Lumina crestinului, nr. 6/2011

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXII iunie 2011, nr. 6 (258) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog, Claudiu Bulai, Sergiu Gabor Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Ziua Tineretului la nivel diecezan (Butea, 1 mai) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca preoþii, uniþi cu inima lui Cristos, sã fie întotdeauna mãrturisitori adevãraþi ai iubirii atente ºi milostive a lui Dumnezeu.

Intenþia misionarã Pentru ca Duhul Sfânt sã facã sã se nascã în comunitãþile noastre numeroase vocaþii misionare, dispuse sã se consacre pe deplin pentru rãspândirea împãrãþiei lui Dumnezeu.

Apostolul iubirii (V) Calificativul „apostolul iubirii” dat sfântului apostol ºi evanghelist Ioan, menþionat deja în primele rânduri ale miniserialului, ajuns la episodul al V-lea, este unanim recunoscut.

Ucenicia statornicã, fidelã, belºugul harului de care s-a bucurat, l-a condus la cunoaºterea tainelor dumnezeieºti pe care ni le împãrtãºeºte în ceea ce a scris. „Discipolul pe care îl iubea Isus, care în timpul cinei se aplecase pe pieptul lui” (In 21,20), privilegiu de care s-au bucurat doar preasfânta sa mamã, Maria, ºi tatãl purtãtor de grijã, Iosif, a putut asculta bãtãile inimii preasfinte a Mântuitorului, care ne-a arãtat iubirea sa nemãrginitã, jertfindu-se pe lemnul crucii pentru a ne reconcilia cu Tatãl.

Nu-i de mirare cã acest ucenic eminent a ajuns sã spunã: „Dumnezeu este iubire” (1In 4,8; 16b).

Cu siguranþã, aplecat pe pieptul lui Isus, ºi-a dat seama cã inima lui este „focar arzãtor al dragostei, sãlaºul dreptãþii ºi al iubirii, plinã de bunãtate ºi de dragoste, regele ºi centrul tuturor inimilor”.

Sfântul Augustin, renumitul „învãþãtor al harului”, comentând definiþia datã de apostolul iubirii („Dumnezeu este iubire”), scrie: „Cine dintre noi ar îndrãzni sã spunã ceea ce s-a spus: «Dumnezeu este iubire»? A spus-o cel care ºtia ceea ce avea.

Dumnezeu ni se oferã în mod complet. Ne spune: «Iubiþi-mã ºi mã veþi avea, pentru cã nu puteþi sã mã iubiþi dacã nu mã aveþi deja»”.

Circuitul desãvârºit al iubirii include ºi iubirea fraternã: „Sã-l iubim pe Dumnezeu pentru cã el ne-a iubit mai întâi…

Avem aceastã poruncã de la el: cine îl iubeºte pe Dumnezeu sã-l iubeascã ºi pe semenul sãu” (1In 4,19; 21).

Aceeaºi consecvenþã o exprimã ºi sfântul Augustin, când scrie despre cântarea iubirii ca o cântare adusã lui Dumnezeu: „Cântaþi cu glasul, cântaþi cu inima, cântaþi cu sfânta voastrã purtare. Cântaþi Domnului un cântec nou!... Vreþi sã aduceþi laude lui Dumnezeu? Voi sunteþi ceea ce spuneþi. Veþi fi lauda lui Dumnezeu, dacã veþi trãi cu adevãrat creºtineºte”.

Mesaj terezian

Iubire fãrã teamã „De când mi-a fost dat sã înþeleg iubirea inimii lui Isus, vã mãrturisesc cã ea a alungat din inima mea orice teamã. Amintirea greºelilor mele mã umileºte, mã determinã sã nu mã bizui niciodatã pe forþele mele care nu sunt decât slãbiciune, dar, mai mult, îmi vorbeºte de îndurare ºi de iubire. Când îþi arunci greºelile în jãraticul iubirii, cu o încredere filialã, fãrã rezerve, cum sã nu fie distruse fãrã urmã?” (LT, 247).

P.A.D.

Scrisoare pastoralã Luna iunie

Chemare specialã

la rugãciune ºi adoraþie Sfinþiile voastre, dragi fraþi ºi surori, iubiþi credincioºi, fântul Pãrinte papa Benedict al XVI-lea va împlini la 29 iunie, solemnitatea Sfinþilor Petru ºi Paul, 60 de ani de preoþie. În lumea catolicã au loc numeroase iniþiative pentru a-i arãta Sfântului Pãrinte mulþumirea, afecþiunea ºi comuniunea pentru slujirea pe care o oferã lui Dumnezeu ºi Bisericii sale ºi în mod deosebit pentru cã „face sã strãluceascã Adevãrul în lume”, la care îi cheamã pe toþi.

Ne unim ºi noi la aceste iniþiative ºi vã chemãm pe toþi: preoþi, cãlugãri ºi credincioºi la rugãciune, la a oferi Sfântului Pãrinte un buchet spiritual. Într-un mod special vã invitãm în aceastã lunã, închinatã inimii lui Isus, la adoraþie pentru sfinþirea preoþilor ºi pentru a obþine

S

Episcopii de la Iaºi în vizita Ad limina (februarie 2010)

de la Dumnezeu vocaþii la sfânta Preoþie. Împlinim în felul acesta ºi chemarea pe care Isus a fãcut-o odinioarã: „Seceriºul este mare, însã lucrãtorii sunt puþini. Rugaþi-l deci pe Domnul seceriºului sã trimitã lucrãtori la seceriºul lui” (Mt 9,37-38).

Pãrinþii decani, toþi parohii, superiorii din institutele de învãþãmânt, superiorii ºi superioarele din casele cãlugãreºti, precum ºi responsabilii celorlalte structuri diecezane vor dispune sã fie fãcute ore de adoraþie speciale în fiecare vineri din luna iunie ºi intenþii de rugãciuni în cadrul sfintelor Liturghii celebrate în aceastã perioadã. Îi mulþumim lui Dumnezeu pentru vocaþiile care existã în diecezã ºi ne rugãm pentru preoþii care vor fi sfinþiþi în catedrala din Iaºi chiar în ziua când Sfântul Pãrinte va împlini 60 de ani de preoþie. La Liturghia solemnã, în cadrul cãreia vor fi

consacraþi întru sfânta Preoþie tineri din Seminarul nostru din Iaºi, vom avea din nou ocazia sã ne rugãm pentru Sfântul Pãrinte.

La 1 iulie vom celebra cu bucurie misterul iubirii inimii preasfinte, garanþia ºi dovada iubirii infinite a lui Dumnezeu faþã de noi. Vom celebra Ziua Mondialã de Rugãciune pentru Sfinþirea Preoþilor (a 65-a), zi în care este amintitã ºi adoratã inima preasfântã a lui Isus. Este o ocazie ca toþi credincioºii sã se roage împreunã cu preoþii ºi pentru preoþi, o ocazie ca preoþii sã se regãseascã în rugãciune pentru a avea preoþi sfinþi.

Preoþia înseamnã grija lui Dumnezeu faþã de oameni, reprezintã gestul permanenþei iubirii lui Isus Cristos. Opera sa de mântuire, prin preoþi, poate fi reînnoitã pânã la sfârºitul veacurilor. Îi aducem mulþumiri lui Dumnezeu pentru cei 60 de ani de Preoþie ai Sfântului Pãrinte ºi ne rugãm ca Dumnezeu sã-l însoþeascã cu harul sãu ºi-i spunem: Întru mulþi ani, Sfinte Pãrinte!

Cu dorinþe de binecuvântare ºi de ocrotire cereascã prin mijlocirea Mariei, mama preoþilor.

Iaºi, 18 mai 2011 ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea Ziua Comunicaþiilor Sociale

Evanghelia prin mass-media e apropie Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale. În S fiecare an, în duminica de dinaintea solemnitãþii Rusaliilor (anul acesta la 5 iunie), în Bisericã se celebreazã aceastã zi care încurajeazã utilizarea mijloacelor de comunicare socialã pentru o proclamare cât mai eficientã a mesajului evangheliei.

Mesajul Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea pentru Cea de-a 45-a Zi Mondialã a Comunicaþiilor Sociale din acest an – care se va sãrbãtori la 5 iunie, cu tema „Adevãr, vestire ºi autenticitate de viaþã în era digitalã” – vorbeºte despre rãspândirea comunicaþiei prin reþeaua internet, care produce mari schimbãri culturale ºi sociale. „ªi în acest domeniu, subliniazã Sfântul Pãrinte, suntem chemaþi sã vestim credinþa noastrã cã Isus Cristos este Dumnezeu, Mântuitorul omului ºi al istoriei, cel în care toate lucrurile ajung la împlinirea lor”. Necesitatea de a fi prezenþi cu evanghelia în „era digitalã” a rezultat ºi din Întâlnirea naþionalã a operatorilor din mass-media catolice (9-12 mai, Snagov) care a tratat tema: „Reþelele de socializare – O provocare pentru comunicarea Bisericii Catolice”.

Printre preocupãrile Oficiului pentru Comunicaþii Sociale din Dieceza de Iaºi este ºi lumea internetului. Pe situl diecezei (www.ercis.ro), în afarã de articole ºi informaþii, poate fi gãsitã o listã a siturilor instituþiilor prezente în Moldova. De asemenea, pe acelaºi sit pot fi citite sau ascultate peste 280 de predici rostite de peste 85 de

autori la Liturghiile transmise duminica dimineaþa de Radio Iaºi.

Ziua Mondialã a Comunicaþiilor Sociale ne atrage atenþia ºi asupra celorlalte mijloace de comunicare: publicaþiile creºtine, cãrþile apãrute la cele patru edituri din diecezã, Liturghia duminicalã la Radio Iaºi, intervenþiile de la radio ºi televiziune, articolele din publicaþiile bisericeºti ºi laice.

Liturghiile din catedralã, în afarã de transmisiunea din fiecare duminicã la Radio Iaºi (ora 8.00), sunt transmise periodic ºi la Radio Maria. De asemenea, în fiecare a patra miercuri din lunã se transmit douã emisiuni realizate în studioul Radio Maria din Iaºi: „Oameni ºi fapte” ºi „Drum spre luminã”.

Continuã demersurile pentru a obþine frecvenþã pentru ca radioul sã se audã ºi în Moldova.

A continuat publicarea de CD-uri audio cu Sfânta Scripturã. Pe lângã Apocalipsul ºi Psalmii de anul trecut, în ultimul timp au apãrut Evangheliile ºi Faptele Apostolilor. A continuat, de asemenea, ca un numãr de reviste, prin susþinerea binefãcãtorilor, sã ajungã în mâinile celor care nu au posibilitãþi sã se aboneze, precum ºi în penitenciare, orfelinate, aziluri, spitale, ºcoli... În anul 2011, revista „Lumina creºtinului” este distribuitã lunar la 14.390 de persoane; „Isus, prietenul copiilor” la 3.517 ºi „De la Rãsãrit pânã la Apus” la 3.180.

Pentru ziua de 6 iunie este prevãzutã Ziua Reducerilor la

4 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

Librãria „Presa Bunã”, cu posibilitatea de a achiziþiona peste 240 de cãrþi la preþ redus. Pentru a încuraja citirea revistelor în parohii, ne-am propus ca un numãr de exemplare sã fie trimise în parohiile care cunosc foarte puþin sau deloc publicaþiile diecezei.

Ziua Comunicaþiilor Sociale este o ocazie de a mulþumi celor care citesc ºi rãspândesc publicaþiile ºi cãrþile religioase. Într-un mod deosebit, cei care lucreazã la Editura ºi Tipografia „Presa Bunã” mulþumesc tuturor acelora care duminicã, 5 iunie, se vor ruga ºi vor contribui cu banii lor la colectele care se vor face în Dieceza de Iaºi pentru susþinerea ºi rãspândirea mesajului evangheliei prin mass-media.

La fel ca anii trecuþi, contribuþia pentru „Presa Bunã” va fi fãcutã cunoscutã în revista „Lumina creºtinului”. Abonamentele ºi cãrþile pot fi menþinute la un preþ accesibil prin aceastã colectã, care este, în acelaºi timp, ºi o modalitate de a contribui la evanghelizare, permiþând ca mulþi sã intre în contact cu mesajul publicaþiilor, printre care se numãrã ºi cei din penitenciare ºi orfelinate.

Pr. Cornel Cadar

ÎNMOC

O provocare pentru comunicarea Bisericii ntr-o ambianþã deosebitã, la Îmeliþi mãnãstirea cãlugãrilor cardesculþi de la Ciofliceni (Snagov), s-a desfãºurat, în perioada 9-12 mai, cea de-a XI-a Întâlnire Naþionalã a Operatorilor din Mass-Media Catolice.

Au fost prezente 24 de persoane implicate în mass-media catolice din România, din diferite dieceze, eparhii ºi ordine cãlugãreºti. Din Dieceza de Iaºi au participat: pr. Cornel Cadar, pr. Vasile Petriºor ºi pr. Petru-Sebastian Tamaº. La lucrãri a fost prezent ºi ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureºti, responsabil pentru mass-media în Conferinþa Episcopilor din România. Întâlnirea din acest an s-a axat asupra unei teme cum nu se poate mai actuale: „Reþelele de socializare – O provocare pentru comunicarea Bisericii Catolice”.

Statisticile spun cã þara noastrã este pe locul patru în lume în ceea ce priveºte viteza de navigare pe internet. De asemenea, un sondaj realizat recent spune cã 50% dintre românii care au între 14 ºi 35 de ani intrã zilnic pe internet ºi încã 25% sãptãmânal. Internetul a cunoscut, într-adevãr, în ultimii zece ani o dezvoltare extraordinar de mare. În contextul în care reþeaua media a devenit terenul de acasã în care se miºcã cei mai mulþi oameni de astãzi, rãmâne întrebarea: ce poate face Biserica pentru a-i întâlni astãzi pe oameni pe acest teren?

Aceasta a fost întrebarea esenþialã care a stat în centrul întâlnirii ºi la care s-a încercat sã se dea diferite rãspunsuri.

Un rol important l-au avut invitaþii din þarã ºi din strãinãtate: Cristian Manafu (Social Media în România), pr. Antonio Spadaro S.I. (Cum schimbã internetul modul de a gândi ºi de a trãi credinþa), Juan Narbona (Social Media Strategy: O propunere pentru Bisericã); Leo Spadaro, consultant, Serviciul Internet al Conferinþei Episcopilor Catolici din Italia (Web 2.0: O oportunitate pentru comunitãþile creºtine), pr. Paolo Padrini (O mãrturie tehnologicã), Christian Scholtes (Ipostaze ºi „apostaze” în spaþiul virtual), Maria Garcia ºi German Bustamante (Comunicarea prin Social Media).

