Fii sigura ca micutul tau nu are autism by Iulia Anton

Barometrul s\n\t\]ii Cititorul-juc\tor:

omul pentru care exist\

Doctorul Meu Dr. Val Vâlcu Director Editorial

fie informat. ~n primul rând, cum s\ evite `mboln\virile. Genetica are un rol important [i nu poate fi influen]at\. Dar stilul de via]\ [i alimenta]ia pot preveni `mboln\virile sau efectul bolii. Oamenii vor s\ tr\iasc\ s\n\tos, ori s\-[i autoadministreze terapii preventive. Exist\ alimente func]ionale, iar consumul de produse pentru frumuse]e si anti`mb\trânire se extinde, `n ciuda crizei. Momentul `n care boala este descoperit\ conteaz\ la fel de mult, fiindc\ se poate spera `n vindecare, dac\ se ajunge la medic `ntr-un stadiu incipient. Pentru asta trebuie cunoscute semnele de alarm\. Sunt necesare [i unele analize specifice, `n func]ie de vârst\, care permit

Adresa]i-v\ medicului sau farmacistului! Acest `ndemn, nelipsit din reclame, nu s-ar putea aplica [i `n cazul revistelor dedicate s\n\t\]ii? De ce s\ mai apar\ astfel de publica]ii, când exist\ atâtea cabinete `n care omul poate intra pentru a cere o consulta]ie sau un sfat? Doctorul Meu se afl\ la cel de-al 25-lea num\r. O cifr\ rotund\, de bilan], dup\ mai bine de doi ani de când se afl\ la dispozi]ia cititorilor s\i. Poate n-ar strica s\ vedem `mpreun\ care este menirea revistei. ~n lumea modern\, preocuparea pentru s\n\tate a devenit cea mai important\ tendin]\, generând schimb\ri profunde `n sistemul de valori [i `n comportamentul consumatorului, arat\ un studiu Datamonitor din iunie 2010. Grupul de analiz\ Business Insight consider\ c\, pentru 76 la sut\ dintre consumatori, s\n\tatea a devenit o preocupare de baz\, zilnic\. ~ngrijor\rile consumatorilor privind obezitatea sunt `n cre[tere continu\, preocuparea pentru acest subiect atingând cifre-record. Un alt factor subliniat de majoritatea sondajelor este dorin]a oamenilor de a juca un rol activ `n procesul de optimizare a s\n\t\]ii [i bun\st\rii personale. Pentru a deveni, din receptorul pasiv al re]etelor, un juc\tor pe terenul confrunt\rii cu boala, omul trebuie s\ Editor: Pharma Net Solutions Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti Tel/fax: 021.330.18.69 E-mail: office@doctorulmeu.com Director Editorial: Dr. Val Vâlcu Redactor-{ef: Psih. Laura Matei Director general: Cristin Tocan Secretar de redac]ie: Luciana P\une Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor, Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela Leventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Oana Radu, Alexandra Constantin, Gabriel Olaru

Foto: SHUTTERSTOCK Foto copert\: Cosmin Gogu pentru VIVA! Distribu]ie cabinete: GTS SOLUTION Distribu]ie vânzare: HIPARION, HACHETTE Consultan]\ management: TOCRIS CONSULTING Tiraj: 50.000 exemplare (40.000 exemplare gratuite [i 10.000 pentru vânzare) ISSN: 2065 - 1473 Urm\toarea apari]ie: 30.05.2011

depistarea bolii `n lipsa simptomelor. Este nevoie, deci, de informa]ie. Cât prive[te terapia, la ”mod\” este acum decizia luat\ de pacientul informat. Aceasta protejeaz\ atât beneficiarul, cât [i furnizorul serviciilor de s\n\tate. Multe dintre conflictele din domeniu ar fi evitate dac\ pacien]ii ar `n]elege exact ce urmeaz\ s\ li se `ntâmple. Exist\ studii care arat\ c\ indivizii care au fost anun]a]i c\, dup\ opera]ie, vor avea dureri au avut mai pu]in\ nevoie de antialgice decât cei c\rora li s-a spus c\ opera]ia este u[oar\, f\r\ s\ li se dea [i alte detalii. Doctorul Meu a ales s\ v\ prezinte cât mai multe informa]ii, prin articole realizate de c\tre personalit\]i de referin]\ ale medicinii române[ti. D\m astfel prioritate studiilor verificate de practicienii din sistem, nu unor articole traduse din lumea larg\, care pot fi spectaculoase, dar uneori nu au acoperire. Câte ”leacuri miraculoase [i revolu]ionare” nu au ajuns, `n scurt\ vreme, speran]e de[arte? Publicul nostru [tie c\ medicina bazat\ pe dovezi [i informa]ia verificat\ sunt argumente care pot face pe fiecare dintre cititori s\ spun\ despre fiecare colaborator al revistei, ”este Doctorul Meu”. Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului. Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate numai cu acordul medicului sau farmacistului.

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT) Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2010)

Boli infec]ioase

Meningita una dintre cele mai fulminante infec]ii cunoscute `n practica medical\ 24 aprilie, ziua mondial\ `mpotriva meningitei Meningita afecteaz\ aproximativ 10.000 de oameni `n `ntreaga lume. ~n România, meningita bacterian\ are o rat\ de mortalitate de peste 50%, cei mai afecta]i fiind copiii cu vârste de pân\ la 5 ani, cu o inciden]\ de 15 cazuri la 100.000 de locuitori `ntr-un an.

4 ~n lume, peste 10.000 de oameni mor anual din cauza meningitei; 4 ~n România, meningita bacterian\ are o rat\ de mortalitate de peste 50%. ocietatea Român\ de Pneumologie sus]ine comportamentul preventiv `n lupta cu meningita [i complica]iile sale severe asupra s\n\t\]ii [i se al\tur\ astfel proiectului ini]iat de The Confederation of Meningitis Organizations (COMO), „Join Hands”, creat cu obiectivul de a face cunoscut pericolul pe care meningita `l reprezint\ pentru s\n\tatea oamenilor [i a copiilor, `n general. ~ncepând din 2010, COMO se implic\ activ la nivel interna]ional prin ac]iuni educative cu privire la pericolul meningitei iar proiectul „Join Hands” este o dovad\ `n acest sens. Asfel c\ suntem `n cel de-al doilea an `n care este s\rb\torit\ ZIUA MONDIAL| ~MPOTRIVA MENINGITEI, proiectul „Join Hands” punând un accent important pe complica]iile majore pe care aceast\ boal\ le are asupra s\n\t\]ii oamenilor. Este mai bine s\ previi decât s\ tratezi, mai ales când vorbim de o boal\ precum meningita, care poate avea consecin]e extrem de grave. Mai multe detalii despre „Join

Hands”, g\siti pe: http://comoonline.org „~n lume, dar [i `n România, meningita bacterian\ reprezint\ o boal\ extrem de grav\ prin rata mare de mortalitate (peste 50%) [i prin sechelele neurologice severe care se constituie. Cele mai semnificative sechele care apar sunt: surditate, retard mental [i/sau motor, convulsii etc. Popula]ia cea mai expus\ la aceast\ infec]ie grav\ este reprezentat\ de copiii antepre[colari (0-3 ani) la care ap\rarea antiinfec]ioas\ este insuficient maturat\”, a declarat Prof. Dr. Doina Ple[ca, Vicepre[edinte al Sec]iei de Pneumologie Pediatric\ din cadrul Societ\]ii Române de Pneumologie. „Meningita este o inflama]ie a meningelui de etiologie variat\ (bacterian\, viral\, fungic\ etc.). Meningita bacterian\ se instaleaz\ brusc [i este `nso]it\ de un tablou clinic caracterizat prin: febr\ mare (40-41°C), alterarea st\rii generale, pacientul nu suport\ lumina (fotofobie), cefalee difuz\, progresant\ [i chinuitoare, somnolen]\, v\rs\turi. Progresiv, starea general\ se agraveaz\,

Boli infec]ioase pacientul devine comatos [i apar crizele de convulsii. La sugari, tabloul clinic se instaleaz\ rapid, fiind oarecum diferit fa]\ de alte vârste: modific\ri ale st\rii generale cu perioade de somnolen]\ alternând cu agita]ie extrem\ (plâns inconsolabil), v\rs\turi, febr\ sau hipotermie, refuz alimentar, convulsii. ~n fa]a unei infec]ii severe, care are o rat\ semnificativ\ de mortalitate [i morbiditate, se impune intensificarea m\surilor de preven]ie. ~n acest sens, cea mai eficient\ modalitate de a preveni meningita bacterian\ este imunizarea prin vaccinare, cu atât mai mult cu cât copiii, `n primii 5 ani de via]\, nu dispun de o ap\rare antiinfec]ioas\ solid\”, a ad\ugat Prof. Dr. Doina Ple[ca, Vicepre[edinte al Sec]iei de Pneumologie Pediatric\ din cadrul Societ\]ii Române de Pneumologie.

~n `ntreaga lume, de[i au fost f\cu]i pa[i importan]i `n direc]ia educ\rii spre un comportament preventiv, sunt ]\ri care nu au `nc\ acces la vaccinuri preventive care ar putea salva vie]i [i ar putea preveni efectele secundare puternice ale bolii.

Meningita viral\ este mai pu]in grav\. De cele mai multe ori pacien]ii se recupereaz\ complet. ~n schimb, meningita cauzat\ de bacterii poate determina infec]ii severe, cu complica]ii majore sau chiar deces.

Care sunt bacteriile care cauzeaz\ meningita 4Neisseria meningitidis – meningococul; 4Streptococcus pneumoniae - pneumococul; 4Haemophilus influenzae, tipul b (Hib); 4Escherichia coli (E. Coli), prezent\ la nou-n\scu]i; 4Streptococcus agalactiae B, (Group B Strep or GBS), prezent la nou-n\scu]i;

4Listeria monocytogenes, prezent la nou-n\scu]i, sau la persoanele cu imunitate sc\zut\;

4Mycobacteria tuberculosis (Tuberculosis or TB), frecvent\ `n ]\rile `n care tuberculoza este frecvent\. Cele mai periculoase bacterii sunt: meningococul, pneumococul [i Haemophilus influenzae. Neisseria meningitidis (meningococul) este o bacterie care se transmite pe cale aerogen\ (pic\turi de saliv\) [i care se cantoneaz\ la nivelul mucoasei nazofaringiene. De aici, `n anumite circumstan]e, se propag\ mai departe, infectând pl\mânii, pleura, urechea intern\ sau meningele. Streptococul pneumoniae (pneumococul) este o

bacterie localizat\ `n tractul respirator superior (nazo-faringe). Este unul din principalii agen]i patogeni infec]io[i la vârsta copil\riei, transmisibil de la om la om. Haemophilus Influenzae tip b (Hib) este o bacterie care se g\se[te [i la oamenii s\n\to[i, la nivelul nasului [i al gâtului. Doar `n condi]ii speciale bacteria Hib devine patogen\ (sistem imun imatur sau afectat) [i provoac\ infec]ii foarte grave, cum este meningita. Un procent de 25% din popula]ie sunt purt\tori s\n\to[i cu HIb. Singura modalitate prin care poate fi prevenit\ meningita este prin vaccinare. Vaccinul are rolul de a imuniza organismul `nainte de expunerea la aceste bacterii. Meningococemia sever\ este una dintre cele mai fulminante infec]ii cunoscute `n practica medical\. Pericolul este cu atât mai mare cu cât, conform avertismentelor OMS, exist\ o rezisten]\ din ce `n ce mai mare a bacteriei la tratamentele clasice, cu antibiotice.

