SUMAR 8 lucruri pe care furnizorul de prefabricate din beton nu ti le spune niciodata Cum te fura agentii de vanzari fara sa stii Prima analiza a pietei usilor industriale din Romania Primul sistem de rafturi mobile pentru paleti produsi si instalat in Romania
4 6 9 10
12 2 9 Prima analiza a pietei usilor Industriale din Romania
4
8 lucruri pe care furnizorul de prefrabricate din beton nu ti le spune nicioda
10 Primul sistem de rafturi mobile pentru paleti produs si instalat in Romania
Constructii.bmp | Santiere.jpg
Sa faci sau sa nu faci afaceri in constructii Santiere.jpg | Constructii.bmp – santiere cu placute Hale. In cifre si statistici
8 12 18
Daca e criza in constructii de ce se mai construiesc magazine de bricolaj
26
Investitiile din Republica Moldova prin ochii Intreprizantorilor autohtoni Radiografia unui parc industrial: Parcurile TETAROM
28 30
.
8 lucruri
pe care furnizorul de prefabricate din beton nu ti le spune niciodata
1
Exista clienti care dispun de mijloace de transport proprii, si considera ca ar iesi mai ieftin daca si-ar transporta singuri prefabricatele. Ei nu stiu insa, ca acestea au un greutonaj extrem de ridicat, costurile suplimentare implicate in acest caz depasind cu mult valoarea pe care ar fi platit-o companiei de prefabricate daca ar contracta de la ei, pe langa materia prima efectiva si transportul.
2
Nu orice teren suporta asupra sa presuniea aplicata de o constructie din prefabricate de beton. Beneficiarii omit sa intrebe acest aspect, existand astfel multe cazuri in care studiul geotehnic aplicat terenului respectiv si lucrarile pentru consolidare au reprezentat investitii majore, care au generat intr-un cost suplimentar pentru beneficiar.
InfoHALE | 4
3 5
Noutati in piata prefabricatelor
7
Protectia la foc este vitala, de aceea este foarte important ca distanta de la armatura la exterior sa fie cat mai mare. Distanta uzuala este de cca 3-5 cm, insa beneficiarii nu sunt informati in legatura cu acest aspect. In momentul in care un beneficiar se decide sa aleaga structura din beton versus structura metalica, ar trebui sa stie va stalpii de rezistenta sunt mult mai masivi si voluminosi, reducand astfel spatiul util.
La proiectele sub 1000 mp e mai ieftin cu structura metalica... dar sper ca nu teai interesat de asta.
4 6
Este obligatoriu sa se puna la dispozitia beneficiarului un cub de testare, realizat in laboratoare agrementate, prin care se evidentiaza proprietatile, rezistenta si durabilitatea prefabricatului, a betonului si a armaturii. Foarte putini beneficiari se bucura de acest privilegiu.
Fundatiile sunt mai mari decat la structura metalica, dar asta nu iti spun decat dupa ce ai cumparat prefabricatele
In majoritatea cazurilor, cea mai buna solutie e una mixta (stalpi beton + traverse metal/lemn) dar asta nu ti-o vor spune nici furnizorii de prefabricate din beton si nici furnizorii de structuri metalice, din moment ce fiecare din ei doresc sa-si promoveze sistem de constructie. cu 4 milioanepropriul de euro fabrica de elemente
8
Somaco a achiziţionat prefabricate din beton G&D Teiuş, judeţul Alba, urmând să investească în extinderea gamei de produse alte două milioane de euro.
Somaco a lansat la Roman o noua linie de productie, specializata in elemente prefabricate pentru sisteme de apa si canalizare. Investitia se ridica la aproximativ trei milioane de euro in prima faza si a implicat modernizarea unei hale de productie si instalarea unei linii livrate de furnizori din Germania. InfoHALE | 5
Un director de firma - furnizor de automatizari – ne spune o poveste socanta despre cum a fost furat de un angajat, incasand de la clienti dar fara sa predea mai departe banii catre firma. O lectie din care poate invata oricine lucreaza in domeniul constructiilor si nu numai‌ Din motive de protectie, numele firmei si a persoanelor implicate nu pot fi dezvaluite.
Cum te fura agentii de vanzari fara sa stii? povestea unui administrator de firma Voi povesti in mare problema noastra cu unul dintre directorii de la un punct de lucru. In primul rand, vreau sa incep prin a spune ca el a fost recrutat de catre noi dupa referinte si il cunosteam efectiv din posturile anterioare unde era director sau chiar administrator. Prin comportamentul lui, parea o persoana de incredere si foarte inteligenta. Insa dupa o perioada in care a lucrat la noi, prima surpriza a fost cand a "pierdut" niste sume incasate de la client‌ Din fericire, nu erau valori foarte mari. Acea suma s-a recuperat usor la urmatorul salariu, pentru ca vorbim de un salariu de 3500-4500 de RON in mana!
Momentan stiu ca are mai multe dosare la politie si e dat in urmarire insa nu stiu daca cineva isi va mai recupera banii.
A doua surpriza a fost cand a incasat bani de la un client din Bucuresti, insa exemplarul rosu al chitantei l-a rupt si nu a predat banii. Pe o perioada de 3 luni tot spunea ca e plecat proprietarul firmei din tara, dar se intoarce si face plata cu OP. Intr-un final, intr-o seara a venit clientul din Bucuresti in Brasov (n.r.: orasul unde firma are sediul) si a achitat datoria, moment care a coincis cu predarea unei lucrari pentru un alt client din Mures. In acea zi deja banuiala noastra era ca a incasat de la clientul din Mures si i-a predat ca fiind a celui din Bucuresti. Curios era ca agentul ne-a spus ca a dat clientului din Mures chitanta sub pretextul ca e de incredere si ca va plati numerar a doua zi la noi in showroom. Insa clientul din Mures nu a mai venit nici astazi, pentru ca de fapt atunci el facuse deja plata, insa eu nu stiam.
Si toate acestea erau dupa ce a incasat din Bucuresti de la un alt client o suma anume pentru un contract, la care efectiv nu a predat nici suma nici contractul. Socul a fost ca dupa o luna am fost contactati direct de client care ne aducea injurii ca ce fel de firma suntem ca nu ne respectam termenele de executie. Atunci agentul a simulat ca, deoarece a dat un pret foarte jos, vroia sa anuleze contractul si sa returneze banii clientului, dar ca a uitat. InfoHALE | 6
Dupa toate aceste probleme eram convinsi ca lucrurile nu sunt in regula si ca agentul ascundea bani, in timp ce lucre efectiv la noi, iar pierderea in timp poate fi mult mai mare . Asa ca am intrerupt colaborarea cu o datorie a lui de aproximativ de 1400 de euro (banii incasati de la clienti si nelivrati noua) si o multime de bani investiti in persoana lui pe o perioada de un an. Mai mult, noi am onorat toate comenzile clientilor, chiar daca banii aceia noi ca firma nu i-am incasat, tocmai ca sa ne mentinem prestigiul pe piata.
