infoCONSTRUCT nr 35 by infoCONSTRUCT

capitol scurt

cupriNs Index alfabetic al firmelor din catalog ............................................................................ 6 1. PROIECTARE, CONSULTANÞÃ, TOPOGRAFIE ....................................................... 19 proiectare, arhitecturã, urbanism, design, software, topografie, geodezie, geotehnicã, cadastru, laborator de construcþii, consultanþã în construcþii, dirigenþie ºi management de ºantier, acreditãri, certificãri, audit, controlul calitãþii, protecþia mediului, audit energetic, cursuri de prevenire ºi stingere a incendiilor

2. ANTREPRENORIAT, CONSTRUCÞII, IMOBILIARE................................................... 35 antreprenoriat, construcþii civile, industriale ºi agroindustriale, dezvoltator imobiliar, construcþii verzi, construcþii în telecomunicaþii, servicii profesionale de mentenanþã imobile

3. AMENAJÃRI INTERIOARE ªI EXTERIOARE, GRÃDINÃ .......................................... 65 amenajãri, finisaje, renovãri, restaurãri (case de epocã, lãcaºe de cult etc.), placãri, tencuieli, compartimentãri grãdinã, amenajãri peisagistice, locuri de joacã, alpinism utilitar

4. CONSTRUCÞII EDILITARE, LUCRÃRI SPECIALE ÎN CONSTRUCÞII ...................... 73 construcþii ºi reþele edilitare, construcþii ºi reabilitãri drumuri, poduri, cãi feroviare, foraje, demolãri, fundaþii, excavaþii, perforare, tãiere ºi împuºcare beton, amenajarea teritoriului, hidroconstrucþii, infrastructurã, marcaje ºi indicatoare rutiere, semaforizãri

5. CONSTRUCÞII LEMN, TÂMPLÃRIE LEMN, MOBILÃ ................................................ 95 construcþii ºi structuri din lemn, case lemn tâmplãrie lemn, uºi ºi ferestre din lemn, lemn stratificat, tâmplãrie navalã scãri lemn, semifabricate din lemn, tratarea ºi ignifugarea lemnului, europaleþi, ambalaje din lemn, cherestea, material lemnos, lemn de foc, brichete rumeguº mobilã, feronerie; utilaje prelucrarea lemnului

6. HALE, CONSTRUCÞII METALICE ............................................................................ 107 hale industriale, construcþii ºi structuri metalice, staþii carburanþi, panouri ºi accesorii, corturi industriale

7. ACOPERIªURI ........................................................................................................... 117 sisteme de acoperiºuri, învelitori, coºuri de fum, ferestre de mansardã, jgheaburi ºi burlane, trape de fum ºi luminatoare, alte materiale specifice

8. CONFECÞII METALICE ............................................................................................. 129 fier forjat, inox, sisteme de depozitare ºi rafturi metalice, grãtare, plase, site, þesãturi metalice, metalizãri, prelucrãri mecanice, fasonare, ºtanþe, matriþe, utilaje debitare

9. IZOLAÞII, MATERIALE IZOLATOARE ..................................................................... 141 izolaþii (hidroizolaþii, termoizolaþii, fonoizolaþii), hidroizolaþii cu membrane PVC, materiale izolatoare, acoperiri speciale (protecþii anticorozive, tratãri suprafeþe, protecþie catodicã), etanºãri, expertize termoviziune, protecþii la foc, vopsire în câmp electrostatic, protecþii suprafeþe

10. INSTALAÞII ELECTRICE, MATERIALE ELECTRICE ............................................ 155 lucrãri de instalaþii ºi reþele electrice, automatizãri, automatizarea clãdirilor (BMS), montaj instalaþii electrice materiale electrice, surse ºi corpuri de iluminat, echipamente de joasã, medie ºi înaltã tensiune

11. INSTALAÞII ÎN CONSTRUCÞII ................................................................................ 177 instalaþii industriale, instalaþii sanitare, termice, gaze, apã, canal, epurare, drenaj, filtrare, tratare apã, etanºãri, instalaþii energie neconvenþionalã (solarã, geotermalã, eolianã etc.) materiale specifice (pompe, þevi, conducte, tuburi, robineþi, fitinguri, vane, armãturi, racorduri etc.), hidranþi ºi instalaþii pentru stingerea incendiilor, rezervoare, fose septice, biotehnologie

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

capitol scurt

12. INSTALAÞII CLIMATIZARE, VENTILAÞIE..............................................................217 climatizare, ventilaþie, instalaþii frig, camere curate, umidificatoare, dezumidificatoare, purificatoare, tubulaturã ºi accesorii, perdele de aer, materiale specifice

13. TÂMPLÃRIE ALUMINIU, PVC, STICLÃ, UTILAJE SPECIFICE .............................227 tâmplarie AL, PVC, pereþi cortinã, uºi ºi ferestre, faþade, placãri faþade, paneluri, rulouri, obloane, grilaje, plase antiinsecte, furnizor de profile PVC ºi AL, uºi interior din sticlã sticlã, prelucrare sticlã, decoraþiuni din sticlã, vitralii, oglinzi, mobilier sticlã, lustere, geam, geam termoizolant, geam securizat, folii pentru geamuri utilaje pentru tâmplãrie AL, PVC, sticlã, feronerie, accesorii ºi materiale specifice pentru tâmplãrie, profile AL, PVC, oþel

14. DOTÃRI ªI DECORAÞIUNI......................................................................................247 jaluzele, rolete textile, copertine, marchize, tende, brissoleil, storuri, perdele, galerii, componente ºi accesorii montaj, piscine, saune, ºeminee, scãri prefabricate, sobe de teracotã

15. MATERIALE DE CONSTRUCÞII .............................................................................253 depozite, baze de aprovizionare, magazine bricolaj produse metalurgice, tablã, sârmã, cuie, fier beton, profile, þevi metalice, plase, organe de asamblare, fibre de oþel, ciment, beton, mortare uscate, blocuri ceramice, cãrãmidã, BCA, BCU, dale, pavele, borduri, rigole, garduri, tuburi, stâlpi, prefabricate din beton, produse de carierã ºi balastierã, aditivi, var, pigmenþi, fibre de armare, piatrã naturalã, policarbonat

16. MATERIALE PENTRU FINISAJE ÎN CONSTRUCÞII ..............................................283 materiale ºi accesorii pentru amenajãri ºi finisaje, marmurã, granit, tavane, gips carton, tapet, cãrãmizi din sticlã, benzi adezive, gresie, faianþã, obiecte sanitare, fibrã de sticlã, baterii, cabine duº, mobilier de baie, accesorii, lacuri, vopsele, grunduri, chituri, adezivi, diluanþi, tencuieli decorative, piatrã naturalã ornamentalã

17. PARDOSELI, UTILAJE PENTRU PARDOSELI ......................................................295 pardoseli industriale, PVC, flotante, betoane decorative, beton amprentat, beton polimer normal, beton polimer special, beton pictat reactiv, beton tipãrit, beton elicopterizat, pardoseli epoxidice, covor piatrã naturalã, recondiþionãri pavaje, pardoseli sportive, speciale, utilaje specifice parchet, mocheta, covoare

18. ECHIPARE ªI ÎNTREÞINERE CLÃDIRI ..................................................................303 sisteme ºi echipamente de prevenire, protecþie ºi stingere a incendiilor, sisteme de siguranþã, pazã, interfoane, alarme, supraveghere video, cablare structuratã, ascensoare, elevatoare, lifturi, trotuare ºi scãri rulante, porþi de garaj, industriale, rezidenþiale, porþi ºi bariere, automatizãri, uºi metalice rezistente la foc sisteme centralizate de aspirare, servicii ºi produse pentru curãþenie, accesorii, dezinsecþie, dezinfecþie ºi deratizare, vidanjare, desfundãri canalizãri, administrare ºi mentenanþã imobile, tratare piatrã naturalã

19. ORGANIZARE DE ªANTIER ...................................................................................315 containere, cabine modulare, spaþii cazare, toalete ecologice, schele, cofraje, popi, împrejmuiri, platforme ºi ascensoare de ºantier, sprijiniri pentru sãpãturi

20. SCULE, UNELTE, ECHIPAMENTE, CONSUMABILE ............................................327 scule, unelte, echipamente, dispozitive pentru sudurã, debitare, ºlefuire, gãurire, prindere, fixare, finisaje umede, tencuit, aparaturã de mãsurã ºi control, consumabile ºi piese de schimb, abrazive, grupuri electrogene, acumulatori, compresoare, perii industriale echipamente de protecþie ºi lucru

21. UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII .........................................................................343 utilaje nivelare, compactare, utilaje sãpare, încãrcare, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrãri speciale de fundaþii, foraje, echipamente terasiere, utilaje de mixare, utilaje de manipulare a încãrcãturilor, utilaje de demolare, utilaje de transport, echipamente betoane, echipamente lucrãri rutiere, utilaje de carierã ºi miniere, utilaje lucru la înãlþime, utilaje forestiere, utilaje reciclare deºeuri, utilaje portuare consumabile ºi piese de schimb, echipamente hidraulice ºi pneumatice, furtunuri, benzi transportoare, motoare, transmisii, cãi de rulare, poduri rulante, cupe

22. TRANSPORTURI .....................................................................................................381 transporturi în construcþii, transporturi agabaritice, service, carosãri auto, transporturi navale, mutãri piese de schimb, lubrifianþi, filtre, camioane, autoutilitare, soluþii pentru spãlãtorii auto, echipamente vehicule comerciale

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Prelucrarea lemnului

cupriNs

pag 96

Noutãþi în domeniul utilajelor pentru prelucrarea lemnului

consultanþã

pag 20

impactul normelor uE ºi a conceptului de durabilitate, asupra pieţei construcţiilor

imobiliare

pag 40

Evoluþia pieþei imobiliare indicã o uºoarã creºtere

comPartimentãri

pag 66

construcþii metalice

pag 108

pereþii interiori de compartimentare: exigenþa acusticã

tehnici 3D pentru realizarea de structuri metalice autoportante

construcþii ºi reabilitãri de drumuri

Ferestre de mansardã

pag 76

pag 118

Noul Masterplan: Pentru unii, mumã, pentru alþii...

Doi lideri, douã abordãri, douã opþiuni

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EDitorial

ilie stoian materiale electrice

pag 160 Vânzãrile de materiale electrice, în 2014 tÂmPlãrie din PVc

pag 232 Jucãtorii din piaþa pVc-ului s-au salvat prin export

materiale Pentru FinisaJe

pag 284 proceduri inovatoare de colorare a betonului ºtampilat

scule ªi disPoZitiVe

pag 328 alegerea corectã a ºurubelniþei autoﬁletantã cu acumulator

n-ar fi rãu, sã fie bine! Anul care a trecut a fost bluversant pentru întreaga industrie a construcþiilor. Toate speranþele de la finalul lui 2013 au pãrut a se duce pe apa sâmbetei, odatã cu tãierea brutalã a investiþiilor pentru lucrãrile de infrastructurã, adicã, a acelor lucrãri care pot da volumul consistent al creºterii. Numai dacã ne gândim la marile proiecte trâmbiþate de oficialii guvernamentali, sau de reprezentanþii de vârf ai partidelor din spectrul politic românesc, adicã, programul de construcþii de autostrãzi ºi ºosele, reabilitarea infrastructurii feroviare, lucrãrile de îmbunãtãþiri funciare, lucrãrile edilitare cu finanþare de la bugetul central sau de la cele locale, dar, mai ales, la abadonarea acestora, vom realiza cât au pierdut constructorii în 2014. Legat de acestea, sã bãgãm bine de seamã la nivelul extrem de scãzut al absorbþiei fondurilor europene, grad care, deºi e anunþat ca fiind mai ridicat, sub actuala guvernare, rãmâne tot pe ultimele locuri din Uniunea Europeanã. Proprietarii de afaceri din domeniu au sperat cã programul de reabilitare termicã a blocurilor va primi ceva mai mulþi bani, odatã cu jumãtatea anului trecut, speranþele fiind legate de campania electoralã pentru alegerea preºedintelui României, cunoscut fiind obiceiul pomenilor electorale. Doar cã, situaþia a impus restricþii ºi în acest domeniu. Nici construcþiile de locuinþe nu au avut un volum ºi o valoare cine ºtie ce, iar cifrele pe care le puteþi consulta în articolele acestei ediþii a infoCONSTRUCT, sunt mai mult decât grãitoare. Veºti mai bune au sosit de pe piaþa imobiliarã, acolo unde tranzacþiile au pãrut a fi ceva mai dinamice ºi a construcþiilor de centre comerciale (mall-uri, hipermarket-uri, supermarket-uri), semn cã românii, deºi strigã cã nu au bani, sunt pe mai departe cuprinºi de nebunia cumpãrãturilor de orice fel. Nu-i rãu nici aºa! Mãcar o parte din banii cheltuiþi de populaþie ajung ºi la constructori, fie ºi pe cãi adiacente, de piaþã. Dar, sunt ºanse ca, în 2015, sã fie mai bine? Specialiºtii ºi marii proprietari de afaceri din Industria construcþiilor afirmã cã obiectivul principal al momentului este acela de a stopa declinul, pentru a pune bazele relansãrii. Însã, gândind la cum aratã bugetul pe 2015 ºi cât este alocat pentru sector, la dificultãþile de finanþare din partea bãncilor, dar ºi la gravele probleme de sistem, nu putem altceva decât sã spunem, precum un hâtru din vechime: ”N-ar fi rãu, sã fie bine!”

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

iNDEx coMpaNii

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

A 93 BIROU DE ARHITECTURA ....................................................34 A. S. K. TIM................................................................................312 A.D. SCHELE ..................................................................... 229, 319 ABATECH .....................................................................................70 ABC INTERNATIONAL ................................................................340 ABRACOM ..................................................................................340 ACCES SYSTEMS SERVICE .......................................................308 ACTIV CONSTRUCT SERVICES...................................................300 ACTIV SAFETY ...........................................................................333 ACVE PLUS.................................................................................304 AD CONCEPT 2000 ....................................................................132 ADAL-EGAL ................................................................................277 ADMIR-AL PVC ...........................................................................239 ADRIANA BALASFI .....................................................................308 ADRIELS GROUP ..........................................................................74 ADSSOL RESINS.........................................................................291 AFTENI DEVELOPMENTS ............................................................152 AG SYSTEMS & EQUIPMENT .....................................................156 AGATA ........................................................................................90 AGI CONSTRUCT .........................................................................36 AGISFOR ............................................................................. 81, 384 AHIL F & M ...............................................................................178 AITATOP ....................................................................................291 AKTUS IMPEX ............................................................................352 ALEX TRANS .............................................................................380 ALFACAD .....................................................................................25 ALGECO............................................................................. 316, 317 ALIGATOR ATP ................................................................ 251, 309 ALLDECO ....................................................................................374 ALTON GROUP ...........................................................................313 AMALIND ..................................................................................122 AMARI ROMANIA .......................................................................139 AMBIENTAL ENGINEERING ........................................................142 AMBIENTAL PUBLICOM ............................................................146 AMC IMPEX ...............................................................................208 AMITECH IMPEX ........................................................................211 ANGEL’S PROD COM ..................................................................258 ANGLO-ROM ...............................................................................166 ANINOASA TIM ..........................................................................313 ANTHEIA GARDEN .......................................................................80 ANTREPRIZA REPARATII SI LUCRARI CLUJ NAPOCA ..................82 APATOR SA POLONIA ................................................................173 APLUS PRODCOM ......................................................................242 APRIL 91 ....................................................................................291 AQUAPLUS .................................................................................208 ARC MODE .................................................................................290 ARCA LABORATOR .....................................................................31 ARCAPROD SERV COMPANY .....................................................242 ARCHSTONE BUSINESS .............................................................292

iNDEx alFaBEtic

ARHIGRAF ....................................................................................23 ASCENSO ...................................................................................309 ASEDIA GRUP ..............................................................................83 AURORA INCONSTRUCT .............................................................37 AUSTING COM ...........................................................................312 AVE INTERMED ..........................................................................369 AVIS INSTAL ................................................................................85 AX PERPETUUM .........................................................................300 AXA INVEST ................................................................................44 AXA TRANS CONSTRUCT ..........................................................353 AXEL GRUP ..................................................................................33 AZUR..........................................................................................286 AZZURRA PIATTA FORME .........................................................323 B&K ELECTRO SYSTEM .............................................................158 BAC UTILAJE .............................................................................374 BADY GRAND EXPLORER ...........................................................277 BALBET BRADESTI SA ...............................................................277 BANAT CONSTRUCTION COMPANY ............................................55 BANDATECH ..............................................................................152 BARATIN ....................................................................................287 BAUDER .....................................................................................147 BB COM CONSULTATIV .................................................... 330, 331 BENCOMP ..................................................................................302 BENDKOPP ELECTRO .................................................................259 BENEDETT ..................................................................................55 BENINSTAL ..................................................................................85 BENTELER DISTRIBUTION ROMANIA .........................................277 BEST EXPRESS ..........................................................................305 BEST TOOLS ................................................................................70 BETOANE SI PREFABRICATE .....................................................270 BIANCRE ADVERSTING ..............................................................242 BICKS INDUSTRIES ...................................................................310 BICO INDUSTRIES ......................................................................152 BIMOTA .......................................................................................90 BIOSYSTEMS PRODUCTION .......................................................203 BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA NR.32 GABRIELA MIRION ..31 BLUART ROM GRUP .....................................................................55 BLUETERM .................................................................................211 BOG DESIGN CONCEPT ..............................................................300 BOMBARDIER TERMOPAN .........................................................242 BONO PRESTIGE VIP ..................................................................374

BORSA COM ..............................................................................270 BRAMCON..................................................................................278 BREN UTILAJE CONSTRUCTI .....................................................374 BRICOLINA .................................................................................291 BULGARELLI PREST VEST-EST ...................................................162 BUSINESS 2 BUSINESS..............................................................143 C GEANGU CONSULTING ...........................................................376 C.G.S. CAB GLASS SERVICE ......................................................370 CABLERO ...................................................................................375 CAD KONSTRUCT ......................................................................126 CARP CONSTRUCT ACOPERISURI .............................................126 CARPATI COM .............................................................................46 CASA PERFECTA EURODECOR ...................................................126 CASANEO CONSTRUCT ...............................................................56 CASSAS .....................................................................................370 CATYON TECH PRODUCT...........................................................243 CAVALA GLASS ..........................................................................243 CC TOTAL CONS ..........................................................................56 CDP ACCESS GROUPE PIROUX ..................................................342 CEMPS .......................................................................................369 CENTRUM CONSTRUCT BETON .................................................278 CEPROINV SA .............................................................................341 CES TOP INSTAL ........................................................................224 CESACO INVEST.........................................................................354 CGA INFRASTRUCTURE ...............................................................90 CICAVIEN ...................................................................................238 CIFA TOTAL CONSTRUCT ..........................................................260 CIOAZA TRANS ..........................................................................271 CIPEC PRODCOM SERV ..............................................................209 CITY CONSTRUCTII INSTALATII ..................................................50 CLACOSI ELECTRIC ....................................................................224 CLASIC MARKET ........................................................................243 CLAU CONSTRUCT.....................................................................278 CM METAL TRADING .................................................................332 COILPROFIL. ...............................................................................122 COMESAD DRUMURI....................................................................86 COMPACT PRODUCT .................................................................278 COMPANIA CONSTRUCII FEROVIARE SA .....................................86 COMPROIECT PARASE .................................................................31 CON CASA ...................................................................................56 CON METAL CF ............................................................................91

Marketing&Publicitate: INFOGROUP MEDIA INVEST SRL

INFOGROUP MEDIA INVEST SRL B-dul Nicolae Titulescu nr.143, sector 1, Bucureºti Tel/Fax: +4 021 223 25 21; Email: office@infogroup.ro

Toate drepturile de autor aparþin editorului. Nici o parte din aceastã publicaþie nu poate fi reprodusã, arhivatã sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fãrã acordul prealabil scris al editorului. Drepturile asupra numelui ºi siglei infoCONSTRUCT aparþin Societãþii Comerciale INFOGROUP MEDIA INVEST SRL.

distribuþie infoCONSTRUCT este o publicaþie gratuitã care apare la ºase luni, destinatã specialiºtilor din domeniul construcþiilor. Editorul îºi rezervã dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nicio parte a publicþiei nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informaþie înmagazinatã sau prin sistemul de redare, fãrã acordul scris al editorului.

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

iNDEx alFaBEtic

CONCORD 94 CONSTRUCT ..........................................................56 CONFIND. ...................................................................................318 CONFMETAL KAV .......................................................................113 CONFORT CONSTRUCT................................................................57 CONIZ ROMARG ...........................................................................87 CONREP .................................................................................45, 46 CONS-CO ......................................................................................29 CONSIG GIURGIU .........................................................................57 CONSMARK CONSTRUCT ............................................................50 CONSOLIGHT COM .....................................................................159 CONSTRUCT CONTAINER .........................................................320 CONSTRUCT STEEL MARKET ......................................................57 CONSTRUCTII ERBASU ................................................................57 CONSTRUCTII INDUSTRIALE MONTAJ ........................................58 CONSTRUCTORUL SCM ...............................................................58 CONSULTANTA CONSTRUCTII IORDAN .......................................21 CONTI COMPRESO .....................................................................341 CORNEA INDUSTRIAL CONSTRUCT .............................................58 CORONITA COM .........................................................................136 CORSEM IMPEX .........................................................................209 CRIBER NET ..............................................................................210 CRISIR INSTAL ...........................................................................210 DAMOTI EUROINSTAL CONSTRUCT ..........................................210 DAN SERV TRADING 96 .............................................................292 DANCIU DESIGN .........................................................................306 DANLIANA MEDIA ......................................................................271 DD UTIL CONSTRUCT ................................................................325 DEBITRON TERMO .....................................................................202 DELTA GLASS ............................................................................228 DELTA TERMO CONSTRUCT 1999.............................................109 DENY FLORYS DECOR ...............................................................210 DEOCON .....................................................................................257 DEPOZITUL MATERIALE TECHNOINSTAL...................................211 DEVI ...........................................................................................211 DIMCEA CRANE IMPEX ..............................................................375 DIOTECH & BETOANE SI PREFABRICATE GL 2004 ......................51 DIPET SERVCOM ........................................................................225 DISTRICT SUD ...........................................................................288 DON CONSTRUCTION CHEMICALS ............................................261 DRILLCON ....................................................................................90 DRUM SERV .................................................................................91 DRUMURI SI PODURI SA ..............................................................91 DRUPO .........................................................................................91 DUVEXIM GRUP .........................................................................152 DYNAMIC MAINTENANCE GROUP .............................................202 DYSTOM ...................................................................................120 EASY SERVICE ...........................................................................133 ECO AMD INSTAL ......................................................................189 ECOROM DISTRIBUTION ............................................................289 EDA COMTRANS ........................................................................382

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EDEN DESIGN .............................................................................172 EDIL COM ........................................................................... 272,298 EDILITARA COM CONS ................................................................58 EDY IMPEX 2003 ......................................................................355 EFFE 2 TERMOTECNICA .............................................................125 ELBA ..........................................................................................163 ELCO SYS .....................................................................................92 ELECTRA INSTAL ......................................................................383 ELECTRIC DESIGN ......................................................................212 ELECTRIC PLUS ..........................................................................231 ELECTRICON YARD ....................................................................172 ELECTROLUMEX NORD ..............................................................173 ELECTROMARA ..........................................................................166 ELEKTRA 2000...........................................................................167 ELIMASTRO .................................................................................47 ELMET GROUP METAL & ELECTRIC ...........................................167 EMI INTERNATIONAL .................................................................307 EMS PITESTI ..............................................................................114 ENERGO PREST COMPANY ........................................................173 ENERIA .......................................................................................173 EPUROM.....................................................................................190 ERRICONSTRUCT .........................................................................92 ESRO TRANS..............................................................................262 ESTUAR .....................................................................................375 ETANCO .....................................................................................114 EURO CONSTRUCT TRADING’98 .................................................75 EURO QUALITY TEST .............................................................26, 84 EUROFOAM ................................................................................151 EUROMACARALE .......................................................................371 EUROMETRIC .............................................................................279 EUROSTRADA ..............................................................................92 EUROTEHNIC GRUP....................................................................139 EUROTERM ....................................................................... 191, 273 EVAM CONSTAL .........................................................................212 EVERHIT COMP IMPEX ...............................................................103 EVY-VAL .....................................................................................121 EXPO ARAD INTERNATIONAL ....................................................326 EXPRES SERVICES .....................................................................226 FABI TOTAL GRUP .....................................................................310 FABRICA VIBRAIA ......................................................................279 FEREASTRA BANAT F.B.C. ........................................................243 FEROPOL TRADE ........................................................................375 FIDELIANA..................................................................................376 FILIS PROD COM ........................................................................376 FINKEVAS...................................................................................230 FIORD .........................................................................................221 FLEXIBLE DOOR CONCEPT ................................................ 238, 311 FLUIDTEC ..................................................................................153 FOORI ...........................................................................................92 FORAJ SONDE SA VIDELE ............................................................93

iNDEx alFaBEtic

FORMACONS S.R.L. .....................................................................59 FORTE INSTAL 2000 ..................................................................212 FREON TRADING INTERNATIONAL ............................................226 G & D CHROMATIC INSTAL .......................................................192 G.B.A. PLASTIK ..........................................................................125 GALAXY TERMO TRADING .........................................................204 GEBCONS ACG .............................................................................59 GECA ..........................................................................................175 GENCO 93 ..................................................................................356 GENERAL FITTINGS TRADE........................................................193 GENERAL INTERMED TRADE......................................................292 GENERAL PREST ........................................................................168 GEO-SERV.....................................................................................32 GEOSTUD .....................................................................................28 GEOTEC CONSULTING .................................................................32 GEOTEST......................................................................................32 GEOTESTING CI ...........................................................................28 GIBB TECHNOLOGIES .................................................................239 GIMAR SERPICO.........................................................................313 GLAR CONSTRUCTII INDUSTRIALE ..............................................51 GLASS ROM ...............................................................................240 GLULAM ROMANIA ....................................................................102 GOLDEN LIGHT 21ST CENTURY .................................................157 GPM METAL INOX ......................................................................139 GRANDEMAR .............................................................................273 GROUP METAL TRADING .............................................................48 GRUPPO DAMIDIO SA ................................................... COPERTA 4 GSF TOP CONSTRUCT ...............................................................114 GVB STONE DIVISION.................................................................279 HANC QUATRO ..........................................................................376 HECO SCHRAUBEN ....................................................................280 HEXADOME CONSTRUCT...........................................................123 HIDRO ARGES ............................................................................255 HIDROMARKONSTRUCT PROFESIONAL .....................................153 HIDROTECHNIKA..........................................................................71 HILTI ROMANIA..........................................................................329 H-METAL ....................................................................................279 HOERBURGER CONTROL SYSTEMS ...........................................168 HTI INTERNATIONAL ROMANIA .................................................204 HYDRO BG..................................................................................280 HYDROPROOF ............................................................................148 HYDROSYSTEMS .......................................................................203 HYVA ROMANIA .........................................................................371 I.I. CAPATINA TIBERIU & NISTOR GRUP........................... 103, 244 I.I. TUFEANU ROMEO GEORGE ...................................................127 IANYS PRODCOM .......................................................................280 IMEC AMC..................................................................................377 IMOCON .....................................................................................357 INATECH CONCEPT ....................................................................149 INDAGRA....................................................................................311

INDUSTRIAL ELECTRICAL SYSTEMS .........................................174 INGEMAX CRANE .......................................................................140 INSTAL GROUP ..........................................................................205 INSTAL PREST-SERV ..................................................................212 INSTAL SIB ................................................................................213 INTELCONSTRUCT .......................................................................59 INTERCOM TOPAZ .....................................................................233 INTERMED DECOR .....................................................................124 INTERSTAR TRADING ................................................................103 IPCT .............................................................................................32 ITALIA STAR COM DUE ..............................................................358 ITECHSOL...................................................................................213 IVECO TRUCK SERVICES ............................................................360 IVONAZS GRUP CONSTRUCTII ...................................................301 IVONCO TRADE ..........................................................................280 IZOCON IMPEX ...........................................................................153 IZOREF CONSTRUCTII ..................................................................87 JOHNY-TUNDY .............................................................................60 JUTRA........................................................................................136 KAHRS .......................................................................................299 KOBO TECHNOLOGIES ...............................................................333 KOMORA ......................................................................................33 KONT IL TRADING ......................................................................150 KREATIV....................................................184, 185, 186, 187, 188 KRIS FLOR INTERMED PREST ....................................................383 KUERYO STEEL ..........................................................................137 LAMINORUL ...............................................................................134 LASPROM...................................................................................213 LIBRA IMPEX................................................................................93 LIFTTEC UTILAJE DE RIDICAT ...................................................359 LIMAVORA .................................................................................153 LIO - METAL ...................................................................... 240, 274 LISSCOM ....................................................................................164 LITORAL CONSTRUCT SA ............................................................60 LIXLAND CRANES ......................................................................377 LORENZO GRUP ........................................................................234 LUC INVEST ..............................................................................321 LUXTRANS .................................................................................325 M&A FRIGO CLIMA ....................................................................222 M&M ORCONSTRUCTA .............................................................263 MABRO PROFESIONAL ...............................................................221 MANESCU I. GHEORGHE INTREPRINDERE INDIVIDUALA ...........139 MANSTONE ................................................................................293 MANTA BROS ...........................................................................274 MAREDI......................................................................................105 MARIANTHERM .........................................................................241 MARINI TRANS ..........................................................................281 MARK.........................................................................................224 MARSIPO PROD .........................................................................336 MCI INGINERIE ...........................................................................105

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

iNDEx alFaBEtic

MEA METAL APPLICATIONS ......................................................137 MECANEXIM ENGINEERING .......................................................377 MESTERUL FAIMOS ...................................................................213 METAL LINE AUTOMATIC ............................................................88 METAROM UTIL CONSTRUCT ...................................................264 MICHELSBERG MANAGEMENT ..................................................293 MIGRA PLASTIC PREST CONSTRUCT ........................................275 MINERAL ROM ...........................................................................275 MIRON CONSTRUCT ....................................................................59 MIRU CONSTRUCT.....................................................................244 MOBICON PRODIMPEX ................................................................60 MODUL PROIECT SA ....................................................................33 MOGA INSTAL............................................................................214 MOLDOCONS GRUP......................................................................88 MPM TEHNIC SERV ....................................................................336 MPM TRUST ..................................................................... 334, 362 MVA CHEMIE..............................................................................293 NED CONSTRUCT INSTAL YAN ....................................................71 NESA ............................................................................................60 NEW DESIGN COMPOSITE.................................181, 214, 323, 377 NICO ELECTROSERVICE .............................................................169 NOA TRANS CONST ...................................................................378 NOALES PAV ..............................................................................302 NOVONIR GRUP ..........................................................................170 OAZE URBANE .............................................................................71 OBENMAN CONSTRUCT ..............................................................61 OBRIGADO PRESTCOM ..............................................................281 OLECOM PROD ...........................................................................276 OMEGA ROM TRADE 94 LTD .....................................................214 OMIG ..........................................................................................361 ORON INTERNATIONAL ..............................................................281 OVIDIU PROIECT ANDREI .............................................................33 OVILUC .......................................................................................205 PAC SYSTEMS ROMANIA ..........................................................223 PAGALE ......................................................................................140 PALMEX CM ...............................................................................324 PAN RIZ IMPEX ............................................................................89 PANCO .........................................................................................61 PARDEX .....................................................................................302 PBA INSTAL ...............................................................................214 PERFECT CONS DEP...................................................................105 PESIT ROM.................................................................................206 PESTAN PLAST ..........................................................................194 PETROL TUB MOINESTI .............................................................195 PIANTUS CONSTRUCT .................................................................52 PLANETA ECO ............................................................................196 POGARS SPEED CONSTRUCTING ................................................61 POLI TOP ....................................................................................197 POLLUX IMPEX.............................................................................62 POLTERGEIST (EURO-INSTAL ) ...................................................198

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PRECON .....................................................................................281 PREMIER CONSTRUCT ...............................................................282 PRESTCOM INSTAL ...................................................................215 PRO PNEUMATIC .......................................................................341 PROCOMUNITA CENTER ..............................................................34 PRODCONSTRUCT MEN ...............................................................52 PRODUCTIE GARO .....................................................................282 PROENERGY CONTRACTING ......................................................378 PROFIMAT CONSTRUCT .................................................... 282,293 PROGAZ .......................................................................................93 PROGOPO IMPEX ......................................................................290 PROIECT CONSTREX CONSULTING..............................................29 PROMAR CONSTRUCT SOLUTIONS .............................................53 PRONED CONTROL .....................................................................372 PROVISCO ....................................................................................30 PURATOR SYSTEMS .................................................................199 RALYCOM .................................................................................124 RASTAF DESIGN CONSTRUCT ....................................................70 RAV CONSTRUCT ESTATE ...........................................................62 RCB ELECTRO’97 .......................................................................169 REGITAS ....................................................................................106 REIBERBAU ..................................................................................53 RELEE SA ...................................................................................165 RETEL GRUP...............................................................................175 REVISTA MASINI SI UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII................364 REXIMACO .................................................................................151 RO CONSTRUCT CENTER .............................................................62 ROBOTERMO..............................................................................226 ROCATIL PIESE DE SCHIMB .......................................................378 ROCERT .......................................................................................27 RODALI CARGO ................................................................. 344, 345 ROEXPERTCAD ............................................................................34 ROLLDESIGN BUCURESTI...........................................................249 ROLLDESIGN PITESTI .................................................................249 ROLPROIECT ................................................................................31 ROMCARBON SA........................................................................378 ROMCHIM PROTECT SA.............................................................301 ROMNED INDUSTRIAL FOUNDATION EQUIPMENT ....................348 ROMNIN CONCEPT 2005 ...........................................................174 ROMSEAL JET ............................................................................379 ROMTOROID .............................................................................175 ROPLAST INSTAL DISTRIBUTION ..............................................206 ROSAMONT CONSTRUCT ..........................................................127 ROSENBERG ROMANIA .............................................................225 ROSTEEL INVEST .......................................................................244 ROTOX ROM ..............................................................................235 RUAL ..........................................................................................105 SALT COM ...................................................................................49 SAMAS 2000 .............................................................................372 SAN SYSTEMS INDUSTRY .....................................SIGLA COPERTA

iNDEx alFaBEtic

SCHRADER MEDIAS ...................................................................379 SCHWANK ..................................................................................207 SEIVINSTAL................................................................................226 SEMPRE BENE ...........................................................................302 SENSCONSTRUCT........................................................................61 SERENA INSTALCOM .................................................................179 SERRAGLIO GIORGIO..................................................................368 SERVICE TOP AGRO ...................................................................255 SIFEE ACTION ................................................................... 218, 219 SIMCAROM ..................................................................................62 SIMCO INTERNATIONAL IMPEX .................................................170 SIMEN .......................................................................................175 SINEXDIN ...................................................................................244 SITOS .........................................................................................138 SLIDE .........................................................................................312 SMART SYSTEMS CONCEPT ....................................................379 SOMESANCA................................................................................63 SOUDAL .....................................................................................127 SOWIENS .....................................................................................72 SOYMEX COM ............................................................................140 SSAB AG ....................................................................................115 STACO ROMANIA ......................................................................138 STAHLBAU HERMANN ...................................................... 112, 135 START TEHNOLOGIC CONSULT ...................................................71 STEEL GLASS ............................................................................245 STEFANI POOL TECHNOLOGY ....................................................250 STEMA GRUP ...............................................................................63 STOICA GRUP INSTAL ...............................................................201 STRIAL .......................................................................................237 SUCT SA ......................................................................................93 SUSANU CONS...........................................................................127 SYRINX .....................................................................................207 TACO IMPEX ................................................................................63 TECHNO DOPO TOTAL ...............................................................276 TECHNOKOM GROUP .................................................................338 TECHNOLOGY PROMOTION........................................................338 TEDIMONT .................................................................................215 TEGERO & CO ............................................................................366 TEHNOBERT INDUSTRY .............................................................266 TEHNODIAM TOOLS ...................................................................341 TEHNOPOL .................................................................................215 TEKNO EUROCONSTRUCT .........................................................109 TEKOTEHNIC ..............................................................................171 TEMSIX ......................................................................................101 TERMOCEL ECOTEC ...................................................................154 TEXTOR INDUSTRIAL PROJECT .................................................245 THERMOSTAHL ROMANIA SISTEME TERMICE ..........................215 TIBIMAR COMIMEX ...................................................................208 TOALETE ECOLOGICE .................................................................325 TOP DRILL CONSTRUCTION .........................................................94

TOP INVEST COM.............................................................. 182, 183 TOPO TRADE................................................................................30 TOTAL COSMUS CMC ..................................................................55 TOTAL ELECTRIC CO ..................................................................171 TRACTOR PROIECT COMERT ............................................ 346, 347 TRADING METAL .......................................................................265 TRANSFORCE SPEDITION ..........................................................383 TRANSILVANIA MIX TRADE .......................................................326 TUB INTEGRAL...........................................................................172 TUPAL HP IMPEX ......................................................................200 TURBO TUB ...............................................................................267 TURNOMEX PHOENIX ................................................................216 TUSCHER & MILAS ........................................................... 335, 363 U. V. SERVICE ..............................................................................63 ULMA COFRAJE .........................................................................322 UNGPRO .......................................................................................34 UNIEL SERV ................................................................................174 UNILIFT SERV.............................................................................367 UNIOR TEPID ..............................................................................339 UNISERV INTERNATIONAL .........................................................373 UNIVERSAL SPEDITION ..............................................................384 VALCON INVEST...........................................................................54 VALENTINO PRODEX ..................................................................365 VALMAR ELMEC .........................................................................379 VALRO TRADE ............................................................................268 VALTEC DOMUS ...........................................................................54 VALTRA TRADING ......................................................................174 VAST NATUR .............................................................................293 VECTRA EXIM ..................................................................... 89, 373 VENISE INT ................................................................................251 VERTICAL CONSING ...................................................................216 VICO FASSADE .............................................................................72 VICTORIA GLOBAL .....................................................................209 VIRGILIUS PROD COM ................................................................313 VSC COMPROD ..........................................................................282 WASSERTECH ............................................................................339 WATTGRUP ...............................................................................380 WEB STEEL ................................................................................380 WEDECOR TECH .........................................................................209 WELTHAUS ................................................................................236 WEST COMPEX ............................................................................21 WHT EQUIPMENTS.....................................................................376 WINDOW JOBS...........................................................................245 WORM .......................................................................................241 YALCO ROMANIA .......................................................................337 ZENIT 2000..................................................................................72 ZINCHERIA SA ...........................................................................269 ZUNKUNFT HAUS.......................................................................216

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ªtiri

strabag va construi mall-ul din titan, un proiect de180 milioane de euro Dezvoltatorii centrului comercial ParkLake, Sonae Sierra ºi Caelum Development, au desemnat compania austriacã Strabag pentru realizarea lucrãrilor structurale pentru mall-ul din cartierul bucureºtean Titan, investiþie de 180 de milioane de euro.

autoritãþile promit 250 km de autostradã în urmãtorii doi ani Premierul Victor Ponta ºi Ioan Rus, ministrul Transporturilor au prezentat recent, planurile autoritãþilor pentru infrastructura rutierã a României ºi hãrþile cu traseul noilor autostrãzi ºi drumuri expres, care ar urma sã strãbatã þara. Chiar dacã Transporturile vor avea un buget-record, anul acesta se vor inaugura doar bucãþele de autostradã, pe tronsoane aflate deja în lucru. În total vor fi 50 de kilometri noi de autostradã. Pentru Sibiu-Piteºti se va semna un contract în urmãtoarele sãptãmâni, dar nu s-a precizat încã ºi un termen de finalizare. Autoritãþile promit ºi o bandã suplimentarã pe DN1, care va costa 100 de milioane euro, dar ne va scãpa de aglomeraþia care a devenit deja obiºnuinþã pentru ºoferii care se încumetã sã meargã în week-end, pe Valea Prahovei. Pentru a avea autostrãzi, premierul spune însã cã avem nevoie de un pact între toate forþele politice, care sã fie menþinut mãcar un deceniu. În plus, Victor Ponta a explicat ºi ce se va întâmpla cu controversatul proiect ComarnicBraºov. “Master Planul pe Transport trebuie elaborat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani, între toate forþele politice, altfel nu are rost ca experþii Ministerului Transporturilor sã se apuce de treabã, deoarece va fi un eºec în lipsa garanþiilor pe termen lung” a afirmat premierul Victor Ponta. El a precizat cã docu-

mentul va trebui prezentat ºi preºedintelui þãrii, înainte de acordul politic. Premierul a explicat necesitatea unui acord politic prin faptul cã este nevoie de garanþii de finanþare pe termen lung pentru constructori. Proiectele de autostrãzi incluse sunt Sibiu Braºov (103 km), Ploieºti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteºti (115 km), Comarnic - Braºov (54 km), Braºov - Bacãu (158 km) ºi Gilãu Borº (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fãrã TVA, potrivit unui document de sintezã furnizat de Ministerul Transporturilor. În plus, Master Planul cuprinde construcþia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fãrã TVA. Reþeaua autostrãzilor din România, care totalizeazã 700 kilometri în prezent, va fi extinsã cu 50 kilometri în acest an ºi cu 200 de kilometri în 2016, a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care a anunþat un necesar de finanþare de aproape 30 miliarde euro pânã în anul 2030. Pânã în anul 2030, România ar urma sã construiascã 725 kilometri de autostradã, 184 de kilometri de autostradã fazatã ºi 1.809 kilometri de drum expres, costul total fiind estimat la 28,6 miliarde euro, inclusiv TVA. Potrivit informaþiilor prezentate de Rus sumele pentru investiþiile în infrastructurã vor putea fi asigurate în urmãtorii ani din finanþãri europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanþarea naþionalã), acciza la motorinã, rovinietã, concesiuni ºi parteneriate public-private (3 miliade euro) ºi credite de la Banca Europeanã de Investiþii, BERD ºi Banca Mondialã.

