Orizont Romanesc numarul 4 septembrie 2011

Pu b li c a ţi e tr i m e s tr i a lă a A s o c i aţi e i R o m â n i lo r d i n R e p u b li c a C e h ă

OR IZ ONT R OM ÂNESC Nr. 4 /2011

O IM AGINE CÂ T O M IE DE CUVINTE "CE VIZ ITĂ M î N ROM Â NIA?"

BISERICĂ ORTODOXĂ ÎN STIL M A RA M UREŞA N ÎN LOCA LITA TEA M OST

VINOBRA NI s ărbătoare a cules ului viilor în R e publica Ce h ă FORUM UL ROM Â NILOR DE PRETUTINDENI Văinvităm săparticipaţi l a sfinţire a b ise ricii d e l a M ost, d um inică9 octom b rie 2011!

Te m a propus ă pe ntru ace s t num ăr a fos t: "Ce vizităm în R om ânia?". Toate fotografiil e înscrise în concurs pot fi văzute în pagina d e inte rne t a re viste i orizontrom ane sc.rom aniince h ia.com

Fotografia câştigătoare "Cas te lulCorvinilor la apus " aparţine doam ne i Adina Tom a.

De stinaţie turistică: Cas te lulH une doare i, num it şi Cas te lulCorvinilor, al Corvine ştilor s au alH uniazilor, e s te ce tate a m e die vală a H une doare i, unuldin ce le m ai im portante m onum e nte de arh ite cturăgoticădin R om ânia.

A fos t ridicat în s e colulalXV-lea de Iancu de H une doara pe loculune i ve ch i întărituri, pe o s tâncă la picioare le căre ia curge pârâulZ laşti. Es te o cons trucţie im punătoare , pre văzută cu turnuri, bas tioane şi un donjon. Acope rişurile e dificiului s unt înalte şi acope rite cu ţiglă policrom ă. Cas te lula fos t re s taurat şi trans form atîn m uze u.

Ce tate a a fos t una dintre ce le m ai m ari şi ve s tite proprie tăţi ale lui Iancu de H une doara. Cons trucţia a cunos cut în tim pulace s tuia îns e m nate trans form ări, s e rvind atâtca puncts trate gic întărit, câtşi ca re şe dinţăfe udală.

Cas te lul poate fi vizitat zilnic zilnic înce pând cu ora 9 , adre s a Str. Curte a Corvine ştilor nr. 1-3, H une doara , R om ânia Te lefon + 40 254 711 423.

2 /O R IZ O NT R O M ÂNESC * Nr. 4 - 2011

Forum ulR om ânil or d e R e d actor şe f: Pre t ut ind e ni Adina TO M A Ed itor: H oraţiu TO M A Ech ipa d e re d acţie : D ragoş H AR AGA Cos m in M IH AI Călin IO NESCU Graficăşi d e sign: H oraţiu TO M A Col ab oratori: În pe rioada 29 s e pte m brie – 2 octom brie Cris tina BO GD AN 2011, la Bucure şti, la Palatul Alexandra CR ISTEA Parl am e nt ul ui, a av ut l oc Forum ul Core ctori: R om ânil or de Pre t ut inde ni.

Andre i GIO SANU D in program ul re uniunii am intim : Cam e lia ISAIC Program e şi proie cte ale s tatului rom ân Nicolae PASTR AM AGIU pe ntru rom ânii de pre tutinde ni, Fotografii: ide nt it at e a rom âne as că în conte xt Pre otAndre i D anciu e urope an şi int e rnaţional , dre pt uril e şi H oraţiu TO M A obl igaţiil e ce t ă ţe nil or rom âni care t ră ie s c Calin IO NESCU în afara graniţe l or ţă rii, im agine a Am bas ada R om ânie i la Praga rom ânil or în s t ră ină t at e , m ode l are a Ad re sa re d acţie i: s t rat e giil or priv ind com unit ă ţil e Em ail : re dactie @ rom aniince h ia.com rom âne şt i din afara graniţe l or. orizontrom ane s c@ yah oo.com Forum ulR om ânilor de Pre tutinde ni s -a YM : orizontrom ane sc Pe ntru a de ve ni m e m bru alAs ociaţie i înch e iatcu o re ce pţie .