La o luna de la plecarea lui au mai iesit o multime de lucruri la suprafata, cum ar fi un alt contract din Suceava unde clientul a fost convins sa achite 500 de euro avans pe contul lui personal sub forma de DONATIE . Deci agentul a fost un expert si clientul un prost ca s-a lasat pacalit si nu a platit pe contul firmei conform facturii cum ar trebui. Suma care a delapidat-o de la noi e mica in comparatie cu aproximativ 40.000 de euro care le-a luat de la o firma de materiale de constructii sub pretext ca construieste o casa si achita cand primeste creditul. Realitatea era ca a construit o casa care nu valoreaza mai mult de 10.000 RON si restul materialelor le-a vandut in Bucuresti la diverse firme la jumatate de pret.
Sper sa ajute si pe altii aceasta intamplare. Adevarul este ca tot timpul patronii sunt cei criticati ca noi nu platim si ca noi exploatam personalul si multe altele‌ insa adevarul e ca pe noi nu ne protejeaza nimeni de acei angajati care astazi vin cu un CV fantoma si cu o prestanta deosebita te face sa-i acorzi incredere si un salariu mare ca apoi sa fure de la tine si sa faca o multime de actiuni pentru care oricand ca raspundere numai administratorul firme o are. El scapa fara sa poti face nimic contra lui sau sa iti recuperezi pierderile. Si noi asteptam sa vedem daca vor mai urma surprize sau nu. Adevarul e ca de ignoranta clientilor nu suntem protejati si in ziua de azi cand o factura nu mai are serie si numere si o stampila pe ea oricine poate spune ca eu reprezint firma X sau Y si sa incaseze fara probleme. Sau isi fac carti de vizita cu 2 logo-uri care le iei acum de pe internet fara probleme si atunci clientul il crede ca e agentul meu. Si la un control eu trebuie sa ma justific ca nu e asa si cum am putea noi dovedi ca nu il cunoastem pe acel agent sau pe acea persoana care probabil nici nu va folosi numele lui. Poate va folosi numele cuiva de la firma, doar pe site sunt persoane de contact sau suna si intreaba pur si simplu cu cine vorbeste si are un nume. Deci toata situatia e un dezastru si nu avem ce face pentru a ne proteja numai sa ne rugam sa nu ne aleaga smecherii aceia pe noi.
InfoHALE | 7
?
Sa faci sau sa nu faci afaceri in constructii
Vestea buna In primele 5 luni ale lui 2011 noile firme infiintate in constructii au crescut cu 65% fata de anul trecut. DA, Statistica ONRC arata ca dupa comert, romanii au deschis cele mai multe afaceri in constructii – 6321 de firme noi infiintate in ianuarie – mai 2011, fata de 3833 firme infiintate in perioada similara a anului trecut.
Vestea rea 2 din 3 (64%) firme de constructii NU au raportat profituri in anul 2009. Conform unei analize asupra firmelor de constructii inregistrate cu codul CAEN: „412 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale” aflam ca in 2009 erau inregistrate cca 32.000 de companii dar numai 11.500 din ele au raportat profituri.
77% dintre directorii din firmele de constructii din Romania au salarii nete sub echivalentul a 1000 de euro/luna, conform celui mai recent studiu realizat de IBC Focus. Noi credem ca afacerile in constructii pot aduce bani si pot fi atractive… dar atunci va trebui sa te diferentiezi fata de concurenta. Cel mai util mod de a fi inaintea concurentei este sa te abonezi la www.raportuldeinvestitii.ro Vei afla de proiecte de care altfel nu ai fi stiut si vei putea oferta inaintea majoritatii concurentilor tai. Evita falimentul! Doar 2% din clientii IBC Focus au intrat in faliment in perioada de criza 2009-2010…cum mult sub media din industrie. Oare de ce? Cere chiar acum un test gratuit si vezi cu ochii tai cum arata cea mai mare baza de date cu santiere din Romania: www.raportuldeinvestitii.ro.
InfoHALE | 8
La initiativa IBC Focus se realizeaza primul studiu privind piata usilor industriale din Romania. Pana in prezent, au raspuns peste 80 de firme care comercializeaza si monteaza usi industriale. 40% dintre acestea lucreaza la nivel national si sunt interesate de vanzari pe intreg teritoriul Romaniei. Transilvania este zona cu cea mai intensa activitate a firmelor de profil, depasind cu 29% in intensitate activitatea din zona Bucuresti-Ilfov. Aceasta din ultima tendinta este intarita si de cea mai recenta analiza semestriala a dinamicii proiectelor de constructii monitorizate de raportuldeinvestitii.ro prin care aflam ca zona de sud este printre cele mai slab active din punct de vedere al investitiilor in noi constructii.
Surprinzatoare in acest raport este contributia zonei Bucuresti – Ilfov. Doar 9,9% din totalul investitiilor din primele 6 luni ale anului au fost inregistrate in aceasta zona, ocupand astfel penultima pozitie in topul numeric al proiectelor realizat pe regiuni. In paralel, in aceeasi perioada a anului trecut, zona Bucuresti – Ilfov era lider la acest capitol, cu aproape 1400 de investitii si putin sub 20% din total.
Daca sunteti un jucator activ in piata usilor industriale, raspundeti la acest chestionar si veti primi gratuit: - Sumarul executiv al Studiului usilor industriale 2011 - 5 santiere la alegere din www.raportuldeinvestitii.ro - TOP 100 Antreprenori Generali din Romania (varianta electronica) - 30% reducere la achizitionarea Studiului usilor industriale 2011 InfoHALE | 9
Primul sistem de
rafturi mobile pentru paleti produs si instalat în România
Primul sistem de rafturi industriale mobile produs şi comercializat în România a fost oferit companiei Energobit de către Dexion Storage Solutions. Compania noastră a mai livrat sisteme asemănătoare în ultimii ani, dar acestea erau bazate pe sistemul de depozitare P90, produs de către colegii noştri din Germania. Proiectul Energobit este deosebit prin faptul ca foloseşte ca bază de depozitare rafturile industriale din gama Premierack, produse la Braşov. După cunoştinţele noastre este primul astfel de proiect produs şi comercializat în România. Compania avea un spaţiu limitat de depozitare şi nu putea extinde clădirea, astfel încât s-a decis optimizarea acestui spaţiu preţios. Dexion Storage Solutions au fost aleşi, datorită vastei lor experienţe în acest domeniu, pentru a propune cea mai potrivită soluţie.
În cele din urmă, s-a decis implementarea soluţiei de rafturi mobile MOVO care eliminau necesitatea unui culoar suplimentar şi permiteau o creştere cu 30% a capacităţii de depozitare. După trecerea cu succes a testelor de rezistenţă şi stabilitate şi după realizarea proiectului, s-a început instalarea propriuzisă. Aceasta a fost realizată de una dintre echipele partenere Dexion, cu o bogată experienţă în instalarea de sisteme industriale de de depozitare, asistată de specialişti Dexion din Germania, obişnuiţi cu astfel de sisteme şi cu orice dificultaţi ar fi putut apărea în timpul instalării. În ciuda faptului că a reprezentat un sistem complet nou, instalarea a decurs fără probleme şi MOVO şi-a intrat cu uşurinţă în rolul său de verigă majoră în fluxul logistic al companiei Energobit.
