Business Point-JAPONIA: FORTA STABILIZATOARE A ECONOMIEI MONDIALE

BP

ANUL IX • NUMÃRUL 67 • WWW.BUSINESS-POINT.RO

BUSINESS POINT ALIN TOMUº: ECONOMIA TIMPULUI LIBER

P. 12

MIRCEA COºEA: DESPRE CE INDEPENDENÞÃ VORBIM?

SFÂRªIT DE CRIZÃ ÎN EUROPA? PIAÞA DE CAPITAL

P. 8

p. 4

p .11

LUCIAN ANGHEL:

„Prin listarea la bursã a unei companii în care este acþionar, statul poate câºtiga dividende din ce în ce mai mari“ OPINII

p .8

ANDREEA PAUL:

„Finanþatorii politici sunt cei mai mari evazioniºti fiscali“ INTERVIU

p .7

CRISTIAN PÂRVAN:

„Oare ce i se va mai recomanda României sã facã, atunci când nu va mai avea ce sa vândã?“

p. 4

CCIB premiazã excelenþa în afaceri WWW.BUSINESS-POINT.RO

p. 11

Cumpãrãturi plãtite prin telefon!

Din efectele pozitive ale crizei

p. 12

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

2

EXTERNE

Japonia: forþa stabilizatoare a economiei mondiale PROF . DR .A NTON CARAGEA DIRECTOR INSTITUTUL DE RELAÞII INTERNAÞIONALE ºI COOPERARE ECONOMICÃ În urmã cu doar doi ani, în întreaga Japonie, se vorbea despre deceniile pierdute ale Þãrii Soarelui Rãsare.

Dupã 1990, Japonia intrase într-o îndelungatã perioadã de stagnare, marcatã de dezastre naturale precum cutremurul de la Kobe sau cataclismul de la Fukushima. În plan economic þara ce devenise simbolul internaþional al creºterii economice, în anii ’60 ºi ’70 ai secolului trecut, se chinuia acum cu o inflaþie crescutã, reducerea competitivitãþii economice ºi competiþia cu produsele ieftine ºi de slabã calitate ale Chinei.

Cel care a reuºit sã ridice þara din marasm, Primul ministru-Shinzo Abe, a reuºit sã introducã ºi un nou cuvânt în dicþionarul economiei mondiale: abeconomia (un amestec intre economie ºi Abe-numele premierului nipon).

CE E ABECONOMIA ?

Politica economicã ce a permis ca miracolul japonez sã renascã este un dozaj savant de investiþii statale directe în economie, ºi de investiþii de stat indirecte, în titluri de valoare ale Bãncii Japoniei, ceea ce permite relaxarea creditãrii ºi scãderea dobânzilor.

BP

BUSINESS POINT 1-30 noiembrie 2013

Aceasta infuzie de capital nu este însã gânditã sã fie singurul motor al creºterii economice, ci este planificatã sã vinã în întâmpinarea ºi în sprijinul investiþiilor private, ele fiind adevãrata cheie a combinaþiei de creºtere economicã.

Investiþia de stat este doar un auxiliar, un sprijin ºi un accelerator de creºtere economicã ºi un ingredient de creºtere a încrederii investitorilor privaþi.

O altã dimensiune importantã a planului de creºtere economicã este datã de creºterea competitivitãþii produselor japoneze prin mãsuri financiare, incluzând devaluarea monedei naþionale, ceea ce face ca produsele japoneze sã fie mai ieftine ºi mai atractive ºi prin sprijinirea fiscalã a creºterii competitivitãþii. În final, ceea ce deosebeºte planul premierului Shinzo Abe de alte construcþii economice este accentul pus pe evitarea inflaþiei.

Orice plan de stimulare a creºterii economice trebuie sã accepte ºi o creºtere a inflaþiei aceasta fiind o adevãratã axiomã economicã.

Nu e cazul Japoniei, unde abeconomia face dintr-un pachet serios antiinflaþie o caracteristicã aparte: þinerea sub control a creºterii salarilor, impozitarea strictã ºi accentul pus pe export în activitatea economicã, în defavoarea pieþei interne, toate sunt mãsuri specifice ce fac din abeconomie un echilibru fragil între creºtere ºi in-

Theodor Speranþia nr. 14 Sector 3, Bucureºti Tel.: 320.70.70 www.business-point.ro The publication has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

A B E C O N O M I A : UN M O D E L INTERNAÞIONAL ?

Odatã înregistrate primele succese majore ale planului primului ministru Shinzo Abe, abeconomia a devenit un model internaþional, economiºti celebri precum Joseph Stiglitz, profeþiind cã acest sistem va deveni un model internaþional de succes.

Ceea ce atrage ºi mai mult atenþia generalã este ridicarea situaþiei economiei la rangul de element al securitãþii naþionale.

Este acesta un mesaj de seriozitate ºi de atenþie maximã pe care guvernul Shinzo Abe îl aduce, ca un argument suplimentar, în faþa investitorilor privaþi, interni ºi internaþionali.

Starea economiei japoneze este o componentã a siguranþei naþionale, iar investiþiile voastre sunt sigure, acesta e mesajul subliminal cu care Japonia apare pe piaþa investiþiilor având un nou atu puternic în favoarea sa.

Fãrã îndoialã cã vestea creºterii economiei japoneze este o ºtire bunã pentru economia mondialã, îngrijoratã de prãbuºirea economiei chineze.

Sistemul abeconomic însã poate fi folosit doar de þãrile cu un aparat economic puternic ºi cu o industrie dezvoltatã, precum satele Uniunii Europene sau maºina economicã americanã, pentru cã ne aflãm în faþa unei experienþe economice ce se concentreazã pe rafinarea deciziilor economice, prevenirea inflaþiei ºi asigu-

Grupul de Presã

rarea unei creºteri economice sãnãtoase ºi sustenabile într-o economie puternicã ce a fost lovitã de crizã.

Ca atare modelul abeconomiei trebuie înþeles ºi reprodus în activitatea economicã a marilor puteri economice, pentru a permite o ieºire din criza economicã actualã.

Astfel modelul abeconomic este poate cea mai importantã contribu-

Editors

Founded by Ioan Sorin Roºu rosu@b-a.ro

ISSN: 1843-293X

flaþie, competitivitate ºi export etc. În final, o dimensiune marcantã a mesajului abeconomiei este atenþia acordatã sectorului social.

Astfel sistemul de pensii, cel al asigurãrilor de sãnãtate ºi sistemul medical, devin piloni ai creºterii economice, dar ºi ai satisfacþiei naþionale.

Astfel guvernul Abe nu cade în capcana facilã a creºterii veniturilor directe, al „pomenii electorale”, cum este cunoscutã în SUA ºi Europa, ci preferã sã investeascã sumele obþinute din creºterea economicã în cheltuieli sociale indirecte, ce îmbunãtãþesc calitatea vieþii fãrã aport inflaþionist.

O nouã miºcare inspiratã.

General Manager Dr. Vlad Hogea hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Analyst Prof. univ. dr.

Mircea Coºea cosea@b-a.ro

Columnist Dr. Dan Matei Agathon agathon@b-a.ro

Senior Editors Marius C. Romaºcanu romascanu@mediabloc.eu

Horaþiu ªerb serb@mediabloc.eu

Alin Tomuº Sorina Bruj Raul Dãncuþã

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

Advertising Department Tel.: 0722.400.055

Cristian Mladin Editorial Secretary George Mihail Vârban

Printing House United Print 021/345.52.12 office@unitedprint.ro

mihail@mediabloc.eu

Daniel Neguþ negut@b-a.ro

þie pe care Japonia o poate aduce la reluarea creºterii economice mondiale ºi la ieºirea din actualul model de criza auto-repetitivã.

La întrebarea dacã poate deveni din nou Japonia forþa stablizatoare a economiei mondiale, putem rãspunde cu siguranþã cã datoritã abeconomiei poziþia de model economic mondial pare cel puþin asiguratã.

Andra - Daria Szasz

Care edition Claudia Daniliuc claudia@b-a.ro

DTP www.OPD.ro

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

EXTERNE

3

„România poate câºtiga încrederea Japoniei ºi poate deveni un partener major în Europa“ declara Mihai Prundianu, Preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie România-Japonia Care este importanþa Japoniei pentru România. Care sunt elementele care ne apropie ºi care sunt cele care ne despart ? Între Japonia ºi România existã o relaþie de prietenie tradiþionalã.

Dupã Revoluþia din decembrie 1989, Japonia a sprijinit activ procesul de democratizare în România ºi trecerea la o economie de piaþã, fiind foarte apreciatã din acest motiv de cãtre poporul român. Dupã aderarea României la NATO ºi UE, Japonia ºi România au colaborat strâns în probleme regionale ºi globale, ca parteneri importanþi care împãrtãºesc aceleaºi valori fundamentale, cum ar fi democraþia sau drepturile omului. În anul 2009, s-au împlinit 50 de ani de la reluarea relaþiilor diplomatice dintre Japonia ºi România. Cu aceastã ocazie, s-a stabilit de comun acord cã relaþiile bilaterale de prietenie sã se dezvolte pe mai departe.

De asemenea, Japonia este unul dintre principalii parteneri economici asiatici ai României, sprijinind masiv, cu asistenþã financiarã ºi tehnicã, procesul de reforme din România.

