Lumina crestinului, nr. 9/2011

LUMINA

CREªTINULUI Serie nouã – Anul XXII septembrie 2011, nr. 9 (261) Publicaþie lunarã a Diecezei Romano-Catolice de Iaºi Prima apariþie: ianuarie 1913 Redacþia Lumina creºtinului Bd. ªtefan cel Mare, 26, 700064-Iaºi tel. 0232/212003; fax 0232/211527 e-mail: editor@ercis.ro Redactor: pr. Cornel Cadar (e-mail: cornel@ercis.ro) Colectivul de redacþie: sr. Lenuþa Bãcãoanu, sr. Lidia Gherguþ, Ovidiu Biºog Tehnoredactare: ing. Silviu Dogariu Preþul: 1,5 lei Pe copertã: Tineri din Dieceza de Iaºi la ZMT, Madrid ISSN 1453-3758

Cum sã mã abonez?

Pentru a deveni abonaþi achitaþi contravaloarea publicaþiilor prin mandat poºtal, ordin de platã sau persoanei prin care revista ajunge la dv. Prin mandat poºtal plata se va efectua pe adresa: Bãcãoanu Lenuþa, Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064-Iaºi. Prin ordin de platã (nu prin mandat poºtal) se va achita în contul de mai jos. Informaþii despre abonamente: sr. Lidia Gherguþ (tel. 0766/646635). Pe mandatul poºtal, la rubrica „Loc pentru corespondenþã” specificaþi: „Abonamente la publicaþia...”. Notaþi numãrul de abonamente ºi adresa dv. exactã.

Contul bancar deschis la BCR IAªI: Episcopia Romano-Catolicã – Editura Presa Bunã RO35RNCB0175033592360003

Sã ne rugãm cu Biserica Intenþia generalã Pentru ca toþi învãþãtorii sã transmitã iubirea faþã de adevãr ºi sã educe în spiritul valorilor morale ºi spirituale autentice.

Intenþia misionarã Pentru ca toate comunitãþile creºtine rãspândite în continentul asiatic sã proclame evanghelia cu fervoare, mãrturisindu-i frumuseþea cu bucuria credinþei.

Apostolul iubirii (VIII) Isus ºi samariteana n capitolul al patrulea al Evangheliei scrisã de sfântul apostol ºi evanghelist Ioan, capitol alcãtuit din 54 de versete (al patrulea ca amploare dintre cele 22), autorul acordã o atenþie deosebitã conversaþiei lui Isus cu femeia samariteanã, la fântâna lui Iacob (42 de versete).

Evenimentul este indicat în partea a doua a Evangheliei, denumitã Cartea semnelor, sub genericul „începutul revelãrii lui Isus”.

Cererea lui Isus adresatã femeii: „Dã-mi sã beau!” (v. 7), declanºeazã microprocesul revelãrii divine, legat de un element primordial vieþii: apa.

Atitudinea reþinutã a femeii, deoarece „iudeii nu aveau legãturi cu samaritenii” (v. 9b), dã ocazie lui Isus sã dea deoparte barierele etnico-religioase pentru a îndrepta atenþia femeii spre apa vie, simbol al „darului lui Dumnezeu”, evanghelia mântuirii, propovãduitã de Cristos-Înþelepciunea, Mesia, aºteptatul ºi doritul popoarelor.

Isus trezeºte interesul femeii care, în stilul ei propriu de comoditate, se ºi repede: „Doamne, dã-mi aceastã apã ca sã nu-mi mai fie sete ºi sã nu mai vin aici

Î

ca sã scot!” (v. 15). O astfel de favoare este însã condiþionatã de o moralitate pe mãsurã, care îi lipsea femeii concubine. Demascatã de Isus, samariteana încearcã sã schimbe vorba, spre locul de închinare. Isus intervine prompt, explicându-i femeii, care vede deja în el un profet, cã „a venit ceasul adevãratei închinãri, în duh ºi adevãr”, pentru cã „Dumnezeu este duh”. Aceastã instruire fãcutã de Isus femeii, care pare deja convertitã, o face sã declare: „ªtiu cã vine Mesia, care este numit Cristos. Când va veni, el ne va învãþa toate” (v. 25). Isus confirmã din plin spusele femeii: „Eu sunt, cel care îþi vorbesc” (v. 26). Expresia este punctul culminant al revelãrii lui Dumnezeu, prin Fiul sãu, Isus Cristos.

Versetele urmãtoare o aratã pe femeia samariteanã-crainic al Mesiei. Ea pune în miºcare pe concetãþenii ei; aceºtia, venind la Isus, îl ascultã ºi îl invitã la ei. „Iar el a rãmas acolo douã zile” (v. 40b), dupã care au putut spune din toatã inima: „Noi înºine am auzit ºi ºtim cã acesta este cu adevãrat Mântuitorul lumii!”.

Ne însuºim ºi noi aceastã mãrturisire prin viaþa noastrã creºtineascã?

Mesaj terezian

Setea de iubire a lui Isus „Dacã aº ºti, Isuse, cât îþi este de sete de iubirea mea! Dacã aº înþelege ce izvor bogat porneºte din inima ta! Iubirea cere iubire. ªi eu care mãsor cu zgârcenie ceea ce trebuie sã-þi dau… Lãrgeºte-mi inima!” (C. Tonnelier, Trãirea zilnicã a evangheliei împreunã cu sfânta Tereza a Pruncului Isus, Ed. „Presa Bunã”, 1997, p. 90).

P.A.D.

Editorial Apel cãtre tineri

Mãrturisiþi credinþa, nu vã ruºinaþi de Domnul!

-a încheiat duminicã, 21 august, la Madrid (Spania), S cea de-a XXVI-a Zi Mondialã a Tineretului (ZMT). Aproape douã milioane de tineri din 137 de þãri ale lumii – între care ºi România – au participat la Liturghia de încheiere. Urmãtoarea ZMT va fi la Rio de Janeiro (Brazilia), în 2013.

Deschiderea oficialã a avut loc marþi, 16 august, cu Liturghia solemnã celebratã seara începând cu ora 20.00 în Piaþa „Cibeles” de cãtre cardinalul Antonio María Rouco Varela, arhiepiscopul oraºului. Debora Donnini, unul dintre trimiºii Radio Vatican, relata: „Credinþa tânãrã trezeºte Madridul din amorþealã. Capitala spaniolã, de obicei fãrã multã lume în mijlocul lunii august, asistã la sosirea, din orã în orã în numãr tot mai consistent, a mii de tineri, bãieþi ºi fete, care cu rucsacul pelerinului în spate, de culorile roºu, galben ºi portocaliu, ºi în ciuda temperaturii foarte ridicate, umplu centrul oraºului. ªi veselia începe sã fie contagioasã: în Piaþa Cibeles rãsunã probele de cânt ca primele indicii ale impactului puternic pe care întâlnirile îl vor avea”.

Simbolul ZMT era prezent peste tot (sub o cruce, trei tineri, în formã stilizatã, îºi dau mâna formând o coroanã, amintind-o pe cea a Fecioarei Maria de la Almudena, patroana Madridului).

Peste 30.000 de voluntari (dintre care 10 din România),

îmbrãcaþi cu tricouri verzi, au dat informaþii ºi au lucrat la buna organizare a întâlnirii.

Miercuri, 17 august, a început Festivalul tineretului cu un program bogat în evenimente: de la vizite la bisericile din Madrid, la splendidele expoziþii precum cea a Chipurilor lui Isus de la Muzeul Prado, pânã la iniþiativa singularã numitã „Coffe House”, organizatã de Asociaþia „Regnum Christi”: în cadrul sugestiv al stadionului Bernabeu, mii de tineri au putut asculta muzicã ºi mãrturii de la tineri care în viaþa lor l-au întâlnit pe Isus Cristos; acolo a fost amenajatã ºi o capelã pentru rugãciune ºi meditaþie. În trei zile (17, 18 ºi 19 august), episcopi din toatã lumea au þinut 220 de cateheze în 27 de limbi, în 250 de locuri, bisericii ºi sãli din Madrid ºi periferie.

Benedict al XVI-lea a sosit în Spania joi, 18 august. Dupã ce s-a întâlnit cu oficialitãþile ºi a plantat împreunã cu reprezentanþi ai tinerilor un mãslin, cu referinþã la tema ZMT: „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (Col 2,7), seara a fost primit de tineri. Mai întâi s-a cântat imnul „Tari în credinþã” (text: Mons. César Franco, episcop auxiliar de Madrid ºi coordonator general al ZMT, muzicã: pr. Enrique Vázquez Castro); au urmat salutul cardinalului Antonio Maria

Rouco Varela ºi salutul a cinci tineri din diferite continente, dupã care s-a proclamat Evanghelia dupã Matei (7,24-27) despre zidirea casei pe stâncã. În discursul sãu, papa i-a încurajat pe tineri sã meargã pe calea lui Cristos: „Mãrturisiþi minunata aventurã a credinþei; nu vã ruºinaþi de Domnul!” Tinerii s-au rugat în francezã, swahili, spaniolã, arabã ºi italianã.

A doua zi, vineri, 19 august, s-a desfãºurat Calea sfintei cruci (14 opriri de meditaþie a drumului crucii Mântuitorului). Celelalte momente centrale ale acestei ZMT, a treia pentru Benedict al XVI-lea dupã cea de la Köln în Germania în 2005 ºi de la Sydney în Australia în 2008, au fost privegherea de rugãciune cu tinerii (sâmbãtã searã, 20 august) ºi Liturghia de a doua zi. Tinerii au petrecut noaptea în aer liber în vederea marii Liturghii pentru cea de-a XXVI-a Zi Mondialã a Tineretului care a fost celebratã de papa duminicã, 21 august, începând de la ora 9.30. „Credinþa creºtinã nu este numai a crede în adevãruri, ci este înainte de toate o relaþie personalã cu Isus Cristos”: este unul din pasajele-cheie ale mesajului papei.

Pr. Cornel Cadar

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 3

Actualitatea ZMT – Madrid 2011

Experienþã de credinþã ãrã îndoialã, ZMT de la Madrid a fost un eveniment F de credinþã. În afara faptului cã tinerii s-au adunat împreunã, mulþi dintre ei s-au rugat ºi au descoperit frumuseþea urmãrii drumului lui Cristos.

Mulþi s-au aºezat la rând pentru spovadã la cele circa 200 de puncte confesionale unde s-au alternat, pânã la ora 22.00, 3-4 mii de preoþi, în ture de patru ore pentru a asculta mãrturisirile sacramentale. Papa însuºi a primit individual în sacramentul spovezii mai mulþi tineri.

Din România au participat la ZMT circa o mie de tineri din parohiile celor ºase dieceze romano-catolice ºi cinci eparhii greco-catolice însoþiþi de PS Virgil Bercea, responsabil pentru laici în cadrul Conferinþei Episcopilor Catolici, dar ºi de episcopii Florentin Crihãlmeanu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Aurel Percã, episcop auxiliar de Iaºi ºi PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureºti.

Printre ei s-au aflat mai mulþi preoþi asistenþi, seminariºti,

Cuvintele papei

Vin ca urmaº al lui Petru, pentru a-i întãri pe toþi în credinþã, trãind câteva zile de intensã activitate pastoralã, pentru a vesti cã Isus Cristos este calea, adevãrul ºi viaþa; pentru a da impuls angajãrii de a construi împãrãþia lui Dumnezeu în lume, în mijlocul nostru; pentru a-i îndemna pe tineri sã se întâlneascã personal cu Cristos, prieten, ºi astfel, înrãdãcinaþi în persoana sa, sã se converteascã în ucenici fideli ai sãi ºi martori curajoºi.

Pentru ce ºi cu care scop a venit aceastã mulþime de tineri la Madrid? Vãd superficialitatea, consumismul ºi hedonismul dominante, atâta banalizare în trãirea sexualitãþii, atâta lipsã de solidaritate, atâta corupþie. ªi ºtiu cã fãrã Dumnezeu ar fi greu sã înfrunte aceste provocãri ºi sã fie cu adevãrat fericiþi…

Aici, în aceastã Zi, au o ocazie deosebitã de a pune în comun aspiraþiile lor, a schimba reciproc bogãþia propriilor culturi ºi experienþe, a se însufleþi unul pe altul într-un drum de credinþã ºi de viaþã, în care unii se cred singuri sau ignoraþi în propriile ambiente zilnice. În schimb nu, nu sunt singuri.

Mã pregãtesc sã spun tinerilor, cu toatã forþa inimii mele, cã nimic ºi nimeni sã nu le rãpeascã pacea; nu vã ruºinaþi de Domnul. El nu a avut reþineri în a se face unul ca noi ºi sã trãiascã necazurile ºi strâmtorãrile noastre pentru a le purta lui Dumnezeu, ºi astfel ne-a mântuit.

Lãsaþi ca acest Cuvânt sã pãtrundã ºi sã poatã crea rãdãcini în inimile voastre ºi pe el sã zidiþi viaþa voastrã. Tari în credinþã, veþi fi o verigã din marele lanþ al credincioºilor. Nu se poate crede fãrã a fi ajutaþi de credinþa celorlalþi ºi cu credinþa mea contribui ºi la ajutorarea celorlalþi în credinþã. Biserica are nevoie de voi ºi voi aveþi nevoie de Bisericã.

4 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

persoane consacrate, tineri novici ºi novice. Primele zile le-au petrecut în câteva dieceze dintre cele 68 ale þãrii. Pentru români, cateheza a fost þinutã de PS Virgil Bercea.

Sosite la sfârºitul lunii iulie în capitala spaniolã, crucea ºi icoana Zilei au simbolizat tema pe care s-a axat cateheza papei pentru 2011, avânt ca titlul „înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã”, o catehezã pe care Benedict al XVI-lea a dezvoltat-o pe etape. În rucsacul participanþilor s-a aflat ºi YouCat, rezumat al Catehismului Bisericii Catolice pregãtit special pentru tineri ºi structurat în formã de întrebare ºi rãspuns.

La ZMT au participat 800 de episcopi (reprezentând un sfert din episcopii întregii lumi), 6.000 de seminariºti ºi mii de preoþi. Pentru papa Benedict al XVI-lea a fost a 20-a cãlãtorie apostolicã internaþionalã, a treia în Spania, dar prima la Madrid. Deºi inima vizitei a fost întâlnirea tinerilor cu papa sub semnul crucii, cãlãtoria nu s-a identificat în întregime cu întâlnirea tinerilor: au fost ºi întrevederi cu familia regalã a Spaniei, cu premierul Zapatero ºi liderul opoziþiei Rajoy, dar ºi cu reprezentanþii mediilor academice ºi cu tineri cu handicap.