R om ânilor din R e publica Ce h ă pute ţi O rganizatorul e ve nim e ntului a fos t să obţine ti inform aţii pe Guve rnul R om ânie i prin inte rm e diul w w w .rom aniince h ia.com s au la e m ailD e partam e ntului pe ntru R om ânii de Pre tutinde ni. info@ rom aniince h ia.com Donaţii pe ntru a sprijini activităţil e As ociaţia R om ânilor din R e publica Ce h ă asociaţie i pute ţi face în contul : a fos t de as e m e ne a re pre ze ntată la ace s t e ve nim e nt.

Adina TO M A 6619 39 0257 /0100 Foto: D PR P (Guve rnulR om ânie i)

Te m a concurs ului foto pe ntru num ărulurm ător e s te : "Ce vizităm în R e pub l ica Ce h ă?". D ata lim ităpânăla care prim im fotografiile e s te 20 noie m brie 2011.

Se ofe răun pre m iu s urpriză.

R e gulam e ntulconcurs ului îlgăs iţi la adre s a: h ttp://orizontrom ane s c.rom aniince h ia.com /concurs foto.

M ulţum im pe rs oane lor care au facut jurizare a fotografiilor din ace s t num ăr: Buta Adrian, Ione s cu Călin, Is aic Cam e lia, Ne de lcu M ih ai, Tinte a Alexandru.

Nr. 4 - 2011 * O R IZ O NT R O M ÂNESC /3

Scrisoare a d in m anşe tăpătatăcu sânge d e e rou...

El isab e ta, m am ă, b unicăşi sorăd e votată...

Apozan Elis abe ta e s te s ora e roului Tudor Ioan. Cu dor şi dragos te , Elis abe ta a contribuit la cons trucţia bis e ricii ortodoxe din oraşulM os t, R e publica Ce h ă.

Ace as ta a fos t ridicată în m e m oria ce lor pe s te 40.000 de e roi rom âni căzuţi pe câm pulde luptă pe ntru e libe rare a Ce h os lovacie i în ce lde -aldoilea R ăzboi M ondial.

Pe ntru e a, te ritoriulfos te i Ce h os lovacii e păs trat în s uflet ca fiind loculunde odih ne şte frate le e i Ioan, căzut la datorie . D e şi anii au tre cut, e lnu a fos t uitat ci din contră am intire a lui a fos t păs trată cu s finţe nie , fam ilia bucurându-s e ne s pus la aflare a faptului că în m e m oria e roilor rom âni s e cons truie şte o bis e ricăîn Ce h ia.

Pove ste a frate l ui d oam ne i El isab e ta.

EroulTudor Ioan, s -a năs cut la data de 5 iunie 19 21 în localitate a O cnaSibiului, jude ţulSibiu, prove nind dintro fam ile num e roas ă de ţărani, ce i doi părinţi şi 7 fraţi: 3 fe te şi 4 băie ţi, fiind frate le ce lm are (iar doam na Elis abe ta m e zina fam ilie i). În anul 19 42, la vârs ta de 21 de ani, a fos t trim is îm pre ună cu alţi cons ăte ni pe frontul de luptă în ce l de -al doilea R ăzboi M ondial. În tim pul războiului trim ite a s cris ori fam ilie i cam la 1-2 luni. Îm pre ună cu dâns ul, au m ai fos t doi cons ăte ni: Săde anu Is aia, care s -a întors din război fără un picior şi Vas ile Sibişan care a fos t lovit de un glonte dar a s upravie ţuit, dâns ul a trăit până anul tre cut. Cu ace s ta din urm ă, Ioan s e căuta m ai de s . O bs e rvând că de o pe rioadă nu l-a m ai vazut pe Ioan, Vas ile s -a dus s ă îlcaute . L-a găs it în localitate a Iablom iţa, în curte a une i bis e rici, unde e rau foarte m ulţi de ce daţi de s figuraţi şi l-a re cunos cut după s cris oare a prim ită de la fam ilie , pe care a găs it-o în m anşe ta h aine i pe Tudor Ioan în anulplecării în război. care o purta.

