Diplomat Club Fondat în anul 1992
Curierul vieþii diplomatice, mondene ºi al lumii afacerilor
Nr. 1-7
2013
(249-255) Anul XX ADRESA POªTALÃ
Str. Rabat 15, Sector 1
Mobil: 0722.500.355 Tel./Fax: Tel./Fax: 021.230.88.88
diplomatclub@clicknet.ro karen.baboian@gmail.com ADMINISTRAÞIA Str. Rabat nr. 15, etaj 1 Bucureºti, sector 1
Modernizarea societăţii româneşti O vizită cu multiple marea sfidare a prezentului semnificaţii şi implicaţii Premierul Victor Ponta în China Aflat în fruntea unei puternice delegaţii, premierul Victor Ponta a efectuat o importantă vizită în Republica Populară Chineză. Vizita s-a dovedit a avea un caracter deosebit, determinat, în primul rând, de contextul istoric al relaţiilor China – România, care se întemeiază pe vechi şi pozitive tradiţii. Este grăitor faptul că în 2014 se împlinesc 65 de ani de la statornicirea relaţiilor diplomatice – politice, perioadă caracterizată prin înţelegere reciprocă, prietenie, colaborare. Caracterul special al evenimentului care a avut loc recent a fost determinat, de asemenea, de nivelul, consistenţa, amploarea contactelor, de complexitatea problematicii abordate, de rezultatele obţinute. Vorbind despre natura, specificul raporturilor bilaterale trebuie să remarcăm ca pe un fapt deosebit că România a fost prima ţară din zona Europei Centrale şi de Est care a beneficiat, înaintea altor ţări, de posibilitatea de a efectua o vizită oficială în China, de a avea întâlniri la nivel foarte înalt – cu Preşedintele şi Primul Ministru, chiar la scurt timp după ce aceştia îşi preluaseră funcţiile. Ceea ce reflectă faptul că relaţia dintre cele două ţări este una specială, că ţara noastră a fost şi rămâne un partener privilegiat, fiind tratată ca atare. “China este una dintre marile puteri, chiar dacă nu este cea mai mare, dar una dintre marile puteri ale lumii în acest moment şi noii săi lideri, Preşedintele şi Primul Ministru au un sentiment special pentru România.” Este aprecierea
premierului român care doreşte să remarce astfel că România poate dezvolta relaţii importante “tout azimout”, găsindu-şi, în mai multe zone ale lumii, parteneri de mare greutate care să o aprecieze şi pe care să se poată bizui. Decurge de aici faptul că asemenea relaţii, în speţă, cele românochineze trebuie întreţinute constant, din generaţie în generaţie, că ele trebuie nu doar consemnate ca fiind importante, ci valorificate pragmatic. Iar din convorbirile purtate la cel mai înalt nivel s-a desprins un vizibil consens în privinţa materializării raporturilor bilaterale, în diferite forme şi pe diferite planuri. Întâlnirea premierului român cu Preşedintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping, care a decurs în spiritul înţelegerii şi prieteniei, a prilejuit abordarea, în principal, a problemelor colaborării politice la nivel bilateral şi internaţional, subliniindu-se inclusiv poziţia României de partener serios al acţiunilor Chinei în cadrul Uniunii Europene. În decursul convorbirilor cu Preşedintele chinez, Primul Ministru, Victor Ponta a propus – pornind de la bunele relaţii dintre cele două ţări – ridicarea acestora la cel mai înalt nivel, acela de Parteneriat strategic, exprimând dorinţa României ca, începând chiar de anul viitor, Parteneriatul să devină operaţional. Cei doi lideri chinezi au apreciat foarte mult propunerea, rămânând ca, în A.O.
