Alimentația potrivită

Alimentația potrivită Alimentația potrivită

Atunci când suntem bolnavi, chiar dacă nu prea avem poftă de mâncare, este esențial să avem un program alimentar regulat. Studiile sugerează că reducerea aportului caloric înrăutățește simptomele și prelungește perioada de vindecare.

În cursul unei viroze, organismul are nevoi nutriționale crescute, întrucât lucrează mai intens. Din acest motiv, este extrem de important să ne hrănim adecvat.

Ce nu trebuie să lipsească din meniu

În timpul răcelilor, mucoasele deshidratate devin puncte sensibile pentru agresiunea virală. Ca atare, trebuie să consumăm mai multe: l Ceaiuri; l Apă infuzată cu fructe; l Sucuri naturale (numai un pahar pe zi ajunge); l Supă limpede.

Pe lângă hidratare, organismul trebuie să primească mai multe calorii ușor asimilabile, pentru că nu e cazul să-și consume energia pe o digestie laborioasă. O opțiune excelentă în acest sens sunt supele ușoare, cu legume pasate, pastele sau orezul.

În mod obligatoriu, trebuie inclusă și o sursă de proteine de înaltă calitate. Organismul are nevoie de ele pentru că sunt implicate direct în imunitate. Lactatele acide (iaurtul, kefirul), brânzica proaspătă de vaci sau de capră, quinoa, semințele de chia sau de cânepă sunt alegeri ideale.

Cu toate că citricele sunt departe de a fi un panaceu, durata răcelii va fi net mai scurtă datorită lor, existând studii care arată acest

lucru. Pe lângă conținutul de închise la culoare), wasabi, ardeii chili vitamina C, stratul alb care învelește sau piperul pot ajuta la ameliorarea portocalele, lămâile, grepfrutul sau simptomelor de congestie și la pomelo conține flavonoide, care eliminarea mucusului din sinusuri. pot ajuta la stimularea sistemului Mare atenție, însă, acestea nu trebuie imunitar, accelerând procesul folosite în cazul în care gâtul de recuperare. Pe lângă faptul că este roșu și inflamat. Vitamina A și precursorii hidratează, lichidele calde contribuie la Alimente de evitat ei, carotenii, sunt foarte calmarea durerii din Având în vedere că utili pentru sănătatea gât, dar și la reducerea organismul este deja mucoaselor, afectate congestiei nazale, vulnerabilizat, e bine serios în răceli. Îi ușurând astfel să ne ținem departe putem obține mai ales respirația. de preparatele care din fructele de pădure și încarcă stomacul, întrucât legumele colorate (morcovi, pot cauza un disconfort dovleac, broccoli etc.) suplimentar nedorit. În această categorie intră alimentele bogate Unele condimente picante, așa cum în grăsimi, acide și cu mult zahăr sunt hreanul, muștarul (boabele mai adăugat.

Complicații posibile

Atunci când nu sunt tratate corect și complet, infecțiile respiratorii virale pot evolua cu o serie de complicații. Acestea trebuie abordate întotdeauna cu maximă seriozitate, mai ales în cazul copiilor și persoanelor în vârstă.

Atunci când simptomatologia unei răceli nu se ameliorează după câteva zile, ci, dimpotrivă, se agravează progresiv, suspectarea apariției complicațiilor este obligatorie.

Principalele semnale de alarmă: l Persistența îndelungată a febrei, asociată sau nu cu frisoane; l Creșterea frecvenței și a intensității tusei; l Acompanierea tusei cu expectorație muco-purulentă; l Resimțirea junghiului toracic (durere vie, de scurtă durată, localizată în zona pieptului); l Dispnee severă; l Cianoza (albăstrirea ) buzelor și a feței;

Infecțiile bacteriene care afectează tractul respirator pot fi provocate de foarte multe microorganisme, însă majoritatea au drept cauză infecția streptococică, cel mai des incriminați fiind streptococii beta-hemolitici de grup A. Din această categorie face parte și Streptococcus pyogenes, care este răspunzător de aproximativ 10-15% dintre cazurile de faringită şi amigdalită bacteriană.

l Prezența fotofobiei; l Instalarea otalgiei (durerea de ureche); l Survenirea durerilor abdominale însoțite sau nu de vărsături; l Apariția unei stări de somnolență intensă; l Stare de confuzie nou instalată.

