Lumina crestinului, nr. 5/2011

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXII mai 2011, nr. 5 (257) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Claudiu Bulai, Sergiu Gabor Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Fericitul Ioan Paul al II-lea ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca aceia care lucreazã în mijloacele de comunicare sã respecte întotdeauna adevãrul, solidaritatea ºi demnitatea fiecãrei persoane.

Intenþia misionarã Pentru ca Domnul sã dea Bisericii din China harul de a persevera în fidelitate faþã de evanghelie ºi harul de a creºte în unitate.

Apostolul iubirii (IV) ormat la „ºcoala lui Isus” care a apreciat în el frumuseþea F cristalinã a sufletului ºi fidelitatea de a-i fi prezent sub cruce, sfântul apostol ºi evanghelist Ioan s-a bucurat de privilegiul de a-i fi încredinþatã Preacurata mamã a Mântuitorului. În relatarea vieþii ºi activitãþii lui Isus, în „evanghelia a patra”, sfântul Ioan o aminteºte pe Maica Domnului în douã împrejurãri.

Prima, cu ocazia nunþii din Cana Galileii, descrisã în prima parte a capitolului al doilea, versetele 1-12: „S-a fãcut o nuntã în Cana Galileii ºi mama lui Isus era acolo. A fost invitat la nuntã ºi Isus cu discipolii sãi”.

Evenimentul este bine cunoscut în istoria creºtinã, atât prin situaþia jenantã a insuficienþei elementului obiºnuit la o nuntã, vinul, cât mai ales a intervenþiei salutare, miraculoase, din partea lui Isus, deºi, mai întâi, pare indiferent la observaþia delicatã a Maicii sale, „nu mai au vin”, spunând: „Ce ne priveºte pe mine ºi pe tine, femeie?” (v. 4a).

Intuiþia Mariei înþelege pedagogia divinã, zicând slujitorilor: „Faceþi tot ce vã va spune!” (v. 5a). Într-adevãr, la porunca lui Isus, slujitorii umplu cu apã

cele ºase vase de piatrã, dupã care, la aceeaºi poruncã a invitatului, duc din conþinut stolnicului nunþii, care constatã semnul miraculos sãvârºit. Cuvintele Mariei, „Faceþi tot ce vã va spune”, se cuvine a fi reþinute de oricine vrea sã fie ucenic credincios al Salvatorului.

A doua situaþie, deosebit de grãitoare pentru viaþa spiritualã, are caracter testamentar, fiind o încredinþare „cu limbã de moarte” pe care Isus rãstignitul o face, spunând mamei sale, privind spre Ioan: „Femeie, iatã-l pe fiul tãu!”, ºi îndatã, cãtre discipol: „Iat-o pe mama ta!” (19,26b ºi 27a).

Evanghelistul adaugã: „ªi din ceasul acela, discipolul a luat-o acasã la el” (v. 27b).

Ce reprezentant mai bun puteam avea, în acel moment crucial, decât pe Ioan, „discipolul pe care îl iubea Isus, care în timpul cinei se aplecase pe pieptul lui” (In 21,20)? De aceea, el ne poate spune tuturor: „Frãþiorii ºi surioarele mele, bucuraþi-vã cã o aveþi ºi voi pe mama lui Isus ca mamã. Ea vã iubeºte ºi are grijã de voi. Cinstiþi-o! Iubiþi-o! Chemaþi-o mereu în ajutor! Aºa veþi fi, cu siguranþã, plãcuþi Tatãlui ceresc”.

Maria,

Mesaj terezian

tronul înþelepciunii „Fecioarã Marie, Isus era toatã bucuria ta. Îl priveai în contemplaþia inimii. Când drumul e greu ºi necazul apasã, inima ta de mamã sã mã ajute a citi înþelesul adevãrat al evenimentelor” (C. Tonnelier, Trãirea zilnicã a evangheliei împreunã cu sfânta Tereza a Pruncului Isus, Ed. „Presa Bunã”, Iaºi, 1997, p. 422).

P.A.D.

Fericitul Ioan Paul al II-lea

O floare la fereastra cerului una mai, cea mai frumoasã lunã a anului, închinatã L Maicii Domnului, începe anul acesta, 2011, cu o floare aleasã aºezatã pe altarul Bisericii, ºi anume noua floare înscrisã între celelalte flori cereºti, fericitul Ioan Paul al II-lea.

Nãscut într-o familie de credincioºi polonezi din Wadowice, purtat pe braþe de o mamã plinã de iubire ºi sensibilitate, Emilia, ºi crescut în ambientul unei familii tradiþionale, sub protecþia unui tatã grijuliu, Karol, precum odinioarã într-o casã ca aceia din Nazaret, micuþul Karol creºte ºi încet, încet se deschide ca o floare plãcutã ºi cuceritoare, ce ºi-a înfipt rãdãcinile chiar în luna mai, cea mai frumoasã ºi fermecãtoare.

Destinul l-a fãcut sã înceapã de mic copil o viaþã creºtinã Karol Wojtyla în mijlocul pãrinþilor

aparte, iar paºii l-au purtat din casa pãrinteascã la altarul bisericii parohiale, apoi la ºcoalã ºi între copii ºi tineri, fãcând mereu ca floarea, care a început în luna mai, sã capete culorile ºi farmecul harului ceresc ºi sã se desãvârºeascã în lumina zilelor senine ºi a cântãrilor închinate Maicii Domnului.

Drumul pe care a pornit a fost presãrat cu multe încercãri, a fost asaltat de ororile rãzboiului, dar nimic nu a fost în stare sã-l opreascã din dorinþa lui de a-l gãsi pe Dumnezeu mai mult, de a ajunge la acele cunoºtinþe despre misterul vieþii omului ºi de a se oferi sã rãspândeascã lumina credinþei ºi a iubirii la toþi oamenii.

Pierderea timpurie a mamei l-a fãcut sã descopere o altã

mamã, de care s-a legat cu toatã fiinþa, mama tuturor creºtinilor ºi regina popoarelor. Locul gol lãsat de pierderea mamei din inima sa de copil a fost ocupat de Madona din Czestochowa.

Peste sentimentele fireºti moºtenite de la mama Emilia s-au grefat în inima copilului Karol farmecul ºi iubirea mamei cereºti care l-a însoþit în toatã viaþa pânã la fereastra cerului. Putem descoperi de aici faptul cã micuþul Karol, marele papã Ioan Paul al II-lea de mai târziu, a iubit luna naºterii sale pe pãmânt, a cinstit-o pe cea cãreia i-a fost dedicat ºi tot în aceeaºi lunã i-a fost hãrãzit ceasul sã intre în ceata sfinþilor ºi sã fie aºezat, printr-un act oficial ºi public, lângã tronul Domnului, ca una dintre cele mai frumoase flori.

Prima zi a lunii mai 2011 reprezintã, aºadar, pentru întreaga Bisericã momentul confirmãrii sfinþeniei sale, împlinirea profeþiei cardinalului Joseph Ratzinger, care fãcea referinþã, în discursul sãu din ziua funeraliilor, la prezenþa venerabilului ¾ pontif la fereastra cerului.

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 3

¾

Milioane de tineri, credincioºi, oameni de toate convingerile n-au contenit, în cei ºase ani de la acea clipã, sã priveascã cu ochii credinþei spre fereastra cerului, unde sã-l întâlneascã pe marele iubitor de Dumnezeu ºi cinstitor al Maicii Preacurate.

Acum suntem siguri cã strigãtul ce a rãsunat în Piaþa „Sfântul Petru”, la acea orã de despãrþire – „Subito santo!” – a devenit realitate, iar aplauzele entuziaste din acea sâmbãtã întâi a lunii aprilie, când închidea ochii pentru acest pãmânt ºi se deschideau pentru cer, continuã în aceastã zi în orice colþ al lumii. O floare nãscutã pe pãmânt s-a transferat în ceruri, fãcând astfel coroanã, împreunã cu Maica Domnului ºi cu toþi sfinþii, în jurul tronului lui Dumnezeu, pe care atât de mult l-a iubit ºi l-a vestit.

Tinerii noºtri, din întreaga diecezã, sunt fericiþi sã trãiascã aceastã bucurie a întâlnirii lor anuale, chiar la Butea, într-un alt loc dedicat cinstirii Maicii Domnului în ziua de 1 mai. Vor simþi fiorul comuniunii spirituale prin mijloacele de comunicare, cu toþi tinerii ºi mulþimile de pelerini sosiþi la Roma, pentru aceastã minunatã zi de mai. Se va realiza astfel acel cor imens de tineri care va cânta

Papa Ioan Paul al II-lea ºi episcopii de la Iaºi în vizita Ad limina (martie 2003)

triumful iubirii marelui lor prieten ºi vor admira cu conºtiinþa lor curatã frumuseþea noii flori de pe firmamentul cerului ºi din catalogul sfinþilor.

Tema acestei întâlniri, „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (cf. Col 2,7), prezentatã de Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea pentru toþi tinerii ce se îndreaptã spre Ziua Mondialã a Tineretului de la Madrid din luna august, imediat dupã ridicarea Maicii Domnului la cer (15 august), reprezintã o împlinire a acelor zile de entuziasm ºi credinþã vie, deschise acum 26 de ani de noul fericit Ioan Paul al II-lea.

Aceastã temã vrea sã ne arate la ce duce ºi care trebuie sã fie, de fapt, rezultatul zilelor

tineretului, înrãdãcinaþi în Cristos, întemeiaþi pe stânca învãþãturii sale ºi tari în mãrturisirea credinþei.

Adunaþi la Butea, împreunã cu episcopul diecezan, cu ceilalþi preoþi ºi asistenþii spirituali, ºi în sintonie cu Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea, tinerii noºtri au o fericitã ocazie sã îndrepte spre ceruri, susþinuþi de preacurata Fecioarã Maria ºi de sfântul Iosif, un prinos de recunoºtinþã pentru viaþa ºi mãrturia sfântã a noului fericit papa Ioan Paul al II-lea ºi sã cânte, cu toþi fraþii ºi prietenii lor, un imn de preamãrire ºi cinstire a victoriei marelui lor prieten, Karol cel Mare ºi Sfânt: preamãrit sã fie Dumnezeu în sfinþii sãi ºi de acum ºi în fericitul Ioan Paul al II-lea. Fericite Karol Wojtyla, Ioan Paul, mijloceºte pentru noi toþi ºi mai ales pentru tinerii noºtri, adunaþi la Butea, pentru toþi ceilalþi tineri din întreaga Diecezã de Iaºi ca ºi din întreaga þarã, România, pe care ai numit-o „Grãdina Maicii Domnului”. Rãmâneþi, dragi tineri: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (cf. Col 2,7).

Al vostru prieten ºi episcop ? Petru Gherghel

4 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

Actualitatea Ioan Paul al II-lea

Un papã curajos, obiºnuit cu dificultãþile Beatificarea papei Ioan Paul al II-lea este un mare eveniment pentru catolici ºi nu numai. Într-un interviu acordat agenþiei Zenit, Mons. Slawomir Oder, postulatorul cauzei de beatificare a lui Ioan Paul al II-lea, descrie itinerarul procesului de beatificare, aspecte cunoscute ºi necunoscute din viaþa papei Ioan Paul al II-lea. Din lungul interviu luat de jurnaliºtii de la Zenit (De Anita S. Bourdin ºi Sergio Mora) au fost selectate cele mai relevante întrebãri ºi rãspunsuri.

Este vreun aspect pe care nu-l cunoºteaþi ºi care v-a uimit la Ioan Paul al II-lea?

Lucrul care m-a uimit, în afarã de aspectul cel mai important, este descoperirea cã izvorul, originea acestei activitãþi extraordinare, a acestei generozitãþi în acþiune, a profunzimii gândirii sale este raportul cu Cristos. A rezultat cu siguranþã un om mistic. Un mistic în sensul cã era un om care trãia prezenþa lui Dumnezeu, care se lãsa condus de Duhul Sfânt, care era în dialog constant cu Domnul ºi care ºi-a orientat viaþa sa în jurul întrebãrii: „Mã iubeºti tu?”. Aºa încât viaþa lui a fost rãspunsul la aceastã întrebare esenþialã a Domnului. De aceea, cred cã acest aspect este comoara cea mai mare a procesului. În acest dialog era ceva care sã poatã face sã ne gândim la o cruce pentru Ioan Paul al II-lea? Vorbea mult despre suferinþã ºi despre solidaritate. Existau lucruri care îl tulburau din acest punct de vedere?

Un om cu o sensibilitate mare ca a lui nu putea sã rãmânã

indiferent în faþa suferinþelor din lume. ªi noi am constatat aceasta; era foarte vigilent, atent la orice se întâmpla în lume.

Nu se temea sã-ºi ridice glasul ºi sã spunã ºi lucrurile care nu corespundeau modului obiºnuit de a vorbi. E suficient sã citez apelul sãu din inimã pentru pace în ajunul conflictului din Golf, când spunea: „Eu aparþin generaþiei care cunoaºte rãzboiul”. Au fost cuvinte foarte puternice. Cu siguranþã, un gând care nu se conforma cu acel „corect din punct de vedere politic”... Cu siguranþã, lucrul pe care l-a avut mereu în inimã ca un mare gând era acel genocid silenþios care are loc cu avortul. Întrebarea cu privire la bogãþia vieþii umane încã de la zãmislire, asta da, a fost cu siguranþã o cruce ºi o durere constantã în viaþa lui...

Când Ioan Paul al II-lea a urcat la scaunul pontifical, în Bisericã exista o serie de probleme care pãreau aproape fãrã ieºire: pe de o parte teologia eliberãrii, pe de altã parte schisma lefebrianã. ªi la sfârºitul pontificatului au fost fãcuþi foarte mulþi paºi

pentru a uni Biserica ºi a rezolva aceste probleme...

Da, cu siguranþã a fost un papã care în mod providenþial a adus în ministerul sãu petrin energie, era un papã tânãr. Era ºi un papã obiºnuit sã se confrunte cu ostilitatea: Biserica din Polonia în faþa comunismului.

Un papã cu mare pregãtire intelectualã ºi culturalã, ºtiinþificã, un pontif cu mare sensibilitate chiar esteticã, atent la atâtea valori. A ºtiut sã redea prospeþime Bisericii, fãcând mereu referinþã la prospeþimea pe care a dat-o Conciliul Vatican II. Este papa care a actualizat, care a dus înainte gândirea Conciliului. ªi în acest sens a fãcut foarte mulþi paºi, a întreprins atâtea activitãþi care au putut sã întãreascã puþin barca Bisericii.

