SUMAR Cum a fost anul 2010 pentru constructiile din Romania si din lume 7 beneficii ale sistemelor vacuumatice de drenarea a apelor pluviale Radiografia unui parc industrial – Allianso Business Park Solutii complete HVAC pentru spatii industriale: Moft sau necesitate?
4 6 16 18
8
6 Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina
18
Solutiile complete HVAC pentru spatii industriale
32
Investitii industriale in Rep. Moldova
Cele mai mari hale industriale din lume
Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina Cele mai mari hale industriale din lume Santiere.jpg | Constructii.bmp – santiere cu placute Hale. In cifre si statistici Investitiile industriale din Republica Moldova
6 8 22 26 32
InfoHALE | 2
Cum a fost 2010 pentru constructiile din Romania si din lume Ca a fost rau toata lumea stie. Dar cat de rau a fost? In primul rand autorizatiile de construire au scazut semnificativ fata de 2008 si 2009. 4.000 3.500 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 500 0
Urban
decembrie 2010
iulie 2010
februarie 2010
aprilie 2009
septembrie 2009
Rural
noiembrie 2008
iunie 2008
ianuarie 2008
Chiar si asa, pe timp de criza s-au infiintat 7830 de noi firme cu codul CAEN specific constructiilor, cu 22% mai putin fata de anul 2009. Criza si-a pus amprenta asupra activitatiilor de constructii‌ si balanta nu arata bine: s-au infiintam mai putine firme decat au fost radiate.
7830 vs. 8160 inmatriculari firme constructii
suspendari activitate firme constructii
Singura veste buna este ca in 2010 au fost mai putine firme suspendate cu cca. 45% fata de 2009, cand 14751 de firme de constructii si-au suspendat activitatea. In Romania mai rau decat in Europa, si in Europa mai rau decat in lume La nivel mondial 2010 a fost un an in care investitiile in constructii au scazut al treilea an consecutiv, cu 1% fata de 2009.
4400000000000000000
USD Valoarea globala estimata a pietei constructiilor in 2010
InfoHALE | 4
Cine imparte placinta constructiilor in 2010 si cum este ea previzionata sa fie in 2020?
37
19
%
America de Nord
%
Europa de Vest
25% Asia
Asia
43
%
Africa 2% America latina 4%
2010
Orientul mijlociu 2% Europa de Est 4%
Europa de Est 5%
2020
Orientul mijlociu 2% America latina 4%
Africa 2%
32
%
Europa de Vest
Dupa cum vedem, Europa de vest va pierde mult din placinta (7 puncte procentuale). Practic de la 32% va scadea la 25% in 2020, iar Asia va fi continentul care va atrage peste 43% din piata constructiilor in 2020. Europe de Est este zona care va inregistra cresteri mari in urmatorii 10 ani, dar piata ca si valoare va ramane la un nivel mic comparativ cu piata de globala. Doar 5% va reprezenta piata constructiilor din Europa de Est in anul 2020.
America de Nord
19
%
In Europa de Est, tari precum Republica Ceha, Ungaria si Polonia sunt catalogate ca fiind cu cel mai mare potential de crestere al pietei in 2011 si 2012 – cca 8% pe an. In Asia, concurentul principal al Europei pe piata globala a constructiilor, China si India va inregistra fiecare o crestere de 10% fiecare in 2011. De asemenea Indonesia si Vietnam vor contribui fiecare cu o crestere de 5%.
Romania‌ pe termen lung va inregistra cresteri ale pietei constructiilor. In fapt, majoritatea tarilor in curs de dezvoltare vor cunoaste o crestere a pietei constructiilor fata de tarile dezvoltate. Iata cum arata piata constructiilor la nivel global in 2005 in functie de stadiul de dezvoltare al tarilor si care sunt previziunile pentru anul 2020.
Statutul Romaniei ca si tara in curs de dezvoltare anunta un trend pozitiv in ceea ce priveste nivelul de crestere al pietei constructiilor. Cine va castiga noile proiecte si marile santiere ale Romaniei? Analizele si datele de contact al fiecarui santier sunt prezentate in www.raportuldeinvestitii.ro – cea mai mare baza de date cu santiere din Romania.
35 65
%
%
Tari in curs de dezvoltare
2005
5545
%
% Tari in curs de dezvoltare
2020 Tari dezvoltate
Tari dezvoltate InfoHALE | 5
Piata pardoselilor industriale a inregistrat un declin in ultima perioada. Trendul descendent se va pastra in Ucraina si pe parcursul anului 2011, o eventuala redresare ar putea fi posibila peste 2-3 ani.
Interviu cu Eugene Dunikov, directorul companiei Profibeton Ucraina si presedintele Asociatiei Producatorilor de Pardoseli Industriale.
Profibeton Ucraina: Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina Cum a evoluat in ultimii doi ani piata pardoselilor industriale in Ucraina? In 2011 piata pardoselilor industriale s-ar putea sa depaseasca substantial 2 milioane mp, considerand informatiile disponibile care includ si investitorii straini. In 2011 au fost contractati aproximativ 350 000 mp in hale si depozite. Aceasta cifra este de 1.5-2 ori mai mica decat suprafata contractata in anii 2007-2009. Putine santiere pot prezice ca pana la mijlocul lui 2011 vor fi finalizate si ca vor avea un standard ridicat al calitatii. Astfel in 2011 trendul se va pastra in ceea ce priveste reducerea spatiului disponibil de inchiriat si majorarea costului chiriilor. Totusi cresterea cererii pentru cladiri industriale a fost un catalizator pentru revitalizarea acestei piete. Multi dezvoltatori au reluat lucrul la santiere vechi si au in vedere noi proiecte. Astfel in aproximativ 2 sau 3 ani se poate ca ratele de restaurare si de constructie ridicate sa duca la cresterea ofertei de cladiri industriale de calitate. In general care este cel mai important factor pentru companiile producatoare de pardoseli industriale in Ucraina? Pretul, calitatea sau termenul de livrare? Pretul, apoi relatiile personale si calitatea.
Profibeton Ucraina – companie tanara, cu 10 ani experienta in pardoseli industriale. Sunt lideri in invovatie si furnizori de solutii pentru pardoseli in Ucraina. Gama de produse ofera solutii de calitate pentru sistemele de pardoseli Leave-in Place, straturi de acoperire si conservare ale betonului DryShake, rosturi.