Problemele de sănătate cronice preexistente care predispun la complicații în caz de răceală sau gripă:

l Astmul; l Bolile neurologice: paralizia

cerebrală, epilepsia, accidentul vascular cerebral, retardul mintal, distrofia musculară;

l Boala pulmonară obstructivă

cronică (BPOC) și fibroza chistică;

În oricare dintre aceste situații, este necesară solicitarea neîntârziată a ajutorului medical, întrucât poate fi vorba de o complicație sistemică virală sau de o suprainfecție bacteriană, traduse prin sinuzite, otite, faringite, bronșite, pneumonii. De obicei, acest tip de complicații implică administrarea unui tratament antibiotic asociat celui simptomatic, recomandat de

l Bolile cardiovasculare congenitale

sau dobândite;

l Bolile hematologice: siclemia sau

anemia cu celule în seceră;

l Bolile renale; l Bolile hepatice; l Diabetul zaharat și tulburările

metabolice;

l Obezitatea extremă: persoanele cu

un indice de masă corporală 40 sau mai mare.

specialist în urma stabilirii unui diagnostic de certitudine cu ajutorul unor investigații suplimentare. Dintre acestea amintim: radiografia de sinusuri, radiografia toracică, hemoleucograma, examenul bacteriologic al secrețiilor. În cazul gripei, dacă nu se intervine la timp, se poate ajunge inclusiv la miocardită sau sindrom Guillain-Barré (polineuropatie postinfecțioasă,

determinând insuficiență respiratorie, probleme la înghițire, paralizii, nevralgii).

În infecția cu SARS-CoV-2, cel mai de temut este fenomenul hiperinflamatoriu, numit „furtuna de citokine”. Acesta joacă un rol esențial în progresia către pneumonia severă și sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA) care cauzează insuficiență respiratorie. Proteinele inflamatorii pot modifica semnificativ și funcția trombocitelor, făcându-le „hiperactive” și mai predispuse să formeze cheaguri de sânge periculoase, potențial mortale. COVID-19, o boală a incertitudinii Există situații în care persoanele infectate cu SARS-CoV-2 cu simptome obișnuite pentru o viroză ajung să se simtă puțin mai bine, apoi, dintr-odată, apare un moment critic. Aceștia încep să aibă probleme respiratorii, tahicardii, organele lor ajung să cedeze, iar ei petrec săptămâni la rând în secțiile de terapie intensivă. Medicii deocamdată nu pot spune cui nu i se poate întâmpla acest lucru, întrucât există o mare diferență în modul în care fiecare om reacționează la acest virus.

Efecte pe termen lung Deși sunt încă multe de aflat despre noul coronavirus, până acum au fost documentate o serie de de sechele pe care uneori le lasă trecerea prin boală și anume:

Probleme cardiace

Un studiu realizat de Universitatea din Frankfurt din Germania a scos la iveală valori cardiace anormale la peste 75% dintre persoanele monitorizate după vindecarea de COVID-19. S-au observat inflamații la nivelul inimii și mucoasei musculare.

Probleme pulmonare

Unele persoane care se recuperează de COVID-19 pot prezenta o tuse uscată sau durere atunci când respiră; cei care au avut nevoie de ventilație mecanică se pot confrunta cu simptome mai severe.

Probleme neurologice

Cercetările arată că infecția cu SARS-CoV-2 poate afecta sistemul nervos central. Unele persoane au acuzat ulterior vindecării de COVID-19 dureri de cap, amețeli, probleme de concentrare sau memorie și chiar halucinații. Experții spun că aceste simptome sunt mai frecvente la cei care au avut forme severe de boală.

Oboseală cronică

Unele persoane care au avut COVID-19 se plâng de tulburări de somn, oboseală persistentă, dureri musculare și stări depresive.