Au fost acordate împrumuturi pe perioade de 30-40 de ani pentru: • realizarea liniei de metrou Piaþa Victoriei - Otopeni, cu un credit în yeni echivalent cu circa 320 milioane euro (în curs de operaþionalizare, dupã semnarea, la 10 martie 2010, a Acordului de împrumut, cu ocazia vizitei oficiale de lucru a Preºedintelui României); • reabilitarea porþiunii de sudvest din drumul naþional 6, în valoare de 80 milioane dolari; • modernizarea cãii ferate FeteºtiConstanþa, în valoare de circa 220 milioane dolari; • reabilitarea Centralei termoelectrice Turceni (Grupurile 3, 4, 5 ºi 6), în valoare de 280 milioane dolari; • construirea terminalului de containere în portul Constanþa Sud, printr-un credit în valoare de 120 milioane dolari.

Trebuie sã punctez necesitatea impulsionãrii parteneriatului economic, aflat, în prezent, la un nivel mult sub posibilitãþile celor douã þãri. O barierã în calea dezvoltãrii cooperãrii economice bilaterale sunt diferenþele între cele douã state din punct de vedere cultural, funcþional, social, economic ºi politic.

Pentru înlãturarea acestor bariere se fac eforturi de cãtre ambele guverne. Un pas important fiind semnarea Declaraþiei comune privind Parteneriatul Reînnoit dintre România ºi Japonia. Declaraþia semnatã de Minis-

trul afacerilor externe, Titus Corlãþean ºi omologul sau nipon Fumio Kishida în februarie 2013 are în vedere adaptarea parteneriatului existent, semnat în 2002, la realitãþile momentului, prin stabilirea unor noi teme ºi proiecte de cooperare concretã în plan bilateral ºi la nivel multilateral. Din perspectiva relaþiei bilaterale româno-nipone, cei doi demnitari au agreat dinamizarea dialogului politic, la nivel guvernamental ºi parlamentar ºi diversificarea componenþei de cooperare în plan economic. În aceeaºi ordine de idei Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri ºi Turism, Maria Grapini, intenþioneazã sã înfiinþeze un Birou de Turism la Tokyo, care sã promoveze produsele turistice româneºti ºi sã atragã investitori în domeniu, având în vedere interesul manifestat de turiºtii japonezi pentru România.

De asemenea, CCIRJ salutã decizia adoptatã de Guvernul nipon la sfârºitul anului 2012 de prelungire cu trei ani a programului Visa Waiver, prin care cetãþenii români pot cãlãtori în scop turistic în Japonia fãrã vizã.

Care sunt principalele reuºite ale Camerei de Comerþ ºi Industrie România-Japonia?

CCIRJ, prin strategia sa, ºi-a propus sã devinã un liant în consolidarea ºi promovarea activitãþilor bilaterale. Astfel, menþionãm implicarea CCIRJ în realizarea liniei de metrou Piaþa Victoriei - Otopeni, în baza unui credit japonez echivalent a circa 320 milioane euro, prin intermedierea dialogului între Consorþiul japonez Padeco - Oriental Consultants responsabil cu realizarea, pregãtirea, proiectarea ºi supervizarea lucrãrilor aferente acestui proiect ºi autoritãþiile române. De asemenea CCIRJ a sprijinit consorþiul de firme japoneze MITSUI în realizarea unui studiu privind oportunitãþile de investiþii ale autoritãþilor japoneze în proiectele de infrastructurã de cale feratã din România, implicit în promovarea/implementarea proiectului de mare vitezã în România. În calitatea sa de ONG de utilitate publicã CCIRJ a dezvoltat proiecte europene menite sã reducã disparitãþiile economice ºi sociale dintre cele douã state. Astfel menþionez participarea CCIRJ la Programul Generat de Ministerul Mediului pentru selecþia administratorilor ariilor naturale protejate NATURA 2000, obþinând administrarea Ariei Nordul Gorjului de Vest.

Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile în reþeaua ecologicã europeanã Natura 2000 a numit în calitate de administrator a Nordului Gorjului de Vest - „Camera de Comerþ ºi Industrie România-Japonia“. Situl Natura 2000 - Nordul Gorjului de Vest se întinde pe o suprafaþã de 87.321 de hectare iar bugetul proiectului se ridicã la aprox. 10 mil. de euro. În altã ordine de idei ne dorim sã familiarizãm investitorul român cu mediul nipon, cu practicile sociale ºi de afaceri japoneze, cu toate normele ºi mecanismele „protective“ impuse de piaþa niponã ºi, în acelaºi timp, sã promovãm valorile naþionale ºi produsele româneºti în Japonia prin iniþiative care vizeazã misiuni economice ºi facilitarea pãtrunderii pe piaþa niponã a companiilor de top româneºti.

Experienþa noastrã în relaþiile cu Japonia ne-a fãcut sã înþelegem importanþa abordãrii culturale în dezvoltarea relaþiilor bilaterale. De aceea, în agenda CCIRJ s-au aflat ºi se aflã pe lângã activitãþi economice specifice, ºi o serie de evenimente menite sã aducã în prim plan cultura niponã ºi romanã, ºi, de ce nu, sã le îmbinãm într-un mod cât mai plãcut ºi atractiv.

Cum putem beneficia de noul avânt al economiei japoneze, cum putem atrage noi investitori?

Evenimentele tragice din 2011 au plasat Japonia în prim plan la nivel internaþional. Abordarea internaþionalã a Japoniei a atins, astfel, ºi dimensiunea umanã ºi socialã, fapt ce a intensificat continuarea ºi dezvoltarea relaþiilor bilaterale. CCIRJ a venit în sprijinul Japoniei printr-un concert umanitar de strângere de fon-

duri „Dãruieºte Speranþa“, pentru populaþia afectatã de dezastru. Este uimitor cum au reuºit sã se mobilizeze ºi sã depãºeascã efectele catastrofei, stabilizându-ºi economia ºi devenind un exemplu pentru întregul mapamond, nu doar pentru noi.

Japonia ºi-a fãcut realmente simþitã prezenþa în perimetrul României, valoarea capitalului nipon investit în România depãºind 350 milioane de dolari. În 2012, existau 19 companii japoneze (24 de fabrici în total) care au investit în România.

Conform ultimelor statistici ale Ministerului Finanþelor din Japonia, principalele domenii de investiþii sunt industria auto (TAKATA-PETRI, „Yazaki“ România, „Calsonic Kansei“, „Fujikura Automotive“ România), tutun (JTI), medicamente („Terapia“ având baza de cercetare în România). În ceea ce priveºte prezenta româneasca în Japonia nivelul investiþiilor a crescut treptat, însã nu atinge cotele pe care ni le-am dori. Nivelul resurselor exportabile este unul foarte ridicat, însã strategia de a pãtrunde pe piaþa niponã nu este una bine pusã la punct. Japonia are o economie ultrareglementatã ºi, cum am mai spus, normele ºi mecanismele impuse de piaþã niponã trebuie sã le învãþãm. Cel care are resursele necesare de a dezvolta cooperãri economice bilaterale trebuie sã fie, în primul rând, receptiv la nevoile japonezilor. Este un factor extrem de important pentru a reuºi. Vã dau un exemplu concret: nu poþi exporta palincã româneascã, fiind binecunoscut faptul cã ei nu consumã bãuturi alcoolice foarte tari sau nu ne putem duce cu mobilier de dimenisuni mari, cum suntem obiºnuiþi, într-o

þarã unde locuinþele sunt extrem de restrânse ºi spaþiul este mai mult decât limitat ºi foarte bine organizat.

Exportatorul român trebuie sã prezinte imaginea unei companii sigure ºi de bazã, competitivã, decisã, capabilã de inovaþie ºi de atingerea unei calitãþi superioare, ireproºabilã, pentru a rãspunde prompt ºi cu profesionalism la toate solicitãrile mediului de afaceri japonez. Cu toate acestea, avem domenii care ºi-au fãcut simþitã prezenþa pe piaþa niponã cu succes: îmbrãcãminte ºi accesorii, materii prime, lemn, produse chimice, medicamente, produse cosmetice, vinuri, IT. În primul rând consider cã pentru a atrage noi investitori japonezi ºi totodatã pentru a creºte prezenta româneasca pe piaþa niponã este absolut nevoie de construirea unui brand de þarã atractiv, de promovarea intensã a valorilor româneºti în Þara Soarelui Rãsare astfel familiarizând poporul nipon cu România ºi crescând încrederea în þarã.

Care este mesajul dvs. pentru guvernanþii romani ºi pentru partenerii japonezi? Ce trebuie sã facã cele douã pãrþi pentru a impulsiona cooperarea bilateralã? În primul rând doresc sã îmi exprim aprecierea pentru toate demersurile fãcute pânã în prezent atât de autoritãþiile române cât ºi de cele nipone pentru impulsionarea ºi dezvoltarea relaþiilor bilaterale. Cred cu tãrie cã ne aflam pe un drum benefic ºi ascendend care va conduce la intensificarea continuã a cooperãri economice ºi culturale între cele douã state.

O importanþã majorã pentru cooperarea bilateralã o are impulsionarea negocierilor privind Acordul Cadru de Cooperare ºi Acordul de Liber Schimb între UE ºi Japonia care va contribui substanþial la înlãturarea barierelor vamale ºi non-tarifare asupra bunurilor ºi serviciilor, ºi la intensificarea investiþiilor bilaterale în toate sectoarele de activitate.

De asemenea doresc sã subliniez importanþa cunoaºterii ºi înþelegerii reciproce între naþiuni ca bazã a dezvoltãrii schimburilor între cele douã state. Consider cultura un liant care uneºte oameni, popoare, naþiuni iar România se poate apropia ºi câºtigã încrederea Japoniei prin promovarea intensã a valorilor autentice, prin diseminarea reperelor culturale proprii, care au consistenþã ºi care se bucurã de o largã recunoaºtere, astfel susþin utilizarea culturii ca instrument de dezvoltare a dialogului ºi relaþiilor bilaterale.