Psihiatrie

Criteriile actuale de diagnostic ale depresiei subapreciaz\ depresia la b\rba]i Dr. Ruxandra Bloj, medic specialist psihiatru, doctor `n [tiin]e medicale, Amb. de Spec. Psihiatrie, Sp. Cl. Jud. de Urg.Tg.Mure[

Criteriile de diagnostic ale depresiei, conform DSM-IVTR (Manualul de Diagnostic [i Statistici pentru Bolile Mintale), sunt clare, dar unii speciali[ti le consider\ prea feminine, acestea nepermi]ând identificarea `ntotdeauna la timp a depresiei la b\rba]i.

iagnosticarea depresiei implic\ prezen]a dispozi]iei depresive sau a pierderii interesului sau a pl\cerii pentru toate activit\]ile pe o perioad\ de cel pu]in dou\ s\pt\mâni, fiind obligatorie prezen]a a `nc\ cinci simptome dintre urm\toarele: - modific\ri `n greutate - tulbur\ri de somn - agita]ie sau lentoare psihomotorie - fatigabilitate sau lips\ de energie - sentimente de inutilitate sau de vinov\]ie - tulbur\ri de concentrare [i memorie - gânduri suicidare

Aceste simptome reprezint\ o modificare de la nivelul anterior de func]ionare, cauzând o deteriorare semnificativ\ `n domeniul social, profesional sau `n alte domenii importante de func]ionare [i nu se datoreaz\ efectelor unor medicamente sau unor condi]ii medicale generale. Depresia, boala sufletului [i corpului, este `ntâlnit\ atât la femei, cât [i la b\rba]i, dar manifest\rile exterioare sunt diferite de la un sex la altul, aceast\ tulburare fiind subestimat\ `n popula]ia masculin\.

Cum recunoa[tem boala? Ce schimb\ri trebuie s\-i alerteze pe cei din jur? B\rba]ii nu recunosc c\ sufer\ de depresie, devin introverti]i, ei nu se plâng de `ndoieli [i sl\biciuni, ascunzând starea lor familiei, prietenilor. Ignoran]a depresiei, absen]a diagnostic\rii precoce, a tratamentului va conduce la numeroase consecin]e: alcoolism, violen]\, probleme de cuplu. Unii se refugiaz\ `n munc\, sport, alte activit\]i `n care se implic\ intens pentru a uita de problemele lor. Aceste fenomeme pot fi considerate echivalen]e ale depresiei. Triste]ea, insomnia, obsesiile, acuzele hipocondriace, impulsivitatea, violen]a sunt manifest\ri ale depresiei masculine, nu facil de identificat pentru depresiv sau pentru cei din jurul lor. Evenimente critice pot fi la originea tulbur\rilor depresive reactiv situa]ionale.

Psihiatrie Se consider\ c\ 10% din depresii sunt de ordin biologic, 20% sunt legate de boli cronice sau grave [i 70% sunt determinate de situa]ii conflictuale, evenimente psihotraumatizante de via]\. emeile investesc mai mult `n reu[ita lor `n via]a de cuplu [i a copiilor, fiind mai sensibile la problemele din anturajul familial. B\rba]ii dau o importan]\ mai mare carierei profesionale. ~n caz de e[ec, imaginea lor este p\tat\, `[i pierd `ncrederea `n ei, `n capacit\]ile lor, inclusiv cele sexuale, pe acest fond putând s\ se instaleze depresia. La originea depresiei masculine putem reg\si rupturile de cuplu, divor]ul. Când separarea este cerut\ de femeie, b\rbatul crede c\ virilitatea este o problem\. Culpabilizat de judec\tor de divor], cât [i de societate, el va `ntre]ine cu dificultate o leg\tur\ afectiv\ cu copilul lui, v\zându-l periodic, dac\ are drept de vizit\, ceea ce `i `nt\re[te sentimentul de e[ec. Lipsa entuziasmului, oboseala, triste]ea, cre[terea apetitului `n special pentru dulciuri, nevoia de a dormi mai mult ca de obicei `n apropierea toamnei [i a iernii ne atrag aten]ia asupra prezen]ei simptomelor depresiei sezoniere. B\rba]ii pot fi afecta]i, la fel ca [i femeile, aceast\ form\ de depresie nefiind tipic feminin\. Refugiul `n alcool poate fi prezent `n depresie, depresivul g\sind alinare `n acest mod. Consumul prelungit [i `n cantit\]i semnificative de alcool poate induce sau agrava o depresie. Femeile alcoolice pot invoca ca pretext depresia, dar b\rba]ii nu au nevoie de acesta, consumul de alcool la b\rba]i fiind acceptat, alcoolul având un rol de integrare a b\rbatului `n societate. Când dozele r\mân moderate, alcoolul joac\ rolul unui lubrifiant social, dar când consumul cre[te, apar problemele.

Tratamente disponibile 4Primordial\ este identificarea simptomelor de c\tre pacient sau cei din jurul acestuia.

4~ndrumarea catre un serviciu de specialitate: medic de familie, psiholog, psihiatru.

4Medica]ia antidepresiv\, consilierea psihologic\, aderarea la un grup de suport sunt metode care vin `n sprijinul depresivului, ajutându-l s\ ias\ din lumea sumbr\, cenu[ie la liman.

Care sunt semnele de alarm\

4schimb\ri de dispozi]ie 4pierderea interesului pentru via]a de cuplu

4nervozitate, violen]\ (uneori incontrolabil\)

4tulbur\ri de somn 4durere fizic\ (cefalee, dureri precordiale, dureri de spate aceste simptome cauzate de stres pot masca depresia dac\ sunt recurente) 4lipsa interesului pentru activit\]ile favorite 4refugiu `n alcool, alte toxice.

Opinii

Medicamentele

[i sportul

Conf. Dr. Corneliu D. Zeana, Medic primar cardiologie, medic primar medicin\ intern\, AIS Clinic & Hospital, Bucureşti

S\ ne gândim la faptul c\ infarctul de miocard, care face ravagii ast\zi, nu era cunoscut `n primul deceniu al secolului trecut, când marea majoritate a bolilor „clasice”erau bine studiate [i catalogate. Factorul care a impulsionat cel mai mult cre[terea dramatic\ a suferin]elor cardiovasculare este sedentarismul, respectiv limitarea la maximum a efortului fizic. Civiliza]ia modern\

Schimbarea radical\ a modului de via]\ `n societatea modern\ a avut consecin]e profunde asupra spectrului `mboln\virilor. ~n fruntea listei cauzelor de moarte au ajuns acum bolile cardiovasculare: hipertensiunea arterial\ [i cardiopatia ischemic\. este dominat\ de automobil, lift [i scara rulant\, obiecte care fac via]a comod\, dar sunt detrimentale s\n\t\]ii, iar o bun\ parte din timpul disponibil este petrecut `n fa]a televizorului, la fel de nociv nu numai prin sedentarismul pe care-l promoveaz\. Odat\ identificat\ cauza, nu a `ntârziat structurarea ripostei. ~n SUA, `n ]\rile europene, `n general `n aria de civiliza]ie de tip vestic, s-a trecut energic la

promovarea exerci]iului fizic, `ncepând de la vârstele cele mai fragede, când se formeaz\ deprinderile. ~n [coli, orele de sport s-au multiplicat, s-au construit baze sportive accesibile (`n mare parte gratuite, finan]ate de stat), adul]ii, indiferent de vârst\, ader\ la diverse programe de antrenament fizic, kinetoterapia este bine sus]inut\ de casele de asigur\ri de s\n\tate etc.

Rezultatele nu au `ntârziat s\ apar\ [i s-au amplificat `n timp. Astfel, `n toate ]\rile amintite, num\rul mor]ilor prin infarct miocardic a sc\zut treptat, ajungând la mai mult de jum\tate, `n timp ce România continu\ s\ `nregistreze cre[teri de la an la an. Suntem singura ]ar\ `n care num\rul bazelor sportive a sc\zut dramatic, accesul a devenit foarte dificil, avem cel mai redus num\r de biciclete, bazine de `not etc., orele de sport `n [coli sunt extrem de pu]ine [i nu se fac la standardele necesare, ci mai mult de mântuial\. Ba chiar, o doamn\ ministru (de trist\ amintire) tocmai de la Ministerul Educa]iei dorea chiar o [i mai mare reducere a orelor de sport, `n contrast cu ceea se `ntâmpl\ `n toat\ Europa. Or,

m\car `n weekend, s\lile de sport, terenurile, bazinele, pu]ine câte sunt, ar trebui folosite de copii sub `ndrumarea profesorilor de specialitate. Nu este de mirare c\ România este ]ara cu cei mai mul]i pensiona]i medical din lume, de]inând `n acela[i timp recordul la consumul de medicamente. Totu[i, de foarte pu]in\ vreme, se `ncearc\ promovarea exerci]iului fizic, iar unii oameni au `nceput s\-[i foloseasc\ altfel timpul liber, de care dispun din plin m\car pensionarii.

Opinii Ce activit\]i fizice sunt recomandate `ndeosebi seniorilor? Mersul pe jos `n ritm alert, alergatul, `notul, bicicleta, patinajul, gimnastica aerobic\, schiul, `n special fond etc. Avantajele exerci]iilor fizice aerobice sunt multiple. Se `nt\re[te inima, se dezvolt\ circula]ia coronarian\, arterele devin mai elastice, oxigenarea organismului este mai bun\, sistemul nervos se

Beneficii pentru inim\, riscuri pentru mu[chi O prim\ clas\ o reprezint\ statinele, medicamente care reduc nivelul colesterolemiei, interferând cu sinteza colesterolului `n ficat, respectiv blocând anumite lan]uri enzimatice. ~n unele cazuri, foarte rare, distrugerea acut\ de fibre musculare provocat\ de statine este atât de mare `ncât, prin eliberare masiv\ de mioglobin\, se poate ajunge la blocaj renal. Una dintre aceste statine a fost retras\ recent de pe pia]\ dup\ ce a provocat câteva zeci de

mor]i prin acest mecanism. La alt\ categorie de pacien]i apar dureri musculare [i reducerea for]ei, dar cel mai nepl\cut efect advers `n aceast\ categorie este reducerea evident\ a masei musculare, care rareori este pus\ pe seama medica]iei, prescris\ `n continuare. Este recomandabil ca la cei care iau statine s\ se determine periodic, la câteva luni, nivelul unor enzime, transaminazele pentru ficat [i creatinkinaza pentru musculatur\, un nivel mult crescut impunând oprirea tratamentului sau ajustarea dozelor. De altfel, la oamenii mai `n vârst\, beneficiul reducerii colesterolului este discutabil.

reechilibreaz\, musculatura se tonific\, ceea ce combate [i osteoporoza, scade riscul de `mboln\vire `n general. Odat\ cu `naintarea `n vârst\, musculatura tinde s\ se atrofieze, iar inactivitatea accelereaz\ acest proces. ~n schimb, exerci]iul fizic tonific\ musculatura, pe lâng\ celelalte efecte benefice asupra `ntregului organism, dar `ndeosebi asupra aparatului cardiovascular.

