infoCONSTRUCT nr 34 by infoCONSTRUCT

capitol scurt

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

capitol scurt

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

cupriNs Index alfabetic al firmelor din catalog ..............................................................................................................................................................................8 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE ........................................................................................................................................................23 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic, cursuri de prevenire ºi stingere a incendiilor 2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE ...................................................................................................................................................39 antreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile 3. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ...........................................................................................................................................67 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc.), placãri, tencuieli, compartimentãri grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã alpinism utilitar 4. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII ......................................................................................................................75 construcþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri

SINTEZã

pag 18 industria de construcþii promite sã ia corigenþa în toamnã PROIECTARE

pag 24

tahimetre electronice

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE

pag 40 construcþiile de spaþii nerezidenþiale au fost bula de aer pentru domeniu

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

5. CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILÃ.................................................................................................................................................93 construcþii ºi structuri din lemn, case lemn tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, material lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº mobilã, feronerie utilaje prelucrarea lemnului 6. HALE, CONSTRUCÞII METALICE..............................................................................................................................................................................103 hale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale 7. ACOPERIªURI ............................................................................................................................................................................................................. 111 sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice 8. CONFECÞII METALICE ...............................................................................................................................................................................................127 fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe, utilaje debitare 9. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE .......................................................................................................................................................................143 izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe 10. INSTALAÞII ELECTRICE, MATERIALE ELECTRICE .............................................................................................................................................159 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune

IZOLAÞII

pag 144 potenþial imens, subminat de sãrãcie

HALE METALICE

pag 104 proiectarea ºi construirea unei staþii de distribuþie carburanþi ºi GPL

INSTALAÞII ELECTRICE

pag 160 piaþa instalaþiilor electrice nu s-a confruntat cu efecte puternice

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CUPRINS EDIţIA NR. 34

11. INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII ..................................................................................................................................................................................183 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc.) materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc.), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie 12. INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE ...............................................................................................................................................................227 climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice 13. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE..............................................................................................................................241 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºi AL, uºi interior din sticlã sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, geam securizat, folii pentru geamuri utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplãrie, profile AL, PVC, oþel 14. DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI .......................................................................................................................................................................................265 jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate, sobe de teracotã 15. MATERIALE DE CONSTRUCÞII ...............................................................................................................................................................................271 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã, policarbonat 16. MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII...............................................................................................................................................305 materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã

CLIMATIZARE

pag 230

Eficienþa sistemelor centralizate de climatizare

MATERIALE PENTRU fINISAjE

pag 306

Piaþa materialelor pentru finisaje într-o creºtere moderatã! TâMPLãRIE ALUMINIU, PVC

pag 244

Ineficienþa edililor loveºte în piaþa de vatã mineralã ºi bazalticã

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

17. PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI .......................................................................................................................................................321 pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tipãrit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, recondiþionãri pavaje, pardoseli sportive, speciale utilaje specifice parchet, mocheta, covoare 18. ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI ....................................................................................................................................................................329 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, automatizãri, uºi metalice rezistente la foc sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã 19. ORGANIZARE DE ªANTIER.....................................................................................................................................................................................345 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi 20. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE .............................................................................................................................................357 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale echipamente de protecþie ºi lucru 21. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII ...........................................................................................................................................................................373 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, poduri rulante, cupe 22. TRANSPORTURI .......................................................................................................................................................................................................419 transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale

ECHIPARE ªI îNTREÞINERE CLãDIRI

pag 332 lifturile au început sã coboare pe scãri!

SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE

pag 358

siguranþa muncitorului nu este încã prioritarã

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNdex compaNii

1 EKOINSTAL SOLAR ................................... 190, 191 4 SWIM ................................................................ 269 A 93 BIROU DE ARHITECTURA ...............................33 A. S. K. TIM.......................................................... 342 A.D. SCHELE ................................................ 243, 347 ABATECH ................................................................71 ABC INTERNATIONAL .......................................... 368 ABPLUS DIRECT MARKETING .............................. 320 ABRACOM ............................................................ 368 ACOMICRIS .......................................................... 119 ACTIV CONSTRUCT SERVICES............................. 327 ACVE PLUS........................................................... 330 AD CONCEPT 2000 .............................................. 129 ADAL-EGAL .......................................................... 296 ADECONSTMAR ................................................... 295 ADMIR-AL PVC ..................................................... 253 ADRIANA BALASFI ............................................... 336 ADRIELS GROUP .....................................................79 ADSSOL RESINS................................................... 315 AFP PROCON........................................................ 341 AFTENI DEVELOPMENTS ...................................... 155 AG SERV CONSTRUCT ............................................55 AG SYSTEMS & EQUIPMENT ............................... 163 AGATA ...................................................................87 AGI CONSTRUCT ....................................................43 AGISFOR ........................................................ 80, 424 AGROLIV ...................................................... 123, 369 AHIL F & M ......................................................... 187 AITATOP .............................................................. 315 AKTUS IMPEX ...................................................... 405 AL PLAST CONF ................................................... 258 ALEX TRANS ....................................................... 421 ALFACAD ................................................................29 ALIGATOR ATP ........................................... 270, 336 ALLDECO .............................................................. 410 ALTON GROUP ..................................................... 341 AMALIND ............................................................ 119 AMARI ROMANIA ................................................. 138 AMBIENTAL ENGINEERING .................................. 148 AMBIENTAL PUBLICOM ...................................... 149 AMC IMPEX ......................................................... 215 AMITECH IMPEX .................................................. 217 AMSET PRODEXIM............................................... 296 ANGEL’S PROD COM ............................................ 273 ANGLO-ROM ......................................................... 164 ANINOASA TIM .................................................... 342 ANTREPRIZA REPARATII SI LUCRARI CLUJ NAPOCA.........................................................82 APARTAMENTUL ....................................................55 APATOR SA POLONIA .......................................... 177 APLUS PRODCOM ................................................ 258 APRIL 91 .............................................................. 315 AQUAPLUS ........................................................... 215 ARC MODE ........................................................... 313 ARCA LABORATOR ................................................33 ARCHSTONE BUSINESS ....................................... 315 ARHIGRAF ...............................................................29 ASCENSO ............................................................. 337

ASEDIA GRUP ............................................................................... 82 AURORA INCONSTRUCT .............................................................. 41 AUSTING COM ............................................................................ 342 AVE INTERMED ........................................................................... 387 AVI & F........................................................................................ 259 AVIS INSTAL ................................................................................. 83 AX PERPETUM ............................................................................ 327 AXA INVEST ................................................................................. 44 AXA TRANS CONSTRUCT ........................................................... 385 AXEL GRUP ................................................................................... 34 AZUR........................................................................................... 307 AZZURRA .................................................................................... 337 B&K ELECTRO SYSTEM .............................................................. 165 BAC UTILAJE .............................................................................. 410 BADY GRAND EXPLORER ............................................................ 296 BALBET BRADESTI SA ................................................................ 295 BANAT CONSTRUCTION COMPANY ............................................. 56 BANDATECH ............................................................................... 155 BARATIN ..................................................................................... 309 BAUDER ...................................................................................... 150 BENCOMP ................................................................................... 327 BENDKOPP ELECTRO .................................................................. 275 BENEDETT ................................................................................. 225 BENINSTAL ................................................................................... 83 BEST EXPRESS ........................................................................... 331 BEST TOOLS ................................................................................. 71 BETOANE SI PREFABRICATE ...................................................... 287 BIANCRE ADVERSTING ............................................................... 259 BICKS INDUSTRIES ..................................................................... 338 BICO INDUSTRIES ....................................................................... 157 BIMOTA ........................................................................................ 87 BIOSYSTEMS PRODUCTION ........................................................ 209 B.I.A. NR.32 GABRIELA MIRION .................................................... 34 BLUART ROM GRUP ...................................................................... 56 BLUETERM .................................................................................. 220 BOG DESIGN CONCEPT ............................................................... 326 BOMBARDIER TERMOPAN .......................................................... 259 BORSA COM ............................................................................... 287 BRADO INDUSTRY ...................................................................... 138 BRAMCON................................................................................... 296 BREEZE HVAC ............................................................................. 231 BREN UTILAJE CONSTRUCTI ...................................................... 411 BRICOLINA .................................................................................. 316 BRIOGRUP PROFESIONAL .......................................................... 371 BTS CONSTRUCT INT ................................................................. 297 BULGARELLI PREST VEST-EST .................................................... 166 BUSINESS 2 BUSINESS............................................................... 145 BUTAN GRUP .............................................................................. 411 C GEANGU CONSULTING S.R.L ................................................... 412 C.G.S. CAB GLASS SERVICE ....................................................... 411 CABLERO .................................................................................... 411 CAD KONSTRUCT ....................................................................... 123 CARB SA ..................................................................................... 288 CAREXCON LIV.............................................................................. 88 CARP CONSTRUCT ACOPERISURI .............................................. 124 CARPATI COM .............................................................................. 50 CARRARA DESIGN MAR ............................................................... 71 CASANEO CONSTRUCT ................................................................ 56

CASSAS ...................................................................................... 405 CASTRUM CORPORATION ............................................................ 45 CATYON TECH PRODUCT............................................................ 260 CAVALA GLASS ........................................................................... 260 CC TOTAL CONS ........................................................................... 56 CDP ACCESS GROUPE PIROUX ................................................... 372 CEMPS ........................................................................................ 387 CEPROINV SA .............................................................................. 369 CES TOP INSTAL ......................................................................... 236 CESACO INVEST.......................................................................... 406 CGA INFRASTRUCTURE ................................................................ 88 CICAVIEN .................................................................................... 253 CIFA TOTAL CONSTRUCT ........................................................... 276 CIOAZA TRANS ........................................................................... 288 CIPEC PROD COM ....................................................................... 216 CIPRIBON ................................................................................... 254 CITY CONSTRUCTII INSTALATII ................................................... 57 CLACOSI ELECTRIC ..................................................................... 236 CLAU CONSTRUCT...................................................................... 297 CLIMA IANI IMPEX ...................................................................... 236 CM METAL TRADING .................................................................. 359 COILPROFIL ................................................................................ 120 COMAR TRUST 2000 .................................................................. 156 COMINCO OLTENIA ....................................................................... 57 COMLEMN ................................................................................... 343 COMPACT PRODUCT .................................................................. 297 COMPANIA CONSTRUCII FEROVIARE SA ...................................... 84 CON CASA .................................................................................... 57 CON METAL CF ............................................................................. 89 CONCORD 94 CONSTRUCT ........................................................... 57 CONFIND .................................................................................... 349 CONFMETAL KAV ........................................................................ 105 CONIZ ROMARG ............................................................................ 84 CONLOC ........................................................................................ 58 CONREP ........................................................................................ 46 CONS-CO ....................................................................................... 30 CONSIG GIURGIU .......................................................................... 58 CONSMARK CONSTRUCT ............................................................. 50 CONSOLIGHT COM ...................................................................... 161 CONSTRUCT CONTAINER .......................................................... 350 CONSTRUCT PLUS ........................................................................ 85 CONSTRUCTII ERBASU ................................................................. 58 CONSTRUCTII INDUSTRIALE MONTAJ ......................................... 58 CONSTRUCTORUL SCM ................................................................ 59 CONTACT IMPEX .......................................................................... 59 CONTI COMPRESO ...................................................................... 371 CORALLO..................................................................................... 233 CORNEA INDUSTRIAL CONSTRUCT .............................................. 59 CORONITA COM .......................................................................... 135 CORSEM IMPEX .......................................................................... 216 COSTAS DISTRIBUTIE................................................................. 316 COSY SOLUTIONS ....................................................................... 217 CRIBER NET ................................................................................ 217 CRISIR INSTAL ............................................................................ 217 DAMOTI EUROINSTAL CONSTRUCT ........................................... 218 DANCIU DESIGN .......................................................................... 333 DANLIANA MEDIA ....................................................................... 289 DANTECH .................................................................................... 406

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNdex alFaBetic

DARI TEHNOLOGIES .................................................................... 364 DD UTIL CONSTRUCT ................................................................. 355 DEBITRON TERMO ...................................................................... 209 DELTA CON ................................................................................... 51 DELTA GLASS ............................................................................. 245 DELTA TERMO CONSTRUCT 1999.............................................. 108 DENY FLORYS DECOR ................................................................ 218 DEOCON ...................................................................................... 289 DEPOZITUL MATERIALE TECHNOINSTAL.................................... 218 DESIGN URBAN ............................................................................. 69 DEVI ............................................................................................ 218 DILD DESIGN ............................................................................... 135 DIMCEA CRANE IMPEX ............................................................... 412 DIOTECH & BETOANE SI PREFABRICATE GL 2004 ....................... 51 DIPET SERVCOM ......................................................................... 235 DISTRICT SUD ............................................................................ 310 DON CONSTRUCTION CHEMICALS ............................................. 277 DRAGOMIR ELECTRO DEL ........................................................... 177 DRILLCON ..................................................................................... 88 DRUM SERV .................................................................................. 88 DRUMURI SI PODURI SA ............................................................... 89 DRUPO .......................................................................................... 89 DUNAREA ..................................................................................... 98 DUVEXIM GRUP .......................................................................... 156 DYNAMIC MAINTENANCE GROUP .............................................. 210 DYSTOM .................................................................................... 113 EASY SERVICE ............................................................................ 131 ECHAPOZ COMPANY .................................................................. 353 ECO STRUCTURI ......................................................................... 260 ECOROM DISTRIBUTION ............................................................. 311 EDA COMTRANS ......................................................................... 421 EDEN DESIGN .............................................................................. 178 EDIL COM ............................................................................323, 290 EDILITARA COM CONS ................................................................. 59 EDY IMPEX 2003 ....................................................................... 391 EFFE 2 TERMOTECNICA .............................................................. 120 ELBA ........................................................................................... 169 ELCO SYS ...................................................................................... 89 ELECTRA INSTAL ....................................................................... 424 ELECTRICON YARD ..................................................................... 178 ELECTROLUMEX NORD ............................................................... 178 ELECTROMARA ........................................................................... 171 ELECTROREP CONSULT .............................................................. 178 ELEKTRA 2000............................................................................ 171 ELIMASTRO .................................................................................. 47 ELMET GROUP METAL & ELECTRIC ............................................ 172 EMI INTERNATIONAL .................................................................. 335 EMS PITESTI ............................................................................... 108 ENERGO PREST COMPANY ......................................................... 179 ENERGOMONTAJ GRUP .............................................................. 219 ENERIA ........................................................................................ 179 EPUROM...................................................................................... 192 ERRICONSTRUCT .......................................................................... 60 ESCORT COMSERV ....................................................................... 60 ESRO TRANS............................................................................... 278 ESTUAR ...................................................................................... 412 ETANCO ...................................................................................... 108 EURO CONSTRUCT TRADING’98 .................................................. 77

EURO QUALITY TEST ..............................................................27, 81 EUROFOAM ................................................................................. 154 EUROMACARALE ....................................................................... 407 EUROMETRIC .............................................................................. 297 EUROSTRADA ............................................................................... 90 EUROTEHNIC GRUP..................................................................... 139 EUROTERM .........................................................................193, 298 EVAM CONSTAL .......................................................................... 219 EVERHIT COMP IMPEX ................................................................. 98 EVOLIUM TELECOM..................................................................... 242 EVY-VAL ...................................................................................... 115 EXPO ARAD INTERNATIONAL ..................................................... 180 EXPRES SERVICES ...................................................................... 342 FABI TOTAL GRUP ...................................................................... 338 FAMM DEPO CONSTRUCT .......................................................... 124 FARPIFOR ................................................................................... 139 FEREASTRA BANAT F.B.C. ......................................................... 260 FIDELIANA................................................................................... 412 FILDANA...................................................................................... 298 FILIS PROD COM ......................................................................... 413 FINEST COM ............................................................................... 236 FINKEVAS.................................................................................... 247 FIORD .......................................................................................... 235 FIX PE FIX ELECTRO ................................................................... 179 FLEXIBLE DOOR CONCEPT ..................................................254, 339 FLORA CONS ................................................................................. 60 FLORIDA 95 IMPEX .................................................................... 219 FLUIDTEC ................................................................................... 156 FMT SERVOMATIK SHPK ............................................................ 167 FOORI ............................................................................................ 90 FORIZ CONSTRUCT ....................................................................... 90 FORMACONS ................................................................................ 60 FORTE INSTAL 2000 ................................................................... 219 FREON TRADING INTERNATIONAL ............................................. 237 FRIGOSTAR SIBIU ....................................................................... 237 FRONT CONSTRUCTII & RENOVARI .............................................. 48 FUCHS......................................................................................... 312 G & D CHROMATIC INSTAL ........................................................ 199 G.B.A. PLASTIK ........................................................................... 121 GAS ............................................................................................. 225 GEBCONS ACG .............................................................................. 61 GECA ........................................................................................... 180 GENCO 93 ................................................................................... 388 GENERAL AGRO COM SERVICE .................................................. 136 GENERAL CONSTRUCTII CRISPADIN .......................................... 121 GENERAL FITTINGS TRADE......................................................... 200 GENERAL PREST ......................................................................... 172 GEO-SERV...................................................................................... 33 GEOSTUD ...................................................................................... 30 GEOTEC CONSULTING .................................................................. 34 GEOTEST....................................................................................... 34 GEOTESTING CI ............................................................................ 31 GIBB TECHNOLOGIES .................................................................. 255 GIFT CRISCAT ............................................................................. 238 GIMANI & MUFLE ........................................................................ 210 GIMAR SERPICO.......................................................................... 343 GIP RO AMBIENT ........................................................................ 255 GL GEOSINTEX .............................................................................. 85

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNdex alFaBetic

GLAR CONSTRUCT ....................................................................... 52 GLASS ROM ................................................................................ 256 GLOBAL PARTS CONSULTING.............................................380, 381 GLULAM ROMANIA ....................................................................... 95 GLYNWED.................................................................................... 220 GPM METAL INOX ....................................................................... 139 GRANDEMAR .............................................................................. 290 GRIRO ......................................................................................... 291 GROUP METAL TRADING ............................................................ 116 GVB STONE CONCEPT ................................................................ 298 HANC QUATRO ........................................................................... 413 HECO SCHRAUBEN ..................................................................... 298 HERA CONSTRUCT ..................................................................... 257 HERZ ARMATUREN ROMANIA .................................................... 220 HEXADOME CONSTRUCT............................................................ 118 HIDRO ARGES ............................................................................. 291 HIDROMARKONSTRUCT PROFESIONAL ...................................... 156 HIDROTECHNIKA........................................................................... 71 HILTI ROMANIA........................................................................... 364 HOERBURGER CONTROL SYSTEMS ............................................ 173 HTI INTERNATIONAL ROMANIA .................................................. 211 HYDRO BG................................................................................... 299 HYDROPROOF ............................................................................. 152 HYDROSFER INSTAL ................................................................... 220 HYDROSYSTEMS ........................................................................ 211 HYVA ROMANIA .......................................................................... 407 I.I. CAPATINA TIBERIU & NISTOR GRUP...............................98, 259 IANYS PRODCOM ........................................................................ 299 ICMA ............................................................................................. 52 IDEAL CASA ................................................................................ 248 IMEC AMC................................................................................... 413 IMOCON ...................................................................................... 389 INATECH CONCEPT ..................................................................... 151 INDAGRA..................................................................................... 339 INDUSTRIAL ELECTRICAL SYSTEMS .......................................... 180 INGEMAX CRANE ........................................................................ 140 INSTAL GROUP ........................................................................... 212 INSTAL PREST-SERV ................................................................... 221 INSTAL SIB ................................................................................. 221 INTELCONSTRUCT ........................................................................ 61 INTERCOM TOPAZ ...................................................................... 261 INTERMAT PARDOSELI GRUP ..................................................... 327 INTERMED DECOR ...................................................................... 122 INTERSTAR TRADING ................................................................... 98 IOSUB NICUSOR INTREPRINDERE INDIVIDUALA ........................... 61 I.P.C.T. .......................................................................................... 35 ISENMANN SITE.......................................................................... 413 ITALIA STAR COM DUE ............................................................... 390 ITECHSOL.................................................................................... 221 IVECO TRUCK SERVICES ............................................................. 392 IVONAZS GRUP CONSTRUCTII .................................................... 326 IVONCO TRADE ........................................................................... 299 IZOCLASS CONSTRUCT .............................................................. 147 IZOCON IMPEX ............................................................................ 157 IZOREF CONSTRUCTII ................................................................... 86 JOHNY-TUNDY .............................................................................. 61 JUTRA......................................................................................... 136 KAHRS ........................................................................................ 325