InfoHALE | 6
“Adresati-ne toate intrebarile pe care le aveti despre pardoseli� Eugene Dunikov
In opinia dumneavoastra, cat de mare este piata pardoselilor industriale in Ucraina? In Romania costul manoperei pentru pardoselile industriale este de 1 euro/mp, ceea ce este de-a dreptul socant. Care credeti ca este pretul minim pentru munca in Ucraina? Fenomenele de dumping sunt destul de dese deoarece este vorba despre un mediu foarte competitiv, dar cu toate acestea costul mediu de executie este de aproximativ 20-30 UAH, adica de 1.8-2.7 euro/mp. Clientii de obicei nu primesc nici un fel de garantii pentru acest cost al manoperei. Liderii pietei care pot oferi garantii de la 5 pana la 20 de ani cer un cost al manoperei intre 50-100 UAH, adica 4.5-9 euro/mp. Cum va explicati diferentele? Nu este nici un fel de diferenta deoarece pietele sunt similare si la fel de salbatice. Cine sunt principalii investitori pe piata pardoselilor industriale in Ucraina? Milioanari ucrainieni, oameni care isi castiga banii in strainatate, iar apoi ii investesc in economia ucraineana. Exista si cazuri perfect acoperite de spalare de bani ale investitorilor straini care au scos bani din Ucraina si care asteapta plati integrale in 1-2 ani. Compania dumneavoastra comercializeaza rosturi de otel. Din experienta dumneavoastra din 10 proiecte mai mari de 3000 mp in cate cazuri se vor folosi rosturile de otel? Doar la 1 din 10, pentru ca este o poveste pe termen lung, adica este vorba despre un nivel inalt al calitatii la aceste pardoseli, iar costurile sunt mai ridicate. Acum se duce o lupta penru supravietuirea pe piata, iar nivelul calitativ a scazut foarte mult. Cat de greu i-ar fi unei companii romanesti sa contracteze in Ucraina? Care sunt principalele bariere? Obstacolul principal este legislatia nationala. O companie romaneasca ar trebui sa deschida o sucursala sau filiala pentru a avea licenta pe piata ucraineana. Tara asta este invadata de coruptie si mita, iar o persoana normala din spatiul Uniunii Europene dupa o zi petrecuta aici va decide sa nu revina in urmatorii 10 ani. Procesul deschiderii unei afaceri nu este deloc transparent si nici nu exista niste pasi sistematici de urmat in acest sens. Puteti estima cate companii ucrainiene folosesc tehnologia Laser Screed pentru nivelarea pardoselilor in Ucraina? Doar 3. Nimeni nu risca sa investeasca multi bani in perioade dificile. Profibeton Ucraina este un furnizor national de solutii moderne de inalta calitate pentru pardoseli industriale. Obiectivul nostru este sa aducem pe piata din Ucraina ideile si experienta liderilor globali in ceea ce priveste pardoselile industriale din beton si polimer. In portofoliul nostru se regaseste solutia Flat Concrete Dry-Shakes Toppings Floors si tehnologia de inalta calitate Live-in-Place Joint Systems. Totodata oferim servicii de consultanta, mentenanta si suport- parti integrale din munca noastra. Solutii oferite de liderii mondiali pentru anumite nise de piata au inceput sa aiba cerere si in Ucraina. Oferim suport tehnic cu privire la materiale pentru dezvolatori, investitori, ingineri, beneficiari ale caror dorinte sporesc cand vine vorba despre calitate, estetica, netezire si usurinta mentenantei. Am creat o retea de ingineri, birouri de vanzari, distribuitori si agenti care asigura buna aplicabilitate a produselor noastre pentru a se obtine astfel rezultate de calitate. De asemenea, acestia verifica mentenanta pardoselilor pentru ca acestea sa fie performante la cele mai inalte standarde pe termen lung. De asemenea domnule Eugene Dunikov, dorim sa stim mai multe despre compania pe care o reprezentati, dar si despre dumneavoastra ca om.
InfoHALE | 7
Cele mai mari hale industriale din lume Marimea cladirilor reflecta in mod direct atat produsul finit care se face sau se depoziteaza acolo cat si marimea afacerii respective. In mod normal cele mai mari hale din lume vor gazdui si cele mai mari produse, indreptandu-ne atentia catre industria aeronautica. Insa aici apare si principala problema in clasificarea lor, avand in vedere ca unele pot folosi spatiu vertical la maxim pe cand unele hale folosesc doar spatiul orizontal. Spre exemplu, linia de asamblare NASA din Vrevard County (Florida) foloseste predominant spatiul vertical pe cand piata de flori din Aalsmeer este o cladire mai mult intinsa decat inalta. De aceea se pot face doua clasificari: prima dupa volumul cladirii sau dupa cel mai mare spatiu folosibil (ca si volum in metri cubi) iar a doua clasificare dupa cea mai mare suprafata (in metri patrati).
InfoHALE | 8
Fabrica de asamblare Boeing - Everett Cea mai mare hala din lume este fabrica de ansamblare pentru Boeing din Everett, Washington. Cladirea are un volum de 13,3 milioane metri cubi si acopera o suprafata la sol de aproape 400000 metri patrati. Aici se construiesc modelele 747, 767, 777 si 787 Dreamliner de la Boeing. Fabrica poate produce pe luna 7 modelele de 747, cinci de 767 si 7 modele de 777. Constructia a inceput in anul 1967 si a fost finalizata in 1968, costand la vremea respectiva 115 milioane de dolari.
La vremea respectiva cladirea avea 5,8 milioane de metri cubi, cu 2,1 milioane mai mult decat avea detinatoarea recordului, fabrica care facea racheta Saturn. Anul acesta spera sa produca avionul cu numarul 3000 de la lansare, dupa o istorie de peste 40 de ani.
3
13.300.000 m
Fabrica de asamblare Airbus A380 - Toulouse Pe locul doi se afla fabrica din Tolouse care produce avioanele Airbus A380 care are un volum de 5,6 milioane de metri cubi la o suprafata construita de 122500 metri patrati. Aici se afla linia finala de asamblare pentru A380 dupa ce componentele vin sau au trecut prin patru tari (Franta, Germania, Spania si Marea Britanie). Avand in vedere marimea componentelor, multe din acestea sunt aduse prin transport terestru si o mica parte prin avion. Cladirea poate gazdui pana la 6 avioane A380 (cel mai mare avion pentru pasageri) in acelasi timp. InfoHALE | 9
3
5.600.000 m
Fabrica de asamblare Saturn V - KSC Fostul numar unu din punctul de vedere al volumului, fabrica de asamblare a rachetelor Saturn V a ajuns pe numarul 3 si face parte tot din industria aeronautica. Fabrica este situata in Centrul Spatial Kennedy si a ajuns sa fie numarul patru ca volum in lume, numarul 3 ca volum ca si cladire industriala insa a ramas cea mai mare cladire cu un singur nivel si este si cea mai inalta cladire din Statele Unite situata in afara spatiului urban (a fost cea mai inalta cladire si in concurenta cu cele din spatiul urban insa doar pana in 1974). Dupa cum spuneam si in introducere la aceste cladiri, spatiul vertical este folosit la maxim (de aceea, in principal, liniile de asamblare din aeronautica sunt favorizate de aceasta clasificare). Cladirea are o inaltime de 160,3 m, o lungime de 218,2 m si o latime de 157,9 m ceea ce face ca volum ei sa fie de 3,6 milioane metri cubi. Cladirea are peste 4500 de kilograme de echipament HVAC si 125 de ventilatoare pe acoperis care mentin umiditatea la un nivel optim (tot aerul din cladire poate fi inlocuit in maxim o ora). Interiorul cladirii este atat de vast incat are o clima proprie, uneori in zilele cu umiditate ridicata apar formatiuni noroase sub acoperis, de aici a aparut nevoia pentru un sistem complex de HVAC.
