Proiectare, consultan\`, topografie
catalog | internet
edi\ia
32
2
|
mai - noiembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
mai - noiembrie 2013
|
3
Cuprins Index alfabetic al firmelor din catalog ..........................................................................................................................................................................489 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE ........................................................................................................................................................11 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic, cursuri de prevenire ºi stingere a incendiilor 2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE ...................................................................................................................................................29 antreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile 3. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ...........................................................................................................................................71 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc.), placãri, tencuieli, compartimentãri grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã alpinism utilitar 4. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII ......................................................................................................................83 construcþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri 5. CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILà ..............................................................................................................................................107 construcþii ºi structuri din lemn, case lemn tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, Wmaterial lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº mobilã, feronerie utilaje prelucrarea lemnului 6. HALE, CONSTRUCÞII METALICE.............................................................................................................................................................................119 hale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale 7. ACOPERIªURI ............................................................................................................................................................................................................133 sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice 8. CONFECÞII METALICE ..............................................................................................................................................................................................149 fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe, utilaje debitare 9. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE ......................................................................................................................................................................169 izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe 10. INSTALAÞII ELECTRICE, MATERIALE ELECTRICE ............................................................................................................................................187 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune
edi\ia
32
11. INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII ................................................................................................................................................................................215 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc.) materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc.), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie
4
|
mai - noiembrie 2013
www.infoconstruct.ro
12. INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE ...............................................................................................................................................................269 climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice 13. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE..............................................................................................................................283 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºi AL, uºi interior din sticlã sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, geam securizat, folii pentru geamuri utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplãrie, profile AL, PVC, oþel 14. DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI .......................................................................................................................................................................................315 jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate, sobe de teracotã 15. MATERIALE DE CONSTRUCÞII ...............................................................................................................................................................................325 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã 16. MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII...............................................................................................................................................361 materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã 17. PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI .......................................................................................................................................................377 pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tipãrit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, recondiþionãri pavaje, pardoseli sportive, speciale utilaje specifice parchet, mocheta, covoare 18. ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI ....................................................................................................................................................................389 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, automatizãri sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã 19. ORGANIZARE DE ªANTIER.....................................................................................................................................................................................405 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi 20. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE .............................................................................................................................................415 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale echipamente de protecþie ºi lucru 21. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII ...........................................................................................................................................................................435 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, poduri rulante, cupe, poduri rulante 22. TRANSPORTURI .......................................................................................................................................................................................................481 transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale mai - noiembrie 2013
|
5
edi\ia
32
catalog | internet
infoCONSTRUCT
ANALIZÃ
2013, scãderi ºi temeri
Dacã finalul de an 2011 ºi prima jumãtate a anului 2012 dãdeau ceva speranþe tuturor celor care activeazã în industria de construcþii din România, odatã cu scandalul politic de la jumãtatea anului trecut ºi cu începutul acestui an, majoritatea gândurilor de mai bine s-au spulberat precum praful de pe ºantierele abandonate, aruncat în zãrile patriei de vântul sãrãciei. Numai ºi dacã vedem cã la finalul lui aprilie 2013, volumul brut al construcþiilor a scãzut cu aproape 10 % faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, ºi dacã ne gândim la semnele de acum, nu prea avem de ce sã privim prea încrezãtori în ceea ce ne aºteaptã. Puþinã retrospectivã: Construcþiile în anul 2012 În luna decembrie 2012, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut faþã de luna noiembrie 2012, ca serie brutã, cu 9,9%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a scãzut cu 2,8%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 10,7%, respectiv cu 9,5%. În anul 2012, comparativ cu anul 2011, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, ca serie brutã, cu 0,2%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a crescut cu 1,6%. Decembrie 2012 comparativ cu noiembrie 2012 În luna decembrie 2012, volumul lucrãrilor de construcþii (serie brutã) a crescut faþã de luna noiembrie 2012, cu 9,9%, creºtere evidenþiatã astfel: la lucrãrile de reparaþii capitale cu 23,2%, la lucrãrile de construcþii noi cu 8,7% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 5,4%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc creºteri la clãdirile nerezidenþiale (+31,3%) ºi la clãdirile rezidenþiale (+4,2%). Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna decembrie 2012, comparativ cu luna noiembrie 2012, a înregistrat o scãdere cu 2,8%. Pe elemente de structurã, s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (-12,0%) ºi la lucrãrile de reparaþii capitale (-3,3%). Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 1,8%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile rezidenþiale cu 8,9%, respectiv cu 1,2%. La clãdirile nerezidenþiale volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 13,4%. Decembrie 2012 comparativ cu decembrie 2011
edi\ia
32
Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, ca serie brutã, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 10,7%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi astfel: la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 15,8%, la lucrãrile de reparaþii capitale cu10,3% ºi
6
|
mai - noiembrie 2013
la lucrãrile de construcþii noi cu 8,8%. Pe obiecte de construcþii, s-au înregistrat scãderi la clãdirile rezidenþiale (-30,5%) ºi la construcþiile inginereºti (-22,1%). Clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 30,8%. Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna decembrie 2012, comparativ cu luna decembrie 2011 a scãzut cu 9,5%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi astfel: la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 19,0%, la lucrãrile de construcþii noi cu 10,2% ºi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 10,1%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la clãdirile nerezidenþiale cu 19,0%. Clãdirile rezidenþiale ºi construcþiile inginereºti au scãzut cu 27,9%, respectiv cu 15,5%. Anul 2012 comparativ cu anul 2011 În anul 2012, comparativ cu anul 2011, volumul lucrãrilor de construcþii, serie brutã, a scãzut cu 0,2%. Pe elemente de structurã, la lucrãrile de construcþii noi, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 5,9%. S-au înregistrat scãderi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (-11,4%) ºi la lucrãrile de reparaþii capitale (-8,9%). Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 2,9%, respectiv cu 2,1%. La clãdirile rezidenþiale, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 15,4%. În anul 2012, comparativ cu anul precedent, volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a crescut cu 1,6%, creºtere evidenþiatã la lucrãrile de construcþii noi (+10,4%). La lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente s-au înregistrat scãderi cu 11,2%, respectiv cu 7,9%. Pe obiecte de construcþii s-au înregistrat scãderi la clãdirile rezidenþiale ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 16,7%, respectiv cu 0,2%. La construcþiile inginereºti, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 9,7%.
www.infoconstruct.ro Construcþiile de locuinþe în anul 2012 În trimestrul IV 2012 au fost date în folosinþã 15912 locuinþe, în creºtere cu 540 locuinþe, faþã de trimestrul IV 2011. În anul 2012 au fost terminate 42566 locuinþe, în scãdere cu 1890 locuinþe, faþã de anul 2011. Pe medii de rezidenþã, atât în trimestrul IV 2012 cât ºi în trimestrul IV 2011, cele mai multe locuinþe au fost construite în mediul rural, 55,6 %, respectiv 59,6%. Repartiþia pe fonduri de finanþare a locuinþelor terminate relevã faptul cã, faþã de trimestrul IV 2011, în trimestrul IV 2012, numãrul locuinþelor realizate din fondurile publice a crescut cu 702 locuinþe, iar numãrul locuinþelor realizate din fondurile private a scãzut cu 162 locuinþe. Distribuþia în profil regional subliniazã o creºtere a numãrului locuinþelor terminate pe total cu 540 locuinþe, creºtere reflectatã în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud – Est (+618 locuinþe), Sud – Vest Oltenia (+289 locuinþe), Vest (+71 locuinþe) ºi Centru (+64 locuinþe). În urmãtoarele regiuni de dezvoltare, numãrul locuinþelor terminate a scãzut astfel: Bucureºti – Ilfov (-192 locuinþe), Nord – Est (-165 locuinþe), Nord – Vest (-92 locuinþe) ºi Sud – Muntenia (-53 locuinþe). Anul 2012 faþã de anul 2011 Pe medii de rezidenþã, analiza construcþiei de locuinþe noi pune în evidenþã menþinerea ponderii în mediul rural a locuinþelor terminate, atât în anul 2011 (56,4%) cât ºi în anul 2012 (56,3%). Repartiþia pe fonduri de finanþare a locuinþelor terminate relevã faptul cã, faþã de anul 2011, în anul 2012, numãrul locuinþelor realizate din fonduri private a scãzut cu 2520 locuinþe, iar numãrul locuinþelor realizate din fonduri publice a crescut cu 630 locuinþe. Distribuþia în profil regional pune în evidenþã o scãdere a numãrului locuinþelor terminate. Cele mai semnificative scãderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord–Est (-1131 locuinþe), Centru (-763 locuinþe), Bucureºti – Ilfov (-418 locuinþe), Nord – Vest (-382 locuinþe) ºi Sud – Muntenia (-124 locuinþe). Creºteri s-au înregistrat în regiunile de dezvolatre: Sud – Vest Oltenia (+701 locuinþe), Sud – Est (+206 locuinþe) ºi Vest (+21 locuinþe). Volumul construcþiilor la 30 aprilie 2013 În luna aprilie 2013, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut faþã de luna martie 2013, ca serie brutã cu 8,8%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate a scãzut cu 3,7%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut ca serie brutã cu 9,4%, iar ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 10,1%. În perioada 1.1-30.IV.2013, comparativ cu perioada 1.1-30. IV.2012, volumul lucrãrilor de construcþii, a scãzut atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate cu 6,0%, respectiv cu 6,6%. Aprilie 2013 comparativ cu martie 2013 În luna aprilie 2013, volumul lucrãrilor de construcþii (serie brutã) a crescut faþã de luna martie 2013 cu 8,8%, creºtere evidenþiatã astfel: la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 29,5%, la lu-
crãrile de reparaþii capitale cu 6,6% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 2,5%. Pe obiecte de construcþii, au avut loc creºteri astfel: la clãdirile nerezidenþiale cu 21,0%, la clãdirile rezidenþiale cu 9,7% ºi la construcþiile inginereºti cu 3,8%. Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna aprilie 2013, comparativ cu luna martie 2013, a înregistrat o scãdere cu 3,7. Pe elemente de structurã, s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 15,1%, respectiv cu 6,9%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 11,0%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la clãdirile rezidenþiale ºi la construcþiile inginereºti cu 10,1%, respectiv cu 9,3%. La clãdirile nerezidenþiale s-a înregistrat o creºtere cu 7,4%. Aprilie 2013 comparativ cu aprilie 2012 Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, ca serie brutã, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 9,4%, scãdere reflectatã prin lucrãrile de construcþii noi (-20,0%). Creºteri au fost la lucrãrile de reparaþii capitale (+16,8%) ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (+13,9%). Pe obiecte de construcþii, s-au înregistrat urmãtoarele scãderi: la construcþiile inginereºti cu 12,6 %, la clãdirile rezidenþiale cu 5,3% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 3,4%. Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna aprilie 2013, comparativ cu luna aprilie 2012 a scãzut cu 10,1%. Pe elemente de structurã, la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente ºi la lucrãrile de reparaþii capitale, s-au înregistrat creºteri cu 12,9%, respectiv cu 12,6%. La lucrãrile de construcþii noi a avut loc o scãdere cu 20,3%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut astfel: la construcþiile inginereºti cu 13,7%, la clãdirile rezidenþiale cu 9,9% ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 4,6%. Aprilie 2013 comparativ cu aprilie 2012 În perioada 1.I-30.IV.2013, comparativ cu perioada 1.I-30.IV.2012, volumul lucrãrilor de construcþii, serie brutã, a scãzut cu 6,0%. Pe elemente de structurã la lucrãrile de construcþii noi s-a înregistrat o scãdere cu 16,4%. Creºteri au fost la lucrãrile de reparaþii capitale (+35,5%) ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente (+11,6%). Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut la clãdirile rezidenþiale cu 11,6%. La construcþiile inginereºti ºi la clãdirile nerezidenþiale, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 10,5%, respectiv cu 0,5%. În perioada 1.I-30.IV.2013, comparativ cu perioada corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a scãzut cu 6,6%, scãdere evidenþiatã prin lucrãrile de construcþii noi (-15,2%). Lucrãrile de reparaþii capitale ºi lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 38,9%, respectiv cu 8,1%. Pe obiecte de construcþii s-a înregistrat o scãdere la construcþiile inginereºti cu 12,2%. Clãdirile rezidenþiale ºi clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 11,1%, respectiv cu 1,4%. edi\ia
32
mai - noiembrie 2013
|
7
Proiectare, consultan\`, topografie
catalog | internet
infoCONSTRUCT
ANALIZÃ
Autorizaþiile de construire eliberate în trimestrul I 2013 În luna martie 2013, s-au eliberat 3049 autorizaþii de construire pentru clãdiri rezidenþiale, în creºtere cu 43,1% faþã de luna februarie 2013 ºi în scãdere cu 3,0% faþã de luna martie 2012. În trimestrul I 2013, s-a înregistrat aproape acelaºi numãr de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (6873 autorizatii), faþã de trimestrul I 2012 (6875 autorizatii). Martie 2013 comparativ cu februarie 2013 În luna martie 2013 s-au eliberat 3049 autorizaþii pentru construirea de clãdiri rezidenþiale, din care 65,8% sunt pentru zona ruralã. Distribuþia în profil regional evidenþiazã o creºtere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creºteri s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+210 autorizaþii), Nord-Est (+133 autorizaþii), Centru (+131 autorizaþii), Sud-Est (+123 autorizaþii) ºi Nord-Vest (+101 autorizaþii). Martie 2013 comparativ cu martie 2012 În luna martie 2013 faþã de aceeaºi lunã a anului precedent, se remarcã o scãdere a numãrului de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (-95 autorizaþii). Cele mai importante scãderi s-au înregistrat în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-50 autorizaþii), Nord-Est (-36 autorizaþii) ºi Sud-Vest Oltenia (-25 autorizaþii). Creºteri s-au înregistrat în douã regiuni de dezvoltare, respectiv Centru (+36 autorizaþii) ºi Bucureºti-Ilfov (+5 autorizaþii). Trimestrul I 2013 comparativ cu trimestrul I 2012 În trimestrul I 2013, s-a eliberat aproape acelaºi numãr de autorizaþii de construire eliberate pentru clãdiri rezidenþiale (6873 autorizatii), faþã de trimestrul I 2012 (6875 autorizatii). În trei regiuni de dezvoltare s-au înregistrat creºteri respectiv: Bucureºti-Ilfov (+135 autorizaþii), Centru (+84 autorizaþii) ºi Vest (+73 autorizaþii). Scãderi a numãrului de autorizaþii de construire au fost în urmãtoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-161 autorizaþii), Sud-Est (-73 autorizaþii), SudMuntenia (-28 autori-
edi\ia
32
8
|
mai - noiembrie 2013
zaþii), Nord-Vest (-24 autorizaþii) ºi Sud-Vest (-8 autorizaþii). Previziunile nu sunt optimiste La ora la care redactãm acest articol, un euro este cotat de Banca Naþionalã a României la 4,55 de lei, semn al slãbiciunii monedei naþionale dar, mai ales, a economiei naþionale. Unii au pus scãderea monedei naþionale pe seama refuzului Trezoreriei Statelor Unite de a mai tipãri dolari, fapt care a generat o reacþie în lanþ. Alþii spun cã investitorii în moneda naþionalã au retras sume importante, iar alþii, cã leul a avut de suportat încã un atac speculativ. Aºa o fi. Dar, temerea cea mare, de fapt, e aceea cã FMI, Banca Mondialã ºi BED au anunþat pe cãi neoficiale cã refuzã sã mai încheie noi acorduri cu guvernul de la Bucureºti, din cauza neîndeplinirii sarcinilor asumate. Dacã, pânã la jumãtatea anului, se va dovedi aºa, atunci va urma o perioadã deosebit de dificilã. Oricum, situaþia generalã nu este deloc roz. Ni s-a pãrut oportun sã descriem situaþia generalã, pentru cã în funcþie de ea se miºcã ºi industria construcþiilor; mai bine spus, regreseazã: marile lucrãri de infrastructurã au fost oprite; investiþiile în parcurile de energie regenerabilã sau eoliene au fost stopate; reluarea construcþiei de autostrãzi e doar poveste de telejurnal; multe dintre oraºele României ºi-au stopat programele de reabilitare termicã a blocurilor; proiectele de investiþii în ansambluri rezidenþiale au fost oprite ºi ele sau sunt continuate doar pe alocuri, acolo unde se lucreazã în ritm de melc; populaþia nu mai poate face împrumuturi pentru a construi sau a cumpãra case noi; nici mãcar sectorul reparaþiilor nu înregistreazã un ritm prea fericit. Din pãcate, aceasta este imaginea sectorului de construcþii, la jumãtatea anului 2013. Desigur, din cele de sus, derivã ºi celelalte: oprirea sau diminuarea drasticã a vânzãrii ºi închirierii de utilaje; scãderea volumului de vânzãri a materialelor de construcþii; scãderea vânzãrilor de instalaþii, de mobilã (cu diferenþa cã, pe acest segment, exportul merge din ce în ce mai bine), a decoraþiunilor interioare etc. De aceea, previziunea noastrã pentru finalul anului 2013 este, dacã nu, sumbrã, cel puþin, întunecatã.
