul de jertfã. 10) Servilism.

11) Celula originarã a vieþii

sociale, semn ºi imagine a comuniunii dintre Tatãl ºi Fiul în Duhul Sfânt (neart.) – Dispozitiv la rãzboiul de þesut.

Vertical: 1) Starea celor care, din iubire faþã de Dumnezeu, îºi jertfesc viaþa pentru împãrãþia cerurilor ºi slujirea ei, renunþând de bunãvoie la cãsãtorie (cf. Mt 19,12; CBC 1579) – „Asociaþia Studenþilor Fizicieni” (abr.). 2) Dispoziþie fundamentalã a omului de a se recunoaºte creaturã în faþa lui Dumnezeu – Notã la diapazon. 3) A inspira (fig.) – În momentul de faþã. 4) A se adapta – Ofiþeri în armata otomanã. 5) Unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Isus (cf. Mt 10,3; Mc 3,18), cunoscut ºi cu numele de Iuda, fiul lui Iacob (cf. Lc 6,16) – Supus

Sunt fericiþi cei...

Criptografie (4,7,8,8,2-1,9,4-1,5,6) Galina P. Pajura

unui senior. 6) Nod! – Echidistanþi (fig.). 7) Strãnepot al patriarhului Iacob (cf. 1Cr 4,2), al cãrui nume înseamnã „Iahve vede” – La dineu! 8) Alifie (pop.) – Simpatizaþi. 9) Colegii de educaþie civilã ºi militarã în Grecia anticã – Crustacee de râu. 10) Legat de altul prin relaþii fraterne. 11) Consilier municipal (fig.) – Denumirea greacã ºi romanã a „þãrii lui Iuda”.

Dicþionar: ERFUD, AGIN, ATAD, RIFI, REAIA. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Familia creºtinã” din numãrul trecut: 1) CASATORITA; 2) EDUCATIE – L; 3) LAGARE – RMO; 4) IMAS – TATIC; 5) B – RAM – SALA; 6) ABI – AMARAT; 7) TU – OMISE – I; 8) ANIMA – I – AE; 9) RIMA – INEL; 10) ICONARI – OA. Rezolvarea criptografiei „Doamne Dumnezeule...” din numãrul trecut: DE – S – CH – ID – EM – IN – T – IL – ES – I – IN – I – MIL – EN – E – C – RE – D – IN – C – I – OS – IL – OR – C – AS – A – PRIM – E – AS – CA – A – DE – V – AR – UL – IN – V – ATA – TU – R – II – TA – L – E. FOTO – VIDEO pentru evenimentul tãu

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit: Adjudeni, 1.450 lei; Cacica, Adrian CUBA, fotograf al Episcopiei de Iaºi tel. 0744-261084; www.fotonuntaiasi.ro 370 lei; Comunitatea catolicilor români din Irlanda, 547 lei.

Festivalul Kolping Moldova 2010 (Pralea, 22-25 iulie)

Consacrarea altarului bisericii „Sfinþii Ioachim ºi Ana” (Oþeleni, 26 iulie)

Profesiune solemnã în Ordinul Fraþilor Minori Capucini (Oneºti, 31 iulie)

Funeraliile pr. Ioan Simon (Sagna, 31 iulie)

Campus pentru adolescenþi ºi tineri din parohiile pãstorite de preoþi franciscani (Pralea, 26 iulie – 1 august)

Exerciþii spirituale pentru terezine (Gioseni, 5-8 august)

Campus vocaþional pentru tinere (Târgu Ocna, 4-7 august)

Profesiune perpetuã în Congregaþia „Micile Surori Misionare ale Caritãþii” (Satu Nou, 8 august)