infoCONSTRUCT nr 31 by infoCONSTRUCT

www.infoconstruct.ro

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

catalog | internet

Cuprins

Index alfabetic al firmelor din catalog ...................................................................................................................................................483 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE .................................................................................................................................17 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic, cursuri de prevenire ºi stingere a incendiilor 2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE ............................................................................................................................37 antreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile 3. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ....................................................................................................................81 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc.), placãri, tencuieli, compartimentãri grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã alpinism utilitar 4. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII ...............................................................................................91 construcþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri 5. CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILÃ........................................................................................................................113 construcþii ºi structuri din lemn, case lemn tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, material lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº mobilã, feronerie utilaje prelucrarea lemnului 6. HALE, CONSTRUCÞII METALICE.......................................................................................................................................................125 hale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale 7. ACOPERIªURI ......................................................................................................................................................................................141 sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice 8. CONFECÞII METALICE ........................................................................................................................................................................155 fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe, utilaje debitare 9. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE ................................................................................................................................................175 izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe 10. INSTALAÞII ELECTRICE, MATERIALE ELECTRICE ......................................................................................................................189 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune 11. INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII ...........................................................................................................................................................209 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc.) materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc.), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie edi\ia

12. INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE ........................................................................................................................................265 climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro 13. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE.......................................................................................................279 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºi AL, uºi interior din sticlã sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, geam securizat, folii pentru geamuri utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplãrie, profile AL, PVC, oþel 14. DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI ................................................................................................................................................................315 jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate, sobe de teracotã 15. MATERIALE DE CONSTRUCÞII ........................................................................................................................................................323 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã 16. MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII........................................................................................................................357 materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã 17. PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI ................................................................................................................................375 pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tipãrit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, recondiþionãri pavaje, pardoseli sportive, speciale utilaje specifice parchet, mocheta, covoare 18. ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI .............................................................................................................................................389 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, automatizãri sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã 19. ORGANIZARE DE ªANTIER..............................................................................................................................................................403 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi 20. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE ......................................................................................................................413 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale echipamente de protecþie ºi lucru 21. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII ....................................................................................................................................................431 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, poduri rulante, cupe, poduri rulante 22. TRANSPORTURI ................................................................................................................................................................................473 transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale 23. TÂRGURI, EXPOZIÞII, MEDIA ...........................................................................................................................................................479

noiembrie 2012 - mai 2013

edi\ia

infoCONSTRUCT

Industria de construcþii, la bani mãrunþi

ANALIZÃ

În condiþiile în care, odatã cu anul 2009, Industria de construcþii din România s-a prãbuºit, nivelul minim fiind atins în 2010 ºi prima parte a anului 2011, valoarea estimatã a pieþei materialelor de construcþii va fi la finalul lui 2012 de 3,2 miliarde de euro, datele statistice reflectând tendinþe ascendente. Scurtã imagine de ansamblu La jumãtatea acestui an, domnul Claudiu Georgescu, Preºedinte al Asociaþiei Producãtorilor de Materiale de Construcþii din România declara pentru Agerpres cã 70 % din produsele pieþei sunt fabricate în România, estimând cã valoarea acestora va atinge pragul de 3,2 miliarde de euro, ceea ce ar însemna o creºtere de 7 %, faþã de valoarea anului trecut. Cu toate acestea, însã, vestea nu este în mãsurã sã bucure. Cauza este nivelul ridicat al TVA-ului, dar ºi majorãrile preþurilor de producþie, ca urmare a creºterii tarifelor la energia electricã ºi gaze naturale cu 1,5 %, respectiv 1,6 % pentru agenþii economici, fapt care a determinat o creºtere medie a preþului materialelor de construcii de 5 %. Ponderea principalã, din totalul estimat îl reprezintã cimentul care ar reprezenta în acest an o valoare a vânzãrilor de 600 de milioane de euro, fiind urmat de produsele de termoizolaþie ºi prefabricate. În prima parte a acestui an, vânzãrile care s-au dovedit a fi cele mai profitabile s-au înregistrat în zona construcþiilor industriale ºi a desfacerii prin retail. Dimpotrivã, segmentul rezidenþial s-a confruntat ºi în acest an cu mari probleme, mai ales cu respectarea normelor legale privind soliditatea structurilor, fapt care a cauzat diminuãri suplimentare la vânzãrile de materiale. Din acest punct de vedere, faptul cã 65 % dintre construcþiile rurale nu au niciun fel de autorizaþie de construcþie, spune multe. Dar, o altã problemã a constructorilor este ºi aceea a lipsei oricãror caracteristici tehnice ale materialelor de construcþii intrate mai nou pe piaþã, fapt care creeazã mari dificultãþi în zona de proiectare. În plus, constructorii acuzã preþurile prohibitive ale testelor de laborator, deºi specialiºtii afirmã cã pot fi accesate fonduri europene pen-

edi\ia

tru testarea de noi materiale. Fondul locativ al României este în prezent de 8, 5 milioane de locuinþe, din care, 4 milioane au vechimea mai mare de 40 de ani, necesitând reparaþii urgente, iar 1,2 milioane sunt locuinþe realizate din chirpici. În ciuda crizei, dar ºi a legilor (sau poate tocmai de aceea!), dinamica locuinþelor rurale a cunoscut un ritm accelerat, fiind construite anual cca 45.000 de locuinþe. Dar, pe ansamblul construcþiilor realizate în prima jumãtate a anului 2012, industria a fost dominatã de proiectele de întreþinere ºi reparaþie în procent de 40 %, acestea fiind secondate de piaþa construcþiilor noi ºi a reparaþiilor capitale care au avut o pondere de 30 %. Segment cu segment Conform datelor oferite redacþiei infoCONSTRUCT de Institutul Naþional de Statisticã, în luna august 2012, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut faþã de luna iulie 2012, ca serie brutã, cu 8,3%, iar ca serie ajustatã, în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 2,8%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 5,1%, respectiv cu 5,0%. În primele opt luni ale anului 2012, comparativ cu perioada similarã a anului 2011, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate cu 4,9%, respectiv cu 5,6%. Evoluþia de la jumãtatea acestui an reliefeazã faptul cã, în luna august 2012, volumul lucrãrilor de construcþii (serie brutã) a crescut faþã de luna iulie 2012, cu 8,3%, creºtere evidenþiatã astfel: la lucrãrile de reparaþii capitale (+18,5%),