Fotografie din arh iva de fam ilie 4 /O R IZ O NT R O M ÂNESC * Nr. 4 - 2011

Ce i doi cons ăte ni au datve s te a fam ilie i, dupa re ve nire a din război. În Biblia părinţilor e roului a fos tnotatanulde ce s ului: 19 45, pre cum şi locul:Câm pulde onoare , com una Iablom iţa (Jablonica), M unţii Tatra, Ce h os lovacia.

D in s pus e le s urorii s ale, îm pre ună cu e i a m ai fos t şi e roul Stoie Sim ion, năs cut în anul 19 09 , de ce dat în 19 44 la "CotulD om nului", R us ia. În fotografia alăturată Tudor Ioan e s te ce l din rândul din s pate , în parte a s tanga. Îi m ulţum im Alexandre i, ne poata doam ne i Elis abe ta care ne -a ajutats ăobţine m ace s te inform aţii de la bunica dâns e i.

Prin Alexandra bunica a prim it şi prim e şte cons tant ve şti de s pre bis e rica din M os t, punte de ve şnicăam intire cu e roulTudor Ioan.

R ubrica re alizatăde H oraţiu Tom a Program ulzil ei D um inică, 9 octom brie 2011 08:30 – 10:00 s lujba de s finţire a bis e ricii „Înălţare a D om nului” şi „Sfântul M are M uce nic Valentin” de dicatăos taşilor rom âni 10:00 – 12:00 Sfânta Liturgh ie 12:00 - 13.30 Sfinţire a troiţe i urm ată de s lujba paras tas ului pe ntru e roi D is curs uri oficialirom âni şi ce h i Se m nare docum e nt de cons e m nare a e ve nim e ntului şi de pune re a une i urne la baza troiţe i alături de o lis tăcuprinzând num e le os ta ilor rom âni.

D e pune re coroane de flori

Nr. 4 - 2011 * O R IZ O NT R O M ÂNESC /5

Ştiri H ram l a M ănăstire a Vil e m ov Luni, 16 augus t la M anas tire a Vilem ov la doar 100 de k m de Brno a fos t s e rbat H ram ul M ănăs tirii, Adorm ire a M aicii D om nului. Slujba de h ram a fos t s ăvârşită de către Pre afe ricitulK ryš tof M itropolitul Ţinuturilor Ce h e şi Slovacie i îm pre ună cu PF Le on M itropolitulFinlande i alături cu un s obor de pre oţi. La m ănăs tire a din Vilem ov m onah iile vie ţuitoare s unt de M ănăs tire a Vilem ovFoto: H oraţiu Tom a origine rom ână fiind adus e cu bine cuvântare a PF D anie l, actualul Patriarh al Bis e ricii O rtodoxe R om âne pe vre m e a când e ra M itropolit alM oldove i, în urm a ins is te nţe lor PF K ryš tof şi a părinte lui Cris tian Pope s cu.

H oraţiu Tom a În pe rioada 25 -31 iulie a avut loc la Praga Cam pionatulCe ntralşi Es t Europe an de fotbaltine re t s ub 19 ani. La com pe tiţie au fos t îns cris e 12 e ch ipe care au fos t îm părţite pe 4 grupe , R om ânia fiind re pre ze ntată de FC Unive rs itate a Cluj şi FC Braşov. Com pe tiţia a fos t câştigată de FK M lada Boles lav din Ce h ia în tim p ce cluburile din R om ânia au fos t clas ate pe locul6 FC Unive rs itate a Cluj, re s pe ctiv 8 FC Braşov am be le e ch ipe rom âne şti re uşind s ă acum uleze câte 3 puncte din 2 m e ciuri în faza grupe lor. Eve nim e ntula fos t organizat în parte ne riat cu UNICEF, fondurile obţinute în urm a turne ului fiind donate pe ntru organizare a de e ve nim e nte caritabile ale organizaţie i.

H oraţiu Tom a Z d ob şi Z d ub în Vizovice Trupa care participa în anul 2005 la Eurovis ion ca re pre ze ntantă a M oldove i s a aflat câte va zile în Ce h ia, la fe s tivalul anualTrnk obrani.

Ei au com binat h ardcore -ul şi folclorul rom âno-m oldove ne s c într-un m od unic şi e legant, ofe rind un s h ow live s pe ctaculos ce lor pre ze nţi.