Astfel am instalat, în ultimul an, mai multe sisteme de densitate ridicată, cum ar fi sisteme cu tunele de tip Drive-In şi Drive-Through, sisteme automatizate cu navete de tip satelit, sisteme de manipulare dezvoltate pe înalţime, atât multietajate cât şi de tip mezanin cât şi sisteme de depozitare gravitaţionale cu role. Un astfel de proiect deosebit îl constituie si proiectul de rafturi mobile de la Energobit, ales pentru a eficientiza depozitarea în hala din Cluj. - Sistemul foloseşte la maxim suprafaţa podelei, deoarece este necesar un singur culoar de acces. - Oferă un grad de ocupare bun al suprafeţei de depozitare. - Acces 100% la fiecare palet. - Este potrivit, mai ales, pentru depozitele cu temperatură controlată. - Nu este nevoie de echipament special de manevrare. InfoHALE | 10
Particularităţi proiect Energobit: _-_ Energobit aveau o hală gata amenajată şi echipată dar cu un spaţiu redus pentru depozitare. Pentru a optimiza la maximum spaţiul disponibil, cei de la Energobit au ales sistemul de rafturi Premierack de la Dexion, pe baze mobile MOVO. Alegerea acestui sistem a dus la un câştig de 72 poziţii de paleţi, adică 30% din capacitatea sistemului iniţial. _-_ Sistemul cuprinde o serie de componente electronice de atenţionare cu ar fi lampa specială de avertizare şi goarna de avertizare sonoră. _-_ Instalaţia este prevăzută cu un set de stâlpi echipaţi cu senzori care blochează automat sistemul când detectează apropierea periculoasă a unei persoane sau a unui motostivuitor, pentru a preveni orice accidente. _-_ Rafturile fixe din exteriorul instalării sunt prevăzute cu plasă de protecţie anticolaps specială de la Garantell, care previne accidentarea lucrătorilor în cazul în care diferite produse cad de pe paleţii pe care sunt depozitate.
Stelajul mobil Dexion MOVO este un sistem specific pentru densităţi mari proiectat în general pentru depozitarea pe termen lung a paleţilor sau a altor bunuri grele. Stelajele sunt montate pe cadre mobile, care se pot deplasa pe şine în interiorul depozitului. Cadrele sunt ghidate electronic şi în general sunt ţinute închise, păstrându-se un culoar pentru acces.
Fotoreporterul IBC Focus Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii iunie.
Santiere.jpg | Constructii.bmp
Stadiul la data 14.06.2011: In ceea ce priveste pardoselile, acestea vor fi realizate de catre antreprenor. Pardoselile vor fi elicopterizate.
Beneficiar: RAMAC PLAST Proiectant: AXA PROSPECT Antreprenor: CONSTRUCT STEEL MARKET Obiectiv: Hala industriala P si hala P+E Locatie: Coseri, judetul Arges,
Stadiul la 14.06.2011: se lucreaza la partea de structura. Oferte pentru panouri sandwich pot fi lasate direct pe santier. Constructiile au o amprenta la sol de 1870mp. In incinta se va realiza o platforma betonata pe o suprafata de 1086mp. Beneficiar: HIGH TECH CLIMA Proiectant: ATTICO BARTER CLUB Antreprenor: DAC ANTREPRIZA CONSTRUCTII Obiectiv: Hala depozitare si birouri P+2E Locatie: Sos. Berceni, comuna Popesti-Leordeni, judetul Ilfov
InfoHALE | 12
Stadiul la 01.06.11: s-a turnat placa, nu au inceput inca lucrarile la structura. Instalatiie vor fi realizate de catre cei de la Clima Therm. Cea mai mare parte a materialelor este contractata, insa companiile interesate de colaborari pot transmite pe adresa de email prezentari de firma. Sd=2510,53 mp. AC din 4/1/2011. Beneficiar: CLIMA THERM CENTER Proiectant: BINAR EXE Antreprenor: GCK Obiectiv: Extindere hala existenta, construire corp birouri - showroom Locatie: Sos. Pacurari 139, Iasi, judetul Iasi
Stadiul la 20.06.11: structura este realizata. Beneficiarul este producator de volane din lemn si piele, schimbatoare de viteza, ornamente lemn pentru autovehicule. Constructia de 2600 mp ar urma sa fie finalizata pana in 01.08.2010. Beneficiar: QUIN ROMANIA Proiectant: MEDIAN Antreprenor: FAT CONSTRUCT Subcontractor: IMSAT CUADRIOPOL Obiectiv: Extindere hala de productie Locatie: DE 301 - Km 0+200, Ghimbav, judetul Brasov
Stadiul la 01.07.11: lucrarile au inceput de curand. S-au ridcat stalpii pentru structura. AC din 25.05.2011. Lucrarile urmeaza sa fie finalizate pana in data de 13.11.11. Beneficiar: TOAMNA Proiectant: TELESTIL Antreprenor: CONSTRUCTIL DUMITRA Obiectiv: Spatiu comercial si birouri P+2E Locatie: Str. Crisan Nr. 42, Slatina, judetul Olt
InfoHALE | 13
Fabrica IAC din Romania va dispune de o suprafata de 15.000 metri patrati si va fi un centru de competenta pentru IAC. Va include echipamente de formare prin injectie cu capacitati intre 500 si 3200 de tone si noi tehnologii de formare prin suspensie si cu spuma. Beneficiar: INTERNATIONAL AUTOMOTIVE COMPANY Proiectant: HOCHTIEF CONSTRUCTION AG Antreprenor: HOCHTIEF CONSTRUCTION Subcontractor: ASA CONS, CAM SERV Obiectiv: Fabrica de componente auto pentru Ford Locatie: Str. Nicolae Balcescu, Bals, Olt
Investitia prevede constructia unei hale de aproximativ 400mp, pe structura metalica, cu inchideri din panouri sandwich si a unui sediu administrativ pe structura clasica cu inchideri din BCA.
Beneficiar: MOTORKAPPA Proiectant: SOFTPROIECT Antreprenor: REGIE PROPRIE Obiectiv: Hala reparatii auto cu zona administrativa P-P+1 Locatie: Str. G-Ral . Stefan Ispas nr. 96A, Craiova, judetul Dolj
Stadiul la 25.06.2011: este inceputa partea de fundatie. Vor fi construite 1800 de locuri de parcare, deschiderea mall-ului este programata in 2012. Cora va ocupa 12.100 m2 si Adora Mall, cu o suprafata totala inchirabila de 59.000 m2, va avea 190 de magazine. Beneficiar: MICROCOM DOI, SONAE SIERRA Proiectant: ALPHA STUDIO Antreprenor: ACMS Subantreprenori: POLYSTART IMPEX, MOTA ENGIL, APOLODOR COMIMPEX, COMPORSA Obiectiv: Adora Mall/Craiova Mall 2S+P+2E Locatie: Str. Caracal 146, Craiova, Dolj
Stadiul la 13.07.11: structura si inchiderile sunt realizate. Se lucreaza la acoperis. Lucrarile au fost demarate la mijlocul lunii aprilie si urmeaza sa fie finalizate pana in data de 20 septembrie 2011.