3
3.600.000 m
Cladirea a fost gandita sa reziste furtunilor tropicale cat si uraganelor avand o fundatie facuta din 22 936 metri cubi si 4225 bare de otel ingropate pana la 160 de metri in substratul calcaros. Recordurile nu se opresc aici, cladirea detine recordul si pentru cele mai mari usi din lume (patru la numar) care au o inaltime de 139 metri (largite cu 12,2 metri pentru a permite intrarea stabilizatorului navetei spatiale). Usile au nevoie de 45 minute pentru a se inchide si deschide complet. Fabrica mai este echipata si cu 5 macarale mobile, din care doua sunt capabile sa ridice greutati pana la 250 de tone. Pe latura cladirii este pictat cel mai mare steag din lume cu o inaltime de 63,7 si o latime de 33,5 metri, o stea din cele 50 avand o inaltimea media a unui om (1,83 metri).
O mentiune in acest top este cladirea de pe locul 3 este un fost hangar (tot din industria aeronautica) care acum gazduieste o statiune cu tema tropicala in Halbe, Brandenburg in Germania. Cladirea are un volum de 5,2 milioane de metri cubi si poate primi pana la 8000 vizitatori zilnic care ar beneficia de o padure tropicala, plaja, o laguna cat si un soare artificial si de o clima mentinuta artificial la 25 de grade Celsius.
Piata de flori - Aalsmeer Pe locul intai ca suprafata se afla o hala folosita ca si piata de flori (este si cea mai mare piata de flori din lume). Aalsmeer Flower Auction este pe locul trei ca suprafata construita insa luand in considerare si cladiri care nu sunt hale, cum ar fi Terminalul 3 al aeroportului din Dubai si CentralWorld, un centru comercial din Bangkok. Piata de flori din Aalsmeer este situata la 13 kilometri de Amsterdam si prin intermediul ei in jur de 20 de milioane de flori sunt vandute zilnic cu o crestere de 10% la sarbatori (de ziua mamei sau Sf. Valentin). Flower Auction se intinde pe o suprafata de 990000 metri patrati. In 2008 au fuzionat cu principalul concurent FloraHolland. Avand in vedere cantitatea de flori care intra in sistem zilnic (florile sunt scanate de cum ajung in piata), majoritatea tranzactiilor si licitatiile se face electronic si mecanizat (inclusiv transportul in interiorul pietei).
2
990.000 m
InfoHALE | 11
Centrul logistic ATL – Hong Kong Pe locul doi ca marime se afla centrul logistic ATL (centrul B) din Hong Kong, care ocupa o suprafata de 550000 metri patrati. Cladirea are 13 etaje (deasupra pamantului), spre deosebire de centrul A care are doar 7 etaje si contine spatii de depozitare cat si birouri. Centrul logistic beneficiaza de rampe cu mai multe benzi pentru a permite traficul intre parter si etajele superioare, un sistem computerizat de monitorizare a traficului, cantine, restaurante chiar si un centru sportiv cu sala de fitnes, teren de baschetball si tenis.
2
550.000 m
Fabrica Volkswagen – Kassel Fabrica Volkswagen din Kassel este pe locul trei cu o suprafata de 515000 metri patrati formata din patru corpuri interconectate de un front comun cu o lungime de 1,2 kilometri. Cele patru corpuri au urmatoarele marimi: 135000, 140000, 120000 si ultimul 120000. Fabrica produce componente pentru masini care urmeaza a fi livrate catre alte linii de asamblare. La constructie s-a mutat un milion de metri cubi de pamant si nisip si s-a facut o fundatie comuna de 3 metri. Primele 3 corpuri au fost finalizate pana in 1966.
2
515.000 m InfoHALE | 12
Pe locurile urmatoare ca marime se situeaza cladirile precizate anterior ca marime dupa volum, fabrica Boeing din Everett (398000 m2), fabrica Jean-Luc Lagardere (122500 m2) din Tolouse in care se asambleaza A380. Pana anul acesta pe locul doi ca marime era fabrica de uraniu din Oak Ridge, Tennessee, numita K-25. Cladirea a avut o suprafata de 609000 m2 insa lucrarile de demolare au inceput anul trecut si pana acum s-a finalizat demolarea corpului vestic urmand ca pana la sfarsitul anului 2011 sa fie demolata intreaga fabrica.
Cele mai mari cladiri industriale din Romania Cele mai mari cladiri din baza de date cu santiere si proiecte de investitii raportuldeinvestitii.ro, sunt lucrarile de la Aricestii-Rahtivani pentru prima fabrica de produse petroliere din Romania a celor de la Lufkin Industries cu o suprafata declarata de 200000 metri patrati, centrul logistic din Mihai Viteazu a celor de la Kaufland Romania cu o suprafata de 125000 metri patrati si fabrica de produse electronice din Darmanesti Dambovita a celor de la Panda Electronics, lucrare preconizata a avea o suprafata de 106500 metri patrati, care inca nu a inceput. Daca stiti de alte lucrari mai mari din Romania sau din strainatate va asteptam cu un email pe revista@infohale.ro si le vom prezenta in editia 4 al singurei reviste digitale dedicata constructiilor industriale din Romania – InfoHALE.
Lufkin Industries Kaufland Romania Panda Electronics Surse | Wikipedia | Raportul de investitii InfoHALE | 13
7
7 beneficii ale sistemelor vacuumatice de drenare a apelor pluviale de pe acoperisurile halelor
Ce inseamna de fapt sistemele vacuumatice?
Bazat pe descoperirea finlandeza, de efect de suctiune aparut in conductele in care apa curge la sectiune plina, sistemele UV presupun conectarea receptorilor de terasa de-a lungul unei dolii, intr-o singura conducta (avand generatoarea superioara orizontala), ce se continua in marginea cladirii cu o coloana verticala, conectata apoi la reteaua exterioara de canalizare. Practic, se foloseste inaltimea cladirii, pentru a se putea crea un efect de suctiune, ce este transmis receptorilor de terasa. Astfel, apa de ploaie este absorbita de pe acoperis.
1
Utilizarea unei singure conducte orizontale sub acoperis, in fiecare dolie. Astfel nu mai este nevoie sa se imprime o panta, ceea ce ar duce, in multe situatii la reducerea inaltimii utile a halei.
Avand o singura conducta verticala, in capatul unei dolii, se reduce numarul coloanelor verticale din sistemul clasic ce ar trebui conectate in subteranul halei. Aceasta inseamna economie la manopera suplimentara si economie la material, de asemenea.
3
2
Diametrele conductelor sunt considerabil reduse, echivalentul unei conducteĂ˜125 mm din sistemul clasic cu grad de umplere de 50%, in sistemul vacuumatic este de Ă˜40mm 100% plin. Inseamna un grad de incarcare a cladirii considerabil redus si usurinta in montaj. InfoHALE | 14
Avantajul major al efectului de vacuum este cel de drenare eficienta a apei pluviale mai ales in cazul ploilor in aversa, din ce in ce mai dese ca aparitie, mai puternice si mai de lunga durata. Acoperisul halelor, in special al celor mari ca suprafata si imprejmuite de atic, este ferit de orice pericol , utilizandu-se mai putini receptori, mai putine conducte si conducte de diametru mai mic.