Fe s tivalul de tre i zile i-a confe rit dre pt protagonişti pe e tno-rock e rii noştri care au de lectat auditoriulce h înce pând de la ora 20.30, ora localăîn ziua de 20 augus t.

H ip-h op, drum 'n'bas s , jungle, punk adică un cros s ove r m uzicaloriginal, unde s -a îm binat inte ns itate a urbană şi s piritulrural- ace as ta a fos t propune re a grupului ce şi anulace s ta a re pre ze ntatM oldova la Eurovis ion.

Cris tina Bogdan 6 /O R IZ O NT R O M ÂNESC * Nr. 4 - 2011

Ştiri În localitate a M os t din nordulCe h ie i s -a cons truit o bis e rică ortodoxă (foto cope rta) în cins te a e roilor rom âni căzuţi pe te ritoriulfos te i Ce h os lovacii în ce le două R ăzboaie M ondiale; pe te ritoriulCe h ie i au căzut 40 000 de s oldaţi rom âni. În anul2005 am bas adorulR om ânie i la Praga din ace lm om e nt, Exce lenţa Sa dom nulGh e orgh e Tinca, a avut iniţiativa cons truirii une i bis e ricii pe te ritoriul Ce h ie i. Părinte le protoie re u m itrofor Cris tian Pope s cu ne -a de clarat că locaţia propus ăiniţialde către dom nulam bas ador Gh e orgh e Tinca a fos t Brno unde au de ce dat ce i m ai m ulţi rom âni. D e şi s -a re tras din activitate a diplom atică ulte rior, dom nia s a pre ze ntas e ace as tă ide e atât Pre afe ricitului K ryš tof – M itropolit alŢinuturilor Ce h e şi Slovacie i, cât şi vre dnicului de pom e nire Pre afe ricitulTe octis t, Patriarh alR om ânie i pe vre m e a ace e a şi as tfe lide e a a înce put s ă prindă contur. Ulte rior ce le două bis e rici au purtat m ai m ulte dis cuţii de s pre locaţia viitorului lăcaş, iar la data de 14 iulie 2007 a avut loc s finţire a pie tre i de te m e lie a bis e ricii din M os t. Slujba a fos t oficiată de Pre afe ricitul Te octis t îm pre ună cu Pre afe ricitul K ryš tof. În anul 2009 înce pe cons truire a bis e ricuţe i din lem n de către un grup de m e şte ri m aram ure şe ni s ub îndrum are a pre otului Ioan Pop. În toam na anului 2010 s e de plas e ază m e şte rii m aram ure şe ni în Ce h ia şi în doar câte va s ăptăm âni bis e rica e s te ridicată pe fundaţia făcută de ja de către autorităţile din M os t. Patriarh ia R om ână, în urm a de m e rs urilor făcute de Pre afe ricitulPărinte D anie l, e s te s prijinită cu s um a de 40 000 e uro în ace s t proie ct de către D e partam e ntulR om ânilor de Pre tutinde ni prin bunăvoinţa dom nului Se cre tar de StatEuge n Tom ac (Surs a: Bas ilica). În finalizare a lucrărilor o im plicare im portantăa avutAs ociaţia R om ânilor din R e publica Ce h ăprin pre şe dinte le ace s te ia dom nulNicolae D e dulea. În vara ace s tui an IPS Ciprian Câm pine anu s -a de plas at de două ori în Ce h ia pe ntru a s tabili de talii legate de finalizare a lăcaşului şi s lujba de s finţire .

Sfânta M as ă a fos t adus ă şi m ontată în luna augus t, iar în luna s e pte m brie a avut loc m ontare a catape te s m e i (re alizată în ate lie re le Patriarh ie i R om âne ) pre cum şi a altor pie s e de m obilie r. Slujba de s finţire a bis e ricuţe i în s tilm aram ure şan ridicată în M os t e s te program ată în data de 9 octom brie 2011, s lujbă la care e s te invitat s ă s luje as că Pre afe ricitul D anie l - Patriarh ul Bis e ricii O rtodoxe R om âne şi cu Pre afe ricitulK ryš tof - M itropolitalŢinuturilor Ce h e şi Slovacie i.