Existã o sfinþenie ºi o paternitate. El a vorbit despre aceastã paternitate. M-am întrebat mereu dacã într-o zi va fi beatificarea tatãlui lui Wojtyla, pentru cã este o figurã paternã extraordinarã care într-adevãr l-a marcat ºi pe fiul sãu. În mod absolut, da. Privind aceastã familie se vede în ce ¾

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 5

¾ mod a lucrat Domnul. Ioan Paul

al II-lea spunea mereu cã a fost primul sãu maestru de spiritualitate, prima cãlãuzã în viaþa spiritualã, primul seminar pe care l-a frecventat. Cu siguranþã avea imaginea acestui tatã, a acestui militar, soldat, care îngenunchea ºi se ruga noaptea în faþa icoanei sfintei Fecioare Maria. Sunt lucruri care rãmân în inima unui copil. Un om care l-a însoþit pe copilul sãu de mânã în pelerinaj la Czestochowa.

L-a iniþiat la rugãciune. Dar era ºi figura fratelui, pe nume Edmund, ºi el o persoanã ieºitã din comun, care s-a dedicat în totalitate caritãþii, plãtind apoi personal.

Ajuns în vârstã au devenit vizibile sacrificiile din viaþa lui, în timp ce sunt mai puþin cunoscute acelea de când era mai tânãr. Ne puteþi spune ceva mai mult despre posturile ºi sacrificiile despre care vorbiþi?

Suferinþa cauzatã de boalã a fost un aspect care la sfârºitul zilelor sale a devenit aproape o icoanã a pontificatului sãu, dar nu era unica dimensiune a mortificaþiei în viaþa lui. Încã de tânãr a fost iniþiat la spiritualitatea carmelitã. Era fascinat de Carmel, aºa încât atunci când era încã tânãr se gândea cã are o vocaþie carmelitã. Rãmãsese fascinat de sfântul Ioan al Crucii, de sfânta Tereza, de sfânta Tereza cea Micã, motiv pentru care practicile de pocãinþã personalã erau prezente în viaþa lui.

Acesta era un aspect pe care nimeni nu-l cunoºtea, pe care l-am aflat numai în contextul procesului, ºi îmi amintesc cã a tulburat pe mulþi atunci când s-a aflat. ªi totuºi da. A fost un semn al credinþei sale profunde, al vieþii sale spirituale.

Întalnirea ecumenicã de la Assisi (1986)

A fost un pic un „scandal”,

în sensul cã într-o lume în care tuturor le este fricã sã îmbãtrâneascã, sã nu fie eficienþi, a dus pânã la sfârºit boala sa, fãrã a o ascunde. ªi sã vezi apoi miile de persoane care s-au aºezat la rând pe Via della Conciliazione pentru a-l vedea... Care a fost aspectul care v-a uimit mai mult la Ioan Paul al II-lea?

Incapacitatea lui de a vorbi, atunci când a rãmas mut, când nu mai putea sã spunã nimic, ci pur ºi simplu persevera, rãmânea, exprima apropierea sa, iubirea sa, acel „iatã-mã” al sãu în faþa Domnului, fãrã a ascunde acest aspect. Acolo, probabil, cu adevãrat ne-a oferit exerciþiile spirituale cele mai mari, fãrã a spune nimic, pur ºi simplu ca martor. A fost un mod foarte senin de a duce înainte aceastã realitate care face parte din experienþa umanã.

Putem s-o considerãm o perspectivã a vieþii creºtine; ºi suferinþa, ºi moartea fac parte din viaþã, desigur, ca o trecere. Cu aceastã mãrturie, cu acest „a nu se ruºina” al sãu a redat speranþa atâtor persoane, aproape ca o ruºine pentru cã sunt purtãtori de boli, de bãtrâneþe.

6 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

Trãim într-o civilizaþie care vrea, într-un fel, sã exorcizeze moartea, ca în Statele Unite al Americii, unde existã o întreagã industrie pentru a înfrumuseþa moartea, care aproape cã nu apare ca moarte. El a mers înainte în pofida semnelor suferinþei, a morþii care se apropia, fãcând sã se înþeleagã cã este o perioadã a vieþii.

A privit vreodatã cineva cu neîncredere decizia lui Ioan Paul al II-lea de a institui Ziua Mondialã a Tineretului, din cauza situaþiilor de promiscuitate care se puteau crea între tineri?

Nu era neîncredere nici din partea papei, nici din partea tinerilor care gândeau încã în mod învechit. El gândea în mod foarte modern. Era un preot care simþea. El însuºi a spus acest lucru, cã darul este un mister, cã preotul nu trebuie sã caute sã fie la modã pentru cã este mereu la modã, este mereu actualizat, pentru cã acela pe care un preot îl reprezintã este Cristos. ªi el a ºtiut sã convoace aceºti tineri tocmai jucând pe noutatea care este Cristos.

(Dupã Zenit, 6-8 aprilie) Traducere de pr. Mihai Pãtraºcu

Mãrturii despre Ioan Paul al II-lea În întreaga sa viaþã, fericitul Ioan Paul al II-lea a intrat în contact cu numeroºi oameni.

Mulþi dintre ei au pus în scris impresia lãsatã de întâlnirea cu papa polonez. În continuare prezentãm câteva mãrturii.

„Ioan Paul al II-lea asculta îndelung, asculta mereu. L-am cunoscut înainte de numirea mea la dicaster, când participam la consultãrile teologilor despre anumite teme. ªi în aceste reuniuni, lucrul care mã uimea cel mai mult era capacitatea lui de ascultare. Noi vorbeam, el asculta. ªi numai dupã aceea, când ne revedeam la prânz, fãcea observaþiile sale.

Era evidentã voinþa lui de a înþelege profund” (Angelo Amato, prefect al Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor). „Nu existã un Ioan Paul al II-lea mediatic, un Ioan Paul al II-lea privat... nu, nu au existat descoperiri inedite. Adevãrata descoperire a fost aceea de a dovedi cã Ioan Paul al II-lea era un om autentic. Procesul a fãcut sã se înþeleagã motivaþia acestei coerenþe ºi unitãþi de viaþã: relaþia sa strânsã cu Isus Cristos”. (…) „era un adevãrat om ºi era un om al lui Dumnezeu” (Mons. Slawomir Oder, postulator al cauzei de beatificare a lui Karol Wojtyla). „Am învãþat mai ales sã arunc cele mai mari preocupãri în inima Mântuitorului, sã uºurez povara responsabilitãþii mele amintindu-mi în faþa Rãstignitului cã Biserica este înainte de toate a lui” (card. Jozef Tomko).

„Atrãgea atenþia modul în care el se abandona rugãciunii: se observa în el un transport care îi era natural ºi care îl absorbea ca ºi cum nu avea activitãþi urgente care îl chemau la viaþa activã. Atitudinea lui în rugãciune era reculeasã ºi, în acelaºi timp, naturalã ºi dezinvoltã: mãrturie a unei comuniuni cu Dumnezeu intens înrãdãcinatã în sufletul sãu; expresie a unei rugãciuni convinse, gustate, trãite. El se pregãtea pentru diferitele întâlniri, pe care le avea peste zi sau în timpul sãptãmânii, rugându-se. Înainte de orice decizie importantã Ioan Paul al II-lea se ruga pentru aceasta îndelung. Cu cât mai importantã era decizia, cu atât mai prelungitã era rugãciunea” (card. Giovanni Battista Re, prefect emerit al Congregaþiei pentru Episcopi). „Pentru mine papa Ioan Paul al II-lea a fost un sfânt, ca toþi papii din ultimele douã sau trei secole” (Fringeli, cãpitanul Gãrzii Elveþiene). „Ceea ce impresiona cel mai mult era tocmai sfinþenia sa, profunditatea ºi spontaneitatea relaþiei lui cu Dumnezeu. Apoi, modul lui de a se ruga… Era capabil sã se cufunde imediat în rugãciune ºi aceasta era o atitudine constantã a sa, de aceea orice fãcea sau spunea era în cheia raportului sãu cu Dumnezeu” (card. Camillo Ruini, vicar general emerit pentru Dieceza de Roma). „În cazul lui comunicarea nu folosea pentru a învinge, pentru a obþine un consens, ci pentru a

convinge persoanele de mãreþia creºtinã”. „Cred cã învãþãtura cea mai importantã este cã în definitiv comunicarea consistã în a face sã aparã adevãrul, nu în a crea o aparenþã” (dr. Joaquin Navarro-Valls, purtãtor de cuvânt al Sãlii de Presã a Vaticanului). „Ioan Paul al II-lea i-a învãþat pe oameni, în special pe tineri, despre dragoste, simplitate ºi pace... Aceste lecþii ar trebui urmate de toþi liderii din lume, inclusiv din Indonezia” (Stefanus Gusma, reprezentant al Uniunii Studenþilor Catolici din Indonezia) „Eu l-am cunoscut când aveam 28-29 de ani ºi a fost mereu deschis ºi amabil cu mine; m-a primit ºi am vorbit de multe ori.

Era dispus sã accepte orice întrebare ºi nu ezita sã rãspundã aºa cum voia. A fost un mare umanist, un om în continuã cãutare, un revoluþionar, un lider spiritual ºi civil, un om de rãscruce, protagonist al secolului al XX-lea” (Andrea Riccardi, istoric).

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Curtea neamurilor – bilanþ -a încheiat în seara zilei de 25 martie la Paris, oraºul S simbol al Iluminismului, manifestarea Curtea neamurilor, despre care s-a mai scris în aceastã publicaþie.

Zilele care s-au scurs de la acel eveniment au ajutat la evaluarea a ceea ce a fost, mai ales cã asemenea întâlniri vor avea loc în viitor în mai multe oraºe, printre care Tirana, Praga, Chicago, Quebec, Stockholm.

Creatã ca un spaþiu permanent de dialog între cei care cred ºi cei care nu cred, Curtea neamurilor este o structurã promovatã de Consiliul Pontifical pentru Culturã de la Vatican. Numele vine de la locul de lângã templul din Ierusalim, unde aveau acces ºi neamurile. Astãzi, „neamurile” sunt cei care nu cred, iar „curtea” este deschisã tuturor.

UNESCO, Sorbona, Academia Francezã, esplanada catedralei din Paris: acesta este parcursul iniþiativei Curtea neamurilor, care s-a încheiat cu o seratã festivã ºi cu mesajul papei Benedict al XVI-lea adresat miilor de persoane reunite în faþa catedralei „Notre Dame”.

Evident, locurile de întâlnire au fost semnificative: locuri laice, dar ºi locuri care aparþin credinþei.

La Paris s-au confruntat prieteneºte (mesaje, conferinþe, dezbateri) voci ale credincioºilor ºi ale agnosticilor, pe un teren de hotar, fiecare rãmânând în spaþiul propriu, dar dispuºi sã asculte argumentele celuilalt.

Bilanþul evenimentelor de la Paris l-au fãcut, în douã interviuri acordate ziarului italian

„Avvenire”, cardinalul Gianfranco Ravasi, preºedintele Consiliului Pontifical pentru Culturã, ºi psihanalista Julia Kristeva, francezã de origine bulgarã.

Bilanþul, spune cardinalul, este „foarte pozitiv pe mai multe niveluri. În primul rând la nivel tematic: temele au fost creative, variate. Sperãm sã adunãm toate intervenþiile, deoarece acestea pot oferi idei pentru întâlnirile viitoare. În al doilea rând, a fost un mare spectru în expresia culturalã: de la genul socio-politic la UNESCO, la cel intelectual la Sorbona, pânã la cel tematic la Colegiul Bernardinilor. În viitor ne gândim sã abordãm teme mai precise, ca de exemplu credinþã ºi ºtiinþã sau credinþã ºi artã”. În acelaºi timp, cardinalul spune cã cel mai greu este de dialogat cu cei indiferenþi, pentru cã aceºtia nu-ºi pun întrebãri.

Julia Kristeva, agnosticã intelectualã, considerã cã ne aflãm într-o perioadã în care dialogul între creºtini ºi umaniºti este foarte important, necesar pentru a înfrunta criza economicã ºi politicã actualã; umanismul îºi poate gãsi o bogãþie mai mare într-un raport nou cu sistemele morale. Cu privire la Curtea neamurilor, crede cã „aceastã iniþiativã este foarte frumoasã, deºi nu se ºtie ce rezultate va aduce. Este ceva uimitor, un început al acelui dialog care mi se pare necesar, faþã de care mulþi au temeri…

Vreau sã spun prietenilor mei: «Nu vã temeþi de religie»”.

Un studiu recent aratã cã în nouã þãri (Australia, Austria, Canada, Finlanda, Republica

8 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

Cehã, Irlanda, Olanda, Noua Zeelandã ºi Elveþia) numãrul celor fãrã religie este în creºtere. În Republica Cehã, procentul celor care s-au declarat fãrã religie era de 59% în anul 2001, iar în Olanda, 40%. Sondajele aratã cã ºi în Germania numãrul celor care se declarã fãrã religie este în creºtere, iar în Japonia 86% din populaþie nu crede în nimic.

Deºi nu trebuie uitat cã, aºa cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, perioadele de declin pot fi urmate de perioade de trezire religioasã, iniþiative ca acelea de mai sus pot sã-i conducã pe cei care nu cred la a-ºi pune întrebãrile fundamentale ºi la a cãuta rãspunsuri. Este ceea ce observa Benedict al XVI-lea la finalul întâlnirii de la Paris: „Voi, care nu credeþi, voiþi sã-i interpelaþi pe cei care cred, cerând de la ei mãrturia unei vieþi coerente cu ceea ce ei cred ºi refuzând orice deviere care sã facã inumanã religia… Voi, care credeþi, voiþi sã spuneþi cã chestiunea despre Dumnezeu nu este un pericol pentru societate, nu pune în primejdie viaþa umanã! Întrebarea despre Dumnezeu nu trebuie sã lipseascã din marile interogative ale timpului nostru”.

Pr. Cornel Cadar

A trecut la Domnul

Episcopul Ioan ªiºeºtean În al 75-lea an al vieþii, în al 40-lea an al preoþiei sale ºi în al 17-lea an al episcopatului sãu, în ziua de 12 aprilie, a trecut la Domnul PS Ioan ªiºeºtean, episcop greco-catolic de Maramureº.

-a nãscut la 11 iunie 1936 în S comuna ªiºeºti, fiind mezinul unei familii de þãrani cu opt copii. Dupã terminarea ºcolii primare din satul natal, a urmat cursurile Liceului „Gheorghe ªincai” din Baia Mare.