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

“Prin acest contract, compania va fi responsabilã pentru continuarea construcþiei centrului comercial pe perioada anului viitor. Având în vedere inaugurarea programatã pentru anul 2016, colaborarea cu Strabag oferã investitorilor ºi dezvoltatorilor ParkLake garanþia de atingere la termen a obiectivelor de calitate ale construcþiei”, se aratã într-un comunicat al dezvoltatorilor. Centrul comercial, cu o suprafaþã închiriabilã de 70.000 de metri pãtraþi, este închiriat în proporþie de 70%. ParkLake reprezintã o investiþie totalã de 180 de milioane de euro ºi deschiderea este prevãzutã pentru anul 2016, având peste 200 de magazine ºi o parcare subteranã de 2.600 de locuri, potrivit Mediafax. Compania portughezã Sonae Sierra deþine 46 de centre comerciale, cu o valoare de piaþã de peste 5,9 miliarde de euro ºi este prezentã în 14 þãri. Sonae Sierra administreazã ºi/sau închiriazã 82 de centre comerciale ºi o suprafaþã totalã închiriabilã de 2,6 milioane metri pãtraþi. În România, compania mai deþine centrul comercial River Plaza din Râmnicu-Vâlcea. Caelum Development este o companie specializatã în investiþii ºi dezvoltare imobiliarã, deþinutã de un grup privat de investitori irlandezi cu peste 10 ani experienþã pe piaþa europeanã de real estate. Strabag opereazã în România din 1991. În 2013, cei 1.500 de angajaþi români ai companiei au generat un volum de aproximativ 320 milioane euro.

ªtiri

renovarea sediului istoric al Primãriei capitalei,

finalizatã în martie! Lucrãrile de consolidare ºi modernizare a sediului istoric al Primãriei Capitalei amplasat lângã parcul Ciºmigiu, pe bulevardul Regina Elisabeta, intrã pe ultima sutã de metri, iar începând cu luna martie primii funcþionari se vor putea muta în acesta. Valoarea totalã a lucrãrilor de consolidare a sediului istoric al primãriei este de circa 57 mil. lei fãrã TVA (12,9 mil. euro), la care se adaugã 81 mil. lei fãrã TVA (18,2 mil. euro) pentru modernizare ºi finisaje. Odatã cu finalizarea modernizãrii ºi consolidãrii, clãdirea va putea rezista chiar ºi la cutremure de 9 grade pe scara Richter. În plus, în urma lucrãrilor de mo¬dernizare efectuate ºi la mansardã s-au obþinut în plus o suprafaþã de 2.000 mp utili. „Se lucreazã la finisaje în sediul vechi al primãriei ºi la acoperiº. Pe mãsurã ce vor fi gata lucrãrile, se vor putea muta funcþionarii“, au spus reprezentanþii Primãriei. În sediul actual din Splaiul Independenþei, în care funcþioneazã primãria începând cu martie 2010, vor rãmâne serviciile conexe.

þiriac a închiriat 75%

din apartamentele din Clubul Rezidenþial Stejarii

Clubul Rezidenþial Stejarii, dezvoltat de omul de afaceri Ion Þiriac în pãdurea Bãneasa din nordul Capita¬lei, a ajuns la un grad de ocupare de 75% la patru ani de la finalizarea construcþiei, apartamentele proiectului fiind închiriate la preþuri cuprinse între 1.000 ºi 6.500 de euro/lunã. Þiriac a dezvoltat la Stejarii opt blo¬curi cu 285 de apartamente ºi înain¬te de finalizarea construcþiei a decis sã închirieze locuinþele, astfel cã doar 7-8 apartamente au fost vândute. Andreea Cojocaru, managerul de 31 de ani care gestioneazã închirierea apartamentelor din Stejarii, ºi-a propus ca la sfârºitul anului viitor sã ducã la 95% gradul de ocupare al proiectului, cel mai mare pariu imobiliar al lui Ion Þiriac.

„Eu nu renunþ la clãdirea aceasta (din Splaiul Independenþei - n.red.). Aducem aici serviciile aflate în subordinea Primãriei ca sã nu mai plãtesc chirii în alte locaþii, de la administraþia strãzilor la contabilitate. Unitãþile operative vor rãmâne în sediile actuale deoarece nu putem aduce aici tractoare sau alte echipamente. Noi prin chirie aproape am achitat aceastã clãdire, de aceea avem acum proces. În contract am prevãzut de la început ca plata chiriei sã fie cotã parte din preþ“, a spus Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei. Edilul-ºef a subliniat cã procesul în ceea ce priveºte actualul sediu este în derulare, primãria plãtind utilitãþile, nu ºi chiria. În octombrie 2014 Consiliul General al Capitalei nu a aprobat prelungirea contractului de închiriere pentru actualul sediu, însã a aprobat unul pentru plata utilitãþilor ºi a altor cheltuieli de întreþinere. Contractul de închiriere a fost încheiat în 2009 pentru un imobil cu suprafaþa de 12.576 de metri pãtraþi, pentru care municipalitatea plãtea 17,88 de euro pe metru pãtrat, proprietarii de atunci, SC Iliotomi Grup SRL, optând pentru nefacturarea TVA.Ulterior, în iunie 2010, clãdirea a fost vândutã de SC Iliotomi Grup cãtre SC Apatel Properties SRL, iar CGMB a aprobat un act adiþional la contractul iniþial, prin care municipalitatea plãtea 14,387 euro pe metru pãtrat plus TVA, iar suprafaþa clãdirii se mãrea la 12.906 de metri pãtraþi, ca urmare a construirii unor lifturi exterioare. Astfel, în 2010, municipalitatea a plãtit 10,9 mil. lei, 11,3 mil. lei în 2011, 11,9 mil lei în 2012, iar în 2013 - 9 mil. lei. În 28 noiembrie 2013, viceprimarul Capitalei Marcel Nicolaescu spunea cã actuala clãdire în care funcþioneazã municipalitatea nu va mai fi cumpãratã, având în vedere cã, în toamna lui 2014, cel mai târziu, municipalitatea va reveni în vechea clãdire, din bulevardul Regina Elisabeta, potrivit Ziarului financiar.

„Sunt persoane interesate de achiziþia apartamentelor, dar ne-am propus sã pãstrãm abordarea ºi sã continuãm procesul de închiriere pentru a menþine nivelul serviciilor din proiect. Faþã de sfârºitul anului trecut, gradul de ocupare a crescut de la 58% la 75%, iar pânã la sfârºitul anului viitor vrem sã ajungem la 95%“, a declarat Andreea Cojocaru, sales manager al Stejarii, potrivit www.zf.ro.

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ªtiri

Gigantul crH vizeazã achiziþia fabricilor lafarge din românia maurer imobiliare a finalizat 90 de locuinþe în Sibiu Dezvoltatorul Maurer Imobiliare, cu capital german, a finalizat 90 de apartamente într-un complex în Sibiu ºi are în vedere livrarea pânã în luna noiembrie a anului viitor a încã 180 de unitãþi, aproape 70% din total fiind deja vândute. “La un an de la lansarea proiectului Avantgarden Sibiu, dezvoltatorul Maurer Imobiliare a vândut 185 de apartamente, dintre care 150 pe parcursul anului 2014, echivalentul unui apartament la fiecare trei zile. Un numãr de 90 dintre apartamentele vândute se aflã în blocul B1, finalizat ºi predat în toamna acestui an. De asemenea, 78 dintre apartamente sunt vândute în cel de-al doilea imobil (B2) ºi au ca termen de finalizare ºi predare sfârºitul lunii iulie 2015. În blocul B3 au fost deja vândute deja 17 apartamente, acestea având ca termen de predare sfârºitul lunii noiembrie 2015”, a anunþat dezvoltatorul, potrivit www.zf.ro. Fiecare din cele douã blocuri va avea 8 etaje (D+P+8E) ºi un numãr de 90 apartamente. Preþurile în cadrul proiectului încep de la 27.000 euro pentru garsoniere, de la 36.000 euro pentru apartamentele cu douã camere ºi de la 49.000 euro pentru apartamentele cu 3 camere ºi includ ºi o boxã de depozitare situatã la demisol.

Producãtorul irlandez de materiale de construcþii CRH vizeazã achiziþia fabricilor de ciment scoase pe piaþã de Lafarge ºi Holcim în Europa de Est, inclusiv România, ca parte a procesului de fuziune prin care trec cele douã companii. Informaþia se bazeazã pe o analizã internã publicatã de brokerii irlandezi ai agenþiei Davy, ca urmare a unui dineu organizat de CRH. Barry Dixon, directorul departamentului de research al Davy, spune cã divizia de materiale din Americi pare sã rãmânã un element-cheie pentru grupul CRH ºi a adãugat cã: „Noi credem cã CRH este, cel mai probabil, interesat de active în Europa de Est, dar nu excludem orientarea spre active din Germania, ca parte a strategiei sale mai largi de integrare pe verticalã“. Acesta se referã la activele scoase lavânzare ca parte a fuziunii Lafarge-Holcim. Deºi CRH a pãstrat tãcerea cu privire la intenþiile sale privind activele scoase pe piaþã de Lafarge-Holcim, jucãtorii din piaþã considerã cã irlandezii se aflã într-o poziþie bunã pentru a face o ofertã. De-a lungul crizei financiare, CRH s-a concentrat pe eficientizarea portofoliului sãu, vânzând activele care nu fac parte din activitatea de bazã a companiei ºi realizând achiziþii punctuale importante. Brokerii de la Davy menþioneazã cã CRH ar putea cheltui pânã la 3,5 mld. euro în urmãtorii 2-3 ani fãrã a afecta ratingul aflat la „investment grade“, potrivit www.capital.ro În România, francezii de la Lafarge au anunþat cã îºi scot la vânzare toate activele, în vederea reducerii cotei de piaþã care ar rezulta din fuziunea cu Holcim. Producãtorul deþine douã fabrici de ciment la Medgidia ºi Hoghiz ºi o staþie de mãcinare la Târgu Jiu, care împreunã acoperã o cotã de circa 33% din piaþã. Grupul francez Lafarge este în plin proces de fuziune cu elveþienii de la Holcim, proces în urma cãruia cele douã entitãþi trebuie sã vândã, la nivel global, fabrici care ar putea valora circa 7 mld. euro. Cele patru fabrici pe care Holcim ºi Lafarge le deþin în România au o capacitate anualã de producþie de circa 7,2 mil. tone, echivalentul a circa 66% din piaþã. Vânzarea activelor Lafarge ar coborî cota la circa 33%, nivelul la care fuziunea ar putea avea undã verde din partea autoritãþilor concurenþiale locale. În urma acestei vânzãri, noul grup LafargeHolcim va rãmâne cu fabricile Holcim de la Aleºd ºi Câmpulung.Claudiu Georgescu, preºedintele Asociaþiei Producãtorilor de Materiale de Construcþii din România, declara pentru Capital în urmã cu câteva luni cã, în actualele condiþii de piaþã, preþul celor douã fabrici ar putea fi în jurul sumei de 350 mil. euro.La nivel european, unde Holcim ºi Lafarge trebuie sã vândã cea mai mare cantitate de active, autoritãþile concurenþiale au fixat ca termen limitã data de 15 decembrie, pânã la care fie vor aproba operaþiunea, fie vor deschide o investigaþie mai aprofundatã.

Ansamblul este amplasat în apropiere de principala zonã comercialã a Sibiului (Promenada Mall, Baumax, Dedeman), fiind construit pe un teren de 10 hectare ºi prevede dezvoltarea a circa 1.800 locuinþe. Valoarea de piaþã a proiectului este estimatã la 67 milioane de euro ºi este finanþat din fonduri proprii. Maurer este o societate cu capital privat german care ºi-a început activitatea în construcþii imobilare în anul 2006. Primul proiect imobiliar a fost realizat în Cluj ºi cuprinde 29 de apartamente. Compania are în derulare un proiect la Braºov, similar cu cel pe care intenþioneazã sã îl construiascã în Sibiu. Proiectul din Braºov prevede construcþia a 1.800 de locuinþe, din care aproape 1.300 au fost deja vândute.

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ªtiri

opus land

va construi 400 de locuinþe în cosmopolis, în 2015! Dezvoltatorul imobiliar cu capital turcesc Opus Land Development vrea sã înceapã anul viitor a patra fazã, de 800 de locuinþe, a complexului de locuinþe Cosmopolis din ªtefãneºti, din care jumãtate vor fi finalizate în 2015, dupã investiþii de circa 18 milioane de euro.

studiu:

tehnologii inovatoare pentru testarea rezistenþei clãdirilor la cutremur Cum poþi construi ºi proteja o clãdire, care adãposteºte echipamente sensibile de tipul serverelor sau reþelelor de calculatoare, amplasatã într-o zonã supusã seismelor cu periodicitate ºi intensitate ridicate? Cercetãtorii de la Universitatea din Buffalo (SUA), susþinuþi de Yahoo Labs, National Science Foundation ºi câteva grupuri industriale americane cautã soluþiile la o astfel de problemã ºi efectueazã o serie teste pentru dezvoltarea unor tehnologii pentru construcþia unor structuri rezistente la cutremure. În general, în regiunile cu risc seismic ridicat, proiectarea ºi montarea unor noi instalaþii sau facilitãþi în clãdiri se realizeazã prin integrarea acestora în cadrul unor sisteme de protecþie pasivã, care asigurã însã doar o protecþie de ansamblu la cutremure. Dar facilitãþile deja existente în astfel de situaþii sunt chiar fundaþiile fixe convenþionale ale clãdirilor ºi care amplificã miºcãrile generate de cutremur, spre echipamentele sensibile montate la interior. Cercetãrile americanilor de la Universitatea din Buffalo vizeazã tocmai protejarea acestor echipamente, având în vedere ºi ansamblul construit. Inginerii-cercetãtori au utilizat la teste mai multe dispozitive pe care au instalat 40 de servere donate de Yahoo Labs. Serverele de calculator au fost montate în mai multe configuraþii, pe o platformã izolatã de simulare seismicã. Ramele-suport au fost apoi supuse unor variate miºcãri tridirecþionale ºi monitorizate pentru a putea analiza efectele unui cutremur. „Întreruperea bruscã a funcþionãrii unor echipamente ºi componente electronice pot avea un impact dezastruos. Prin cercetãri susþinute se încercã limitarea cât mai mult posibil a apariþiei unor disfuncþionalitãþi, prin îmbunãtãþirea performanþelor echipamentelor de a rezista la un cutremur periculos”, a declarat profesorul asociat în inginerie civilã, Claudia Marin-Artieda,de la Universitatea Howard, referitor la experimentele desfãºurate la Universitatea din Buffalo. În prima fazã a cercetãrii s-a stabilit cã instalarea unui strat separator faþã de fundaþie ºi a unui suport independent de amortizare poate reduce semnificativ deteriorarea sistemelor de calculatoare ºi a altor echipamente electronice. Astfel, este necesar ca echipamentele sensibile sã fie instalate pe o bazã suport de absorbþie a energiei ºi care sã nu aibã contact rigid cu planºeul sau fundaþia. Serverele de calculator ar trebui sã fie astfel poziþionat încât sã devinã vârful bazei de absorbþie de energie generatã în situaþia unor miºcãri telurice dezordonate. Pe lângã Yahoo Labs ºi National Science Foundation, cercetãrile au mai fost susþinute prin furnizarea de echipamente specializate de firmele industriale Seismic Foundation Control Inc., The VMC Group, Minus K Technology Inc., Base Isolation of Alaska ºi Roush Industries Inc. (Romulus Cristea)

“Va fi o fazã distinctã, separate de celelalte faze de un bulevard. Vom investi în continuare ºi în dezvoltarea infrastructurii din cadrul Cosmopolis. Spre exemplu, în acest moment lucrãm la o nouã intrare în proiect ºi la lãrgirea drumului de acces la patru benzi. Vom mãri zona comercialã de la intrarea în proiect ºi vom mai construi alte câteva terenuri de sport. În plus, vom începe ºi construcþia unei biserici în colaborare cu Patriarhia Românã”, a declarat pentru MEDIAFAX Ahmet Buyukhanli, directorul executiv al Opus Land Development. El spune cã anul viitor cel mai probabil vor fi începute ºi lucrãrile de construcþie la proiectul rezidenþial din Barbu Vãcãrescu, pe un teren cumpãrat în acest an. “Deocamdatã suntem în fazele de proiectare ºi de aceea nu avem multe informaþii disponibile, însã va fi vorba de o investiþie de aproximativ 10 milioane de euro, proiectul urmând sã aibã peste 100 de locuinþe. Ne uitãm ºi la alte posibilitãþi de investiþii ºi dacã vom sesiza o oportunitate vom achiziþiona ºi alte terenuri”, a explicat Buyukhanli. Acesta este al doilea complex imobiliar pe care dezvoltatorul îl construieºte în Bucureºti, dupã Cosmopolis, care a ajuns la 1.650 de locuinþe finalizate. În Cosmopolis, amplasat în zona de nord-est a Bucureºtiului, în apropiere de ºoseaua de Centurã, între podurile din PiperaTunari ºi Andronache-ºtefãneºtii de Jos, anul acesta au fost vândute 345 de locuinþe, în creºtere cu peste 30% faþã de anul trecut.”A fost un an intens cu un ritm bun de vânzãri, aproape o locuinþã pe zi. Pentru 2015 ne propunem o creºtere de 25% a vânzãrilor”, a declarat Gabriel Voicu, director divizia new homes în cadrul Coldwell Banker, manager ºi agent de vânzare exclusiv al Cosmopolis. Investiþiile realizate pânã în prezent în Cosmopolis se ridicã la aproape 250 de milioane de euro, iar printre facilitãþile din complex se numãrã un supermarket operat de Carrefour, un parc, grãdiniþã, farmacie, piscine exterioare ºi salã de fitness.

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

siNtEzã

ilie stoian

2015,

an de pregãtire a creºterii volumului afacerilor din construcþii Potrivit unei analize efectuatã de Keys Fin, companie de cercetare care verificã periodic mediul de business ºi riscurile de Credit Management, în 2014, sectorul construcþiilor a ajuns la cea mai proastã performanþã, deºi, pânã acum câþiva ani, era unul dintre motoarele economiei României. Alãturat specialiºtilor de la Keys Fin, datele oficiale furnizate de Institutul Naþional de Statisticã (INSSE), consfinþesc faptul cã sectorul construcþiilor inginereºti a înregistrat, în primele ºapte luni din 2014, cel mai mare declin din ultimii 8 ani. eurostat: În construcþii, românia este pe ultimul loc din europa Scãderile, privind volumul afacerilor, vizeazã în principal lucrãrile de infrastructurã, precum: drumuri, poduri sau cãi ferate, investiþii care ar fi trebuit realizate, în principal, de stat, cu, sau fãrã utilizarea de fonduri europene. “Cum, statul ºi-a redus puternic investiþiile în 2014, sectorul a intrat într-o adevãratã prãpastie”, se aratã în raportul Keys Fin. Datele statistice aratã cã declinul de 26,9% din 2014 este fãrã precedent, din 2006 ºi pânã în prezent. “Statistica aratã cã, în primele 7 luni, statul a oprint o mare parte din investiþii, motivul fiind, bineînþeles, unul financiar. Gaura tot mai mare din buget a fãcut ca statul sã stopeze investiþiile, pentru a avea cu ce sã acopere celelalte cheltuieli”, se aratã în Raportul Keys Fin. Astfel, s-a ajuns ca, pe ansamblu, sectorul construcþiilor sã

infocoNstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

înregistreze în primele ºapte luni din 2014 o scãdere de 11%, declin care nu a mai fost depãºit în ultimii 8 ani decât o singurã datã, în 2010 (de 15,9%), când România era în plinã crizã economicã. Potrivit experþilor, finalul anului 2014 a marcat ºi cel mai prost an în construcþii, din 2006 ºi pânã în prezent, urmând sã depãºeascã recordul negativ din 2010, de 14,4%. Cert este cã, potrivit datelor Eurostat, România ºi-a consolidat ultima poziþie din clasamentul european privind construcþiile: Lucrãrile de construcþii din România s-au redus în iulie, anul trecut, cu 19,7%, faþã de aceeaºi lunã a anului 2013, în timp ce blocul comunitar a marcat un avans modest, de 0,6%. Dar, chiar ºi aºa, în lumea civilizatã, criza pare a fi fost depãºitã ºi în fapt, nu doar în teorie!

SiNTezã În Top-ul negativ, la nivel european, pe locul doi se aflã Portugalia, cu un declin de 9%, urmatã de Slovacia, cu o scãdere a sectorului construcþiilor de 6,1%. La polul opus, cel mai mare avans al constructiilor s-a înregistrat în Slovenia, cu 25%, urmatã de Ungaria (17.5%) ºi Spania (11.6%). Dar, care sunt cauzele? Pânã la urmã, care sunt cauzele acestei scãderi crunte a volumului de afaceri din Industria construcþiilor? Specialiºtii Keys Fin încearcã o explicaþie: “Aceasta este o întrebare la care autoritãþile române nu au niciun rãspuns concret. Dincolo de licitaþiile contestate, de vreme ºi birocraþie, ni s-a spus doar cã statul a mai avut disponibil pentru 2014 un bugent de doar 2,6 miliarde de euro, pânã la sfârºitul anului, pentru a nu fi afectata þinta de deficit”. Cu alte cuvinte, în al doilea semestru, am asistat la stoparea investiþiilor care ar fi putut sã relanseze sectorul construcþiilor. Potrivit analiºtilor de la KeysFin, finalul lui 2014 nu a adus resuscitarea domeniului, având în vedere dificultãþile financiare majore prin care a trecut Guvernul, dar ºi pomenile electorale acordate în timpul campaniei pentru alegerea noului preºedinte. “În plus, în toamna lui 2014, ploile nu s-au lãsat aºteptate, iar statul nu a fost capabil sã recupereze la capitolul construcþii de autostrãzi, drumuri ºi alte obiective edilitare, anul fiind, finalmente, compromis”. Ca o confirmare în plus, datele de la INSSE aratã cã Industria construcþiilor a atârnat precum o piatrã de moarã la evoluþia produsului intern brut al României, în primul semestru din 2014, trãgând în jos întreaga economie cu 0,2 %. Statistica finalului de an e ...horor! Cum era de aºteptat, în toamna lui 2014, declinul lucrãrilor de construcþii a continuat. Potrivit INSSE, în luna noiembrie a anului trecut, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajus-

tatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 11,0%, respectiv cu 10,9%, faþã de aceeaºi perioadã a anului 2013. În luna octombrie 2014, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, faþã de luna septembrie 2014, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, cu 1,8%, respectiv cu 6,1%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut, atât ca serie brutã, cât ºi ca serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitatea cu 11,3%, respectiv cu 11,8%. În luna octombrie 2014, volumul lucrãrilor de construcþii (serie brutã) a scãzut, faþã de luna septembrie 2014, cu 1,8%, scãdere evidenþiatã la lucrãrile de construcþii noi cu 7,2%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente ºi lucrãrile de reparaþii capitale au crescut, însã, cu 10,5%, respectiv cu 5,4%. Pe obiecte de construcþii, clãdirile nerezidenþiale au scãzut cu 21,8%. S-au înregistrat creºteri la clãdirile rezidenþiale ºi la construcþiile inginereºti cu 9,8%, respectiv cu 8,3%. Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna octombrie 2014, comparativ cu luna septembrie 2014, a înregistrat o scãdere cu 6,1%. Pe elemente de structurã, s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de construcþii noi ºi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 11,0%, respectiv cu 0,2%. Totuºi, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 6,6%. Pe obiecte de construcþii, au scãzut clãdirile nerezidenþiale ºi construcþiile inginereºti cu 17,4%, respectiv cu 0,6%. Clãdirile rezidenþiale au crescut cu 22,2%. Faþã de luna corespunzãtoare a anului precedent, ca serie brutã, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut cu 11,3%. Pe elemente de structurã, s-au înregistrat scãderi astfel: - Lucrãrile de reparaþii capitale cu 19,6%, lucrãrile de construcþii noi cu 10,1% ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 10,0%. - Pe obiecte de construcþii, construcþiile inginereºti au scãzut cu 24,7%. La clãdirile rezidenþiale ºi la clãdirile nerezidenþiale, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 62,3%, respectiv cu 1,0%. - Volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, în luna octombrie 2014, comparativ cu luna octombrie 2013, a scãzut cu 11,8%. - Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale cu 19,1%, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 10,5% ºi la lucrãrile de construcþii noi, cu 9,8%.-Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la construcþiile inginereºti, cu 24,3%. Clãdirile rezidenþiale ºi clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 68,1%, respectiv cu 2,6%. În perioada 1.I-31.X.2014, comparativ cu perioada 1.I-31.X.2013, volumul lucrãrilor de construcþii, serie brutã, a scãzut cu 11,0%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi astfel: - Lucrãrile de reparaþii capitale, cu 20,0%, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 13,1% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 8,2%. - Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii, a scãzut la construcþiile inginereºti cu 25,9%. Clãdirile rezidenþiale ºi clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 33,8%, respectiv cu 8,9%. În perioada 1.I-31.X.2014, comparativ cu perioada 1.I-31.X.2013, volumul lucrãrilor de construcþii, serie ajustatã în funcþie de numãrul de zile lucrãtoare ºi de sezonalitate, a scãzut cu 10,9%, scãdere evidenþiatã astfel: lucrãrile de reparaþii capitale cu 20,0%, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 12,2% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 8,6%. Pe obiecte de construcþii au scãzut construcþiile inginereºti cu 26,6%. Clãdirile rezidenþiale ºi clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 34,5%, respectiv cu 8,4%.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

SiNTezã Date înºelãtoare Semne mai bune au venit din zona construcþiilor de locuinþe: Astfel, în primele 11 luni din 2014, au fost terminate 28.555 locuinþe, în creºtere cu 1.962 locuinþe, faþã de perioada corespunzãtoare a anului precedent. În trimestrul III 2014 au fost date în folosinþã 10973 locuinþe, în creºtere cu 1239 locuinþe, faþã de trimestrul III 2013. Distribuþia în profil regional subliniazã o tendinþã de creºtere a numãrului locuinþelor terminate, pe total, cu 1.239 locuinþe, creºtere reflectatã în regiunile de dezvoltare: Bucureºti – Ilfov (+1006 locuinþe), Sud – Est (+315), Centru (+261) ºi Nord – Vest (+70). Scãderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord – Est (-190 locuinþe), Sud – Vest Oltenia (-109), Vest (-106) ºi Sud – Muntenia (-8). Creºterea este, însã, îºelãtoare, fiind vorba, de multe ori, de finalizarea unor proiecte mai vechi. Observaþia vine din faptul cã, din ianuarie ºi pânã în noiembrie 2014, numãrul autorizaþiilor de construcþie eliberate a scãzut cu 16,3%, faþã de luna octombrie 2014, ºi cu 5,6% faþã de luna noiembrie 2013.

Previziuni nefavorabile pentru 2015 Previziunile privind piaþa autohtonã a construcþiilor sunt nefavorabile pentru acest an, declara domnul Tiberiu Andrioaiei, secretarul general al Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC). Domnia sa a precizat pentru Ziarul financiar cã anul trecut a marcat o scãdere validatã de entitãþile interne ºi europene: “Scãderea pieþei construcþiilor s-a resimþit mai tare decât au arãtat-o statisticile. Mai mult, pentru anul curent nu am primit nicio referinþã care sã ne îndemne sã bugetãm o creºtere în domeniu. 2015 va fi un an de rezistenþã ºi de pregãtire. Jucãtorii din piaþa construcþiilor încearcã sã supravieþuiascã în acest an ºi trebuie sã gãseascã resursele necesare în acest sens, întrucât lucrãrile vor fi sporadice. Existã riscul, fãrã îndoialã, ca multe firme ºi companii din domeniu sã disparã. Însã, o ºansã de supravieþuire o reprezintã pornirea în masã a reabilitãrii termice a blocurilor de locuinþe. Deocamdatã, avem doar promisiuni cã investiþiile publice vor fi reluate. Potenþialul pieþei este foarte mare, dar trebuie sã introducem în acest tablou de ansamblu deciziile propriuzise ºi finanþãrile aferente. Constructorii lucreazã pe baza unor proiecte concrete, nu pe vorbe, iar firmele din construcþii se confruntã cu o decapitalizare generatã de arierate ºi blocarea lichiditãþilor în garanþii pentru licitaþii. În continuare, sunt probleme legate de multitudinea contestaþiilor nejustificate din cadrul licitaþiilor ºi care întârzie demararea lucrãrilor”. La rândul sãu, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susþinea în primele zile ale lui 2015 cã statul are deficienþe majore în ceea ce priveºte administrarea fondurilor pentru lucrãrile de construcþii: ”Principala problemã de care trebuie sã se ocupe statul ar trebui sã fie felul în care sunt alocaþi banii pentru construcþii. Nu am reuºit, pânã acum, sã vedem cum sunt administraþi aceºti bani, pentru cã statul nu a fãcut publice aceste proceduri. Vrem sã ºtim cum sunt cheltuiþi, de exemplu, banii împrumutaþi de la Banca Mondialã sau de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare”. La rândul sãu, Preºedintele Ordinului Arhitecþilor din România, domnul ªerban Þigãnaº, opina pentru sursa citatã cã ”piaþa localã de construcþii poate urma o direcþie sãnãtoasã în acest an, dacã vom reuºi sã evaluãm ºi sã înþelegem schimbãrile din domeniu înregistrate la nivel european. Acest concept de cost pe durata de viaþã a clãdirilor a început sã fie discutat de multã vreme în Europa ºi nu mai putem sã-l ignorãm”.

Pentru a concluziona, putem spune cã nimeni nu va ignora nimic; bani sã fie!

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie Aura Alexa Ioan

Impactul normelor UE ºi a conceptului de durabilitate

asupra pieþei construcþiilor Constituirea pieþei unice europene a impus formularea unor reguli pentru calitatea produselor care pot circula în aceastã piaþã, respectiv armonizarea criteriilor ºi condiþiilor privind caracteristicile ºi utilizarea produselor. Pentru domeniul construcþiilor ºi al produselor pentru construcþii, în UE a fost elaboratã Directiva 89/106/CEE (DPC) privind corelarea Dispoziþiilor legislative, reglementare ºi administrative ale statelor membre în ceea ce priveste produsele pentru construcþii. European ºi naþional O serie de caracteristici specifice construcþiilor (durata mare de exploatare, caracterul imobil, volumul mare de materiale ºi de muncã implicat în realizarea lor, caracterul de unicat al fiecãrei construcþii), diferenþiazã construcþiile de celelalte categorii de produse; ca atare, cadrul legislativ ºi de reglementare pentru acest domeniu prezintã o serie de particularitãþi. Reglementarea domeniului construcþiilor se realizeazã pe douã nivele: La nivel european (acquis comunitar); La nivel naþional (legi, hotãrâri ale guvernului ºi ordine ale autoritãþii de reglementare -Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului), luând în considerare domeniul produselor pentru construcþii ºi domeniul construcþiilor (implicând conceperea, proiectarea, executarea, utilizarea ºi post utilizarea acestora). Prin Directiva pentru Produse de Construcþii s-au impus: considerarea cerinþelor esenþiale pentru construcþii la stabilirea cerinþelor pentru produsele de construcþii prin specificaþii tehnice (standarde armonizate, agremente tehnice europene, standarde naþionale recunoscute); marcarea cu simbolul CE pe produsele certificate pe baza specificaþiilor tehnice; supravegherea functionãrii sistemului (supravegherea pieþei). Aplicarea marcajului CE este modalitatea prin care se aratã cã produsele sunt corespunzãtoare, ceea ce înseamnã: a) caracteristicile lor sunt conforme cu prevederile standardelor europene aferente (standarde armonizate) b) s-a aplicat un sistem de management al calitaþii la fabricarea lor în vederea asig-

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

urãrii unui nivel de calitate adecvat c) calitatea lor evaluatã de organisme independente acceptate de pãrþile implicate (organisme notificate), conform unor sisteme de evaluare diferenþiate dupã impactul produselor respective asupra protecþiei oamenilor, a mediului social ºi a mediului înconjurãtor. Motivele care au dus la revizuirea Directivei pentru Construcþii au fost în principal urmãtoarele: • aplicarea diferitã a DPC în þãrile membre (ceea ce a condus la diminuarea încrederii în marcajul CE). S-a înregistrat o cerere unanimã de consolidare a credibilitãþii întregului sistem, prin înãsprirea criteriilor de desemnare ºi de notificare a organismelor de certificare a produselor ºi printr-o mai bunã coordonare a supravegherii pieþei • necesitatea redefinirii Noii Abordãri (lansatã acum 20 de ani) în corelare cu obiectivele legislaþiei comunitare (în mod particular trebuie luate în considerare strategiile legate de dezvoltarea durabilã). Principalele obiective ale noului Regulament pentru Produse de Construcþii (RPC) au fost: • facilitarea punerii în aplicare a regulamentului prin stabilirea unor mecanisme simplificate, destinate în mod special diminuãrii sarcinilor producãtorilor • garantarea prezentãrii unor informatii clare cu privire la performanþele produselor pentru construcþii • furnizarea unui limbaj tehnic comun care sa fie utilizat atât de producãtori în momentul introducerii pe piaþã a produselor, dar ºi de autoritãþi atunci când stabilesc cerintele tehnice pentru produse/lucrãri de construcþii.