Pelerinaj la Cacica anctuarul marian de la Cacica a fost ºi anul acesta, în S perioada 13-15 august, gazda a mii de pelerini veniþi din toate colþurile þãrii, precum ºi din strãinãtate, pentru a se ruga sfintei Fecioare Maria în marea sãrbãtoare a Adormirii Maicii Domnului. În scrisoarea pastoralã Familia creºtinã în drum spre Maica Domnului de la Cacica (16 iulie), PS Petru Gherghel a recomandat tinerilor ºi adulþilor un pelerinaj special, o nouã modalitate de a ajunge la sanctuar: cu bicicleta. Pelerinajul bicicliºtilor a început sâmbãtã, 13 august, ora 9.30, ºi a avut ca punct de plecare Institutul Franciscan din Roman. Protagoniºtii acestui pelerinaj, aproape o sutã de tineri din comunitãþile din zonele Bacãu, Roman ºi Iaºi au pornit la drum dupã ce au primit binecuvântarea PS Aurel Percã.

Celebrãrile de la sanctuarul de la Cacica au fost deschise duminicã, 14 august, ora 10.00, printr-o celebrare penitenþialã, celebratã de pr. Adrian-Sorin Giurgi OFMConv., care a þinut ºi omiliile la celebrãrile liturgice din cadrul pelerinajului, având ca temã familia creºtinã.

Bicicliºtii pelerini au sosit la sanctuar duminicã, 14 august, la ora 11.30, iar la ora 12.00 a avut loc sfânta Liturghie solemnã de deschidere a pelerinajului. Liturghia a fost prezidatã de PS Aurel Percã, alãturi de care au concelebrat pr. Romuald Bulai, rectorul sanctuarului, ºi numeroºi preoþi sosiþi la sanctuar.

Tot la ora 12.00 a început ºi pelerinajul tinerilor spre Cacica. Peste 250 de tineri din diferite parohii, fiind însoþiþi de PS Petru Gherghel ºi coordonaþi de pr. Florin-Petru Sescu, au pornit pe jos de la o distanþã de 5 km de Cacica ºi au ajuns la sanctuar la ora 13.30. Tinerii s-au unit în rugãciune ºi cu toþi cei care, la Madrid, au fost prezenþi pentru Ziua Mondialã a Tineretului.

La ora 16.00, pelerinii s-au strâns în faþa bisericii pentru a participa la Calea sfintei cruci, animatã de pr. Florin-Petru Sescu ºi un grup de pelerini. A urmat apoi adoraþia euharisticã.

Sfânta Liturghie dedicatã tinerilor, seminariºtilor ºi persoanelor consacrate a avut loc la ora 18.00. Liturghia a fost prezidatã de PS Petru Gherghel, alãturi de care au concelebrat PS Aurel Percã ºi numeroºi preoþi. Celebrarea a fost animatã de corul de tineri din Oneºti, care, prin entuziasmul lor, i-au determinat pe tineri sã cânte alãturi de ei. La Liturghie au fost prezente ºi autoritãþile locale.

Pelerinii au avut ocazia sã asculte ºi un concert de muzicã sacrã, la ora 20.00, fiind susþinut de Corul Madrigal. La ora 22.00 a avut loc privegherea marianã cu rugãciunea Rozariului ºi procesiunea cu lumânãri aprinse în jurul bisericii.

Luni, 15 august, ziua hramului, s-a deschis cu Liturghia de la ora 06.00 în limba românã, urmatã de o Liturghie greco-catolicã,

precum ºi de Liturghii în limbile maghiarã, polonã ºi germanã.

La ora 11.00 a fost celebratã sfânta Liturghie solemnã a hramului, prezidatã de ÎPS Ioan Robu. Au concelebrat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percã ºi mulþi preoþi prezenþi la pelerinaj. Omilia a fost þinutã de ÎPS Ioan Robu care a accentuat importanþa devoþiunii faþã de Maica Domnului, a rugilor purtate în inimã de fiecare, spunând cã sãrbãtoarea Ridicãrii cu Sufletul ºi Trupul la Cer a Preasfintei Fecioare Maria ne invitã sã privim înainte nu doar spre cimitir, ci ºi spre cer: suntem chemaþi asemenea Mariei sã intrãm în lumina lui Cristos cel Înviat.

Piesa de teatru „Apus de soare” (de Barbu ªtefãnescu Delavrancea), interpretatã de Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoºani, a încheiat pelerinajul de la Cacica din acest an.

Celebrãrile liturgice din cadrul pelerinajului au putut fi ascultate la Radio Maria, care a transmis în direct de la sanctuarul din Cacica.

Sergiu Gabor

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 5

Mormântul apostolului Filip, descoperit în Turcia n oraºul Pamukkale (în sud-vestul Turciei), vechiul ÎHierapolis din Anatolia Occidentalã, a fost redescoperit recent mormântul apostolului Filip.

Descoperirea a fost fãcutã de o echipã internaþionalã de circa 75 de arheologi, condusã din anul 2000 de Francesco D’Andria, profesor la Universitatea din Salento. „Am încercat de mulþi ani sã descoperim mormântul sfântului Filip. L-am gãsit în sfârºit sub dãrâmãturile unei biserici, pe care le-am scos la lumina zilei în urmã cu o lunã”, a declarat arheologul D’Andria la 27 iulie.

Structura ºi inscripþiile de pe mormânt aratã cã este vorba de Filip.

Arheologii au lucrat mulþi ani pânã sã descopere mormântul apostolului Filip. Sãpãturile în oraº au început în anul 1957.

Înainte de a deveni internaþionalã, echipa de arheologi a fost italianã. În anul 2008, echipa a scos la luminã drumul parcurs de pelerini pentru a ajunge la mormântul apostolului. În luna iunie a.c., arheologii au descoperit o micã bisericã la mai puþin de 50 de metri de biserica „Sfântul Filip” ºi în aceastã bisericuþã au gãsit un mormânt. „Alãturi de «martyrion» – edificiul de cult octogonal construit pe locul unde Filip a fost martirizat – am identificat o bazilicã din secolul al V-lea cu trei navate”, a povestit telefonic pentru cotidianul vatican „L’Osservatore romano” directorul misiunii. „Aceastã bisericã a fost construitã în jurul unui mormânt roman din secolul I, care, în mod evident, era þinut în foarte mare consideraþie, dacã mai târziu s-a decis

6 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

sã se ridice în jur o bazilicã.

Este vorba de un mormânt nu în formã de groapã, ci de capelã, cu fronton ºi camerã funerarã”.

La 1 august, postul de televiziune italian Tg2000 a dat pentru prima datã imagini de la faþa locului ºi l-au intervievat pe profesorul Francesco D’Andria. „Scriitorii antici, a subliniat profesorul, au spus mereu cã Hierapolis este locul unde apostolul Filip a fost martirizat ºi unde i se poate vedea mormântul…

Am gãsit un complex ca un mare sanctuar dedicat apostolului Filip. În interiorul acestui complex sunt diferite edificii, printre care ºi mormântul apostolului, care a fost deschis.

Agenþiile de ºtiri au preluat eronat cã mormântul a rãmas închis. Nu ne aºteptam sã gãsim rãmãºiþele apostolului pentru cã ºtim din izvoarele istorice cã relicvele au fost duse deja în secolul al VI-lea la Constantinopol într-o bisericã în apropiere de bazilica «Sfinþii Apostoli».

Apoi (560) o parte din relicve a fost dusã la Roma, unde se gãseºte în bazilica «Sfinþii Iacob

ºi Filip», cunoscutã mai bine ca bazilica «XII Apostoli»”. În jurul anului 190, episcopul din Efes, Policrat, scria într-o epistolã trimisã episcopului de Roma, Victor: „Chiar ºi în Asia se odihnesc stele mari, care se vor ridica în ultima zi a parusiei Domnului (...) (printre ei) Filip, unul dintre cei 12 apostoli, care a adormit în Hierapolis (…), de asemenea, Ioan (...) a adormit la Efes”. În secolul al IV-lea, istoricul Eusebiu din Cezareea sublinia acelaºi lucru, scriind cã în Asia strãlucesc douã stele: Ioan, îngropat le Efes, ºi Filip, „care se odihneºte la Hierapolis”.

Filip a fost unul dintre cei 12 apostoli aleºi de Isus. S-a nãscut în anul 5 d.C., în Betsaida, de unde erau Petru ºi Andrei. A fost ucenic al lui Ioan Botezãtorul ºi apoi printre primii apostoli chemaþi de Isus. În Noul Testament apare al cincilea în lista apostolilor. În Evanghelia dupã Ioan, în câteva rânduri, Filip este protagonist. Îl prezintã lui Isus pe Natanael-Bartolomeu: „L-am gãsit pe acela despre care au scris Moise în Lege ºi profeþii...

Vino ºi vezi” (In 1,45b). În relatarea înmulþirii pâinilor, Isus îi adreseazã lui Filip întrebarea:

„De unde vom cumpãra pâine pentru ca aceastã mulþime sã poatã mânca?” (In 6,5b). Filip nu înþelege semnificaþia întrebãrii ºi rãspunde: „Pâine de douã sute de dinari nu ajunge, chiar dacã am voi sã-i dãm fiecãruia câte o bucãþicã”. Dupã intrarea în Ierusalim, îi conduce pe niºte greci la Isus. La ultima Cinã, Isus le vorbeºte apostolilor despre misterul Sfintei Treimi. Filip, copleºit de cele auzite, cere: „Doamne, aratã-ni-l pe Tatãl ºi ne este de-ajuns!”. Restul vieþii lui Filip nu este foarte cunoscut. Conform tradiþiei, i-a evanghelizat pe sciþi ºi pe parþi. A predicat în Grecia, Siria

ºi Frigia. Tradiþia cea mai comunã afirmã cã a murit rãstignit, în timpul împãratului Domiþian, sau chiar Traian, la vârsta de 87 de ani.

Este sãrbãtorit de Biserica Catolicã ºi Biserica Luteranã, la 3 mai (ziua în care rãmãºiþele pãmânteºti au fost aduse la Roma ºi aºezate împreunã cu cele ale sfântului Iacob în biserica „XII Apostoli”), de Biserica Anglicanã, la 1 mai, de Biserica Ortodoxã, la 14 noiembrie, de Biserica Coptã, la 18 noiembrie, ºi de Biserica Armeanã, la 17 noiembrie. În jurul mormântului sfântului Filip din Hierapolis, pe valea râului Lykos, erau edificii care constituiau punct de pelerinaj, care a înflorit în secolele al V-lea ºi al VI-lea. Când pelerinii se apropiau de acest loc aveau în faþã oraºul Colose, cunoscut pentru scrisoarea adresatã de sfântul Paul, iar la dreapta Laodiceea, una dintre cele ºapte biserici din Apocalips. Spre coastã, nu foarte departe, este oraºul Efes, unde fusese înmormântat apostolul Ioan.

Pr. Cornel Cadar

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 7

Fraþii ªcolilor Creºtine la ceas aniversar una septembrie are în fiecare an o semnificaþie L aparte pentru membrii familiei lasalliene, deoarece reprezintã începutul unui nou an ºcolar, dar anul acesta aniversãm ºi trei evenimente importante din istoria prezenþei fraþilor în România.

Primul eveniment aniversat este sosirea fraþilor, în România, în anul 1861. La chemarea episcopului Angelo Parsi, patru fraþi soseau, de la Viena, la Bucureºti, fiindu-le încredinþatã conducerea ªcolii Primare de Bãieþi „Sfântul Andrei”.

Din punct de vedere cronologic pot fi distinse patru etape ale prezenþei ºi activitãþii fraþilor în România: prima, cuprinsã între anii 1861 ºi 1871, a doua, cuprinsã între anii 1898 ºi 1948, a treia, cuprinsã între anii 1948 ºi 1989. A patra etapã a început în anul 1990 ºi continuã sã dureze ºi astãzi.

Prima etapã a fost scurtã, durând 10 ani. A doua etapã a început în august 1898. Fraþii – bruderii – cum erau cunoscuþi,

în numãr de 12, la chemarea episcopului de Cumunitatea din Iaºi Bucureºti, Mons. Xaveriu Hornstein, revin în Ro- viaþa ºi sã se adapteze la noua mânia. Urmeazã, pânã în 1948, situaþie pe cont propriu. ªase fraþi au supravieþuit cono perioadã de 50 de ani, în care fraþii vor activa cu mult zel ºi dã- diþiilor vitrege ale regimului coruire, la Bucureºti, Craiova, Ora- munist, schimbãrile survenite dea, Satu-Mare, Brãila ºi Blaj. în anul 1989 oferindu-le ºansa A treia etapã (1948-1989) a unui nou început: Augustin fost una plinã de suferinþã ºi Cicu, Atanasie Motica, Margrele încercãri. Instalarea ºi con- celin Magui, Damian Bakos, solidarea comunismului în Ro- Iustin Nohai ºi Tiberiu Raþa.

Cu anul 1990 începe etapa a mânia, dupã anul 1945, respectiv anul 1948, a îngreunat patra care dureazã pânã astãzi. mult activitãþile fraþilor, pânã Se împlinesc 20 de ani de când, la încetarea totalã a acestora. cu ajutorul fraþilor din Provincia Prin decretul 810 din 1949, ARLEP (Spania ºi Portugalia), Congregaþia Fraþii ªcolilor care au sosit în România, în Creºtine, alãturi de alte ordine luna septembrie a anului 1991, ºi congregaþii, a fost desfiinþatã, a fost reluatã activitatea fraiar activitãþile membrilor ei þilor ºi a congregaþiei în Rointerzise. Majoritatea fraþilor mânia. Datoritã susþinerii ºi au fost arestaþi, aruncaþi în în- încurajãrilor primite din partea chisoare sau obligaþi la muncã PS Petru Gherghel, fraþii ºi-au silnicã ºi domiciliu obligatoriu. reînceput activitatea în slujba Nici dupã amnistia din anul 1964, educãrii copiilor ºi a tinerilor, fraþii nu au putut sã-ºi reorgani- în special a celor mai nevoiaºi.

Dupã reluarea activitãþilor, în zeze viaþa în comunitate, fiecare fiind nevoit sã-ºi organizeze anul 1991, fraþii au activat ºi la Oradea, pânã în anul 2000, Liceul „La Salle” Pildeºti unde au ajutat la consolidarea Institutului Teologic Greco-Catolic, din localitate.

La ora actualã, Congregaþia Fraþii ªcolilor Creºtine are în Dieceza de Iaºi douã comunitãþi, cu douã opere social-educative, una în localitatea Pildeºti (NT) ºi alta în oraºul Iaºi.