noiembrie 2012 - mai 2013

la lucrãrile de construcþii noi (+8,7%) ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (+0,9%). Pe obiecte de construcþii, au avut loc scãderi la clãdirile rezidenþiale cu 8,6% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 2,1%. Construcþiile inginereºti au crescut cu 16,9%. Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna august 2012, comparativ cu luna iulie 2012, a înregistrat o creºtere de 2,8%. Pe elemente de structurã, s-au înregistrat creºteri la lucrãrile de construcþii noi (+4,6%) ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (+4,5%). Lucrãrile de reparaþii capitale au scãzut cu 0,8%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la clãdirile nerezidenþiale ºi la clãdirile rezidenþiale cu 7,8%, respectiv cu 4,5%. La construcþiile inginereºti, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 9,0%.

www.infoconstruct.ro Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, ca serie brutã, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 5,1%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (-10,6%) ºi la lucrãrile de reparaþii capitale (-1,9%). Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 12,5%. Pe obiecte de construcþii, s-au înregistrat scãderi la clãdirile rezidenþiale (-20,7%) ºi la clãdirile nerezidenþiale (-17,7%). Construcþiile inginereºti au crescut cu 26,0%. Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna august 2012, comparativ cu luna august 2011, a crescut cu 5,0%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (-5,1%) ºi la lucrãrile de reparaþii capitale (-1,6%). La lucrãrile de construcþii noi s-a evidenþiat o creºtere cu 14,6%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor a crescut la construcþiile inginereºti cu 29,0%. La clãdirile nerezidenþiale ºi la clãdirile rezidenþiale, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 20,1%, respectiv cu 16,7%. În perioada analizatã, comparativ cu perioada similarã a anului 2011, volumul lucrãrilor de construcþii, serie brutã, a crescut cu 4,9%. Pe elemente de structurã, la lucrãrile de construcþii noi, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 13,5%. S-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente

(-11,0%) ºi la lucrãrile de reparaþii capitale (-7,5%). Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor a scãzut la clãdirile rezidenþiale ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 15,3%, respectiv cu 7,9%. La construcþiile inginereºti, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 17,6%.

au fost în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-101 autorizaþii), Sud-Est (-72 autorizaþii), Sud-Vest Oltenia (-71 autorizaþii) ºi Sud-Muntenia (-70 autorizaþii). În regiunea de dezvoltare Centru s-a înregistrat o creºtere uºoarã (+10 autorizaþii).

În aceeaºi perioadã, comparativ cu perioada corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a crescut cu 5,6%, creºtere evidenþiatã la lucrãrile de construcþii noi (+18,1%). La lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente s-au înregistrat scãderi cu 11,8%, respectiv cu 5,7%.

În perioada 1 ianuarie - 31 august 2012, s-au eliberat 26.066 autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale, în scãdere cu 4,1% faþã de perioada similarã a anului 2011. Scãderi importante ale numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-339 autorizaþii), Sud-Muntenia (-304 autorizaþii), Sud-Est (-276 autorizaþii) ºi Nord-Vest (-230 autorizaþii). În douã regiuni de dezvoltare s-au înregistrat creºteri respectiv în Vest (+172 autorizaþii) ºi Centru (+41 autorizaþii).

Pe obiecte de construcþii s-au înregistrat scãderi la clãdirile rezidenþiale ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 18,1%, respectiv cu 6,3%. La construcþiile inginereºti, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 19,8%. Mai puþine autorizaþii de construcþii În luna august 2012 s-au eliberat 3993 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 3,6% faþã de luna iulie 2012 ºi în scãdere cu 8,1% faþã de luna august 2011. Pânã la 31 august 2012, s-au eliberat 26.066 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în scãdere cu 4,1% faþã de perioada similarã a anului 2011. În luna august 2012 s-au eliberat 3993 autorizaþii pentru construirea de clãdiri rezidenþiale, din care 69,2% sunt pentru zona ruralã. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+107 autorizaþii), Sud-Est (+87 autorizaþii), Nord-Est (+31 autorizaþii), Sud-Muntenia (+22 autorizaþii) ºi Sud-Vest Oltenia (+4 autorizaþii). Scãderi au avut loc în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Bucureºti-Ilfov (-65 autorizaþii), Vest (-36 autorizaþii) ºi Centru (-13 autorizaþii).

Ce ne rezervã viitorul? Dupã cum am vãzut mai sus, situaþia este dramaticã. În absenþa revigorãrii sectorului privat al construcþiilor de locuinþe, programele de infrastructurã reprezintã singura speranþã de creºtere solidã. Sunt vizate programele finanþate din fonduri europene ºi investiþiile în agriculturã, mai ales în programele de reabilitare a sectorului de irigaþii. Dupã cum se apreciazã, piaþa construcþiilor a fost þinutã pe perfuzii susþinute de finanþãrile europene. Din pãcate, abandonarea de moment a programului de construcþie a autostrãzilor ºi a celor de tratare a deºeurilor, lucrãri de mare capacitate ºi valoare, au adus scãderi importante întregii industrii. În funcþie de ce se va hotãrî în viitorul buget, vor putea fi fãcute ºi predicþii pentru perioada care va urma. Dacã ar fi sã ne luãm dupã promisiunile din campania electoralã, cimentul va fi fãcut din lapte, iar mortarul, din miere. Dar, vor fi!?