Conferinþele ºi dezbaterile din cadrul întâlnirii au subliniat faptul cã implicarea Bisericii în spaþiul virtual nu poate sã fie opþionalã, ci este o necesitate, un imperativ, un semn al timpului. Unul dintre invitaþi se întreba dacã nu cumva, neimplicarea din partea Bisericii în acest câmp nu este oarecum o „apostazie”, o trãdare a misiunii sale de evanghelizare. Biserica este chematã, nu sã facã propagandã, ci sã dea mãrturie despre crezul ei prin intermediul reþelelor de socializare pe care tehnica ni le pune la dispoziþie astãzi. Motivaþia profundã care stã la baza acestei

„Noile tehnologii permit persoanelor sã se întâlneascã dincolo de graniþele spaþiului ºi chiar ale culturilor, inaugurând astfel o întreagã lume nouã de potenþiale prietenii. Aceasta este o mare oportunitate, dar presupune ºi o atenþie mai mare ºi o conºtientizare cu privire la posibilele riscuri”.

Benedict al XVI-lea

implicãri este sugeratã de însãºi responsabilitatea ei, aceea de a fi prezentã acolo unde este prezent omul.

De altfel, papa Benedict al XVI-lea a declarat în repetate rânduri cã lumea digitalã este un continent, un nou spaþiu care trebuie evanghelizat. Aºa cum misionarii, atunci când merg într-un teritoriu necunoscut, mai întâi se apropie de oamenii de acolo ºi intrã în obiceiurile ºi tradiþiile lor, pentru ca abia apoi sã le vorbeascã despre Cristos ºi despre evanghelie, la fel ºi Biserica astãzi trebuie sã se apropie de acest teritoriu nou al spaþiului digital spre a-l cunoaºte, pentru ca apoi sã-l evanghelizeze.

La finalul întâlnirii, participanþii, în lumina celor prezentate, au tras mai multe concluzii ºi au exemplificat diferite moduri în care Biserica Catolicã din România îºi poate face simþitã prezenþa în spaþiul virtual. Aceste propuneri au fost cuprinse într-un raport care va fi încredinþat Conferinþei Episcopilor din România spre analizã.

Pr. Vasile Petriºor

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Pelerinaj la Cacica ºi la Sighet piscopul Petru Gherghel, însoþit de cei 15 diaconi de E la Institutul Teologic din Iaºi ºi de câþiva preoþi de la acelaºi institut, au participat în zilele de 13 ºi 14 mai la douã evenimente importante: celebrarea Zilei Bolnavului la nivel diecezan la Cacica ºi pelerinajul de la Cimitirul Sãracilor din Sighetu Marmaþiei, locul unde se aflã înhumaþi episcopii martiri Anton Durcovici (1888-1951), Valeriu Traian Frenþiu (1875-1952), Ioan Suciu (1907–1953) ºi Tit Liviu Chinezu (1904–1955), morþi în închisoarea din Sighet.

Ca în fiecare an, din motive pastorale, în Dieceza de Iaºi, Ziua Bolnavului s-a celebrat la 13 mai. Cu aceastã ocazie, la Cacica, s-a organizat un pelerinaj special pentru bolnavi. Liturghia solemnã a fost celebratã de cãtre PS Petru Gherghel, alãturi de el aflându-se mai mulþi preoþi din toate pãrþile diecezei.

Importanþa acestui eveniment a fost subliniatã ºi de pãstorul diecezei în cadrul omiliei, care a evidenþiat faptul cã, în opoziþie cu ce se întâmplã în societate, locul pe care persoanele suferinde îl ocupã în Bisericã este foarte important. Biserica este singurul loc unde aceste persoane gãsesc rãspunsul tuturor frãmântãrilor ºi problemelor de zi cu zi. Pentru aceºti oameni nimic pe lume nu este prea mult, ei meritã atenþia, dragostea ºi respectul nostru.

Tot în cadrul predicii a fost evocatã ºi figura noului fericit Ioan Paul al II-lea, cel care a instituit Ziua Mondialã a Bolnavului în anul 1992, pentru 11 februarie,

cu ocazia celei de-a 75-a aniversãri a apariþiilor de la Fatima.

Finalul celebrãrii i-a gãsit pe cei peste 800 de pelerini în rugãciune, invocând mijlocirea fericitului Ioan Paul al II-lea pentru dobândirea de haruri, precum ºi binecuvântându-l pe Dumnezeu printr-o rugãciune specificã acestei sãrbãtori.

Dupã acestea, PS Petru Gherghel, împreunã cu ceilalþi însoþitori s-au îndreptat spre Sighet, unde în ziua de 14 mai, conform tradiþiei deja statornicite (a doua sâmbãtã din luna mai), au luat parte la pelerinajul de la Cimitirul Sãracilor. La ora 9,30, din faþa Memorialului Sighet, pelerinii au plecat în procesiune pe drumul spre cimitirul unde, în locuri necunoscute, îºi dorm somnul de veci episcopi, preoþi, oameni de culturã ºi oameni politici. Aici ceremoniile au continuat cu sfânta Liturghie prezidatã de PS Lucian Mureºan, arhiepiscop major de Fãgãraº ºi Alba-Iulia, alãturi de care au concelebrat numeroºi episcopi ºi preoþi.

La sfârºitul sfintei Liturghii, PS Lucian a rostit un cuvânt de învãþãturã prin care i-a îndemnat pe cei prezenþi la o viaþã

6 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

conformã cu învãþãtura ºi mãrturia celor comemoraþi, deoarece „Isus Domnul a spus lumii pe faþã ce avea de spus. Adevãraþii slujitori ai Cuvântului, a continuat Preasfinþia sa, au vorbit societãþii în care trãiau, pe faþã. Aceasta a fost, ºi încã mai este, vina Bisericii noastre.

Dar cel ce ne-a spus: ªi pe voi vã vor prigoni, ne-a mai spus cã adevãrul vã va face liberi.

Aceasta este demnitatea Bisericii noastre. Aºadar, sã preþuim moºtenirea înaintaºilor. Sã preþuim mãrturia lor. Sã preþuim locul acesta, pentru a ne aduce aminte, întru vrednicia bunilor urmaºi”. La final, PS Virgil Bercea a rostit, împreunã cu toþi participanþii, rugãciunea pentru beatificarea episcopilor morþi în închisorile comuniste.

La pelerinajul de la Sighet au participat ºi câþiva credincioºi din Iaºi însoþiþi de pr. Iosif Dorcu. „Impresionantã a fost Calea sfintei cruci cu fragmente scrise de cei închiºi. Am fost puºi în contact cu suferinþele ºi cu demnitatea celor care ºi-au trãit credinþa pânã la capãt”, a declarat la final unul dintre pelerini.

Alin-Benone Conþu

Butea

Înrãdãcinati, în Cristos ineri din întreaga Diecezã de Iaºi s-au întâlnit dumiT nicã, 1 mai, în Parohia Butea, pentru a sãrbãtori Ziua Tineretului. Au participat aproximativ 3.100 de tineri din peste 100 de parohii ale Diecezei de Iaºi, însoþiþi de pãrinþii parohi sau vicari. Tema propusã spre meditaþie a fost preluatã din mesajul Sfântului Pãrinte pentru tineri: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (cf. Col 2,7). În aceeaºi zi, la Roma, în Piaþa „Sfântul Petru” a avut loc beatificarea papei Ioan Paul al II-lea, un papã care a iubit tinerii.

Cu o zi înainte de marele eveniment, tinerii din parohia gazdã, voluntarii din asociaþiile Acþiunea Catolicã, Scout ºi Kolping, împreunã cu pr. Felix Roca, s-au întâlnit pentru a pregãti cât mai bine sãrbãtoarea de a doua zi. Dupã-amiazã a fost sfânta Liturghie animatã de voluntari, iar seara a continuat cu rugãciune în cinstea fericitului Ioan Paul al II-lea.

Ziua de duminicã s-a deschis cu sosirea grupurilor de tineri

care s-au adunat în jurul altarului special amenajat în curtea bisericii, dupã care a urmat salutul pr. paroh, Petru Blaj, ºi al pr. Felix Roca. Dupã rugãciunea de început a urmat prezentarea imnului dedicat acestei zile (muzica: Olesea Jmurciuc, Marina Ferenþ, Daniel Hugeanu; versuri: Olesea Jmurciuc, Cornelia Ferenþ ºi Andreea Vereº).

Programul a continuat cu repetiþia cântecelor pentru sfânta Liturghie, corul fiind format din tineri din parohia gazdã.

Celebrarea a fost prezidatã de PS Petru Gherghel, alãturi de PS Dieter Geerlings, episcop auxiliar de Münster (Germania), ºi de PS Aurel Percã. În cuvântul de învãþãturã, PS Aurel Percã a invitat tinerii la bucurie: „Astãzi aceastã invitaþie este mai solemnã pentru voi, tinerii, ºi pentru cã, prietenul, fericitul Ioan Paul al II-lea care este fericit prin gesturi simple, încurajãri, ne-a învãþat cum sã fim tari în credinþã, iar papa Benedict al XVI-lea ne cheamã sã fim întemeiaþi, înrãdãcinaþi, tari în credinþã”.

La finalul celebrãrii, PS Dieter Geerlings a salutat pe cei prezenþi la Butea, exprimându-ºi dorinþa ca Domnul sã binecuvânteze prietenia legatã între Dieceza de Iaºi ºi Dieceza de Münster, iar PS Petru Gherghel a anunþat cu bucurie cã în anul 2012 va avea loc în Dieceza de Iaºi Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor, iar crucea tineretului, prezentã la Butea pe parcursul unui an, va fi dusã la Iaºi.

Dupã prânzul oferit de parohia gazdã, sãrbãtoarea a continuat cu un program cultural-recreativ. Imnul a deschis festivalul tinerilor, urmat de o scenetã realizatã de Liceul Catolic din Iaºi: „Jurnal de familie cu Isus”, iar un grup de tineri din Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” Iaºi a prezentat un dans tematic: „Nu mi-e teamã de tinereþea mea”.

Un tânãr din Comunitatea „Cenacol” a dat mãrturie despre misiunea acestei comunitãþi.

Programul a continuat cu un scurt film prezentat de pãrintele Roca: „Omagiu papei Ioan Paul al II-lea”. Iustin Narcis Ianãu i-a entuziasmat pe cei prezenþi interpretând „Nessun Dorma”, apoi tinerii din Valea Micã ºi Valea Mare i-au invitat pe participanþi la bucurie.

Ziua s-a încheiat cu binecuvântarea PS Petru Gherghel ºi cu invitaþia adresatã tinerilor de a participa la Întâlnirea Naþionalã a Tinerilor din anul 2012.

Adriana Ianuº

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Cardinalul Stanislaw Dziwisz

Vizitã în România Fostul secretar al papei Ioan Paul al II-lea, cardinalul Stanislaw Dziwisz, actualul arhiepiscop mitropolit de Cracovia, a vizitat România în perioada 18-22 mai, oprindu-se în Bucureºti, Iaºi ºi Poiana Micului, jud. Suceava.

C

ard. Stanislaw Dziwisz a sosit miercuri, 18 mai, la Bucureºti. Joi, 19 mai (ora 10.00), Eminenþa sa a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universitãþii Bucureºti. În aceeaºi zi, la ora 12.00, card. Dziwisz a participat la simpozionul „Fericitul Ioan Paul al II-lea”, organizat la Academia Românã: au rostit alocuþiuni acad. Ionel Haiduc, preºedintele Academiei Române, card. Stanislaw Dziwisz, arhiep. Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, pr. prof. dr. Wilhelm Dancã, rector al Institutului Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi, ºi acad. Eugen Simion, preºedintele Secþiei de Filologie ºi Literaturã a Academiei Române.

La ora 16.30, cardinalul a sfinþit statuia fericitului Ioan Paul al II-lea, papã, în Popeºti-Leordeni, jud. Ilfov, iar la ora 18.30, a celebrat sfânta Liturghie în catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureºti.

Vineri, 20 mai, dupã ce s-a întâlnit cu PF Daniel, patriarh al Bisericii Ortodoxe din România, cardinalul a ajuns la Iaºi.

Aici s-a întâlnit cu studenþii ºi preoþii de la Institutul Teologic Romano-Catolic ºi, alãturi de PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã, a celebrat o Liturghie în limba latinã (ora 18.00), cu participarea, profesori, seminariºti ºi credincioºi din parohiile ieºene. Oaspetele a avut un mesaj special în cadrul predicii în limba polonã (cu traducere în limba românã).

Sâmbãtã, 21 mai, ora 11.00, a prezidat, împreunã cu PS Petru Gherghel ºi cu PS Aurel Percã, Liturghia de sfinþire a noii biserici din Poiana Micului, cu hramul „Fericitul Ioan Paul

„Astãzi, Fericitul Ioan Paul al II-lea ne repetã din cer: «Nu vã fie fricã: deschideþi larg porþile inimilor voastre lui Cristos Mântuitorul».

Numai el are cuvintele vieþii veºnice. Numai în el omul poate gãsi sensul ultim al viselor ºi al planurilor sale, al victoriilor ºi eºecurilor, al dezamãgirilor ºi speranþelor sale” (Din predica de la Bucureºti). *** „Dragi seminariºti: iatã misiunea care-l aºteaptã pe fiecare preot.

Trebuie sã dãm mãrturie despre Isus Cristos în faþa poporului ºi în faþa fraþilor ºi surorilor noastre. Trebuie sã dãm mãrturie prin cuvânt ºi prin exemplul vieþii. (...). Fiecare dintre noi este chemat la sfinþenie, la o profundã comuniune de viaþã cu Isus. Lumea ºi Biserica au nevoie de preoþi sfinþi, deoarece numai preoþii sfinþi pot fi martori adevãraþi” (Din predica de la Iaºi).

8 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

Cardinalul Stanislaw Dziwisz s-a nãscut la 27 aprilie 1939 la Raba Wyzna (Polonia). A fost hirotonit preot la 23 iunie 1963 de episcopul Karol Wojtyla, viitorul papã Ioan Paul al II-lea. În octombrie 1966 a fost numit secretar personal al arhiepiscopului de Cracovia, acelaºi Karol Wojtyla. Stanislaw Dziwisz a rãmas în aceastã funcþie pânã la moartea lui Ioan Paul al II-lea. A fost consacrat episcop la 19 martie 1998.

La 29 septembrie 2005 a fost numit arhiepiscop de Cracovia. În Consistoriul din 24 martie 2006, arhiepiscopul Dziwisz a fost numit cardinal. În mai 2006, papa Benedict al XVI-lea l-a numit membru al Congregaþiei pentru Educaþia Catolicã ºi membru al Consiliului Pontifical pentru Comunicaþii Sociale.

al II-lea”. Liturghia a fost transmisã în direct ºi la Radio Maria.

Programul cardinalului în Dieceza de Iaºi a cuprins ºi vizite la sanctuarul catolic de la Cacica ºi la câteva mãnãstiri din nordul Moldovei. De asemenea, cardinalul s-a întâlnit cu comunitatea polonezã din Soloneþu Nou, iar seara s-a îndreptat spre Suceava, pentru ca în ziua urmãtoare sã porneascã spre þara natalã. Eminenþa sa a fost însoþit de secretarul personal, Mons. Dariusz Ras. Ovidiu Biºog

A trecut la Domnul

ÎPS George Guþiu, La 30 ianuarie 1951, a fost arestat la Reghin ºi anchetat la Ministerul de Interne din Bucureºti. La 15 februarie 1952 a fost trimis în judecatã ºi condamnat de Tribunalul Militar la muncã silnicã pe viaþã. Între anii 1952 ºi 1964 a fost închis ÎPS George Guþiu s-a nãs- în penitenciarele din Jilava, cut la 30 martie 1924 în satul Aiud, Piteºti, Dej ºi Gherla.