Centrul Social-Educativ din Pildeºti ºi-a deschis porþile începând cu anul ºcolar 2001-2002, anul acesta sãrbãtorind 10 ani ¾

8 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

¾ de

funcþionare. Acesta este al treilea eveniment pe care îl sãrbãtorim. De la ªcoala Profesionalã „La Salle” ºi ªcoala de Arte ºi Meserii, din anul 2009, Centrul Social-Educativ este cunoscut sub numele de Liceul „La Salle” pregãtind viitori specialiºti în domeniul construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice, precum ºi cel al Electronicii ºi automatizãrii.

De pe bãncile ªcolii „La Salle” au ieºit opt generaþii de elevi, aproximativ 300 de absolvenþi, care s-au integrat în câmpul muncii, în funcþie de meseria învãþatã ºi de cunoºtinþele ºi deprinderile însuºite specifice domeniilor în care aceºtia s-au pregãtit: fabricarea produselor din lemn, construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice, precum ºi industria textilã ºi de pielãrie.

La Iaºi, a fost inaugurat, în anul 2003, sediul central al Fraþilor ªcolilor Creºtine din România. Aici funcþioneazã ºi un centru de plasament, Cãminul „La Salle”, care adãposteºte 16 copii ºi tineri provenind din familii aflate în dificultate.

Bunãvoinþa numeroºilor binefãcãtori din þarã ºi din strãinãtate face posibilã continuarea muncii de evanghelizare a tinerilor ºi a copiilor, în special a celor mai nevoiaºi, prin intermediul educaþiei.

Sfântul Ioan de La Salle ºi cei peste 80 de fraþi sfinþi ºi fericiþi sã mijloceascã de la Dumnezeu harurile de care avem nevoie pentru a lucra cu mai multã râvnã la educarea copiilor ºi a tinerilor care ne sunt încredinþaþi! Cu acest prilej special implorãm, de asemenea, de la Dumnezeu, stãpânul seceriºului, sã trimitã lucrãtori în seceriºul sãu, în opera de educare umanã ºi creºtinã a copiilor ºi tinerilor nevoiaºi.

Chipul uman imagine ºi reflexie a frumuseþii lui Dumnezeu

E

ra în septembrie 1973... Un copil de 14 ani urca pentru prima datã treptele seminarului din Iaºi! Totul era nou, strãin, necunoscut. Printre chipurile pe care le-am întâlnit atunci am remarcat, încã din primele zile, o faþã seninã, zâmbitoare, umilã... Era unul din studenþii teologi din anul V cãruia, am aflat mai târziu, colegii îi spuneau „Mielul lui Dumnezeu”.

Anii au trecut ºi la 27 iulie am ajuns la Villanova-Mondovi (Italia), în casa Surorilor Misionare ale Patimii lui Isus; aici am regãsit acelaºi chip, aceeaºi privire caldã ºi umilã, acelaºi zâmbet. Pãrintele Iosif Matei era întins, nemiºcat pe patul sãu de suferinþã. De ºapte ani suferinþa ºi-a pus amprenta definitiv pe trupul sãu slãbit de munca pe care a desfãºurat-o în Dieceza de Iaºi, iar de doi ani boala i-a luat totul: respirã cu ajutorul aparatelor, nu-ºi poate miºca decât ochii ºi buzele, fãrã însã a putea sã pronunþe mãcar un cuvânt... Boala i-a Fr. Vincenþiu Ghiurcã, FSC luat totul, mai puþin liniºtea,

optimismul, lumina de pe chip ºi mai ales zâmbetul care este mai mult decât zâmbetul unui om: are în el ceva divin!

Am concelebrat împreunã ºi cred cã am înþeles, mai mult ca niciodatã, ce înseamnã a te identifica cu Cristos suferind, rãstignit. Nu poþi sã nu lãcrimezi privindu-l pe acest „alter Christus” rãstignit de boala care i-a mãcinat trupul, în timp ce el îþi zâmbeºte ºi se chinuie, prin miºcarea buzelor, sã te însoþeascã în rugãciunile celebrãrii.

Alãturi de el am gãsit „o Veronicã” miloasã, sora Maria, care prin prezenþa, jertfa ºi slujirea ei continuã ajutã ca acel chip sã rãmânã mereu senin ºi zâmbitor. Într-o lume în care chipul omului, „fãrâmã de dumnezeire”, se aflã în pericol, este schimonosit, desfigurat, într-o zi de iulie, am redescoperit chipul unui om, al unui preot, imagine ºi reflexie a frumuseþii lui Dumnezeu, icoanã vie a divinitãþii.

Pr. Anton Sãboanu

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 9

E bine de ºtiut

Trei cãlugãriþe în Rusia Catolicii din Rusia n Rusia existã peste 750.000

Î de credincioºi catolici, reprezentând doar 0,5% din totalul

lara Cochiorca, Marieta C Beca ºi Regina Pruteanu din Congregaþia „Surorile Oblate Asumpþioniste” sunt trei surori originare din Dieceza de Iaºi care activeazã în centrul capitalei Rusiei, la Moscova, aproape de Piaþa Roºie.

Lucreazã împreunã cu pãrinþii asumpþioniºti la biserica francezã „Sfântul Ludovic”.

Activitãþile sunt multiple: catehezã, predarea religiei la ªcoala Italianã, animare liturgicã, un mic magazin de cãrþi ºi articole religioase, vizite la bolnavi ºi persoane în vârstã ºi alte mici activitãþi zilnice. Înainte de anul 1917 existau douã dieceze în Rusia: una la Mogilev, cu sediul la Sankt Petersburg, ºi a doua la Tiraspol, cu sediul la Saratov. Existau 150 de parohii catolice, deservite de peste 250 de preoþi care slujeau aproape o jumãtate de milion de credincioºi catolici în Rusia. În timpul celor 70 de ani ai epocii sovietice (1917-1987), mulþi romano-catolici au fost persecutaþi sau au fost trimiºi la închisoare din cauza credinþei lor. La sfârºitul anilor 1930 mai

erau doar douã biserici romano-catolice funcþionale în URSS: biserica „Sfântul Alois” din Moscova ºi biserica „Doamna noastrã de la Lourdes” din Sankt Petersburg. „În toatã Rusia, în aceastã perioadã de 70 de ani de comunism, a fost tot timpul deschisã doar o singurã bisericã, în Moscova, biserica francezã «Sfântul Ludovic».

A fost foarte supravegheatã, au fost ºi persoane care au fost arestate la ieºirea de la sfânta Liturghie, însã a rãmas tot timpul deschisã”, a declarat sora Regina Pruteanu.

Congregaþia Surorilor Oblate Asumpþioniste (www.oblates-assomption.net) a fost înfiinþatã la 24 mai 1865 la Nîmes (Franþa), de pr. Emmanuel D’Alzon ºi sr. Marie Correnson. Carisma este: A lucra la venirea împãrãþiei lui Dumnezeu în lumea de azi prin evanghelizare, unitatea creºtinilor ºi grija pentru cei mici ºi sãraci; spiritualitatea apostolicã este înscrisã în dubla devizã: „Vie împãrãþia ta – Iatã-mã, trimite-mã!” În Dieceza de Iaºi, congregaþia este prezentã la Izvoare, Bacãu ºi Baraþi.

10 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

populaþiei. Catolicii de rit latin au trei dieceze (Novosibirsk, Saratov ºi Irkutsk), o arhidiecezã, plus Prefectura Apostolicã. Majoritatea catolicilor de rit latin sunt etnici ruºi sau germano-ruºi, fiind ºi un numãr mic de polonezi, ucraineni, bieloruºi, lituanieni ºi armeni.

Existã o jurisdicþie separatã pentru credincioºii de rit bizantin, dar numãrul acestora este foarte mic.

Deºi autorizaþia de construire a bisericii franceze „Sfântul Ludovic” din Moscova fusese acordatã la 5 decembrie 1789, clãdirea a fost ridicatã abia la începutul anilor 1830. Biserica a fost consacratã la 24 noiembrie 1835 (www.saintlouisinmoscow.ru).

Arhidieceza Romano-Catolicã de Moscova se întinde pe o suprafaþã de 2,629,000 km2.

A fost înfiinþatã la 11 februarie 2002. De la 21 septembrie 2007 este condusã de arhiepiscopul Paolo Pezzi, FSCB, cel de-al treilea pãstor la cârma acestei arhidieceze. Catedrala catolicã mitropolitanã are hramul „Neprihãnita Zãmislire” (www.catedra.ru, cu versiune în limba englezã).

La Sankt Petersburg funcþioneazã ºi Seminarul Major Catolic „Sfânta Maria, Regina Apostolilor” (www.cathseminary.ru, doar în limba rusã).

Paginã realizatã de Ovidiu Biºog

Sfinþire de bisericã

Sãrata-Bãi sãrbãtoarea Schimbarea ÎIsusnlaCristos Faþã a Domnului Nostru (6 august), PS Petru Gherghel a consacrat altarul ºi a sfinþit biserica „Sfânta Fecioara Maria de Fatima” din Sãrata-Bãi. În altar au fost aºezate trei relicve: ale sfinþilor Anton de Padova ºi Leopold Mandic ºi a fericitului Ieremia Valahul.

La predicã, pr. Isidor Dâscã, decan de Bacãu, a subliniat importanþa bisericii în viaþa creºtinilor, comparând-o cu o scarã pe care urcã ºi coboarã îngerii lui Dumnezeu. A amintit faptul cã

biserica este casa lui Dumnezeu ºi poarta cerului, îndemnându-i pe credincioºi sã þinã la bisericã ºi sã-i ofere lui Dumnezeu jertfele ºi darurile lor, felicitându-i pentru ridicarea noului lãcaº de cult, prin cuvintele: „Cinste vouã, care construiþi!”.

Sãrata-Bãi (78 de familii) face parte din Parohia „Sfântul Mihai” din Sãrata, care este formatã din 270 de familii ºi 730 de suflete. A doua filialã este Dealu Nou (18 familii).

Parohia a fost înfiinþatã în anul 1997, primul paroh fiind pr. Ferenþ Tancãu, pânã atunci

Kolbe), PS Petru Gherghel a sfinþit noua casã parohialã ºi o statuie a Maicii Domnului.

Sãrbãtoarea a început la ora 10.00 cu Liturghia în limba polonã, iar la ora 11.00 s-a celebrat sfânta Liturgie a hramului oficiatã de PS Petru Gherghel, cu participarea pr. Iosif Pãuleþ, decan de Bucovina, a pr. Iulian Ceobanu, parohul comunitãþii, ºi a mai multor preoþi. În cuvântul de învãþãturã, pr. Isidor Mocanu i-a întãrit în credinþã pe credincioºi în contextul împlinirii a 70 de ani de la moartea sfântului Maximilian Maria Kolbe. În anul 2009, prin grija pr. Ionuþ Strejac, biserica a primit o nouã relicvã cu moaºtele sfântului Maximilian Maria Kolbe.

La începutul Liturghiei, Preasfinþitul a sfinþit statuia Maicii Domnului, amplasatã în mica grotã construitã în incinta noului altar din curtea bisericii. Dupã Liturghie, întreaga comunitate a participat la sfinþirea casei parohiale, construcþie începutã în martie 2009 ºi finalizatã anul acesta. La final, pãrintele paroh a mulþumit lui Dumnezeu pentru toate harurile primite în aceastã perioadã, binefãcãtorilor din þarã ºi din strãinãtate ºi întregii comunitãþi care s-a implicat trup ºi suflet în devenirea casei parohiale.

fiind filiala Parohiei Luizi-Cãlugãra. Biserica parohialã este situatã pe un vârf de deal, satul este întins.

Faptul cã Episcopia de Iaºi a recãpãtat Staþiunea Balnearã „Fericitul Ieremia Valahul”, pentru ca bolnavii care vin la tratament sã aibã ocazia de a participa la sfintele Liturghii, s-a pus problema construirii unei biserici încã de prin anii 1994-1995. Dupã lungi cãutãri a unui teren, s-a gãsit unul care a fost proprietatea lui Mihai Bobîrnac, situat în vecinãtatea staþiunii balneare.

Ridicarea lãcaºului de cult a început în anul 1999, fiind coordonatã pe atunci de pr. Ferenþ Tancãu. În anul 2000 a fost sfinþitã piatra de temelie de PS Aurel Percã, prima temelie sfinþitã de Excelenþa sa ca episcop.

Biserica este construitã în stil modern, cu lungimea de 19 m, lãþimea de 10 m ºi înãlþimea de 25 m cu tot cu cruce.

Sfinþirea bisericii a fost ºi o ocazie de a-i mulþumi lui Dumnezeu pentru binefacerile sale, Fecioarei Maria, patroana bisericii, binefãcãtorilor ºi credincioºilor parohiei care au contribuit la ridicarea lãcaºului de cult.

Janina Bivol

Pr. Ionel Roºu

Bulai-Moara:

Casã parohialã nouã u ocazia hramului biseC ricii din Bulai-Moara (13 august, Sfântul Maximilian

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 11

MESAJUL SFINÞILOR

Anul Maximilian Kolbe Biserica a celebrat la 14 august comemorarea liturgicã a sfântului Maximilian Maria Kolbe, preot polonez, ucis de naziºti la 14 august 1941 în lagãrul de la Auschwitz, unde ºi-a oferit viaþa în schimbul unui tatã de familie condamnat la moarte. Avea 47 de ani. A 70-a aniversare a martiriului sãu este deosebit de importantã pentru Polonia unde sâmbãtã, 13 august, a început un triduum de celebrãri pentru Anul Kolbian, proclamat de Senatul Republicii ºi cãlugãrii franciscani minori conventuali. Duminicã, 14 august, sfânta Liturghie solemnã a fost celebratã la Muzeul Statului de la Auschwitz-Birkenau de card. Stanislaw Dziwisz ºi concelebratã de mai mulþi episcopi ºi preoþi germani ºi polonezi. Redacþia centralã Radio Vatican l-a contactat pe pr. Egidio spiritul de caritate ºi iniþiatiMonzani, asistent spiritual al asociaþiei mariane „Armata Maicii Domnului”, vele editoriale.

Acesta cred cã este destinul fondatã de Maximilian Kolbe în 1917 (împreunã cu pr. Iosif M. Pal ºi alþi pãrintelui Kolbe, ºi de aceea fraþi franciscani).

Care este mesajul pe care acest sfânt îl transmite generaþiei actuale?

Sensul mãrturiei lui este acela de a proclama autoritatea evangheliei chiar ºi în vremurile teribile ale celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, mai ales într-un mediu îngrozitor precum cel din lagãrul de la Auschwitz.