A studiat teologia în clandestinitate ºi a fost hirotonit în secret la 16 martie 1972 de episcopul dr. Ioan Dragomir.

Odatã cu deschiderea Institutului Teologic Greco-Catolic din Baia Mare, a activat ca profesor de teologie dogmaticã. La începutul anului 1994 a fost numit de cãtre PS Lucian Mureºan vicar al Maramureºului istoric.

La 20 iulie 1994, a fost numit episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Maramureº. Consacrarea întru episcop ºi înscãunarea au avut loc la 11 septembrie 1994, la Baia Mare, prin impunerea mâinilor mitropolitului Lucian Mureºan, a PS Virgil Bercea, episcop auxiliar de Fãgãraº ºi Alba-Iulia, ºi

Scrisoarea de condoleanþe estea încetãrii din viaþã a veneratului episcop Ioan ªiºeºtean, în cel de-al 75-lea an al vieþii, ne-a umplut, ºi nouã, V celor din Iaºi, inima de durere ºi compasiune.

Preasfinþitul era pentru noi nu numai un confrate întru preoþie ºi episcopat, ci ºi un adevãrat pãrinte ºi un prieten cãtre care ne îndreptam cu simpatie ºi stimã.

Timpurile grele prin care a trecut ºi multele suferinþe ce nu se mai terminau i-au mãcinat sãnãtatea ºi i-au urgentat sfârºitul. În toate aceste greutãþi zilnice ºi necazuri fireºti, Preasfinþitul din ªiºeºti transpira bunãtate, rãbdare ºi inspira curaj în activitatea de pãstor în Þara de Sus, între preoþii ºi credincioºii greco-catolici, ele revãrsându-se ºi spre noi, confraþii sãi întru episcopat, atât în momentele oficiale de la sesiunile Conferinþei Episcopilor Catolici de ambele rituri din România, cât ºi în relaþiile interpersonale.

Memoria lui va rãmâne mereu vie ºi pentru noi, cei ce ne aflãm dincoace de Carpaþi. În rugãciunile noastre, ca ºi la celebrarea sfintei Liturghii de înmormântare, îl vom pomeni cu plãcutã ºi vie aducere aminte ºi sperãm ca el sã mijloceascã nu numai pentru proprii enoriaºi, ci ºi pentru noi, ceilalþi slujitori ºi fii ai Bisericii Catolice din România.

Requiescat in pace!

PS Petru Gherghel, episcop de Iaºi PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi

a PS Alexandru Mesian, episcop coadiutor al Lugojului.

A decedat la reºedinþa familiei de la Baia Sprie, în urma unui stop cardio-respirator. Trupul neînsufleþit a fost depus, în seara zilei de 13 aprilie, în biserica „Sfânta Maria” din Baia Mare, în care a fost ºi înmormântat.

Funerariile au avut loc sâmbãtã, 16 aprilie, prin celebrarea sfintei Liturghii la ora 10.30, urmatã de slujba înmormântãrii. La predicã PF Lucian Mureºan a prezentat personalitatea plinã de credinþã a pãrintelui ªiºeºtean.

Au fost alãturi de PS Ioan ªiºeºtean pe ultimul sãu drum ES Francisco Javier Lozano, nunþiul apostolic în România ºi Republica Moldova, toþi episcopii Bisericii Române Unite cu Roma, din România, episcopi romano-catolici din þarã ºi strãinãtate. Dieceza de Iaºi a fost reprezentatã de PS Petru Gherghel. În total au fost 168 de slujitori ai altarelor.

La sfârºitul Liturghiei de înmormântare a fost citit mesajul cardinalului Leonardo Sandri, prefectul Congregaþiei pentru Bisericile Orientale, dupã care a urmat cuvântul nunþiului apostolic ºi cel al PF Lucian Mureºan, arhiepiscopul major.

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Surorile Clarise Urbaniste

Cel de-al VIII-lea centenar

Pelerinajul bolnavilor

L

clariselor cu prilejul centenarului, au evidenþiat urmãtoarele: „Experienþa sfinþilor Francisc ºi Clara din Assisi ne-au atras, iar da-ul lor spus lui Cristos se prelungeºte în timp prin noi; (...) acest centenar– aniversar este o ocazie pentru a ne aminti de propria vocaþie ºi a revedea motivaþiile da-ului nostru spus lui Dumnezeu”.

Chiar cuvintele sfintei Clara adresate sfintei Agneza de Boemia sunt pentru fiecare un îndemn: „Amintindu-þi de hotãrârea ta... sã ai mereu prezent în faþa ochilor începutul ei; pãstreazã cu grijã ceea ce ai dobândit; fã bine ceea ce faci; nu te opri, ci, cu pas uºor ºi sigur, alergã repede, astfel încât, fãrã ca nici mãcar praful sã-þi încetineascã alergarea, sã înaintezi cu grijã ºi cu bucurie pe calea fericirii” (IF 2875).

una mai e luna primãverii, a florilor ºi a Maicii Domnului. Spre mijlocul acestei luni, la 13 mai, comemorãm apariþia sfintei Fecioare Maria la Fatima.

E bine de ºtiut cã în aceastã zi, noi, cei din Dieceza de Iaºi, ne îndreptãm cu mai multã atenþie spre cea pe care o invocãm cu încredere Tãmãduitoarea bolnavilor ºi Mângâietoarea mâhniþilor, deoarece avem Ziua Bolnavului la nivel diecezan. În aceastã zi, preoþi, persoane consacrate ºi laici suntem chemaþi sã-i însoþim pe cei în suferinþã cu rugãciunile noastre.

Pentru a ne arãta preþuirea faþã de persoanele aflate în suferinþã suntem chemaþi în pelerinaj spre Maria, mama noastrã. Astfel, la 13 mai cei bolnavi însoþiþi de cei dragi, sub coordonarea preoþilor, a persoanelor consacrate ºi a personalului medical, sunt aºteptaþi la sanctuarul Maicii Domnului de la Cacica.

Pelerinajul se va desfãºura dupã urmãtorul program: 10.00: Ritul de primire solemnã a pelerinilor ºi Celebrarea penitenþialã; 10.30: Sfântul Rozariu; 11.00: Sfânta Liturghie pontificalã, prezidatã de PS Petru Gherghel, 13.00 prânzul; 14.00: Adoraþia euharisticã ºi binecuvântarea bolnavilor cu sfântul sacrament; 14.45: plecarea.

Detalii se pot obþine de la pãrinþii parohii, de la dr. Gema Bãcoanu (0742.034062), d-na Antonina Dogariu (0741.217381) sau pr. Laurenþiu Dãncuþã (0721.565663).

Tãmãduitoarea bolnavilor, roagã-te pentru noi!

Surorile Clarise Urbaniste din Roman

Pr. Laurenþiu Dãncuþã

Surorile Clarise au deschis oficial, în Duminica Floriilor (17 aprilie), cel de-al VIII-lea centenar al fondãrii ordinului, care se va încheia la 11 august 2012, cu ocazia sãrbãtorii sfintei Clara din Assisi.

S

fânta Clara, urmând exemplul ºi sfatul lui Francisc din Assisi, s-a consacrat lui Dumnezeu, în bisericuþa „Porþiuncula”, în anul 1211, în Duminica Floriilor. Dorinþa arzãtoare a acestei tinere, de a fi cât mai asemãnãtoare cu Cristos, a determinat-o sã renunþe la tot fastul pe care i-l putea oferi rangul social de nobilã din care fãcea parte ºi, printr-o continuã despuiere de cele pãmânteºti, a reuºit sã creeze în interiorul ei acel spaþiu prielnic iruperii vieþii lui Dumnezeu.

Pentru Clara a fi sãracã înseamnã a fi contemplativã, adicã total acaparatã de puterea Duhului ºi luminatã de el, adâncitã în misterul lui Dumnezeu, gustând astfel din farmecul dialogului intim cu Cristos. Prin experienþa ei, Clara doreºte sã ne spunã cã dimensiunea contemplativã este un drum necesar în viaþa fiecãrui om, dar în mod special, în spiritualitatea franciscanã-clarianã, ce conduce la cunoaºterea lui Cristos, cel sãrac ºi umil, ºi la prietenia cu el. În scrisoarea pe care cei patru miniºtri generali ai Ordinului Franciscan au adresat-o

E bine de ºtiut

10 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

ISTORIE Figuri ilustre

Arhiep. Al.Th. Cisar rhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar s-a nãscut A la 21 octombrie 1880 la Bucureºti ºi a urmat studiile teologice la Seminarul „Sfântul Duh” din Bucureºti ºi la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma. A fost hirotonit preot la 6 iunie 1903 la Roma, iar dupã întoarcerea în þarã a activat ca prefect de studii la Seminarul arhidiecezan, vicar la Parohiile „Bãrãþia” (Bucureºti) ºi Craiova, precum ºi ca director al ªcolii Arhiepiscopale „Sfântul Andrei” (Bucureºti).

La 22 aprilie 1920 a fost numit episcop de Iaºi, iar la 12 decembrie 1924 arhiepiscop de Bucureºti. În septembrie 1948, guvernul comunist l-a pus „în retragere”, iar la 12 ianuarie 1949 arhiepiscopul ºi-a dat demisia, fiind înlocuit la conducerea arhidiecezei de episcopul de Iaºi, dr. Anton Durcovici, în calitate de administrator apostolic.

Va reveni la conducerea arhiepiscopiei la 29 iunie 1949, pentru ca la 21 mai 1950 sã-ºi depunã din nou jurisdicþia, cu doar câteva ore înaintea internãrii sale la mãnãstirea franciscanã de la Orãºtie.

Arhiepiscopul Cisar nu a împãrtãºit, aºadar, soarta celorlalþi episcopi catolici din România care au fost arestaþi, condamnaþi sau internaþi în diverse lagãre ºi închisori de exterminare, fiind „internat”, cu un statut de „semilibertate”. Securitatea l-a etichetat drept un anticomunist convins, un „duºman al U.R.S.S. ºi al regimului democraþiei populare din RPR”,

în baza faptului cã arhiepiscopul Cisar condamnase ingerinþele regimului comunist în viaþa internã a Bisericii Catolice, cât ºi persecuþia cãreia i-au cãzut victime episcopi, preoþi, cãlugãri, cãlugãriþe ºi laici.

De asemenea, Securitatea îi atribuia arhiepiscopului urmãtoarea afirmaþie: „Comunismul este duºmanul libertãþii, al drepturilor omului, al ordinii morale ºi sociale”. În timpul captivitãþii sale, arhiepiscopul a condamnat fãrã echivoc aºa-zisul Congres de la Gheorgheni al „preoþilor democraþi”, proiectul comunist de creare a unei aºa-zise „Biserici naþionale autonome”, adunãrile „preoþilor democraþi” de la Târgu Mureº ºi Cluj-Napoca în problema Statusului catolic, adunãri organizate de pseudoorganizaþia bisericeascã „Acþiunea Catolicã” creatã de comuniºti.

Totodatã, arhiepiscopul i-a îndemnat pe preoþi ºi pe credincioºi sã nu se lase antrenaþi în acþiunile comuniste ce vizau dezorganizarea structurilor Bisericii Catolice din România. În sfârºit, în anul 1952, arhiepiscopul Cisar a refuzat propunerea regimului comunist de a reocupa scaunul arhiepiscopal de la Bucureºti, invocând faptul cã la acea datã Biserica Romano-Catolicã din România era lipsitã de libertate.

Pe toatã durata „internãrii” sale la Orãºtie, arhiepiscopul Cisar a fost urmãrit prin dosar informativ, reþeaua informativã creatã în jurul sãu de cãtre Securitate primind ordinul de a-l

izola, dezinforma ºi de a-i consemna opiniile sociale ºi politice de nuanþã anticomunistã.

Cu toate cã în cei aproape patru ani de captivitate arhiepiscopul a fost supus unor suferinþe fizice ºi psihice inimaginabile, acesta ºi-a pãstrat optimismul ºi încrederea cã Dumnezeu avea sã-l ajute în aceastã durã încercare ºi cã în România situaþia politicã urma sã se schimbe, prin „distrugerea comunismului”. În august 1953 a fost chemat la Bucureºti de cãtre premierul Petru Groza pentru a fi recunoscut din nou în demnitatea sa de arhiepiscop.

Moare însã, în condiþii suspecte, la 7 ianuarie 1954, iar la 25 mai, acelaºi an, liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej sugera ideea, într-o ºedinþã a Biroului Politic al Partidului Muncitoresc Român cã arhiepiscopul Cisar a fost ucis! Moartea arhiepiscopului a spulberat definitiv speranþele catolicilor care mai credeau încã în repunerea Bisericii Romano-Catolice din România în toate drepturile sale în raport cu statul comunist.

Dr. Dãnuþ Doboº

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR

Fericitul Ioan Paul al II-lea Venerabilul papã Ioan Paul al II-lea a fost declarat fericit la 1 mai. Liturghia de beatificare a fost celebratã de papa Benedict al XVI-lea, în Piaþa „Sfântul Petru” din Vatican.

arol Józef Wojtyla s-a nãscut la 18 mai 1920, la WaK dowice în Polonia. Din anul 1942 a urmat cursurile universitare de teologie, la Seminarul clandestin din Cracovia, sub îndrumarea cardinalului Adam Sapieha. A fost hirotonit preot la 1 noiembrie 1946. În anul 1948 a obþinut doctoratul în teologie la Universitatea Angelicum, cu teza „Credinþa în gândirea sfântului Ioan al Crucii”. Reîntors în Polonia, activeazã ca vicar, fiind ºi capelan al studenþilor. κi reia studiile teologice ºi susþine în anul 1953, la Universitatea Catolicã din Lublin, teza de doctorat cu titlul „Evaluarea posibilitãþii fondãrii unei etici catolice în sistemul etic al lui Max Scheler”. A fost profesor de teologie moralã ºi de eticã socialã, fiind chemat sã predea la Universitatea din Lublin ca profesor invitat, deºi el activa în Cracovia.

La 4 iulie 1958 este numit episcop auxiliar de Cracovia, fiind consacrat la 28 septembrie 1958 în catedrala Wawel din Cracovia. Episcopul Wojtyla a fost hirotonit arhiepiscop de Cracovia la 13 ianuarie 1964, iar în 26 iunie 1967 este creat cardinal. A participat la Conciliul Vatican II (1962-1965), având o contribuþie importantã în elaborarea constituþiei Gaudium et spes.