www.infoconstruct.ro
edi\ia
32
mai - noiembrie 2013
|
9
Proiectare, consultan\`, topografie
catalog | internet
edi\ia
32
10
|
mai - noiembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
mai - noiembrie 2013
|
11
Proiectare, consultan\`, topografie
catalog | internet
Maria Demetriad
Fotogrametria în UAV, soluþia optimã pentru o mãsurãtoare corect Necesitatea de imagini ortorectificate ºi modele digitale ale terenului în studiul unei scene a crescut gradul de implicare al tehnologiei UAV. În funcþie de suprafaþa studiatã, sunt recomandate, fie hexacopterele, fie avioanele dirijate de la sol. În acest fel, fotogrametria UAV poate reprezenta soluþia optimã pentru o mãsurãtoare completã ºi corectã. Printre pionierii acestei tehnologii de vârf, amintim compania Ipartner, care ne-a fost ghid în aceastã prezentare. Caracteristici tehnologice Prin tehnologia utilizatã, este posibilã înregistrarea unei cantitãþi de informaþii foarte densã ºi la o rezoluþie ridicatã. Folosind apoi un software de specialitate, se genereazã mozaicuri din fotografiile obþinute. Tehnologia Structure From Motion eliminã necesarul calibrãrii camerei în prealabil. Tot aceasta permite ºi generarea unui nor de puncte ºi, implicit al unui model digital al suprafeþei. Combinând cele douã produse independente, mozaicul ºi DSM-ul, imaginile pot fi ortorectificate, eliminându-se erorile cauzate de distorsiunea lentilelor, a paralaxelor sau a diferenþelor de nivel de la suprafaþa terenului. Acest material derivat este adecvat pentru determinãri metrice sau digitizare, ca suport ºi sursã pentru întocmirea de planuri ºi hãrþi topografice, cât ºi pentru folosirea în texturarea DTM-urilor. În concluzie, avantajele tehnologiei UAV în direcþia cartografierii aeriene o reprezintã capacitatea de abordare a terenurilor greu sau deloc accesibile, rezoluþia spaþialã, temporalã ºi, uneori, chiar ºi radiometrica superioarã tehnologiilor actuale. Cerinþele care pot fi îndeplinite de fotogrammetria clasicã sunt cu uºurinþã abordate ºi de tehnologia UAV. Limitarea o reprezintã nu metodã de achiziþie ºi prelucrare, ci altitudinea plafonului de zbor. Pe de altã parte, înãltimea scãzutã, nepermisã aeronavelor clasice, introduce UAV în domeniul topografiei, prin precizia cu care preia imaginile ºi prin rezoluþia acestora. Pornind de la înregistrãri raster de rezoluþie ridicatã ºi puncte de control la sol, metoda permite obþinerea de produse precum: DTMedi\ia uri generate automat sau bazate pe linii de 32 restricþie; Mozaicuri; Planuri de situaþie cu curbe de nivel; Modele 3D ale aºezãrilor urbane de
12
|
dimensiuni reduse ºi a celor rurale; Date suport pentru planificare teritorialã; Imagini aeriene oblice; Imagini aeriene ortorectificate; Cartarea regiunilor cu grad crescut de variabilitate (Delta, luncile râurilor, zonele afectate de eroziune, transport ºi acumulare) cu rezoluþie temporalã ridicatã; Cartare costierã; Cartarea zonelor afectate de dezastre. Analiza, interpretarea ºi administrarea datelor Scopul este analiza, interpretarea ºi administrarea elementelor de patrimoniu naþional, prin reprezentãri realiste ºi precise. O astfel de documentare presupune o suitã de tehnici care pot fi substituite de produsele UAV. Tehnicile SfM permit obþinerea unor rezultate de o calitate ridicatã, pornind de la înregistrãri raster, realizate cu o camerã fotograficã. Determinãrile metrice realizate pe cale clasicã presupun eºantionãri eterogene ale sitului. Prin fotogrametria UAV nu mai sunt necesare, odatã cu digitizarea întregii scene. Reprezentãri sub forma de DSM-uri, TIN-uri sau meshe permit abordarea sitului ºi analiza acestuia într-un spaþiu virtual, independet de condiþiile din teren. De asemenea tehnologia folositã presupune înregistrarea datelor fotografice 360 de grade, în jurul obiectivului. Rezoluþia temporalã ridicatã a înregistrãrilor permite urmãrirea evoluþiei în timp, facilitând astfel luarea de decizii pentru protejarea monumentelor ºi a scenelor aflate în stare precarã. Pornind de la înregistrãri raster de rezoluþie ridicatã ºi puncte de control la sol, metoda permite obþinerea de produse precum: modele 3D; crearea de nori de puncte 1:1 caracterizaþi nu numai de poziþia în spaþiu ci ºi de valorile RGB originale; stabilirea gradului de degradare pe baza caracteristicilor spectrale (unde este
mai - noiembrie 2013
posibil); reprezentãri faþade; studiul gradului de degradare; urmãrirea evoluþiei în timp; stabilirea zonelor care trebuiesc adresate în vederea restaurãrii. Monitorizarea ºi reprezentarea Situându-ne într-o perioadã în care importanþa petrolului este foarte mare, necesitatea monitorizãrii constante ºi reprezentarea cât mai fidelã a complexitãþii sitemului petrolier a crescut de la an la an. Tehnologia UAV aduce în domeniul petrolier inovaþii ºi îmbunãtãþeºte produsele deja prezente pe piaþã prin calitatea sa superioarã ºi preþurile reduse. Platformele ºi instalaþiile petroliere sunt bunuri de o foarte mare importanþã ºi valoare, situate în reginuni izolate, dificil de accesat. Pagube asupra acestor instalaþii poate duce la producerea de dezastre ecologice de proporþii, pierderi financiare ºi nu numai, astfel, îmbunãtãþirea metodei de control a devenit o problemã globalã. Tehnologia UAV se evidenþiazã ca fiind o unealtã foarte eficientã în ceea ce priveºte monitorizarea conductelor de gaz ºi petrol. În timp ce se speculeazã privind utilizarea acestora, aceastã tehnologie permite punerea în practicã ºi pionieratul în aceastã direcþie. Cu ajutorul dronei pot fi evidenþiate scurgeri de petrol sau deteriorãri ale echipamentelor datoritã senzorilor în infraroºu. Chiar dacã acestea nu sunt vizibile cu ochiul liber, eventualele pagube pot fi reperate, produsele petroliere având o semnãturã spectralã uºor de evidenþiat în infraroºu termal. Eventuala utilizare a aparatelor de zbor cu echipaj uman în acest scop ar fi impracticã ºi, în aceelaºi timp, periculoasã. De asemnea, un numãr ridicat de ore de zbor ar fi foarte costisitor.
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
În aceastã aplicaþie, avantajele fotogrametriei UAV sunt: Accesibilitate: cu ajutorul UAV se poate pãtrunde în zone contaminate, dificile pentru operatori umani; Siguranta: protecþia personalului prin efectuarea de mãsurãtori de la o distanþã sigurã; Rapiditate: mãsurãtorile sunt efectuate într-o perioadã scurtã de timp; Autonomie ridicatã: Graþie vitezei reduse de zbor ºi a posibilitãþii de a plana, combinatã cu un traseu de zbor programabil, se pot studia conductele pe întregul lor traseu. Astfel, se pot realiza: Planuri de situaþie bogate în detalii; Model 3D al terenului ºi al instalaþiilor; Hãrþi tematice; Analize de protecþia a mediului ºi ecologice; Studii privind eventualele pericole ºi inspecþia perioadicã a echipamentelor. Monitorizarea cãilor de comunicaþii Cu toate cã tehnicile topografice convenþionale rãmân în vigoare, realitatea ne domonstreazã cã, în anumite circumstanþe, avem nevoie de mai mult. Aflatã pe piaþã de o perioadã relativã scurtã de timp, tehnologia UAV oferã produse mult mai detaliate ºi la o precizie superioarã, într-un interval de timp mult mai scurt în comparaþie cu metodele clasice de fotogrametrie sau topografie. Tehnologia UAV oferã o rezoluþie mult superioarã celorlate metode, nivelul de detalii ridicându-se la cerinþele proiectelor cu un cost scãzut ºi cu o perioadã de execuþie mult mai scurtã.
Avantajele pe care le oferã acest sistem sunt: Accesibilitate: se pot executa mãsurãtori în zone greu accesibile sau închise traficului (precum traseele de autostrãzi, în cazul în care starea solului permite avansarea cu dificultate); Rapiditate: efectuarea de mãsurãtori întrun interval de timp scurt; Costuri reduse: în comparaþie cu celelate metode clasice folosite; Diversitate: în urma unei singure mãsuratori se pot extrage mai multe produse, în funcþie de interes. Pot fi realizate urmãtoarele lucrãri: Analiza preliminarã a terenului pentru optimizarea viitorului amplasament; Studiul desfãºurãrii construcþiei; Aproximãri volumetrice; Actualizarea traseului pentru întocmirea de hãrti ºi planuri; Mozaicuri, ca suport pentru planuri ºi hãrþi; Studiul desfãºurãrii construcþiei. Monitorizarea reþelelor de înaltã tensiune O utilitate foarte mare o are tehnologia UAV ºi în cadrul monitorizãrii reþelelor, datoritã dimensiunilor reduse, a manevrabiliþãþii ridicate ºi a capacitãþii de a urma un plan de zbor prestabilit. Astfel se reduc riscurile asupra personalului, presupuse de operaþiuni precum controlul echipamentului. Nivelul de detalii este impus de operaþiunea care se doreºte a fi
realizatã. Un alt avantaj remarcabil este reducerea timpului dedicat etapei de teren ºi a costurilor derivate. Rezoluþia temporalã este impusã tot de tipul de lucrare realizat, însã depãºeºte orice altã metodã, permiþând, de asemenea, realizarea unei arhive ºi controlul evoluþiei în timp a echipamentului. Microdronele sunt utilizate oriunde este necesarã inspecþia de cãtre personalul specializat, însã accesul este imposibil sau prea periculos. Construcþia robustã ºi invarianþa la intemperii fac din acestea, instrumentul ideal pentru astfel de obiective. Conceptul modular permite utilizarea unei game vaste de instrumente. Pe lângã camerele digitale de mare rezoluþie ºi gamã spectralã variatã, sisteme de video recepþie ºi transmisie, se mai pot folosi detectoare de gaz, aparate de mãsurat nivelul radiaþiilor, camere termale sau sonometre, senzori de temperaturã sau edi\ia 32 umiditate. (Mai multe, pe www.ipartner.ro)
mai - noiembrie 2013
|
13
Proiectare, consultan\`, topografie
catalog | internet
edi\ia
32
14
|
mai - noiembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
mai - noiembrie 2013
|
15
Proiectare, consultan\`, topografie
catalog | internet
edi\ia
32
16
|
mai - noiembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
17
catalog | internet
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
18
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
19
catalog | internet
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
20
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
21
catalog | internet
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
22
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
23
catalog | internet
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
24
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
25
catalog | internet
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
26
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
27
catalog | internet
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
28
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Proiectare, consultan\`, topografie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
29
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare Maria Demetriad
Semne de revigorare pe piaþa imobiliarã Dupã un minim înregistrat în 2012, piaþa imobiliarã pare a da semne de revigorare, dar nu din perspectiva preþurilor care continuã sã rãmânã la pragul de jos, ci al volumului de tranzacþii. Tranzacþiile au devenit mai realiste Anul 2013 ar putea aduce mai multe tranzacþii pe piaþa imobiliarã din România dupã ce în 2012, piaþa s-a stabilizat iar tranzacþiile au devenit mai “realiste”. “Pe piaþã au rãmas jucãtorii foarte puternici, cu interes pe termen lung”, a declarat pentru cotidianul Bursa domnul Mihnea ªerbãnescu, director general DTZ Echinox. ”Începutul de an 2013 a concretizat mai multe tranzacþii ºi în special, achiziþii. Se întrevede, de asemenea, o uºoarã creºtere a nivelului chiriilor”, a mai spus domnul ªerbãnescu. În opinia directorului general DTZ Echinox, ”România are potenþialul pentru a redeveni atractivã în faþa investitorilor strãini. În prezent, piaþa imobiliarã localã este concuratã la nivel
regional de Polonia. Aceasta reprezintã însã o piaþã scumpã, care genereazã randamente (yield-uri) mai mici, pânã în 6%, faþã de 8-9%, cât poate oferi România. Diferenþa de preþ dintre cele douã pieþe nu se justificã, însã, România este perceputã de investitorii internaþionali ca fiind mai riscantã.” Demararea unor noi proiecte imobiliare în România este condiþionatã de îmbunãtãþirea accesului la servicii financiare, acestea fiind scumpe, comparativ cu Polonia ºi, cu atât mai mult, faþã de Europa de Vest. “Teoretic, existã disponibilitate de finanþare, însã condiþiile sunt greu de îndeplinit ºi în principal, cerinþa privind contribuþia mare a capitalului propriu”, argumenteazã domnul ªerbãnescu.
din România vine dinspre zona proiectelor de retail, incluzând aici renovarea ºi extinderea unor centre comerciale existente”, apreciazã Razvan Sin, Directorul departamentului de retail din cadrul DTZ Echinox. Pe segmentul de birouri, potenþialii clienþi tatoneazã nu doar Bucureºtiul, ci ºi oraºele secundare precum Cluj-Napoca, Timiºoara ºi Iaºi. ”În momentul de faþã se remarcã noi cereri de închiriere venite din partea unor companii din America”, a precizat pentru acelaºi cotidian Mãdãlina Cojocaru, Directorul departamentului de birouri DTZ Echinox. Pe piaþa de spaþii industriale, centrul de greutate se mutã dinspre Bucureºti, unde, de altfel, rata de neocupare este în prezent destul de mare, spre oraºe precum Timiºoara, Braºov, Oradea ºi Ploieºti.