5
Implementarea sistemelor UV in acoperisurile halelor de suprafete medii si mari presupune avantaje atat pentru beneficiar cat si pentru constructor. Pentru arhitecti, montarea sistemului in interiorul cladirii are un rol estetic, conductele de diametru mai mic utilizand un spatiu mai mic si mai usor de mascat.
Proiectarea, dimensionarea acestora este realizata de regula de furnizor, in baza unui soft propriu. Astfel proiectantul beneficiaza de serviciul furnizorului in economia de timp. Constructorul si instalatorul se bucura de timpi redusi de montaj.
7
4
6
Beneficiarul halei este asigurat ca ploile nu reprezinta nici un fel de pericol, pentru cladire, avand un sistem de regula garantat 10 ani pentru buna functionare.
7 Articol sustinut de DYKA InfoHALE | 15
Radiografia unui parc industrial ALLIANSO BUSINESS PARK
In numarul anterior v-am descris in cateva cuvinte, cifre si nume de firme, EuroBusiness Parc din Oradea. In aceasta luna a venit randul Allianso Business Park din Aricestii Rahtivani, judetul Prahova, sa fie supus unui scurt studiu. Ploiesti West Park, cum mai este cunoscut, a luat fiinta oficial, prin semnarea contractului de colaborare, in 2009, cu ocazia „Zilelor prieteniei belgo - romane” ce au avut loc la Liege, Belgia in perioada 29 – 31 mai 2009. Intins pe 220 de ha, se lupta pentru titlul de cel mai mare parc industrial din Sud – Estul Europei. Investitia, in totalitate privata, a fost demarata de Alinso Group, parte a Domo Group, alaturi de compania romaneasca Piritex. Structurata in 5 etape de dezvoltare, pe o perioada de 7 ani, investitia va cuprinde un centru de cercetare, hale de productie, o zona de agrement, un centru de energii regenerabile si un incubator de afaceri.
investitii de 180.000.000 € Dezvoltatorii sustin ca la final, parcul va crea peste 20.000 locuri de munca. „Proiectul prevede implicarea in mai multe domenii de activitate, printre care: centre logistice, industrie uşoara, industrie si prestari servicii, proiecte expozitionale, alimentatie publica si entertainment activity. Vrem sa realizam cel mai mare parc industrial privat din Romania”, a spus Petrica Usurelu, proprietarul companiei Piritex si administratorul parcului industrial. Prima faza presupune o investitie de 180 de milioane de euro. „Suma initiala va fi folosita pentru a desfasura lucrarile pe 45 de hectare. Noi credem ca toate fazele de constructie ne vor costa in jur de 800 de milioane de euro. De asemenea, luam in calcul sumele necesare pentru dotarile operatorilor, pentru instalatii, utilaje etc. Apreciem ca si aici vor fi necesare cam 500 de milioane de euro“, a adaugat Usurelu, intr-o declaratie pentru SFin in 2009.
Cele mai importante investitii anuntate/realizate in parcul Industrial sunt ale celor de la Unilever si cea a americanilor de la Lufkin.
126.000.000 dolari Grupul anglo – olandez, Unilever, a fost primul „musafir” al parcului, cu o suprafata inchiriata de 30.400 mp. Contractul a fost semnat in octombrie 2009, la numai 6 saptamani dupa lansarea oficiala a parcului industrial din 3 septembrie 2009. In iulie 2010, o alta stire intra in atentia constructorilor o data cu anuntul public facut de compania texana Lufkin Industries, care achizitionase un teren de 33 ha in parc in vederea constructiei unei fabrici de echipamente petroliere, in valoare de 126 mil $. La 3 luni dupa anunt, pe data de 6 octombrie 2010, in prezenta a numeroase oficialitati, atat locale cat si din partea investitorilor, lucrarile erau incepute. La cateva zile dupa demararea lucrarilor, IBC Focus a furnizat informatii complete referitoare la datele de contact ale proiectantului, executantului si ale unor subcontractori.
suprafata: 220 hectare perioada de dezvoltare: 7 ani
InfoHALE | 16
Investitiile au continuat, prin realizarea primului terminal inter – modal independent de cale ferata din Romania (Euro Gate Terminal Ploiesti), anunt facut in 20 octombrie 2010. Proiectul, cu o suprafata totala de 100.000 mp (10 hectare) si 3 linii de cale ferata avand o lungime totala de 2.200 metri, va avea la finalizare o capacitate de depozitare de 5.750 TEU si va deveni complet functionabil in martie 2013, cand se estimeaza ca va fi finalizata si faza a 4-a de dezvoltare, cu o platforma de aproape 70.000 mp, o cale ferata de 2 km, o unitate pentru servicii tehnice de 1.000 mp si un terminal inter-modal pentru containere de 2.100 mp. In luna decembrie 2010, Ploiesti West Park a primit premiul de „Logistic Development Of The Year In 2010�.
11.000
mp Toro Company
Ultima investitie anuntata de reprezentantii Allianso Business Park, in februarie 2011, a fost cea a Toro Company, investitori care construiesc in prezent o fabrica pentru sisteme de microirigatii pe un teren de 3,5 ha. Fabrica va avea 11000 mp si va angrena 100 de angajati, odata operationala. IBC Focus a actualizat ultima data informatiile despre aceasta investitie, la finele lunii mai, cand noi detalii au fost adaugate datelor deja existente pe raportuldeinvestitii.ro. In prezent, pe langa investitiile enumerate anterior, in cadrul parcului se desfasoara lucrari de constructie a cladirii pentru IMM-uri, constructie estimata la 6 milioane de euro, cu o suprafata construita de 17.860 mp. Ploiesti West Parc devine repede unul dintre hub-urile logistice notabile dar si unul din parcurile industriale importante atat la nivel de Romania cat si la nivel european. Sursa | Alinso Parks
Solutii complete HVAC pentru spatii industriale Moft sau necesitate?
Incepand cu ultimele decenii ale secolului trecut si pana in momentul de fata, procesele industriale au suferit modificari majore in sensul cresterii productivitatii si a calitatii. Aceasta transformare combinata cu preocuparea din ce mai vizibila pentru confortul uman, au condus la aparitia unor cerinte din ce mai stricte pentru facilitatile pe care le ofera un spatiu industrial si mai prĂŠcis climatul din interiorul acestora. In orice industrie nu ar trebui sa fie importanta doar asigurarea climatului impus de procesele tehnologice ci deopotriva la fel de importanta trebuie sa fie preocuparea pentru confortul termic al angajatilor, reducerea la minim a riscului de imbolnavire si implicit a absenteismului.
InfoHALE | 18
De ce este important sa asiguram un climat bine controlat pentru o cladire industriala?
Un prim motiv important este faptul ca procesul de productie o impune iar un exemplu concludent este industria producatoare de componente electronice unde mentinerea unei anumite temperaturi este esentiala pentru a asigura o rata cat mai mica de defecte ce pot aparea in fabricatie. Un alt exemplu este industria farmaceutica unde controlul temperaturii si al umiditatii nu este important doar in productie dar si la depozitarea medicamentelor in depozite.