Aici, pr. Maximilian Kolbe a fost semnul prezenþei lui Dumnezeu. În faþa tragediei de la Auschwitz ºi din celelalte lagãre de concentrare mulþi ºi-au pus întrebarea: „Unde este Dumnezeu?” Dumnezeu se afla acolo unde era Maximilian Kolbe, era prezent în gestul sãu de iubire! Ioan Paul al II-lea, când era arhiepiscop de Cracovia, cu ocazia beatificãrii acestui preot, spunea despre gestul sãu de oferire a vieþii: „A murit un om, dar s-a salvat umanitatea!”. Mãrturisirea de credinþã cea mai mare a sfântului Maximilian Kolbe o avem în ultima sa scrisoare trimisã mamei. El a ajuns în lagãrul de concentrare la sfârºitul lunii mai ºi a murit la 14 august. În ultima scrisoare trimisã mamei,

spunea: „Dumnezeu este pretutindeni ºi îi iubeºte pe toþi oamenii cu o iubire nemãrginitã!”.

Aþi fãcut referinþã la mama acestui sfânt, de importanþã fundamentalã pentru a înþelege personalitatea ºi mãrturia acestui cinstitor al Maicii Domnului.

E adevãrat. El spunea cã mama pãmânteascã este imaginea mamei cereºti. Viaþa lui a fost marcatã ºi de un episod din copilãrie. Într-un moment de necazuri, era în bisericã ºi dintr-o datã îi apare în faþã imaginea preacuratei Fecioare Maria. El o întreabã: „Ce se va întâmpla cu mine?” Maica Domnului îi oferã douã coroane: una albã (a curãþiei) ºi una roºie (a martiriului), care anunþã, de fapt, parcursul vieþii sale! Acest episod nu l-a spus nimãnui, îl ºtia numai mama, care l-a povestit dupã ce a aflat felul în care a murit fiul ei în lagãrul de concentrare.

Dacã moartea ºi martiriul sãu au început sã fie cunoscute, mai puþin cunoscute sunt capacitãþile ºi carismele sale personale, printre care

12 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

cred cã trebuie scos din buncãrul în care a rãmas în ultimele clipe ale vieþii. Mulþi nu ºtiu însã noutãþile pe care le-a introdus prin felul sãu de viaþã.

De exemplu, din punct de vedere apostolic, el a mizat mult pe importanþa presei. Or, acest lucru, la începutului secolului trecut, însemna sã dea peste cap viaþa unui convent, unde alãturi de psalmi ºi rugãciuni, a trebuit sã se facã loc ºi tipografiei!

Ce spune astãzi mãrturia acestui sfânt, la 70 de ani de la naºterea sa pentru cer?

Moºtenirea sa este spiritualitatea marianã, dar trãitã mai mult decât o simplã devoþiune.

Pãrintele Kolbe spunea: „Neprihãnita Fecioara Maria este idealul nostru, trebuie sã devenim asemenea ei”. Aceastã frazã cuprinde întreaga moºtenire a pr. Kolbe pentru cã ne oferã o spiritualitate în care Fecioara Maria este prezentã, activã în viaþa Bisericii ºi a omenirii. Dimensiunea marianã era parte integrantã a vieþii sale, dupã cum a evidenþiat ºi Ioan Paul al II-lea. Trãind spiritualitatea marianã, redescoperim ºi bogãþia acestei intuiþii profetice.

Sanctuare

Sanctuarul marian de la Mariazell mpreunã cu Fatima, LourÎCzestochowa, des, Loretto, Altötting ºi Mariazell este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din Europa. Bazilica a fost construitã în secolele XIV-XV ºi are un interior superb, în stil baroc, iar trãsãtura cea mai notabilã sunt cele trei turnuri din partea de vest. Biserica adãposteºte imaginea Maicii Domnului numitã Magna Mater Austriae (Mama cea Mare a Austriei), în aºa numita Gnadenkapelle (Capela Harului).

Imaginea sfântã este reprezentatã de o micã statuie din lemn a Fecioarei, frumos înveºmântatã, care are un rol major în credinþa catolicilor austrieci ºi a multor pelerini din toatã lumea.

Cine vine la Mariazell, rãmâne surprins de varietatea pluriculturalã ºi lingvisticã. Aici se regãsesc nu numai 850 de ani de istorie, ci ºi diversitatea vieþii europene. Multe generaþii ºi-au lãsat aici urmele. Drept mãrturie stau visteriile, picturile ºi darurile votive ale nenumãraþilor pelerini. La Statuia Milostivirii din Mariazell, acea „Magna Mater Austriae”, oamenii gãsesc un simbol al cãlãtoriei lor în cãutarea þelului personal în viaþã.

Dupã evenimentele din anul 1989, Mariazell a redevenit lãcaºul spiritual de întâlnire între Vest ºi Est. Istoria europeanã se intensificã aici sub identitatea creºtinã comunã, punct culminant fiind în mai 2004, de Ziua Catolicismului din Europa Centrala – „Pelerinajul Popoarelor”, la care au participat peste 100.000 de

pelerini. Cu ocazia împlinirii a 850 de ani de existenþã a oraºului Mariazell, papa Benedict al XVI-lea a sãrbãtorit, la 8 septembrie 2007, împreunã cu pelerinii, o impresionantã „Sãrbãtoare a credinþei”.

Mariazell este un oraº mic din Austria, la 143 km N de Graz.

Acesta este situat în pitoreasca vale Salza, la nord Stiria ºi Alpi.

Acesta este locul cel mai important pentru pelerinajele din Austria ºi, de asemenea, are o însemnãtate mare pentru catolicii din þãrile vecine din partea de est.

Obiectul cel mai venerat este statuia care o înfãþiºeazã pe Maica Domnului, sculptatã în lemn de tei. Statuia a fost adusã aici în anul 1157, iar acum se aflã într-o capelã împodobitã cu obiecte de argint ºi alte materiale preþioase. Biserica, din care face parte capela, a fost ridicatã în anul 1644 ca o extindere a unei biserici mai mici, construitã de Ludovic I, rege al Ungariei, dupã o victorie împotriva turcilor, în anul 1363.

Istoria sanctuarului începe în anul 1157, când cãlugãrul

Magnus a fost trimis de superiorul sãu, din conventul „Sfântul Lambertus”, sã predice evanghelia în aceste locuri. Acesta a intrat în Zellertal cu o statuie din lemn de tei a Fecioarei Maria, sculptatã de el însuºi, ºi pe care o punea în capelã spre venerarea credincioºilor.

Aºa a fondat prima capelã acolo, în jurul oraºului care, mai târziu, a crescut. Numele oraºului s-ar traduce tocmai „Maria în celulã”. În anul 1344 Mariazell a fost ridicat la statutul de oraº de piaþã. Între anii 1340 ºi 1380, biserica a fost reconstruitã în stil gotic.

Cele mai notabile obiective din Mariazell sunt: frumos bisericã, în stil baroc, în secolul al XIV-lea ºi al XV-lea, cu un interior frumos, care are trei turnuri în partea de vest. Imaginea sacrã este reprezentatã printr-o statuie micã din lemn, din secolul al XIII-lea, care este îmbrãcatã într-un veºmânt splendid ºi are un rol mare în devoþiunea popularã a multor catolici austrieci.

Pr. Iosif Dorcu

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 13

PENTRU FAMILII

Mãrturie din infern M

-am gândit mult pânã sã ajung sã scriu aceste câteva rânduri. La început mi-am zis cã e inutil, dar, anticipând binele pe care alþii l-ar trage din „rãul” meu, m-am decis sã duc la capãt ceea ce mi-am propus.

Dacã acum câþiva ani mi-ar fi spus cineva sã fiu atentã la ceea ce fac, sã nu mã „îmbãt” cu apã rece, crezând cã eu sunt cea care decid ceea ce trebuie sã fac cu viaþa mea, i-aº fi rãspuns nu doar obraznic, ci ºi sarcastic: „Sunt mare, nu mai sunt o copilã ºi ºtiu ce fac!”.

Am stat opt ani alãturi de un bãiat care îmi promitea în fiecare zi cã o sã ne cãsãtorim. I-am oferit totul, necondiþionat.

Au fost opt ani care au trecut aºa... Au trecut ºi atât! Opt ani cu de toate, chiar cu de toate! Apoi a venit o zi în care mi-a spus cã nu-l mai intereseazã... Era ceea ce anticipam ºi de ceea ce mã temeam. Inevitabilul a devenit realitate!

Au urmat apoi alþi trei ani alãturi de un alt bãiat. Cum sã stau singurã! M-am „aruncat” în braþele primului venit. Iar viaþa pãrea cã o ia de la capãt.

Aceleaºi promisiuni de cãsãtorie, acelaºi mod de a-i oferi totul, aceleaºi temeri ºi iarãºi dorinþa de a nu avea copii. Iar dupã trei ani, într-una din zile, s-a terminat ºi cu acesta.

Al treilea venit, al treilea servit! A urmat o a treia experienþã. De data aceasta doar de zece luni. E inutil sã amintesc de obiºnuitele promisiuni de

cãsãtorie, de minunatele proiecte pe care unii doar în vis ºi le pot face. Într-o bunã zi s-a terminat ºi cu acesta!

Eram obositã ºi murdarã! Mã simþeam folositã ºi pãcãlitã. Toþi promiteau, „mã foloseau” ºi apoi... nimic. Eram veºnica logodnicã „de serviciu”. Dar nu ei erau vinovaþi, ci eu, eu cea care am decis cã nu mai sunt o copilã ºi care ºtiam ce fac cu viaþa mea.

O, câte lacrimi a vãrsat mama mea pentru ceea ce fãceam! Cu tatãl rupsesem orice legãturã.

Mi-a spus-o pe ºleau: „Aºa nu te recunosc de copil al meu!”

E inutil sã spun câte discuþii am avut cu mai mulþi preoþi care încercau sã mã facã sã înþeleg cã ceea ce fac nu e conform demnitãþii mele de om ºi de femeie.

Sincerã sã fiu, îmi ºi spuneam: „Doar nu sunt singura! ªi apoi, aºa e astãzi! Aproape toþi probeazã pentru a ºti ce sã aleagã!” Eu însã m-am întrecut pe mine însãmi!

De fapt, cum poate iubi cineva atât timp cât lasã o undã de îndoialã? Mã refer la experienþa mea. Nu voiam sã ne cãsãtorim imediat, pentru cã nu eram siguri dacã ne cunoaºtem suficient. Nu voiam copii, pentru ca, în eventualitatea unei despãrþiri, sã nu fie o povarã.

Dar oare aceste dubii puteau fi numite „iubire”? Era aceasta iubire adevãratã? Unde mai era spaþiu pentru speranþã, pentru credinþã?

14 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

Hm, Dumnezeu..., ºtiu cã l-am trãdat mult! De câte ori l-am evitat tocmai pentru cã îmi era fricã sã nu mã „convertesc”. El cere mult, cere totul, iar eu nu eram dispusã sã-i ofer totul pentru cã mã ofeream „bãieþilor” mei.

Câte umiliri! De câte ori m-am „milogit” sã nu fiu abandonatã!

Am ajuns sã „cerºesc” iubirea ºi eram capabilã sã fac orice doar pentru a nu fi abandonatã.

Mi-era teamã cã nu o sã mã mai vrea nimeni, cã o sã rãmân necãsãtoritã pentru tot restul vieþii. Aº fi fost astfel o ruºine pentru cei care mã cunoºteau, dar ºi pentru societate.

Acum e bine. Mulþumesc lui Dumnezeu, sunt bine! Sunt cãsãtoritã, am un soþ, care, înainte de toate, m-a înþeles, m-a acceptat aºa cum sunt ºi care, din câte îmi demonstreazã, zi dupã zi, e îngerul lui Dumnezeu trimis special pentru a mã salva. ªi nu ºtiu cui trebuie sã datorez acest mare har!

(Mãdãlina) Paginã realizatã de pr. Felician Tiba

PENTRU COPII Istorioarã moralã de Christophor v. Schmid Traducere de Bronislav Falewski

Micul pustnic (continuare din numãrul trecut)

De acum Gotfrid se ocupa zilnic cu prinderea peºtilor.

De pe stânca lui obiºnuitã, a observat ºi peºti mult mai mari, înotând prin apa mãrii.

– Ah, a spus el, dacã aº putea prinde un asemenea peºte, mi-ar ajunge pe mai multe zile! ªi-a dat seama cã doar cu ajutorul unui ac nu putea prinde un astfel de vânat. S-a tot gândit ºi rãzgândit cum ar putea face un cârlig mai mare. ªi-a adus aminte cã în scândurile bãrcii trebuie sã se mai gãseascã ºi câteva cuie. S-a dus ºi a scos un piron mare dintr-o scândurã ºi l-a ascuþit de o piatrã, l-a îndoit ºi a fãcut din el un cârlig, a împletit mai multe sfori la un loc, din cele cu care se folosea ºi a fãcut o sfoarã ceva mai groasã de care a atârnat cârligul, iar în vârful lui a pus o râmã. În felul acesta a început acum sã prindã peºti ºi mai

mari, lucru ce-i fãcea o mare bucurie.

Cu timpul, Gotfrid, ºi-a dat seama cã invenþia lui nu este încã desãvârºitã. Deseori trãgea sfoara în sus cu câte un peºte, dar acesta nefiind încã bine agãþat în cârlig, se smuncea ºi scãpa. Gotfrid se gândea care sã fie cauza. De mic copil îi plãcea sã fie atent la toate ºi sã ºtie de toate. Atunci ºi-a adus aminte cã vãzuse la niºte vânãtori un fel de sãgeþi, cu care se vâna în acele vremuri, ºi care aveau la vârf douã cârlige întoarse. Un vânãtor îi explicase cã acele cârlige aveau rostul, ca sãgeata, odatã împlântatã în trupul animalului, sã nu mai cadã afarã.

Atunci Gotfrid s-a apucat sã facã dintr-un piron gros o undiþã cu douã cârlige, ca o sãgeatã; cele douã toporaºe ºi cuþitul trebuiau sã þinã loc de ciocan, de nicovalã ºi de daltã.

Dupã multã muncã, a reuºit în sfârºit sã facã un cârlig cu vârful ca de sãgeatã.

A început acum a pescui cu aceastã undiþã ºi numai foarte rar îi mai scãpa câte un peºte.

Dar invenþia lui mai avea nevoie de unele îmbunãtãþiri.

Era cam greu pentru micul pescar sã þinã toiagul totdeauna la aceeaºi înãlþime ºi sã observe când peºtele muºcã din râmã, pentru ca apoi sã scoatã undiþa repede afarã din apã. Într-o zi sfoara undiþei s-a încurcat cu o rãmuricã ce plutea pe apã.

Acest lucru l-a fãcut pe Gotfrid sã înþeleagã cã nu e nevoie sã þinã totdeauna toiagul la aceeaºi înãlþime, cãci chiar atunci când lãsa bastonul mai jos, rãmurica nu lãsa sã se scufunde cârligul mai adânc. A mai observat apoi cã ºi în cazul când apa este tulbure se observã numaidecât cã un peºte s-a agãþat de cârlig, cãci, deºi nu-l vede, totuºi se agitã rãmurica ºi când peºtele e voinic, o trage la fund.