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

4

AFACERI

CCIB premiazã excelenþa în afaceri la ediþia jubiliarã a Topului Firmelor din Municipiul Bucureºti

C

amera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB) organizeazã miercuri, 6 noiembrie, ediþia a XX-a, jubiliarã, a Topului Firmelor din Municipiul Bucureºti.

Peste 300 de oameni de afaceri, personalitãþi ale mediului academic ºi oficialitãþi de la nivelul Instituþiei Prefectului, primãriilor de sector ºi organizaþiilor neguvernamentale – asociaþii profesionale, camere de comerþ, organizaþii patronale –participã la acest eveniment de referinþã pentru viaþa economicã a Capitalei, în cadrul cãruia este premiatã excelenþa în afaceri.

Laureaþii topului au fost stabiliþi conform unei metodologii severe ºi complexe, aprobatã ºi aplicatã unitar, la nivelul întregului sistem cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaþi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netã, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienþa utilizãrii resurselor umane ºi eficienþa utilizãrii capitalului angajat, calculaþi în baza a treisprezece elemente extrase din situaþiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanþelor Publice ºi la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului. „Premiem managerii acelor companii care ne-au demonstrat cã se pot dezvolta afaceri de succes în condiþii economice foarte dificile. Cu dãruire, consecvenþã, atitudine proactivã, respect faþã de clienþi ºi asumarea conºtientã a riscului, laureaþii noºtri au transformat dificultãþile în oportunitãþi, iar „criza” nu a avut loc în agenda de business a firmelor pe care le conduc. Aceºti manageri sunt modele pentru ceilalþi actori din piaþã, iar modelele meritã recunoaºterea ºi aplauzele noastre. În mod excepþional, anul acesta, premiem cu Trofeul de Excelenþã „lecþiile de management al crizei” predate nouã, tuturor, de echipele celor 90 de companii care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziþie în competiþia elitelor”, precizeazã prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preºedintele Camerei bucureºtene.

Potrivit metodologiei de top, dintre cele 132.886 de firme care au depus bilanþul aferent anului 2012, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 29.501 firme (22,2%). Dintre acestea, sunt premiate 3.977 firme, structurate pe ºase domenii de activitate – cercetare-dezvoltare ºi high tech; industrie; construcþii; servicii; comerþ, turism; agriculturã, pescuit, pisciculturã – ºi, în cadrul fiecãrui domeniu, pe cinci clase de mãrime – întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici ºi microîntreprinderi.

Numãrul de firme premiate poate pãrea mare, însã acesta trebuie corelat cu o serie de date statistice care confirmã rolul important pe care îl are Capitala în economia naþionalã. Bucureºtiul – al treilea oraº din regiune dupã Atena ºi Istanbul – concentreazã: 24% dintre comercianþii activi înregistraþi în România, aproape 30% din suprafaþa de vânzare ºi din desfacerile cu amãnuntul la nivel naþional, 19% din valoarea exporturilor româneºti ºi 32% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ºtiinþificã a þãrii, precum ºi 21% din totalul salariaþilor consemnaþi la nivel naþional. Regiunea Bucureºti-Ilfov a atras circa 61% din totalul investiþiilor strãine directe realizate în România dupã 1990 (circa 36 mld. euro). De asemenea, cea mai mare parte a investiþiilor strãine directe în întreprinderi greenfield se înregistreazã tot în aceastã regiune.

Capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucureºteni este rãsplatitã, pentru al XIII-lea an consecutiv, cu Trofeul creativitãþii, ce va fi decernat în baza datelor furnizate de OSIM.

Ministrul Fondurilor Europene, în dialog cu mediul de afaceri la Business Breakfast-ul organizat de CCIB „Prin organizarea evenimentelor cu frecvenþã lunarã Business Breakfast, ne-am propus iniþierea unui dialog mai puþin convenþional, dar eficient între decidenþi ºi comunitatea de afaceri”, a declarat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti (CCIB), în deschiderea celui de al doilea eveniment din serie, cu tema „Surse de finanþare europene 2014-2020”.

Invitatul special al evenimentului organizat marþi, 24 septembrie a.c., a fost Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, care a discutat cu antreprenorii ºi managerii

statul nu este performant, este normal sã aducem alãturi de noi alþi parteneri”, a punctat ministrul Eugen Teodorovici, vorbind despre creºterea rolului bãncilor comerciale în procesul de implementare a proiectelor europene.

Astfel, în urma organizãrii unei licitaþii, partenerii selectaþi vor lansa apelurile, vor selecta proiectele, vor urmãri implementarea acestora ºi vor face plãþile cãtre cei care au contractat ºi efectuat lucrãri sau au prestat servicii în cadrul proiectelor. Ultima mãsurã menþionatã va reduce semnificativ perioada de timp în care contractorii încaseazã sumele care li se datoreazã.

prezenþi despre soluþiile de facilitare a accesului la sursele de finanþare europene, în vederea creºterii ratei de absorbþie, domeniile care vor beneficia de finanþare în perioada de programare 2014-2020, mãsurile de control ºi supraveghere pentru o bunã implementare a proiectelor. „Trebuie sã utilizãm fondurile europene în acele domenii în care România are un avantaj real în comparaþie cu celelalte þãri, pentru a produce efecte în economie”, a declarat ministrul Eugen Teodorovici. Pentru perioada de programare 2014-2020 se are în vedere modificarea abordãrii procedurilor de accesare a fondurilor europene ºi schimbarea circuitului documentelor financiare. „Atât timp cât

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, în exerciþiul financiar 2014-2020, investiþiile vor fi direcþionate cu prioritate cãtre: creºterea comepetitivitãþii (investiþii în cercetare-dezvoltare-inovare, tehnologia informaþiei, capital uman), dezvoltarea infrastructurii, utilizarea eficientã a resurselor, îmbunãtãþirea capacitãþii administrative.

Oamenii de afaceri au subliniat cã apreciazã atât mãsurile adoptate de Ministerul Fondurilor Europene pentru a sprijini sectorul privat, cât ºi pe cele în curs de implementare. În cadrul ediþiei din noiembrie a Business Breakfast va fi abordatã tema „Internaþionalizarea afacerilor, oportunitãþi de export pentru firmele româneºti”.

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

EVENIMENT 7 noiembrie: TABERNA DE-GUSTIBUS la Alba Iulia. Vernisaj cu degustare de mâncãruri ºi bãuturi romane A LIN T OMU º

D

emers inedit la Alba Iulia unde alimentaþia ºi obiceiurile culinare specifice populaþiei care a locuit în oraºul antic prind viaþã dupã trecerea a douã milenii. Acest lucru este posibil dupã ce Muzeul Naþional al Unirii a reuºit sã câºtige proiectul purtând numele “DE GUSTIBUS: Bucãtãria romanã ºi obiceiurile culinare în Apulum-ul antic”. Proiectul a fost iniþiat în colaborare cu Institutul de Arheologie Sistemicã Iuliu Paul din cadrul universitãþii albaiuliene. Ca urmare a acestui proiect la începutul lunii noiembrie vom putea vedea cum trãiau ºi mai ales ce mâncau romanii. Bucãtãria cu specific roman va fi deschisã timp de douã luni ºi va fi amenajatã în spaþiul expoziþional al Palatului Apor. Finanþarea acordatã proiectului este în cuantum de 45.000 lei, conform celor afirmate de cãtre Gabriel Rustoiu.

Proiectul este posibil prin coordonarea dr. Beatrice Ciutã (coordonator de proiect ºi specialist în domeniul arheobotanicii) ºi a dr. Anca Timofan (arheolog specialist în epoca romanã). Alãturi de acestea se aflã ºi Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naþional al Unirii din Alba Iulia.

Echipa de implementare ºi organizare a proiectului este constituitã din dr. Beatrice Ciutã, coordonator de

proiect ºi specialist în domeniul arheobotanicii ºi al dietei populaþiilor lumii antice, dr. Anca Timofan, arheolog specialist în epoca romanã; dr.

Cãlin ªuteu, graficã, concept, design expoziþie; ªtefan Lipot ºi Alin Cãdan, restaurare materiale ceramice ºi metal; dr. Ilie Lascu, arheolog specialist; Doru Bogdan, arheolog specialist; Alexandra Daisa, marketing, promovare ºi design expoziþie.

Anca Timofan: „Vom prezenta material arheologic autentic ºi vom utiliza practic reproduceri ale formelor ceramice în bucãtãrie ºi la servirea alimentelor. Schema prezentãrii va cuprinde, proiecþii video, fotografii, panouri explicative cu privire la alimentaþia, obiceiurile ºi reþetele culinare specifice”.

Beatrice Ciutã, un cercetãtor cu care Alba Iulia se mândreºte afirmã cã proiectul are ca principal obiectiv prezentarea cãtre publicul vizitator a unui aspect important, dar mai puþin cunoscut din viaþa cotidianã romanã, referindu-se aici la alimentaþia ºi obiceiurile culinare specifice locuitorilor oraºului Apulum. Alimentaþia populaþiei în cauzã era formatã din ulei de mãsline, fructe, legume ºi peºte.

La începutul acestui an, mai exact pe 23 ianuarie, dr. Beatrice Ciutã a lansat la Alba Iulia cartea cu titlul „Plant species within the diet of prehistoric communities from Transylvania“, publicatã la editura Mega din Cluj Napoca.

Important de menþionat este cã aceastã lucrare se aflã în principalele biblioteci universitare din Europa, fiind unanim consideratã una dintre cele mai bune lucrãri de paleobotanicã din lume.

5

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

6

ANALIZÃ Sfârºit de crizã în Europa?