Vom re ve ni cu alte de talii legate de cons trucţia şi s finţire a bis e ricii în num e re le urm ătoare .

R ubricăre alizatăde H oraţiu Tom a Nr. 4 - 2011 * O R IZ O NT R O M ÂNESC /7

Trad iţii

VINO BR ANI

Sărbătoare a cules ului viilor în R e publica Ce h ă Sărbătoare a tradiţională a cules ului viilor îşi are origine a într-un alt obice i m ai ve ch i, ace la al“înch ide rii vie i” , care ave a ca s cop prote jare a re colte i până la m aturare a com pletăa s trugurilor. În vre m urile de de m ult, îndată ce înce pe au a s e coace s trugurii, între aga vie s e s ăpa m ărunt şi s e nive la as tfe lîncât orice urm ă de picior s trăin ar fi fos t im e diat e vide ntă. Apoi s e “înch ide a via”as tfe l: În ajunuls ărbătorii naşte rii Fe cioare i M aria (8 s e pte m brie ), în principal în re giunile din s udul M oravie i, paznicul podgorie i s e duce a dim ine aţa la m ărturis ire în bis e rică pe ntru a s finţi un buch e t de flori de câm p. Apoi m e rge a la vie , şi lega în vârfulune i prăjini înalte un m ăr şi buch e tul de flori s finţite . D upă ace as ta, s ăpa o groapă pe s te care pune a prăjina as tfe l îm podobită şi aprinde a foculîn care s e arde au florile s acre din anul tre cut. Prim arul locului îm pre ună cu proprie tarul înconjurau de tre i ori groapa, o s trope au cu apă s finţită şi s e rugau în s pe cial către Sfântul Urban, patronulvinificatorilor.

D upărugăciune , toţi ce i care au lucrat la vie aruncau în groapăcâte tre i boabe de s trugure , pe s te care s e înfige a prăjina îm podobită şi s e um plea groapa. R idicare a prăjinii îns e m na că podgoria e s te înch is ă şi că nim e ni în afară de s tăpân nu ave a voie s ă pună piciorul pe podgorie pana la vre m e a cules ului. Exce pţii e rau cons ide rate fe m e ile gravide , cu toate ace s te a, tre buia ca la loculunde rupe au un s trugure s ă las e 20 h aleři. Când s trugurii e rau s uficie nt de bine copţi, paznicii adunau vinificatorii, prăjina s e da jos şi înce pe a cules ulviilor.

As tăzi, s ărbătoare a cules ului viilor e s te re num ităîn principalîn Z nojm o, Praga şi M e lnik . Form a e i tradiţională s e păs tre ază încă în M oravia, care e s te re num ită pe ntru re s pe ctare a tradiţiilor, îns ă în Boe m ia s -au pie rdut o parte din obice iuri.

Cu toate ace s te a, principalulm otiv de s ărbătoare a răm as pe s te tot ace laşi: pe prim ulplan vor fi întotde auna s trugurii, m us tulşi vinul.

Surs e : h ttp://w w w .ve lke -pavlovice .cz/ h ttp://w w w .ce s k e -tradice .cz/ Cos m in M ih ai

8 /O R IZ O NT R O M ÂNESC * Nr. 4 - 2011

R ECENSĂ M ÂNT 2011 - “ Pe ntru căfie care conte ază” În pe rioada 20-31 O ctom brie 2011 va ave a loc în R om ânia R e ce ns ăm ântul populaţie i şi allocuinţe lor.

Am plăope raţiune s tatis ticăce s e produce la inte rvale re gulate – de re gulă10 ani – num ărare a oficială a populaţie i pe te ritoriulune i ţări şi în ce le m ai m ici s ubte ritorii ge ografice ale s ale, îm pre ună cu un num ăr s e lectat de caracte ris tici de m ografice şi s ociale ale populaţie i, re ce ns ăm ântul are avantajul de a ofe ri inform aţiile de taliate şi s igure ne ce s are pe ntru planificare a şi im plem e ntare a politicilor e conom ice şi s ociale de de zvoltare , la nive lnaţionalşi local, s tatalşi privat, pe ntru activităţi adm inis trative s au de ce rce tare ştiinţifică.