Vaidei, comuna Ogra, judeþul La 4 august 1964 a fost elibeMureº. În anul 1944 a absolvit rat în acelaºi an stabilindu-se la Liceul „Titu Maiorescu” din Târnãveni, ca muncitor ºi apoi Aiud, în acelaºi an începându-ºi ca economist. În anul 1986 a studiile de teologie la Blaj, în- fost pensionat.

La 14 martie 1990 a fost nucheiate în iunie 1948 cu examit de papa Ioan Paul al II-lea menul de licenþã.

La 8 decembrie 1948 a fost episcop al Eparhiei de Clujhirotonit preot de Alexandru Gherla, fiind consacrat în Cisar, arhiepiscop ºi mitropolit 17 iunie 1990. În luna septembrie 1992, a fost numit la de Bucureºti. estea încetãrii din viaþã a scumpului ºi admirabilului pãrinte ºi episcop George Guþiu, cunoscut nouã încã din anii grei ai dictaturii, ne-a îndurerat profund ºi trãim împreunã cu toþi fraþii din Eparhia de Cluj-Gherla aceastã încercare, cu mare încredere în mila ºi iubirea lui Dumnezeu (...)

Pentru noi, cei de peste Carpaþi, din þinutul plaiurilor moldovene ºi bucovinene, a fost ca un pãrinte ºi prieten, mereu zâmbitor ºi senin, transmiþându-ne un spirit de detaºare de cele lumeºti, ca nimeni altul (...) Îi suntem recunoscãtori pentru exemplul sãu, pentru seninãtatea sa cuceritoare, pentru curajul ºi sfatul sãu ºi, mai ales, pentru credinþa ºi fidelitatea sa faþã de Bisericã, faþã de Sfântul Pãrinte papa, pãstorul suprem, ºi faþã de tot poporul încredinþat spre pãstorire. Îi mulþumim cã ne-a fost pãrinte, frate ºi prieten. Împreunã cu episcopul nostru auxiliar Aurel, cu toþi confraþii preoþi, cu pãrintele Ioan Gabor, care nu-l poate uita din timpul vizitelor prin Moldova, cu întregul cler, cu seminariºtii noºtri, cu fraþii cãlugãri ºi cuvioasele surori, dar ºi cu credincioºii noºtri, recunoscãtori pentru viaþa ºi exemplul sãu, ne unim într-o rugãciune comunã ca sã fie învrednicit de rãsplata ºi de bucuria veºnicã a cerului (...) În veci pomenirea lui!

ÎPS George Guþiu, arhiepiscop „ad personam” emerit de Cluj-Gherla, în vârstã de 87 de ani, a decedat la Cluj Napoca, duminicã, 8 mai.

Funeraliile au avut loc, joi, 12 mai. Din Dieceza de Iaºi, la funeralii au participat PS Petru Gherghel ºi pr. Iosif Dorcu.

V

„Cred într-una sfântã, catolicã ºi apostolicã Bisericã – a fost deviza vieþii mele. Cu acest crez ºi în acest crez am trãit ºi dupã ce m-am eliberat din închisoare ºi tot acest crez vreau sã-mi însoþeascã zilele pe care mi le va mai da bunul Dumnezeu” (Ep. George Guþiu, 17 iunie 1990).

conducerea Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba-Iulia ºi Fãgãraº ca administrator apostolic al întregii provincii mitropolitane. În anul 1994, Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de arhiepiscop „ad personam”. În iulie 2002 s-a retras din conducerea arhieparhiei. În urma unei insuficienþe cardio-respiratorii s-a stins din viaþã la 8 mai la Clinica Medicalã I din Cluj-Napoca.

Funeraliile s-au desfãºurat joi, 12 mai. La ora 11.00 s-a celebrat sfânta Liturghie în catedrala episcopalã din Cluj.

L-au condus pe ultimul drum episcopi greco-catolici ºi romano-catolici din þarã ºi strãinãtate ºi aproape 2.000 de credincioºi ºi 200 de preoþi. A fost înmormântat în cripta capelei „Sfântul Iosif” din incinta viitoarei catedrale grecoPS Petru Gherghel, episcop de Iaºi, Din scrisoarea de condoleanþe catolice din Cluj-Napoca. iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 9

bine de de ºtiut E Ebine ºtiut

Trei proiecte ale Caritasului Ziua

Ministrantului

D

Centrul Maternal Caritas, Turtureºti

sociaþia Caritas Roman a finalizat construcþiile unor A edificii care permit punerea în practicã a îndemnului evanghelic de a avea grijã de cei aflaþi în starea de neputinþã trupeascã ºi de lipsuri materiale: Centrul Maternal Caritas din localitatea Turtureºti, Locuinþa Protejatã pentru Vârstnici Caritas din Gherãeºti ºi Cantina Socialã Caritas de la subsolul bisericii „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman. În zilele de 29 ºi 30 aprilie aceste trei edificii au fost sfinþite ºi inaugurate.

Vineri, 29 aprilie, la ora 17.00, în prezenþa PS Petru Gherghel, a PS Dieter Geerlings, episcop auxiliar al Diecezei de Münster (Germania), a pr. Egidiu Condac, directorul Centrului Diecezan Caritas Iaºi, a preoþilor din parohiile catolice din Piatra Neamþ, Roman ºi Gherãeºti, a autoritãþilor locale ºi centrale, a numeroºi binefãcãtori ºi prieteni din þarã, dar ºi din Germania ºi Italia, s-a sfinþit ºi inaugurat noua locaþie a Centrului Maternal Caritas din Turtureºti.

Pãrintele Cristian Galaþanu, preºedintele Asociaþiei Caritas Roman, a prezentat pe scurt drumul parcurs de la idee pânã la stadiul actual al proiectului, gãzduit de noua clãdire. De

asemenea, au fost invitaþi sã ia cuvântul mulþi dintre invitaþii care s-au implicat în realizarea proiectului. Copiii au prezentat un mic program artistic.

Sâmbãtã, 30 aprilie, ora 11.00, pr. Daniel Ghitiu, paroh al comunitãþii din Gherãeºti, însoþit de Carol Bereºoaie, primarul comunei Gherãeºti, ºi de pãrintele Cristian Galaþanu au primit ºi adresat salutul de bun venit unor înalþi oaspeþi în fruntea cãrora s-au aflat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã ºi PS Dieter Geerlings, pe care i-a rugat sã sfinþeascã ºi sã inaugureze Locuinþa Protejatã pentru Vârstnici Caritas din Gherãeºti. În aceeaºi zi de sâmbãtã, 30 aprilie, dupã sfânta Liturghie de la biserica „Fericitul Ieremia Valahul” din Roman, de la ora 18.00, concelebratã de PS Petru Gherghel, PS Dieter Geerlings, pr. Emanuel Imbrea, pr. Cristian Galaþanu, pr. Francisc Fãrcãºel ºi pr. Mihai Budãu jr., în prezenþa persoanelor care au participat la sfânta Liturghie ºi a invitaþilor de onoare printre care prof. Laurenþiu Dan Leoreanu, primar al Municipiului Roman, ºi Marius Neculai, deputat, s-a sfinþit Cantina Socialã Caritas aflatã la subsolul bisericii.

Asociaþia Caritas Roman

10 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

uminica a IV-a din timpul pascal, cunoscutã ºi sub denumirea de Duminica Bunului Pãstor sau Duminica Vocaþiilor, este ziua în care Biserica mediteazã asupra darului vocaþiei, pe care îl primeºte fiecare creºtin. Aceastã zi este destinatã rugãciunilor pentru vocaþii, în special pentru vocaþiile la sfânta Preoþie ºi la viaþa

consacratã. În acest sens, anul acesta, Oficiul pentru Vocaþii împreunã cu Seminarul Liceal „Sfântul Iosif” din Bacãu, a organizat o întâlnire cu toþi ministranþii din diecezã, la 14 mai.

Tema întâlnirii a fost: „Veniþi ºi vedeþi!” Au participat 480 de ministranþi, de diferite vârste, din 50 de localitãþi ale diecezei, însoþiþi de peste 30 de preoþi.

Evenimentul a fost gãzduit ºi animat de Seminarul din Bacãu împreunã cu Oratoriul salezian „Don Bosco”. Animare vocaþionalã, Liturghie, rugãciuni, mãrturii, vizitarea Seminarului – au fãcut parte din program. Liturghia a fost oficiatã de pr. Cristinel Fodor, vicar episcopal.

Pr. Andrei Cocianga

ISTORIE

Catolicii din Rãcãciuni C

atolicii din Rãcãciuni provin din satele catolice vecine ºi din personalul tehnico-administrativ de la marile proprietãþi agricole din regiune.

Pentru prima datã catolicii au fost menþionaþi în „Schematismul Misiunii” din 1850, sub forma „Rekecsin Inferior”.

La acea datã, comunitatea numãra 101 credincioºi ºi avea o bisericã de lemn, construitã cu puþin timp în urmã de boierul ºi vornicul Vasile Sturza din Rãcãciuni Târg. Biserica a fost consacratã pe 2 iulie 1854 de cãtre PS Antonio de Stefano, episcop titular de Bendensis, prefect al Misiunilor din Moldova ºi vizitator apostolic între anii 1849 ºi 1859. Patronul spiritual al acestei biserici a fost ales sfântul Ioachim, tatãl sfintei Fecioare Maria.

Din statisticile Episcopiei de Iaºi reiese cã la Rãcãciuni figurau în anul 1874 un numãr de 174 de credincioºi, iar în anul 1885, 275 de credincioºi, fiind celebrate în acel an 38 de botezuri, 21 de cununii ºi 78 de înmormântãri.

De-a lungul timpului, catolicii au fost îngrijiþi sufleteºte de preotul paroh din Cleja, Fundu Rãcãciuni sau Faraoani.

La 7 aprilie 1968 a fost deschis la Gheorghe Doja centrul parohial, prin dezmembrare de la parohia Cleja, primul paroh fiind pãrintele Ciril Blaj, care avea în administrare ºi comunitãþile catolice din satele Valea Micã, Rãcãciuni ºi Gâºteni. La acea datã erau înregistraþi la Gheorghe Doja 125 de familii, iar comunitatea era formatã din 700 de credincioºi. Filiala

Sfinþirea bisericii

B

iserica din Rãcãciuni a fost sfinþitã, duminicã, 15 mai 2011, de PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã, când a fost înfiinþatã ºi parohia. În aceeaºi zi a avut loc sfinþirea ºi inaugurarea centrului parohial „Fericitul Ioan Paul al II-lea”.

Ceremoniile sfinþirii noii biserici au început la ora 11.00.

La sfânta Liturghie de sfinþire au concelebrat 25 de preoþi.

Dupã predicã, þinutã de PS Aurel, PS Petru a dat citire decretului de înfiinþare a parohiei Rãcãciuni ºi numirea parohului propriu în persoana pr. Daniel Cimpu.

Dupã încheierea sfintei Liturghii a fost sfinþitã ºi inauguratã clãdirea centrului parohial „Fericitul Ioan Paul al II-lea”.

Este prima clãdire din Dieceza de Iaºi care are ca ocrotitor ºi protector pe Ioan Paul al II-lea, dupã ce a fost declarat fericit cu doar douã sãptãmâni înainte de a fi sfinþit acest edificiu.

Sub altar au fost puse relicve ale sfinþilor Felician ºi Ioan Calabria, precum ºi ale fericitului Ieremia Valahul.

Diacon Sergiu Dãmoc

Rãcãciuni numãra 72 de familii cu 200 de credincioºi.

La 1 august 2004, prin decretul 1498, emis de Episcopia de Iaºi ºi semnat de PS Petru Gherghel, a fost înfiinþatã Parohia Valea Micã, prin desprindere de la Parohia Gheorghe Doja, primind ca filialã comunitatea din Rãcãciuni. La aceeaºi datã a fost numit ºi parohul noii comunitãþi, pãrintele Daniel Cimpu. În anul 1990 au început demersurile în vederea construirii unei noi biserici catolice în localitatea Rãcãciuni, sub directa coordonare a pr. Mihai Cucuteanu, paroh la Gheorghe Doja în acea perioadã.

La 16 aprilie 2009 s-a început construirea centrului parohial „Fericitul Ioan Paul al II-lea”.

Noua parohie are 158 de familii ºi 467 de credincioºi. Biserica are lungimea de 35 de metri, lãþimea de 15 metri ºi înãlþimea pânã la cruce de 30 de metri. Capacitatea maximã a bisericii este de aproximativ 600 de persoane.

Dan Popa

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR Ioan Paul al II-lea

Experienþa beatificãrii m avut bucuria de a fi printre cei mai bine de un miA lion de pelerini prezenþi la beatificarea marelui papã Ioan Paul al II-lea.

Mai întâi ne-a uimit numãrul mare de pelerini. Dacã i-aþi fi vãzut cât de fericiþi erau, cât de senini! Nu se plângea nimeni de aglomeraþie, de condiþii.

Eram o „mare” de fraþi adunaþi la sãrbãtoarea „tatãlui”.

Dacã în luna mai 1999 ne-am dus într-un numãr destul de mare la Bucureºti sã-l „vedem” pe papa, la Roma marea mulþime a venit sã-l „simtã” pe papa. În ziua de 1 mai, la Liturghia beatificãrii, l-am simþit pe Ioan

Paul al II-lea. Era acolo! Ne privea de sus, era printre noi, era în zâmbetul oamenilor prezenþi, era pe faþa fiecãrui polonez prezent, era în glasul papei Benedict al XVI-lea, era în difuzoare, pe marele ecrane pregãtite special pentru acest eveniment, era în aerul pe care îl respiram.

Spontan ne-am amintit de cuvintele spuse de Ioan Paul al II-lea cu ocazia marelui jubileu al tinerilor din anul 2000: „Acest zgomot (provocat de prezenþa celor douã milioane de tineri) l-a simþit Roma ºi nu-l va uita niciodatã”.

Când s-a descoperit imaginea lui de pe balconul principal

Momentele beatificãrii

este un milion de persoane din toate colþurile lumii au participat la beatificarea lui Ioan Paul al II-lea din ziua P de 1 mai. Au fost prezente 62 de delegaþii conduse de ºefi de state sau de guvern, precum ºi familii regale, pe lângã alte oficialitãþi ce au reprezentat diverse þãri. Din Dieceza de Iaºi au participat 15 laici ºi aproximativ zece preoþi. Între cele aproximativ 90 de delegaþii oficiale, a fost ºi cea a României condusã de Teodor Baconschi, ministrul de Externe, fost ambasador al þãrii noastre pe lângã Sfântul Scaun. La Liturghia beatificãrii a participat ºi ÎPS Iosif, mitropolit al Europei Centrale ºi Meridionale, ca delegat al Patriarhului Daniel, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Racla conþinând trupul papei Wojtyla a fost scoasã din mormânt vineri dimineaþã, 29 aprilie. Începând de sâmbãtã, 30 aprilie, la Roma, au fost dedicate trei zile acestei beatificãri. S-a început cu o priveghere de rugãciune ºi mãrturii, la Circo Massimo; duminicã au fost: recitarea Rozariului Milostivirii Divine; sfântã Liturghie prezidatã de papa în Piaþa „Sfântul Petru”; luni, 2 mai, a fost o celebrare euharisticã de mulþumire. Rãmãºiþele pãmânteºti ale fericitului Ioan Paul al II-lea se odihnesc începând de luni searã, 2 mai, sub altarul capelei „Sfântul Sebastian” din bazilica „Sfântul Petru”. Capela este situatã, la intrare, în partea dreaptã a bazilicii, dupã capela „Pietà”.