(Continuare în pag. 2)
Criza - perspective naţionale diverse Până la urmă, viziunea economiei clasice – în sensul, de exemplu, oferit şi cultivat de un Adam Smith – şi anume acela al producerii prin intermediul, sau prin acţiunea, a trei factori, pământul, munca şi capitalul rămâne, vrând, nevrând în sfera adevărurilor axiomatice, atât doar că, precum în cazul mai tuturor axiomelor, dacă semnificaţia conceptelor implicate nu este direct intuită ea nu are cum fi raţional, şi deci inteligent, relevată analitic. Astfel:,,două puncte definesc o dreaptă’’ – ce este punctul? Evident, intersecţia a două drepte!. Ce înseamnă a defini o dreaptă? Ştim ce se înţelege prin definirea unui concept (Aristotel:,,a da genul proxim şi diferenţa specifică), dar cum poate fi definită o dreaptă? Genul proxim pentru conceptul de dreaptă ar fi linie, dar cum se exprimă diferenţa specifică? Şi apoi: axiomele geometriei se referă la obiecte geometrice şi nu la concepte geometrice sau matematice. Tot
astfel: ce este munca? Un om, când munceşte? Pământul este exclusiv solul,este şi subsolul ? – este, probabil, tot ceea ce, în chip natural implică teritoriul, dar chiar în suprafaţă, pământul serveşte şi la agricultură, şi la vânătoare şi la suportarea construcţiei faraonice a piramidelor. Capitalul mai este capital dacă nu are căi de reproducere prin muncă? Drept urmare, noi trebuie să înţelegem prin întreaga noastră experienţă, prin practica permanentă a sintezei, printr-o înaltă capacitate a reprezentării, am putea spune vizionară, ce avem a înţelege prin muncă, prin capital sau pământ. Dar vom înţelege similar conceptele respective trăind în Sud sau în Nord, în extremul Est sau în Vestul îndepărtat? S-ar părea, după ceea ce încercăm în cursul actualei crize polimorf diseminată în lume, variabil închisă, rămasă prezentă, sau reactivată Caius Traian Dragomir (Continuare în pag. 30)
Societatea românească se află acum, după aproape un sfert de secol de la căderea comunismului, la un prag peste care dacă nu va trece va rămâne împovărată de tarele trecutului apropiat sau mai îndepărtat, de dereglările, uneori majore, acumulate în tot acest răstimp. După 1989 s-a păşit pe calea creării unei noi societăţi care trebuia să reinstaureze instituţiile democratice anihilate de comunism şi să purceadă la crearea unor noi forme social – politice care să o înscrie în rândul ţărilor cu o democraţie şi economie dezvoltate. Clasa politică ce s-a constituit şi care conduce destinele ţării a încercat să răspundă acestor comandamente. Au fost create forme, instituţii, structuri, au fost adoptate norme ale democraţiei, ale economiei de piaţă, şi mai
târziu ale integrării comunitare. Evident, tuturor acestora trebuia să li se dea, pentru a fi viabile, eficiente, un conţinut corespunzător. O democraţie consolidată presupune existenţa unui mecanism politic adecvat: stat de drept, consolidarea instituţiilor acestuia, separarea puterilor statului, nefolosirea instituţiilor statale în interesul unor persoane sau grupuri, neutilizarea lor ca organe de exercitare nedemocratică a puterii, ca instrumente de vendetă politică. O democraţie reală presupune, de asemenea, funcţionarea la parametrii normali a economiei, dezvoltarea armonioasă a ramurilor ei, a regiunilor, a zonelor ţării, stabilirea unor coordonate ale dezvoltării de perspectivă, un management eficient atât macro cât şi
microeconomic. Îi revenea noii clase politice sarcina de răspundere capitală, de a realiza aceste comandamente, de a da un conţinut adecvat formelor create ale democraţiei. Evitând globalizările ineficiente, aprecierile atotcuprinzătoare care estompează diferenţierile reale, ascund eforturile pozitive şi realizările corespunzătoare, nu putem evita constatarea că, nu o dată, acţiunile clasei politice nu au corespuns pe deplin cerinţelor unei reale dezvoltări, au fost prea lente sau neconvingătoare, trenând în adoptarea măsurilor de înnoire şi conservând structuri care nu corespundeau