Beneficiar: CORAMET IMPORT EXPORT Proiectant: JEWELL DESIGN Antreprenor: COSTA V.O.C. Obiectiv: Spatii depozitare si sediu firma Locatie: Str. Ogorului, Oradea, judetul Bihor
Stadiul la 20.06.2011: se lucreaza la mai multe segmente ale constructiei. Proiectul va fi realizat in doua etape, pentru prima faza fiind alocate fonduri de 18 milioane de euro. Se estimeaza ca fabrica va fi inaugurata in a doua jumatate a anului viitor desi termenul de finalizare este pentru luna septembrie a.c. AC din 29.03.2011. Beneficiar: FAIST MEKATRONIC Proiectant: ASTECCO Antreprenor: FLODOR TRANSCOM Obiectiv: Hala de productie echipamente electronice Locatie: in parcul industrial Eurobusiness, Calea Borsului, Oradea, judetul Bihor
InfoHALE | 15 Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul
Promoveaza-te unde se lucreaza!
Agentii nostri de teren conduc lunar aproximativ 10.000 km si „ard” in medie 20l/combustibil pe zi in cautare de investitii si santiere in lucru. Printre santierele gasite sunt uneori simple imprejmuiri de teren, fara nicio informatie despre ce se va face acolo. Te-ai intrebat vreodata: „unde e placuta de santier sa vad si eu ce se construieste, cine lucreaza aici, cine e antreprenor, beneficiar, proiectant, cu cine trebuie sa vorbesc daca vreau sa fac o oferta?”. In multe din cazuri, vei observa cu stupoare, ca si noi, ca nu vei obtine informatiile acestea, nici poate dupa ce intri pe santier sa cauti pe cineva. Iar daca placuta exista, poate uneori vei avea ocazia sa-ti fortezi pleoapele si calitatile de grafolog, pentru ca scrisul nu e citet, complet sau corect ortografic. Dar legea spune asa: datele vor fi inscrise obligatoriu intr-un panou de minimum 60x90 cm (literele avand o inaltime de cel putin 5cm), confectionat din materiale rezistente la intemperii si afisat la loc vizibil pe toata perioada lucrarilor. Sigur ca da! In ultima luna, din 55 de santiere industriale abordate de agentii nostri, la 29 dintre acestea nu s-a gasit o placuta de santier disponibila sau la vedere dintr-un loc public, desi legea te obliga. Astfel, peste 50% dintre ele nu aveau informatii despre ce se va construi si cu cine... Ce ar putea inseamna asta pentru tine? 50% mai putine contacte, 1 din 2 potentiali clienti pierduti, 50% targetul pe luna aceasta ... cu toate acestea, noi am reusit sa avem un procentaj de 100% in ceea ce priveste informatiile despre santierele in lucru la care nu exista placuta? Esti curios cum ? ... contacteaza-ne si iti vom face cunostinta cu agentul nostru de vanzari PromoSantier.
In cifre si statistici Hale
1 din 5 santiere din tara este o hala!
La inceputul lunii iulie, IBC Focus a realizat analiza semestriala Construct Intelligence, privind evolutia pietei constructiilor pe toate domeniile si toate zonele. Extras din aceasta analiza am putut observa, ca dupa sectorul constructiilor sociale si de comunitate, cladirile industriale, au fost cladirile cu cel mai prolific parcurs in primele 6 luni ale lui 2011.
Industrial
Utilitati 10%
17% Retail 3%
Infrastructura 14%
Acesta a reprezentat 17,4% din totalul santierelor Medical & Stiintific analizate. Daca e sa coroboram acest procent cu cel de 5% 3,1% al constructiilor de Retail (tot constructii de tip hala), realizam ca Constructii sociale si Comunitate 20%
1 din 5 constructii analizate in primul semestru, au fost constructii de tip hala. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, in 2011 s-au anuntat cu 12,1% mai multe investitii industriale si de retail. Daca in 2010, pentru prima parte a anului inregistram pe www.raportuldeinvestitii.ro 1489 astfel de obiective, in 2011 am raportat cu aproape 200 mai multe investitii – 1671.
Cladiri rezidentiale private 13%
Hotel & Relaxare 13% Birouri/Comercial 5%
Cu 12% mai multe hale ca in 2010
80% dintre acestea au fost informatii despre noi investitii, neanuntate pana la acel moment, in timp ce diferenta de 20 de procente a fost ocupata de santiere urmarite anterior in analize. Exceptand lunile ianuarie si iunie, privind evolutia lunara a acestor santiere, observam ca in medie, pe luna, in 2011, consultantii IBC Focus au oferit informatii despre 279 investitii. 400
368
360 350
2010 2011 286
300 250
249 218
217
273
269
265
236
232 187
200 150 100 50 0 ian
feb
mar
apr
mai
iun
Cele mai multe investitii impartite intre Nord – Vest si Sud
Ca si distributie geografica, zona de Nord – Vest si zona de Sud au fost zonele cele mai atractive pentru investitori.
Nord - Vest Nord - Est 10%
19%
Sud - Est 13%
Centru 14%
Bucuresti 6%
Sud
18%
Sud - Vest 11%
Vest 9%
Cele 2 zone singure au conglomerat 37% din totalul halelor monitorizate.
Ca si regiuni istorice, Transilvania detine 42% din procentul proiectelor, sudul tarii 35%, iar Moldova 23%. Proportiile nu s-au modificat semnificativ comparativ cu 2010. Cea mai mare diferenta a fost in zona Transilvaniei, unde in 2010 se inregistrasera cu 3% mai multe proiecte ca in 2011.
In regiunea de Nord – Vest au fost raportate 324 de obiective, in timp ce in zona de sud 298. Cele mai putine hale au fost inregistrate in zona Bucuresti – Ilfov, de unde analizei noastre au fost supuse 106 obiective.
Bihor 78 proiecte Timis 76 proiecte Ilfov 74 proiecte ……………… Botosani Caras-Severin Covasna
Cele mai prodigioase judete au fost Cluj – 55 de investitii noi anuntate, Ilfov 52 de proiecte, Constanta si Timis cu cate 51 de investitii noi si Bihor si Prahova cu 50 de noi obiective. Luand in contorizare si numarul proiectelor la care s-au facut actualizari o data cu modificare stadiului sau cu adaugarea de contacte noi, judetul cel mai atractiv a fost Bihor cu 78 de proiecte, Timis cu 76, Ilfov cu 74, Cluj cu 73 si Constanta cu 65. Astfel, observam ca 5 judete se afla in fruntea clasamentului in ambele situatii. La polul opus se enumera judetele Vaslui, Harghita, Teleorman, Botosani, Caras – Severin si Covasna.