12 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

al bazilicii „Sfântul Petru” am simþit cum nu numai piaþa s-a pus în miºcare, ci lumea întreagã. Aveam sã auzim dupã aceia cum în mai toate bisericile din lume s-au fãcut celebrãri deosebite cu aceastã ocazie ºi cum simþãmântul nostru a fost îndreptãþit.

La predicã, papa Benedict a vorbit despre figura marelui sãu antecesor, despre cât de profund era în rugãciune, cum celebra sfânta Liturghie ºi mai ales cum a vãzut omul, în general.

Reîntorºi la obligaþiile noastre de fiecare zi, suntem aceeaºi care am fost ºi la Roma.

Dar, în sufletul nostru, ceva s-a miºcat. Este greu de explicat în cuvinte. Poate cã lacrimile spun mult mai mult decât cuvintele, lacrimile de bucurie, acea bucurie cã am fost acolo, cã Dumnezeu ne-a dat acest mare har, cã am fost, fãrã vrednicia noastrã, printre cei peste un milion de pelerini prezenþi la Roma. Sunt lacrimile care ne inundã ochii chiar ºi în aceste momente. Dar ºtim cã fericitul Ioan Paul al II-lea ar fi fãcut la fel. ªi el ar fi plâns ºi apoi ne-ar fi spus: „Acum deschideþi larg porþile lui Cristos...”.

Eugenia ºi Iosif Demeter

Sanctuare

Sanctuarul marian din Castelmonte Din ce în ce mai mult cãlãtorim pe autostrãzile europene.

Din grabã, adesea, riscãm sã trecem pe lângã mari sanctuare, care, cu siguranþã ar avea multe sã ne spunã.

Convins fiind cã toþi am vrea sã ne rãcorim sufletele în atari oaze de spiritualitate, care sunt sanctuarele Maicii Domnului sau ale sfinþilor, vã propunem, din când în când, începând cu acest numãr, prezentarea unor asemenea aºezãminte creºtine din diferite þãri ale Europei.

anctuarul Maicii Domnului S din Castelmonte (Italia) este, probabil, sanctuarul cel mai vechi din toatã regiunea Friuli Veneþia Giulia, dacã nu cumva cel mai vechi din toatã istoria creºtinã. Se aflã la doar 25 km de Udine, într-o zonã montanã mirificã. Cu maºina se poate ajunge pe un drum îngust ºi ºerpuit pânã la o parcare. Apoi pe o scarã se poate urca, pe jos, pânã la sanctuar. De aici se poate admira o panoramã asupra oraºului Cividale ºi asupra întregii câmpii din regiunea Friuli.

Conform tradiþiei, dar ºi cercetãrilor realizate în anii 1960, când s-au realizat lucrãri de restaurare, sanctuarul (îndeosebi cripta, care se poate vedea ºi astãzi) este atestat din secolul al V-lea. Locul unde este amplasat, la doar 7 km de Cividale, pe coama unui munte, era un avanpost de apãrare al romanilor. Pânã nu demult, Castelmonte, vârful unde se înalþã sanctuarul, era cãutat de credincioºii care cãutau puþin confort ºi apãrare. O legendã, legatã de sanctuar, povesteºte

despre disputa Maicii Domnului cu diavolul. În apropiere de Cividale au avut o disputã: cui sã-i aparþinã oraºul. Au stabilit cã cine va ajunge primul pe vârful muntelui, acela va stãpâni oraºul. Maica Domnului a alergat ºi a ajuns mult mai uºor pe vârful muntelui, ºi, astfel, învingându-l pe diavol, l-a fugãrit de acolo. Acesta, furios, a alergat pe vârful muntelui vecin, Spich, ºi s-a aruncat în infern, creând astfel un crater care se poate vedea ºi astãzi. În secolul al XVI-lea douã cutremure au provocat mari daune sanctuarului, care, dupã aceea a fost restaurat ºi mãrit.

Punctul principal de atracþie al sanctuarului îl reprezintã, desigur, o frumoasã statuie a Maicii Domnului cu pruncul în braþe, realizatã din calcar.

A fost realizatã în jurul anului 1400 ºi cântãreºte peste 400 kg.

Statuia are ºi câteva semne particulare care ne vorbesc despre misterul pe care îl reprezintã: coroana, mantia ºi tronul pe care ºade, amintesc de regalitatea Mariei; hrãnirea pruncului

ne spune cã Maria este mama lui Cristos ºi mama Bisericii; poziþia în care îºi þine copilul pe braþe (asemãnãtoare ca în reprezentãrile Pieta) e ca ºi cum Maria este în suferinþã, dar copilul fiind viu, putem înþelege cã Maria este „mama celor vii”. Pentru cã are un chip foarte frumos ºi tineresc, Fecioara de la Castelmonte a fost numitã de credincioºi „Fecioara cea frumoasã”. În jurul statuii, pe o arcadã sunt scrise cuvintele: Salus nostra, o Maria, in manu tua est (Mântuirea noastrã, o, Marie, este în mâna ta).

Pe pereþi pot fi vãzute mulþime mare de ex-voto-uri, lãsate de credincioºii care vin aici.

Din anul 1913 sanctuarul este în grija pãrinþilor capucini.

Sanctuarul poate fi vizitat zilnic între orele 7.30-12.00 ºi 14.30-18.00.

Un urcuº spre sanctuar este totdeauna ºi un itinerar spiritual care poate realiza în noi „o viaþã nouã” împreunã cu Maria.

Pr. Iosif Dorcu

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Am scos televizorul afarã ând eram mic, mama mã învãþa sã nu vorbesc cu C mâncarea în gurã. „E un gest urât!”, spunea ea. „Nu poþi sã mãnânci ºi sã vorbeºti în acelaºi timp!” Pentru a-i fi ºi mai uºor, întru-cât eram mulþi fraþi, a dat un „decret” unic: „La masã nu se vorbeºte deloc!” Iar noi ne-am supus!

Aºa mi-am petrecut copilãria alãturi de fraþii mei, în respect deplin pentru mama, pentru tata ºi mai ales pentru vorbele lor. Ceea ce spuneau ei pentru noi era „sfânt”. Cu timpul însã am crescut ºi simþeam nevoia sã vorbim între noi nu doar când lucram împreunã, ci ºi când luam masa împreunã. De fapt era momentul cel mai potrivit sã împãrtãºim ceea ce fãcusem ºi ceea ce mai auzisem. Iar mama, înþeleaptã ca de obicei, ne-a înlesnit „comunicarea”. De data aceasta ºtiam când ºi cum sã vorbim, cât ºi ce sã vorbim.

Acum sunt mare, sunt cãsãtorit, am copii, am casa mea, am masa mea ºi de mine ºi de soþia mea depinde sã impunem sau nu aceleaºi reguli pe care ni le-a impus mama la vremea ei.

Ceea ce însã m-a determinat sã împãrtãºesc aceastã mãrturie este faptul cã nu numai cã nu am impus regula mamei, dar eu însumi am adus ºi am montat în bucãtãrie un televizor. „Destul cã lucram toatã ziua, mãcar seara sã aud ºi sã vãd ultimele ºtiri!” Ce salt fãcusem! Nu numai cã nu am impus sã nu se vorbeascã la masã, dar eu însumi am „completat” masa cu un televizor. Pentru mine era mai comod sã vãd ºtirile în

bucãtãrie. Aºa, mãcar, rezolvam douã lucruri deodatã! ªi ce credeþi, am fost mai informat? Fãrã sã-mi dau seama, televizorul dãuna „grav” familiei.

Spuneam cã lucram toatã ziua. Ca atare nu aveam timp sã ascult sau sã vãd o ºtire, sã fiu la zi cu ceea ce se mai întâmpla în þarã sau în lume. Abia aºteptam sã ajung seara acasã, sã ne aºezãm la masã ºi sã vedem ce mai era nou pe mapamond. Cum însã eram la masã, din cauza zgomotului fãcut de linguri, de furculiþe, de tacâmuri în general, mã iritam pentru cã nu mai puteam auzi bine ºtirile. Atunci mi-a venit în minte ideea mamei: „Decret unic: De la începutul ºtirilor, chiar dacã suntem la masã, nu mai vorbeºte nimeni!”

Era o idee pe cât de absurdã, pe atât de neinspiratã, deoarece transformam cina dintr-un moment de comuniune într-un moment de continuã tensiune. În loc sã împãrtãºim între noi ceea ce am experimentat pe parcursul zilei; noi la serviciu, copiii la ºcoalã, asistam cu toþii la un „spectacol” tensionant ºi fãrã logicã. Mai mult, dacã erau începute deja ºtirile, nu mai era timp nici pentru rugãciunea de dinainte sau de dupã masã.

Fiecare mânca „în legea lui”, iar la sfârºit se retrãgea în tãcere. ªi cum se întâmplã de obicei, pentru cã nu ne mai rugam împreunã, treptat, rugãciunea a devenit facultativã, apoi s-a ignorat definitiv. Într-o zi însã, privindu-i cum se „chinuiau”, mi-am zis: „Gata!”, televizorul trebuie scos

14 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

afarã din bucãtãrie. Nu pot sã-mi distrug familia din cauza unui televizor. Comuniunea e mai importantã decât ºtirile pe care oricum, dacã sunt interesat, le pot urmãri de unul singur dupã cinã. ªi am scos televizorul afarã!

Acum e atâta liniºte! Nimeni nu se supãrã, nimeni nu strigã ºi nimic nu ne mai preocupã. Mã refer aici la conþinutul ºtirilor, care, de cele mai multe ori, ne îngrozea. ªi eram la masã! De multe ori, dupã ce vedeam atâta cruzime, incapacitate, suferinþã, rãutate, ne ridicam dezamãgiþi ºi chiar descurajaþi, ca ºi cum totul în lume mergea pe dos.

Dupã ce am scos televizorul, seninãtatea a revenit pe feþele copiilor, iar soþia, mulþumitã, cel puþin de atunci încoace, ca sã-mi urmãresc liniºtit ºtirile de dupã cinã, spalã de una singurã vasele. Între timp ne-am ocupat ºi de educaþia copiilor în ceea ce priveºte a vorbi sau a nu vorbi la masã. Pe lângã a nu vorbi cu mâncarea în gurã ei mai ºtiu ºi cã nu e indicat sã priveºti la televizor în timp ce mãnânci.

Deocamdatã ei ºtiu doar atât, „cã te poþi îneca!” (Ioan) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducerea de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Tatãl se afla pe creanga unui mãr, pe care tocmai atunci îl scutura. Mama ºi copiii strângeau merele în niºte coºuleþe frumoase ºi au ieºit în întâmpinarea lui ca sã-i ureze „bun venit”. Tatãl s-a dat jos din pom ºi i-a întins mâna. Mama îl îmbia cu cele mai frumoase mere. Dar tocmai când Gotfrid voia sã punã mâna pe un mãr frumos, prin vis, s-a trezit. Þipãtul pãsãrilor de mare, care îºi cãutau hrana de dimineaþã în jurul stâncii, l-au trezit din somn. Când a deschis ochii de-a binelea ºi a zãrit stâncile cele pleºuve ce atârnau ameninþãtoare deasupra capului, apoi când a vãzut marea cea întinsã ºi nimic altceva decât cer ºi apã, l-a apucat groaza. S-a întristat amar ºi a început sã plângã, de sãrea cãmaºa de pe el, când ºi-a dat seama unde se aflã.

Un cârd de pãsãri de mare ºi-a luat zborul spre uscat.

Gotfrid le urmãrea cu ochii ºi cu gândul.

– Ah, scumpele mele pãsãri, se gândea el, de-aº putea trimite ºi eu prin voi un salut scumpilor mei pãrinþi; o, de aþi putea voi sã le daþi de ºtire cã mai trãiesc ºi cã sunt aici pe o stâncã singuraticã din largul mãrii! Desigur, tatãl meu ar înfrunta orice primejdie ºi ar veni sã mã ia de aici. El s-a îmbãrbãtat din nou, s-a pus în genunchi ºi a fãcut rugãciunea de dimineaþã cu mai multã evlavie decât oricând în viaþa lui.

Abia acum ºi-a dat seama câtã nevoie are omul de ajutorul ºi de sprijinul lui Dumnezeu; numai acum înþelegea el cum se cuvine rostul ºi însemnãtatea rugãciunii, fãcutã aici în singurãtate, unde se afla numai el ºi Dumnezeu, creatorul lui.

Dupã aceea a mâncat vreo câteva nuci ºi o bucãþicã de pâine, ºi apoi s-a gândit sã cerceteze

insula. „Poate voi gãsi, îºi zicea el în gând, câþiva pomi roditori sau arbuºti cu fructe din care sã mã pot hrãni ºi sã pot trãi, pânã ce mã va scãpa Dumnezeu de pe aceastã insulã pustie. Se prea poate chiar, sã locuiascã aici ºi oameni. Ei vor ºti sã vâsleascã ºi mã vor duce acasã”.

A legat vreo câteva bucãþele de pâine cu unt într-o batistã ºi ºi-a umplut buzunarele cu nuci cât încãpeau în ele. A fost destul de prudent sã le cureþe de coaja cea verde, ca sã poatã încãpea în buzunare cât mai multe, fãrã a duce cu sine degeaba o greutate de prisos. Dintr-o nuia mai groasã de salcie ºi-a fãcut un toiag, de capãtul cãruia ºi-a agãþat bocceaua ºi a pornit la drum.

Era o cãlãtorie plinã de greutãþi ºi poate chiar de primejdii.

Trebuia sã se urce pe stânci înalte ºi sã coboare în vãi adânci, sã treacã prin defileuri primejdioase, pentru a merge mai departe. Întreaga insulã consta din stânci masive ce ieºeau din mare ºi se înãlþau din ce în ce mai mult spre mijlocul insulei.

Inima i s-a umplut de spaimã când a vãzut aceastã priveliºte groaznicã. De multe ori se înfunda în câte vreo vãgãunã ºi, vãzând imposibilitatea de a înainta, se întorcea pe acelaºi drum de unde a venit, trebuind sã coboare din nou, lucru ce de multe ori era mai anevoios ºi mai primejdios decât la urcare. Nicãieri nu dãdea de urmã de om, ba nici mãcar urme de animale nu gãsea. În zadar nãdãjduia cã va da de pomi roditori ori arbuºti. Nu era nici un pic de verdeaþã nicãieri, doar ici-colo câte un pâlc de muºchi pe unele stânci. În câteva locuri izolate a dat peste câþiva brãduleþi pitici, care ¾

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Olimpiada rei competiþii diecezane, adresate elevilor din claT sele I-XII, au avut loc la Iaºi,

¾

Iaºi, 14 mai

sâmbãtã, 14 mai. Acestea fac parte din seria concursurilor organizate la nivel diecezan, pentru anul ºcolar 2010-2011, fiind programate de Oficiul pentru Pastoraþia ªcolarã ºi Predarea Religiei în ªcoli: 1. Olimpiada de religie faza interjudeþeanã/diecezanã pentru clasele V-VIII; 2. Concursul de eseuri ºi creaþie literar – religioasã „Luminã din luminã” pentru clasele IX-XII, etapa diecezanã; 3. Expoziþia – Concurs de desene „Sã trecem pragul speranþei”, ediþia a doua cu tema: „Universul familiei”, etapa diecezanã.

