Lumina crestinului, nr 8/2011

LUMINA

Apostolul iubirii (VII)

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXII august 2011, nr. 8 (260) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Preoþii nou sfinþiþi (Iaºi, 29 iunie 2011) ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica

M

artor ocular, zi de zi, pas cu pas, al activitãþii evanghelizatoare a Învãþãtorului dumnezeiesc, sfântul apostol ºi evanghelist Ioan a reþinut cu fidelitate diferitele împrejurãri în care s-a aflat Isus, pe care le-a notat în Evanghelia a patra, scrisã de el. În capitolul al optulea, versetele 1-11, descrie una dintre confruntãrile dintre Isus ºi cãrturari împreunã cu fariseii care, ca niºte „paparazzi” din zilele noastre, îl pândeau în tot ceea ce fãcea ºi spunea, pentru a le rãstãlmãci ºi, întinzându-i capcane, sã-l poatã incrimina.

Este vorba despre „femeia prinsã în adulter”, pe care o aduc la Isus, înainte de „a o ucide cu pietre”, aºa cum prevedea legea mozaicã (Dt 22,22-24). Puteau s-o facã, aplicând legea. În perversitatea lor, o aduc la Isus, pentru a-l ispiti: „Dar tu ce zici?”.

Isus nu le rãspunde imediat, ci, „aplecându-se, scrie cu degetul pe pãmânt” (v. 6b). Ce anume scria? Evanghelistul nu noteazã. Ne putem imagina din alte confruntãri: „Vai vouã, cãrturarilor ºi fariseilor ipocriþi!”

(Mt 23,13a).

La insistenþa acuzatorilor, Înþelepciunea divinã le rãspunde ad hominem, cum meritau: „Acela dintre voi, care este fãrã de pãcat, sã arunce primul cu piatra în ea” (v. 7b).

La auzul acestei provocãri la sinceritate, acuzatorii au avut minimul de bun simþ de „a pleca unul câte unul” (v. 9).

Este grãitor minidialogul d i n tre Isus ºi femeie: „Femeie, unde sunt ei? Nu te-a condamnat nimeni?” – „Nimeni, Doamne” – „Nici eu nu te condamn; mergi: de acum sã nu mai pãcãtuieºti!”. Concluzie: Aviz acuzatorilor tiranici, ipocriþi!

Mesaj terezian

Intenþia generalã Pentru ca familia sã fie respectatã de toþi în identitatea sa ºi sã-i fie recunoscutã contribuþia de neînlocuit în favoarea întregii societãþi.

Apostolatul sfinþeniei

Intenþia misionarã Pentru ca în acele teritorii de misiune unde lupta împotriva bolilor este mai urgentã, comunitãþile creºtine sã ºtie sã dea mãrturie despre prezenþa lui Cristos alãturi de cei suferinzi.

„O, Dumnezeul meu, Treime preafericitã! Vreau sã te iubesc ºi sã te fac iubitã, sã lucrez pentru glorificarea Bisericii, salvând suflete de pe pãmânt ºi eliberând pe acelea care suferã în purgator. Doresc sã-þi împlinesc cu desãvârºire voinþa. Doresc sã fiu sfântã, dar simt neputinþa mea ºi îþi cer, Dumnezeul meu, sã fii tu însuþi sfinþenia mea” (Prière, 6).

P.A.D.

SCRISOARE PASTORALÃ

Familia crestinã ,

în drum spre Maica Domnului amilia diecezei noastre trãieºte, începând cu Adventul F din 2010, un timp special, un program pastoral dedicat familiei ºi Cãsãtoriei creºtine.

Toate parohiile, structurile bisericeºti ºi familiile au fost invitate la o întâlnire sufleteascã cu misterul lãsat de Dumnezeu pentru viaþa omenirii, misterul pãrinþilor, al vieþii ºi al copiilor.

Diferitele ocazii diecezane, decanale ºi parohiale ne-au înlesnit prilejul unor reflecþii comune, a unor momente de catehizare ºi, mai ales, de rugãciune în biserici ºi în case.

Zilele de misiuni populare ºi întâlnirea cu icoana Maicii Domnului de la Cacica, în vizitã prin diferite comunitãþi, au constituit o fericitã retrãire în familiile comunitãþilor noastre a marelui dar fãcut omenirii de Creator la începutul creaþiei, dar pe care a binevoit sã-l onoreze ºi sã-l îmbrãþiºeze chiar Fiul lui Dumnezeu, nãscut pe pãmânt, în familia din Nazaret, ºi care a ales sã se bucure într-un climat de iubire oferit de mama cea sfântã, Maria, ºi de dreptul Iosif.

Climatul spiritual din acest an pastoral ne obligã ºi ne cheamã la o angajare ºi mai mare în cunoaºterea, preþuirea ºi ocrotirea familiei.

Ne apropiem de un moment important din anul liturgic ºi pastoral, marea sãrbãtoare a Maicii Domnului ridicatã cu trupul ºi sufletul la cer – 15 august, când celebrãm cu bucurie sãrbãtoarea Mamei noastre cereºti în toate comunitãþile.

Gândul nostru, ca familie diecezanã, se îndreaptã spre un moment special, pelerinajul de la Cacica, precum ºi spre celebrarea hramului diferitelor biserici, printre care se numãrã ºi catedrala noastrã.

Dorim, aºadar, sã celebrãm cu bucurie ziua victoriei Maicii Domnului ºi sã facem sãrbãtoare în întreaga familie diecezanã.

Un punct central pentru diecezã rãmâne pelerinajul de la Cacica. Mai ales, anul acesta, adresãm tuturor credincioºilor, copiilor, tinerilor ºi familiilor invitaþia de a se înscrie la un pelerinaj binecuvântat spre sanctuarul din Cacica, unde ne aºteaptã, ca într-o familie unitã, aceeaºi Mamã iubitoare.

Modalitãþile sunt diferite ºi fiecare poate alege cum vrea fie personal, fie în grupuri organizate.

Pentru parohii rãmâne forma clasicã cu autocarele. Pentru copii ºi adolescenþi, mersul pe jos împreunã cu episcopul rãmâne o fericitã ocazie de îndreptare spre sanctuar.

Pentru tineri ºi adulþi recomandãm anul acesta un pelerinaj special, o nouã modalitate de a ajunge la sanctuar: cu bicicleta. Împreunã cu rectorul sanctuarului, cu Oficiul pentru Copii ºi Tineri ºi cu autoritãþile locale va fi organizat un program special pentru Cacica. Pelerinajul va porni de la Roman cu participanþi din diferite comunitãþi din zonele Bacãu, Iaºi ºi Roman – maxim o sutã de participanþi – ºi va fi organizat dupã

toate normele de circulaþie ºi asistenþã medicalã. Este o experienþã nouã pe care o recomandãm cu cãldurã.

Pelerinajul va fi coordonat de pr. Cristian Pal, ajutat de doi preoþi. Programul ºi detaliile vor fi comunicate de pr. Romuald Bulai, rector al sanctuarului din Cacica, ºi se vor putea gãsi ºi pe situl sanctuarului.

Tuturor credincioºilor ºi cinstitorilor Maicii Domnului le reînnoiesc apelul de a se înscrie într-o formã sau alta la acest pelerinaj în Bucovina, spre Cacica. Sperãm sã întâlnim faþa binevoitoare a lui Isus, prin mijlocirea ºi sub ocrotirea Mamei noastre cereºti.

De la Cacica ne vom îndrepta spre Iaºi pentru a aduna toate gândurile ºi dorinþele noastre ºi a le aºeza la picioarele Maicii Sfinte, patroana întregii dieceze pe care o invocãm pentru fiecare familie creºtinã, pentru pãrinþi ºi copii.

Cu Pruncul ºi Mântuitorul Isus, sã ne binecuvânteze Fecioara de sus!

Iaºi, 16 iulie 2011 Sfânta Fecioarã de pe Muntele Carmel ? Petru Gherghel, episcop de Iaºi

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea Noii preoþi • Pentru Dieceza de Iaºi: Marius Adam (21 iunie 1984, Roman „Fericitul Ieremia”); Gabriel Bacoºcã-Þernã (28 februarie 1985, Sãbãoani „Sfântul Iosif Muncitorul”); Mihai-Gabriel Balint (29 septembrie 1984, Pustiana); Pavel Beºleagã (20 martie 1984, Iugani); Eusebiu Bulai (17 noiembrie 1984, Iaºi „Sfânta Tereza”); Gabriel Ciobanu (14 februarie 1985, Buruieneºti); AlinBenone Conþu (31 martie 1985, Bacãu „Sfânta Cruce”); Sergiu-Marian Dãmoc (3 august 1985, Pildeºti); Florin Jitaru (5 aprilie 1986, Bacãu „Sfântul Nicolae”); Ionuþ Pal (28 mai 1984, Roman „Sfânta Tereza”) • Pentru Arhidieceza de Bucureºti: Liviu Criºmaru (26 mai 1981, Pârgãreºti); Vasile-Lucian Ianuº (4 decembrie 1983, ªcheia); Maximilian Lucaci (7 aprilie 1984, Bucureºti „Adormirea Maicii Domnului”); Mircea Ioan Rãileanu (4 iunie 1975, Bucureºti „Sfânta Cruce”) • Pentru Ordinul Fraþilor Minori Conventuali, Provincia „Sfântul Iosif” din România: Ioan Dâscã (4 decembrie 1983, Gherãeºti); Ionuþ-Liviu Ichim (21 ianuarie 1984, Sagna); Ioan Lupu (11 noiembrie 1984, Rotunda); Dragoº-Paul Mârþ (19 iulie 1983, Sãbãoani „Sfântul Mihail”); Florin Orza (9 octombrie 1972, Strâmtura „Adormirea Maicii Domnului” – Maramureº) • Pentru Ordinul Fraþilor Minori Capucini, Custodia „Fericitul Ieremia” din România: Mihai Ianoº Benchea (10 noiembrie 1983, Gioseni); Paul-Daniel Coman (12 ianuarie 1983, Slãnic Moldova); MarianMihai Huºanu (12 septembrie 1983, Timiºoara IV – Iozefin); Eugen Murariu (18 decembrie 1982, Frumoasa) • Pentru Congregaþia „Don Orione”: Marius Bereºoaie (1 septembrie 1982, Gherãeºti); Iulian Butnaru (8 mai 1984, Adjudeni)

Sfinþirea a 25 de preoþi

rin impunerea mâinilor Preasfinþitului Petru GherP ghel, miercuri, 29 iunie, în catedrala romano-catolicã „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” din Iaºi, au primit hirotonirea întru preoþie 25 de diaconi: zece pentru Dieceza de Iaºi, patru pentru Arhidieceza de Bucureºti, cinci pentru Provincia „Sfântul Iosif” a Fraþilor Minori Conventuali, patru pentru Custodia „Fericitul Ieremia” a Fraþilor Minori Capucini ºi doi pentru Congregaþia „Don Orione” (Mica Operã a Divinei Providenþe).

La Liturghia de hirotonire au participat PS Aurel Percã, PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti, superiori ai candidaþilor, profesori de la institutele unde au studiat, preoþi din þarã ºi strãinãtate, pãrinþi ºi rude ale candidaþilor, precum ºi mulþi credincioºi veniþi de dimineaþã din multe localitãþi din Moldova (Roman, Bacãu, Gherãeºti, Pildeºti, Sãbãoani, Pustiana, Pârgãreºti, Sagna, Rotunda, Buruieneºti, ªcheia, Gioseni, Slãnic Moldova, Frumoasa, Adjudeni, Iaºi), dar ºi

4 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

din Bucureºti, Strâmtura (Baia Mare) ºi Timiºoara.

La ora 10.55 procesiunea a pornit din catedrala veche.

Ploua la începutul Liturghiei.

Diaconii s-au aºezat în faþa altarului. În laterale, peste 170 de preoþi. Corul Institutului Teologic din Iaºi a condus cântarea de laudã adusã lui Dumnezeu.

La începutul Liturghiei, episcopul de Iaºi i-a salutat pe candidaþii la Preoþie, pe oaspeþi ºi pe toþi credincioºii prezenþi. Amintind de cuvintele pe care le-a spus papa Benedict al XVI-lea cu privire la ziua hirotonirii sale de acum 60 de ani: „Cea mai frumoasã zi din viaþa mea”, le-a spus candidaþilor cã momentul cel mai frumos din viaþa unui tânãr este când el are curajul de a deveni apostolul lui Cristos. „Astãzi sunt momente importante în Biserica Universalã ºi în cea localã de Iaºi”, a subliniat episcopul.

La predicã, Preasfinþitul Petru i-a invitat pe cei prezenþi sã reflecteze asupra chemãrii apostolilor Petru ºi Paul, asupra misiunii lor ºi asupra misiunii celor care i-au urmat: Ioan Paul ¾

¾ al

II-lea, care spunea despre preoþie cã este dar ºi mister, ºi Benedict al XVI-lea, care celebreazã aniversarea preoþeascã.

Spre Sfântul Pãrinte s-au îndreptat rugãciunile ºi orele de adoraþie ale credincioºilor în aceastã lunã. A amintit apoi de un text în care papa evocã hirotonirea sa împreunã cu alþi 40 de preoþi. Atunci a fost un semn: o pasãre a intonat un imn de bucurie în bisericã. „Astãzi, le-a spus episcopul candidaþilor, intrând în catedralã ne-a însoþit ploaia care a venit sã ne spunã sã ne plecãm în faþa lui Cristos ºi sã-i mulþumim pentru ploaia de daruri”. „Aº vrea ca aceste daruri sã rãmânã mereu întipãrite în mintea ºi în inima voastrã”, le-a spus episcopul spre finalul predici.

Dupã impunerea mâinilor ºi rugãciunea de consacrare ºi dupã îmbrãcarea hainelor preoþeºti, cei hirotoniþi au urcat la altar, pentru a celebra prima lor Liturghie. La finalul Liturghiei, unul dintre ei a mulþumit lui Dumnezeu pentru darul primit ºi pentru cei care i-au însoþit pe drumul formãrii.

PS Cornel Damian a transmis salutul ÎPS Ioan Robu ºi urarea de La mulþi ani Preasfinþitului Petru pentru aniversarea zilei

de naºtere ºi pentru ziua numelui sãu. Folosind cuvintele Sfântului Pãrinte, le-a spus candidaþilor sã fie „slujitori umili în via Domnului”. „Vã aºteptãm cu nerãbdare în ogorul Domnului”, li s-a adresat PS Cornel celor patru preoþi sfinþiþi pentru Arhidieceza de Bucureºti.