Un alt motiv foarte important este asigurarea confortului la locul de munca. Desi la prima vedere ar putea fi considerata ca neprofitabila decizia de a investi intr-un sistem care sa asigure un climat placut angajatilor, in realitate acesta este un aspect care nu trebuie neglijat sub nicio forma deoarece in lipsa confortului angajatilor, profitabilitatea unitatii de productie este afectata semnficativ.
Studii recente fundamentate pe numeroase masuratori in spatii industriale, au demonstrat stiintific faptul ca productivitatea lucratorilor este direct dependenta de temperatura interioara, nivelul de noxe (inclusiv CO2) sau de continutul de umiditate.
Aceste studii au permis pentru prima data determinarea precisa a productivitatii lucratorilor in functie de variatia temperaturii interioare. Prof. dr. David Wyon (Centrul International pentru Climatul Interior si al Tehnicii Energetice) indica faptul ca pe timpul iernii ecartul de temperatura care asigura cea mai mare productivitate este de 18°C–20°C. O variatie cu doar +/- 2°C in afara acestui ecart afecteaza cu circa 10% nivelul de productivitate. Neasigurarea unui climat optim are ca rezultat direct un grad ridicat al numarului de imbolnaviri si al absenteismului in randul angajatilor aspect care de asemenea afecteaza productivitatea si profitabilitatea.
Riscul de imbolnavire nu se datoreaza doar temperaturii neadecvate ci mai ales datorita lipsei de ventilare in incinta. In spatiile industriale rata normala de emisie de contaminanti este de 10 pana la 100 de ori mai mare decat in spatiile non-industriale.
Cum poate fi obtinut un climat interior bine controlat? Raspunsul este simplu si la indemana tuturor: printr-un sistem HVAC care sa asigure cat mai multe din procesele de tratare ale aerului. Pe scurt o solutie completa.
Procesele de baza pentru un sistem complet sunt: Ventilarea. Asigurarea ratei de improspatare a aerului interior cu aer proaspat din exterior.
Incalzirea. Mentinerea aerului interior la o anumita temperatura (18°C– 20°C) prin incalzirea aerului introdus.
Racirea. Mentinerea aerului interior la o anumita temperatura (25°C– 27°C) prin racirea aerului introdus.
Componentele principale ale unui sistem complet sunt: Echipamentul de tratare a aerului: Poate fi un simplu ventilator cand se realizeaza doar ventilarea, un recuperator de caldura atunci cand se doreste obtinerea unei instalatii efieciente energetic, un generator de aer cald sau o centrala de tratare atunci cand se doreste realizarea tuturor proceselor de baza. Sistemul de transport al aerului: Format in principal din tubulatura metalica, fitinguri, clapete de reglaj, etc Elementele terminale: Grile si difuzoare care au rolul de a introduce si evacua aerul din incapere.
Indiferent de solutia aleasa, sub nicio forma nu trebuie neglijat aspectul eficientei energetice a sistemului. Aceleasi studii mentionate mai sus au relevat situatii in care spre exemplu doua hale de sudura relativ identice aveau un consum foarte diferit. Una din cele doua hale avea un consum energetic de pana la 4 ori mai mare iar de asemenea foarte interesant a fost faptul ca masuratorile au indicat un climat mai bun in cladirea cu consum mai mic de energie. In functie de componenta sistemului, costul de investitie va fi diferit si va aduce beneficii sau dezavantaje in exploatarea acestuia. Spre exemplu implementarea (materiale + manopera) unui sistem HVAC intr-o hala metalica poate sa reprezinte:
5 8 12 15 %
din total cost cladire pentru un sistem care realizeaza doar ventilarea spatiului
din total cost cladire pentru un sistem care realizeaza ventilarea dar este prevazut si % cu recuperator de caldura reducand astfel consumul energetic %
InfoHALE | 20
pentru un sistem care realizeaza pe langa ventilare si incalzirea pe timpul iernii
pentru un sistem care asigura toate procesele de baza: ventilare, incalzire, racire, % recuperare.
Daca privim insa aceste costuri in raport cu valorea totala a investitiei (inclusiv terenuri, autorizatii, proiectare, etc) ponderea este chiar si mai mica iar sistemul HVAC complet poate sa ajunga pana la 5% din total investitie. Concluzii Nu trebuie decat sa privim la producatorii de renume mondial care au deschis capacitati de productie in ultimii ani in Romania, indiferent ca privim la industria auto sau cea farmaceutica si vom observa ca acestia au deja experienta necesara pentru asigurarea productivitatii. Sunt constienti de faptul ca investind intr-un sistem HVAC nu fac altceva decat sa isi asigure o crestere sustenabila a profitabilitatii propriei companii. Acesta este de altfel si unul din raspunsurile la intrebarea: De ce lucratorii din tarile mai civilizate sunt mai productivi decat cei din Romania sau mai mult decat atat, de ce un lucrator roman este mai productiv atunci cand lucreaza in tarile vestice decat pe plan local?
• • • • • • •
cresterea satisfactiei la locul de munca Toate aceste deziderate sunt consecinte starea de sanatate a angajatilor directe ale asigurarii calitatii aerului reducerea absentesismului productivitatea ridicata interior printr-un sistem HVAC. reducerea aparitiei defectelor de fabricatie reducerea consumului de energie aigurarea unei imaginii bune pentru companie datorita mediului de lucru curat
Costin Ionescu Director Tehnic Lindab Ventilatii
Paparazzi pe santiere! Poze cu hale „imbracate” cu placute de santier Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii mai.
Santiere.jpg | Constructii.bmp
Stadiul la data 06.05.2011: lucrarile au fost demarate la partea de terasamente si infrastructura. Divizia italiana a companiei germane Röchling-Automotive va ocupa 5.000 de metri patrati in viitorul parc logistic. Se va folosi pardoseala industriala (5 tone/ mp capacitate pentru spatiile de depozitare si 3 tone/ mp capacitate pentru spatiile logistice, planitatea pardoselii este DIN 18202 Zeile 4), sprinkler ESFR, etc. Beneficiar: WAREHOUSE DE PAUW Proiectant: EPSTEIN Antreprenor: OVERLAND CONSTRUCT Obiectiv: Parc logistic - WDP Oarja Locatie: Oarja, judetul Arges
Stadiul la 12.05.2011: structura halei este realizata, iar la corpul de birouri se face termoizolatia. Beneficiarul a solicitat oferte de pret pentru panouri sandwich de 50 mm cu spuma, pentru pereti, pentru o hala de 1500mp cu inaltimea peretilor de 5,2 m si panouri sandwich de 60 mm, cu spuma, pentru acoperis. Acoperisul va fi in 2 ape. Beneficiar: Proiectant: Antreprenor: Obiectiv: Locatie:
YAS TEK ERIGO DESIGN REGIE PROPRIE Fabrica de paine si birouri Magurele, judetul Ilfov
InfoHALE | 22
Stadiul la 12.05.2011: lucrarile sunt in faza incipienta, urmand a fi finalizate la mijlocul lunii aprilie 2013. Pentru constructie sunt necesare oferte pentru fier beton: PC diametru de 12 - 8t, PC diametru de 14 - 2t, PC diametru de 8 - 8t, plasa sudata si panouri sandwich. Beneficiar: IVANCINA Proiectant: PFA Costache Gheorghe Antreprenor: PAVCONS Obiectiv: Hala de productie mase plastice si birouri Locatie: Jilava, judetul Ilfov
Stadiul la 13.05.2011: lucrarile se afla intr-o etapa avansata de executie. Termenul de finalizare este prevazut pentru finele anului 2012.