În luna august 2012, faþã de aceeaºi lunã a anului precedent, se remarcã o scãdere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (-352 autorizaþii). Scãderi semnificative

noiembrie 2012 - mai 2013

edi\ia

infoCONSTRUCT

Materiale de construcþii:

ANALIZÃ

Piaþa s-a contractat cu o treime Segment primordial al Industriei construcþiilor, piaþa materialelor specifice a cunoscut cea mai drasticã diminuare a volumului de afaceri de la începutul crizei ºi pânã acum. Cu un potenþial nefructificat de aproape 50 %, producãtorii ºi distribuitorii de materiale de construcþii ºi materii prime oscileazã între supravieþuire ºi profit minim, privind temãtori la ce va urma. Doar douã miliarde de euro Dupã un vârf de 5 miliarde de euro, atins în cel mai bun an al economiei româneºti, 2008, în 2011 piaþa materialelor de construcþii, în ansamblul lor (adicã: adezivi si mortare uscate, lacuri ºi vopsele, ciment, agregate, betoane ºi aditivi, sisteme de izolare, plãci ceramice (gresie ºi faianþã), materiale pentru zidãrie (cãrãmidã ºi BCA), scule electrice, utilaje pentru construcþii, sisteme de acoperiº, materiale pentru execuþia de hale, produse folosite la instalaþii electrice etc.), avea sã se contracte pânã la 3 miliarde de euro, ceea ce însemna un minus de 8 % faþã de anul 2010. Cu totul scãderea cauzatã de crizã însemna, nici mai mult, nici mai puþin, decât o treime! Din pãcate, speranþele începutului de an au fost spulberate repede, odatã, de viscolul din prima parte a lui 2012 ºi, în rest, de sistarea multor proiecte de construcþii, cauze care au generat un minus de încã 2 % al afacerilor cu materiale de construcþii. Dar, dacã ne referim strict la ciment, armãturi, lianþi, nisipuri etc., în 2011, valoarea pieþei nu a însemnat decât 2 miliarde de euro, tot atât cât se estimeazã cã se va înregistra ºi la finalul anului 2012. O oarecare revenire s-a sperat odatã cu luna august dar, în luna septembrie, atmosfera sumbrã s-a reinstalat, odatã cu blocarea unor programe guvernamentale de infrastructurã, cum ar fi construcþia unor autostrãzi, reabilitãri de drumuri naþionale sau lucrãri de îmbunãtãþiri funciare. Potrivit specialiºtilor, criza industriei ºi, prin consecinþã, a materiilor prime, au generat intrarea producãtorilor ºi comercianþilor întrun adevãrat rãzboi al preþurilor, constructorii optând, din pãcate, pentru materiale cât mai ieftine dar, totodatã, de slabã calitate. Dupã cum declara pentru Business Construct, domnul Marius Dumitru Marin, CEO al Grupului Macon, ”pe termen scurt,

edi\ia

aceastã strategie a putut sã susþinã companiile aflate în dificultate dar, pe termen lung, producþia ºi comercializarea de materiale de construcþii de calitate îndoielnicã, la preþuri mici, nu pot reprezenta soluþii salvatoare pentru o companie serioasã, nici mãcar pe termen limitat”. Opinia domnului Marin a fost confirmatã chiar de piaþa care, în opinia acestuia, a devenit mai ”curatã”, mai aºezatã, proiectanþii ºi constructorii serioºi optând pentru materii prime de calitate. Miliarde de euro investite în producþie Potrivit domnului Claudiu Georgescu, Preºedinte al Asociaþiei Producãtorilor de Materiale de Construcþii din România, ”în luna mai a anului curent s-a mai lucrat, fiind vorba de campania electoralã pentru alegerile locale. Însã, din iunie au început sã se simtã din nou lipsa investiþiilor. Singura categorie de materiale de construcþii care, probabil. a crescut puþin, a fost cimentul. Pentru întregul an 2012, însã, nu se pot face estimãri realiste, din cauza incertitudinilor economice”, a mai declarat domnul Georgescu pentru sursa citatã.

suplimentar HeidelbergCement, Holcim ºi Lafarge. Tot jucãtorii din sectorul cimentului au avut cea mai mare ratã de profitabilitate care, numai pentru cele trei companii menþionate mai sus, a totalizat 1,2 miliarde de euro, contabilizaþi la Ministerul de Finanþe pânã la finalul anului 2010. La rândul lor, staþiile de mãcinare a cimentului totalizeazã o capacitate de producþie de 17 milioane de tone dar, dacã în anul 2010 au lucrat la jumãtate din capacitate, în 2011 producþia s-a ridicat la doar 7,8 milioane de tone, potrivit datelor de la CIROM, Patronatul din Industria cimentului. Categoric, investiþiile cele mai importante au venit din partea companiilor strãine. Pe lângã cele menþionate mai sus, mai putem adãuga: Saint-Gobain, Ruukki-Finlanda, Baumit ºi Weinberger, ambele din Austria. Acestea sunt secondate, ca valoare a investiþiilor, de AdePlast, controlatã de Marcel Bãbuþ, care a construit o fabricã de polistiren expandat la Ploieºti, ºi Duraziv, aflatã în proprietatea lui Daniel Guzu, firmã care deþine o importantã capacitate de producþie din segmentul vopselelor. Balanþa comerþului internaþional este negativã

Cu toate acestea, în aºteptarea unor vremuri mai bune care se doresc a sosi cât mai curând, investiþiile în capacitãþi de producþie a materialelor de construcþii au avut valori însemnate. Potrivit datelor APMCR, per total, acestea au atins o valoare de aproape 4 miliarde de euro, banii fiind direcþionaþi spre achiziþia, construirea sau renovarea a nu mai puþin de 70 de fabrici de ciment, sticlã, PAL sau vopsele, deºi totalitatea unitãþilor lucreazã la jumãtate din capacitatea naþionalã de producþie!