Oricum, ”optimismul pentru piaþa imobiliarã
”Chiar dacã dezvoltatorii sunt astãzi reþinuti
edi\ia
32
30
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
în a efectua noi investiþii în rezidentiale, existã în continaure tranzacþii, în special pe segmentul de lux care nu este condiþionat de finanþarea bancarã. Pe aceastã niºã bugetele sunt mari, însã clienþii sunt foarte atenþi ºi pretenþioºi, iar oferta este limitatã”, a explicat Mihaela Panã, directorul departamentului rezidenþial din cadrul DTZ Echinox. Pe piaþa rezidenþialã au survenit schimbãri importante în 2012. Pentru prima datã în ultimii patru ani, bãncile au început sã îºi lichideze portofoliile de apartamente. În perspectivã, activitatea investiþionalã în rezidenþiale se va relua. “Mã aºtept la reîntoarcerea fondurilor de investiþii, acum ele doar tatoneazã terenul”, a adãugat doamna Panã. Unii opineazã cã greul a trecut Ce a fost mai greu a trecut. Piaþa imobiliarã începe sã se stabilizeze, ba chiar se pregãteºte timid de o relansare. Transformarea programului Prima Casã în Noua Casã, care vizeazã strict imobilele noi, va ajuta piaþa construcþiilor. Aceasta ar fi o altã opinie car reiese din analiza efectuatã de Imopedia.ro, împreunã cu domnul Adrian ªiºchin, director regional RE/MAX România. Aceasta a afirmat pentru site-ul citat cã: ”Trebuie subliniat cã existã piaþã imobiliarã, existã piaþa agenþiilor imobiliari ºi, desigur, putem discuta despre piaþa creditelor ºi a produselor care servesc piaþa imobiliarã. Fiecare are segmente specifice ºi va avea un ritm propriu. Per total, consider cã va fi un an de acalmie ºi un an pregãtitor pentru elementele de relansare care vor veni, întrucât dupã o perioadã secetoasã sau ploioasã vine ºi un pic de soare. Atât locuinþele vechi, cât ºi cele noi au diferite componente. În fiecare dintre ele existã componenta de lux ºi aceasta va avea o anumitã dinamicã. Consider cã va reveni uºor o cerere pentru elemente de lux din partea investitorilor care au reuºit sã se capitalizeze în perioada crizei ºi sã genereze cash. În aceastã zonã, vor fi oportunitãþi investiþionale deosebite. Ca prognozã a preþurilor, per total, nu vãd în momentul acesta scãderi dramatice, ci mai degrabã o acalmie, de continuare a ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni ale lui 2012. În privinþa modificãrii programului Prima Casã, în ”Noua Casã”, existã desigur motive ºi, de asemenea, consecinþe. Programul îºi propune sã stimuleze în mod special produsele nou construite, prin acest produs se doreºte o relansare a industriei construcþiilor ºi a tot ceea ce înseamnã - furnizori ºi elemente din industrie care ajutã construcþiile. De altfel, se ºtie foarte clar cã în momentul în care construcþiile merg, economia merge. Pentru un client, posibil cumpãrãtor, nu este varianta cea mai sãnãtoasã în acest moment,
deoarece îi îngrãdeºte posibilitatea de a accesa un credit prin Prima Casã în vederea achiziþionãrii unei locuinþe vechi. Sunt proprietãþi care, chiar dacã nu sunt relativ noi, ar putea sã se încadreze mai bine în criteriile lui de cumpãrare. Existã deci o veste bunã pentru dezvoltatori ºi pentru relansarea industriei construcþiilor, pentru constructori, poate pe termen lung sã contribuie la o uºoarã creºtere a numãrului locurilor de muncã. Pentru client, pentru populaþie, acest lucru poate avea un efect secundar, prin crearea unor locuri de muncã, dar pentru cel care îºi doreºte sã cumpere o proprietate veche este un element de restricþionare. Proiecte noi au început deja sã aparã, ele sunt gândite dintr-o strategie care reflectã în acest moment profilul cumpãrãtorului care în perioada de vârf a pieþei imobiliare nu a fost bine targetat ºi anume proiecte care reflectã cumpãrãtorul local, care þin de tipologie, de mediu, de familie, de oraºul în care locuieºte ºi de capacitatea lui de platã, precum ºi de dorinþa de a accesa un anume tip de produs. ºi aici discutãm de clasa medie care continuã sã fie în uºoarã formare. Astfel de produse, dacã sunt gândite cum trebuie, se vând, mai ales dacã se declarã o transparenþã corectã a felului în care a evoluat preþul ºi cum s-a ajuns la acel preþ. Chiar dacã este crizã, produsele se vând, dacã existã o transparenþã realã legatã de felul în care a evoluat preþul per metru pãtrat, în care se spune transparent cât a fost preþul terenului, cât au fost materialele de construcþii. O transparenþã totalã ar trebui sã includã chiar ºi discounturile care se aplicã în cazul achiziþiei materialelor de construcþii, care uneori ajung sã fie de 20-25%, poate chiar 40%. Astfel, o negociere transparentã ºi garanþia oferitã conduc la un element de succes. Lipsa
transparenþei, costul mare al terenurilor, din cauza faptului cã au fost cumpãrate când piaþa imobiliarã era pe val, precum ºi felul în care s-a poziþionat produsul au fãcut ca multe proiecte sã nu fie vandabile. Cei care au înþeles aceste aspecte sunt în piaþã ºi vând. Programul guvernamental sigur cã ajutã un pic din perspectiva creditãrii, însã ºurubul a fost strâns destul de tare de cãtre bãnci, iar realitatea aratã cã produsele financiar-bancare oferite pentru creditare sunt, la ora actualã, puþin competitive. Sunt puþine persoane care se calificã din perspectiva veniturilor pe care le înregistreazã. Cu siguranþã cã, atunci când elemente de creditare sunt alocate pe un anumit segment de piaþã, respectiv cel nou, celãlalt segment, cel vechi, va resimþi acest lucru. Va fi un impact. Nu trebuie sã înþelegem cã noul program va conduce la vânzarea locuinþelor noi rãmase nevândute de mult timp, ele nu se încadreazã în plafonul Prima Casã. Ele au rãmas nevândute din cauza preþului mare. Continuãm sã vedem cã pe piaþa terenurilor existã un numãr limitat de tranzacþii. Dacã vorbim de terenuri care au avut la bazã elemente pur speculative, ele nu sunt vandabile. Ele au fost cumpãrate la un preþ foarte bun, dar când piaþa era pe val. Nu existã un apetit pentru suprafeþe mari, pentru terenuri care aveau ca destinaþie cartiere întregi de locuinþe. Pentru terenurile agricole existã în acest moment o efervescenþã, ele nu au scãzut, ci dimpotrivã au crescut. Terenurile agricole cele mai atractive sunt cele care au un grad ridicat de comasare, acestea s-au apreciat ºi continuã sã meargã foarte bine. Terenurile care erau alocate pentru construcþia de case unifamiliale, de genul 400-500 mp se miºcã relativ greu.”, edi\ia a completat interocutorul, pentru sursa citatã. 32
iunie - decembrie 2013
|
31
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
32
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
33
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
34
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
35
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
36
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
37
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
38
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
39
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
40
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
41
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
42
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
43
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
44
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
45
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
46
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
47
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
48
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
49
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
50
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
51
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
52
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
53
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
54
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
55
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
56
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
57
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
58
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
59
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
60
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
61
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
62
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
63
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
64
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
65
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
66
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
67
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
68
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
69
catalog | internet
Antreprenoriat, construc\ii, imobiliare
edi\ia
32
70
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
71
catalog | internet
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din` Maria Demetriad
Amenajãrile, între economie ºi extravaganþã
În condiþiile scãderii puterii de cumpãrare a populaþiei, cheltuielile cu amenajãrile interioare, exterioare ale clãdirilor sau ale grãdinilor ar putea reprezenta un moft, lucru în totalã discordanþã cu interesul firmelor care îºi desfãºoarã afacerile în aceastã zonã. Tocmai de aceea, inventivitatea, dar ºi puterea de a jongla cu oferta ºi, mai ales, cu preþurile lucrãrilor, sunt puse la încercare. Credem cã prezentarea ultimelor tendinþe de pe piaþa specificã poate însemna un ghid al orientãrii afacerilor.
Finisaje cu panouri 3D!
Deschiderea clientului spre ultima modã Ultimele standarde, în materie de amenajãri, fac apel la funcþionalitate dar ºi la concepþia de design, cele douã coordonate fiind subsumate unui preþ corect în raportul comercial dintre ofertant ºi client. Iatã principalele linii ale anului 2013: Stilul anului 2013 este, fãrã îndoialã, stilul minimalist, care presupune un grad mare de funcþionalitate, libertate ºi lejeritate. Se renunþã la mobilierul masiv ºi voluminos, care ocupã spaþiu ºi aglomereazã încãperea, fãcându-le loc pieselor de mobilier funcþionale ºi practice. Se accentueazã tot mai mult trendul eco în decorarea casei. Astfel, se vor folosi finisaje ºi elemente decorative de origine naturalã, organicã: piatra, lemnul, pluta, bambusul, argila etc. Finisaþi ºi decoraþi casa în culoarea violet ºi toate nuanþele lui: levãnþicã, indigo, mov, lila sau culoarea vinetei. Designerii de interioare considerã cã una dintre cele mai populare combinaþii cromatice ale anului 2013 va fi combinaþia gamei de nuanþe violet cu nuanþele de gri. În cazul în care clientul nu se numãrã printre fanii culorii violet, orientati-l spre nuanþe de verde, mai ales cã verdele smarald a fost numitã oficial culoarea anului 2013. Puteþi alege dintr-o sumedenie de nuanþe de verde: verde crud, vernil, verde albãstrui, verde smarald etc. Tendinþa în materie de mobilier a anului 2013 este cãtre piese confortabile, practice, în nuanþe deschise. Alegeþi pentru livingul clienþilor canapele ºi fotolii cu design minimalist, de culoare albã, care vor contrasta excelent cu nuanþele de violet sau verde ale pereþilor.
O noutate în domeniul finisajelor interioare o constituie panourile decorative moi pentru pereþi. Pe lângã faptul cã îmbracã într-un mod inedit ºi elegant pereþii unei încãperi, panourile decorative moi asigurã o foarte bunã izolaþie fonicã, fãcându-le ideale pentru finisarea pereþilor din dormitor, de exemplu. Panourile decorative 3D sunt un alt tip de finisaj în tendinþele anului 2013. Cu ajutorul lor se pot obþine pereþi în relief, accentuând astfel anumite zone din casã. ºi panourile 3D sunt bune izolatoare fonice. Folositi cu încredere decoraþiunile autocolante de vinil pentru decorarea pereþilor. Inventate relativ recent, abþibildurile pentru pereþi au cãºtigat tot mai mult teren în ultimii ani, devenind unul dintre accesoriile obligatorii în finisarea ºi decorarea interioarelor în acest an. Nu ezitaþi sã folosiþi obiecte decorative lucrate manual: cuverturi, pãturi, feþe de pernã, feþe de masã, cufere, tãvi, mãsuþe, cutii sau dulapuri decorate manual cu ajutorul tehnicii decupajului etc. Pentru podele, puteþi alege pardoseli naturale din bambus sau plutã. Pe lângã faptul cã se încadreazã în trendul eco al anului 2013, cele douã tipuri de pardoseli sunt antialergice, fãcându-le ideale, atât pentru familiile cu copii, cât ºi pentru persoanele care suferã de astm sau de diverse alergii. Ideea de open-space este o altã tendinþã a anului 2013. Spaþiile deschise ºi fluide, lipsa pereþilor despãrþitori, înlocuiþi pe alocuri de paravane separatoare mobile, definesc aspectul interiorului casei moderne. Astãzi, nu doar bucãtãria ºi livingul pot face parte dintr-un spaþiu comun, open-space, ci ºi biblioteca, biroul, diningul sau chiar dormitorul ºi baia. Desingul este mai puþin costisitor În 2013, designul interior este mai simplu ºi mai puþin costisitor. Mobilierul recondiþionat, imprimeurile dinamice cu dungi, nuanþele de crem ºi albastru sunt unele dintre principalele elemente de design interior. Imprimeurile animaliere revin la modã, în 2013, însã într-o altã formã decât cea aºteptatã. În locul imprimeurilor leopard sau zebrã, în 2013 se poartã þesãturile care reprezintã animale de casã, precum câinii sau elefanþii. Imprimeurile geometrice sau grafice suprapuse sunt ºi ele în tendinþele designului interior în 2013. Acest tip de model este unul dinamic, modern, care creeazã impresia de miºcare. Florile sunt unele dintre cele mai întâlnite modele de design interior ºi în 2013, acestea sunt în tendinþe. În acest an, florile se folosesc în designul interior într-o formã modernã, picturalã, mai degrabã sugeratã, decât concretã, dupã cum sugereazã site-ul casa.acasa.ro.
edi\ia
32
72
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din` Sticla ºi metalul sunt la mare cãutare Sticla, oglinda, metalul sau modelele botanice sunt la mare cautare în anul 2013 ºi aduc locuinþei clientului mai multã viaþã ºi culoare, dar ºi un aer retro, plin de cãldurã ºi confort. Din aceastã perspectivã, iatã care sunt modelele anului: Modelele florale ºi botanice inspirate din designul interior al anilor ‘50 au fost extrem de populare acum cãþiva ani, însã este un trend care refuzã sã disparã. Astfel, ºi în anul 2013, acest trend îºi anunþã prezenþa în locuinþe. De la tapet, pânã la cuverturi ºi perne, modele botanice se regãsesc într-o serie de decoraþiuni pentru locuinþã. De exemplu, pentru a înveseli atmosfera sufrageriei, puteþi folosi modelele florale ºi botanice, utile pentru draperii, perne ºi cuverturi. De asemenea, puteþi adãuga vaze pictate manual ºi diverse alte accesorii. Grupurile de oglinzi- Pentru un aspect nostalgic ºi romantic, puteþi decora locuinþa cu grupuri mici de oglizi. Cele mai recomandate sunt cele înrãmate. Alegeþi rame unice, din metal sau lemn, cu modele interesante. De asemenea, la modã sunt ºi oglinzile înrãmate în piele. Aceste oglinzi sunt ideale pentru un dormitor romantic, pentru femei. De asemenea, oglinzile înrãmate sunt ideale ºi pentru holuri sau sufragerii. Aspect forestier- Suprafeþele simple ºi brute din lemn se regãsesc de asemenea printre trendurile anului 2013. Alegeþi obiecte de mobilier din stejar, fag sau mesteacãn. De asemenea, indicate sunt ºi alte tipuri de lemne pale, curate ºi nelãcuite, cu un aspect cât mai natural. Pot fi alese ºi obiecte de mobilier mai brute, în culori închise. Pentru a recreea atmosfera relaxantã a unei pãduri, alegeþi pentru clienþi accesorii din lemn, cu motive de frunze. Acest trend este ideal, în special pentru amenajarea de toamnã a locuinþei. De asemenea, se pot alege accesorii naturale precum suporturile pentru lumânãri, ciuperci ornamentale sau mobilier rustic. Obiecte din alamã- În anul 2013, în trend sunt ºi decoraþiunile din alamã ºi cupru. Oferã un aspect cald ºi elegant. Accesoriile din alamã sunt ideale pentru suporturile de lumânãri. De asemenea, din alamã, puteþi gãsi accesorii ºi decoraþiuni precum lãmpi ºi vaze. Marmura- Obiectele realizate din marmurã sunt foarte elegante ºi conferã locuinþei mult stil. Din pãcate, marmura este un material foarte scump, astfel cã trebuie sã dispui de un buget consistent pentru a decora casa cu astfel de obiecte. Pentru un aspect stilat, se poate propune clientului un tapet care imitã marmura, aplicatã pe un singur perete al unei încãperi. Sticla tãiatã- Sticla, sub orice formã, este idealã pentru decorarea locuinþei. Oferã un aspect retro ºi reprezintã ºi materialul ideal pentru numeroase obiecte de decor ºi accesorii. Pentru a moderniza aspectul locuinþei, alegeþi suporturi pentru lumânãri din sticlã simplã sau coloratã. O combinaþie interesantã este cea dintre sticlã ºi metal. (Soluþii în plus, pe www.casa.acasã.ro)
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
73
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
74
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
75
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
76
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
77
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
78
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
79
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
80
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
81
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
82
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Amenaj`ri interioare ]i exterioare, gr`din`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
83
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale în construc\ii Maria Demetriad
Oprirea lucrãrilor la Metrou, minus la totalul anual Oprirea lucrãrilor la magistrala din Drumul Taberei a liniei de Metrou, cel mai mare proiect edilitar al Bucureºtiului ºi al României, va genera cu siguranþã un minus important la totalul industriei de construcþii. Deºi se executã unele lucrãri, proiectul este pus sub semnul întrebãrii, mai ales cã unii comentatori nu vãd cu ochi buni hãþiºul birocratic al accesãrii fondurilor europene care, chipurile, au fost obþinute.