Un studiu GfK pe tema climatului de consum din Europa - care oferã o privire de ansamblu asupra evoluþiei aºteptãrilor privind starea economiei ºi veni turile, precum ºi a dorinþei de cumpãrare în rândul con sumatorilor - concluzioneazã cã europenii se aºteaptã sã se încheie criza economico-financiarã, iar economia sã -ºi menþinã ºi în perioada urmãtoare trendul de dez voltare continuã ºi durabilã. Studiul a fost realizat la nivelul trimestrului al treilea din acest an, în 14 state europene, printre care ºi România.

S

tudiul constatã cã încã de la finalul primului semestru din acest an, economia Uniunii Europene (UE) a înregistrat o uºoarã creºtere, faþã de prima jumãtate a acestuia, ceea ce a generat speranþe de mai bine, mai ales cã ºi ºomajul a scãzut puþin, iar exporturile ºi dorinþa de a investi sunt la cote din ce în ce mai înalte.

Se mai aºteaptã doar creºterea apetitului bãncilor pentru creditare, pentru a întregi un tablou care – deºi este departe de a arãta foarte bine – a pornit pe un trend pozitiv.

Pe acest fond general, economiile statelor componente UE dau semne de redresare. Pânã ºi „cenunºãreasa” Grecia pare sãºi fi gãsit cadenþa, dupã o lungã perioadã în care a provocat dispute aprinse în interiorul Uniunii Europene, din cauza refuzului sãu de a adopta reforme radicale!

E U R O P A E PE „ P L U S ” . . .

La nivelul Uniunii Europene, suma rezultatã a punctajelor este de plus 6, pe fondul tendinþei ascendente a aºteptãrilor privind starea economiei, în aproape toate þãrile. ªi chiar ºi în cele în care punctajul este negativ, el este – în general – mai bun decât cel înregistrat la precedenta analizã, aºa cum se întâmplã în Italia sau Polonia! Grecia este plasatã cel mai prost, fiind pe ultimul loc în acest clasament al speranþei de mai bine, cu minus 41 de puncte, dar sperã sã mai recupereze ceva puncte la viitoarea analizã, în vreme ce prima poziþie în top este ocupatã de Marea Britanie (plus 19 puncte). În Marea Britanie, populaþia este din nou dispusã sã intre la cheltuieli ºi sã cumpere, iar statul a repornit investiþiile.

Indicatorul care mãsoarã climatul de consum a sporit cu nu mai puþin de 12 puncte în timpul verii, pe fondul estimãrilor cã, pânã la sfârºitul anului, economia va creºte cu 1,5%.

ECONOMIA ROMÂNIEI DÃ SEMNE DE REVIGORARE Pentru acest an, experþii estimeazã o uºoarã revenire economicã a României, ce s-ar putea situa în intervalul 1,6 – 2%. În perioada 2014 - 2016, creºterea economiei þãrii noastre se anticipeazã a fi între 2,7 ºi 4,3 la sutã.

Estimãrile pozitive se bazeazã pe faptul cã existã un cadru ge-

neral favorabil, câtã vreme România are una dintre cele mai scãzute datorii guvernamentale din Uniunea Europeanã (circa 38%), deficitul bugetar este de aproximativ 2,5 procente, iar ºomajul se menþine la circa 7%.

Dar, România are ºi zone în care situaþia nu este chiar bunã. De pildã, þara noastrã trebuie sã facã paºi importanþi ºi fermi pe calea privatizãrii companiilor de stat cu probleme financiare ºi trebuie sã întreprindã mãsuri dure de combatere a evaziunii fiscale ºi de reducere a ceea ce se numeºte „piaþa neagrã” sau „economia subteranã”!

O altã problemã este valoarea mare a arieratelor, statul fiind - se pare - principalul datornic al mediului privat.

Poate cã ºi principala cauzã a blocajului financiar în care se aflã unele companii private, care nu au bani sã-ºi plãteascã datoriile proprii ºi din cauza faptului cã statul nu le-a plãtit ce le datoreazã!

Pe componente ale studiului citat, punctajele obþinute de România sunt urmãtoarele: • Aºteptãrile privind starea economiei = - 11,5 puncte • Aºteptãrile privind veniturile = - 4,5 puncte • Dorinþa de cumpãrare = - 21,1 puncte.

Aceste rezultate ale studiului fac ca punctajul mediu al þãrii noastre sã fie circa minus 12, ceea ce înseamnã - pentru a avea un termen de comparaþie - cã aºteptãrile privind climatul de consum de la noi sã fie aproximativ pe acelaºi palier cu rezultatul din Franþa.

DANIEL N EGUÞ

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

INTERVIU

7 „Oare ce i se va mai recomanda României sã facã, atunci când nu va mai avea ce sã vândã?“ se întreabã Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR

Privatizarea CFR Marfã a eºuat, iar Guvernul a luat decizia ca Grupul Feroviar Român (cel care câºtigase licitaþia) sã primeascã înapoi atât avansul de 20,2 milioane de euro, cât ºi garanþia de participare la licitaþie, de 10 milioane. Astfel, indirect, statul îºi asumã acest insucces. De altfel, cea mai spinoasã problemã a fost, se pare, articolul din HG 536/2013 care prevede un termen maxim de 60 de zile pentru încheierea procesu lui de preluare de cãtre GFR a companiei CFR Marfã, termen care s-a dovedit cã nu a putut fi respectat, având în vedere procedura de urmat. Pe tema insuccesului acestei privatizãri, am stat de vorbã cu secretarul general al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

Care este opinia dumneavoastrã despre eºecul privatizãrii CFR Marfã?

Noi am spus de la început cã era necorespunzãtor modul în care a fost pregãtitã aceastã privatizare. În primul rând, erau neclaritãþi chiar cu privire la patrimoniul acestei companii, patrimoniu care trebuia sã fie bine contabilizat, ca sã ºtim ce vindem. A fost evident pentru toatã lumea cã s-a procedat netransparent ºi cu prea multe modificãri pe parcurs, deci, ca urmare,

eºuarea era – dacã vreþi – un proces anunþat.

Singura problemã era când se va confirma eºecul. ªi - în aceastã perioadã, în care noi nu ºtim sã privatizãm CFR Marfã, dupã o procedurã absolut discutabilã - compania feroviarã de marfã polonezã, de stat, a fost listatã la bursã ºi a ridicat circa 400 de milioane de euro de pe bursa polonezã. Se capitalizeazã ºi-ºi va consolida poziþia ca operator în Europa centralã ºi de Est.

Iar chestiunea cu Consiliul Concurenþei este de tot râsul. Cei care au urmãrit deciziile Comisiei Europene ºtiu cã aceasta, în februarie 2013, a permis Franþei ºi Germaniei sã amâne separarea companiilor lor feroviare în companii de infrastructurã, cãlãtori ºi marfã, pânã în 2019! Iar sancþiunea prevãzutã dupã 2019, dacã cele douã þãri nu respectã decizia, este una singurã: nu le lasã sã cumpere alte companii similare din UE. Poate cã nu se aplicã ºi pentru România decizile care se dau pentru Franþa ºi Germania!

Suntem ºi noi în Uniunea Europeanã! Ori este aceeaºi legislaþie pentru toate companiile europene, ori – dacã se dau derogãri, cum s-au dat ºi la energie – atunci sã se spunã clar cã existã o Europã în care nu funcþioneazã aceleaºi reguli pentru toate statele membre UE! Nouã nu ni s-a spus cã suntem o Europã cu douã tipuri de naþiuni.

Revenim la eºecul privatizãrii CFR Marfã.

Cine consideraþi cã este de vinã? În asemenea cazuri, nu cred cã are importanþã cine este de vinã! Numai în România se discutã asemenea vinovãþii. Este o chestiune economicã, ea nu a avut finalul aºteptat, iar CFR nu este nici mai bun, nici mai rãu ca înainte. Iar faptul cã nu s-a privatizat CFR Marfã ºi cã nu i se poate gãsi nici manager privat - cum nu s-a putut nici la Infrastructurã ºi cum se întâmplã “minuni” ºi la Cãlãtori - aratã clar cã, deocamdatã, statul este interesat sã o menþinã

(iar noi am susþinut pânã la un punct aceastã poziþie) în proprietatea sa, dar se pare cã o menþine numai pentru a putea sã extragã rente nemeritate pentru clienþii politici, nu pentru binefacerea companiei.

Guvernul a decis ca GFR sã primeascã înapoi toþi banii depuºi: atât avansul, cât ºi garanþia de participare la licitaþie. Este corect?

Mi se pare foarte firesc, pentru simplul motiv cã cine a organizat licitaþia nu a asigurat în totalitate condiþiile pentru ca aceasta sã fie de succes ºi nu este vina participanþilor.

S-a decis reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfã, ceea ce este de acord ºi FMI...

Pãi, Fondul Monetar Internaþional a vãzut cum aratã managerul “stat”. Aºa cã, FMI-ul, dincolo de aplecarea sa deosebitã pentru metoda simplistã de a se vinde tot, este firesc sã spunã cã statul român nu e în stare sã conducã. ªi-atunci, normal cã Fondul Monetar Internaþional - care nu are timp de fãcut analize ºi de a conduce economia României, pentru cã nu acesta este job-ul sãu - a spus cã CFR Marfã trebuie vândutã, deoarece poate cã acela care o cumpãrã va fi un manager mai de ispravã decât statul român. Partea interesantã pentru cetãþenii noºtri va fi când România nu va mai avea nimic de vânzare. Atunci o sã vedem ce i se va mai recomanda României sã facã!