Dupã moartea prematurã a papei Ioan Paul I, colegiul cardinalilor l-a ales pe cardinalul de Cracovia ca succesor al lui Petru. Ales papã la 16 octombrie 1978, încoronat ca suveran pontif la 22 octombrie, a fost cel de-al 264-lea succesor al sfântului Petru ºi primul papã din afara Italiei, dupã o perioadã de 456 de ani. ªi-a luat numele de Ioan Paul al II-lea, iar motoul pontificatului sãu a fost Totus tuus (Cu totul al tãu), ca semn de devoþiune faþã de preasfânta Fecioarã Maria.

Pontificatul sãu a fost unul dintre cele mai lungi, 26 de ani, al treilea ca duratã. A scris 14 enciclice, 15 exortaþii apostolice, 11 constituþii apostolice ºi 45 de scrisori apostolice. De asemenea, a scris ºi publicat cinci cãrþi.

Papa Ioan Paul al II-lea a celebrat 147 de ceremonii de beatificare – în care a proclamat 1.338 de fericiþi ºi 51 de canonizãri cu un total de 482 de sfinþi.

A creat 231 de cardinali (unul in pectore), a condus ºase întâlniri plenare pentru Colegiul Cardinalilor ºi a convocat 15 întâlniri pentru sinodul episcopilor.

Tinerii au ocupat un loc deosebit în inima papei. Astfel în anul 1985 a iniþiat Ziua Mondialã a Tineretului. În cele 19 ediþii celebrate de-a lungul pontificatului sãu au participat milioane de tineri din întreaga lume.

La 13 mai 1981 a fost victima unui atentat comis în Piaþa „Sfântul Petru” din Vatican de cãtre Mehmet Ali Agca.

A trecut la Domnul, sâmbãtã, 2 aprilie 2005, în jurul orei 21.37,

12 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

în reºedinþa papalã din cetatea Vaticanului. Funeraliile s-au desfãºurat la Vatican, în Piaþa „Sfântul Petru”, la 8 aprilie 2005, fiind apoi depus în Grotele Vaticanului pentru înmormântare, gãsindu-ºi astfel odihna alãturi de cei peste 140 de predecesori ai sãi.

Viaþa dusã de acest pontif ºi convingerea cu care a proclamat dreapta credinþã i-a fãcut pe cei prezenþi la funeraliile sale sã strige subito santo.

Ioan Paul al II-lea a fost un om deosebit ºi acest lucru o recunosc catolicii, ortodocºii, protestanþii, musulmanii, oamenii de ºtiinþã etc. A dus mesajul pãcii la oamenii din orice colþ al lumii ºi a fost un promotor al ecumenismului ºi al dialogului interreligios. A pus umãrul la cãderea comunismului, a luptat pentru drepturile omului ºi pentru dreptul la viaþã al copiilor nenãscuþi. Cãlãuzit de cuvintele „Nu vã fie teamã, deschideþi larg porþile spre Cristos”, rostite la încoronarea sa ca pontif, Ioan Paul al II-lea s-a folosit de toate mijloacele pentru ca mesajul lui Cristos sã ajungã la cât mai mulþi oameni.

Claudiu Bulai

Construcþii în diecezã Poiana Micului

Sfinþirea noii biserici S

atul Poiana Micului a fost înfiinþat în anul 1894 de cãtre coloniºti germani ºi poloni care au venit în pãrþile noastre pentru a prelucra lemnul.

Aºezat pe marginea pârâului Humorel, fiind un sat de munte, el se întinde pe 9 km lungime cu o populaþie de aproximativ 300 de familii, din care 160 de religie catolicã. Biserica existentã, închinatã Preasfintei Inimi a lui Isus, a fost ridicatã de polonezi ºi nemþi, la kilometrul 5 al localitãþii, în inima localitãþii. În perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, în primãvara anului 1944, biserica a fost arsã din temelii.

Cu sprijinul Episcopiei de Iaºi, prin vânzarea unui teren din zonã, am pornit fãrã prea multe garanþii financiare în ridicarea acestui lãcaº, iar la 18 iunie 2008 sfinþeam piatra de temelie, eveniment la care a fost prezent ºi PS Petru Gherghel.

Construcþia fiind începutã, am cãutat organizaþii ºi persoane dispuse sã sprijine financiar acest proiect. Am început cu Polonia. Biserica marianã din Cracovia a fost una dintre locaþii, unde îl avem drept colaborator pe pr. Stanislav Cuharec din Poiana Micului. Am fost ajutaþi de credincioºii veniþi la hramuri în Suceava, Vatra Dornei ºi Bacãu. Am primit ajutor personal din partea unor prelaþi, din partea Dom Polski Suceava. Ne-am fãcut prieteni în Elveþia (fam. Karl

ºi Idda Kempf) prin intermediul pr. Anton Farcaº, de fericitã memorie, care au donat vitraliile, altarul (cu picioarele din bronz masiv de 700 de kg ºi placa de marmurã cioplitã de 800 de kg), pupitrul (de asemenea, din marmurã roºie cioplitã) ºi o parte din bãncile bisericii. Ne-au ajutat vechii prieteni ºi foºti locuitori de origine germanã din Poiana Micului aflaþi în Germania (dl. Herman Schuster) care au donat þigla, pardoseala ºi restul de bãnci. Ne-a sprijinit din nou episcopia prin proiectele realizate la Renovabis prin PS Aurel Percã. Bineînþeles, în mod cu totul deosebit au participat credincioºii din Poiana Micului, atât prin donaþii, cât mai ales prin muncã.

Astfel, la 22 decembrie 2009 am celebrat prima sfântã Liturghie în acest lãcaº, chiar dacã eram cu aceastã construcþie la roºu. La 6 august 2010 am inaugurat în mod oficial biserica, moment la care ne-a fost alãturi PS Aurel Percã.

Biserica mãsoarã 24 m lungime, 10 m lãþime, 5 m pânã la grindã, 10 m pânã la acoperiº, turnul ajungând la 18 m. Capacitatea noii construcþii este de 180 de persoane.

Aducem mulþumire tuturor celor care ne-au susþinut în realizarea acestui proiect, inclusiv firmelor de construcþii care s-au perindat, printre care un ajutor deosebit ni l-a dat pr. strabosfor

ing. drd. Radu Diaconu. O mulþumire deosebitã se îndreaptã ºi cãtre pr. Iosif Antoci, paroh la biserica Arsenal din Viena, dl. deputat Ghervazen Longer, care a susþinut construirea bisericii în mod personal sau prin proiecte finanþate ºi de Guvernul României. De asemenea, un gând de preþuire, chiar dacã acum este la Domnul, se cuvine pr. ªtefan Babiaº, care ne-a susþinut în demersul nostru, ne-a încurajat ºi ne-a mijlocit ºi fonduri prin proiecte depuse la Consiliul Judeþean Suceava.

Tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei biserici, le spunem: „Domnul sã vã rãsplãteascã!” Sau, cum se spune în limba polonezã: Bóg zapa1!

Noua bisericã din Poiana Micului, cu hramul „Fericitul Ioan Paul al II-lea”, va fi sfinþitã la 21 mai 2011, de cãtre ES Stanisaw Dziwisz, cardinal ºi mitropolit al Cracoviei, în cadrul celebrãrii care va începe la ora 11.00, la care va fi prezent ºi PS Petru Gherghel.

Pr. Gabriel Bucur

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Fericirea de a fi „Fericit” ericitul Ioan Paul al II-lea F sau „unchiul”, aºa cum l-am cunoscut eu, nu este cunoscut lumii numai pentru cã a devenit papã, ci ºi pentru cã, în ceea ce priveºte familia, a susþinut-o, i-a studiat originile, a însoþit-o cu prezenþa ºi afecþiunea sa ºi a propus-o mereu ca locul prin excelenþã în care se manifestã iubirea lui Dumnezeu.

Ca vicar la Parohia „Sfântul Florian”, într-unul dintre satele din jurul Cracoviei, dar ºi ca asistent spiritual pentru studenþii de la Universitatea „Jagelonica”, ieºeam deseori împreunã în aer liber. Era un mare iubitor de naturã! În jurul „ideilor” sale despre familie se formase deja un grup, numit „Rodzinka”, „Mica Familie”. Pentru cã, din cauza condiþiilor pe care le impunea regimul comunist, nu puteam sã-l strigãm în public „pãrinte”, cu încuviinþarea lui, i-am spus „wujek”, unchiul”.

Dincolo de multele Liturghii la care am participat împreunã, de zilele de reculegere, de exerciþiile spirituale, dincolo de pelerinajele frumoase, au rãmas de neuitat pentru noi ºi excursiile la munte, întrecerile cu caiacul pe care le fãceam pe râurile învolburate ale munþilor noºtri din Polonia, ca ºi zilele onomastice, ieºirile împreunã la teatru, concerte sau cinema.

Niciodatã nu celebra Liturghia doar de dragul de a celebra.

Pregãtirea intensã ºi profundã care anticipa fiecare celebrare ne impresiona pe toþi. De asemenea ºi predica, dar ºi cateheza

pe care ne-o propunea cu diferite ocazii. Toate acestea, pentru cei care am fost de atâtea ori cu el, sunt de neuitat! „Nu existã spaþiu mai potrivit pentru iubirea lui Dumnezeu, spunea tânãrul pãrinte Karol, viitorul papã Ioan Paul al II-lea, decât viaþa de familie.

Iubirea profundã ºi autenticã a lui Dumnezeu se manifestã în familie în cadrul actului conjugal, în totala dãruire de sine unul altuia. Mântuirea este acolo unde existã iubire. Dacã în familie cineva a greºit, daþi-i o nouã ºansã.

Fiecare persoanã are dreptul sã fie iertatã. Dacã aþi ucis iubirea din familiile voastre, nu uitaþi cã doar voi o puteþi face sã reînvie. Sfânta jertfã a Liturghiei trebuie sã continue pe altarul încercãrilor de fiecare zi prin care trece familia”. „Mica Familie” înfiinþatã de preotul Karol avea printre altele rolul de a traduce în practicã credinþa creºtinã, în special normele moralei creºtine.

Proaspetele învãþãturi ale enciclicei Humanae vitae, a papei Paul al VI-lea, referitoare la frumuseþea vieþii de familie, la respectul reciproc care trebuie sã fie între soþi ºi la înþelegerea ºi folosirea actului conjugal conform cu voinþa Creatorului, erau pentru micul grup prioritãþile de bazã.

Cu disponibilitatea ºi delicateþea sa, „unchiul” intenþiona un singur lucru: sã descoperim împreunã adevãrul ºi frumuseþea iubirii umane. Era convins cã omul trãieºte doar datoritã iubirii. Când iubeºti, spunea el,

14 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

trãieºti cu adevãrat! Nu e o întâmplare cã a iubi este porunca cea mai mare pe care Cristos ne-a dat-o. Doar cine iubeºte ºi este iubit cu adevãrat simte cã trãieºte. Ceea ce este în afara iubirii este inuman! Iubirea presupune familia, iar familia presupune iubirea. Una fãrã cealaltã nu existã!

Totuºi familia, dincolo de persoanele care o compun, rãmâne o realitate care trãieºte pe acest pãmânt. Presupune tot ceea ce presupune viaþa: muncã pentru câºtigarea existenþei de zi cu zi, naºterea, creºterea ºi educarea copiilor, suferinþã fizicã ºi multe alte încercãri. În toate acestea, soþii trebuie sã rãmânã mereu unul lângã celãlalt, pânã la moarte, aºa cum au promis. Astfel se realizeazã sfinþenia familiei, despre care „unchiul” nu ezita sã ne vorbeascã.

Am format, pot spune, împreunã o familie. El era tatã, prieten, confesor, era cel care ne iubea ºi ne-a învãþat ce înseamnã iubirea. Cine l-a întâlnit chiar ºi numai o datã pe Ioan Paul al II-lea, nu-l poate uita niciodatã. Sunt fericitã cã este „Fericit”! (Ludmila) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducerea de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Nici vorbã ca Gotfrid sã poatã zãri mãcar un colþiºor din casa pãrinteascã sau din colina pe care era aºezatã.

– Ah, bunule Tatã din cer, a spus Gotfrid plângând, cât de departe sunt eu acum de scumpii mei pãrinþi! Iar stâncile pe care mã gãsesc eu nici vorbã sã poatã fi zãrite de pe þãrm. Eu cel puþin nu le-am zãrit niciodatã ºi nici nu ºtiam pânã acum cã existã. Auzisem doar cã în direcþia aceasta, de abia la 50 de mile se poate da de uscat. Sigur, tatãl meu este convins cã m-am înecat. Pe el îl vor duce la þãrm pescarii; dar cui sã-i treacã prin minte sã vinã sã mã ia ºi pe mine tocmai de aici? Va trebui sã-mi vâslesc singur mica mea barcã, pentru a ajunge la scumpii mei pãrinþi.

Valurile furioase s-au liniºtit cu timpul. Fluxul mãrii s-a retras ºi el, iar barca a rãmas

înþepenitã pe nisip. Gotfrid s-a coborât de pe stâncã ºi a mers la barcã; dar, vai! A constatat cu groazã cã barca era spartã.

Multe nuci au cãzut din barcã ºi erau înºirate pe nisip. Pereþii bãrcii de abia se mai þineau ºi ei, gata, gata sã se desfacã unul de altul, aºa de rãu au izbit valurile barca de stâncile ascunse sub apã.

– Ah, Dumnezeule, a strigat bãiatul, barca mea nu mai este bunã de nimic! Apoi ºi vâslele îmi lipsesc. Pe aceastã insulã mã simt ca un prizonier surghiunit. Va trebui sã-mi petrec viaþa aici ºi nu voi mai vedea niciodatã pe cei dragi ai mei! κi freca neliniºtit mâinile, faþa îi era palidã de spaimã ºi lacrimile îi curgeau în ºiroaie fierbinþi pe obraji.

Revenindu-ºi puþin în fire, Gotfrid ºi-a aruncat ochii la frumosul curcubeu ce forma o

jumãtate de inel cu cele ºapte culori ale sale, minunat de frumoase, pe fundalul plumburiu al norilor mânaþi de vânt. Încântat de aceastã mãreaþã priveliºte, a zis: – O Dumnezeule, care te arãþi aºa de prietenos în lucrãrile tale, cum am putea noi, oamenii, sã fim triºti ºi descurajaþi! Acest frumos curcubeu sã fie ºi pentru mine, cum a fost pe timpuri pentru Noe, un semn plãcut al providenþei ºi bunãtãþii tale!