Din pãcate, balanþa comerþului internaþional cu materiale de construcþii este în continuare negativã, cel puþin dacã ne referim la începutul acestui an. Astfel, în trimestrul I al anului 2012 s-au exportat ciment, var, ipsos ºi produse ceramice în valoare de 68 de milioane de euro, dar importurile au fost în valoare de 152 de milioane. Valoarea plãcilor ceramice exportate a fost de 28,6 de milioane de euro, dar aceleaºi produse s-au important la un total de 39 de milioane de euro.

În clasamentul investitorilor conduc cimentiºtii care au injectat cca 1,6 miliarde de euro în fabrici sau în staþii de mãcinare a cimentului, dintre aceºtia evidenþiindu-se

Cu toate acestea, sunt semne cã tot mai mulþi producãtori se orienteazã spre export, în contextul prãbuºirii pieþei interne. Dintre evidenþiaþi putem aminti compania germanã

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Henkel, care, anul trecut, a exportat adezivi în proporþie de 2% din cifra de afaceri, în timp ce firma Egger, din Rãdãuþi, a reuºit sã exporte 67 % din produsele din lemn pe care le prelucreazã. La rândul lor, cei de la AdePlast s-au orientat spre piaþa Nordului Africii, exportând în Liban produse speciale ”albe” destinate lucrãrilor cu marmurã. Dar, majoritatea producãtorilor de materiale de construcþii ºi-au orientat exporturile spre þãrile aflate în vecinãtatea României, ca urmare a faptului cã preþul transportului are un impact major în preþul final pe unitatea de produs. Estimare finalã Specialiºtii estimeazã cã, în momentul de faþã, piaþa materialelor de construcþii s-a stabilizat, existând însã ºanse pentru o uºoarã creºtere care va putea fi contabilizatã în data de 31 decembrie 2012. Cu toate acestea,

impasul este evident, din cauza nivelului redus al cererii, scãderea drasticã a investiþiilor directe sau a celor guvernamentale, dar ºi accesul limitat la împrumuturile bancare. Studiile de conjuncturã elaborate de INS, împreunã cu Banca Naþionalã a României, prognozeazã diminuarea stocurilor de contracte ºi a comenzilor, reducerea moderatã a numãrului de angajaþi, precum ºi creºterea preþurilor de producþie ºi a celor finale. Din pãcate, la deteriorarea pieþei vor contribui ºi climatul economic fragil, modificãrile legislaþiei naþionale ºi europene, fiind foarte posibil ca incidentele de platã sã se înmulþeascã. Prognoza de creºtere economicã rectificatã în minus, concomitent cu prognoza inflaþiei, ne aratã ºi ele o perspectivã deloc promiþãtoare. Iar, dacã ne gândim ºi la faptul cã sectorul construcþiilor de locuinþe este în continuare în impas aproape total, viitorul nu pare a fi prea roz.

Totul va depinde, însã, de noile angajamente pe care România ºi le va asuma în faþa organismelor financiare internaþionale, de valoarea noului împrumut asupra cãruia s-a convenit la începutul lunii noiembrie cu FMIul, de deblocarea programelor europene de finanþare ºi, nu mai puþin important, de modul în care va fi conceput bugetul pe anul 2013. Cu totul, însã, piaþa materialelor de construcþii din România anului 2012 nu a traversat un moment fericit iar, dacã valoarea vânzãrilor va atinge suma de 2,6 miliarde de euro, aºa cum estimeazã unii specialiºti, amãrãciunea nu va fi prea mare.

noiembrie 2012 - mai 2013

edi\ia

infoCONSTRUCT

Materiale pentru izolaþii ºi instalaþii electrice:

ANALIZÃ

Potenþial de creºtere Pentru piaþa materialelor izolatoare, precum ºi pentru piaþa instalaþiilor electrice, soarta a pãrut sã fie ceva mai îngãduitoare, mai ales în prima parte a anului 2012. Intensificarea lucrãrilor de reabilitare a blocurilor ºi continuarea unor programe de modernizare în domeniul energetic au fost motoarele care, nu numai cã au asigurat anumite creºteri, dar pot consolida cele douã sectoare, existând premise favorabile pentru viitor. Polistirenul expandat, campionul profitabilitãþii

edi\ia

Cu o valoare, la finalul anului 2011, de peste 220 de milioane de euro, piaþa materialelor desti-

total. La rândul ei, vânzarea hidroizolanþilor a totalizat 50 de milioane de euro, restul de 20 de milioane fiind acoperitã de vânzarea materialelor ignifuge. Influenþele principale care au determinat stagnarea de anul trecut le-au reprezentat: diminuarea accentuatã a

nate izolaþiilor în construcþii a fost caracterizatã de stabilitate, neexistând fluctuaþii majore pânã în prima treime a anului curent. Din total, zona fono ºi a termoizolanþilor a însemnat cca 150 de milioane de euro, reprezentând 65 % din

investiþiilor în construcþiile noi, reducerea programului guvernamental de reabilitare termicã a blocurilor de locuinþe, dar ºi scãderea puterii de cumpãrare a populaþiei, fapt care a determinat ºi scãderea activitãþilor de renovare

noiembrie 2012 - mai 2013

a locuinþelor individuale. Cea mai dinamicã dezvoltare a putut fi consemnatã pe segmentul polistirenului expandat, estimându-se cã existã un potenþial de creºtere de cel mult 350 de milioane de euro. Un alt segment, cel al vatei minerale, ar avea ºi el un potenþial de creºtere de cel mult 150 de milioane

de euro, dar, specialiºtii afirmã cã acest lucru este posibil în situaþia în care programul ”Prima Casã” va fi reluat. De altfel, tocmai stoparea acestui program a fãcut ca valorile