Beneficiar: LIDL ROMANIA Proiectant: SQUARE BIROU ARHITECTURA URBANISM Antreprenor: PROTECTCHIM Obiectiv: Centru comercial "Lidl" Locatie: Dragasani, judetul Valcea
Stadiul la 18.05.2011: se toarna fundatiile. Cladirea va avea aproximativ 500mp. Vor fi construite de asemenea 2 garaje si o statie de epurare. Termenul de finalizare al lucrarii este stabilit pentru luna noiembrie 2011. Beneficiar: KWS SEMINTE Proiectant: ALCIS Antreprenor: EXTERN CONSTRUCT Obiectiv: Statie de cercetare agricola Locatie: Alexandria, judetul Teleorman
InfoHALE | 23
Stadiul la 20.05.2011: se lucreaza la partea de terasamente si infrastructura. Corall va cuprinde hypermarketul Cora, principalul pion, pe o suprafata de vanzare de 8.000 mp. De asemenea centrul comercial va gazdui galerii comerciale de peste 25.000 mp, cinematografe pe 3.000 mp, food court de 3.600 mp si 1.500 locuri de parcare. Lucrarile sunt prevazute a fi finalizate in luna decembrie 2013. Beneficiar: Proiectant: Antreprenor: Obiectiv: S+P+2E Locatie:
CORA ALTER EGO CONCEPT CONA Complex comercial Corall Str. Cumpenei, Constanta
Stadiul la 31.05.2011: se lucreaza la structura. Lucrarile in valoare de 1.376.413 RON au fost autorizate de catre Primaria Constanta in data de 09/08/2010. Beneficiar: LIDL ROMANIA Proiectant: SQUARE BIROU ARHITECTURA URBANISM Antreprenor: BILFINGER BERGER Obiectiv: Centru comercial "Lidl" Locatie: Str. Baba Novac 1, Constanta
Stadiul la 24.05.2011: se fac sapaturile pentru fundatii. Constructia are o suprafata construita de 950mp pe nivel. Lucrarile vor fi finalizate pana la data de 04.05.2013.
Beneficiar: MISHU Proiectant: HAMANGIA Antreprenor: MICOS CONSTRUCT Obiectiv: Showroom, spatii desfacere si birouri P+1E Locatie: Str. Aurel Vlaicu 241, Constanta
InfoHALE | 24
Stadiul la 31.05.2011: lucrarile la structura sunt in cea mai mare parte finalizate. Imobilul de 6400 mp are ca termen limita de predare data de 12.01.2012. Beneficiar: EUROPROIECT CONSTANTA Proiectant: ARHICON BACAU Antreprenor: ORO CONSTRUCT Obiectiv: Hala depozitare, showroom materiale instalatii gaze si termice Locatie: Nicolae Balcescu, judetul Bacau
Stadiul la 27.05.2011: structura metalica este ridicata. Lucrarile vor fi finalizate pana in data de 20.09.2012, iar investitia este realizata prin fonduri europene. Beneficiar: AUTOLUX EUROPA Proiectant: CONCEPT STUDIO Antreprenor: CONSTRUCT VALCOR Obiectiv: Service auto P+E Locatie: Costesti, judetul Buzau
Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul
Promoveaza-te unde se lucreaza!
Hale
In cifre si statistici 6 contracte in plus
Un studiu realizat de IBC Focus, releva faptul ca cel putin 20% din totalul investitiilor publicate pe www.raportuldeinvestitii.ro reprezinta informatii utile clientilor, incat acestia sa inainteze oferte. Ce inseamna asta in cifre? In 2010, in primele 5 luni ale anului, consultantii IBC Focus au identificat peste 1100 de investitii din domeniile Industrial si Retail, iar in 2011 peste 1400, astfel oferind sansa clientilor sa oferteze la cel putin 220 de investitii in primele 5 luni ale anului 2010, respectiv cel putin 280 in perioada ianuarie – mai 2011.
Daca doar 10% din ofertele facute s-au transformat in vanzari, abonatii celei mai mari baze de date cu proiecte si santiere din Romania au castigat cu 6 contracte in plus in 2011, fata de aceeasi perioada din 2010. Numarul de contracte castigate in plus este sustinut de numarul de proiecte publicate lunar pe portalul www.raportuldeinvestitii.ro, care exceptand luna ianuarie, a fost in fiecare luna mai mare, in comparatie cu aceeasi luna a anului trecut.
400 360
2010
350
2011 286
300 250
273
249 218
217
269 236
232 187
200 150 100 50 0 ian
feb
mar
apr
mai
InfoHALE | 26
Teleorman 18%
Arges 10%
Calarasi 19% Prahova 16% Dambovita 14% Ialomita 2%
Giurgiu 21%
Din totalul de 269 de investitii identificate pe parcurusul lunii mai, intrate in categoria constructiilor Industriale si a celor de Retail, 132 de obiective (49%) au fost regasite in zonele de Sud – Vest, Sud – Est si Sud. Transilvania a contribuit cu 99 de investitii, in timp ce in zona Bucuresti – Ilfov au fost identificate cele mai putine lucrari, cu un procent de 3% din total. Asadar, ca si in luna precedenta, cea mai indicata zona in care oamenii de vanzari ar fi trebuit sa-si canalizeze eforturile, a fost sudul tarii, in special zona reprezentanta de judetele Prahova, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Arges, Dambovita si Ialomita.
49% din investitii sunt concentrate in sudul tarii
Sud Sud – Est Nord - Vest
0
5
10
15
20
25
0
10
20
30
40
50
Sud - Est Nord - Est Nord - Vest Bucuresti Sud Sud - Vest Vest Centru
inainte de executie
Zona de Sud – Vest a fost in luna mai, zona cu cele mai multe santiere industriale in lucru. 30% din totalul halelor in lucru au fost raportate in aceasta zona. Cele mai interesante detalii despre o investitie au venit din Oarja, unde lucrarile la parcul logistic WDP sunt in faza incipienta. Investitorul belgian, lider de piata in Belgia, specializat in servicii customizate rapide si eficiente de dezvoltare, management si inchiriere de proprietati logistice si industriale va ridica un centru logistic de 56.000 mp. Lucrarile urmeaza a fi finalizate la inceputul anului 2013.
Sud - Est Nord - Est Nord - Vest Bucuresti Sud Sud - Vest Vest Centru
in executie
Luate pe stadiile in care se aflau – inaintea demararii lucrarilor si in executie – zonele care s-au evidentiat au fost cea de Sud – Vest si cea de Sud.