Constructorii aºteaptã promisiunile guvernului La începutul acestei veri, B365 anunþa cã ”au reînceput lucrãrile la mai multe staþii de pe viitoarea Magistrala 5 de metrou din Drumul Taberei. Firmele de construcþii lucreazã din fonduri proprii, în aºteptarea banilor promiºi de Victor Ponta printr-o Ordonanþã de Guvern. Lucrãrile la Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei - Universitate au stat “în amorþire” timp de peste douã luni, dupã ce Guvernul nu a alocat fonduri suficiente în bugetul pe 2013 pentru continuarea lucrãrilor. La momentul actual se pare cã muncitorii au revenit pe ºantierele staþiilor pentru a efectua lucrãrile cele mai importante, din fondurile proprii ale firmelor de construcþii Max Boegl ºi Tehnologica Radion. Dar companiile de construcþii aºteaptã în continuare certitudini privind finanþarea. Tot ce înseamnã Asocierea de constructori e în stand by. Se aºteaptã fondurile promise de Ponta prin OG ºi atunci vor începe din nou lucrãrile. La capacitate maximã se va ajunge dupã cam 30 de zie de la începerea lucrãrilor, adicã pe la mijlocul lunii mai. Banii ar trebui sã ajungã circa 3 luni, pânã la rectificarea bugetarã promisã de Guvern”.
edi\ia
32
84
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Finanþare ridicolã La rândul sãu, Iulian Anghel, editor al Ziarului financiar, opina cã ”ne putem lua adio de la magistralele 4 (Parc Bazilescu-Strãuleºti) ºi 5 (Drumul Taberei-Universitate)”. Chiar adio, nu putem spune, dar o amânare pe termen foarte lung este posibilã. Iatã comentariul: ”În România, a trece un program de investiþii pe finanþare europeanã este cea mai bunã metodã de a te spãla pe mâini. Întâi îi tai finanþarea naþionalã, apoi mimezi eforturi supraomeneºti de a-l trece pe finanþare europeanã. Faci mare tam-tam când Comisia
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale în construc\ii
Europeanã aprobã finanþarea ºi apoi pleci la culcare pentru cã nu mai e treaba ta. Aºa s-a întâmplat ºi cu autostrãzile: mare fericire când au fost aprobate la finanþare ºi rezultate nule în atragerea propriu-zisã a banilor de la UE. Aºa ºi cu magistralele de metrou amintite al cãror cost este de aproximativ 1,2 mld. euro. BEI i-a acordat o linie de finanþare de peste 450 mil. euro. Lucrãrile au pornit, dar când a venit vremea sã punã bani, Guvernul a zis stop joc. Finanþarea acordatã proiectului prin legea bugetului pe 2013 este de doar 21 mil. euro, iar finalizarea lucrãrilor a fost amânatã din 2015 pentru 2018. Iatã vestea cea mare: continuarea investiþiei la Metrou va fi asiguratã din fondurile europene nerambursabile din Programul Operaþional Transporturi (POS-T). POS Mediu se adreseazã marilor proiecte ale administraþiei statului – fiecare judeþ are câte un mare proiect de alimentare cu apã,
în valoare medie de 100 mil. euro. În total, pe POS Mediu au fost rambursaþi de UE în contul plãþilor efectuate 581 mil. euro, adicã 12% din suma totalã alocatã programului de 4,5 mld. euro. Acest lucru înseamnã cã fiecare dintre cele 369 de proiecte aprobate pe POS-Mediu a primit o finanþare medie de 1,5 mil. euro. Nu este ridicol? Este. Dar miniºtrii continuã sã se batã cu pumnul în piept. Ministerul Transporturilor povesteºte de câteva sãptãmâni despre efortul ministrului de resort Relu Fenechiu de a introduce în finanþarea UE metroul bucureºtean. Ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici se laudã cã anul acesta va lua de la UE peste 6,5 mld. euro. Absorbþia totalã la 3 luni este ceva mai bunã decât în perioada similarã a anului trecut. Dar, dacã te uiþi pe raportãrile Ministerului Finanþelor constaþi urmãtorul lucru: rata absorbþiei fondurilor europene la 3 luni a crescut pe toate cele ºapte programe operaþionale cu un ridicol 1,5%. Cum sã crezi cã va lua Metroul sute de milioane de euro de la UE, când POST nu a fost în stare sã ia în ºase ani nici 7% din fondurile totale?”, încheie autorul.
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
85
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
86
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
87
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
88
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
89
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
90
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
91
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
92
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
93
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
94
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
95
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
96
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
97
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
98
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
99
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
100
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
101
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
102
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
103
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
104
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
105
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
106
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii edilitare, lucr`ri speciale ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
107
Construc\ii lemn, tâmpl`rie lemn, mobil` Maria Demetriad
Semne bune pentru piaþa de mobilã Finalul anului 2012 a venit cu rezultate bune pentru industria de mobilã, în condiþiile în care jucãtorii spun cã ºi-au fãcut bugetele, iar o parte dintre ei sunt optimiºti vizavi de evoluþia pentru acest an. Promoþiile sau produsele noi au fost cele care au revigorat vânzãrile, dupã ce deschiderile de noi magazine, care în trecut reprezentau motorul de creºtere, au fost trecute în plan secund. Optimismul vine de la strãini Pe piaþa de mobilier optimismul vine acum din vânzãrile din perioada sãrbãtorilor de iarnã sau de pe pieþele externe, afirmã jucãtorii din domeniu. “Ne-am bugetat o creºtere de 4%, comparativ cu perioada similarã a anului trecut. Credem însã cã ne vom depãºi þintele propuse “, a declarat pentru Ziarul financiar Lars Lund, country manager al Kika România. Retailerul austriac deþine un singur magazin în Capitalã, deschis în anul 2008, fiind situat în parcul comercial West Park din zona Militari. Unitatea se întinde pe o suprafaþã totalã de 27.000 de metri pãtraþi, iar investiþia s-a ridicat la 31 mil. euro. Pe de altã parte, omul de afaceri Dan ªucu, proprietarul grupului Mobexpert, se aratã sceptic în ceea ce priveºte pãstrarea ritmului de creºtere. În primele trei trimestre ale anului trecut, grupul pe care îl conduce a înregistrat o creºtere a vânzãrilor de 6%, în linie cu estimãrile iniþiale. Dar, “august a fost foarte bun, septembrie a început sã scadã, iar finalul nu a arãtat prea bine. În 2011, perioada octombriedecembrie a fost foarte bunã, mai bunã decât ne-am aºteptat”, îºi motiveazã ªucu scepticismul. edi\ia
32
Magazinele din provincie au început sã recupereze din scãderea înregistratã încã din 2008, pe baza noilor colecþii. Pariul lui ªucu mobila de exterior - s-a dovedit câºtigãtor ºi a susþinut de asemenea
108
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii lemn, tâmpl`rie lemn, mobil` rezultatele bune, însã omul de afaceri spune cã acest segment a ajuns deja la un echilibru ºi acum are noi pariuri: covoarele, saltelele ºi canapelele. “Pe partea de covoare aº vrea sã dublez cifra de afaceri în urmãtorii doi ani. Colecþiile pe care le-am vãzut la târguri justificã lucrul acesta”, spune ªucu. În ceea ce priveºte fabrica de saltele Soft Mex pe care o deþine, omul de afaceri spune cã negociazã cu un brand american în cadrul unui contract de licenþã, sã producã pentru piaþa regionalã a acestuia. În prezent, fabrica nu produce pentru export. Saltelele se contureazã însã a fi motorul de creºtere pentru retailerii de mobilã ºi decoraþiuni interioare. Astfel cã ºi Kika resimte impulsul acestui sector. “Saltelele au înregistrat o creºtere de 18%, bucãtãriile 15%, articolele de dining au marcat un avans de 12%, în timp ce canapelele au avut un avans de 7%. Acestea sunt cele mai mari creºteri pe categorii de produse”, a spus Lars Lund de la Kika. El mai noteazã cã noile produse din colecþii ºi perioadele de promoþii au fost principalele motoare ale vânzãrilor. O soluþie: producþia pe serie micã În categoria celor optimiºti intrã ºi Alexandru Rizea, fondatorul companiei Lemet, care a avut o creºtere a cifrei de afaceri de 20%, în 2012, faþã de 2011, când afacerile s-au situat la 173 mil. lei (40,8 mil. euro). “În prima parte a anului trecut, vânzãrile au mers conform estimãrilor. Am depãºit 70 de milioane de lei la ºase luni din 2012, iar ultimul trimestru va pãstra cu siguranþã aceeaºi creºtere”, a spus fondatorul Lemet. El explicã faptul cã aceastã creºtere a venit odatã cu investiþiile în noua linie de producþie Lemet, care produce mobilier în serii mici (chiar pânã la o unitate), investiþiile ridicându-se la aproximativ 6 milioane de euro. Totodatã, producãtorul Lemet, care opereazã ºi reþeaua de magazine Lem’s, a mãrit dimensiunea unitãþilor, care au ajuns sã aibã în medie 600-700 mp, ceea ce de asemenea a impulsionat vânzãrile. Despre producþia de serie micã, producþia personalizatã, vorbeºte ºi Dan ºucu de la Mobexpert. “Nu existã viitor fãrã posibilitatea de a personaliza. Munca noastrã la partea de mobilã, schimbarea majorã pe care o avem începând cu 2009, este posibilitatea de a micºora seriile ºi de a mãri varietatea. Sunt fabrici din grup care acum produc lucruri la care în 2008 nici nu s-ar fi gândit, pentru cã nu erau organizaþi în acest sens”, a spus Dan ºucu, al cãrui grup de companii a revenit în primele nouã luni ale anului pe profit.
Datele confirmã tendinþa de creºtere ªi datele oficiale confirmã tendinþa de creºtere a pieþei de mobilã. Deºi, începând cu anul 2008, volumul producþiei de mobilã în România a scãzut constant, specialiºtii din industrie preconizeazã o creºtere pe piaþa de mobilier în 2013, vorbind despre o evoluþie pozitivã în termeni de scãdere a importurilor ºi creºtere a pieþei interne. Conform datelor Asociaþiei Producãtorilor de Mobilã din România, în 2008, volumul producþiei de mobilã ºi pãrþile acesteia a ajuns la 1,940 miliarde euro, în 2009, a fost de 1,847 miliarde euro (-5%), în 2010, de 1,820 miliarde euro (-1,5%), în 2011, de 1,780 miliarde euro (-2,2%), iar, în 2012, menþinându-se aproape de nivelul anului precedent. Specialiºtii de la Licitaþia.ro estimeazã creºterea cererii de mobiler în sectorul public. Dar, în 2013, producãtorii din industria mobilei iau totuºi în calcul creºterea afacerilor, punându-ºi sperantele ºi în revenirea consumului pe piaþa internã. Motivul acestor preconizãri optimiste este faptul cã, în 2012, s-au desfãºurat peste 600 de licitatii publice în domeniul mobiler, cu o valoare estimatã la 160 milioane lei, conform datelor de pe www. licitatia.ro. Cu toate acestea, mobila autohtonã a avut puþinã cãutare printre consumatorii români. Exporturile de mobilã din România au atins în ultimii ani un maxim istoric ºi vor continua sã creascã ºi în 2013, principalele destinaþii ale mobilierului românesc fiind Germania, Franþa, Italia, Marea Britanie ºi Olanda. Pe piaþa internã de mobilier, însã, consumul a scãzut direct proporþional cu creºterea importurilor, situaþie deloc favorabilã producãtorilor români. Anii de crizã au afectat industria mobilei din România, deºi acest domeniu se bazeazã pe un fond forestier divers ºi o experienþã îndelungatã. “Criza economicã din 2008-2009 a afectat foarte mult producþia de mobilier. Consumul de pe piaþa localã a scãzut foarte mult”, declara în ultimul trimestru al anului 2012 Mihai Toma, secretarul general al Asociaþiei Clubul Român de Mobilã (ACRM). În prezent, în România existã peste 2.000 de producãtori de mobilier. În aºteptarea renaºterii apetitului cumpãrãtorilor pentru mobilier, firmele producãtoare din aceastã industrie, una dintre cele mai vechi din economia localã, îºi îndreaptã atenþia cãtre licitaþiile publice din domeniu, o realã ºansã de creºtere a vânzãrilor în 2013. În mod constant, prin intermediul licitaþia. ro, jucãtorii din industria de mobilier au acces, atât la o privire de ansamblu asupra proiectelor edi\ia importante existente pe piaþã, cât ºi la informaþii 32 complete asupra fiecãrei achiziþii publice din acest domeniu.
iunie - decembrie 2013
|
109
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
110
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
111
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
112
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
113
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
114
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
115
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
116
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
Construc\ii lemn, t창mpl`rie lemn, mobil`
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
117
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
118
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
119
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice Maria Demetriad Analizând piaþa mai mult decât specificã a halelor industriale, domnii Lucian Safta ºi Nicu Stoica, specialiºti în marketing ºi vânzãri ai firmei Martifer, au declarat pentru site-ul infohale. ro cã, în 2012, s-a observat o scãdere a pieþei. ”Pãrerea noastrã este cã acest aspect a fost cauzat de numãrul mic de proiecte private, iar, dintre ele, foarte multe au fost pe fonduri europene sau cu cofinanþare, iar partea de buget a fost îndoielnicã. Climatul politic a influenþat considerabil piaþa, observându-se în acest sens o mare dezordonare.”, au declarat cei doi. Pentru a depãºi starea de fapt, foarte utilã ar fi aducerea tehnologiilor inovatoare ºi implimentarea acestora, considerând cã pe adoptarea inovaþiei trebuie pus mult mai mult accentul în segmentul proiectãrii. Apoi, de la bun început, este extrem de important sã se identifice nevoile concrete ale beneficiarului, în urma construcþiei acelei hale. Aceastea pot fi identificate cel mai bine în urma discuþiei cu un proiectant specializat, el putând asigura o proiectare optimã, rezultând în acest sens o reducere a costurilor, chiar prin aplicarea de noi tehnologii.
2013 poate aduce o creºtere de 15-20% pe segmentul halelor industriale
Din pãcate, ”Beneficiarii iau de multe ori decizia pe bazã de preþ, nu pe calitate, iar în acest caz, pãcãlelile pot fi extrem de scumpe. Alegerea unui antreprenor general fãrã experienþã ºi fãrã un portofoliu bine definit va genera pagube. De aceea, nu recomandãm economisirea pe partea de consultanþã ºi proiectare.”, au adãugat cei doi. Pentru creºterea afacerii, cei doi specialiºti recomandã: ”Companiile din domeniu trebuie sã investeascã în notorietatea ºi frecvenþa mãrcii, înfiinþarea, la nivel de firmã, a unei echipe care sã realizeze o cercetare continuã a pieþei, concomitent cu achiziþionarea de studii de piaþã la nivel internaþional, privind segmentul de activitate. Apoi, trebuie investit într-un serviciu de informare a pieþei construcþiilor, gen baze de date cu proiecte ºi ºantiere, optarea pentru prezenþa la târguri ºi expoziþii ºi organizarea de conferinte”.
edi\ia
32
În final, specialiºtii comaniei au opinat: ”În 2013, este posibilã o creºtere a pieþei, undeva în jurul a 15-20%, pentru cã se vor debloca fonduri ºi pe partea de infrastructurã ºi poduri.”