KALORIZOL IMPEX ...................................................................... 122 KANTIS CONSULTING ................................................................. 382 KENO TRADE COMPANY ............................................................... 62 KING TOOLS ........................................................................371, 394 KLEEMANN LIFT RO .................................................................... 343 KOBO TECHNOLOGIES ................................................................ 365 KOMORA ....................................................................................... 35 KONT IL TRADING ....................................................................... 153 KREATIV..................................................... 194, 195, 196, 197, 198 KRIS FLOR INTERMED PREST ..................................................... 424 KUERYO STEEL ........................................................................... 140 LAMINORUL ................................................................................ 132 LASPROM.................................................................................... 221 LIBRA IMPEX................................................................................. 90 LICHTGITTER RO......................................................................... 137 LID MAR CONSTRUCTII ................................................................ 69 LIFTECH ...................................................................................... 340 LIFTTEC UTILAJE DE RIDICAT .................................................... 393 LIMAVORA .................................................................................. 157 LINDEC ROMANIA ....................................................................... 328 LIO - METAL ........................................................................256, 292 LISSCOM ..................................................................................... 168 LITORAL CONSTRUCT SA ............................................................. 62 LIXLAND CRANES ....................................................................... 414 LOTUS GRANIT ............................................................................. 91 LUC INVEST ............................................................................... 351 LUMCONS .................................................................................. 299 LUX TRANS ................................................................................. 355 LXL TEHNIC PROVIDER ............................................................... 108 M&A FRIGO CLIMA ..................................................................... 234 M&M ORCONSTRUCTA .............................................................. 279 MABRO PROFESIONAL ................................................................ 238 MAHAG CONSTRUCT .................................................................. 300 MANESCU I. GHEORGHE INTREPRINDERE INDIVIDUALA ............139 MANSTONE ................................................................................. 317 MANTA BROS ............................................................................ 292 MARCOMTRANS ......................................................................... 313 MARIANTHERM .......................................................................... 257 MARINI TRANS ........................................................................... 300 MARIO HIDROIZOLATII COMPANY .............................................. 154 MARMOVEST .............................................................................. 316 MARSIPO PROD .......................................................................... 365 MASTERON BIG HAUSE .............................................................. 316 MCI INGINERIE .............................................................................. 99 MEA METAL APPLICATIONS ....................................................... 137 MECANEXIM ENGINEERING ........................................................ 414 MEM IMPEX ................................................................................ 395 MESTERUL FAIMOS .................................................................... 222 METALE INTERNATIONAL ...................................................117, 249 METALROM INDUSTRY ............................................................... 317 METALTRADE INTERNATIONAL .................................................. 280 METAROM UTIL CONSTRUCT .................................................... 281 MICHELSBERG MANAGEMENT ................................................... 317 MIGRA PLASTIC PREST CONSTRUCT ......................................... 293 MILLENIUM GLASS ..................................................................... 261 MINERAL ROM ............................................................................ 288 MIRON CONSTRUCT ..................................................................... 62 MIRU CONSTRUCT...................................................................... 261

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNdex alFaBetic

MOBICON PRODIMPEX ................................................................. 62 MOBITER PREST .......................................................................... 99 MODEG CONSTRUCT .................................................................... 72 MOGA INSTAL............................................................................. 222 MOLDOGLASS FOCSANI.............................................................. 261 MONDIAL OUEST ........................................................................ 222 MONTACO SERV ......................................................................... 124 MPM TEHNIC SERV ..................................................................... 366 MPM TRUST ............................................................................... 396 MUNTENIA GRUP 2003............................................................... 343 MVA CHEMIE............................................................................... 317 NEA GARDEN CENTER .................................................................. 72 NEOPRO ....................................................................................... 35 NESA ............................................................................................. 63 NEW DESIGN COMPOSITE.................................. 157, 212, 222, 353 NICO ELECTROSERVICE .............................................................. 173 NIPO COMPREST .......................................................................... 25 NOA TRANS CONST .................................................................... 408 NOALES PAV ............................................................................... 328 NOVELTY AE.................................................................................. 35 NOVONIR GRUP ........................................................................... 174 OAZE URBANE .............................................................................. 72 OBENMAN CONSTRUCT ............................................................... 63 OBRIGADO PREST COM .............................................................. 300 OLECOM PROD ............................................................................ 293 OMEGA DESIGN .......................................................................... 317 OMEGA ROM TRADE 94 LTD ...................................................... 223 OMIG ........................................................................................... 398 ONELIM IMPEX............................................................................ 140 ORON INTERNATIONAL ............................................................... 300 OVIDIU PROIECT ANDREI .............................................................. 36 OVILUC ........................................................................................ 213 PAGALE ....................................................................................... 140 PALMEX CM ................................................................................ 354 PAN RIZ IMPEX ............................................................................. 86 PANCO .......................................................................................... 63 PBA INSTAL ................................................................................ 223 PESIT ROM.................................................................................. 214 PESTAN PLAST ........................................................................... 202 PETRIPAV CONSTRUCT .............................................................. 294 PETROL TUB MOINESTI .............................................................. 201 PIANTUS CONSTRUCT .................................................................. 53 PIATRA NATURALA DOBROGEA ................................................. 318 PLANETA ECO ............................................................................. 203 POLI TOP ..................................................................................... 204 POLLUX IMPEX.............................................................................. 63 POLTERGEIST (EURO-INSTAL ) .................................................... 205 POLTHERM SYSTEM .................................................................. 238 POMPE INSTAL .......................................................................... 213 PRECON ...................................................................................... 301 PREMIER CONSTRUCT ................................................................ 301 PRESTCOM INSTAL .................................................................... 223 PROCOMUNITA CENTER ............................................................... 36 PRODCONSTRUCT MEN ................................................................ 53 PRODUCTIE GARO ...................................................................... 294 PROENERGY CONTRACTING ....................................................... 414 PROFIMAT CONSTRUCT .....................................................301, 319 PROGAZ ........................................................................................ 91

PROGOPO IMPEX ....................................................................... 314 PROIECT CONSTREX CONSULTING............................................... 31 PROMECO METAL ....................................................................... 319 PROMECO SD .............................................................................. 340 PROMPT DIAMAR ....................................................................... 314 PRONED CONTROL ...................................................................... 408 PROVISCO ..................................................................................... 32 PURATOR SYSTEMS .................................................................. 206 RAFT INDPROD ........................................................................... 141 RALYCOM .................................................................................. 123 RASTAF DESIGN CONSTRUCT ..................................................... 72 RAV CONSTRUCT ESTATE ............................................................ 64 RCB ELECTRO’97 ........................................................................ 174 REGITAS ..................................................................................... 102 REIBERBAU ................................................................................... 54 REKON PARTNER ........................................................................ 414 RELEE SA .................................................................................... 170 REVISTA MASINI SI UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII.................400 REXIMACO .................................................................................. 155 RKS DRUMURI .............................................................................. 91 RO CONSTRUCT CENTER .............................................................. 64 ROBOTERMO............................................................................... 238 ROBY FOODS................................................................................. 64 ROCATIL PIESE DE SCHIMB ........................................................ 415 ROCEL CONSTRUCT ...................................................................... 36 ROCERT ........................................................................................ 28 RODALI CARGO ........................................................................... 374 ROEXPERTCAD ............................................................................. 36 ROLLDESIGN BUCURESTI............................................................ 269 ROLLDESIGN PITESTI .................................................................. 269 ROLPROIECT ................................................................................. 33 ROMAR PAV PROD ...................................................................... 301 ROMCARBON SA......................................................................... 415 ROMDRIL..................................................................................... 399 ROMEXPO ...........................................................................126, 304 ROMNED INDUSTRIAL FOUNDATION EQUIPMENT .....................378 ROMNIN CONCEPT 2005 ............................................................ 181 ROMSEAL JET ............................................................................. 415 ROMTOROID .............................................................................. 179 ROSAMONT CONSTRUCT ........................................................... 124 ROSENBERG ROMANIA .............................................................. 237 ROSTEEL INVEST ........................................................................ 262 ROTOX ROM ............................................................................... 250 ROV HEIZ CONSULT .................................................................... 239 RUAL ............................................................................................. 99 RubikTube ................................................................................... 223 SABAKI IMPEX ........................................................................... 302 SALT COM .................................................................................... 49 SAMAS 2000 .............................................................................. 409 SAN SYSTEMS INDUSTRY ................................... SIGLA COPERTA 1 SCHRADER MEDIAS .................................................................... 417 SCHWANK ................................................................................... 215 SEDAL ........................................................................................... 64 SEIVINSTAL................................................................................. 239 SELCO ......................................................................................... 175 SEMPRE BENE ............................................................................ 328 SERENA INSTALCOCOM ............................................................. 185 SERRAGLIO GIORGIO................................................................... 402

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNdex alFaBetic

SERVICE TOP AGRO .................................................................... 302 SERVINT ..................................................................................... 262 SIFEE ACTION ............................................................................. 228 SIMART AXIA................................................................................ 65 SIMCAROM ................................................................................... 65 SIMCO INTERNATIONAL IMPEX .................................................. 176 SIMEN ........................................................................................ 181 SINEXDIN .................................................................................... 262 SITOS .......................................................................................... 138 SLIDE .......................................................................................... 341 SMART SYSTEMS CONCEPT ..................................................... 416 SODRA ........................................................................................ 141 SOLDEC ...................................................................................... 239 SOMES ........................................................................................ 303 SOMESANCA................................................................................. 65 SORELI ........................................................................................ 224 SOUDAL ...................................................................................... 125 SOWIENS ...................................................................................... 73 SOYMEX COM ............................................................................. 141 SSAB AG ..................................................................................... 107 STAHLBAU HERMANN ........................................................109, 133 START TEHNOLOGIC CONSULT .................................................... 73 STEEL FASTENERS ..................................................................... 303 STEEL GLASS ............................................................................. 262 STEFANI POOL TECHNOLOGY ..................................................... 267 STEMA GRUP ................................................................................ 65 STOICA GRUP INSTAL ................................................................ 207 STONE STORE ............................................................................. 319 STORE ......................................................................................... 303 STRIAL ........................................................................................ 251 STRONG DESIGN CONSTRUCT ..................................................... 97 SUCT SA ....................................................................................... 92 SUSANU CONS............................................................................ 125 SYRINX ...................................................................................... 214 TACO IMPEX ................................................................................. 66 TAIMILDRAG ................................................................................ 73 TASSCOM ..................................................................................... 66 TECHNO DOPO TOTAL ................................................................ 295 TECHNOKOM GROUP .................................................................. 366 TECHNOLOGY PROMOTION......................................................... 367 TEDIMONT .................................................................................. 224 TEG BUCOVINA ............................................................................. 37 TEGERO & CO ............................................................................. 404 TEHNOBERT INDUSTRY .............................................................. 282 TEHNODIAM TOOLS .................................................................... 371 TEHNOPOL .................................................................................. 224 TEKNO EUROCONSTRUCT .......................................................... 110 TEKOTEHNIC ............................................................................... 175 TEMSIX ......................................................................................... 99 TERA FORCE ............................................................................... 269 TERMOCEL ECOTEC .................................................................... 158 TERRA CONSTRUCTII ................................................................... 97 TESTGEOMED FORAJ ................................................................... 91 TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT .................................................. 263 THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE ...........................224 THUNDER TOOLS ........................................................................ 367 TOALETE ECOLOGICE .................................................................. 354 TOMINSTAL RALUM ................................................................... 225

TOP DRILL CONSTRUCTION .......................................................... 92 TOP INVEST COM................................................................188, 189 TOPO TRADE................................................................................. 32 TOTAL ELECTRIC CO ................................................................... 176 TRACTOR PROIECT COMERT ..............................................376, 377 TRADING METAL ........................................................................ 283 TRANSFORCE SPEDITION ........................................................... 423 TRANSILVANIA MIX TRADE ........................................................ 355 TROCRI IMPEX ............................................................................ 263 TUB INTEGRAL............................................................................ 177 TUPAL HP IMPEX ....................................................................... 208 TURBO TUB ................................................................................ 285 TURNOMEX PHOENIX ................................................................. 225 TUSCHER & MILAS .............................................................363, 397 U. V. SERVICE ............................................................................... 66 ULMA COFRAJE .......................................................................... 352 UNGPRO ........................................................................................ 37 UNIEL SERV ................................................................................. 181 UNILIFT SERV.............................................................................. 401 UNIOR TEPID ............................................................................... 368 UNISERV INTERNATIONAL .......................................................... 410 UNIVEGA CONSTRUCT .................................................................. 54 UNIVERSAL SPEDITION ............................................................... 423 VACARESCU GRUP...................................................................... 226 VALAH CONSTRUCT GRUP ........................................................... 66 VALCON INVEST............................................................................ 55 VALENTINO PRODEX ................................................................... 403 VALMAR ELMEC .......................................................................... 417 VALRO TRADE ............................................................................. 284 VALTRA TRADING ....................................................................... 181 VAST NATUR .............................................................................. 319 VECTRA EXIM .......................................................................87, 409 VENESIS ROMCOMPANY............................................................. 141 VENISE INTERNATIONAL PRODUCTION ...................................... 270 VERITA TOPO ................................................................................ 37 VERTICAL CONSING .................................................................... 226 VICO FASSADE .............................................................................. 73 VICTORIA GLOBAL ...................................................................... 216 VILSCOM .............................................................................134, 226 VIRGILIUS PROD COM ................................................................. 344 VRABPIM CONSULTING .............................................................. 415 VSC COMPROD ........................................................................... 303 WASSERTECH ............................................................................. 369 WATTGRUP ................................................................................ 417 WEB STEEL ................................................................................. 417 WEDECOR TECH .......................................................................... 216 WELTHAUS ................................................................................. 252 WEST COMPEX ............................................................................. 37 WHT EQUIPMENTS...................................................................... 412 WINDOW JOBS............................................................................ 263 WORM ........................................................................................ 258 YALCO ROMANIA ........................................................................ 361 ZCT COD TIN............................................................................... 101 ZENIT 2000................................................................................... 74 ZINCHERIA SA ............................................................................ 286 ZUNKUNFT HAUS........................................................................ 226

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ªtiri

Ikea deschide o fabricã în Parcul Industrial Tetarom 3, din Jucu

Palatul Primãverii, reºedinþa lui Nicolae Ceauºescu, va fi scos la vânzare Palatul Primãverii, reºedinþa lui Nicolae Ceauºescu în perioada în care acesta a fost ºef al statului, va fi scos din baza de protocol ºi oferit la vânzare de cãtre RA-APPS, cu argumentul cã nu mai este folosit decât de 3-4 delegaþii oficiale pe an, iar costul unei eventuale chirii ar fi foarte mare. În aceste condiþii, conform unui document obþinut de Mediafax, clãdirea, aflatã pe Bulevardul Primãverii nr 50 din Bucureºti, va fi trecutã din domeniul public în cel privat al statului ºi oferitã la vânzare. “Din analiza activitãþii curente a rezultat cã, practic, acest imobil nu este folosit destinaþiei legale, în cel mai bun caz existând 3-4 delegaþii oficiale pe an care îl utilizeazã. În raport cu specificul ºi cu structura sa funcþionalã, a rezultat cã valorificarea prin închiriere a imobilului din Bd. Primãverii nr.50, fie din perspectiva apartenenþei sale la domeniul public, fie din cea a apartenenþei la domeniul privat al statului, nu este rentabilã. Costurile de întreþinere ºi administrare ale clãdirii sunt foarte mari, ceea ce ar impune un nivel ridicat al chiriilor plãtite de cei care îl folosesc, aspect care conduce la concluzia cã închirierea acestei clãdiri devine neatractivã în raport cu piaþa concurenþialã”, se aratã în document. În aceste condiþii, a rezultat faptul cã singurul

“demers responsabil” din partea RA-APPS pentru valorificarea în bune condiþii a imobilului este, conform documentului, trecerea sa din domeniul public în proprietatea privatã a statului ºi includerea pe lista imobilelor propuse la vânzare. Reprezentanþii Guvernului au precizat pentru MEDIAFAX cã a fost redactat un proiect de ordonanþã de urgenþã, încã nepublicat de Guvern, care prevede strict trecerea palatului din domeniul public în cel privat al statului, operaþiune care creeazã posibilitatea vânzãrii. “Este un proiect nepublicat în Monitorul Oficial. E aceeaºi situaþie ca la vila Dante. Nu se vinde, dar trecerea din domeniul public în privat creeazã aceastã posibilitate”, a transmis Guvernul.Conform legii, Guvernul aprobã trecerea unui imobil din domeniul public în cel privat al statului, iar RA-APPS decide ulterior, pe baza acestei schimbãri juridice, înstrãinarea imobilului prin vânzare sau închiriere. Documentul obþinut de MEDIAFAX stabileºte cã, prin ordonanþã de urgenþã a Guvernului, Palatul Primãverii va fi trecut din domeniul public în domeniul privat al statului ºi inclus pe lista imobilelor RA-APPS propuse în vederea vânzãrii. Palatul Primãverii dispune de un teren aferent rãmas de 14.830 metri pãtraþi. (Mediafax)

Hotelul Metropolis, transformat cu 1,5 mil. euro, în birouri Dezvoltatorul imobiliar austriac Soravia, care deþine proiectul imobiliar Metropolis Center de pe bulevardul Iancu de Hunedoara din Bucureºti, a transformat hotelul Starlight Suites din cadrul com¬ple¬xului în spaþii de birouri cu o suprafaþã de circa 5.500 de metri pãtraþi, în urma unei investiþii de 1,5 milioane de euro realizate din fonduri proprii. Recent finalizate, spaþiile de birouri nou-create au în prezent un grad de ocupare de 35%, dar austriecii sperã ca pânã la finalul acestui an sã semneze contracte ºi pentru restul spaþiilor, în condiþiile în care corpul principal cu o suprafaþã închiriabilã de 11.000 de metri pãtraþi este închiriat aproape în totalitate. „Nu eram nefericiþi cu hotelul, care avea un grad de ocupare mulþumitor, dar diferenþa constã în faptul cã din activitatea hotelierã puteam obþine un venit net lunar de circa 5 euro/metrul pãtrat, în timp ce chiria de plecare pentru spaþiile de birouri este de 14 euro/metrul pãtrat lunar. Când am început dezvoltarea proiectului, piaþa hotelierã din Bucureºti era subdezvoltatã, pe când, acum, sunt prea multe proiecte, þinând cont cã turismul de afaceri a scãzut“, a explicat Lorenz Tragatschnig, managing director al Soravia România. (ZFCorporate)

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

O firmã din industria lemnului ºi mobilei ar putea deschide o unitate de producþie în Parcul Industrial Tetarom 3 din comuna clujeanã Jucu, afirmã consilierul judeþean PSD Remus Lãpuºan, surse din mediul economic clujean spunând cã ar fi vorba despre grupul suedez Ikea.

Remus Lãpuºan, care este consilier judeþean ºi preºedinte al PSD Cluj, a declarat, joi, într-o conferinþã de presã, cã autoritãþile judeþene vor extinderea Parcului Industrial Tetarom 3 cu 24 de hectare, pentru a permite unei firme din industria lemnului ºi mobilei înfiinþarea unei unitãþi deproducþie, conform MEDIAFAX. “Suntem într-o fazã destul de avansatã ºi, în momentul în care Parcul Industrial Tetarom 3 din comuna Jucu va fi extins cu 24 de hectare, existã un investitor strãin care sã vinã sã investeascã ºi sã înfiinþeze o unitate de producþie. Este vorba despre o firmã din industria lemnului ºi mobilei, care va crea circa 400 de locuri de muncã. Autoritãþile judeþene discutã extinderea Parcului Industrial Tetarom 3 printr-un transfer de teren cu o suprafaþã de 24 de hectare de la Universitatea de ºtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã (USAMV) Cluj cãtre Tetarom. Cred cã în acest an vom realiza extinderea”, a spus Lãpuºan, fãrã a oferi alte detalii privind identitatea firmei respective. Surse din mediul economic clujean au declarat, recent, corespondentului MEDIAFAX cã ar fi vorba despre producãtorul suedez de mobilã Ikea. În Parcul Industrial Tetarom 3, unde a fost fabrica Nokia, funcþioneazã fabricile Bosch ºi DeLonghi. Grupul suedez Ikea a fost fondat în 1943 de Ingvar Kamprad. Averea lui Kamprad ºi a familiei sale este evaluatã la 3,3 miliarde de dolari în cel mai recent top al Forbes privind miliardarii lumii. Reþeaua Ikea numãrã 330 de magazine la nivel mondial. (Mediafax)

ªtiri

Holcim ºi Lafarge vor vinde active cu profituri de un miliard de dolari

Plaza Centers

vrea sã schimbe PUZ-ul proiectului Casa Radio, pentru a include ºi locuinþe Plaza Centers vrea sã modifice mai mulþi termeni din parteneriatul public privat încheiat cu statul român pentru proiectul imobiliar Casa Radio, care prevede construcþia inclusiv a unei zone rezidenþiale, componentã care însã nu se regãseºte în planul urbanistic zonal (PUZ) obþinut deja. “Contractul pe care l-am încheiat cu statul român prevede construcþia, pe lângã birouri, spaþii de retail ºi hoteliere ºi a unei zone rezidenþiale. Pe de altã parte PUZ-ul nu prevede ºi zonã rezidenþialã pentru cã nu mai cumpãrã nimeni locuinþe. Vrem sã modificãm prevederile contractulului, conform PUZ-ului, ºi sã construim doar birouri, retail ºi spaþii hoteliere. Termenii comerciali vor rãmâne neschimbaþi”, a declarat pentru MEDIAFAX Hanan Schraiter, marketing & business development manager în cadrul Plaza România.