Pãstorul diecezei a rezumat scrisoarea de felicitare trimisã Sfântului Pãrinte, a mulþumit pentru rugãciunile fãcute pentru el ºi pentru vocaþii, i-a felicitat pe preoþii nou sfinþiþi ºi a îndemnat familiile sã se roage ºi sã ofere copiii lor lui Dumnezeu, pentru a-l sluji acolo unde el îi cheamã.

Alãturi de episcopi, preoþii nou-sfinþiþi au împãrþit binecuvântarea specialã.

Dupã o perioadã îndelungatã de formare în Seminariile din þarã ºi din strãinãtate, cei 25 de diaconi ºi-au vãzut visul împlinit: au fost hirotoniþi preoþi. În urmãtoarele douã duminici preoþii nou-sfinþiþi au celebrat prima sfântã Liturghie în localitãþile natale: bucurie pentru pãrinþi, pentru rude, pentru credincioºii din localitãþile în care au fost botezaþi, pentru Bisericã.

Ca pregãtire pentru Preoþie, în perioada 21-28 iunie, la Bârnova (lângã Iaºi), pr. Cornel Cadar a condus exerciþiile spirituale pentru diaconii de la Institutul Teologic din Iaºi. În vederea aceluiaºi eveniment, în luna mai, diaconii franciscani ºi capucini au fãcut exerciþii spirituale cu pr. Marius Vãtãmãnelu, la Prãjeºti. Diaconii orioniºti au fãcut exerciþii spirituale cu pr. Leonardo Verilli ºi cu pr. Ivan Rupnik.

Preoþia a fost ºi este sãrbãtoritã de mulþi preoþi. Cei din seria 1986 au sãrbãtorit 25 de ani de preoþie. Pãstorul diecezei a împlinit 46 de ani de preoþie ºi 71 de ani de viaþã; 29 iunie a fost ºi ziua numelui. Mulþi s-au rugat, i-au felicitat ºi le-au spus: La mulþi ºi binecuvântaþi ani!

Pr. Cornel Cadar

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 5

În urmã cu 60 de ani, la 29 iunie 1951, Joseph Ratzinger era hirotonit preot

Cel mai important moment din viaþa mea Era o zi splendidã de varã ºi atunci când episcopul a impus mâinile asupra mea, o pasãre a intonat un cânt de bucurie

relatarea autobiograficã esenÎanulnþialã ºi limpede publicatã în 1997 – ºi care în originalul german este intitulatã Aus meinem Leben. Erinnerungen 1927-1977 („Din viaþa mea.

Amintiri, 1927-1977”) – Joseph Ratzinger cu vie simplitate evoca hirotonirea sa prezbiteralã. Cel care a impus mâinile la 29 iunie 1951 la Freising asupra diaconului în vârstã de 24 de ani, asupra fratelui sãu mai mare Georg ºi asupra altor 42 de tineri a fost marele protagonist al Bisericii Catolice din Germania: card. Michael von Faulhaber (1869-1952), biblist ºi patrolog de seamã, arhiepiscop de München ºi Freising din anul 1917. În anii întunecaþi ai celui de-al Treilea Reich a devenit unul dintre cei mai curajoºi critici ai regimului hitlerist.

Prima Liturghie a pr. Joseph Ratzinger în biserica parohialã din Traunstein (8 iulie 1951)

Cardinalul Michael von Faulhaber impune mâinile asupra lui Joseph Ratzinger (29 iunie 1951)

„Cel puþin ultimele douã luni – scrie Ratzinger – am putut sã mã dedic în întregime pentru a mã pregãti la marele pas: hirotonirea preoþeascã pe care am primit-o în domul din Freising prin mâna cardinalului Faulhaber, în sãrbãtoarea Sfinþilor Petru ºi Paul din anul 1951. Eram peste 40 de candidaþi; atunci când am fost chemaþi am rãspuns Adsum, «Prezent». Era o zi splendidã de varã care rãmâne de neuitat, ca momentul cel mai important din viaþa mea. Nu trebuie sã fim superstiþioºi, însã în momentul în care bãtrânul arhiepiscop a impus mâinile asupra mea, o pasãre – probabil o ciocârlie – s-a ridicat de la altarul mare din catedralã ºi a intonat un mic cântec de bucurie; pentru mine a fost ca ºi cum un glas de sus îmi spunea: E bine aºa, eºti pe calea cea bunã.

Au urmat apoi patru sãptãmâni de varã, care au fost ca o unicã,

6 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

mare sãrbãtoare. Ziua primei Liturghii [8 iulie, la Traunstein] biserica parohialã «Sfântul Osvald» era luminatã în toatã splendoarea ei ºi bucuria care o umplea, aproape palpabil, i-a implicat pe toþi în acþiunea sacrã, în forma cea mai vie a unei «participãri active», care nu avea nevoie de o acþiune exterioarã deosebitã. Eram invitaþi sã ducem în toate casele binecuvântarea primei Liturghii ºi am fost primiþi pretutindeni, chiar ºi de persoane complet necunoscute, cu o cordialitate, pe care pânã în acel moment nu mi-aº fi imaginat-o. Astfel am experimentat foarte direct ce aºteptãri mari au oamenii din partea preotului, cât de mult aºteaptã binecuvântarea sa, care derivã din forþa sacramentului. Nu era vorba de persoana mea sau de cea a fratelui meu: ce ar fi putut sã însemne în ei înºiºi doi tineri ca noi pentru atâþia oameni pe care îi ¾

Episcopii de la Iaºi în vizita Ad limina (februarie 2010)

Scrisoare de felicitare Pr. Joseph Ratzinger alãturi de fratele sãu în biserica parohialã din Traunstein (8 iulie 1951)

Sanctitãþii sale Benedict al XVI-lea Suveranul Pontif ¾ întâlneam? Ei vedeau în noi Cetatea Vaticanului

persoane cãrora Cristos le-a încredinþat o misiune, pentru a duce prezenþa sa printre oameni.

Tocmai pentru cã în centru nu eram noi, se nãºteau rapid relaþii de prietenie”.

De 60 de ani preot, Joseph Ratzinger desfãºoarã în fiecare zi cu umilinþã ºi transparenþã misiunea de a-l face prezent pe unicul Domn al lumii ºi al istoriei printre femeile ºi bãrbaþii din timpul nostru, semãnând în sufletele lor. Pentru aceasta – fiind sigur cã îl interpretez nu numai pe cel care se recunoaºte în Biserica Catolicã, ci foarte multe alte persoane din toatã lumea – „L’Osservatore romano” îi oferã lui Benedict al XVI-lea urãrile sale ºi repetã pentru el cuvintele din vechea rugãciune pentru papa, invocând de la Cristos ocrotire ºi singura fericire care conteazã: Dominus conservet eum et vivificet eum et beatum faciat eum in terra et non tradat eum in animam inimicorum eius.

(Dupã L’Osservatore romano, 29 iunie 2011) Traducere de pr. Mihai Pãtraºcu

Iaºi, 28 iunie 2011

Sfinte Pãrinte, În sãrbãtoarea Sfinþilor Petru ºi Paul trãim bucuria credinþei noastre în Isus Cristos, care a voit sã-ºi întemeieze Biserica pe cele douã coloane puternice ºi fundamentale, ca ea sã rãmânã adevãratul sacrament de mântuire pentru toatã lumea ºi pentru toate timpurile. În aceastã zi reînnoim bucuria noastrã în darul fãcut pentru Bisericã, de a avea ºi astãzi un succesor al lui Petru, care sã ne asigure de piatra noastrã puternicã, în persoana voastrã, Sfinte Pãrinte.

Trãind împreunã cu toþi episcopii, preoþii, persoanele consacrate ºi credincioºii din lume ziua fericitã a binecuvântatului aniversar sacerdotal al Sanctitãþii voastre – 60 de ani de preoþie –, vã asigurãm, Sfinte Pãrinte, de iubirea noastrã filialã ºi de deplina consideraþie, precum ºi de rugãciunile noastre, orele de adoraþie ºi operele de caritate, oferite în luna iunie pentru sãnãtatea, puterea ºi bucuria Sanctitãþii voastre în ministerul petrin, spre binele întregii Biserici ºi spre creºterea în iubirea lui Dumnezeu, care ne iubeºte atât de mult ºi este izvor al adevãratei fericiri pãmânteºti ºi veºnice: Deus enim caritas est.

Noi, episcopii, preoþii, seminariºtii, persoanele consacrate ºi credincioºii din Dieceza de Iaºi (România), ne unim în rugãciune în ziua sãrbãtorii aniversarului Sanctitãþii voastre ºi implorãm, Sfinte Pãrinte, generoase binecuvântãri cereºti din partea marelui preot ºi din partea Inimii lui Isus, prin mâinile preasfintei noastre Maici a Bisericii, Fecioara Maria.

Cu respect filial ºi deplinã încredere, implorãm pentru noi toþi binecuvântarea apostolicã ºi paternã din partea Sanctitãþii voastre.

Din inima noastrã, Ad multos benedictos felicesque annos!

PS Petru Gherghel, episcop de Iaºi PS Aurel Percã, episcop auxiliar august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Vizitã în cea mai veche republicã apropierea þãrmului Mãrii în peninsula ItaÎliei,nAdriatice, la 22 km de Rimini, se aflã unul dintre cele mai mici ºi mai vechi state din lume: Republica San Marino. Are o suprafaþã de 60 km2, aproape 30.000 de locuitori ºi un parlament cu 60 de membri, þara fiind condusã de un consiliu general, în frunte cu doi cãpitani regenþi.

Deºi nu face parte din Uniunea Europeanã, în San Marino moneda oficialã este euro. Având o lungime maximã de 13 km, în scurt timp þara poate fi strãbãtutã de la un capãt la altul.

Capitala San Marino are 2.300 de locuitori ºi se aflã pe Muntele Titan (739 m), care dominã þara.

Micul stat îºi înfige rãdãcinile în creºtinism. Credinþa a fost adusã aici în urmã cu mai bine de 1.700 de ani de doi sfinþi proveniþi din Croaþia: Marino ºi Leone. Din punct de vedere religios, majoritatea sanmarinezilor este catolicã. În toatã republica sunt 12 parohii care depind de Dieceza de San Marino-Montefeltro, cu sediul la Pennabili, în provincia Rimini (Italia). Dieceza este unicã în felul ei: cuprinde credincioºi din douã state suverane, San Marino ºi Italia. Are 81 de parohii, dintre care 38 în regiunea italianã Marche, 31 în Emilia-Romagna ºi 12 în Republica San Marino.

Papa Benedict al XVI-lea a fãcut o vizitã pastoralã în aceastã þarã, duminicã, 19 iunie. „Doamne, mãreºte în noi credinþa”, a fost motoul vizitei ales de organizatori.

Duminicã dimineaþã, în Serravalle s-au adunat pentru sfânta

Liturghie 22.000 de credincioºi, 25 de cardinali ºi episcopi ºi peste 200 de preoþi sosiþi ºi din regiunile vecine. „Întoarceþi-vã la credinþã, adevãrata voastrã bogãþie – le-a spus papa sanmarinezilor – în faþa unor modele hedoniste care întunecã mintea ºi riscã sã anuleze orice moralitate”.

Dupã-amiazã, în Piaþa Republicii San Marino, papa a fost primit de cãpitanii regenþi; a intrat cu ei în Palatul public, unde îl aºteptau membrii Guvernului, Congresului ºi Corpului diplomatic. Cu aceastã ocazie au fost reafirmate locul central al familiei, necesitatea tutelãrii vieþii de la început pânã la sfârºitul ei natural ºi calea pentru o laicitate sãnãtoasã. La ora 18.00 papa a ajuns la bazilica „San Marino”, pentru a venera relicvele sfântului, dupã care a plecat cu elicopterul la Pennabilli, unde a vizitat catedrala ºi i-a întâlnit pe tinerii diecezei – circa 4.000.

Tinerii au prezentat dificultãþile ºi aºteptãrile lor, inclusiv în domeniul credinþei în situaþii care îi poartã departe de mesajul evanghelic, departe de învãþãtura Bisericii, dar departe

8 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

ºi de societatea în care San Marino ºi Montefeltro îºi au bazele seculare. Printre acestea: conºtiinþa cã taina Mirului este pentru mulþi o despãrþire de creºtinism, lipsa unui proiect educativ atrãgãtor, dificila unitate familialã, relaþiile amicale dominate de hedonism ºi materialism, lipsa de lucru ºi teama de cotidian. „Ajutaþi-ne sã înþelegem sensul vieþii noastre, valoarea experienþei, pentru a simþi vibrând eu-l nostru ºi a nu suporta pasiv mecanismele puterii, care ne înconjoarã în feluritele sale forme”, a cerut în numele tuturor tinerilor Maro Angeloni, 25 de ani. „În Cristos puteþi gãsi rãspunsurile la întrebãrile care vã însoþesc pe drumul vostru... pãºind cu Isus, trãind cu Isus”, le-a spus papa, încurajându-i pe tineri sã creascã în prietenia cu Cristos prin lectura Evangheliei ºi a întregii Sfintei Scripturi, prin participarea frecventã la Liturghie, prin angajarea în cadrul comunitãþii bisericeºti. I-a îndemnat apoi sã nu cedeze mentalitãþilor individualiste ºi egoiste ºi sã se lase cãlãuziþi de mãrturia atâtor tineri care au atins þinta sfinþeniei. (CC)

L’Osservatore romano a împlinit 150 de ani a 1 iulie 1861 apãrea primul numãr al ziarului L’OsserL vatore romano. Astãzi publicaþia Vaticanului apare în ediþii sãptãmânale ºi lunare în diferite limbi, iar în italianã zilnic.

Primele numere din L’Osservatore romano aveau patru pagini, cu articole apologetice ºi polemice, care aveau sã caracterizeze linia editorialã mult timp. Numele l-a luat de la o foaie religioasã care a apãrut în perioada 5 septembrie 1849 – 2 septembrie 1852.

La sfârºitul anului 1861, subtitlul „ziar politic-moral” a fost înlocuit prin cuvintele care apar ºi astãzi: „Unicuique suum” („Fiecãruia ceea ce este al sãu” – un principiu din filozofia anticã, justiþia, luatã din dreptul roman) ºi „Non praevalebunt” („Nu o vor birui”, cuvinte din spusele lui Isus în Evanghelia dupã Matei: 16,18). În primul deceniu de viaþã, cotidianul a dedicat multe pagini temelor de politicã internaþionalã, cãutând sã arate cititorilor unde stau justiþia ºi injustiþia, precum ºi consecinþele pentru creºtini ºi pentru morala societãþii. În ziar îºi gãseau locul ºi tematici cu caracter religios, bisericesc ºi economic-social. Foarte repede, ziarul a fost calificat ca fiind oglinda opiniilor ºi ideilor majoritãþii catolicilor ºi a papei.