55% din investitii
Cele mai multe investitii planificate a fi demarate in urmatoarea perioada se regasesc in zona de Sud, zona urmata numeric indeaproape de zona de Nord – Vest si de zona de Sud – Est. Cele 3 zone insumeaza peste 55% din cele 185 de investitii publicate pe parcursul lunii mai pe www.raportuldeinvestitii.ro aflate in faza premergatoare demararii lucrarilor. Una din investitiile majore, aflata inca in faza de proiect urmeaza a fi demarata in Oradea, unde vor fi alocate peste 50 de milioane de euro pentru constructia centrului comercial Prima Shopping Center. Dezvoltatorii sustin ca au preinchiriat deja jumatate din cele 120 de magazine, printre retailerii ce vor fi prezenti in mall fiind C&A, Kaufland si Lidl. InfoHALE | 27
Cea mai mare investitie a lunii mai – 150.000 mp Din cele 79 de investitii aflate in faza de executie, la 32 dintre acestea, consultantilor IBC Focus le-au fost comunicate date despre suprafetele construite ale acestora. Astfel, 358.000 mp construiti totalizeaza cele 32 de obiective. Cea mai mare investitie intrata in analiza este un centru comercial de 150.000 mp, urmata de o alta constructie comerciala de 67.100 mp si de un depozit logistic de 56.000 mp. 2700 mp despart suprafata cumulata a investitiilor aflate inca in proiectare, de suprafata totala a celor aflate efectiv in lucru. La 73 de obiective din totalul de 185 de santiere neincepute, echipei IBC Focus le-au fost oferite informatii cu privire la suprafetele construite. Acestea totalizeaza 356.100 mp de constructii industriale in proiectare. Cea mai remarcabila dimensiune o are o fabrica de productie produse electronice, ce va avea 106.500 mp cand va fi finalizata, urmata de un proiect de retail de 70.000 mp si de o viitoare fabrica de prelucrari metalice cu o suprafata de 30.000 mp.
Toate investitiile au fost puse la dispozitie clientilor IBC Focus prin intermediul www.raportuldeinvestitii.ro cu date de contact verificate ale beneficiarilor, proiectantilor si antreprenorilor.
358.000 mp de hale in constructie pot fi acum pe biroul tau. Sau te intereseaza datele de contact de la investitiile in proiectare ce vor totaliza 356.000 mp? Spune-ne cine esti si unde vrei sa ofertezi si vei avea 358.000 mp de hale in constructie la pretul special de 99 euro, in loc de 149 euro vei avea 356.000 mp de hale in proiectare la pretul special de 209 euro, in loc de 309 euro sau poti avea peste 700.000 mp de hale in constructie si proiectare la 279 euro, in loc de 449 euro
12% din totalul investitiilor industriale din luna mai sunt proiecte de peste 3000 mp Procentul se aplica atat in cazul investitiilor aflate in executie, cat si in cazul acelor ce urmeaza a fi demarate. Proportia investitiilor de sub 1000 mp este mai mare in cazul investitiilor aflate inaintea executiei – 60%, in timp ce in cazul halelor aflate deja in lucru, mai putin de 50% reprezinta investitii de sub 1000 mp.
9
intre 1000 si 3000 mp sub 1000 mp
21
49 31
115
39
in executie
InfoHALE | 28
peste 3000 mp
inaintea executiei
5 super-investitii de peste 50.000 mp | WDP Oarja | | Prima Shopping Center | | Maritimo Shopping Center | | Corall | | Panda Electronics |
Pe parcursul lunii mai, IBC Focus a furnizat informatii despre 5 super-investitii ce depasesc 50.000 mp fiecare. Parcul logistic WDP Oarja, cu o suprafata totala de 56.000 mp, Prima Shopping Center din Oradea cu o suprafata de 70.000 mp, centrul comercial Maritimo Shopping Center cu o suprafata de peste 65.000 mp, tot in Constanta, complexul comercial Corall cu 150.000 mp construibili, repartizati pe patru niveluri: subsol, parter si doua etaje si investitia de 180 mil Euro a celor de la Panda Electronics impreuna cu Eurotion Electronics, ce prevede constructia unei fabrici de produse electronice cu o suprafata de peste 106.500 mp, fabrica ce va crea peste 2200 de locuri de munca in zona Darmanesti, judetul Dambovita.
1 din 3 proiecte industriale este un depozit
Spatiile de depozitare au fost centrul atentiei investitorilor in luna mai. Din cele 269 de santiere si proiecte intrate in analiza lunara, 233 de investitii au fost raportate in domeniul Industrial, in timp ce domeniul Retail a adunat 36 de investitii. Din totalul acestor obiective, 81 au fost constructii incadrate in subdomeniul constructiilor cu destinatia de depozitare (hale de depozitare, spatii logistice, parcuri logistice, etc.), 61 au fost spatii de productie (unitati de procesare, fabrici, unitati de colectare, etc), 14,8% (40 unitati) a fost procentul ocupat de ateliere si spatii de reciclare, 14,5% a reprezentat proportia ocupata de investitiile din domeniul zootehnic si biotehnic (ferme, silozuri, sere, abatoare, etc.), iar la polul opus constructiile de tip „spalatorie auto� si similare au fost in numar de 12.
Supermarket
4
1 Statie de carburanti 1 Showroom (auto, materiale) 5 Mall, Centru comercial 19
Magazin
2 Hypermarket 1 Altele
0
Bricolaj
3 5
10
15
39
Zoo/Biotehnie
61
Spatiu de productie
81
Depozitare (spatii logistice, parcuri logistice)
Ateliere, spatii reciclare
Altele
0
40
12 20
40
60
80
100
In sectorul constructiilor de tip Retail, magazinele au avut prioritate. 19 astfel de investitii au fost inregistrate pe parcursul lunii mai. Suplimentar, au fost oferite informatii cu date de contact si stadii de executie despre 5 centre comerciale (Maritimo Shopping Center, Prima Shopping Center, Adora Mall, extinderea complexului comercial Dragonul Rosu si Centrul comercial Corall), 2 hypermarketuri (un hypermarket Cora si un hypermarket Kaufland), un magazin de bricolaj Hornbach si 4 supermarketuri (dintre care 3 centre comerciale Lidl). Date despre locatia, stadiul si firmele implicate in constructia acestora au fost publicate pe www.raportuldeinvestitii.ro.
20
InfoHALE | 29
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
94 hale 56 investitii 5 caiete 94 de beneficiari contacti pe parcursul lunii mai au precizat ca inca nu au stabilit un antreprenor general pentru constructia ce intentioneaza sa o demareze. Dintre acestia, 21 au solicitat oferte de antrepriza si executie pentru ridicarea constructiilor. La 1 din 5 proiecte, consultantilor IBC Focus le-au fost formulate cereri de oferte pentru materiale de constructii si servicii in constructii. Printre cereri s-au enumarat solicitari pentru: antrepriza generala, structura metalica, panouri sandwich (de 50 mm, 60 mm, 80 mm, 100 mm), centrale termice, usi de garaj, usi industriale cu lant, usi sectionale, adezivi, polistiren, spuma poliuretanica, fierbeton, plasa sudata, containere, trape de fum, sisteme anti-incendiu, statie de epurare si multe alte materiale de constructii. 5 investitii au fost insotite de caiete de sarcini, documentatii tehnice sau liste de cantitati – astfel, pe langa datele de contact ale companiilor implicate in constructia halelor, IBC Focus a pus la dispozitia clientilor sai informatii specifice despre constructia unei fabrici pentru echipamente de protectia mediului din Bacau, date despre reamplasarea unor spatii speciale de depozitare din cadrul cazarmei 917 din Floresti, judetul Cluj, detalii despre ridicarea unui spatiu de depozitare insotit de corp administrativ din Constanta, caietul de sarcini cu privire la executia unei hale de productie de retele de cabluri electrice din judetul Timis cat si informatii despre o unitate de depozitare a cerealelor din Urziceni.