Holcim ºi Lafarge, cei mai mari producãtori de ciment la nivel mondial, ar putea vinde, pentru finalizarea cu succes a fuziunii de 40 de miliarde de dolari convenite recent, active cu profituri de aproximativ 1 miliard de dolari, din care douã treimi din Europa, iar restul posibil din SUA ºi Canada. Activele respective urmeazã sã fie vândute pentru ca cei doi producãtori de ciment sã poatã obþine acordul autoritãþilor de reglementare din regiunile unde îºi desfãºoarã operaþiunile, relateazã Bloomberg. Ambele companii au capacitãþi de producþie importante ºi care se suprapun în Europa în þãri precum Franþa, Germania, Spania, Cehia, România ºi Serbia, a afirmat Elizabeth Collins, analist la firma de cercetare Morningstar. Fabricile de ciment din America de Nord ar putea atrage interesul unor producãtori din Europa precum HeidelbergCement ºi Titan Cement, dar ºi a grupului mexican Cemex, potrivit Susquehanna International Group.Compania irlandezã CRH, care realizeazã jumãtate din vânzãri în Statele Unite, este un alt posibil cumpãrãtor, anticipeazã Thompson Research Group. În cazul fabricilor de materiale agregate, între posibilii cumpãrãtori se aflã Vulcan Materials ºi Martin Marietta Materials, dar ºi fonduri private de investiþii. “Unele dintre aceste active sunt de primã calitate, care nu sunt scoase prea des la vânzare, astfel cã aproape toatã lumea din industria de profil se va gândi dacã sã cumpere. Aceastã fuziune poate avea capacitatea sã schimbe jocurile”, a declarat Ian Osburn, analisat la Cantor Fitzgerald în Londra. Grupul elveþian Holcim ºi Lafarge, din Franþa, ambele cu operaþiuni în România, au convenit la începutul acestei luni o fuziune prin schimb de acþiuni, care va crea cel mai mare producãtor de ciment din lume ºi va presupune vânzarea de active, mai ales în Europa, pentru a obþine aprobãrile autoritãþilor de reglementare. Tranzacþia este evaluatã la circa 29 de miliarde de euro (40 de miliarde de dolari), incluzând ºi datoriile nete. Grupul rezultat în urma fuziunii se va numit Lafarge Holcim. Acordul de fuziune a fost aprobat atât de conducerea Lafarge, cât ºi de cea a Holcim. În vederea obþinerii acordului autoritãþilor de reglementare, cele douã companii intenþioneazã sã vândã active generatoare a 10%-15% din profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere ºi amortizare, care echivaleazã potrivit Holcim cu circa un miliard de dolari. (Mediafax)

Plaza Centers, care a intrat în reorganizare judiciarã în acest an, deþine o participaþie de 75% din proiectul Casa Radio, într-un parteneriat semnat în 2006 cu Ministerul Dezvoltãrii. Proiectul ar urma sã aibã o suprafaþã netã construitã de 550.000 metri pãtraþi, cu un centru comercial cu o suprafaþã închiriabilã de 76.000 metri pãtraþi, dar ºi spaþii de birouri, hotel, apart-hotel ºi un centru de conferinþe. Potrivit raportului financiar al companiei, proiectul are PUD (plan urbanistic de detaliu) ºi PUZ, iar finalizarea primei faze este programatã pentru 2016-2017. Compania a realizat o serie de demolãri ºi lucrãri preliminare la acest proiect, dar a oprit investiþiile complet în 2009, dupã începerea crizei.Valoarea activelor pe care Plaza Centers le deþine în România s-a depreciat cu 45 milioane de euro, la 177 milioane de euro. (Ziarul Financiar)

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ªtiri

Producãtorul de þiglã Bilka a cumpãrat fabrica Romlag Braºov

Somaco a cumpãrat douã fabrici cu 8 mil. de euro Grupul Somaco, unul dintre cei mai mari producãtori de prefabricate din România, deþinut de fondul de investiþii suedez Oresa Ventures, va investi 8 milioane euro pentru achiziþia fabricilor Europrefabricate din Timiºoara ºi Târgoviºte, dar ºi pentru extinderea în vestul þãrii. Firma Europrefabricate este deþinutã indirect de investitori italieni. Cele douã fabrici de elemente prefabricate din beton au fost cumpãrate la începutul lunii iunie, astfel cã Somaco a ajuns la un numãr de ºase unitãþi de producþie. Grupul deþinea deja patru fabrici, la Buzãu, Roman, Adjud ºi Teiuº.”Prin aceastã achiziþie, grupul Somaco a devenit cel mai mare mare producãtor de elemente prefabricate de beton din România. Preluarea celor douã fabrici se înscrie în strategia noastrã, care vizeazã diversificarea gamei de produse, lãrgirea portofoliului de clienþi ºi extinderea spre noi arii geografice. Am deschis astfel drumul cãtre lucrãri de mare anvergurã, localizate în orice colþ al þãrii, pe care le putem onora eficient din mai multe locaþii. De exemplu, pentru lucrãrile din zona Bucureºti, putem livra structuri prefabricate din trei fabrici - Buzãu, Târgoviºte ºi Teiuº”, a declarat, Gabriel Colobaþiu, directorul general al Somaco Grup Prefabricate. Oresa Ventures a asigurat capitalul pentru achiziþia Europrefabricate, atât prin contribuþie financiarã directã, cât ºi prin atragerea de împrumuturi bancare. Aceastã sumã a finanþat tranzacþia în sine, dar ºi investiþiile în capitalul de lucru. În ultimii cinci ani, grupul Somaco a investit alte 13 milioane euro pentru extinderea capacitãþii de producþie ºi a gamei de produse, pentru retehnologizare ºi instruirea personalului. Principalii concurenþi ai Somaco Grup Prefabricate pe piaþa localã sunt Celco, Prefab dar ºi Xella România – prin brandul Ytong. (Wall Street)

Producãtorul braºovean de þiglã metalicã Bilka Steel, controlat de antreprenorul Horaþiu Þepeº, a demarat un plan investiþional în valoare de 5 mil. euro care se va încheia în 2016. Prima etapã a acestui program a vizat achiziþia activelor imobiliare ale fabricii de piese auto Romlag Braºov, intratã în faliment în octombrie 2011. Luna trecutã, producãtorul a semnat documentele pentru achiziþionarea halelor de producþie ale Romlag, care ocupã aproximativ 27.000 mp din platforma industrialã Rulmentul Braºov, unde îºi desfãºoarã activitatea ºi Bilka Steel. În urma acestei extinderi, producãtorul a ajuns sã deþinã o suprafaþã de circa 45.000 mp în care sunt organizate depozite, linii de producþie ºi spaþii de birouri. „Pentru a ajunge la suprafaþa optimã ºi necesarã investiþiilor pe care ni le-am bugetat pentru urmãtorii trei ani, mai avem nevoie de alþi 15.000 mp de teren. În acest sens avem în vedere achiziþionarea sau concesionarea unei noi suprafeþe din fosta platformã Rulmentul”, a declarat Horaþiu Þepeº. În anii trecuþi, Bilka Steel s-a concentrat pe dezvoltarea serviciilor ºi a gamelor de produse sau a reþelei, dar 2014 reprezintã primul pas din strategia de dezvoltare pe producþia industrialã. În procesul de extindere vizat de companie pentru acest an, nu se exclude posibilitatea achiziþionãrii unui producãtor local. „În prima jumãtate a anului preconizãm finalizarea investiþiei în mãrirea capacitãþii de producþie de þiglã metalicã Clasic. Aceasta va creºte cu 60% capacitatea de producþie pentru acest produs. Avem investiþii bugetate ºi aprobate pentru achiziþionarea unei noi linii de producþie pe zona de accesorii. Nu renunþãm nici la ideea de a achiziþiona un producãtor local ºi de a introduce un nou produs în portofoliul Bilka”, precizeazã proprietarul companiei. Bilka a încheiat 2013 cu afaceri de 104 milioane lei, în creºtere cu 41% faþã de 2012. Vânzãrile totale s-au ridicat la aproximativ 3,2 milioane mp de þiglã metalicã. (Capital)

Grupul Marriott investeºte 15 miliarde dolari în 200 de hoteluri noi Cel mai mare lanþ de hoteluri din SUA, Marriott International, a anunþat recent, cã în urmãtorii trei ani intenþioneazã sã adauge peste 200 de hoteluri de lux ofertei sale internaþionale, urmând sã investeascã peste 15 miliarde de dolari în aceste proiecte, transmite Dow Jones Business News. ”Categoria Lux ºi lifestyle este mai puternicã decât oricând ºi vedem cum continuã sã creascã la nivel mondial”, a afirmat directorul general de la Marriott International, Arne Sorenson. ”Urmãtoarea generaþie de cãlãtori ar urma sã constituie peste 60% din afacerile noastre în urmãtorii patru ani”, a adãugat Sorenson. Grupul Marriott are un portofoliu de 449 de hoteluri de lux grupate sub opt branduri printre care The Ritz - Carlton (89 de hoteluri), Bulgari Hotels (trei hoteluri) ºi JW Marriott Hotels (64). Aceastã categorie de hoteluri urmeazã sã se extindã la nouã branduri, odatã cu debutul Moxy Hotels, la Milano, în toamna acestui an. În România, JW Marriott Bucharest Grand Hotel este un hotel de cinci stele din Bucureºti, deschis în anul 1999. (Capital)

infocoNstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ANTREPRENORIAT, CONSTRUCþII, IMOBILIARE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJãRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRãDINã Ioan ªerbãnescu

Reabilitarea ºi consolidarea

construcþiilor Durata de exploatare a construcþiilor are o deosebitã importanþã întrucât, în Uniunea Europeanã, circa 50% din resursele de construcþie sunt folosite la remedierea ºi menþinerea clãdirilor existente, restul fiind alocate construcþiilor noi. În România, destinaþia iniþialã a multor construcþii (îndeosebi a celor ridicate înainte de 1990) a fost modificatã, din motive diverse. Fie au fost supuse unor operaþii de remediere ºi consolidare, fie au fost adaptate unor noi criterii de calitate.

Evaluarea nivelului de protecþie a construcþiilor existente Pe parcursul utilizãrii fondului de construcþii existent în România (locuinþe, clãdiri socialculturale, industriale, inginereºti, agrozootehnice etc.), au apãrut o serie de degradãri/avarii datorate unor factori nocivi de mediu, tasãri, incendii, explozii, alunecãri de teren, prãbuºiri ale unor galerii miniere, taluzuri de halde, modificãri structurale sau funcþionale voluntare ºi datoritã solicitãrilor provocate de cutremure. Ca urmare, numeroase construcþii nu mai au capacitatea portantã iniþialã pentru a prelua noi solicitãri ale unor factori de degradare. În aceste condiþii, aºezarea în siguranþã a fondului de construcþii care prezintã avarii se impune ca necesitate de primã urgenþã.

În special dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, în România s-a realizat un volum mare de construcþii de locuinþe, acoperindu-se astfel sporul de natalitate, procesul de urbanizare ºi industrializare. În prezent, 63,8% din construcþiile de locuinþe sunt situate în zone cu intensitãþi seismice ridicate, din care 35,2% în zonele cu acceleraþii de peste 2m/s. În aceste zone se situeazã foarte multe municipii ºi oraºe cu densitãþi mari de construcþii (Bucureºti, Ploieºti, Buzãu, Piteºti, Craiova, Slatina, Târgoviºte, Galaþi, Brãila, Iaºi, Vaslui etc), fapt care justificã constatarea cã au devenit spaþii unde s-a produs cel mai mare volum de avarii ºi colapsuri. Din datele existente, rezultã cã peste 40% din numãrul apartamentelor situate în fostele

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

zone de grad 7-9 au degradãri mari, care obligã proprietarii (de stat sau privaþi) sã ia mãsuri de consolidare ºi retrofitare, pentru a evita pierderile, la un eventual cutremur sever. Acestui volum de locuinþe cu degradãri deosebite adaugã ºi un volum important de clãdiri avariate din categoria celor socio-culturale, industrial-economice, agrozootehnice s.a. Pentru elaborarea proiectelor ºi execuþia lucrãrilor de consolidare se impune folosirea unor cadre tehnice cu pregãtire specialã ºi cu un înalt grad de conºtiinciozitate. Calitatea construcþiilor este rezultanta totalitãþii performanþelor de comportare a imobilelor în exploatare, în scopul satisfacerii exigenþelor utilizatorilor ºi colectivitãþilor.

AMENAJ達RI INTERIOARE 捉I EXTERIOARE, GR達DIN達

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJãRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRãDINã

Analizând în ansamblu capacitatea de rezistenþã a structurilor, prin prisma cauzelor care pot produce deteriorarea sub încãrcãri sau apariþia defectelor, se urmãresc urmãtorii factori esenþiali: - modul ºi mãsura în care capacitatea de rezistenþã a structurii a fost realizatã iniþial, la proiectarea construcþiei, prin concepþia, dimensionarea ºi alcãtuirea acesteia; - modul în care capacitatea de rezistenþã a structurii a fost realizatã efectiv la execuþie (respectarea proiectului, materiale folosite, controlul lucrãrilor ascunse etc); - modul în care capacitatea de rezistenþã a fost conservatã în timp, þinând seama de influenþele ºi acþiunile exterioare, intervenite pe parcurs (acþiuni seismice, tasãri sau rotiri ale reazemelor, modificãri structurale, schimbãri de destinaþie, condiþii de exploatare ºi întreþinere etc). Dintre factorii enumeraþi, cel mai important este cel legat de acþiunile exterioare. Nu pot fi însã neglijate alte cauze, adãugate la efectul produs de acþiunile exterioare, în multe situaþii amplificând efectul: 1. La clãdiri vechi, miºcãri seismice anterioare, dupã care nu au fost executate consolidãri corespunzãtoare; 2. Degradarea, în timp, a materialelor sub solicitãri mecanice repetate sau agresive, care au condus la scãderea rezistenþei; 3. Efectuarea de modificãri ulterioare execuþiei, prin practicarea dezordonatã a unor goluri noi în pereþii structurali, modificarea pereþilor de compartimentare ºi/sau schimbãri de destinaþie a spaþiilor; 4. Infiltraþii de apã, din diverse surse, la terenul de fundare cu consecinþa deplasãrii fundaþiilor; 5. Umplerea unor goluri din pereþi fãrã a lega, prin tesere, umplutura de plinuri. Reabilitarea, restaurarea ºi conservarea clãdirilor istorice În timp ce investiþiile alocate clãdirilor noi au scãzut în anii de crizã, cele pentru reabilitare, consolidare ºi renovare au crescut continuu. Lucrãrile de construcþii noi au înregistrat scãderi, în timp ce reparaþiile capitale au cunoscut o creºtere, în tandem cu lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente. Uzual, clãdirile vechi sunt amplasate în zone centrale ale oraºelor, zone cu un mare potenþial de dezvoltare, conservându-ºi mai bine valoarea, chiar în condiþii de crizã. În ultimii ani, a crescut atât interesul investitorilor privaþi pentru reabilitarea ºi renovarea clãdirilor vechi, cât ºi interesul autoritãþilor publice locale pentru rstaurarea clãdirilor istorice din centrele marilor oraºe, precum Bucureºti, Cluj-Napoca, Oradea, Braºov etc. Multe lucrãri au fost posibile datoritã accesãrii fondurilor europene pentru restaurãri, dar mediul privat vine puternic din urmã, în paralel. Numai în Bucureºti au fost finalizate, în perioada recentã, proiecte mari, precum: Hotel Ciºmigiu (Hercesa), Grand Hotel du Boulevard (Niro Investment Group), Magheru One (S+B Gruppe).

datele sunt completate ºi susþinute de rezultate empirice colectate de la specialiºti ai domeniului, care scot în evidenþã inadecvarea profundã a resurselor la nevoile urgente. Din momentul clasãrii, activitãþile de mãsurare ºi protejare a clãdirilor istorice sunt considerate ca rãspunzând interesului public, general, cãruia i se subsumeazã interesele private, de grup sau cele locale. În acelaºi timp, prin efectul actelor normative în vigoare ºi având în vedere misiunea sa declaratã, Ministerului Culturii îi revin responsabilitãþi specifice privind coordonarea ºi administrarea întregului sistem de protejare a patrimoniului imobiliar istoric, indiferent de regimul juridic al proprietãþii sau de calitatea deþinãtorilor. Pe de altã parte, în ultimii ani, a crescut ºi interesul unor dezvoltatori imobiliari pentru restaurarea clãdirilor istorice. Astfel, dupã ce a finalizat proiectul de restaurare a Hotelului Ciºmigiu din Bucureºti, acelaºi dezvoltator intenþioneazã sã înceapã reabilitarea ºi consilidarea altor proiecte similare, confirmând cã restaurarea clãdirilor istorice poate fi o investiþie atractivã. Clãdirile istorice renovate pot fi valorificate cu succes pe piaþa imobiliarã (ex. amenajarea ca spaþii pentru birouri). Închirierea unei vile istorice reprezintã o variantã atractivã pentru anumite segmente de companii, care îºi doresc sedii individuale cu o bunã imagine asiguratã. Trebuie subliniat totodatã cã existã, în continuare, un volum mare de clãdiri naþionalizate, care urmezã sã fie retrocedate proprietarilor de drept. Odatã încheiat procesul restituirii, multe dintre acestea vor necesita ample lucrãri de renovare ºi restaurare. Retrocedarea clãdirilor în naturã reprezintã soluþia pentru deblocarea acestui potenþial.

Regimul de proprietate al clãdirilor istorice este foarte important, din perspectiva intervenþiei pentru restaurare ºi conservare. Dacã în cazul construcþiilor cu regim de proprietate privatã situaþia se complicã, intervenþia din partea statului fiind limitatã în perspectiva implementãrii unei strategii de reabilitare, conservare ºi punere în valoare, construcþiile cu regim de proprietate de stat pot deveni beneficiarele principale ale unei astfel de strategii. Datele existente la nivel centralizat, în ceea ce priveºte regimul de proprietate ºi/sau starea de conservare a clãdirilor istorice sunt incomplete ºi depãsite. Ca atare, nu permit a apreciere corectã ºi realã a orientãrilor ºi obiectivelor strategice ºi, cu atât mai puþin, a magnitudinii ºi intervenþiei necesare, a direcþiilor prioritare de acþiune. În aceastã privinþã,

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJ達RI INTERIOARE 捉I EXTERIOARE, GR達DIN達

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJ達RI INTERIOARE 捉I EXTERIOARE, GR達DIN達

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJ達RI INTERIOARE 捉I EXTERIOARE, GR達DIN達

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJ達RI INTERIOARE 捉I EXTERIOARE, GR達DIN達

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

AMENAJ達RI INTERIOARE 捉I EXTERIOARE, GR達DIN達

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII Aura Alexa Ioan

Sectorul construcþiilor de drumuri

a dat-o în gropi

Puþini, dar scumpi. Aºa pot fi catalogaþi kilometrii de autostradã din România, preþurile variind de la 5 la 15 milioane de euro pentru fiecare mie de metri. În ultimii ºapte ani, România a încercat sã construiascã ºase autostrãzi, însã nu a reuºit sã termine niciuna. Pe cele ºase autostrãzi, România are în total 680,7 kilometri în exploatare, pe 27 de tronsoane. Banii nu ar fi o problemã. Dar incompetenþa...

Ceauºescu, ºi Autostrada Bucureºti - Ploieºti, de pe vremea domnului Tãriceanu.

Premierul Victor Ponta a þinut sã prezinte încã de la investire, ca o carte de vizitã a actualului Cabinet, Strategia de Dezvoltare a Reþelei de autostrãzi 2014-2018. Documentul cu pricina are toate ºansele sã rãmânã doar pe hârtie, pentru a fi preluat ºi prezentat de cãtre urmãtorul Executiv, care-ºi va lua ”angajamentul solemn” sã-l ducã la bun sfârºit.

Asta este toatã România, cu o autostradã de la Piteºti spre Constanþa, dar fãrã centura Sud, care trebuie sã uneascã cele douã autostrãzi, Bucureºti-Ploieºti, început în 2006, cred, sau în 2007, 40 de km finalizaþi în trei ani de mandat ai dlui Boc, între Turda ºi Gilãu, Autostrada Arad-Timiºoara ºi încã o bucãþicã spre Lugoj, ºi un mic tronson între Deva ºi Orãºtie. Câþi kilometri? Asta este tot ce are România în acest moment, autostrãzi, nu vorbesc despre centuri - este centurã la Sibiu, centurã la Piteºti -, vorbesc despre autostrãzi“.

Este interesant sã reamintim, pentru posteritate, declaraþiile premierului Ponta de la prezentarea strategiei de dezvoltare a reþelei de autostrãzi: “Aº începe prin a vã spune cã avem în acest moment 500 de kilometri de autostrãzi: 230 au fost inauguraþi anul trecut de actualul guvern, însã erau în lucru, Autostrada Bucureºti - Constanþa, de pe vremea lui

Altfel, la momentul respectiv, premierul Ponta a fãcut o bunã radiografie a stãrii actuale a tronsoanelor executate sau doar pe hârtie, dar ºi a banilor cheltuiþi sau a promisiunilor neono-

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

rate ale foºtilor miniºtri ai transporturilor: “Ce avem deja finanþat, în lucru, aproape de a fi inaugurat sau în fazã de licitaþie de lucru? În primul rând, faimosul tronson Nãdlac-Arad, cel care a fost oprit, ºtiþi foarte bine, dar doar constructorul este în închisoare, cel care i-a dat lucrarea este bine mersi, cred cã este prin Parlament, pe aici; de asemenea, avem tronsonul Timiºoara-Lugoj-Deva-Sibiu, care este în lucru ºi la sfârºitul acestui an se dau în folosinþã încã 3 tronsoane? 4 tronsoane! Încã 4 tronsoane, totalizând 105 km de autostradã. “ Din bugetul de stat din 2014, Guvernul Ponta ºi-a asumat construcþia, finalizarea segmentului de autostradã Borº-Suplacu de Barcãu ºi, de asemenea, finanþarea pentru unirea a ceea ce este un pol important, o aglomerare urbanã Galaþi-Brãila, de autostradã inclusã pe Coridorul 9.