120
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Piaþa constructiilor metalice este definitã de un pesimism moderat Sectorul construcþiilor metalice a luat avânt în þara noastrã, în ultimii ani, ca urmare a conºtientizãrii de cãtre potenþialii clienþi a avantajelor acestui tip de lucrãri. Construcþiile metalice prezintã,între altele, avantajele rapiditãþii în execuþie, precum ºi a costurilor scãzute în comparaþie cu lucrãrile clasice din cãrãmidã. Având în vedere greutatea redusã a structurii, cheltuielile de infrastructurã vor fi net inferioare construcþiilor clasice. Este de luat în considerare ºi factorul de mobilitate, care face mult mai uºor procesul de relocare al unei companii care a optat pentru acest tip de construcþie. Prin structura sa, hala metalicã poate fi demontatã ºi reamplasatã fãrã prea mari dificultãþi. De altfel, fenomenul se poate observa foarte clar în cazul multinaþionalelor care au migrat în ultimii ani din Vestul Europei, spre Est. Ca volum, se estimeazã cã aceastã piaþã atinge nivelul de 75 000 de tone. Iar criza economicã îi face pe jucãtorii de pe aceastã piaþã sã priveascã pesimist anul 2013. Procentul de creºtere a pieþei vor depinde în acest an în funcþie de dezvoltãrile industriale care se vor realiza în România ( atât birouri,
Hale, construc\ii metalice
cât ºi clãdiri care urmeazã sã fie dezvoltate în sfera proiectelor industriale). Probabil, din cauza crizei, investiþiile vor stagna temporar, deci, nu vor exista creºteri. Aceeaºi pãrere este împãrtãºitã si de reprentantul Lindab, Istvan Balog, Regional Sales Manager Astron-Lindab: ”Estimarea prognozatã la începutul anului este de neîndeplinit, având în vedere contextul actual. Dar, acum suntem pregãtiþi pentru scenarii pesimiste determinate în primul rând de stoparea finanþãrilor, fenomen generat de criza economicã.” Reprezentanþii companiei Energo Brasov par însã mai optimiºti, apreciind o creºtere de 5%, pentru acest an. Fãrã sã realizãm o ierarhizare a jucãtorilor de pe aceastã piaþã, principalele companii care activeazã în domeniu sunt: Lindab prin divizia Astron, Remco România, Energo Braºov, Ruukki România, Zamil Steel ºi SSAB . Particularitãþile pieþei construcþiilor metalice din România ”Chiar ºi în condiþii de crizã, piaþa din România este una cu potenþial de dezvoltare, dacã luãm în considerare companiile multinaþionale care îºi relocheazã afacerile în Estul Europei, dar,
bineînteles, efectele crizei diminueazã mult planurile pe care ºi le fãcuserã jucãtorii din domeniu. Dupã aderarea la Uniunea Europeanã, putem afirma cã România, începe sã urmeze tendinþele ºi criteriile europene, cu paºi înceþi, dar siguri. Metalul începe sã fie acceptat mai bine ºi sã i se recunoascã valorile: montaj rapid, costuri reduse de întreþinere, rezistenþã seismicã crescutã”, afirmã Istvan Balog, reprezentant al firmei Energo Braºov, care este, însã, mai critic cu privire la piaþa din România: ”Piaþa României este, încã, emergentã, fãrã reguli stricte care sã blocheze accesul companiilor neeligibile tehnicã. Dificultãþile cu care se confruntã companiile care activeazã pe aceastã piaþã sunt diferite, iar principala, rãmâne lipsa invetiþiilor în domeniu. În prezent, România, ca ºi celelalte state, trece printr-o perioadã dificilã. În mod evident, este afectatã ºi piaþa construcþiilor metalice, din cauza scãderii numãrului de proiecte fezabile ºi a stãrii de expectativã a majoritãþii investitorilor. La aceastea se adaugã instabilitatea preþului oþelului, accesul dificil la credite bancare, lipsa facilitãþilor pentru investiþii ºi export, slaba organizare a administraþiei locale în atragerea de investiþii locale ºi corupþia.”, a completat domnul Balog.
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
121
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
122
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
123
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
124
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
125
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
126
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
127
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
128
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
129
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
130
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
131
catalog | internet
Hale, construc\ii metalice
edi\ia
32
132
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
133
catalog | internet
Acoperi]uri
În Europa creºte piaþa, în România, scârþâie! Desigur, piaþa acoperiºurilor este direct legatã de piaþa construcþiilor, pentru simplul motiv cã nu poþi face un acoperiº, fãrã o construcþie care sã-l susþinã! Iar, dacã, în Uniunea Europeanã, piaþa de profil se aflã într-o uºoarã creºtere, în România se cautã alternative pentru a compensa minusurile cauzate de criza care, încã, menþine industria construcþiilor în bãtaia vântului.
În România se mizeazã pe PV
La alþii sunt semne bune Vânzãrile de sisteme pentru acoperiºuri înclinate din Austria s-au stabilizat în 2011, la valoarea de 142,4 milioane de euro, fiind în creºtere temperatã, de 0,6%, faþã de nivelul din 2010. Potrivit unui raport publicat de compania austriacã de cercetare a pieþei, Kreutzer Fischer & Partner, ºi preluat de Agenda constructorului, anul 2012 a însemnat un nou prag pozitiv, de 1, 3 %, ajungând la o valoare de 157 de milioane de euro. Conform unui alt studiu, recent realizat de Institutul de cercetare economicã Interconnection Consulting, piaþa sistemelor de acoperiºuri a consfinþit avansul acestei þãri, precum ºi a Germaniei. Astfel, în Austria, s-a înregistrat un avans moderat de 2,7%, în vreme ce, în Germania, încasãrile pe segmentul analizat au sporit cu 7,1%. Progresul consemnat în zona federalã este cu atât mai remarcabil cu cât, în ultimii ani, domeniul respectiv s-a poziþionat într-o stare de uºor declin. Din punct de vedere valoric, experþii de la Interconnection apreciazã volumul vânzãrilor la 1,1 miliarde euro, numai în Germania ºi la 173,3 milioane de euro în Austria. edi\ia
32
134
|
Pe 20 februarie 2013, la Hotel Intercontinental, din Bucureºti, s-au derulat lucrãrile conferinþei „Rooftop Solar PV Conference 2013”, eveniment dedicat pieþei panourilor fotovoltaice instalate la acoperiºuri ºi organizat de PV România. Tema centralã a simpozionului a fost constituitã de identificarea principalelor oportunitãþi care pot determina dezvoltarea pe scarã largã a proiectelor specifice în þara noastrã, mai ales cã existã toate premisele potrivit cãrora, industria fotovoltaicã sã se dezvolte în 2013, la un nivel superior, în comparaþie cu alte segmente. Aceasta însã, ºi pentru a dinamiza piaþa acoperiºurilor aflatã într-un oarecare blocaj. Beneficiind de una dintre cele mai generoase scheme de sprijin din întreaga Europã, proiectele care presupun montajul de panouri solare (PV), care vor alimenta reþeaua naþionalã de electricitate în acest an, au toate ºansele sã se finalizeze, dupã cum au susþinut organizatorii conferinþei. „Autoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lucrat la estimarea subvenþiilor ºi tarifelor pentru instalaþiile care folosesc energie regenerabilã RES, inclusiv în ceea ce priveºte proiectele fotovoltaice pentru clãdiri. Acestea ar putea fi aplicate din 2013, pentru anumite categorii de sisteme”, declara domnul Zoltan
iunie - decembrie 2013
Nagy-Bege, membru al Comitetului de reglementare al ANRE ºi unul dintre conferenþiarii prezenþi la eveniment. În timp ce proiectele cu adevãrat semnificative din sectorul fotovoltaic au vizat – ºi este posibil sã urmãreascã în continuare – montajul panourilor la sol (cu o capacitate funcþionalã de 50 MW, în România), elementele solare instalate pe acoperiºul imobilelor reprezintã o alternativã atractivã, creînd o combinaþie durabilã între marile parcuri solare ºi clãdirile sustenabile, independente din punct de vedere energetic. „Din experienþa pe care o deþinem, am constatat cã parcurile solare au impulsionat iniþial într-un ritm alert piaþa panourilor fotovoltaice, dar numai livrarea sistemelor care pot fi montate la acoperiºuri reprezintã o afacere pentru viitor, iar, în România, se observã un potenþial imens în acest sens, pentru cã existã numeroase imobile prevãzute cu acoperiºuri noi care permit instalarea panourilor PV”, a explicat Ales Spacil, reprezentant al Departamentului de afaceri internaþionale al companiei Conergy Italia SpA. Structurate în trei sesiuni, lucrãrile conferinþei au dezbãtut subiecte pe teme de actualitate, cum ar fi planurile guvernamentale ºi noutãþile legislative din domeniu, criteriile care
www.infoconstruct.ro
trebuie îndeplinite pentru ca un acoperiº sã se preteze montajului de panouri PV, diferenþele principale dintre sistemele funcþionale la sol ºi cele pentru acoperiºuri, posibilitãþi pentru proprietarii clãdirilor în vederea asigurãrii independenþei energetice, aspecte legate de închirierea suprafeþei unui acoperiº pentru instalarea panourilor PV (din perspectiva pieþei imobiliare), fiind subliniate ºi riscurile aferente acestei operaþiuni etc. Printre conferenþiari, împreunã cu Zoltan Nagy-Bege ºi Ales Spacil, s-au mai aflat: Ion Lungu (Asociatia Producãtorilor de Energie Electricã din România – AFEER), Silvia Vlãsceanu (Asociaþia pentru Utilitãþi în Energie – ACUE), Adriana Guþiu (avocat, asociat senior la Reff & Associates – birou membru al Deloitte Legal), Silvia Popa (partener la Schoenherr), Laura Neacºu (avocat al Noerr), Alexandru Cojocaru (Schneider Electric), Laszlo Farkas (IBC Solar), Apostolos N. Pappas (YGEG GmbH), Paul Lazia (Gras Savoye), Pavel Beby (Alukonigstahl), Ivan Lokere (Alinso Group), Octavian Neagu (Selgros) sîºi Mihai Toader-Pasti (manager de proiect al echipei din Bucureºti care dezvoltã proiectul pentru Solar Decathlon Europe). Acoperiºul ”energetic”, la concret ”Companiile au devenit extrem de interesate de valorificarea potenþialului energiei solare,
Acoperi]uri
în special cele care deþin clãdiri cu acoperiºuri pe sufrafeþe mari, cum ar fi centrele logistice ºi mall-urile”, considerã Andreas Laspadakis, directorul general al ETEM Systems, companie care furnizeazã sisteme de aluminiu pentru parcuri fotovoltaice.”Suntem martorii unei creºteri a cererii pe acest segment (…) Odatã ce legislaþia va oferi un cadru de reglmentare clar cu privire la tarifele pentru proiecte mici, acest segment va fi în continuã creºtere”, a declarat domnul Laspadakis, pentru Mediafax. Compania pe care o conduce a realizat un sistem fotovoltaic motat pe acoperiºul uneia dintre cele mai mari fabrici de echipamente de iluminat din Bucureºti, parte a grupului Luxten. Parcul solar montat pe acoperiº are o capacitate de 0.4MW. Conexiunea la retea s-a realizat la mijlocul lunii ianuarie 2013, a declarat directorul general al ETEM Systems. De asemenea, ETEM Systems va furniza structuri metalice pentru un proiect fotovoltaic pentru acoperiº de o capacitate mai mare, proiect care se estimeazã cã va începe tot în 2013. Este vorba de acoperirea cu panouri fotovoltaice a acoperiºului fabricii AEM, parte a grupului Luxten. ”ETEM Systems va furniza ºi structurile necesare pentru un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1,4 MW, care va fi situat pe acoperiºul unei
fabrici de electronice din Timiºoara, un proiect, de asemenea, administrat de Consplan Management”, a adãugat Andreas Laspadakis. Selgros a preluat modelul Compania Selgros Cash & Carry România a inaugurat la finalul anului trecut primul sãu parc fotovoltaic, amplasat pe acoperiºul magazinului Selgros Pantelimon. Instalaþia, realizatã cu o investiþie de circa douã milioane de euro, include 3778 de panouri solare, are o putere de 906 kilowatti ºi reprezintã una dintre cele mai mari investiþii de acest gen de pânã acum, din România. Instalaþia fotovoltaicã de la Selgros Pantelimon face parte din planul companiei de reducere a costurilor de operare, prin producþia de energie regenerabilã. ”Este prima investiþie de acest gen, vor urma ºi altele, panourile urmând a fi plasate pe acoperiºurile magazinelor ºi parcãrilor noastre”, a declarat Alexandru Vlad, director executiv al Selgros Cash & Carry România. Compania Selgros a primit la finele lunii august 2012 licenþa de producãtor de energie electricã. Centrala electricã fotovoltaicã realizatã la Selgros Pantelimon are un randament calculat de 86% ºi este compusã din panouri policristaline, sisteme de susþinere, cablaje ºi edi\ia echipamente de transformare produse de com- 32 pania germanã Schueco International.
iunie - decembrie 2013
|
135
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
136
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
137
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
138
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
139
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
140
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
141
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
142
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
143
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
144
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
145
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
146
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Acoperi]uri
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
147
catalog | internet
Acoperi]uri
edi\ia
32
148
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
149
catalog | internet
Confec\ii metalice Maria Demetriad
Principii tehnologice obligatorii în lucrãrile metalice În domeniul construcþiilor metalice intrã lucrãri foarte variate, de la construcþii integrale de mare anvergurã, la elemente de micã importanþã realizate din materiale metalice diferite ca formã ºi caracteristici, prelucrate ºi asamblate conform detaliilor de execuþie în elemente de construcþii.