www.infoconstruct.ro sã nu fie prea îmbucurãtoare, pentru anul 2011, ele crescând însã în 2012, graþie accelerãrii serioase a lucrãrilor de reabilitare termicã din majoritatea oraºelor mari, fapt care a determinat ca, pe întreaga piaþã a materialelor pentru izolaþii, creºterea sã fie în primele nouã luni ale acestui an de 17 %. Principalii jucãtori ai acestei zone au fost ºi au rãmas: Amvic, Arcon, Baumix, AdePlast, Baumit România, Duraziv, Bico Industries, Hirsh Porozell, Henkel România, Knauf Insulation, Icopal, Rockwool România etc. La rândul lor, multinaþionalele ºi-au fãcut prezenþa prin filialele autohtone ale concernelor BASF, Izocam, Armacell, Henkel etc. Capacitatea de producþie a polistirenului expandat a celor cca 60 de firme care activeazã în domeniu este estimatã la 9 milioane de mc, în condiþiile în care cererea este de doar 2,5 milioane de mc, ceea ce probeazã marea diferenþã dintre nivelul anului 2008 ºi cel actual. Principalele centre în care se produce EPS sunt: Bucureºti, Buzãu, Covasna, Dâmboviþa, Prahova, Cluj, Sãlaj, Neamþ, Constanþa ºi Mureº. Cât priveºte producþia de vatã izolatoare este acoperitã de International Gecsat ºi Isover Business Unit (din cadrul Saint-Gobain Construction Products România), restul necesarului fiind asigurat de importurile efectuate de Ursa România, Knauf Instalation, Schwenk Izolaþii ºi Rockwool. Creºteri masive pentru piaþa instalaþiilor electrice Jumãtatea anului 2012 a însemnat pentru sectorul echipamentelor ºi sistemelor electrice destinate construcþiilor o creºtere de cca 40 %, fapt care plaseazã aceastã piaþã pe primul loc, din punct de vedere al evoluþiei. Astfel, valoarea de 400 de milioane de euro, care a putut fi contabilizatã la finalul anului trecut, a ajuns la cca 560 de milioane de euro, la finalul lunii iunie existând semne ale stabilizãrii acesteia, pe fondul stopãrii investiþiilor. Mai mult decât atât, experþii apreciazã cã, pe fondul destabilizãrii economice înregistratã în trimestrul III al acestui an, existã posibilitatea ca finalul de an sã cunoascã o uºoarã scãdere, faþã de 30 iunie a.c.. Cu toate acestea, în mod categoric, încasãrile producãtorilor ºi distribuitorilor de instalaþii ºi sisteme electrice vor fi la sfârºitul

lui 2012 mai mari decât ale operatorilor din celelalte segmente ale Industriei de construcþii. Se aºteaptã reluarea unor programe de modernizare a companiilor, construcþia de parcuri eoliene ºi fotovoltaice, executarea lucrãrilor de mentenanþã a reþelelor electrice, realizarea de noi hale industriale sau depozite finanþate din foduri europene etc. Sectorul producþiei de energie neconvenþionalã, din surse regenerabile pare a avea, odatã cu acest an, cea mai importantã contribuþie la dezvoltarea pieþei specifice a instalaþiilor, echipamentelor ºi sistemelor electrice. Numai ºi dacã ne gândim cã, în utlimii doi ani, parcurile eoliene au atras investiþii de aproape 1,5 miliarde de euro, iar în acest an s-a trecut la realizarea unor proiecte de energie solarã, vom avea o imagine a potenþialului de creºtere. Din aceastã perspectivã, România a depãºit deja, prin cele 10 parcuri eoliene de mari dimensiuni care s-au construit, ridicola putere instalatã de 14 MW, cât era în 2009, la 1000 de MW, ceea ce înseamnã

mai mult decât puterea instalatã a reactorului nuclear de la Cernavodã! Comisia Naþionalã de Prognozã estimeazã, potrivit Programului de dezvoltare energeticã 2012-2020, cã producþia de energie hidroelectricã ºi eolianã va înregistra în acest an o creºtere de 8%, ceea ce va însemna o cantitate echivalentã de petrol de 1,5 milioane de tone, iar, în 2013, creºterea va fi de 7,8%, ceea ce va majora echivalenþa la 1,6 milioane de tone de petrol. Creºterile prognozate pe acest segment vor fi, în 2014, de 5,6%, în 2015 de 4.2%, urmând ca, în intervalul 20162020 sã se asigure o creºtere medie de 0,7%. Marii jucãtori de pe piaþa echipamentelor electrice, precum ºi de pe piaþa producþiei de electricitate, au fost ºi în acest an Euro Vial Lighting, Legrand România, Schneider Electric România, Gewiss România, filiala ABB, General Industry, Power Electric Grup ºi, prin participãri directe, concernele Siemens, Legrand, Nexands, ABB, Eaton ºi Philips Lighting.

Din datele prezentate mai sus, se poate vedea cu uºurinþã faptul cã, atât piaþa materialelor pentru izolaþii, cât ºi cea a echipamentelor ºi sistemelor electrice, au avut o soartã mai bunã, decât alte sectoare cu incidenþã asupra Industriei construcþiilor din România. În mãsura în care proiectele de mare anvergurã ºi cele de infrastructurã vor fi susþinute de investiþii, fie ele guvernamentale, private, sau în parteneriat public-privat, toate zonele de interes din acest domeniu vor avea de câºtigat, ponderea lor cãpãtând din nou greutate în PIB-ul naþional.