Prin s trate gia e laborată cu privire la R e ce ns ăm ântulPopulaţie i şi alLocuinţe lor ce s e va de s făşura în luna octom brie 2011 s e va e xtinde fondulde inform aţii care s ă caracte rize ze e voluţia în tim p a fam iliilor, re s pe ctiv a gos podăriilor – com pone nte le de bazăale convie ţuirii um ane . În ace s t fe l vor pute a fi de s cris e în viitor te ndinţe le principale ale e voluţie i fam iliilor şi gos podăriilor, din care s ăs e de s prindăprin s tudiu as pe cte privind: •fe nom e nulde îm bătrânire a populaţe i; •cre şte re a gos podăriilor de pe rs oane s ingure s au a fam iliilor m onopare ntale; •e valuare a num ărului şi s tructurii ge ne raţiilor care convie ţuie s c în cadrulfam ilie i; •s tructura fam iliilor dupănum ărulde copii şi ce lalcopiilor între ţinuţi; •com pone nţa fam iliilor dupăre laţiile de rude nie s au pare ntale; •s tatutulfe m e ilor în cadrulfam ilie i; •fe nom e nulm igraţie i, în s pe cialalm igraţie i te m porare , la m uncă în s trăinătate şi alte le. În pe rs pe ctiva urm ătoare lor de ce nii, s ituaţia şi e voluţia fam iliilor tre buie ce rce tate m ai com plex, în m ultiplele lor core laţii de m ografice şi s ocial-e conom ice , având în ve de re faptulcăo de zvoltare um anădurabilănu poate om ite rolulpe care fam ilia îl are şi îlva ave a în e voluţia s ocie tăţii.

As tfe lde obie ctive , de opotrivă ge ne roas e , dar şi com plexe , nu pot fi abordate fără inform aţiile pre ţioas e ale R e ce ns ăm ântului Populaţie i şi al Locuinţe lor, m ai pre gnant orie ntat s pre as igurare a de inform aţii pe rtine nte şi foarte de taliate , care s ă poată fi utilizate în lucrări şi ce rce tări as upra unor as pe cte prioritare ale de zvoltării durabile, cum s unt ce le privind de zvoltare a re ţe lei aşe zărilor um ane şi ale am e najării te ritoriului (inclus iv a s tudiilor de urbanis m ), ce le ale as pe cte lor calităţii vie ţii legate de condiţiile de locuit (inclus iv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundam e ntare a de zvoltării cons trucţiilor de locuinţe şi a dotărilor e dilitare ne ce s are , ce le legate de m e diulam biant.

Ace s te inform aţii nu pot fi obţinute de cât printr-o participare şi coope rare re s pons abilă a tuturor locuitorilor R om ânie i, prin răs puns uri one s te la între bările re ce nzorilor, ştiut fiind că toate ace s te inform atii s e bucură, în conform itate cu Le ge a s tatis tică, de confide nţialitate abs olută, căe le nu pot fi folos ite în nici un fe l de circum s tanţe altfe lde câtîn s copuri s tatis tice .

Surs a: h ttp://w w w .re ce ns am antrom ania.ro/ Adina Tom a Nr. 4 - 2011 * O R IZ O NT R O M ÂNESC /9

Inform aţii util e

Acte de s tare civilă

ÎNSCR IER EA CERTIFICATELO R D E STAR E CIVILĂ ELIBER ATE D E AUTO R ITĂ ŢILE CEH E ÎN ACTELE D E STAR E CIVILĂ R O M ÂNE D oriţi ca acte le de s tare civilăce h e s ăfie valabile şi în R om ânia?

Am bas ada R om ânie i la Praga îns crie în re gis tre le de s tare civilă rom âne şti ce rtificate le de naşte re , căs ătorie s au de ce s e m is e de autorităţile ce h e şi e libe re ază ce rtificate rom âne şti.

Acte le ne ce s are trans crie rii s e de pun la am bas adă; s olicitantul, ce tăţe an rom ân, tre buie s ă s e pre zinte pe rs onalpe ntru s e m nare a în faţa cons ulului a une i de claraţii notariale la de pune re a s au, dupăcaz, ridicare a actului.

NU s e prim e s c lucrări incom plete de oare ce ace s te a nu s e potpre lucra.