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie Modificãri de importanþã majorã Acest nou regulament aduce o serie de modificãri importante, dintre care douã vor avea un impact major în contextul actual al pieþei produselor pentru construcþii ºi anume: Introducerea unei cerinþe esenþiale suplimentare: utilizarea sustenabilã a resurselor naturale. Astfel, pe lângã cele ºase cerinþe esenþiale: -rezistenþã mecanicã ºi stabilitate; siguranþã în caz de incendiu; igienã, sãnãtate ºi mediu; siguranþã la utilizare; -protecþie împotriva zgomotului; economie de energie ºi izolare termicã,la toate acestea se mai adaugã o cerintã aflatã în directã legaturã cu protecþia mediului. Lucrãrile de construcþii trebuie astfel proiectate, construite ºi demolate încât utilizarea resurselor naturale sã fie sustenabilã ºi sã asigure urmãtoarele: • reciclarea lucrãrilor de construcþii, a materialelor ºi pãrþilor componente, dupã demolare • durabilitatea lucrãrilor de construcþii • utilizarea la lucrãrile de construcþii a unor materii prime ºi secundare inofensive faþã de mediu. În plus, a fost introdusã Declaraþia de performanþã, în locul Declaraþiei de conformitate, care va conþine lista caracteristicilor esenþiale ale produsului de construcþie pentru care se declarã performanþe ºi nivelurile sau clasele respectivei performanþe, precum ºi informaþii privind substanþele periculoase (conform regulamentului REACH). Dupã aderarea la UE, integrarea în piaþa unicã europeanã a impus atât modificãri ale bazei legislative, ca urmare a alinierii la legislaþia europeanã (inclusiv cea privind protecþia mediului), cât ºi modificãri ale bazei normative (reglementãri tehnice, standarde, regulamente), ca urmare a alinierii la standardele europene. Având în vedere extinderea ºi complexitatea sistemului naþional de reglementãri tehnice în construcþii (circa 500 reglementãri tehnice specifice) revizuirea, armonizarea ºi corelarea acestora implicã un volum enorm de muncã ºi de specialisti din domeniul construcþiilor. În plus, noile standardele europene de produse ºi încercãri aduc ºi ele schimbãri extrem de importante pentru producãtori, laboratoarele de incercãri ºi utilizatori. Modificarea cerinþelor pentru produse (diversificarea în funcþie de tipul aplicaþiei; încadrarea în clase, categorii sau familii de produse cu caracteristici specifice; caracterizarea mult prea generalã sau lipsa criteriilor de performanþã), modificarea metodelor de încercare (care implicã de cele mai multe ori achizitionarea de echipamente noi de încercare ºi necesitatea unei perioade de tranziþie/adaptare la noile metode), lipsa unui vocabular comun pentru domeniile conexe sau preluarea standardelor fãrã traducerea acestora, limiteazã ºi îngreuneazã accesul utilizatorilor. Piaþa produselor de construcþii este ºi va fi în continuare afectatã de aceste schimbãri, la care, în cazul producãtorilor, se adaugã eforturile pentru reducerea emisiilor de CO2 ºi gestionarea corectã a deºeurilor, precum ºi punerea accentului pe conceptul de durabilitate a lucrãrilor de construcþii ºi corelarea acestuia cu condiþiile de mediu la care sunt supuse construcþiile în amplasament (clase de expunere). (Sursa: DPC - Directiva 89/106/CEE: Directiva pentru produse de construcþii; Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului nr. 305, privind stabilirea unor condiþii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcþii.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie Alexandru Peligrad

De la ºantierul digital

la casa cu zero pierderi energetice Pe ºantierele zilelor noastre, echipele de proiectare pot schimba ºi distribui pachete de informaþii în cadrul proiectelor multi-organizaþionale, multi-disciplinare, ºi multi-etape din construcþii, pentru a derula neîntrerupt fluxurile de lucru, ºi a se adapta cu uºurinþã la schimbãrile de proiect în timp real, prin intermediul celor mai noi creaþii în domenniul softurilor profesionale pentru construcþii. conectare, care dã dreptul de utilizare al aplicaþiilor mobile Bentley ºi i-models, este furnizat împreunã cu Trimble Field Link. ”Containere” pentru schimbul de informaþii Bentley i-models sunt ”containere” pentru schimbul liber de informaþii care permit membrilor echipei de a interacþiona ºi de a împãrtãºi datele complexe ale proiectului. Utilizând i-models, echipele de proiect pot schimba ºi distribui pachete de informaþii în cadrul proiectelor multi-organizaþionale, multidisciplinare, ºi multi-etape din construcþii pentru a derula neîntrerupt fluxurile de lucru, ºi a se adapta cu uºurinþã la schimbãrile de proiect în timp real.

RePeRe Trimble Field Link Version 2.20 include actualizãri ale Trimble Field Link pentru MEP ºi Trimble Field Link pentru Structuri, softuri care acum includ modele suport 3D ºi o perspectivã îmbunãtãþitã pentru o experienþã mai productivã ºi realistã. Trimble Field Link oferã utilizatorilor o mai bunã vizualizare, navigaþie ºi redare a modelelor din construcþii, precum ºi capacitatea de a importa, modele mai sofisticate, mult mai mari. În plus faþã de progresele realizate în îndeplinirea atribuþiilor specifice, Trimble Field Link adaugã rutine de raportare pentru detalierea aspectelor legate de productivitate, precum ºi capacitatea de a documenta condiþiile existente la faþa locului pentru punctele pentru care existã cererile de informaþii.

Un soft îmbunãtãþit pentru managementul ºantierelor Noul soft Trimble Field Link 2.20, lansat recent de compania americanã Trimble (NASDAQ:TRMB), extinde capabilitãþile programului sãu, furnizând fluxuri de lucru bazate pe sarcini, vizualizãri personalizate ºi o interfaþã de tip touch-screen, destinatã sã optimizeze prezentarea informaþiei. Pentru a gãsi locaþia exactã a unui punct, utilizatorii pot vizualiza acum locul în care aceºtia se aflã în interiorul modelului 3D, faþã de planul în care se aflã punctul respectiv, fiind astfel oferitã o perspectivã mai realistã ºi intuitivã, în 3D. Trimble a anunþat, de asemenea, începerea colaborãrii cu Bentley Systems pentru a spori mobilitatea informaþiilor între departamentele de proiectare ºi cele de realizare a construcþiilor pe teren. Aceastã colaborare permite utilizatorilor sã împãrtãºeascã modele construibile 3D între departamentele de design ºi cele de inginerie, prin intermediul tehnologiei mobile Bentley i-model. Un modem Bentley pentru

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

“Prin unirea forþelor noastre cu cele ale Bentley, Trimble oferã antreprenorilor ºi altor profesioniºti din construcþii oportunitãþi mai mari de a alege, precizie ºi flexibilitate în îndeplinirea sarcinilor lor pe teren”, a declarat Mark Sawyer, director general al diviziei de antreprenoriat general / ºi managemet în construcþii al Trimble Buildings Group. “Companiile noastre împãrtãºesc viziuni complementare de creºtere a productivitãþii în toate etapele proiectelor de construcþii, ºi suntem încântaþi sã conectãm tehnologiile noastre avansate pentru a oferi beneficii mai mari pentru industrie.” Trimble Buildings, parte a Trimble Engineering and Construction, este lider mondial în tehnologia de optimizare a proiectelor din domeniul construcþiilor pentru întreg lanþul de proiectareconstrucþie-operare (DBO). Cu solutii care acopera mãrcile Meridian Systems, Plancal, SketchUp, Tekla, Trade Service, Vico Software ºi WinEst, Trimble Buildings sprijinã industria construcþiilor în a-ºi îmbunãtãþi productivitatea, a-ºi spori eficienþa ºi pentru a maximiza profitabilitatea proiectelor, de la simulare la renovare.

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

Optimizarea consumului de energie În SUA, proprietarii de clãdiri rispesc anual în mod nejustificat circa 400 miliarde USD pe energie. Clãdirile deþinute de ei consumã 41% din energia totalã utilizatã ºi sunt responsabile pentru 40% dintre emisiile de carbon ale þãrii. Cercetãtorii Laboratorului Naþional din Oak Ridge, din cadrul Departmentului Energiei din SUA (ORNL), au dezvoltat un soft pentru calibrarea automatã a modelelor care simuleazã utilizarea energiei într-o clãdire. Building Energy Modeling (BEM = Modelarea Consumului de Energie al unei Clãdiri) utilizeazã computerul pentru a estima energia folositã, realizând un design optim al clãdirii, în cazul construcþiilor noi, precum ºi o îmbunãtãþire a consumului de energie pentru clãdirile existente. ”Unealta” pentru simularea energiei consumate într-o clãdire a celor de la ORNL estimeazã consumul de energie pe baza evoluþiei vremii ºi a mii de parametrii legaþi de temperaturã, ventilaþie, sistemele disponibile de aer condiþionat (HVAC), tem-

peratura apei, durata zilei, gradul ºi programul de ocupare al clãdirii ºi mulþi alþii. Cu pânã la 3.000 de parametri utilizaþi în modelarea consumului de energie al unei clãdiri, procesul respectiv se poate dovedi complex ºi mare consumator de timp pentru ajustarea finã ºi optimizarea fiecãrui element. “În prezent, cea mai mare barierã constã în costul necesar obþinerii unui model performant de optimizare al unei construcþii, deoarece este necesarã angajarea unui expert,” spune Jibonananda Sanyal , unul dintre principalii realizatori ai softului. Softul “Autotune” de calibrare, dezvoltat de ORNL, se sperã, cã va reduce semnificativ timpul ºi expertiza necesare pentru optimizarea clãdirilor, în vederea economisirii de energie ºi bani. Metodologia Autotune utilizeazã tehnici de optimizare multi-parametru, împreunã cu informaþii generale ºi inteligenþã artificialã pentru modificarea automatã a datelor de intrare astfel încât datele de ieºire sã se potriveascã mãsurãtorilor. Rezultatul final a fost elaborarea de cãtre echipa de cercetãtori ai ORNL a unui software de calibrare a modelelor de optimizare a consumului de energie, cu o eroare de sub 1% pentru toate tipurile de clãdiri testate. Cu un asemenea grad de precizie. Autotune

constituie un proces mult mai puþin costisitor din punctul de vedere al timpului consumat ºi cheltuielilor realizate, comparativ cu activitatea unui expert care calibreazã manual modelul. Softul poate rula în prezent pe orice laptop disponibil la vânzare în magazinele de specialitate. Monitorizarea performanþei energetice În acelaºi domeniu, al asigurãrii eficienþei energetice a clãdirilor, Automated Logic Corporation (ALC), un important furnizor de sisteme inovatoare de automatizare pentru construcþii care maximizeazã eficienþa energeticã asigurând în acelaºi timp confort locatarilor, a anunþat lansarea Eco-Screen, o aplicaþie software interactivã care oferã soluþii energetice optimizate pentru clãdiri. Aceastã aplicaþie se integreazã perfect cu sistemul WebCTRL® de automatizare a clãdirii contorizând datele legate de cosnumul de energie al clãdirii, afiºând apoi informaþiile pe un monitor touchscreen într-un hol sau zonã comunã a clãdirii. ALC este parte din UTC Building & Industrial Systems, divizie a United Technologies Corp (NYSE: UTX). “Eco-Screen oferã proprietarilor de clãdiri o platformã idealã de a împãrtãºi cu ocupanþii clãdirii iniþiativele de durabilitate ºi gestionare a mediului,”, a declarat John Mandyck, din cadrul UTC Building & Industrial Systems.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie Alexandru Peligrad

Planificarea traseelor autostrãzilor se face azi prin satelit

Obiectul topografiei este, conform Wikipedia, acela de a determina poziþia oricãrui punct de pe Planetã, folosind un sistem de coordonate pe orizontalã ºi verticalã (3D), cum ar fi: latitudinea, longitudinea ºi altitudinea. Identificarea caracteristicilor, precum ºi recunoaºterea modelelor tipice ale reliefului sunt, de asemenea, parte a acestui obiect al topografiei. Informaþiile din teren, esenþiale Un studiu topografic poate fi fãcut pentru o varietate de motive. Planificarea militarã ºi explorarea geologicã au fost în principal motivele pentru care au început aceste programe de studiu. Dar informaþiile detaliate despre teren ºi despre caracteristicile suprafeþelor de teren sunt esenþiale pentru planificarea ºi construcþia oricãror obiective majore de inginerie civilã, lucrãri publice sau proiecte de refacere a solurilor.

În testarea staticã în spaþii deschise, aparatul GeoXT Portabil a furnizat rezultate cu cel puþin 30% mai precise decât GMS-2 Portabil atunci când datele GMS - 2 au fost prelucrate cu modulul propriu opþional de prelucrare, ºi de peste douã ori mai precis atunci când datele GMS - 2 au fost prelucrate cu ajutorul opþiunii standard de procesare.

În zilele noastre, obiectivele topografiei sunt realizate cu ajutorul unor tehnici care includ radare satelitare, imagini aeriene ºi satelitare etc. În prezent, cadastrul se realizezã cu ajutorul unor reþele satelitare. Totuºi, trebuie avut în vedere cã nu toate echipamentele existente pe piaþã oferã aceeaºi acurateþe a mãsurãtorilor. În cele ce urmeazã vã vom da un exemplu de aparate GPS analizate comparativ, în vederea detectãrii diferenþelor de performanþe. Facem ºi precizarea cã aparatul GPS cu performnþele mai slabe ºi ceva mai scump (GMS-2 Topcon) a fost ales de autoritãþile din România pentru a realiza controalele APIA (Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã). Testare GMS-2 TOPCON versus GeoXT Trimble

Compararea rezultatelor obþinute, cu specificaþiile tehnice ale producãtorului aratã cã datele GeoXT au fost semnificativ mai bune decât specificaþia sa submetricã. Acest lucru se datoreazã faptului cã în condiþii optime de testare se obþin cele mai bune/precise rezultate, în timp ce specificaþiile tehnice furnizate de Trimble sunt date pentru un mediu neutru. În schimb, rezultatele obþinute cu aparatul GMS-2 Topcon prevãzut cu antena sa internã s-au încadrat în eroarea de mãsurare de 50 cm, în vreme ce, în cazul antenei exterioare, precizia sa s-a situat în afara cerinþelor stabiilite prin caietul de sarcini (eroare de cel mult 50 cm). Topcon nu precizeazã care sunt condiþiile necesare pentru a respecta specificaþia de 50 cm eroare de mãsurare, dar acest test demonstreazã cã pentru a satisface respectiva cerinþã este necesarã utilizarea modulului opþional de postprocesare ºi un mediu optim de logare. Graficul din Figura 2 aratã rezultatele aparatelor GeoXT ºi GMS - 2 obþinute cu antena internã ºi cu procesarea datelor folosindu-se o soluþie software standard. Aceasta este cea mai comunã configuraþie pentru un aplicaþiile/software-ul unui receptor destinat cartografierii GIS. Cercul roºu indicã faptul cã 63% dintre rezultatele mãsurãtorii se încadreazã în specificaþiile caietului de sarcini (eroare de mãsurare de maxim 50 cm. Testul 2: Utilizarea în mediul urban

handheld-portabil; field software-software aparat portabil; office procesing software – software postprocesare; external antena-antenã externã Testul 1 : Teste statice în spaþii deschise Scopul testelor statice în spaþii deschise a fost acela de construi o referinþã a sistemelor GPS, testate în condiþii optime GNSS (global navigation satellite system = sistem global de navigare/orientare prin satelit). Acurateþea rezultatelor testelor statice în spaþii deschise obþinute este redatã în tabelul 2.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Scopul testului în scenariul de utilizare în condiþii reale, în mediul urban, a fost acela al evaluãrii performanþelor obiºnuite ale fiecãrui sistem, în medii tipice din lumea realã. Pe scurt, sistemul Topcon a avut o performanþã nesatisfãcãtoare în scenariul real de utilizare. Folosirea GeoXT a consumat doar jumãtate din timpul necesar terminalului GMS-2 mobil pentru a finaliza aceeaºi sarcinã. În plus, aparatul GMS-2 Portabil a avut nevoie de folosirea modulului opþional pentru a îndeplini cerinþele de acurateþe GIS, a produs mai puþine imagini ºi de calitate inferioarã ºi a fãcut mai puþine corecþii ale punctelor mãsurate (a se vedea tabelul 3).

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie (utilizarea modulului propriu pt. GMS-2 Topcon); correction rate – rata de corecþie. Cea mai bunã hartã topograficã a Pãmântului din toate timpurile Încã din 2011, putem vorbi de topografierea digitalã cea mai completã fãcutã vreodatã. Harta, cunoscutã ºi sub numele de model digital global altitudinal a fost realizatã într-o primã variantã în iunie 2009 de NASA în colaborare cu Ministerul Economiei, Comerþului ºi Industriei din Japonia (METI). Ea fost creatã prin prelucrarea ºi asamblarea imaginilor colectate de radiometrul japonez pentru înregistrrarea radiaþiilor ºi emisiilor termice cosmice (pe scurt ASTER), instrument aflat la bordul satelitului Terra al NASA. Efectul 3-D se realizeazã prin îmbinarea a douã imagini bidimensionale ale unui punct luate din douã locaþii diferite, apropiate (numite imagini stereo-pereche) pentru a crea profunzime. “Modelul digital global altitudinal ASTER reprezintã cea mai completã ºi consistentã hartã topograficã a lumii,” declara Woody Turner, cercetãtor al NASA, în Washington, D.C., în cadrul programului ASTER. Datele ASTER acoperã 99% din suprafaþa Pãmântului cuprinsã între paralele de 83˚ latitudine nordicã ºi 83˚ latitudine sudicã. Versiunea îmbunãtãþitã din 2011 a hãrþii ASTER conþine un plus de 260.000 de imagini stereopereche, o mult mai bunã rezoluþie spaþialã, o creºtere a acurateþii pe verticalã ºi orizontalã ºi o mult mai realistã acoperire a suprafeþei planetei. Harta este disponibilã gratuit online la adresele: https://lpdaac.usgs. gov/ ºi http://www.ersdac.or.jp/GDEM/E/4.html.

DICÞIONAR: Performance indicator – indicatori de performanþã; data collection time -timp de colectare a datelor; office corected time - timp de procesare a datelor la birou; corrected code accuracy – acurateþe a datelor colectate; corrected carier accuracy – acurateþe a datelor colectate

“Aceste date pot fi utilizate într-o gamã foarte diversificatã de aplicaþii, de la planificarea traseelor autostrãzilor ºi protecþia zonelor importante din punct de vedere cultural sau al naturii, pânã la cãutarea de resurse naturale”, explicã Mike Abrams, ºef de proiect pentru programul ASTER, în cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA din Pasadena, California.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PROieCTaRe, CONSUlTaNþã, TOPOgRafie

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe Teodora Chiorean

Succese prezente ºi perspective imediate

în antreprenoriatul românesc În anul 2014, economia României va înregistra o creºtere de 2,5%, cu un avans de 3%, anticipat pentru 2015. Sunt estimãri medii de creºtere economicã, în viziunea antreprenorilor ºi a oamenilor de afaceri români, respondenþi la aceastã întrebare, în cadrul chestionarului aplicat pentru realizarea „Who is who in business. Cei mai importanþi 1.000 de oameni din business”. acceleratoare de afaceri), a cãror ºtachetã a crescut vizibil, în ultimul an. În ce îi priveºte pe tinerii antreprenori, aceºtia sunt optimiºti, considerând cã organizaþiile specializate au oferit un sprijin mai bun decât în urmã cu un an. Antreprenorul anului 2014 vine din Transporturi Oricare ar fi motivaþia individualã a antreprenorilor de succes, aceºtia încearcã ºi reuºesc sã aducã o contribuþie ºi sã creeze valoare. Orice antreprenor de succes þinteºte tot mai sus, refuzând sã se mulþumeascã doar cu modificãri, cu îmbunãtãþiri. Aºa cum ne-au obiºnuit, inventatorii români încearcã sã creeze noi valori, care oferã, pe lângã satisfacþii deosebite, contribuþii determinante la mijloacele existente, într-o nouã ºi mai productivã configuraþie.

RePeRe Antreprenorii sunt cei care afirmã cã un mediu de finanþare, de reglementare, educativ ºi cultural ar putea sã ofere încredere mai multor români sã contribuie la creºterea competitivitãþii economice, începând o afacere demonstrându-ºi abilitãþile, în faza de creºtere rapidã. În contextul economiei manageriale actuale, rolul micului întreprinzãtor este cedat deseori managerilor profesioniºti. În continuare însã, una (dacã nu, singura) mãsurã consideratã de antreprnori limitatã ca impact se referã la programele guvernamentale de finanþare, educaþie ºi îmbunãtãþire a imaginii antreprenoriatului.

Antreprenoriatul, tot mai sigur contributor economic Dupã 25 de ani de capitalism reînnoit, antreprenoriatul românesc a devenit o comunitate numeroasã, care ºi-a dovedit potenþa stimulãrii a tot mai mulþi conaþionali sã urmeze acest drum. Respectând tradiþia economicã, antrepreorii au continuat sã facã investiþii, în anul 2014, sfidând perioadele uneori critice pe care le-au traversat economia autohtonã. În 2014, oamenii de afaceri români s-au ori-

entat mai mult spre comunicarea impactului antreprenorilor în economie, printr-o vizibilã creºtere economicã ºi prin crearea locurilor de muncã. Acest accent s-a dovedit deosebit de important într-un spaþiu geografic unde nu se poate vorbi deocamdatã despre tradiþie antreprenorialã. Cei mai mulþi antreprenori români apreciazã în continuare îmbunãtãþirea ajutorului coordonat, oferit de organizaþiile de specialitate (reþelele informale de antreprenori, agenþii guvernamentale, asociaþii ºi cluburi de antreprenori,

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Numai schimbarea oferã întotdeauna prilejul pentru ceva nou ºi deosebit, iar antreprenorii sunt extrem de inovativi ºi motivaþi gãsind permanent resurse pentru a face faþã oricãror circumstanþe. Fondatorul MB Telecom, Mircea Tudor, a fost ales, la gala competiþiei organizate de EY Romania, Antreprenorul Anului 2014 în România, intrând astfel finala mondialã pentru titlul World Entrepreneur of the Year, ”Oscarul Antreprenorilor”, care se va desfãºura la Monte Carlo, în iunie 2015. La competiþie vor participa antreprenori din alte 59 de þãri. Începând cu anul 2014, EY România s-a afiliat programului oferind, în acest fel, oportunitatea participãrii antreprenorilor români la cel mai prestigios ºi amplu proiect global dedicat antreprenorilor. Mircea Tudor, Antreprenorul Anului 2014, este inventatorul primului scanner de avioane din lume, fiind, în acelaºi timp, singurul inventator din lume premiat de douã ori la Salonul Internaþional de Invenþii de la Geneva, care nu premia, prin tradiþie, de douã ori acelaºi inventator. În 2013, firma lui Mircea Tudor, MB Telecom, a mai fost premiatã la Salonul de la Geneva, odatã cu începerea producþiei de serie pentru Roboscan Aeria.

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

RePeRe La primirea trofeului Antreprenorul Anului 2014, Mircea Tudor a declarat: ”Sper cã, dupã zece ani, nu va fi niciun aeroport în lume fãrã scanner de avioane nãscut în România.” Într-o conferinþã de presã derulatã ulterior, inventatorul a þinut sã sublinieze cã, pregãtirea actualã pentru rezultatele de peste câþiva ani reprezintã garanþia succesului. Despre participarea, alãturi de marii inventatori ai lumii, la Salonul de la Geneva, Mircea Tudor a spus: ”Am concurat cu giganþii ºi cu toate astea am avut curajul sã ne luãm de gât cu ei. Probabil, Guvernul nu ºtie cã existãm”, adãugând cã 95% din venituri le investeºte în invenþii noi. În iunie 2015, Mircea Tudor se va deplasa la Monte Carlo, încercând sã obþinã titlul mondial de Antreprenor al Anului 2014.

Înaintea anunþãrii câºtigãtorilor din România, Bogdan Ion, country manager EY România, a menþionat cã ”Antreprenorii din România au, nu numai anvergurã, dar ºi maturitatea de a intra în competiþia internaþionalã”, adãugând cã aproximativ jumãtate din companiile listate pe bursa Nasdaq sunt susþinute de antreprenori care au câºtigat sau participat un trofeu la Gala Entrepreneur of the Year, în lume. Anticipãri pentru 2015 În ciuda recesiunii tehnice care a afectat, în aceastã varã, PIB-ul românesc, anticipãrile profesioniºtilor din mediul local de afaceri inspirã încredere în stabilitatea trendului de creºtere al economiei locale. În opinia analiºtilor economici, ajustarea cheltuielilor de capital din mediul privat (urmare a introducerii ”taxei pe stâlp”), asociatã scãderii investiþiilor publice reprezintã factori determinanþi ai recesiunii economice.

Un alt aspect esenþial în datele privind creºterea economicã se impune a fi reprezentat de evoluþia comparativã cu inflaþia. Prognozele de inflaþie anunþate de Banca Naþionalã a României sunt de 2,2% pentru anul 2014 ºi de 3% pentru anul 2015. Privind din unghiul finanþelor, bancherii le sugereazã antreprenorilor sã caute, pentru business, noi pieþe de desfacere, deoarece suprasaturarea pieþei locale este evidentã pe anumite niºe. La rândul lor, antreprenorii din cadrul Grupului de lucru pentru IMM-uri ºi Antreprenoriat vin cu o strategie în cinci etape, prin care îºi propun dezvoltarea Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi a mediului de afaceri din România, proiect care sã stimuleze iniþiativa în colaborarea cu Statul. Strategia pentru dezvoltarea mediului antre-

prenorial din România se bazeazã, în opinia acestora, pe urmãtoarele principii generale: 1. Creºterea gradului de implicare a antreprenorilor în gãsirea soluþiilor generale de dezvoltare ºi în iniþiativele autoritãþilor; 2. Concentrarea programelor de antreprenoriat pe câteva domenii ºi teritorii importante pentru economie; 3. Scheme de ajutor din bani publici în antreprenoriat, numai în legãturã cu educaþia antreprenorialã, mentorat ºi pregãtire profesionalã; 4. Multiplicarea investiþiilor statului în antreprenoriat, prin implicarea fondurilor private ºi acordarea banilor nu ca grat ci, mai degrabã, ca împrumut (tip revolving), 5. Simplificarea, debirocratizarea ºi digitalizarea administraþiei publice.

La jumãtatea anului 2014, informaþiile publicate de Institutul Naþional de Statisticã evidenþiau o scãdere de 1% în al doilea trimestru, apãrutã dupã un declin (din punct de vedere tehnic) de 0,2%. În perspectiva anului 2015, angrenajele creºterii economice, exporturile, vor avea un cuvânt greu de spus întru sprijinirea economicã a PIB-ului. Evoluþia trebuie totuºi susþinutã prin investiþii în dezvoltarea infrastructurii, îndeosebi prin atragerea fondurilor europene.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

Teodora Chiorean

Piaþa imobiliarã a crescut lent dar sigur În premierã, de la începutul crizei, anul 2014 a debutat cu o serie de semne clare, conform cãrora principalii indicatori de pe piaþa imobiliarã urmau sã fie de partea celor aflaþi în cãutarea unei locuinþe.

Anticipãrile analiºtilor ºi realitatea pieþei Contrastând cu situaþia pieþei imobiliare comunitare, în timp ce în Uniunea Europeanã se scumpesc locuinþele, România s-a situat în topul scãderii preþurilor. Analiºtii s-au arãtat optimiºti, încã de la începutul anului 2014, fiind de pãrere cã piaþa imobiliarã va evolua ascendent, aceasta urmând a fi dezmorþitã de miºcãrile marilor investitori, care cautã din nou surse de profit în tranzacþiile imobiliare la preþuri ”de crizã”. Oficiul European de Statisticã a anunþat, la jumãtatea anului, cã preþurile locuinþelor au crescut în zona euro cu 0,9%, în timp ce în Uniunea Europeanã s-au majorat cu 1,4%, în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu primul trimestru. În contrast, România se situeazã printre statele în care preþurile locuinþelor

au înregistrat cele mai mari scãderi (1,3%). Luând în calcul situaþia trimestrului al doilea din 2014, comparativ cu perioada similarã a anului trecut, scãderea pieþei imobiliare din România este ºi mai mare (3,8%). În fapt, locuinþele s-au devalorizat, pânã în prezent, cu peste 50%. Începând cu 2009, cei interesaþi de achiziþionarea unei locuinþe au aºteptat ºi sondat piaþa, în timp ce acum, în baza economiilor din ultimii ani, sunt dispuºi sã investeascã într-o casã. Tot mai departe de începutul anului În acest moment, contextul existent pe piaþa imobiliarã oferã clienþilor o varietate de modele de locuinþe, compartimentãri sau localizãri urbane în care este amplasat imobilul. Este unul dintre motivele pentru care acest interval de timp pare sã fie unul prielnic celor care doresc sã upgradeze locuinþa în care locuiesc, pentru a o vinde ºi a se muta într-una nouã, situatã într-un ansamblu rezidenþial.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

RePeRe Piaþa imobiliarã din România a avut, în 2014, o creºtere lentã dar sigurã. Diferenþa constantã dintre cerere ºi ofertã, precum ºi deschiderea bãncilor cãtre creditare au fãcut ca mulþi investitori sã se încumete spre acest segment al business-ului, limitele superioare fiind atinse prin conceptul marketingului real, întemeiat pe nevoile ºi dorinþele cumpãrãtorilor. Ca ºi în anii precedenþi, piaþa imobiliarã înregistreazã o activitate intensã în zona urbanã, unde cererea este considerabil mai mare. Totodatã, creºterea a atras dupã sine creºterea altor pieþe, precum cea a materialelor de construcþii, având astfel un impact pozitiv asupra economiei naþionale.

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe În primele luni ale anului 2014 au fost înregistrate peste 600.000 de tranzacþii imobiliare, cu 16.430 mai mult decât în aceeaºi perioadã a anului 2013. Numãrul ipotecilor ºi al privilegiilor înscrise în cartea funciarã la nivel naþional, în septembrie 2014, a fost de 12.364, în scãdere faþã de luna precedentã, dar în creºtere faþã de luna septembrie a anului trecut (11.428). În ianuarie-septembrie s-au înregistrat, la nivel naþional, aproximativ 4,5 milioane operaþiuni de cadastru ºi publicitate imobiliarã, cu peste 750.000, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului 2013. Creºtere ºi în Bucureºti În Bucureºti, se observã o uºoarã creºtere a preþurilor minime, îndeosebi la periferie, dar ºi o tendinþã a constructorilor de a ridica blocuri sau ansambluri rezidenþiale mici. Asta, în condiþii în care anul trecut se bazau pe ansambluri rezidenþiale gigant. În 2014 s-a observat însã o tendinþã a oamenilor de a cumpãra locuinþe în ansambluri rezidenþiale, pe care sã ºi le poatã permite. S-a mai remarcat clar ºi o tendinþã de scãdere a preþurilor la apartamentele noi din zona centralã ºi semicentralã a Capitalei, de 5-10%. În mod paradoxal, în timp ce la periferie preþurile au urcat cu 5-10 procente. ºi asta, pentru cã zonele periferice sunt cele mai cãutate din Bucureºti. Terenurile de pe Valea Prahovei reprezintã aproape jumãtate din oferta imobiliarã de pe acest palier. Cele mai scumpe staþiuni montane din þarã sunt cele aliniate de-a lungul

RePeRe Mãsura BNR, prin care rezervele minime obligatorii ale bãncilor au fost reduse, a suplimentat considerabil fondurile deþinute de bãnci, pentru acordare de împrumuturi, în 2014. Tot mai mulþi reprezentanþi ai pieþei imobiliare ºi pieþei creditelor transmit mesaje pozitive privind evoluþia acestui domeniu. Anul 2014 a venit cu veºti bune ºi pentru acei cumpãrãtori care nu îºi permit achitarea unui avans mai mare de 5% din valoarea locuinþei. Fondurile pentru programul Prima Casã au fost suplimentate la început de an cu încã 1,2 miliarde lei, la care se adaugã ºi sumele rãmase neutilizate în 2013. În total, un plafon total de peste 2 miliarde lei, garanþii suficiente, cel mai probabil, pentru tot anul 2014.

Vãii Prahovei (Azuga, Predeal, Sinaia), Poiana Braºov, Vatra Dornei, Sovata ºi Muntele Mic. Ultima ºi-a obþinut statutul de staþiune importantã, cu preþuri imobiliare pe mãsurã, graþie investitorilor ºi turiºtilor din vestul þãrii (Timiºoara, Arad, Oradea). În cele opt staþiuni de munte, preþurile maxime încep de la 80 euro/mp (Vatra Dornei) ºi pot ajunge la 350 euro/mp (Poiana Braºov). Preþurile terenurile de la munte sunt date, în principal, de destinaþia terenului, de localitatea unde se aflã amplasat, de suprafaþã ºi nu în ultimul rând de infrastructura din zonã sau de utilitãþi. Cele mai ieftine terenuri pot fi achiziþionate în Comarnic, cu aproximativ 20 euro/mp, iar cele mai scumpe sunt în Predeal, unde se vând cu aproximativ 229 euro/mp. Totodatã, asistãm la o deschidere tot mai mare a bãncilor pentru acordarea de credite, în ultimul an. Acestea au lansat produse standard de creditare în lei tot mai avantajoase, comparabile ca nivel al ratei lunare cu cea generatã

de un credit prin programul Prima Casã, unele dintre ele având inclusiv dobândã fixã, în primii ani. Cu toate acestea, preþurile nu au mai scãzut în ultimul trimestru al anului, piaþa imobiliarã pãrând a se stabiliza, chiar dacã preþurile locuinþelor sunt acum cu aproape 50% mai mic decât în 2008. Cel puþin deocamdatã, nu sunt semne de scãdere, ajungându-se la un prag minim, deprecierile din ultimul an fiind considerate, mai degrabã, niºte fluctuaþii normale, decât o tendinþã descrescãtoare. Anul 2014 pare sã fi fost unul potrivit pentru achiziþionarea unei locuinþe, inclusiv pentru cei care, pânã în prezent, au locuit cu chirie. În contextul scãderii minimale a costurilor pentru un credit, dar ºi a unei stagnãri a pieþei închirierilor, rata unui credit pe 30 de ani pentru un apartament de douã camere în Bucureºti este deseori mai micã decât chiria plãtitã pentru acelaºi tip de locuinþã.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe Teodora Chiorean

Verdele intens

al casei ecologice Domeniul construcþiilor se extinde constant, ocolind sau ignorând total factorii care lezeazã integritatea mediului. Planeta devine tot mai tehnologizatã ºi poluatã, iar procedeele tradiþionale de construcþie sporesc ºi favorizeazã fenomenul poluãrii, grupuri considerabile de investitori imobiliari fiind determinaþi sã combatã fenomenul prin ridicarea unor construcþii ecologice. Conceptul s-a extins îndeosebi în domeniul locuinþelor, fiind cunoscut sub denumirea de ”case verzi”.

RePeRe În ce priveºte materialul de bazã din care este construitã o casã verde, aceasta poate fi o casã de lemn, o casã din pãmânt (lut, chirpici, paiantã – cu pereþi formaþi din pungi de rafie sau alte materiale textile care completeazã compoziþia, în amestec cu argilã sau var, în straturi), casã din baloþi de paie, casã cu caracter temporar din hârtie sau bambus (structura de rezistenþã fiind alcãtuitã din tuburi de carton lipite cu diferite substanþe netoxice sau legate cu elemente metalice), domul geodezic (de forma unei mingi rotunde tãiate pe jumãtate, fãrã clasica fundaþie, uºor de montat ºi întreþinut, din panouri multistratificate din lemn, încleiate cu aditivi netoxici, cãlduroase ºi rezistente), case din cânepã (fibrele plantei se combinã cu un adeziv special pe bazã de var), etc.

Inteligenþa unei locuinþe ecologice Dezbaterile ºi programele privind conservarea mediului abundã asemãnãtor avalanºelor, recomandând sau cerând imperativ reciclare ºi folosirea, în construcþii, a unor componenþi prietenoºi pentru mediu. Uneori însã, programele se împiedicã rãmânând în faza dezbaterii sau în cea de proiect entuziast. O clãdire ecologicã reprezintã, în fapt, un imobil care grupeazã procedee tehnice ºi de design, pentru a înlesni folosirea unor materiale cu impact minim asupra mediului ºi economisirea energeticã, asigurând necondiþionat confortul utilizatorilor, garantând totodatã iniþiatorilor proiectului randamente rentabile. Pe fondul dezvoltãrii tehnologice a sistemelor de producere a energiei, precum ºi a crizei energetice motivatã de reducerea rezervelor decobustibili, populaþia se confruntã tot mai

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

des cu conceptul de ”casã ecologicã”. Noþiunea presupune un imobil foarte bine izolat, realizat din finisaje naturale. Locuinþele sunt construite exclusiv din material natural, sunt prevãzute cu sisteme de încãlzire bazate pe lemn sau solare ºi cu sisteme de încãlzire solarã a apei calde. O casã ecologicã este, în primul rând, o casã inteligentã, fãrã vreun fel de pierderi, datoritã bunei izolaþii ºi reciclãrii totale a materialelor. În acelaºi timp, o casã ecologicã nu se aseamãnã cu o casã pasivã ºi prin lipsa noxelor evacuate. Deºi costurile acestui tip de locuinþe sunt mai ridicate, orice investiþie este ulterior recuperatã prin limitarea costurilor la energie. Calitatea ecologicã a unei case se mãsoarã prin predilecþia spre satisfacerea exigenþelor de confort, de sãnãtate ºi de calitate a ocupanþilor, precum ºi de aptitudinea sa pentru protejarea resurselor naturale.