Astfel Gotfrid ºtia momentul potrivit când sã tragã undiþa afarã.

De aceea, în loc de rãmuricã, a legat o bucãþicã de lemn la capãtul de jos al sforii, cam la o palmã douã deasupra cârligului. Acum pescuitul devenise mult mai uºor pentru Gotfrid ºi credea cã invenþia lui a ajuns cât se poate de perfectã. El credea cã sistemul acesta de pescuit este cu totul nou ºi nu ºtia cã e cunoscut de când hãul ºi se numeºte „pescuitul cu undiþa”. Cum însã pentru el era un lucru necunoscut ºi credea cã l-a inventat el, era foarte mulþumit în suflet. De aceea s-a simþit dator sã mulþumeascã ºi lui Dumnezeu, care a dat omului minte ºi înþelepciune pentru a inventa asemenea lucruri ¾

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 15

Aºa rãspund copiii despre Naºterea Sfintei Fecioare Maria „Înainte sã se nascã Isus, s-a nãscut mama lui, Maria. Aºa trebuia sã fie!” (Adriana, 9 ani).

La o predicã, preotul i-a întrebat pe copii: „Voi ºtiþi unde s-a nãscut preasfânta Fecioarã Maria?” Vãdit neatent, Ciprian (10 ani) a rãspuns: „Da, la Betleem, într-un grajd sãrac!” „Maria a avut la rândul ei o mamã pentru a o învãþa cum trebuia sã se comporte ca mamã a Fiului lui Dumnezeu” (Elena, 9 ani). „Când s-a nãscut preasfânta Fecioarã Maria nu se ºtia ce este acela un pãcat” (Eduard, 10 ani). „La naºterea sfintei Fecioare Maria s-au bucurat rudele, dar

s-a bucurat ºi Fiul lui Dumnezeu care era în cer ºi care aºtepta ca ea sã-i fie Mamã” (Mihaela, 10 ani). „Maria nu ieºea din cuvântul pãrinþilor ei, Ioachim ºi Ana, învãþând astfel sã iubeascã ºi sã primeascã ea însãºi Cuvântul, care era Fiul lui Dumnezeu” (Alexandra, 10 ani). „La naºterea Mariei s-au bucurat pãrinþii, rudele ºi prietenii, pentru cã era plinã de har” (Ioana, 9 ani). „Aºa cum la naºterea lui Isus, îngerii au cântat «Mãrire în cer lui Dumnezeu ºi pace pe pãmânt oamenilor de bunãvoinþã», la naºterea sfintei Fecioare Maria,

¾ folositoare de care sã se poatã

ºi avea oricând provizii. În felul acesta a scãpat el de grija hranei.

– Ah ce fericit sunt acum, a spus el, cã nu trebuie sã mã mai tem cã voi muri de foame.

Cum sã-þi mulþumesc, Doamne, cã mi-ai dat în gând sã fac acest iaz. De acum stau cu bucurie pe insulã, cât va fi voia ta, cea prea sfântã. ªi la timpul potrivit nãdãjduiesc totuºi cã tu te vei îndura de mine ºi mã vei scãpa din aceastã închisoare.

ajuta la nevoie.

De câteva zile însã marea era foarte agitatã ºi Gotfrid ducea acum dorul peºtilor, cãci nu putea prinde nici unul. Valurile mãrii când se înãlþau ca niºte munþi, când lãsau prãpãstii îngrozitoare între ele; de aceea Gotfrid nu avea curajul sã se apropie mãcar de mal. S-a gândit atunci, cam ce ar trebui sã facã pentru a scãpa în viitor de asemenea lipsã. Soluþia a fost gãsitã numaidecât: adicã, sã-ºi facã un heleºteu al lui cu peºte.

Nu departe de izvor a gãsit o scobiturã destul de mare într-o stâncã. A croit un ºanþ de la izvor ºi pânã la stâncã ºi a umplut groapa din ea cu apã cristalinã ca lacrima. Peºtii ce-i prisoseau îi arunca în acest iaz

6. Peºtera din stâncã Acum, când Gotfrid scãpase de grija hranei ºi de frica foamei, s-a trezit în el dorul dupã pãrinþi, fraþi ºi surori. Zilnic se uita în largul mãrii ca sã vadã dacã nu zãreºte vreo corabie. Într-o dimineaþã, când s-a urcat din nou pe vârful stâncii, a vãzut

16 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

îngerii au cântat «Sufletul meu îl preamãreºte pe Domnul...»”

(Florin, 9 ani). „În ziua în care s-a nãscut Maria, se ºtia sigur cã Isus va avea o mamã” (Rafaela, 9 ani). „Marie, tu te-ai nãscut în aceastã lume spre a-l oferi lumii pe Isus. Condu-ne în lumea ta!”

(Ana-Maria, 10 ani).

Prelucrare de sr. Monica Fabian

venind o corabie mare. Era cam la o milã depãrtare de insulã.

Un fior de bucurie l-a fulgerat din tãlpi pânã în creºtet. Tremura de bucurie ºi de speranþã.

Nu-ºi mai lua ochii de la corabie, care pãrea cã vine direct spre insula lui ºi se apropia din ce în ce mai mult. Gotfrid a alergat iute ºi a luat ramurã lungã de brad pe care o avea totdeauna pregãtitã, a atârnat de ea o batistã roºie ºi a început sã facã semne corabiei, fluturând steagul improvizat, când la dreapta, când la stânga. Dar mai înainte de a fi zãrit acest semn, corabia ºi-a schimbat brusc direcþia ºi astfel s-a îndepãrtat de insulã.

Gotfrid a urmãrit-o cu ochii pânã a pierdut-o în zare, apoi s-a aºezat pe stâncã foarte trist ºi amãrât. (va urma)

PENTRU TINERI

Iubirea, unica forþã ce schimbã inima omului ragi tineri, doresc sã vã invit a «îndrãzni sã iuD biþi», adicã a nu dori pentru

„

viaþa voastrã nimic mai puþin decât o iubire puternicã ºi frumoasã, capabilã de a face întreaga existenþã o realizare plinã de bucurie a dãruirii voastre lui Dumnezeu ºi fraþilor, imitându-l pe Cel care prin iubire a învins pentru totdeauna ura ºi moartea”. Acesta este un fragment din Mesajul papei Benedict al XVI-lea pentru Ziua Mondialã a Tineretului din anul 2007. De fapt, tema aleasã pentru anul respectiv de Sfântul Pãrinte era: „Aºa cum eu v-am iubit, aºa sã vã iubiþi unul pe altul” (In 13,34). În Mesajul sãu papa lansa o întrebare: „Este posibil sã iubeºti?” dupã care, într-un mod simplu ºi profund, demonstreazã cã acest lucru este posibil vorbind despre Dumnezeu, care este izvorul iubirii; despre Cristos, care ne descoperã în mod deplin iubirea lui Dumnezeu; despre datoria pe care o are fiecare tânãr de a fi mãrturisitori ai iubirii lui Dumnezeu, de a se pregãti pentru viitor ºi de a creºte în iubire în fiecare zi. „Iubirea este posibilã?”. În rândul tinerilor existã o mare sete de iubire adevãratã. În al doilea rând se sesizeazã dezorientarea tinerilor în ceea ce priveºte dragostea, afectivitatea ºi sexualitatea. ªtim foarte bine cã mulþi dintre copiii, adolescenþii ºi tinerii din þara noastrã trãiesc fãrã unul sau chiar fãrã ambii pãrinþi, care sunt departe

de ei, iar aceasta determinã o carenþã afectivã deosebitã. Cunoaºtem influenþa mass-mediei, care devine din ce în ce mai mult un „educator-surogat”, prin faptul cã propagã mesaje, oferã „modele” ºi formeazã stiluri de viaþã, care genereazã fricã ºi nesiguranþã. În acest context tinerii sunt cei care au cea mai mare nevoie de iubire, dar ºi cei care au o capacitate enormã de a iubi ºi de a se dãrui. Ce înseamnã pentru ei acest lucru?

Redau mai jos cuvintele unora dintre ei, numele fiind fictive, deoarece aceasta a fost dorinþa lor.

Tinerii ºtiu cã iubirea înseamnã… multe lucruri. „A iubi înseamnã a dãrui toatã bunãtatea celorlalþi; înseamnã a suferi, a trãi, a muri, a te detaºa, a asculta, a respecta” (Ana, 17 ani). Înainte de toate iubirea face ca persoanele sã se întâlneascã ºi de aceea „… înseamnã a împãrtãºi, a dãrui, a respecta, a accepta pe celãlalt aºa cum este el, cu defecte ºi calitãþi” (Georgiana, 18 ani). În modul acesta persoanele se apropie, deoarece „… iubirea înseamnã a pãtrunde, prin fapte ºi gesturi, în sufletul unei persoane ce înseamnã mai mult decât mine” (Andrei, 18 ani). Atunci când douã persoane, bãrbat ºi femeie, þin tot mai mult unul la altul „... simþi cã iubeºti ºi cã eºti iubit, cã dãruieºti ºi cã primeºti. Atunci douã persoane care se iubesc devin un tot, ele se completeazã una pe cealaltã.

A iubi înseamnã... îmbrãþiºarea

sufletului celuilalt. În iubire orice lucru material nu are nici o valoare, în schimb, orice gest de iubire, oricât de mic, are cea mai mare valoare. Atunci pentru o lume întreagã eºti cineva, iar pentru cineva eºti o lume întreagã” (Cecilia, 19 ani). Iubirea nu ar fi adevãratã dacã nu ar fi aproape ºi de cel care suferã, tocmai pentru cã „a iubi înseamnã a cugeta la suferinþa aproapelui, ca apoi bunãtatea noastrã sã fie alinarea durerii” (Edi, 19 ani). Iubirea care face sã se nascã dãruirea „înseamnã a accepta ca Dumnezeu sã lucreze, prin tine, în lume ºi de a face binele fãrã a aºtepta rãsplata” (Adriana, 19 ani). ªi totuºi iubirea are ceva inefabil, greu de înþeles, greu de trãit, „... este un mister, pe care mulþi nu l-au descoperit, este un dar de la Dumnezeu, care aproape nimeni nu ºtie sã-l exprime, sã-l ofere cu adevãrat” (Loredana, 18 ani).

Tinerii ºtiu deci sã vorbeascã despre iubire, doresc sã trãiascã în adevãrata iubire, însã au mare nevoie sã li se arate aceastã cale. Biserica doreºte sã-i conºtientizeze cã Dumnezeu are un plan de iubire cu fiecare tânãr, pe care acesta trebuie sã facã efortul de a-l descoperi, eliberându-se de prejudecata cã însãºi credinþa pune limite bucuriei iubirii sau cã împiedicã de a gusta fericirea pe care fiecare om o cautã în iubire. Aºadar, meritã sã îndrãzneºti sã iubeºti!

Pr. Felix Roca

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 17

Pelerini spre Madrid (I) Ziua I: România ºi Ungaria Împreunã cu un grup de 100 de tineri (printre care ºapte preoþi ºi patru surori), am început pelerinajul spre Madrid în noaptea dintre joi spre vineri, 12 august. Scopul pelerinajului este de a sãrbãtori împreunã cu mii de tineri din toatã lumea cea de-a XXVI-a Zi Mondialã a Tineretului, cu tema „Înrãdãcinaþi ºi întemeiaþi în Cristos, tari în credinþã” (cf. Col 2,7).

Adunaþi din parohii din toatã Dieceza de Iaºi, eram pregãtiþi de un drum lung cu bagaje multe, chitare, dar mai ales cu mult entuziasm. Ne-am început pelerinajul cu o sfântã Liturghie celebratã în Oradea, la biserica „Sfânta Fecioarã Maria”.

Dupã un drum de câteva ore, am ajuns în Budapesta. Aici am vizitat partea veche a oraºului situatã pe ambele pãrþi ale

Dunãrii ºi am rãmas plãcut impresionaþi de grandoarea ºi stilul clãdirilor.

Ne aºteaptã încã trei zile de drum, zile de pregãtire pentru Ziua Mondialã a Tineretului, unde ne vom întâlni cu aproximativ douã milioane de tineri pelerini care vin la Madrid. „În aceste zile tineri din lumea întreagã se îndreaptã spre Madrid pentru a participa la Ziua Mondialã a Tineretului.

Printre aceºtia sunt ºi tinerii din România ºi din Dieceza de Iaºi. Motivaþiile cu care tinerii se îndreaptã spre Madrid sunt diferite, mai ales cã mulþi dintre ei nu au mai participat la un astfel de eveniment. Sper ca fiecare dintre ei sã asculte aspiraþiile cele mai profunde ale inimii ºi primind mãrturia celorlalþi tineri sã se apropie mai mult de Cristos ºi sã devinã

18 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

tari în credinþã. Astfel participarea la ZMT va fi nu o cãlãtorie, ci un pelerinaj, nu un simplu festival, ci o sãrbãtoare a credinþei, nu un cumul de emoþii, ci o creºtere spiritualã” (pr. Felix Roca). „La începutul drumului a fost oarecum ciudat, pentru cã eram foarte mulþi tineri ºi nu ne cunoºteam între noi, dar la Liturghia de la Oradea am reuºit sã avem primul moment de comuniune de grup de la care am pornit cu entuziasm ºi cu însemnele Zilei Mondiale a Tineretului (tricou, insignã, broºurã). Cu fiecare kilometru de cãlãtorie, cu fiecare gest de apropiere faþã de celãlalt mã simt tot mai aproape de întâlnirea cu ceilalþi tineri de la Madrid” (Celina, Iaºi). „Acest pelerinaj a fost un cadou oferit de Dumnezeu pentru mine, pentru a mã apropia de el. E pentru prima oarã când particip la o zi mondialã a tinerilor, deci este o experienþã unicã în viaþã. Îmi doresc ca în acest pelerinaj sã mã regãsesc, sã-l regãsesc pe Dumnezeu, sã îmi întãresc credinþa ºi, cunoscând tineri din lumea întreagã, sã învãþ sã accept ºi sã mã bucur de prezenþa fiecãrei persoane din viaþa mea” ¾ (Iuliana, Iaºi).

Tablete spirituale

Distorsiuni A

¾ Ziua a II-a: Slovenia ºi Italia

Sâmbãtã, 13 august, a fost ziua a doua a pelerinajului tinerilor din Dieceza de Iaºi spre Madrid. Aceastã a doua zi a fost un alt test de rãbdare pentru noi, din cauza drumului lung cu autocarul. Pentru cã distanþa rãmasã de parcurs pânã la Madrid e mare, iar timpul este scurt, Slovacia am vãzut-o doar din autocar, dar am rãmas cu dorinþa de a reveni aici pentru a vizita punctele de interes.