Ce tăţe nii rom âni au obligaţia ca în te rm e n de 6 luni de la naşte re a copilului s au de la înre gis trare a căs ătorie i s au a de ce s ului la autorităţile s trăine s ă s olicite îns crie re a/trans crie re a ace s tor acte în acte le de s tare civilărom âne .

Ate nţie ! Acte le de s tare civilă ale ce tăţe nilor rom âni (ce rtificat de naşte re , ce rtificat de căs ătorie , ce rtificat de de ce s ) întocm ite în s trăinătate au pute re dove ditoare în R om ânia num ai dacăs unttrans cris e în re gis tre le de s tare civilărom âne .

Le ge a 201 din 2009 pre ve de că, în cazulîn care întocm ire a actului nu a fos t făcută la m is iune a diplom atică s au la oficiulcons ular, ace s ta s e face în R om ânia de către s e rviciulpublic com unitar localde e vide nţăa pe rs oane lor s au, dupăcaz, de ofiţe rul de s tare civilă din cadrulprim ărie i unităţii adm inis trativ te ritoriale pe a căre i rază s e aflădom iciliulpărinţilor.

Ce re re a de îns crie re a naşte rii s e de pune de către unuldintre părinţi (ce tăţe an rom ân). La e libe rare a docum e ntului s e va pre ze nta ace laşi părinte care a de pus ce re re a.

Ce re re a de îns crie re a căs ătorie i s e de pune de către unul dintre s oţi (ce tăţe an rom ân). La e libe rare a ce rtificatului de căs ătorie s e va pre ze nta ace laşi s oţ care a de pus ce re re a.

Ce re re a de îns crie re a de ce s ului s e de pune de către un m e m bru de fam ilie i al pe rs oane i de ce date s au de către o pe rs oană îm pute rnicită. La e libe rare a ce rtificatului de de ce s s e va pre ze nta ace e aşi pe rs oanăcare a de pus ce re re a.

ACTE NECESAR E: 1. CERTIFICAT D E NAŞTER E: - ce re re şi de claraţie pe propria răs punde re , pus e la dis poziţie de Am bas adă, com pletate la Se cţia Cons ularăde către părinte le ce tăţe an rom ân - paşapoarte le părinţilor ÎN O R IGINALşi copie ; - buletine le / cărţile de ide ntitate ale părinţilor, ÎN O R IGINAL; în cazulîn care unul dintre părinţi (am bii) are (au) dom iciliul legal în R e publica Ce h ă, s e va pre ze nta pe rm is ulde şe de re în R e publica Ce h ăÎN O R IGINALşi copie - ce rtificatulde căs ătorie alpărinţilor e libe rat de autorităţile rom âne ÎN O R IGINAL şi copie 10 /O R IZ O NT R O M ÂNESC * Nr. 4 - 2011

-ce rtificate le de naşte re ale părinţilor ÎN O R IGINALşi copie - ce rtificatulde naşte re e libe ratde autorităţile ce h e şi traduce re a în lim ba rom ână, e fe ctuatăde un traducător autorizatdin R e publica Ce h ă. D upa e fe ctuare a traduce rii, e s te O BLIGATO R IE legalizare a s e m năturii şi ştam pilei traducătorului de către un notar ce h .