Armand OPREA (Continuare în pag. 30)
Noul Ambasador al Italiei în România şi pe viitor, în toate sectoarele de interes comun. Cu o valoare a schimburilor comerciale ce s-a situat anul trecut la peste douăsprezece miliarde de Euro, Italia a ocupat al doilea loc ca partener de afaceri al României, ea fiind ţara ţara cu cele mai multe societăţi comerciale italiene active în afara graniţelor naţionale. La finalul întâlnirii, Preşedintele Băsescu i-a cerut Ambasadorului Brasioli să transmită Preşedintelui Italiei expresia înaltei sale consideraţii şi a subliniat deosebita apreciere pe care domnia sa o
Excelenţa Sa Diego Brasioli este noul Ambasador al Italiei în România. Primit la Palatul Cotroceni, domia sa i-a înmânat, Preşedintelui României, Traian Băsescu scrisorile de acreditare în funcţia de Reprezentant al Italiei în ţara noastră. Ceremonia de acreditare, sobră şi elegantă, s-a încheiat cu un schimb cordial de opinii. Au fost subliniate puternicele şi excelentele relaţii bilaterale, consolidate în timp şi datorită apartenenţei comune la Uniunea Europeană. Ambasadorul Diego Brasioli şi-a exprimat speranţa că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta în condiţii favorabile
(Continuare în pag. 2)
Un diplomat atipic Am avut plăcuta ocazie de a purta o convorbire cu domnul Benoit Rutten, conducătorul unei structuri originale, Delegaţia Wallonie - Bruxelles la Bucureşti. Domnia sa a avut bunăvoinţa de a ne explica cu claritate natura acestei misiuni, care nu este o reprezentanţă diplomatică obişnuită. Ne-au fost expuse obiectivele pe care şi le-a propus şi care vizează domenii importante ale vieţii sociale: ştiinţa, cultura, promovarea valorilor francofoniei. Am putut cunoaşte astfel, un om plin de energie, dedicat misiunii sale. Începând cu septembrie 2012 sunteţi noul Şef al Delegaţiei Wallonie – Bruxelles la Bucureşti. Aţi îndeplinit asemenea funcţii şi în alte ţări? În adevăr, am petrecut, însoţit fiind de familie, patru ani în Maroc, la Rabat, apoi alţi patru ani în Chile, pentru ca să mă aflu acum în această ţară europeană, România, care are puternice trăsături de latinitate şi legături istorice privilegiate cu Belgia. În calitatea mea de Şef al Delegaţiei, succedând doamnei Fabienne Reuter, voi depune toate eforturile pentru a consolida legăturile
strânse care unesc deja România şi Belgia francofonă. Cum aţi defini misiunea dumneavoastră? Mă aflu în Capitala României într-o calitate pe care aş denumi-o „diplomat atipic” care nu reprezintă nici un stat anume, nici o organizaţie internaţională. Belgia este o ţară deosebit de complexă din punct de vedere instituţional, dotată cu una dintre cele mai federaliste structuri din lume. Astfel, ea a permis entităţilor sale federale (Regiunilor şi Comunităţilor) să fie reprezentate din punct de vedere diplomatic în străinătate. Există 17 Delegaţii WallonieBruxelles la nivel mondial, în special în țările cu o afinitate specială pentru limba franceză. Pot spune că eu, Benoit Rutten, reprezint aici, în România, o parte a teritoriului Belgiei. Din cei 30.528 kmp, care reprezintă întreg teritoriul Belgiei, Regiunea Wallonia ocupă 16.844 kmp, iar zona Bruxelles Capitală – 162 kmp, adică peste 17 milioane kmp. Din punct de vedere demografic, din totalul de 10,5 milioane locuitori ai ţării, populaţia din regiunea Walonia numără peste 3,4 milioane, iar cea din Bruxelles Capitală,
Benoit Rutten Şef al Delegaţiei Wallonie – Bruxelles 1,05 milioane, ceea ce înseamnă un total de peste 4,5 milioane de locuitori (42,9 %). Delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti are, prin urmare, dreptul de a exercita toate competenţele pe care statul belgian federal le-a încredinţat exclusiv comunităţilor şi regiunilor. Aceste competenţe includ în principal educaţia, turismul, cultura, agricultura, cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea Karen BABOIAN Armand OPREA (Continuare în pag. 2)