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe cãruia trebuie sã se aibã în vedere ºi dispozitivele situate în jurul casei, asociindu-le celor din interior. Câteva opþiuni ar fi exploatarea la maxim a facilitãþilor prietenoase pentru mediu, precum panourile solare folosite pentru încãlzire, apã caldã ºi/sau producerea curentului electric. De asemenea, locuinþa poate fi una tot mai prietenoasã prin reciclarea deºeurilor; fie folosindu-le în grãdinã, fie arzându-le pentru producerea cãldurii. În România predominã casele verzi realizate din lemn masiv, specialiºtii fiind de pãrere cã, pe lângã rezistenþa la cutremur, sunt mai uºor de realizat. Materialele necesare ridicãrii acestor case sunt importate di þãrile UE, soluþiile pentru tratarea lemnului fiind aduse din Frana ºi Cehia. Finanþat din taxa de poluare, proiectul naþional ”Casa Verde” îºi propune dezvoltarea ecologizãrii locuinþelor din þara noastrã. Urmând exemplul altor state, cum ar fi Germania, care ºi-au propus aplicarea de strategii ecologice, la nivel guvernamental pot fi elaborate programe reale de implementare a panourilor solare.

Un design eco-friendly foloseºte produse lowenergy, materiale sustenabile, produse cu grad scãzut de toxicitate, produse realizate din material reciclabil, produse reciclabile. Un produs de design interior este apreciat ca fiind ecologic dacã: 1. Îi putem creºte durata de viaþã. Acest lucru este posibil atunci când avem de a face cu un produs durabil, din punct de vedere tehnic, putând fi îmbunãtãþit sau transformat, la ieºirea din uz. 2. Foloseºte în cantitãþi minime un material.

Deºi uneori evidentã, operaþia nu este deloc simplã. Privind critic dimensiunile necesare, forþa ºi greutatea utilã, cantitatea de material folosit poate fi micºoratã. De asemenea, se recomandã alegerea unui material cu o greutate mai micã, ducând astfle la consumarea a cât mai puþin combustibil pentru transport, la un transport realizat cu costuri mai reduse. 3. Foloseºte materiale reciclabile. Un produs de interior eco trebuie sã aibã la bazã un material reciclabil. Cele mai multe dintre produsele finite pot fi reciclate, însã puþine ajung la aceastã etapã, elementele care se dezasambleazã rapid ºi uºor au ºanse reale de a fi folosite ºi în alte scopuri. Pot fi reciclate mase plastice (fãrã adezivi, nelãcuite, exclusiv cele deja combinate), elemente din oþel (fãrã prea mult cupru în compoziþie), elemente din sticlã, etc. Textilele ºi materialele asociate acestora sunt neprofitabile în reciclare, recomandând arderea lor, în procesul producerii energiei termice.

Imobile prietenoase cu interiorul ºi exteriorul O primã ºansã pentru administraþiile locale de a se înscrie în spiritul respectului pentru om ºi pentru mediu, apropiindu-se de principiile dezvoltãrii durabile, îl poate constitui conceptul casei ecologice. Este un concept care nu se limiteazã exclusiv la un imobil de locuit care integreazã mediul, ci se extinde ºi cãtre cadrul global în care se înscrie locuinþa (reabilitatã sau nouã), incluzând urmãtoarele principii: integrarea preocupãrilor legate de mediu (nu numai în ce priveºte utilizarea raþionalã a energiei) chiar din faza de concepþie a clãdirilor noi sau de reabilitare a celor vechi, de amenajare peisagerã ºi urbanã; reþeaua de circulaþie pietonalã, disponibilitatea transportului în comun; multifuncþionalitatea zonei; accesul optimal la reþeaua energetica, etc Dezvoltarea durabilã ºi protecþia mediului reprezintã douã dintre dezideratele de mare actualitate care, în mod obligatoriu trebuie sã preocupe atât proiectanþii, constructorii, beneficiarii construcþiilor, cât ºi administratorii locali. Dupã o lungã perioadã nefastã, ritmul acestor construcþii cunoaºte o creºtere, ce nu poate fi trecutã cu vederea. Preocuparea beneficiarilor, alta decât cea pentru cantitate ºi ritmul accelerat, impune gãsirea unor soluþii reale pentru evitarea izolãrii locuinþelor ecologice ºi pentru transformarea acestora în adevãrate spaþii prietenoase pentru beneficiari. Odatã terminatã casa, se trece la urmãrirea unui plan de amenajare, în primul rând, a interiorului locuinþei respective, un plan în cadrul

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

aNTRePReNORiaT, CONSTRUCþii, imObiliaRe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AntreprenoriAt, construcĂžii, imobiliAre

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAj達ri interioAre 捉i exterioAre, gr達din達

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAjãri interioAre ªi exterioAre, grãdinã Teodora Chiorean

Pereþii interiori de compartimentare:

exigenþa acusticã Secretul unei compartimentãri de calitate prin pereþi interiori constã ºi în alegerea materialului fonoizolant cel mai potrivit pentru fiecare tip de aplicaþie. Alegerea corectã a produsului ºi a grosimii materialului de izolare trebuie sã asigure un confort ridicat, în ceea ce priveºte exigenþa acusticã a încãperii. Fonoizolaþia, participant la creºterea confortului Exigenþa acusticã a pereþilor interiori de compartimentare, moderni, alcãtuiþi din schelet, elemente izolatoare ºi plãci de ipsos-carton, se realizeazã printr-o concepþie judicioasã, care ia în considerare cantitatea, caracteristicile ºi poziþionarea acestor elemente componente în structura pereþilor uºori. În clãdirile de locuit sau micile birouri, atenuarea zgomotelor este necesarã în vederea eliminãrii disconfortului, care poate avea repercursiuni asupra sãnãtãþii ºi randamentului activitãþii oamenilor. Se observã, în prezent, o creºtere a izolãrii fonice, proporþionalã cu masa peretelui clasic. Totodatã, se constatã cã, la o greutate mai redusã a pereþilor moderni, corespunde o izolare fonicã superioarã. În prezent, se utilizeazã pereþi de compartimentare din plãci de ipsoscarton, poziþionaþi pe schelet metallic (lemn), cu vatã mineralã în spaþiul dintre plãci. Utilizarea pe scarã largã a acestor pereþi se datoreazã productivitãþii ridicate în execuþie, vata mineralã din stratul median participând la izolarea fonicã a peretelui, materialul fiind rezultat din topirea unor roci bazaltice, centrifugate ºi legate, prin pulverizare, cu rãºini organice. Materialele componente ale pereþilor de compartimentare moderni au un randament fonic scãzut la frecvenþe joase (100-250 Hz) sau la cele de peste 3.500 Hz. Izolarea fonicã, pentru anumite limite de exigenþã a pereþilor de compartimentare moderni se produce prin mãrirea

grosimii peretelui ºi a poziþiei în cadrul spaþiului median, a stratului fonoabsorbant din vatã mineralã dar ºi a masei plãcilor de ipsos-carton (simple, duble sau triple), în funcþie de exigenþa impusã de proiect. Îmbunãtãþirea izolãrii fonice a pereþilor de compartimentare moderni se realizeazã prin modificarea urmãtorilor parametri: - masa elementelor componente; - distanþa dintre plãcile de ipsos-carton; - tipul de profile al scheletului; - densitatea materialului de umpluturã (vata mineralã); - modul de poziþionare al vatei minerale în spaþiul dintre plãci. La pereþii moderni, uºori, stratul de vatã mineralã din spaþiul median are o pondere semnificativã în izolarea fonicã, având ºi un rol de armonizare a undei sonore în sistemul ”masãresort-masã”. Stratul intermediar de vatã mineralã (cu densitate mai mare de 50 kg/m3) acþioneazã ca un resort, datoritã proprietãþilor sale elastice, micºorând amplitudinea miºcãrii ondulatorii a aerului, diminuând intensitatea transmisiei sonore. Vata mineralã asigurã o legãturã mecanicã elasticã între plãcile rigide de ipsos-carton. În cazul acestui material de umpluturã, reducerea intensitãþii zgomotului este influenþatã de frecarea interioarã a particulelor.

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

repere Introducerea tehnologiilor moderne pentru producerea sistemelor fonoizolante va duce, inevitabil, la mãrirea productivitãþii, la micºorarea timpului de execuþie ºi la creºterea considerabilã a calitãþii finale a construcþiilor. Panourile fonoizolante sunt elemente care au deseori rol de compartimentare la interior. În funcþie de necesitãþi, pot fi realizate mai multe variante, dimensiunile putând fi ºi ele modificate foarte uºor, obþinându-se elemente de diferite mãrimi, în funcþie de cerinþele construcþiei. Datoritã greutãþii mici ºi a sistemului special de îmbinare, asamblarea acestora se realizeazã într-un timp foarte scurt, necesitând costuri minime de manoperã.

AmenAjãri interioAre ªi exterioAre, grãdinã

Absorbþia acusticã, asociatã pereþilor fonoizolanþi interior Zgomotul se defineºte, în primul rând, prin nivelul sonor mãsurat în decibel (dB), existând douã posibilitãþi de a luptã împotriva zgomotului interior: - absorbþia acusticã în spaþiul de emisie împiedicã sau reduce la minim propagarea sunetului de la sursa de receptor ºi zgomotul din încãpere; - atenuarea acusticã ce reduce transmiterea sunetului dintr-o încãpere în alta.

În cazul pereþilor interiori care separã apartamentele, indicele de atenuare acusticã este principalul parametru pentru stabilirea confortului sonor din încãpere. Indicele de atenuare (exprimatã în dB) are o valoare determinatã de capacitatea peretelui de a atenua zgomotul provenit din exteriorul încãperii. Atenuarea reprezintã diferenþa (mãsuratã în dB) dintre valoarea zgomotului la sursã ºi valoarea zgomotului din cealaltã parte a peretelui.

Zgomotul se propagã dintr-o încãpere în alta prin intermediul aerului. Din acest punct de vedere, se poate lua în considerare fie ºi numai zgomotul din aer. Dacã în clãdire existã ºi o scarã, este necesar sã se aibã în vedere atât zgomotul din aer, cât ºi zgomotul care provine de la nivelul diverselor corpuri. Zgomotul propagat în aceste situaþii poate fi comparat, de exemplu, cu cel propagat dintr-un pod care nu prezintã structurã de rezistenþã.

Deºi o sursã de zgomot poate fi tratatã ºi dupã construcþie, acest tratament poate fi de circa douã ori mai scump decât luarea lui în considerare încã de la elaborarea proiectului. Alegerea materialului potrivit, pentru casele noi, în momentul proiectãrii/construcþiei, rezolvã problema izolaþiei fonice prin intermediul pereþilor interiori. Echipamentele zgomotoase au, de obicei, mai multe surse de zgomot. Toate acestea trebuie analizate în funcþie de spectrul posibilelor surse de sunet generate (intensitatea sunetului pe diferite frecvenþe). Un mod obiºnuit de cheltuieli nejustificate în procesul de control al zgomotelor se datoreazã neluãrii în calcul a tuturor soluþiilor pentru stoparea rãspândirii zgomotului. Într-o încãpere, sunetul va urma întotdeauna calea de propagare cea mai rapidã. De aceea, fisurile lãsate în urma lucrãrilor de instalare a pereþilor interior fonoizolanþi trebuie evitate.

De exemplu, peretele alcãtuit dintr-o singurã placã din ipsos-carton pe ambele feþe ºi vatã mineralã (10 cm), cu o greutate de 25 daN/m2, are un indice de reducþie sonorã de 52 dB, iar peretele placat cu douã plãci de ipsos-carton pe ambele feþe ºi vatã mineralã (10 cm), cu grosimea de 15 cm ºi greutatea de 50 daN/m2 are un indice de reducþie sonorã de 59 dB. Se constatã astfel cã, la o greutate mai redusã a pereþilor moderni, dar cu o anumitã concepþie constructivã, corespunde o izolare fonicã superioarã.

Pentru a beneficia din plin de izolarea acusticã oferitã de o compartimentare performantã, devine criticã asigurarea izolãrii pe cãi de trans-

repere În cazul structurilor de tip ”masãresort-masã” se utilizeazã material cu rezistenþã la fluxul de aer (limita de 5 kPa s/m2). Dublarea grosimii stratului conduce la o creºtere cu 5 dB a performanþelor de izolare fonicã a peretelui interior, iar interspaþiul dintre plãcile de ipsos-carton poate fi conceput dintr-o succesiune de aer-vatã mineralã. Poziþionarea stratului elastic, faþã de elementele rigide – plãcile de ipsos-carton influenþeazã întotdeauna mãrimea reducþiei sonore. Influenþa este mai mare dacã stratul de vatã mineralã este poziþionat alãturi de placa din ipsos-carton, spre sursa sonorã. În cazul schimbãrii direcþiei sursei de zgomot, poziþionarea nu mai asigurã aceeaºi reducþie sonorã.

misie colaterale. Astfel, pentru fiecare îmbinare a peretelui de compartimentare este esenþialã realizarea unei bariere în calea propagãrii zgomotului. Pe lângã utilizarea benzii de izolare, aplicarea pe contur a unui cordon de chit acrilic ºi folosirea unui chit de rosturi, care prin rezistenþa sa îmbunãtãþitã, scade riscul apariþiei fisurilor, un aspect ce trebuie luat în considerare este modul de îmbinare între doi pereþi de ipsos-carton care se intersecteazã influenþeazã diminuarea zgomotului transmis ºi confortul sonor al încãperii. Cu cât este mai mare fonoizolarea pe cãi colaterale de transmitere, cu atât mai bine va fi pusã în valoare performanþa de izolare acusticã a unui perete de compartimentare. Realizarea îmbinãrii în acest mod, optimizeazã întreruperea cãii de propagare pe direcþie longitudinalã a zgomotului.

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAjãri interioAre ªi exterioAre, grãdinã Aura Alexa Ioan

repere

Casa pasivã ºi energia neconvenþionalã

a soarelui

Din fericire, România se gãseºte într-o zonã cu acoperire solarã bunã, cu un flux anual de energie solarã cuprins între 1.000 kWh/ m2/an ºi 1.300 kWh/m2/ an. Din aceastã cantitate de energie se pot capta între 600 ºi 800 kWh/m2/an. Radiaþia medie zilnicã poate sã fie de 5 ori mai intensã vara decât iarna. Dar ºi pe timp de iarnã, pe parcursul unei zile senine, se pot capta 4-5 kWh/m2/zi, radiatia solara captata fiind independenta de temperatura mediului ambiant. Energia generatã solar se poate utiliza pentru: prepararea apei calde menajere; încãlzirea spaþiilor de locuit; încãlzirea apei pentru piscine; instalaþii de aer condiþionat; iluminatul casnic ºi alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de energie electricã; iluminatul stradal, de curte ºi de grãdinã etc.

Energia solarã reprezintã una din potenþialele viitoare surse de energie, folositã, fie la înlocuirea definitivã a surselor convenþionale de energie, cum ar fi: cãrbune, petrol, gaze naturale etc., fie, la folosirea ei ca alternativã la utilizarea surselor de energie convenþionale, mai ales pe timpul verii. Cea de a doua utilizare este, în momentul de faþã, cea mai rãspânditã în lume. Sustenabilitate 100 % Cel mai evident avantaj al energiei solare este acela cã nu polueazã mediul înconjurãtor, deci este o sursã de energie curatã. Un alt avantaj este acela cã sursa de energie pe care se bazeazã întreaga tehnologie este gratuitã. Dintre toate sursele de energie care intrã în categoria celor ecologice ºi regenerabile, cum ar fi: energia eolianã, energia geotermalã sau energia mareelor, energia solarã necesitã instalaþiile cele mai simple ºi costuri reduse ale acestora.

Instalaþiile solare asigurã temperaturi în jur de 100°C, temperaturi cu peste 40 grade mai mari decât cele ale mediului ambiant, asigurând încâl¬zirea apei menajere ºi chiar a clãdirilor. De aceea, este deosebit de atractivã ideea utilizãrii energiei solare în scopul încãlzirii locuinþelor ºi se pare cã acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicare a energiei solare în urmãtorul secol. Tehnologia echipamentului pentru instalaþiile solare de încãlzire a cladirilor este, deja, destul de bine pusã la punct, într-o serie de þãri ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franþa, Canada ºi Germania.

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Folosirea cu cap a nivelului de insolaþie! Nivelul de insolaþie reprezintã cantitatea de energie solarã care pãtrunde în atmosferã ºi ajunge pe suprafaþa pãmântului. Aceastã cantitate de energie solarã variazã în funcþie de latitudine, altitudine ºi perioada anului. Nivelul de insolaþie este exprimat ca media zilnicã lunarã/anualã în kWh /m2. Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde de consum este deosebit de avantajoasã, dato¬ritã evoluþiei constante a necesarului pe durata unui an calendaristic. Un sistem corect

dimensionat poate sã acopere 50%-65% din necesarul anual de apã caldã de consum (aºa numita ratã de acoperire solarã), vara acoperirea fiind, de cele mai multe ori, de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate, fãrã dificultate, în instalaþiile din cadrul construcþiilor. Ele au o duratã de viaþã estimatã la peste 20 ani fiind, astfel, o completare idealã în tehnica modernã de încãlzire, potrivit prof. dr. ing. Marin MARIN - Universitatea „Politehnicã“ Timiºoara, Facultatea de Construcþii.

AmenAjãri interioAre ªi exterioAre, grãdinã

Cerinþele standard ale unei case pasive Pentru a îndeplini cerinþele standard de casã pasivã, clãdirile trebuie sã renunþe la sistemele de încãlzire convenþionale. Multe din casele pasive includ, totuºi, un sistem care sã furnizeze energia necesarã încãlzirii la parametri reduºi. Necesarul de energie termicã al unei astfel de clãdiri trebuie sã fie de maximum 15 kWh/mp anual, spre deosebire de 250-400 kwh/mp anual pentru o clãdire obiºnuitã. O casã pasivã are un grad ridicat de izolare termicã, un numãr minim de punþi termice ºi infiltraþii scãzute. Pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a energiei se utilizeazã resursele solare ºi recupe¬rarea cãldurii. Prima casã pasivã certificatã din România Prima casã pasivã certificatã din România a fost Casa Pasivã Politehnica Bucureºti, situatã în incinta Universitãþii Politehnice Bucureºti ºi proiectatã pe o suprafaþã de 160 mp, pe sistem P+1. Construcþia a fost realizatã de Xella Ro, liderul mondial în bca, producãtor al blocurilor de zidarie YTONG, partener activ al iniþiativei Institutului de Studii ºi Proiectãri Energetice (ISPE).

aici sprijin tehnic, demonstraþii ºi consilierea necesarã desfãºurãrii în condiþii optime a construcþiei. Soluþia rezidenþialã Ytong folositã pentru acest proiect este varianta Clasic, adaptatã cerinþelor specifice proiectului de casã pasivã“, a specificat Mircea Sibana, Product Manager, Xella Ro. Consumul unei case construite dupã conceptele arhitecturale obiºnuite ajunge la valori cuprinse între 200-240 kwh/m2/an. Noile cerinþe generale de performanþã energeticã a clãdirilor de Clasa A încearcã un consum general sub 70 kwh/m2/an. În aceste condiþii, casa pasivã ajunge la un consum general sub 15 kwh/m2/an pentru încãlzirea ambientalã. Reprezentantul ISPE – coordonatorul proiectului „Case Pasive adecvate condiþiilor climatice din România” ºi membru în cadrul reþelei europene de promovare

a casei pasive PASS-NET a declarat în cadrul unui simpozion de specialitate: “Specialiºtii implicaþi în realizarea acestui proiect vor demonstra cã parametrii tehnici ai blocurilor YTONG vor contribui la limitarea consumului de energie pentru încãlzire/rãcire sub valoarea de 15 kWh/m2/an, pentru respectarea criteriilor conceptului de Casã Pasivã”. Casa Pasivã, concept german Datoritã standardelor foarte ridicate de construcþie ale Casei Pasive, certificarea ei se va face de cãtre “Passivhaus Institute” – Germania, institutul fondator al acestui concept. Detaliile de execuþie ºi materialele folosite urmãresc sã respecte integral principiile eficientizãrii consumurilor de exploatare în condiþiile specificului climatic din România. Iniþiativele de construire a clãdirilor pasive sunt mult mai prezente în alte state europene. În Germania, de exemplu, s-au construit pânã în prezent peste 8000 de case pasive, în timp ce în Austria existã peste 1500 de astfel de clãdiri. Casa Pasivã Politehnica Bucureºti va gãzdui seminarii ºi conferinþe ºi va fi deschisã publicului pentru vizitare.

repere Casa Pasivã reduce emisiile de CO2 ºi consumã cu 90% mai puþinã energie. Casa pasivã este acea construcþie pentru care factorul decisiv este eficienþa energeticã. În cazul acestui gen de clãdire vorbim, în primul rând, despre economii de energie de pânã la 90% în comparaþie cu un proiect convenþional ºi reducerea emisiilor de CO2, astfel încât impactul asupra mediului sã fie minimizat. Condiþiile de construire ºi atestare ale Casei Pasive Politehnica Bucureºti includ respectarea standardelor de etanºeitate, împreunã cu un sistem “verde” de asigurare a climatului interior ºi garanþia unor costuri scãzute ale construcþiei. În acelaºi timp, s-au luat în considerare caracteristicile de eficienþã termicã ºi difuzia la vapori foarte bunã, toate aceste calitãþi.

„Ytong a fost ales ca soluþie care sã poatã îmbunãtãþi proiectul iniþial printr-un coeficient mai bun la difuzia de vapori, garantând o rezervare de potenþial energetic. Ca partener al proiectului, Ytong a pus la dispoziþie cantitatea de zidãrie necesarã, împreunã cu adezivul Ytong în pat subþire, care asigurã o zidãrie cu schimburi termice minime faþã de mediul extern. Urmând regula general aplicatã pentru orice ºantier unde se foloseºte Ytong, am oferit ºi

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAj達ri interioAre 捉i exterioAre, gr達din達

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAj達ri interioAre 捉i exterioAre, gr達din達

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAj達ri interioAre 捉i exterioAre, gr達din達

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

AmenAj達ri interioAre 捉i exterioAre, gr達din達

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii

Maria Demetriad

Noul Masterplan:

Pentru unii, mumã, pentru alþii... La începutul toamnei trecute, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat comisiilor de specialitate din Parlament Masterplanul din domeniul Transporturilor. Adicã, planurile ministerului pânã în 2030. Însã, Ioan Rus anunþa la acea datã cã este vorba doar despre un cadru general, în care nu existã în acest moment nici termene de execuþie, nici estimãri de costuri, nici date despre studii de fezabilitate aflate în lucru. Reacþii de nemulþumire la decizia Executivului au venit atât de la marile companii, cât ºi de la unii dintre susþinãtorii Guvernului. Surprize, surprize, surprize Planul prezentat Comisiei Europene aratã cã România are nevoie de finanþare pentru doar 656 de kilometri de autostrãzi, adicã de 3 ori mai puþin decât anunþase în anul 2013, fostul ministru al transporturilor Dan ºova. Ministerul Transporturilor a decis sã taie din proiectele pentru autostrãzi ºi sã le transforme în drumuri expres. Este cazul ºosele Piteºti - Sibiu, despre care ºeful Transporturilor nu ºtie excat cât va costa ºi nici când va fi gata. Nici ºoseaua de mare vitezã Bucureºti - Alexandria, care ar fi urmat sã treacã prin fieful lui Liviu Dragnea, nu se va mai construi, iar în locul ei va fi un drum expres pânã la Craiova. Ca autostrãzi, au fost pãstrate doar Sibiu-BraºovPloieºti, Braºov-Bacãu sau Piteºti-Craiova. Iar asta în condiþiile în care pentru multe dintre tronsoanele de autostradã transformate în drum expres sunt în pregãtire licitaþii pentru studiile de fezabilitate.

Compania Dacia, unul dintre cei mai mari exportatori ai României, cere în continuare autostradã între fabrica de la Piteºti ºi Sibiu, pentru a evita timpul pierdut pe Valea Oltului: „Imaginaþi-vã cã toþi timpii suplimentari necesari transportului la intrare ºi la ieºire înseamnã costuri, asta înseamnã cã noi ajungem la clientul final cu un preþ mai mare decât al concurenþei din aceeaºi familie, de exemplu din Maroc sau din Turcia”, argumenteazã Constantin Stroe, vicepreºedintele Dacia-Renault. În 1969 ieºea de pe poarta fabricii din Piteºti prima maºinã Dacia. În ultimii 15 ani, investitorii francezi au lansat 17 modele noi. În tot acest timp a rezistat însã o singurã problemã: lipsa unei autostrãzi cu care compania sã exporte mai ulor toate aceste maºini În acest moment, în România nu existã niciun drum expres. Acestea sunt mai ieftine faþã de autostrãzi, nu au bandã de urgenþã ºi au limita de vitezã la 120 de kilometri la orã în zona de

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

câmpie. Ministrul Ioan Rus spunea cã, în timp, aceste drumuri expres ar putea fi transformate în autostrãzi. Planul prezentat deja Comisiei Europene aratã modul în care vor fi cheltuite cele 10 miliarde de euro, bani europeni, pânã în 2020. România are nevoie de aproape 650 km de autostrãzi, adicã de trei ori mai puþin decât anunþase anul trecut, fostul ministru Dan ºova. Pânã în 2030, cel puþin pe hârtie, ar urma sã se facã 2.200 km de drum expres. „Nu vom reuºi ca la fiecare prin poartã sã-i treacã o autostradã. Posibilitãþile noastre nu vor fi infinit mari în perioada urmãtoare, ci vor fi cu constrangeri legate de bugetarea din partea Comisiei Europene ºi legate de capacitatea bugetului României de a finanþa aceste lucruri. Piteºti-Sibiu se calificã conform masterplanului la regim de drum expres. Bucureºti-Alexandria-Craiova nu se calificã”, a declarat Ioan Rus, ministrul Transporturilor, în faþa comisiilor de specalitate.

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii Mai puþinã cale feratã Pe lângã autostrãzi, România trebuie sã-ºi punã la punct atât sistemul feroviar, cât ºi pe cel aerian. În comisiile reunite pentru Transport ale Parlamentului, ministrul Ioan Rus a mai prezentat strategia de dezvoltare a infrastructurii româneºti pânã în 2030. Acest document ar trebuie sã ghideze în urmãtorii 16 ani investiþiile în infrastructurã, autostrãzi, cãi ferate, domeniul naval sau cel aerian. În ceea ce priveºte infrastructura feroviarã, ministrul spunea cã este necesarã o reducere a reþelei de cale feratã deoarece nu ne permitem sã întreþinem actuala reþea de cale feratã. În domeniul aerian, ministrul a mai spus cã doar douã aeroporturi sunr rentabile, din Bucureºti ºi din Cluj, ºi depãºesc 1 milion de pasageri. Oricum, la transportul rutier, autostrada PiteºtiSibiu s-a transformat în drum expres, diferenþa dintre cele douã fiind cã drumul expres are o vitezã de circulaþie impusã mai micã decât autostrada ºi nu are benzi de siguranþã. Drumul expres Piteºti-Sibiu ar fi cu 30% mai ieftin de construit decât în regim de autostradã. Pentru realizarea celor 656 de kilometri de autostradã pe care vrea Ministerul Transporturilor sã-i asfalteze pânã în 2030 ar fi nevoie de aproape 6,5 miliarde de euro. Reducerile de costuri sunt reale? Sunt într-adevãr cu 30% mai mici costurile unui drum expres decât cele ale unei autostrãzi sau, de fapt, costurile sunt mult mai apropiate, fapt care nu mai justificã realizarea primului tip de drumuri? Meritã sã construim doar un drum expres pe cea mai bãtutã rutã a României de camioane ºi sã facem o autostradã între Braºov ºi Bacãu în condiþiile în care repararea unui pod banal între cele douã localitãþi ar mãri capacitatea de trafic? Este MPGT un document cu adevãrat obiectiv, ºtiinþific sau nu este, de fapt, decât un document în care cifrele au fost jonglate încât sã se justifice construirea unor drumuri pentru baronii locali? Subiectele au fost dezbãtute ieri la Ministerul Transporturilor de reprezentanþi ai societãþii civile, anumite firme de proiectare, presã, asociaþii ale transportatorilor rutieri. Sã nu uitãm cã, recent s-a vorbit despre un cost de 8 miliarde de euro pentru autostrada Comarnic - Braºov.

facem reduceri masive. Nu poþi modifici profilul podurilor, cel al tunelurilor, care sunt mai costisitoare. Singurele economii pot fi la câmpie“, a explicat Cornel Marþincu, director general al firmei de proiectare IPTANA. Adicã, poþi face mijlocul unui drum expres înierbat, însã podurile, tunelurile trebuie sã fie de la bun început cele pentru autostradã. Profilul de drum dorit de Ministerul Transporturilor nici mãcar nu este acceptat în actuala legislaþie. Proiectele se încalecã mai rãu ca drumurile suspendate Realizarea pe banii statului a unui proiect rutier care furã trafic altui proiect rutier, în loc de continuarea primului proiect, este un alt pericol conþinut în actualul MPGT. Raþiunea construirii unei autostrãzi dinspre Bucureºti spre Ploieºti în dreapta DN1 a fost atragerea traficului dinspre Moldova. Ori, actualul MPGT pare cã doreºte aducerea traficului dinspre Moldova spre Bucureºti pe la Braºov, astfel fiind scos din joc un alt proiect - drumul expres GãeºtiPloieºti-Buzãu. „Este un principiu, o investiþie publicã fãcutã trebuie protejatã, dacã venim cu o altã investiþie publicã lângã ea pierdem. Dacã am investit in Bucureºti- Ploieºti, haideþi sã investim în legãturile care îi dau traficul ºi eficienþa“, spune ºeful IPTANA. În prezent, existã trei drumuri care leagã Moldova de Ardeal, anume Focºani-Ojdula, Bacãu Miercurea Ciuc ºi Buzãu-Întorsura Buzãului, niciunul însã stare corespunzãtoare. Pe primul existã câþiva kilometri de drum nereparaþi, deºi statul a plãtit sute de milioane pentru acesta, pe al doilea, în zona Poiana Sãratã-Oituz, existã un pod nereparat de ani buni, din cauza cãruia traficul este restricþionat, iar trecerea din Buzãu nu este nici ea tehnic corespunzãtoare. Toate aceste drumuri reparate ar asigura cursivitatea traficului Moldova Ardeal ºi ar face inutilã o autostradã Bacãu-Braºov, au afirmat câþiva specialiºti din societatea civilã. „Fina-

lizarea DN2D în mod cert va descãrca traficul Braºov-Bacãu ºi ar amâna oportunitatea construirii acesteia“, a afirmat inginerul IPTANA. Augustin Hagiu, reprezentant al unei asociaþii a transportatorilor, a exprimat ºi el aceeaºi opinie. Ministerul Transporturilor a jonglat cifrele pentru a scoate câºtigãtor proiectul unei autostrãzi pe Valea Prahovei, acuzã transportatorul. Socoteli ca pentru nota 3 la Bac Câþiva forumiºti pasionaþi de infrastructura rutierã au acuzat inclusiv greºeli la stabilirea costurilor totale luate în calcul la selecþia proiectelor Sibiu-Piteºti ºi Ploieºti-Braºov. Potrivit lui Cãtãlin Drulã, un pasionat al problematicii infrastructurii, firma americanã AECOM, care a realizat MPGT, a jonglat însumarea veniturilor ºi cheltuielilor celor douã proiecte pentru a lasa impresia cã o autostradã pe Valea Prahovei ar fi mai rentabilã decât una pe Valea Oltului. Forumiºtii au mai acuzat cã în cazul autostrazii Comarnic-Braºov s-a luat în calcul un cost de 1,1 miliarde euro, în condiþiile în care în oferta firmei Vinci-Strabag-Aktor se prevedea un cost de 1,8 miliarde euro. Replica oficialilor a fost cã s-a luat în calcul un cost unitar standard pentru toate autostrãzile. Fiind realizatã prin concesiune/parteneriat public-privat, costurile autostrãzii ComarnicBraºov trebuie sã includã însã ºi alte cheltuieli, precum cele financiare etc. De aceea calculele privind rentabilitatea acestui proiect ar trebui fãcute pe baza costurilor reale, nu a celor standard, mai mici.

Soluþia este practicatã pe scarã largã în þãri precum Polonia sau Italia ºi asigurã economii de 30% susþine Ministerul Transporturilor. Economiile nu sunt atât de mari, iar tehnic situaþia nu este simplã, au afirmat ieri specialiºti în domeniu. „Dacã ne gândim cã vom avea o diferenþã de cost de 25-30% între standardul de autostradã ºi cel de drum expres, este o greºealã. Nu avem cum, în zonã montanã sã

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii Aura Alexa Ioan

Pentru pasajul Piaþa Sudului, Moº Crãciun vine în decembrie 2015

Tot rãul spre bine! Deºi locuitorii din cartierul Berceni se vãd nevoiþi sã suporte blocajul din intersecþia Piaþa Sudului, aceºtia mai au de aºteptat 14 luni, pânã când traficul va fi unul de calitate. De câteva luni bune au început lucrãrile de construcþie a pasajului subteran de la Piaþa Sudului. Acesta ste cel mai mare proiect de infrastructurã din Capitalã care va fi realizat cu fonduri europene ºi care are menirea sã descongestioneze zona Calea Vãcãreºti – Vasile Niþu, din sudul Capitalei. Pasajul va reduce timpul de circulaþie cu 74% în zonã Pasajul rutier subteran Piaþa Sudului, care va fi realizat pe direcþia Calea Vãcãreºti-strada Niþu Vasile, ar trebui sã asigure fluidizarea traficului pe direcþia inelului principal ºi pe arterele adiacente inelului median al municipiului Bucureºti. „Acest pasaj va reduce timpul de circulaþie cu 74% în zonã. Asta înseamnã cã în loc sã stea un sfert de orã sã depãºeascã intersecþia cu Olteniþei, n-o sã mai stea decât câteva minute“, declara Sorin Oprescu recent, într-o “vizitã de lucru”, ocazie cu care a inspectat ºantierul. Valoarea totalã a proiectului este de 127,14 milioane de lei, din care valoarea finanþãrii din Fondul European de Dezvoltare Regionalã este de 85,12 milioane de lei, valoarea finanþãrii nerambursabile din bugetul naþioanal este 11,31 milioane de lei ºi co-finanþarea beneficiarului este de 1,9 milioane de lei. Municipalitatea bucureºteanã a depus din 2010 cererea pentru finanþarea proiectului prin programul Operaþional Regional, dar lucrãrile au început de abia în luna iulie 2014. Potrivit reprezentanþilor PMB, pasajul subteran Piaþa Sudului este o lucrare prin care se va asigura fluidizarea traficului în Capitalã, atât pe direcþia inelului principal de circulaþie, cât ºi pe arterele adiacente inelului median. Pasajul va avea o lungime totalã de 356 m

repere Pasajul rutier are o lungime totalã de 356 m, din care: - Rampa Vãcãreºti, 111 m, cu douã rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaþie, cu des¬chidere de 8,0 m, fiecare având partea carosabilã de 7,0 m (2 benzi de circulaþie) ºi câte douã trotuare cu lãþimea de 0,5 m fiecare; - Rampa Niþu Vasile, cu o lungime de 160 m, este o rampã unicã, cu câte douã benzi de circulaþie pe sens, cu deschidere de 15,8 m, în care este inclusã o parte carosabilã cu lãþime de 14 m (4 benzi de circulaþie: câte douã pe fiecare sens), un separator de trafic de 0,8 m ºi douã trotuare pe margini, cu lãþimea de 0,5 m fiecare. - Partea subteranã are o lungime de circa 85 m.

Proiectantul General al lucrãrii este firma Tecnic Consulting Engineering , iar Antreprenor General: Asocierea Astaldi S.p.A. – Euroconstruct Trading `98 – RCV. Îmbunãtãþirea continuã a circulaþiei vehiculelor ºi necesitatea de a reduce timpul de deplasare, dintr-un punct în altul al oraºului, reprezintã una dintre provocarile cele mai mari ale unei Capitale modern, potrivit reprezentanþilor responsabili cu acest proiect de anvergurã. Oraºul Bucureºti a rãspuns acestei provocãri ºi prin implementarea proiectelor de modernizare a infrastructurii rutiere, între care se numãrã ºi realizarea pasajului subteran din Piaþa Sudului. Pasajul este situat la intersecþia dintre Strada Niþu Vasile, ºos. Olteniþei ºi Calea Vãcãreºti, zonã ce reprezintã un nod nevralgic pentru circulaþia rutierã spre centrul oraºului. Intersecþia este strãbãtutã de linii de tramvai ºi troleibuz ºi de un mare numãr de treceri pietonale, din cauza prezenþei în zonã a unui centru comercial, a magazinelor, bãncilor ºi staþiei de metrou. De asemenea, la intersecþia Calea Vãcãreºti – ºos. Olteniþei – Str. Niþu Vasile se vor realiza lucrãri de mo¬dernizare a carosabilului ºi trotuarelor, asigurându-se, în sensul giratoriu existent, patru benzi de circulaþie. Adiacent rampelor pasajului rutier se vor realiza bretele cu câte douã benzi pe sens, atât pe Calea Vãcãreºti, cât ºi pe str. Niþu Vasile.