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

infoCONSTRUCT

Piaþa livrãrii utilajelor de construcþii creºte cu 36%, dar rãmâne sub cea din 2008

ANALIZÃ

Dupã o adevãratã prãbuºire constatã în anul 2009, prãbuºire care a consfinþit drama Industriei de construcþii din România, evoluþia pieþei utilajelor de construcþii a cunoscut o oarecare creºtere, ajungând la jumãtatea anului 2012 sã stagneze. Cu toate acestea, rãmânerea în urmã faþã de nivelul atins în anul 2008 nu a fost recuperat. Argumentele acestei afirmaþii stau chiar cifrele cuprinse în sintezele Asociaþiei Distribuitorilor de Utilaje pentru Construcþii din România (ADUC). În piaþã, minus cu minus nu dau plus! Pentru a înþelege mai bine dimensiunile negative ale pieþei de construcþii, meritã sã facem o trecere în revistã a datelor din ultimii trei ani. Potrivit domnului Petre Bãbiceanu, Preºedinte al ADUC, finalul anului 2009 gãsea domeniul utilajelor pentru construcþii la nivelul anului 2006, ceea ce însemna o scãdere uriaºã, de 80 %! În anul respectiv, situaþia s-a agravat ºi prin faptul cã, la aceastã valoare negativã a contribuit ºi lipsa de ”apetit” din partea investitorilor. Aºadar, piaþa specificã nu însemna decât 20 % din valoarea anului 2008. Ca ºi când nu ar fi fost de ajuns, scãderea Industriei de construcþii a continuat ºi în 2010, an care a anihilat ºi cele 20 de procente, la finalul acelui an constatându-se un minus de 100 %, faþã de 2008, atât pentru utilaje, în sine, cât ºi pentru sistemele de transport, camioane etc! Cu totul, în cei doi ani analizaþi, situaþia s-a prezentat astfel: Dacã, în 2008, nivelul vânzãrilor de utilaje a fost de 3.300 de unitãþi, în 2009 a scãzut la 780 de unitãþi, iar în 2010, la doar 670 de utilaje vândute. Din fericire, în 2011 s-a putut consemna o revenire. Astfel, în anul care a trecut au fost vândute cca. 1.200 de utilaje, fapt care a dat speranþe investitorilor, constructorilor ºi furnizorilor de utilaje, materiale de construcþii etc, estimându-se pentru finalul acestui an o creºtere de 45 %. Situaþia, însã, la jumãtatea lui 2012 era contradictorie. Baza creºterii o reprezintã anul 2011 Pânã la a analiza situaþia anului curent, considerãm cã meritã de-

edi\ia

taliatã evoluþia anului 2011, constatând cã trendul pozitiv al anului trecut ar fi trebuit sã reprezinte baza creºterii din acest an. Aºadar, în ultimul trimestru din 2011, ritmul livrãrilor de utilaje pentru construcþii a fost similar

noiembrie 2012 - mai 2013

trimestrului III al aceluiaºi an. Comparativ, însã, cu livrãrile din 2010, finalul de an a contabilizat un plus de 77 %. Mai concret, în 2011 au fost livrate 1209 unitãþi, faþã de 676, în anul precedent.

www.infoconstruct.ro Pentru a detalia, sã spunem cã piaþa utilajelor de construcþii cuprinde trei mari categorii ºi a avut în anul care a trecut urmãtoarea evoluþie: 1. Utilaje terasiere (excavatoare, buldozere, buldoexcavatoare etc), pentru care, în anul trecut au fost înregistrate urmãtoarele cote de vânzãri: • Excavatoare: În 2011 s-au livrat 141 de unitãþi, faþã de 88, în 2010, ceea ce reprezintã o creºtere de 60 %. • Încãrcãtoare: În 2011 s-au livrat 101 unitãþi, faþã de 65, în 2010, reprezentând o creºtere de 67 %.

în 2011 fiind livrate 475 de unitãþi, faþã de 225, în 2010, reprezentând un plus procentual de 86 %. 2. Utilaje pentru drumuri (compactoare, repartitoare de asfalt etc): În 2011 s-a înregistrat o creºtere de 182 %, faþã de finalul anului 2010. 3. Utilaje complementare (macarale, betoniere purtate sau staþionare, concasoare etc): În 2011 s-a înregistrat o creºtere de 70 %, faþã de anul 2010. Programul de reabilitare termicã a adus câºtiguri Evident, cu totul alta este situaþia generalã, dacã luãm în calcul ºi valorile închirierilor de utilaje ºi echipamente pentru construcþii, folosite în programul de reabilitare termicã a blocurilor, singurul sector care a funcþionat la cote mai ridicate, mai ales cã în acest an au fost ºi alegeri locale. Potrivit Ministerului Dezvoltãrii Rurale ºi Turismului (MDRT), bugetul total al acestui program a fost suplimentat cu 304 milioane de euro, sumã asiguratã de Fondul European de Dezvoltare Regionalã. ªi în acest an, administraþiile locale au accesat sumele necesare reabilitãrii termice, procentul menþinându-se aproape identic anului 2011, adicã, de 30%, restul contribuþiei fiind de 50%, din partea MDTR ºi de 20%, din partea asociaþiilor de proprietari.

• Utilaje compacte (miniîncãrcãtoare ºi miniexcavatoare): În 2011 s-au livrat 149 de unitãþi, faþã de 89, în 2010, însemnând o creºtere de 67 %. • Buldoexcavatoare: La aceastã grupã de utilaje s-a constatat cea mai mare creºtere,

valoarea livrãrilor sau a închirierii de astfel de utilaje ºi echipamente va depãºi totalul de 40 de milioane de euro, fapt care va contribui la îmbunãtãþirea indicilor generali pe anul în curs. Amintim cã, între 2008 ºi 2011 au fost reabilitate 1.667 de blocuri, capitala deþinând recordul. Suma alocatã în perioada amintitã a fost de 600 de milioane de euro, aproape un sfert reprezentând câºtigul furnizorilor de utilaje ºi echipamente specifice lucrãrilor de consolidare. Uºoarã scãdere la finalul anului 2012 Începutul anului 2012 a fost caracterizat de o evoluþie slabã a vânzãrilor, cauza principalã fiind vremea nefavorabilã. Cu toate acestea, trimestrul I al acestui an a însemnat revenirea pe un trend pozitiv ºi recuperarea diferenþelor uriaºe faþã de anii 2007 ºi 2008, vârfurile indiscutabile din domeniu. În procente, creºterea livrãrilor din primul trimestru al anului 2012 a fost de 49 %, raportatã la perioada similarã a anului trecut. Per total, însã, raportat la întregul an 2011, creºterea primului trimestru nu a fost decât de 5 %. La începutul primãverii, specialiºtii opinau cã piaþa utilajelor de construcþii avea sã se stabilizeze, de vreme ce volumul lucrãrilor specifice nu înregistra creºteri. Din punct de vedere al categoriilor de utilaje, cele mai solicitate au fost buldoexcavatoarele, la care s-a constatat un plus al gradului de utilizare de 21%, comparativ cu perioada similarã a anului 2011. În schimb, primul trimestru al anului 2012 a conturat tendinþa beneficiarilor de a se dota cu utilaje specializate, fapt care s-a concretizat cu o creºtere de 330 % a vânzãrilor de gredere, cu 200% a încãrcãtoarelor cu puteri de peste 100 HP ºi cu 100 % a excavatoarelor pe ºenile de mari dimensiuni!