De multe ori a fost suspendat, dar redactorii au reluat lupta pentru credinþã ºi pentru idei.

Uºor, uºor, accentul a început

sã cadã pe transmiterea de informaþii ale Bisericii din întreaga lume. În anul 1885, papa Leon al XIII-lea a adoptat publicaþia ca fiind una de informare din partea Sfântului Scaun.

Fidel originilor sale, în cei 150 de ani de viaþã, cotidianul L’Osservatore romano a continuat lucrarea sa de slujire a adevãrului, a apãrat dreptatea, a promovat cauza adevãratei libertãþi, a apãrat drepturile ºi demnitatea omului. Multe pagini au fost consacrate, mai ales în perioada grea a comunismului, ºi situaþiei din România, militând pentru libertate ºi încetarea persecuþiilor. Cu pasiune ºi fãrã teama de a fi uneori ca o voce în pustiu a ilustrat istoria popoarelor ºi naþiunilor. În mod deosebit a continuat slujirea de transmitere a principiilor evanghelice.

De la 27 noiembrie 2007, ziarul este condus de Giovanni Maria Vian, profesor de filologie patristicã la Universitatea „Sapientia” din Roma. Ediþia zilnicã apare în seara zilei precedente (12.000 de exemplare în 1994), ºase zile din ºapte, mai puþin lunea. Ediþiile sãptãmânale au început sã aparã rând pe rând în limbile: francezã (1949), italianã (1950), englezã (1968), spaniolã (1969), portughezã (1970), germanã (1971), malayalam – una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Indiei vorbitã astãzi de peste 35 de milioane de persoane (2007); ediþia în limba englezã (primul numãr

a apãrut la 4 aprilie 1968) este distribuitã în 129 de þãri; începând cu anul 1980 apare o ediþie lunarã în polonezã. La 6 mai 1934 a fost fondat sãptãmânalul „Observatorul roman de duminicã” – apoi „Observatorul de duminicã” – supliment ilustrat al ziarului, care din anul 1985 este cunoscut sub numele „OR Domenica”; are opt pagini ºi este rãspândit mai ales prin abonamente separate. În anul 1991, în producþia ziarului au fost introduse noile tehnologii informatice, pãrãsind producþia clasicã cu plumb ºi stereotipii. La 18 aprilie 2005, publicaþia ºi-a lansat un nou sit: OsservatoreRomano.va. „Un ziar unic, care ajutã credincioºii sã evalueze semnele timpurilor, cu speranþa credinþei”. Astfel a definit Benedict al XVI-lea cotidianul L’Osservatore romano, în vizita efectuatã în dimineaþa zilei de luni, 4 iulie, la sediul ziarului, când a întâlnit personalul publicaþiei vaticane, aproximativ o sutã de persoane de diferite naþionalitãþi.

Pr. Cornel Cadar

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 9

Cacica

E bine de ºtiut

Programul

Pelerinajul

celebrãrilor hramului sanctuarului Cacica

bicicliºtilor acest an, invitaþia PS Petru adresatã credincioκilornGherghel de a fi prezenþi la pelerinajul de la Cacica cu ocazia hramului sanctuarului, la 15 august, cuprinde ºi o provocare, una ineditã, cel puþin la nivel de diecezã: provocarea de a face parte din grupul celor care doresc sã ajungã la Cacica pe bicicletã.

Plecarea va fi din curtea Institutului Teologic Franciscan din Roman, în dimineaþa zilei de 13 august, iar sosirea la Cacica va fi a doua zi, 14 august, în jurul orei 11.30. Pelerinajul va continua, cu programul comun, alãturi de ceilalþi credincioºi prezenþi la sanctuar pânã la încheiere, care va fi luni dupã-amiazã, 15 august, dupã binecuvântarea finalã.

Cei care doresc sã participe trebuie sã aibã peste 18 ani, fãrã boli cronice, condiþie fizicã, pentru a putea rula cu o vitezã medie de 15 km/h. În afarã de bicicletã, participanþii trebuie sã aibã haine de schimb, hainã de ploaie (pelerinã de ploaie/geacã de f⺠impermeabilã/sac nailon), hranã rece, cort pentru dormit.

Organizatorii asigurã: asistenþã pe tot parcursul drumului (rutierã, din partea poliþiei, ºi sanitarã, o unitate a ambulanþei), microbuz pentru transportul bagajelor, spre Cacica, mijloc de transport la întoarcere, pentru participanþi, ºi un mijloc de transport corespunzãtor pentru biciclete (pânã la Roman), apã.

Etapele au intercalate perioadele de pauzã, cu momente de rugãciune ºi de comuniune.

Programul pelerinajului: Sâmbãtã, 13 august: 08.30 – sosirea participanþilor; 09.00 – deschiderea pelerinajului, fiind prezent ºi PS Aurel Percã; 09.30 – plecarea în pelerinaj; – etapa I (de la km 0 pânã la km 24,4; între orele 09.30 ºi 11.30) – pânã la Nisiporeºti; – etapa a II-a (de la km 24,4 la km 39,6; între orele 12.15 ºi 13.00) – pânã la Soci; – etapa a III-a (de la km 39,6 la km 59,3, între orele 14.30 ºi 16.00) – pânã la Hanul Drãguºeni; – etapa a IV-a (de la km 59,3 la km 74,2; între orele 14.30 ºi 15.30) – pânã la Vadu Moldovei.

Duminicã, 13 august: – etapa a V-a (de la km 74,2 la km 93,7; între orele 07.00 ºi 08.15) – pânã la Cornu Luncii; – etapa a VI-a (de la km 93,7 la km 113; între orele 08.45 ºi 10.00) – pânã la Pãltinoasa; – etapa a VII-a (de la km 113 la km 126,4) – pânã în faþa bisericii din Cacica.

Informaþii suplimentare, precum ºi formularul de înscriere pot fi gãsite la adresa www.sanctuarcacica.ro. Contribuþia celor care participã este de 15 lei.

10 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

Sâmbãtã, 13 august Pelerinajul bicicliºtilor Duminicã, 14 august 10.00 – Celebrare penitenþialã 12.00 – Sfânta Liturghie solemnã de deschidere a pelerinajului 16.00 – Calea sfintei Cruci 17.00 – Adoraþie euharisticã 18.00 – Sfânta Liturghie pentru tineri, seminariºti ºi persoane consacrate 20.00 – Concert de muzicã religioasã susþinut de corul Madrigal 22.00 – Priveghere marianã, urmatã de procesiunea cu lumânãri în jurul bisericii

Luni, 15 august 06.00 – Sfânta Liturghie de dimineaþã 07.30 – Sfânta Liturghie grecocatolicã (în bisericã) 08.30 – Sfânta Liturghie în limba maghiarã (la grotã) 09.15 – Sfânta Liturghie în limba polonã (în bisericã) 09.15 – Sfânta Liturghie în limba germanã (la grotã) 11.00 – Sfânta Liturghie solemnã pontificalã a hramului

ISTORIE Gura Humorului: bicentenarul bisericii

Crucea care aminteºte de importanþa duminicii a aproape 34 km depãrtare de Suceava, pe stânga râL ului Moldova la confluenþa acestuia cu pârâul Humor se aflã localitatea Gura Humorului. În perioada 16-19 iunie, parohia romano-catolicã din localitate a sãrbãtorit 200 de ani de existenþã a bisericii. Este cea mai veche bisericã catolicã din Bucovina.

La intrarea în actuala bisericã, în partea stângã, este înfiptã în pãmânt o cruce, care aminteºte creºtinilor de importanþa duminicii, dar ºi ceva din istoria bisericii. Era ziua de Rusalii 1899, sãrbãtoare care în acel an a cãzut la 11 mai. Oamenii se îndreptau spre bisericã pentru a participa la sfânta Liturghie. O femeie din localitate s-a gândit cã în acea zi are ceva mai bun de fãcut.

A aprins un foc în curtea casei ei, pentru a încãlzi apa ca sã spele rufele. Pe neaºteptate, s-a stârnit un vânt ºi, de la focul nesupravegheat, au luat foc coºmeliile, casele din jur pânã ce focul a ajuns la bisericã ºi la casa parohialã. A ars o bunã parte din localitate. Din bisericã a ars tot tavanul, altarul, bãncile... Doar o cruce comemorativã de la predicile speciale care se fãceau cu ocazia misiunilor a rãmas neatinsã de foc. Faptul a fost comentat ca fiind o minune. Oamenii din toate împrejurimile localitãþii veneau sã vadã minunea ºi sã venereze crucea. Incendiul

devastator a fost comentat, ca fiind o pedeapsã, din partea lui Dumnezeu, pentru încãlcarea zilei de sãrbãtoare, prin neparticiparea la sfânta Liturghie ºi pentru nerespectarea repausului duminical.

Un al doilea lucru care vorbeºte despre istoria acestor locuri se aflã la intrarea în bisericã, pe partea dreaptã. Este vorba de o cruce din anul 1940 cu un corpus confecþionat din tablã groasã, care este gãurit de gloanþele din timpul celui de-al II-lea Rãzboi Mondial.

Biserica de astãzi a început sã fie construitã în anul 1806, din zid, de cãtre preotul observant Marian Meszanos. A fost terminatã în anul 1811. Pe frontispiciul bisericii se poate citi: „Francisci I Imper. Austr. Sumptibus MDCCCXI” („În 1811, pe cheltuiala lui Francisc I, împãrat al Austriei”).

Clãdirea bisericii a fost reparatã ºi mãritã în anul 1895, în timpul pãstoririi parohului Clemens Swoboda. Cu acest prilej, pe pereþii laterali ai navei au fost amplasate douã plãci de marmurã neagrã cu inscripþii în limba latinã, care amintesc persoanele care au contribuit la lucrãri. Dupã incendiul de la 11 mai 1899, biserica a fost reparatã ºi a cãpãtat forma actualã.

Biserica are formã de cruce.

Lungimea ei este de 33 de m, lãþimea navei este de 10 m, lãþimea la cruciere este de 18 m,

înãlþimea interioarã este de 8 m, iar înãlþimea exterioarã pânã la cruce inclusiv este de 30 m.

Stilul este preponderent roman. În turnul bisericii, din anul 1901, se aflã în stare de funcþionare un ceas cu trei cadrane. Între 16 ºi 19 iunie a.c. s-au sãrbãtorit cu mult fast 200 de ani de existenþã a bisericii.

Liturghia prezidatã de pãstorul diecezei în ziua hramului (Preasfânta Treime), vizita icoanei sfintei Fecioare Maria de la Cacica, misiunile populare, expoziþia de fotografie veche, broºura despre istoria comunitãþii ºi spectacolul artistic au fãcut parte din iniþiativele promovate de pr. paroh Valentin Cochior. La Liturghia hramului, duminicã, 19 iunie, au participat preoþi care au slujit în Gura Humorului, preoþi vecini, autoritãþi civile din localitate ºi credincioºii din Gura Humorului ºi din împrejurimi. Înainte de Liturghie, episcopul a dezvelit ºi a sfinþit o placã de marmurã neagrã aºezatã pe peretele din partea dreaptã a intrãrii în bisericã.

Pr. Cornel Cadar

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR

Fer. János Scheffler,

martir al comunismului n catedrala romano-catolicã Î3 iulie, din Satu Mare, duminicã, a avut loc beatificarea unui episcop martir din regimul comunist din România: János Scheffler (1887-1952). A fost episcop de Satu Mare în perioada 1942-1948. A murit în închisoarea de la Jilava, la 6 decembrie 1952. Este al doilea episcop ridicat la cinstea altarelor, dupã Bogdánffy Szilárd (1911-1953), beatificat la Oradea, la 30 octombrie 2010.

Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaþiei pentru Cauzele Sfinþilor, a dat citire decretului prin care episcopul martir a fost trecut în rândul fericiþilor. Sfânta Liturghie solemnã a fost prezidatã de cardinalul Erdõ Péter, primat al Ungariei. La eveniment au participat 35 de episcopi, 150 de preoþi ºi aproape 20.000 de credincioºi din þarã, precum ºi din Ungaria, Ucraina, Austria, Germania, Italia, Serbia ºi Slovacia. Din Dieceza de Iaºi au fost prezenþi PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã.

Episcopul János Scheffler s-a nãscut la 29 octombrie 1887, în localitatea Cãmin, într-o familie de clãcaºi cu zece copii, dintre care trei au ales viaþa consacratã: János ºi Ferenc au devenit preoþi, iar Mária a devenit cãlugãriþã.

Studiazã la gimnaziul catolic din Satu Mare, la Facultatea de Teologie din Budapesta, iar dupã hirotonire (6 iulie 1910), timp de doi ani, studiazã la Roma, unde obþine titlul de doctor în

dreptul canonic. Lucreazã ca vicar la Ciumeºti ºi Ujgorod. În anul 1917, episcopul sãu îi încredinþeazã reorganizarea ºi conducerea Colegiului catolic din Satu Mare, iar ulterior îl numeºte profesor de teologie. În vara anului 1922, pentru a-ºi perfecþiona limba românã, cãlãtoreºte timp de trei luni prin Bucovina ºi Moldova. Este primit de ep. Alex. Th. Cisar la Iaºi, Paºcani, Gherãeºti ºi Sãbãoani. Între anii 1923 ºi 1925 este paroh la Moftinu Mare ºi totodatã profesor de religie la liceu.

Predã dreptul canonic ºi istoria Bisericii, fiind în acelaºi timp ºi îndrumãtor spiritual al studenþilor teologi. Dupã unificarea Diecezelor de Satu Mare ºi Oradea i se încredinþeazã, în anul 1929, organizarea studiilor teologice. Scrie manuale de educaþie religioasã pentru elevii de liceu ºi pentru intelectualii catolici. În anul 1940 este numit profesor de drept canonic la Universitatea din Cluj, apoi este ales membru al Academiei „Sfântul ªtefan”. În anul 1942 ajunge episcop al Diecezei de Satu Mare, fiind consacrat la 17 mai. κi ia ca devizã cuvintele: Ca toþi sã fie una! Înfiinþeazã seminarii liceale la Satu Mare, Carei ºi Ujgorod. În anul 1946, papa Pius al XII-lea l-a numit în locul episcopului de Györ, Apor Vilmos, care a murit ca martir. În anul 1950, când se opune autoritãþilor comuniste care doreau o Bisericã naþionalã, este

12 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

internat cu domiciliu forþat la Baia de Criº. La 10 martie 1952 este arestat ºi anchetat la Ministerul de Interne, iar la 12 septembrie 1952 este mutat la închisoarea de la Jilava. Torturile ºi condiþiile inumane din închisoare îi distrug sãnãtatea.