InfoHALE | 19
1201
hale la care nu s-au demarat lucrarile! Timing-ul conteaza foarte mult in realizarea ofertei atat pentru antreprenori cat si pentru furnizorii de materiale de constructie. Am analizat situatia pe zone a proiectelor aflate in etapa de executie (constructie sau amenajare) dar si situatia proiectelor aflate in faza premergatoare constructiei (intentie, proiectare, licitatie).
investitii in executie Sud - Est Nord - Est Nord - Vest Bucuresti Sud Sud - Vest Vest Centru 0
20
40
60
80
100
120
investitii inainte de executie Sud - Est Nord - Est Nord - Vest Bucuresti Sud Sud - Vest Vest Centru 0
50
100
150
200
250
300
Cum era de asteptat, zonele cu cele mai multe investitii (Nord – Vest si Sud) au avut si cele mai multe proiecte atat in faza premergatoare constructiei, cat si in cea in care efectiv se lucra la santier. Mai interesanta este proportia in fiecare zona a proiectelor pe stadii. InfoHALE | 20
In executie Sud - Est
Inainte executiei
58
156
Nord - Est
42
125
Nord - Vest
84
240 51
Bucuresti
82
Sud
Centru
216 64
Sud - Vest Vest
55
110
39
118
50
181
Zona Bucuresti – Ilfov are cea mai echilibrata distributie a proiectelor ca si stadii. Putin sub 50% din obiectivele analizate din aceasta zona erau efectiv in lucru la momentul la care ele au fost contactate de catre consultantii IBC Focus. La polul opus, zona de Centru inregistra pentru acelasi stadiu de executie, putin peste 20% din totalul proiectelor.
In executie 28% Inainte executiei 72%
Numarul halelor aflate in executie a scazut cu 8% 470 de hale contactate in primele 6 luni ale anului 2011, se aflau in stadiu de executie in momentul in care consultantii IBC Focus au luat legatura cu persoanele si companiile implicate in realizarea lor, in timp ce in faza de proiectare, se inregistrasera 1271 de obiective. Analiza facuta de IBC Focus in 2010, pentru primele 6 luni ale anului privind domeniile Industrial si Retail, releva faptul ca 36% din santierele analizate se aflau in executie, in timp ce in faza premergatoare constructiei erau 64%. Inainte executiei 64%
2011 2010 InfoHALE | 21
In executie 36%
Peste
8,6 milioane de mp construiti analizati in 12 luni
Din cele 1201 de investitii aflate in faza premergatoare constructiei, consultantilor IBC Focus le-au fost comunicate informatii despre suprafetele construite a 482 de obiective. Cele 482 de obiective insumeaza 2.358.000 mp construiti.
Ca diferenta, in primele 6 luni ale lui 2010, cele 451 de hale la care am obtinut informatii referitoare la suprafete, insumau cu aproximativ 800.000 mp mai mult, mai precis 3.189.000 mp. Suprafata cumulata a investitiilor aflate in executie pe parcursul anului 2011, arata o scadere considerabila a suprafateleor construite. Astfel, cele 183 de investitii din primul semestru al 2011, la care ne-au fost comunicate suprafetele construite au totalizat 1.097.000 mp. In aceeasi perioada analizata in 2010, 299 de investitii cu suprafete construite cunoscute, au totalizat 2.040.000 mp.
Constructii industriale, sustinute de constructiile de sub 1000 mp Astfel ne confruntam cu o situatie paradoxala: numarul santierelor a crescut, dar suprafata cumulata a acestora a scazut. Explicatia sta in dimensiunile individuale ale santierelor anuntate. Acest aspect a fost surprins si pe parcursul analizei semestriale Construct Intelligence, lansate la inceputul lunii iulie. Numarul santierelelor de peste 1000 mp a scazut in 2011 cu peste 25%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce numarul santierelor de sub 1000 mp a crescut cu peste 110%.
Totodata, putem sesiza si ponderea ocupata de santiere pe dimensiuni. In 2010 proiectele de peste 3000 mp reprezentau aproape 30% din totalul constructiilor de tip hala, in timp ce in 2011, procentul acestora se invarte undeva in jurul a 15%. Proiectele de dimensiuni mici reprezinta in prima parte a anului 2011, 1 din 2 investitii industriale, in timp ce in 2010 ele erau sub 30%.
411
2010
665
251
2011
0%
10%
30%
intre 1000 si 3000 mp
sub 1000 mp
413
548
20%
peste 3000 mp
872
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
InfoHALE | 22
In 2011 am supus analizei 7 investitii de peste 80.000 mp construiti: Centrul comercial Electroaparataj, ce se intentioneaza a se realiza in Bucuresti de catre Magnum Investitii si Real4You Immobilien – o investitie care in momentul in care va fi finalizata va cumula 190.000 mp. Europolis Park Bucharest din Chiajna, a fost o alta investitie majora recontactata de catre IBC Focus pe parcursul anului 2011. Am luat legatura si cu reprezentantii firmei To Do European care intentioneaza sa ridice in Galati un ansamblu rezidential ce va fi insotit si de un mall 85000 mp. Suplimentar, pe www.raportuldeinvestitii.ro au fost publicate informatii despre Centrul comercial Park Lake Plaza, fabrica de extractie uleiuri vegetale realizata in Lehliu-Gara, complexul comercial Corall din Constanta, dezvoltat de Cora Romania, si fabrica productie produse electronice din Darmanesti, judetul Dambovita. In 2010, putem aminti de centru comercial Esplanada, finalizarea complexului comercial Sun Plaza, a 2a fabrica de prelucrare a lemnului realizata de Prolemn in Reghin, centrul logistic Kaufland realizat in judetul Cluj dar si de planurile firmei Avrig 35 care intentioneaza sa ridice Pallady Shopping Center in zona Pallady din Bucuresti.
1 din 3 proiecte industriale este un depozit Subdomeniul constructiilor din zoo/bio – tehnie si spatiile de productie au inregistrat scaderi ale numarului de proiecte realizate, in timp ce spatiile de depozitare, atelierele si spatiile de reciclare si spalatoriile auto au castigat teren in 2011. In impartirea pe subdomenii a constructiilor din domeniul Industrial, observam ca spatiile logistice si de depozitare au luat un avans de peste 100 de investitii in prima parte a anului 2011 in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2010.