Ei bine, din totalul cheltuielilor alocate pe acest an, închirierea de echipamente specifice lucrãrilor de reabilitare termicã a blocurilor construite în perioada 19501990 a adus proprietarilor de schele, betoniere mobile, elevatoare exterioare, camioane de transport etc. un câºtig estimat la 27 de milioane de euro, numai pentru primele ºase luni ale acestui an. Iar, dacã punem la socotealã campania electoralã pentru alegerile generale dar, mai ales, timpul favorabil care a permis continuarea lucrãrilor de reabilitare, mai ales în marile oraºe ale României, se estimeazã cã

noiembrie 2012 - mai 2013

edi\ia

infoCONSTRUCT

Mobilã ºi decoraþiuni:

ANALIZÃ

2012, anul revenirii pe profit Industria mobilei ºi cea a decoraþiunilor interioare sunt douã dintre ramurile care depind în totalitate de Industria de construcþii ºi de evoluþia pieþei imobiliare, dar ºi de nivelul general de consum. Dupã scãderi succesive, se sperã, totuºi, ca 2012 sã reprezinte anul revenirii. 3.500 de falimente în patru ani Una dintre cele mai afectate de crizã, în ultimii patru ani, a fost Industria mobilei, zonã economicã în care s-au înregistrat cca 3.500 de falimente, iar peste 54.000 de persoane ºi-au pierdut locurile de muncã. Acestea erau datele prezentate de domnul Iuliu Moldoveanu, Preºedinte al Asociaþiei Clubului Român de Mobilã (ACRM), la sfârºitul lunii aprilie a acestui an, cu ocazia deschiderii BIFE 2012, întâlnirea anualã a companiilor din domeniu. Pentru a întregi imaginea, domnul Moldoveanu adãuga: “În acest moment nu suntem foarte optimiºti. Incercãm doar sã rãmânem foarte calmi ºi sã nu ne panicãm la vederea cifrelor. Putem estima o crestere foarte micã, undeva la 5-7 %, pe parcursul acestui an, 2012. Din punctul nostru de vedere, nu cred cã piaþa internã o sa dea semnale de revenire. Faptul cã nu se construieste ne duce pe noi în postura ca, peste 10 luni, sã nu avem ce sã mobilãm.”

edi\ia

În plus, faþã de condiþiile generale din piaþã, o presiune suplimentarã pentru producãtorii români de mobilã a reprezentat-o ºi importul de mobilã foarte ieftinã, provenitã din China sau Polonia. Cu toate acestea, pentru investitorii în aceastã ramurã a economiei lucrurile au stat mult mai bine la export, acolo unde au plecat mãrfuri în valoare de 1,3 miliarde de euro, principalele pieþe fiind acelea ale Italiei, Franþei ºi Germaniei. Creºterea preþului materiei prime, a doua cauzã a declinului În mod categoric, specialiºtii afirmã la unison cã materialul de bazã în Industria mobilei este palul înnobilat, fiind avantajos, atât ca preþ, cât ºi

Dacã ne referim la mobilã, datele par sã confirme afirmaþiile preºedintelui ACRM. Astfel, în 2009, piaþa mobilei din România a cunoscut o scãdere de 64 %, pentru ca, în anul 2010 sã mai scadã cu încã 20 %. În termeni reali, dacã în 2008 s-a vândut mobilã de peste 1,6 miliarde de euro, în 2009, valoarea pieþei atinsese un minus de 966 de milioane de euro, pentru ca, în 2010, pragul sã coboare cu încã 200 de milioane! Anul trecut, nivelul a fost oarecum constant, finalul lui 2011 înregistrând o valoare a desfacerilor de mobilã cu 734 de milioane de euro, mai puþin decât în 2009, totalul pieþei autohtone fiind de 1,8 miliarde de euro (inclusiv exportul), faþã de 6 miliarde, în 1990, dacã se corecteazã ratele de schimb eurodolar ºi nivelul de inflaþie.

noiembrie 2012 - mai 2013

datoritã proprietãþii constructive care oferã posibilitatea imitãrii oricãrui lemn. Totodatã, palul înnobilat poate fi foarte uºor vopsit, fapt care ajutã designer-ii la conceperea de noi ºi noi modele, lucru, de altfel, cât se poate de util pe o piaþã care lâncezeºte. Cu toate avantajele sale, majorãrile succesive de preþ, de 14 % în 2009, 6 % în 2010, ºi 24 % în 2011, au fãcut ca ºi preþul final al produselor finite sã creascã. Iar, dacã adãugãm ºi majorarea la 24 % a TVA-ului, putem avea o imagine mai corectã a cauzelor care au condus la diminuarea afacerilor din Industria mobilei din România. Scãderea cea mai mare, din zona materiilor prime de pe piaþa mobilei, s-a constatat,