Moare la 6 decembrie 1952. Dan Mizrahy, compozitor de origine evreiascã cu care a împãrþit celula, reþine ultimele cuvinte rostite în limba latinã de episcopul muribund: „Ibi vacabimus...”, începutul unui text din sfântul Augustin la care episcopul medita adesea: „Acolo ne vom odihni ºi vom vedea; vom vedea ºi vom iubi; vom iubi ºi vom lãuda. Iatã ce va fi la sfârºitul fãrã de sfârºit. ªi ce alt sfârºit avem, dacã nu sã ajungem în împãrãþia care nu va avea sfârºit” (De Civitate Dei, 22,30).

Este îngropat în cimitirul ortodox din Jilava. În toamna anului 1965 rãmãºiþele pãmânteºti ale episcopului sunt duse în cripta catedralei din Satu Mare, unde au rãmâs pânã la 17 iunie 2011, când sunt mutate în catedralã. În ziua de 24 iunie, PS Eugen Schönberger, episcop de Satu Mare, sfinþeºte noul monument funerar ce conþine rãmãºiþele pãmânteºti ale episcopului Scheffler, lângã altarul secundar din partea dreapta a naosului bisericii. (CC)

Construcþii în diecezã Gherãeºti

Biserica „Divina Milostivire” ocalitatea Gherãeºti se aflã la nord-vest de municipiul L Roman, pe malul stâng al râului Moldova. Hramul actualei biserici catolice este sãrbãtoarea „Trupul ºi Sângele Domnului”.

Prima atestare documentarã a localitãþii Gherãeºti este din anul 1499, iar prima menþionare a catolicilor din aceastã comunitate este din anul 1745.

Centrul parohial Gherãeºti a fost înfiinþat în anul 1863. Un raport anonim din anul 1776 despre situaþia bisericilor catolice din Moldova confirmã existenþa primei biserici catolice la „Ghiriest”. Ulterior au fost construite altele trei. Biserica actualã a fost consacratã la 20 noiembrie 1994 într-un stil modern ºi dispunând de o capelã la demisol.

Comuna Gherãeºti are 6.500 de locuitori, majoritatea catolici.

Comunitatea din Gherãeºti numãrã 1.340 de familii, având 3.940 de suflete.

Pentru catolicii din Gherãeºti, faptul cã biserica este prea micã pentru o comunitate mereu în

creºtere numericã, dar ºi în râvnã spiritualã, a fost de mult o constatare care s-a transformat în dorinþã, apoi în demersuri, însoþite de curaj, rugãciune, speranþã ºi binecuvântarea PS Petru Gherghel, fiu al satului.

Astfel, lucrãrile la cea de-a doua bisericã au început la 24 august 2009; piatra de temelia a fost sfinþitã de PS Petru Gherghel la 1 noiembrie 2009.

Locul de amplasare este în nordul localitãþii, pe Strada Familiei, în vecinãtatea grãdiniþei parohiei ºi a Locuinþei Protejate pentru Bãtrâni ce aparþine de Asociaþia „Caritas” Roman.

Hramul bisericii va fi Divina Milostivire. Imaginea lui Isus Milostiv prezintã inima dumnezeiascã din care ies raze de iubire ºi care atrage spre ea toþi oamenii de bunã credinþã, conform viziunii avute de sfânta Faustina Kowalska, o cãlugãriþã polonezã. Aceastã bisericã are menirea de a uni generaþia tânãrã cu cea aflatã la vârsta înþelepciunii. Ea va asigura transferul de valori de la o generaþie

la alta, având modelul iubirii divine din sânul Sfintei Treimi.

Piatra de temelie a fost pusã în anul dedicat sfântului Paul (2009), apostolul neamurilor.

A crescut timid, dar sigur în Anul Sfintei Preoþii ºi priveºte cu speranþã spre viitor, acum în Anul Familiei, în aºteptarea momentului când se va pune în slujba familiilor din aceastã parte a satului Gherãeºti.

Noua bisericã va fi în stil neogotic, având 63 m lungime, 33 m lãþime (în crucierã), 22 m lãþime, 75 m înãlþime; a fost proiectatã de arhitectul Mihai Maica. Ea va avea capacitatea de a primi 3.500 de credincioºi.

Lucrãrile au ajuns la stadiul cotei zero, sperând, cu ajutorul lui Dumnezeu, ca biserica sã se înalþe cât mai curând. ªtim cã la Dumnezeu toate sunt cu putinþã ºi în el ne aflãm speranþa. În paginile acestei reviste, vã vom anunþa, la timpul potrivit, sfinþirea noii biserici din Gherãeºti. Pânã atunci, vã cerem sã ne însoþiþi cu rugãciunile, pentru ca în biserica noastrã ºi în celelalte aflate în construcþie în Dieceza de Iaºi sã rãsune cât mai curând cântãri de laudã Dumnezeului veºnic.

Pr. Daniel Ghitiu

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

A educa împreunã u sunt cãsãtoritã, de aceea încã nu pot spune în totaN litate cã ºtiu ce înseamnã sã ai ºi sã creºti un copil. Cu toate acestea eu însumi am fost copil, am fraþi ºi surori, am vãzut atâtea mame care au copii ºi nu sunt strãinã de ceea ce presupune creºterea unui copil. Întrebarea la care însã nu am gãsit pentru mult timp un rãspuns este: De ce copilul este ataºat mai mult de mamã ºi de ce tatãl nu se implicã la fel de mult în creºterea ºi educarea lui aºa cum o face mama? În general, în acest sens, existã din partea tatãlui un anumit tip de „comoditate”. Nu o datã se aud expresii de genul: „Vezi ce are copilul! Vezi cã plânge copilul! Fã-i ceva sã tacã! Te rog, nu vreau sã-l mai aud plângând!” Dacã ne gândim cã cel mai mare „deranj” îl face noaptea, toate aceste expresii din gura unui tatã presupun dorinþa lui de a se odihni pentru a doua zi, spre a putea merge la serviciu ºi, în acelaºi timp, sacrificiul mamei care „pierde” astfel noaptea. Iar dacã un copil plânge foarte mult noaptea e de presupus cã pentru mamã acea noapte nu existã. În acest context mã întreb dacã nu cumva tatãl, cu scuza cã trebuie sã meargã a doua zi odihnit la serviciu, se debaraseazã de responsabilitãþile lui de tatã. În mod normal, un copil are un tatã ºi o mamã, iar el trebuie sã creascã cu aceastã conºtiinþã spre a-i respecta în mod egal pe fiecare dintre ei.

S-a nimerit cã la sfânta Liturghie dintr-o noapte de Paºti

a trebuit sã fiu lângã o camerã unde erau mai multe mame care aveau copii mici. Pentru a nu deranja pe ceilalþi credincioºi, aveau posibilitatea sã stea în aceastã camerã. Fiind mai multe mame, cu mai mulþi copii, era un adevãrat spectacol. Fiecare dintre copii, probabil auzindu-se între ei, plângea ºi mai tare, iar mamele, uneori lipsite de soluþii, fãceau eforturi deosebit de mari spre a-i face sã tacã.

Am înþeles atunci ce înseamnã sã ai un copil, sã fii mamã ºi sã fii lãsatã singurã în împlinirea acestei misiuni. Nu era acolo nici unul dintre taþi. Probabil nu era din respect pentru celelalte mame. ªi totuºi…

M-am gândit atunci la „vina de a fi copil”, la imposibilitatea de a comunica prin limbaj ceea ce nu funcþioneazã bine. Dar ce vinã sã aibã un copil!? Cu toþii am fost mici ºi nimeni dintre noi nu-ºi aminteºte cum a fost.

Ceea ce mi se pare deosebit de important în astfel de împrejurãri este lucrarea comunã a celor doi, a tatãlui ºi a mamei deopotrivã. Când este doar mama cea care trebuie sã-l facã „sã tacã”, când trebuie „sã-ºi ia copilul” ºi sã iasã cu el în frigul sau în cãldura de afarã doar pentru faptul cã tatãl trebuie sã se odihneascã, în creºterea normalã a acelui copil ceva „se rupe”. Se rupe inima mamei ºtiindu-se abandonatã într-un proiect care a presupus ºi colaborarea tatãlui; se rupe încrederea într-o viitoare posibilitate cã ar mai putea aduce pe lume ºi alþi copii ºi, ceea ce este ºi mai important,

14 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

se rupe în copil echilibrul care trebuie sã-l caracterizeze ºtiindu-se iubit în mod egal de amândoi pãrinþii. În acea noapte am învãþat cã pentru a creºte un copil în mod armonios nu trebuie ignorat rolul nici unuia dintre pãrinþi. Cât de ingenios a fost Dumnezeu când, pentru a trimite în lume o nouã viaþã, s-a gândit la ajutorul omului, a bãrbatului ºi a femeii, a celor care prin apariþia noii vieþi capãtã titlul de tatã ºi mamã!

Ce nobilã titulaturã! Câtã demnitate stã în aceste douã apelative: tatã ºi mamã! Dar ºi ce presupun aceste douã demnitãþi! „Mândria” pãrinþilor sunt copiii buni, bine educaþi. Dar copiii nu se nasc educaþi, ci se nasc cu doi pãrinþi, care trebuie sã-i educe, iar munca de educare este adesea anevoioasã.

Totul însã devine uºor când se face împreunã, când nimeni nu are nici o vinã cã se cheamã „tatã” sau „mamã”, când fiecare dintre cei doi îºi aminteºte ºi-ºi recunoaºte în acelaºi timp rolul jucat la conceperea noii vieþi. (Silvia) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

Gotfrid, încurajat de gândul cã Dumnezeu nu-l va lãsa sã moarã de foame, a spus: – O Dumnezeule, bunul meu Tatã din cer, nu pot crede cã tu mã vei lãsa sã mor de foame!

Tu ai avut întotdeauna grijã.

Mi-ai dat o cantitate destul de însemnatã de alimente pe insulã, fãrã de care de mult aº fi murit de foame. ªi acum, când am terminat pâinea ºi nucile, tu poþi face, cãci eºti atotputernic, sã gãsesc alte alimente. În tine îmi pun toatã nãdejdea; tu nu mã vei pãrãsi niciodatã!

Apoi a început sã caute pretutindeni pe insulã buruieni ºi rãdãcini cu care sã se poatã hrãni. Dar terenul fiind foarte stâncos de-abia a putut gãsi ceva. În apropierea izvorului ºi pe unde umbla el, creºtea o buruianã numitã prin partea

locului „Cardama”. A început sã mãnânce din frunzele acestei buruieni ºi din rãdãcinile zemoase ale ei, ºi le-a cules pe toate câte le-a gãsit, cãci, la drept vorbind, ºi acestea erau rare ºi creºteau în lungul izvorului pânã la mare. Dar nu erau destul de hrãnitoare ºi cu timpul s-au terminat ºi ele.

Obosit ºi sleit de puteri din cauza foamei, s-a aºezat pe o stâncã de pe þãrmul mãrii ºi privea spre continent, unde se afla casa pãrinteascã.

– Ah, Dumnezeule, a spus el, câte bunãtãþi aveam acolo fãrã sã-mi fi dat seama de ele!

Acolo creºte grâul ºi secara din belºug vãzând cu ochii; acolo sunt pomi cu roade dulci, de se rup crengile ºi nu trebuie decât sã le culegem ºi sã le mâncãm.

Acolo, pe drept cuvânt, curg

izvoare de lapte ºi miere.

Iartã-mã, Doamne, cã nu þi-am mulþumit cum se cuvine pentru atâtea binefaceri. Da, abia atunci când nu le mai avem, ºtim sã le preþuim, iar mai înainte nici nu ne gândim la aceasta; de aceea tu ne lipseºti câteodatã de ele, ca sã înþelegem cã numai din bunãtatea ta avem totul.

Pe când medita el astfel în cugetul lui, atenþia i-a fost atrasã de niºte peºtiºori cu aripile aurii ºi cu ochiºorii negri, care înotau zglobii prin apa mãrii la picioarele lui.

– Ah, a spus el, dacã aº putea prinde niºte peºtiºori, mi-aº putea potoli foamea numaidecât; dar nu am plasã ºi cu mâna goalã în zadar m-aº încumeta sã fac ceva.

El nu cunoºtea nici un alt sistem de a prinde peºte, decât numai cu plasa.

– Scumpul meu Tatã ceresc, a spus el, iubitul tãu Fiu ne spune cã un tatã, al cãrui fiu îl roagã sã-i dea un peºte, nu-i va da ºarpe în loc. Aratã-mi deci cum trebuie sã fac pentru a prinde aceºti peºtiºori, ca sã nu mor de foame. Între timp a venit o pasãre în zbor ºi s-a aºezat pe o ramurã de brad, care era acolo pe þãrmul mãrii. Pasãrea avea în cioc o râmã.

– Scumpul meu Tatã ceresc, a strigat Gotfrid, iubitul tãu Fiu ne-a învãþat cã tu hrãneºti pãsãrile cerului ºi vãd ºi eu acum acest lucru cu ochii mei; nu mã lãsa nici pe mine sã mor aici de foame!

Pasãrea a lãsat râma pe o ramurã ºi a început sã o batã cu ciocul, cãutând sã o ucidã, dar a scãpat-o în apã.

Peºtiºorii s-au repezit la râmã ºi s-a fãcut o învãlmãºealã ºi o plescãialã în apã, de-þi era ¾

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre Adormirea Maicii Domnului „Dupã înãlþarea lui Isus la cer, i-a trimis pe îngeri s-o aducã ºi pe mama sa acolo unde era el” (Camelia, 8 ani). „Pentru ca apostolii sã nu sufere vãzând-o pe Maria murind, Dumnezeu a trimis asupra ei un somn adânc, apoi au venit îngerii ºi au dus-o în cer” (Marcelin, 9 ani).

O profesoarã de religie a dat copiilor ca temã sã descrie în câteva cuvinte momentul ridicãrii Maicii Domnului la cer.

Eduard (9 ani) a scris: „Era dimineaþã. Apostolul Ioan, cel cãruia Isus i-a încredinþat-o pe Maria, încã nu se trezise. Când în sfârºit s-a trezit a gãsit un bilet pe care era scris: «Eu am ¾ mai

mare dragul sã-i priveºti. În cele din urmã a prins-o unul ºi a înghiþit-o cât ai clipi din ochi.