INTERVIU REALIZAT DE DANIEL NEGUÞ

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

8

OPINII „Finanþatorii politici sunt cei mai mari evazioniºti fiscali“ considerã deputatul Andreea Paul, prim-vicepreºedinte PDL Opoziþia parlamentarã criticã guvernul actual cã nu ia toate mãsurile necesare pentru dez voltarea susþinutã a României. Pe de altã parte, opoziþia este întrebatã de ce nu a luat mãsurile despre care vorbeºte, atunci când a fost la guvernare. În acest context, am solicitat un interviu prim-vicepreºedintelui PDL, Andreea Paul, secretar al Comisiei de Buget, Finanþe ºi Bãnci, din Camera Deputaþilor.

Despre ce independenþã vorbim?

M I R C E A C O º EA

A

devenit un refren din ce în ce mai des întâlnit în discursul politic românesc clamarea independenþei naþionale, ca pe un obiectiv esenþial al responsabilitãþii pe care clasa politicã ar avea-o faþã de þarã ºi popor. Dacã se dau fonduri importante pentru cumpãrarea unor antice avioane de vânãtoare sau a unui avion vip pentru guvern ºi preºedenþie, o facem pentru a fi independenþi; dacã cumpãrãm douã frigate neînarmate de la muzeul marinei britanice, o facem tot pentru a ne apãra independenþa; dacã se cheltuiesc aproape douã treimi din bugetul ministerului apãrãrii pentru a trimite soldaþi in Afganistan, o facem tot pentru cã suntem independenþi; dacã permitem fãrã nici cea mai micã reacþie pregãtirea de detaºamente para militare secuieºti din bugetul statului ,o facem tot pentru cã ne considerãm atât de independenþi încât nu meritã sã ne încurcãm cu mãrunþiºuri iredentiste; tot independenþi ne considerãm ºi dacã promovãm politici monetare ºi fiscale în detrimental industriei ºi agriculturii naþionale ºi daca nu ne pasã de exodul creierelor româneºti spre alte þãri.

Din toate exemplele ironice pe care le-am dat (ºi ar mai fi încã zeci ºi zeci) rezultã cã politica româneascã ori nu ºtie ce înseamnã a fi independent ori crede cã noi, populaþia, nu ºtim ce înseamnã. În realitate, clamarea independenþei ºi a luptei politicienilor pentru obþinerea sau menþinerea acesteia nu este decât o farsã, o încercare de ascundere a unor interese personale sau de grup sub umbrela înºelãtoare a independenþei.

Actuala campanie guvernamentalã de promovare a ideii independenþei energetice este unul dintre cele mai edificatoare exemple, în acest sens.

Desigur, voinþa de a fi independent este normalã ºi lãudabilã dar trebuie avut în vedere gradul pânã la care aceastã voinþã este ºi putinþã. În ceea ce priveºte independenþa energeticã, situaþia este clarã în sensul nu numai al imposibilitãþii realizãrii ei efective dar ºi în sensul lipsei de acurateþe a conceptului. Astfel, cum poate guvernul sã ºtie dacã România va fi independentã energetic când nu ºtie indicatorii de bazã ai calculãrii gradului de independenþã. A fi independent, din punct de vedere energetic, înseamnã sã acoperi integral cererea din ofertã internã. Trebuie spus cã la aceastã datã, nu se cunoaºte nici cererea, adicã evaluarea ei prin prisma ratei de creºtere economicã pe termen mediu ºi lung (atât la nivel industrial cât ºi casnic) ºi nici oferta, cantitatea de gaz de ºist exploatabilã fiind doar estimatã. Mai mult decât atât, trebuie sã mai spunem cã simpla existenþã a unor zãcãminte, chiar îndestulãtoare, nu duce automat la independenþã atâta timp cât nu dispui de tehnologia ºi tehnica extragerii, fiind necesar apelul la societãþi strãine care vor dispune liber de volumul ºi destinaþia gazului extras. ªi mai mult decât atât, cum poþi obþine independenþa energetica în condiþiile în care guvernul autorizeazã încã de pe acum exportul eventualei producþii de gaze? În condiþiile actuale, a avea resurse nu este o condiþie suficientã pentru a fi independent energetic. Factori politici, economici ºi tehnologici determinã existenþa ºi a altor condiþii ale independenþei reale. Desigur, puterea politicã ºi economicã joacã un rol important dar, din pãcate, România nu dispune de acestea. Pentru România, condiþia vitalã a independenþei devine capacitatea de a-ºi acoperi în orice moment cererea printr-un potenþial de resurse cu caracter universal, adicã un excedent valutar al contului curent. Piaþa mondialã globalizatã oferã oricând resursele necesare la nivel naþional dar contra cost. Deci, dacã România are cu ce cumpãra, nu trebuie sã fie timoratã de lipsa unor resurse energetice. Existã însã o condiþie esenþialã, aceea a provenienþei sumelor. Daca vor fi, ca pânã acum, provenite din împrumuturi externe, nu poate fi vorba de independenþã. Independenþa economicã a României, implicit ºi cea energeticã, va fi obþinutã numai prin creºterea performanþei ºi eficienþei economiei, care la rândul ei, va ridica gradul de competitivitate ºi, în final, pozitivarea soldului contului curent printr-un aport de valutã. Felul în care este privitã azi în România problema independenþei energetice mi se pare nu numai populistã dar ºi cu accente autarhice.

Care ar trebui sã fie prioritãþile actuale ale Guvernului României?

Prima prioritate þine de recâºtigarea încrederii românilor în economia româneascã, iar acest lucru nu se poate întâmpla decât prin crearea de noi locuri de muncã, printr-un mediu legislativ ºi fiscal prietenos creãrii de noi locuri de muncã!

Cum se poate realiza acest lucru?

O sã vã dau câteva propuneri foarte concrete, pentru reducerea ºomajului ºi absorbþia ºomerilor tineri pe piaþa muncii. Din punctul meu de vedere, se impune realizarea a cel puþin unui “campus de meserii ºi de calificãri”, în fiecare regiune a þãrii. Cum? Simplu! Prin gruparea furnizorilor de formare profesionalã în jurul industriilor semnificative pentru acea regiune.

O a doua mãsurã pe care o vãd obligatorie, pe termen scurt, þine de consultanþa acordatã antreprenorilor tineri din mediul rural.

A treia propunere, tot obligatorie, este încurajarea industriilor creative, prin scutirea de la plata contribuþiilor de asigurãri de sãnãtate a companiilor care creazã noi locuri de muncã.

Iar, dacã este sã intrãm pe terenul fiscalitãþii, unde este un adevãrat haos legislativ ºi o presiune fiscalã excesivã pe muncã, reclam urgenþa reducerii poverii fiscale pe aceastã direcþie, adicã reducerea CAS-ului la angajator cu cel puþin 5%, în paralel cu creºterea salariului minim la 1.000 de lei. Spun cã aceste douã mãsuri merg împreunã pentru a nu lovi în competitivitatea industriilor ºi serviciilor intensive în forþã de muncã ieftinã.

O mãsurã mai dificilã, dar obligatorie pentru România: cred cã, în ceasul al 24-lea, România are nevoie de amendarea marilor finanþatori politici. Ei sunt cei mai mari evazioniºti fiscali. De la ei pleacã gradul penibil de colectare a taxelor, în România!

Dacã nu “luãm în coarne” evaziunea fiscalã, nu putem vorbi de bunãstare în România. Evaziunea fiscalã îi costã pe români. ªi îi costã mult! Sã vã dau un exemplu concret: numai din evaziunea fiscalã pe TVA, se pierd la bugetul public 10 miliarde de euro pe an! Ca sã aveþi dimensiunea acestui fenomen, el echivaleazã cu 100 de euro pe lunã, pentru fiecare pensionar român, plus fiecare profesor, asistent medical sau medic, plus fiecare salariat din administraþia publicã. ªi ne mai ajung bani ºi ca sã construim cam 350 km de autostradã pe an. E-adevãrat, fãrã ºpagã! ªi am vorbit numai de o singurã sursã de evaziune fiscalã! Dar mai sunt ºi altele...

La tot ceea ce am spus pânã acum, adaug o ultimã propunere: eliminarea corupþiei din contractele alocate de cãtre stat. ªi o sã ziceþi cã e greu de fãcut. Nu este greu deloc! Soluþia ºi calea corectã este transparentizarea lor. Ori, ele nu sunt transparente!

Revin la prima parte a rãspunsului dvs: dacã o sã scãdeam atâtea taxe, de unde mai vin bani la buget, în condiþiile în care nu sunt rezultate spectaculoase în stoparea evaziunii?

Crearea de noi locuri de muncã înseamnã mai puþini ºomeri, ceea ce înseamnã o cheltuialã mai micã din banii publici, pe de o parte. Pe de altã parte, locuri mai multe de muncã înseamnã un volum mai mare de impozite ºi bani mai mulþi la buget, de la noii angajaþi: impozit pe salarii, etc... Aceºti bani suplimentari ar putea fi investiþi în ceea ce este prioritar pentru România: educaþie ºi sãnãtate. În privinþa reducerii evaziunii fiscale, în primul rând prin controale mai riguroase ºi mai multe. Aici se ridicã problema numãrului mic de angajaþi de la Fisc...

Eu am vorbit aici despre „voinþã”, nu despre “putinþã”!

Spuneam cã cei mai mari evazioniºti fiscali din România sunt “cablaþi” la decizia politicã! Aici trebuie acþionat. ªi mai este o problemã: dacã am condiþiona salariul celor de la Fisc, de încasãrile la bugetul public, eu sunt convinsã cã ar fi semnificativ stimulaþi sã colecteze bani.

Nu cu mult timp în urmã, se anulase sistemul de “stimulente” pentru angajaþii Fiscului - în funcþie de amenzile pe care le acodau – din cauza faptului cã aceºtia abuzau de poziþia lor ºi dãdeau amenzi din orice, tocmai ca sã încaseze stimulente mai mari.

