Repere Romanesti numarul 3 /2012

ˆ Repere Romanesti ’ Revistã independentã a românilor din Republica Cehã

Sărbătoarea românilor din Republica Cehă • Perla din Dolni Kounice • Interviu Jana Sustova Numărul 3/an2 - 2012

ˆ Repere Romanesti ’

Echipa de redacţie

—

Redactor Şef: Adina Toma Coordonator: Horaţiu Toma Graficã & design: Gabriela Iancu Redacţie: Alina Trache, Carmen Vasile Corecturã: Adina Toma, Alina Trache

Ĩn acest numĂr

— 3 - Sărbătoarea românilor din Republica Cehă 5 - Perla din Dolni Kounice 7 - Cetăţile credinţei - Interviu Jana Sustova 11 - Supă de dovlecel

-2-

Toamna ne gaseste impreuna

Ediţia a treia a “Sărbătorii Românilor din Republica Cehă” va avea loc la Praga, duminică, 9 septembrie 2012. Locaţia aleasă este aceeaşi ca şi în anii trecuţi, terasa Muzeului Etnografic din parcul Kinsky, Praga 5. Organizatorii evenimentului, Asociaţia Românilor din Republica Cehă și Asociația Euromoldova au pregătit un program divers din care amintim: Sfânta Liturghie în limba română la biserica Sfântul Mihail din parcul Kinsky, spectacole folclorice, degustare de specialităţi tradiţionale româneşti şi ca noutate faţă de anul trecut stand cu vânzare de carte în limba română.

La primele două ediţii, care s-au desfăşurat în 2010 şi 2011, conform siteului Asociaţiei, au participat aproximativ 300 de persoane.Mai multe detalii organizatorice precum şi informaţii despre programul cultural puteţi găsi pe pagina de internet a Asociaţiei. Sunteţi aşteptaţi la sărbătoare şi în acest an, împreună cu familia, prietenii sau colegii.

Rugaciuni pentru migrantii romani Duminica migranţilor români se sărbătoreşte în fiecare an după sărbătoarea împărătească a Adormirii Maicii Domnului, în acest an 19 august. Sfântul Sinod a hotărât în anul 2009 ca în toate parohiile şi mănăstirile să fie înălţate „rugăciuni de mulţumire, de cerere şi de ajutor pentru înmulţirea dragostei între membrii familiei plecaţi din România şi cei rămaşi acasă, precum şi rugăciuni pentru călătorie şi bună înţelegere cu cetăţenii ţărilor în care lucrează sau studiază românii plecaţi în străinătate.” Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române le-a transmis un mesaj românilor şi i-a îndemnat pe toţi să cultive întrajutorarea şi respectul reciproc, să promoveze unitatea familiei şi conlucrarea fraternă cu toţi oamenii, indiferent de etnie şi stare socială, să ajute şi pe cei săraci, bătrâni şi bolnavi pe care i-au cunoscut în România.

-3-

F e s t i va l u l Romanilor de Pretutindeni 2012, romania A treia ediţie a Festivalului Românilor de Pretutindeni a avut loc în perioada 7-8 iulie 2012 la Covăsînţ, în Judeţul Arad. Organizatorii evenimentului au fost: Parohia Ortodoxă Covăsînţ în colaborare cu Patriarhia Română, Departamentul Românilor de Pretutindeni, Consiliul Judeţean Arad şi Primăria din Covăsînţ.

-4-

Perla din Dolni Kounice de Alina Trache După o săptămână încărcată de activităţi diverse şi obligaţii care trebuie îndeplinite, în weekend vrem să ne retragem în locuri liniştite, să încetinim ritmul şi să ne bucurăm de clipe de calm şi relaxare. Există întotdeauna câteva opţiuni la îndemână, iar una dintre ele este foarte aproape de Brno: orăşelul Dolni Kounice. Este foarte uşor să ajungi acolo utilizând mijloacele de transport în comun. Deşi nu ai bănui, peisajul se schimbă complet. Şesul este înlocuit de valea râului Jihlava, iar câmpurile cultivate sunt înlocuite de păduri. Zgomotul oraşului a dispărut deja, iar mica localitate se întinde alene sub cerul albastru. Iar dacă nu credeai că atmosfera poate deveni şi mai calmă, atunci e momentul să te îndrepţi spre ruinele mânăstirii Rosa Coeli.

Monument istoric valoros, ruina mânăstirii te poartă imediat cu gândul spre literatura romantică englezească, spre poemele lui William Blake sau Coleridge. Odată ce treci de poarta exterioară, pătrunzi într-o altă lume. Fondată în 1181 ca mânăstire de maici, a fost reconstruită în stil gotic între anii 1330-1390. În timpul războaielor husite a fost arsă, iar în secolul 17 s-a încercat refacerea ei, dar nu a fost terminată deoarece a trecut prin alt incendiu. În 1808, monu-

mentul a fost vândut primăriei şi de atunci se organizează aici diverse evenimente culturale. Curtea spaţioasă, împrejmuită de turnuri şi gargui, arcurile gotice bine păstrate şi edera de pe ziduri creează o atmosferă unică. E un loc, nici religios, dar nici laic, în care poţi să mergi să meditezi, să te desprinzi de grijile zilnice. O perlă ascunsă între dealurile cu vii şi păduri. Odată ce ridici privirea, căţărat pe un deal, stă de strajă castelul construit, printre altele, pentru apărarea mânăstirii.