Obiectivul principal al acestei zile a fost bazilica „Sfântul Anton” din Padova, unde am participat la sfânta Liturghie împreunã cu alþi pelerini ºi am vizitat mormântul sfântului ºi sala cu relicve, aflate în bazilicã. Ziua am încheiat-o în Piacenza, de unde vom porni mâine în a treia parte a drumului spre Madrid. „Grandoarea naturii ºi imensitatea catedralei vizitate ne-a creat sentimentul cã trãim istoria, ne putem închipui când au fost construite, bucuria oamenilor din acele vremuri.

Toate lucrurile acestea ne aratã mãreþia lui Dumnezeu care a dat oamenilor talentul de a crea lucruri frumoase, iar aceºtia l-au folosit la rândul lor pentru

a-l preamãri pe Dumnezeu. Impresionant a fost ºi numãrul de oameni care vizitau bazilica, lucru care a scos în evidenþã dorinþa lor de a-l descoperi pe Dumnezeu” (Cristian, Iaºi). „Nu este prima datã când vin în Italia ºi sunt obiºnuitã cu peisajul ºi cu drumurile lungi, dar e prima datã când vin la Padova. Ce m-a impresionat în mod special în bazilicã a fost o statuetã care era la un altar lateral care reprezenta un sfânt care avea crucifixul în mânã; lângã el la picioare era un îngeraº care avea sub picior un craniu. Am rãmas cu ideea cã poþi sã fii oricât de mic, dar dacã ai credinþã poþi sã învingi chiar ºi moartea. În acelaºi altar, am citit o rugãciune a sfântului Maximilian Kolbe care spunea cã dacã Lucifer ar avea puterea ca mãcar numai sã pronunþe numele sfintei Maria s-ar mântui ºi de aceea ne roagã ºi pe noi sã ne amintim de el în rugãciuni. A fost o celebrare la care mi-am amintit mai ales de credinþa ºi încrederea altor oameni în sfântul Anton ºi astfel am trãit mai intens aceste momente” (Ana, Paºcani) Ana-Maria Doboº

supradimensiona un eveniment cu scopul publicitãþii, a extrage din context un detaliu lipsit de importanþã ºi a-l prezenta ca fiind legat de marile frãmântãri, a urmãri senzaþionalul cu orice preþ în expunerea unor stãri de lucruri... sunt câteva din practicile obiºnuite prin care suntem intoxicaþi pe cãile comunicãrii. Drept urmare, sensibilitatea noastrã poate fi manipulatã. ªi nu întotdeauna în sens bun. Iatã de ce, trebuie sã ne îngrijoreze pericolul unui fel de „îmbolnãvire”.

Iar necesitatea unei analize se impune de la sine. ªi asta, pornind de la primul simptom: ruptura dintre ºtire ºi adevãr. În urmã cu aproape o sutã de ani Walter Lippman scria: „Rolul ºtirii este acela de a semnala faptul; cel al adevãrului este de a scoate la luminã fapte ascunse, de a le pune în relaþie unele cu altele ºi de a furniza un tablou al realitãþii, cu scopul de a-i determina pe oameni sã ia atitudine, sã acþioneze”. Or, bârfa nu a fost niciodatã luare de atitudine, nu a însemnat ºi nu înseamnã asumarea unor riscuri de dragul adevãrului ºi, cu atât mai puþin, înfãptuire a dreptãþii. Iar dacã dreptatea umblã cu capul spart, rumegarea „noutãþilor” înseamnã mai degrabã a umbla cu râtul în lãturi.

Tocmai de aceea Isus ne avertizeazã sã nu aruncãm mãrgãritarele noastre înaintea porcilor.

Pr. Cristian Chinez

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 19

Misiuni

Educaþie pentru Kenya n spectacol extraordinar „Educaþie pentru Kenya!

U Fii alãturi de un copil din Maikona!” a avut loc la subsolul catedralei din Iaºi, duminicã, 10 iulie, ºi în Parohia „Sfântul Nicolae” din Bacãu, duminicã, 24 iulie. Evenimentul a constat într-o îmbinare între muzicã ºi mãrturie ºi a avut ca scop strângerea de fonduri pentru educaþia copiilor din aceastã þarã de misiune. Jurnalista Carmen Olaru ºi pr. Eugen Blaj sunt cei care au însufleþit manifestarea.

Deºi ploaia nu contenea sã cadã, sala de festivitãþi de la subsolul bisericii „Sfinþii Petru ºi Paul” din Bacãu s-a umplut de lume, duminicã, 24 iulie, dupã Liturghia de searã, în jurul orei 19.00. Misionari, tineri cântãreþi, oameni de afaceri, creºtini cu inimã largã ºi-au dat întâlnire la un spectacol gândit sã vinã în sprijinul celor care învaþã primele buchii ale alfabetului sub cerul liber. A fost amenajat ºi un „colþ kenyan”, unde au fost aºezate diferite obiecte de uz în aceastã parte a Kenyei, precum ºi diferite fotografii din misiune.

Deºi Kenya este o þarã îndepãrtatã, despre care o parte din cei prezenþi nu ºtiau mai nimic, pãrintele Eugen Blaj, care de 12 ani trudeºte în mijlocul deºertului kenyan, a explicat celor prezenþi, prin cuvinte ºi imagini, ce înseamnã „a trãi la Ecuator”, în Kenya. Sãrãcie vetero-testamentarã, analfabetism, tradiþii ancestrale sunt doar câteva dintre caracteristicile vieþii tinerilor kenyeni din marele deºert Chalbi. Cei prezenþi au putut vedea ºi cum a luat naºtere ºi s-a dezvoltat o grãdiniþã în acest teritoriu.

Mãrturiei de viaþã a pãrintelui Eugen Blaj i s-au adãugat mãrturiile pãrintelui Isidor Mârþ – fost misionar în Kenya, mãrturiile preoþilor Isidor Dâscã ºi Iosif Comoraºu – care au vizitat misiunea din Kenya, mãrturia tinerei Gilberta Hobincu – care a lucrat doi ani ca voluntar în aceastã misiune. Ambasadorul Kenyei la Viena a transmis ºi el un mesaj video, prin care fãcea apel la a mai fi trimiºi preoþi care sã-i ajute pe kenyeni.

Momentele de mãrturie au fost însoþite de cântãrile unor

tineri artiºti. Maria-Luisa Giurgilã ºi Francesca Andrici, cele douã fetiþe ieºene care au fost în Kenya, iar apoi au înregistrat douã cd-uri în scop caritabil pentru copiii din Kenya, au interpretat câteva cântece din repertoriul african ºi au vorbit despre cele mai frapante experienþe pe care le-au trãit în inima Africii. Un moment al cântecului popular a fost realizat de patru mici artiºti, foarte talentaþi: Paula Florescu, ªtefan Glãvãnescu, Cãtãlina Saveliuc ºi ªtefan Negru. Micii artiºti au fost aplaudaþi îndelung.

Douã „tinere vedete” bãcãuane au fost invitate special la acest spectacolul. Una dintre ele este tânãra oneºteancã Miruna Codruþa Oprea, care, la doar 16 ani, a câºtigat concursul „Fii o vedetã Disney Channel” România ºi de mai mulþi ani este prezentatoare, alãturi de Horia Gumeni de la TVR Iaºi, a concursului muzical Ti amo. Cea de-a doua „tânãrã vedetã” care a cântat pentru copiii kenyeni a fost tânãrul Narcis-Iustin Ianãu, ocupantul locului doi la primul concurs „Românii au talent”. A fost un spectacol în adevãratul sens al cuvântului, la care caritatea ºi talentul au stat împreunã. Întrucât caritatea nu are frontiere, doi copii au împãrþit celor prezenþi în salã câte un plic în care aceºtia sã punã oferta lor pentru copiii din Kenya. Bucuria organizatorilor a fost datã atât de faptul cã mesajul despre Kenya a ajuns la urechile multora, cât ºi de faptul cã cu fondurile adunate se vor putea procura mai multe rezervoare de apã ºi se va schimba faþa unei grãdiniþe.

Pr. Petru Tamaº

20 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

ªtiri • ªtiri • ªtiri Papa în Benin Papa Benedict al XVI-lea va face o vizitã apostolicã în Benin de la 18 la 20 noiembrie. Este a treia vizitã pe care un papã o face în aceastã þarã din Africa occidentalã dupã cele efectuate în 1982 ºi în 1993 de Ioan Paul al II-lea. Mons. Eugène Houndekon a subliniat caracterul pastoral al vizitei: consemnarea exortaþiei apostolice postsinodale, rod al celui de-al II-lea Sinod special al Episcopilor pentru Africa desfãºurat în Vatican în octombrie 2009; celebrarea cu Sfântul Pãrinte a „jubileului de 150 de ani ai evanghelizãrii Beninului” ºi, în fine, comemorarea regretatului cardinal beninez Bernardin Gantin.

Congres al universitãþilor La Avila, în Spania, a fost organizat, în perioada 12-14 august, congresul mondial al universitãþilor catolice. „Am venit aici ca premergãtori ºi adoratori, a spus card. Zenon Grocholewski la deschiderea lucrãrilor: premergãtori pentru Ziua Mondialã a Tineretului de la Madrid ºi adoratori ai înþelepciunii lui Dumnezeu pe care trebuie sã-l slujim prin caritatea intelectualã”. Din România a participat pr. Wilhelm Dancã, rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaºi.

Atentat lângã bisericã Un nou atac împotriva comunitãþii creºtine irakiene s-a produs în dimineaþa zilei de 2 august, când un automobil capcanã a explodat în apropiere de biserica siro-catolicã „Sfânta Familie” din oraºul Kirkuk, în Irak, provocând cel puþin 20 de rãniþi ºi mari pagube materiale. Între cei rãniþi se aflã ºi copii ºi o cãlugãriþã. Alte douã bombe au fost dezamorsate de poliþie.

Este prima datã când aceastã bisericã a oraºului nord-irakian este vizatã de cãtre teroriºti. Întâlnirea Familiilor Începând de la 1 iulie, a fost deschisã înscrierea la Cea de-a VII-a Întâlnire Mondialã a Familiilor care se va þine la Milano de la 30 mai la 3 iunie 2012 cu participarea papei. Tema întâlnirii va fi familia ca „patrimoniu al

centre sociale pentru orfani, persoane dependente de droguri ºi nevãzãtori, o ºcoalã specialã pentru persoane cu dizabilitãþi ºi opt dispensare mobile.

Din Roma în România Mons. Daniele Micheletti, parohul comunitãþii San Vitale din Roma, s-a aflat într-o vizitã în România, în perioada 18-21 iulie, ca rãspuns la constantele invitaþii fãcute de-a lungul timpului de cãtre PS Petru Gherghel ºi PS Aurel Percã. A fost însoþit de pr. Isidor Iacovici, parohul comunitãþii românilor catolici din Roma ºi decan penumanitãþii”. Urmând sfatul lui tru partea de sud a Italiei. În scurtul timp cât a fost prezent Benedict al XVI-lea, în vederea în þara noastrã, „don Daniele”, evenimentului au fost pregãtite zece cateheze, disponibile chiar ºi on line. Întâlnirea mondialã a familiilor, care are un ritm trienal, a fost promovatã pentru prima datã de Ioan Paul al II-lea în 1994 la Roma. Apoi s-a desfãºurat la Rio de Janeiro (1997), Roma (2000), Manila (2003), Valencia (2006) ºi Ciu- cum e numit de românii predad de Mexico (2009). zenþi la Roma, a vizitat Episcopia de Iaºi, având întrevederi Convertiri în Nepal Tot mai multe persoane în Nepal cu episcopii, a vizitat seminacer sã îmbrãþiºeze credinþa creº- riile de la Iaºi ºi Bacãu, închisoarea de la Sighet, comunitatinã ºi primesc sacramentele tea catolicã din Butea, dar ºi iniþierii creºtine: Botezul, Mi- multe alte obiective turistice rul, Euharistia, în cadrul unor ºi religioase. ceremonii publice. „Când am sosit pentru prima datã în Nepal, Preoþi arestaþi în 1976, erau doar trei laici, În China, patru preoþi au fost la 3 august ºi apoi þitoþi strãini, care participau la arestaþi nuþi în izolare în închisoarea Liturghia duminicalã – este din Dongming, fãrã apã ºi fãrã mãrturia superiorului regional mâncare mai multe zile. Potrial cãlugãrilor iezuiþi, pãrintele vit unor surse locale preluate Lawrence Maniyar – astãzi de Radio Vatican, Siguranþa dupã 60 de ani de prezenþã a Publicã ºi Biroul pentru AfaBisericii, existã circa 8.000 de ceri Religioase au vrut sã-i catolici”. Biserica Catolicã, prin constrângã sã adere la Asomisiunile pãrinþilor iezuiþi, ºi-a ciaþia Patrioticã, o Bisericã infãcut intrarea în Nepal în 1951. dependentã de Roma. CredinPe lângã ºcoli, Societatea lui cioºii au cerut ajutor Sfântului Isus conduce patru parohii, trei Scaun ºi Bisericii Universale. septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 21

Preoþii arestaþi – potrivit agenþiei AsiaNews – sunt pr. Wang Chengli (48 ani), administrator al Diecezei de Heze, pr. Zhao Wuji (50 ani), pr. Li Xianyang (34 ani) ºi pr. Sun Guichun (38 ani). Preoþii Zhao ºi Li au fost eliberaþi la 7 august, iar pr. Sun, o zi mai târziu, dar a fost arestat din nou la 9 august ºi dus într-un loc necunoscut.

Pr. Wang încã nu a fost eliberat.

Monument ºi decernare La Sãbãoani, în prezenþa episcopului auxiliar de Iaºi, Aurel Percã, fiu al acestei comunitãþi, ºi a altor preoþi originari

din Sãbãoani, s-a sfinþit la 7 august un monument dedicat þãranilor cãzuþi în timpul confruntãrilor din aprilie 1831, când s-au rãsculat împotriva ocupaþiei ruseºti din timpul Regulamentului Organic, care îi obliga pe sãteni sã îºi dea copiii la oaste. În memoria lor s-a oficiat un Requiem ºi o Liturghie solemnã, prezidatã de cãtre episcopul Aurel Percã, în cadrul cãreia s-au acordat, pentru prima datã în istoria comunitãþii, douã distincþii de „cetãþean de onoare” pentru PS Aurel Percã ºi pr. Iosif Antoci, paroh la Viena. Împreunã în comunitate Preoþii ºi persoanele consacrate din Luizi-Cãlugãra s-au întâlnit, la 7 august, celebrând sfânta Liturghie împreunã cu comunitatea localã. Ca moto pentru aceastã întâlnire au fost

alese cuvintele: „Aveþi încredere, eu sunt, nu vã temeþi” (Mt 14,27). Sunt 67 de preoþi originari din Luizi-Cãlugãra: 12 decedaþi, 31 activeazã în þarã, 24 în strãinãtate. Mai sunt: circa 10 fraþi (cãlugãri) ºi circa 110 surori, 18 fecioare consacrate înscrise în Ordo Virginis; 120 de persoane în Ordinul Franciscan Secular (Terþiari). Întâlnirea a avut ca scop de a-i aduce mulþumire lui Dumnezeu pentru darul vocaþiei, împãrtãºirea de experienþe ºi menþinerea comuniunii între cei chemaþi la o slujire deosebitã în Biserica lui Cristos, cât ºi menþinerea comuniunii cu credincioºii din satul natal.