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

Practic, pânã în 2018, guvernanþii ºi-au propus sã dea în folosinþã din fondurile existente, adicã din fonduri europene ºi din concesiuni ºi fonduri publice, aceste segmente de autostrãzi.. Fondurile de la buget pot asigura, în fiecare an, între 750 de milioane ºi 1 miliarde de euro, pe care Guvernul ºi, dupã aceea, Parlamentul le aprobã în bugetul anual, a þinut sã precizeze premierul Ponta. Deci, nu banii ar fi fost o problemã! Contractul pentru autostrada ComarnicBraºov nici nu a fost semnat! Însã socoteala de-acasã nu se potriveºte cu cea din târg. Premierul estima în luna ianuarie cã în 20 aprilie va fi semnat contractul pentru autostrada Comarnic-Braºov. Astãzi, semnarea contractului pentru autostrada Comarnic-Braºov, anunþatã pentru luna aprilie ºi apoi pentru luna iunie, nu mai are o datã certã, la fel ºi începerea lucrãrilor. Ministrul Transporturilor, Dan ºova, a dat recent un rãspuns evaziv la întrebarea simplã când va fi semnat contractul pentru Comarnic-Braºov ºi când vor începe lucrãrile. “ BEI ºi BERD (care s-au arãtat interesate de finanþarea contractului n.n.) trebuie sã realizeze evaluarea contractului ºi sã aprobe în board finanþarea. De obicei, o asftel de procedurã dureazã un an. Noi am obþinut o scurtare a acestui termen, pânã în luna iunie”, a declarat Dan ºova într-o conferinþã de presã,evitând sã mai precizeze o datã anume.ºova a mai adãugat cã, în prezent, existã o discuþie între CNADNR ºi instituþiile financiare cu privire la anumite modificãri în forma contractului, menþionând cã acestea au solicitat mai multe riscuri contractuale pe care sã ºi le asume constructorul (asocierea Vinci- Strabag - Aktor) în cazul acestui contract. Valoarea investiþiei pentru autostrada Comarnic-Brasov, de 53 de kilometri, este de 1,8 miliarde de euro, potrivit anunþului fãcut de Victor Ponta. De jumãtate de secol încã se lucreazã la o autostradã de la Vest la Est Primul tronson al autostrãzii care va traversa þara de la est la vest a fost finalizat pe ruta Bucureºti-Piteºti în 1972, iar pânã în prezent România a construit 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai ºoselei de mare vitezã care va lega Nãdlac de Constanþa. Cu alte cuvinte, ritmul de construcþie în cei peste 40 de ani a fost de puþin sub 13 kilometri pe an, potrivit calculelor ZF.

Abia peste 9-10 ani aceastã autostradã de la est la vest va fi gata, potrivit datelor guvernului. Autostrada de la Nãdlac la Constanþa, care tranziteazã Sibiu ºi Piteºti, este construitã în proporþie de aproape douã treimi în prezent, astfel cã aproape 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai acestei ºosele sunt deschiºi circulaþiei, deºi au trecut 42 de ani de la deschiderea primului tronson. Costul total de construcþie al acestei autostrãzi este de circa 5,5 mld. euro, suma incluzând valoarea de execuþie a tronsoanelor de autostrãzi dar ºi a centurilor principalelor oraºe tranzitate. Astfel, costul mediu de construcþie a acestei autostrãzi se ridicã la 6,5 mil. euro pe kilometru. Abia dupã 2007, an în care România a intrat în Uniunea Europeanã ºi în care nevoia unui coridor rutier de transport paneuropean a devenit din ce în ce mai stringentã, o autostradã de la vestul la estul þãrii, pe ruta Nãdlac-Sibiu-PiteºtiBucureºti-Constanþa, a început sã prindã contur. De altfel, Uniunea Europeanã a oferit ºi finanþare pentru construirea tronsoanelor de pe acest coridor rutier, denumit pânã recent Coridorul IV paneuropean ºi cunoscut în prezent sub numele de Axa Prioritarã 7. În 2012 a fost finalizatã ºi Autostrada Soarelui, de circa 200 de kilometri, la 25 de ani de când a fost deschis circulaþiei primul tronson din aceastã ºosea. FRF dã asigurãri UEFA cã România va construi 1620 de kilometri pânã în 2020! Cei mai optimiºti dintre români, surclasând chiar ºi autoritãþile, sunt de departe cei de la FRF. În încercarea lor de a convinge autoritãþile UEFA pentru ca România sã fie selectatã ca

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

organizatoare a Campionatului European de Fotbal din 2020, aceºtia au fãcut o promisiune absolut incredibilã: aceea de construcþie a unor autostrãzi dinspre Bucureºti spre Nãdlac, Oradea ºi Iaºi (graniþa cu Republica Moldova). În total, România ar trebui sã aibã nu mai puþin de 2.300 de kilometri! Directorul de programe din cadrul FRF, Dumitru Mihalache, a dat ºi explicaþii despre modul în care FRF a ajuns sã gireze construcþia de autostrãzi: “S-au solicitat informaþii despre infrastructura de transport existentã ºi cea care urmeazã sã fie realizatã pânã în 2020. Nu se cere o garanþie semnatã în acest sens de autoritãþi, însã, din datele pe care le deþinem pânã în prezent, Bucureºtiul va fi legat pânã în 2020 cu autostrãzi pe relaþia Vest, pânã la Nãdlac, pe direcþia Nord-Vest, pânã la Oradea, ºi Nord-Est, pânã la Iaºi ºi apoi la graniþa cu Republica Moldova. În total, vor fi circa 2.300 de kilometri de autostradã existenþi pânã în 2020”, susþinut directorul FRF. Oficialii Federaþiei se bazeazã doar pe promisiunile politicienilor care au declarat organizarea EURO 2020 “un eveniment de interes naþional”. Privind în trecut, aceºtia nu au niciun motiv sã fie încrezãtori cã promisiunile guvernanþilor vor fi respectate. În 2003, autoritãþile dãdeau asigurãri cã, pânã în acest an, vom avea 1.736 de kilometri de autostradã, din care au construit doar 414 kilometri. Cum România mai are nevoie de 1620 de kilometri pânã în 2020, autoritãþile ar trebui sã cheltuiascã peste 16 miliarde de euro, la o medie de 10 milioane pentru fiecare kilometru.

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII EDILITARE, LUCRãRI SPECIALE îN CONSTRUCþII

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII LEmN, TâmPLãRIE LEmN, mObILã Aura Alexa Ioan

România, pe locul 13 în lume,

la exportul de masã lemnoasã

Ce înseamnã industria lemnului în þara noastrã? Multe fabrici strãine, cu o capacitate de prelucrare care tinde sã depãºeascã gradul de refacere a fondului forestier. Dominatã în special de companii austriece, piaþa de profil se poate “lãuda”, cu mai multe reuºite: aproape 400 de mii de hectare de pãdure tãiate, cam cât 7 oraºe de mãrimea Braºovului, cu prejudicii financiare de 5 miliarde de euro ºi o evaziune anualã de 1 miliard de euro.

Jucãtorii n-au uitat gustul profitului Cei mai mari 40 de producãtori de mobilã au ajuns anul trecut la o cifrã de afaceri cumulatã de peste 800 de milioane de euro, în creºtere cu 7% comparativ cu nivelul din 2011, aratã o analizã a Business Construct pe baza datelor de la Registrul Comerþului. În plus, jucãtorii n-au uitat gustul câºtigului, astfel cã 85% din marile firme au raportat profit. Afacerile celor mai mari 40 de producãtori din industria mobilei au înregistrat o creºtere superioarã celei raportate de întregul sector, care în 2012 a avansat cu 3%, susþinut de exporturi. Mobila, sector de tradiþie în România, rãmâne în acest fel unul dintre puþinele domenii care contribuie pozitiv la balanþa comercialã (exporturile fiind de patru ori mai mari ca importurile) ºi care aduc profit pentru companiile producãtoare. „Soldul balanþei comerciale export - import (în industria mobilei - n.red.) a fost de 1,069 miliarde de euro, cu circa 6,2% mai mare faþã de soldul anului anterior“, a spus Aurica Sereny, preºedinta Asociaþiei Producãtorilor de Mobilã din România (APMR).

O analizã a topului aratã cã doar ºase firme au înregistrat pierderi, în timp ce profiturile cumulate ale celorlalte au fost de 36 de milioane de euro. Exporturile, în special cele realizate pentru gigantul suedez IKEA, au fost motorul ce a dus la creºterea afacerilor ºi la realizarea de profituri. „Cu o suprafaþã împãduritã ce depãºeste un sfert din suprafaþa totalã a þãrii, România rãmâne una din þãrile europene cu o puternicã tradiþie în industria prelucrãrii lemnului, fapt demonstrat de creºterea continuã a exporturilor în acest sector“, a spus Dan Badin, partener servicii fiscale în cadrul firmei de consultanþã Deloitte România. Cu toate acestea, fondul forestier (care cuprinde atât pãdurile, cât ºi terenurile destinate împãdurii ºi altele) acoperã 27% din suprafaþa României ºi se situeazã mult sub nivelul mediu din Uniunea Europeanã, care este de 36%. Austria, spre exemplu, este acoperitã de pãduri în proporþie de 46%, dar întreaga þarã are o suprafaþã de circa trei ori mai micã decât România. Firmele mici ºi mijlocii au rezistat crizei Exportul de mobilã a ajuns la aproape 80% din producþia totalã de mobilã, în condiþiile în care în 2011 era doar puþin peste 50%. Cu acest nivel al exporturilor, România se aflã pe locul 13 în lume, aratã studiul World Furniture Outlook realizat de CSIL (un institut independent din Italia) care analizeazã cele mai mari 70 de pieþe din lume. Aceleaºi date aratã cã România se aflã pe locul 28 din punctul de vedere al producþiei.

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Firmele mici ºi mijlocii din domeniul industriei lemnului ºi mobilei rezistã crizei, inconsecvenþei ºi politicilor guvernamentale, majoritatea dintre ele prognozând creºteri pe perioada urmãtoare atât în ceea ce priveºte segmentul angajãrii de personal, cât ºi cel al vânzãrilor ºi achiziþiilor. Totuºi, companiile susþin cã resursele de masã lemnoasã se epuizeazã, dacã se menþine ritmul exploatãrii. Într-un studiu realizat de AfaceriLemn.ro. sunt reliefate ºi mari deficienþe ale politicilor economice guvernamentale din domeniu, precum lipsa cronicã a finanþãrii ºi materii prime scumpe, cumul de factori care duce, în mod evident, la o creºtere a evaziunii fiscale ºi o falimentare sigurã a unei industrii fanion altã datã. Managerii IMM-urillor din industria lemnului considerã ca principale probleme infrastructura de export, în strânsã legaturã cu monopolul statului pe resursele regenerabile ºi cu dificultãþile financiare cauzate de creditarea prohibitivã. Infrastructura nu ne ajutã deloc Majoritatea companiilor prognozeazã o creºtere în urmãtoarele ºase luni, atât din punct de vedere al personalului, cât ºi al achiziþiilor ºi vânzãrilor. Astfel, peste 55% dintre repondenþi sunt optimiºti ºi în privinþa cifrei de afaceri, previzionând pentru 2014 o creºtere faþã de cea înregistratã în 2013, 29,32% sunt de pãrere cã aceasta va stagna, iar 15.51% spun cã va fi în scãdere. Dintre companiile româneºti care au participat la chestionar, peste 80% sunt microintreprinderi ºi IMM-uri.

CONSTRUCþII LEmN, TâmPLãRIE LEmN, mObILã

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII LEmN, TâmPLãRIE LEmN, mObILã Peste jumãtate dintre IMM-urile din industria lemnului, respectiv 54,38%, exportã producþia, cu precãdere în spaþiul Uniunii Europene, Lichtenstein, Marea Britanie sau Elveþia, în timp ce doar 24% au relaþii comerciale cu companii europene din þãri non membre Uniunii Europene ºi 21,62% cu companii din spaþiul asiatic (China, India, Vietnam etc.). În acelaºi timp, 41,38% dintre aceste companii lucreazã doar pe piaþa naþionalã. În studiu se aratã cã, industria lemnului din România reuºeºte în general sã îºi pãstreze pieþele. În schimb, pieþe cu potenþial imens ºi unde industria româneascã a fost prezentã (Rusia, America de Nord, Canada) sunt inaccesibile acum IMM-urilor din domeniul industriei lemnului, ca urmare a lipsei de infrastructurã care sã le faciliteze exporturile. Spre deosebire de România, China a reuºit, prin crearea unei infrastructuri de export pentru IMM-urile sale, sã cucereascã tot mapamondul, se mai aratã în acelaºi studiu. Ce comercializeazã firmele româneºti din industria lemnului Dintre companiile care au participat la studiu, 25,89% comercializeazã cherestea, frize, semifabricate, 17,24% - lemn de foc, pelete, brichete, 13,79% - paleþi, ambalaje din lemn, 10,34% - podele, parchet, terase de exterior, peste 16% - mobilier, case din lemn , uºi, ferestre, 6,89% - furnir, MDF, OSB, PAL, placaj, 5,17% - utilaje, echipamente ºi 3,44% - buºteni, stâlpi, araci. În schimb, în ceea ce priveºte produsele cu care se aprovizioneazã, peste 50% dintre participanþii la chestionar cumpãrã produse primare (buºtean, cherestea , frize etc.), 18,96% - servicii, utilaje, echipamente, consumabile, etc. pentru industria lemnului, 13,79% - produse semifinite ºi 13,79% - produse finite (parchet, case din lemn, mobilier etc.). În România, cele mai utilizate esenþe de lemn sunt cele de rãºinoase - 65,51%, urmate de cele de foioase ºi cele exotice. Costul produselor româneºti din lemn este influenþat de costul materiei prime - 48,30%, salarii ºi costuri asimilate salariilor - 31,03%, costuri de operare (chirie, energie, etc.) - 10,34%, costul de transport - 6,89% ºi costuri de promovare - 3,44%. Cele mai mari probleme cu care se confruntã IMM-urile din industria lemnului sunt preþul materiilor prime, respectiv 30,75% dintre repondenþi, logisticã (transport, depozitare, etc.), respectiv piaþa de desfacere - câte 20,68%, aspecte financiare, credite, etc. - 16,83% ºi forþa de muncã - 11,06%. Ultima investiþie majorã în dezvoltarea capacitãþii tehnologice a fost realizatã în anul 2012, susþin 34,48% dintre companii, 31,06% - în anul 2013, 15,51% - în anul 2011, 10,34% - în anul 2008. Resursele de masã lemnoasã, aproape de epuizare Valoarea serviciilor de aprovizionare forestierã ºi vânãtoare a celor cinci arii protejate pilot este estimatã la aproximativ 9,1 milioane de euro pe an (2010) ºi ar putea aduce economiei româneºti încã 2,8 milioane de euro, în urmãtorii 25 de ani. Cu toate acestea, veniturile vor dispãrea dupã 30 de ani, deoarece capacitatea ariilor protejate de a genera lemn valoros din punct de vedere economic scade. Sistemul de gestionare durabilã ar presupune o scãdere pe termen scurt a valorilor aferente lemnului forestier ºi vânãtorii ºi o scãdere a veniturilor publice din cauza plãþilor compensatorii, pentru zonele scoase din producþie, însã pe termen lung veniturile ar creºte, iar statul ar putea câºtiga ºi din certificate de carbon, pânã la 33 de milioane de euro. Pãdurile bãcauane merg en gros, la export! Potrivit Direcþiei Silvice Bacãu, anul trecut, au fost valorificaþi prin licitaþii circa 650.000 de metri cubi de lemn. Pentru necunoscãtori, cantitatea n-ar fi deloc impresionantã. Numai cã valoarea totalã a lemnului valorificat în 2013 de silvicultorii bãcãuani s-a ridicat la circa 2,5 milioane de euro.Aproape tot lemnul achiziþionat din pãdurile judeþului ajunge la export. Partea proastã este cã destul de puþin din aceastã cantitate este prelucratã superior, aducând plus valoare economiei locale. Cel mai mult lemn a fost exportat în cel mai bun caz prelucrat primar (sub formã de cherestea sau diferite semifabricate). De exemplu, masa achiziþionatã de gigantul Holzindustrie, cunoscut drept beneficiarul cu cele mai mari contracte încheiate cu Romsilva, de milioane de metri cubi de lemn, este exportatã în Japonia.

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII lemN, TâmplãRIe lemN, mObIlã

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII lemN, TâmplãRIe lemN, mObIlã

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII lemN, TâmplãRIe lemN, mObIlã

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII lemN, TâmplãRIe lemN, mObIlã

100

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONSTRUCþII lemN, TâmplãRIe lemN, mObIlã

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

101

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

102

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

103

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe Ioan ªerbãnescu

Proiectarea ºi construirea

unei staþii de distribuþie carburanþi ºi GPL Un astfel de obiectiv se adreseazã, în principal, posesorilor de mijloace auto, care au nevoie de alimentare cu carburanþi. Este un proiect de utilitate publicã, cu perspective de lungã duratã, neafectat de condiþiile meteorologice. Investiþia principalã constã în realizarea unei staþii de desfacere produse petroliere (benzinã, motorinã) ºi staþie GPL, comercializarea de accesorii cosmetice auto ºi piese de schimb de primã necesitate. Prezentarea generalã a proiectului Proiectul tehnic al unei staþii de distribuþie a carburanþilor reprezintã primul pas înaintea construirii, în conformitate cu standardele europene, în limitele bugetului particular ºi a timpului propus, realizând un ambient sigur ºi plãcut, chiar dacã clienþii tranziteazã obiectivul numai pentru achiziþionarea de carburanþi sau alte utilitãþi necesare autovehiculelor. Benzinãria fixã, indiferent de tipul depozitului, impune existenþa urmãtoarelor componente principale: - depozitul de carburanþi, cu unul sau mai multe rezervoare, cu gurile de descãrcare montate direct pe rezervoare sau grupate într-un cãmin; - peronul pompelor de distribuþie a carburanþilor ºi copertina aferentã;

104

- cabina staþiei; - separatorul de hidrocarburi; - drumuri de acces ºi, dupã caz, spaþii de parcare; - sisteme de utilitãþi. Opþional, în staþile de distribuþie a carburanþilor pentru autovehicule pot funcþiona magazine de piese auto, lubrifianþi, produse (ne)alimentare, alãturat spãlãtoriilor auto, atelierelor service, sistemelor de alimenatare cu GPL sau amenajãrilor pentru schimb de ulei. Staþiile intraurbane ºi cele amplasate pe autostrãzi sau drumuri naþionale principale sunt dotate, opþional, cu puncte de alimentaþie publicã (bar, fast food, restaurant), spaþii de cazare (motel, hotel) sau spaþii de parcare pentru autovehicule mari.

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Utilajele, echipamentele ºi sistemele din dotarea benzinãriilor trebuie sã fie proiectate pentru tipul carburanþilor distribuiþi, sã fie omologate, certificate ºi agrementate. Indiferent de amplasament sau dotãri, proiectarea unei benzinãrii þine cont de existenþa neopþionalã a instalaþiilor tehnologice, echipamentelor ºi dotãrilor minime necesare pentru a se asigura, prin funcþionare: - depozitarea ºi livrarea carburanþilor în deplinã siguranþã; - menþinerea caracteristicilor fizico-chimice ale carburanþilor depozitaþi, permiþând urmãrirea ºi controlul parametrilor privind calitatea acestora; - exploatarea instalaþiilor în condiþii de siguranþã pentru personal, utilizatori ºi mediu; - un grad redus de poluare a mediului înconjurãtor; - prevenirea ºi stingerea incendiilor.