Discutãm din nou despre abuzurile celor care controleazã firmele?

Pentru a bloca abuzul de serviciu, existã alte metode: de bunã conduitã, de reglementãri interne sau chiar de creare a Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Investitorului. Aceastã din urmã idee este cuprinsã într-un Proiect de lege depus deja în Parlamentul României, care stopeazã variate forme de abuzuri ale statului asupra mediului de afaceri.

DANIEL N EGUÞ

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

SOCIAL SORINA B RUJ DÃNCUÞÃ

N

u cred cã sunt mulþi cei care ºtiu cã la nivel de Uniune Europeanã, din cauza creºterii alarmante a traficului cu „carne vie”, s-a decis ca o zi din an, în luna octombrie, sã fie declaratã Ziua Europeanã de luptã împotriva traficului de persoane. În spiritul acestei idei, la Cluj-Napoca, ºapte instituþii publice ºi organizaþii neguvernamentale au organizat o campanie de conºtientizare a populaþiei de pericolul reprezentat de acest fenomen ºi de popularizare a HelpLine-ului pus la dispoziþia victimelor ºi a celor care doresc sã sesizeze eventuale cazuri de exploatare la care au fost supuºi. În organizarea campaniei a existat o amplã colaborare între diferite

UN „NU“ RÃSPICAT TRAFICULUI DE PERSOANE instituþii locale ºi organizaþii, între public ºi privat. Campania a fost organizatã de Fundaþia World Vision România, Agenþia Naþionalã împotriva Traficului de Persoane - Centrul Regional Cluj, Consiliul Judeþean Cluj - Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului – Cluj, Primãria ºi Consiliul Local Cluj-Napoca - Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Medicalã, Inspectoratul de Poliþie al Judeþului Cluj, Asociaþia Femeilor Împotriva Violenþei - „ARTEMIS”, Asociaþia Clubul Soroptimist International Cluj-Napoca. Toate aceste instituþii ºi organizaþii au avut sprijinul mallurilor „Iulius Mall”, „Polus Center” ºi a magazinelor „La Majole”.

Scopul principal al iniþiativei a fost ºi popularizarea HelpLine-ului (0800 800 678 apelabil în þarã, respectiv +40 21 31 3 31 00 apelabil din strãinãtate) pus la dispoziþia victimelor traficului de persoane, a ce-

lor care vor sã sesizeze astfel de cazuri ºi a tuturor celor care doresc sã se informeze pe acest subiect.

Potrivit statisticilor Centrului Regional din Cluj al ANITP, anul trecut au fost identificate 60 de persoane ca fiind victime ale traficului de persoane, dintre care 11 au fost minori.

La nivel naþional numãrul persoanelor traficate este mult mai mare, respectiv 1041. Traficul de persoane presupune exploatarea prin muncã, exploatare sexualã, obligarea la comiterea de fapte antisociale (furturi, cerºetorie etc.), prelevarea ilegalã de organe.

Principala modalitate de sesizare a acestui fenomen ºi de conºtientizare a populaþiei de pericolul reprezentat de acest fenomen a fost distribuirea a peste 10.000 de flyere în pieþele cele mai circulate, respectiv, Unirii, Mihai Viteazu ºi Lucian Blaga, în cele douã mall-uri din oraº ºi în

cutiile poºtale ale locuitorilor din cartierele cele mai populate din Cluj-Napoca, Mãnãºtur ºi Mãrãºti.

Mallurile „Iulius Mall” ºi „Polus Center” au difuzat mesajul campaniei prin sistemul propriu de panouri electronice. În Iulius Mall a fost amplasat ºi un ecran pe care au fost

9

proiectate mai multe videoclipuri care conþineau mãrturii ale victimelor traficului de persoane, precum ºi efortul depus, atât la noi în þarã cât ºi pe plan global, pentru eliminarea acestui fenomen. În liceele ºi instituþiile publice din oraº au fost amplasate postere cu mesajul „Oamenii NU sunt o marfã!

Nu te lãsa vândut!”, alãturi de numerele de telefon amintite anterior.

O activitate ineditã a fost reprezentatã de amenajarea a douã vitrine din zona centralã a oraºului, pe douã bulevarde importante, respectiv Bd.„21 Decembrie 1989” ºi „Memorandumului”. În vitrinele respective, în loc de manechine de plastic au fost aºezate persoane vii, sugerând ideea cã sunt victime ale traficului de „carne vie”.

Totodatã, un vehicul promoþional, cu mesajul campaniei a circulat atât în zona centralã a oraºului, cât ºi în toate cartierele municipiului Cluj-Napoca.

Prin aceastã campanie intensã, cred cã cei implicaþi în derularea ei au reuºit sã tragã un semnal de alarmã asupra pericolului ce îl reprezintã un astfel de fenomen.

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

10

IMOBILIARE

Vrei o locuinþã în stadiul de proiect? Aflã cum trebuie sã arate contractul Achiziþia unei locuinþe din stadiul de proiect aduce economii importante, însã vine la pachet cu anumite riscuri. Cazurile cumpãrãtorilor pãgubiþi sunt de notorietate – dezvoltatori dispãruþi cu banii sau proiecte date în folosinþã fãrã facilitãþile promise. Dar printr-un contract conceput cu ajutorul unui specialist, toate aceste neajunsuri pot fi evitate.

Vânzarea locuinþelor încã din stadiul de proiect este o practicã apãrutã în perioada de boom imobiliar, ce a revenit în tendinþe, în ultimul timp.

Soluþia dezvoltatorilor de a obþine bani cash este în avantajul cumpãrãtorilor, deoarece preþul final scade simþitor, astfel cã ambele pãrþi sunt mulþumite. Însã clienþii nu trebuie sã uite cã pot pãstra controlul pânã la recepþia apartamentului numai dacã se asigurã cã semneazã un contract în avantajul lor. Dezvoltatorii colaboreazã întotdeauna cu avocaþi cu experienþã ºi tind sã conceapã actele în favoarea lor, astfel cã specialiºtii subliniazã cât de important este sã pentru un client sã citeascã atent clauzele contractuale. „Cumpãrãtorii trebuie sã ºtie bine pe ce dau banii ºi sã fie atenþi la detalii importante specificate în contract, precum data de finalizare a proiectului,

cum se soluþioneazã nerespectarea obligaþiilor sau sã se preocupe sã beneficieze de de despãgubiri. Dezvoltatorii apeleazã la serviciile caselor de avocaturã, ce elaboreazã actele în favoarea lor. Un potenþial cumpãrãtor poate solicita modificarea contractului, mai ales când colaboreazã cu un specialist în domeniu. Dacã nu emite pretenþii, nu poate solicita nici despãgubiri, în caz de nevoie”, atenþioneazã avocat Ionel Vãcãrescu, specializat în Drept Imobiliar.

Colaborarea cu un specialist poate aduce mari economii în buzunarul unui cumpãrãtor, pe termen lung. Cu ajutorul unui avocat, se pot afla detalii despre situaþia juridicã ºi financiarã a dezvoltatorului, se pot verifica actele terenului ºi se poate concepe un contract care sã acopere diverse situaþii negative. Un expert tehnic urmãreºte cu atenþie etapele de construire ºi oferã detalii cu privire la calitatea materialelor de construcþii. Specialiºtii semnalizeazã toate dezavantajele trecute în umbrã, pe care un client neavizat nu le poate detecta.

Dacã nu apeleazã la serviciile unui avocat, clienþii trebuie sã se intereseze despre proprietarul terenului pe care se va construi blocul, sã cunoascã dacã sunt sarcini pe acel teren sau dacã este

ipotecat la bancã. De asemenea, trebuie reglementat regimul juridic al cotelor indivize ce sunt obþinute odatã cu dreptul de proprietate al locuinþei. Înainte de a semna, cumpãrãtorul trebuie sã ºtie al cui va fi dreptul de proprietate asupra locurilor de parcare, al spaþiului verde sau al camerei tehnice.

EX E C U Þ I I L E NECORESPUNZÃTOARE , UN MOTIV PUTERNIC PENTRU ANULAREA CONTRACTULUI Suprafaþa construitã, utilã sau dimensiunile încãperilor ºi ale ferestrelor reprezintã un alt capitol extrem de important, avertizeazã specialiºtii. Nu de puþine ori, oferta de pe hârtie nu coincide cu realitatea, iar o locuinþã se poate dovedi mai mare în acte decât la faþa locului. „Clienþii care constatã o dimensiune mai micã decât cea din acte au douã opþiuni. Pe de o parte, sunt îndreptãþiþi sã solicite anularea contractului. Pe de altã parte, dacã doresc sã continue, pot cere scãderea preþului stabilit din cauza unei execuþii necorespunzãtoare. Opþiune pe care îi îndemn pe toþi clienþii sã o aleagã”, sfãtuieºte specialistul în Drept Imobiliar.

Ce se întâmplã în situaþia în care noul proprietar se mutã ºi constatã cã anumite bunuri nu sunt funcþionale?

Dacã centrala termicã este doar de decor sau bucãtãria complet utilatã promisã lipseºte cu desãvârºire, cumpãrãtorul poate obþine câºtig de cauzã în instanþã. Dar dezvoltatorul poate fi dat în judecatã numai dacã obiectele respective sunt specificate în contract, atenþioneazã specialiºtii. „Recomand anexarea la contract a unei liste cu bunuri. În caz cã centrala nu este funcþionalã sau liftul este doar de decor, un cumpãrãtor poate avea câºtig de cauzã într-un eventual litigiu doar dacã acestea sunt trecute în contract. Aspectele comune trebuie sã fie funcþionale, astfel cã este suficientã doar specificarea acestora în contract, se prezumã faptul cã ele sunt funcþionale”, explicã avocatul Ionel Vãcãrescu.