-5-

E proprietate privată, dar poate fi vizitată în schimbul unei taxe. Înfăţişarea actuală o are datorită renovărilor dintre anii 1532-1552.

De pe dealul opus, de lângă capela albă a Sf. Antoniu, pelerinului i se desfăşoară în faţa ochilor priveliştea frumoasă a întregii regiuni. Zidită în 1757, după planul realizat de František Antonín Grim, capela continuă să fie deschisă pentru toţi cei care vor să-i calce pragul.

În piaţa Masaryk, centrul oraşului, se înalţă biserica în stil neo-renascentist Sfinţii Petru şi Pavel, ridicată între anii 1877-1879. În spatele ei, o capelă mai mică, dar nu lipsită de farmec, aparţine Bisericii Ortodoxe. Este vorba de biserica Sfinţilor Fabian, Sebastian şi Barbora, construită în sec. 17. Pe latura vestică a pieţii principale, o comunitate diferită, cea evreiască, şi-a întemeiat şi ea, încă din anul 1652, lăcaşul de rugăciune. Sinagoga -6-

maur-renascentistă este una dintre cele mai vechi sinagogi din Moravia.

Cândva se afla în mijlocul unui ghetto evreiesc, dar până astăzi doar câteva case şi vechiul cimitir au mai rezistat schimbărilor timpului.

Unul dintre monumentele funerare remarcabile de aici aparţine familiei Kreisky, rudele fostului cancelar al Austriei.

Alte clădiri bătrâne ale oraşului sunt pregătite să-i bucure pe cei pasionaţi de arhitectură şi istorie.

Pe dealurile din împrejurimi se pt observa şi astăzi câteva coloane şi cruci care, se pare, marchează locurile unde se termină coridoarele subterane ce încep de la mânăstire şi castel. Şi nu trebuie trecute cu vederea viile din care provine cunoscutul produs local: „frankovka”.

Dolni Kounice este un pretext foarte potrivit să petreci o zi în aer liber, întorcându-te într-un trecut liniştit, într-o lume în care timpul se scurge mai lent.

Cetatile Credintei DRUMUL ÎN INIMA MaNaSTIRILOR sI BISERICILOR ORTODOXE DIN ROMÂNIA continuare din numărul trecut

de Carmen Vasile

R: Spuneţi-ne care este prima întâmplare de care vă amintiţi din această călătorie?

J. S.: Ar fi destule amintiri. Una dintre ele, spre exemplu, este prima zi în care am ajuns în Mănăstire. Una dintre măicuţe mi-a arătat chilia în care aveam să fiu cazată, iar un pic mai târziu am mers la slujba de seară. Când am ieşit din biserică, de fapt, am avut o surpriză cu un câine lup pe nume Lăbuş, care s-a aruncat pe mine bucuros, iar maica stareţă, ca să-l potolească şi să-l îndepărteze de noi, a început să-i aplice câteva lovituri cu mătăniile...

R: Am văzut câteva poze cu măicuţele la bucătărie. Ce amintiri „culinare” aveţi din România?

J. S.: Pot să spun că mi-a plăcut tot, nici nu mai ştiu cum se cheamă tot ce am mâncat acolo, însă mi s-a părut totul pregătit cu multă fantezie şi foarte, foarte gustos.

R: Ce tradiţii sau obiceiuri v-au atras atenţia cât timp aţi stat în mănăstire?

J. S.: E adevărat că eu am fost la mănăstirea Govora numai în lunile de toamnă, când are loc recolta, şi anumite sărbători religioase s-au repetat, însă una dintre ele mi-o aduc aminte cu plăcere, înălţarea Sfintei Cruci. Eu, fiind acum catolică, de fapt nu am ştiut niciodată cum se sărbătoresc anumite momente religioase la ortodocşi şi mi-a plăcut foarte mult momentul în care, după slujbă, lumea din biserică merge şi se închină la icoane… M-au îndemnat şi pe mine s-o fac… Mi-a plăcut că am putut şi eu să particip la procesiune, chiar dacă sunt de altă credinţă.

-7-

R: Mergeţi în România de câţiva ani, e un loc în care nu te plictiseşti niciodată, povestiţi-ne şi alte întâmplări din afara mănăstirilor.

J. S.: Cred că românii sunt mai primitori şi mai deschişi decât cehii. Am observat că în România prieteniile se leagă mai uşor decât aici, în Cehia.

Totodată m-a ajutat şi faptul că vorbesc româneşte, iar oamenii au fost imediat curioşi să mă întrebe despre scopul călătoriei mele. O experienţă deosebită a fost cea de anul trecut, din 2011, când am plecat cu o bursă jurnalistică de la Institutul Cultural Român pentru desfăşurarea unui studiu jurnalistic privind religia în România.