Gazda acestor trei evenimente importante pentru elevi ºi profesori a fost Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Iaºi.

Au fost prezenþi 111 elevi, din mai multe localitãþi ale diecezei. Dupã corectarea lucrãrilor s-a fãcut evaluarea olimpiadei astfel: 24 premii I, 21 premii II, 14 premii III ºi 29 menþiuni. În perioada 28-30 aprilie, la Ciofliceni, lângã Snagov, în judeþul Ilfov, a avut loc olimpiada naþionalã de religie catolicã, ediþia a doua, cu aprobarea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. Concursul s-a adresat cultului romano-catolic ºi greco-catolic pentru clasele de liceu (IX-XII), având douã secþiuni: teoretic, la disciplina religie, ºi teologic sau vocaþional, la disciplinele studiul biblic ºi catehism.

Au participat 77 de elevi din toatã þara, reunind 13 judeþe (Alba, Bacãu, Bihor, Braºov, Cluj, Iaºi, Maramureº, Mureº, Neamþ, Satu Mare, Sãlaj, Sibiu, Timiº) ºi municipiul Bucureºti.

Dieceza de Iaºi a fost reprezentatã de un grup de 28 de elevi, 12 de la liceele teoretice ºi 16 de la liceele teologice, selectaþi în urma etapei judeþene unde au obþinut cel puþin nota 9.

Din 28 de elevi participanþi din Dieceza de Iaºi, 23 au obþinut premii ºi menþiuni: 6 premii I, 6 premii II, 2 premii III ºi 9 menþiuni. Trei note de 10 din patru pe þarã au revenit elevilor din Dieceza de Iaºi.

abia cã-ºi mai gãseau hrana pe terenul cel stâncos.

– Ah, Dumnezeul meu, dacã va trebui sã stau mai multã vreme aici, în aceastã sãlbãticie fioroasã, sigur voi muri de foame!

Mânat de nãdejdea cã va da poate peste ceva mai bun, îºi continua cãlãtoria mai departe.

Soarele ardea foarte tare ºi înfierbânta stâncile. Sudoarea îi curgea din belºug de pe frunte pe la tâmple în jos ºi-l pãli o sete arzãtoare. Dar stâncile erau ca arse de foc, uscate ºi neroditoare.

– Ah, Doamne, a spus el suspinând, mai înainte de a fi fost rãpus de foame, va trebui sã mor de sete! Ai milã de mine Doamne!

Dupã ce a mai mers încã o bucatã de drum a auzit susurul

unui izvor. Izvorul era mic, dar avea o apã rece, de te tãia la dinþi ºi limpede precum cristalul. S-a aºezat jos lângã izvor ca sã se mai rãcoreascã un pic; dupã aceea a bãut pânã ºi-a potolit setea. A mâncat puþinã pâine cu unt ºi câteva nuci, apoi a bãut apã din nou. Pânã aici nu ºi-a dat seama ce mare binefacere din partea lui Dumnezeu este apa, binefacere cãruia nu-i dãdea atenþie, deoarece pe unde a umblat a gãsit apã din belºug, numai aici era o raritate.

– O, bunule Dumnezeule, a spus el, cât de milostiv eºti ºi cât de mult îþi mulþumesc pentru aceastã bãuturã rãcoritoare!

Cât voi sta aici, nu voi duce lipsã de apã. Dar pentru cât timp oare îmi vor ajunge nucile ºi pâinea?

Tu însã care nu m-ai lãsat sã mor de sete, nu mã vei lãsa sã mor nici de foame. Fiecare dar al tãu este o arvunã pentru un alt dar ce tu mi-l pregãteºti în viitor, de aceea îþi mulþumesc din suflet, cãci ºtiu cã orice mulþumire adusã þie este o a doua cerere.

De acolo, de la izvor, a luat-o în sus spre un mic pâlc de brazi.

De sub poalele lor pornea din stâncã izvoraºul pe care îl întâlnise mai în vale. Stânca se înãlþa însã ºi mai sus, iar Gotfrid, ca sã ajungã în vârful ei, avea încã mult de urcat. L-a cuprins fiori reci când a vãzut la picioarele lui întreaga insulã, cu toate stâncile ºi piscurile acoperite cu brazi ºi în jurul ei marea fãrã margini, cât vedea cu ochii. (va urma)

16 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

Prof. Fulvina Blânda

PENTRU TINERI

Iubirea ca întâlnire articolul din luna aprilie Îmeninscoteam în evidenþã cã ninu poate sã spunã cã este pregãtit sã iubeascã dacã nu este capabil sã se dãruiascã.

Mergem mai departe ºi dorim sã spunem cã niciun om nu poate trãi împlinit dacã nu a întâlnit iubirea, iar aceasta creºte pornind de la întâlnirile dintre oameni. Papa Ioan Paul al II-lea spunea în enciclica Redemptor hominis: „Omul nu poate trãi fãrã iubire. El va rãmâne pentru sine o fiinþã de neînþeles, iar viaþa sa va fi lipsitã de sens dacã nu îi va fi revelatã iubirea, dacã nu se va întâlni cu iubirea, dacã nu o va experimenta ºi nu ºi-o va însuºi, dacã nu participã la ea în mod viu”. Învãþãm sã iubim în mãsura în care învãþãm sã îi întâlnim pe oameni.

Viaþa noastrã este fãcutã dintr-un amalgam de trãiri, dintr-un tumult de alergãturi dupã certitudini, din permanenta tensiune spre ceva care ne împlineºte, dintr-un desiº al relaþiilor interpersonale. În toatã aceastã

vâltoare existã riscul sã intrãm în contact cu mulþi indivizi, dar sã nu întâlnim oameni, sã nu descoperim viaþa din ei, sã nu intrãm în universul lor. Cu multã tristeþe, Martin Luther King spunea cã „noi am învãþat sã zburãm ca pãsãrile, sã înotãm ca peºtii, dar nu am învãþat arta de a trãi ca fraþii”. Cea mai frumoasã cãlãtorie care se poate face pe pãmânt este aceea de a ne îndrepta unul spre celãlalt ºi de a contempla lucrarea lui Dumnezeu în fiecare în parte. Astfel vom înþelege mai bine cã iubirea nu înseamnã a fi iubiþi, ci a iubi mai întâi.

Acest mod de a vedea lucrurile ar trebui sã determine comportamente concrete: a nu avea prejudecãþi în privinþa persoanelor ce le întâlnim în viaþa noastrã, a nu le cataloga instinctiv, a nu le pune la zid, a nu le condamna la „moarte” prin indiferenþã etc. Dimpotrivã, a le privi cu ochii bunãvoinþei, a descoperi pãrþile bune, a evidenþia calitãþile etc. Aceasta

înseamnã a întâlni persoanele cu tot ceea ce au minunat în viaþa lor. Este, de fapt, ceea ce a fãcut Cristos în întreaga sa viaþã: l-a întâlnit pe om în toate manifestãrile sale ºi a intervenit acolo unde natura umanã îºi pierduse din demnitate. Este iubirea care creeazã persoana iubitã!

Un tânãr nu poate ajunge sã iubeascã o tânãrã dacã nu are privirea „programatã” sã observe ceea ce este bun ºi frumos la toate persoanele din jurul sãu.

Dacã se va cãuta mereu pe sine ºi va urmãri doar propria imagine nu va reuºi sã ajungã la inima cuiva. Dragostea nu se naºte din „ciocnirea” a douã persoane, ci din întâlnirea a douã vieþi care ºtiu sã contemple tot ceea ce este minunat la persoanele din jurul lor. Altfel privirea se opreºte doar la ceea ce este exterior, la aparenþã, la „ambalaj” ºi „iubirea” devine iluzie amarã. Existã o paginã foarte frumoasã între scrierile lui Charles de Foucauld: „Eu vã învãþ cã se poate face bine oamenilor, mult bine, un bine infinit, un bine divin, fãrã cuvinte, fãrã gãlãgie, în tãcere dând exemplu bun. Întreaga noastrã viaþã trebuie sã fie o predicare a evangheliei, prin intermediul exemplului; toatã existenþa noastrã, toatã fiinþa noastrã trebuie sã predice evanghelia de pe acoperiºuri; întreaga noastrã persoanã trebuie sã îl respire pe Cristos”. În cãutarea iubirii vieþii noastre privirea trebuie sã fie mereu purã ºi inima deschisã pentru a întâlni oameni ºi vieþi.

Nu am face decât sã trãim cuvântul lui Cristos: „Cãci v-am dat exemplu ca ºi voi sã faceþi aºa cum v-am fãcut eu” (In 13,15).

Pr. Felix Roca

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Asociaþia Scout

La 20 de ani de la înfiinþare atolicii cercetaºi au sãrbãC torit în perioada 13-15 mai, 20 de ani de când a fost înfiinþatã Asociaþia Scout Catolicã Românã ºi primele centre catolice Scout din diecezã.

La aniversare, alãturi de cei peste 100 de cercetaºi veniþi din centrele din Bacãu, Nicolae Bãlcescu, Bãlþaþi, Pildeºti, Paºcani, Valea Lupului ºi Iaºi, au fost ºi trei lideri italieni (Pierpaolo, Gianni Giolo ºi Maristella Corradin), din grupul mult mai numeros care a adus scoutismul catolic, din AGESCI. Organizaþia Scout italianã este recunoscutã ca „naºã” a pedagogiei Scout promovatã de catolici în Dieceza de Iaºi ºi nu numai. Mãrturiile lor au scos în evidenþã cã întâlnirea dintre evanghelie ºi metoda propusã de Robert Baden-Powell a adus bogãþie ºi profunzime educaþiei scout; fondatorul chiar de la începuturile miºcãrii a subliniat rolul educativ al religiei în Scout; sfânta Maria a fost ºi este o ocrotitoare a cercetaºilor; în Italia, de când s-a accentuat cã educaþia „este rodul unei comunitãþi care formeazã” (rolul CoLid), progresul calitativ ºi cantitativ a devenit evident.

La aniversare au participat ºi s-au integrat cu toatã inima ºi disponibilitatea reprezentanþi de seamã ai conducerii

Organizaþiei Naþionale Cercetaºii României.

Timp de trei zile, catolicii cercetaºi ºi oaspeþii lor au participat la activitãþi variate: explorarea oraºului Iaºi promovatã prin „vânãtoarea de comori” care i-a ajutat la cunoaºterea unor repere din istoria acestor meleaguri, ateliere de lucru, jocuri ºi cântece în jurul focului de tabãrã.

Pe toatã durata „acestor zile de sãrbãtoare” s-a promovat o spiritualitate ce dã prioritate continuã valorilor, dar ºi momentelor speciale de meditaþie, rugãciune, celebrãri sacramentale ºi mai ales sfânta Liturghie. Momentul culminant al aniversãrii l-a constituit sfânta Liturghie prezidatã de PS Aurel Percã. Preasfinþia sa a primit titlul de cercetaº de onoare, eºarfa Scout, pe care a purtat-o, ca o expresie exterioarã a spiritului Scout pe care îl poartã în suflet de mult timp.

La simpozionul ce a urmat sfintei Liturghii, cercetaºii de azi i-au cunoscut pe unii dintre cei care au fost în „grupul de iniþiativã” al înfiinþãrii asociaþiei. Cu multã emoþie, toþi au urmãrit filmul de prezentare a istoricului ºi a mai multor imagini sugestive. În intervenþiile de la simpozion s-au dat mãrturii despre schimbãrile

18 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

bune pe care cercetãºia le-a adus-o în viaþa lor ºi ºi-au exprimat bucuria cã ceea ce au început ei acum douã decenii se continuã ºi se dezvoltã acum.

PS Aurel Percã a subliniat importanþa organizaþiilor ºi asociaþiilor care lucreazã pentru educarea copiilor ºi a tinerilor, a exprimat speranþa cã tot mai mulþi parohi vor sprijini înfiinþarea unor centre cercetãºeºti, astfel ca, împreunã, sã lãsãm aceastã lume puþin mai bunã decât am gãsit-o.

Ultima zi a întâlnirii a fost una de legãturã cu comunitatea din Valea Lupului, cea care i-a gãzduit pe cercetaºi. La Liturghia de dimineaþã, preotul paroh Alois Hîrja, asistentul spiritual general al ASCRO, a dat mãrturie despre depunerea promisiunii în urmã cu 15 ani, apoi a insistat asupra modelului de lider pe care îl constituie Isus Cristos, model de iubire ºi de dãruire, model recunoscut ºi promovat în toate documentele de spiritualitate catolicã.

Sãrbãtorile aniversare au dovedit din nou cã cercetaºii sunt chemaþi sã întrupeze iubirea pe care Dumnezeu o are faþã de copii ºi tineri, care la rândul lor învaþã cã aceastã iubire este vie, rodnicã numai dacã este dãruitã altora.

Petronela Petrea

Butea: Ziua Tineretului

Tablete spirituale

Impresii

Lectura N

Câþiva tineri care au participat la Ziua Tineretului de la Butea au dorit sã împãrtãºeascã gândurile ºi impresiile lor în urma acestei sãrbãtori.

„A fost o zi plinã de evenimente care m-au impresionat.

Mai întâi beatificarea papei Ioan Paul al II-lea într-o zi diecezanã a tinerilor (pe care atât de mult i-a iubit), apoi mulþimea de tineri adunatã din toate colþurile diecezei în jurul episcopilor, atât la sfânta Liturghie, cât ºi la programul cultural” (Carmena Erdeº, Roman „Isus, Bunul Pãstor”). „Ziua de duminicã, 1 mai, a fost o ocazie de a-mi înrãdãcina profund credinþa în Cristos.

Tema mi-a plãcut foarte mult.

Noi, tinerii, avem nevoie de multã credinþã, înarmaþi fiind cu rugãciune, pentru a nu cãdea pradã «aberaþiilor» pe care le practicã alþi tineri. Trebuie sã îi felicit pe organizatori ºi pe toþi cei care au fãcut tot posibilul ca aceastã sãrbãtoare sã fie una memorabilã. Îi mulþumesc lui Dumnezeu ºi fericitului Ioan Paul al II-lea pentru darurile spirituale ce le oferã tinerilor de pretutindeni” (Mãdãlina Tofan, Roman „Isus, Bunul Pãstor”). „O searã de rugãciune ºi apoi o zi plinã de emoþii pozitive! Mii de tineri ºi un singur spirit! Amintirea vie a papei Ioan Paul al II-lea ºi conºtientizarea faptului cã avem un prieten apropiat ºi iubit în cer!