Precum trimiþi dupã ploaie soare ºi dupã fulgere ºi tunete curcubeul, aºa îmi vei trimite ºi mie dupã suferinþe bucurie ºi dupã întristare zile de veselie. Oricâtã lipsã ºi mizerie aº îndura, întristarea mea o vei transforma iarãºi în bucurie. Tu m-ai scãpat doar de la moarte; se poate oare sã nu ai grijã de mine ºi pe mai departe? În tine îmi pun toatã încrederea ºi de la tine voi cãpãta curaj, în cele ce voi mai avea de îndurat! În mintea lui Gotfrid intra acum grija, cum sã-ºi punã în siguranþã mica provizie de alimente. A încãrcat nucile într-un coº ºi le-a dus într-un loc potrivit din stâncã. Cu nucile din barcã ºi cu cele pe care le-a adunat de pe jos, a putut sã umple de mai multe ori coºul. Cât despre oalele cu lapte, s-au rãsturnat în timpul furtunii ºi s-au vãrsat, iar de la atâta zguduiturã s-au spart în bucãþi.

I-a mai rãmas doar una teafãrã, un castron, un urcior ºi o tingire, pe care le-a pus mama lui în barcã, la plecare, pentru vremuri de nevoie, în caz cã n-ar putea sã se întoarcã de pe Insula Verde.

El le-a dus ºi pe acestea la locul ales în stâncã. Tot aici a adus ºi celelalte obiecte rãmase în barcã. Se bucura acum cã, dupã ce ºi-a terminat treaba pe ¾

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre timpul dintre înviere ºi înãlþare „Între înviere ºi înãlþare Isus

ºi-a vizitat prietenii care l-au ajutat în cei 33 de ani de viaþã” (Mihãiþã, 9 ani). „Dupã înviere, în urma patimii îndurate, Isus s-a dus la Marea Galileii pentru a se reface” (Eduard, 10 ani). „Ca sã-i asigure cã a înviat, în cele 40 de zile de dupã înviere, Isus s-a arãtat apostolilor, uneori speriindu-i” (Ana, 8 ani). „Dupã înviere, Isus nu trebuia sã mai meargã pe jos. Apãrea deodatã acolo unde dorea” (Cristian, 9 ani).

La o predicã un preot i-a întrebat pe copiii prezenþi: „Ce credeþi cã a fãcut Isus imediat dupã înviere pânã la înãlþarea ¾ Insula Verde, a pus în barcã cu-

þitul ºi toporul, iar dupã masã, a adus ºi tacâmurile, care în aceastã singurãtate aveau sã-i prindã bine. În cele din urmã a desfãcut ºi scândurile de la barcã ºi le-a cãrat mai la deal pe uscat.

– Cine ºtie dacã nu voi avea nevoie ºi de ele? se gândea el, ar fi pãcat ca umflându-se iar marea sã le ducã în larg.

Tot aºa, a pus la adãpost ºi mãnunchiurile de mlajã. Toate acestea i-au dat de lucru pânã noaptea târziu, pe lunã, care lumina ca ziua. Munca ºi spaima din timpul furtunii i-au sleit puterile. Îi era cam teamã sã se culce într-un loc necunoscut ºi sub cerul liber.

Gândul la traiul ce avea sã-l ducã de acum înainte pe insulã, îi umplea inima de groazã. Dar

sa la cer?” Unii au rãspuns cã s-a rugat, alþii cã a predicat, iar alþii cã a fãcut multe minuni.

Mirela, (9 ani), a rãspuns: „ªi-a pregãtit valiza pentru cer!” „Înainte de înãlþarea sa la cer, Isus i-a întâlnit ºi i-a încurajat pe toþi cei care trebuiau sã vorbeascã lumii despre el” (Alexandru, 9 ani). „Între înviere ºi înãlþare, Isus le-a dovedit cã i-a iertat pe cei care l-au rãstignit ºi pe apostolii care au fugit când l-au vãzut arestat” (Maria, 10 ani). „Înainte de înãlþarea sa la cer, Isus a revãzut locurile pe unde a copilãrit, a predicat, s-a rugat ºi a fãcut minuni” (Eusebiu, 9 ani). se încuraja singur în mintea lui: – Dacã Dumnezeu s-a îngrijit pânã acum de mine, se v-a îngriji ºi pe mai departe!

Gotfrid ºi-a fãcut rugãciunea de searã, cum o fãcea de obicei ºi acasã în fiecare searã, împreunã cu toþi cei din familie, iar apoi s-a culcat pe puþinele sale vechituri, pe care le-a mai gãsit în barcã. Pe insulã, nu a plouat decât foarte puþin ºi pãmântul stâncos s-a uscat repede.

S-a acoperit cu mantaua tatãlui sãu ºi a adormit liniºtit în paza lui Dumnezeu ºi a bunei sale Maici, steaua mãrii, care era foarte cinstitã sub acest titlu de pescarii din satul sãu.

Marian

(8 ani), al cãrui tatã era un pescar pasionat, la o catehezã, a întrebat-o pe sora: „E adevãrat, cum spune tata, cã dupã înviere Isus s-a dus la peºte pe Lacul Genezaret?” „Între înviere ºi înãlþare Isus a dat o fugã prin lume spre a vedea dacã a meritat sã moarã pentru ea” (Nicu, 10 ani).

Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

cum ar fi dormit pe o saltea de puf. Ce e drept, la început a avut niºte visuri neliniºtite. Se vedea încã în barcã, aruncat la voia întâmplãrii de valuri ºi tresãrea din când în când, pãrându-i-se cã aude bubuitul tunetelor ºi mugetul mãrii furioase.

Apoi i se pãrea cã se scufundã cu tot cu barcã în mare; cã barca se loveºte de stâncile submarine, cã ar fi cãzut în ea ºi se lupta cu valurile, pentru a se urca pe stâncile cele prãpãstioase.

Dupã aceea a adormit liniºtit pânã cãtre dimineaþã, când a avut un vis foarte plãcut. Visa cã mergea acasã. Pãrinþii ºi fraþii lui se aflau în grãdinã. Copacii erau încãrcaþi de mere rumene 3. Explorarea insulei Bietul Gotfrid, fiind foarte ºi de pere galbene aurii, aºa de obosit, a dormit tun toatã noap- frumoase, cum nu mai vãzuse tea pe stâncile cele tari, ca ºi niciodatã în viaþa lui. (va urma)

16 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

PENTRU TINERI

Chemare pentru Ziua Tineretului Dragi tineri ºi tinere, nul 2011 este un an special pentru tinerii din lumea întreagã, Întâlnirea Mondialã de la Madrid (16-21 august), unde se vor întâlni cu Sfântul Pãrinte Benedict al XVI-lea pentru a se întãri în credinþã ºi a se angaja sã dea mãrturie despre fundamentul credinþei lor, care este Cristos, sub deviza: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (cf. Col 2,7).

Pentru a explica înþelesul acestei teme, Sfântul Pãrinte foloseºte ºi insistã în mesajul sãu asupra celor trei imagini sugestive: • înrãdãcinaþi, evocând imaginea pomului cu rãdãcinile puternice care-l alimenteazã; • întemeiaþi sau zidiþi referindu-se la trãinicia casei construite pe stâncã, neputând fi dãrâmatã de intemperiile ce se abat asupra ei; • tari în credinþã, fãcând trimitere la creºterea forþei fizice sau morale a celui care crede cu adevãrat.

Oprindu-vã ºi meditând asupra acestor imagini, dragi tineri,

A

Cleja, 2010

sunteþi chemaþi de Sfântul Pãrinte sã vã puneþi întrebarea asupra propriei vieþi de credinþã, asupra tãriei acesteia ca ºi asupra sensului ºi direcþiei de luat ºi de urmat în viaþã.

Veþi gãsi împreunã rãspuns la toate aceste probleme dacã vã veþi deschide la cuvântul lui Dumnezeu ºi dacã îl veþi întâlni pe Cristos, adevãratul fundament al vieþii umane ºi creºtine.

Dragi tineri ai diecezei, drumul spre întâlnirea de la Madrid, din luna august, vã cheamã la douã momente speciale. Mai

Logoul Zilei Tineretului de la Butea ogoul Zilei Tineretului doreºte sã exprime tema aleasã de Sfântul Pãrinte L pentru Ziua Tineretului de anul acesta: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (cf. Col 2,7). Crucea, semnul lui Cristos, este reprezentatã printr-o imagine ce denotã stabilitate („înrãdãcinat”, „întemeiat”) ºi, în acelaºi timp, trimite spre „înãlþimi” (cer, þinta fiecãrui creºtin). Cerul este reprezentat de arcul de culoare albastrã. Imaginile stilizate ale celor douã persoane redau atitudinea de invocaþie ºi ideea de forþã („tari”) datã de prezenþa lui Cristos în propria viaþã. Imaginea este însoþitã de denumirea, locul ºi data evenimentului. Logoul este propus de Oficiul pentru Pastoraþia Tinerilor, Copiilor ºi Asociaþiilor.

întâi trãirea zilei obiºnuite a tinerilor din fiecare an în Duminica Floriilor, când veþi avea ocazia, la nivel parohial, sã celebraþi ziua voastrã, în comuniune spiritualã cu toþi ceilalþi tineri din întreaga lume, timp special de întâlnire cu Cristos care vã invitã sã intraþi cu el în Ierusalim ca sã-l însoþiþi pânã pe Calvarul dãruirii totale ºi pânã la victoria învierii ca mai apoi sã trãiþi ocazia binecuvântatã ºi atât de aºteptatã pentru voi, întâlnirea voastrã la nivel diecezan, în localitatea Butea, judeþul Iaºi.

Sunt douã popasuri sufleteºti în drumul vostru de credinþã din acest an pentru a vã bucura de întâlnirea în spirit sau prin reprezentanþii voºtri care se vor deplasa la Madrid pentru a-i întâlni pe colegii ºi prietenii voºtri din întreaga lume, uniþi în jurul Sfântului Pãrinte.

Aceste întâlniri sunt haruri speciale pentru mãrirea bucuriei voastre spirituale, sunt zile care vor cimenta gândul vostru comun ºi momente de împrospãtare a credinþei voastre comune ¾

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 17

¾

ºi de mãrturie curajoasã a încrederii în adevãratul lider ºi prieten, Isus Cristos.

Mã bucur sã vã adresez chemarea sã vã îndreptaþi cu mult curaj, entuziasm ºi încredere spre Cristos ºi, legaþi unii de alþii, cu sentimente de prietenie, sã formaþi un zid în jurul Celui care vã umple de luminã ºi rodnicie în viaþã.

Vã adresez cu încredere chemarea ºi îndemnul Sfântului Pãrinte, din mesajul sãu: „Sã nu credeþi în cei care vã spun cã nu aveþi nevoie unii de alþii pentru a construi viaþa voastrã, în schimb sprijiniþi-vã pe credinþa celor dragi ai voºtri, pe credinþa Bisericii ºi mulþumiþi-i Domnului cã aþi primit-o ºi v-aþi însuºit-o”.

Bucuraþi-vã, dragi tineri, cã aveþi astfel de ocazii fericite, duminicã de duminicã, sãrbãtoare de sãrbãtoare, ºi mai ales trãiþi cu mult suflet aceste zile destinate întâlnirilor voastre locale parohiale, diecezane, naþionale sau mondiale. Înaintea voastrã vã iese Isus cu crucea sa prin care a biruit lumea, întunericul ºi pãcatul, crucea care este expresia cea mai mare a iubirii lui Dumnezeu faþã de om.

Priviþi, asemenea Mariei ºi apostolului cel tânãr ºi curat, Ioan, crucea lui Isus, priviþi împreunã spre Cel care, din iubire, vi se dãruieºte ºi vã cheamã la victorie. Împreunã cu Sfântul Pãrinte, cu episcopul nostru auxiliar Aurel, cu asistentul vostru spiritual general pr. Felix ºi cu toþi pãrinþii voºtri asistenþi vã chem sã nu uitaþi: „Deschideþi ºi cultivaþi un dialog personal cu Isus Cristos în credinþã. Cunoaºteþi-l prin citirea Evangheliilor

Cleja, 2010

ºi a Catehismului Bisericii Catolice; intraþi în colocviu cu el în rugãciune, daþi-i încrederea voastrã: n-o va trãda niciodatã!”

(Mesajul Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea pentru Cea de-a XXVI-a Zi Mondialã a Tineretului).

Purtaþi, aºadar, în sufletele voastre credinþa în Isus; cu el ºi prin el veþi aduce în lume, în case, în ºcoli ºi în familii adevãratã speranþã, bucurie a vieþii ºi fericire.

Vã îndemn sã participaþi cu entuziasm la întâlnirile parohiale, sã vã pregãtiþi cu multã însufleþire pentru întâlnirea de la Butea pentru ca acolo sã vã folosiþi de exemplul fericitului papã Ioan Paul al II-lea pentru a-l descoperi pe Cristos, care nu vã ia nimic, ci vã oferã totul.

De acolo de sus, de la fereastra cerului, vã încurajeazã ºi vã cheamã la credinþã ºi speranþã, asigurându-vã cã numai Cristos vã poate rãspunde la toate problemele voastre ºi vã poate întãri în planurile ºi lupta voastrã.

Rãmâneþi, aºadar, înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, rãmâneþi tari în credinþã.

Iaºi, 25 martie 2011

18 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

Imnul Zilei Tineretului Imnul ales, în urma concursului, pentru Ziua Tineretului de la Butea este compus de un grup de tineri care studiazã în Iaºi ºi se reunesc în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi. Muzica a fost compusã de Olesea Jmurciuc, Marina Ferenþ, Daniel Hugeanu, iar versurile de Olesea Jmurciuc, Cornelia Ferenþ, Andreea Vereº. Imnul redã fidel tema Zilei Tineretului.

Înrãdãcinaþi în Cristos În tumultul lumii zbuciumate, de iubirea lui Cristos uniþi, tineri, voi, cu suflete curate, la sãrbãtoarea credinþei veniþi!

R: Tu ne aduni ºi ne chemi sã fim tari în credinþã sã pãºim pe drumul luminos; sã fim în lumea de azi o fãclie aprinsã, înrãdãcinaþi în Cristos. În inimã credinþa sã rodeascã, s-ascultãm chemarea Domnului; lumina lui Cristos sã strãluceascã în sufletul sfânt al omului.