edi\ia
32
150
|
iunie - decembrie 2013
Construcþiile ºi confecþiile metalice acoperã domenii foarte largi, cum ar fi: - structuri de rezistenþã integral metalice la hale, cu poduri rulante, cu deschideri ºi trave mari, înãlþimi mari ale stâlpilor; - acoperiºuri metalice pe stâlpi din beton armat (de regulã prefabricaþi); - structuri integral metalice pentru clãdiri multietajate cu înãlþimi mari; - construcþii în interiorul unor clãdiri industriale mari (platforme, pasarele); - schelete metalice pentru susþinerea de utilaje sau instalaþii tehnologice; - închideri exterioare sau compartimentãri interioare la hale industriale; - construcþii speciale cu înãlþime foarte mare; - elemente secundare: plãci metalice înglobate în beton, console metalice, elemente de completare. - confecþii metalice pentru retail, depozite etc. - garduri, porþi, acoperiºuri, tinichigerie - lucrãri decorative, metaloplastie decorativã - mobilier metalic
www.infoconstruct.ro Importanþa lucrãrilor de construcþii metalice Având în vedere marea varietate a construcþiilor metalice, realizarea lor presupune cunoaºterea ºi respectarea unei foarte largi game de mãsuri ºi anume: - executarea cu mare precizie a elementelor pentru care se monteazã ºi se fixeazã construcþiile: fundaþii, stâlpi din beton armat, buloane de ancorare, existenþa altor confecþii metalice; - executarea în unitãþile de producþie specializate (industrie sau ateliere proprii) a reperelor ºi elementelor asamblate, cu respectarea strictã a dimensiunilor din desenele de execuþie ºi a calitãþii oþelurilor utilizate; - transportul ºi depozitarea corectã a elementelor metalice confecþionate cu mijloace ºi dispozitive care sã le asigure integritatea ºi indeformabilitatea; -asigurarea protecþiei contra acþiunii agenþilor atmosferici prin vopsire, peliculizare, mãsuri speciale în medii agresive. Caracteristici ale lucrãrilor metalice Lucrãrile de construcþii metalice impun asigurarea corespunzãtoare a unor condiþii speciale ºi anume: - din punct de vedere al materialelor, probleme legate de calitatea oþelurilor folosite, de nedeformabilitatea componentelor fiecãrui element, de evitare a coroziunii dincolo de limitele admise; - din punct de vedere a personalului, construcþiile metalice impun un nivel de calificare superior, care sã poatã asigura calitatea ridicatã a lucrãrilor de confecþionare ºi montaj; - din punct de vedere al utilajelor necesare transportului, manipulãrii ºi montãrii elementelor metalice, acestea sunt, în cazurile obiºnuite, cele existente în mod uzual în dotarea ºantierelor. Clasificarea lucrãrilor metalice Din numeroasele clasificãri posibile se prezintã numai douã, legate direct de activitatea de ºantier: 1) clasificarea dupã locul unde sunt confectionate elementele metalice: - elemente executate în unitãþi industriale specializate (în special: grinzi ºi ferme metalice, stâlpi, grinzi de rulare); - elemente executate în ateliere specializate din bazele de producþie ale unitãþii de construcþii; - elemente simple executate la obiect. 2) clasificare dupã locul de montaj al elementelor metalice: - elemente asamblate la sol ºi montate sub forma unor pãrþi mari de construcþii (acoperiºuri asamblate la sol ºi ridicate apoi la poziþie, închideri din panouri mari preasamblate etc.); - elemente montate bucatã cu bucatã la poziþia finalã (ferme, pane, închideri, platforme ºi pasarele); Criterii esenþiale în alegerea variantei tehnologice optime Alegerea variantei tehnologice de executare a construcþiilor metalice depinde de: - tipul structurii; - tipul de elemente metalice; - forma ºi dimensiunile elementelor metalice; - greutatea elementelor; - posibilitãþile de transport de la locul de confecþionare la locul de montaj ºi drumurile de acces; - posibilitãþile de asigurare a utilajelor de ridicat în atelierele de con-
Confec\ii metalice fecþii metalice ºi pe ºantier; - spaþiul de care se dispune în ºantier pentru depozitare, pentru prefabricare la sol a pãrþilor de construcþie metalicã - posibilitãþile de acces cu mijloacele de transport ºi de ridicare în zona obiectului; - gradul de calificare a forþei de muncã existente; - numãrul personalului muncitor de care dispune pentru executarea operaþiilor de montaj; - tipul ºi numãrul îmbinãrilor ce trebuie executate. Pregãtirea lucrãrilor Pregãtirea lucrãrilor reprezintã o fazã extrem de importantã, de aceasta depinzând calitatea execuþiei, productivitatea muncii, utilizarea raþionala a resurselor, în final, respectarea termenelor de punere în funcþiune a investiþiei. Pregãtirea lucrãrilor trebuie sã vizeze în principal urmãtoarele aspecte: - aprovizionarea cu materiale necesare ºi asigurarea depozitãrii lor corecte; - asigurarea confecþionãrii elementelor metalice în atelierele specializate; - asigurarea mijloacelor de transport speciale echipate pentru transportul de la locul de confecþionare la locul de montaj; - asigurarea traseelor pentru transport; - prevederea mijloacelor de manipulare: macara, poduri rulante etc. în atelierele de confecþii; - stabilirea locului ºi modului de depozitare la atelierele de confectionare ºi la ºantier; - elaborarea unei fiºe tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sã se prevadã modul de montaj, utilajele necesare pentru manipulare, construcþii provizorii necesare la montaj; - prevederea prin documentatie a surselor de apã, energie electricã, alte elemente impuse de execuþie. Confecþionarea construcþiilor metalice În unitãþile specializate pentru construcþii metalice se executã, de obicei, elemente tipizate ca: ferme, pane, grinzi de rulare, elemente de închidere, dar ºi alte elemente care nu fac obiectul unor proiecte tip, cum sunt: stâlpi, ferme unicat, platforme, pasarele etc. Elementele tehnice trebuie sã fie transportabile. Aceastã condiþie se respectã, fie când elementul în sine este gabaritic, fie când elementele agabaritice sunt tronsonabile. Atelierele de confecþii metalice în cadrul unitãþilor de construcþii De regulã, aceste ateliere trebuie sã fie dotate cu: - o halã de producþie (atelierul de confecþii metalice); - un depozit de materiale; - platformã (zonã) de debitare, dotatã cu utilajele ºi dispozitivele necesare. - platformã de lucru exterioarã, pentru piese de gabarit foarte mare; - depozit de produse finite, subansambluri, confecþii; - laboratorul sau punct laborator pentru încercãri distructive ºi nedistructive. Confecþionarea elementelor metalice în cadrul ºantierului Execuþia confecþiunilor metalice în cadrul ºantierelor, direct la locul de punere în operã este limitatã, de regulã, strict la elemente mici, de completare. În acest scop, nici dotarea ºantierului nu trebuie sã fie deosebitã, limitându-se la asigurarea posibilitãþilor minime de trasare, tãiere ºi sudare a reperelor.
iunie - decembrie 2013
|
151
edi\ia
32
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
152
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
153
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
154
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
155
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
156
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
157
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
158
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
159
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
160
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
161
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
162
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
163
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
164
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
165
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
166
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Confec\ii metalice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
167
catalog | internet
Confec\ii metalice
edi\ia
32
168
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
169
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare Maria Demetriad
Disputã între specialiºti pe marginea izolaþiei cu polistiren Tehnologia materialelor de construcþii dispune acum de foarte multe soluþii, inclusiv în domeniul izolaþiei ºi a materialelor izolatoare. Mai nou, însã, între specialiºti existã o adevãratã disputã între cei care susþin utilizarea polistirenului ºi aceia care propun soluþii alternative. Vã prezentãm câteva puncte de vedere cuprinse în dezbaterea jurnalisticã realizatã de publicaþia WallStreet, urmând sã apreciaþi justeþea acestora.
Succes bazat pe marketing “Succesul pe care l-a obþinut polistirenul se bazeazã foarte mult pe strategiile de marketing”, este de pãrere Liviu Stoleru, directorul general Cemacon, unul dintre principalii producãtori de blocuri ceramice din România. “Mult lãudata performanþã a polistirenului de izolare termicã este realã, însã, odatã cu montarea unei astfel de soluþii, transferul termic dar ºi difuzia de vapori de apã sunt terminate”.
edi\ia
32
170
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Mai mult decât atât, Istvan Guttmann, preºedintele Filialei din Transilvania a Ordinului Arhitecþilor din România face o analogie a utilizãrii polistirenului la case, cu þinutele vestimentare ºi calitatea þesãturilor pe care le poartã un individ: “Nu putem compara îmbrãcãmintea unui om care este confecþionatã din materiale traspirante ºi care lasã corpul sã respire, cu þinute din plastic, poliester sau alte þesãturi. Modernismul, prin tehnologii mari, a adus materiale care fac dintr-un anumit produs unul care oferã disconfort. Este momentul postmodern de revizuire a acestor atitudini ºi tendinþe ºi trebuie aduse în atenþia constructorilor ºi nu numai produse care sunt gândite pentru a fi folosite pe termen lung, durabile ºi concepute de la bun început pentru a aduce confort”. ”Polistirenul izoleazã”, spune directorul general al Cemacon, ”dar e ca ºi cum ai pune un sac de cauciuc pe casã. Utilizarea unei astfel de soluþii poate duce la apariþia igrasiei, din cauza peretelui care nu mai respirã. Imaginaþivã un sac de cauciuc pe casã. Aþi mai putea respira? În plus, dacã termosistemul nu e aplicat corespunzãtor, se pot strecura diferite insecte sau rozãtoare care pot distruge toatã lucrarea”, a mai precizat Liviu Stoleru. ”Apoi, polistirenul este combustibil. Se tot face referire la gradul de rezistenþã al acestuia faþã de foc, dar sunt foarte multe cazuri de incendii unde acesta mai mult a întreþinut arderea, decât sã o previnã. Iatã cazul Rin Grand Hotel, din urmã cu trei ani, unde faþada a ars ºi era izolatã cu polistiren”, spune Liviu Stoleru. Alternative ecologice Directorul Cemacon susþine cã existã o varietate de produse naturale ºi ecologice care pot lua cu succes locul polistirenului, cum ar fi vata bazalticã sau construcþia unei case cu caramidã. Arhitectul Istvan Guttmann încurajeazã procesul de izolare termicã, dar menþioneazã cã existã ºi alternative care permit pereþilor sã respire: “Deºi este mai ieftin, polistirenul nu e o soluþie. Existã în acest moment pe piaþã soluþii care pot lua cu succes locul polistirenului chimic, precum vata bazalticã sau caramida tradiþionalã. În plus, cred cã vom avea plãcerea, sau neplãcerea, sã asistãm la un scenariu similar betonului armat, cum este cazul arenei din Cluj care s-a stricat într-un timp foarte scurt. Nu cred cã polistirenul este mai durabil decât betonul armat, iar perioada de viaþã a unui astfel de material poate ridica iarãºi semne de întrebare”. Deºi foarte multe state din regiune folosesc ca izolaþie termicã polistirenul, arhitectul ºef al
Izola\ii, materiale izolatoare
Transilvaniei spune cã existã pieþe unde acest tip de material, precum ºi PVC-ul, nu au fost lãsate sã intre: “În Norvegia sau alte state din Europa au fost interzise, deoarece polistirenul nu dispune de reciclabilitate, fiind un produs obþinut chimic”. Risc de boalã!
rale, vata bazalticã poate arde dupã un anumit punct. Totodatã, vata bazalticã are o densitate de 6 ori mai mare pe mp decât polistirenul, ceea ce înseamnã o încãrcare suplimentarã a pereþilor, dar ºi o manoperã costisitoare la montare. Comparaþii edificatoare
Andrei Sulyok, Directorul general Lindab România, susþine cã utilizarea necorespunzãtoare a polistirenului prin folosirea unuia de calitate îndoielnicã sau montatã greºit poate conduce în timp la boli grave ale sistemului respirator care pot pune viaþa oamenilor în pericol: “Una e sã ai o casã unde pereþii respirã ºi nu se formeazã acel efect de condens ºi alta este sã îþi pui în mod conºtient o pungã de plastic pe cap. Daca s-ar folosi materiale de calitate ºi s-ar executa lucrarea cum scrie la carte, prin fixarea în perete prin intermediul acelor dibluri speciale, dar ºi dacã s-ar asigura o ventilare naturalã din interiorul apartamentului, atunci rezultatul ar fi unul ceva mai bun. Dacã nu se respectã acest lucru vom avea din ce în ce mai mulþi oameni bolnavi de bronºite, astm, boli de plãmâni, din cauza faptului cã aerul viciat din interiorul încãperii nu se evacueazã. Aerul viciat e mai periculos decât cel poluat de afarã”. Opinia adepþilor De cealaltã parte a baricadei, Tiberiu Andrioaiei, fostul Secretar general al ROMEPS – Asociaþia Producãtorilor de Polistiren din România, infirmã marea majoritate a acuzelor aduse folosirii ºi întrebuinþãrii materialului pentru construcþii: “ Polistirenul este un produs psihologic, el face parte dintr-un sistem care aduce partea de izolare ºi niciodatã nu va funcþiona singur. Valenþele lui sunt fructificate numai dacã vor corespunde calitãþii promise în documente ºi anume, folosirea unui adeziv de calitate, corespunzãtor, o tencuialã decorativã, ºi nu vopsea!, sau dacã nu se face anveloparea unui singur apartament, ci a unui întreg bloc. Beneficiarii le-au ignorat ºi acest aspect este demonetizat”. Fostul reprezentant ROMEPS constatã însã o serie de neajunsuri ale acestui material pe plan local. “Polistirenul are o serie de neajunsuri, acestea fiind dictate de piaþã ºi de preþ, care pot scãdea din proprietãþi ceea ce se regãseºte ºi la nivelul calitãþii acestuia. Polistirenul este singurul produs cunoscut în lume prin eficienþã ºi preþ, fiind cunoscut ºi drept cel mai bun izolator termic din acest moment. Vata bazalticã nu poate înlocui izolarea termicã cu polistiren”, este de pãrere vicepreºedintele ROMEPS. “Deºi ambele sisteme sunt natu-
“Diferenþa þine de costuri. Polistirenul este de circa trei ori mai ieftin la metrul cub, decât vata bazalticã ºi oferã proprietãþi similare acesteia. În cifre, preþul unui metru cub de polistiren se ridicã la 30 de euro, în timp ce vata bazalticã poate ajunge ºi la 80-90 de euro / mp. În plus, pe un bloc e mai greu sã fie pusã vatã, deoarece face peretele mai vulnerabil la detaºare, din cauza densitãþii foarte mari. Mai mult decât atât, cota de piaþã a polistirenului este de circa 90%, în prezent, în România, iar vata bazalticã are o cotã de cel mult 10%. În ceea ce priveºte durata de viaþã a termosistemului, un bloc anvelopat de peste 30 de ani care aratã ca nou, fãrã niciun fel de problemã. Dacã se lucreazã cu atenþie nu ar avea de ce sã fie probleme ºi ar trebui sã aibã o duratã medie de viaþã de circa 30 de ani”, a încheiat acesta. Ultima orã! Conform cotidianului Bursa, Asociaþia Producãtorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) a dat în judecatã Ordinul Arhitecþilor din România (OAR), dupã ce preºedintele OAR Bucureºti, Mircea Ochinciuc, a reiterat declaraþiile fãcute în urmã cu un an, potrivit cãrora una din problemele reabilitãrii termice a blocurilor o constituie utilizarea polistirenului. În cadrul unei întâlniri informale cu presa, noul preºedinte ROMEPS, Laurenþiu Istrate, a declarat cã asociaþia pe care o prezideazã a atacat în instanþã declaraþiile din urmã cu o lunã ale OAR, acuzând cã ar fi calomnioase. Domnia sa a declarat: “Anul trecut am reacþionat doar cu un drept la replicã, însã, în situaþia actualã, noi considerãm cã nu se mai poate. Dorim ca OAR sã îºi retragã în mod public declaraþiile fãcute”. Mircea Ochinciuc, preºedintele OAR Bucureºti, a reafirmat, la finele lunii aprilie, cã împachetarea cu polistiren, în cazul lucrãrilor de reabilitare termicã, nu reprezintã o soluþie verificatã în timp. Domnia sa a declarat, citat de presã: “Sã vedem ce se întâmplã cu el (n.r. polistirenul) peste 5, 10, 15, 30 de ani. Companiile care vând acest produs ne spun cã este în regulã, dar nu avem niciun fel de test care sã ne spunã ce se întâmplã de fapt. Constatãm cã într-un loc ard, cã într-un loc cad, cã într-un loc sunt nepotrivite. Acest material nu este biodeg- edi\ia radabil. Ce se întâmplã cu el dupã ce blocurile 32 vor fi demolate?”
iunie - decembrie 2013
|
171
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
172
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
173
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
174
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
175
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
176
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
177
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
178
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
179
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
180
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
181
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
182
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
183
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
184
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
185
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
186
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
187
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare Maria Demetriad
Disputã între specialiºti pe marginea izolaþiei cu polistiren Tehnologia materialelor de construcþii dispune acum de foarte multe soluþii, inclusiv în domeniul izolaþiei ºi a materialelor izolatoare. Mai nou, însã, între specialiºti existã o adevãratã disputã între cei care susþin utilizarea polistirenului ºi aceia care propun soluþii alternative. Vã prezentãm câteva puncte de vedere cuprinse în dezbaterea jurnalisticã realizatã de publicaþia WallStreet, urmând sã apreciaþi justeþea acestora.