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii

Lucrãrile vor fi finalizate la sfârºitul lui 2015 Pentru a elimina interferenþa dintre circulaþia vehicularã ºi traficul pietonal se vor executa, în paralel, patru pasaje subterane. Douã dintre acestea sunt paralele cu pasajul rutier în sens longitudinal, un altul în sens transversal pe strada Niþu Vasile, la intersecþia cu Strada Secuilor ºi celãlalt, de-a lungul ºos. Olteniþei, care leagã peroanele staþiei de tramvai aflate pe ºos. Olteniþei, de metrou. Toate lucrãrile de mai sus vor fi executate în paralel cu lucrãrile de relocare ºi protejare a utilitãþilor existente din zonã. Pentru realizarea lucrãrilor sunt prevãzute urmãtoarele activitãþi principale: - Execuþia a circa 12.000 mp de pereþi mulaþi cu grosime de 0,6 m ºi cu adâncime variabilã între 5 m ºi 18 m; - Sãpãturi de circa 60.000 mc; - Execuþia structurii de rezistenþã a pasajului rutier ºi a celor pietonale, pentru care se vor folosi circa 30.000 mc de beton ºi 3.200 tone de oþel; - Execuþia piloþilor cu D = 400 mm ºi adâncime de 10 m, pe o lungime totalã de circa 6.000 ml. Pasajul rutier subteran prezintã avantaje pe multiple planuri: - sporirea capacitãþii de circulaþie - creºterea vitezei de deplasare a autovehiculelor - micºorarea timpului petrecut în trafic - siguranþa circulaþiei, etc. Realizarea pasajelor pietonale subterane reuºeste sã elimine “conflictele la suprafaþã” dintre circulaþia pietonalã ºi circulaþia auto. Astfel, realizarea acestora, concomitent cu realizarea pasajului, duce la creºterea timpilor de semaforizare pe culoarea verde, contribuind în acelaºi timp la creºterea gradului de siguranþã a circulaþiei pietonale în intersecþie. Intersecþia Piaþa Sudului, prin pasajele subterane (rutiere ºi pietonale) care vor fi construite, va reprezenta un nod intermodal caracaterizat de o bunã accesibilitate ºi de un transfer facil între diversele moduri de transport care acced în acesta. Proiectul este cofinanþat din fonduri europene iar execuþia lucrãrilor a fost atribuitã Asocierii Astaldi S.p.A. – Euroconstruct Trading `98 – RCV Global Group. Pasajul Subteran Piaþa Sudului, Bucureºti este cel mai mare proiect de infrastructurã urbanã construit din fonduri europene. Lucrãrile sunt prevãzute a fi finalizate la sfârºitul anului 2015!

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConStrUCþii edilitAre, lUCrãri SpeCiAle în ConStrUCþii

infoConStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii edilitare, luCrãri speCiale în ConstruCþii

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii leMn, tÂMplãrie leMn, MoBilã Alexandru Peligrad

Noutãþi în domeniul utilajelor pentru prelucrarea lemnului

Târgurile de profil din 2014 pentru segmentul utilajelor ºi echipamentelor de prelucare a lemnului, au adus în atenþia celor din domeniu o serie de noutãþi extrem de utile procesului de producþie din fabricile de prelucare a lemnului. Aplicarea adezivilor prin jet reglabil obþinut prin încãlzire Zero-canturi sau zero-neregularitãþi ale marginilor, este o tehnologie la modã, capabilã sã ofere produse cu îmbinãri perfecte ale unor suprafeþe care intrã în contact una cu alta. Dar echipamentele necesare pentru realizarea unor astfel de produse necesitã un efort financiar important pentru înlocuirea utilajelor tradiþionale pentru eliminarea neregularitãþilor marginilor, cu unele performante din noua generaþie care folosesc ca metodã de lucru eliminarea recipienþilor cu adezivi, ºi înlocuirea lor printr-o bandã dintr-un material special extrudat, cu o faþã adezivã, activatã printr-un flux de aer cald sau prin lasere. ªi, pentru cã adezivul se topeºte, iar jetul este reglabil, adezivul nu mai este recirculat, ca în

cazul echipamentelor tradiþionale, rezultând o serie de alte importante avantaje: nu mai sunt eliberaþi vapori toxici ºi fum; sistemul fiind etanº, nu permite contaminarea adezivului cu particule de praf ori alte resturi lemnoase. Echipamentul celor de la Holz-Her are doar trei piese în miºcare ºi nu conþine unelte convenþionale, lanþuri, rulmenþi, role sau alte astfel de mecanisme. GluJet poate utiliza adeziv convenþional granulat topit la cald (EVA), precum ºi cartuºe cu lipici ºi recipienþii tradiþionali de 2 kg folosiþi de obicei în industrie. Se poate aplica adeziv în mai multe culori, cu o trecere la fiecare 5 minut; se poate aplica atât adeziv tip EVA ºi adeziv tip PUR standard, fãrã tancuri specializate. PUR poate fi lãsat peste noapte fãrã niciun risc pentru sistem deoarece acesta este etanºeizat.

Sistem de decompresie fãrã flacãrã pentru pulberile inflamabile repere Holz-Her, propune însã o a treia cale, prezentatã la ultima ediþie a Târgului Internaþional pentru Echipamente de Prelucare a Lemnului din Atlanta: soluþia GluJet constând în“topirea la cerere” a unei anumite cantitãþi de adeziv. Astfel, granulele de lipici convenþional care sunt încãlzite timp de 3 minute se transformã într-un jet reglabil de adeziv, ce poate fi controlat astfel încât sã nu existe surplus de adeziv care sã formeze canturi nedorite. Se formeazã în acest fel o peliculã foarte subþire de adeziv care nu permite formarea marginilor nedorite. Adezivul este topit într-un spaþiu etanº ce nu permite pãtrunderea aerului ºi este aplicat sub presiune, printr-o duzã, atât cât este necesar. Deoarece lipiciul este extrudat, ºi aplicat sub presiune el pãtrunde în fibre ºi umple toate golurile piesei prelucrate. Acest lucru face banda de adeziv sã fie extrem de puternicã ºi durabilã, aratã specialiºtii Holz-Her.

Rembe, un dezvoltator de sisteme de protecþie împotriva exploziilor pentru facilitãþi de producþie, a dezvoltat un sistem fãrã flacãrã de reducere a presiunii de explozie pentru pulberi metalice utilizate în procesele de vopsire a lemnului ºi a altor materiale. Rembe aratã cã sistemul sãu Q-Rohr-3-6T a fost proiectat în conformitate cu noile modificãri aduse standardului DIN EN 14373, ceea ce face din Q-Rohr3-6T sã fie apt de a fi utilizat la decompresiunea fãrã flacãrã a colectorilor de praf, ºi a reþelelor de transport din spaþii închise.

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

“Nevoia de forþã de muncã intensivã ºi scumpã, necesarã pentru realizarea aerisirii tubulaturii, în vederea evitãrii exploziilor, este acum eliminatã”, declarã specialiºtii Rembe, arãtând cã sistemul Q-Rohr-3-6T oferã capabilitãþi de retenþie a prafului ºi de izolare a flãcãrii, deºi sunt necesare inspecþii vizuale periodice.

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã Automatizarea manipulãrii componentelor din lemn – soluþia Joulin Indiferent dacã lucrãm într-un mic atelier de mobilã, ori într-o mare fabricã din industria prelucrãrii lemnului, dezvoltarea unor metode adecvate de manipulare, stocare, stivuire ºi transport al materiilor prime, materialelor sau pieselor ºi subansamblelor în interiorul respectivei locaþii se poate dovedi esenþialã pentru întregul proces de funcþionare al fabricii sau atelierului respectiv Felul în care diferitele elemente parcurg procesul tehnologic poate avea un impact asupra anumitelor operaþiuni sau a întregului proces de producþie într-un numãr mare de moduri: de la respectarea standardelor de siguranþã ºi pânã la îmbunãtãþirea productivitãþii ºi reducerea costurilor. Manipularea materialelor corespunzãtoare poate fi, de asemenea, esenþialã în managementul controlului calitãþii. Acest utilaj (foto), precum ºi sistemele de linii complete Joulin, sunt capabile sã ruleze în modul automat, semi-automat ºi complet manual, precizeazã directorul general al Joulin America de Nord. Echipamentele sunt disponibile la dimensiunile standard, precum ºi la dimensiuni opþionale personalizate.

repere Existã un numãr mare de sisteme de manipulare a materialelor care sunt disponibile pe piaþã în scopul de a conduce la automatizarea ºi eficientizarea procesului de producþie. Printre cele mai noi sisteme de acest fel, prezentate în premierã la ediþia din 2014 a Târgului Internaþional de Echipamente pentru Prelucrarea Lemnului din Atlanta este sistemul de prindere cu vid, automatizat, Check Valve Gripper, de la Joulin, sistem de vacuum bazat pe utilizarea de spumã. Potrivit lui John Eldridge, director general al Joulin America de Nord, sistemul este disponibil spre livrare pentru diverse dimensiuni. Cu sistemul potrivit, Check Valve Gripper se pot manevra de la piese mici sau imbricate, la plãci întregi, de mari dimensiuni, cu secþiuni de pânã la 30 m (100 picioare), arãta John Eldridge. “Linia Valve Gripper de prindere are deschideri deschidere mari care permit prafului, murdãriei ºi resturilor sã se scurgã prin valve, fãrã a înfunda dispozitivul”, adaugã Eldridge.

Banc de lucru CNC cu 5 axe. Primul echipament de acest fel Primul banc de lucru cu 5 axe, cu comandã numericã, a fost lansat de curând de cãtre 5AXISWORKS. Utilajul poate prelucra lemn masiv sau panouri prefabricate, precum ºi diverse alte materiale pentru a realiza diverse produse complexe din lemn (piese prototip; mobilã etc.). Dispozitivul combinã o serie de metode de fabricaþie, inclusiv frezarea cu comandã numericã pe 5 axe de lucru, care este consideratã cea mai avansatã ºi mai rapidã tehnologie de fabricaþie de la acest moment.

Realizatorii aparatului, Fedor Gridnev ºi Elena Gaidar, spun cã sperã sã cutremure industria mondialã de gen, prin noile mijloace de a fabrica diverse produse, folosind roboþi industriali chiar la birou. Ei au plecat la realizarea acestui aparat dintr-o frustrare materializatã în faptul cã echipamentele numerice cu 5 axe erau mult prea scumpe pentru designer-ii individuali. Deºi multe produse din lemn sunt realizate printrun proces de frezare, 5AXISMAKER este primul echipament de acest gen, fiind un aparat care poate fi poziþionat într-un birou, dispunând însã de o capacitate mare de tãiere ºi de posibilitatea de fabrica obiecte din lemn de mari dimensiuni. Realizatorii de echipamente cu comandã numericã spun cã, din moment ce realizeazã prototipuri, este o parte integrantã a procesului de proiectare. Dar spre deosebire de alte echipamente de gen, aduce tehnologia avansatã de lucru, pe masa de lucru a designerului.

Utilaj versatil de mortezat, cepuit ºi tãiat Voorwood Co. a lansat echipamentul M15 de mortezat, cepuit ºi tãiat. Utilajul poate fi configurat pentru a face nut-uri ºi federe la 0, 45 sau 90 de grade. Poate de asemenea realiza piese din lemn de pânã la 1,5” grosime. Îmbinãrile în unghi ascuþit pot fi de pânã la 4” lãþime, pânã la 1,5” grosime ºi de orice lungime. Productivitatea medie a unui astfel de aparat este de 1920 bucãþi pe schimbul de lucru de opt ore (echivalentul a 480 de tocuri de uºi), precizeazã specialiºtii Vorwood.

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã Alexandru Peligrad

Record:

Bloc din ”lemn” cu parter, mezanin ºi 6 nivele Ce dovadã mai bunã a calitãþilor lemnului, ca material de construcþie, decât proiectul realizat de specialiºtii canadieni, proiect pe care vi-l prezentãm în ediþia de faþã. În fapt, este vorba despre o clãdire înaltã de peste 30 de metri (96 de picioare), denumitã Wood Inovation and Design Center, care a fost inauguratã oficial pe 31 octombrie 2014, în localitatea Prince George (Prinþul George), din British Columbia (Columbia Britanicã), în Canada. Wood Inovation and Design Center (WIDC = Centrul pentru Inovare ºi Design în Lemn) a fost construitã în localitatea Prince George, din Columbia Britanicã, în Canada ºi este o clãdire înaltã de peste 30 de metri (96 de picioare), care se înscrie într-una dintre cele mai noi tendinþe în domeniul construcþiilor, respectiv utilizarea unor materiale de construcþie neconvenþionale. ”Dispunând de doar ºase nivele, ea are înãlþimea echivalentã a unei construcþii rezidenþiale cu nouã nivele, urmare a înãlþimii ceva mai mari a fiecãrui nivel, precum ºi a prezenþei unui nivel mezanin ºi a unui nivel penthouse, ultimul destinat adãpostirii sistemelor mecanice ale clãdirii”, precizeazã proiectantul acesteia, arhitectul Michael Green.

repere În lobby-ul principal existã un spaþiu demonstrativ care include mai multe tipuri de mostre din lemn, spaþiu care va permite vizitatorilor sã vadã, sã miroasã ºi sã atingã diferite tipuri de lemn. Ferestrele mari ale clãdirii oferã o frumoasã deschidere înspre stradã. Mezaninul deþine o salã de conferinþe cu 75 de locuri care va permite studenþilor din cadrul programului de master sã-ºi popularizeze munca, prin intermediul unui sistem de tip videoconferinþã. Deasupra mezaninului sunt sãli de clasã, spaþii de relaxare ºi un acoperiº plan care poate fi vizitat. Etajele superioare ale clãdirii vor adãposti birourile unor companii care vor dori sã închirieze spaþii de lucru aici.

Cea mai înaltã structurã din lemn Cunoscut pentru cercetãrile sale în domeniul construirii de clãdiri din lemn, arhitectul Michael Green din Vancouver ºi-a anunþat încã din luna mai 2014, planul de a realiza ceea ce este în prezent cea mai înaltã structurã din lemn, din America de Nord, clãdire a cãrei inaugurare oficialã a avut loc pe 31 octombrie 2014.

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

“Pentru cã nu am folosit deloc beton în partea de deasupra solului, a clãdirii, am putut adãuga un ultim nivel, peste cele ºase etaje, ca un spaþiu pentru echipamentele clãdirii”, aratã arhitectul canadian. Clãdirea, cu o suprafaþã totalã de 51.000 de metri pãtraþi a costat aproximativ 24,5 milioane dolari SUA. Ea este proprietatea municipalitãþii din localitatea Prince George ºi va adãposti activitãþile desfãºurate în cadrul noului program de masterat în ingineria construcþiilor înalte din lemn, din cadrul University of Northern British Columbia (Universitatea din Columbia Britanicã Nordicã). Dispensã specialã de la reglementãrile în vigoare Proiectul Wood Inovation and Design Center a fost realizat cu respectarea termenelor ºi bugetelor stabilite iniþial, arãtând cã ºi o construcþie din lemn poate servi ca o opþiune funcþionalã ºi de încredere pentru realizarea de proiecte durabile atât pentru sectorul public, cât ºi pentru cel privat. Arhitectul ºi constructorii clãdirii au primit o dispensã specialã pentru construirea acestei clãdiri, cu ºase nivele, deoarece legislaþia canadianã în vigoare nu permite construirea unor clãdiri din lemn cu mai mult de patru nivele. Deºi existã mai multe clãdiri înalte de pânã la 30 de nivele care încorporezã mult lemn, acestea folosesc pentru realizarea celei mai mari pãrþi din structurã barele de oþel, WIDC deosebindu-se de acestea tocmai prin faptul cã întreaga structurã a clãdirii este realizatã din lemn, cu excepþia îmbinãrilor metalice. Deºi fundaþia WIDC este din beton, iar îmbinãrile între plãcile de lemn sunt realizate cu elemente metalice, coloanele clãdirii, grinzile, pardoselile ºi acoperiºul sunt construite în totaliate din lemn. Chiar ºi liftul ºi structura de susþinere a scãrilor, ancorate în lateralul clãdirii sunt fãcute tot din lemn. “În mod tradiþional, aceste elemnete se realizeazã din oþel sau beton”, spune Green, “Acum am reuºit sã demonstrãm cã, pânã ºi puþul ascensorului se poate face cu aceste panouri din lemn natur.”.

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã lemn sã reprezinte un adevãrat ”depozit” de dioxid de carbon, dioxid de carbon care nu ar mai fi eliberat în atmosferã”, spune Michael Green. Totuºi, arhitectul canadian atrage atenþia asupra faptului cã utilizarea lemnului recoltat ar trebui sã se facã într-un mod responsabil, prin practici forestiere certificate, care sã þinã cont de capacitatea de regenerare a pãdurilor.

repere Michel Green sperã cã aceastã structurã din lemn sã fie prima dintr-un ºir mai numeros de clãdiri din lemn cu mai multe nivele. Acesta a purtat de altfel , pe parcursul ultimilor ani o adevãratã ”cruciadã” în sprijinul realizãrii de clãdiri din lemn care sã se înalþe pe mai mult de patru nivele, popularizându-ºi concepþiile în cadrul mai multor conferinþe þinute pe aceastã temã în faþa specialiºtilor din domeniu. În 2012, Michel Green a lansat în cadrul evenimentului anual TED Conference (desfãºurat pe parcursul mai multor zile, la sfârºitul lunii februarie ºi începutul lunii martie 2012) un document programatic intitulat “The Case for Tall Wood Buildings” (Subiectul Clãdirile Înalte din Lemn).

“Ne-ar plãcea sã vedem cum provincia British Columbia ar deveni un adevãrat pionier în tehnicile ºi tehnologiile necesare pentru producerea de corpuri de clãdire din lemn natur, în alte þãri cum ar fi China, unde nevoia de locuinþe multifamiliale este în creºtere într-un ritm alarmant, rim care ar putea avea efecte

puternic distructive asupra mediului “, spune Carla Smith, arhitect asociat la MGA. “Prin promovarea utilizãrii construcþiilor din lemn în zonele unde este o nevoie imperioasã pentru ridicarea unui numãr foarte mare de clãdiri în urmãtorii 50 de ani, putem îmbunãtãþii semnificativ impactul pe care construcþiile tradiþionale l-ar avea asupra nivelului emisiilor de carbon la nivel naþional ºi la nivel mondial.”, explica în continuare Carla Smith. Poate cã exemplul specialiºtilor canadieni va inspira ºi contructorii români care, iatã, au acum la dispoziþie un model tehnologic pe bazã de lemn de construcþii.

Potrivit lui Michael Green, “Designul încorporeazã o structurã simplã”, ”uscatã”, “de panouri tip-CLT (pentru podele ºi tavanuri), coloane ºi grinzi din glulam, ºi pereþi din plãci de lemn natur. Aceastã simplitate se traduce în repetabilitatea sistemului. Michael Green Arhitecture (biroul de arhitecturã deþinut de Michael Green) a dezvoltat acest sistem de construcþie a clãdirilor înalte din lemn, împreunã cu compania de inginerie Equilibrium Consulting. O ºansã pentru industria canadianã, un exemplu pentru români WIDC a fost realizat în întregime cu lemn local, cum ar fi brad Douglas, molid, hemlock (un conifer nord-american cu ace de un verde închis la culoare, care la zdobire degajã un miros asemãnãtor cu cel al cucutei) ºi cedru roºu occidental într-o acþiune ce s-a dorit a fi un semnal pozitiv pentru industria forestierã localã. “Ceea ce ne-a permis sã realizãm acest nou tip de construcþie este utilizarea de panouri din lemn natur”, a explicat Michael Green. “Aceste materiale vin sub formã de scânduri ºi foi la dimensiuni uriaºe, suficient de grose, având astfel o rezistenþã foarte bunã la foc ºi la acþiunile mecanice.”. Potrivit studiilor realizate de arhitectul Michael Green, metoda utilizatã pentru ridicarea acestei clãdiri ar putea fi folositã pentru a construi imobile cu pânã la 20 de etaje. Realizarea unui numãr mai mare de construcþii din lemn pe mai multe nivele ar avea un impact majosr ºi asupra dezvoltãrii industriei locale, British Columbia deþinând un important sector de exploatare a lemnului. De asemenea, dezvoltarea segmentului construcþiilor din lemn cu mai multe etaje ar fi beneficã ºi pentru mediu. “Un metru cub de lemn stocheazã între 1 ºi 1,6 tone de dioxid de carbon în structura sa, ceea ce ar face ca aceste clãdiri din

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã Alexandru Peligrad

Lemnul stratificat face mai mult,

cu mai puþin

Lemnul stratificat densificat din esenþe tari este cu 50% mai rezistent decât cel realizat din esenþe moi ºi are un aspect plãcut, ceea ce îl calificã pentru a fi ales în proiecte cu impact vizual.

repere LSD are numeroase avantaje faþã de alte materiale de construcþie tradiþionale. Deoarece defectele lemnului (de exemplu, nodurile) au fost eliminate ºi randomizate în straturi subþiri, LSD este mai puternic, mai drept ºi mult mai uniform decât cheresteaua tradiþionalã ºi capabil de a suporta încãrcãturi mai grele pentru deschideri mai lungi.

precis de umiditate al produsului, al defectelor vizuale ºi al gradãrii furniruirii, prin ultrasunete, fiind posibilã astfel, în cazul furnirurilor de calitate inferioarã sã fie utilizate în straturile interioare ale panoului LSD, sau pentru fabricarea de LSD pentru aplicaþii non-portante. Calitatea costã “M-am gândit sã investim într-o fabricã de producere a LSD”, îi spunea domnul Ralf Pollmeier sorei lui Doris Tegelkamp, în timpul unui prânz luat la sediul Raute, în Nastola, în anul 2010. Doamna Tegelkamp surprinsã a între-

Rivalitate polono-germanã Douã noi fabrici ultramoderne de producere a lemnului stratificat densificat (LSD, în engl. laminated veneer lumber - LVL) aparþinând unora dintre principalii actori din industria lemnului din UE (Pollmeier în Creuzburg, Germania ºi Steico în Czarna Woda, Polonia) vor intra în curând ”pe scena” europeanã a produselor de lemn manufacturate, ambele urmând sã realizeze într-o foarte mare mãsurã lemn stratificat densificat pe linii de producþie realizate de Raute. Ce anume a convins aceste douã companii vizionare sã parieze pe producþia lemnului stratificat densificat ? Din punctul de vedere al producþiei, LSD permite fabricantului utilizarea unei baze de materii prime mai cuprinzãtoare ºi mai ieftine, tehnologia LSD oferind un randament mai bun faþã de alte produse de lemn manufacturate: 48% randament pentru LSD (la buºtean) faþã de 31% randament pentru lemnul lamelat încleiat (glulam). În plus, în cazul fabricãrii de LSD, randamentul este în continuare maximizat de cãtre producãtor, prin stabilirea conþinutului

100

bat: “Am crezut cã am convenit sã investim în construirea unei fabrici de producere a placajelor, mai întâi?”. La început s-au purtat o serie de discuþii cu cei de la Raute pentru a extinde capabilitãþile de producþie ale fabricii Pollmeier de prelucrare a fagului, dar dupã ce subiectul LSD a fost adus în discuþie, decizia de a investi într-un astfel de segment - – producþia de LSD de fag, ceva ce nimeni nu a mai fãcut înainte a fost luatã în câteva minute. “Dacã ne uitãm la þãrile Europei Centrale, vedem cã acestea dispun de reurse forestiere bogate,” explica Jan Hassan, purtãtorul de cuvânt al Pollmeier. “În pãduri lemnul de esenþã tare are o pondere de 22-25%. Dar între produsele din lemn manufacturate folosite pentru realizarea structurilor din lemn, esenþele tari au o pondere de doar 1-2%. Lemnul de esenþã tare era folosit de obicei în producþia de mobilier, dar în ultimii ani acesta a fost înlocuit în mare mãsurã de produsele de tip panou. Totodatã, rezervele forestiere de pãduri compuse din esenþe tari sunt la niveluri record ºi continuã sã creascã. În Germania, doar 40% din rata medie de creºtere a pãdurilor compuse din esenþe tari este recoltatã anual.” Prin urmare, produsul BauBuche Pollmeier vine, de asemenea, ºi în întâmpinarea nevoilor silvicultorilor, care sunt în cãutarea de noi pieþe pentru lemnul de esenþã tare.

Compania germanã Pollmeier, specializatã în prelucrarea lemnului de esenþã tare, a investit în echipamente de producþie a LSD suma de 105 milioane EUR. Noua fabricã din Creuzburg are o capacitate de 180.000 m³, iar produsul obþinut, care este comercializat sub numele de BauBuche, ar putea avea un viitor mare pe piaþa produselor din lemn stratificat. Combinaþia constând în abundenþa materiei prime (fagul, lemn de esenþã tare) ºi creºterea pieþei de produse manufacturate din lemn ar putea fi reþeta de succes pentru compania germanã. În prezent, toate celelalte fabrici de LSD folosesc lemn de esenþã moale (de obicei rãºinoase pentru fabricarea produselor lor).

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã Fagul, ideal pentru prelucrare Motivul pentru care fagul este subutilizat în structurile din lemn se datoreazã complexitãþii procesului de prelucrare, comparativ cu cel al rãºinoaselor. Nodurile mai mari ºi uscarea mai dificilã fac procesul de prelucrare a fagului mai costisitor. “98% dintre structurile din lemn din Europa sunt construite din rãºinoase, 95% dintre ele fiind reprezentate de molid. Produsul BauBuche este realizat în douã variante: S ºi Q. Varianta S este folositã în principal în producþia de componente sub formã de stinghii, fiind tãiatã longitudinal în grinzi mici, în secþiuni transversale de 80 mm. Varianta Q este utilizatã în special pentru panouri de perete portante ºi ca parte a elementelor compozite, fiind realizatã special pentru a rezista la deformãri. Pollmeier a identificat deja ºapte pieþe þintã unde vor fi promovate iniþial produsele BauBuche: Germania, Austria, Elveþia, Italia, Franþa, Scandinavia ºi Marea Britanie. De asemenea, Pollmeier are planuri pentru a pãtrunde în SUA ºi Japonia. Înaintea competiþiei: Firma Raute are peste 30 ani de experienþã în furnizarea de tehnologie de fabricare a LSD pentru industria produselor manufacturate din lemn. Succesul Raute în producþia de utilaje pentru fabricarea de LSD este dat de modul de conducere al întregului proces tehnologic: de la cunoaºterea detaliatã a pieþei LSD ºi înþelegerea cuprinzãtoare a dinamicii materiilor prime, pânã la manipularea ºi presarea la cald a acestora. Raute este la ora actualã singura companie din lume capabilã sã ofere o fabricã la cheie pentru producþia de LSD în orice locaþie geograficã de pe glob. Piaþa LSD creºte Piaþa mondialã a LSD este în creºtere. În 2013, consumul de LSD din întreaga lume a contabilizat un total de 3,3 milioane de m³ (10% creºtere comparativ cu 2012). Pânã în 2018, consumul global de LSD se estimeazã sã creascã la 5,2 milioane m³, realizând o creºtere medie anualã de 12%.

În cazul fagului, aspectul lemnului este total diferit de cel al rãºinoaselor, ceea ce ar putea sã stimuleze alegerea sa de cãtre arhitecþi ºi designeri. ”Lemnul stratificat densficat din rãºinoase are o performanþã structuralã bunã, dar calitatea sa, din punct de vedere vizual, este slabã ºi de aceea el este folosit în special în locuri unde nu se vede. Produsul nostru este superior altor produse comparabile folosite pentru structuri”, explicã Jan Hassan. “Lemnul stratificat densficat din esenþe tari este cu 50% mai rezistent decât cel realizat din esenþe moi ºi are un aspect plãcut, ceea ce îl calificã pentru a fi ales în proiecte cu impact vizual”, explicã acesta.

În mod similar, LSD câºtigã cotã de piaþã în Australia, în multe aplicaþii legate de construcþiile de clãdiri, care, în trecut, erau dominate de utilizarea lemnului de esenþã tare, a glulam-ului ºi oþelului. Consumul de LSD în Australia, în 2013 a ajuns la 212.000 m³, estimându-se o creºtere cu o ratã medie anualã de 4% pânã în 2018. Tehnologia LSD trece astãzi printr-un punct cotiturã stimulatã de cererea în creºtere a utilizatorului final, datoritã proprietãþilor de nivel superior ale LSD, combinatã cu interesul fabricilor de produse din lemn, ca urmare a randamentului maxim ºi al profit mai mare oferit de LSD.

Ratele de utilizarea a structurilor din lemn ºi LSD continuã sã creascã în Europa; consumul UE de LSD s-a mãrit de la 172.520 m³ în 2009 la 209.000 m³ în 2013 (creºtere de 21% în ultimii cinci ani), iar exporturile UE de LSD sunt excluse. În America de Nord, structurile din lemn sunt utilizate în mai mult de 90% dintre construcþiile noi de clãdiri joase, iar rata de utilizare a LSD creºte în mod constant. Cererea localã de LSD se estimeazã cã va ajunge la 3,2 milioane m³ pânã în 2018, ceea ce reprezintã o mãrire cu 78% faþã de 2013. Susþinut de subvenþiile guvernamentale, acordate la contractarea de credite ipotecare pentru ridicarea de case eficiente energetic ºi rezistente la cutremure, consumul de LSD pe piaþa japonezã a ajuns la la un nivel de 248.000 m³ în 2013, ceea ce reprezintã creºtere de 5% comparativ cu 2012.

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

101

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã

102

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

103

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã

104

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

105

Hale, construcĹŁii metalice

106

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConstruCþii lemn, tâmplãrie lemn, mobilã

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

107

Hale, construcţii metalice Romulus Cristea

Tehnici 3D

pentru realizarea de structuri metalice autoportante Imprimarea 3D a devenit aproape banalã, dacã ne referim la realizarea unor piese din material plastic destinate industriei auto sau chiar la aplicaþiile din industria alimentarã. În ultimele luni, mai multe companii din întreaga lume au anunþat faptul cã dispun de imprimante ultraspecializate care pot prelucra metale. În prezent, cercetãtorii de la Universitatea din Carolina de Nord au pus la punct o tehnologie de imprimare 3D cu ajutorul cãreia se pot fabrica o întreagã gamã de structuri metalice autoportante. repere

Metode inovatoare de modelare fãrã laser a metalului

Oxidul de pasivizare stabilizeazã microstructurile

Profesor în inginerie chimicã ºi biomolecularã la Universitatea din Carolina de Nord, dr Michael Dickey a explicat cã este foarte dificil sã creezi structuri stabile pornind de la substanþe lichide, acestea având, dupã cum se ºtie, tendinþa accentuatã de a se deforma. „Noi am constatat pe durata experimentelor desfãºurate cã un aliaj metalic lichid format din galiu ºi indiu reacþioneazã la oxigenul din aer, la temperatura camerei, formând un gen de armurã care permite structurii de metal lichid sã-ºi pãstreze formele”, a declarat profesorul Michael Dickey.

Realizarea unor structuri metalice cu imprimante 3D nu e la fel de uºoarã ca în cazul unor componente din material plastic. Tehnologia din domeniu începe însã sã se dezvolte vertiginos, iar rezultatele nu se lasã aºteptate prea mult. NASA, agenþie reponsabilã cu programul spaþial public al Statelor Unite ale Americii ºi de cercetare aerospaþialã civilã ºi militarã pe termen lung, a dezvoltat deja o tehnologie care utilizeazã fuziunea selectivã cu laser pentru a produce piese metalice complexe, de tipul celor utilizate la motoarelor de rachetã. Metoda necesitã însã deþinerea unui laser de înaltã energie.

Galiul este elementul chimic care are numãrul atomic 31. Galiul nu se gãseºte, în naturã, în forma sa elementarã, dar se gãseºte, sub formã de sare de galiu, în minereurile de bauxitã sau în cele de zinc. Interesant este cã acest metal are punctul de topire la 30 de grade Celsius, iar cel de fierbere la 2.204 grade Celsius. Indiul este un element chimic din categoria metalelor, avînd numãrul atomic 49. Indiul este maleabil, de culoare alb-argintiu, se gãseºte în cantitãþi mici în blendã ºi este folosit la acoperirea suprafeþelor metalice, în unele aliaje etc.

Prelucrarea materiilor prime intrã într-o nouã erã. Tehnologia pusã la punct de cercetãrorii de la Universitatea din Carolina de Nord este mult mai versatilã ºi mai puþin costisitoare decât cea dezvoltatã la NASA, iar fabricarea structurilor metalice autoportante au la bazã metode inovatoare de modelare a metalului lichid la temperatura mediului ambiant.

Spre deosebire de metodele tradiþionale care folosesc modelarea metalului în lungul unui plan sau pe un singur nivel, echipa de cercetãtori americani a ales sã dezvolte mai multe tehnici care permit crearea de structuri metalice lichide mobile ºi care pot fi modelate ºi deplasate în sus ºi în jos. Tehnica are deja aplicabilitãþi deosebite în industria componentelor electrice realizate tridimensional. O pojghiþã foarte subþire (de aproximativ un nanometru grosime, ceea ce corespunde unui fragment de metal care conþine circa patru atomi) de oxid de pasivizare se formeazã rapid pe suprafaþa metalului lichid ºi stabilizeazã microstructurile chiar dacã au o vâscozitate scãzutã ºii reþine energia de suprafaþã a lichidului. Deoarece noua structurã formatã are interiorul lichid, aceasta tinde sã fie casantã dar în acelaºi timp poate fi manevratã. Pasivizare este procesul de oxidare forþatã a metalelor prin intermediul unor procedee chimice. Stratul de oxid rezultat în urma pasivizãrii are câþiva microni grosime, suficienþi însã pentru a împiedica oxigenul din aer sã intre în contact cu suprafaþa metalicã.

108

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Hale, construcţii metalice Stabilizare sub forma „stivei de portocale de la supermarket” Referitor la structurile realizate din indiu ºi galiu, dr Michael Dickey spune cã „ele nu se prãbuºesc sub propria greutate, dar lovite sau miºcate viguros, se rup”. Soluþia adoptatã pentru imprimantele 3D, pentru a putea realiza structuri metalice, a fost aceea de a „aºeza” picãturi de metal lichid, una peste alta, dupã modelul „unei stive de portocale dintr-un supermarket”, dupã cum spun cercetãtorii. În acest mod, picãturile de metal îºi vor menþine forma pe mãsurã ce vor adera una la alta. O altã metodã folositã de cercetãtori constã în injectarea metalului în forme de polimer. Dupã injectare matriþele pot fi dizolvate, la final rãmânând forma metalului. Specialiºtii din domeniul construcþiilor spun cã noile metode apãrute în ultimul timp, de modelare a metalului prin imprimare 3D vor reduce costurile, timpul de execuþie ºi permit realizarea de forme la care nimeni nu s-ar fi gândit pânã în prezent. Imprimarea 3D (în englezã „3D printing”) este un proces de formare a unui obiect solid tridimensional de orice formã, realizat printr-un un proces aditiv, în cazul în care straturi succesive de material sunt stabilite în diferite forme. Imprimarea 3D este, de asemenea, consideratã distinct de la tehnicile de prelucrare tradiþionale, care se bazeazã în principal pe eliminarea materialelor prin metode cum ar fi tãiere sau de foraj (procesele substractive). O imprimantã 3D este un tip limitat de robot industrial, care este capabil de a efectua acest proces sub control computerizat. Imprimarea 3D în oþel va revoluþiona industria construcþiilor Se spune despre imprimarea 3D cã este tehnologia care va aduce o nouã revoluþie industrialã. Deºi aceastã tehnologie a apãrut în anii ‘80, fiind folositã iniþial de companiile cu bugete foarte mari, precum cele din industria aerospaþialã, militarã sau de echipele de Formula 1, în prezent ea s-a dezvoltat atât de mult încât a ajuns sã fie utilizatã, la un anunit nivel, chiar ºi în domeniul casnic. Imprimantele actuale permit utilizarea ºi modelarea a peste 40 de materiale. Fascicole de electroni pentru modelarea metalului Suedezii de la compania Arcam au inventat ºi ei o imprimanta care poate modela metale. Un fascicol dirijat de electroni topeºte pudra metalicã ºi o modeleazã în orice formã posibilã. Aºa funcþioneazã imprimanta 3D a firmei suedeze, o companie a cãrei valoare de piaþã a crescut de cinci ori în ultimii ani. „Multe companii încã se concentreazã pe ceea ce obþin în momentul în care utilizeazã aceste imprimante când produc prototipuri. Dar ca sã profiþi din plin de avantajele imprimantelor 3D, trebuie sã treci la producþia în serie”, spune Magnus René, preºedintele companiei ARCAM.O astfel de imprimantã capabilã sã modeleze metalul costã 1 milion de dolari, deci le este accesibilã doar marilor companii. Un alt model de imprimantã 3D care produce obiecte din metal a fost realizatã de o echipã de la Universitatea Tehnicã din Michigan . Imprimanta americanilor este o combinaþie dintre un aparat de sudurã de mici dimensiuni ºi un sistem motorizat de deplasare a capului de sudurã pe douã dimensiuni, combinat cu o platformã mobilã, toate fiind comandate de un controller simplu. Echipa din Michigan au înlocuit capul de extrudare al unei imprimante 3D cu plastic cu un aparat de sudurã. Proiectul este „open source”, fiind publicat pentru a putea fi reprodus sau îmbunãtãþit.

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

109

Hale, construcţii metalice

Aura Alexa Ioan

Ce a determinat volumul construcþiilor

de hale industriale

Piaþa materialelor de construcþii, care reprezintã circa o treime din sectorul total al construcþiilor, nu va creºte cu mai mult de 5% anul acesta, dupã ce în 2013 a ajuns la o valoare de 3,2 miliarde de euro, nivel aproximativ similar cu cel din 2012. Nu acelaºi lucru se poate spune despre piaþa online a materialelor de construcþie, a cãrui dinamicã este de patru ori mai accentuatã. Avantajele spaþiilor industriale: România, a doua piaþã din Europa Eficienþa unei construcþii de acest tip, porneºte odatã cu proiectarea, care se realizeazã în funcþie de destinaþia viitoarei construcþii. De exemplu, dacã hala industrialã urmeazã sã gãzduiascã utilaje de producþie, construcþia trebuie sã aibã în vedere spaþii interioare voluminoase, stâlpi perfect dimensionaþi, înãlþimi mari ºi cãi de acces facile. În cazul unei hale agricole, accentul este pus nu pe structurã, ci pe confort termic ºi materiale izolante, menite sã pãstreze o temperaturã optimã. Segmentul industrial al pieþei imobiliare din România este considerat ca având cel mai ridicat potenþial de creºtere în urmãtorii doi-trei ani, susþine Gabriel Sfetcu, directorul departamentului industrial al companiei de consultanþã imobiliarã Cushman & Wakefield, iar afacerile cu terenuri sunt primele vizate, pentru adevãraþii investitori. Unul din cele mai importante avantaje pe care le are þara noastrã ºi care justificã potenþialul de dezvoltare de spaþii industriale este dat de faptul cã România reprezintã, ca marime, a doua piaþã de consum din Europa. Acest fapt motiveazã volumele de marfã comercializate în þarã

repere La preþul redus al terenurilor se adaugã costul construcþiei de depozite, care a scãzut în comparaþie cu ultimii doi ani, din cauza scãderii preþurilor materialelor de construcþie. Aceste douã aspecte s-aurefelctat într-un nivel mai scãzut al chiriilor pentru spaþiile logistice construite în acest an. Totuºi, tendinþa carese observã, este aceea de a se construi la cerere, ca urmare a fricii investitorilor de a mai risca ºi a construi speculativ.