Impartirea constructiilor industriale 202
ZOO/BIO TEHNIE (FERMA, ABATOR,GRAJD)
2011
265 379
SPATIU PRODUCTIE DEPOZITARE (SPATII LOGISTICE, PARCURI LOGISTICE)
2010 429 555
405
ATELIERE, SPATII RECICLARE
219
95
ALTELE(SPALATORIE AUTO)
33 0
61 100
200
300
400
500
600
Impartirea constructiilor de tip retail 36
SUPERMARKET 14
SHOWROOM (AUTO, MATERIALE)
2010
MALL / CENTRU COMERCIAL
49
MAGAZIN
48
HYPERMARKET
5
BRICOLAJ
5
60 108
14 30
31 0
2011
19
ALTELE
InfoHALE | 23
57
20
35 40
60
80
100
120
Constructiile majore din sectorul de Retail, au „picat pe capete” in 2011 – am inregistrat scaderi la numarul de supermarket-uri, hypermarket-uri, showroom-uri, centre comerciale, magazine de bricolaj. In schimb, in cazul constructiior de tip magazin (lucrari de dimensiuni reduse in general) am putut observa o crestere considerabila fata de aceeasi perioada a anului 2010. Proiectele de retail ramase „moarte” pe parcursul 2009 – 2010 nu au dat semnale de revenire, nu, cel putin in prima parte a anului 2011. Partea a 2a anului ar putea aduce un flux nou de astfel de investii, o data cu planificarea investitiilor pentru 2012 – multe din investitiile din retail incepute in acest an au ca date de finalizare momentul prielnic deschiderii de noi centre de retail – luna decembrie.
1671 hale industriale
3180 beneficiari 525 proiectanti 718 antreprenori 242 subantreprenori
1671 hale industriale
698 proiecte fara antreprenori stabiliti 416 cu cereri de materiale si servicii in constructii 19 caiete de sarcini
Asa au aratat primele 6 luni industriale ale anului, conform datelor inregistrate de catre echipa IBC Focus. Luand in calcul cererile de materiale de constructii si a serviciilor conexe pentru constructiile industriale, in primele 3 luni ale anului s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de cereri de acest tip. In al doilea trimestru, numarul acestora s-a temperat, fiind unul chiar foarte echilibrat. Per ansamblu, pe sectorul industrial si de retail, in primele 6 luni ale anului, la 1 din 4 proiecte au fost inregistrate cereri de oferte. 120
100
2011 80
60
40
20
40
82
109
66
56
63
ian
feb
mar
apr
mai
iun
0
InfoHALE | 24
Magazinele de bricolaj se adreseaza in special celor care construiesc sau isi renoveaza casa. Dar daca piata constructiilor a scazut consecutiv in ultimii 2 ani… cum se explica faptul ca doar in ultimile 6 luni de zile, conform celei mai mari baze de date cu santiere din Romania – www.raportuldeinvestitii.ro aflam ca:
Cel mai activ investitor in ultimele 12 luni, in noi magazine de bricolaj, este
Dedeman.
5 mari magazine de bricolaj sunt in constructie 12 sunt in proiectare 5 si-au deschis portile in ultimile 6 luni.
Daca e criza in constructii… de ce se mai construiesc
magazine de bricolaj? Poate parea ciudata decizia marilor lanturi de bricolaj de a investii in noi unitati de vanzare…dar mai jos veti vedea ca decizia de a deschide noi magazine este perfect justificata. Iata 3 argumente solide care le sustine decizia:
1
In primul rand, nevoia de spatii locative este imensa. Romania sta foarte prost la acest capitol, avand in vedere ca 55% din totalul stocului de
locuite sunt supra-aglomerate iar suprafata locativa pe cap de locuitor este printre cele mai mici din Europa – 14,1 mp. Aceste date justifica nevoie de noi locuite…care normal ca vor avea nevoie si de materialele din marile magazine de bricolaj.
InfoHALE | 26
2
DAR…cel mai mare potential nu vine de aici… ci din durata de viata a materialelor de constructii. Aproximativ 60% din stocul total locativ al Romaniei este reprezentat de constructii realizate inainte de anul 1977. Asta inseamna ca majoritatea acestor locuinte vor avea nevoie in viitorul apropiat de renovari serioase. La Bienala de Arhitectura din Venetia chiar am gasit si un studiu de caz similar…in care erau prevazute durata de viata a materialelor de constructii folosite in anii 60-70 in constructii si durata lor de viata. Marea lor majoritate au durata de viata mica sau sunt demodate. In graficul de mai jos este prezentata durata de viata a diferitelor materiale de constructii folosite in anii 70-80.
3
Celibatarii cresc si ei cererea de noi locuinte. Ai citit bine‌ celibatarii nu doar ca pot‌ dar chiar influenteaza piata constructiilor. Si inca intr-un mod pozitiv. Aproximativ 40% dintre suedezi locuiesc singuri. In Franta, numarul oamenilor care locuiesc singuri s-a dublat fata de cel din anul 1968.
Pana in anul 2012, 40% din locuinte vor apartine unor celibatari. Peste 50% din locuintele din Munchen, Frankfurt si Paris contin doar o persoana, in timp ce in Londra, aproape 4 din 10 oameni locuiesc singuri. Ai prins ideea? Oamenii sunt mai singuri. Casatoriile sunt mai rare iar divorturile mai dese. Si se intampla si in Romania‌asa cum arata si graficul urmator:
Asadar, oamenii traiesc mai mult timp singuri, ceea ce inseamna o cerere si mai mare pentru noi locuinte. Avand in vedere argumentele de mai sus, decizia marilor lanturi de a investi in dezvoltarea de noi centre de bricolaj pare extrem de logica si argumentata. InfoHALE | 27
Investitiile in
Republica Moldova prin ochii intreprinzatorilor autohtoni Cine s-a interesat vreodata de posibilitatile de investire in Republica Moldova, cu siguranta stie ce situri sa acceseze, la ce pagina sa deschida ziarul de profil, iar acolo unde nu crede in cuvinde, apeleaza la datele statistice, pentru o pictura impecabila in cifre a situatiei economice din tara. In acest numar am plecat de la acelasi cadru: am bani, vreau sa investesc in Republica Moldova, si ma aflu in fata unui mare semn de intrebare. Doar ca datelor statistice si declaratiilor expertilor am suprapus experienta si destainuirea unui producator de materiale de constructii autohton (care pentru moment a decis sa-si pastreze anonimatul). Exista lucruri pe care un ministru al economiei n-o sa ti le spuna niciodata, si pe care n-o sa le gasesti in niciun grafic. Deci, intreprinzator in Republica Moldova, a fi sau a nu fi? In urma discutiei cu unul dintre antreprenorii din Republica Moldova s-a reusit o schitare a situatiei economice si a climatului investitional. Doar ca perspectiva este cu totul alta, o viziune din interior, focalizata pe 4 aspecte cheie:
Contextul socio-economic Dupa cum s-a mai specificat, Republica Moldova a uimit printr-o revenire economica vizibila la sfarsitul lui 2010 (avem o crestere economica de 8,4% in primul trimestru al lui 2011). Expetii au inceput sa vorbeasca despre semne evidente de maturizare si stabilizare economica. Motivati probabil atat de relansarea afacerilor autohtone cat si de cresterea cu 32% fata de anul precedent a investitiilor in active materiale pe temen lung. In acelasi timp, desi sunt atrasi de localizarea strategica a tarii si de tratamentul preferential, atat din partea UE cat si CSI, investitorii straini se abtin sa faca investitii voluminoase in Republica Moldova.