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

105

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

Depozitele de carburanþi La alegerea soluþiei privind realizarea depozitului de carburanþi, proiectantul trebuie sã þinã cont de solicitarea beneficiarului privind tipul ºi capacitatea rezervoarelor, pompelor ºi altor echipamente specifice, de dimensiunile/ caracteristicile terenului pe care urmezã a fi amplasat, de nivelul apelor freatice ºi de distanþele de siguranþã minime obligatorii faþã de construcþiile sau amenajãrile vecine. Se recomandã ca depozitele de carburanþi sã fie amplasate astfel încât traseele de conducte între rezervoare ºi gurile de descãrcare, între rezervoare ºi pompele de vehiculare, precum ºi între rezervoare ºi gurile de respiraþie sã fie scurte ºi directe. Depozitul cu rezervoare subterane poate cuprinde unul sau mai multe rezervoare cilindrice orizontale stabile, montate subteran, neizolate termic, confecþionate din tablã, cu pereþi simpli sau dubli, prevãzute cu unul sau mai multe compartimente de stocare. Rezervoarele din depozitul subteran pot fi montate în cuva de beton sau direct în sol (sub carosabil sau în afara acestuia). Acest tip de rezervoare, amplasate în cuve din beton, umplute cu pãmânt sau nisip, precum ºi cele montate direct în sol, se protejeazã la exterior împotriva coroziunii cu substanþe adecvate. În cazul amplasãrii rezervoarelor subterane îngropate direct în soluri a cãror agresivitate depãºeºte valorile admise de reglementãri, se va realiza (pe lângã protecþia de bazã) o protecþie catodicã. Atunci când nu se aplicã iniþial protecþia catodicã, beneficiarul staþiei are obligaþia sã solicite unor firme abilitate mãsurarea potenþialului, la interval de doi ani dupã montarea rezervoarelor, pentru a stabili necesitatea aplicãrii ulterioare a acestei protecþii, în funcþie de condiþiile de sol. Depozitul cu rezervoare supraterane este recomandat în cazul în care, din punct de vedere tehnic, nu poate fi adoptatã soluþia depozitului subteran. Depozitul cu rezervoare montate suprateran cuprinde unul sau mai multe rezervoare cilindrice (de regulã, verticale), confecþionate din tablã, cu pereþi simpli ºi capac fix. În situaþii justificate tehnic, pot fi utilizate pentru depozitarea carburanþilor ºi rezervoare cilindrice, orizontale.

produselor petroliere din rezervoare, urmare a unor neetanºeitãþi sau a altor cauze accidentale. La proiectarea rezervoarelor supraterane, trebuie avutã în vedere echiparea acestora cu: - indicator de nivel local ºi/sau cu transmisie automatã a nivelului la sistemul managerial al staþiei, cu semnalizare a valorilor minime ºi maxime; - limitator de umplere; - supape de respiraþie, prevãzute cu opritor de flacãrã; - orificii destinate ridicãrii probelor de carburant ºi efectuãrii mãsurãtorilor, de tip etanº, cu bucºe care nu produc scântei prin lovire/frecare; - robinete de izolare pe conductele de alimentare. Depozitul cu rezervoare supraterane acoperite cuprinde unul sau mai multe rezervoare cilindrice (de regulã, orizontale), neizolate termic, confecþionate din tablã, realizate cu pereþi simpli, cu unul sau mai multe compartimente de stocare. Rezervoarele depozitului se monteazã suprateran, în cuve acoperite cu pãmânt. Amplasarea staþiilor de distribuþie a carburanþilor Staþiile de distribuþie a carburanþilor pot fi amplasate, în funcþie de categoria drumului pe care îl deservesc: la autostradã sau drum european, la drum naþional, la drum judeþean, în localitãþi cu acces direct dintr-un drum public. Benzinãriile pot fi amplasate ºi în incinta unor agenþi economici care deþin parc de autovehicule, precum ºi în organizãri de ºantier. Intrarea autovehiculelor direct din drumurile publice în staþia de distribuþie a carburanþilor se realizeazã în conformitate cu reglementãrile impuse de legislaþia rutierã. Amplasamentul trebuie proiectat ºi construit, încât sã respecte distanþele minime de siguranþã între obiectivele cu pericol de incendiu sau explozie din staþie ºi unele categorii de construcþii/instalaþii/amenajãri vecine.

Rezervoarele supraterane pot fi izolate termic cu materiale incombustibile sau pot fi acoperite cu pãmânt (rezervoare supraterane acoperite). Rezervoarele supraterane cu pereþi simpli ºi cele cu pereþi dubli, neacoperite, se monteazã obligatoriu în cuve de retenþie, prevãzute cu protecþie împotriva împrãºtierii necontrolate a

106

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Construcþiile auxiliare benzinãriei se amplaseazã faþã de construcþiile vecine din afara incintei staþiei conform Normativului de siguranþã la foc a construcþiilor, indicativ P118-99 ºi alte reglementãri tehnice specifice. Dispunerea obiectelor în incinta staþiei de distribuþie a carburanþilor se realizeazã în raport de zonarea mediilor cu pericol de explozie, asigurându-se mãsurile de protecþie corespunzãtoare pentru utilizatori ºi pentru vecinãtãþi, dupã caz. La amplasarea depozitelor de carburanþi supraterane în vecinãtatea unor ape (râuri, lacuri, iazuri, mare, etc), se iau mãsuri pentru evitarea inundãrii staþiei ºi totodatã pentru împiedicarea scurgerii lichidelor combustibile spre acestea. Instalaþiile tehnologice aferente benzinãriilor se dispun pe terenurile delimitate ºi întabulate, care nu pot fi traversate de reþele subterane de gaze naturale, termoficare, electrice, produse petroliere sau canalizare, altele decât cele proprii. Separatorul de hidrocarburi ºi blocul gurilor de aerisire se amplaseazã, de regulã, în spaþii distincte, la distanþe de siguranþã faþã de alte obiecte din incintã. Separatorul trebuie sã asigure separarea produselor petroliere de apa chimic impurã, preluarea descãrcãrilor accidentale din zona pompelor ºi deversarea în canalizãri numai a apei curate. Simultan cu acestea, gurile de descãrcare trebuie amplasate pe capacul rezervorului sau alãturat, direct pe rezervor, în cazul în care se prevede echiparea cu dispozitiv de siguranþã.

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

107

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

108

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

109

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

110

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

HAle, CONSTRUCþII meTAlICe

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

111

ACOpeRIªURI Maria Demetriad

Tehnologii de ultimã generaþie în construcþia de acoperiºuri

Compania Sippanel Technologies a lansat la începutul anului o tehnologie revoluþionarã testatã ºi acceptatã ºi în România, destinatã inclusiv construcþiei de acoperiºuri.

Totul nou, totul ”ultra” Absolut totul este nou ºi revoluþionar, atât materialul, cât ºi metoda de construcþie. Un scurt rezumat al informaþiilor ar fi cã avem un panou prefabricat din materiale de cea mai bunã calitate, fabricat la standarde europene, 100% ecologic, care conferã clãdirii o rezistenþã structuralã,termicã ºi fonicã net superioarã oricãrui alt material disponibil pe piaþã.

folosite la plãcile din gips-carton. Rezistenþa panourilor este conferitã de calitatea superioarã a materialelor care alcãtuiesc acest panou, cele douã straturi de oxid de magneziu de 12 mm ºi spumã poliuretanicã BASF, care aderã perfect la suport, oferindu-i stabilitate în timp. Panourile vin pre-tãiate ºi pre-numerotate din fabricã, inclusiv colþurile clãdirii, tot ce le ramane muncitorilor fiind sã le îmbine cu ºuruburi, exact ca la pereþii din rigips.

Cel mai spectaculos aspect la panourile MagSip este faptul cã va permite construirea casei (pereþi, planºee, acoperiº), fãrã absolut nicio structurã de rezistenþã, în limita a 800 mp, P+1+M,într-un timp record de doar câteva zile ºi cu o echipã de oameni formatã din 4 muncitori. Sistemul SPT Quick-Connect a fost conceput astfel încât, la interiorul plãcilor se aflã profile metalice, iar montajul se face cu ºuruburi autoperforante, similare cu acelea

Odatã realizatã construcþia, aveþi o clãdire 100% ecologicã, 100% izolatã termic ºi fonic, 100% etanºã, 100% ignifugã, rezistentã la seisme de peste 9 grade pe scara Richter ºi chiar la tsunami-uri. Datoritã calitãþii superioare a plãcilor din oxid de magneziu, suprafaþa acestora nu prezintã imperfecþiuni ºi tot ce rãmâne de fãcut, dupã realizarea construcþiei, este aplicarea unei paste în zona îmbinãrii panourilor, pentru a masca ºuruburile exact ca

112

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

la pereþii din rigips. De aici, mai aveþi de aplicat finisajele finale la interior ºi exterior (var, parchet, faianþã/gresie, tencuialã decorativã), ºi casa e gata. Alte avantaje notabile: - posibilitatea construcþiei în orice anotimp, indiferent de condiþiile atmosferice. - reducerea costurilor de manoperã ºi a timpului de execuþie de pânã la 10 ori. - reducerea costurilor de fundare la 40%, datoritã greutãþii reduse a clãdirii. - reducerea costurilor provenite din pierderile de material cu 100%. La clãdirile convenþionale, pierderile anticipate sunt de 10% , cele reale depãºind cu mult acest coeficient în majoritatea cazurilor. - eliminarea totalã a imperfecþiunilor apãrute în execuþie. Toate colþurile clãdirii ºi decupajele pentru deschideri se fac la fabricã, potrivit proiectului. - eliminarea riscurilor de igrasie, incendiu, rozãtoare, insecte, degradare a structurii ºi finisajelor interioare ºi exterioare, datoritã stabilitãþii moleculare a plãcilor din oxid de magneziu SPT MAG-SIP. - reducerea semnificativã a consumului de materiale necesare finisajelor interioare. - odatã realizat acoperiºul cu panouri SPT Mag-Sip, acesta devine 100% impermeabil ºi rezistent la radiaþii UV, deci, învelitoarea acoperiºului devine o problemã de aspect, nu de funcþionalitate, soluþia adoptatã generând o reducere a costurilor de pânã la 60%.Totodatã, datoritã calitãþilor termoizolante ale panourilor, înãlþimea mansardei va fi mai mare, decât în cazul unei mansarde izolate cu vatã mineralã, unde este necesar un minim de 30 de cm a stratului izolator, plus 4 cm, pentru plãcile de rigips. -datoritã grosimii de doar 15 cm a panourilor Mag-Sip, amprenta clãdirii este mai mare. - posibilitatea încadrãrii construcþiei în categoria “construcþii temporare” pentru anumite cazuri. - posibilitatea construcþiei în regim DIY, cu rezultate egale cu acelea ale profesioniºtilor.

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

113

ACOPERIªURI Izolarea clasicã a podurilor Podul sau spaþiul de sub acoperiº reprezintã o zonã delicatã a casei, deoarece trebuie izolat, ventilat ºi îngrijit corespunzãtor, chiar dacã nu este utilizat. Trebuie sã asiguri acestui loc un confort optim, deºi nu iei în calcul amenajarea mansardei drept spaþiu locuibil. Pentru a pãstra mansarda confortabilã iarna ºi rãcoroasã vara este absolut obligatorie executarea lucrãrilor de izolare ºi ventilare. Acestea vor servi la prevenirea apariþiei umezelii ºi acumulãrii mucegaiului, la menþinerea unui aer uscat, la crearea unei atmosfere proaspete în zilele caniculare ºi cãlduroase în lunile de iarnã. Fiind poziþionatã deasupra casei, mansarda constituie unul dintre principalii poli prin care au loc pierderi semnificative de cãldurã. Însã cu ajutorul produselor izolatoare de calitate ºi al sistemelor de ventilaþie corespunzãtoare, podul se poate transforma într-un loc ce protejeazã casa, indiferent de anotimp. Încã de la început trebuie fãcutã menþiunea cã podul, chiar dacã nu este întrebuinþat, trebuie tratat ca orice altã încãpere a locuinþei. Considerarea lui un spaþiu nefolositor ºi, prin urmare, inutil în a fi izolat sau aerisit, este o direcþie greºitã pe care poþi merge atunci când construieºti o casã. Prin zona acoperiºului neizolat se produc disipãri de cãldurã de circa 30% din necesarul de energie termicã al casei. Întrucât acoperiºul este mai subþire, în comparaþie cu pereþii exteriori, se recomandã folosirea unei izolaþii profesionale. O izolaþie adecvatã trebuie sã ofere protecþie termicã, fonicã, împotriva incendiilor, împotriva apei din interior sau exterior. Pentru început, izolarea pardoselii podului reprezintã o operaþie simplu de realizat, însã este necesarã respectarea ordinii de aplicare a straturilor. - Când avem o suprafaþã planã, hidroizolaþia constã în lipirea de pardosealã a unei folii din aluminiu, polietilenã, hârtie ceratã sau carton bitumat, cu ajutorul adezivilor speciali. Hidroizolaþia împiedicã umiditatea sã ajungã la tavanul camerei de dedesubt, provocând igrasie. - Urmeazã termoizolaþia, pentru execuþia cãreia se poate folosi vatã mineralã, polistiren extrudat, polistiren expandat sau poliuretan. - Straturile implicate vor fi lipite strâns, pentru a nu crea goluri de aer în care s-ar putea aduna condensul. - Dacã pardoseala podului e alcãtuitã din grinzi aparente, neacoperite, izolatorul termic trebuie aºezat între aceste elemente. Pentru izolarea acoperiºului pe interior, materialele necesare sunt aproximativ aceleaºi, însã ordinea de aplicare este exact inversã. Astfel, prima datã se aºeazã stratul de vatã mineralã sau polistiren, chiar sub asterealã, între cãpriori. Urmeazã montarea unui al doilea strat de termoizolaþie (opþional) peste cãpriori, iar deasupra folia din aluminiu sau polietilenã cu rol de barierã de vapori, care opreºte formarea apei de condens. Pentru a reduce fenomenul de condens, cel mai important lucru este ventilarea corectã a podului. În spaþiul de sub acoperiº, curenþii de aer puºi în miºcare datoritã gravitaþiei nu circulã cu intensitatea necesarã. Starea aceasta se poate ameliora prin montarea unui ventilator în sistemul de ventilare, care va accelera procesul de schimbare a aerului din încãpere, mai ales atunci când umiditatea este ridicatã. Nu evita sã ventilezi zona de la mansardã, deoarece aerul umed de aici poate persista ºi condensa pe partea inferioarã a acoperiºului, provocând mucegai. Iar în lunile fierbinþi de varã, acest aer cald va împiedica locuinþa sã se rãcoreascã. O ventilaþie corectã ajutã la pãstrarea temperaturii ºi umiditãþii din pod la un nivel optim pentru întregul an. Pe timpul iernii, temperatura idealã de la mansardã este cea de afarã – rece ºi uscatã. Iar în perioada verii este preferabil ca aerul sã circule cât mai mult, astfel încât spaþiul de sub acoperiº sã fie cât mai rãcoros cu putinþã. Considerã podul drept o zonã de tranziþie. Afarã este natura care oferã temperaturi schimbãtoare ºi vreme capricioasã, iar în interiorul locuinþei este un mediu propice nevoilor ºi sãnãtãþii familiei. Mansarda permite o trecere între sãlbatic ºi minunat, prin intermediul acoperiºului, izolaþiei, barierei de vapori ºi ventilaþiei. O izolaþie neadecvatã ºi o ventilaþie inexistentã în zona de sub acoperiº pot aduce pagube oricãrei locuinþe.

114

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

115

ACOPERIªURI

116

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

117

ACOPERIªURI

118

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

119

ACOPERIªURI

120

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

121

ACOPERIªURI

122

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

123

ACOPERIªURI

124

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

125

ACOPERIªURI

126

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

ACOPERIªURI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

127

CONFECÞII METALICE Maria Demetriad

Influenþa arhitecturii

asupra confecþiilor metalice ºi a fierului forjat Piaþa confecþiilor metalice depinde în totalitate de dinamica pieþei construcþiilor. Cu toate acestea, proprietarii unor companii care activeazã în domeniu îºi pot gãsi un debuºeu în zona decoraþiunilor ºi a amenajãrilor, fie ele industriale sau casnice. Cu o valoare de peste 900 de milioane de euro, în 2013, anul în curs nu poate aduce speranþe decât din aceastã a doua zonã. Cel puþin în Bucureºti, se anunþã construirea a nu mai puþin de zece mall-uri, fapt care va genera o necesitate ridicatã de lucrãri de confecþii metalice în care meºterii îºi vor dovedi arta ºi priceperea. Puþinã istorie Prelucrarea artisticã a metalului ocupã un loc important în istoria artei decorative. Metalul poate fi topit, turnat în forme, îndoit, rotit, bãtut, forjat, rãsucit. El constituie un material perfect pentru crearea unei lucrãri de artã. Se spune cã fierãritul a început în seccolele VI-IV ÎHr. Pe atunci, lucrãrile erau executate într-un mod nefinisat. Mai târziu, oamenii au învãþat sã meºtereascã sãbii ºi seceri, topoare ºi cuþite, zale ºi cãºti de protecþie, de care pânã ºi acum se minuneazã specialiºtii. Forjarea, ca mod strãvechi de a prelucra metalul, a înregistrat o perioadã de înflorire în sec 16-18. În acel timp fierarii lucrau doar manual, dar indiferent de aceasta, ei au reuºit sã producã puºti din fier forjat. În secolul XVIII s-au construit multe uzine pentru fabricarea armelor, unde erau pe larg rãspândite ciocanele cu pârghie cu unitate de apã, fabricate din metal forjat.

cu anumite sectoare ale tehnologiilor. Cele mai vechi lucrãri din fier forjat au fost fabricate utilizând aceleaºi tehnici de prelucrare ca ºi cele din ziua de azi. De la bun început, fierarii munceau în special pentru obþinerea obiectelor de uz casnic. O importanþã aparte acordau felinarelor din fier forjat. Acest felinar era reprezentat de o tijã metalicã, în vârf având un mecanism de prindere a unor lãmpi lungi. Ca sã se menþinã în poziþie verticalã, în partea de jos se îmbrãca un cerc greu, de metal. Pentru a preîntâmpina incendiile, aceste felinare se þineau în gãleþi cu apã. Aceastã lucrare simplã, care nu solicita mult

În 1800, în Rusia, pentru prima datã s-a folosit ºtanþarea. La mijlocul secolului XIX au apãrut ciocanele pe bazã de aburi, care au fost înlocuite de maºinile hidraulice. Cererea pentru articolele din fier forjat era mare ºi nu puþini lucrãtori activau în acest domeniu. Epoca de Aur Cele mai mari succese în forjarea artisticã au fost atinse în sec XVII-XX. Diversitatea tradiþiilor europene sunt strâns legate de istoria statului, de diferitele perioade cu stiluri arhitecurale specifice, de mãiestria arhitecþilor ºi sculptorilor, a fierarilor ºi a topitorilor de metal. Fiecare lucrare din fier forjat solicita perfecþionarea tehnologiilor. Din acest motiv, este mai simplu de a cerceta individual perioadele de dezvoltare a fierului forjat, împreunã

128

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

timp, a dat posibilitatea efectuãrii unor experiemente tehnologice. Nu e de mirare cã cele mai reuºite inovaþii în materie de fier forjat au fost rezultatele experimentelor din pregãtirea celor mai simple obiecte de uz casnic. Drumul spre artã Pas cu pas, fierarii au început sã îºi decoreze lucrãrile cu diferite desene ºi mici modele. Cu timpul, au început sã fie folosite în loc de tije metalice, panglici, marginile fiind rãsucite. Partea superioarã era tãiatã, în acest mod creîndu-se adevãrate opere de artã din fier forjat. Prin urmare, toate tehnicile deja testate au fost implementate cu succes în arhitecturã.