– Ah, se gândea Gotfrid, dacã aº lega ºi eu o râmã de un fir de sfoarã ºi aº lãsa-o în apã, sigur ar veni un peºte ºi ar cãuta sã o înghitã ºi poate cã voi reuºi sã-l trag afarã!

Problema era acum de unde sã facã rost de o sfoarã. S-a gândit, s-a sucit ºi a dat cu ochii de pãlãria lui de paie, pe care a pus-o alãturi de cum a venit ºi s-a aºezat pe stâncã. Gotfrid a luat de la pãlãrie panglica verde, pe care i-a dat-o sora lui când era gata de plecare pe Insula Verde, ºi a început sã tragã fire din aceastã panglicã, pe care le-a sucit mai multe la un loc; a cãutat o râmã, a legat-o de sforicicã ºi a lãsat-o apoi în apã.

Dar peºtiºorii nu îndrãzneau

plecat... Mulþumesc pentru ceea ce ai fãcut pentru mine. Îngerii aceºtia...»”. „Maria a fost ridicatã de cãtre îngeri la cer, acolo unde Isus o aºtepta dintotdeauna” (Alexandra, 10 ani). „Pentru cã a fost bunã cu Isus, Maria s-a dus direct în cer” (Mihai, 9 ani). „Maria a fost ridicatã la cer pentru ca de acolo sã-i vadã mai bine pe cei care au nevoie de ajutorul ei pe pãmânt” (Claudiu, 9 ani). „Maria a adormit pentru aceastã lume, care este ca o vale de lacrimi ºi s-a trezit pentru o altã lume, care este ca o oazã de fericire” (Ioana, 10 ani). sã vinã aºa de aproape. A legat atunci sfoara de capãtul toiagului sãu ºi a aruncat din nou viermiºorul în apã. Numaidecât s-a repezit un peºte, a înghiþit râma ºi a dispãrut, iar Gotfrid trase sfoara afarã goalã.

– Aºa nu merge, ºi-a spus el, mai trebuie ceva: ar trebui sã leg un cârlig de capãtul sforii ºi apoi sã prind râma de el.

Când va veni peºtiºorul ºi va apuca de râmã, se va prinde în cârlig ºi astfel îl voi putea trage cu uºurinþã afarã.

Zis ºi fãcut. A luat un ac cu gãmãlie, din cele cu care a fost prinsã panglica pe pãlãrie, a îndoit acul, care deºi era cam tare, a reuºit totuºi sã formeze un cârlig, l-a legat de capãtul sforii, a pus râma în el ºi i-a dat drumul în apã. Îndatã s-a

16 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

„Îngerii au purtat-o pe Maria

în cer cu tot cu patul pe care dormea” (Cristina, 8 ani). „În timp ce o ridicau la cer, îngerii cântau «Toatã frumoasã eºti Marie...» (Antonela, 9 ani). „O, Marie, ridicatã cu trupul ºi cu sufletul la cer, condu-ne ºi pe noi acolo unde eºti tu” (Bernadeta, 10 ani).

Prelucrare de sr. Monica Fabian

repezit un peºte ºi a înghiþit râma.

Gotfrid a tras repede sfoara afarã ºi, spre bucuria lui, atârna de ea un peºte argintiu. A desprins peºtiºorul ºi a repetat de mai multe ori acest procedeu. Nu reuºea însã totdeauna. Dar în scurtã vreme a prins vreo ºase peºtiºori. Cine mai era aºa fericit ca el?!

Printre sculele obiºnuite ale bãrcii se afla ºi un amnar, cremene ºi iascã, cu care aprindeau focul când poposeau undeva ºi voiau sã-ºi pregãteascã sau sã-ºi încãlzeascã hrana. A adunat repede niºte vreascuri ºi a aprins un foc zdravãn, pentru a face cãrbuni ºi a prãji peºtiºorii pe el. De mult nu mai mâncase el aºa bine ca acum, de aceea i-a mulþumit lui Dumnezeu în genunchi. (va urma)

PENTRU TINERI

Tu eºti preþios! n articolul din luna trecutã, Îspecificam dedicat itinerarului iubirii, cã un bãiat ºi o fatã ajung la o legãturã serioasã, profundã, adevãratã dacã fiecare vine în întâmpinarea celuilalt cu dorinþa unei cunoaºteri reciproce (nu pot sã iubesc pe cineva pe care nu-l cunosc!). În rândurile din acest articol vom spune cã apropierea de o persoanã din dorinþa de a o cunoaºte mai bine trebuie sã ducã ºi la o redescoperire a propriei vieþi ºi la o valorizare a acesteia (nu pot sã iubesc pe cineva dacã nu ºtiu cine sunt! Nu pot sã ofer ceva dacã nu sunt conºtient de ceea ce am!).

O relaþie de iubire face sã vinã la suprafaþã multe aspecte ascunse ale unei persoane, deoarece pune în joc diferite componente: afectivitatea, încrederea, echilibrul, autocontrolul, respectul, pudoarea etc. Tocmai de aceea este nevoie de o justã stimã de sine care trebuie sã preceadã ºi sã însoþeascã permanent cunoaºterea partenerului. Adicã, într-o relaþie de iubire, fac efortul de a-l cunoaºte mereu mai mult pe celãlalt, dar mã analizez ºi pe mine în dinamismul relaþiei respective.

Stima de sine este rezultatul a ceea ce gândeºte ºi simte o persoanã despre sine, al raportului dintre imaginea idealã ºi imaginea realã. În mod normal existã trei tipuri de stimã de sine. Stima realistã este imaginea obiectivã despre propria persoanã. Presupune conºtiinþa propriilor bogãþii interioare, a

demnitãþii personale, dar ºi recunoaºterea seninã a limitelor. Totodatã, presupune ºi conºtiinþa posibilitãþilor care pot fi valorificate. Lipsa de stimã (nonstima) este prezentã atunci când nu existã o apreciere pozitivã a propriei persoane ºi predominã o imagine negativã ce accentueazã limitele ºi nerealizãrile. Stima nerealistã încearcã sã compenseze lipsa valorilor printr-o imagine exageratã ºi falsificatã de sine. În situaþia aceasta se declanºeazã acele mecanisme prin care persoana se apãrã de tot ceea ce ar putea atinge imaginea falsã despre sine: gafe, greºeli, acuze, umiliri etc.

Existã elemente esenþiale care alimenteazã stima de sine realistã ºi care favorizeazã creºterea persoanei ºi capacitatea ei de a iubi. Cunoaºterea obiectivã de sine face ca persoana sã fie capabilã sã se perceapã aºa cum este ºi sã punã în valoare toate calitãþile. Capacitatea de a aprecia propria viaþã presupune a mã valoriza aºa cum sunt ºi a valoriza toate darurile primite, în primul rând darul vieþii.

Atunci când o persoanã se considerã o greºealã, o eroare, totul devine negru! Apoi este nevoie sã se tindã spre bine. Viaþa omului este dinamicã ºi de aceea stima de sine se construieºte atunci când persoana aspirã, se îndreaptã spre acele valori care aduc împlinirea propriei vieþi. În sfârºit, pentru a avea o stimã

de sine realistã este nevoie ºi de integrarea aspectelor negative prezente în propria viaþã. Limitele fac parte din viaþã ºi dacã nu sunt acceptate ºi apoi integrate vor fi o permanentã sursã de nemulþumire personalã care se va rãsfrânge ºi asupra partenerului de viaþã. Este nevoie sã fie integrate limitele fizice (felul de a arãta, bolile etc.), limitele psihologice (lipsurile, slãbiciunile, traumele etc.), limitele morale (greºeli, vinovãþii, pãcate etc.) ºi limitele spirituale (lipsa credinþei, îndepãrtarea de Dumnezeu, „idolatriile” etc.).

Tot ceea ce am spus pânã acum pare desprins dintr-un tratat de psihologie ºi puþin legat de viaþa de cuplu. Dimpotrivã, lipsa unei stime de sine obiective este tot timpul o piedicã în construirea unei autentice relaþii de iubire ºi mai apoi de cãsãtorie.

Cuvântul lui Dumnezeu ne ajutã sã ne iubim cu adevãrat pentru a putea iubi pe alþii: „Tu eºti preþios în ochii mei, vrednic de cinste ºi te iubesc” (Is 43,4).

Pr. Felix Roca

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Impresii ale unor preoþi nou-sfinþiþi Aºa cum odinioarã Isus i-a chemat pe apostoli sã proclame cã „împãrãþia cerurilor este aproape” (Mt 10,7) ºi apoi pe sfântul pãrinte Francisc sã trãiascã evanghelia în simplitate ºi sãrãcie, ne cheamã ºi pe noi astãzi sã citim semnele timpului ºi sã devenim vestitori prin cuvânt ºi, mai ales, prin trãire cã Dumnezeu s-a fãcut om, a trãit în mijlocul nostru, a pãtimit, a murit pentru noi, iar apoi a înviat, pentru ca moartea sã nu mai aibã ultimul cuvânt. În sacramentul Euharistiei, Isus a rãmas cu noi pentru a ne desãvârºi (...); ne invitã sã intrãm tot mai mult în acea iubire a Tatãlui, „care atât de mult a iubit lumea, încât l-a dat pe Fiul sãu unul nãscut pentru ca oricine crede în el sã nu piarã, ci sã aibã viaþa veºnicã” (In 3,16) (Pr. Paul Dragoº Mîrþ, OFMConv). „Lucruri mari a fãcut Domnul pentru noi, inima ne e plinã de bucurie”. (...) Preotul este cel pe care Cristos l-a ales pentru a-l continua în timp. Azi Cristos se aratã prin preot. Eu

vãd cu ochii lui Cristos ºi pot sã dãruiesc celuilalt mult mai mult decât lucrurile exterioare, pot sã-i ofer privirea mântuitoare de care are nevoie. Preotul se aflã între Dumnezeul cel veºnic ºi omenire. A lega ºi a pune totul în raport cu Dumnezeul cel viu este tocmai marea lui misiune, marea sa îndatorire de viaþã în orice timp (Pr. Pavel Beºleagã).

Mulþumesc Neprihãnitei! „Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceea de a-ºi dãrui viaþa pentru prietenii sãi”. O asemenea iubire, atât de adevãratã ºi profundã, am primit-o eu prin darul preoþiei. De aceea, bucuria ºi milostivirea infinitã a Tatãlui ceresc cuprind inima ºi persoana mea într-un mod cu totul deosebit. Aº vrea sã citez câteva cuvinte ale Mons. Vladimir Ghika, martir, el care a însemnat foarte mult în decizia rãspunsului meu la chemarea Domnului: „Am fost creaþi, am fost rãscumpãraþi, putem fi sfinþiþi. Suntem astfel de trei ori purtaþi în inima lui Dumnezeu,

18 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

în inima sa de milostivire (...)”.

Eu cred cã sacramentul Preoþiei mã face martorul acestei inimi de milostivire a Tatãlui, izvorul bucuriei vieþii noastre. Preoþia mea o datorez consfinþirii mele la Inima Neprihãnitã a Mariei (Pr. Ioan Rãileanu). „Iatã-mã, trimite-mã pe mine!”

(Is 6,2). Ca preot nou-sfinþit pãºesc în noua stare de viaþã cu un sentiment de mulþumire ºi de bucurie pentru chemarea primitã la sfânta Preoþie, dar ºi cã fac parte din Congregaþia Don Orione, fiind conºtient de nevrednicia mea pentru aceastã misiune. În acelaºi timp, vreau sã-mi exprim ºi entuziasmul pe care îl port în suflet, acelaºi entuziasm care m-a împins sã rãspund chemãrii lui Dumnezeu pentru slujirea celorlalþi ºi pentru mântuirea sufletului meu (...).

(Pr. Marius Bereºoaie, Don Orione).

Pentru mine a fost o zi de har. Isus Cristos, cel care m-a ales sã-l urmez prin puterea Duhului Sfânt care acþioneazã în Bisericã, m-a hirotonit preot.

Pornesc pe acest drum cu speranþa de a vesti milostivirea lui Dumnezeu ºi de a arãta cã Tatãl nostru ceresc ne iubeºte. Îi sunt recunoscãtor lui Dumnezeu pentru tot ce a fãcut pentru mine ºi îl rog sã mã susþinã cu harul sãu pânã la sfârºitul vieþii (Pr. Ianoº Mihai Benchea, OFMCap.).

Ziua Mondialã a Tineretului de la Madrid

Tablete spirituale

O sãrbãtoare a tinereþii

Socializãri

ociologul francez David Lepoutre, în urma unei cerS cetãri empirice fãcutã asupra

Sfântul Pãrinte va fi primit în dupã-amiaza zilei de joi, 18 august, printr-o ceremonie solemnã.

Seara zilei de vineri, 19 august, va fi dedicatã celebrãrii unei mari Cãi a crucii pe strãzile centrale ale oraºului Madrid.

Punctul culminat al Zilei Mondiale a Tineretului vor fi privegherea de rugãciune ºi sfânta Liturghie finalã, care vor fi prezidate de Sfântul Pãrinte.

Acestea se vor desfãºura sâmbãtã seara, 20 august, ºi în dimineaþa zilei de 21 august, în spaþiul special pe aeroportul Cuatro Vientos.

Pe drumul de întoarcere, grupul diecezan va vizita Barcelona, apoi se va opri la Lourdes, Avignon, Milano, sanctuarul Mariazell, Viena etc.

La acest eveniment vor participa în jur de 1.000 de tineri din România, însoþiþi de preoþi ºi episcopi. Vor fi prezenþi PS Aurel Percã, PS Cornel Damian, PS Virgil Bercea ºi PS Florentin Crihãlmeanu.

Sperãm ca tinerii care vor participa la Ziua Mondialã a Tineretului sã trãiascã o experienþã de viaþã ºi credinþã de neuitat ºi sã aducã în diecezele ºi parohiile lor spiritul acestor minunate întâlniri!

culturii tinerilor din periferia Parisului, nota urmãtoarele: „Verlan-ul nu este simpla expresie lingvisticã a unei inversãri a normei sociale dominante, aºa cum a fost susþinut.

Chiar dacã s-a dovedit cã adolescenþii care vorbesc cel mai bun verlan sunt «cei mai devianþi în ceea ce priveºte regulile sociale în general ºi pe cele scolastice în special», cel mai corect este sã se vorbeascã în termeni de adeziune la valori pozitive... Trebuie considerat un autentic jargon al grupului, având propriul spaþiu semantic, precum ºi capacitatea de a exprima cele trãite, experienþa strãzii...”.