InfoHALE | 28
Una dintre piedici este subdezvoltarea infrastructurii investitionale si informationale. O alta bariera, dupa cum se va vedea, se contureaza la nivel politic si legislativ. E de mentionat faptul ca economia Moldovei ramane sub semnul companiilor mici. E nevoie de o investie de amploare, de succes si cu rezistenta in timp, care sa deserveasca drept exemplu si “nada” pentru alte investitii de gen. Daca ne referim strict la sectorul constructiilor, in viziunea intreprinzatorilor autohtoni, in anul curent s-a observat o revigorare a segmentului rezidential. Exista cerere pentru locuinte noi, dar mai ales pentru lucrari de reabilitare. Intr-o analiza pe ultimii 3 ani se poate observa ca dupa scaderea din 2010, inceputul lui 2011 promite revenirea la nivelul lui 2008. Conform datelor statistice, cel mai mare volum al constructiilor de locuinte s-a inregistrat in municipiul Chisinau. Pana la acest moment, in aceasta regiune au fost date in folosinta 3799 de apartamente cu o suprafata totala de 425 mii mp, marcand o crestere de 12,6% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Anul trecut, din mijloacele proprii ale populatiei au fost construite 1668 de case individuale cu o suprafata totala de 257 mii mp (47,1% din suprafata totala a locuinţelor date in folosinta in 2010 si 100,7% fata de anul 2009).
utilaje şi maşini clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii
mijloace de transport
clădiri de locuit
altele
Investiţii în active materiale pe termen lung - total
In ceea ce priveste investitiile industriale, in timpul discutiilor s-a mentionat ca exista tendinta de a investi in reabilitari mai degraba, decat in constructii noi. Avem si exemplul producatorului de textile Icatex, care a optat pentru reabilitarea unui spatiu inchiriat si in nicun caz constructia unui spatiu de productie nou.
Contextul politic si legislativ O adevarata surpriza politica, asa s-ar putea numi situatia in care se afla Moldova la momentul actual. Acesta este lucrul care “sperie” investitorii atat autohtoni, dar cel mai mult pe cei straini. Alegerile repetate, vin cu autoritati politice noi si cu viziuni politice noi. Cum a reiesit din discutia purtata cu antreprenorul autohton, cel mai grav este cand la putere ajunge cineva cu o viziune de tip comunista de ce unuia e mai bine decat celuilalt: ceea ce sfideaza insasi legile pietei libere. De aici si inconsistenta legilor, care sporeste gradul de risc al economiei si forteaza toti investitorii sa adopte pozitia de asteptare. Investitorii autohtoni vorbesc despre o inalta politizare a tuturor proceselor. “Sunt persoane interesate concret, care in orice mod, prin orice mijloace incearca sa blocheze activitatea”. Se incearca fragmentarea sau desfiintarea intreprinderilor mari, puternice din punct de vedere financiar. “Companiile mici sunt mai usor de manipulat”. Iar atunci cand se incearca oprirea activitatii se recurge “la un atac total”, la nivelul tuturor departamentelor. Antreprenorul povesteste despre 3 inspectii de la 3 institutii diferite, iar atunci cand nu sau identificat iregularitati, s-a recurs la presiuni prin alte mijloace. (La momentul actual, cazul este rezolvat prin curtea internationala in favoarea antreprenorului). Toate demersurile au fortat totusi comania sa-si stopeze activitatea pe aproximativ un an. In acelasi context, expertii in domeniu, atentioaneaza asupra nivelului ridicat al coruptibilitatii institutiilor legislative si recomanda investitorilor sa paseasca peste procesele la nivel national, si sa se adreseze direct curtilor internationale.
Mentalitatea „afaceristului” autohton Investitorii autohtoni sunt localnicii care au lucrat o perioada de timp in strainatate, iar reintorsi in tara incearca sa infiinteze afaceri. Inca se mai poate vorbi despre mentalitatea castigului de peste noapte. In lipsa unei viziuni pe termen lung, in cazul in care intreprinzatorul nu obtine castiguri imediate, se observa o reorientare spre comert si castiguri din specula.
Investiile autohtone vs investitiile straine E gresit totusi “sa se picteze” doar in negru tabloul investitional al Republicii Moldova. Am prezentat o piata vazuta din perspecriva unui intreprinzator autohton, context in care nu s-a putut evita o nota de subiectivitate (si am asumat acest lucru inca de la inceputul articolului). Tot dupa parerea afaceristilor autohton, firmele cu capital strain, care intentioneaza sa investeasca in Republica Moldova se bucura de un altfel de tratament. S-a mentionat ca aici intra in joc imaginea tarii. Dincolo de viziunea intreprinzatorilor nationali exista semne clare de ameliorare a climatului investitional. Cu toate ca zelul autoritatilor in implementarea reformelor nu se poate compara cu talentul in jocul politic, Moldova a reusit totusi sa ocupe un loc in primii zece reformatori din lume conform raportului „Doing Business 2010”. Nu pot trece neobservate nici incercarile de a dezvolta un parteneriat strategic cu Romania si regimul fiscal preferential de care se pot bucura investitorii straini precum: cota zero la impozitul pe profit, o rata de 15% a impozitului pe dividende (perceputa doar la momentul platii), TVA diferentiata (20%, 8%, 6% sau 0%) si TVA rambursabila pentru investitii efectuate in anumite localitati.
InfoHALE | 29
Radiografia unui parc industrial PARCURILE INDUSTRIALE TETAROM
Nokia, Emerson dar si BMW au facut pe parcursul ultimilor ani ca numele Tetarom sa fie asociat cu companii internationale. Investiile Nokia si Emerson au pus judetul Cluj pe harta internationala a parcurilor industriale, insa multe investitii au ramas doar la stadiul de “stiri soc” aparute in articole de presa. Istoria recenta a parcului industrial Tetarom este legata de companiile de talie mondiala ca Nokia sau Emerson, insa prima data numele Tetarom a aparut in 2001. Mai exact, in noiembrie 2001 s-a infiintat societatea TETAROM S.A., cu obiectul principal de activitate administrarea Parcurilor Industriale, avand urmatorii actionari: Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Local Campia Turzii, Consiliul Local ClujNapoca, Consiliul Local Dej, Consiliul Local Gherla, Consiliul Local Huedin, Consiliul Local Turda. Numele este o abreviere pentru Transilvania Echipamente si Tehnologii Avansate produse in Romania.
investitii de 110.000.000 € Succesul a inceput cu parcul industrial Tetarom I ce se desfasoara pe o suprafata de 32,7 ha in Cluj – Napoca, pe strada Taietura Turcului. Desi termenul final pentru ocuparea integrala a celor 32,7 ha, conform Raportului de Fezabilitate intocmit de UE, era 2015, la data inaugurarii, Parcului Industrial de Inalta Tehnologie TETAROM I era in intregime contractat. In 11 octombrie 2002 TETAROM SA obtine primul titlu de "Parc Industrial". In 22 februarie 2003 incep, in mod oficial, lucrarile de constructie a Parcului Industrial, lucrari care tin pana in 17 noiembrie 2005, data inaugurarii oficiale a Parcului Industrial TETAROM I. Printre cele mai notabile investitii si companii care au ajuns in Tetarom I se afla A & A Medical, Energobit, Inter Grup, Net Brinel sau Sistec Sbsol.