Succes bazat pe marketing “Succesul pe care l-a obþinut polistirenul se bazeazã foarte mult pe strategiile de marketing”, este de pãrere Liviu Stoleru, directorul general Cemacon, unul dintre principalii producãtori de blocuri ceramice din România. “Mult lãudata performanþã a polistirenului de izolare termicã este realã, însã, odatã cu montarea unei astfel de soluþii, transferul termic dar ºi difuzia de vapori de apã sunt terminate”.
edi\ia
32
188
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Mai mult decât atât, Istvan Guttmann, preºedintele Filialei din Transilvania a Ordinului Arhitecþilor din România face o analogie a utilizãrii polistirenului la case, cu þinutele vestimentare ºi calitatea þesãturilor pe care le poartã un individ: “Nu putem compara îmbrãcãmintea unui om care este confecþionatã din materiale traspirante ºi care lasã corpul sã respire, cu þinute din plastic, poliester sau alte þesãturi. Modernismul, prin tehnologii mari, a adus materiale care fac dintr-un anumit produs unul care oferã disconfort. Este momentul postmodern de revizuire a acestor atitudini ºi tendinþe ºi trebuie aduse în atenþia constructorilor ºi nu numai produse care sunt gândite pentru a fi folosite pe termen lung, durabile ºi concepute de la bun început pentru a aduce confort”. ”Polistirenul izoleazã”, spune directorul general al Cemacon, ”dar e ca ºi cum ai pune un sac de cauciuc pe casã. Utilizarea unei astfel de soluþii poate duce la apariþia igrasiei, din cauza peretelui care nu mai respirã. Imaginaþivã un sac de cauciuc pe casã. Aþi mai putea respira? În plus, dacã termosistemul nu e aplicat corespunzãtor, se pot strecura diferite insecte sau rozãtoare care pot distruge toatã lucrarea”, a mai precizat Liviu Stoleru. ”Apoi, polistirenul este combustibil. Se tot face referire la gradul de rezistenþã al acestuia faþã de foc, dar sunt foarte multe cazuri de incendii unde acesta mai mult a întreþinut arderea, decât sã o previnã. Iatã cazul Rin Grand Hotel, din urmã cu trei ani, unde faþada a ars ºi era izolatã cu polistiren”, spune Liviu Stoleru. Alternative ecologice Directorul Cemacon susþine cã existã o varietate de produse naturale ºi ecologice care pot lua cu succes locul polistirenului, cum ar fi vata bazalticã sau construcþia unei case cu caramidã. Arhitectul Istvan Guttmann încurajeazã procesul de izolare termicã, dar menþioneazã cã existã ºi alternative care permit pereþilor sã respire: “Deºi este mai ieftin, polistirenul nu e o soluþie. Existã în acest moment pe piaþã soluþii care pot lua cu succes locul polistirenului chimic, precum vata bazalticã sau caramida tradiþionalã. În plus, cred cã vom avea plãcerea, sau neplãcerea, sã asistãm la un scenariu similar betonului armat, cum este cazul arenei din Cluj care s-a stricat într-un timp foarte scurt. Nu cred cã polistirenul este mai durabil decât betonul armat, iar perioada de viaþã a unui astfel de material poate ridica iarãºi semne de întrebare”. Deºi foarte multe state din regiune folosesc ca izolaþie termicã polistirenul, arhitectul ºef al
Izola\ii, materiale izolatoare
Transilvaniei spune cã existã pieþe unde acest tip de material, precum ºi PVC-ul, nu au fost lãsate sã intre: “În Norvegia sau alte state din Europa au fost interzise, deoarece polistirenul nu dispune de reciclabilitate, fiind un produs obþinut chimic”. Risc de boalã!
rale, vata bazalticã poate arde dupã un anumit punct. Totodatã, vata bazalticã are o densitate de 6 ori mai mare pe mp decât polistirenul, ceea ce înseamnã o încãrcare suplimentarã a pereþilor, dar ºi o manoperã costisitoare la montare. Comparaþii edificatoare
Andrei Sulyok, Directorul general Lindab România, susþine cã utilizarea necorespunzãtoare a polistirenului prin folosirea unuia de calitate îndoielnicã sau montatã greºit poate conduce în timp la boli grave ale sistemului respirator care pot pune viaþa oamenilor în pericol: “Una e sã ai o casã unde pereþii respirã ºi nu se formeazã acel efect de condens ºi alta este sã îþi pui în mod conºtient o pungã de plastic pe cap. Daca s-ar folosi materiale de calitate ºi s-ar executa lucrarea cum scrie la carte, prin fixarea în perete prin intermediul acelor dibluri speciale, dar ºi dacã s-ar asigura o ventilare naturalã din interiorul apartamentului, atunci rezultatul ar fi unul ceva mai bun. Dacã nu se respectã acest lucru vom avea din ce în ce mai mulþi oameni bolnavi de bronºite, astm, boli de plãmâni, din cauza faptului cã aerul viciat din interiorul încãperii nu se evacueazã. Aerul viciat e mai periculos decât cel poluat de afarã”. Opinia adepþilor De cealaltã parte a baricadei, Tiberiu Andrioaiei, fostul Secretar general al ROMEPS – Asociaþia Producãtorilor de Polistiren din România, infirmã marea majoritate a acuzelor aduse folosirii ºi întrebuinþãrii materialului pentru construcþii: “ Polistirenul este un produs psihologic, el face parte dintr-un sistem care aduce partea de izolare ºi niciodatã nu va funcþiona singur. Valenþele lui sunt fructificate numai dacã vor corespunde calitãþii promise în documente ºi anume, folosirea unui adeziv de calitate, corespunzãtor, o tencuialã decorativã, ºi nu vopsea, sau dacã nu se face anveloparea unui singur apartament, ci a unui întreg bloc. Beneficiarii le-au ignorat ºi acest aspect este demonetizat”. Fostul reprezentant ROMEPS constatã însã o serie de neajunsuri ale acestui material pe plan local. “Polistirenul are o serie de neajunsuri, acestea fiind dictate de piaþã ºi de preþ, care pot scãdea din proprietãþi ceea ce se regãseºte ºi la nivelul calitãþii acestuia. Polistirenul este singurul produs cunoscut în lume prin eficienþã ºi preþ, fiind cunoscut ºi drept cel mai bun izolator termic din acest moment. Vata bazalticã nu poate înlocui izolarea termicã cu polistiren”, este de pãrere vicepreºedintele ROMEPS. “Deºi ambele sisteme sunt natu-
“Diferenþa þine de costuri. Polistirenul este de circa trei ori mai ieftin la metrul cub, decât vata bazalticã ºi oferã proprietãþi similare acesteia. În cifre, preþul unui metru cub de polistiren se ridicã la 30 de euro, în timp ce vata bazalticã poate ajunge ºi la 80-90 de euro / mp. În plus, pe un bloc e mai greu sã fie pusã vatã, deoarece face peretele mai vulnerabil la detaºare, din cauza densitãþii foarte mari. Mai mult decât atât, cota de piaþã a polistirenului este de circa 90%, în prezent, în România, iar vata bazalticã are o cotã de cel mult 10%. În ceea ce priveºte durata de viaþã a termosistemului, un bloc anvelopat de peste 30 de ani aratã ca nou, fãrã niciun fel de problemã. Dacã se lucreazã cu atenþie nu ar avea de ce sã fie probleme ºi ar trebui sã aibã o duratã medie de viaþã de circa 30 de ani”, a încheiat acesta. Ultima orã! Conform cotidianului Bursa, Asociaþia Producãtorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS) a dat în judecatã Ordinul Arhitecþilor din România (OAR), dupã ce preºedintele OAR Bucureºti, Mircea Ochinciuc, a reiterat declaraþiile fãcute în urmã cu un an, potrivit cãrora una din problemele reabilitãrii termice a blocurilor o constituie utilizarea polistirenului. În cadrul unei întâlniri informale cu presa, noul preºedinte ROMEPS, Laurenþiu Istrate, a declarat cã asociaþia pe care o prezideazã a atacat în instanþã declaraþiile din urmã cu o lunã ale OAR, acuzând cã ar fi calomnioase. Domnia sa a declarat: “Anul trecut am reacþionat doar cu un drept la replicã, însã, în situaþia actualã, noi considerãm cã nu se mai poate. Dorim ca OAR sã îºi retragã în mod public declaraþiile fãcute”. Mircea Ochinciuc, preºedintele OAR Bucureºti, a reafirmat, la finele lunii aprilie, cã împachetarea cu polistiren, în cazul lucrãrilor de reabilitare termicã, nu reprezintã o soluþie verificatã în timp. Domnia sa a declarat, citat de presã: “Sã vedem ce se întâmplã cu el (n.r. polistirenul) peste 5, 10, 15, 30 de ani. Companiile care vând acest produs ne spun cã este în regulã, dar nu avem niciun fel de test care sã ne spunã ce se întâmplã de fapt. Constatãm cã într-un loc ard, cã într-un loc cad, cã într-un loc sunt nepotrivite. Acest material nu este biodeg- edi\ia radabil. Ce se întâmplã cu el dupã ce blocurile 32 vor fi demolate?”
iunie - decembrie 2013
|
189
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
190
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
191
catalog | internet
Izola\ii, materiale izolatoare
edi\ia
32
192
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
193
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
194
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
195
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
196
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
197
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
198
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
199
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
200
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
201
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
202
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
203
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
204
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
205
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
206
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
207
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
208
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
209
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
210
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
211
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
212
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
213
catalog | internet
Instala\ii electrice, materiale electrice
edi\ia
32
214
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
215
catalog | internet
Instala\ii în construc\ii Maria Demetriad
Creºteri în volum, creºteri ale profitului Evoluþia cifrei de afaceri ºi a profitului celor mai importante firme de execuþie în instalaþii lasã în umbrã performanþele executanþilor de construcþii, aratã datele centralizate de IBC Focus în analiza celor mai puternice 100 de companii de instalaþii ale anului 2012, analizã efectuatã de Constructiv. Cu o majorare de peste 50% a volumului de afaceri ºi aproape o dublare a profitului, cele mai puternice zece companii executante intrã într-o luptã directã cu cei mai mari antreprenori de construcþii de pe piaþã. Plusuri pe toatã linia
edi\ia
32
Datele adunate despre primele zece firme de execuþie în instalaþii aratã creºteri notabile atât ale cifrei de afaceri cumulate, cât ºi ale profitului. În timp ce veniturile realizate de primele zece companii analizate au atins 2,361 miliarde de lei, în creºtere cu 55% faþã de cifra de 1,521 miliarde înregistratã în anul financiar 2010, profitul aproape s-a dublat (+95%) faþã de profitul din urmã cu un an. Anul 2013 se anunþã, dupã cum am vãzut, cel puþin la fel de bun, ba mai mult, majoritatea firmelor analizate din rândul primilor zece anunþã un an în creºtere.
ciare din 2010 cifra de afaceri a executanþilor de instalaþii reprezintã 57% din cifra de afaceri a antreprenorilor, datele adunate în 2011 ne aratã cã aceastã cotã a crescut cu peste 20 de unitãþi ºi a atins 78%. Cireaºa de pe tort vine odatã cu profitul. Profitul cumulat al primilor zece antreprenori a scãzut cu 18%, comparativ cu cel al primelor zece clasate din anul precedent. Firmele de execuþie în instalaþii nu doar cã ºi-au dublat practic profiturile faþã de primele zece companii din anul precedent, dar acestea au depãºit cu aproximativ 44 de milioane de lei profitul înregistrat de antreprenorii de pe aceleaþi poziþii 1 – 10.
indicat o situaþie similarã: creºtere de 9,6% în rândul tuturor companiilor de profil ºi 11%, în rândul celor mai puternice 100 de companii.
Din pãcate, pânã la publicarea datelor oficiale vor mai trece destule zile. Pânã atunci, datele ºi rãspunsurile participanþilor la studiu aratã cã cele mai multe creºteri estimate se încadreazã între 5 si 10%, însã existã ºi companii care preconizeazã cã veniturile le vor creºte cu pânã la 30 de procente. Cifrele celor mai puternice zece companii de instalaþii nu ºocheazã doar prin creºtere, ci ºi cifrele pe care cei mai puternici zece antreprenori ai þãrii le-au înregistrat în anul financiar 2011. Creºterea cifrei de afaceri a primilor zece antreprenori a fost de 14%, în timp ce, în rândul executanþilor în instalaþii am vãzut cã a trecut de 55%.
O scurtã privire asupra performanþelor la nivel macro ne supune atenþiei un alt aspect important. Nu doar cifrele celor mai puternice zece companii au crescut, ci ºi nivelul înregistrat pentru întreg clasamentul realizat de IBC Focus, care include cele mai puternice 100 de companii din domeniu ºi chiar pe toatã piaþa de profil. Din rândul celor mai puternice 100 de firme executante de instalaþii, creºterea faþã de performantele din anul precedent în dreptul cifrei de afaceri a fost de 20%, în timp ce, pe întreaga piaþã, creºterea pe care o înregistrãm este de 8,5%.
Rãspunsurile primite au fost diferite de la caz la caz. În ceea ce priveºte firmele de instalaþii, 43% din acestea au precizat cã 2012 s-a încheiat pe creºtere, în timp ce unu din cinci executanþi de instalaþii (21%) a precizat cã anul 2012 a fost un an mai slab ca 2011. O proporþie considerabilã, de 36%, a declarat cã 2012 este un an asemãnãtor celui precedent. Rãspunsurile firmelor de instalaþii, per ansamblu, le caracterizeazã ca fiind mai optimiste decât firmele de antreprizã ºi cele de proiectare.
Plus ºi la nivel procentual Creºterea se propagã inclusiv la nivel procentual. Mai exact, dacã, potrivit datelor finan216
|
Într-adevãr, aceastã creºtere de 8,5% înregistratã la nivel global se datoreazã în principal tocmai performanþelor acestor prime zece companii. Antreprenorii, la celalalt capãt, au
iunie - decembrie 2013
Optimism generalizat Un indicator al pieþei instalaþiilor din 2013 este într-o oarecare mãsurã modul în care prevãd firmele cã au încheiat anul 2012. Echipa de cercetare a IBC Focus a întrebat în 2012, de-a lungul celor trei studii realizate (Top 100 antreprenori generali, Top 100 firme de proiectare în construcþii ºi Top 100 executanþi în instalaþii), toate cele 300 de companii prezente cum estimeazã cã vor încheia 2012.
La celãlalt capãt, 28% din rândul firmelor de antreprizã ºi 26% din rândul firmelor de proiectare au spus cã anul 2012 a fost un an mai slab ca 2011. Analizat în amãnunt, intervalul în care sunt cuprinse cele mai multe creºteri estimate pentru 2012 este de pânã la 20% (38% din companii anuntand o astfel de creºtere). Ex-
www.infoconstruct.ro
istã ºi 6% din firme care anunþã pentru 2012 creºteri de peste 20%. În ceea ce priveºte scãderile, 15% din companii au declarat cã diminuarea la care se aºteaptã este de pânã la 20%, în timp ce avem tot 6% din firme care preconizau o contracþie de peste 20% a cifrei de afaceri din 2012, faþã de anul precedent. Creºteri ºocante! Optimismul de care dau dovadã firmele de instalaþii pentru 2012 este mai temperat decât cel din 2011. Atunci, 54% din companii precizau cã vor încheia anul 2011 pe plus, în timp ce 19% spuneau cã anul 2011 se va sfârºi mai prost ca 2010. Tot în 2011, când aceste companii au fost întrebate cum cred cã va fi piaþa în 2012, pãrerile au fost împãrþite în proporþii relativ egale. 34% au declarat atunci cã 2012 va fi un an greu pentru industrie ºi vor înregistra scãderi, în timp ce 36% spuneau cã vãd un
Instala\ii în construc\ii
viitor mai bun. 30% s-au declarat atunci neutre, spunând cã va fi un an la fel ca 2011. Dar, dacã aruncãm o privire asupra evoluþiei companiilor analizate în acest an, vedem cã în cazul a 71% din acestea, cifra de afaceri din 2011 a crescut comparativ cu cea din 2010, în timp ce, în cazul a 22% dintre companii, aceasta a scãzut. 7% din firme au avut o evoluþie relativ constantã (creºterea sau scãderea înregistratã fiind cuprinsã între -5% si +5%). Creºterile pe care aceste companii analizate le-au înregistrat sunt ºocante. Pe lângã faptul cã sunt companii care au fost înfiinþate la finele lui 2010 ºi au apãrut în 2011, cu rezultate de peste 38 de milioane de lei-cifrã de afaceri - Aqua Trans Edilitar SRL -, respectiv, 35 de milioane de lei - Telemontaj Edilitar SRL -, avem ºi firme a cãror creºtere a fost de peste 3.000%! Instag SA a reuºit, de la o cifrã
de afaceri de 1,3 milioane de lei, în 2010, sã obþinã în 2011 nu mai puþin de 42 de milioane de lei. Douãsprezece companii ºi-au majorat cifra de afaceri de la 111%, pânã la 587%. La celãlalt capãt, scãderile nu au depaºit 52%. Analiza IBC Focus cuprinde, pe lângã datele generale despre piaþã ºi informaþii cu privire la distribuþia procentualã a tuturor executanþilor de instalaþii activi din piaþã, în funcþie de cifra de afaceri, profit, numãr, repartizate pe codurile CAEN 4221, 4222, 4321, 4322 si 4329. De asemenea, au fost analizate în amãnunt ºi top 25 de companii executante de instalaþii sanitare ºi utilitãþi publice, top 25 de companii executante de instalaþii electrice ºi top 25 de companii executante de instalaþii termice ºi HVAC. (Cf. www.constructiv.ro)
iunie - decembrie 2013
edi\ia
32
|
217
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
218
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
219
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
220
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
221
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
222
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
223
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
224
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
225
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
226
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
227
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
228
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
229
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
230
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
231
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
232
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
233
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
234
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
235
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
236
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
237
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
238
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
239
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
240
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
241
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
242
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
243
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
244
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
245
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
246
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
247
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
248
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
249
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
250
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
251
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
252
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
253
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
254
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
255
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
256
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
257
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
258
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
259
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
260
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
261
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
262
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
263
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
264
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
265
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
266
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
267
catalog | internet
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
268
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii ĂŽn construc\ii
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
269
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie Maria Demetriad
În 2013,
piaþa aparatelor de aer condiþionat va creºte cu 20% Flanco estimeazã cã piaþa aparatelor de aer condiþionat va atinge valoarea de 24 de milioane de euro în 2013, în creºtere 20% faþã de anul precedent, dupã cum nota Capital.