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

129

CONFECþII METALICE implanturilor. Însã, conceptul de imprimantã 3D nu se limiteazã doar la protezele din titaniu care oricum puteau fi produse ºi în turnãtorii convenþionale. Imprimantele 3D pot modela obiecte unice pentru care fiecare micrometru în plus sau în minus conteazã. Prin urmare, multe dintre imprimantele suedeze au fost cumpãrate de nume grele din industria aerospaþialã precum General Electric, Boeing, Airbus ºi NASA. Cei de la General Electric deja au anunþat cã vor produce o duzã pentru combustibil cu ajutorul imprimantei 3D. „Multe companii încã se concentreazã pe ceea ce obþin în momentul în care utilizeazã aceste imprimante când produc prototipuri. Dar ca sã profiþi din plin de avantajele imprimantelor 3D, trebuie sã treci la producþia în serie”, atrage atenþia Magnus René, preºedintele companiei ARCAM. Dacã la început erau simple grijale din fier forjat cu spaþii mici între ele, în timp s-a trecut la elemente forjate cu spaþii mult mai mari. Arta fierarilor a pãtruns nu numai în arhitectua bisericeascã dar ºi în cea civilã. Deseori, grilajele din sec XVII erau dintr-un modul care se repeta. Elementele din fier forjat individuale erau întãrite prin sudare ori prin nituire. Secolul XVIII a adus destule inovaþii în materie de pregãtirea elementelor din fier forjat. Fierarii tot mai des utilizeazã metode arhicunoscute de prelucrare a metalului. Cu forme dure, elementele din fier forjat accentueazã adâncimea spaþiului. Pot apãrea elemente din fier forjat ca mãºti, stele, flori, soare. Nu este de mirare cã învãþarea rapidã a procesului de turnare a fierului a stimulat activ producerea sculpturilor din metal ºi a detaliilor decorative arhitecturale. Astfel, apar grilaje unicat. Secolul armoniei La sfârºitul secolului XVIII se utilizau elemente metalice turnate, dar secolul XIX poate fi considerat cel al armoniei. Sub influenþa clasicismului se fabricau compoziþii spaþiale din metal pentru balcoane ºi garduri. Elementele turnate puteau fi puse în ramele din fier forjat. Genialii arhitecþi au proiectat compoziþii extraordinare care au fost efectuate mai târziu de meºterii cei mai iscusiþi. Civilizaþia aduce mereu ceva nou pentru fierari. Ei încep sã fabrice balustrade ºi balcoane din fier forjat. O perioadã înfloritoare pentru domeniul fierului forjat a fost arhitectura modernã. Arhitectura neobiºnuitã a clãdirilor a creat noi obiective, fierul forjat începând sã fie folosit pentru

130

fabricarea copertinelor ºi a suporturilor de acoperiº. În perioada 1930-1960, fierul forjat cedeazã poziþiile turnãrii decorative. Foarte multe compoziþii devin adevãrate decoraþiuni pentru clãdirile administrative ºi de stat. Un rol important, în perioada de dupã anii 1960, totuºi, a rãmas turnarea fierului. Se foloseau foarte multe ºtanþãri fierbinþi. În cele din urmã, specialitatea de fierar a început sã disparã, chiar ºi în cercurile de restaurare. În anii 70 ai secolului XX, fierul forjat a trezit un interes neaºteptat sculptorilor, aºa cum articolele din metal partajat era mai ieftin, decât cele din metal turnat. Baza metalicã, pentru aceste articole se fãcea din metal profilat. De la tradiþie, la ultratehnologia 3D Prelucrarea materiilor prime în obiecte utile intrã într-o nouã epocã odatã cu îmbunãtãþirea imprimantelor 3D existente pe piaþã. Iniþial, aceste imprimante funcþionau doar cu plastic topit pe care îl puteau transforma în diverse obiecte simple, îndeosebi carcase de telefon. Suedezii de la compania Arcam au inventat însã imprimanta care poate modela metale ºi, deja, datele problemei au început sã se schimbe total. Un fascicol de electroni topeºte o grãmadã de pudrã metalicã ºi o modeleazã în orice formã posibilã. Aºa funcþioneazã imprimanta 3D a suedezilor de la Arcam, o companie a cãrei valoare de piaþã a crescut de cinci ori în ultimii ani. Succesul companiei are legãturã cu imprimantele 3D, cu care au realizat implanturi de ºold din pudrã de titaniu. Compania susþine cã maºinile lor au produs 30.000 de proteze, ceea ce înseamnã 2% din piaþa mondialã a

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Ceea ce încearcã sã spunã preºedintele Arcam este cã numai dacã foloseºti imprimanta la producþia în serie îþi recuperezi banii pe care i-ai dat pe ea. O astfel de imprimantã capabilã sã modeleze metalul costã 1 milion de dolari, deci le este accesibilã doar marilor companii. De altfel, ceea ce este de remarcat este evoluþia imprimantelor 3D produse de tot mai multe companii din întreaga lume. Iniþial, aceste aparate puteau modela doar plastic. Acum, imprimantele 3D pot modela ºi metalul, iar medicii ºi cercetãtorii deja cautã soluþii prin care sã poatã produce celule, aºa încât sã imprime organe perfect funcþionale.

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

131

CONFECþII METALICE

132

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

133

CONFECþII METALICE

134

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

135

CONFECþII METALICE

136

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

137

CONFECþII METALICE

138

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

139

CONFECþII METALICE

140

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

141

CONFECþII METALICE

142

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

CONFECþII METALICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

143

IzOLAþII, MATERIALE IzOLATOARE Alexandru Peligrad

Potenþial imens, subminat de sãrãcie Piaþa materialelor termoizolante, estimatã la o valoare de circa 160200 de milioane de euro anual, reprezintã circa 5,5% din piaþa româneascã a materialelor de construcþii.

Polistirenul conduce în Top În ultimii cinci ani, piaþa materialelor termoizolante a înregistrat un declin cu un ritm mediu anual de 5,7% ca valoare (4,3% din punctul de vedere al volumului), declin strâns legat de evoluþia sectorului construcþiilor în general, conform unui studiu al Intercapital Invest. Valoarea internã a pieþei termoizolaþiilor a fost de 161 mil EUR în 2012, ceea ce a reprezentat un volum de 126,7 mii tone. Exporturile de materiale pentru termoizolaþii au avut o valoare de 12,8 milioane EUR în 2012 ºi un volum de 8,3 mii tone, iar importurile de 123,9 milioane EUR ºi un volum de 100,14 mii tone. Producþia internã de materiale pentru termoizolaþii în 2012 a fost de 65,3 milioane EUR (sau 40,6% din consumul intern), din care 14,3 milioane EUR vata mineralã (sau 34,3% din consumul intern) ºi 51,0 mil EUR polistirenul expandat ºi extrudat (sau 42,7% din consumul intern). În prezent, segmentul cu cea mai micã acoperire prin producþia internã este cel al vatei bazaltice, unde 85% din consum se face din importuri. Cel mai important segment al pieþei materialelor termoizolante este reprezentat de vânzãrile de polistiren expandat care realizeazã peste 53% din volumul de vânzãri al pieþei ºi circa

69% din vânzãri ca valoare. Polistirenul extrudat are o cotã de 1,6% ca volum, în totalul pieþei materialelor termoizolante ºi de 5,4 ca valoare, iar vata bazalticã ºi vata de sticlã contabilizeazã 30,5%, respectiv 14,6% din vânzãrile volumice ale sectorului ºi 14,7%, respectiv 11,2% din vânzãrile valorice ale sectorului. „Evoluþia pieþei de materiale pentru izolaþii este strâns legatã de evoluþia pieþei de construcþii în general. Astfel, în ceea ce priveºte proiectele rezidenþiale, numãrul autorizaþiilor de construcþie continuã sã scadã, dar mai puþin decât în perioada 2008 - 2011. Evoluþia construcþiilor nerezidenþiale este, de asemenea, influenþatã de nivelul investiþiilor per ansamblu în economia româneascã, care este extrem de scãzut”, arãta Filipe Ramos, directorul general al diviziei Isover, divizie a francezilor de la SaintGobain Construction Products ºi cel mai mare producãtor al pieþei locale de vatã mineralã. Directorul general al Isover considerã cã abia în 2014 piaþa materialelor termoizolante ar putea raporta o stabilizare. „În primul rând, o astfel de redresare depinde de îmbunãtãþirea climatului economic, atât în România, cât ºi

144

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

la nivel mondial, întrucât acest segment depinde de accesul la surse de finanþare. În al doilea rând, este evident cã piaþa din þara noastrã poate fi impulsionatã de adoptarea unor programe ambiþioase de reabilitare termicã a clãdirilor, precum ºi de impunerea unor standarde ridicate de eficienþã energeticã pentru construcþiile noi. De asemenea, este important ca toate reglementarile în vigoare sã fie respectate, iar acest lucru este posibil printr-un sistem de control bine pus la punct. Toate aceste mãsuri ar trebui susþinute la nivel central”, explicã reprezentantul Saint-Gobain Construction Products. În 2013, evoluþia negativã a sectorului a fost determinatã nu numai de restrângerea generalã a activitãþii sectorului construcþiilor, ci ºi de o serie de factori specifici segmentului, cum ar fi de exemplu creºterea preþului la materii prime ºi utilitãþi. “În 2013 am fost nevoiþi sã creºtem preþul produselor noastre cu 10-12%. Decizia a fost determinatã de creºterile de preþ la materiile prime importate, dar ºi din cauza scumpirii utilitãþilor”, explica în cadrul unui seminar în domeniu, Laurenþiu Istrate, director general al companiei Austrotherm Com. SRL.

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

145

izolaþii, materiale izolatoare

Programul de reabilitare termicã este colacul de salvare

Piaþa româneascã de gen este atractivã pentru investitori

prezent Adeplast investeºte într-o fabricã de vatã bazalticã la Ploieºti.

În continuare, evoluþia domeniului materialelor pentru izolaþii va fi puternic influenþatã de programul guvernamental de reabilitare termicã a clãdirilor, ale cãrui alocãri anuale vor fi cuprinse între 200-300 milioane EUR/an. Conform datelor Asociatiei Producãtorilor de Polistiren Expandat din Romania, în 2012, 60% din volumul de polistiren vândut pe piaþa româneascã a mers spre lucrãrile de reabilitare termicã a locuinþelor.

Deºi iniþial, scãderea disponibilitãþilor financiare pentru investiþiile imobiliare a determinat un comportament de alegere a produselor în funcþie de preþ, din partea clienþilor, totuºi se observã o puternicã tendinþã de reorientare a preferinþelor de cumpãrare ale acestora spre produsele de calitate. Acest fapt este dovedit de creºterea constantã a vânzãrilor companiilor mari din domeniu, din ultimii ani, cu ritmuri de 5-15% pe an, fapt care indicã de asemenea o tendinþã de concentrare a pieþei. Principalii jucãtori de pe piaþa localã a materialelor de construcþii sunt Adeplast, Isover, Rockwool, Knauf Insulation, Arcon, Kingspan Romania ºi Austrotherm.

Isover, parte a grupului Saint-Gobain, este cel mai mare producãtor de materiale de izolaþie, oferind o gamã extinsã de produse din urmatoarele categorii: vata minerala de sticla, vata minerala bazaltica, polistiren expandat ºi extrudat ºi membrane bariera împotriva vaporilor. Compania a intrat pe piaþa din România încã din anul 1999. În 2005, Isover a preluat compania DBW Romania, cel mai mare producãtor de vatã mineralã bazaltica din Romãnia la acea datã. În 2007, compania a inaugurat nouã linie de vatã mineralã de sticlã la Ploieºti. Fabrica din Romania, unde lucreazã aproximativ 135 de oameni, reprezintã unul dintre principalele centre de producþie ale grupului din Europa, având o capacitate de producþie de 20.000 de tone de vatã mineralã de sticla ºi 6.500 de tone de vatã mineralã bazalticã. Compania exportã a aproximativ 30% din producþia localã de vatã mineralã de sticlã pe pieþele Ungaria, Bulgaria, Moldova, Serbia. În ceea ce priveºte vata mineralã bazalticã, cererea de pe piaþa localã absoarbe întregul volum produs.

În ciuda evoluþiilor negative ale ultimilor ani, producãtorii din domeniu ºi analiºtii economici ai sectorului se aºteaptã ca dupã o scurtã perioadã stabilizare, sectorul materialelor termoizolante sã-ºi reia creºterea, redresarea urmând sã se realizeze cu ritmuri de expansiune a domeniului 10-15% pe an. Respectivele prognoze au la bazã potenþialul pieþei româneºti. Conform estimãrilor Asociaþiei Producãtorilor de Materiale de Construcþii, reabilitarea termicã a blocurilor realizate în ultimele cinci decenii ale secolului trecut necesitã investiþii de peste 15 miliarde de euro, în condiþiile în care majoritatea imobilelor din România se încadreazã în clasa de eficienþã energeticã E, iar pentru alinierea la standardele europene este necesarã o izolare minimã corespunzãtoare clasei C. În prezent, consumul energetic al unui apartament din România este în medie de 306,2 Kw/ an/mp, adicã de 2,5 ori mai mare decât consumul imobilelor din clasa C (consum cuprins între 91 ºi 150 Kw/an/mp). Consumul imobilelor din clasa A este de 50 Kw/an/mp (de 6 ori mai mic decât cel al unui apartament din România), iar al celor din clasa A+ (casele pasive) este de 15 Kw/an/mp (de 20 de ori mai mic decât cel al unui apartament din România).

146

Adeplast este o companie cu capital românesc, ce a avut o evoluþie spectaculoasã în domeniu (în 2013 cifra sa de afaceri a trecut de 50 de milioane de euro). Compania deþine o cotã de piaþã, dupã volum pe piaþa de polistiren expandat de 10,1% în 2012 (piaþã care a fost câºtigatã în ultimii 2-3 ani). Conform estimãrilor Intercapital Invest, Adeplast – companie listatã la BVB – va evolua de la vânzãri de polistiren de aproximativ 39 de milioane de lei, în prezent la vânzãri de 81 milioane lei pânã în anul 2020 (o ratã medie anualã de creºtere de 9,5% în volum, respectiv de 5,8% în valoare). Cifra de afaceri a Adeplast a crescut cu 10,8% în 2011 ºi cu 29,9% în 2012. Folosirea tehnologiei de vîrf ºi automatizarea facilitãþilor de producþie îi dau Adeplast un avantaj competitiv important, productivitatea medie pe angajat fiind mult mai ridicatã în comparaþie cu concurenþa sa (în perioada 2009 – 2011, productivitatea medie pe angajat a Adeplast era de 209 mii EUR pe segmentul polistirenului, faþã de o productivitate medie a primilor 13 competitori de 90 mii EUR). Acest lucru îi permite companiei sã practice ºi o politicã de preþuri flexibilã, fapt care îi conferã un avantaj pe o piaþã sensibilã încã la preþ, precum cea româneascã. În

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Grupul danez Rockwool, lider mondial în producþia de vatã mineralã este prezent ºi în România printr-o subsidiara cu afaceri de peste 9 milioane de euro. Compania estimeazã o îmbunãtãþire a condiþiilor economice din Europa de Est în 2014, ce va favoriza inclusiv creºterea vânzarilor din þara noastrã. Arcon, companie înfiinþatã în anul 1994 la Sfântu Gheorghe, având la bazã capital integral românesc a înregistrat în 2012 o creºtere a vânzãrilor la membranele bituminoase de aproximativ 17%, iar vânzãrile de polistiren expandat de 9%, faþã de 2011. Ceva mai mult de 10% din cifra de afaceri, 3,6 milioane de euro au reprezentat-o exporturile cãtre Grecia, Bulgaria, Ungaria, Cipru, Malta ºi þãrile arabe. În 2012, firma Arcon a finalizat procedura de achiziþie a companiilor Corina Gealan ºi Amvic, business-uri conexe actualei baze de producþie.

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

147

izolaĂžii, materiale izolatoare

148

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

149

izolaĂžii, materiale izolatoare

150

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

151

izolaĂžii, materiale izolatoare

152

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

153

izolaĂžii, materiale izolatoare

154

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

155

izolaĂžii, materiale izolatoare

156

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

157

izolaĂžii, materiale izolatoare

158

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

izolaĂžii, materiale izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

159

iNStalaþii eleCtriCe, materiale eleCtriCe Alexandru Peligrad

Piaþa instalaþiilor electrice nu s-a confruntat cu efecte puternice Mai mult, domeniul instalaþiilor electrice se aflã în prezent la un nivel superior celui înregistrat în 2008. Doar -2% În 2013 piaþa instalaþiilor din România, evaluatã la circa 15 miliarde lei, a scãzut cu douã procente, comparativ cu 2012, dupã cum o aratã datele prezentate de IBC Focus în cea mai recentã ediþie a Top 100 Executanþi de Instalaþii din România, citate de website-ul instalfocus.ro. Peste o treime din valoarea acestei pieþe este datã de piaþa instalaþiilor electrice (pondere de 3540% în total), care în nu numai cã a reuºit sã ajungã la nivelul acesteia de dinanintea crizei, dar a ºi reuºit sã depãºeascã valoarea pieþei înregistratã în 2008 (trebuie precizat faptul cã estimãrile obþinute din diferite surse cu privire la nivelul total al cifrei de afaceri a firmelor analizate diferã deoarece, pentru multe companii din eºantionul de referinþã construit de cei care analizeazã piaþa, în cifra de afaceri sunt incluse ºi încasãrile obþinute ca urmare a derulãrii altor activitãþi conexe realizate de aacele firme precum furnizarea sistemelor de securitate, a elementelor de automatizare, a echipamentelor pentru sectorul energetic etc.).

Firmele din instalaþii se descurcã bine în ”ape tulburi” Spre deosebire de alte segmente ale pieþei construcþiilor, companiile din domeniul execuþiei ºi proiectãrii de instalaþii electrice au înregistrat creºteri ale cifrei de afaceri în perioada de crizã, dacã exceptãm din acest trend anul 2009, când ºi în acest domeniu a avut loc o restrângere a activitãþii. De altfel, 2009 a fost singurul moment în care societãþile ce opereazã pe piaþa de instalaþii electrice s-au confruntat cu o scãdere cifrei de afaceri (-13%), raportat la anul precedent. În 2010, acestea au înregistrat o mãrire a cifrei de afaceri de 7% comparativ cu anul precedent, de 8% în 2011, comparativ cu anul anterior ºi de 4% în 2012, raportat la 2011, astfel cã, în prezent piaþa se situeazã la un nivel asemãnãtor cu cel din 2008 (unul dintre sectoarele economiei româneºti ce a reuºit sã depãºeascã nivelul care fusese atins înainte de venirea crizei. În ceea ce priveºte profitul, firmele din branºã nu au reuºit sã atingã nivelul atins în 2008 (înaintea crizei). Scãderea profitului, respectiv creºterea pierderilor este resimþitã în special de firmele medii ºi mici, în timp ce coloºii ce activeazã pe acest segment prosperã. De altfel, acelaºi studiu ne aratã cã deºi piaþa instalaþiilor s-a aflat într-un uºor declin în 2013, cifra însumatã a celor mai importante 100 companii din domeniu a crescut cu 12% în acelaºi interval de timp, înregistrându-se un al treilea an consecutiv de expansiune pentru activitatea companiilor aflate în elita domeniului. Dacã ne limitãm la analiza primelor zece companii din domeniu acelaºi studiu aratã evoluþii ºi mai spectaculoase. Astfel, cu un an mai devreme în 2011, primele zece firme de execuþie în instalaþii au realizat, comparativ cu 2010 o creºtere a cifrei de afaceri de 55% (2.361 miliarde de lei, faþã de 1.521 miliarde lei), iar profitul acestora aproape s-a dublat (+95%) în acelaºi nterval de timp. Aceste rezultate indicã o puternicã tendinþã de concentare a pieþei, dar reflectã ºi un paradox: cele mai puternice zece companii din domeniul instalaþiilor se descurcã mult mai bine în crizã, comparativ cu cei mai puternici zece antreprenori ai pieþei româneºti care în acelaºi interval de timp au avut o creºtere a cifrei de afaceri de 14%, ºi o scãdere a profiturilor de 18%.

160

infoCoNStrUCt | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

161

instalaþii electrice, materiale electrice

O piaþã încã sensibilã la preþ Pe piaþa româneascã a lucrãrilor de execuþie a instalaþiilor electrice existã 1.209 companii active ce sunt specializate ºi autorizate sã realizeze activitãþi de execuþie ºi/sau proiectare de instalaþii electrice, de automatizãri ºi de sisteme de securitate pentru construcþii civile ºi industriale din Romania, se aratã într-un comunicat al site-ului specializat www.agendaconstructiilor.ro, din data de 14.01.2014, ce citeazã surse oficiale. Conform datelor Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în România, 2.184 de companii, respectiv 17.654 de persoane (angajate în cadrul respectivelor companii sau lucrând independent) sunt autorizate sã realizeze lucrãri de instalaþii electrice. Din punct de vedere teritorial piaþa este polarizatã, în sensul cã aproape un sfert (22,42%) din totalul celor 1.209 de societãþi, au sediul social în Bucureºti ºi judeþul Ilfov (271 de agenþi economici), iar dacã ne uitãm la cifra de afaceri realizatã polarizarea apare a fi ºi mai importantã . Electric Top Ten

Estimãri precaute pentru 2014

Primele zece companii de pe piaþa localã a lucrãrilor de instalaþii, au înregistrat în 2012 afaceri totale de peste 320 milioane de euro. Liderul clasamentului este compania Energomontaj SA, care a raportat, anul trecut, cu o cifrã de afaceri în 2012 de 91,2 milioane de euro, urmatã, în ordine, de IMSAT SA (47,3 milioane de euro), grupul DAS (34,1 milioane de euro), Electrogrup SA (33 milioane de euro), TIAB SA (32,5 milioane de euro), TIM SA (19,5 milioane de euro), Acvatot (18,6 milioane de euro), C&C MH Confort (16,5 milioane de euro), Urban Electric (15,1 milioane de euro) si D&T Industrial Equipment (13 milioane de euro). Clasamentul a fost realizat pe baza cifrelor de afaceri din 2012 raportate de firme la Ministerul Finanþelor Publice ºi în funcþie de obiectul principal de activitate declarat de acestea (cifra de afaceri a acestora cuprinde însã ºi alte activitãþi conexe).

Potrivit informaþiilor existente, distribuitorii de materiale pentru instalaþii electrice au consemnat în 2012 o creºtere, raportatã la 2011 de 8% a cifrei de afaceri, pânã la valoarea de 551 milioane de euro, dupã ce în 2011 veniturile cumulate ale distribuitorilor crescuserã, comparativ cu 2010 cu 6,7% (pânã la 514 milioane de euro, faþã de 481,7 milioane de euro, în 2010). În 2008, cifra de afaceri cumulatã a distribuitorilor de materiale pentru instalaþii electrice a fost de 490,5 milioane de euro (+12,3% creºtere la nivelul anului 2012, comparativ cu 2008). În ceea ce priveºte activitatea producãtorilor de instalaþii electrice, evoluþia cifrei de afaceri cumulate s-a petrecut dupã urmãto-

Dupã cum aratã actorii din domeniu, piaþa localã ºi în special segmentele de retail ºi cel al proiectelor de micã anvergurã, a fost în aceºti ultimi ani dependentã de preþ, deºi existã o ofertã variatã, ce acoperã toate palierele de calitate. Principala problemã ce derivã din ”sensiblitatea” pieþei la factorul preþ este faptul cã majoritatea produselor ieftine, existente în domeniu nu respectã standardele normative în vigoare, lucru care are efecte atât asupra calitãþii lucrãrilor în general, cât ºi asupra fiabilitãþii ºi eficienþei ulterioare în exploatare.