Valoarea totala a investitii de la Emerson.
75.000.000 euro Tetarom SA ofera in Parcul industrial Tetarom I o hala multifunctionala, cu spatii de birouri si de productie si un Incubator de afaceri, in care sunt birouri, sediul Tetarom SA, un centru de informare si comunicatii, o sala de conferinta, un spatiu expozitional, o sala de protocol, spatii polivalente si spatii anexe. Incubatorul de afaceri functioneaza ca si spatiu pentru birouri, care sunt si vor fi inchiriate firmelor nou infiintate (de startup) cu obiect de activitate IT&C si care, dupa o perioada de crestere economica - maximum 3 ani, vor parasi incubatorul pentru a face loc altora aflate la inceput. Cu o suprafata totala de 12 ha, din care 11 ha fac obiectul contractului de asociere in participatiune cu Emerson SRL, numele Tetarom II coincide in proportie de aproape 100% cu compania americana, inclusiv strada pe care este localizat – strada Emerson. Reprezentantul in Romania al gigantului american din industria motoarelor, concernul american EMERSON ELECTRIC, a ridicat deja patru cladiri in care functioneaza 5 firme si sediul social Emerson SRL, iar in acest an au inceput constructia celei de-a V-a cladiri - P+4E+ET - un nou Centru de Engineering pentru circa 600 de absolventi cu studii superioare. Valoarea investitiilor firmei Emerson, conform contractului, se ridica la peste 75 milioane euro, iar numarul locurilor de munca care vor fi create la final depaseste 3500.
InfoHALE | 30
Daca Tetarom II se leaga de Emerson, “chiriasul de lux” din Tetarom III, dar totodata si principalul brand care are stabilita o colaborare cu Tetarom , este Nokia. Investitia gigantului finlandez, inaugurata la inceputul lui 2008 a atras peste 60 mil euro. Alte 60 mil de euro au fost atrase prin investitiile furnizorilor cu care a venit compania finlandeza: BYD, Hansaprint & Elander si Stora Enso, investitii care au creat aproximativ 6000 de locuri de munca. Succesul companiei a fost confirmat si in cifre, care la 3 ani de la startul productiei, plasau Nokia ca al doilea exportator al Romaniei. Pe o suprafata de 154 de ha, situat in comuna Jucu, Tetarom III este cel mai mare parc industrial operational din tara. Lista cu actualii chiriasi ai parcurilor industriale Tetarom poate fi consultata pe www.tetarom.ro.
Planurile de viitor ale Tetarom SA prevad realizarea parcurilor industriale Tetarom IV si Tetarom V. Consiliul Judetean Cluj intentioneaza sa infiinteze 2 noi parcuri industriale: Tetarom IV si Tetarom V, pe o suprafata totala de 185 hectare situate in comuna Feleacu. Costurile totale estimate de realizare a acestor proiecte se ridica la aproximativ 110 milioane de euro. Pentru Tetarom IV, comisia de urbanism a Consiliului Judetean Cluj a aprobat PUZ-ul la inceputul anului 2011. Viabilizarea terenului pe care urmeaza sa fie desfasurat acest proiect este sustinuta prin fonduri europene. Proiectul va fi dezvoltat impreuna cu administratia comunei Feleacu, care s-a angajat sa cedeze pentru Tetarom IV aproximativ 87 ha. Din acest teren, 15 hectare vor fi folosite pentru realizarea unui parc fotovoltaic. Dinamica investitiilor din parcurile industriale Tetarom este una remarcabila. Pe langa companiile deja existente, Consiliul Judetean Cluj impreuna cu Tetarom au dezvoltat in permanenta strategii de extindere si de atragere de noi chiriasi. Conform raportuldeinvestitii.ro, in ultimele 6 luni au fost anuntate 5 investitii:
o hala de productie si spatii de depozitare a companiei Supremoffice, un imobil de birouri pentru Banca Transilvania, o investitie de 1 milion de euro in realizarea unei cladiri pentru compania Krisia West, un ansamblu de agrement, dar si lucrari de extindere a spatiilor aferente parcurilor si realizarea de noi cladiri cu functionalitate de incubator de afaceri. De asemenea, de la inceputul anului 2010, IBC Focus a furnizat informatii si despre investitiile Energobit, CBC Laboratories, Plantextrakt si Agressione – investitii verificate si confirmate de catre beneficiarii proiectelor. Cu toate acestea, au fost si nenumarate zvonuri potrivit carora “colosi” ai industriilor farmaceutice sau auto ar urma sa-si faca prezenta in parcurile Tetarom – General Motors cu o unitate de asamblare finala a autoturismelor Opel, DaimlerChrysler Automotive cu o unitate de productie de masini Mercedes, A Klasse si B Klasse, Warner Chilcott cu o fabrica de produse farmaceutice, dar si BMW Motor AG cu unitati de productie pentru motoare BMW. Unele au fost pur si simplu zvonuri, insa conform directorului general al Tetarom, Viorel Gavrea , au fost si situatii cand sosirea acestor investitori a fost compromisa din cauza articolelor aparute in presa sau a “scurgerilor de informatii”. Intr-un interviu oferit pentru ziarulfaclia.ro, Viorel Gavrea a precizat care sunt motivele pentru care discutiile avute cu investitorii sunt confidentiale: “1. aproape toti investitorii majori sint cotati la burse de valori, orice anunt al unei noi investitii afecteaza cotatiile; 2. va exista o reactie imediata a sindicatelor (se inchide fabrica la noi si se relocheaza in alta tara, ne vom pierde locurile de munca etc?); 3. va exista o reactie a pietei ( OK, deci de la anul produsele vor fi fabricate in Romania, vom mai avea oare aceesi calitate? etc.); 4. va exista o reactie a furnizorilor.” Ales pe 2 iulie 2011, presedinte executiv al Asociatiei Parcurilor Industriale, Tehnologice, Stiintifice si a Incubatoarelor de Afaceri din Romania (APITSIAR), Viorel Gavrea a precizat in acelasi interviu ca planurile Tetarom includ si dezvoltarea de parcuri logistice prin intermediul Tetarom, iar ca si investitie suplimentara, sa pregateste sosirea unui client pe masura Nokiei, dar din alt domeniu.
Surse | Raportul de investitii | TETAROM | Ziarul Faclia InfoHALE | 31