Inima ne e neliniºtitã pânã-n tine se va împlini, Al vostru, Petru Gherghel, tu fereºte-ne de-orice ispitã episcop de Iaºi pe drumul ce duce spre infinit.

Versuri de Karol Wojtyla

Tablete spirituale

Tatãl nostru

Dublã cetãþenie

Deseori ºi îndelung de undeva mã urmãreºte, cu priviri ce chipul ºi azi mi-l þintuieºte. ªtii tu oare, ºtii tu, fratele meu, cât de mult Tatãl nostru ne-a iubit ºi ne iubeºte?

cãtre Diognet ÎtulnsecãScrisoarea afirmã despre creºtini fap„îºi petrec viaþa pe pã-

Nimeni nu ºtie profunzimea acestor cuvinte ºi prin cât de mari suferinþe a trecut – cauzele mai îndepãrtate nu le cunoaºtem ºi nici singurãtatea de pe crucea de lemn.

Dar sângele care în pom a înflorit, aºa cum truda dã rod în pâinea de mâine – numai îndepãrtarea aceea de Tatãl ceresc ºi-acel dureros înghioldit...

Pentru fraza: – De ce m-ai pãrãsit, ºi pentru al Mamei suspin: – Pãrinte, douã vorbe de pe buzele tale le-am reþinut: Tatãl nostru – cele mai simple cuvinte.

Apleacã-te inimã Domnul, când în inimã îl ai, e ca o floare Ce tânjeºte dupã a soarelui cãldurã.

O, luminã, vino din adâncurile zilei de neînþeles Ca pe al meu mal sã sãlãºluieºti.

Licãreºti nu prea aproape de ceruri ªi nu prea departe.

Reþine, inimã, aceastã privire, La care întreaga veºnicie aºteaptã.

Apleacã-te, inimã, apleacã-te soare de pe culmi, Înceþoºat într-ale ochilor strãfunzimi.

Apleacã-te deasupra unei flori de neatins, Apleacã-te deasupra unuia din trandafiri.

(Poezii alese, traducere de Nicolae Mareº)

mânt, dar cetãþenia lor este cea din cer”. ªi aceasta în timp ce „participã la toate activitãþile cetãþenilor buni”. Pe vremea aceea nu exista nici mãcar ideea de dublã cetãþenie. Poate cã ºi sub impresia cuvintelor lui Isus: „Nimeni nu poate sluji la doi stãpâni” (Mt 6,24a). ªi totuºi, ca sintagmã, redã cel mai bine poziþia corectã. De altfel, cel cu dublã naturã (divinã ºi umanã), Cristos, a fost întâiul care a experimentat aºa ceva. Mai întâi „cetãþean” al cerului, el a devenit ºi cetãþean pãmântesc.

Chiar dacã, înregistrat doar numeric în Imperiul Roman (sã nu uitãm de recensãmântul în contextul cãruia s-a nãscut), dar fãrã a avea titlul de cetãþean roman, a trãit ºi a îndemnat la un fel de îmbinare: „Daþi cezarului ceea ce este a cezarului ºi lui Dumnezeu ceea ce este a lui Dumnezeu” (Mt 22,21b).

Nu a uitat însã niciodatã sã stabileascã prioritãþile: „Cãutaþi mai întâi împãrãþia lui Dumnezeu...” (Mt 6,33a). În ceea ce ne priveºte, nu numai cã ne putem raporta la aceastã împãrãþie, dar, odatã adusã ºi instauratã pe acest pãmânt, ni s-a dat posibilitatea de a trãi în calitate de cetãþeni ai cerului încã de la Botez. Iar model ne este prima cetãþeanã: sfânta Maria.

Pr. Cristian Chinez

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Fericirea stã în tine M

ã gândeam uneori cã noi, cei care lucrãm în misiuni, povestim adesea cã viaþa oamenilor din deºertul Chalbi este simplã ºi frumoasã, însã n-am explicat niciodatã ce înseamnã aceastã simplitate. Eu unul mã declar un mare admirator al acestui tip de viaþã, dar mai ales al filozofiei care guverneazã ierarhia valorilor la care se raporteazã aceºti oameni. Vãzutã de la mii de kilometri distanþã, viaþa lor pare un eºec total: ei ºi sãrãcia lor par a fi rezultatul înapoierii, a inculturii.

Ceea ce se ºtie mai puþin este însã cã sãrãcia acestor oameni este pânã la un punct ºi rezultatul unei viziuni despre viaþã foarte diferitã de cea a europenilor. Pentru aceºti oameni, bunurile ºi acumularea permanentã de bogãþii nu spune mai nimic. Pentru cã sunt un trib de pãstori, oamenii Gabra îºi mãsoarã averea în capre ºi cãmile, singurele animale care rezistã în zona deºerticã din nordul Kenyei, aceste animale sunt banca lor. Dar, dincolo de mãrimea turmei, orice diferenþã dintre ei se estompeazã pânã la uniformizare. Aici, ºi cel care are o cãmilã, ºi cel care are o sutã trãieºte în acelaºi tip de colibã sãrãcãcioasã. La Sorio, o mare sãrbãtoare tradiþionalã a tribului Gabra, ºi cel bogat ºi cel sãrac tot câte o caprã sacrificã. La înmormântare, ºi trupul celui bogat

ºi trupul celui sãrac tot într-o pânzã albã este înfãºurat. A fi „bogat” nu dã nimãnui dreptul sã-l exploateze în vreun fel pe cel sãrac. Oamenii nici mãcar nu-ºi pun problema cã ordinea lucrurilor ar putea fi alta. Viaþa bogaþilor ºi viaþa sãracilor din Chalbi este identicã pânã în cele mai mici detalii. Cum este posibil acest lucru? Abia rãspunsul la aceastã întrebare ne poate face sã înþelegem filozofia de viaþã de care vorbeam mai sus.

Spuneam deja, pentru membrii tribului Gabra, a fi bogat înseamnã sã ai multe animale.

Oamenii ºtiu însã cã aceastã bogãþie nu este rodul muncii lor. Ajunge o secetã prelungitã, fãrã strop de ploaie vreme de mai bine de un an ºi „averea se topeºte”. În perioadele secetoase, deºertul din jurul Maikonei este plin de leºuri de animale din care hienele se înfruptã ºtergând urmele dezastrului. Nu este nimic de fãcut atunci când firul de apã din oaze dispare în adâncuri ºi când soarele usucã totul în jur la temperaturi ce pot depãºi ºi 50O C. Tocmai de aceea, pentru membrii tribului Gabra, a fi bogat este o binecuvântare din partea lui Dumnezeu, iar aceastã perspectivã asupra lucrurilor îþi aratã cã tu eºti, în cel mai fericit caz, un simplu administrator a ceea ce primeºti de la cel de sus. Pe de altã parte,

20 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

a fi sãrac nu este sub nici o formã un blestem sau vreo pedeapsã. E pur ºi simplu o stare de fapt, un dat. Blestemat eºti atunci când eºti ucis de duºmani, de oameni strãini tribului tãu, nicidecum atunci când eºti sãrac.

De vreme ce bogãþia lor nu slujeºte la a cumpãra funcþii, confort, un alt stil de viaþã, vacanþe în locuri exotice sau parcele de teren pe Lunã... cã existã sau cã nu existã este tot una. Fericirea nu depinde de avere, ci de comuniunea cu cel de lângã tine. Localnicii din Maikona nu au nevoie sã huzureascã pentru a fi bine dispuºi, nu au nevoie de plecãri departe de casã, de programe de divertisment la televizor sau de cine ºtie ce escapade pentru a fi bucuroºi. Atunci când nu ai nimic, ai, de fapt, tot ce-þi trebuie, pentru cã fericirea nu stã în posesia de lucruri, ci în tine!

Pr. Victor Osoloº

ªtiri • ªtiri • ªtiri Papa în Croaþia Sala Vaticanã de Presã a publicat la 18 aprilie programul oficial al cãlãtoriei apostolice a lui Benedict al XVI-lea în Croaþia în zilele de 4 ºi 5 iunie. Dupã sosirea la Zagreb, papa va face o vizitã de curtoazie preºedintelui Republicii, urmatã de întâlnirea cu preºedintele guvernului la sediul nunþiaturii apostolice ºi de întâlnirea cu exponenþi ai societãþii civile ºi reprezentanþi ai religiilor, în Teatrul Naþional Croat din Zagreb. Seara va avea loc privegherea de rugãciune cu tinerii în Piaþa „Bano Josip Jelacic”.

A doua zi, papa va prezida Liturghia cu ocazia Zilei Naþionale a Familiilor Catolice Croate pe hipodromul capitalei. Dupã-amiaza va fi celebrarea Vesperelor ºi se va ruga la mormântul fericitului Alojzije Viktor Stepinac.

Ziua Vocaþiilor „A propune vocaþiile în Biserica localã” este tema mesajului papei pentru Cea de-a 48-a Zi Mondialã de Rugãciune pentru Vocaþii care va fi celebratã la 15 mai, în Duminica Bunului Pãstor. „În special, în acest timp al nostru – scrie Sfântul Pãrinte – fiecare comunitate creºtinã, fiecare credincios ar trebui sã asume cu conºtiinþã angajarea de a promova vocaþiile. Este important de a încuraja ºi de a susþine pe cei care aratã semne clare ale chemãrii la viaþa sacerdotalã ºi la consacrarea cãlugãreascã, ca sã simtã cãldura întregii comunitãþi în a spune «da»-ul lor lui Dumnezeu ºi Bisericii”. Mesajul a fost semnat la 11 noiembrie 2010.

Un milion de rozarii O „bãtãlie” spiritualã pentru încetarea avorturilor ºi salvarea pruncilor care urmeazã sã se nascã se va desfãºura, pe plan

mondial, în zilele de 6, 7 ºi 8 mai.

Cei care doresc sã se alãture acestei iniþiative trebuie sã se roage cel puþin un rozariu pe zi, sã ofere cât mai multe Liturghii cu aceastã intenþie ºi trebuie sã-ºi înregistreze angajamentul prin completarea formularului online pe situl Organizaþiei „Sfântul Arhanghel Mihail”, www.saintmichaelthearchangelorganization.org, iniþiatoarea acestui efort comun internaþional, pentru a se putea contoriza participãrile. În anul 2010, credincioºi din peste 40 de þãri au participat ºi s-au înregistrat, cu scopul de a atinge un milion de rozarii (recitate în perioada stabilitã). Întâlnire ÎNOMC La mãnãstirea cãlugãrilor carmeliþi de la Snagov, în perioada 9-12 mai, va avea loc cea de-a XI-a Întâlnire Naþionalã a Operatorilor Media Catolici (ÎNOMC), cu tema „Reþelele de socializare în era digitalã – O provocare pentru comunicarea Bisericii”. Întâlnirea se va desfãºura sub egida Conferinþei Episcopilor din România (CER), cu binecuvântarea ÎPS Ioan Robu, responsabil cu probleme de media la nivelul CER. Se va discuta despre realitatea reþelelor de socializare în România: influenþã ºi extindere; despre ofertele reþelelor de socializare: avantaje ºi dezavantaje, precum ºi despre compatibilitate sau incompatibilitate între evanghelie ºi „realitãþile virtuale”. Au fost invitaþi experþi din Italia, responsabili de situri ºi agenþii de ºtiri catolice (vatican.va, zenit.net, chiesacattolica.it, h2onews.org, opusdei.org).

Consultãri despre vocaþii Pentru o mai bunã abordare a mesajului vocaþional pentru acest an, Oficiul pentru Vocaþii,

împreunã cu Seminarul „Sfântul Iosif” din Bacãu, a organizat douã întâlniri consultative cu toþi pãrinþii vicari ºi parohi.

Prima întâlnire a avut loc în Parohia „Isus Bunul Pãstor” din Roman, la 2 aprilie, cu preoþii din parohiile din zonele Roman ºi Iaºi. A doua întâlnire a fost la Seminarul din Bacãu, la 11 aprilie, cu preoþii din zonele Bacãu ºi Oneºti. Responsabilul oficiului este pr. Andrei Cocianga (tel. 0745/648751, e-mail: andreicocianga@yahoo.com) Exerciþii spirituale La casa de spiritualitate franciscano-capucinã ºi activitãþi ecumenice din Oneºti, 40 de fraþi ºi surori din cadrul Ordinului Franciscan Secular din

regiunile Moldova ºi Muntenia s-au întâlnit în perioada 3-9 aprilie, la exerciþiile spirituale cu tema „Comuniune ºi rugãciune”. Preoþi predicatori au fost pr. Anton Acatrinei, OFMConv., ºi pr. Eugen Giurgicã, OFMCap. Olimpiada de religie Olimpiada de religie la nivelul judeþului Iaºi, adresatã elevilor catolici din clasele V-VIII, s-a desfãºurat la 26 martie, gazda fiind Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi. Au participat 65 de elevi, dintre care 42 au fost premiaþi (12 cu premiul I, 10 cu premiul II, 7 cu premiul III ºi 13 cu menþiune); 22 dintre ei vor participa la faza interjudeþeanã/diecezanã. La 14 mai, la Iaºi, va avea loc ultima etapã a olimpiadei, în aceeaºi

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 21

zi cu alte douã concursuri: concursul de eseuri „Luminã din luminã” ºi concursul de desene „Sã trecem pragul speranþei”; în perioada 28-30 aprilie a fost olimpiada naþionalã de religie la Ciofliceni, judeþul Ilfov, pentru clasele de liceu, unde judeþul Iaºi a fost reprezentat de opt elevi. Întruniri La întrunirea Consiliului Prezbiteral Diecezan, din 4 aprilie la sediul Episcopiei de Iaºi, s-au discutat probleme legate de Anul Familiei ºi Ziua Tineretului la nivel diecezan, viaþa Bisericii locale pe vremea comunismului, activitatea Centrului Diecezan Caritas, noutãþi editoriale, organizarea diecezei ºi de buna desfãºurare a pastoraþiei, inclusiv promovarea vocaþionalã ºi despre exerciþiile spirituale din toamnã destinate preoþilor. La casa pãrinþilor verbiþi din Traian (NT), a avut loc, la 6 aprilie, sesiunea de primãvarã a Consiliului Pastoral Diecezan, la care, pe lângã teme ºi iniþiative legate de Anul Familiei, a fost ºi tema intitulatã „1 mai: Ziua Tineretului la nivel diecezan ºi ziua beatificãrii papei Ioan Paul al II-lea”, prezentatã de PS Petru Gherghel ºi pr. Felix Roca. La final, PS Aurel Percã a prezentat unele probleme pastorale ºi administrative.