Studiul de mare anvergur\ cunoscut sub numele de Framingham a ar\tat c\ un nivel ridicat al colesterolemiei la oamenii tineri se leag\ de o reducere a duratei de via]\, dar c\, `n cazul vârstnicilor, tr\iesc mai mult cei cu colesterolul mai ridicat decât cei cu un nivel sc\zut. La unii indivizi, reducerea, uneori impresionant\, a masei musculare sub influen]a medica]iei hipocolesterolemiante apare chiar dac\ enzimele amintite r\mân la valori normale sau acceptabile. Din acest motiv, starea musculaturii trebuie evaluat\ periodic la bolnavii care primesc medicamente hipocolesterolemiante. Un alt medicament care poate interfera cu exerci]iul fizic este trimetazidina, prescris `n România mult mai larg decât `n orice alt\ ]ar\, sub denumiri destul de variate. ~n spatele denumirii comerciale trebuie s\ cunoa[tem denumirea interna]ional\ oficial\ a produsului. Trimetazidina nu afecteaz\ starea musculaturii, dar poate influen]a sistemul nervos, fiind trecut\ pe lista medicamentelor care pot provoca boala Parkinson, afec]iune caracterizat\ prin rigiditate muscular\, dificultate `n mi[c\ri [i tremor. Ca urmare, se pot produce dezechilibre `n timpul exerci]iilor fizice sau chiar `n cursul mersului obi[nuit, cu c\deri urmate uneori de fracturi, deoarece promptitudinea reac]iilor motorii sufer\. Mai amintim o singur\ clas\ de medicamente care pot interfera cu activitatea fizic\ sus]inut\, adic\ intens\, anume betablocantele. Evaluarea, strict individualizat\, o poate face numai medicul, de preferat cardiologul `n strâns\ colaborare cu medicul de familie, ca [i, de altfel, `n cazul celorlalte clase de medicamente amintite.

Interviu

„Româncele ar trebui s\ se pun\ pe ele `nsele pe primul loc, m\car din când `n când” - Interviu cu Carmen Brum\ la finalul emisiunii s\ fie cea de relaxare. Emisiunea a debutat acum 4 luni, dar de 2 s\pt\mâni am schimbat decorul. ~n paralel, lucrez la o continuare a campaniei “Supersilueta dup\ s\rb\tori”, care s-a desf\[urat pe www.detoxifiere.ro timp de o lun\ [i care s-a bucurat de aprecieri care m\ determin\ s\ merg mai departe cu acest proiect. {i, nu `n ultimul rând, m\ antrenez pentru “Mi[carea contra statului”, un cros pe care l-am organizat `mpreun\ cu revista Viva [i pe care `l vom relua la `nceputul verii. {i scrii o nou\ carte, a[a am `n]eles... La un moment dat, probabil c\ voi scrie, deocamdat\ e doar `n stadiul de proiect. Cum se desf\[oar\ programul t\u zilnic? Banal. M\ trezesc, m\nânc, merg la serviciu, antrenament..., `n weekend merg la film [i m\ `ntâlnesc cu prietenii. Ce sporturi `]i plac? ~mi plac atletismul [i, câteodat\, boxul.

Foto: Tibi Clenci pentru VIVA!

Carmen, ai o nou\ emisiune? Lucrez la un proiect nou. Este o emisiune `n direct, cu difuzare s\pt\mânal\, duminica, de la ora 23. Se nume[te “Spa-ul de duminic\ seara”, este o emisiune tip magazine, cu subiecte diverse. Mi-a[ dori ca starea pe care telespectatorul o are

Ai câteva exerci]ii anume pe care le faci? Antrenamentele pe care le fac sunt postate pe internet. Le g\si]i pe www.detoxifiere.ro, mirceabadea.ro sau pe youtube. Sunt antrenamente foarte eficiente, care dureaz\ maximum 15 minute, se pot face acas\ [i nu necesit\ echipamente suplimentare. Care sunt regulile dup\ care `]i construie[ti regimul? Mai precis, ce trebuie s\ evi]i [i ce alimente s\ alegi?

Interviu Povestea mea De obicei, atunci când cineva vrea s\ m\ atace, îmi spune c\ sunt obsedat\ de sport şi diete. Am fost şi îmi asum asta. Iat\ povestea mea! Citeste mai departe pe http://detoxifiere.ro/supersilueta/carmen-bruma-blog cum a reu[it Carmen s\-[i schimbe via]a.

Sunt reguli de bun-sim]. Nu m\nânc pr\jeli, conserve, mezeluri, nu beau sucuri, m\nânc dulciuri o dat\ pe s\pt\mân\, `n weekend.

ulei de m\sline, busuioc proasp\t, frunze de lobod\, salat\ verde, ro[ii cherry [i o linguri]\ de mu[tar.

Dac\ ai avea nevoie – sper, cât mai rar –, ai apela la serviciile medicale din România sau te-ai trata peste grani]\? Depinde. Pentru o opera]ie complicat\ cred c\ m-a[ duce `n str\in\tate. Ce mentalitate ar trebui s\ aib\, `n opinia ta, româncele? La ce s\ fie atente? S\ se pun\ pe ele `nsele pe primul loc, m\car din când `n când. De la ce nu te aba]i niciodat\? De la programul de antrenament, cafeaua de diminea]\, concediu....ele pot fi uneori... amânate. Foto: Tibi Clenci pentru VIVA!

Dac\ ]i s-ar propune s\ concepi un program special pentru copiii din România, pentru o via]\ s\n\toas\, ce linii ai trasa? A[ `ncerca s\ elimin treptat dulciurile rafinate din alimenta]ia lor (m\car pân\ la o anumit\ vârst\) [i s\ includ mi[carea `n programul zilnic. Ne po]i oferi o re]et\ a ta, care `]i place foarte mult [i care are pu]ine calorii? Paste integrale cu verdea]\. E o mâncare indicat\ dup\ un antrenament intens. 50 de grame de paste integrale al dente peste care se adaug\

Cardiologie

HIPERTENSIUNEA ARTERIAL| Prof. Univ. Dr. Daniela Barto[ {ef Sec]ie Medical\ I, Spitalul Clinic de Urgen]\ Floreasca

Pentru o inim\ s\n\toas\. Program educa]ional al Societ\]ii Române de Cardiologie www.cardioportal.ro Despre hipertensiunea arterial\ se afirm\ c\ „provoac\, `n egal\ m\sur\, disperare [i speran]\“. Disperare, `ntrucât are complica]ii cardiovasculare severe, este cel mai r\spândit factor de risc cardiovascular de pe glob [i pentru c\ este frecvent nedepistat\ sau subtratat\. Speran]\, pentru c\ prin tratament corect [i sus]inut poate fi controlat\ [i pot fi prevenite complica]iile ei. ipertensiunea arterial\ (HTA) contribuie la apari]ia a peste jum\tate din bolile cardiovasculare [i este prima cauz\ de mortalitate [i morbiditate evitabil\.

Ce se `n]elege prin HTA

Prin hipertensiune arterial\ se `n]elege presiunea prea mare de curgere a sângelui prin artere. Sângele este pompat ritmic `n artere de c\tre inim\,

care dezvolt\ o anumit\ presiune pentru a reu[i s\ trimit\ sângele `n tot arborele arterial, la toate organele. Aceast\ presiune se poate m\sura [i se nume[te presiune sistolic\ (TAS). ~n momentul urm\tor, inima se relaxeaz\ [i prime[te o nou\ cantitate de sânge, iar `n artere se men]ine o presiune mai mic\, numit\ presiune diastolic\ (TAD). Valorile presiunii/tensiunii arteriale (TA) se pot m\sura direct `n artere sau se pot m\sura cu un sfigmomanometru cuplat la o

man[et\ cu aer, care, prin comprimarea unei artere (de exemplu artera brahial\ la bra]), urmat\ de decomprimarea vasului, permite aflarea presiunii din artera examinat\. Coloana de mercur este etalonul standard de m\surare a TA. M\sur\torile se exprim\ `n milimetri de mercur (mmHg) sau, mai rar, `n centimetri de mercur. Prima cifr\ notat\ `n rezultate este tensiunea arterial\ sistolic\ (maxim\) [i a doua cifr\ este tensiunea arterial\ diastolic\ (minim\).

Valorile normale de TA sunt: <140/90 mmHg <130/80 mmHg la cei cu diabet [i risc cardiovascular crescut Valoarea considerat\ optim\ este de 120/80 mmHg.

Cardiologie De ce apare HTA Tensiunea arterial\ nu are o valoare fix\ pe parcursul unei zile. TA poate cre[te `n `mprejur\ri diverse, cum ar fi efortul fizic, emo]iile, altitudinea crescut\, consumul exagerat de lichide (peste 5-6 litri), dup\ folosirea unor substan]e cum ar fi adrenalina, efedrina etc. La unii indivizi, tensiunea arterial\ cre[te spontan [i se men]ine la valori ridicate [i `n afara `mprejur\rilor men]ionate. ~n 5% din cazuri, HTA este produs\ prin anomalii precizabile [i poart\ denumirea de hipertensiune arterial\ secundar\. Depistarea acestor forme de hipertensiune arterial\ este

important\ deoarece o parte dintre ele sunt curabile. Cauze posibile de hipertensiune arterial\ secundar\ sunt: bolile renale, unele boli endocrine, boli vasculare congenitale, boli de sânge (policitemia vera). O form\ particular\ de hipertensiune arterial\ este cea declan[at\ la femei `n cursul sarcinii. ~n aceast\ situa]ie, pierderea de proteine prin urin\ [i apari]ia edemelor conduc la tabloul clinic de preeclampsie [i necesit\ m\suri urgente de supraveghere [i tratament, pentru mam\ [i pentru f\t.