Pãsãreascã sau jargon, indiferent cum i-am spune, de la un timp a devenit o modã care tinde sã se generalizeze. Pe cãile cele mai rapide de comunicare (ce þin de internet) se rãspândeºte, fãrã reþineri, obiceiul de a sfida orice regulã a limbii vorbite ºi mai ales scrise.

Forma nu mai conteazã. Important este mesajul. De parcã fiecare balivernã ar fi de importanþã colosalã, iar pentru transmiterea sa „scopul scuzã mijloacele”. Însã una este sã le scuzi ºi alta sã le poluezi...

Cãci mijloacele de comunicare în masã trebuie sã aibã ºi ele o oarecare demnitate. Iar cuvântul nu este un simplu instrument, de unicã folosinþã. Sã nu uitãm cã – scris cu majusculã – „la început a fost” el ºi „a fost la Dumnezeu”, chiar dacã având alte dimensiuni ontologice.

Pr. Felix Roca

Pr. Cristian Chinez

a Madrid va avea loc, în perioada 16-21 august, Ziua L Mondialã a Tineretului cu tema: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în cred i n þ ã ” ( cf . Col 2,7). Din Dieceza de Iaºi vor participa 100 de tineri, preoþi ºi persoane consacrate, împreunã cu PS Aurel Percã. În drum spre Madrid grupul diecezan va vizita diferite obiective din oraºele Budapesta, Ljubljana, Padova, Cannes, Montsserat etc.

Ziua Mondialã a Tineretului se va deschide în ziua de 16 august, cu Liturghia de deschidere, prezidatã de cardinalul Antonio Maria Rouco Varela, arhiepiscop de Madrid. În cursul dimineþilor de 17, 18 ºi 19 august vor avea loc tradiþionalele cateheze, care vor fi susþinute de episcopi din întreaga lume, în diverse limbi.

Catehezele în limba românã vor fi þinute de PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea. În timpul celor trei zile o atenþie deosebitã va fi îndreptatã spre sacramentul Spovezii.

Tinerii vor avea astfel ocazia sã experimenteze iertarea lui Dumnezeu în toate bisericile din Madrid, dar mai ales în Parcul Iertãrii unde va avea loc ºi adoraþie euharisticã.

Dupã-amiezile zilelor de 16, 17, 18 august vor fi dedicate activitãþilor din cadrul Festivalului Tinerilor care se va desfãºura în diferite puncte din Madrid.

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni Ecuador

O Bisericã plinã de viatã, isiunea Diecezei de Iaºi în Ecuador are aproape M ºapte ani. Prin munca pastoralã ºi proiectele realizate, suntem bucuroºi cã am contribuit cu câte ceva la progresul spiritual al Bisericii locale din America Latinã ºi la dezvoltarea infrastructurii atât de necesare desfãºurãrii activitãþilor religioase.

Ca preot care-ºi desfãºoarã activitatea în acele locuri, mã uit cu satisfacþie la rãspunsul pe care îl dau oamenii la chemarea Domnului pentru împãrãþie. Toate acestea sunt posibile din momentul în care cel trimis în via Domnului îºi aratã disponibilitatea faþã de cuvântul lui Dumnezeu, este conºtient în asumarea riscurilor misiunii ºi, în acelaºi timp, este sprijinit spiritual ºi material de persoane generoase pentru care le mulþumesc ºi le asigur mereu de rugãciunea mea. Într-o prezentare despre misiunea din Ecuador, pe care am þinut-o în Parohia Iaºi „Sfânta Tereza”, o doamnã m-a întrebat: „Dacã sunt aproximativ 80% catolici, unde sunt preoþii lor?”

Nu putem judeca lucrurile dupã mentalitatea noastrã; formarea vocaþionalã abia începe sã-ºi dea roadele în acele zone întrucât spaniolii, amfitrionii evanghelizãrii Americii Latine, abia la începutul secolului trecut au permis nativilor sã poatã accede la ordinele sacre ale preoþiei.

Dacã þinem cont cã numãrul preoþilor din dieceza noastrã se datoreazã mult misionarilor veniþi din alte pãrþi în secolele

trecute, putem spune cã mãrturia, dãruirea ºi rugãciunile noastre ar putea fi factorul principal la o mai bunã evanghelizare ºi o creºtere a disponibilitãþii tinerilor faþã de chemarea Domnului.

Fãcând un bilanþ al activitãþii pastorale în Ecuador, am putea constata cã investiþiile ºi rugãciunile noastre nu sunt zadarnice, iar lucrarea providenþei este îmbucurãtoare ºi rãsunãtoare. Au fost momente dure de rãspunsuri negative sau chiar de insultare, au fost ameninþãri cu moartea, au fost incendii ºi inundaþii, însã toate acestea, dacã sunt oferite Domnului, nu rãmân obstacole, ci fac sã te maturizeze ºi sã te întãreascã.

Nu te poþi opri la un prim obstacol. Trebuie sã ai curajul sã te ridici ºi sã continui misiunea pânã la împlinire, iar roadele sunt incredibile.

Putem vedea astãzi, în Parohia „Sfântul Bartolomeu” din Palestina, o comunitate dintre cele mai active ºi implicate în multe activitãþi pastorale diecezane, mai mult de o sutã de colaboratori voluntari care urmeazã o bunã formare pastoralã în ºcoala parohialã, o parohie organizatã sectorial (9 sectoare), cu echipe pastorale atât în sectoarele parohiei, cât ºi în cele 38 de sate apropiate. O prezenþã mai activã ºi numeroasã la celebrãrile liturgice parohiale ºi în sate, mulþi adulþi, copii ºi tineri înscriºi în cursurile de cateheze ºi de formare, diferite activitãþi culturale cum ar fi Festivalul Copiilor sau Ziua Agricultorului etc.

20 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

Putem vedea cum acest oraº, Palestina, se bucurã de o frumoasã bisericã parohialã, construitã recent, atracþia principalã a oraºului, o casã demnã pentru Dumnezeu ºi pentru credincioºi, un sediu parohial ºi un centru pastoral nou pentru desfãºurarea activitãþilor pastorale ºi sociale ale comunitãþii, iar la nivelul satelor, în afara celor ºase capele deja existente, în alte opt comunitãþi s-au început deja lucrãrile pentru construirea capelelor (biserici de dimensiuni mai mici conform cu numãrul credincioºilor din satele respective).

Toate acestea ne aduc bucurie ºi ajutã la creºterea Bisericii, ne fac mai sensibili în faþa situaþiilor dure, a necesitãþilor pastorale din Bisericile de pe alte continente ºi ne deschid spre o trãire vie a credinþei.

Biserica din Ecuador, în special cea din Palestina (unde activeazã de aproape ºase ani pr. Bartolomeu Blaj) ºi Sfânta Lucia (unde activeazã de aproape ºase ani pr. Ioan Blaj), doreºte sã vã mulþumeascã tuturor celor care sprijinã munca de propovãduire a cuvântului lui Dumnezeu.

Pr. Bartolomeu Blaj

ªtiri • ªtiri • ªtiri Papa în Germania Pentru a treia oarã, în perioada 22-25 septembrie, papa Benedict al XVI-lea va face o vizitã în Germania, dupã cãlãtoriile la Köln din august 2005, pentru Ziua Mondialã a Tineretului, ºi în Bavaria, în septembrie 2006.

Tema acestei cãlãtorii apostolice va fi „Unde este Dumnezeu, acolo este viitor”, în cadrul cãreia va vizita oraºele Berlin, Erfurt, Etzelsbach ºi Freiburg. Întâlniri cu oficialitãþi, autoritãþi civile ºi religioase, celebrãri speciale vor marca programul acestei vizite.

News.va A fost lansat, la 29 iunie, noul portal „news.va”, papa însuºi fãcând primul click. Portalul se înscrie în istoria mijloacelor de comunicare în masã ale Sfântului Scaun: cotidianul „L’Osservatore romano”, care anul acesta a împlinit 150 de ani, Radio Vatican, care a sãrbãtorit 80 de ani, Vatican Information Service, Agenþia Fides, Biroul sau Sala de Presã ºi Centrul de Televiziune Vatican. Portalul cuprinde principalele ºtiri tipãrite sau puse în undã de celelalte media vaticane, gãzduieºte articole ºi servicii video despre activitatea Sfântului Pãrinte ºi a dicasterelor Curiei Romane...

Deocamdatã este disponibil în limbile italianã ºi englezã.

Doctorat în teologie La Universitatea Pontificalã Urbaniana din Roma, pr. Adrian Dancã a susþinut, în ziua de 22 iunie, teza de doctorat „Textul ºi pre-textul sãu în hermeneutica biblicã a lui Ioan Casian. Analiza unor premise culturale ºi ascetice”. Coordonatorul tezei doctorale a fost prof. Guido Innocenzo Gargano, benedictin camaldolez, fin cunoscãtor al teologiei patristice ºi al realitãþilor bisericeºti din România.

Formare vincenþianã Sfântul Vincenþiu de Paul – Iubirea este inventivã la infinit.

Sub aceastã expresie a gândirii sfântului Vincenþiu de Paul, un grup de ºapte membri vincenþieni din Conferinþele „Sfântul Vincenþiu de Paul” din Iaºi, Bãlþaþi, Târgu Frumos, Adjudeni ºi Oneºti au participat la sesiunea de formare vincenþianã, þinutã în perioada 3-17 iulie la Berceau (Franþa), locul natal al

sfântului Vincenþiu de Paul.

Programul a inclus ºi o vizitã la mormântul fericitului Frederic Ozanam, cel care a înfiinþat, în anul 1833, Prima Conferinþã de Caritate, din care s-a format Societatea „Sfântul Vincenþiu de Paul”. Animatorii sesiunii au fost preoþii lazariºti Andrei Cristinel ºi Ioan Rus, sora Magdalena, Fiicã a Caritãþii, ºi fratele lazarist Celestin Farcaº.

Expropriere ºi demolare Arhiepiscopia Romano-Catolicã Bucureºti solicitã autoritãþilor statului sã treacã de urgenþã la aplicarea deciziei nr. 1989/3.11.2010 a Curþii de Apel Suceava. Aceasta a respins, la 11 iulie 2011, cea de-a ºasea ºi ultimã cale extraordinarã de atac ce a fost promovatã de cãtre Primarul sectorului 1 ºi Millenium Building Development împotriva deciziei Instanþei din Suceava, în sensul stabilirii irevocabile a nulitãþii autorizaþiei de construire a autointitulatei clãdiri Cathedral Plaza. ARCB a decis sã promoveze o serie de acþiuni

în instanþe prin care solicitã exproprierea terenului ºi demolarea autointitulatei clãdiri „Cathedral Plaza”, aflatã în zona de protecþie a catedralei ºi a altor cinci monumente istorice de pe Str. Gen. Berthelot.

Pauline.ro A fost lansat, în luna iulie, situl pauline.ro al Fiicelor Sfântului Paul – Surorile Pauline, unde se acordã un spaþiu amplu Librãriei Pauline on-line, pentru a favoriza cunoaºterea conþinuturilor Editurii Pauline.

Superioarã generalã Congregaþia „Surorile Oblate Asumpþioniste” are o nouã superioarã generalã: sr. Felicia Ghiorghieº, care a fost aleasã la 13 iulie, în cadrul celui de-al XV-lea capitul general (27 iunie – 21 iulie) din Froyennes (Belgia). Mandatul noii superioare este de ºase ani, fiind prima superioarã generalã de altã origine decât francezã din istoria congregaþiei. Sr. Felicia Ghiorghieº s-a nãscut la 28 august 1968, la Mãrgineni ºi a fãcut profesiunea perpetuã la 5 octombrie 1995.

Misionarism Oficiul Naþional al Operelor Pontificale Misionare din România a organizat, în perioada 13-15 iunie, la centrul de spiritualitate „Manresa” al pãrinþilor iezuiþi din Cluj, o întâlnire la care au participat reprezentanþi ai centrelor misionare diecezane din ºase dieceze: Iaºi (reprezentatã de pr. Claudiu Iºtoc, directorul naþional), Bucureºti, Oradea (romano-catolici ºi greco-catolici), Timiºoara ºi Cluj-Gherla.

S-a fãcut o informare despre aspectele misionare discutate în cadrul Conferinþei Episcopilor din România din luna mai, o analizã clarã despre activitatea misionarã din fiecare diecezã

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 21

ºi eparhie ºi s-a stabilit un plan de acþiune. În perioada 19-21 septembrie se va organiza un curs de formare misionarã pentru toþi directorii centrelor misionare diecezane.

Comisia pentru Anul Familiei Lansarea revistei Familia ºi Viaþa în format tipãrit, Întâlnirea Naþionalã a Familiilor, realizarea unei broºuri pentru logodnici au fost doar câteva dintre temele dezbãtute la Roman, sâmbãtã, 18 iunie, la întâlnirea Comisiei de Organizare a Anului Familiei în Dieceza de Iaºi. Lucrãrile s-au desfãºurat la sediul Asociaþiei „Familia ºi Viaþa” din Roman ºi au fost deschise de PS Petru Gherghel, în prezenþa celor 13 membri. La Întâlnirea Naþionalã a Familiilor care ar urma sã aibã loc în luna octombrie la ªumuleu Ciuc, vor participa ºi cinci familii din Dieceza de Iaºi, împreunã cu copiii lor, dupã o întâlnire preliminarã la 27 august, la Roman. S-a discutat, de asemenea, despre prezenþa Asociaþiei „Familia ºi Viaþa” la cursurile de formare teologicã organizate în toamnã pentru preoþi. Învãþãmântul catolic Casa de Reculegere din Traian a gãzduit, în perioada 23-25 iunie, simpozionul internaþional „Misiunea orei de religie în formarea tinerilor, pentru o viaþã angajatã în Bisericã ºi în societate”, la care au participat inspectorii diecezani de religie ºi reprezentanþi ai ºcolilor catolice din România. Simpozionul a fost coordonat de PS Aurel Percã, responsabil cu probleme de învãþãmânt în cadrul Conferinþei Episcopilor din România, fiind organizat la iniþiativa Comitetului European pentru Învãþãmântul Catolic, cu sediul

în Bruxelles, reprezentat de Etienne Verhack, secretar general, Myriam Gesché ºi Pavils Jarans, experþi, în colaborare cu Secretariatul Naþional pentru Învãþãmântul Catolic din România (SNEC), reprezentat de prof. dr. Mioriþa Got, preºedintele SNEC. Pentru educaþie Spectacole de binefacere „Educaþie pentru Kenya! Fii alãturi de un copil din Maikona!”, având ca scop strângerea de fonduri pentru educaþia copiilor din Kenya, au fost organizate la Iaºi, la subsolul catedralei „Sfânta Fecioarã Maria, Reginã” la 10 iulie, ºi la Bacãu, la subsolul bisericii „Sfinþii Petru ºi Paul”, la 24 iulie. Au fost prezenþi câþiva tineri misionari alãturi de

pr. Eugen Blaj, misionar fidei donum în Kenya, de 12 ani.