162

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

rul scenariu: 523,5 milioane de euro în 2008, 427,3 milioane de euro în 2009 (-18,37% faþã de 2008), 492,8 milioane de euro în 2010 (+15,32% faþã de 2009), 549,7 milioane de euro în 2011 (+11,55% faþã de 2010) ºi 533,7 milioane de euro în 2012 (-3% faþã de 2011). În cazul acestui segment valoarea cumulatã a cifrei de afaceri s-a situat de asemenea peste nivelul din 2008, creºterea procentualã fiind însã mai micã în comparaþie cu cea obþinutã de distribuitori (+1,95% creºtere la nivelul anului 2012, comparativ cu 2008). Prognozele companiilor din domeniul instalaþiilor electrice sunt precaute cu privire la anul 2014, 45% din companiile intervievate de IBC Focus, estimând cã piaþa se va poziþiona la un nivel similar lui 2013, fãrã creºteri sau scãderi însemnate.

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

163

instalaĂžii electrice, materiale electrice

164

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

165

instalaĂžii electrice, materiale electrice

166

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

167

instalaĂžii electrice, materiale electrice

168

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

169

instalaĂžii electrice, materiale electrice

170

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

171

instalaĂžii electrice, materiale electrice

172

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

173

instalaĂžii electrice, materiale electrice

174

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

175

instalaĂžii electrice, materiale electrice

176

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

177

instalaĂžii electrice, materiale electrice

178

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

179

instalaĂžii electrice, materiale electrice

180

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaĂžii electrice, materiale electrice

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

181

instalaĂžii electrice, materiale electrice

182

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în cOnstrUcþii

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

183

instalaþii în cOnstrUcþii Aura Alexa Ioan

Directiva UE 20-20-20

relanseazã piaþa centralelor termice Piaþa centralelor termice a stagnat în 2013 ºi ca urmare a scãderii numãrului de construcþii noi de locuinþe sau clãdiri de birouri. Volumul de vânzãri în cazul centralelor termice nu poate reveni anul acesta decât ca urmare a deciziei cumpãrãtorului de înlocuire a centralelor vechi, cu unele noi, mai performante ºi mai economice. 2013 – un an în uºor declin O revenire a pieþei centralelor termice s-ar putea datora ºi directivelor Uniunii Europene, cunoscute ºi sub sintagma „20/20/20”, care stabileºte cã, pânã în 2020, UE trebuie sã-ºi reducã cu20% emisiile de noxe ºi sãproducã 20% din totalul energiei din surse regenerabile. De asemenea, statele Uniunii Europene trebuie sã amestece treptat combustibilul tradiþional utilizat în transport cu biocombustibil, astfel încât, pânã în 2010, biodieselul sã reprezinte 5,75% din motorina de pe piaþã, urmând ca, în 2020, ponderea sã creascã la 20%. Cel mai bun exemplu pentru scãderea pieþei centralelor termice este cel al firmei Ariston Thermo, unul dintre principalii producãtori de centrale termice cu activitate pe plan local, care a înregistrat anul trecut acelaºi nivel al afacerii ca ºi în 2012,cu un rulaj de circa 30 de milioane de euro, conform estimãrilor anterioare ale companiei. Rezultatul a fost similar atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât ºi al volumelor comercializate, conform reprezentanþilor companiei italiene. „În 2013, piaþa localã de centrale termice a suferit un uºor declin în primul semestru, pentru ca în a doua jumãtate sã recupereze decalajul. Astfel, estimãm cã anul trecut, vânzãrile de profil au rãmas aproximativ la acelaºi nivel ca ºi în 2012, atât în ceea ce priveºte volumul, cât ºi valoarea”, a precizat, într+o conferinþã de specialitate, Cãtãlin Drãguleanu, subliniind însã, cã s-a observat o modificare a mixului de modele vândute. Astfel, în acest moment, circa 65% din vânzãrile companiei sunt generate de centrale termice murale, 30% de boilerele electrice, restul revenind sistemelor solare, pompelor de cãldurã ºi aparatelor de aer condiþionat. Pentru anul în curs este previzionat un avans al vânzãrilor în volum, atât pe segmentul centralelor termice în condensare, cu cca. 20%, cât ºi pe cel al centralelor termice convenþionale, cu circa 5%.

184

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în cOnstrUcþii

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

185

instalaþii în cOnstrUcþii Cerere sporitã pentru centralele în condensare „Creºterea estimatã pentru acest an pe segmentul centralelor în condensare are la bazã schimbarea treptatã a comportamentului de achiziþie al românilor, aceºtia fiind tot mai mult interesaþi de produsele cu un grad tehnologic ridicat ce asigurã o eficienþã sporitã ºi costuri reduse chiar ºi cu 35%”, a subliniat managerul Ariston Thermo România. Astfel, chiar dacã centralele termice convenþionale sunt, în continuare, cel mai mult alese de cãtre români, cele în condensare reprezintã sub 10% din piaþã. Ariston Thermo România, liderul pieþei locale de centrale termice ºi boilere, mizeazã în acest an pe o creºtere a vânzãrilor în volum cu 20% pe segmentul centralelor termice în condensare datoritã interesului tot mai mare pe care românii îl au pentru sistemele de încãlzire ce aduc un plus de eficienþã ºi economii, dar ºi pe un avans de 5% pentru modelele convenþionale. Potrivit afirmaþiilor sale, pentru anul în curs este previzionat un avans al vânzãrilor în volum, atât pe segmentul centralelor termice în condensare, cu cca. 20%, cât ºi pe cel al centralelor termice convenþionale, cu cca. 5%. „Creºterea estimatã pentru acest an pe segmentul centralelor în condensare are la bazã schimbarea treptatã a comportamentului de achiziþie al românilor, aceºtia fiind tot mai mult interesaþi de produsele cu un grad tehnologic ridicat ce asigurã o eficienþã sporitã ºi costuri reduse chiar ºi cu 35%”, a subliniat Cãtãlin Drãguleanu. Acesta a mai adãugat cã extinderea gamei de produse Ariston cu produse ce rãspund actualelor cerinþe ale pieþei ºi vin în întâmpinarea româniilor care îºi doresc achiziþionarea de sisteme de încãlzire ce încorporeazã funcþii performante ºi dezvoltarea teritorialã ºi profesionalã a reþelei de Centre de Asistenþã Tehnicã vor avea, de asemenea, un impact pozitiv în business-ul companiei în 2014. „Încã din 2012 am observat o înclinare tot mai mare a românilor cãtre centralele termice în condensare, acest trend menþinându-se ºi în 2013. Astfel, dacã în urmã cu 5 ani doar maximum 1-2% dintre centralele Ariston vândute pe plan local înglobau aceastã tehnologie, în 2013 procentul a crescut la peste 6%, iar în acest an ne dorim depãºirea acestui rezultat”, a mai adãugat reprezentantul companiei. În ceea ce priveºte piaþa localã de centrale termice de apartament, reprezentantul Ariston Thermo România a afirmat cã, anul trecut, nu s-a putut observa o evoluþie deosebitã, principalele motive fiind situaþia incertã din punct de

186

vedere economic ºi puterea de cumpãrare în scãdere.

Piaþa centralelor termice, influenþatã de situaþia CET-urilor!

„În 2013, piaþa localã de centrale termice a suferit un uºor declin în primul semestru, pentru ca în a doua jumãtate sã recupereze decalajul. Astfel, estimãm cã anul trecut, vânzãrile de profil au rãmas aproximativ la acelaºi nivel ca ºi în 2012, atât în ceea ce priveºte volumul, cât ºi valoarea”, a spus Cãtãlin Drãguleanu, subliniind însã cã s-a observat o modificare a mixului de modele vândute. Astfel, chiar dacã centralele termice convenþionale sunt, în continuare, cel mai mult alese de cãtre români, cele în condensare reprezintã sub 10% din piaþã. „Estimãm o creºtere ºi în acest an a ponderii centralelor termice în condensare vândute pe piaþa localã nu numai datoritã consumului redus ºi a economiilor pe care le pot aduce pe termen lung, ci ºi datoritã educãrii populaþiei cu privire la directivele europene care impun comercializarea exclusivã a centralelor în condensare începând cu septembrie 2015”, a mai afimat reprezentanul Ariston.

Reprezentantul companiei a mai adãugat cã, per total, piaþa de centrale termice va fi influenþatã ºi în acest an de situaþia CET-urilor din þarã ºi de deciziile privind costurile Gcal, dar mai ales de debranºãrile determinate de o iarnã cu costuri mari la încãlzire. „Costul de producþie mediu la nivel naþional al unei Gcal în sistem centralizat, calculat la nivelul lunii decembrie 2013, este de 345 lei/Gcal, în timp ce o centralã termicã are un cost de cca. 145 lei/ Gcal. În acelaºi timp, preþul mediu al Gcal plãtit de populaþie este de 239 lei/Gcal, însã acesta diferã foarte mult de la oraº la oraº în funcþie de valoarea subvenþiilor pe care le pot aloca autoritãþile locale”, a mai spus Cãtãlin Drãguleanu.

În ceea ce priveºte destinaþia centralelor achiziþionate, în acest moment aproximativ 65% dintre centralele vândute pe plan local sunt comercializate cãtre locuinþele ce au renunþat la sistemul centralizat de încãlzire. În acelaºi timp însã se poate observa un avans al vânzãrilor destinare înlocuirilor la cca. 1520% din piaþã, pe plan local existând un parc de centrale instalate în urmã cu aproximativ 15 ani ce este treptat înnoit. Restul de cca. 1015% din piaþã revine noilor construcþii.

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Astfel, conform afirmaþiilor sale, cele mai mari facturi din aceastã iarnã au venit pentru locuitorii din Constanþa, unde preþul de facturare al Gcal este de 359 lei/Gcal. Pe locul al doilea în topul celor mai mari preþuri plãtite se aflã judeþul Harghita - 335 lei/Gcal, urmat Brãila – 310 lei/Gcal ºi Giurgiu - 300 lei/Gcal. Conform informaþiilor din presã, costurile facturilor din aceastã iarnã au suferit creºteri majore comparativ cu iarna trecutã cu toate cã preþul de facturare al Gcal la nivel naþional nu a avut modificãri majore. Astfel, este lesne de presupus cã acest fenomen va determina tot mai mulþi români sã ia în considerare un sistem propriu de încãlzire.

instalaþii în cOnstrUcþii

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

187

instalaþii în cOnstrUcþii

188

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în cOnstrUcþii

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

189

instalaþii în cOnstrUcþii

190

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în cOnstrUcþii

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

191

instalaþii în cOnstrUcþii

192

infocOnstrUct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

193

instalaþii în construcþii

194

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

195

instalaþii în construcþii

196

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

197

instalaþii în construcþii

198

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

199

instalaþii în construcþii

200

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

201

instalaþii în construcþii

202

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

203

instalaþii în construcþii

204

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

205

instalaþii în construcþii

206

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

207

instalaþii în construcþii

208

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

209

instalaþii în construcþii

210

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

211

instalaþii în construcþii

212

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

213

instalaþii în construcþii

214

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

215

instalaþii în construcþii

216

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

217

instalaþii în construcþii

218

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

219

instalaþii în construcþii

220

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

221

instalaþii în construcþii

222

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

instalaþii în construcþii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

223

instalaþii în construcþii

224

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii îN CONSTRUCþii

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

225

iNSTalaþii îN CONSTRUCþii

226

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

227

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

228

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

229

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

Ioan ªerbãnescu

Eficienþa

sistemelor centralizate de climatizare Sistemele centralizate de climatizare reprezintã alternativa modernã ºi ecologicã a chillerelor tradiþionale instalate într-o clãdire. Un sistem centralizat de climatizare poate fi definit ca “producþia ºi distribuþia centralizatã a apei rãcite, de la o instalaþie de rãcire cãtre locuinþe, spaþii comerciale ºi subterane, printr-o reþea de conducte subterane”. Microclimatul cere centralizare Sistemul de rãcire centralizatã este utilizat încã de la sfârºitul anilor 1800, când s-a realizat distribuirea unui debit de aer rãcit în interiorul clãdirilor, utilizându-se un sistem de conducte subterane. Prima instalaþie a fost construitã în Denver Colorado, în 1889. În 1930, Centrul Rockefeller din New York City a fost deservit de o instalaþie de dimensiuni mult mai mari. Practic însã, în 1960, a fost montatã în SUA prima instalaþie centralizatã într-o zonã comercialã. În Europa, astfel de instalaþii apar în ultimii 50 de ani, pentru climatizarea complexului de birouri La Defense (Franþa) fiind aplicat pentru prima oarã acest sistem. Dezvoltarea s-a dovedit ulterior rapidã ºi în alte þãri, îndeosebi în cele nordice. Se estimeazã totuºi o extindere a sistemului, la nivel european, cu 25%, pânã în 2020. Locuinþele noi trebuie dotate cu sisteme eficiente de menþinere a unui microclimat (temperaturã, umiditate) controlat, propice unui mod de viaþã sãnãtos. În acelaºi timp, variaþiile atmosferice excesive de cãldurã sau frig trebuie contracarate cu instalaþii pe mãsurã. În Europa, energia pentru producþia apei rãcite provine din surse diferite (uneori din mare sau lacuri). Alte surse pot fi punctele de termoficare sau energia rezidualã din industrie, pentru utilizarea în aparate de rãcire cu absorbþie. A treia sursã de producere a apei rãcite este reprezentatã de chillerele tradiþionale. Conductele subterane sunt conectate în interiorul clãdirii, cu o unitate obiºnuitã de tratare a aerului sau cu un ventiloconvector, care asigurã rãcirea aerului ce trece prin apa rãcitã. Prin urmare, nu vor mai fi necesare chillerele tradiþionale, amplasate local în clãdiri. Apa se întoarce la instalaþia centralã, pentru a fi rãcitã ºi recirculatã dupã utilizare, printr-un sistem de conducte în buclã închisã. Acest sistem de rãcire este mai flexibil, funcþionând cu o eficienþã mai mare decât chillerele tradiþionale, în orice condiþii de sarcinã.

230

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

231

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE În ce priveºte energia ºi economia, sistemul centralizat de climatizare poate reduce cantitatea de energie electricã utilizatã cu peste 65%, comparativ cu sistemele tradiþionale de aer condiþionat. Consumul individual de energie electricã este redus substanþial prin direcþionarea consumului fiecãrei clãdiri cãtre o centralã. De asemenea, sunt reduse simþitor costurile de funcþionare ºi întreþinere, iar costurile pentru piese de schimb sunt eliminate.

cum este prezentatã de producãtori. Se observã o creºtere continuã a vânzãrilor pe piaþa vânzãrii-montãrii acestor instalaþii, îndeosebi în Japonia, SUA ºi Asia. Pe plan naþional, problema implementãrii sistemelor centralizate de climatizare nu este suficient dezvoltatã, fiind totuºi necesare mãsuri pentru viitorul apropiat, datoritã schimbãrilor climatice anticipate.

În ce priveºte protecþia mediului, sistemele centralizate de climatizare oferã numeroase avantaje: - eficienþã sporitã, din punct de vedere energetic; - reducerea emisiilor de noxe; - reducerea emisiilor de agenþi frigorifici, care afecteazã stratul de ozon; - ajutã la gestionarea necesarului de energie electricã.

Deºi calculul necesarului de energie este atent monitorizat, condiþiile de confort nu trebuie neglijate. Confortul termic va reprezenta întotdeauna senzaþia de bunãstare fizicã, rezultatã din faptul cã schimbul de cãldurã dintre corpul uman ºi mediul înconjurãtor se realizeazã fãrã suprasolicitarea sistemului regulator. Pentru asigurarea confortului termic al ocupanþilor unei încãperi, aerul interior trebuie sã aibã anumite caracteristici, îndosebi temperaturã ºi umiditate, prescrise în funcþie de destinaþia încãperii.

Printre avantajele oferite de sistemele centralizate de climatizare se numãrã ºi cele referitoare la spaþiu ºi confort. La scoaterea din uz a unitãþilor de chillere individuale ºi a echipamentelor conexe acestora, utilizatorii clãdirii nu vor mai fi supuºi disconfortului cauzat de zgomot ºi vibraþii mecanice, specifice chillerelor, iar demontarea unitãþilor tradiþionale va îmbunãtãþi aspectul exterior al clãdirilor. De asemenea, sistemele centralizate de climatizare asigurã un climat interior plãcut, prin reducerea umiditãþii, urmare a monitorizãrii stricte a temperaturii apei rãcite.

În acelaºi timp, instalaþiile trebuie sã asigure calitatea aerului interior, acesta caracterizând conþinutul de poluanþi din încãpere. Poluanþii nu trebuie sã depãºeascã concentraþiile/dozele admise (asimilate de o persoanã, în perioada de ocupare), asigurând astfel igiena ºi sãnãtatea spaþiului. Totodatã, confortul termic este dependent ºi de umiditatea aerului interior, care poate fi monitorizatã prin climatizare suplimentarã, dacã e necesar. Controlul umiditãþii se realizeazã numai în clãdiri care impun aceastã operaþie (ex. muzee, laboratoare speciale, sãli de operaþie, hale tehnologice).

un compartiment pentru umidificarea aerului exterior, înaintea introducerii acestuia în spaþiile închise. Limita superioarã de umiditate trebuie obligatoriu respectatã, pentru a evita: - apariþia condensului pe faþada interioarã a elementelor de construcþie slab izolate (ferestre, pereþi), pe timpul iernii; - senzaþia de sufocare, ce poate sã aparã la o umiditate relativã, prea mare în raport cu temperatura din interior (în funcþie de diagrama Molier, care defineºte relaþia dintre temperaturã ºi umiditate); - dezvoltarea ciupercilor în aerul de interior ºi degradarea materialelor de construcþie. Pentru a evalua consumul de energie alocat instalaþiei de climatizare se calculeazã mai întâi un necesar de rãcire pentru clãdire sau zona de clãdiri. Consumul de energie din sistemul de climatizare, în cazul în care se ia în considerare numai cãldura sensibilã, se determinã cuplând metodele de calcul al consumului de energie din sistem. Energia consumatã de sistemele centralizate de climatizare se poate calcula printr-o metodã simplificatã, pe baza randamentului global al sistemului, sau prin alte metodã mai complexe.

Evoluþie, utilizare, precauþii Ca urmare a dezvoltãrii domeniului climatizãrii ºi a numãrului mare de echipamente de climatizare acþionate cu ajutorul energiei electrice se dovedeºte necesarã dezvoltarea unor soluþii pentru climatizarea diverselor spaþii, cu un consum mai mic sau acþionate de energii diferite, mai puþin poluante, care sã nu afecteze aspectul arhitectural (interior ºi exterior) al spaþiilor pe care le deservesc. Piaþa de desfacere a instalaþiilor centralizate de climatizare este în continuã dezvoltare, dupã

232

Pentru clãdirile care nu necesitã controlul umiditãþii, instalaþia de climatizare se dimensioneazã pentru o umiditate de 50%. Utilizând domeniul tipic de temperaturã a aerului, pentru o zonã încãlzitã sau ventilatã/climatizatã (20-27 grade Celsius), evaporarea apei de la suprafaþa pielii este nesemnificativã cantitativ, jucând un rol minor în determinarea echilibrului dintre individ ºi mediul termic. Din acest motiv, umiditatea relativã poate varia între 30% ºi 70%, pãstrând o stare acceptabilã de confort termic, în condiþiile de temperaturã descrise. În clãdirile echipate cu un sistem centralizat de distribuþie ºi de tratare a aerului este prevãzut

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

De mare importanþã este însã faptul cã sistemele centralizate ºi-au confirmat din plin eficienþa, în multe þãri. De exemplu, în Suedia, Danemarca ºi Finlanda, peste 50% din populaþie utilizeazã aceste sisteme. Termoficarea a iniþiat deja procesul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon; la sfârºitul anilor ’90, Agenþia Internaþionalã pentru Energie estima cã termoficarea a redus emisiile globale de dioxid de carbon cu 3-4% (700-900 milioane tone). Dublarea ponderii actuale (6%) a termoficãrii în cadrul þãrilor UE ar avea ca rezultat reducerea cu încã 400 milioane tone de CO2, respectiv echivalentul emisiilor totale, rezultate în urma combustiei, în Franþa.