Unele medicamente pot induce sau agrava hipertensiunea arterial\: contraceptivele orale [i tratamentele de substitu]ie hormonal\ la femei, analgezicele [i antiinflamatoarele nesteroidiene [i medicamentele pentru r\ceal\ [i grip\ care con]in deriva]i de efedrin\. La peste 95% din pacien]ii hipertensivi nu se poate preciza cauza hipertensiunii arteriale. ~n aceste cazuri, boala este produs\ prin mecanisme complexe, iar diagnosticul este de hipertensiune arterial\ esen]ial\ sau primar\.

Factori implica]i `n producerea HTA • Factorii nemodificabili: ereditatea (dac\ unul sau ambii p\rin]i au avut hipertensiune arterial\, riscul de a avea aceast\ maladie este mai mare; vârsta (hipertensiunea arterial\ se dezvolt\ mai frecvent la oamenii peste 40 ani); sexul (hipertensiunea este mai frecvent\ la b\rba]i fa]\ de femei). • Factorii modificabili: fumatul; consumul crescut de sare; excesul alimentar; lipsa de mi[care; consumul exagerat de alcool; stresul psihic [i fizic. Recunoa[tem `n ace[ti facori, de fapt, caracteristicile stilului de via]\ modern.

Cât de periculoas\ poate fi Valorile crescute ale tensiunii arteriale au dou\ mari efecte negative asupra organismului uman: `mb\trânirea vaselor [i suprasolicitarea inimii. Cele mai importante complica]ii ale HTA sunt: insuficien]a cardiac\, angina pectoral\ [i infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral, insuficien]a renal\. HTA contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroz\. Se ajunge la `ngro[area vaselor [i la

frânarea aportului de oxigen `n ]esuturi. De asemenea, pl\cile de aterom se pot fisura/rupe [i se pot produce la suprafa]a lor cheaguri de sânge (trombi) care vor accentua `ngustarea vasului, pân\ la astuparea lui complet\. A[a se produc infarctul de miocard [i accidentele vasculare ischemice. Vasele cerebrale se rup mai u[or, putând s\ se produc\ accidente vasculare cerebrale hemoragice.

Cardiologie Cum afl\m c\ avem hipertensiune arterial\ De multe ori, cre[terea TA nu se `nso]e[te de o suferin]\ care s\ atrag\ aten]ia bolnavului. Deci hipertensiunea arterial\ poate fi o boal\ t\cut\ [i cu atât mai periculoas\, deoarece complica]iile grave apar ca prim\ manifestare a bolii. Alteori, cre[terea TA se manifest\ prin: respira]ie anormal\ la un efort ce putea fi f\cut pân\ mai ieri cu u[urin]\; dureri de cap, mai des `n partea occipital\; ame]eli; concentrare dificil\; tulbur\ri de vedere; zgomote `n urechi; epistaxis (curgerea de sânge din nas).

Cum se m\soar\ TA La prima evaluare, TA se m\soar\ la ambele bra]e [i la membrele inferioare, ulterior la bra]ul la care se `nregistreaz\ cele mai mari valori. TA se m\soar\ culcat sau `n [ezut, iar uneori, [i `n pozi]ie ridicat\ `n picioare.

Deoarece HTA este frecvent asimptomatic\, singura modalitate de a o depista este aceea de a v\ verifica periodic valorile tensionale, cel pu]in o dat\ pe an `nainte de vârsta de 35 de ani.

Ce evalueaz\ medicul la pacientul cu HTA Pe lâng\ m\surarea tensiunii arteriale, medicul o s\ v\ fac\ un examen clinic complet. Investiga]iile de laborator uzuale:

4Hemoglobina, hematocritul, num\rul de Ce este hipertensiunea de „halat alb“? Valorile tensionale sunt mai crescute la spital sau la cabinet fa]\ de cele m\surate la domiciliu. Este prezent\ la aproximativ 15% din popula]ia general\ [i la aproximativ 35% din bolnavii hipertensivi; Cre[terea TA `n cabinetul medical se explic\ printr-un factor emo]ional, dar [i prin posibilitatea ca TA s\ fie mai corect m\surat\ de c\tre personalul sanitar.

globule ro[ii [i albe `n sânge; glicemia (glucoza `n sânge); 4Profilul lipidic – colesterolul total, HDLcolesterolul (frac]iunea protectiv\), LDLcolesterolul (frac]iunea nociv\), trigliceridele; 4 Creatinina seric\; acidul uric; 4 Potasemia; sumarul de urin\; 4 Electrocardiograma. ~n anumite circumstan]e, se pot recomanda: ecografia cardiac\; ecografia de vase carotide sau vase periferice; examenul oftalmologic; test de toleran]\ la glucoz\ – dac\ glicemia este peste 100 mg/dL pe nemâncate, pentru a depista un diabet zaharat latent.

Cardiologie Cum trat\m hipertensiunea arterial\ Scopul principal al tratamentului este acela de a sc\dea valorile de TA pentru a preveni apari]ia de complica]ii cardiovasculare. Tratamentul antihipertensiv se efectueaz\ concomitent cu strategiile terapeutice care vizeaz\ [i factorii de risc asocia]i [i se va continua toat\ via]a `ntrucât, dup\ oprirea tratamentului, TA re`ncepe s\ creasc\.

Modificarea stilului de via]\ M\surile legate de stilul de via]\ fac parte integrant\ din tratamentul hipertensiunii arteriale. 4Oprirea fumatului. Dup\ fumatul unei ]ig\ri, TA [i frecven]a cardiac\ cresc – fenomen ce dureaz\ mai mult de 15 minute dup\ terminarea ]ig\rii. Sfatul nostru este de a opri fumatul complet [i definitiv! 4 Reducerea aportului de sare. ~n mod normal, avem nevoie de un consum zilnic de sare de 3,5-5 g. ~n ]ara noastr\, `n mod frecvent, o persoan\ consum\ zilnic peste 20 g de sare! Efectul sc\derii TA prin reducerea aportului de sodiu este dovedit. Aportul crescut de sare poate sta la baza HTA rezistente la tratament.

Subiec]ii obezi au adesea [i cre[teri ale glicemiei (diabet zaharat) [i dislipidemie. Aceast\ categorie de bolnavi face mai frecvent boli cardiovasculare. Reducerea greut\]ii scade TA [i are efect favorabil asupra aparatului cardiovascular.

4 Efortul fizic. Sedentarismul favorizeaz\, printre alte efecte negative, cre[terea TA [i obezitatea. Se recomand\ efort fizic moderat, efectuat zilnic sau cel pu]in la 2 zile (minimum 4 zile pe s\pt\mân\), cu o durat\ medie de efort de 30-40 minute.

4 Consumul de alcool. Consumul exagerat de alcool (peste 4-500 ml vin pe zi, peste 3 doze de bere, peste 200 ml b\uturi tari) favorizeaz\ net cre[terea TA [i apari]ia de

4 Cre[terea consumului de legume [i fructe contribuie la men]inerea [i cre[terea echilibrului imunitar [i favorizeaz\ efectul hipotensiv al medicamentelor.

4 Reducerea greut\]ii. Greutatea corporal\ este direct asociat\ cu hipertensiunea arterial\.

boli cardiovasculare, `n special, a accidentului vascular cerebral.

Tratamentul medicamentos Exist\ aproximativ 70 de produse antihipertensive disponibile pe pia]a european\ de medicamente. Ast\zi se prefer\ asocierea a dou\ antihipertensive din clase diferite `n doze mai mici. Dac\ nu se ajunge la valorile-]int\, se pot asocia trei sau mai multe clase de antihipertensive. Pân\ la stabilirea tipului de medicamente [i a dozelor la care r\spunde]i `n mod optim, sunt necesare controale repetate [i, uneori, schimb\ri `n schema terapeutic\. Tratamentul şi dieta trebuie urmate toat\ via]a, f\r\ întrerupere.

Advertorial

Digest Duo® Un duo pentru digestia ta corect\ Cele mai frecvente simptome `n cazul tulbur\rilor digestive u[oare au cauze legate de excesul de acid secretat de stomac (hipersecre]ia acid\ gastric\) [i de bila lene[\ (dispepsie [i dischinezie biliar\). Compozi]ie comprimat masticabil

Compozi]ie capsul\ moale

o combina]ie de antiacide (complementare, slab bazice) [i antispastice:

o combina]ie de uleiuri volatile naturale coleretice, carminative, antispastice:

Comprimatul masticabil

Cantitate, mg

DZR

Carbonat de calciu

488,02

48.80%

Carbonat de magneziu greu

18,2

5.15 %

Ulei de ment\

1,3

Suplimentul alimentar Digest Duo este o combina]ie optim\ de ingrediente active care faciliteaz\ remedierea unor afec]iuni digestive [i se adreseaz\ `n special tubur\rilor asociate stilului modern de alimenta]ie cotidian\. Cele dou\ componente: pastila alb\, pastila verde - pot fi administrate `mpreun\ sau separat, `n func]ie de simptome. Pastila alb\ (comprimatul masticabil) con]ine dou\ componente naturale, slab bazice, care neutralizeaz\ acidul din sucul gastric [i restabilesc pH-ul normal la nivelul stomacului. Uleiul de ment\ contribuie la calmarea senza]iei de spasm (hipermotilitate gastric\). Pastila alb\ combate senza]ia de arsur\ consecutiv\ hiperacidit\]ii (pirozis) [i balonare. Pastila alb\ este recomandat\ [i `n combaterea senza]iei de regurgita]ie acid\ (reflux acid gastroesofagian) dup\ mese `mbel[ugate. Administrarea la adul]i: Câte 1 sau 2 comprimate de 2 ori pe zi. Comprimatele se administreaz\ `n faza dureroas\ sau dup\-mas\, se pot sf\râma sau se las\ s\ se dizolve `n cavitatea bucal\. Pastila verde (capsula moale) ajut\ la eliberarea [i absorb]ia mai rapid\ a uleiurilor volatile naturale: ment\, pin [i eucalipt; care `[i intensific\ `mpreun\ ac]iunile (sinergism): l cresc secre]ia biliar\ [i favorizeaz\ digestia l reduc spasmele biliare l reduc gazele intestinale [i senza]ia de plenitudine gastric\