Spectacolele au inclus mãrturii, cântece ºi expoziþie de fotografii. La Iaºi au participat ºi PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã. Moderatori au fost jurnaliºtii Carmen Olaru ºi Horia Gumeni de la TVR Iaºi.

Capitul electiv Al doilea capitul electiv al Fraþilor Capucini din Custodia „Fericitul Ieremia” s-a desfãºurat, în perioada 6-9 iulie, la Oneºti, fiind prezidat de cãtre fr. Leonardo Izzo, ministrul provincial al capucinilor din Napoli. Pr. Leon Budãu a fost reales, la 7 iulie, custode al Custodiei Ordinului Fraþilor

22 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

Minori Capucini din România.

Au participat 36 de fraþi cu profesiune solemnã. Pr. Leon Budãu, originar din Galbeni, s-a nãscut la 15 august 1971 la Bacãu. La 6 septembrie 1998 a fãcut profesiunea solemnã ºi la 15 decembrie 2001 a fost hirotonit preot.

Bucuria Verii Copiii membri ºi simpatizanþi ai Acþiunii Catolice, împreunã cu animatorii lor, au participat la cea de-a ºasea ediþie a sãrbãtorii Bucuria Verii, la 2 iulie, în Parohia „Fericitul Ieremia” din Bacãu. Au participat 192 de copii, din nouã parohii, însoþiþi de 51 de animatori, de persoane consacrate ºi de preoþi. La activitãþile sportive din cadrul acestui eveniment, câºtigãtorii au fost: la campionatul de fotbal: Parohia Baraþi „Coborârea Duhului Sfânt”; la campionatul de volei: Oratoriul Salezian „Don Bosco”: la campionatul de ping-pong: Francisc din Paºcani; la campionatul de ºah la bãieþi: Ionuþ Demºa; la campionatul de ºah la fete: Alexandra Iºtoc.

Voturi Sr. Elena-Monica Luzinschi, din Congregaþia „Surorile Crucii”, a depus voturile pe viaþã sâmbãtã, 18 iunie, în biserica „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu. Liturghia solemnã, celebratã la ora 10.30, a fost prezidatã de pr. decan Isidor Dâscã, fiind prezentã ºi sora superioarã Maryline Darbellay.

Surorile din Congregaþia „Surorile Maestre ale Sfintei Doroteea – Fiicele Sfintei inimi” au reînnoit voturile, la 1 iulie, în cadrul Liturghiei solemne a sãrbãtorii Preasfânta Inimã a lui Isus, celebratã la Oþeleni de pr. paroh Iosif Gîrleanu.

Îngrijitoare de bãtrâni Centrul Diecezan Caritas Iaºi organizeazã în Regiunea N-E a României, prin „Reþeaua de Incluziune Socialã pe Piaþa Muncii”, cursuri gratuite de formare profesionalã în meseria „Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu”, la Huºi, Oneºti, Sãbãoani ºi Suceava. Pentru seria noiembrie 2011 – ianuarie 2012, înscrierile se fac între 1 iunie ºi 31 septembrie.

Informaþii suplimentare pe siturile: ercis.ro, caritas-iasi.ro ºi fseromania.ro.

Invitaþie pentru tinere Surorile „Slujitoarele lui Cristos, Marele Preot” organizeazã un campus vocaþional, la Slãnic Moldova, în perioada 21-24 august, cu tema: „Mergând, Isus a intrat într-un sat!” (Lc 10,38).

Pentru o trãire activã ºi responsabilã a zilelor de campus, vârsta minimã a tinerelor participante este de 16 ani. Înscrierile se fac pânã la 10 august la sr. Iuliana Sulteº (Casa „BunaVestire” Baraþi, Bacãu; tel.

0234/211231, 0761/928334; e-mail: suoriulianasultes@yahoo.it).

Oferte de cazare Parohia Romano-Catolicã „Sfânta Maria” din Oradea (str. Gen. Traian Moºoiu, 21) oferã posibilitate de cazare în 13 camere ºi douã apartamente, fiecare cu baie proprie. Dispune ºi de bucãtãrie cu salã de mese, precum ºi de o parcare. Preþul este de 40 lei pentru o persoanã/zi.

Informaþii: pr. Mihai Mârþ (tel.: 0722/620300, 0758/015053; e-mail: mihai.mart@yahoo.com).

Pentru turiºtii pe litoral, Parohia Romano-Catolicã „Fericitul Ieremia” din Nãvodari oferã posibilitate de cazare la mansarda casei parohiale, care dispune de opt camere, fiecare cu baie ºi televizor. La demisol

Numiri ºi transferuri Prin decrete episcopale, Preasfinþitul Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele transferuri ºi numiri de vicari în Dieceza de Iaºi, care vor intra în vigoare începând cu 1 august: numiri de vicari: pr. Marius Adam – Pildeºti; pr. Gabriel Bacoºcã-Þernã – Bacãu „Fericitul Ieremia”; pr. Mihai-Gabriel Balint – Butea; pr.

Pavel Beºleagã – Moineºti; pr. Eusebiu Bulai – Piatra Neamþ „Sfânta Tereza”; pr. Gabriel Ciobanu – Bacãu „Sfânta Cruce”; pr. Alin-Benone Conþu – Sãbãoani „Sfântul Mihail”; pr. SergiuMarian Dãmoc – Dãrmãneºti; pr. Florin Jitaru – Roman „Sfânta Tereza”; pr. Ionuþ Pal – Adjudeni; transferuri de vicari: pr. Emanuel Bejenaru – Roman „Isus, Bunul Pãstor”; pr. Adrian Blãjuþã – Roman „Fericitul Ieremia”; pr. Daniel Budãu – Valea Seacã; pr. Adrian Bulai – Tuta; pr. Marius-Claudiu Dumea – Bacãu „Sfântul Nicolae”; pr. Paul Fechetã – Oneºti „Sfinþii Petru ºi Paul”; pr. Cristinel Gal – Suceava; pr. Emanuel Imbrea – Oituz; pr. Claudiu Nedelciu – Mãrgineni; pr. Iulian Roca – Oþeleni; pr. Mihai Savin – Tãmãºeni; pr. Marius Sabãu – Roman „Inima Neprihãnitã”; pr. Andrei Staszkovian – Bacãu „Sfântul Nicolae”; alte numiri: pr. Adrian Faraoanu – director adjunct la Spital Barticeºti; pr. Petru-Sebastian Tamaº – profesor la ªcoala Normalã Iaºi. Preoþii nou-sfinþiþi au primit numirile din partea pãstorului diecezei la sfârºitul sfintei Liturghii celebrate sâmbãtã, 30 iulie, în biserica „Sfânta Cruce” din Bacãu. este amenajat un spaþiu pentru Pe scurt navigarea pe internet, o bucã- 2-5 iunie: Pelerinajul comunitãþii catãrie ºi o salã de mese. Distanþa tolice române din Padova la Lourdes pânã la mare este de 1,5 km, 18-19 iunie: Pelerinajul comunitãþii caiar pânã la staþiunea Mamaia tolice române din San Vitale (Roma) la de 8 km. Preþul este de 40 lei de Padova 19 iunie: Marcarea „nunþii de persoanã/zi. Informaþii: pr. Ion argint” de cãtre patru familii din comuM. Solomon (tel. 0241/762607, nitatea românilor catolici din Padova 0721/770020, e-mail: pr_solo- 24 iunie: Iaºi: Jubileul de 40 de ani de mon@yahoo.com). preoþie al absolvenþilor din promoþia 1971 24-26 iunie: Curs de formare orgaPelerinaj în Þara Sfântã Episcopia Romano-Catolicã de nizat de sectorul adulþi al Acþiunii CatoIaºi, prin Oficiul pentru Pele- lice din România la Deva, participând ºi rinaje, organizeazã un pelerinaj 15 membri din Dieceza de Iaºi 29 iunie: diecezan la locurile sfinte în Sfinþirea mozaicului cu sfinþii Petru ºi Paul, perioada 2-9 octombrie. Preþul patronii bisericii din Vaslui, de PS Aurel pelerinajului este de aproxi- Percã 30 iunie – 3 iulie: Exerciþii spirimativ 850 euro / persoanã (la un tuale la Luncani pentru 38 de terezine numãr de 45 de participanþi). din Iaºi, Bacãu, Roman, Huºi, Oneºti, Sebeº Înscrierile se fac pânã la 1 sep- ºi Butea 2 iulie: Prima promisiune în tembrie. Pentru informaþii su- familia franciscanã, de cãtre un grup de plimentare: pr. Mihai Budãu tineri din Oneºti 6-9 iulie: Pelerinaj (tel. 0744/558463, e-mail: budy- prin mai multe localitãþi din Europa, michael@yahoo.com), pr. Cristian printre care ºi Lourdes, al absolvenþilor Vacaru (tel. 00972/54/9706471, promoþiei 1986 a ITRC, la 25 de ani de e-mail: vacaru_cristian@ya- preoþie 16 iulie: Comemorarea a hoo.fr; www.romcatil.cnet.ro) 30 de ani la Valea Mare, de la trecerea la Domnul, a episcopului Ioan Duma. ºi www.ercis.ro. august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 23

Legea ºi dreptul tãu

Curier juridic E. Pãlie (Huºi). „Pãrinþii mei au obþinut terenurile proprietatea lor pe care le-au deþinut înainte de colectivizare ºi le-au împãrþit în mod egal mie ºi fraþilor mei. Întrucât în prezent familia mea are o situaþie financiarã precarã aº dori sã vând acest teren, dar nu am acordul soþului meu. Este necesar ca la vânzare sã semneze ºi el actul?”.

Conform art. 30 din codul familiei „bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei, de oricare dintre soþi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soþilor”.

Potrivit art. 31 din acelaºi act normativ nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecãrui soþ: – bunurile dobândite înainte de încheierea cãsãtoriei; – bunurile dobândite în timpul cãsãtoriei prin moºtenire, legat sau donaþie, afarã numai dacã dispunãtorul a prevãzut cã ele vor fi comune; – bunurile de uz personal ºi cele destinate exercitãrii profesiei unuia dintre soþi; – bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensã, manuscrisele ºtiinþifice sau literare, schiþele ºi proiectele artistice, proiectele de investiþii ºi inovaþii, precum ºi alte asemenea bunuri; – indemnizaþia de asigurare sau despãgubirea pentru pagube pricinuite persoanei; – valoarea care reprezintã ºi înlocuieºte un bun propriu sau bunul în care a trecut aceastã valoare.

Având în vedere dispoziþiile art. 31 pct. b din codul familiei, terenul pe care l-aþi moºtenit de

la pãrinþi este bun propriu, astfel cã puteþi încheia actul de vânzare-cumpãrare fãrã a avea acordul ºi semnãtura soþului dv.

Miron I (Iaºi). „Ce acte sunt necesare pentru constituirea unei asociaþii nepatrimoniale?”.

Conform OG nr. 26/2000, pentru constituirea unei asociaþii sau fundaþii nepatrimoniale sunt necesare urmãtoarele înscrisuri: – actul constitutiv ºi statutul asociaþiei, în formã autenticã sau atestatã de avocat; – dovada sediului asociaþiei (contract de închiriere sau contract de comodat); – patrimoniul iniþial al asociaþiei (1.400 lei); suma se depune la CEC pe numele asociaþiei; – copii de pe actele de identitate, cazierele fiscale ºi judiciare pentru membrii organelor de conducere ale noii asociaþii; – statutul ºi actul constitutiv în format electronic; – cererea pentru dobândirea personalitãþii juridice; – taxã de timbru de 20 lei; – timbru judiciar de 0,3 lei. În conformitate cu art. 6 pct. 2 din OG nr. 26/2000, „actul constitutiv cuprinde, sub sancþiunea nulitãþii absolute: – datele de identificare a membrilor asociaþiei: numele sau denumirea ºi, dupã caz, domiciliul sau sediul acestora; – exprimarea voinþei de asociere ºi precizarea scopului propus; – denumirea asociaþiei; – durata de funcþionare a asociaþiei – pe termen determinat, cu indicarea expresã a termenului, sau, dupã caz, pe termen nedeterminat;

24 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

– patrimoniul iniþial al asociaþiei; – componenþa nominalã a celor dintâi organe de conducere, administrare ºi control ale asociaþiei; – persoana sau, dupã caz, persoanele împuternicite sã desfãºoare procedura de dobândire a personalitãþii juridice; – semnãturile membrilor asociaþi.

Potrivit pct. 3 al articolului 6, statutul cuprinde, sub sancþiunea nulitãþii absolute: – toate menþiunile prevãzute la punctul 2 (exceptând menþiunile prevãzute la componenþa nominalã a organelor de conducere ºi persoana împuternicitã sã desfãºoare procedura de dobândire a personalitãþii juridice); – precizarea scopului ºi a obiectivelor asociaþiei; – modul de dobândire ºi de pierdere a calitãþii de asociat; – drepturile ºi obligaþiile asociaþilor; – categoriile de resurse patrimoniale ale asociaþiei; – atribuþiile organelor de conducere, administrare ºi control ale asociaþiei; – destinaþia bunurilor, în cazul dizolvãrii asociaþiei.

Av. Mihaela Ciobanu

POªTA REDACÞIEI I.M. (e-mail). „(...) În perioada pe care am petrecut-o în Kenya am început sã devin tot mai interesatã de formarea spiritualã mai ales cã de-a lungul anilor am fost mereu implicatã, într-o formã sau alta, în facerea de ucenici. Prin providenþa lui Dumnezeu am devenit parte a unei comunitãþi internaþionale care practicã formarea spiritualã (...). Îmi doresc sã continui aceastã lucrare de mentorat spiritual în România ºi doream sã ºtiu dacã existã vreo iniþiativã în acest sens pentru a nu reinventa roata. Mi s-a spus (...) cã ºi evanghelicilor le-ar prinde bine sã aibã un loc pentru «spiritual retreat», de aceea m-am gândit sã vã scriu.

Apreciez orice ajutor pe care puteþi sã mi-l oferiþi. Multã binecuvântare”. În spaþiul catolic existã numeroase posibilitãþi pentru zile de reculegere sau exerciþii spirituale. Nu ºtim în ce mãsurã vã veþi regãsi în totalitate ca evanghelicã. Deºi în majoritatea locurilor existã deschidere ecumenicã, totuºi programul exerciþiilor depinde de componenþa grupurilor care se constituie.