110

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ºi, implicit, volumele de depozitare necesare distribuþiei acestora. Pe de altã parte, segmentul de retail are încã nevoie de expansiune, în special pentru acele companii noi intrate pe piaþã, care au ajuns la doar 20-30% din capacitate în România. Aceste companii vor continua sã îºi extindã reþelele de magazine ºi vor avea nevoie de spaþii pentru logisticã ºi distribuþie. Preþurile terenurilor pentru dezvoltãri industriale este de 25-40 euro/mp Un argument important atunci când un dezvoltator decide sã investeascã într-un anumit segment al pieþei imobiliare este dat de preþul terenurilor, la care se adaugã costul construcþiei. Preþurile terenurilor pentru dezvoltãri industriale sunt foarte bune în acest moment, fiind cuprinse între 25 ºi 40 euro/ mp. Existã ºi terenuri mai scumpe, cu o locaþie foarte bunã sau care oferã acces la utilitãþi. În 2008 însã, cel mai ieftin teren care se putea gãsi pe piaþã varia între 35-60 euro /mp. În prezent, stocul de spaþii de logisticã de clasa A din România nu depãºeºte pragul de un milion de mp, stoc de care, de exemplu, beneficiazã Budapesta. Oconsecinþã a acestei realitãþi este ºi faptul cã cererea de spaþii logistice moderne, în locaþii cheie, este în crestere. Astfel de locaþii sunt: -Turda, datoritã finalizãrii tronsonului autostrãzii Transilvania; -Viitoare porturi fluviale, ca urmare a necesitãþii intensificãrii transportului pe Dunãre, ce va conduce la eficientizarea costurilor; -Craiova, Piteºti ºi alte viitoare oraºe-cheie, datoritã investiþiilor Ford, Renault etc.; -Portul maritim din Constanþa, pentru noile relaþii cu portul olandez din Rotterdam, a cãrui capacitate este depãºitã ºi necesitã transfer cãtre cel al Constanþei. -Arad, principala poartã de intrare în România, dinspre vest.

Hale, construcţii metalice Portul Constanþa reprezintã un avantaj al României luat în calcul, întrucât tranzitarea mãrfurilor prin România cãtre Europa Centralã ºi de Vest este mai scurtã faþã de vechile rute cu aproximativ 4.000 km.Volumul de mãrfuri tranzitate este în creºtere, datoritã faptului cã porturi precum Hamburg sau Rotterdam sunt saturate ºi nu prea se mai pot extinde pentru a putea procesa volumele crescute de mãrfuri. Avantajul României: forþa de muncã ieftinã! Din punctul de vedere al dezvoltatorilor de spaþii industriale destinate activitãþilor de producþie, România poate oferi în continuare forþã de muncã relativ ieftinã, dar calificatã. În plus, întoarcerea persoanelor calificate din þãrile strãine va contribui la calitatea construcþiilor, disponibilitatea ºi competitivitatea acestora, ca urmare, preþurile vor cobori odatã cu cele ale materialelor de construcþie. Un motiv îl reprezintã manufacturarea, întrucât România concureazã cu þãrile vecine, dacã ne gândim la companii mari din Asia sau America de Nord, care doresc sã investeascã în construcþia unor noi fabrici pentru producþie. Aceste companii se uitã la regiuni ºi nu se focuseazã pe o anumitã þarã. Un alt avantaj îl reprezintã faptul cã România încã are atuul unei forþe de muncã ieftinã în comparaþie cu þãrile vecine ºi deþine o poziþie strategicã în Europa Centralã ºi de Est – din punct de vedere a accesului la Marea Neagrã – ºi cãtre þãri precum: Rusia, Turcia sau Ucraina. Un alt motiv pentru care dezvoltatorii sunt atraºi în prezent de investiþiile în sectorul industrial este tendinþa cererilor de spaþii logistice mici, cu suprafeþe cuprinse între între 1.000 ºi 3.000 mp. Aceastã tendinþã a apãrut datoritã schimbãrilor din piaþã odatã cu apariþia recesiunii economice, întrucât multe companii de distribuþie ºi operatori logistici îºi restrâng activitatea. Primul trimestru al anului a adus tranzacþii cu spaþii industriale de peste 30.000 mp, de trei ori mai mult faþã de volumul tranzacþiilor înregistrat în aceeaºi perioada a anului, potrivit unei analize recente a companiei de consultanþã imobiliarã CB Richard Ellis (CBRE). Volumul lucrãrilor de construcþii la clãdirile nerezidenþiale a crescut cu 25,9% Conform datelor de la INS, în 2014, volumul lucrãrilor de construcþii (serie brutã) a scãzut, faþã de 2013, cu 1,7%, scãdere evidenþiatã la lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu

repere Cea mai mare pondere în piaþa tranzacþiilor, 70%, au avut-o spaþiile de distribuþie, în timp ce tranzacþiile cu spaþii de producþie au avut o cotã de 30%. În ceea ce priveºte chiriile spaþiilor industriale din Bucureºti, în primul trimestru acestea au coborât pânã la 4,15 euro/mp, în scãdere cu 2,35% faþã de trimestrul precedent ºi cu 11,70% faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, se mai aratã în analiza CBRE. Printre principalele tranzacþii anunþate în acest an se numãrã Golden Foods, care a preînchiriat 6.000 mp spaþii de depozitare în Millenium Logistic Park, Saint-Gobain Construction Products – 3.260 mp în Bucharest West, Pet Centar – 1.065 mp în Mega Center ºi Schachermayer – 1.700 mp în Centrul de distribuþie Monsena.

8,5%, respectiv cu 3,3%. Lucrãrile de construcþii noi au crescut cu 0,4%. Pe obiecte de construcþii, construcþiile inginereºti au scãzut cu 6,9%. Creºteri s-au înregistrat la clãdirile nerezidenþiale cu 9,2% ºi la clãdirile rezidenþiale cu 1,8%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi la lucrãrile de reparaþii capitale ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 7,1%, respectiv cu 0,4%. Lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente au crescut cu 4,1%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii a scãzut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile rezidenþiale cu 1,3%, respectiv cu 0,1%. Clãdirile nerezidenþiale. au crescut cu 8,7%. Pe obiecte de construcþii, au scãzut construcþiile inginereºti cu 26,9% ºi clãdirile nerezidenþiale cu 22,4%. La clãdirile rezidenþiale, volumul lucrãrilor de construcþii a crescut cu 20,5%. În 2014, comparativ cu 2013, volumul lucrãrilor de construcþii, serie brutã, a scãzut cu 12,3%. Pe elemente de structurã s-au înregistrat scãderi astfel: lucrãrile de reparaþii capitale cu 20,0%, lucrãrile de întreþinere ºi reparaþii curente cu 11,5% ºi la lucrãrile de construcþii noi cu 10,9%. Pe obiecte de construcþii, volumul lucrãrilor de construcþii, a scãzut la construcþiile inginereºti ºi la clãdirile nerezidenþiale cu 25,9%, respectiv cu 0,2%. Clãdirile rezidenþiale au crescut cu 41,8%. Pe obiecte de construcþii au scãzut construcþiile inginereºti cu 26,9%. Clãdirile rezidenþiale ºi clãdirile nerezidenþiale au crescut cu 39,2%, respectiv cu 2,2%. Iar anul 2015 se anunþã a fi unul la fel de bun.

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

111

Hale, construcĹŁii metalice

112

infoConstruCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Hale, construcĹŁii metalice

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

113

Hale, construcĹŁii metalice

114

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Hale, construcĹŁii metalice

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

115

Hale, construcĹŁii metalice

116

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

acoperiÂŞuri

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

117

acoperiªuri Maria Demetriad

Doi lideri, douã abordãri, douã opþiuni

Expuse soarelui puternic, ploii, vântului, zãpezii, frigului, ferestrele de mansardã rezistã multor intemperii. Pentru producerea acestora este necesarã o concepþie unitarã, precum ºi o tehnologie mult mai dezvoltatã decât pentru producerea ferestrelor verticale. Dar, dacã soluþii tehnologice existã cu duiumul, cu totul altfel se întâmplã în piaþã, acolo unde, pe piaþã, concurenþa este acerbã. Pentru a avea o imagine cât mai corectã, analizãm opinii ale celor mai importante companii din domeniu: Velux, unul dintre liderii mondiali ai cifrei de afaceri, ºi Fakro, liderul mondial al vânzãrilor. Totul începe cu mansarda Reprezentanþii Velux au abordat o strategie ”utilitarã”, pentru a identifica noi clienþi, aducând în faþa acestora soluþii complete pentru rezolvarea solicitãrilor. De aceea, Velux porneºte concomitent, atât de la calitatea ofertei, cât ºi de la preþul mediu pe metru patrat, pentru amenajarea unei mansarde, care se ridicã la circa 200 de euro, de trei-patru ori mai mic decât pentru construcþia unei locuinþe. Execuþia unei mansarde este mai rapidã decât în cazul construcþiei unei noi locuinþe, între douã ºi patru sãptãmâni, infrastructura utilitarã fiind existentã, iar autorizaþiile de construcþie fiind eliberate într-un timp mult mai scurt. “Din punct de vedere economic, investiþiile fãcute în amenajarea unui pod nelocuit sunt semnificativ reduse, comparativ cu ridicarea din temelii a unei anexe la locuinþa deja existentã, sau cu achiziþionarea unei locuinþe.

RepeRe Costul redus de construcþie este unul din principalele motive pentru care proprietarii de imobile se orienteazã cãtre realizarea unei mansarde. “În contextul actual, din ce în ce mai mulþi oameni care dispun de un pod nelocuit, folosit pentru depozitare, se orienteazã cãtre o astfel de soluþie. Putem spune cã se contureazã o tendinþã, deoarece, oamenii încep sã înþeleagã avantajele estetice ºi economice ale amenajãrii mansardei, ºi anume, cã printr-o investiþie minimã pot beneficia de o locuinþã completã la mansardã, de un spaþiu boem ºi atrãgãtor de locuit, care, de cele mai multe ori, este mai mare decât suprafaþa unui apartament nou construit”.

118

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Bugetul alocat va fi unul rezonabil, deoarece infrastructura ºi utilitîþile sunt deja create, iar prin reabilitare termicã, investiþiile la sistemul de încãlzire se micºoreazã, deoarece se reduc pierderile de cãldurã pentru întreaga locuinþã”, a declarat Hans Wreifalt, director general al Velux Romania, pentru Ziarul financiar. “Preþul mediu pe metru patrat pentru amenajarea unei mansarde depinde de la caz la caz, în funcþie de mai multe variabile: de suprafaþa podului, de materialele folosite, ceea ce se pãstreazã ºi de ceea ce se foloseºte din structura anterioarã. De exemplu, unii proprietari nu au nevoie sã schimbe învelitoarea, alþii da, ºi astfel, costul total este diferit. În medie, putem aproxima cã preþul mediu pe metru patrat poate fi de aproximativ 150-200 de euro la cheie”, a declarat la rândul sãu Alexandra Maier, arhitect al Velux Romania.

acoperiªuri

RepeRe Fakro este prima companie care a introdus pe piaþã o ofertã completã de ferestre de mansardã care au Clasa de siguranþã III. Ferestrele cu articulare medianã sunt tipul de bazã al ferestrelor de mansardã, asigurã ventilarea ºi luminarea încãperii. Aceste ferestre se rotesc în jurul axei mediane pânã la 180° în vederea curãþãrii geamului exterior sau operãrii accesoriilor exterioare. Ferestrele cu dublã articulare, în afarã de luminarea ºi ventilarea încãperii, asigurã accesul spre o priveliºte neîngrãditã atunci când cerceveaua este deschisã.

Din totalul cheltuielilor, ferestrele reprezintã aproape 20% din investiþia într-o mansardã, fiind piese importante în condiþiile în care asigurã iluminarea încãperii ºi aerisirea acesteia. Preþul unor astfel de ferestre poate depãºi în unele cazuri ºi 600 de euro, însã acestea sunt complet automate, închizându-se ºi deschizându-se singure, putând fii chiar ºi programate la anumite ore ale zilei. “Preþurile ferestrelor de mansardã încep de la 189 de euro ºi ajung pânã la 630 de euro, pentru cea mai inteligentã fereastrã de mansardã, acþionatã prin telecomandã cu afisaj digital, prin care se pot crea programe personalizate. Spre exemplu, fereastra se poate deschide în fiecare dimineaþã la ora 8 ºi sã se închidã seara, la ora 7. Fereastra este dotatã de asemenea cu senzor de ploaie, care permite închiderea automatã, lãsând clapeta de ventilare deschisã, pentru aerisire”, a explicat Maier. Soluþia completã presupune alegerea produselor potrivite pentru fiecare gol din acoperiº unde se instaleazã ferestre de mansardã. Imaginea alãturatã prezinta tipurile de produse care se pot instala pentru fiecare gol din acoperiº. Compania asigurã calitatea unui sistem integrat ºi conceput de la exterior spre interior de un singur producãtor pentru toate tipurile de produse ºi componente, ca pãrþi integrate ale aceluiaºi sistem. Deoarece produsele sunt concepute, produse ºi testate în cadrul grupului, alegerea unei soluþii complete garanteazã potrivirea perfectã a produselor, pentru un maxim de confort. În anul trecut, grupul Velux a avut un profit de 179 de milioane de euro iar, la nivel mondial a înregistrat încasãri de 2,2 miliarde de euro.

ticile produselor: Ferestrele de mansardã sunt frecvent folosite ca un element intrinsec al designului interioarelor contemporane. Toate ferestrele Fakro oferã o combinaþie impresionantã de calitate, funcþionalitate ºi aspect estetic. Compania polonezã a contribuit în mod special la dezvoltarea întregului sector al ferestrelor de mansardã, deþinând propriul centru de cercetare ºi dezvoltare în care lucreazã mai mult de 100 de ingineri ºi deþine peste 100 de brevete. Designul ferestrelor Fakro permite pãtrunderea unei cantitãþi mai mari de luminã în orice încãpere. Fereastra ProSky are o înãlþime mai mare decât alte ferestre, permiþând astfel o mai bunã luminare a camerei ºi o distribuþie mai eficientã a luminii. Cu cât fereastra este montatã mai sus, cu atât camera este luminatã mai bine, iar poziþionarea mânerului în partea de jos a cercevelei permite montajul la o înãlþime corespunzãtoare. Pentru a limita numãrul efracþiilor prin ferestrele de mansardã, Fakro a introdus sistemul inovator TopSafe de con-

solidare a structurii ºi feroneriei ferestrelor sale de mansardã. Fereastrele panoramice FEL sunt construite ca ºi fereastrele cu dubla articulare unde articularea superioarã prezintã 2 unghiuri de deschidere: la un unghi de 40°, iar, dupã deblocarea siguranþei, la un unghi de 68°. Dimensiunile mari ale acestor ferestre permit ieºirea pe acoperiº pentru lucrãri de întreþinere ori chiar pentru evacuare în caz de pericol. Ferestrele termoizolante de acces pe acoperiº sunt destinate spaþiilor locuibile ºi asigurã ieºirea în siguranþã pe acoperiº pentru eventualele lucrãri de întreþinere. Ferestrele de mansardã Fakro sunt cele mai vândute din lume, una din trei ferestre de mansardã cumpãrate fiind produsã de compania polonezã. Acest tip de ferestre de mansardã sunt cãutate graþie calitãþii ireproºabile, modului uºor de operare dar ºi a garanþiei de zece ani.

Fakro mizeazã pe inovaþie De cealaltã parte, reprezentanþii Fakro mizeazã exclusiv pe calitate ºi succes, în atragerea eventualilor clienþi, pornind de la caracteris-

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

119

acoperiÂŞuri

120

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

acoperiÂŞuri

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

121

acoperiÂŞuri

122

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

acoperiÂŞuri

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

123

acoperiÂŞuri

124

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

acoperiÂŞuri

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

125

acoperiÂŞuri

126

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

acoperiÂŞuri

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

127

acoperiÂŞuri

128

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConfeCĹŁii metaliCe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

129

ConfeCţii metaliCe

Teodora Chiorean

Sisteme de depozitare industrialã

Depozitele de distribuþie sunt spaþii, respectiv, puncte de stocare, implantate în drumul fizic al unui produs de la producãtor la utilizatorul final. Trebuie însã fãcutã distincþie între noþiunea de ”magazie” ºi cea de ”depozit”. Se apreciazã cã magazia este spaþiul de depozitare dedicat materiilor prime, materialelor, în general bunurilor aflate în curs de prelucrare sau utilizare într-o unitate scurtã de timp, iar depozitul are rolul de a pãstra, în condiþii perfecte de siguranþã calitativã ºi cantitativã, mãrfurile destinate prelucrãrii pe termen lung sau desfacerii directe cãtre clienþi.

RepeRe Unele depozite sunt în întregime automatizate, fãrã muncitori în interior. Paleþii ºi produsele sunt manevrate cu un sistem de transportoare automatizate ºi depozitare automatizatã, cu ajutorul maºinilor de recuperare coordonate de cãtre conducãtorii de logisticã programabilã ºi de cãtre computerele cu softuri de logisticã. Aceste sisteme sunt adesea instalate în depozitele rãcite, unde temperaturile sun pãstrate la niveluri joase pentru a împiedica deteriorarea produselor ºi, de asemenea, acolo unde terenul este scump, deoarece sistemele de depozitare automatizate pot folosi spaþiul vertical eficient.

130

Urmãrirea economicã ºi tehnicã a mãrfurilor Noþiunea de ”depozit” poate fi definitã din punct de vedere economic, cât ºi din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere economic, depozitul reprezintã unitatea de bazã în cadrul proceselor de aprovizionare tehnico-materialã, care cuprinde totalitatea stocurilor de materiale sau produse finite, pãstrate în cadrul întreprinderii, în vederea aprovizionãrii neîntrerupte a secþiilor ºi atelierelor ºi pentru asigurarea ritmicitãþii livrãrilor cãtre beneficiari. În prima jumãtate a secolului al XX-lea, perspectiva asupra depozitãrii, în domeniul conseptual ºi practic, a fost caracterizatã de urmãtoarele aspecte: - caracterul static – rolul depozitului consta exclusiv în pãstrarea mãrfurilor; - necorelarea cu alte activitãþi logistice (atenþia utilizatorilor de spaþii de depozitare era focalizatã numai asupra costurilor generate);

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

- preocupãrile limitate pentru creºterea eficacitãþii (eforturile de îmbunãtãþire a eficacitãþii erau orientate prioritar spre producþie); - accentul pe resursele umane (forþa de muncã era necostisitoare, iar depozitarea presupunea realizarea manualã a majoritãþii activitãþilor). Din punct de vedere tehnic, în prezent, depozitele sunt formate din totalitatea construcþiilor sau suprafeþelor special amenajate, împreunã cu utilajele, instalaþiile ºi dispozitivele necesare efectuãrii diverselor operaþii, în vederea pãstrãrii materialelor sau produselor finite. Depozitele industriale sunt echipate cu platforme pentru a încãrca ºi descãrca mijloacele de transpot auto, fiind uneori încãrcate direct de la cãile ferate, aeroporturi sau porturi. Ele sunt, de asemenea, dotate cu macarale ºi elevatoare de furcã pentru a transporta bunuri, care sunt aºezate, de obicei, pe paleþi standard ISO.

ConfeCţii metaliCe Direcþia ºi urmãrirea materialelor depozitate este coordonatã cu ajutorul WMS (Warehouse Management System), o bazã de date coordonatã de soft. WMS este folosit de personalul responsabil cu logistica pentru a îmbunãtãþi eficienþa depozitului prin pãstrarea unui inventar corect, care înregistreazã tranzacþiile depozitului.

depozitare prin utilizarea spaþiului pe verticalã, fiind totodatã soluþia optimã cost-eficienþã, având avantajul accesului direct la fiecare palet în parte, cu ajutorul utilajelor de manipulare. Frame-rile (ramele verticale) pot ajunge pânã la 12-13 m. În funcþie de soluþia doritã, capacitatea de încãrcare poate sã ajungã pânã la 2.000 de kg/palet.

Depozitarea tradiþionalã a intrat în declin, în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, cu introducerea treptatã de Just in Time (JIT), promovând livrarea produsului direct de la fabricã la comerciantul final sau de la fabricanþii de pãrþii direct la o fabricã de scarã mare, ocolind depozitele intermediare. Depozitele industriale moderne sunt folosite frecvent de cãtre fabricanþi/exportatori, ca punct de dezvoltare a outlet-urilor de comerþ cu amãnuntul într-o regiune specialã sau alta. Acest concep reduce costul final al produsului în drumul sãu spre consumator, sporind astfel raportul de vânzare a producþiei.

Sistemele de rafturi Drive-In au avantajul de a mãri substanþial densitatea de depozitare a paleþilor cu mãrfuri, prin eliminarea culoarelor de acces laterale, stivuitoarele având posibilitatea sã acþioneze chiar în spaþiul destinat depozitãrii propriu-zise, iar capacitatea de depozitare crescând cu pânã la 85%. Deºi costul pentru un palet depozitat este semnificativ mai mare pentru acest sistem de rafturi, acesta se justificã acolo unde necesitatea mãririi spaþiului efectiv de depozitare este imperativã. Sistemul se preteazã pentru depozitele frigorifice ºi, în general, pentru depozitele cu marfã relativ puþin diversificatã. În cazul rafturilor drive-in, trebuie avut în vedere cã primul nivel de depozitare trebuie sã fie la o înãlþime ce permite stivuitorului sã intre pe culoarele de lucru, fãrã a atinge ºinele pe care stau paleþii. În cazul utilizãrii unui reach-truck, cabina acestuia va trebui modificatã pentru a permite accesul pe culoare.

Sisteme de rafturi industriale Dezvoltãrile recente din marketing au condus la dezvoltarea stilului depozitelor, prin situarea tavanului la un nivel foarte înalt, unde rãftuirea decorativã este înlocuitã de rafturi industriale, prin articole gata de vânzare, deja plasate în pãrþile inferioare ale rafturilor, iar cele ambalate sau puse pe paleþi fiind situate în pãrþile superioare, motivat de accesul relativ uºor al macaralelor. Astfel, acelaºi spaþiu poate fi folosit atât ca magazin cât ºi ca depozit. Sistemele de rafturi convenþionale ajustabile sunt destinate depozitãrii diferitelor tipuri de paleþi. Este cosideratã una dintre cele mai eficiente soluþii pentru creºterea capacitãþii de

Sistemele de rafturi mobile (portpalet mobil) sunt destinate companiilor care doresc sã fructifice mai mult de 70% din spaþiul depozitului pe care îl deþin. Sistemul este extrem de flexibil ºi poate fi adaptat unei varietãþi foarte mari de încãrcãri. Datoritã structurii inovatoare, se pot configura sisteme de 70 m lungime ºi pânã la 12 m înãlþime. Baza pe care se fixeazã rafturile este confecþionatã din profile de oþel laminate, prevãzutã cu roþi dimensionate conforma ce-

rinþelor/proiectelor. Aceasta asigurã preluarea atât a sarcinilor verticale cât ºi a sarcinilor dinamice orizontale. Push – Back este un sistem de rafturi în care se pot depozita doi pânã la patru paleþi în adâncime, asemãnãtor sistemului drive-in, cu deosebirea majorã cã nu necesitã utilaje speciale, în acest sistem fiind utilizate stivuitoare ºi transpalete standard. Paleþii sunt aºezaþi pe sãnii mobile, care sunt împinse de-a lungul cãilor de rulare. Acestea au un unghi de înclinare cãtre culoarul de lucru ºi astfel paleþii din spate avanseazã în momentul în care cel din faþã este preluat de cãtre stivuitor. Este un sistem simplu, cu un raport cost-eficienþã bun, care asigurã o densitate de depozitare mare, fãrã utilaje de manipulat speciale. Avantaje: este un sistem LIFO, care permite acumularea în adâncime a pânã la patru paleþi, economisindu-se astfel spaþiu pe verticalã; permite depozitarea produselor de acelaºi tip, pe fiecare cuib de depozitare; este uºor de instalat ºi adaptabil cerinþelor. Rafturile de înãlþime medie reprezintã un sistem optim pentru stocarea manualã a produselor mici ºi mijlocii. Este un produs pozitiv cerinþelor de spaþiu ºi ritm, având în vedere adaptabilitatea sa la orice tip de încãrcare. Este selectiv, permiþând accesul imediat la toate sarcinile de încãrcare ºi/sau referinþele stocate. Dinamica este, de asemenea, apreciabilã fiind uºor de asamblat ºi demontat, cu componente uºor de înlocuit sau adãugat. Gama accesoriilor ºi configuraþiilor sistemului permite adaptarea la orice tip de mãrfuri. Deºi este un sistem cu încãrcare manualã, pentru nivelurile ridicate se pot folosi mijloace mecanice sau pot fi plasate pasarele în interior.

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

131

ConfeCĹŁii metaliCe

132

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConfeCĹŁii metaliCe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

133

ConfeCĹŁii metaliCe

134

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConfeCĹŁii metaliCe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

135

ConfeCĹŁii metaliCe

136

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConfeCĹŁii metaliCe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

137

ConfeCĹŁii metaliCe

138

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConfeCĹŁii metaliCe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

139

ConfeCĹŁii metaliCe

140

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

ConfeCĹŁii metaliCe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

141

izolaĹŁii, mateRiale izolatoaRe

142

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

izolaĹŁii, mateRiale izolatoaRe

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

143

izolaţii, mateRiale izolatoaRe Alexandru Peligrad

Piaþa se orienteazã spre calitate,

în detrimentul preþului În 2014, comparativ cu 2013, piaþa româneascã a hidroizolaþiilor ar putea înregistra o creºtere în volum de circa 3-5%, dupã ce anul anterior aceasta s-a confruntat cu o scãdere de peste 10%. ”Piaþa localã a hidroizolaþiilor s-a contractat cu 10%-15% în 2013 faþã de nivelul anului anterior, pentru 2014 fiind posibilã o îmbunãtãþire a situaþiei din domeniu, numai în funcþie de deciziile politice”, declara Cosmin Sfârlea, director general al Icopal România, unul dintre actorii importanþi din domeniu. Scãderea a continuat ºi în 2014 Scãderea pieþei de hidroizolaþii din România s-a realizat în contextul în care au fost finalizate o serie de proiecte din domeniul construcþiilor, începute în 2012, ºi nu au fost iniþiate tot atâtea lucrãri în 2013 ºi în prima parte a lui 2014, care sã compenseze finalizarea acestora. Tendinþa sectorului de hidroizolaþii este aceea de a urma îndeaproape dinamica pieþei construcþiilor noi. Totodatã, dezvoltarea pieþei construcþiilor depinde foarte mult de factorii politici ºi macroeconomici, instabilitatea ultimiilor ani fiind un factor important în declinul acestui domeniu. Revenirea sectorului depinde în acelaºi timp ºi de rata de absorbþie a fondurilor europene, segment în care, din pãcate accesul companiilor mici ºi medii din sector este extrem de dificil.

tuia. Vechile standarde naþionale din domeniul construcþiilor, prezenþa unei industrii petroliere puternice ºi lipsa resurselor financiare pentru achiziþionarea noilor tehnologii au perpetuat în timp tradiþia utilizãrii acestor materiale. Domeniul hidroizolaþiilor include o serie de subdomenii, cum ar fi: membrane pentru acoperiºuri sau pentru structuri îngropate, hidroizolaþii lichide ºi sub formã de emulsii, mortare pentru impermeabilizãri ºi sisteme de etanºãri pentru rosturi constructive, aditivi pentru impermeabilizarea mortarelor ºi betoanelor etc.

Piaþa de hidroizolaþii din România, estimatã la o valoare de 200-250 milioane lei/an (aproximativ 50-55 milioane EUR), a fost ºi este încã dominatã de produsele pe bazã de bitum ºi derivaþi ai aces-

144

infoConStRUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

RepeRe În prezent, piaþa soluþiilor de hidroizolaþii care nu sunt pe bazã de bitum contabilizeazã, conform estimãrile actorilor din piaþã, aproximativ 70-80 milioane lei (circa 15-20 milioane EUR). În mod tradiþional, fundaþiile clãdirilor se hidroizoleazã cu produse pe bazã de bitum, în timp ce. pentru spaþii cu umiditate ridicatã se folosesc, aproape exclusiv, mortare hidroizolante ºi membrane compozite din ciment si latex. În ceea ce priveºte terasele, se întrebuinþeazã în egalã mãsurã ambele sisteme. Este foarte important în dezvoltarea pieþei soluþiilor de hidroizolaþii care nu sunt pe bazã de bitum ºi modul în care evolueazã cererea pentru lucrãrile ce vizeazã proiecte de renovare de terase pentru blocurile realizate pânã în anul 1990.

IzolaţII, materIale Izolatoare

repere Criteriul “preþ” în decizia finalã de cumpãrare pe piaþa hidroizolaþiilor a fost înlocuit în ultimul timp de criteriul calitate-preþ. Astfel, o analizã fãcutã de compania Sika în anul 2012 arãta cã ”procentul românilor care nu mai cumpãrã exclusiv în funcþie de preþ a crescut treptat în ultimii ani. Dacã în urmã cu trei ani, 50% dintre clienþii magazinelor de bricolaj erau atraºi doar de cele mai ieftine produse, în acest moment ponderea acestora a ajuns la aproximativ 30%”. „Românii au învãþat cã un produs ieftin nu garanteazã calitatea ºi nici durata de viaþã mai lungã a lucrãrii”, a declarat Petriºor Grindeanu, business unit manager distribution Sika Romania.

Soluþiile alternative au avut succes Începând din luna martie 2011, când a avut loc închiderea de cãtre grupul petrolier OMVPetrom a rafinãriei Arpechim Piteºti, cel mai mare producãtor de bitum din România, care asigura peste 50% din consumul de bitum al României, preþul hidroizolaþiilor pe bazã de bitum a urmat un trend ascendent, în condiþiile în care importurile de bitum din Ungaria, Austria, Polonia, Bulgaria, Italia ºi Serbia s-au realizat la preþuri mult mai mari, comparativ cu preþul practicat de Arpechim Piteºti. Aceastã situaþie a avantajat însã aplicarea unor soluþii ”alternative”. Astfel, este posibil ca, în perioada urmãtoare, sã fie consemnatã o creºtere uºoarã a segmentului, pornind tocmai de la premisele arãtate mai sus. Totodatã, creºterea pieþei poate fi adusã ºi de gradul tot mai mare de conºtientizare, de cãtre populaþie, a importanþei deosebite a execuþiei unor lucrãri de hidroizolare calitative, dar ºi de evoluþia unor serii de lucrãri simultane de termoizolare ºi hidroizolare, în cadrul unor ansambluri de locuinþe aflate în curs de reamenajare. Printre produsele de hidroizolaþii ”alternative”, cele mai cãutate se numãrã membranele din PVC utilizate la acoperiºuri plane, benzile de etanºare ale rosturilor structurilor din beton, mortarele de impermeabilizare bicomponente, membranele lichide pe bazã de poliuretan monocomponent ºi aditivii folosiþi pentru impermeabilizarea ºapelor ºi mortarelor pe baza de ciment.

Zonele cele mai active în vânzãrile produselor de hidroizolaþii sunt reprezentate de Bucureºti ºi de localitãþile limitrofe acestuia, precum ºi regiunile de centru ºi de vest ale þãrii. Raportul calitate-preþ devine important Segmentul de retail, în piaþa hidroizolaþiilor, deþine o pondere de circa 30% în totalul cifrei de afaceri anuale a segmentului. De altfel, segmentul hidroizolaþiilor a fost favorizat ºi de faptul cã sectorul renovãrilor a fost unul care a funcþionat ºi în crizã, în special pe seama investiþiilor persoanelor particulare. ”În crizã, singurul segment care a avut o evoluþie pozitivã a fost cel al renovãrilor,” aratã Augustin Russu, directorul general al Baumix. ”Putem vorbi despre câteva produse vedetã, care au avut evoluþii pozitive în ultimii ani, precum chiturile de rosturi sau hidroizolaþiile. În segmentul hidroizolaþiilor, creºterea a fost determinatã de faptul cã oamenii au devenit tot mai conºtienþi de faptul cã o izolare superficialã a locuinþei aduce pagube foarte mari pe termen lung ºi trebuie acordatã o foarte mare atenþie acestui aspect, mai ales din cauza condiþiilor meteo din România, unde avem multe luni cu precipitaþii sub formã de ploaie ºi zãpadã,” completa Augustin Russu. Totuºi, pe piaþa româneascã existã încã multe produse de slabã calitate ºi ca urmare a unei legislaþii laxe. “Dacã unele state europene au implementat norme naþionale foarte dure pentru produsele de import, nu acelaºi lucru se întâmplã ºi în þara noastrã, care este invadatã de produse de slabã calitate. În România nimeni nu verificã calitatea produselor prin prel-

evare de mostre din piaþã. Dacã ºi la noi ar fi fãcute astfel de controale, cu siguranþã cã am avea hidroizolaþii de o mai bunã calitate ºi construcþii mai durabile”, explica Ioan Tiþeiu, cel care controleazã producãtorul de materiale de construcþii Arcon din Sfântu Gheorghe. Cei mai importanþi actori ai pieþei hidroizolaþiilor din România sunt Arcon (principalul furnizor de membrane hidroizolante din România, cu exporturi în Bulgaria, Grecia, spatiul ex-Iugoslav, Malta, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Albania, dar ºi alte þãri din regiune), AdePlast (care produce anual 1.150.000 tone de adezivi ºi mortare uscate pe cele trei platforme de producþie din Oradea, Roman ºi Ploieºti ºi exportã cãtre þãri precum Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Rusia ºi þãrile arabe), Duraziv (unic producãtor al sistemelor pe bazã de ciment-silicon din România), Icopal (subsidiara autohtonã a grupului danez omonim, unul dintre liderii mondiali în producþia materialelor pentru hidroizolaþii), Sika Romania (filiala localã a unuia dintre principalii jucãtori ai pieþei mondiale de materiale de construcþii, ce deþine o fabricã de mortare uscate la Cãpuºu Mare, judeþul Cluj ºi o fabricã de aditivi inauguratã la Braºov), General Membrane (filiala localã a grupului italian General Membrane SpA specializatã în producþia de sisteme pentru hidroizolare, fotovoltaice ºi cementoase cu diverse utilizãri în sectorul construcþiilor ce deþine o fabricã de membrane bituminoase la Buzãu), Fabryo-Atlas Paints (care deþine o platformã de producþie în Popeºti-Leordeni, judeþul Ilfov ce include, începând cu luna octombrie 2014 ºi fabricã de mortare).

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

145

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

146

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

147

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

148

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

149

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

150

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

151

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

152

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

153

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

154

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

IzolaĹŁII, materIale Izolatoare

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

155

INStalaĹŁII eleCtrICe, materIale eleCtrICe

156

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

INStalaĹŁII eleCtrICe, materIale eleCtrICe

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

157

INStalaĹŁII eleCtrICe, materIale eleCtrICe

158

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

INStalaĹŁII eleCtrICe, materIale eleCtrICe

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

159

INStalaţII eleCtrICe, materIale eleCtrICe Aura Alexa Ioan

Creºtere, în 2014, optimism pentru 2015

Evoluþia cifrei de afaceri ºi a profitului celor mai importante firme de execuþie în instalaþii depãºeºte performanþele din domeniul industriei de construcþii, conform datelor centralizate de IBC Focus, într-o analizã efectuatã recent. Cu o majorare de peste 50% a volumului de afaceri ºi aproape o dublare a profitului, cele mai puternice zece companii executante de instalaþii intrã într-o luptã directã cu cei mai mari antreprenori de construcþii de pe piaþã. Creºtere de la specific, la general Datele despre primele zece firme de execuþie în instalaþii, aratã creºteri notabile atât ale cifrei de afaceri cumulate, cât ºi ale profitului. În timp ce veniturile realizate de primele zece companii analizate au atins 2,361 miliarde de lei, în creºtere cu 55% faþã de cifra de 1,521 miliarde, înregistratã în anul financiar 2013, profitul aproape s-a dublat (+95%) faþã de profitul din urmã cu un an. Anul 2015 se anunþã, aºadar, cel puþin la fel de bun, ba mai mult, majoritatea firmelor analizate din rândul primelor zece anunþã un an 2015 în creºtere. Creºterea cifrei de afaceri a primilor zece antreprenori a fost de 14%, potrivit analizei citate, în timp ce, în rândul executanþilor în instalaþii se constatã cã a trecut de 55%. O scurtã privire asupra performanþelor la nivel macro atrage atenþia unui alt aspect important. Nu doar cifrele celor mai puternice zece companii au crescut, ci ºi nivelul înregistrat pentru întreg clasamentul realizat de IBC Focus, care include cele mai puternice 100 de companii din domeniu ºi chiar pe toatã piaþa de profil. Analiza IBC Focus cuprinde, pe lângã datele generale despre piaþa, ºi informaþii cu privire la distribuþia procentualã a tuturor executanþilor de instalaþii activi din piaþã, în funcþie de cifra de afaceri, profit, numãr, repartizate pe codurile CAEN 4221, 4222, 4321, 4322 ºi 4329.