Capsul\ moale Levomentol Menton\ Alfa-pinen Beta-pinen Borneol Camfen Eucaliptol

Cantitate, mg/cps. 32 mg 6 mg 13.6 mg 3.4 mg 5 mg 5 mg 2 mg

l au efect slab antiseptic [i contribuie la dizolvarea microcalculilor biliari. Prin mecanismele complexe ale acestor principii naturale, capsula moale combate o serie de manifest\ri nepl\cute biliare: grea]\, balonare, senza]ia de v\rs\turi, indigestie. ~n acest timp se produce cre[terea [i optimizarea secre]iei biliare care sus]ine digestia alimentelor mai grase sau bogate `n colesterol. Este recomandat [i `n cazul unor afec]iuni hepatobiliare, staz\ biliar\, dispepsie biliar\, procese inflamatorii u[oare la nivelul colecistului. Administrarea la adul]i: O capsul\ moale de 3-4 ori / zi sau la nevoie 2-3 capsule. Pentru o ac]iune optim\ se poate administra `nainte de mas\ cu 30 de minute. Doza maxim\ pe zi este de 6 capsule. O administrare pentru o simtomatologie complet\ (doza de atac) echivaleaz\ cu 2 pastile albe [i 3 pastile verzi. Administrarea la copii: Dozele pentru copii vor fi recomandate de medic sau farmacist `n func]ie de simptomatologie. Pentru copiii peste 6 ani se pot administra un comprimat masticabil, respectiv o capsul\ moale o dat\ sau de dou\ ori pe zi. Prof. Univ. Dr. Dan Andronescu Doctor în medicin\ intern\, Medic specialist în gastroenterologie, Clinica medical\ II Spitalul Universitar de Urgen]\, Bucureşti

Neurologie

Distonia = boala „corpului care nu te mai ascult\”! S-a `nfiin]at `n Sighi[oara prima asocia]ie a pacien]ilor cu distonie Children’s Joy V-a]i `ntrebat vreodat\ cum e s\ vre]i s\ p\[i]i `nainte [i s\ nu pute]i pentru c\ ave]i spasme musculare involuntare? Sau s\ vre]i s\ `ntoarce]i capul `ntr-o parte [i s\ trebuiasc\ s\ vi-l ]ine]i cu mâna?... Sau s\ nu pute]i s\ `nghi]i]i mâncarea sau articula cuvintele? ceste lucruri se `ntâmpl\ frecvent persoanelor care sufer\ de distonie muscular\. Simptomele distoniei sunt diferite de la caz la caz [i se agraveaz\ `n timp, iar corpul pur [i simplu nu `i mai ascult\! Distonia este o afec]iune neurologic\ deosebit de grav\ [i se caracterizeaz\ prin contrac]ii musculare sus]inute ce determin\ frecvente mi[c\ri necontrolate ale organismului: mi[c\ri de torsiune, tremor, toate acestea fiind cauzate de o transmitere improprie a impulsurilor nervoase. Distonia poate fi dureroas\ [i poate duce la invaliditate. Studiile arat\ c\ la fiecare pacient aceast\ afec]iune se manifest\ altfel, depinzând de grupul afectat de mu[chi. Distonia este socotit\ o afec]iune rar\, greu de evaluat.

Ini]iativa `nfiin]\rii Asocia]iei “Children’s Joy” `i apar]ine Sabinei Gall, care a fost diagnosticat\ `n 2004 cu distonie neuromuscular\ [i a familiilor altor bolnavi de distonie pe care aceasta i-a cunoscut `n experien]ele avute prin spitale. Asocia]ia urm\re[te s\ fac\ cunoscut diagnosticul de distonie [i s\ informeze pacien]ii de tratamentele disponibile `n ]ar\ [i `n str\in\tate. Prin `nfiin]area Asocia]iei, Sabina Gall [i-a propus s\ sprijine moral bolnavii de distonie [i de Parkinson. Se organizeaz\ ac]iuni de informare `n ceea ce prive[te simptomatologia bolii, tratamentul [i recuperarea, sunt ini]iate colabor\ri cu medicii care

fac cercet\ri `n domeniu pentru a se afla nout\]ile ap\rute [i pentru a se stabili rela]ii cu alte asocia]ii profesionale [i de pacien]i din Europa, se elaboreaz\ unele materiale publicistice care s\ descrie cazuri ale unor pacien]i afla]i `n suferin]\, cazuri ameliorate, cu scopul de a atrage aten]ia Ministerului S\n\t\]ii de necesitatea existen]ei unui program `n care bolnavii s\ fie inclu[i.

Neurologie Dr. Codru]a Morar, medic internist din Sighi[oara, relateaz\ cum a cunoscut-o pe Sabina `n 2005, când aceasta era bolnav\, avea spasme, se cl\tina [i propriul corp nu o mai asculta: “Via]a Sabinei era atunci un chin, dar mintea `i era ager\ [i ochii str\lucitori”, `[i

aduce aminte dr. Morar. Dr. Codru]a Morar a ajutat-o pe Sabina s\ strâng\ fondurile necesare unei opera]ii efectuate la Hanovra. Procedura cu care s-a intervenit la Sabina, Deep Brain Stimulation, exist\ `n lume din 1960. ~n Europa a fost introdus\

`n 1987. Belgia deconta `n 2002 cam 100 de interven]ii de acest gen. ~n România exist\ un program care acoper\ cam 10 interven]ii de acest tip (num\r evident insuficient), dar apartenen]a la Europa `nseamn\ c\, prin E 112, oamenii se pot trata [i `n clinici din afara ]\rii.

~n România, distonia este o afec]iune rar\ subdiagnosticat\ [i, de[i este o afec]iune neurologic\ grav\ degenerativ\, se ob]ine foarte greu certificatul de handicap. Tratamentele de ameliorare sunt foarte scumpe, iar un tratament medicamentos nu exist\.

oxina botulinic\ amelioreaz\ pentru 2-3 luni mi[c\rile distonice (o fiol\ cost\ `ntre 1400 – 1800 lei). A existat la un moment dat, `n anul 20042005, un program prin care bolnavii de distonie beneficiau de aceast\ toxin\ gratuit, `n spital. Acum aceast\ toxin\ se face, dar doar dac\ este cump\rat\ de c\tre pacient. Exist\ [i un tratament chirurgical: palidotomie, dar nici acesta nu e de durat\ `ndelungat\. Tratamentul care d\ rezultate exist\, dar din p\cate, `nc\ nu `n ]ara noastr\. Este vorba despre stimularea profund\ bilateral\ (DBS) sau DBS se face doar pentru Parkinson `n ]ar\, dând rezultate. Exist\ pacien]i cu distonie care au f\cut implantul cu stimulator `n str\in\tate, dar bateriile trebuie schimbate la interval

de 1-2 ani. Se `ntâmpin\ mari greut\]i `n ob]inerea rapoartelor medicale cerute de c\tre Casele de Asigur\ri medicale pentru ob]inerea formularului E112. Pacien]ii nu `[i pot permite schimbarea

bateriilor altfel, deoarece costurile sunt `n jur de 20.000 euro, pe lâng\ spitaliz\ri [i alte cheltuieli aferente, iar ne`nlocuirea lor duce la revenirea invalidit\]ii [i chiar la agravarea bolii. Redac]ia

Psihologie

S|-}I PESE! MOTTO: ”Ca s\ fii om `ntreg, multe sunt necesare....” Geo Bogza

Camelia Anca Baciu Psiholog-psihoterapeut tel. 0722 774 583 camyanca.buga@gmail.com

...Vreau s\ v\ spun despre interesul social....Ca s\ fii complet [i fericit, este un ”MUST”” s\ `ndepline[ti câteva ”sarcini ale vie]ii”, care-]i creeaz\ [i `ntre]in un echilibru fizic – psihic – mental-cognitiv: a) S\ prestezi constant un job, o munc\, dac\ faci astfel `ncât s\-]i [i plac\, e[ti câ[tig\tor! b) S\ respec]i intimitatea familiei tale, s\ te antrenezi [i s\ nu te puturo[e[ti niciodat\ `ntru reglarea flexibil\ a armoniei `n cuplu... c) S\ ai [i s\-]i hr\ne[ti prieteniile... d) S\ ai, s\ dobânde[ti sentimentul de

comuniune social\ [i s\-]i exerci]i `n consecin]\ interesul social! e) S\ fii curios, s\ te dedici cunoa[terii spirituale... Dac\ vreuna dintre aceste sarcini este `n deficit sau `n exces, se cheam\ c\ e[ti cam [ubred, c\ echilibrul t\u strig\ dup\ ajutor... „M\sura” ta de om, a s\n\t\]ii tale per total, e dat\ de sentimentul social. Ca s\ te nume[ti „fiin]\ social\”, e nevoie de aten]ie AICI [i ACUM, generozitate, disponibilitate, empatie, adic\ de un suflet bun!

Ce ai putea face `n calitatea ta de fiin]\ social\ 4 Ofer\ un scaun sau un pahar cu ap\ cuiva din preajma ta, dac\ sim]i [i vezi c\ are nevoie; 4 Fii suportiv, prezent, doar taci [i ascult\ pe cineva care este `n suferin]\, `n convalescen]\...e parte din procesul vindec\riii

– amândurora!

4 Particip\ la ac]iuni de voluntariat – fie la a[ez\minte de copii, oameni `n vârst\, persoane cu dizabilit\]i, vezi ONG–uri de protec]ie a mediului etc. 4 Adopt\ un c\]el sau o pisic\ sau un cal de la

distan]\, dac\ n-ai posibilit\]i s\ le iei acas\...Uit\-te `n ochii lor [i ai s\ vezi c\ face sens ceea ce-]i spun! 4 D\ medita]ii gratis! 4 C\r]ile, filmele, haine...care ]i-au format [i modelat structura psiho-mental\ – f\- le cadou ([i nu doar de Pa[ti [i de Cr\ciun!), `mp\rt\[e[te [i altora generos din cele [tiute, descoperite, `ncercate de tine... 4 Organizeaz\ evenimente, seri de dans, lectur\, etc. pentru oamenii singuri. {i pentru animalele lor! 4 ...mai gânde[te, observ\ [i imagineaz\ [i tu...Fiin]a VIE apreciaz\ mai mult ceea ce faci decât ceea ce spui!... Sunt multe avantaje, ra]ional vorbind, când `ndepline[ti fapte [i ac]iuni `n interesul semenilor t\i, cum ar fi: 4 Ai satisfac]ii, creierul elibereaz\ endorfine, te sim]i bine, ceea ce nu e deloc r\u! 4 ~]i ocupi timpul util [i eficient [i chiar dac\ e[ti obosit, ]ine minte c\ stresul de subsolicitare este mult mai greu de dus decât cel de suprasolicitare [i nu e nici s\n\tos... 4 Se `mbun\t\]esc respectul de sine, iubirea de sine, stima de sine...dup\ asta tânjim to]i! 4 Activit\]ile de interes social te determin\ s\ nu te mai centrezi strict pe tine [i uite a[a ui]i c\ e[ti deprimat, c\ te doare capul, c\ ai ame]eli, c\ ai colesterolul crescut....ai [ansa s\ te po]i mi[ca mult, aju]i metabolismul, sl\be[ti, dormi mai bine, te relaxezi, tr\ie[ti... 4 Te salvezi individual [i contribui la o salvare „pe scar\ mai mare”.... 4 ~]i descoperi noi resurse, aptitudini, calit\]i, puteri, priceperi [i poate, cine [tie, afli despre Rostul, Menirea, Misiunea ta pe P\mânt! }i se pare pu]in lucru?!...