Sãrbãtorile clariselor PS Aurel Percã a prezidat la Roman, în ziua de 11 august, în solemnitatea Sfânta Clara, Liturghia solemnã prin care s-au marcat „800 de ani de viaþã clarianã”, celebrarea înscriindu-se printre manifestãrile în cadrul celui de-al VIII-lea centenar al fondãrii Ordinului

Sfintei Clara de Assisi, „Clarisele” sau „Surorile sãrace ale sfintei Clara”, început în Biserica Catolicã la 17 aprilie ºi care se va încheia în ziua de 11 august 2012. Alte evenimente gãzduite de Surorile Clarise: la 2 august s-a marcat hramul bisericii „Sfânta Maria a Îngerilor” de la Roman, Liturghia fiind prezidatã de pr. Emilian Cãtãlin, OFMConv., ministrul

22 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

provincial, iar între 2 ºi 10 august, la ora 8.00, în cadrul Liturghiilor, s-a fãcut novena de pregãtire pentru solemnitatea Sfânta Clara.

Tabãrã de latinã Cu binecuvântarea PS Petru Gherghel, Institutul Teologic din Iaºi ºi Mãnãstirea „Maica Unitãþii” din Viiºoara (Piatra Neamþ) organizeazã în perioada 29 august – 4 septembrie o tabãrã de limbã ºi culturã latinã, în mãnãstirea surorilor benedictine din Viiºoara. Tabãra, intitulatã „Ora et labora: în Europa, pe urmele sfântului Benedict”, se va centra pe lectura, traducerea ºi analiza regulei sfântului Benedict în contextul Europei de astãzi. La acest eveniment sunt invitaþi sã participe seminariºti, preoþi, persoane laice doritoare sã pãtrundã în tainele limbii latine ºi a spiritualitãþii benedictine care a modelat Europa de astãzi.

Pelerinaj în Polonia Episcopia Romano-Catolicã de Iaºi, prin Oficiul pentru Pelerinaje, organizeazã în perioada 30 septembrie – 9 octombrie, un pelerinaj diecezan în Polonia, þara natalã a fericitului papã Ioan Paul al II-lea, prilejuit ºi de participarea la Cel de-al II-lea Congres Mondial al Milostivirii Divine, ce se va desfãºura la Cracovia – Lagiewniki (Sanctuarul Divinei Milostiviri). La pelerinaj va fi prezent ºi PS Petru Gherghel. Plecãrile vor fi din Iaºi, Bacãu ºi Roman. Înscrierile se vor putea face la Parohia Rãducãneni, jud. Iaºi, la pr. Iulian-Eugen Kropp (tel. 0232/292205; 0767/167799; e-mail: prk_iuliu@yahoo.it) ºi la Bacãu, la Iulian Lupu (tel. 0721/299174). Detalii despre program sunt pe ercis.ro.

Numiri ºi transferuri Prin decrete episcopale, PS Petru Gherghel a procedat la urmãtoarele numiri ºi transferuri de parohi în Dieceza de Iaºi, care vor intra în vigoare începând cu 1 septembrie: Numiri: pr. Valentin Aenoaei – Centrul Misionar Diecezan; pr. Iosif Agiurgioaei – Valea Micã; pr. Daniel-Mihai Bitiuºcã – Tãrâþa; pr. Anton Encuþi – Târgu Ocna; pr. Felix Mãriuþ – Episcopie – Miroslava; pr. Andrei Varga – Tomeºti; transferuri: pr. Pavel Chelaru – Roman „Sfânta Tereza”; pr. Valentin Ciceu – Somuºca; pr. ªtefan Coºa – Corhana; parohi emeriþi: pr. Dumitru Farcaº; pr. Ioan Purcaru; preoþi „fidei donum”: pr. Marian Benchea – Dieceza Spoleto-Norcia (Italia); pr. Carmil Duma – Dieceza de Chiºinãu (Rep. Moldova); pr. Ioan Mãrtinaº – Dieceza de Münster (Germania); pr. Victor Osoloº – Misiunea Maikona (Kenya).

Luarea în posesie canonicã a parohiilor va fi la 4 septembrie.

Faþã de informaþiile publicate în numãrul din luna august, au intervenit urmãtoarele modificãri la numirile de vicari: pr. Marius Adam (jr.) – Bacãu „Sfânta Cruce” (în loc de Pildeºti), pr. Gabriel Ciobanu – Pildeºti (în loc de Bacãu „Sfânta Cruce”), iar la transferurile de vicari: pr. Lucian Avãdãni – Ploscuþeni (ad tempus), pr. Daniel Budãu – Tuta (în loc de Valea Seacã), pr. Adrian Bulai – Valea Seacã (în loc de Tuta).

Pe scurt 3-7 august: Exerciþii spirituale pentru tinere la Viiºoara, organizate de surorile din Congregaþia „Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenþe” ºi pr. Iosif Iacob 13 august: A cincea ediþie a Marºului credinþei la Oneºti 26-31 august: Experienþã vocaþionalã pentru tinere la Surorile Sãrace ale Sfântului Iosif din Roman.

Au trecut la Domnul Pr. Alexandru Suceu, OFMConv., a trecut la cele veºnice la 23 iulie, dupã o lungã ºi grea suferinþã, în Spitalul „Matei Balº” din Bucureºti. S-a nãscut la 9 septembrie 1943 la Buruieneºti. A urmat ºcoala primarã ºi clasa a V-a în satul natal (1950-1955), clasele VI-VIII la Tãmãºeni (1955-1957). La Iaºi a urmat cursurile ªcolii de cantori (1958-1962) ºi ale Institutului Teologic (1962-1968). A fost sfinþit preot la 15 august 1968 la Iaºi de cãtre ep. Petru Pleºca. A dorit sã intre în Ordinul Fraþilor Minori Conventuali ºi a fãcut profesiunea simplã la 8 decembrie 1984, iar profesiunea solemnã în anul 1987. A urmat studii la Roma (1990-1992) ºi obþinut licenþa în cristologie. A activat în mai multe parohii, printre care vicar la Bacãu (1969-1974, 1977-1979), paroh la Berzunþi (1974-1977), Rãducãneni (1979-1983), Cireºoaia (1983-1987), Bucureºti-Bãrãþia (1987-1990). A fost profesor de teologie ºi filozofie (1992-2003), rector la Institutul Teologic Franciscan (1992-1996), director naþional al Armatei Maicii Domnului (2000-2003). A slujit ca paroh de Hãlãuceºti (1996-2000), Conventul din Roman (2000-2001), paroh de Cacica (2001-2002), Nisiporeºti (2002-2003), Postulandatul din Huºi-Corni (2003). Dupã ce, la 17 decembrie 2003, ministrul provincial i-a aprobat absenþa din casa cãlugãreascã, PS Petru Gherghel i-a încredinþat pãstorirea comunitãþii din Bârlad (2003-2009). În toamna anului 2009 s-a retras la casa pãrinteascã din Buruieneºti pentru a se îngriji de sãnãtate. Înmormântarea a avut loc în ziua de miercuri, 27 iulie, la Buruieneºti, fiind prezidatã de PS Petru Gherghel.

Sr. Fiorella Chinappi, din Congregaþia „Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenþe”, dupã o perioadã de suferinþe ºi mai multe intervenþii chirurgicale, a trecut la Domnul în dimineaþa zilei de sâmbãtã, 23 iulie, în Casa „Sfântul Iosif”.

S-a nãscut la Gaeta (Latina), în Italia, la 18 septembrie 1937. A intrat în Congregaþia „Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenþe” la 7 decembrie 1961. A fost absolventã a Facultãþii de Litere: profesoarã de italianã ºi istorie. A fãcut prima profesiune la 21 iunie 1964, iar profesiunea perpetuã la 14 august 1969. A slujit din iulie 1964 la Casa Madre – Lora Como, ca profesoarã de liceu ºi facultate. Din octombrie 1967 la Saronno (Varese) – ca profesoarã de liceu. În ianuarie 1994 a mers la Roma la Casa „S. Rosa” Appia Antica sã se pregãteascã pentru misiune. În mai 1994 a ajuns în România ºi, din luna iunie a anului 1995, a slujit în România la „Casa Providenþei” din Iaºi, unde a desfãºurat diferite activitãþi, cu copii, tineri, campusuri, iar în ultima perioadã a fost secretarã a casei. Liturghia de înmormântare a fost prezidatã de PS Aurel Percã, marþi, 26 iulie, în capela de la casa „Sfântul Iosif” (Plopii fãrã soþ). Sora a fost înmormântatã în cimitirul din Bucium. septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 23

În apãrarea sãnãtãþii

Alimentaþia în prevenirea cancerului n cele ce urmeazã vom pre- consumului de legume, fructe ºi lactate la cei ce prezintã aport redus. Nutriþia trebuie sã corecmaligne la anumite þesuturi, teze eventualele deficienþe în corelaþii care permit stabilirea vitaminele A, C, B2 ºi PP, magprescripþiilor dietoterapice co- neziu, zinc, calciu ºi molibden. respunzãtoare.

Se va evita consumul de alimente Cancerul oral ºi faringian afumate, prãjite sau sãrate.

Nu se recomandã consumul Consumul de alcool ºi mesde alimente sau bãuturi foarte tecatul de tutun se coreleazã cel mai mult cu apariþia cance- fierbinþi. Mãsurile dietoterapice rului la nivelul cavitãþii bu- amintite sunt cu atât mai nececale. Este posibil sã intervinã sare la cei cu risc crescut pentru ºi deficienþele alimentare de degenerare malignã (sindrom vitamina A, B2 ºi C. În aceste Barrett, esofagite cronice etc.). condiþii, profilactic, se reco- Cancerul gastric mandã corecþia carenþelor aliDin punct de vedere alimenmentare în vitamina A, B2 ºi C, tar, cancerul gastric se coreîntreruperea mestecatului de leazã cel mai mult cu consututun ºi reducerea aportului de mul crescut de alimente conalcool. servate prin sãrare ºi afumare Cancerul faringian s-ar corela (conþin precursori care se pot cu carenþa de fier, motiv pentru transforma în nitrozamine) ºi care corecþia dietoterapicã ar aportul scãzut de legume, fructe diminua riscul degenerãrii proaspete. Þinând cont de cele maligne. menþionate, profilaxia nutriþionalã a cancerului gastric imCancerul esofagian Reducerea consumului de plicã în primul rând consumul alcool reprezintã cea mai im- limitat sau absent de produse portantã mãsurã dietoterapicã afumate ºi sãrate, concomitent pentru prevenirea apariþiei cu creºterea aportului de legume cancerului esofagian. Se va ºi fructe proaspete. De asemeavea în vedere cã un aport me- nea, se va evita utilizarea repediu de bere pe zi furnizeazã or- tatã a grãsimilor ºi uleiurilor ganismului mai mult de 60% pentru prãjire, nu se vor condin cantitatea de nitrozamine suma alimente cu semne de dezilnic. Riscul degenerãrii ma- teriorare ºi mucegãire, alimenligne este cu atât mai mare cu tele conservate se vor þine la cât concentraþia de alcool este frigider, consumul de glucide mai crescutã (alcoolul poten- cerealiere va fi moderat, se va þeazã acþiunea localã a substan- limita aportul de alimente prãþelor cancerigene). De aseme- jite, se va evita excesul de alcool nea, se recomandã creºterea ºi condimente.

Î zenta câteva corelaþii între alimentaþie ºi instalarea bolii

24 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

Cancerul colo-rectal Consumul crescut de grãsimi (în special animale) ºi carne, concomitent cu reducerea aportului de legume ºi fructe, reprezintã cel mai important factor alimentar favorizant al degenerãrii maligne a colonului. Se estimeazã cã riscul cancerigen este de opt ori mai mare în condiþiile alimentaþiei menþionate faþã de situaþia în care se consumã multe vegetale, iar aportul de carne ºi grãsimi este limitat. Dacã dieta este sãracã în fibre vegetale, influenþa localã a substanþelor malignizante se amplificã.

Din aceste considerente, pentru prevenirea apariþiei cancerului colonic, mai ales la persoanele predispuse (ex. polipozã colonicã) este necesarã creºterea aportului de legume ºi fructe proaspete. Legumele din familia cruciferelor – varzã, varzã de Bruxelles, conopidã, broccoli – conþin, de asemenea, izotiocianaþi ºi indoli al cãror aport insuficient creºte riscul apariþiei cancerului colonic).

De asemenea, este necesarã creºterea aportului de produse alimentare bogate în calciu (acest mineral reduce efectele proliferative ale acizilor asupra mucoasei colonice), cât ºi consumul moderat de carne ºi grãsimi. Restrângerea aportului de alcool este beneficã pentru prevenirea cancerului rectal.

Dr. Lucia Amza, medic de familie

POªTA REDACÞIEI A. (e-mail). „Am o întrebare care mã macinã ºi nu ºtiu cui sã cer un rãspuns. Am fost cãsãtoritã la lipoveni (...) Soþul meu a dat divorþ (...). Eu am fost botezatã la ortodocºi, dar am primit Mirul ºi prima sfântã Împãrtãºanie la catolici (...).

Am întâlnit pe cineva care este catolic ºi cu care mã înþeleg foarte bine. Problema este dacã noi doi ne vom putea cãsãtori vreodatã (...)”.

Situaþia dv. este destul de complicatã. Vã recomand sã mergeþi la parohia de care aparþineþi pentru a sta de vorbã cu un preot. Oricum, Cãsãtoria este o tainã. Aºa este ºi în Biserica Ortodoxã, ºi în cea Lipoveneascã. În Scripturã este scris cã „ceea ce Dumnezeu a unit, omul sã nu despartã”.

Catehismul Bisericii Catolice spune cã în situaþii speciale (cum a fost ºi a dv. dupã cele descrise), cei doi pot trãi separat, fãrã însã a se cãsãtori. În faþa lui Dumnezeu ei rãmân una, „pânã ce moartea îi va despãrþi”. La Cãsãtorie cei doi îºi promit cã vor fi împreunã „la bine ºi la greu, în timp de boalã ca ºi în timp de sãnãtate”.