În rândul celor mai puternice 100 de firme executante de instalaþii, creºterea faþã de performanþele din anul precedent, în dreptul cifrei de afaceri, a fost de 20%, în timp ce pe întreaga piaþã, creºterea înregistratã este de 8,5%. Într-adevãr, aceastã creºtere de 8,5% înregistratã la nivel global, se datoreazã în principal, tocmai performanþelor acestor prime zece companii. Antreprenorii, la celãlalt capãt, au indicat o situaþie similarã: creºtere de 9,6% în rândul tuturor companiilor de profil ºi 11% în rândul celor mai puternice 100 de companii.

160

infoCoNStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII electrIce, materIale electrIce

Legrand îºi conservã performanþele Conform datelor publicate în raportul financiar aferent anului fiscal 2013, reprezentanþa din România a concernului internaþional Legrand a consemnat rezultate foarte bune, reuºind ca, alãturi de companiile din Federaþia Rusã, Ucraina, Germania, Austria ºi Olanda, sã compenseze declinul înregistrat în zona Europei de Sud. Tendinþa pozitivã consemnatã pe piaþa localã s-a menþinut ºi în primul trimestru, când Legrand România a reuºit sã-ºi conserve performanþele ºi sã echilibreze, într-o mãsurã însemnatã, scãderile raportate în economiile statelor puternic industrializate. Consolidarea poziþiei competitive a companiei autohtone a fost confirmatã inclusiv de majorarea cifrei de afaceri, care, în intervalul ianuarie - martie 2013, a înregistrat un avans de peste 10%, situându-se astfel printre puþinele subsidiare care au reuºit o astfel de evoluþie. Succesul depinde de strategia de achiziþii Pe termen scurt, experþii Legrand considerã cã sunt create premisele unei creºteri susþinute a cererii de sisteme ºi materiale electrice, estimãrile respective bazându-se pe potenþialul deosebit de dezvoltare a pieþei locale a construcþiilor, precum ºi a celei de infrastructurã energeticã. „Dacã pe primul segment intrarea pe un palier ascendent este condiþionatã de o deblocare a creditãrii ori de identificarea altor resurse financiare de susþinere a investiþiilor, în ceea ce priveºte sectorul energetic nu existã alternativã, întrucât aplicarea legislaþiei europene de eficientizare în domeniu rãmâne obligatorie. Datele existente confirmã dinamica deosebitã consemnatã de segmentul de vocedate-imagine (VDI), unde este de aºteptat sã asistãm, în intervalul urmãtor, la un adevãrat «boom». Având în vedere aceastã realitate incontestabilã, la nivel de grup au fost implementate deja mãsurile de susþinere a tendinþei respective, prin achiziþia unor companii importante pe plan internaþional, ce activeazã în acest domeniu”, a menþionat oficialul Legrand. Eaton Electric România: piaþa este destul de imprevizibilã În România, piaþa este destul de imprevizibilã, nu existã lichiditate, iar furnizorii ajung sã se comporte precum bãncile, a susþinut, într-un interviu acordat Wall-Street, Gabriel Tache, ºeful operaþiunilor Eaton Electric România, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente electrice de pe piaþa localã, cu afaceri de circa 27,1 milioane de euro. “Termenele de platã pentru achiziþiile de bunuri ºi servicii au crescut foarte mult, existând o presiune foarte mare asupra furnizorului, care

Datele oficiale comunicate pentru primul semestru al anului trecut indicã, la nivel de grup, o majorare de 2% a vânzãrilor (fãrã a lua în considerare efectul fluctuaþiilor cursului de schimb valutar), vânzãrile totalizând 1.092 miliarde euro. Deºi livrãrile din Europa (cu excepþia celor realizate în Italia ºi Franþa) au înregistrat o contracþie de 5,1%, performanþele deosebite ale subsidiarelor din Federaþia Rusã, România ºi Ungaria au reuºit sã compenseze aproape în totalitate aceste scãderi. Strategia de achiziþii a continuat inclusiv în aceastã perioadã, mai puþin favorabilã din punct de vedere economic, concretizându-se prin integrarea producãtorului saudit Seico, specializat în fabricaþia de profile metalice destinate realizãrii traseelor electrice industriale, precum ºi a companiei S2S Onduleurs, care activeazã pe piaþa surselor neîntreruptibile de energie (UPS).

ajunge sã se comporte “ca o bancã”. Mi-aº dori sã pot vinde cu termen de plata de 30 de zile, însã într-o piaþã ca a noastrã este aproape imposibil. Posibilitãþile finanþãrii sunt semnificativ reduse, majoritatea companiilor nu pot prezenta bonitãþi financiare sau garanþiile necesare obþinerii unor credite în condiþii acceptabile, fie refuzã creditul din cauza costurilor de finanþare ridicate”, spune Tache. Americanii de la Eaton Corporation, un grup industrial cu operaþiuni în zona de electricã, hidraulicã ºi aerospaþialã, au în jur de 2.300 de angajaþi în România, prin intermediul a trei entitãþi care au sedii în Bucureºti, Baia Mare ºi Arad. Interesant este faptul cã Fabrica Cooper a fost deschisã în 2008, iar în 2012 a intrat în portofoliul Eaton, ca urmare a unei tranzacþii la nivel mondial în valoare de circa 13 miliarde de dolari. Atât Cooper cât ºi Eaton sunt companii americane.“Cooper ºi Eaton au produse complementare, iar, dupã aceastã tranzacþie, putem sã acoperim o gamã mai mare de business în sectorul electric, pentru cã avem cli-

enþi de la zona de rezidenþial ºi pânã la fabrici, centre comerciale sau sectorul petrochimic”, spune oficialul Eaton Electric. Anul trecut, cele trei entitãþi au avut o cifrã de afaceri totalã de circa 300 de milioane de dolari. Din aceastã sumã, compania Eaton Electric (segmentul de vânzari a Eaton Corporation) a însemnat în jur de 34,7 de milioane de dolari (27,1 milioane de euro). Printre clienþii lor se numãrã firme mari, precum Petrol, Ford, Pirelli, Naþional Arena sau Baneasa Shopping City. De asemenea, dacã veniturile fabricilor de la Arad ºi Baia Mare sunt realizate în special din exporturi, în schimb, Eaton Electric România are clienþi doar pe piaþa localã. Astfel, Eaton Electric a furnizat echipamente pentru companii precum Petrom, ArcelorMittal, Carpatcement, LaFarge, rafinãria Petromidia, Ford, Faurecia, Yazaki, Takata, Pirelli, Continental, Emerson, stadionul Naþional Arena sau centrele comerciale Bãneasa Shopping City, Promenada Mall ºi Floreasca Park.

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

161

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

162

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

163

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

164

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

165

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

166

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

167

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

168

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

169

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

170

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

171

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

172

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

173

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

174

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

175

InstalaĹŁII electrIce, materIale electrIce

176

infocOnstrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

177

InstalaţII în construcţII

178

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

179

InstalaţII în construcţII Maria Demetriad

Piaþa europeanã

a obiectelor sanitare ºi a articolelor din ceramicã Evoluþia producþiei Valoarea producþiei UE de obiecte sanitare a crescut anual cu 2,2%, în perioada 2010-2013. Producþia de obiecte sanitare este dominatã de Italia ºi Germania, reprezentând aproape 45% din producþia totalã din UE. Þãrile CEE au realizat cea mai mare creºtere a producþiei, fiind determinatã de o creºtere a cererii în aceste zone, în combinaþie cu o creºtere a investiþilor straine în capacitãþile de producþie ale principalilor producãtori multinaþionali de obiecte sanitare. Producþia va avea probabil o creºere uºoarã în urmãtorii câþiva ani, dar mai accentuatã în þãrile vestice. Producþia de tigle ceramice a crescut în aceeaºi perioadã, la 12,5 md. euro, în 2014-semestrul I, fiind realizatã în mare parte de Italia ºi Spania, care împreunã mai mult de 80% din producþia totalã a UE. Producþia este, de aºteptat sã scadã în anii care vin. Canale comerciale Cele mai importante canale de comerþ pentru exportatorii din þãrile în curs de dezvoltare (TCD) sunt importatorii, angrosiºtii ºi magazinele de tipul „do-it-yourself” DIY- „confecþioneazã tu însuþi”. În plus, poate fi extrem de utilã folosirea unui agent. De asemenea, producãtorii de obiecte sanitare ºi þiglã reprezintã o altã posibilitate, putând sã subcontracteze o parte din producþia lor cãtre producãtorii din TCD. Importuri Importurile totale ale UE de obiecte sanitare ºi de þigle ceramice a crescut cu mai mult de 8% pe an, pânã la 8.9 md euro, în semestrul I al anului 2014. Importurile provenind de la tarile din TCD au crescut chiar mai repede; aproape 25% pe an. Acest lucru a dus la o creºtere a ponderii deþinute de þãrile din TCD în importurile UE, de la 10,6% în 2003 la 18,6% în 2014-S 1. Moldova, Vietnam, Iran, China, Macedonia, Belarus au realizat cele mai mari creºteri la exporturilor cãtre UE.

Evoluþia cifrei de afaceri ºi a profitului celor mai importante firme de execuþie în instalaþii depãºeºte performanþele din domeniul industriei de construcþii, conform datelor centralizate de IBC Focus, într-o analizã efectuatã recent. Cu o majorare de peste 50% a volumului de afaceri ºi aproape o dublare a profitului, cele mai puternice zece companii executante de instalaþii intrã într-o luptã directã cu cei mai mari antreprenori de construcþii de pe piaþã. Oportunitati pentru exportatorii din þãrile în curs de dezvoltare O bunã parte din consumul UE de obiecte sanitare ºi articole din ceramicã este în continuare satisfãcut de producþia provenind din UE, realizatã la nivel local. În acest moment, cea mai bunã oportunitate o reprezintã furnizarea de produse cu finisaje de calitate medie pentru piaþa de tipul DIY. La aceastã piaþã se poate ajunge prin intermediul importatorilor, engrosiºt-ilor ºi agenþilor. Este de aºteptat ca acest segment de piaþã sã capete mai multã importanþã în anii urmatori, însã provocãrile cele mai mari pe care le întâmpinã exportatorii din TCD sunt reprezentate de costurile de transport ºi riscurile legate transport ºi mânuirea produselor, în special de cei din Asia, America de Sud, dar ºi Africa de Nord. În plus, pe piaþa din Europa existã o concurenþã puternicã din partea Chinei. Pentru a fi mai performanþi decât China, exportatorii din TCD vor trebui sã treacã peste obstacolele create de standardele de calitate ale UE, precum ºi standardele înalte legate de livrare ºi de comunicaþii. Clienþii din UE se aºteaptã, în general, ca furnizorii lor sã le livreze produsele la preþuri competitive, care îndeplinesc standardele de calitate în mod consecvent, cu livrare la termenele ºi data agreate printr-o comunicare rapidã ºi eficientã.

180

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

Importurile totale ale UE Importurilor totale ale UE le-a crescut valoarea cu 8.3% (ºi volumul cu 4.0%) în semestrul I 2014, ajungând la o valoare de 8.9 md. euro. Importurile extra-UE au scãzut cu 18.4% în medie, pe an, acest fapt datorându-se în principal aderãrii celor zece noi membri în 2004, cu România ºi Bulgaria, care s-au alãturat Uniunii Europene în 2014 Ca rezultat al largirii UE, importurile intra-EU au inregistrat o crestere rapida, in special. O altã concluzie care se poate trage din rata de creºtere mare a importurilor intra-UE este aceea conform cãreia aprovizionarea din surse europene a câºtigat o cotã importantã de piaþã. Printre cei mai importanþi furnizori, cu o ratã de creºtere relevantã s-au numãrat câteva þãri ale CEE: Spania, Belgia, Germania ºi Italia. Cea mai bunã evoluþie a fost totuºi înregistratã de furnizorii din TCD, având o ratã de creºtere medie anualã de aproape 25%. Aceasta vine ca o confirmare a creºterii competiþiei produselor provenind din

þãrile cu costuri scãzute, în principal, cele cu o piaþã de vânzare ieftinã din UE.

Suedia (+12.2%), au înregistrat cele mai mari cifre anuale de creºtere.

Comparativ cu anul 2013, Germania a pierdut poziþia de lider la importuri, iar Franþa a devenit cea mai mare piaþã importatoare din UE, urmatã de Marea Britanie ºi Germania. Majoritatea þãrilor UE au înregistrat creºteri ale importurilor, doar în Germania ºi Ungaria a avut loc un declin al acestora (-1.2% ºi respectiv, -4.6%). În general, þãrile CEE au avut cea mai mare creºtere, cu Bulgaria ºi România deþinând poziþia de lideri, cu o creºtere medie anualã de 3,2% ºi, respectiv, 2,9%. ºi alte câteva þãri vestice sau sudice au avut o creºtere rapidã, cu mai mult de 10% pe an: Spania (+15%), Italia, Grecia ºi Suedia (fiecare cu +14%).

Obiecte sanitare din ceramicã

Ceramica glazuratã În semestrul I al anului 2014, importurile anuale ale UE au crescut ca valoare, dar ºi ca volum (4.9% ºi respectiv, 4.1%), atingând o valoare de 3.4 mlrd. euro. În 2013, cei mai mari importatori au fost Franþa, Marea Britanie ºi Germania, însumând 46% din importurile totale ale UE. Prin comparaþie, Germania ºi Marea Britanie ºi-au schimbat locurile deþinute. Importurile în Bulgaria (+32.9%), România (+28.7%), Lituania (+21.4%), Spania (+20%), Letonia (+19.6%), Slovacia (+16.5%), Italia (+14.4%), Grecia (+13.4%), Republica Cehã (+12.5%) ºi

In S1 2014, importurile UE au crescut în valoare (10.5% pe an, atingând 1.6 md. euro) cât ºi în volum (11.2% pe an). Ca ºi în 2013, cei mai mari importatori au fost, Marea Britanie, Spania ºi Germania, totalizând mai mult de 42% din totalul importurilor UE. Comparativ cu 2013, Spania ºi Germania ºi-au schimbat locurile. Importurile în România (+48.9%), Bulgaria (+46.3%), Slovacia (+26.8%), Belgia (+21.1%), Lituania (+19.7%), Letonia (+19.6%), Suedia (+19.0%), Olanda (+17%), Estonia (+16.9%) ºi Grecia (+15.4%), au însumat cea mai mare creºtere anualã. Situaþia primelor trei þãri din top s-a schimbat semnificativ comparativ cu 2013: Germania ºi-a pãstrat locul întâi, Italia a pierdut locul secund în favoarea Chinei, iar Turcia a pierdut poziþia din top-ul primelor trei în favoarea Italiei. Printre furnizorii care au înregistrat o creºtere importantã în exportul cãtre UE au fost þãrile cu costuri scãzute, precum Iran, Hong Kong, China, Malaezia, Brazilia, Slovenia, Indonezia ºi Tunisia. În ceea ce priveºte importurile intra-UE, cei mai mari furnizori sunt Germania, Italia ºi Portugalia. Totalul acesta a crescut cu cu 14%.

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

181

InstalaţII în construcţII

182

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

183

InstalaţII în construcţII

184

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

185

InstalaţII în construcţII

186

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

187

InstalaţII în construcţII

188

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

189

InstalaţII în construcţII

190

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

191

InstalaţII în construcţII

192

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

193

InstalaţII în construcţII

194

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

195

InstalaţII în construcţII

196

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

197

InstalaţII în construcţII

198

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

199

InstalaţII în construcţII

200

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

201

InstalaţII în construcţII

202

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

203

InstalaţII în construcţII

204

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

205

InstalaţII în construcţII

206

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

207

InstalaţII în construcţII

208

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

209

InstalaţII în construcţII

210

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

211

InstalaţII în construcţII

212

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

213

InstalaţII în construcţII

214

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

215

InstalaţII în construcţII

216

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII în construcţII

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

217

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

218

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

219

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe Teodora Chiorean

Noutãþi tehnologice în climatizarea industrialã În secþiile industriale cu degajãri de nocivitãþi concentrate se poate aplica un sistem de captare localã sau se pot prevedea dispozitive de aspiraþie, de refulare sau de aspiraþie ºi refulare. Aceste sisteme limiteazã împrãºtierea nocivitãþilor ºi asigurã parametri aerului în zona de lucru. Soluþia mãririi debitului de ventilare pentru realizarea concentraþiilor de nocivitãþi admise în zona de lucru genereazã deseori viteze mari ale aerului, asociate cu riscul împrãºtierii nocivitãþilor, pe întregul volum al halei industriale. Sisteme de ventilare localã - generalitãþi Sistemele de ventilare localã pot fi clasificate în funcþie de natura ºi modul de propagare a degajãrilor nocive, de tipul ºi dimensiunile utilajelor, de particularitãþile proceselor tehnologice, de alcãtuirea constructivã a incintei, etc. În funcþie de modul în care acestea asigurã condiþiile de muncã locale, se deosebesc: - instalaþii de ventilare localã prin refulare (în situaþiile în care asigurarea condiþiilor de microclimat impune folosirea jeturilor de aer, sub formã de duºuri de aer sau perdele de aer); - instalaþii de ventilare localã prin aspiraþie; atunci când nocivitãþile sunt concentrate, captarea acestora fãcându-se la locul de producere, prin: a) dispozitive deschise: hote, aspiraþii marginale; b) dispozitive semiînchise: niºe de ventilare; c) dispozitive închise (carcase); - instalaþii de ventilare localã prin refulare ºi aspirare; sunt sisteme care capteazã local nocivitãþile, în cazul în care utilajul nu poate fi carcasat din condiþiile de desfãºurare a activitãþii, realizând prin jeturi de aer refulate pe o parte ºi captate pe latura opusã refulãrii, o perdea deasupra sursei care limiteazã împrãºtierea nocivitãþilor ºi asigurã o miºcare dirijatã a aerului într-un spaþiu delimitat (sau nu) geometric. Sistemul se foloseºte la: bãi industriale, tuneluri de uscare, cuve de electrolizã. Duºuri cu aer Duºurile cu aer reprezintã o metodã de ventilare a locului de muncã, aplicatã la procesele tehnolologice derulate la temperaturi înalte, locuri de muncã cu emisii de substanþe nocive. Duºurile de aer sunt dispozitive formate din guri de aer care realizeazã un jet asupra locului de muncã. Fiind instalaþii de ventilare localã prin refulare, sunt folosite mai mult pentru combaterea cãldurii radiante asupra muncitorului care lucreazã în apropierea surselor calde industriale, asigurând schimbul de cãldurã om – mediu ambiant, fãrã suprasolicitarea mecanismului termoregulator uman. Duºul individual are prevãzut un ventilator axial în tubulaturã, pentru accentuarea efectului de rãcire, se picurã pe rotorul ventilatorului apã dintrun recipient ataºat. Duºurile de aer folosite pentru combaterea cãldurii radiante au limitele maxime ale perechilor de valori indicate în NGPM, în funcþie de categoria de muncã sau efortul fizic depus, valori care se apreciazã pe baza degajãrii totale de cãldurã a unei persoane în W/pers.

220

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

Perdelele de aer Instalaþiile de ventilare localã formate ca perdele de aer asigurã refularea unor jeturi plane, sub formã de pânzã de aer. Se utilizeazã în domeniul industrial ca mijloc de protecþie, pentru a împiedica pãtrunderea aerului rece prin: - uºile halelor destinate accesului auto ºi cale feratã sau uºile de acces cu deschidere frecventã; - golurile tehnologice prin care se introduc, în mod continuu, materiale în secþii. Perdelele de aer sunt alcãtuite din unul sau mai multe dispozitive pentru refularea uniformã a aerului prin intermediul unui ventilator centrifugal sau axial, dupã caz o reþea de canale ºi prizã de aer, la care se anexeazã baterie de încãlzire ºi filtru de praf. Dupã locul de amplasare al dispozitivului de refulare, perdelele de aer pot fi: - unilaterale, pentru protecþia golurilor mai mici de 2 metri; - bilaterale, alcãtuite din dispozitive montate pe ambele laturi, la goluri mai mari de 2 m, fiind mai eficiente ºi cu cea mai largã utilizare; - cu refulare la partea superioarã sau inferioarã, pentru delimitarea spaþiilor cu tmperaturi diferite ºi/sau la deschideri spre exterior; - cu refulare pe o laturã ºi aspiraþia aerului pe latura opusã, indicate pentru uºi spre exterior sau pentru deschideri între zone interioare. Dupã temperatura aerului refulat, perdelele de aer pot fi: - perdele de aer cald, la care temperatura aerului refulat este mai mare decât cea a aerului interior, având avantajul cã permit, în perioada de iarnã, pãtrunderea unui aer de amestec cu temperaturi ce se apropie de cea a aerului din interior; - perdele cu aer recirculant, la care aerul refulat este preluat din interior, în condiþiile în care acesta nu conþine nocivitãþi.

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

221

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

222

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

223

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

224

infoconstruct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

225

InstalaţII clImatIzare, ventIlaţIe

226

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

227

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

228

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

229

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

230

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

231

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

Maria Demetriad

Jucãtorii din piaþa PVC-ului s-au salvat prin export În ultimii cinci ani de crizã, exporturile de tâmplãrie termoizolantã au crescut cu circa 15%-20% anual, asigurând supravieþuirea unui sector care a scãzut cu 70%, faþã de vârful de un miliard de euro atins în 2007. Aceasta a fost ºi caracteristica pieþei româneºti a PVC-ului, companiile din România gãsindu-ºi salvarea tot în exporturi. 25 %, export Anul trecut, mai bine de un sfert din piaþã a fost susþinutã de vânzãrile la export, dar jucãtorii din piaþã au contabilizat profituri în creºtere, la finalul anului 2014. „Exporturile totale de PVC, împreunã cu exporturile de tâmplãrie din lemn, e drept, au generat anul trecut circa 90 de milioane de euro. Însã, dacã în 2009, exporturile de tâmplãrie PVC se situau în jurul nivelului de 30 mil. euro, dupã primul semestru au ajuns la circa 80 mil. euro, iar, la finalul lui 2014 credem cã s-a depãºit pragul de 100 de milioane. Oricum, în momentul acesta, exportul este singura pârghie pe care o avem“, declara pentru Capital domnul Valentin Petrescu, preºedintele Patronatului Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (PPTT).

232

Piaþa de tâmplãrie termoizolantã, unul dintre motoarele de creºtere ale pieþei construcþiilor de dupã 1990, a fost decimatã de crizã. Din circa 6.800 de jucãtori activi în 2007-2008, au mai rãmas aproximativ 800 de producãtori ºi montatori semnificativi, restul fãcând parte din categoria „celor care monteazã câte douã ferestre pe lunã“, potrivit lui Petrescu. „Criza a reuºit sã elimine mulþi dintre acei jucãtori care nu aveau un business solid, experienþã ºi tehnologii pentru produse ºi serviciile de calitate. Cu toþii am asistat la modificãri esenþiale în sectorul producãtorilor de tâmplãrie în perioada 2008-2013, peste jumãtate din jucãtori ieºind din piaþã într-un fel sau altul. Totuºi, s-au simþit efecte pozitive pentru piaþã (au rãmas în business companiile puternice ºi serioase) ºi consumatori (au devenit tot mai at-

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

enþi la calitatea produselor ºi serviciilor primite, orientându-se cãtre produse premium)“, opina ºi domnul Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan România. Pentru o perspectivã ºi mai clarã asupra sectorului, trebuie menþionat cã 80 de firme controleazã circa 60% dintr-o piaþã evaluatã anul trecut la 330 mil. euro. În 2013, consumul de ferestre termopan s-a apropiat de un milion de unitãþi, în contextul în care capacitãþile de producþie instalate sunt utilizate în proporþie de 45%-55%. Potrivit lui Petrescu, dacã piaþa de tâmplãrie s-a asistat la un reviriment în 2014, acesta a fost modic, de doar 2%.

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

Concentrare de forþe pentru asigurarea creºterii „Cred cã anul 2013 a fost un an greu, poate, cel mai greu an, de la declanºarea crizei ºi pânã acum, pentru piaþa naþionalã de tâmplãrie termoizolantã, aceasta fiind marcatã de o tendinþã descendentã. În primele nouã luni, piaþa cunoscuse o contracþie importantã, de aproximativ 12%, consecinþã directã a neîncrederii consumatorilor în evoluþia pozitivã a economiei. La aceasta s-a adãugat ºi scãderea investiþiilor, atât la nivelul personal al utilizatorului final, cât ºi la nivelul actorilor economici privaþi ºi chiar al statului. Pânã la finalul anului contracþia s-a mai diminuat, ajungând la minus 3%-5%“, menþiona Alexandru Oancea, marketing manager Veka România. Grupul german Veka, unul dintre principalii producãtori de profile PVC pentru ferestre ºi uºi din lume, a achiziþionat, însã, în 2014, compania Gealan, de la fondul de investiþii Halder Beteiligungsberatung. În urma acestei tranzacþii, nemþii vizeazã o cifrã de afaceri anualã de peste 1 mld. euro, consolidându-ºi poziþia ºi contribuind într-o mãsurã însemnatã la tendinþa de creºtere uºoarã a anului. În România, Gealan avea o poziþie superioarã, controlând aproape 10% din piaþa de profil ºi rulând afaceri de 28,2 mil. euro, dublu faþã de Veka.

Reabilitarea termicã a blocurilor rãmâne marea speranþã Oancea apreciazã cã achiziþia Gealan va crea premisa creºterii potenþialului de consolidare a pieþei naþionale, însã admite cã acesta nu poate fi singurul factor de creºtere. Susþinerea investiþiilor, private sau bugetare, relansarea creditãrii, creºterea încrederii populaþiei în economia naþionalã, toate acestea sunt elemente ce pot influenþa pozitiv piaþa de tâmplãrie termoizolantã, în opinia acestuia.

„În urma achiziþiei de cãtre Veka, Gealan rãmâne ca entitate, aºa cum a existat pânã în acest moment, iar activitatea operativã se va desfãºura în continuare la fel, doar proprietarul se schimbã. Ambele branduri vor continua sã existe ºi pe viitor, separat unul de celãlalt, ºi vor continua sãºi consolideze poziþia lor actualã“, susþine Alexandru Oancea. Însã, nu trebuie sã nu observãm concentrarea forþelor, reþetã care pare sã asigure o bunã parte a creºterii. Iar, anul 2015 este posibil sã consemneze noi fuziuni, tranzacþii, achiziþii.

„Anul 2014 nu a fost prea schimbat, faþã de anul 2013. Speranþele cele mai mari au fost tot din zona proiectelor de reabilitare termicã. Însã, observând un consum local din ce în ce mai scãzut, determinat de lipsa banilor, am fost nevoiþi sã ne orientãm cãtre exporturi ºi cãtre identificarea unor noi pieþe de desfacere“, adaugã Aurel Vlaicu. Anul trecut, circa 5% din cifra de afaceri a Gealan România a mers la export, în þãri precum Arabia Sauditã, Algeria, Libia, Irak, Iran, Republica Moldova sau Bulgaria.

Veka funcþioneazã pe piaþa româneascã doar ca furnizor de tâmplãrie termoizolantã, majoritatea produselor vândute în þarã fiind produse în Germania, însã preluarea operaþiunilor Gealan a presupus ºi achiziþia fabricii din cartierul bucureºtean Militari, care are o capacitate de producþie de 15.000 de tone anual. Chiar înainte de izbucnirea crizei globale, Gealan intenþiona sã îºi mute producþia în judeþul Giurgiu, unde capacitatea fabricii ar fi trebuit sã creascã la peste 35.000 de tone, iar terenul din Militari urma sã fie vândut pentru cel puþin 14 mil. euro. Planurile au fost date însã peste cap de noua realitate din piaþã. Astãzi, Aurel Vlaicu spune cã nu ia în calcul mutarea fabricii, deoarece capacitatea actualã de producþie acoperã comenzile.

Potrivit acestuia, piaþa pe care activeazã va rãmâne în continuare vulnerabilã, iar jucãtorii nu se aºteaptã la schimbãri radicale peste noapte, însã sperã ca, în urmãtorii ani, sectorul construcþiilor sã redevinã motorul economiei, aºa cum a fost înainte de crizã. „Este timpul ca statul sã acorde o mai mare importanþã sectorului de construcþii, unde s-au blocat proiecte importante ce ar fi susþinut piaþa“, concluzioneazã Vlaicu. În acelaºi spirit, Alexandru Oancea menþioneazã cã ”fãrã o impulsionare a investiþiilor, o creºtere a cererii naþionale ºi fãrã a mai elimina din povara fiscalã, nu existã indicii ale unei scãderi a insolvenþelor în piaþa construcþiilor.”

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

233

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

234

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

235

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

236

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

237

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

238

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

239

tâmplărIe alumInIu, pvc, stIclă, utIlaje specIfIce

240

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

241

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

242

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

243

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

244

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

245

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

246

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Tâmplărie aluminiu, pvc, sTiclă, uTilaje specifice

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

247

DoTări Şi Decoraţiuni Aura Alexa Ioan

Roletele sau rulourile textile, versiuni moderne ale perdelelor Considerate a fi o alternativã la vechile draperii, roletele sau rulourile din pânzã sunt un hibrid modern ºi foarte reuºit între jaluzele ºi perdele. Marele avantaj al acestora este cã pot fi folosite în decorul oricãrei încãperi din casã, de la baie ºi bucãtãrie ºi pânã la living, dormitor, camera copilului sau chiar balcon. Iatã câteva propuneri care pot fi utile firmelor de decoraþiuni interioare. Idee simplã, rezultat de efect Spre deosebire de perdele ºi draperii, care impun montarea unei ºine sau a unei galerii, pentru a putea fi agãtate, roletele textile se monteazã foarte simplu, direct pe tâmplãria ferestrelor sau pe perete, în imediata apropiere a acestora, folosind ºuruburile ºi kitul de montaj din dotare.

repere Dacã sunt montate corect, roletele textile par sã dubleze geamul, alunecând de-a lungul acestuia.Toate roletele sunt prevãzute cu un mecanism cu ºnur care permite rularea uºoarã a þesãturii pânã la nivelul dorit. În magazinele cu decoraþiuni ºi accesorii pentru casã gãseºti rolete din pânzã în culori variate ºi de diferite dimensiuni, aºa cã nu-þi va fi greu sã gãseºti modelul potrivit ferestrei din camera pe care o redecorezi.

248

Modelele de rolete fãrã imprimeu, cum sunt cele pe care le gãseºti de-a gata în magazine, pot fi folosite atât simple cât ºi în combinaþie cu perdelele sau draperiile existente. Aceastã soluþie este adoptatã mai ales din dorinþa de a diminua cantitatea luminii ce pãtrunde în încãpere sau pentru a asigura intimitatea necesarã pe timpul nopþii. Ceva mai recent au apãrut pe piaþã roletele textile imprimate, care înlocuiesc cu brio perdelele ºi draperiile ºi îmbracã foarte frumos ferestrele, având un pronunþat rol decorativ. Acest model se executã, de obicei, la comandã, de cãtre companiile specializate în producþia de rolete, jaluzele ºi rulouri. Ferestrele decorate cu rolete din pânzã au un aspect estetic deosebit, astfel încât nici nu se remarcã lipsa perdelelor. Material textil semi-transparent sau opac? Pe de altã parte, rulourile textile, existente într-o mare varietate de materiale ºi culori, reprezintã o modalitate foarte plãcutã de a decora locuinþe, sãli de conferinþe, cabinete sau birouri, îmbinând în mod deosebit simþul practic de umbrire cu eleganþa de modernizare. Acestea au funcþia de a proteja împotriva razelor solare ºi de a asigura discreþia necesarã. Sunt ideale pentru camera copilului, datoritã

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

faptului cã pot fi executate în atât în modele, culori foarte vesele, cât ºi imprimate imagini din desene animate sau filme, oferind un plus de culoare ºi bunã dispoziþie camerei. Roletele pot fi confecþionate din materiale textile simple sau cauciucate. Roletele textile cauciucate se folosesc cu succes la baie, bucãtãrie sau în orice spaþiu cu umiditate crescutã. Materialul textil de asemenea poate sã fie semi-transparent, permiþând luminii sã pãtrundã într-o oarecare mãsurã, sau opac (black-out), situaþie în care lumina nu trece prin material, asigurând un întuneric perfect. Utile în spaþiile înguste cu ajutorul lor se controleazã luminozitatea din încãpere prin acþionarea lãnþiºorului cu bile, care într-un mod uºor, coboarã sau ridicã ruloul la nivelul dorit, înfãºurând materialul pe un tambur. Acestea sunt un accesoriu atractiv, oferind încãperii o atmosferã originalã, putând fi montate pe perete, în tavan, pe tâmplãria geamului sau în glaful geamului (dacã nu existã nicio deschidere a ferestrei). Montarea în funcþie de modelul ales se face prin înºurubare dar este posibil ºi prin clipsare ºi lipire cu ajutorul unei console speciale iar ghidajele se lipesc cu ajutorul benzii adezive cu care sunt dotate.

DoTări Şi Decoraţiuni

Roleta maxi, constructiv identicã cu roleta mini, doar cã este gânditã a fi folositã la dimensiuni mai mari ºi pentru montajul pe zidãrie. Are consolele din oþel ºi tubul pentru material este cu diametrul de 28 mm. Dimensiuni maxime recomandate: lãþime 250 cm, înãlþime 300 cm.

Rolete “day & night” sau rolete delux? Un deosebit sentiment de eleganþã ºi rafinament oferã roletele day & night (ZEBRA) care faþã de cele simple, diferã prin faptul cã materialul textil dispune de benzi orizontale transparente care alterneazã cu benzi orizontale opace, iar datoritã þesãturii din care sunt confecþionate, vor aduce un plus original în orice interior. Sistemul de pe care ruleazã este aproape identic cu cel al roletelor simple, doar cã prin rulare benzile transparente ºi cele opace oferã un grad variabil de luminozitate în interior, putându-se regla astfel cantitatea de luminã prin suprapunerea diferitã a benzilor, în funcþie de nevoia sau preferinþa utilizatorului.

Roleta mini reprezintã clasica ºi cea mai simplã variantã a roletelor ºi este formatã din sulul de material textil, înfãºurat pe un tub de aluminiu, cu diametrul de 18 mm prins pe douã console de plastic. Dimensiuni maxime recomandate: lãþime 120 cm, înãlþime 200 cm. Roleta mini plus este aceeaºi roleta mini, doar cã la aceasta se mai adaugã douã ghidaje laterale tip U, prin interiorul cãrora gliseazã materialul textil. Acest sistem de ghidaj aduce urmãtoarele avantaje: protejeazã marginile materialului textil; obtureazã perfect pãtrunderea luminii din exterior prin lateralele roletei; fixeazã materialul în cazul montãrii pe uºi sau geamuri mobile. Dimensiuni maxime recomandate: lãþime 120 cm, înãlþime 200 cm.

Roleta Delux reprezintã o inovaþie constructivã de imagine a roletelor obiºnuite, ideea principalã fiind amplasarea sulului de material într-o casetã, pentru utilizarea preponderentã la geamurile moderne. Acest model prezintã o multitudine de avantaje, cum ar fi: fineþe ºi aspect estetic mai rafinat; calea de rulare a materialului fiind între baghetele geamului creazã impresia unui corp comun cu fereastra; dimensiunile mici ale casetei permit deschiderea mai largã a ferestrei; existenþa diversificatã a imitaþiilor de lemn pentru casetã ºi ghidaje. Dimensiuni maxime recomandate: lãþime 140 cm, înãlþime 180 cm. Roleta Lord reprezintã încã o variantã a roletei textile casetate, fiind proiectatã astfel încât sã nu obtureze deloc suprafaþa de luminã a geamului în poziþia deschisã, oferind posibilitatea de montaj pe diferite tipuri de uºi ºi geamuri, indiferent de tipul ºi formele baghetelor acestora. Dimensiunile maxime recomandate pentru roletele lord sunt: lãþime 140 cm, înãlþime 220 cm.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

249

DoTări Şi Decoraţiuni

250

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

DoTări Şi Decoraţiuni

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

251

DoTări Şi Decoraţiuni

252

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

DoTări Şi Decoraţiuni

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

253

maTeriale De consTrucţii Maria Demetriad

Studiu comparativ Evoluþia pieþei de bricolaj în România ºi Marea Britanie Marea Britanie, una dintre cele mai dezvoltate regiuni în ceea ce priveºte comerþul de bricolaj, se confruntã cu un paradox, zeci de magazine ale marilor retaileri urmând sã disparã de pe hartã, deºi piaþa rezidenþialã este din nou pe val. În acest timp, în România, deºi lucrãrile de construcþii au scãzut dramatic, se deschid noi magazine specializate. Cum e la ei? Aºa se face cã Homebase, unul dintre cele mai mari lanþuri de bricolaj din Regat, care deþine peste 300 de magazine pe întreaga suprafaþã a þãrii, se pregãteºte sã închidã aproximativ 80 de unitãþi ºi sã renunþe la circa 2.000 de angajaþi, în urmãtorii trei ani, pe fondul scãderii vânzãrilor, dar ºi a interesului clienþilor pentru acest tip de magazine desfãºurate pe suprafeþe foarte mari. Analiºti din piaþã susþin cã sectorul DIY (de bricolaj), ºi-a scãzut din atractivitate ºi este puþin probabil sã reajungã la nivelul la care s-a aflat în urmã cu cãþiva ani”. “DIY-ul a devenit un business din ce în ce mai dificil în Marea Britanie, în ultimii cinci, ºase ani. Totul este ciclic, fiind o consecinþã a schimbãrii economiei. Este prea mult spaþiu de

retail specializat în bricolajul din regiune”, au mai arãtat analiºtii, citaþi de The Guardian. Decizia Homebase de a închide un sfert din magazinele pe care le deþin ºi de a renunþa la un efectiv de 2.000 de persoane este ultima loviturã pe piaþa britanicã de bricolaj, asta, dupã ce business-urile au început puternic sã fie afectate încã din anul 2011, prin cãderea Focus, un important jucãtor din piaþã. Mai mult, B&Q, parte a grupului Kingfisher, cel mai mare retailer european specializat în bricolaj, susþine cã dispune de un spaþiu cu 20% mai mare decât ar avea nevoie, motiv pentru care intenþioneazã sã reducã dimensiunile a 18 dintre cele mai mari magazine pe care le deþine. Cum e la noi? Ca la noi! Cum aratã piaþa din România? Dominataã de

repere Creºterea în piaþã a unor retaileri specializaþi pe zona de online, cum este cazul Screwfix, Toolstation, Wallpapermarket sau Victoria Plumb, dar ºi a magazinelor de tip discount de la ei, ca Home Bargains, B&M Stores, chiar ºi Aldi, care vinde scule ºi soluþii pentru casp ºi grãdinã, sunt o altã cauzã pentru care marii jucãtori din piaþã resimt o scãdere în vânzãri. Interesantã este însã schimbarea de direcþie suferitã de piaþa de bricolaj din Marea Britanie, ceea ce aratã clar o migrare cãtre spaþii de mai mici dimensiuni, în care oamenii pot gãsi punctual lucruri de care au nevoie.