Fi[a de observa]ie

Opera]iunea Spitale `nchise: pro sau contra Guvernul a decis s\ transforme 67 de spitale `n azile, interzicând Casei de Asigur\ri s\ mai `ncheie contracte cu aceste unit\]i publice. Dr. Val Vâlcu Director Editorial

rotestele cet\]enilor sau ale sindicatelor s-au stins, iar presa `[i va pierde, treptat, interesul pentru subiect. Cu toate aceste, pariul pus de actuala guvernare este unul riscant, dac\ nu se vor vedea rezultate pozitive, pentru cei implica]i direct. Cazul reprezint\ un test pentru sistemul sanitar [i pentru societatea româneasc\, fiind prima dat\ când o decizie administrativ\ se aplic\ atât de rapid, f\r\ consultarea publicului, sub imperativul ”reformei”. P\r]ile implicate au argumentele lor, timpul va stabili cine are dreptate.

Argumentele guvernului Exper]ii guvernamentali spun c\, `n S\n\tate, cererea este indus\ de ofert\. Ca urmare, cu cât sunt mai multe paturi de spital, cu atât vor fi mai multe intern\ri. ~n România avem peste 5 milioane de intern\ri anual, adic\ una la patru locuitori, fa]\ de o internare la [ase locuitori, `n Occident. {i num\rul de paturi de spital e mai mare: 6,4 la mia de locuitori fa]\ de maxim 5, `n Occident. La nivelul Uniunii Europene, 70 la sut\ din pacien]ii interna]i sufer\ o interven]ie chirurgical\, pe când `n ]ara noastr\ doar o treime din intern\ri ajung ”la cu]it”. Acest lucru arat\ c\ Foto: http://www.smurd.ro/

intern\rile au fie scop social, fie sunt efectuate analize care ar putea fi f\cute `n ambulatoriu, sus]in autorit\]ile. Intern\rile cost\ mult: `n loc ca banii sistemului de asigur\ri s\ acopere necesarul de medicamente sau reactivi pentru analize, se cheltuie resurse pentru `ntre]inerea spitalelor, pentru mâncarea pacien]ilor sau pentru cur\]enie. ~n cazul spitalelor mici, lipsite de aparatur\ [i speciali[ti, ponderea cheltuielilor cu cazarea [i personalul mediu este mare, iar beneficiul pacien]ilor redus la nevoile sociale. Pentru ca fondurile s\ fie mai eficient folosite, pacien]ii ar trebui s\ fie transporta]i rapid `n spitale mari, unde s\ fie redirijate fondurile micilor unit\]i sanitare desfiin]ate. Serviciul de ambulan]\ a primit un buget suplimentar, s-au alocat fonduri pentru sec]ii noi de ATI, `n spitalele jude]ene, de care ar trebui s\ beneficieze to]i pacien]ii, [i de la ]ar\ [i de la ora[. O ambulan]\ de tip C1, `nso]it\ de un medic specialist `n Urgen]\, este mai bine dotat\ decât unele spitale rurale, `n care nu exist\ niciun defribilator, iar medicii de gard\ pot fi, uneori, ginecologi sau stomatologi, `n cazul fericit `n care

Fi[a de observa]ie nu se asigur\ permanen]a cu personal mediu. Statul promite c\ timpul `n care aceste ambulan]e moderne vor ajunge la caz va fi de 30 de minute pentru rural [i de 15 minute `n ora[e. Elicoptere [i avioane taxi vor fi achizi]ionate pentru dezvoltarea serviciilor de urgen]\. Pe de alt\ parte, pentru cazurile sociale sau pentru persoanele imobilizate nu exist\

locuri `n c\mine, listele de a[teptare `ntinzându-se pe durata anilor, iar spitalele `nchise vor fi transformate `n a[ez\minte sociale. Astfel, num\rul paturilor se va reduce treptat, ajungând la 5,7 la mia de locuitori, dup\ cum s-a angajat guvernul `n Scrisoarea de inten]ie `ncheiat\ cu FMI.

Ce spun sindicatele Reprezentan]ii Federa]iei “Dr. Ioan Cantacuzino” sunt de acord c\ este nevoie de o reform\ a sistemului, `ns\ consider\ c\ to]i pacien]ii au dreptul la asisten]\ medical\ [i acces echitabil la serviciile medicale, a[a cum spune Carta Europen\ a Drepturilor Pacien]ilor. Sindicatul contest\ mutarea medicilor din zonele defavorizate, `n care este nevoie de asisten]\ medical\ de specialitate c\tre ora[ele mari, unde nu exist\ posturi libere. ”Obligându-i s\ fac\ zilnic naveta, `i determin\m s\ plece din ]ar\. De aceea, consider\m c\ solu]ia ar trebui s\ fie `nfiin]area unor unit\]i medicale, fie c\ vorbim de

centre de s\n\tate sau ambulatorii de specialitate exact `n zonele unde s-au desfiin]at spitalele”, ne-a declarat dr. Florin Chirculescu, pre[edintele Sindicatului. Camera Federativ\ a Medicilor sus]ine c\ nu se vor face economii, iar azilele `nfiin]ate `n rural sau ora[ele mici nu vor avea c\utare. ”Spitalele care interneaz\ mult nu sunt cele care se desfiin]eaz\, a avertizat dr. Ovidiu Georgescu, prim vicepre[edinte CFMR. Spitalele care interneaz\ mult sunt spitalele mari, din marile ora[e. Motivele pentru

Ce spune Colegiul Medicilor Pre[edintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Vasile Ast\r\stoae, sus]ine c\ `nchiderea spitalelor nu a fost men]ionat\ printre m\surile din Strategia Na]ional\ de S\n\tate, redactat de o comisie preziden]ial\, la Cotroceni. ”Se vorbea despre evaluarea spitalelor [i a necesarului de paturi, nu despre `nchiderea unor unit\]i, ne-a declarat prof. Ast\r\stoae. Nici negocierile cu Banca Mondial\ nu au prev\zut a[a ceva. BM a elaborat o strategie de ra]ionalizare care avea dou\ direc]ii: `ndeplinirea standardelor de personal [i a unei etape de acreditare. Dup\ descentralizare, spitalele trebuiau evaluate [i primeau o perioad\ de confirmare. Dac\ prim\ria dorea ca spitalul s\ ating\ standardul pentru acreditare, `l finan]a suplimentar”. Legea d\ autorit\]ilor locale posibilitatea s\ introduc\ taxe pentru s\n\tate, iar descentralizarea a trecut spitalele `n proprietatea Consiliului local.

care a crescut num\rul de intern\ri ]in de alte mecanisme, pe care Guvernul nu le-a luat `n considera]ie: fragmentarea sistemului, dreptul medicilor de familie de a trimite direct la internare, sistemul de plat\ al spitalelor prin DRG, cre[terea num\rului de profesioni[ti `n spitalele mari”. CFMR consider\ c\ este nevoie de c\mine `n marile ora[e, acolo unde familia, ocupat\ cu lucrul, nu poate avea grij\ de vârstinci. De aceea, c\minele nu vor fi rentabile [i se vor `nchide dup\ 33 de luni, c\ci numai atât dureaz\ finan]area acestora, sus]ine sindicatul.

Ce spun pacien]ii Opera]iunea de `nchidere a spitalelor nu a respectat, cel pu]in `n ceea ce prive[te spiritul lor, recomand\rile Comisiei Europene [i politicile UE. ”Carta Alb\ a S\n\t\]ii, O abordare strategic\ pentru UE 2008-2013”, sus]ine c\ autodeterminarea cet\]enilor reprezint\ o valoare fundamental\. Pacientul devine din ce `n ce mai mult un subiect activ, `n loc de simplu obiect al serviciilor de asisten]\ medical\. Pe baza ac]iunilor din Agenda pentru cet\]eni, politica `n materie de s\n\tate trebuie s\ ia ca punct de plecare drepturile cet\]enilor [i ale pacien]ilor. Acest aspect include participarea la luarea de decizii [i influen]a asupra acestui proces. Cet\]enii din localit\]ile `n care s-au `nchis spitale nu au fost consulta]i, iar când au ie[it `n strad\ s\ protesteze nu au fost b\ga]i `n seam\. Mai multe mitinguri au avut loc la Codlea, B\lce[ti, Com\ne[ti, Buftea, dar [i `n alte localit\]i. Autorit\]ile au sus]inut c\ intervin `n favoarea cet\]enilor, care `[i vor da seama, `n timp, c\ au acces la servicii de calitate mai bun\, prin sistemul de ambulan]e ce va `nlocui spitalele `nchise.

Fi[a de observa]ie Culisele opera]iunii Pe lista cu spitale desfiin]ate nu exist\ niciun ora[ sau sat din Covasna sau Harghita, iar S\rma[u, din jude]ul Mure[, situat chiar la grani]a cu jude]ul Cluj, are numai 24% locuitori de na]ionalitate maghiar\. ~n ceea ce prive[te celelalte jude]e, Satu Mare [i Oradea au sc\pat [i ele f\r\ niciun spital desfiin]at, iar cele patru localit\]i din Hunedoara [i Bihor `n care se desfiin]eaz\ spitale sunt `n zone cu doar 5% popula]ie maghiar\. Clujul a sc\pat [i el cu desfiin]area unui singur spital, cel din Mociu, localitate cu o popula]ie de 3.500 de locuitori. Ministerul S\n\t\]ii sus]ine c\ nu exist\ nicio influen]\ etnic\ `n decizia de `nchidere a unor spitale, iar faptul c\ ministrul Cseke Atila reprezint\ UDMR nu are leg\tur\ cu lista. Dac\ `nchiderea spitalelor s-a f\cut `n beneficiul pacien]ilor, atunci localit\]ile `n care sunt predominant etnici maghiari pot fi considerate ca fiind discriminate. Maghiarii nu au acces la

ambulan]ele ce vor veni `n 30 de minute [i nici la elicoperele ce urmeaz\ s\ `nlocuiasc\ spitalele rurale. ~n timp ce Ministerul S\n\t\]ii interzice Casei de Asigur\ri s\ mai `ncheie contracte cu unele spitale de stat, pre[edintele CNAS, Lauren]iu Du]\, particip\ la inaugurarea unor spitale private, `n Bucure[ti, unde num\rul de unit\]i medicale este cel mai mare, raportat la num\rul de locuitori. Du]\ a t\iat panglica la Spitalul Sanador, `ntreprindere privat\ a c\rei buget este acoperit de CNAS `n propor]ie de 19 la sut\. Afacerile Caselor de asigur\ri cu laboratoarele private de analize `nfloresc peste tot `n ]ar\, dar decont\rile de bani publici c\tre spitale private nu `l preocup\ pe ministrul Cseke Atila.