CELE MAI PESIMISTE SITUAÞII, EXPUSE DE SPECIALIºTI ÎNAINTE DE SEMNAREA CONTRACTULUI Cu toate acestea, situaþiile neplãcute sunt uneori imposibil de evitat. Din pãcate, majoritatea clienþilor apeleazã la ajutorul unui avocat abia în ultimul ceas. Dar chiar ºi atunci, existã reuºite,

cele mai multe fiind chiar pe cale amiabilã. Specialiºtii analizeazã contractul ºi reuºesc sã gãseascã anumite puncte slabe, însã un contract conceput încã de la început în favoarea clientului poate scuti de multe bãtãi de cap.

Pe de altã parte, clienþii care iau în calcul varianta de a achiziþiona un apartament încã din stadiul de proiect, nu trebuie sã scape din vedere cel mai mare risc: un posibil faliment al dezvoltatorului, chiar dacã este vorba despre o companie de proporþii.

Nu puþine sunt cazurile în care clienþii au rãmas cu banii daþi ºi fãrã locuinþã, deºi situaþiile de genul acesta s-au rãrit simþitor în ultimii ani. „Avocatul îi prezintã clientului sãu un astfel de risc, la semnarea contractului. Cumpãrãtorul ia decizia finalã, pe care ºi-o asumã, eventual discutã despre valoarea sumei oferitã în avans.

Adevãrul este cã, în cazul unui faliment, cumpãrãtorul unui apartament este printre ultimii pe lista creditorilor, deci ºansele de a-ºi primi banii înapoi sunt foarte mici. Acest risc trebuie luat în calcul încã de la început, acesta este poate principalul motiv pentru care preþul de achiziþie este mai mic decât în cazul unei locuinþe finalizate”, încheie specialistul în Drept Imobiliar.

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

PIAÞA DE CAPITAL

11

„Prin listarea la bursã a unei companii în care este acþionar, statul poate câºtiga dividende din ce în ce mai mari“ subliniazã Lucian Anghel, preºedintele BVB Marþi, 22 octombrie, a început listarea la bursã a unui pachet minoritar de 15% de acþi uni ROMGAZ, pachet care face parte din cele 85 de procente deþinute de stat ºi care, ast fel, dupã vânzarea prin mecanismul bursier, va rãmâne cu 70% din acþiuni. Preºedintele Bursei de Valori Bucureºti (BVB), Lucian Anghel, considerã cã listarea ROMGAZ reprezin tã un moment istoric pentru România ºi pentru piaþa noastrã de capital, câtã vreme a ajuns în aceastã etapã cel mai mare producãtor de gaze naturale din Europa Centralã ºi de Est. Pornind de la acest eveniment, Lucian Anghel ne-a acordat un scurt interviu.

Cum pot beneficia românii de rând de listarea la bursã a Romgaz?

Cetãþenii români ar putea sã beneficieze de aceastã listare, în dublã ipostazã: atât în calitate de consumatori de gaze naturale, în gospodãriile proprii, cât ºi în calitate de mici investitori la bursã. Cum? Ne aºteptãm ca preþul gazelor naturale sã creascã în continuare, ceea ce ar însemna cã vom primi facturi din ce în ce mai mari. Deci, ar fi de aºteptat ca ºi profitul Romgaz sã fie mai mare, în mod corespunzãtor. Însã, investind în acþiunile Romgaz, oricine ar putea beneficia prin dividendele pe care le va primi – de perfor-

manþa economicã a acestei companii. Deci, astfel, prin dividendele primite, am putea compensa, mãcar în parte, creºterea facturii la gaze!

Cum apreciaþi metoda de vânzare prin bursã a unor pachete de acþiuni pe care statul le deþine la companiile de top?

Este o metodã prin care, practic, se realizeazã o transparentizare, dacã pot spune aºa, a procesului decizional în cadrul companiei listate la bursã; se creeazã o presiune din partea acþionarilor asupra managementului acestei companii pentru a creºte rentabilitatea, pentru a spori profitul operaþional ºi implicit, dividendele. Au-

tomat, are de câºtigat ºi statul, deoarece – prin transparentizare ºi creºterea acestei presiuni – statul ar putea sã încaseze, în timp, ca urmare a dezvoltãrii companiei listate la bursã, dividende din ce în ce mai mari, bazate pe o performanþã operaþionalã din ce în ce mai bunã! Deci, concluzionând, prin listarea la bursã a unei companii în care este acþionar, statul poate câºtiga dividende din ce în ce mai mari. Cam aºa se întâmplã în alte þãri cu companiile care sunt transparente, care sunt listate ºi care – evident – se supun rigorilor pieþei de capital.

Deci, putem vorbi, practic, despre o procedurã de finanþare prin bursã!

Da. Este evident cã statul ar încasa o sumã consistentã, pe care ar putea sã o utilizeze pentru a finanþa diverse domenii de activitate. Existã exemplul companiei KGHM - una dintre cele mai mari companii producãtoare de cupru din Polonia – care este listatã la bursã. În urmã cu circa 15 ani, statul polonez era unic acþionar, iar acum a ajuns sã mai deþinã doar circa 30% din companie, dupã ce a vândut succesiv, pe bursã, pachete de acþiuni. Însã, în cei 15 ani, valoarea KGHM a ajuns de 10 ori mai mare! Eu zic cã e mai profitabil sã deþii 30% dintr-o companie care a crescut de 10 ori, prin eficientizare ºi creºterea performanþei, decât sã ai 100% dintr-o companie de 10 ori mai puþin valoroasã! Iar dividendele pe care le acordã aceastã companie, acum, sunt absolut fabuloase: discutãm de peste un miliard de euro!

INTERVIU REALIZAT DE MARIUS C. R OMA ºCANU

Cumpãrãturi plãtite prin telefon!

Soluþia de platã SEQR, cu telefonul mobil, este disponibilã ºi în România, permiþând clienþilor sã-ºi plãteascã produsele cumpãrate atât în magazinele clasice, cât ºi în mediul on-line. Aplicaþia a fost creatã de Seamless ºi lansatã în þara noastrã în parteneriat cu GarantiBank.

Am solicitat detalii de la reprezen tanþii celor doi parteneri: Vicepreºedintele pentru vânzãri globale - Seamless, Bogdan Sãcuiu: SEQR este o aplicaþie care permite plata cu telefoane inteligente, de tip Smartfone, în magazine, restaurante ºi în mediul online ºi poate fi folositã de cãtre orice persoanã care dispune de un astfel de telefon mobil. Descãrcarea aplicaþiei se realizeazã în mod gratuit. Este cea mai utilizatã soluþie de platã de acest fel în Suedia ºi – de fapt – în Europa. Aplicaþia este disponibilã gratuit, iar utilizatorii o pot folosi conectându-se la un cont bancar pe care îl deschid la una dintre bãncile partenere. ªi în România existã o astfel de bancã. În momentul în care utilizeazã aplicaþia, clientul va scana codul QR afiºat la casa de marcat a magazinului sau pe site-ul de cumpãrãturi, iar apoi aprobã tranzacþia, introducând codul PIN personal.

Aplicaþia verificã, în timp real, disponibilul din contul cumpãrãtorului ºi se face imediat transferul banilor cãtre contul comerciantului. În final, cumpãrãtorul poate vizualiza chitanþa, în telefon. De altfel, toate chitanþele ºi istoricul plãþilor sunt salvate în memoria telefonului mobil. Pentru consumator, nu existã nici un cost suplimentar la utilizarea aplicaþiei. ªi nici pentru comerciant.

Directorul de comunicare al bãncii partenere din România, Virginia Oþel: Utilizatorul aplicaþiei trebuie doar sã-ºi deschidã un cont bancar, operaþiune care nu costã nimic. De asemenea, nu percepem comisioane bancare nici pentru cuplarea contului la aplicaþie sau pentru transferul banilor cãtre comerciantul de unde clientul a fãcut cumpãrãturile. Foarte important este ºi faptul cã aceastã soluþie de platã, prin telefonul mobil, este mult mai sigurã decât alte modalitãþi de platã, deoarece nu implicã schimbul de informaþii confidenþiale. Aplicaþia nu face decât sã conecteze contul clientului, cu casa de marcat a comerciantului.