254

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

marii retaileri pe spaþii extinse de vânzare, dar fãrã o direcþie clarã în zona rezidenþiala. Piaþa localã de bricolaj este complet diferitã de cea din vest. În România, noþiunea de bricolaj a apãrut în anul 2002, când francezii de la Bricostore, preluaþi anul trecut de Kingfisher ºi Praktiker, companie care pânã în acest an a fãcut parte din grupul german cu acelaºi nume, au deschis primele magazine în România. Faþã de Marea Britanie, România este încã o piaþã tânãrã în ceea ce înseamnã bricolajul, asta, deºi în intervalul 2007 – 2011, pe piaþã au apãrut cei mai mulþi jucãtori de profil. Anul 2014 a adus o consolidare a pieþei, despre care mulþi jucãtori spun cã a fost fireascã ºi beneficã, miºcare care va permite noilor actori din piaþã sã îºi canalizeze ºi mai bine atenþia pe ce fac ºi sã îºi croiascã planurile strategice pe termen mediu ºi lung.

maTeriale De consTrucţii

În România, marii jucãtori din bricolaj plãnuiesc sã ajungã la reþele impresionante de magazine. Dedeman, Praktiker ºi Kingfisher vor ca în urmãtorii ani, sã ajungã la reþele de circa 50 de magazine, cel mai apropiat de aceastã realizare fiind retailerul bãcãuan condus de fraþii Pavãl, care în prezent deþine un numãr de 40 de magazine la nivelul întregii þãri. Praktiker, cu 28 de magazine în prezent, ºi cu o nouã strategie sub conducerea omului de afaceri turc Omer Susli, plãnuieºte sã ajungã la o reþea de 45 de magazine la nivelul întregii þãri, în timp ce britanicii de la Kingfisher, companie care a preluat anul trecut cele 15 magazine Bricostore, anul acesta a început modernizarea spaþiilor comerciale în Brico Depot. De la Eurostat citire Paradoxul românesc este confirmat de faptul cã România a înregistrat cea mai mare scãdere a volumului de construcþii la nivel european, mai ales pe segmentul rezidenþial. Spre deosebire de piaþa rezidenþialã din Marea Britanie, care dã semne de intrare într-un nou boom imobiliar, piaþa româneascã a construcþiilor încã se scaldã în incertitudine. Potrivit Eurstat, România a înregistrat în luna august cea mai abruptã scãdere a pieþei construcþiilor la nivel european, de 15,6%, raportat la luna similarã a anului trecut, mult peste declinul din UE, de 0,8%. Anterior, în luna iulie, România a înregistrat o scãdere a lucrãrilor de constucþii de 20,7%, faþã de aceeaºi luna din 2013. Iniþial, datele Eurostat indicau o contracþie anualã de 19,7%, pentru luna iulie. Producþia din sectorul construcþiilor a crescut în august, faþã de luna similarã a anului trecut, în cinci state UE pentru care sunt disponibile datele, ºi a scãzut în alte opt.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

255

maTeriale De consTrucţii

Romulus Cristea

Ciment eco, din subproduse celulozice Marile companii, dar ºi centrele de cercetare-dezvoltare ale marilor universitãþi cautã sã dezvolte tehnologii durabile pentru a reduce semnificativ asa-numita amprentã de carbon lasatã de industria producãtoare de ciment. Încercãrile pentru obþinerea unui tip de ciment ecologic au inregistrat primele rezultate, diverse sortimente fiind comercializate ºi utilizate în construcþii, în mai multe regiuni ale lumii. Canadienii au creat din subproduse rezultate din industria celulozei ºi hârtiei un ciment cu putere mare de întãrire. repere Amestecul de liant ºi apã formeazã o pastã care, în urma unor procese fizico-chimice, se întãreºte transformându-se într-o substanþã solidã care leagã între ele granulele de agregat, dând astfel caracterul de monolit al betonului. Betonul prezintã o bunã rezistenþã la solicitarea de compresiune, dar la solicitarea de tracþiune rezistenþa betonului este mult mai scãzutã (aproximativ de 10 ori mai micã decât cea la compresiune). Din acest motiv pentru a îmbunãtãþi comportarea materialului la diferite tipuri de solicitãri betonul poate fi armat cu diferite produse din oþel. Familia cimenturilor uzuale se grupeazã în 5 tipuri principale de ciment (cem I, cem II, cem III, cem IV si cem V), cuprinzând 27 de tipuri de ciment, fiecare tip având 6 clase de rezistenþã: 32,5N; 32,5R; 42,5N; 42,5R; 52,5N si 52,5R.

256

Aditivi care cresc rezistenþa betoanelor cu pânã la 40% Amprenta de carbon rezultatã în urma activitãþilor din industria mondialã a cimentului este una enormã. Luând în considerare energia utilizatã pentru a extrage materii prime ºi emisiile eliberate pe parcursul procesului de fabricare a cimentului, industria de profil genereazã între 6 ºi 10 la sutã din emisiile anuale responsabile de încãlzirea globalã. Cercetãtorii canadieni, în strânsã coaborare cu reprezentanþii industriei producãtoare, au demarat programe prin care sã gãseascã soluþii durabile care sã asigure continuarea activitãþilor din domeniul fabricãrii cimentului.S-a mers atât în direcþia reducerii consumurilor specifice pe durata producþiei, cât ºi în sensul inovãrii, de utilizare a unor subproduse industriale cum ar fi anvelopele uzate ºi care ar putea fi introduse în structura betoanelor într-un procentaj de 10-15%. Toate aceste mãsuri au ca scop final reducerea cantitãþilor de deºeuri ºi micºorarea energiei utilizate în producþie.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

La Universitatea Lakehead, din Thunder Bay, Ontario, cercetãtorii au mers ceva mai departe. Lionel Catalan, directorul Departamentului de Chimie Industrialã din cadrul universitãþii canadiene a încheiat un parteneriat cu profesorul chimist Stephen Kinrade pentru a crea un aditiv care sã creascã rezistenþa betonului cu pânã la 40%, dar în acelaºi timp sã conducã la reducerea, pe termen lung, a emisiei de gaze cu efect de serã, prin utilizarea eficientã a materiei prime ºi energiei, în general.. Polioli, lianþi ºi agregate Aditivul utilizat de cercetãtorii canadieni este produs dintr-un poliol, un tip de alcool din zahãr ºi care este un subprodus rezultat din industria de celulozã ºi hârtie. Betonul este un amestec de pietriº, nisip, ciment (sau asfalt, var hidraulic etc.) ºi apã, care se transformã prin uscare într-o masã foarte rezistentã ºi care se foloseºte în construcþii. Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obþin în urma întãririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, apã ºi agregate, eventual aditivi.

Materiale de construcţii

Timp mediu de întãrire ºi maleabilitate ridicatã „Aproape toate construcþiile din jurul nostru au în componenþã betoane. Când betonul se dezintegreazã, principala cauzã a acestui fenomen rezultã din slãbirea aderenþei. Liantul este cel care þine toate materialele amestecului, împreunã. Aditivul din beton este cel care concurã la consolidarea aderenþei ºi asigurã coeziunea agregatelor pe durata utilizãrii materialelor”, a menþionat directorul Departamentului de Chimie Industrialã de la Universitatea Lakehead. Potrivit inginerilor chimiºti, utilizarea aditivului asigurã o maleabilitate foarte convenabilã amestecului. Timpul de întãrire al betonului rezultat prin folosirea noii compoziþii este unul mediu, suficient pentru ca lucrãtorii din construcþii sã-l poatã manevra cu uºurinþã la ridicarea construcþiilor. În prezent, noul produs este brevetat de GreenCentre Canada, situat în Parcul de Inovare de la Universitatea Queens din Kingston, Ontario. Compania se ocupã cu comercializarea ºi inovarea de produse din domeniul chimiei. Creºterea amprentei de carbon creazã un cerc vicios în industria globalã. Practic, creºterea temperaturii globale, datoritã emisiei gazelor cu efect de serã, conduce în final la distrugerea infrastructurii, prin corodarea materiale-

lor metalice din structura betoanelor. Dacã mai adaugãm ºi alte efecte climatice, precum ploile acide torenþiale, factorul de stres asupra construcþiilor este extrem de distructiv. Se ajunge într-o situaþie ciudatã, în care chiar industria producãtoare de betoane este cea care contribuie, prin uriaºa amprentã de carbon, la distrugerea reþelelor de infrastructurã. De aceea, crearea produselor ecologice, reducerea cantitãþilor de deºeuri ºi micºorarea volumului de energie utilizatã au devenit prioritãþi ale industriei de profil. ªi elveþienii produc un tip nou de ciment ecologic Un consorþiu elveþian coordonat de cãtre specialiºti ai ºcolii Politehnice Federale din Lausanne (EPFL) a anunþat, recent, finalizarea primei faze de dezvoltare a unui nou tip ciment. Potrivit cercetãtorilor care au lucrat la crearea acestei tehnologii, amestecul va reduce semnificativ amprenta de carbon generatã de industria producãtoare. Clincherul este rãcit brusc, fiind apoi mãcinat împreunã cu gipsul într-o pulbere finã. Acesta este cimentul Portland. Pentru obþinerea diferitelor tipuri de ciment se adaugã zgurã si/sau cenuºã de termocentralã (material ce rezultã din arderea cãrbunelui sau a altor materiale de

provenienþã mineralã). Amestecul dezvoltat în prezent de specialiºtii elveþieni, în colaborare cu ingineri ºi chimiºti din India, Cuba ºi Brazilia, are toate ºansele sã devina un înlocuitor pentru aproximativ 50 la sutã din volumul standard de ciment de construcþii tip Portland, utilizat în producþia betonului modern. Amestecul inovator pe care dezvoltatorii l-au denumit LC3 (Limestone Calcined Clay Cement) are în compoziþia sa calcar mãrunþit fin ºi lut ars. Calcarul este cunoscut ca material comun ºi este extras din cariere. Specialiºtii au reuºit sã stabileascã ca în condiþiile de realizare a amestecului de materiale, lutul calcinat (sau mai degrabã aluminaþii din compoziþie) reacþioneazã cu carbonatul de calciu conþinut în calcarul mãrunþit. Rezultatul acestei reacþii este apariþia pastei de ciment. Trebuie subliniat faptul cã pânã de curând aceste materiale au fost folosite ca înlocuitori pentru cimentul Portland, dar nu ºi impreuna, ci doar separat. Amestecul inovator LC3 poate fi un înlocuitor al cimentului Portland, considerã specialiºtii din domeniu.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

257

Materiale de construcĹŁii

258

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

259

Materiale de construcĹŁii

260

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

261

Materiale de construcĹŁii

262

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

263

Materiale de construcĹŁii

264

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

265

Materiale de construcĹŁii

266

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

267

Materiale de construcĹŁii

268

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

269

Materiale de construcĹŁii

270

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

271

Materiale de construcĹŁii

272

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

273

Materiale de construcĹŁii

274

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

275

Materiale de construcĹŁii

276

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

277

Materiale de construcĹŁii

278

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

279

Materiale de construcĹŁii

280

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

281

Materiale de construcĹŁii

282

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale de construcĹŁii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

283

Materiale pentru finisaje în construcţii Teodora Chiorean

Proceduri inovatoare de colorare a betonului ºtampilat Îndeosebi în zone rezidenþiale cu fântâni arteziene ºi alei cu aer deosebit, betonul ºtampilat apare într-un firesc aparte, aºa cum este considerat ºi de proprietarii care îl folosesc în interiorul locuinþelor, pentru a produce modele eleborate sau pentru a imita þiglele, plãcile, mozaicul, piatra naturalã etc. Culori, culori... Furnizorii ºtampilelor pentru beton oferã o varietate de metode, dintre care cei care le aplicã aleg pentru colorare. În fapt, constructorii specializaþi în astfel de finisaje debutezã tehnologic cu o nuanþã bazalã produsã (color hardner dry shake sau culoarea integralã), ca ulterior (pentru a aduce mai multã diversitate ºi naturaleþe) sã apeleazã la culori ºi nuanþe cu tentã veche, anticã, prin aplicarea agenþilor lichizi de eliberare sau a prafului de pigmentare, cãrora li se adaugã, la nevoie, nuanþatori ºi vopsea. Culoarea integralã este uºor utilizabilã, combinatã fiind direct în beton, într-o instalaþie tehnicã ce asigurã omogenitatea ºi uniformitatea culorii. Culorile integrale sunt prezentate sub formã de granule, prafuri sau sub formã lichidã, uneori având în compoziþie aditivi pentru amestecuri, sub denumirea de ”coloranþi integrali cu aditivi pentru amestecuri”. O parte dintre instalaþiile folosite pentru turnare sunt controlate computerizat în acþiunea de preparare ºi mãsurare a pigmenþilor lichizi, pentru a optimiza consistenþa culorii ºi controlul dozãrii. Unele echipamente de turnare a betonului sunt dotate cu culoare lichidã în gãleþi, dinainte mãsurate ºi împachetate (dozate la 1 mc), dispersate ulterior în instalaþia de amestec, într-o încãrcãturã de beton. Unul dintre inconvenientele folosirii culorilor integrale este, comparativ cu color hardner, subtilitatea redusã a nuanþei, aplicaþiile limitându-se deseori la tonuri pãmântii (gãlbui, roºu sau marouri diluate); pentru nuanþele pastelate (ex. verde, albastru) investiþia fiind una ridicatã. O mai bunã intensitate obþinutã cu nuanþe slabe poate fi reprezentatã de folosirea unui dozaj mare de pigment ºi a cimentului alb, investiþie urmatã firesc de o creºtere a costului betonului.

284

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

REPERE Dintre avantajele folosirii culorii integrale se remarcã permanenþa culorii, aceasta extinzându-se prin întreaga matrice a betonului; chiar atunci când suprafaþa pardoselii este ºlefuitã, zgâriatã sau ciobitã, culoarea integralã se va fixa, indiferent de tratamentele administrate. În cea mai mare majoritate, aditivii pentru amestecuri de culori integrale sunt susþinuþi de pigmenþi mineral-oxizi, stabilizatori chimici sintetici, rezistenþi expunerii la lumina ultravioletã, fãrã sã le fie afectatã culoarea.

Materiale pentru finisaje în construcţii Color hardner se bucurã de o nelimitatã paletã de opþiuni de culoare, oferind foarte bune rezultate pentru culori strãlucitoare. Majoritatea dry shake color hardner sunt aplicaþi cu nisip silicat gradant, agenþi de umezire, pigmenþi de colorare ºi ciment Portland. Color hardner intrã în suprafaþã înaintea imprimãrii, fiind transmis în betonul proaspãt. Pentru o bunã aplicare, color hardner trebuie sã absoarbã umezeala de la lespede sau trebuie umezit. Fiindcã produsele înglobeazã ciment, agregat fin ºi alte componente, acestea se fac mai puþin permeabile ºi dense, fiind uneori necesare unele suprafeþe întãrite. Chiar dacã este mai dificil de lucrat cu color dry shake, decât cu culoarea integralã, elementele sunt apropiate în ceea ce priveºte preþul final, fiindcã nu se ajunge la colorarea întregii matrice a betonului. Color hardner este aplicat numai pe o suprafaþã de 3-13 cm din lespede, atât cât este util. Vopselele oferã o deosebitã intensitate, putând fi folosite în combinaþie cu culorile. Vopselele nu comportã reacþii chimice cu betonul, spre deosebire de culori, însã suprafaþa betonului este penetratã de agenþii fini de colorare în vopsea. Totodatã, vopselele nu sunt folosite ca stabilizatori ai ultravioletelor, asemenea culorilor acide; vopselele umbresc minimal (5-10%) atunci când sunt expuse ultravioletelor. Folosirea culorilor diluate poate adãuga nuanþe noi culorii, producând efecte inedite de finisare.

REPERE

Furnizorii de ºtampile folosesc agenþii de eliberare sub formã de pudrã, deoarece prezintã o gamã diversificatã a selecþiilor de culoare. Dezavantajele constau în formarea, din pudrele foarte fine, a unor particule de praf aeropurtate; prevenirea inhalãrii de cãtre operatori fiind condiþionatã de purtarea mãºtilor de protecþie. În zilele cu rafale, pudra aeropurtatã face necesarã inclusiv protejarea spaþiilor înconjurãtoare, ele putând fi murdãrite. Folosirea de eliberatori lichizi coloraþi cu eliberatori pudrã, reprezintã o metodã eficace, înlãturând dezavantajele folosirii pudrei simple. La final, pudra produce un contrast mai plãcut decât eliberatorul lichid, chiar dacã mãsurile protecþie sunt mai stricte la folosirea acesteia.

Dintre câteva procedee de alcãtuire a nuanþelor, cea mai des folositã pare sã fie combinarea pudrei de pigmentare eliberatoare cu un lac solvent (bazã acrilicã), curãþãtor de culoare, element ce acþioneazã ca un spãlãtor. Metoda nu funcþioneazã pe bazã de apã, fiind necesari solvenþi pentru elimenarea particulelor din eliberatorul pudrã. Solidele din color hardner coboarã pe fundul gãleþii, simultan cu colorarea apei de cãtre pigmenþi. Apa deja coloratã poate fi administratã în beton cu buretele sau cu spray, fiind însã necesarã aplicarea mai multor straturi de lac, pentru pãstrarea culorii. Agenþi de eliberare lichizi sau pudrã Pudrele sau lichizii de pigmentare cu agenþi de eliberare sunt constituenþi folosiþi în douã scopuri: pentru a preveni deranjarea texturii imprimate ºi lipirea de beton a ºtampilelor, împãrtãºind culoarea betonului care amplificã dry shake sau culoarea integralã, derivând într-un efect antichizat. Iniþierea cu o culoare luminoasã, ca bazã a betonului, reprezintã o tehnicã frecvent folositã, indiferent dacã este color hardner sau culoare integralã, aplicânduse ulterior mult agent închis de eliberare pentru contrast. Agentul de eliberare care rãmâne

imprimat în pasta de suprafaþã, în timpul ºtampilãrii, creeazã subtile accente de culoare, cu toate cã aproximativ 70-80% din pudra de eliberare este înlãturatã dupã întãrirea betonului. Prin aplicarea de culori chimice în beton, dupã ce este finisat, furnizorii de ºtampile preferã sã obþinã o varietate de nuanþe. Ca efect al ºtampilãrii, o tentã de realism poate fi datã de efectul de marmorare obþinut prin reacþia chimicã a betonului cu baza acidã a culorii. Pentru încercarea de mimare a variaþiilor coloristice oferite de piatra naturalã, o culoare acidã lasã loc realizãrii unor interesante coborâri ºi urcãri. Multe culori pot fi diluate întru obþinerea unor grade de variaþie a transparenþei. Totodatã, la pietrele individuale din betonul ºtampilat pot fi aplicate culori, lucru irealizabil cu color hardner sau cu eliberatorii care lucreazã în interiorul betonului ºtampilat. Un alt argument pentru folosire este reprezentat de posibilitatea mascãrii defectelor sau petelor, fiind aproape imposibilã ducerea la bun sfârºit a unei astfel de lucrãri, fãrã ca defectele sau imperfecþiunile de nuanþã sã aparã.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

285

Materiale pentru finisaje în construcţii

286

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale pentru finisaje în construcţii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

287

Materiale pentru finisaje în construcţii

288

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale pentru finisaje în construcţii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

289

Materiale pentru finisaje în construcţii

290

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale pentru finisaje în construcţii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

291

Materiale pentru finisaje în construcţii

292

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale pentru finisaje în construcţii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

293

Materiale pentru finisaje în construcţii

294

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Materiale pentru finisaje în construcţii

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

295

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

La fel ca majoritatea celor din industria producþiei de pardoseli, Chris Garten, preºedinte al Signature Countertops Inc. din Scottsburg, Indiana, SUA, a început sã lucreze folosind benzi de placaj din lemn pentru realizarea ºabloanelor. Dar, odatã ce a cumpãrat routerul Northwood NW-138 CNC, un sistem de digital de realizare a ºabloanelor, o întreagã perioadã de acumulãri de cunoºtinþe cu privire la realizarea de ºabloane din placaj de lemn a fost lãsatã în urmã, trecerea la tehnologia digitalã mãrind semnificativ productivitatea companiei. De ce ne referim la o companie americanã? Simplu. Modelul american este printre cele mai eficiente, iar utilizarea tehnologiilor de vârf de cãtre constructorii din România ar putea sã îi ajute sã îºi creascã profiturile.

Romulus Cristea

ªabloane digitale pentru pardoseli Polimerii, puºi la treabã “Noi utilizãm programe de la Prodim pentru realizarea ºabloanelor digitale”, arãta Garten. “Am fãcut cercetãri ample ale pieþei înainte de a ne decide sã mergem cu Prodim. Unul dintre membrii echipei mele ºi cum mine am zburat în Florida pentru a ne întâlni cu John Richerts (de la Prodim) ºi am asitat la o demonstraþie cu Proliner 8, înainte de a-l achiziþiona. Dupã demonstraþia care ne-a oferit o experienþã la prima mânã despre modul de funcþionare prietenos pentru utilizator al Proliner 8 - interfaþa simplã ºi suport tehnic îndestulãtor - am ales sã achiziþionãm produsul Prodim”. Pentru Signature Countertops Inc., Prodim Proliner 8 a avut multe efecte pozitive nu numai pentru producþia a companiei, dar ºi pentru activitatea de instalare a pardoselilor. “Când foloseam benzi de placaj din lemn pentru realizarea ºabloanelor, un membru al echipei putea sã meargã în doar douã - trei locaþii într-o zi”, explica Garten. “Problema cea mai mare apãrea însã atunci când existau multe reþele (de conducte, electrice etc.), care trebuiau fixate în pereþi ºi podele sau când pereþii prezentau detalii complicate, placajul fiind în aceste cazuri un factor limitativ. Din momentul în care am trecut la sistemul Proliner 8, monatajele noastre sunt aproape fãrã cusur, indiferent de nivelul de dificultate al lucrãrii. În plus, interfaþa eficientã ºi uºor de utilizat permite unui membru al echipei sã facã pânã la cinci-ºase ºabloane pe zi. S-a dublat practic capacitatea noastrã de a face ºabloane.”

296

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli Potrivit Garten, compania are propriile sale echipe de montaj. “ªtiu cã sub-contractarea pãrþii de montaj este utilizatã de o mulþime de companii din industria noastrã ºi chiar funcþioneazã pentru ei”, a spus el. “Pentru noi ºi piaþa noastrã, menþinerea controlului propriu asupra pãrþi de montaj este crucialã pentru succesul general al afacerii ºi pentru menþinerea nivelului de profesionalism pe care clientela noastrã îl primeºte atunci când alege sã facã afaceri cu noi. Pentru cã suntem o companie micã, eu cred cu toatã inima în dobândirea de cunoºtinþe multidisciplinare”, a continuat el sã explice. “Acest lucru asigurã flexibilitate unei companii ºi oferã o mai bunã imagine de ansamblu pentru membrii echipei care produc ºi instaleazã pardoseala. Nu în ultimul rând, acest fapt ne permite sã oferim o experienþã aprofundatã pentru clienþii noºtri, deoarece echipa noastra are astfel cunoºtinþe vaste despre întregul proces de producþie ºi instalare, de la început la sfârºit. Aproximativ jumãtate din echipa noastrã este instruitã pentru a fabrica ºi instala pardoselile.” Tehnologie de ultimã orã Fãbricuþa de pardoseli a Signature Countertops Inc., cu o suprafaþã de lucru de 750 m², din care 100 m² de birouri ºi spaþii de prezentare, are capacitatea de a produce orice tip de pardoseli din piatrã naturalã, inclusiv granit, talc, cuarþit, marmurã ºi onix, precum ºi suprafeþe din cuarþ. Signature Countertops Inc. poate produce ºi instala pardoseli care pot acoperi aproximativ 15-18 bucãtãrii pe sãptãmânã ºi aproximativ 10-12 ”dressing-room”-uri, ceea ce echivaleazã cu aproximativ 95-115 m² pe sãptãmânã. Printre echipamentele deþinute de companie se numãrã douã macarale cu catarg rotativ

(una dintre ele, de la Gorbel, iar cealaltã, de la Thomas Plastics Machinery din Scottsburg, Indiana; un echipament de tãiere de la Regent Stone Products of Virginia Beach, VA; un router Northwood NW-138 cu comandã numericã (CN) – un router CN este un computer ce controlezã utialejele de tãiere a pietrei; ºi cel mai nou aparat al sãu, o masã de lucru Northwood SJ-257 de la Northwood Machine Manufacturing of Louisville, KY; un sistem digital Prodim Proliner 8 de fabricare a ºabloanelor; scule de tãiere Terminator de la Continental DIA Diamond Products, Inc din San Carlos, California; scule ºi accesorii de la Regent Stone Products ºi MGM Tooling. “NW-257 este în opinia mea soluþia de tãiere cea mai uºor de utilizat, cea mai eficientã ºi mai rentabilã, disponibilã pe piaþã la acest moment”, arãta Garten. “Capacitatea noastrã de producþie a crescut de peste patru ori faþã de ceea ce am reuºit sã facem înainte de a-l achiziþiona” a adãugat el. “Acest utilaj ne-a ajutat, de asemenea, sã ne ridicãm peste concurenþa noastrã în ceea ce priveºte tãierile mai complicate pe care le putem face. Orice visaþi, acest Northwood SJ-257 poate realiza rapid.” În ceea ce priveºte sculele de tãiere, Garten a încercat numeroase mãrci, dar Terminator a devenit în final furnizorul lor pentru astfel de scule. “Preþurile, anduranþa, împreunã cu cel mai bun suport tehnic pe care l-am experimentat vreodatã, sunt motivele pentru care au câºtigat afacerea noastrã”, a spus Garten. “În prezent, experimentãm împreunã utilizarea liniei de mare vitezã cu router CN, Marmo Meccanica.” Garten aratã cã majoritatea consumabilelor ºi a altor scule de fabricare ºi instalare a pardoselilor sunt achiziþionate de la doi distribuitori principale, Regent Stone Products ºi MGM Tooling. Planuri de viitor

În timp ce Garten priveºte spre viitor, el a remarcat cã aderarea la The Stone Fabricators Alliance (Alianþa Prelucrãtorilor de Piatrã - APP) l-a ajutat sã ajungã acolo unde este astãzi. “APP a fost parte integrantã a creºterii noastre continue ºi de succes”, a spus Garten. “Ne-am alãturat APP în iulie 2010. De la aderare ne-am dublat în dimensiuni atât ca venituri, cât ºi ca numãr de membrii ai echipei deoarece am avut posibilitatea de a relaþiona cu experþii de top din industrie, de a vizita alte facilitãþi de producþie, de a explora diferite filosofii de afaceri ºi de a participa la demonstraþii cu scule de ultimã generaþie. Într-o industrie foarte competitivã în care jucãtorii deseori nu comunicã unii cu alþii, am gãsit sprijin ”în familia APP”; am partajat practic orice lucru de la tehnici dificile ºi informaþii tehnice cu privire la pietre naturale exotice, la planificarea afacerii. Pot spune cu încredere cã Signature Countertops Inc. ar arata destul de diferit dacã nu ar fi fost în APP. Nu-mi pot imagina sã pot concura în aceastã industrie, fãrã sprijinul APP. Calitatea mea de membru în aceastã asociaþie este de nepreþuit.” Obiectivelor pe termen lung ale lui Garten sunt de a realiza o cifrã de afaceri de 12 milioane USD/an, în urmãtorii opt ani, de a fi o companie complet fãrã datorii, în urmãtorii cinci ani, ºi de a deschide o a doua locaþie de producþie, în urmãtorii 10 ani. Scopul companiei pe termen scurt este de a continua creºterea constantã ºi controlatã realizatã de la începuturile sale, în 2007 ºi pânã în prezent. Aceasta intenþioneazã sã facã acest lucru prin livrarea ”celei mai bune experienþe de cumpãrare pentru clienþii sãi”, prin educarea ºi sprijinirea clienþilor sãi în timpul procesului de selecþie ºi de planificare a tipului de pardosealã ce va fi ales, prin fabricarea ºi instalarea perfectã a pardoselii, precum ºi prin oferirea celor mai bune servicii dupã vânzare.

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

297

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

298

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

299

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

300

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

301

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

302

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

PaRdOSeli, UTilaje PeNTRU PaRdOSeli

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

303

echipare şi întreţinere clădiri

304

infoCONSTRUCT | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

305

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

306

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

307

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

308

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

309

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

310

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

311

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

312

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

313

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

314

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

EchiparE şi întrEţinErE clădiri

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

315

OrganizarE dE şantiEr

Construcþii modulare la cheie Algeco România este membrã a grupului Algeco Scotsman – lider mondial în domeniul construcþiilor modulare. Acesta oferã servicii complete de spaþii modulare, soluþii mobile de depozitare ºi soluþii de management pentru organizãri de ºantier. Grupul Algeco Scotsman opereazã în 37 de þãri ºi are o flotã de peste 300.000 unitãþi.

gama adVancE - Soluþii inteligente de spaþiu

gama Origin - Soluþii funcþionale de spaþiu

Aveþi nevoie de organizare de ºantier civilã sau industrialã? Doriþi un spaþiu de birouri complet mobilat ºi utilat? Aveþi nevoie sã organizaþi un eveniment oriunde în România? Doriþi un spaþiu comercial pentru desfãºurarea activitãþii? Aveþi nevoie de Algeco - un partener de încredere, activ la nivel internaþional, cu standarde ridicate de calitate. Fie cã aveþi nevoie temporar sau permanent, noi vã oferim soluþia completã de spaþiu alãturi de o gamã variatã de servicii conexe, perfect functionalã într-un timp foarte scurt. Prin “Servicii la 360°” vã oferim proiectul la cheie ºi management post instalare: personalizãm construcþiile modulare din containere cu mobilier, echipamente ºi toate accesoriile ºi serviciile necesare pentru ca dumneavoastrã sã vã desfãºuraþi activitatea în cele mai bune condiþii. Soluþia finalã conþine cele mai bune practici alãturi de experienþa noastrã. Produsele ºi serviciile noastre se adreseazã oricãrui buget ºi acoperã cele mai inovatoare idei ºi planuri, fie cã activaþi în domeniul construcþiilor, industriei, serviciilor sau al administraþiei publice.

Gama prOgrESS - Spaþii de top

Alãturi de noi vã puteþi eficientiza proiectele, optimizând resursele financiare, timp ºi spaþiu. Echipa noastrã vã oferã tot suportul: comercial, tehnic, operaþional ºi logistic. Profesionalismul, experienþa internaþionalã, puterea financiarã ºi promptitudinea noastrã vã demonstreazã cã suntem un partener stabil ºi de încredere, fiind aspecte ce ne recomandã sã devenim singurul furnizor pentru proiectul dumneavoastrã.

Gama StOragE - Soluþii pentru depozitare

Construcþie autostradã

316

Echipa Algeco România vã stã la dispoziþie pentru dezvoltarea oricãrei idei, având capacitatea ºi experienþa necesarã, precum ºi dorinþa de a construi un parteneriat de lungã duratã. lucrãri de referinþã

Industrie extractivã

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Energie regenerabilã

OrganizarE dE Ĺ&#x;antiEr

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

317

OrganizarE dE Ĺ&#x;antiEr

318

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

OrganizarE dE Ĺ&#x;antiEr

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

319

OrganizarE dE Ĺ&#x;antiEr

320

infocOnStrUct | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

321

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

322

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

323

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

324

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

325

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

326

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Organizare de Ĺ&#x17E;antier

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

327

SCUle, Unelte, eChipamente, COnSUmabile

Maria Demetriad

Alegerea corectã

a ºurubelniþei autofiletantã cu acumulator ªurubelniþele cu acumulator autofiletante, dintre care, în marea lor majoritate, îndeplinesc ºi funcþia de maºini de gãurit portabile sau chiar roto-percutoare, sunt printre cele mai populare scule electrice, fiind folosite într-o varietate de operaþiuni, atât în activitãþile industriale, cât ºi în cele casnice. Cu toate acestea, însã, la achiziþionarea unei astfel de scule, sau la alegerea ei pentru o anumitã operaþiune, trebuie avute în vedere mai multe considerente. Aºadar, ce ar trebui avut în vedere înainte de a cumpara?

Alegerea, în funcþie de operaþiunea desfãºuratã La achiziþionarea unei maºini de gãuritînºurubat autofiletante, trebuie avut întotdeauna în vedere operaþiunile care urmeazã a fi efectuate, dar ºi durata ºi frecvenþa utilizãrii. Autonomia pe care o conferã, prin dotarea cu acumulator, independenþa faþã de reþeaua de alimentare cu energie electricã este foarte importantã, atât pentru lucrãrile efectuate pe ºantiere, dintre care, multe, la mare înaltime (de exemplu, la montajul tablei pe acoperiº), cât ºi în micile reparaþii sau montaje casnice. Alegerea, în funcþie de tensiunea ºi amperajul acumulatorului În general, aceste scule sunt dotate cu acumulatori în gama de 6 – 36V, din care, cele din intervalul de 12 – 18V se utilizeazã pen-

328

tru maºini de înºurubat ºi gãurit-înºurubat. Valorile mai mici sunt destinate utilizãrii ocazionale, pentru sarcini reduse (cum ar fi montarea unor mânere la dulapuri), iar valorile mai mari echipeazã ciocanele rotopercutoare. Valorile uzuale ale amperajului sunt de 1,2 – 3 Ah. Alegerea în funcþie de momentul maxim de torsiune ºi viteza de rotaþie Aceºti parametri trebuie aleºi în concordanþã cu operaþiunile care urmeazã a fi efectuate. Existã maºini care oferã un cuplu mare ºi turaþie scãzutã, necesare pentru operaþiunea de înºurubare, dar ºi viteze mari, necesare la gãurire. Acest avantaj se obþine utilizând mai multe trepte de putere ºi turaþie. Alegerea, în funcþie de acumulator

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

Acumulatorul influenþeazã decisiv durata de lucru ºi comportarea în timp a ºurubelniþei autofiletante. Cea mai modernã soluþie o reprezintã acumulatorii Li-ion fãrã efect de memorie, în combinaþie cu încãrcãtoarele rapide care se pot încãrca oricând, chiar dacã acumulatorul nu este descãrcat complet. La acumulatorii mai vechi, din clasa Ni-Mh, poate sã aparã efectul de memorie. Unele modele mai noi de maºini de gãuritînºurubat cu acumulator au ºi funcþia de percuþie, pentru executarea gãurilor în cãrãmidã sau BCA.

SCUle, Unelte, eChipamente, COnSUmabile

Elementul de greutate a maºinii, cu tot cu acumulator Pentru acest criteriu, cea mai avantajoasã soluþie o reprezintã acumulatorii Li-ion. De asemenea, este bine de ºtiut cã majoritatea acestor echipamente sunt livrate, standard, cu doi acumulatori. Respectaþi recomandãrile producãtorului Trebuie avutã în vedere, în permanenþã, recomandarea producãtorului în privinþa regimului de utilizare. O unealtã cu aceleaºi caracteristici de bazã (cum ar fi, de exemplu, tensiunea acumulatorului de 18V ºi diametrul maxim pentru ºuruburi de 10 mm), poate fi construitã pentru regimuri diferite de utilizare: profesionalã, semiprofesionalã, sau uz casnic. Diferenþa dintre acestea constã în soluþiile tehnice ºi materialele utilizate, iar, de aici, apar recomandãri diferite. De aceea, trebuie verificatã întotdeauna concordanþa dintre nevoia operatorului ºi recomandarea producãtorului, pentru un randament maxim al echipamentului.

Se recomandã întotdeauna utilizarea accesoriilor de cea mai bunã calitate (burghiuri, dãlþi, capete de înºurubat etc). Accesoriile de calitate inferioarã sau uzate excesiv eliminã avantajele oferite de funcþionarea ireproºabilã a sculei electrice ºi pot duce la o uzurã prematurã a acesteia. Norme de siguranþã ºi protecþie a muncii - Citiþi cu atenþie ºi urmaþi întocmai instrucþiunile primite odatã cu achiziþionarea produsului - Nu lãsaþi persoanele neavizate, sau copiii, sã utilizeze ori sã se joace cu o unealtã - Folosiþi întotdeauna echipamentul de protecþie recomandat de producãtorul uneltei - Nu atingeþi niciodatã accesorile (burghie, dãlþi, pânze, discuri, cuþite etc.), în timpul funcþionãrii uneltei. - Menþineþi unealta ºi accesoriile curate ºi în perfectã stare de funcþionare.

- Nu utilizaþi uneltele în alte scopuri decât cele pentru care au fost construite ºi care sunt specificate în manualul de utilizare. - Pãstraþi ordinea ºi curãþenia la locul de muncã. - Depozitaþi corespunzãtor unealta, dupã utilizare.

infoCOnStrUCt | nr. 35 | ianuarie - iulie 2015

329