Presa a relatat c\ afacerile cu priva]ii sunt lipsite de transparen]\. Astfel, un pacient al Centrului Medical Unirea „cost\” mai mult sistemul public decât dac\ s-ar trata `n alte unit\]i medicale private. La obstetric\ginecologie, tariful mediu pe caz rezolvat este de 2.000 de lei `n Bucure[ti, `n timp ce, la o unitate sanitar\ din Timi[oara tariful decontat de Casa de Asigur\ri scade la 1.400 de lei. Discriminarea pl\]ilor efectuate de CNAS apare [i `ntre diferitele specialit\]i medicale din cadrul aceleia[i unit\]i. Astfel, la Medlife, tariful pe caz rezolvat la pediatrie este 2.000 de lei, `n timp ce la chirurgie este de doar 2.400, iar diferen]a de complexitate a celor dou\ servicii medicale nu poate fi pus\ `n discu]ie. La Euroclinic, cazul rezolvat de chirurgie este mai ieftin, adic\ 2.300 de lei, iar tariful de la Centrul Medical Unirea - 2.100 de lei - se apropie de suma pl\tit\ pentru pediatrie la Medlife, diferen]a dintre acestea fiind de numai 100 de lei.

Com\ne[ti, un caz-cheie Spitalul ”Ioan Lasc\r” din Com\ne[ti, care este o unitate

sunt aloca]i 5 milioane de euro. Este un spital cu 26 de

sanitar\ strategic\ luat\ `n eviden]\ de NATO, se num\r\

medici [i dou\ linii de gard\, f\r\ nicio datorie. Rata de

printre unit\]ile pe care Ministerul S\n\t\]ii le vrea azile de

ocupare a paturilor este de 375 de zile pe an, deci niciun pat

b\trâni. Aceast\ transformare a fost oprit\ de Consiliul Local,

nu st\ gol `n nicio zi a anului. Rata transferului c\tre alte

care a decis men]inerea sa ca unitate sanitar\, chiar f\r\

spitale este de 1,57%, adic\ din 100 de pacien]i, mai pu]in

banii de la Asigur\rile de S\n\tate. Viorel Miron, primarul

de 2 sunt redirec]iona]i la alte spitale. ~n anul 2010 s-au

ora[ului Com\ne[ti, crede c\ se dore[te redirec]ionarea

realizat 8.500 de intern\ri, 12.500 de consulta]ii la camera

pacien]ilor la spitalul din Moine[ti, `n cadrul c\ruia

de gard\ [i 47.000 de consulta]ii `n ambulatoriu. Spitalul are

managerul a `nfiin]at o clinic\ privat\, care are contract cu

`n zona de referin]\ 80.000 de locuitori. Lâng\ spital mai

CNAS pentru 60 de paturi.

sunt `nc\ dou\ c\mine de b\trâni. „Consiliul Local a respins

Spitalul “Ioan Lasc\r” din Com\ne[ti a fost preluat de

decizia de transformare a spitalului `n c\min de b\trâni [i are

c\tre Consiliul Local de la Ministerul S\n\t\]ii `n 2010. S-au

fonduri pentru a men]ine func]ionarea normal\ a acestuia

investit 8 milioane de lei, la care s-au ad\ugat 2 milioane din

pentru `nc\ dou\ luni, timp `n care sper\m s\ rezolv\m

sponsoriz\ri. ~n momentul de fa]\, sunt `n derulare dou\

problema [i s\ relu\m contractul cu CNAS”, a declarat Viorel

proiecte europene. Pentru unul dintre ele, `n curs de finan]are,

Miron, primarul ora[ului Com\ne[ti.

Eveniment

Ziua Interna]ional\ a bolii Parkinson, s\rb\torit\ pe 11 aprilie Ziua Interna]ional\ a bolii Parkinson este s\rb\torit\ la nivel mondial pe data de 11 aprilie [i este organizat\ anual cu scopul cre[terii nivelului de con[tientizare `n ceea ce prive[te aceast\ boal\ [i al impactului acesteia asupra individului, familiei [i societ\]ii. O mai mare informare va reduce stigma asociat\ cu boala Parkinson, va cre[te `n]elegerea [i sprijinul comunit\]ii [i va conduce la cre[terea calit\]ii vie]ii pentru cei afecta]i de aceast\ maladie. ste important ca societatea s\ fie informat\ despre maladia Parkinson, ce efecte secundare sunt determinate de medica]ie, ce `nseamn\ efectiv s\ tr\ie[ti cu o afec]iune neurologic\ cronic\ [i s\ `n]eleag\ nivelul impactul social [i celui economic aflate `n permanent\ cre[tere. Conform unui studiu Europa (http://www.europarkinson.net), la nivel european, costul social anual generat de un bolnav de Parkinson oscileaz\ `ntre 5.240 € [i 19.620 €. Din 2001, când a fost diagnosticat cu Parkinson (dup\ 2 ani `n care doctorii au crezut c\ a suferit un accident vascular) [i dup\ multe greut\]i `ntâmpinate, Dan R\ican a reu[it s\ `nfiin]eze Asocia]ia AntiParkinson la Deva, singura organiza]ie de acest gen din România care sprijin\ bolnavii de Parkinson [i care colaboreaz\ cu farmaci[tii, medicii, cu Societatea Român\ de Neurologie pentru a g\si cele mai bune solu]ii pentru bolnavii care sufer\ de aceast\ maladie.

~n România sunt diagnosticate peste 72.000 de persoane, dar cifra este subevaluat\ din cauza ratei sc\zute de diagnostic. Lipsa unui test clinic concludent [i reticen]a pacien]ilor de a se prezenta la consult fac ca boala Parkinson s\ fie diagnosticat\ târziu. Cea mai important\ problem\ a pacien]ilor cu Parkinson din România r\mâne lipsa unui Registru Na]ional pe baza c\ruia s-ar putea face evalu\ri [i s-ar putea lua decizii privitoare la aducerea `n România a unor medicamente care acum nu exist\. Tratamentul trebuie s\ fie precoce pentru c\, `nceput cât mai repede, amelioreaz\ calitatea vie]ii bolnavului. Cu toate acestea, diagnosticul precoce r\mâne un deziderat `n România anului 2011. În pofida eforturilor ştiin]ifice şi medicale care se depun, nu s-a g\sit înc\ un leac care s\ îi vindece pe pacien]ii de Parkinson. Mai multe detalii pe www.parkinson.home.ro.

Personalit\]i cu Parkinson:

4 Cornel Constantiniu – cânt\re] român, de 17 ani diagnosticat cu Parkinson.

4 Muhammad Ali (1942–) sportiv american. 4 Papa Ioan Paul II (1920-2005), primele simptome ap\rute `n 1991.

4 Michael J. Fox (1961–), star TV [i de film & TV, a recunoscut c\ are Parkinson `n 1998, dup\ 7 ani de boal\. 4 Salvador Dali (1904–1989), pictor suprarealist spaniol.

Eveniment

R\zboi mondial `mpotriva hemofiliei “Fii inspirat, implic\-te `n tratamentul pentru to]i” Pe 17 aprilie a fost celebrat\ `n `ntreaga lume Ziua Interna]ional\ a Hemofiliei. Tema aleas\ de Federa]ia Mondial\ de Hemofilie (WFH) pentru anul acesta a fost “Fii inspirat, implic\-te `n tratamentul pentru to]i”. omunitatea hemofilic\ din `ntreaga lume dore[te sus]inerea unor schimb\ri pozitive pentru persoanele care au aceast\ deficien]\ de coagulare [i `ncurajarea celorlal]i s\ ac]ioneze `n acela[i sens. Asocia]ia Na]ional\ a Hemofilicilor din România nu poate fi decât acord cu `ndemnul Federa]iei Mondiale.

Ce este hemofilia Hemofilia este o boal\ hemoragic\ ereditar\ cauzat\ de deficitul unui factor al coagul\rii, (unei proteine de coagulare) prezent\ `n mod normal `n plasm\. Boala se transmite ereditar de la tat\ la fiic\ [i de la mam\ la fiu. Inciden]a ei este de 1 sau 2 din 10.000 na[teri de sex masculin (aproximativ 2.200 de hemofilici `n România). Hemofilicului `i lipse[te un element care particip\ la formarea unui cheag solid `n procesul de coagulare (factorul VIII pentru hemofilia A sau factorul IX pentru hemofilia B).

Hemofilicul nu sângereaz\ mai mult decât o persoan\ s\n\toas\, ci mai mult timp deoarece hemostaza nu este complet\ [i cheagul nu "]ine".

Eveniment ~n func]ie de localizarea hemoragiei (extern\, intern\, intramuscular\ profund\, intraarticular\), hemostaza trebuie s\ fie asistat\ prin injectarea unei doze suficiente a medicamentului antihemofilic obi[nuit, pân\ când se asigur\ cicatrizarea durabil\.

Tipuri de hemofilie Exist\ dou\ tipuri de hemofilie: hemofilia A, cea mai frecvent\ (85% dintre cazuri) datorat\ unui deficit de factor VIII (F. VIII) hemofilia B (15% dintre cazuri) datorat\ unui deficit de factor IX (F. IX). ~n func]ie de importan]a deficitului, se disting trei forme de hemofilie: sever\ (50% dintre cazuri) cu un procent de F.

VIII sau F. IX sub 1%, moderat\ (`ntre 10% [i 20% dintre cazuri) cu un procent ce variaz\ `ntre 1 [i 6%, u[oar\ (`ntre 30 [i 40% dintre hemofilici) cu un procent `ntre 6 [i 35%. Oricare ar fi tipul [i severitatea hemofiliei, manifest\rile bolii r\mân constante pe tot parcursul vie]ii hemofilicului.

Transmiterea hemofiliei Hemofilia este legat\ de o anomalie genetic\. Purt\tori ai unei gene anormale, b\rba]i sau femei, transmit boala, dar aceasta nu se manifest\ - `n afara unor excep]ii – decât la b\rba]i. Când acest defect genetic apare la o femeie care are doi cromozomi X, activitatea normal\ a celui de al doilea X va masca anomalia primului. Aceast\ femeie va fi "purt\toare", dar nu hemofilic\.

Se pot distinge dou\ tipuri de purt\toare: 4 purt\toarele sigure (fiice de hemofilici, mame a cel pu]in doi copii hemofilici, mame a unui copil hemofilic cu antecedent familial de hemofilie); 4 purt\toarele posibile (surori de hemofilic sau fiice de purt\toare cu probabilitate genetic\ de 50%, veri[oare cu o probabilitate de 12,5%...). Boala se manifest\ direct la b\rbat care are doar un singur cromozom X (al 2-lea cromozom sexual fiind cromozomul Y).