Liturghii ºi emisiuni TV Pe programele TVR Iaºi ºi TVR3, Studioul din Iaºi al Televiziunii Române, în cadrul emisiunii AXIOS de duminicã, 17 aprilie, a transmis sfânta Liturghie din Duminica Floriilor în direct din catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, iar la emisiunea „Caravana TVR3” au fost prezentate: Lidia Petrescu (profesoarã de religie la Liceul din Hãlãuceºti), Maria Luisa Andrici ºi Francesca Giurgilã (cele

douã fetiþe care au fost în Kenya în anul 2009), realizatori: Carmen Olaru ºi Horia Gumeni.

Pe TVR3, la 26 aprilie, a fost la rubrica „Români fãrã frontiere”: un documentar-portret al pr. prof. dr. Wilhelm Dancã, rectorul Institutului Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi, realizator Oana Lazar.

Slujitoarele lui Cristos Patru tinere surori din Institutul Diecezan „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” au spus da-ul lor lui Cristos prin profesiunea simplã a sfaturilor evanghelice în cadrul unei sfinte Liturghii în capela pãrinþilor verbiþi din Traian (NT), vineri, 25 martie. Sora Sabina Brigita

Brandiu (Sãbãoani „Sfânta Cruce”) a depus primele voturi pe un an, sora Mihaela Imbrea (Nicoreºti) a reînnoit voturile pentru un an, iar surorile Anca Mihaela Ciobãnicã (Rãducãneni) ºi Adriana Budãu (Stufu) au reînnoit voturile pe trei ani.

Surorile s-au pregãtit pentru acest moment participând la exerciþiile spirituale þinute de pr. Alberto Marson, SDV, la casa de reculegere din Traian, în perioada 20-26 martie.

Celebrarea profesiunii a fost prezidatã de pr. Alois Fechet, fiind prezentã ºi sora Lenuþa Bãcãoanu, superioara institutului.

Peregrinatio Mariae Icoana Maicii Domnului de la Cacica a continuat pelerinajul prin comunitãþile Diecezei de Iaºi. Potrivit centralizãrii de pe situl www.sanctuarcacica.ro,

22 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

unde se fac înscrierile, în lunile mai ºi iunie s-au programat parohiile: Sascut Sat (1-4 mai); Poiana Micului (5-8 mai); Nicoreºti (8-11 mai); Tãrâþa (19-22 mai); Corhana (26-29 mai); Traian-BC (29 mai – 1 iunie); Galaþi (9-12 iunie); Gura Humorului (16-19 iunie) ºi Bârlad (19-22 iunie).

Misiuni populare În lunile martie-iunie, misiuni populare s-au desfãºurat ori au fost programate în parohiile: Vãleni (3-6 martie, pr. Iosif Demeter); Sãbãoani „Sfântul Mihail” (10-13 martie, pr. Cristinel Fodor); Soloneþu Nou (18-20 martie, pr. Andrzej Ziólkowski, CM); Traian-NT (17-20 martie, pr. ªtefan Vacaru); Paºcani (17-20 martie, pr. Petru Vernicã); Mirceºti (17-20 martie, pr. Iacob Stolnicu); Rotunda (3-6 aprilie, pr. Iacob Stolnicu); Arini (6-9 aprilie, pr. Cristian Blãjuþ, OFMConv.); Schineni (7-10 aprilie, pr. Iacob Stolnicu); Cleja (7-10 aprilie, pr. Gheorghe Cojocaru); Oþeleni (7-10 aprilie, pr. Alois Moraru); Pralea (13-16 aprilie, pr. ªtefan Vacaru); Bogata (14-17 aprilie, pr. Anton Budãu); Teþcani (14-17 aprilie, pr. Mihai Enãºel); Satu Nou-NT (14-17 aprilie, pr. Cornel Cadar); Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei” (15-17 aprilie, pr. Cristinel Fodor); Poiana Micului (17-20 mai, pr. Valentin Cochior); Gura Humorului (16-19 iunie, pr. Cornel Cadar).

Studii în muzicã Înscrierile la Institutul Ecumenic de Muzicã Sacrã din Bucureºti, pentru anul academic 2011-2012, se vor desfãºura în douã sesiuni: 16 mai – 11 iunie ºi 1-15 septembrie, la sediul institutului din str. G-ral Berthelot, 19, sector 1, Bucureºti.

Începând din luna mai, se vor putea efectua înscrierile ºi online, direct de pe situl Institutului, www.iems.ro, unde sunt ºi detalii despre structura acestui institut.

Administrarea Mirului În vederea unei pregãtiri ºi celebrãri rodnice a sacramentului sfântului Mir, Episcopia de Iaºi a alcãtuit un proiect pentru programul administrãrii Mirului în anul 2011: 13 iunie: Ploscuþeni; 18 iunie: Ciucani ºi Roman „Sfânta Tereza”; 9 iulie: Nisiporeºti; 10 iulie: Galbeni;

16 iulie: Berzunþi; 17 iulie: Focuri; 23 iulie: Vizantea; 24 iulie: Botoºani; 25 iulie: Oþeleni; 30 iulie: Corhana; 31 iulie: Cleja „Sfântul Marcu”; 7 august: Bijghir; 13 august: Cotnari; 20 august: Stufu; 21 august: Pârgãreºti; 27 august: ªcheia; 28 august: Gura Humorului; 3 septembrie: Tãrâþa; 4 septembrie: Teþcani; 10 septembrie: Trebeº; 11 septembrie: Mirceºti; 17 septembrie: Buhonca; 18 septembrie: Traian (BC); 24 septembrie: Talpa; 25 septembrie: Bãluºeºti; 16 octombrie: Poiana Micului.

Au trecut la Domnul În dupã-amiaza zilei de 13 aprilie, Domnul l-a chemat la sine pe pr. Iosif Blaj, OFMConv., în timp ce se afla internat la spitalul din Barticeºti. S-a nãscut la Barticeºti, în ziua de 14 martie 1977. În anul 1992 a fost admis în Seminarul Liceal Franciscan din Roman, apoi a intrat în Noviciatul Franciscan din Prãjeºti ºi a fãcut prima profesiune temporarã la 7 septembrie 1997, apoi profesiunea solemnã la 31 august 2002. La 4 octombrie 2003 a fost hirotonit diacon, iar la 17 aprilie 2004 a primit hirotonirea preoþeascã din partea ES Jean-Claude Périsset, atunci nunþiu apostolic în România ºi în Republica Moldova. Dupã sfinþire a activat în Conventul „Sfântul Francisc din Assisi” din Roman, unde a fost responsabil al bibliotecii institutului (2003-2004; 2007-2008); a mai slujit ca vicar parohial la Târgu Trotuº (2004-2007) ºi la Luizi-Cãlugãra (2008-2011). Înmormântarea a avut loc sâmbãtã, 16 aprilie, la Barticeºti, celebrarea fiind prezidatã de PS Aurel Percã însoþit de pr. Emilian Cãtãlin, ministru provincial, ºi de circa 80 de preoþi concelebranþi. În ziua de 13 aprilie, a trecut la Domnul pr. dr. Giovanni Petrone, care, între anii 1996 ºi 2000, a fost rector al Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman. Pr. Giovanni s-a nãscut la Montagano (CB, Italia) la 22 noiembrie 1939; a fãcut profesiunea solemnã la 11 februarie 1961 ºi a fost sfinþit preot la 13 martie 1965. A aparþinut Provinciei de Abruzzo a Fraþilor Minori Conventuali. A slujit mai mulþi ani ca paroh la Pescara ºi la L’Aquila, iar în ultimii ani a fost guardian al comunitãþii de la Castelpetroso ºi rector al sanctuarului marian „Dell’Adolorata” din aceeaºi localitate. Timp de patru ani, 1996-2000, a slujit ca rector al Institutului Teologic Franciscan din Roman. A fost înmormântat la 16 aprilie, în sanctuarul de la Castelpetroso din Italia.

Pe scurt 23-25 martie: Întâlnirea de primãvarã a fraþilor capucini la Oneºti 24 martie: Cina sãracului pentru adulþi, organizatã la Roman în comunitatea Surorilor Duhului Sfânt, cu peste 90 de participanþi 26 martie: Cursul de formare voluntari la Piatra Neamþ, organizat de Centrul Diecezan Caritas, cu tema „Caritate prin misiune ºi implicare socialã” 26 martie: A treia întâlnire diecezanã a Acþiunii Catolice Adulþi, la Faraoani 1 aprilie: Campionatul de fotbal pentru tinerii catolici din zona Iaºi „Cupa Prietenia” 2011, la complexul sportiv aparþinând mãnãstirii „Don Orione” din Iaºi 2 aprilie: Acordarea „missio canonica” pentru profesorii de religie romano-catolicã din zona Bacãu, la Liceului Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti 2 aprilie: Zi de reculegere pentru 130 de terezine din România, la casa „Sfântul Iosif” din Iaºi, cu tema „Deschiºi în faþa cuvântului” 2 aprilie: Întâlnire zonalã a 125 de membri ai Acþiunii Catolice din zona Iaºi, la catedrala din Iaºi 2 aprilie: Zi de reculegere pentru profesorii de religie din zona Bacãu, la Slãnic Moldova, cu tema „Cãlãtorie de o zi spre rai” 2 aprilie: Întâlnire zonalã a 250 de membri ai Acþiunii Catolice din zona Bacãu, la Valea Mare 3 aprilie: Conferirea lectoratului ºi acolitatului celor 18 studenþi din anul IV, respectiv celor 15 studenþi din anul V de la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi, la Liturghia prezidatã de PS Petru Gherghel 3 aprilie: Zi de reculegere pentru familii, la Pildeºti 9 aprilie: Acordarea „missio canonica” pentru profesorii de religie romano-catolicã din zona Iaºi la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi 9 aprilie: Zi de formare pentru animatorii ºi educatorii ACC din zonele Iaºi ºi Roman, la Mãnãstirea „Cavanis” din Paºcani 17 aprilie: Exerciþii spirituale pentru tineri organizate de Familia Iubirii Milostive la Barticeºti, cu tema „Tatãl nostru”.

18 aprilie: Zi de formare pentru animatori ºi educatori ACC din zona Bacãu la Bijghir 27-29 aprilie: A VIII-a ediþie a turneului interparohial de fotbal pentru tineri organizat de Iosefinii lui Murialdo.

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Gastrite, ulcer ºi bacteria H.p. (II) lcerul gastric este situat în U partea inferioarã a esofagului ºi pe mucoasa stomacului. Apare la maturitate, între 55-65 de ani, mai frecvent la persoane cu grupa sangvinã A, la fumãtori, consumatori de alcooluri ºi la cei cu rude de gradul întâi care suferã de ulcer la stomac. Afecþiunea se poate maligniza (canceriza).

Printre cauzele declanºãrii ulcerului gastric pot fi menþionate: gastrita hiperacidã netratatã, alimentaþia necorespunzãtoare, consumul de alcooluri tari, fumatul excesiv, stresul nervos ºi folosirea unor medicamente de sintezã (ex. cortizon).

Durerile ºi arsurile apar la 1-2 ore dupã mese, cu periodicitate în cursul zilei ºi în timpul anului (mai frecvent primãvara ºi toamna). Între crizele dureroase, perioada de acalmie poate dura câteva zile sau câþiva ani, ceea ce determinã pe bolnav sã se creadã însãnãtoºit, reia fumatul ºi consumul de alcool ºi cafea. Astfel se ajunge la complicaþii grave ca hemoragii interne, perforaþii în peritoneu ºi chiar cancerizare.

Ulcerul duodenal este localizat la nivelul bulbului duodenului, în capãtul superior al intestinului subþire, puþin la dreapta liniei mediane. Durerile apar la 2-4 ore dupã mese, uneori noaptea ºi se continuã prin greþuri ºi vãrsãturi. Întrucât rana pãtrunde mai în profunzime, poate produce hemoragii ulceroase, perforaþii, steatozã piloricã ºi duodenalã, fãrã a avansa spre cancerizare.

Tratamente fitoterapeutice Se bazeazã pe utilizarea speciilor de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul niºelor create ºi cu reacþii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. În uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lungã duratã care folosesc zilnic ceaiuri (sub formã de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri, preparate din anumite plante.

Gãlbenele – cu efecte emoliente ºi cicatrizante de excepþie, folosite sub formã de infuzii (douã linguriþe flori uscate la 250 ml apã clocotitã cu infuzare 15-20 minute), care se consumã înainte de mesele principale prin înghiþituri rare.

Tãtãneasã – decoct din rãdãcini uscate ºi mãrunþite (2-3 cãni pe zi înainte de mese), cu efecte antiinflamatoare ºi cicatrizante datoritã conþinutului ridicat în alantoinã, mucilagii ºi taninuri, acþionând în vindecarea completã a perforaþiilor ºi refacerea rapidã a mucoasei gastrice.

Lemnul dulce – infuzii din pulbere de rãdãcini în amestec cu flori de muºeþel, consumate într-o curã de 1-2 luni (primãvara ºi toamna), cu efecte cicatrizante ºi antiinflamatoare în ambele forme de ulcere (gastric ºi duodenal), dar cu restricþii de dozare ºi de duratã a tratamentului la femei însãrcinate ºi la persoane hipertensive.

Hameiul – infuzie din 40 g conuri la un litru apã clocotitã, se consumã câte 2-3 cãni pe zi având efect de calmare a durerilor de stomac ºi de diminuare

24 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

a secreþiei în exces a acidului gastric.

Stejarul ºi salcâmul – decoct din scoarþã mãrunþitã (2-3 cãni pe zi) cu conþinut ridicat de taninuri care acþioneazã cu efecte antiseptice ºi hemostatice, în ulcere cu scaune sangvinolente.

Teiul – infuzie din flori (2-3 cãni pe zi) cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din pereþii stomacului.

Busuiocul – infuzie din herba înfloritã (trei ceaiuri neîndulcite pe zi) cu rol în reglarea digestiei, eliminarea fermentaþiilor ºi a focarelor putrede.

Turiþa mare – infuzii din herba (2-3 cãni pe zi), cu efecte în vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal ºi stimularea poftei de mâncare.

Frasinul – infuzie din 2 linguriþe flori ºi frunze la 250 ml apã clocotitã din care se bea o canã pe zi, fracþionatã dupã mesele principale.