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

233

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

234

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

235

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

236

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

237

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

238

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

239

iNSTalaþii, CliMaTiZaRE, VENTilaþiE

240

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PCV, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

257

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

258

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

259

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

260

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

261

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

262

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

263

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

264

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

265

dOTãRI ªI dECORAþIUNI Aura Alexa Ioan

Tendinþe în construcþiile

de piscine

În cãutarea neobositã a întreprinzãtorilor de a ieºi din obiºnuit, de a fi deosebiþi de ceea ce existã pe piaþã, se nasc proiectele unor piscine mai mult sau mai puþin îndrãzneþe, mai mult sau mai puþin costisitoare, dar care, cu siguranþã, capteazã atenþia ºi interesul publicului. De la japonezii care vor avea cea mai mare piscinã exterioarã din lume, pe canalul Dotonbori, la spa-ul plutitor Bota-Bota din Quebec, ºi pânã la piscinele cu intrare tip plajã, aproape nimic nu se comparã cu inventivitatea ºi creativitatea specialiºtilor. Râuri ecologizate, transformate în piscine publice Dupã nemþii care au realizat un proiect municipal de excepþie, transformând un canal al râului Spree, care traverseazã Berlinul, într-o piscinã ecologicã, exemplul acestora a fost urmat de japonezi. O companie înfiinþatã special pentru acest scop, a dezvoltat un proiect ce vizeazã transformarea Canalului Dotonbori în cea mai mare piscinã exterioarã din lume. Canalul Dotonbori traverseazã o zonã a oraºului Osaka renumitã pentru viaþa de noapte ºi pentru pub-urile ºi localurile din zonã. Canalul este destul de insalubru ºi în el îndrãznesc sã facã baie doar fanii echipei Hanshin Tiger, în rarele ocazii în care câºtigã campionatul. Zona a început deja o masivã reabilitare. Au fost refãcute în primul rând malurile canalului, unele dintre cele mai periculoase pãrþi ale lui, cândva murdare ºi întunecoase, iar acum înzestrate cu o promenadã elegantã. De asemenea, au început sã aparã vânzãtorii stradali de specialitãþi japoneze, cum ar fi “takoyaki” (niºte plãcinte sferice umplute cu caracatiþã) si “okonomiyaki” ( niºte clãtite locale), precum ºi mici cafenele liniºtite, bãruleþe de zi ºi magazine de suveniruri. Transformarea vizeazã atragerea familiilor locale în acest cartier, devenind mult mai curat ºi prietenos, un loc de plimbare ºi petrecere a timpului liber. Faza urmãtoare a reabilitãrii presupune construcþia piscinei, de lãþime 12 m ºi lungime 800 de metri, în interiorul canalului. Pereþi de beton vor fi construiþi la ambele capete ale bazinului pentru a-l separa de apele canalului, iar pompe vor circula apa curatã, clorinatã. Bugetul estimat este de 30 mil $ ºi nu va fi constituit din bani publici, ci strânºi din surse private. Termenul de inaugurare este 2015.

266

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

dOTãRI ªI dECORAþIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

267

dOTãRI ªI dECORAþIUNI SpaWellness plutitoare!

Amsterdam

insula

Spa Wellness Amsterdam a fost proiectat ºi construit ca o insulã artificialã sau o construcþie plutitoare. Construcþia a fost realizatã dintr-un material inovator, pe bazã de polistiren reciclat ºi totodatã reciclabil, la fel de trainic precum betonul. Interiorul este produs numai din materiale ecologice certificate. Exteriorul constã din vegetaþie, flori, plante create de inventatorul “peretelui viu”, francezul Patrick Blanc. Acesta a ajuns la concluzia cã plantele nu au practic nevoie de sol în care sã creascã, însã au nevoie de apa care sã conþinã minerale ºi nutrienþi, de luminã ºi de dioxid de carbon. Pentru a se integra perfect în peisaj, construcþia imitã o stâncã colþuroasã. ºi interiorul urmeazã perfect exteriorul, tavanul ºi pereþii urmând vãile ºi dealurile create pe afarã. Zone amorfe, cu tavane faþetate de tot felul de forme ºi înãlþimi, se amestecã formând un tot unitar. Vizitatorii trec din camerã în camerã, experimentând secvenþe de bãi, saunã, zone de relaxare, din interior spre exterior ºi înapoi. Arhitectura a creat un peisaj, iar acest peisaj este de fapt locuit. Un biotop plutitor sustenabil construit din materiale reciclabile îmbrãcate în vegetaþie, ce literalmente îþi toarnã oxigen în plãmâni, duce noþiunea de wellness la un alt nivel. Spa-ul plutitor Bota Bota, din Quebec Bota Bota ºi-a început cariera plutitoare ca feribotul numit Arthur Cardin, navigând între localitãþile Sorel ºi Berthier, în Canada anilor 1950-1960. Apoi a urmat o perioadã de câteva decenii bune, în care a fost de spectacole pentru artiºti,pânã în 2008, când a trecut în proprietatea celor care aveau sã-l transforme într-un spa plutitor. Spa-ul pe apã, cum a fost denumit, a fost inaugurat în 2010. Este ancorat acum în portul vechi din Montreal ºi este legãnat de apele râului Sf. Lawrence. Are cinci punþi ce gãzduiesc diverse instalaþii spa: douã saune, o baie de aburi, un Jacuzzi exterior, duºuri ºi bãi reci, zona de relaxare, un restaurant, o terasã ºi chiar o grãdinã. Este scufundat cu 14 metri sub nivelul râului ºi are o suprafaþã totalã desfãºuratã de 2325 m2 . Pe lângã masaje, tratamente corpo-

268 268

rale ºi faciale, tratamente cosmetice, acest spa unic oferã ºi cursuri de yoga sau Pilates. Piscina cu intrare tip plajã Intrarea tip plajã reprezintã zona de acces în piscinã, care porneºte de la nivelul pavimentului ºi coboarã în pantã uºoarã, sub linia apei. Ea este similarã cu plaja unei mãri sau a unui ocean, doar cã îi lipseºte nisipul. Piscinele cu intrare tip plajã sunt mai puþin intimidante pentru copiii mici, care se tem de apã. De asemenea, acest tip de acces poate veni ºi în sprijinul oamenilor în vârstã, sau a persoanelor cu dizabilitãþi motorii, care pot folosi plaja pe post de rampã pentru a intra în piscinã. Este adevãrat cã o intrare tip plajã sacrificã destul spaþiu. Întrucât existã norme care standardizeazã panta sub care poþi înclina orice porþiune de pe fundul unui bazin de înot, este nevoie de metri buni în care sã descreºti de la 0 la 1,3 - 1,5 m. În consecinþã, doar cei ce se bucurã de spaþiu nelimitat ºi, în general hotelurile, staþiunile ºi water parcurile apeleazã la astfel de soluþii. Aceºtia se gândesc ºi la avantajul cã mult mai greu te poþi rãni dacã te dezechilibrezi ºi cazi în apa pe o pantã linã, decât dacã respectiva cãzãturã are loc pe treptele, chiar imerse, ale unei scãri. La hoteluri ºi în staþiuni aceastã plajã poate fi acoperitã cu nisip. Totuºi, aceastã variantã ridicã o mare provocare specialiºtilor, deoarece trebuie gânditã o manierã în care sã se evite ca nisipul sã fie literalmente spãlat de apã ºi sã ajungã în instalaþia de circulare - filtrare a apei. De aceea, aceastã abordare este destul de rarã. Cine nu dispune de spaþiu suficient poate face un compromis : începe cu o plajã în pantã uºoarã, ca o treaptã de lãþime mare ( cel puþin 1,5 - 2 m) pentru ca apoi sã continue cu trepte normale care sã asigure coborârea pânã pe fundul bazinului. În plus, se poate alege ºi varianta ca plaja sã înceapã de la câþiva centimetri ( cel puþin 10 cm) sub nivelul pavimentului, marcându-se astfel o margine a piscinei de jur-împrejur. Aceastã prezenþã a unui mic perete chiar ºi în dreptul intrãrii tip plajã ajutã ca apa sã nu iasã afarã din perimetru ºi ca toate reziduurile sã vinã înapoi în piscinã, unde sunt filtrate.

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Unii opteazã pentru o altã variaþiune a temei : “baja shelf” sau “sun shelf” – postamentul de bronzat. Acesta reprezintã o treaptã mare (cu o lãþime de 1,5 – 2 m), orizontalã, plasatã la o adâncime care poate varia între 10 cm ºi 50 cm, unde îþi poþi instala ºezlongul ºi lenevi la soare, cu tãlpile în apã. Tot aici se pot juca ºi copiii mai mici, care încã nu ºtiu sã înoate. Piscinele cu intrare tip plajã presupun o oarecare provocare pentru constructor. Din cauza zonelor de adâncime foarte micã, trebuie acordatã o atenþie sporitã proiectãrii hidraulicii piscinei. Trebuie plasate strategic niºte stuturi de introducere a apei ori pe pereþii bazinului, chiar in dreptul plajei, ori duze de fund, astfel încât ºi pe zona plajei, apa sã fie circulatã ºi gunoaiele sã fie direcþionate în bazin, de unde sunt preluate în sistemul de circulare/filtrare. Altfel, în zona puþin adâncã, apa va stagna ºi nu va fi corect tratatã ºi dezinfectatã . Unii proiectanþi plaseazã o rigolã de deversare, de-a lungul liniei plajei pentru a asigura debordarea în acea zonã ºi preluarea apei în circuitul piscinei. În regiunile cu climã mai rece, postamentul de bronzat ( baja shelf) executat din beton, fiind situat deasupra adâncimii de înghet, va fi supus repetat ciclurilor de îngheþare/ dezgheþare. Aceste miºcãri pot genera crãparea postamentului, în structura lui. Materialele folosite ca finisaj pentru plajã sunt alese cu grijã. Este preferatã piatra natural, care poate sta ºi udã ºi uscatã, fãrã a-ºi strica proprietãþile ºi care asigurã o bunã aderenþã la alunecare. Dacã se foloseºte finisajul tip tencuialã, cu ciment ºi agregat, trebuie avut grijã ca acesta sã stea mereu ud, lucru care nu se întâmplã întotdeauna în zona respectivã, din cauza evaporãrii apei, miºcãrii ei continue, stropirii. Un bazin cu plajã trebuie semnalizat corect, astfel încât nimeni sã nu sarã sau sã se scufunde în zona puþin adâncã. Iar acest lucru se poate realiza, cel mai evident, printr-un finisaj diferit al plajei faþã de restul bazinului. Toate aceste cerinþe : dimensiune suplimentatã a piscinei, o instalaþie hidraulicã mai complexã, materiale pretenþioase, necesitarea unei structuri de beton a bazinului, faptul cã nu orice constructor face ºi aºa ceva, duc la niºte preþuri mai ridicate decât pentru o piscinã obiºnuitã. Însã, rezultatul meritã toþi banii!

dOTãRI ªI dECORAþIUNI

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

269

dOTãRI ªI dECORAþIUNI

270

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

T창MPL찾RIE ALUMINIU, PVC, STICL찾, UTILAJE SPECIFICE

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

271

MATERIALE dE CONSTRUCþII Alexandru Peligrad

În 2014,

consumul de metal va creºte Sectorul revine în top Datele Institutului Naþional de Statisticã indicã însã pentru perioda 20112013 o revenire a industriei construcþiilor metalice ºi a produselor din metal (exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii) la nivelul anterior crizei (circa 15.000 milioane lei cifrã de afaceri), dupã ce aceasta a crescut cu 3,73% în 2010, cu 16,2% în 2011, cu 13,2% în 2012 ºi a scãzut din nou în 2013 cu 2,2%. Iar pentru 2014 semnalele sunt pozitive, rezultatele primelor douã luni indicând o creºtere a cifrei de afaceri a întreprinderilor din sector de circa 11,5%, comparativ cu primele douã luni ale anului 2013. Scãderea cifrei de afaceri pentru întreaga subramurã, în anii de început ai crizei a fost strâns legatã de lipsa comenzilor atât pe piaþa internã, cât ºi pe cea externã, lipsã care a antrenat ºi falimentul unora dintre jucãtorii de pe piaþã. Astfel din cele peste 7.200 de firme ce acþionau în domeniu în 2008, la sfârºitul lui 2010 mai rãmãseserã pe piaþã circa 6.000. Scãderea numãrului de întreprinderi începând cu anul 2009 este caracteristicã, de altfel, pentru întreaga industrie prelucrãtoare ºi aceasta a fost generatã de scãderea cererii pe piaþa internã ºi externã, ceea ce a determinat reducerea investiþiilor ºi chiar a afacerilor, de diminuarea investiþiilor stãine ºi de dificultãþile apãrute în accesarea finanþãrilor. Cerere micã pe segmentul structurilor metalice Segmentele cele mai afectate de crizã din cadrul industriei construcþiilor metalice ºi a produselor din metal au fost cele mai strâns legate de domeniul construcþiilor, domenii unde nivelul anterior începerii crizei este departe de a fi atins Structurile metalice.

În ciuda scãderii cu peste un sfert a valorii producþiei ºi cifrei de afaceri comparativ cu momentul sãu de maxim, respectiv anul 2008, sectorul construcþiilor metalice continuã sã reprezinte la nivelul anului 2010 a doua subramurã, ca importanþã, a industriei prelucrãtoare, dupã cea producãtoare de autovehicule rutiere, dar înaintea celei producãtoare de maºini, utilaje ºi echipamente.

Conform Asociaþiei Producãtorilor de Construcþii Metalice din România, piaþa româneascã de structuri metalice este estimatã la circa 110-120 de milioane de EUR ºi la o cantitate de circa 100.000 tone anual. Dupã o perioadã de creºtere intensã, între anii 2004-2008, piaþa româneascã de structuri metalice s-a restrâns succesiv în ultimii ani, fiind una dintre cele mai afectate de criza din sectorul construcþiilor din România. În prezent, structurile metalice sunt utilizate preponderent în lucrãrile de infrastructurã sau la imobilele multietajate, ponderea structurii de rezistenþã din profile metalice în costul total al obiectivului de investiþii fiind de circa 25%. În pofida faptului cã România are îndelungatã istorie în industria metalurgicã, sectorul românesc al construcþiilor este încã tributar prin tradiþie folosirii betonului ºi zidãriei. La momentul actual, construcþia de mici hale ºi de depozite sunt principalele activitãþi care asigurã cererea pe piaþa de structuri metalice a României, dupã ce, odatã cu venirea crizei, segmentul construcþiei de spaþii de birouri ºi-a restrâns cererea. Din pãcate, criza a scos de pe piaþã ºi firme de renume în domeniu. Astfel, firma Autohton Allpic, care a participat la realizarea structurii metalice a ansamblului City Gate ºi la lucrãrile de extindere a aeroportului Otopeni - lucrare premiatã cu premiul Convenþiei Europene pentru Construcþii Metalice în 2011. De asemenea, în 2012, unul din cei mai importanþi jucãtori de pe piaþã, firma ConDem a intrat în faliment. La momentul actual principalii actori de pe piaþa structurilor metalice sunt Ruukki, Lindab, Kontirom ºi Remco.

272

infoCONSTRUCT | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

273

materiale de construcþii Invadaþi de importuri Consumul de oþel-beton al României a scãzut ºi el, urmând trendul general al sectorului construcþiilor, acesta ajungând în prezent la 550.000-600.000 de tone anual. O creºtere a investiþiilor publice ar impulsiona însã sectorul. ”Scãderea este cauzatã de blocajul în care se aflã investiþiile cu finanþare publicã, mari consumatoare de oþel-beton. La nivel de preþuri, dupã ce s-a constatat o creºtere de la simplu la dublu în anii anteriori, acum se observã o stabilizare. N-au mai fost creºteri sau reduceri spectaculoase de oþel-beton“, declarã Cãlae Mândru, directorul adjunct al Asociaþiei Române a Distribuitorilor de Metal (ARDIMET). În schimb, producþia de oþel-beton a României a cunoscut o reducere mult mai drasticã, comparativ cu consumul, ca urmare a închiderii combinatelor Mechel, în condiþiile în care acestea deþineau circa 80% din totalul producþiei româneºti de gen. Ca urmare, importurile de oþel-beton au ajuns sã acopere aproape 60% din piaþa româneascã, ajungând în 2012 la 324.000 de tone. Una dintre problemele majore cu care s-a confruntat combinatul de la Târgoviºte a fost ºi faptul cã exporturile de fier vechi, în special în Turcia, au determinat un preþ al fierului vechi la un nivel ridicat. „Ponderea fierului vechi în totalul costurilor noastre de producþie este undeva la 80% ºi preþul fierului vechi este la 350 de dolari tona. Dacã în rest suntem comparabili la costuri, nu suntem comparabili la preþul la care achiziþionãm materia primã. Pe produsele pe care le realizãm avem ºi know-how ºi suntem competitivi ºi la nivel de consum energetic“, aratã Aurel Diamandi, ºeful de producþie al COS Târgoviºte. În prezent, noii acþionari ai COS Târgoviºte încearcã rentabilizarea combinatului ºi reluarea producþiei de oþel-beton în condiþii de profitabilitate. Sincopele în producþia de oþel-beton a combinatului târgoviºtean a favorizat însã nu numai importurile, ci ºi alþi producãtori locali, italienii de la STG Group, redeschizând producþia de oþel-beton la Laminorul Focºani, ca urmare a noilor condiþii existente pe piaþa româneascã de gen.

milioane de metri pãtraþi în volum), principalii jucãtori de pe piaþã înregistreazã creºteri ale cifrei de afaceri. Spre exemplu, compania finlandezã Ruukki a crescut în doar 2 ani de la o cifrã de afaceri de 82 milione lei în 2010, la 164,5 milioane lei în 2012 (39,6 milioane EUR). Fabrica Ruukki din Romania a devenit hub de producþie pentru grupul finlandez, începând cu anul 2009, când au fost transferate liniile de producþie din Cehia ºi Ungaria. Locaþia de la Bolintin Deal reprezintã cea mai mare investiþie într-o unitate de producþie a grupului, în afara Finlandei, þara de origine a acestuia. Bilka Steel, companie braºoveanã care anul trecut a înregistrat o cifrã de afaceri de 104 milioane lei (23,5 milioane de euro) a realizat o creºtere a activitãþii sale în domeniul producþiei de þiglã metalicã de 41%, comparativ cu 2012, dupã ce în 2012 înregistrase o expansiune a cifrei de afaceri de 60% comparativ cu 2011. ”Ne-am uitat la ce îºi doresc românii, care sunt nevoile lor în materie de þiglã metalicã ºi am acþionat în consecinþã. Consumatorul este mult mai exigent ºi mai atent în momentul achiziþiei, dar ºi mai educat faþã de anii trecuþi. Nu se mai cautã produsul cel mai ieftin, ci este valorizat raportul calitate-preþ.”, aratã Horaþiu Þepeº, deþinãtorul companiei braºovene producãtoare de þiglã metalicã. De altfel, reorientarea clienþilor spre produse care oferã un raport bun calitate-preþ este ºi explicaþia pentru care firmele ce oferã produse de calitate înregistreazã creºteri ale cifrei de afacaeri pe o piaþã care fie a fost în scãdere (precum în anii 2009-2010), fie a stagnat (anii 2011-2013).

Liderii prosperã O piaþã cu perspective reale de creºtere, în special pentru liderii pieþei, care oferã produse bune din punctul de vedere al raportului calitate-preþ este piaþa de învelitori metalice pentru acoperiºuri, piaþã ce contabilizeazã circa jumãtate din valoare totalã a sectorului de învelitori pentru acoperiºuri. Astfel, în ciuda faptului cã aceasta s-a restrâns la un nivel de circa douã treimi din nivelul înregistrat în 2008, valoarea estimatã a segmentului fiind de circa 67 milioane euro anual (aproximativ 15

274

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

Alte firme care înregistreazã creºteri ale cifrei de afaceri în acest mediu economic ostil sunt Coilprofil, divizia din România a firmei belgiene cu acelaºi nume ºi Final Distribution. Cu o fabricã de sisteme metalice construitã în 2001 la Ceptura, judeþul Prahova, compania ce produce þiglã metalicã - Metigla, sisteme pluviale - Metidro ºi sisteme metalice – Metindu a realizat o creºtere a cifrei de afaceri de la 6 milioane de EUR în 2010, la 8,6 milioane EUR în 2012 ºi la circa 10 milioane de EUR în 2013. Final Distribuition, importator, dar ºi producãtor de þiglã metalicã, ce deþine o facilitate de producþie la Bãicoi, în judeþul Prahova a înregistrat o creºtere constantã a cifrei de afaceri în ultimii ani, ajungând la o valoare de 4,5 milioane de euro în 2012 (creºtere de 7% faþã de 2011). Marca proprie, Novatik a avut însã o creºtere în 2013, comparativ cu 2012 de peste 200%, ceea ce aratã potenþialul de expansiune al acestui brand pentru urmãtoarea perioadã. Existã însã ºi producãtori mari din domeniu, care au mers în trend cu evoluþia generalã a sectorului. Spre exemplu, Lindab a înregistrat o scãdere a cifrei de afaceri de la 140,5 milioane lei în 2008, la 89,9 milioane lei în 2011 ºi la 69,1 milioane lei în 2012. În 2013, compania a înregistrat însã o uºoarã creºtere faþã de 2012 pe segmentul þiglelor metalice ºi al sistemelor de ventilaþie (+2%). Tot mai mult se observã însã preocuparea jucãtorilor de pe piaþa româneascã pentru export, circa 10% din cifra de afaceri din domeniu fiind realizatã de aceºtia din vânzãrile de produse realizate în afara graniþelor României.

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

275

materiale de construcĂžii

276

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

277

materiale de construcĂžii

278

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

279

materiale de construcĂžii

280

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

281

materiale de construcĂžii

282

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

283

materiale de construcĂžii

284

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

285

materiale de construcĂžii

286

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

materiale de construcĂžii

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014

287

materiale de construcĂžii

288

infoconstruct | nr. 34 | iunie - decembrie 2014