De la UE citire Tot Capital a informat cã, ”de la începutul acestui an a intrat în vigoare Regulamentul UE 206/2012 de punere în aplicare a Directivei ErP 2009/125 CE referitoare la aparatele de aer condiþionat. Directiva vizeazã eficientizarea consumului energetic pentru echipamentele de aer condiþionat. În prezent, în România se vând douã categorii de echipamente: cu compresor de tip ON/OFF ºi aparate cu compresor Inverter. Directiva europeanã a impus standarde ridicate de eficienþã energeticã, în care vechile modele ON/OFF nu se mai încadreazã. Aparatele care nu respectã standardele impuse nu vor mai fi comercializate din 2014, iar anul acesta se vor lichida tipurile de aparate neconforme cu noua legislaþie. Noile aparate cu tehnologie Inverter asigurã un consum cu 30% mai mic faþã de vechile dispozitive. edi\ia
Aparatele de aer condiþionat cu Inverter in-
32 clud tehnologii ºi aplicaþii care aduc beneficii
majore, comparativ cu vechile produse. Astfel, multe dintre aparatele de acest tip din portofo270
|
liul Flanco au filtre performante cu carbon activ Hepa, care reþin pânã ºi cele mai mici particule (de praf, polen etc), asigurând un aer curat sãnãtos ºi un confort sporit pentru întreaga familie. O altã categorie de filtre, cele cu S-plasma Ion, trimit în camerã atomi de hidrogen ºi ioni de oxigen pentru a „cerceta” calitatea aerului. Aceste particule distrug viruºi precum cel al gripei sau ciuperci, bacterii, alergeni ºi alte impuritãþi, ajutând chiar la eliminarea fumului de þigarã. De asemenea, la noile modele zgomotul unitãþii exterioare este diminuat considerabil, temperatura din interiorul locuinþei este reglatã la nivelul dorit într-un interval de timp cu pânã la 15% mai scurt iar emisiile de CO2 sunt de asemenea reduse, toþi aceºti factori contribuind la sãnãtatea utilizatorilor ºi a mediului înconjurãtor. “Estimãm cã anul acesta vor creºte vânzãrile de aparate de aer condiþionat cu tehnologii noi ºi funcþii diversificate. Astfel, piaþa va creºte cu aproximativ 20% ca valoare ºi cu 10% în
iunie - decembrie 2013
volum”, declarã Violeta Luca, CEO Flanco. “Educarea pieþei în spiritul grijei pentru mediul înconjurãtor va determina schimbarea obiceiului de consum ºi de alegerea unor produse cu un consum redus energie ºi un impact minim asupra mediului înconjurãtor”, adaugã Violeta Luca”, pentru Capital. ”Fly over the market” Momentan piaþa este undeva la valoarea de 14 milioane de euro, iar statisticile spun cã aceasta va depãºi 15 milioane, pânã la sfârºitul verii, dupã cum noteazã site-ul aer-conditionat. mobi, într-o analizã din care citãm în articolul de faþã. Conform ultimelor statistici, predicþiile fãcute la începutul primãverii de Flanco se adeveresc. Principalii factori care genereazã evoluþia pozitivã a segmentului de aparate de aer condiþionat în acest an sunt schimbarea profilului cumpãrãtorului, precum ºi creºterea numãrului de locuinþe noi care au fost construite în ultimii ani. Cumpãrãtorii au devenit mult mai deschiºi faþã de aceste produse de pe piaþã. Dacã pânã nu demult, mulþi le considerau
www.infoconstruct.ro
un lux, în prezent, deþinãtorii de locuinþe ºi spaþii comerciale sunt tot mai deschiºi acestor produse. Un criteriu important de alegere al produselor îl reprezintã tehnologiile moderne de care dispun aparatele de aer condiþionat de pe piaþã. Majoritatea brandurilor de renume, cum ar fi Samsung, Whirlpool, LG, Chigo ºi Daewoo, oferã anumite funcþii pe care aparatele comune nu le posedã. Tehnologia inverter, filtrele Full HD, ventilaþia 3D sau curãþarea automatã a filtrelor sunt doar câteva dintre funcþiile de ultimã generaþie pe care le posedã aparatele moderne de aer condiþionat. Marile beneficii care provin din aceste funcþii sunt cã ele scad cheltuielile de întreþinere cu peste 20%, dar mai ales reduc costurile de consum energetic cu pânã la 50%. Dacã ai de fãcut o opþiune în ceea ce priveºte achiziþionarea unui aparat de aer condiþionat, este mult mai bine sã bagi mâna adânc în buzunar ºi sã cumperi unul de calitate, care are 5 ani garanþie ºi posedã funcþiile precedente, decât sã cumperi unul care cu siguranþã nu va rezista mai mult de 2 ani.
Instala\ii climatizare, ventila\ie
Statisticile nu mint Peste 55% din vânzãrile de aparate de aer condiþionat dintr-un an se înregistreazã doar în lunile iunie-iulie. Totodatã, aceasta este perioada în care preþurile sunt ºi cele mai piperate. Cei care vor sã-ºi achiziþioneze un astfel de aparat ar fi de preferat sã o facã la începutul primãverii, deoarece atunci este perioada când majoritatea companiilor oferã reduceri. Având în vedere cã noile modele apar primãvara, aceastã perioadã este de preferat pentru a cumpãra un astfel de aparat. Cele mai vândute modele de pe piaþã sunt aparatele de perete cu o capacitate de 12000 BTU/h, cu o pondere de 73%, atât la nivel valoric, cât ºi la nivel de volum. La fel ca trendul crescãtor din þara noastrã, în Statele Unite ale Americii situaþia se pãstreazã constantã. Pânã în anul 2015, se preconizeazã o creºtere cu circa 5.1% pe an. Diferenþa este cã piaþa aparatelor de aer condiþionat se situeazã la 13 miliarde de dolari, fiind aproximativ de 900 de ori mai mare ºi mai dezvoltatã decât a noastrã. Ce-i drept, aparatele de aer con-
diþionat au o vastã istorie în State. Pe de altã parte, în Europa de Vest se observã un trend uºor des crescãtor, mai ales în þãrile nordice ºi în Marea Britanie, unde temperaturile din timpul verii rareori depãºesc 30 grade Celsius. Ultimele statistici sunt clare: vânzãrile au explodat, preþurile au scãzut. Veºtile sunt bune ºi foarte bune, mai ales pentru oamenii de afaceri care deþin clãdiri de birouri ºi spaþii de muncã unde aparatele de aer condiþionat sunt o necesitate. Vânzãrile pe segmentul business merg extrem de bine, având o creºtere constantã de 20% pe an. Singurul segment de piaþã care “se târãºte” este reprezentat de personele din mediul rural. Adevãrul este cã, în mediul rural, aparatele moderne de aer condiþionat sunt considerate un lux, mai ales în regiunile mai puþin dezvoltate din þarã. Oamenii preferã sã achiziþioneze o pereche de animale, decât sã dea banii pe un astfel de aparat, iar aceasta este de înþeles, având în vedere condiþiile economice din þara noastrã.
iunie - decembrie 2013
|
271
edi\ia
32
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
272
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
273
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
274
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
275
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
276
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
277
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
278
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
279
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
280
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
281
catalog | internet
Instala\ii climatizare, ventila\ie
edi\ia
32
282
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
T창mpl`rie aluminiu, pvc, sticl`, utilaje specifice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
283
Tâmpl`rie aluminiu, pvc, sticl`, utilaje specifice
catalog | internet
Maria Demetriad
An de creºtere pentru piaþa de
PVC
Stabilitatea macroeconomicã ºi gãsirea resurselor financiare dar, mai ales, direcþionarea acestora cãtre proiecte de construcþii noi, ori finalizarea celor abandonate provizoriu, sunt elemente care îi determinã pe principalii jucãtori de pe piaþa naþionalã a tâmplãriei din PVC sã priveascã încrezãtori evoluþia anului în curs.
Optimism moderat pentru VEKA ”Piaþa de tâmplãrie termoizolantã ar putea creºte în 2013 cu 8-10%. Reluarea investiþiilor ºi circumstanþele economice naþionale vor reprezenta factorii determinanþi în atingerea acestei valori”, a declarat pentru Bursa construcþiilor domnul Alexandru Oancea, Marketing Manager Veka România. Potrivit sursei citate, în 2012, piaþa de tâmplãrie PVC din România s-a stabilizat la o valoare de aproximativ 300 milioane de euro, dupã o scãdere de 1015%, în 2011. În acelaºi timp, piaþa de profile PVC a atins o valoare de aproximativ 100 milioane de euro. Stagnarea a fost determinatã în principal de diminuarea investiþiilor. Oricum, România se situeazã înaintea Bulgariei. Dar, criza economicã a dus la creºterea cotei de piaþã a companiilor producãtoare de tâmplãrie PVC care asigurã produse de calitate superioarã ºi care vin cu oferte puternice, în detrimentul celor cu produse de calitate slabã. Pe de altã parte, alegerea celui mai mic preþ nu mai reprezintã criteriul fundamental de achiziþie, beneficiarii orientându-se spre siguranþã ºi durabilitate. “Clienþii se orienteazã spre economisire pe termen mediu ºi lung, mai degrabã, decât pe termen scurt. Astfel, achiziþionarea de produse premium, durabile ºi verzi, chiar dacã acestea au un preþ pe mãsura performanþelor tehnice, reprezintã noua direcþie a cumpãrãtorilor”, susþine Alexandru Oancea. În privinþa rezultatelor economice ºi a previziunilor, Wall Street publicã date din care reiese cã VEKA România a raportat o creºtere de 25% a vânzãrilor pentru anul 2012, la 15 milioane de euro, iar pentru acest an, estimeazã o evoluþie a afacerilor cuprinsã între 10-12%, potrivit unui comunicat al companiei. „Deºi estimãm un an dificil pentru piaþa de PVC, în 2013, când precauþia va fi cuvântul de referinþã, obiectivele VEKA România vizeazã continuarea trendului de creºtere. Cu siguranþã, va trece o perioadã lungã de timp pânã când piaþa se va apropia de valorile înregistrate în anii 2007-2008”, spune Gabriel Nicolãescu, director general adjunct în cadrul VEKA România, pentru Wall Street. Trendul crescãtor a fost vizibil încã din 2012, perioada care a înregistrat o creºtere de 55% a vânzãrilor în România, acesta fiind cel mai mare procent de creºtere dintre toate cele 55 de þãri în care grupul este prezent la nivel global.
edi\ia
32
284
|
iunie - decembrie 2013
www.infoconstruct.ro
Concurenþii de la Gealan mizeazã pe export Afacerile producãtorului de profile PVC, Gealan România, s-au menþinut anul trecut la nivelul din 2011, pentru acest an compania estimând un avans de pânã la 10%, susþinut de extinderea portofoliului ºi a retelei de clienþi, dar ºi de exporturi directe, scrie Mediafax. Compania a înregistrat în 2011 o cifrã de afaceri de 28,2 milioane de euro, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanþe. Gealan România colaboreazã cu o reþea de aproximativ 500 de producãtori de ferestre din România, dar deruleazã ºi exporturi directe de profile. “Am exportat în Germania, Bulgaria ºi Republica Moldova ºi am început livrãrile în Arabia Sauditã ºi Irak”, a declarat agenþiei Mediafax directorul general al companiei, Aurel Vlaicu. El a precizat cã existã discuþii ºi pentru livrãri cãtre Libia ºi Algeria. Exporturile de profile vor genera peste 5% din cifra de afaceri în acest an, compania vizând ca ponderea acestora sã ajungã la 10% în urmãtorii ani. ªeful Gealan România estimeazã cã, anul trecut, piaþa localã de tâmplãrie termoizolantã a scãzut cu aproximativ 20%, pânã la circa 450 milioane euro, ºi se declarã sceptic privind revenirea acestui sector la nivelul de peste 1 miliard de euro, consemnat înainte de crizã. Printre cele mai mari probleme cu care se confruntã jucãtorii de profil se numãrã cele legate de “circuitul banilor” ºi riscul de neîncasare, Gealan având de recuperat sume importante de bani de la diverºi parteneri. Planurile Alukonigstahl pentru 2013 Menþinerea cotei de piaþã la 6% pentru sisteme de aluminiu, pe segmentul premium, creºterea numãrului de clienþi, precum ºi ”creºterea rezonanþei” brandului Schüco pentru produsele PVC sunt doar câteva dintre obiectivele Alukonigstahl pentru 2013, dupã cum noteazã Capital. Dupã câþiva ani în care afacerile companiei furnizoare de sisteme de aluminiu, oþel ºi PVC
Tâmpl`rie aluminiu, pvc, sticl`, utilaje specifice
au scãzut din cauza crizei economice, anul trecut s-a observat o revenire datoratã, în primul rând, proiectelor noi. ”În perioada 2009 – 2011, ne-am confruntat cu cel mai scãzut nivel al afacerilor, de la intrarea pe piaþa din România. Însã, am finalizat anul 2012 pe creºtere, evoluþie ce va continua ºi în acest an”, a subliniat Attila Beer, administratorul companiei. Acesta estimeazã o cifrã de afaceri de 14 milioane de euro în 2013, în creºtere cu 7% faþã de anul trecut, în timp ce profitul ar putea avea un avans de 5 - 8%. Altfel, privitã ca întreg, piaþa sistemelor de aluminiu, oþel ºi PVC, unde compania îºi desfãºoarã activitatea, are un potenþial de 25 - 30 milioane de euro. ”Piaþa sistemelor PVC se va confrunta cu o stagnare, în continuare, în timp ce segmentul sistemelor de aluminiu va fi în uºoarã creºtere”, face o scurtã precizare administratorul Alukonigstahl, pentru sursa citatã. Acum, aproximativ 20% din cifra de afaceri a companiei este susþinutã prin furnizarea structurilor pentru panouri fotovoltaice, capacitatea proiectelor de energie regenerabilã în care Alukonigstahl s-a implicat în 2012 fiind de 40 MW. De asemenea, în perioada urmãtoare, compania se pregãteºte sã lanseze proiectul ”Academia Alukonigstahl”, ce va consta în susþinerea unui program de instruire prin seminarii teoretice ºi prezentãri practice în centre regionale din Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj. Pe înþelesul tuturor, este un concept de ºcolarizare oferit gratuit personalului partenerilor Alukonigstahl, firme prelucrãtoare de sisteme din aluminiu. Printre proiectele în care compania s-a implicat anul trecut, se aflã ºi Sky Tower, cel mai înalt imobil din România, terminalele aeroportului Henri Coandã, Institutul Pro-DD Braºov, Maritimo Mall Constanþa, Mall Galaþi. Iar în curs de realizare se aflã proiectele Corall Mall Constanþa, Cluj Business Center, Floreasca Office Park ºi altele.
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
285
T창mpl`rie aluminiu, pvc, sticl`, utilaje specifice
edi\ia
32
286
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet
www.infoconstruct.ro
T창mpl`rie aluminiu, pvc, sticl`, utilaje specifice
edi\ia
32
iunie - decembrie 2013
|
287
T창mpl`rie aluminiu, pvc, sticl`, utilaje specifice
edi\ia
32
288
|
iunie - decembrie 2013
catalog | internet