Dr. Doina-Lucia Amza

POªTA REDACÞIEI Ne-au scris de sãrbãtori: Galina P. Pajura (Bucureºti); Genoveva Ivan (Dãrmãneºti); Antonia ªtefania Georgescu (Moineºti); pr. Ioan Pop (Lugoj); Surorile Misionare (Butea); Surorile „Sfântul Carol Borromeu” (Gioseni); Congregaþia „Inimii Neprihãnite” (Odorheiu Secuiesc); Acþiunea Catolicã (Iaºi), Fam. ªpan Marin (Baia Mare). Vã mulþumim pentru gândurile trimise!

Tereza Simon (Galaþi). „Sunt nãscutã în satul Oþeleni, cu o populaþie majoritarã de credinþã catolicã, dar ºi o parte însemnatã ortodoxã. La ºcoalã, dar ºi prin sat, noi, catolicii, eram numiþi «unguri», cu toate cã nu ºtia nimeni o boabã în limba ungureascã; nici strãmoºii noºtri nu au vorbit altã limbã decât româneºte, dar apare un «dar», noi vorbeam cu un dialect denumit «siflant», deoarece în pronunþarea cuvintelor nu se foloseau literele j ºi º.

Din cãrþile pe care le-am citit «Originea ceangãilor în Moldova» scrisã de pr. prof. Dumitru Mãrtinaº (originar din Butea) sau «Originea catolicilor din Moldova» scrisã de pr. dr. Iosif Petru M. Pal se aminteºte de aceastã vorbire cu accent numit «siflant». Eu nu am reuºit sã mã lãmuresc cum a ajuns aceastã populaþie catolicã în Moldova, de unde a venit ºi de ce vorbeºte (sau vorbea) aºa? Istoricii vremii nu au fost preocupaþi sau nu au fost pe placul autoritãþilor de atunci sã lãmureascã de unde venim noi. Altã situaþie este cu populaþia din zona Romanului ºi a Bacãului, populaþie care vorbeºte o limbã ungureascã numitã «ceangãiascã». De unde a venit? De ce a venit? Când a venit? Cine a adus-o? Între aceste valuri de

migrare a populaþiei dintr-o zonã a þãrii în alta poate nu este nici o legãturã decât faptul cã are aceeaºi religie catolicã”.

Am înmânat scrisoarea dv. domnului Dãnuþ Doboº care lucreazã în Departamentul de Cercetare Istoricã al Diecezei de Iaºi. Iatã rãspunsul: „Apreciem interesul dv. pentru istoria catolicilor din Moldova, a cãror origine constituie ºi subiectul lucrãrilor aparþinând lui Dumitru Mãrtinaº ºi Iosif M. Pal, citate de dv. ºi care au argumentat ºtiinþific originea românã a majoritãþii catolicilor din Moldova. Pentru a vã întregi informaþia în legãturã cu aceastã problemã puteþi consulta ºi lucrãrile de specialitate aparþinând autorilor Anton Coºa, Emil Dumea, Jean Nouzille pe care le puteþi achiziþiona de la toate librãriile catolice din Dieceza de Iaºi. De asemenea, puteþi consulta monografiile apãrute sub egida Departamentului de Cercetare ªtiinþificã al Episcopiei Romano-Catolice de Iaºi, alãturi de colecþia revistei „Buletin istoric” numerele 1-11. Pentru cunoaºterea în amãnunt a elementelor de culturã aparþinând catolicilor din Moldova vã puteþi servi de magistrala lucrare „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare” aparþinând prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, iar privitor la problema originii catolicilor în fiecare dintre localitãþile menþionate de dv., aflaþi informaþii complete în lucrarea lui Iosif Gabor „Dicþionarul comunitãþilor catolice din Moldova”, tipãritã la Bacãu în anul 1996. În legãturã cu termenul de „ceangãu” folosit pentru prima datã în secolul al XVIII-lea, acesta este o poreclã datã catolicilor din Moldova. Respectivul termen nu

desemneazã o etnie, care sã se suprapunã alteia pe care credincioºii catolici din Moldova o au: fie româna, germana, maghiara, poloneza, franceza, italiana etc. Indiferent de originea lor, catolicii din Moldova au folosit întotdeauna ca limbã de comunicare limba românã, aceasta fiind folositã ºi ca limbã liturgicã în Dieceza de Iaºi.

Astãzi, majoritatea catolicilor din Moldova se considerã români, parte componentã a poporului român de confesiune catolicã.

Ioana Sora (Popeºti-Leordeni). Ne rugãm pentru dv., pentru învingerea rãului ºi pentru problemele cu care vã confruntaþi. Dumnezeu este mare ºi, cu siguranþã, vede ºi durerea unei mame. Pe de altã parte, dacã sunteþi sigurã de cele relatate, luaþi legãtura cu Arhiepiscopia Romano-Catolicã din Bucureºti. Vã dorim ca Isus cel Înviat sã vã aducã pace ºi bucurie în suflet.

Dan Tibil (Baia Mare). „Eu personal aº vrea sã ºtiu câte ceva despre universitãþile catolice în primul rând, ºi dacã spaþiul o permite ºi despre învãþãmântul gimnazial patronat de Biserica Catolicã. Când ºi unde a apãrut prima universitate? Care sunt cele mai vechi?

Câte sunt în Europa ºi eventual ºi în alte þãri din alte continente? Cum poþi sã ajungi sã studiezi în aceste universitãþi?

Trebuie sã fii neapãrat catolic?

Profesorii care predau sunt catolici? Etc.”.

Din pãcate, redacþia revistei nu dispune de informaþiile pe care le solicitaþi dv. Aºa cum de altfel aþi observat, puteþi afla anumite rãspunsuri cãutând pe internet informaþii despre universitãþile catolice din întreaga lume.

mai 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE „Iezuiþii în Moldova (1588-2010) Alois Moraru, Ed. „Presa Bunã”, 2011, ISBN 978606-8116-15-0, 14x21 cm, 96 p., 9 lei

CD: Evanghelia dupã sfântul Luca CD: Evanghelia dupã sfântul Marcu CD: Evanghelia dupã sfântul Ioan Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, 2011, cd-uri audio sau mp3: 15 lei (fiecare titlu)

Cum sã ne spovedim.

Sacramentul Reconcilierii, însãnãtoºirea creºtinã a trecutului Ladislav Simajchl, Ed. „Sapientia”, 2011, 10x15 cm, 94 p., 2,5 lei Pregãtire pentru primirea tainei sfântului Mir ª. Manole, coord., Ed. „Serafica”, 2011, ISBN 978606-8092-40-9, 10x15 cm, 68 p., 6 lei Cele cincisprezece rugãciuni ale sfintei Brigitta. Ed. a II-a ª. Manole, coord., Ed. „Serafica”, 2011, ISBN 978606-8092-41-6, 9x12 cm, 56 p., 6 lei

Trilogia zilelor Anton Dancã, Ed. „Presa Bunã”, 2011, 14x21 cm, 442 p., 15 lei Nu sunt de acord.

Declaraþii din arestul Securitãþii Bucureºti (1950) Anton Durcovici, Ed. „Sapientia”, 2011, ISBN 978606-578-004-0, 14x21 cm, 108 p., 6 lei

Papa Ioan Paul al II-lea. Nu vã fie teamã! Deschideþi larg porþile lui Cristos!

Ed. „Pauline”, 2011, ISBN 978973-1967-24-0, 9x12 cm, 64 p., 3 lei

Ziua Reducerilor

Peste 250 de titluri la un preþ special!

-25%

Cu ocazia Zilei Presei în Dieceza de Iaºi, Editura „Presa Bunã” a lansat Ziua Reducerilor, cu posibilitatea pentru cei interesaþi de a achiziþiona cãrþi la preþ redus (în limita stocului disponibil), pe parcursul unei singure zile. În ziua de luni, 6 iunie 2011, se pot face comenzi pentru titlurile de la Editura „Presa Bunã”. Lista cãrþilor din oferta specialã poate fi descãrcatã de pe www.ercis.ro. Reducerea este de 25% din preþul normal.

Comenzile pentru Ziua Reducerilor se pot face doar pe 6 iunie, toatã ziua (orele 00.00-24.00) la libraria@ercis.ro ºi între orele 10.00 ºi 18.00 la tel.: 0232/212003, int. 67, sau direct la Librãria „Presa Bunã” din Iaºi.

La un preþ special, puteþi procura cât mai multe cãrþi pentru prieteni sau pentru biblioteca personalã!

26 · LUMINA CREªTINULUI · mai 2011

Concurs

Citeºti ºi câºtigi datã la douã luni aveþi poO sibilitatea de a câºtiga un premiu. Trebuie doar sã rãspundeþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în articolele din numãrul trecut al revistei. Se acordã douã premii prin tragere la sorþi. Trimiteþi prin poºtã pe adresa de la pag. 2, prin fax: 0232/211527 sau prin e-mail: editor@ercis.ro rãspunsul, adresa dv. completã ºi, eventual, numãrul de telefon la care puteþi fi contactat. Participã la concurs rãspunsurile care vor ajunge la redacþie pânã la 15 iunie. Numele câºtigãtorilor se vor anunþa în revista din luna iulie.

Întrebarea Care este subtitlul celui de-al doilea volum al cãrþii „Isus din Nazaret” scrisã de papa Benedict al XVI-lea?

Premiul Iezuiþii în Moldova (1588-2010) Pentru a ilustra cât mai clar ºi succint prezenþa iezuiþilor pe teritoriul actualei Dieceze de Iaºi, autorul, pr. Alois Moraru, a realizat o scurtã incursiune în istoria Societãþii lui Isus înainte de apariþia ei în Moldova, precum ºi evidenþierea principalelor momente din istoria ei în România.

Câºtigãtorii din luna martie Au fost primite: 28 e-mailuri, 9 scrisori ºi un fax, toate cu rãspunsuri corecte. În urma tragerii la sorþi au câºtigat: Roza Benchea (Satu Mare) ºi Andrei Alexandru Rãchiteanu (Mirceºti), care vor primi câte o carte Provocãri ale tinerilor la începutul mileniului III. Vol. I.

Cãsãtoria ºi familia (I) Orizontal: 1) Vãtãmare gravã adusã demnitãþii cãsãtoriei, ce constã în încãlcarea fidelitãþii conjugale; astfel este vãtãmatã legãtura matrimonialã, este lezat dreptul celuilalt soþ ºi se loveºte în instituþia Cãsãtoriei (cf. CBC 2380-2381) – Fãcut... spre cãsãtorie. 2) Vigoare (fig.) – „Ofensã gravã adusã legii naturale” (CBC 2384) ºi vãtãmare la adresa cãsãtoriei, constând în „ruperea” legãmântului matrimonial sau desfacerea unei cãsãtorii valide ºi consumate.

3) Olimpiada Balcanicã de Matematicã (abr.) – „Descoperire ºi realizare specificã a comuniunii ecleziale” (Familiaris consortio, nr. 21), un adevãrat „sanctuar casnic al Bisericii” (AA 11; cf. LG 11) ºi „cea mai completã ºi mai bogatã ºcoalã de umanitate” (GS 52), în care pãrinþii trebuie sã fie pentru copiii lor primii vestitori ai credinþei (art.). 4) Obiect de podoabã în formã de cununã – Pe livrã! 5) Cãsãtorit în cele din urmã! – La Roma! – Monarhie. 6) Pãcat grav ce lezeazã demnitatea cãsãtoriei, deoarece presupune convieþuirea

unui bãrbat cu o femeie, fãrã cãsãtorie religioasã. 7) Efect de recul la jocul de biliard – Inimã de mamã! 8) Joc de table japonez – Bernard Farrell – Încã o datã. 9) Vãtãmare la adresa demnitãþii cãsãtoriei prin faptul cã bãrbatul ºi femeia refuzã sã dea formã juridicã ºi publicã unei legãturi ce implicã intimitatea conjugalã (2 cuv.). 10) Imun în sine! – Nemiºcat – Semnalat în final!

11) Vãtãmare gravã adusã demnitãþii cãsãtoriei, întrucât implicã relaþii intime între rude de sânge sau prin alianþã de un grad care interzice cãsãtoria între ei (cf. CBC 2388) – Ginere.

Vertical: 1) Care face referire la electrodul pozitiv (fiz.) – A intitula. 2) Datornic – Naº de cununie. 3) A însoþi – Excrescenþe pe piele. 4) Anul 55 la romani – Medicament. 5) Osul coapsei – Consens final! 6) Sortiment de brânzã olandezã –

Mãrturisim Doamne...

Criptografie

Neghiob (reg.). 7) Versificãri – Aþã. 8) ªase – Drenare internã! – Bursa Transporturilor de Marfã (abr.). 9) Vãtãmare la adresa demnitãþii cãsãtoriei, întrucât se opune radical comuniunii conjugale, neagã planul originar al lui Dumnezeu ºi este contrarã demnitãþii personale egale a bãrbatului ºi a femeii, care se dãruiesc în Cãsãtorie cu o iubire totalã, unicã ºi exclusivã (cf. FC 19). 10) Intrarea în port a unei nave – Rareori. 11) Loc de plecare în cursã – Termen familial folosit ca apelativ.

Dicþionar: RETRO, GO, EDAM. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Timpul pascal” din numãrul trecut:

1) CRISTOS A INVIAT. 2) RASTIGNIT – IUDA. 3) EM – AB – O – MARIA. 4) SUPREM – MAMA – MS. 5) TRIER – I – G – U. 6) IAL – (2,8,4,4,3,4,8,2,2,9,2,2,5,2,3) I – NIHIL. 7) N – AGA – SENI. Galina P. Pajura 8) ETED – GATIT. 9) UM – AA – BASMA. 10) CALM – TOMA – CEA. 11) EUHARISTIE – M – V. 12) NS – NIN – SAMBATA. 13) I – A – STI – TURNIR. 14) CINA CEA DE TAINA.

Rezolvarea criptografiei „Isus Cristos...” din numãrul trecut: SA – IC – AN – TA – M – UN – IM – N – DE – S – LA – V – A – PE – NT – RU – M – ARE – A – TA – B – IRU – IN – T – A – PR – IN – CA – RE – NE – AS – A – LV – AT.

Funeraliile pr. Anton Sociu, OFMConv.

(Luizi-Cãlugãra, 24 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Moineºti, 24 martie)

Întâlnirea diecezanã a membrilor Acþiunii Catolice Adulþi (Faraoani, 26 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Bârgãuani, 28 martie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Oneºti, 3 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Cleja, 7 aprilie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Pralea, 15 aprilie)

Liturghia crismei (Iaºi, 21 aprilie)