Amândoi, în cazul în care se separã, trebuie sã rãmânã deschiºi pentru împãcare în cazul în care partea vinovatã se corecteazã. Rugaþi-vã pentru ca Dumnezeu sã vã dea luminã sã vedeþi clar ce aveþi de fãcut.

Dorin Martea (e-mail). „Spuneþi vã rog de unde vine rãul pe pãmânt”.

Scriptura ne spune cã rãul a intrat în lume odatã cu pãcatul.

(Rom 5,12): „Printr-un singur om a intrat pãcatul în lume ºi prin pãcat a intrat moartea; ºi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricinã cã toþi au pãcãtuit”. Rãul a intrat în lume din cauza omului ºi a

libertãþii sale de voinþã. Rãul îºi are izvorul în îngerii care au cãzut ºi în omul care s-a abãtut de la izvorul binelui.

Rãul fizic ºi moral nu are o existenþã proprie, ci apare ca o lipsã a binelui, aºa cum întunericul se întinde acolo unde se retrage lumina. Vestea bunã este cã Dumnezeu a scos din rãul care a fost pactul, binele cel mai mare: calitatea de a ne regenera ºi schimba prin iubire. Isus a venit pentru noi ca, prin iubire, sã ne mântuiascã.

El a biruit moartea ºi pãcatul.

Toþi cei care îl urmeazã sunt pãrtaºi de biruinþa lui. Vã dorim numai bine!

Gh. Vasilescu (e-mail). „Lumina este Hristos, nu papa!

Faceþi o mare confuzie. Confundaþi pe Hristos cu papa.

Sau confundaþi pe vreun patriarh cu papa sau cu Hristos?

Sfântul Ioan Hrisostom în Omilia la Matei expune aºa: «Piatra pe care Dumnezeu va zidi Biserica sa nu este persoana lui Petru sau a urmaºilor lui, ci este mãrturisirea descoperitã de Dumnezeu lui Petru, anume cã Cristos este Fiul lui Dumnezeu Cel Viu».

Nu i s-a dat lui Petru o misiune mai specialã decât celorlalþi apostoli. Iatã, aceasta o mãrturiseºte Biserica veche prin gura sfântului Ioan Hrisostom ºi nu numai. De aceea nici episcopii Romei (nu existã nici o dovadã cã Petru ar fi hirotonit episcop la Roma) nu au un har mai special decât al celorlalþi episcopi. Trei trepte sunt cunoscute: arhieria, preoþia ºi diaconia. (Sã nu uitãm cã ºi patriarhul Alexandriei are titlul de papã)”.

Sigur aþi citit cu atenþie mesajul trimis? Unde aþi gãsit spus cã papa este Cristos? sau cã Petru a fost hirotonit la Roma? Puneþi

pe seama noastrã afirmaþii pe care nu le-am fãcut niciodatã.

Papa nu este decât ceea ce este notat în Scripturã: succesor al apostolului Petru cãruia Isus i-a spus: „Tu eºti Petru, ºi pe aceastã piatrã voi zidi Biserica mea, ºi porþile locuinþei morþilor nu o vor birui. Îþi voi da cheile împãrãþiei cerurilor, ºi orice vei lega pe pãmânt, va fi legat în ceruri, ºi orice vei dezlega pe pãmânt, va fi dezlegat în ceruri” (Matei 16,13-19); „Paºte oile mele!” (Ioan 21,17).

Aºadar, Petru este doar cel care a primit misiunea cea mai importantã în Bisericã. Dacã tot aþi citit Ioan Crizostom, cum de nu aþi citit ºi ce spune în Omilia 65? Vã redãm textul mai jos pentru a vã edifica: „Însuºi Ioan care acum vrea sã fie în faþã prin ambiþie, în toate circumstanþele va ceda primatul lui Petru, atât în predicare, cât ºi în sãvârºirea minunilor, aºa cum apare din cartea Faptele Apostolilor” (Omilii despre Evanghelia dupã Matei ale sfântului Ioan Crizostom, episcop, Omilia 65,2-4: PG 58,619-622).

Francisc (Bacãu). „Am trecut de mai multe ori prin localitatea Chetriº (jud. Bacãu) ºi mereu reduceam viteza maºinii pentru a admira un loc presãrat cu tot felul de flori. Într-una din zile am descoperit ºi proprietarul acestui loc ºi am intrat în dialog cu el felicitându-l pentru acest peisaj. El mi-a spus: «Sunt la pensie de 11 ani ºi acum mã ocup cu diverse munci de la þarã. Îmi plac florile ºi pomii fructiferi. În fiecare zi îi mulþumesc lui Dumnezeu pentru toate câte mi-a dat»”.

Vã mulþumim pentru gândurile frumoase. Din cauza spaþiului limitat nu putem publica fotografiile trimise.

septembrie 2011 · LUMINA CREªTINULUI · 25

nOUTÃÞI EDITORIALE CD: Scrisorile catolice.

Scrisoarea cãtre Evrei Oficiul pentru Comunicaþii Sociale, 3 cd-uri audio sau 1 cd mp3, 15 lei

36 de moduri de a iubi, 2011 Prince Charles, Ed. „Pauline”, ISBN 978-9731967-27-1, 80 p., 14x21 cm, 8 lei

Concurs

Citeºti ºi câºtigi datã la douã luni aveþi posibilitatea de a câºtiga un O premiu. Trebuie doar sã rãspun-

deþi corect la întrebarea de mai jos. Rãspunsul poate fi gãsit în Liturgia orelor dupã Timp pentru articolele din numãrul trecut ritul roman Dumnezeu. Ghid al revistei. Se acordã douã pre(4 volume) pentru viaþa de mii prin tragere la sorþi. TrimiEd. „Sapientia”, rugãciune teþi prin poºtã pe adresa de la ISBN 973-8474Philippe Jacques, pag. 2, prin fax: 0232/211527 29-9, 11x17 cm, Ed. „Pauline”, sau prin e-mail: editor@ercis.ro 8.300 p., 420 lei ISBN 978-973rãspunsul, adresa dv. completã 1967-26-4, 104 p., ºi, eventual, numãrul de telefon 14x21 cm, 10 lei Din înãlþimea crucii la care puteþi fi contactat. ParFulton J. Sheen, ticipã la concurs rãspunsurile Scrierile sfântului Ed. „Sapientia”, Francisc ºi ale sfintei care vor ajunge la redacþie pânã ISBN 978-973la 15 octombrie. Numele câºtiClara din Assisi 8980-88-4, 344 p., gãtorilor se vor anunþa în revista ªtefan Acatrinei, 14x21 cm, 20 lei din luna noiembrie.

Ed. „Galaxia Gutenberg”, Întrebarea ISBN 978-973Sfântul Rozariu. Sã-l Mormântul cãrui apostol a fost 141-381-5, 294 p., contemplãm pe Cristos descoperit în oraºul Pamukkale 14x21 cm, 23 lei împreunã cu Maria din sud-vestul Turciei?

Daniel Romila (coord.), Ed. „SeraPapa Ioan Paul Premiul al II-lea vorbeºte fica”, ISBN 978Scrisorile catolice ºi Bisericii Române Unite 606-8092-42-3, Scrisoarea cãtre Evrei pe cd Ed. „Galaxia 10x15 cm, 80 p., 6 lei Oficiul pentru Comunicaþii SoGutenberg”, ciale a realizat pe cd adaptarea Rugãciuni, novene ºi ISBN 978-973audio a Scrisorilor sfinþilor 141-391-4, 84 p., Rozariul în cinstea apostoli Iacob, Petru, Ioan, 17x24 cm, 25 lei Duhului Sfânt Iuda ºi a Scrisorii cãtre Evrei, Daniel Râtan, în douã formate: trei cd-uri Materialele, în limita stocului disponibil, (coord.), Ed. „Sera- pot fi procurate prin comandã: audio sau un cd mp3. La prefica”, ISBN 978- • prin poºtã: Librãria Presa Bunã, miu se oferã varianta cu trei Bd. ªtefan cel Mare, 26; 700064 – Iaºi; 606-8092-39-3, cd-uri audio.

• prin fax: 0232/211527; 10x15 cm, 64 p., • prin telefon: 0232/212003, interior 41: Câºtigãtorii din luna iulie 2 lei – luni-vineri: orele 10.00-18.00; Au fost primite: 20 e-mailuri • prin e-mail: libraria@ercis.ro; ºi 2 scrisori, toate cu rãspun• prin internet: www.ercis.ro/libraria Maria ºi Euharistia. În cel mult 15 zile veþi primi acasã coletul suri corecte. În urma tragerii Meditaþii pentru poºtal pe care îl veþi achita la ridicare. În preþu- la sorþi au câºtigat: Valeria rile specificate nu sunt incluse taxele poºtale.

30 de zile Biºoc (Hãlãuceºti) ºi SebasEventualele modificãri ale preþurilor, precum Pierre-Julien E., ºi apariþia lucrãrilor aflate în pregãtire, vor fi tian Mihãeº (Tãmãºeni), care Ed. „Serafica”, anunþate prin intermediul revistei „Lumina creº- vor primi câte o carte „Provotinului”. Înainte de a comanda cãrþile dorite vã cãri ale tinerilor la începutul ISBN 978-606puteþi interesa prin telefon de noile modificãri 8092-38-6, 88 p., de preþuri sau puteþi consulta de pe sit la adresa mileniului III (vol. 2): Drogu14x21 cm, 6 lei rile cotidiene”. http://www.ercis.ro/libraria/oferta.asp.

26 · LUMINA CREªTINULUI · septembrie 2011

Cãsãtoria ºi familia (III) Orizontal: 1) Vrednicie de care bãrbatul ºi femeia se bucurã în egalã mãsurã, încã de la începutul lumii, fiind înzestraþi de Dumnezeu cu drepturi inalienabile ºi responsabilitãþi proprii persoanei umane (cf.

Familiaris consortio, nr. 22).

2) „Principiul interior, forþa permanentã ºi þelul ultim” (FC 18) al îndatoririi familiei de a trãi, a creºte ºi a se perfecþiona ca o comunitate de persoane (neart.) – Occident. 3) Secure! – În lume! – Informaþii.

4) Ofensã adusã demnitãþii persoanei umane, care constã în scoaterea relaþiilor trupeºti, reale sau simulate din intimitatea partenerilor, pentru a le exhiba în mod deliberat în faþa publicului (cf. CBC 2354; FC 24). 5) Rupt la mijloc! – Impozite – Un „du-te, vino” prin plãmâni. 6) Proptele (reg.) – Leºin! 7) „Aºa sã fie!”. 8) Poem liric – Primele scãpãri! – Luate în seamã! 9) Linguºitor – Aleasã la final! 10) Îngãduinþã manifestatã în mod reciproc de cãtre pãrinþi ºi copii, pentru a menþine ºi a desãvârºi comuniunea

Sã avem...

familialã (cf. FC 21).

11) „Flagel social” care loveºte cu precãdere în demnitatea femeii (cf. CBC 2355; FC 24) (art.).

Vertical: 1) Neînþelegeri sau discuþii contradictorii ce pot apãrea în viaþa de familie – Asociaþia Tenismenilor Profesioniºti (abr.).

2) „Bãtrânul continent” – Dragul mamei (fig). 3) Membru marcant! – Operator ce furnizeazã ca rezultat un rest (mat.). 4) Maºinã de scris (reg.) – Deosebit de alþii. 5) Primul vers sau prima strofã dintr-o cântare bisericeascã (pl.) – În parte! 6) Ultimele angajamente! – Primele greutãþi! – Rãmâi pe loc! 7) Serviciul Român de Informaþii (abr.) – Avans. 8) Statut pe care bãrbatul (soþul) îl deþine în cadrul comuniunii conjugale ºi familiale (cf. FC 25) – Lucian Mureºan – Centru portuar! 9) Manifestare a lui Cristos ca Domn

ºi Mântuitor al tuturor popoarelor – În faþã! 10) Rãzboinic hitit trimis la moarte sigurã de cãtre regele David, în timpul asediului asupra cetãþii Rabba, dupã ce regele a comis adulter cu Batºeba, soþia acestuia (cf. 2Sam 11,1-17) – Cel care însoþeºte, alãturi de pãrinþi, un copil sau un adult la sfântul Botez. 11) Ostiari (înv.) – Statut pe care femeia (soþia) îl deþine în cadrul comuniunii conjugale ºi familiale.

Dicþionar: TAMASE, EAM, MODULO. Pr. Emanuel Imbrea Rãspuns la rebusul „Virtuþi ºi vicii” din numãrul trecut: 1) SUPARARE – TBC; 2) UMAN –

Criptografie (9,2,7,2,8,2,4-1,8,2,2,6) DURERE; 3) FICTIUNE – UTP; 4) ELE – NL – ZEFIR; 5) RI – N – Galina P. Pajura

TZI – IEO; 6) INTELEGERE – S; 7) T – CARA – A – ST; 8) MAGII – ROBOTI; 9) A – RN – UCIDERE; 10) NESTRICATI 11) DISTRAT – RIGI; 12) NEIERTARE – AS.

Rezolvarea criptografiei „Mesaj creºtin” din numãrul trecut: Pentru susþinerea Editurii „Presa Bunã” au mai contribuit Parohiile: Arini, 140 lei; Corhana, 120 lei; Dãrmãneºti, 390 lei; Gherãeºti, 1.080 lei; Poiana Micului, 505 lei; Roman „Fericitul Ieremia Valahul”, 100 lei; Sascut Sat, 191 lei; Sãveni, 122 lei; Valea Micã, 350 lei.

DO – A – M – NE – FA – D – IN – M – IN – E – UN – IN – S – TRU – M – EN – T – A – L – IM – P – A – CA – R – II – INTRE – OA – M – EN – I.

Funeraliile sorei Fiorella Maria Chinappi (Iaºi, 26 iulie)

Funeraliile pr. Alexandru Suceu, OFMConv.

(Buruieneºti, 27 iulie)

Exerciþii spirituale pentru tinere (Viiºoara, 3-7 august)

Consacrarea altarul ºi sfinþirea bisericii (Sãrata-Bãi, 6 august)

Întâlnirea preoþilor ºi a persoanelor consacrate din localitate (Luizi-Cãlugãra, 7 august)

Sfinþirea monumentului dedicat þãranilor cãzuþi în timpul confruntãrilor din aprilie 1831 (Sãbãoani, 7 august)

„Marºul Credinþei” pe strãzile oraºului (Oneºti, 13 august)

Pelerinajul bicicliºtilor la Cacica (13-14 august)