Am avut parte de tot ce e nevoie pentru suflet, de tot ce trebuie unui tânãr pentru a se simþi viu ºi puternic, tare în credinþã

ºi înrãdãcinat în Cristos!”

(Olesea Jmurciuc, Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”). „Sãrbãtoarea tinerilor m-a încãrcat cu mai multã frumuseþe ºi energie. Prezenþa celor trei episcopi între noi, tinerii, m-a fãcut sã mã simt mândrã cã sunt tânãrã, mi-a înfipt profund rãdãcinile credinþei. Consider cã a fost o zi frumoasã pentru cã fericitul papã Ioan Paul al II-lea stãtea precum o floare la fereastra paradisului ºi împrãºtia din mireasma sa” (Emilia Andrei, Sãbãoani) „Ziua a fost una de mare sãrbãtoare!! Ne-am adunat de peste tot din diecezã pentru a ne întâlni ºi a petrece o zi împreunã cu prietenul nostru, Isus!

Atmosfera a fost una de entuziasm tineresc, bucurie ºi feþe luminate de zâmbete!” (Iuliana Tofana, Iaºi „Adormirea Maicii Domnului”). „Mulþumesc lui Dumnezeu pentru cã am putut participa împreunã cu ceilalþi tineri la acest eveniment. Toate momentele la care am luat parte au fost frumoase, însã mi-a plãcut sfânta Liturghie ºi m-a impresionat faptul cã toþi tinerii aveau chipurile senine. A fost o zi deosebitã ºi doresc sã particip ºi pe viitor!”

(Brigita Robu, Sãbãoani).

u este necesarã o salã de lecturã, amenajatã special în acest sens, pentru a te regãsi pe tine însuþi împreunã cu tot ceea ce-þi vorbeºte la inimã dintr-o carte. O poþi face ºi citind într-un copac sau la lumina slabã a unei lumânãri. Important este... În cartea sa intitulatã Ca într-un roman, Daniel Pennac scrie: „Omul construieºte case întrucât este viu, dar scrie cãrþi pentru cã se ºtie muritor. Trãieºte în grup fiindcã este gregar, dar citeºte pentru cã se ºtie singur. Pentru el lectura este ca o soþie, care nu ia locul nimãnui, dar ºi pe care nimeni nu o poate înlocui. Ea nu-i oferã nici o explicaþie definitivã cu privire la destinul sãu, dar împleteºte o reþea deasã de complicitãþi între viaþã ºi el. Complicitãþi mãrunte ºi secrete care vorbesc despre paradoxala fericire de a trãi, chiar în momentul în care lumineazã tragica absurditate a vieþii. Astfel cã, motivele pentru care citim sunt la fel de stranii ca ºi motivele pentru care trãim. Dar nimeni nu are dreptul sã ne cearã cont pentru aceastã intimitate”.

Nu se pune problema condamnãrii noilor generaþii pentru cã nu ar fi împãtimite ale lecturii. Ceva însã tot trebuie subliniat. Pentru cã este valabil în special pentru Biblie. „Scriptura creºte prin cel care o citeºte” (Sf. Grigore cel Mare).

Pr. Cristian Chinez

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Pot sã pun ºi o prãjituricã în cutiuþa speranþei? ceasta a fost întrebarea unui bãieþel de doar 7 ani, A pregãtit sã facã o surprizã imensã copiilor din Africa. El este unul dintre cei care au încercat sã întindã o mânã de ajutor, în diferite feluri, cãtre credincioºii misionarilor noºtri, aflaþi la mii de kilometri de diecezã, prin intermediul „cutiei speranþei”.

Uºor descumpãnit dupã ce i s-a spus cã prãjitura s-ar putea sã nu reziste unui drum atât de lung, bãiatul s-a uitat la cutie ºi a zis: „Dar bomboanele? Ele rezistã, nu-i aºa?”

Proiectul „cutia speranþei” s-a desfãºurat în timpul Postului Mare, în organizarea Centrului Misionar Diecezan Iaºi. Mii de cutiuþe au fost trimise în toatã dieceza ºi, în câteva sãptãmâni, ele s-au întors cu mii de contribuþii în bani ale catolicilor din Moldova. Ce au gãsit coordonatorii activitãþilor misionare în aceste cutiuþe? Bani, mai mari ºi mai mici – monede de 50 de bani, de 10 bani, de 5 bani, chiar ºi de un ban, alãturi de bancnote de 1 leu, de 5 lei, de 10 lei, chiar ºi de 100 de lei. Îndrumaþi de pãrinþi, de preoþi, de profesori de religie sau de persoane consacrate, copiii din parohiile catolice s-au strãduit sã adune cât mai mulþi bãnuþi. Micile lor sacrificii au început chiar din Miercurea Cenuºii ºi au þinut în fiecare zi a postului de 40 de zile, ba chiar ºi dupã sãrbãtoarea Paºtelui.

Astfel, mulþi copii au spus

cã e mai bine ca toate cutiuþele sã fie returnate dupã ce se întorc în þarã pãrinþii lor, care lucreazã în Italia ºi Spania. Copiii ºi Liceul Catolic tinerii erau conOneºti vinºi cã pãrinþii lor ar putea spori, cu generozitate, mica lor agonisealã. Alþi copii au aºteptat chiar Paºtele pentru a profita de vizitele pe care urmau sã le facã alãturi de pãrinþi la bunici, rude ºi prieteni ºi care, desigur, au putut sã mãreascã sumele depuse de ei. În alte comunitãþi, cei mici s-au gândit sã distribuie cutiuþe ale speranþei ºi în rândul copiilor de alte confesiuni, iar uneori chiar au reuºit sã îndemne la solidaritate umanã copii ºi tineri de vârsta lor din comunitãþile ortodoxe frãþeºti. „Cutia speranþei” a fost în acele comunitãþi un simbol al ecumenismului ºi o dovadã vie cã solidaritatea creºtinã poate dãrâma multe ziduri care, doar aparent, ne despart.

Coordonatorii activitãþilor misionare au fost de-a dreptul copleºiþi de miile de telefoane primite la sediul Centrului Misionar, în special de la profesorii de religie din diecezã, prin care erau rugaþi sã dubleze numãrul de cutiuþe distribuite pentru ca ele sã ajungã la toþii copiii.

Proiectul „cutia speranþei” a fost susþinut din plin de inspectorii ºcolari care, cu deschidere

20 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

ºi generozitate, au acceptat sã organizeze întâlniri cu profesorii de religie ºi au transmis mesajul Centrului Misionar Diecezan, astfel încât el sã ajungã la toþi copiii ºi credincioºii din parohii. „Cutia speranþei” a fost o premierã anul acesta pentru România, dar ea tinde sã devinã o frumoasã tradiþie de solidaritate a Postului Mare, aºa cum este în Germania sau Italia. Pentru cã strângerea de fonduri înseamnã nu numai banii care se adunã pentru a fi trimiºi acolo unde este nevoie de ei, ci ºi manifestarea modului în care fiecare dintre noi, mai tânãr sau mai bãtrân, înþelege sã facã dovada credinþei pe care o poartã, sã arate cã este sensibil faþã de nevoile aproapelui, indiferent de locul în care i-a aºezat Dumnezeu viaþa.

Sfântul Grigore Teologul spunea: „Cuvântul fãrã faptã e moarte”, vorbe care au prins viaþã, odatã cu sãrbãtoarea Învierii, prin contribuþiile credincioºilor ºi copiilor din parohiile Moldovei, la „cutia speranþei”.

Centrul Misionar

ªtiri • ªtiri • ªtiri La 30 de ani Institutul „Ioan Paul al II-lea – Studii pentru Cãsãtorie ºi Familie” din Vatican a împlinit 30 de ani de existenþã. A fost înfiinþat de papa Ioan Paul al II-lea. Liturghia aniversarã din bazilica „Sfântul Petru” din Vatican a fost prezidatã de primul rector al institutului, card. Carlo Caffara. Dupã Liturghie o parte dintre participanþi au fost primiþi de papa Benedict al XVI-lea în audienþã privatã. În cadrul acestui institut s-au format mai mulþi preoþi ºi laici din România. Din Dieceza de Iaºi este student la acest institut pr. Felician Tiba.

Sãrbãtoarea popoarelor Conferinþa Episcopilor din Italia, Oficiul pentru Migranþi din cadrul Vicariatului de Roma, Congregaþia Pãrinþilor Scalabrinieni ºi capelaniile strãine din Roma au organizat în capitala Italiei, duminicã, 8 mai, cea de-a XX-a ediþie a „Sãrbãtorii popoarelor” – „Festa dei popoli”, cu motoul „O sãrbãtoare fãrã hotare”. Din partea comunitãþii române au fost prezenþi parohul acesteia, pr. Isidor Iacovici, preoþii Daniel Iacobuþ ºi Damian Anton, OFMConv, aflaþi la studii la Roma, ºi un mare numãr de credincioºi.

Evenimentul a avut douã pãrþi; sfânta Liturghie în bazilica „Sfântul Ioan din Lateran”, urmatã de un moment de sãrbãtoare, cu protagoniºti din circa 25 de þãri. Românii au prezentat dansuri ºi preparate culinare.

Nou superior Pãrintele Benoit Grière este noul superior general al Congregaþiei „Pãrinþii Augustinieni Asumpþioniºti”, ales la 11 mai la Roma de capitulul general. În Dieceza de Iaºi, asumpþioniºtii au înfiinþat în anul 1993 Mãnãstirea „Sfântul

Augustin” din Mãrgineni, unde ca superior, din anul 2001, este pr. Celeste Pianezze.

Adunare a CSMR Cea de-a XXIII-a Adunare Generalã a Federaþiei Conferinþei Superiorilor Majori ai Institutelor de Viaþã Consacratã ºi Societãþilor de Viaþã Apostolicã din România (CSMR) s-a desfãºurat în zilele de 11 ºi 12 mai, la Centrul „Manresa” din ClujNapoca. Lucrãrile au fost prezidate de pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., preºedintele CSMR.

Reprezentanþii cele 29 de ordine ºi congregaþii – 19 feminine ºi 10 masculine – au hotãrât formarea în România a Conferinþei Superiorilor Majori, respectiv Superioarelor Majore dupã modelul Conferinþei Episcopilor Catolici din România. A fost lansat ºi situl www.csmr.ro.

Urmãtoarea adunare generalã obiºnuitã va fi în zilele de 23 ºi 24 noiembrie la Snagov.

Curs biblic „În slujirea vieþii” a fost tema cursului biblic de formare pentru animatorii de pastoraþie vocaþionalã organizat ºi prezentat, în perioada 26-30 aprilie, la centrul de spiritualitate de la mãnãstirea carmelitã din Luncani, de cãtre membrele Comisiei de Pastoraþie Vocaþionalã din cadrul CRSM. Au participat 29 de persoane consacrate din 23 de congregaþii prezente în România. Meditaþiile au fost despre Eva, Maria, Rut ºi samariteanca. Exerciþiile spirituale vor fi în perioada 24-28 august.

Curs ºi exerciþii Surorile din Institutul Diecezan „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” au participat la zile de formare ºi exerciþii spirituale. „Persoana consacratã în crizã” a fost tema cursului de formare anualã, între 31 martie ºi 8 aprilie, la Luncani, coordonat de pr. Mihai-Eduard Coºa, secretarul Conferinþei Episcopilor din România. Pãrintele Jurek Brzóska, SJ, a þinut meditaþiile cu tema „Pãtimirea lui Isus Cristos”. Exerciþiile spirituale de la Gioseni, în perioada 1-6 mai, cu tema „Itinerarul spiritual al celor 12 apostoli”, au fost coordonate de Leon Budãu, OFMCap. Zilele de formare, între 6 ºi 9 mai, au fost coordonate de pr. Mihai Eduard Coºa.

Din Münster la Iaºi PS Dieter Geerlings, episcop auxiliar de Münster (Germania), a fãcut o vizitã în Dieceza de Iaºi, în perioada 29 aprilie – 1 mai. A participat la Turtureºti, Gherãeºti ºi Roman, în zilele de 29 ºi 30 aprilie, la sfinþirea ºi inaugurarea a trei noi proiecte ale Asociaþiei Caritas din Roman, în prima zi a lunii mai a fost la Ziua Tineretului de la Butea, revenind la Iaºi, în seara aceleiaºi zile, pentru a participa la Liturghia din catedrala „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã”, în cadrul cãreia PS Petru Gherghel a sãrbãtorit împlinirea a 21 de ani de episcopat.

Zilele Pro Vita Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei ºi Episcopia RomanoCatolicã de Iaºi au organizat Zilele de Conferinþe pe teme Pro Vita în zilele de 30 aprilie ºi 1 mai, în Sala „Iustin Moisescu” a Mitropoliei Moldovei ºi Bucovinei. Despre aspectele biologice, medicale ºi religioase ale

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 21

planificãrii familiale au vorbit conferenþiari din Germania ºi România. Moderatori au fost pr. Radu Brânzã, pr. Viorel Damaschin ºi pr. Iosif Dorcu.

Aceste manifestãri se doresc un început pentru noi dezbateri ºi prezentãri pe aceastã temã între Mitropolia Moldovei ºi Bucovinei ºi Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi, totul desfãºurându-se cu binecuvântarea ÎPS Teofan ºi PS Petru Gherghel.

Simpozion naþional A doua ediþie a Simpozionului naþional, organizat la 7 mai la Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” din Oneºti, a avut ca temã: „Rolul Bisericii, familiei ºi al ºcolii în educaþia contemporanã” ºi a reunit studenþi la specializarea teologie ºi cadre didactice (majoritatea fiind profesori de religie) din nouã judeþe ale þãrii, din trei dieceze catolice diferite, catolici ºi ortodocºi deopotrivã. Simpozionul a adunat peste 40 de lucrãri, pe douã secþiuni: I (destinatã profesorilor de religie ºi studenþilor) – comunicãri ºtiinþifice ºi / sau metodice; II – creaþie (destinatã profesorilor de religie).

Viaþa consacratã Institutul Teologic Franciscan din Roman a gãzduit, la 8 mai, întâlnirea persoanelor consacrate din Dieceza de Iaºi.

Comisia Diecezanã pentru Viaþa Consacratã a propus ca temã de reflecþie: „Viaþa consacratã ºi familia: stãri de viaþã ºi slujiri reciproce în Bisericã”, conferinþa fiind þinutã de pr. Tiberio Scorrano, OCarm.

Au participat aproximativ 140 de persoane consacrate la care s-au alãturat fraþii studenþi ºi postulanþii de la institut.

PS Aurel Percã a prezidat sfânta Liturghie în capela institutului.

Manifestãri comemorative Beatificarea papei Ioan Paul al II-lea a fost prilejul unor manifestãri culturale ºi religioase în Dieceza de Iaºi. În chiar ziua beatificãrii, la Suceava, pr. Iosif Pãuleþ, paroh ºi decan, a prezidat o celebrare lângã statuia papei din faþa bisericii, iar comunitatea din Botoºani a participat la o Liturghie de mulþumire pentru declararea noului fericit. Elevi din Bacãu, Galbeni ºi Valea Seacã au participat, la 2 mai, în Parohia „Sfântul Nicolae” din Bacãu, la simpozionul „O floare la fereastra cerului”. La Cacica,

Liturghia de mulþumire pentru beatificarea papei Ioan Paul al II-lea a fost celebratã în ziua de 7 mai, fiind oficiatã de PS Petru Gherghel asistat de 20 de preoþi.