Ca atare, pe lângã exerciþiile care se orienteazã spre citirea ºi meditarea textelor biblice existã ºi exerciþii, precum: Liturghii, rugãciuni, cercetarea cugetului, spovadã, împãrtãºire în grupuri etc. Asta pornind de la definiþia pe care Ignaþiu de Loyola o dã la astfel de practici în cartea „Exerciþii spirituale”: „Prin acest nume, «exerciþii spirituale», se înþelege orice mod de a cerceta conºtiinþa, de a medita sau de a contempla, de a se ruga cu glas tare ºi în gând, ºi alte

îndeletniciri spirituale. (...) Cãci, dupã cum a se plimba, a merge ºi a alerga sunt exerciþii fizice, tot la fel, orice mod de a pregãti ºi a predispune sufletul pentru îndepãrtarea de la sine a tuturor ataºamentelor neorânduite ºi, odatã îndepãrtate, pentru cãutarea ºi gãsirea voinþei divine în orânduirea propriei vieþi spre mântuirea sufletului, se numesc exerciþii spirituale”. Cunoscând cele de mai sus, în funcþie de zona în care locuiþi, existã mai multe case în care se întâlnesc grupuri de tineri, studenþi, familii, persoane consacrate, preoþi, laici etc. pentru exerciþii spirituale, dupã un program pe care casele respective îl comunicã la cerere prin telefon, prin e-mail sau l-au afiºat pe situl lor. Iatã câteva dintre ele: Bacãu – Luncani: Mãnãstirea Carmeliþilor, Roman – Traian: Casa de Reculegere a Verbiþilor, Oneºti: Centrul de Spiritualitate Franciscan-Capucin ºi Activitate Ecumenicã „Domus Mariae”, Bucureºti: Comunitatea „Sfântul Claudiu La Colombiere”, Bucureºti – Snagov: Mãnãstirea Pãrinþilor Carmeliþi Desculþi, Cluj Napoca: Casa Manresa, Satu Mare: Casa „Sfânta Ana”...

Evident, pe lângã casele ºi mãnãstirile care au un program de exerciþii spirituale, aproape orice parohie mai mare organizeazã zile de reculegere sau exerciþii spirituale pentru diferite grupuri, gãsind un loc adaptat. La fel procedeazã ºi asociaþiile de tineri, de laici sau studenþi.

Pr. Anton Biºoc (Voievodeasa). „Nu cu prea mult timp în urmã v-am rugat sã retipãriþi cartea «Lourdes». Treaba a mers ºi eu am cumpãrat peste

750 de exemplare pe care le-am trimis în toatã lumea. (...) Acum doresc tare mult sã mai aparã ceva în cinstea sfintei Fecioare.

E vorba de cartea «Fatima» tradusã de mine cu ani în urmã ºi nu mai existã nici un exemplar.

Este o carte foarte bunã ºi actualã; este vorba de evlavia la Inima Neprihãnitã a Mariei.

Eu mã angajez, dacã o am, sã distribui cât mai multe în lumea de astãzi care orbecãie în întuneric”.

Vom încerca s-o retipãrim. Vã mulþumim pentru interes ºi pentru munca de rãspândire a cãrþilor ºi revistelor.

J.F. (Galbeni). „Peste puþin timp am sã devin tatãl unui bãieþel, la care vreau sã-i pun numele Vasile, dar nu am gãsit în calendarul romano-catolic acest nume, doar sfântul Vasile cel Mare care este ortodox. Vã rog sã-mi spuneþi dacã este un sfânt Vasile romano-catolic. Vã mulþumesc din suflet!”.

Felicitãri pentru cã aþi ales sã daþi copilului dv. un nume creºtin! Vasile este sãrbãtorit în calendarul romano-catolic la 2 ianuarie. Pe vremea când a trãit el Biserica nu era despãrþitã. Ca atare, nu se poate spune cã este ortodox. Pe vremea aceea Biserica era una. Iatã ºi câteva date despre el: Sfântul Vasile cel Mare (330-379) s-a nãscut în Cezareea Capadociei (Asia Micã) într-o familie care a dat mai mulþi sfinþi. Este autorul „Regulilor” care au jucat un rol considerabil în orientarea monahismului. Ca episcop de Cezareea, în Capadocia (370), se va arãta un adevãrat pãstor, luptând împotriva ereziei favorizate de împãratul Valens. A scris un important tratat despre

august 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 25

Duhul Sfânt. Orientalii celebreazã ºi astãzi în duminicile din Postul Mare, în noaptea de Paºti ºi în sãrbãtoarea Sfântului Vasile o Liturghie care vine de la el. Pentru activitatea lui practicã ºi pentru excelentul dar al vorbirii, a primit supranumele de „cel Mare”. Aºa stând lucrurile puteþi sã-i daþi copilului dv. liniºtit numele Vasile.

M.D. (e-mail). „Am ºi eu o întrebare pentru dv. Sunt un tânãr catolic. Am un frate la seminar în Iaºi. Aº vrea sã mã cãsãtoresc cu o fatã de religie ortodoxã. Naºii pe care dorim sã-i avem la nuntã sunt prieteni tot de religie ortodoxã. Menþionez cã în localitatea mea natalã, parohul este în vârstã ºi are o mentalitate mai «învechitã» ºi nu ºtiu ce ar putea scrie în acele scrisori cãtre seminar. Vã rog sã-mi spuneþi dacã fratele meu poate fi influenþat în mod negativ de alegerea mea. I se vor ivi piedici pentru a nu ajunge preot dacã mã voi cãsãtori în condiþiile prezentate mai sus? Vã mulþumesc anticipat pentru rãspuns!”. În principiu, alegerile pe care le faceþi vã afecteazã în primul rând pe dv. Fiþi convins cã „pãrintele acela în vârstã cu mentalitate învechitã” nu vã vrea rãul, vã vorbeºte din experienþã, din ceea ce a vãzut în viaþa lui. Suntem convinºi cã Sfinþia sa vrea sã aveþi o familie sãnãtoasã ºi trainicã. Dacã Dumnezeu nu are decât un rol foarte mic în cãsãtoria dv. atunci prea puþin conteazã cât de mult crede logodnica sau cât de mult sunt ataºaþi naºii de Bisericã.

Veþi face pur ºi simplu cãsãtoria, veþi scãpa de acele momente, iar naºii nu vor fi decât

niºte martori. Dacã Dumnezeu este alegerea fundamentalã pe care aþi fãcut-o ºi dacã veþi putea sã spuneþi ca Iosua din Vechiul Testament: „Cât despre mine, eu ºi casa mea vom sluji Domnului”, atunci orice amãnunt al casãtoriei dv. conteazã. Biserica insistã mereu ca soþii sã fie de aceeaºi credinþã. Motivaþia este cã cei doi îºi vor construi unitatea familiei prin raportarea la acelaºi sistem de valori, prin faptul cã se roagã împreunã, cã merg împreunã la Bisericã ºi la sacramente. E greu de împlinit acestea dacã cei doi nu au aceeaºi credinþã. În plus, vin copiii ºi aceºtia vor fi derutaþi când cei doi au credinþe diferite. La fel ºi cu naºii... Veþi avea naºii pe care i-aþi ales.

Când o familie ajunge în crizã, de regulã intrã în rol naºii care vor încerca sã-i canalizeze pe cei doi spre Acela care poate sã aducã pacea ºi binecuvântarea în familie. Dacã naºii înºiºi nu se raporteazã la asemenea valori nu au ce sã dea noilor cãsãtoriþi.

Sper cã fratele dv. v-a explicat toate acestea. Dacã a fãcut-o nu are de ce sã se teamã. Doar alegerile lui ºi modul cum îºi va trãi vocaþia îl vor afecta. Vã dorim gânduri bune ºi binecuvântare în familia pe care o veþi întemeia!

Dorin Martea (e-mail). „Care este diferenþa dintre omul care se spovedeºte o datã în an ºi cu gândul «ca pot sã pãcãtuiesc cã anul viitor iarãºi mã voi spovedi ºi voi fi iertat» ºi omul care se teme de pãcatele lumii, dar le face inconºtient ºi merge des la spovadã? Care e diferenþa dintre credinciosul care vine în fiecare duminicã

26 · LUMINA CREªTINULUI · august 2011

la Biserica ºi primeºte iertarea pãcatelor la spovadã, de creºtinul care vine o datã, de douã ori pe an ºi tot primeºte iertarea pãcatelor la spovadã”.

Este aceeaºi diferenþã care existã între un copil care-ºi viziteazã foarte des pãrinþii ºi altul care merge o datã pe an la ei.

Sau aceeaºi diferenþã care existã între Ioan care l-a urmat pe Cristos din tinereþe ºi tâlharul care s-a întors în ultima clipã.

Când mai multe persoane au fost întrebate dacã le pare rãu cã s-au întors la Dumnezeu, toate, fãrã excepþie, au rãspuns cã le pare rãu cã nu s-au întors mai repede. Bucuria unei vieþi aproape de Cristos este incomparabilã cu o viaþã trãitã departe de el sau cu o viaþã în care iubirea se manifestã din când în când. Când iubeºti vrei sã stai cu persoana iubitã tot mai mult. Întrebarea dv. îºi gãseºte rãspuns în conºtiinþa ºi experienþa cã suntem iubiþi de Dumnezeu, în rãspunsul dat acestei iubiri ºi în intensitatea iubirii noastre faþã de el.

Adrian Mocanu (e-mail). „Fiþi amabil, ºtiu cã ortodoxia foloseºte trei tipuri de Liturghii.

Vreau sã ºtiu despre Liturghia romano-catolicã, dacã sunt mai multe tipuri de Liturghii, cine le-a compus ºi când. Mulþumesc!”. În Biserica Catolicã se folosesc mai multe Liturghii, dupã ritul la care ne referim. În romano-catolicism despre care întrebaþi se foloseºte ritul roman. În acest rit actualmente este Liturghia care a ieºit în urma reformei adusã de Conciliul Vatican II ºi Liturghia veche, tridentinã (în limba latinã).

Virtuþi ºi vicii Orizontal: 1) Amãrãciune sufleteascã – Tuberculozã. 2) Cu dragoste de oameni – Efectul cauzat în suflet de un pãcat.

3) Reprezentare falsã produsã de imaginaþia cuiva – Uniunea Tineretului Popular (abr.).

4) Dânsele – Nele(giuire!) – Adiere. 5) Ultimele plãceri! – La intrare în Tzinan! – Macedonia în 846! 6) Virtutea de care au nevoie oamenii pentru a trãi în pace ºi armonie. 7) A purta poverile altora – Sete!

8) Pretinsã artã de a supune forþele naturii (pl.) – Oameni stãpâniþi de vicii, care acþioneazã asemenea acestor maºini.

9) Rene(gare!) – Pãcat împotriva vieþii, ce contravine grav demnitãþii persoanei umane ºi sfinþeniei Creatorului. 10) Neatinºi de vicii. 11) Neatent în timpul rugãciunii – Popã, în cãrþile de joc (pl.). 12) Pãcatul slujitorului necredincios – Om virtuos (fig.).

Vertical: 1) A suporta consecinþele pãcatelor – Mândrie incipientã! – Drum naþional (abr.). 2) Virtutea care stã la baza rugãciunii – „Numãr de identitate al persoanei strãine”, pe care îl au mulþi români care lucreazã în afara þãrii. 3) Adevãrata liniºte sufleteascã, datoratã lipsei pãcatului – A persevera în pãcate.

4) Antifonul de la intrare! – Dezonoare. 5) Începutul invidiei! – Negru amestecat cu alb (pop.) – Teoria relativitãþii restrânse (în fizicã, abr.). 6) Infidelitate conjugalã – Exprimare a dorinþei de bine. 7) Inima unui prunc! – Lipsitã de dragoste faþã de aproapele aflat în necaz. 8) Abatere doctrinarã de la credinþa Bisericii – Organisation

Mesaj creºtin

Criptografie

of Islamic Cooperation (siglã).

9) Virtutea de a suporta în liniºte ºi cu speranþã anumite greutãþi pricinuite de nedreptatea cuiva.

10) Pãcatul de cãpetenie al tuturor viciilor – Oman Education & Training In (siglã).

11) Stare sufleteascã de tulburare, de uitare de sine – A þipa din cauza disperãrii. 12) Starea celui lipsit de inteligenþã – Primele ispitiri!

Dicþionar: IEO, NIE, LAI, OIC Pr. Alois Moraru Rezolvarea rebusului „Duhuri ale rãtãcirii” din numãrul trecut:

1) INSELAT – CRAI; 2) NAIVI – EA – AIN; 3) FR – ABANDON – G; 4) ICA – ER – ODAIE; 5) DIVORTURI – DR; 6) ESEC – AMANTE; (6,2,3,4,2,10,2,9,5,6) 7) L – NAN – OT – RAM; 8) INTRIGA – M – LU; 9) OUA – ORGOLII; Galina P. Pajura 10) ABR – ALEASA – E; 11) PIATRA – R – DOR; 12) AL – MINCINOSI.

Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit Parohiile: Bijghir, 495 lei; Chetriº, 230 lei; Coman, 270 lei; Dofteana, 230 lei; Fãlticeni, 110 lei; Iaºi „Sfântul Anton de Padova”, 835 lei; Izvoarele (IS), 530 lei; Nicolae Bãlcescu, 820 lei; Nisiporeºti, 250 lei; Oituz, 1.130 lei; Oþeleni, 320 lei; Pustiana, 425 lei; Rãchiteni, 380 lei; Roman „Inima Neprihãnitã a Mariei”, 800 lei; Soloneþu Nou, 350 lei; ªcheia, 200 lei; Talpa, 160 lei; Traian (NT), 350 lei; Vãleni, 145 lei.

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica ºi bicentenarul bisericii (Gura Humorului, 19 iunie)

Pelerinajul icoanei Maicii Domnului de la Cacica (Bârlad, 19 iunie)

Jubileul de 40 de ani de preoþie (Iaºi, 24 iunie)

Procesiune cu preasfântul sacrament pe strãzile oraºului (Iaºi, 26 iunie)

Campus pentru cercetaºi Scout (Izvorul Muntelui, 4-11 iulie)

Al doilea capitul electiv al Fraþilor Capucini din Custodia „Fericitul Ieremia” (Oneºti, 6-9 iulie)

Comemorarea morþii preotului medic Martin Benedict (Galbeni, 10 iulie)

Campus vocaþional pentru tinere (Târgu Ocna, 11-13 iulie)