2. CERTIFICAT D E CĂ SĂ TO R IE - ce re re şi de claraţii pe propria răs punde re , pus e la dis poziţie de Am bas adă, com pletate la Se cţia Cons ularăde către s oţul/s oţia ce tăţe an rom ân - paşapoarte le s oţilor, ÎN O R IGINALşi copie - buletinul/ carte a de ide ntitate ale s oţilor, ÎN O R IGINALşi copie ;în cazulîn care unuldintre s oţi (am bii) are (au) dom iciliuls tabilit în s trăinătate , s e va pre ze nta docum e ntul e libe rat de autorităţile s trăine din care s ă re ias ă dom iciliul, ÎN O R IGINALşi copie ; - ce rtificate le de naşte re ale s oţilor, ÎN O R IGINAL şi copie ; în cazulîn care unul dintre s oţi e s te ce tăţe an s trăin, s e va pre ze nta ce rtificatulde naşte re originalşi traduce re a legalizatăîn lim ba rom ână, e fe ctuatăde un traducător autorizat - ce rtificatulde căs ătorie e libe rat de autorităţile ce h e şi traduce re a în lim ba rom ână, e fe ctuată de un traducător autorizat din R e publica Ce h ă. D upa e fe ctuare a traduce rii, e s te O BLIGATO R IE legalizare a s e m năturii şi ştam pilei traducătorului de către un notar ce h . În cazulîn care s oţul/ s oţia ce tăţe an rom ân a avut una s au m ai m ulte căs ătorii înch e iate în s trăinătate şi h otărâre a de divorţ a fos t pronunţată în s trăinătate , s e ntinţa de divorţ s e traduce în lim ba rom ână, apoi s e s olicităîns crie re a m e nţiunilor de căs ătorie şi divorţ pe m argine a acte lor de naşte re /căs ătorie din ţară. D ovada de s face rii căs ătorie i ante rioare s e poate face pre ze ntând ce rtificatul de naşte re /căs ătorie e libe rat de autorităţile din R om ânia cu toate m e nţiunile îns cris e , s au a une i ade ve rinţe care s ă ate s te e fe ctuare a m e nţiunilor la s e rviciulde s tare civilădin R om ânia.

CERTIFICAT D E D ECES - paşaportul/carte a de ide ntitate a s olicitantului, ÎN O R IGINALşi copie - paşaportul/carte a de ide ntitate a pe rs oane i de ce date , ÎN O R IGINALşi copie - un act de ide ntitate din care s ă re ias ă num e le şi pre num e le părinţilor pe rs oane i de ce date , ultim uldom iciliu al de ce datului (buletin/ carte de ide ntitate ); pe ntru ce tăţe nii rom âni care au re zide nţa pe rm ane ntă în R e publica Ce h ă s e va pre ze nta pe rm is ulde re zide nţăÎN O R IGINALşi copie ; - ce rtificatulde de ce s e libe rat de autorităţile ce h e şi traduce re a în lim ba rom ână, e fe ctuată de un traducător autorizat din R e publica Ce h ă. D upa e fe ctuare a traduce rii, e s te O BLIGATO R IE legalizare a s e m năturii şi ştam pilei traducătorului de către un notar ce h .

Surs a: h ttp://praga.m ae .ro R ubricăre alizatăde Adina TO M A Nr. 4 - 2011 * O R IZ O NT R O M ÂNESC /11

Ins titutul Cultural R om ân din Praga a organizat fe s tivalul “Cul tura rom ână în re giunil e Ce h ie i: M oravia şi Sil e zia”. D e s făşurat în pe rioada 19 -26 s e pte m brie , în tre i oraşe (Brno, O s trava şi K rom ěříž), fe s tivalula adus pe s te 25 de artişti ce h i şi rom âni, ve niţi din R om ânia s au de ja s tabiliţi în Ce h ia. În Brno, două galerii de fotografie : “Bis e ricile fortificate din Trans ilvania” , cu ins tantane e dintruna din e xcurs iile foto ale As ociaţie i “Bucure ştiulm e u drag!”din 2010, şi “M unţii R om ânie i şi D e lta D unării” , s e m natăde fotografulce h M artin K rajíče k . În K rom ěřížam văzut e xpoziţia lui Te odor Buzu intitulată“D ans ulculorilor”cu picturi în culori vibrante , contras te pute rnice şi lum ină. În O s trava, culori pale şi form e s uave , cre ate de către Anca Covrig, re unite s ub de num ire a “D e licat/D e licată” .

R e s tule ve nim e nte lor au fos t com une ce lor tre i oraşe : Spe ctacolulde pantom im ă alUnive rs ităţii de artă“Ge orge Ene s cu”din Iaşi de num it “D incolo de um bre ”şi pie s a de te atru „Am alia re s piră adânc” , de Alina Ne lega Cadariu. Conce rte le “Be ga Blue s Band” , “Im ago M undi”şi “Fanfara Com plexă”au dattonul.În re s t, m ulte film e rom âne şti şi coproducţii.

Foto: Călin Ione s cu şi H oraţiu Tom a

Paginăre alizatăde Călin Ione s cu