Au fost de faþã consulul Republicii Polonia la Bucureºti ºi preºedintele Uniunii Polonezilor din România. Dupã Liturghie a urmat un concert de muzicã sacrã susþinut de Corul de Camerã „Vox Art’Is” din Iaºi.

Sfinþiri de biserici Dupã 14 ani de eforturi susþinute, credincioºii catolici din Tomeºti, încurajaþi de pãstorii care le-au stat alãturi, au trãit momentul sfinþirii bisericii ºi consacrãrii altarului, în ziua de 8 mai, în cadrul Liturghiei prezidatã de PS Petru Gherghel, avându-i alãturi pe PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, ºi PS Anton Coºa, episcop de Chiºinãu, ºi mai

22 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

mulþi preoþi. La altar au fost puse relicve ale sfinþilor martiri Benedict ºi Savinia: Monique ºi a fericitului Ieremia. Celebrarea a fost transmisã în direct pe internet pe situl parohial www.parohiacatolicatomesti.ro, lansat recent. PS Petru Gherghel va sfinþi ºi biserica „Inima Neprihãnitã a Mariei” din Roman, în ziua de 5 iunie, împreunã cu PS Cornel Damian.

Primii la citit În Biserica Catolicã se marcheazã la 5 iunie Ziua Comunicaþiilor Sociale, iar în Dieceza de Iaºi este sãrbãtoritã ºi Ziua Presei. Editura „Presa Bunã” a Episcopiei de Iaºi a pregãtit cu ocazia acestei zile reduceri de preþuri la peste 240 de cãrþi.

Un clasament pentru anul 2011 al numãrului de abonamente din parohii raportat la numãrul de familii, pentru cele douã publicaþii principale ale Editurii „Presa Bunã” se prezintã astfel: Lumina creºtinului: Tomeºti, 90 (91); Fãlticeni, 45 (68); Valea Micã, 225 (351); Lilieci, 150 (242); Târgu Frumos, 40 (65); Satu Nou (NT), 140 (234); Podu Iloaiei, 93 (181); Vatra Dornei, 101 (205); Pralea, 100 (239); Tãrâþa, 75 (184); Isus, prietenul copiilor: Tomeºti, 25 (91); Satu Nou (NT), 60 (234); Bãlþaþi, 40 (180); Valea Micã, 75 (351); Oituz 300, (1.672); Buruieneºti, 145 (860); Fãlticeni, 10 (68); Vaslui, 15 (104); Tãrâþa, 25 (184); Iugani 85 (630).

Profesiuni În Parohia „Preasfânta Inimã a lui Isus” din Nicolae Bãlcescu, în cadrul sfintei Liturghii din 14 mai, fraternitatea Ordinului Franciscan Secular a fost în sãrbãtoare pentru cã cinci surori ºi un frate au depus profesiunea pe viaþã de trãire, în starea de viaþã secularã, a evangheliei

lui Isus Cristos în Ordinul Franciscan Secular. Celebrant principal a fost pr. Anton Acatrinei, concelebranþi fiind pr. Gheorghe Cojocaru ºi pr. Eugen Giurgicã.

Sãrbãtoarea Copiilor Mii de copii romano-catolici din Moldova vor participa sâmbãtã, 4 iunie, la Sãrbãtoarea Copiilor la nivel diecezan, în Parohia „Isus, Bunul Pãstor” din Roman. Liturghia festivã va fi prezidatã de PS Petru Gherghel. Întâlnirea din acest an are tema: „Cresc cu Isus!

El este cel mai bun prieten!”, PS Petru Gherghel a adresat copiilor din diecezã un mesaj intitulat „Copiii – bogãþia ºi bucuria familiei”. În partea a doua a zilei va avea loc festivalul copiilor, un moment cultural-artistic realizat de copii pentru copii.

Film despre ep. Durcovici TVR Cultural a transmis filmul „Anton Durcovici – episcopul martir”, la 18 ºi 19 mai. Filmul de 26 de minute a fost realizat de Ioan Moraru, iar imaginea a fost semnatã de Romeo Dan. Ilustraþia muzicalã, cu muzicã originalã, a fost oferitã de profesorul, compozitorul ºi dirijorul Marcel Octav Costea, din

Bucureºti. Filmãrile au fost efectuate la Sãbãoani, Iaºi, Bucureºti ºi Sighetu Marmaþiei.

Anton Durcovici a fost redescoperit prin ochii studentului teolog Claudiu Bulai, care „a mers” pe urmele episcopului martir.

Peregrinatio Mariae Icoana Maicii Domnului de la Cacica a continuat pelerinajul prin comunitãþile Diecezei de Iaºi. Potrivit centralizãrii de pe situl www.sanctuarcacica.ro, unde se fac înscrierile, în luna iunie s-au mai programat parohiile: Rãdãuþi (12-15 iunie), Gura Humorului (16-19 iunie) ºi Bârlad (19-22 iunie). Pe perioada verii, icoana rãmâne la Cacica, pentru pelerinajele la sanctuar.

Admiteri Admiterea la Colegiul Naþional Catolic „Sfântul Iosif” din Bacãu se va desfãºura în etape: 30 iunie – 5 iulie – prezentarea specificului ºcolii, 12 iulie – repartiþia computerizatã, 15-25 iulie – depunerea dosarelor. Vor fi patru clase cu 120 de locuri. Informaþii la tel. 0234/574513, 0234/579642, www.colegiulcatolicbacau.ro.

A trecut la Domnul În ziua de Paºti, 24 aprilie, a fost chematã la Domnul sora Elena Doboº. S-a nãscut la 4 iulie 1919, la Izvoare (pe atunci Sturza), com. Rãchiteni, jud. Iaºi. A fost postulantã în Congregaþia „Notre Dame de Sion”, fiind primitã, în anul 1936, în comunitatea de la Bucureºti. La 11 februarie 1942, a depus primele voturi. A format o altã ramurã a congregaþiei, numitã „Ancillae Christi”, care dorea sã trãiascã viaþa cãlugãreascã, nu în comunitate, ci în particular, în lume. Din anul 1958 a activat în Israel.

Pânã în anul 1995 a fost singura persoanã de legãturã între muncitorii români ºi preoþii din Tel Aviv. În anul 1995, când muncitorii români erau în numãr mare în Israel, sora Elena a avut iniþiativa de a lua legãtura cu Episcopia de Iaºi pentru a fi trimis un preot pentru aceastã comunitate. Înmormântarea a fost vineri, 30 aprilie, în cimitirul mãnãstirii de la Ein Karem.

Înscrierile pentru admiterea

la Institutul Teologic „Sfântul Iosif” din Iaºi se vor desfãºura în perioada 4-9 iulie, iar examenul de admitere va fi în perioada 11-12 iulie. Informaþii la tel. 0232/225228, www.itrc.ro. Înscrierile la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din Iaºi vor fi între 11 ºi 16 iulie, iar selecþia ºi afiºarea rezultatelor vor fi între 17 ºi 19 iulie. A doua sesiune va fi între 12 ºi 15 septembrie. Informaþii la telefon 0232/201115, www.ftrc.uaic.ro.

Concursul de admitere la Facultatea de Filozofie „I. Duns Scotus” din cadrul Institutului Teologic Franciscan din Roman, va fi în perioada 19-23 septembrie, cu afiºarea rezultatelor la 26 septembrie. Informaþii la tel.: 0233/208369; 0747/550512; www.itrcf.ofmconv.ro.

Pe scurt 29 aprilie: Concertul corului de camerã

„Vox Art’Is” în catedrala nouã din Iaºi 6-8 mai: A treia ediþie a Cupei „Domi-

nic Savio” la fotbal, în Bacãu, cu 12 echipe din tot atâtea parohii 13-15 mai: Campus pascal „În luptã nu suntem singuri” la Slãnic-Moldova pentru 33 de tineri din Oneºti, Târgu Ocna ºi alte localitãþi 15 mai: Conferirea lectoratului ºi acolitatului celor 12 studenþi din anul III, respectiv celor 14 studenþi din anul IV, de la Institutului Teologic Franciscan din Roman 17 mai: Finala „Cupa Prieteniei” la Iaºi, în prezenþa PS Aurel Percã, echipa Centrului Diecezan Caritas fiind câºtigãtoare 21 mai: Curs de formare animatori la oratoriul salezian „Don Bosco” din Bacãu 21 mai: Ultima întâlnire de pregãtire a campusurilor „Vara Împreunã”, la sediul „Iosefinilor lui Murialdo” din Roman 26 mai: Comemorare Charlotte Sibi la Iaºi, la împlinirea a 110 ani de la naºtere 29 iunie: Hirotonirea întru preoþie a studenþilor anului VI de la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaºi.

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic Stimaþi cititori, Vã mulþumesc foarte mult pentru interesul pe care-l acordaþi paginii 24 din revista „Lumina creºtinului” intitulatã „Curier juridic”. De-a lungul anilor, am încercat sã rãspund cu promptitudine ºi cu exactitate la problemele invocate de dv. prin intermediul scrisorilor expediate pe adresa redacþiei. Pentru o mai bunã colaborare ºi pe viitor, înþeleg sã fac urmãtoarele precizãri: 1. Aºa cum am mai explicat ºi altãdatã în paginile acestei reviste, rãspunsurile date au în vedere doar susþinerile celui care se adreseazã redacþiei ºi actele pe care le anexaþi scrisorii expediate pe adresa noastrã.

Orice act însã poate schimba situaþia juridicã prezentatã, astfel cã rãspunsul este formulat doar cu referire la susþinerile dv. Mai mult, în condiþiile în care aveþi un dosar pe rolul instanþelor, lãmuririle date în paginile acestei reviste nu pot fi complete fãrã a fi verificate actele de la dosar. Precizez cã rãspunsul dat în revistã reprezintã doar o primã informaþie

juridicã, dar într-un proces în instanþã trebuie verificate toate actele din dosar, inclusiv actele depuse de persoanele cu care vã judecaþi, chiar dacã dv. consideraþi cã actele respective sunt false ºi fãrã importanþã juridicã.

2. În cadrul unui proces civil sau penal, judecãtorii sunt obligaþi sã analizeze toate probele administrate în dosar de toate pãrþile din proces. Nu e suficientã lãmurirea unei situaþii juridice dintr-un dosar doar pe baza înscrisurilor expediate de o singurã parte, ci este necesar sã fie consultat dosarul, cu toate probele administrate în cauzã. În condiþiile în care aveþi deja un dosar pe rol, vã rog sã aveþi în vedere cã rãspunsul pe care-l primiþi în paginile acestei reviste este dat doar în baza actelor trimise de dv., fãrã a fi cunoscute ºi actele persoanelor cu care vã judecaþi. În speranþa cã aceste precizãri vã vor ajuta în problemele juridice cu care vã confruntaþi, vã mulþumesc pentru interesul acordat acestei rubrici ºi aºtept în continuare scrisorile de la dv.

B.S. (jud. Iaºi). „În timpul cãsãtoriei am dobândit, cu contribuþia pãrinþilor mei, o casã la þarã. Soþul meu nu a lucrat decât sporadic, întrucât era dat afarã din cauza consumului de alcool.

Este corect ca aceastã casã sã fie împãrþitã în mod egal?”.

Conform art. 30 din Codului familiei, „bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei, de oricare dintre soþi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soþilor”. Legea prevede cã aceste bunuri au fost dobândite cu contribuþie egalã, dar oricare dintre soþi poate face dovada în cadrul unui proces de partaj cã el a avut o contribuþie mai mare, aºa cum este cazul dv. În aceastã situaþie, va trebui sã solicitaþi instanþei de judecatã sã constate cã dv. aþi avut o contribuþie majoratã (de 100% sau de cât apreciaþi dv.), iar aceastã contribuþie o puteþi dovedi cu orice mijloc de probã (acte, martori, expertizã). În cazul în care nu puteþi achita taxa de timbru pusã în vedere de cãtre instanþa de judecatã pentru cota de contribuþie mai mare solicitatã aveþi posibilitatea de a formula o cerere de ajutor public judiciar, în sensul de a fi scutitã în întregime de plata taxei de timbru sau ca aceastã taxã sã fie redusã sau plãtitã în rate, aºa cum prevede art. 8 din OUG nr. 51/2008. La cererea de ajutor public trebuie depuse toate înscrisurile prevãzute de art. 14 din actul invocat mai sus: copii xerox de pe actul de identitate, dovezi ale veniturilor pe ultimele 2 luni, declaraþii pe propria rãspundere cã nu aþi mai beneficiat de ajutor public pe ultimele 12 luni, dovezi cu privire la starea materialã a membrilor din familie, precum ºi acte medicale.

Av. Mihaela Ciobanu 24 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

POªTA REDACÞIEI Eugen Roca (e-mail). „Sunt unii creºtini de ocazie care apeleazã la sfântul Anton ca la un miraculos tonomat, ignorã sfânta Liturghie, ignorã faptul cã trebuie sã respecte poruncile Domnului ºi cred cã dacã se adreseazã sfântului Anton, acesta-i va ajuta. ªi modul de adresare este greºit, dar este inspirat din realitate, personal am auzit aceastã rugãciune adresatã sfântului Anton: «Mã închin þie, sfinte Antoane, din toatã inima,… tu eºti cel mai mare fãcãtor de minuni... Te rog, ajutã-mã»... Din pãcate, aceastã rugãciune am auzit-o în mai multe biserici catolice. Sper ca mesajul sã ajungã ºi la aceste persoane care eronat se închinã la sfântul Anton, în loc sã cearã de la sfântul Anton mijlocirea prin expresia: «Roagã-te pentru noi». Vã rog sã-mi spune-þi pãrerea dv.”.

E adevãrat, sunt unii care ignorã lucrurile importante (sfânta Liturghie), cum observaþi ºi dv.

Totuºi, cei mai mulþi ºtiu cã sfinþii sunt prietenii noºtri. Scrisoarea cãtre evrei spune cã suntem înconjuraþi de o mulþime de martori. Poate cã expresia „ne închinãm” la care faceþi referinþã este nefericitã, dar dacã aveþi rãbdare sã ascultaþi rugãciunea pânã la capãt veþi observa cã e o rugãciune de cerere, ºi nu de adoraþie, care i se cuvine numai lui Dumnezeu. De altfel e greu de crezut cã oamenii îl confundã pe sfântul Anton cu Dumnezeu: ei ºtiu care este distanþa dintre un sfânt ºi Domnul. Pentru explicaþii mai clare am cerut ºi pãrerea unui profesor de dogmaticã, pr. ªtefan Lupu, care a redactat ºi cartea de rugãciuni Benedictus. Iatã rãspunsul Sfinþiei sale: „Un vechi adagiu, atribuit lui Prosper de Aquitania, spune: «Lex orandi, lex credendi» (Legea rugãciunii stabileºte legea

credinþei). Din acest motiv, Biserica manifestã o grijã deosebitã pentru «ortodoxia» cãrþilor liturgice, dar ºi a cãrþilor de rugãciune care alimenteazã pietatea popularã. Este adevãrat cã, pe lângã rugãciunea oficialã a Bisericii, se dezvoltã ºi forme personale sau comunitare de rugãciune care nu trec întotdeauna prin «filtrul» Bisericii.