94 hale fara antreprenor stabilit
56 investitii cu cereri specifice de materiale de constructii si servicii in constructii 5 caiete de sarcini si documentatii in exclusivitate.
Investitiile industriale in Republica Moldova In ciuda scenariilor pesimiste, elaborate de specialistii straini,
Cu
Moldova a reusit sa uimeasca arena internationala cu o redresare,
constructiilor rezidentialul este
desi anevoioasa, totusi vizibila in anul 2010. Domeniul vedeta de
subiectul
dinaintea crizei, tranzactiile imobiliare si constructiile, au suferit cea
nationale
mai mare lovitura, dar odata cu reabilitarea economica generala au
statistice,
venit si cu cea mai mare surpriza (conform BNS pentru 9 luni 2010
industriale, care, cel putin prin
intreprinderile si organizatiile din contul tuturor surselor de
amploarea lor, solicita atentie. Iar
finantare au realizat investitii in capital fix in valoare de 6392,3 mil.
daca, macar o parte din intentiile
lei, constituind 115,8% (in preturi comparabile) fata de perioada
declarate vor prinde viata in 2011,
respectia a anului 2009).
indubitabil, vor deveni “blazoane”
Trendul general pozitiv a permis
dezvoltatorilor sa planifice investitii de amploare pentru anul in curs
toate
ca
din
consacrat si
al
domeniul
al
presei
rapoartelor
exista
proiecte
investitionale ale acestui an.
(in cadrul expozitiei Moldconstruct, din martie a acestui an, o serie de antreprenori au mentionat proiecte rezidentiale mari pe care urmeaza sa le demareze).
Investitiile industriale care au marcat anul
2010
In sfarsit se apropie de finalizare grandiosul proiect Portul International Liber Giurgiulesti. In luna aprilie se considerau in etapa finala lucrarile la terminalul petrolier. In general, discutiile legate de aceasta investitie, in 2011, s-au purtat sub semnul “ Portul Giurgiulesti incepe sa dea roade”. Teritoriul de 120 ha are statut de Zona Economica Libera (deci vorbim despre un regim fiscal preferential) si, la momentul actual, include un terminal petrolier, un port de marfuri uscate si zona industriala. Potrivit raportului privind activitatea Portului International Liber “Giurgiulesti” in 2010, pe teritoriul ZEL activeaza 26 de rezidenti, pe intreaga durata de activitate volumul investitiilor a constituit 46,6 mil. dolari SUA, dintre care în anul 2010 au fost investite cca. 7,2 mil. dolari SUA.
InfoHALE | 32
Rezidentii
continua
sa
pompeze bani in dezvoltarea zonei. Dupa cum vom vedea ulterior, unul dintre rezidentii portului
planifica
pentru
aceasa vara o investitie de peste 18 milioane EURO.
Un alt proiect industrial cu finalizare in 2011 este cel finanatat de compamnia Coca-Cola in Moldova. Procesul amplu de reconstructie si retehnologizare, lansat in 2009, s-a concretizat in acest an prin inaugurarea (31 mai) unei noi linii de producere a recipientelor de sticlă (250 ml) si a noului depozit de 5,3 mii de metri patrati. Dupa cum a adeclarat directorul companiei pentru portalul noi.md, acesta este unul dintre cele mai importante evenimente pentru companie pentru ca marcheaza evolutia acesteia in Republica Moldova.
Investitiile industriale care au marcat anul
2011
Exista si o serie de intentii declarate, sau proiecte la nivel de Studii de Fezabilitate care odata cu prima caramida sau primul panou sandwich vor marca anul 2011.
Astfel, intr-un comunicat de presa al grupului de
O alta intentie a “Vision Holding�, proprietarul grupului
companii Trans Oil, citat de portalul noi.md, s-a
de companii Trans Oil in Moldova, este demararea unui
specificat intentia acestora de finalizare pana la 1
proiect de 18 milioane EURO. Cu sustinerea BERD, se
septembrie 2011 a terminalului de ulei din Portul
preconizeaza constructia, tot pe teritoriul Portului
International Liber Giurgiulesti, cu stocuri pe sectii
Giurgiulesti, a unei fabrici de extractie a uleiului din
de 7 mii de tone.
boabe de soia si seminte de floarea soarelui. Obiectivul ar trebuie sa aiba o capacitate de prelucrare anuala a peste 80 mii tone de soia si 50 mii tone de floarea soarelui.
InfoHALE | 33
O alta investitie care incepe sa prinda contur este infiintarea unui parc industrial in locul uzinei de
Dincolo de domeniile, aproape clasice, abordate
tractoare “Tracom”. Daca in primul numar al revistei Info
atunci cand vine vorba de a investi in Republica
Hale vorbeam despre niste studii de fezabilitate care ar
Moldova, in anul 2010 a fost ridicata intrebarea
putea, sau n-ar putea sa justifice o astfel de investitie,
potentialului solar al Moldovei. La o conferinta
iata ca in 16 mai, Adunarea Generala a SA “Tracom”
de presa de la sfarsitul anului 2010, citata de
decide crearea pe propriul teritoriu a unui parc
Moldpress,
industrial, pe care tot ea il va gestiona.
Ciobanu, impreuna cu fondatorul companiei
Mai mult, pentru realizarea acestui proiect, Ministerul Economiei a elaborat proiectul Hotaririi de Guvern “Cu privire la acordarea titlului de Parc Industrial SA “Tracom”, care a fost transmis institutiilor implicate pentru evaluare.
viceministrul
Economiei,
Sergiu
chineze “Shandong AUHUA”, Anxiang Chen, au dezvaluit proiectul unei uzine de producere a bateriilor solare in Orhei. Din pacate, investitorul chinez nu a dorit sa dezvaluie perioada in care va fi finalizata constructia.
Se pare ca Zonele Economice Libere, instrumente de atragere a investitiilor pe care s-a mizat cel mai mult, au inceput sa dea roade. Atras de facilitatile fiscale si vamale din ZEL Balti, producatorul italian de motorete Piaggio si-a exprimat interesul pentru deschiderea unei fabrici in aceasta zona. Dupa cum mentioneaza Magazinul Economic, investitiile preconizate pentru Republica Moldova s-ar ridica la suma de 100 milioane EURO, doar ca in etapa de fata este prematur sa catalogam aceasta drept investitia anului 2011. Pastram speranta ca, desi pe un termen mai lung, aceasta totusi se va realiza.
InfoHALE | 34
Construct Intelligence Iunie 2011