www.infoconstruct.ro însã, pe segmentul placajului de esenþã de fag, producãtorii fiind nevoiþi sã se adapteze ºi sã adopte noi soluþii conceptuale ºi de fabricaþie. Deºi ofertã existã din belºug, cererea pentru mobila fabricatã din astfel de materiale este deosebit de scãzutã, cel mai bine, în contextul de faþã, vânzându-se micul mobilier ºi scaunele din fag. Iar, majorarea de la 420, la 800 de euro pentru mc de placaj din esenþã de fag spune totul despre preþul final al acestui tip de mobilã ºi despre una dintre cauzele care au dus la scãderi de cca 900 de milioane de euro, pe întreaga industrie. Exportul înseamnã salvarea industriei Cum aminteam anterior, producãtorii români de mobilã au înregistrat în 2011 exporturi în valoare de 1,3 miliarde de euro. Ca atare, oficialii ACRM considerã cã, ºi pe viitor, exportul reprezintã principala ºansã de supravieþuire a companiilor din industrie. Aºadar, orientarea spre export ar trebui sã fie primordialã. Faptul cã piaþa internã a cãzut foarte mult, îi determinã pe producãtori sã se repoziþioneze ºi sã îºi regândeascã strategiile, abordând anumite niºe la export care, pânã acum, nu au fost abordate. Domnul Iuliu Moldoveanu, oficialul ACRM, considera cã ”ar fi necesare elaborarea unor proiecte comune, dar acestea necesitã asocierea producãtorilor, pentru a putea prinde contur”. ”Se are în vedere punerea accentului pe producþia de piese cu personalitate, cu un finisaj su-

perior, marcate de rafinament ºi inventivitate. Se urmãreºte, astfel, o îmbunãtãþire permanentã a calitãþii, a aspectului produselor, a materialelor utilizate în construcþia modelelor (acril, corian, hanex, sticlã, aluminiu, combinate cu lemn masiv, utilizarea din ce în ce mai mult a materialelor ecologice, conform cerinþelor comunitare), spre a le prezenta mai atractiv, realizarea de mobilier de excepþie, unicat, toate acestea urmând sã contribuie la absorbþia în piaþã a unei cantitãþi mai mari de mobilã”, a concluzionat domnul Moldoveanu, la evenimentul evocat anterior. Piaþa decoraþiunilor, au rãmas în scãdere cu cca 12 % Nici piaþa decoraþiunilor interioare nu a avut o soartã mai blândã în utlimii ani, scãderile fiind chiar mai drastice decât cele din zona mobilei. Astfel, în anul 2012 se estimeazã o cotracþie de încã 16 %, care se adaugã celei de -39% înregistratã în perioada 2009-2011. Pentru prorietarii de afaceri din acest domeniu a devenit evident faptul cã românii nu s-au mai înghesuit sã îºi redecoreze locuinþele, iar companiile care, pânã în 2008, inclusiv, doreau sã îºi amenajeze sedii cât mai arãtoase, din 2009 au sistat aproape orice cheltuialã suplimentarã pentru decoraþiuni. Deºi, în 2010, s-a înregistrat un plus de 3 %, faþã de anul 2009, nici previziunile referitoare la þesãturi, tapet, covoare sau corpuri de iluminat nu sunt mai optimiste, cuvântul de ordine fiind, ºi de aceastã datã, austeritatea. Iar, austeritatea a condus la adoptarea unor noi soluþii menite a revigora, cât de cât, piaþa. Aºa se întâmplã cã, tendinþa de moment, conturatã în toamna anului trecut, dar consolidatã în 2012, este cea a stickerelor decorative, în fapt, autocolante de perete care acum pot fi gãsite în mai toate magazinele de specialitate, inclusiv în cele de bricolaj. Fiind ieftine, uºor de lipit ºi putând fi fabricate într-o foarte

mare varietate de modele, aceste produse au cunoscut o vânzare accentuatã care, însã, pe ansamblu, nu acoperã minusul general al pieþei decoraþiunilor. Pentru a rezita în afaceri, însã, multe companii de mici dimensiuni au adoptat tehnologia de fabricaþie, oferind doritorilor chiar posibilitatea personalizãrii acestor produse care, la jumãtatea anului 2012, totalizau o vânzare de aproape un milion de euro. Singurul segment, care, începând cu 2009 a cunoscut creºteri semnificative, a fost acela al decoraþiunilor de sãrbãtori, fie cã a fost vorba despre decoraþiunile de Paºti, fie, mai ales, de cele legate de Sãrbãtoarea Crãciunului ºi de cea a Anului Nou. Astfel, în 2009 volumul total al vânzãrilor pe aceastã niºã a fost cu 15 % mai mare decât în 2008, semn cã românii au vrut sã uite preþ de câteva zile de greutãþile crizei, de încã 12% în 2010, ºi de alte 17%, în 2011, pentru acest an aºteptându-se, totuºi, o stagnare a pieþei. Se sperã în trecerea pe profit Cum am vãzut, scãderea vânzãrilor a fost drasticã în anii anteriori. Totuºi, 2012 se anunþã a fi anul revenirii pe profit pentru marii producãtori de mobilã, semn ca bugetele alocate de români pentru renovare s-au dezgheþat. Contrazicându-l pe omologul sãu de la ACRM, doamna Aurica Sereny, Preºedinte al celei de-a doua asociaþii profesionale din România, adicã, a Asociaþiei Producãtorilor de Mobilã din Romania (APMR), declara în cadrul unei conferinþe de specialitate cã valoarea pieþei de mobilã va trece serios de un miliard de euro, la sfârºitul anului 2012. ”Semnale pozitive am vãzut ºi din partea unor mari producãtori locali, care s-au extins prin deschiderea unor showroom-uri în care investiþiile au fost de ordinul sutelor de mii de euro”, a declarat doamna Sereny, adãugând cã, pe lângã export, pentru aceastã toamnã, producãtorii ºi revânzãtorii mizeazã pe segmente de produse, precum accesoriile sau decoraþiunile de mici dimensiuni”. Sã sperãm cã previziunile se vor confirma.

noiembrie 2012 - mai 2013

edi\ia

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro

Proiectare, consultan\`, topografie

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

Proiectare, consultan\`, topografie

catalog | internet

edi\ia

noiembrie 2012 - mai 2013

www.infoconstruct.ro