Obligaþia pãstorilor Bisericii este sã vegheze cu atenþie ca formele de devoþiune ale credincioºilor sã se inspire din rugãciunea liturgicã a Bisericii, punând în centru Euharistia ºi Liturgia orelor. Având în vedere aceastã premisã, analizãm cazul concret sesizat: devoþiunea la sfântul Anton. Trebuie sã recunoaºtem cã, dupã devoþiunea faþã de Maica Domnului (în termeni liturgici: superdulie), sfântul Anton ocupã un loc de frunte în preferinþele credincioºilor, urmat de sfânta Tereza de Lisieux, sfântul Iosif ºi, mai recent, fericitul Ieremia.

Uneori, mai ales la oraº, Biserica Catolicã este cunoscutã ca «biserica sfântului Anton». În unele localitãþi, unii preoþi înflãcãraþi poate de dorinþa de a dezvolta devoþiunea cãtre sfântul Anton este posibil sã fi introdus formulare de rugãciune care sã nu fi primit aprobarea superiorilor bisericeºti (imprimatur) ºi care sã fie la limita «ortodoxiei» cât priveºte exprimarea. Totuºi, din punct de vedere al conþinutului, cred cã orice creºtin care a primit o minimã instrucþie cateheticã face distincþie între rugãciunea cãtre sfinþi (în termeni liturgici dulie) ºi rugãciunea cãtre Dumnezeu (cult de adoraþie). ªtie cã sfinþii, în speþã sfântul Anton, nu sunt Dumnezeu, ci doar simple creaturi, iubite de Dumnezeu, dar care au colaborat din plin cu harul sãu. Ei nu se

roagã ºi nu-i adorã pe sfinþi, ci apeleazã la rugãciunea lor de mijlocire la Dumnezeu tocmai datoritã gradului de unire cu Dumnezeu la care au ajuns. ªtiu, de asemenea, cã Isus Cristos este singurul mijlocitor între om ºi Dumnezeu. Prin urmare, dacã cineva aude undeva formule de rugãciune care nu corespund credinþei mãrturisite, este bine sã ia legãtura cu preotul respectiv ca sã corecteze textul. În cartea de rugãciuni «Benedictus», apãrutã la Editura «Sapientia», au fost urmãrite cu atenþie aspectele menþionate mai sus. Au fost selectate din tezaurul de rugãciune al Bisericii locale ºi universale acele rugãciuni care au fost consacrate de lunga tradiþie de rugãciune a credincioºilor catolici.

Dacã vã uitaþi la pagina 829, rugãciunea spune: «Isuse, Fiul lui Dumnezeu ºi Mântuitorul meu, mã închin þie ºi te ador la fel ca slujitorul ºi prietenul tãu, sfântul Anton». Un alt text unde apare predicatul «mã închin» este la pagina 832, la «rugãciunea unui suflet necãjit», unde se spune: «Sfinte Antoane, ocrotitor plin de iubire al sufletelor necãjite, cu inima copleºitã de amãrãciune mã închin smerit înaintea icoanei tale».

Aici însã sensul termenului «mã închin» nu este cel de «te ador», dimpotrivã exprimã imaginea omului aflat în necaz ºi care, cu fruntea plecatã, cere ajutorul ºi mijlocirea cuiva «mai puternic» decât el. Continuarea rugãciunii de altfel este clarã în privinþa puterii de mijlocire a sfântului Anton la Dumnezeu”.

Fãrã îndoialã, explicaþia de mai sus surprinde ºi cele notate de dv. în poezia trimisã.

Paul Bordea (e-mail). „Aº dori sã aflu când poate fi ascultatã Liturghia de la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”

iunie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 25

din Iaºi la radio ºi pe ce posturi.

Am fost rugat sã mã interesez despre acest lucru ºi de cãtre persoane plecate din þarã ºi care ar vrea sã „participe” mãcar pe calea internetului la celebrãrile de la catedralã”.

Vã mulþumim pentru interesul acordat emisiunilor religioase catolice. În cele de mai jos aveþi rãspunsul complet. Radio Iaºi: În fiecare duminicã ºi în sãrbãtorile de poruncã (începând cu 26 martie 2006) între orele 08.03 ºi 09.00 puteþi asculta sfânta Liturghie din catedrala romano-catolicã „Adormirea Maicii Domnului” la Radio Iaºi pe unde medii (AM) – 1053 KHz, precum ºi pe internet la adresa www.radioiasi.ro. Tot la Radio Iaºi se transmite în fiecare duminicã de la ora 9.15 pânã la ora 10.00 o altã emisiune religioasã: „Pelerinaj”, în care sunt prezenþi ºi romano-catolicii.

Radio Maria: Din când în când, Liturghii din catedrala din Iaºi, în cursul sãptãmâni ºi duminica, sunt transmise ºi la Radio Maria. De asemenea, în fiecare a patra miercuri din lunã, la Radio Maria se transmit douã emisiuni realizate în studioul din Iaºi (deschis la 21 decembrie 2009): „Oameni ºi fapte” ºi „Drum spre luminã”. Radio Maria poate fi recepþionat cu aparatele de radio în oraºele Oradea (102,2 MHz), Zalãu (92,5 MHz), Blaj (94,4 MHz) ºi Baia Mare (95,4), prin DIGI pe frecvenþa 12687 MHz, iar pe internet se poate asculta la adresa www.radiomaria.ro. Mai sunt ºi alte transmisii ocazionale (Liturghii, concerte, emisiuni) care sunt anunþate din timp pe situl Diecezei de Iaºi, www.ercis.ro. Dacã intraþi pe acelaºi site în coloana din stânga aveþi posibilitatea sã accesaþi secþiunea „Ascultã online” ºi sã alegeþi sã ascultaþi: Radio Iaºi,

Radio Maria, Radio Vatican sau predici þinute în catedralã.

Ghe. Vasilescu (e-mail).

Citind cele postate de dv. cu privire la papa Ioan Paul al II-lea, ne întrebãm ce poate fi în sufletul unui om care vede rãul acolo unde este binele? Prin ce mecanism se poate transforma cineva încât sã caute cu tot dinadinsul sã vadã întuneric unde este luminã? La beatificarea papei la Vatican au fost reprezentanþi ai ortodoxiei, inclusiv ai Bisericii din care fac parte cei care posteazã comentarii ca acelea trimise de dv. Ei au dat declaraþii ºi au vorbit pozitiv de fericitul Ioan Paul al II-lea.

A vorbit frumos despre papa inclusiv PF Daniel, patriarhul Bisericii din care se recunosc cei care criticã. Chiar „Ziarul lumina” ºi Radio Trinitas au vorbit sau scris în termeni elogioºi la adresa papei. Sã te ridici împotriva propriei Biserici, citând canoane ºi sfinþi pãrinþi, rar ne-a fost dat sã vedem ºi sã auzim. Având în gând cele de mai sus nu ne vine în minte decât cele notate în Evanghelia dupã Ioan: „Când lumina a venit în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru cã faptele lor erau rele. Cãci cine sãvârºeºte rãul urãºte lumina ºi nu vine la luminã, ca sã nu i se dea în vileag faptele. Dar cine face adevãrul vine la luminã, ca sã se vadã cã faptele sale sunt sãvârºite în Dumnezeu” (Ioan 3,19-21).

Mai este vreo ºansã pentru asemenea oameni? Dumnezeu ºtie! Oricum, dacã vin la luminã, ochiul lor se va umple de luminã. Haideþi sã facem un exerciþiu. Scrieþi-ne, vã rugãm, douã lucruri frumoase care v-au impresionat la Ioan Paul al II-lea. Ce spuneþi? Reuºiþi?

Dar poate cã vã cerem prea mult... Începeþi prin a scrie douã lucruri

26 · LUMINA CREªTINULUI · iunie 2011

frumoase despre liderii dv. sau despre patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.

Aºteptãm.

Prof. univ. dr. Ioan Condor (Bucureºti). „Am citit pe nerãsuflate cartea editatã de dv. «Întoarcerea fiului risipitor.

O istorie a drumului spre casã» de Henri J.M. Nouwen, traducere de pr. Iosif Rãchiteanu, 1999.

Un conþinut bogat cu trãiri interioare intense, cu descrieri minunate ale evoluþiei paralele în cele trei etape ale marelui pictor, ale eroilor ºi ale autorului. Traducerea este foarte bunã, clarã ºi precisã, curgãtoare ºi blândã, astfel încât îþi face o mare plãcere lecturarea cãrþii. Pãcat cã lucrarea nu se gãseºte în librãrii, deºi ar prezenta un mare interes ºi folos pentru generaþiile de astãzi ºi de mâine. Personal am obþinut, pe timp de o sãptãmânã, împrumutul cãrþii, timp în care, împreunã cu soþia, am parcurs-o cu bucurie ºi plãcere. O astfel de carte ar fi necesarã sã existe în biblioteca fiecãrei familii, pentru a fi cititã. M-aº bucura dacã mi-aþi comunica adresa autorului ºi a traducãtorului cãrþii, pentru a le face plãcere cu aprecierile noastre. Felicitãri pentru publicarea cãrþii.

Credem cã, prin intermediul revistei, aprecierile dv. ajung la traducãtor. Dacã doriþi totuºi sã-i scrieþi, o puteþi face pe adresa: Str. ªtefan cel Mare, 16, jud. Suceava, 725400 Rãdãuþi.

Cât despre autor nu mai aveþi cum sã-i scrieþi. El a trecut la Domnul la 21 septembrie 1996.

A fost preot catolic de origine olandezã. Are peste 40 de cãrþi publicate despre spiritualitate.

O carte asemãnãtoare de acelaºi autor, apãrutã la Editura „Presa Bunã”, pe care v-o recomandãm, este „Frumuseþea Domnului.

Rugãciunea cu icoane”.

Cãsãtoria ºi familia (II) Orizontal: 1) „O adevãratã ºi proprie slujire” din partea pãrinþilor, orientatã spre „binele uman ºi creºtin al copiilor, mai ales pentru a-i face sã dobândeascã o libertate cu adevãrat responsabilã” (FC 21).

2) Dreptul ºi datoria esenþialã, de neînlocuit ºi inalienabilã a pãrinþilor (cf. CBC 2221-2229) de a influenþa în mod sistematic ºi conºtient dezvoltarea facultãþilor intelectuale, morale ºi fizice ale copiilor lor – Gloatã (înv.). 3) Mediul natural pentru iniþierea la solidaritate ºi la responsabilitãþile comunitare (cf. CBC 2223-2224), în care afecþiunea, iertarea, respectul, fidelitatea ºi slujirea dezinteresatã constituie regula de bazã (neart.) – Specialist care studiazã, interpreteazã ºi apreciazã operele literare sau artistice.

4) Jilav – Cadenþate. 5) Primele naºteri! – Dânsa – Oraº în Mozambic. 6) Valoare minimã sau maximã a unei mãrimi (fig.) – Pe cãrare! – La þarã! 7) Cãtre – Pornire. 8) „Tratatul de Uniune Europeanã” (abr.) – Distins.

9) Climat de armonie ºi pace (cf. FC 21), care asigurã comuniunea în viaþa de familie.

10) Un singur mijloc! – Unire strânsã care se creeazã ºi se dezvoltã între soþi prin fidelitatea zilnicã faþã de promisiunea matrimonialã de totalã dãruire reciprocã. 11) Localitate în Italia – Ghemuit în mijloc! – În pericol! 12) Modalitate prin care copiii îºi aratã respectul faþã de pãrinþi, contribuind

astfel la construirea comuniunii familiale (cf. GS 48) – Teºite!

Vertical: 1) Datorie a copiilor deveniþi adulþi faþã de pãrinþii lor, cãrora trebuie sã le ofere ajutorul material ºi moral în anii bãtrâneþii, ca ºi în timp de singurãtate sau de suferinþã (cf. CBC 2218). 2) Doamnã (înv.) – Hoþ de buzunare. 3) Localitate în Franþa – Cost – Panã de despicat lemne (reg.).

4) Crimã – Rãsunet (fig.).

5) Primele tânguieli! – Una peste alta! – Apel la telefon.

6) Între soþi! – Gheorghe Pãun – Lac în Elveþia. 7) Plantã erbacee din seminþele cãreia se extrage un ulei, folosit în industrie ºi în medicinã (bot.) – Produs alimentar de origine vegetalã. 8) Trebuie acordatã cu generozitate ºi în mod reciproc de toþi membrii familiei, mai ales atunci când apar jigniri, certuri, nedreptãþi ºi chiar infidelitãþi (cf. FC 21) – Oraº în India. 9) Reconcilieri sau experienþe plãcute ºi reînnoitoare ale „comuniunii reconstituite” (FC 21), care menþin ºi perfecþioneazã armonia în viaþa de familie. 10) Lanþ muntos situat în Asia Centralã, în zona de graniþã între Kazahstan, Rusia, Mongolia ºi China – „Laptele-câinelui” (Euphorbia cyparissias), în denumire popularã. 11) Concubinã (pop.) –

Cui bont. 12) Iatã! (lat.) – Contribuþie specificã ºi de neînlocuit a copiilor la formarea unei familii umane ºi creºtine (cf. FC 21; CBC 2214-2217), concretizatã în recunoºtinþa faþã de cei care ºi-au adus copiii pe lume ºi le-au îngãduit sã creascã în înþelepciune, în staturã ºi în har.

Dicþionar: LIC, NAPIO, TAIO, AUME, EMET, ENUR, ALEUR. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Cãsãtoria ºi familia (I)” din numãrul trecut: 1) ADULTER – PAS; 2) NERV – DIVORT; 3) OBM – FAMILIA; 4) DIADEMA – IVR; 5) IT – OM – REGAT; 6) CONCUBINAJ; 7) RETRO – AM – F; 8) N – GO – BF – IAR; 9) UNIRE LIBERA; 10) MU – INERT – AT; 11) INCEST – MIRE.

Rezolvarea criptografiei „Mãrturisim Doamne...” din numãrul trecut: CU – C – R – ED – IN – T – APA – N – ACA – N – DV – E – IV – EN – I – IN – V – IE – RE – ATA – SI – IN – A – L – T – ARE – ATA – IN – S – LA – V – A – LA – CE – R.

Funeraliile pr. Iosif Blaj, OFMConv.

(Barticeºti, 16 aprilie)

Inaugurarea „Locuinþei Protejate pentru Vârstnici, Caritas” (Gherãeºti, 30 aprilie)

Consacrarea altarului ºi sfinþirea bisericii „Fericitul Ieremia” (Tomeºti, 8 mai)

Întâlnirea diecezanã a persoanelor consacrate (Roman, 8 mai)

Hramul Sanctuarului Diecezan „Fericitul Ieremia” (Oneºti, 8 mai)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Nicoreºti, 10 mai)

Ziua Bolnavului la nivel diecezan (Cacica, 13 mai)

Profesiune în cadrul Ordinului Franciscan Secular (Nicolae Bãlcescu, 15 mai)