DANIEL N EGUÞ

BP

WWW.BUSINESS-POINT.RO

12

IMOBILIARE

Economia timpului liber „Tot ceea ce vã foloseºte cu adevãrat se cumpãra cu puþine parale, numai lucrurile de prisos se vând la preþuri mari“ – Axel Munthe

A

m ales de aceastã datã o temã care sã ne facã sã ne gândim mãcar un pic la cât de puþin timp liber ne-a mai rãmas, la ce lucruri ne ocupã de fapt orele unei zile sau ale unei sãptãmâni normale, la ce mai preþuim de fapt fiind atât de prinºi de ritmul cotidian. Se spune ºi poate pe bunã dreptate cã esenþa supravieþuirii constã în adaptarea la mediul în care trãim. Societatea de consum, devenitã parcã al treilea pãrinte al nostru ne lasã din ce în ce mai puþin timp liber în care rolul ºi sensul nostru sã capete un înþeles superior ºi aducãtor de împlinire în raport cu lumea înconjurãtoare. Existã în jurul nostru un zgomot de fond interpretabil în sensul în care ceva sau cineva ar vrea sã nu fie vãzut ºi identificat astfel ca strategie. De fapt, societatea de consum ºi zgomotul de fond care o însoþeºte nu face altceva decât sã te facã sã nu ajungi la cea mai importantã întâlnire din viaþa ta, cea cu tine. Consumatorilor pare sã li se arate totul. În spiritul acestei idei construim o societate în care oamenii vor ºti precis preþul lucrurilor fãrã a le ºti de fapt valoarea…

Starea de echilibru pe care unii tind sã o numeascã bucurie este din ce în ce mai greu de identificat din moment ce biroul ºi maºina, laptopul ºi telefonul mobil gazda unui univers virtual în care biletul de acces nu stã în paºaport ºi nici la coadã, au devenit „organe” de a cãror bunã funcþionare depind foarte multe dintre lucrurile din jurul nostru. Lucrurile care trebuiau sã ne fie supuse, ne-au subjugat la un nivel greu de anticipat cu ceva timp în urmã, rãpind din cel mai important capital al omului, timpul. Zilele trec cu o rapiditate extraordinarã între douã întâlniri ºi o cafea cu un prieten pe care uneori uiþi sã-l întrebi ce mai face. Acest pluton de alergãtori în care intrãm cu toþii încet dar sigur are desigur confortul sãu mental, acela cã faci parte dintr-un sistem care te ajutã sã-þi procuri cele necesare vieþii cu preþul pierderii capacitãþii de a mai avea timp liber.

Zilele par sã nu se mai diferenþieze prea tare, valorile intrinseci par sã se dilueze într-o lume în care copii sunt crescuþi virtual folosindu-se chatul si telefonul mobil pentru a rãspunde unor întrebãri care în lipsa apropierii ºi a unei cãni cu lapte devin din ce în ce mai puþine. Lumea din jurul tãu solicitã din ce în ce mai multe rãspunsuri fulger lãsându-þi tot mai puþin timp liber în care sã poþi sa-þi pui câteva întrebãri din care poate singura relevantã este legãtã de propria fericire.

Timpul liber pe care-l avem este ºi cred cã va fi întotdeauna simbolul modului în care am reuºit sã înþelegem lumea din jurul nostru, dinamica nevoilor noastre ºi preþul pe care-l plãtim pentru a le acoperi pe acestea. Ritmul în care trãim în ultima vreme în care azi e luni ºi mâine e duminicã ridicã o întrebare simplã legatã de dezvoltarea individului, de consolidarea familiei ºi de asigurarea unui climat interior care sã dea sens existenþei noastre. La ce bun acest ritm dacã viaþa devine o chestiune între douã telefoane ºi douã mailuri, între o instituþie financiarã ºi un client cãruia tot ce mai poþi sã-i oferi e o facturã. Economia timpului liber nu e încã o disciplinã de studio dar e într-o crizã mult mai profundã decât economia perceputã la modul concret. Erodarea acestui capital necesar, vital chiar pentru omul contemporan, timpul liber va avea pe termen lung efecte greu de anticipat dar oricum nu de bun augur, pentru cã farã bucurie viaþa rãmane un maraton în care justificarea rezistenþei e legatã de faptul cã nu existã altã soluþie. În concluzie, dacã existã vreuna ºi dacã o pot scrie eu, bogãþia unui individ constã în cât timp liber mai are pentru a se putea bucura de ceea ce conteazã cu adevãrat pentru el.

Timpul liber consfinþeºte de fapt valoarea rezistenþei noastre interioare. În lipsa ei societatea pe care o construieºti e doar un mediu în care se poate întâmpla oricând, orice. Economia timpului liber nu este o disciplinã de studiu, dar a devenit o chestiune de raport optim între ceeea ce faci ºi bucuria pe care o poþi împãrþi cu cei dragi þie ca rezultat al investiþiei capitalului tãu cel mai de preþ, timpul…

A LIN T OMU º

Din efectele pozitive ale crizei: apartamente noi croite pentru buzunarele românilor!

ADRIANA LEFTER În Capitalã, dezvoltatorii – mici ºi mari deopotrivã – îºi recapãtã curajul de a demara noi construcþii. În perioada de boom a pieþei imobiliare, majoritatea ansamblurilor rezidenþiale anunþate în Capitalã (ºi nu numai) vizau cumpãrãtorii cu venituri (mult) peste medie (fapt justificat ºi de prezenþa în piaþã a unui numãr semnificativ de investitori, care puneau presiune asupra preþurilor ºi creau o imagine falsã asupra puterii reale de cumpãrare a populaþiei). Cei aproape patru ani de crizã au adus însã o schimbare pozitivã la acest capitol. Astfel, cei care mai construiesc azi locuinþe încearcã din rãsputeri sã se adapteze la cerinþele actuale ale clientului final. Ediþia de toamnã a Târgului Imobiliar Naþional – Timon (ce se desfãºoarã între 25 ºi 28 octombrie, în Piaþa Constituþiei din Bucureºti) reflectã din plin aceastã transformare a pieþei. Aici, majoritatea investiþiilor în apartamente noi þintesc segmentul mediu sau mediuplus al pieþei (clienþi prin Prima Casã sau cu un buget uºor mai ridicat).

DEZVOLTÃRI DE AMPLOARE º I Î N O R A º º I LA P E R I F E R I E Unul dintre marii dezvoltatori prezenþi la Timon este Adama – companie care a anunþat de curând demararea fazelor secunde de construcþie la ansamblurile rezidenþiale Edenia Titan ºi Evocasa Optima.

Pânã în toamna anului viitor urmeazã a fi ridicate 210 locuinþe, cu una, douã ºi trei camere, printr-o investiþie cumulatã de

14,1 milioane de euro. Potrivit lui Asher Lax, managerul de marketing ºi vânzãri al Adama, segmentul þintit prin noua investiþie este mediu-plus, respectiv acei clienþi care îºi permit sã cumpere o locuinþã nouã cu circa 70.000 de euro.

Un alt ansamblu de mari dimensiuni este Adora Urban Village, un complex amplasat pe ªoseaua Alexandriei, în Bragadiru. Acesta ar trebui sã cuprindã 12 blocuri cu trei ºi patru etaje, cu un total de 500 de unitãþi locative. Dezvoltatorul este Tagor Properties, un joint-venture dintre un fond de investiþii israelian ºi unul englez. Primele douã blocuri, ce cuprind 80 de unitãþi cu una, douã ºi trei camere, au fost deja finalizate, urmând a fi recepþionate în primãvara anului viitor. Preþurile pornesc de la 39.900 de euro pentru o garsonierã de 44 de metri pãtraþi utili (ºi balcon de ºapte metri pãtraþi), de la 51.800 de euro pentru un apartament cu douã camere de 61 de metri pãtraþi (ºi balcon de nouã metri pãtraþi) ºi de la 68.000 de euro pentru o locuinþã tricameralã de 85 de metri pãtraþi (ºi balcon de 12 metri pãtraþi).

Valoarea investiþiei în primele douã blocuri de locuinþe s-a ridicat la 4,5 milioane de euro, în vreme ce suma totalã necesarã pentru construcþia întregului ansamblu este estimatã la 35 de milioane de euro, potrivit reprezentanþilor companiei.

N ORD º I SUD Complexul Dream Residence, situat în zona Rahova-Pucheni din Capitalã, este compus din douã blocuri de locuinþe ºi presupune o investiþie de opt milioane de

euro. Primul imobil, format din 40 de apartamente (dintre care jumãtate au fost contractate) a fost finalizat luna aceasta.

Lucrãrile de construcþie la al doilea bloc, format din 84 de locuinþe, au fost demarate la jumãtatea lunii septembrie ºi urmeazã a fi finalizate în primãvara lui 2013. Preþurile pornesc de la 28.900 de euro pentru o garsonierã de 31-32 de metri pãtraþi utili, 49.900 de euro pentru un apartament cu douã camere cu o suprafaþã utilã de 42-48 de milioane de euro ºi de la 69.500 de euro pentru un apartament cu trei camere de circa 67 de metri pãtraþi utili.

Un alt ansamblu rezidenþial nou este North 24 Residence, un bloc de 24 de unitãþi locative (20 de apartamente cu trei camere ºi patru duplexuri) situat în Pipera.

Preþurile pornesc de la 58.500 de euro (fãrã TVA) pentru un apartament cu trei camere cu o suprafaþã utilã de 68 de metri pãtraþi ºi ajung pânã la 170.000 de euro (fãrã TVA) pentru un duplex de 214 metri pãtraþi, cu cinci camere ºi trei bãi. Investiþia în acest proiect se ridicã la 2,5 milioane de euro.

Complexul Epoque este un bloc de 27 de apartamente (de la studiouri la trei camere) construit în zona ªoseaua Nordului din Capitalã. Complexul de ºase etaje a fost început în primãvara acestui an, iar acum se aflã în faza de finalizare. Investiþia în acest proiect s-a ridicat la trei milioane de euro.

E RA M I C I L O R I N V E S T I T O R I Pe lângã toate aceste proiecte, la Timon mai sunt prezente ºi o sumã de mici blocuri cu 8-10 locuinþe, în zona Bucureºtii Noi. Compania Victoria Consult are în portofoliu peste 30 de asemenea ansambluri rezidenþiale, numãrul proprietãþilor promovate în aceastã zonã ridicându-se la aproape 400 de locuinþe. Valoarea investiþionalã cumulatã pentru aceste proiecte se ridicã la circa 20 de milioane de euro, în condiþiile în care bugetul mediu pentru un proiect este de 600.000-700.000 de euro, explicã Iulian Niculae, fondatorul ºi directorul general al Victoria Consult. În aceastã zonã, preþul minim pentru o garsonierã este de 28.500 de euro, pentru douã camere se ridicã la 37.000 de euro, iar pentru trei camere ajunge la 49.000 de euro.