Întâmplarea are legătură cu oraşul Tulcea. Într-o seară, dorind să mă întorc la pensiunea unde eram cazată, nu reuşeam să găsesc staţia de autobuz şi am întrebat câteva femei pe stradă. Surpriza a fost când femeile mi-au spus ca ele de fapt locuiesc foarte aproape şi că mă pot duce ele cu maşina până la pensiune. Şi de acolo s-a legat prietenia. Au dorit să afle de unde sunt şi au fost încântate chiar să mă însoţească în zilele următoare la mănăstirile din zonă, mănăstirea Cocoş şi Celic Dere.

O altă călătorie, tot în 2011, de care îmi amintesc cu drag, este circuitul pe care l-am organizat la mănăstirile din România – de fapt a fost cadoul nostru pentru profesorul de română, Dl Jiri Felix, la împlinirea a 80 de ani.

Am luat maşina unor prieteni şi am început călătoria în Maramureş, la Sighetul Marmaţiei, şi apoi la mănăstirile din Bucovina, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa… În Moldova ne-am oprit şi la Iaşi, desigur. Domnul profesor are nişte foşti colegi şi prieteni acolo!

-8-

R: …nu cred că am văzut poze cu aceste mănăstiri din Moldova la expoziţia de la ICR… J. S.: Nu sunt, într-adevar, am crezut că sunt suficiente şi destul de cunoscute cele expuse deja, dar încă mai e loc… Aşa am ajuns de la 50 de fotografii, la începutul expoziţiei, la circa 70 în prezent.

R: Ce alte proiecte de viitor aveţi, şi mă refer aici la pasiunea dumneavoastră pentru fotografie?

J. S.: Eu de obicei nu fac expoziţii, eu fac fotografii pentru mine şi pentru pagina de internet a Radiodifuziunii cehe. Pe de altă parte, vernisajul acesta a reprezentat două ore dintre cele mai frumoase din viaţa mea.

Vreau să spun că a fost diferit de ceea ce fac eu zi de zi. Mi-a plăcut că au venit foarte mulţi prieteni şi colegi chiar din Radio, deşi eu nu am avut foarte mult timp să invit pe cineva, fiind extrem de ocupată cu pregătirea expoziţiei în sine. A fost totul foarte frumos! De fapt, ideea cu această expoziţie nici nu mi-a aparţinut. Institutul Cultural Român mi-a propus să realizăm împreună o astfel de expoziţie fotografică. Deocamdata planurile mele de viitor se îndreaptă către redacţia religioasă şi pagina de internet pentru care lucrez aici la Radio…

Reporter: Vă mulţumesc pentru că aţi acceptat să realizăm împreună acest interviu şi vă dorim mult succes în activitatea dumneavoastră!

Jana Sustova: Şi eu vă mulţumesc!

-9-

What Ate

rețetă, fotografie și stilizare de Gabriela Iancu - 10 -

Li gh

*

t

*

Su p ad

i Taite

*

nf ort

bu

ri

co

D u lc e a g a

e dovlecel galben D 1 ovle mic, 2cmorcovi medii, 1 ceapa medie, el 2 radacini de telina medie, 2 bucati *

i er

pastarnac, 2 l supa de pui, sare de mare si piper proaspat macinat, 2 linguri unt, 1 lingurita ulei de masline, taitei de casa, 1 bouquet garni (leustean, patrunjel, cimbru, rozmarin, busuioc, arpagic)

1. Spãlaţi toate legumele.

Tãiaţi-le în bucãţi mici şi apoi folosind un blender, mãrunţiţi-le.

2. Preîncãliziţi uleiul de mãsline într-o cratiţã mare.

Adaugãţi untul şi topiţi-l.

Sotaţi legumele tocate mãrunt pentru 2-3 minute.

3. Turnaţi peste legume supa de pui şi bouquetul garni. Lãsaţi supa sã fiarbã încetişor timp de 20 minute. Dupã 10 minute, scoateţi bouquet-ul de ierburi.

4. Fierbeţi supa pânã când legumele sunt moi. Condimentaţi cu sare şi piper. Adãugaţi tãiţeii şi fierbeţi la foc incet, pentru încã 1-3 minute.

Opriţi focul şi lãsaţi supa sã se odihneascã timp de 1015 minute. Serviţi-o caldã, presãratã cu ierburile preferate.

Mai multe reţete pe :Ș www.whatlibertyate.com

- 11 -

What Liberty Ate este prima revistă independentă de fotografie culinară din România. Revista poate fi citită gratuit online : www.whatlibertyate.com/ magazine/ro

Recomandãm În luna iunie a apărut numărul 8 al revistei Slovă Ortodoxă, numărul 9 va fi disponibil în a 2-a parte a lunii septembrie. Slovă Ortodoxă este o revistă de spiritualite ortodoxă care apare în Republica Cehă, în limba română.