Supliment Doctorul Meu

Astenia de prim\var\ Mai deun\zi am auzit la televizor un comentariu cel pu]in bizar, f\cut de un `nalt reprezentant al corpului medical: cum c\ `n zilele noastre nu prea mai putem vorbi de astenia de prim\var\, pentru c\ nu mai exist\ acele caren]e alimentare, constând `n lipsa fructelor [i legumelor proaspete, iar condi]iile de via]\ au atins standarde care ne feresc de asemenea neajunsuri. Dr. C. I. Andron

ventual se pot indica unele suplimente alimentare constând `n vitamine, minerale, fier etc… ~n acela[i timp, `n presa scris\ sunt publicate diverse statistici care evoc\ `nregistrarea unui consum record de vitamine, minerale, alte suplimente nutritive `n ciuda recomand\rilor nutri]ioni[tilor. Cu siguran]\ putem vorbi despre un succes de marketing, mai ales c\ num\rul pacien]ilor este acela[i sau ceva mai mare. Sursele asteniilor de prim\var\ sunt extrem de diverse [i ca, `n orice proces de integrare, acestea ]in de natura individului, de mediul care implic\ multiple ciclicit\]i (inclusiv anotimpurile) [i de modul `n care acesta reu[e[te s\ se adapteze. Odat\ cu instalarea prim\verii, cu `nflorirea pomilor, se reini]iaz\ o nou\ faz\ a procesului continuu de adaptare a vie]ii la mediu. Este o etap\ activ\, de rena[tere, de dezvoltare, de cre[tere, de intensificare a activit\]ii. Ca atare, resursele necesare sunt mai mari, efortul organismului cre[te `n raport cu cel depus `n perioada de „hibernare”. Procesele au loc vrândnevrând, sunt deasupra voin]ei noastre, iar noi `nc\ suntem parte a naturii, iar prim\vara, prin natura ei, va declan[a procesele de „resetare” a `ntregului organism, de preg\tire pentru un nou ciclu vital.

Info: Energia consumat\ cre[te, iar principala surs\ este aportul alimentar, ori alimenta]ia ca necesar al acestui proces este favorizant\ atunci când respect\ aceste ritmuri. Altminteri, sub aparen]a consumului „s\n\tos” de legume [i fructe exotice sau din extrasezon sau de diverse „suplimente”, nu facem decât s\ cre[tem `n plus efortul de adaptare al organismului. Ca indivizi care populeaz\ o zon\ temperatcontinental\, ne descurc\m cel mai bine cu ceea ce cre[te [i când cre[te la noi. Ritmurile impuse de via]a modern\ sunt, `n general, solicitante, uneori pân\ la extrem. Nu rareori, pentru a putea face fa]\, se recurge la diverse metode de „`mbun\t\]ire” a randamentului: stimulatoare, alimenta]ie dirijat\, suplimente de tot felul, calmante etc. Rezultatele se v\d: cre[te capacitatea de efort, cre[te eficien]a la locul de munc\, se `mbun\t\]e[te capacitatea de adaptare pentru un anumit timp, un real beneficiu pentru orice angajator.

Supliment Doctorul Meu Totul f\r\ a ]ine cont nici

„sindroame de inadaptare”

Perspectiva homeopatic\,

m\car `n cea mai mic\ m\sur\ de

(sindroame psihosomatice).

subsidiar\ a celei ra]ionale, poate

ritmurile naturii, cele la care noi

O m\sur\ binevenit\ [i uneori

oferi o [ans\ real\ `n vederea

avem capacitatea spontan\ de a ne

suficient\ este „cur\]enia de

evit\rii sau amelior\rii acestor st\ri,

adapta. Am `nv\]at foarte bine s\

prim\var\”, vizibil\ la toate

iar avantajul semnificativ const\ `n

nu ne mai observ\m [i, mai mult,

vie]uitoarele: de la p\s\ri la albine

respectarea [i armonizarea

s\ nu ne mai ascult\m.

etc., care la noi, adic\ oamenii, `n

func]iilor organismului, a reac]iilor

afar\ de cur\]irea locuin]ei mai

naturale ale acestuia f\r\ a

plat\, not\ care va fi cu siguran]\

`nseamn\ [i diversele posturi sau

suprapune o eventual\ `nc\rcare cu

supra`nc\rcat\ de venirea

pruden]e alimentare, eventual o

noi [i noi stimulente sau

prim\verii: o pr\bu[ire a sistemului

bun\ rela]ionare spiritual\.

suprimante.

~ntotdeauna urmeaz\ nota de

imunitar, instalarea de diverse sindroame de tip astenic sau apari]ia unor simptome mentale (depresie, anxietate) sau a unor simptome fizice, organice, de tip func]ional, ceea ce este [i mai p\gubos pentru c\ va conduce individul `n mod inevitabil spre noi m\suri de „combatere” a acestora, de suprimare a lor, `ngro[ând astfel rândurile suferinzilor de tot felul, dar `n primul rând a celor cu

Având scop oarecum profilactic, aplic `n mod aproape curent pacien]ilor mei copii, dar nu numai, tratamente de tip „drenor”, adic\ cu remedii mici, `n poten]\ mic\, cu tropism specific pe organele sau sistemele cu rol emonctor, iar uneori mici „energizante”.

Unde este cazul, trebuie f\cut\ o „deparazitare”,

De cele mai multe ori, sindroamele astenice de

dar `n niciun caz cu antihelmintice de sintez\, ci prin

prim\var\ se situeaz\ `n limite suportabile, `ncât

alimenta]ie sau folosind unele complexisme prezente `n

majoritatea indivizilor care le dezvolt\ le vor administra

farmacii sau chiar unele gemo sau fitoterapice.

singuri. ~n caz contrar, când simptomatologia este

Asemenea interven]ii necesit\ o minim\ preg\tire

imposibil de administrat, devine necesar\ consulta]ia [i

homeopatic\, formulele complexe, foarte r\spândite [i

aplicarea tratamentului adecvat, dar care nu trebuie

u[or accesibile, fiind concepute `n primul rând pentru

niciodat\ s\ vizeze altceva decât reechilibrarea

uzul nehomeopa]ilor sau chiar al nemedicilor.

organismului cu toate cele trei componente ale fiin]ei

F\când parte din ciclicitatea natural\, fireasc\, dar

umane: mentalul, afectivul sau emo]ionalul [i fizicul,

`n acela[i timp fiind generatoare de disfunc]ii generale,

adic\ aplicarea remediului constitu]ional. Interven]ia

astenia de prim\var\ este un fenomen profund, care

homeopatic\, pentru c\ are `ntotdeauna ca obiectiv

influen]eaz\ `ntreaga fiin]\. De aceea, `n cazul `n care

dobândirea sau restabilirea echilibrului natural, acea

se impune, interven]ia cu remediul constitu]ional este

stare pe care organismul o poate „duce” f\r\ efort, ar fi

cea care `ndeamn\ rapid organismul spre reorganizare

bine s\ fie `ntre primele op]iuni, iar rezultatele nu se vor

[i armonizare.

l\sa a[teptate.

Supliment Doctorul Meu

Tratamentul homeopat `n tulbur\rile produse de stres Când vorbim despre stres, în]elegem pe de o parte existen]a unor factori de agresiune care ac]ioneaz\ asupra cuiva, iar pe de alt\ parte acea stare care apare în urma ac]iunii agentului stresor. Dr. Floarea Giulvezan

gentul stresor poate fi un factor fizic sau psihic [i este perceput ca o amenin]are, un pericol, o stare de nesiguran]\, o fric\. Ca urmare, la nivelul organismului se vor declan[a diferite reac]ii atât `n plan fizic cât [i psihic, reac]ii care au rolul de a

ajuta persoana s\ se adapteze, s\ se protejeze, s\ fac\ fa]\ pericolului reprezentat de stres. Aceste reac]ii `n prima faz\ sunt benefice deoarece sunt reac]ii de adaptare care ajut\ individul s\ fac\ fa]\ solicit\rii respective, s\ se protejeze.

Dac\ îns\ ac]iunea agentului stresor se prelungeşte şi persoana este supus\ timp îndelungat unei suprasolicit\ri, acele reac]ii adaptative care ini]ial erau de ajutor se permanentizeaz\, suprasolicit\ organismul zi de zi, iar organismul se epuizeaz\ şi încep s\ apar\ diferite tulbur\ri: iritabilitate, insomnie, oboseal\, inapeten]\, depresie, creşteri ale valorilor tensiunii arteriale, palpita]ii, cefalee, sc\derea imunit\]ii, amenoree, sc\derea poftei de mâncare, tulbur\ri digestive şi multe altele. Dac\ `n continuare persoana r\mâne sub influen]a factorului de stres se poate produce o afectare ireversibil\ a diferitelor organe sau se poate dezvolta un cancer. ~n concluzie, pentru a ne ap\ra s\n\tatea, starea de echilibru fizic [i psihic, este important ca dup\ ce am suportat un stres s\ `ncerc\m s\ ie[im de sub influen]a lui. Acest lucru nu este `ns\ `ntotdeauna u[or [i nu este `ntotdeauna posibil cu atât mai mult cu cât `n zilele noastre diferitele forme de stres s-au `nmul]it.

Cum putem lupta `mpotriva stresului utem apela la asisten]a medical\ alopat\ de specialitate sau putem folosi metode terapeutice naturale mai fiziologice [i cu mai pu]ine efecte adverse, cum ar fi: exerci]iile de relaxare, plimb\rile pe jos `n aer liber, exerci]iile fizice, fitoterapia, acupunctura, homeopatia. Homeopatia poate g\si rezolvare pentru un num\r foarte mare de probleme, trebuie doar s\ consult\m un medic homeopat care s\ ne recomande medicamentul potrivit, sau putem merge direct la o farmacie [i cerem SEDATIF PC, un medicament

homeopat care datorit\ substan]elor care intr\ `n compozi]ia sa poate trata o palet\ foarte larg\ de afec]iuni dintre care amintim: st\rile de anxietate, nelini[tea, diferite frici, frica de moarte, frica de locuri aglomerate, frica de a conduce un autovehicul `n trafic aglomerat, atacurile de panic\, palpita]iile, pulsul accelerat, senza]ia de ap\sare `n piept `nso]it\ de dificultate respiratorie, cre[terile tensionale, ame]eli, frica care apare dup\ un accident sau dup\ moartea cuiva, cefaleea, depresia, insomnia, tulbur\rile de memorie [i multe altele.

ORL

Efectele stresului asupra p\rin]ilor cu copii suferinzi cronic ORL

Abordare homeopatic\ Dr. Cadar Sorin Dan, medic primar ORL, medic homeopat, vicepre[edinte ARHC

Na[terea unui copil este, pentru p\rin]i, o bucurie enorm\. Aceast\ bucurie este, din p\cate, frecvent umbrit\ de episoadele frecvente de IACRS ale copilului, ce intervin brutal [i recidivant `n via]a familiei. u cât frecven]a [i amploarea episoadelor sunt mai semnificative, cu atât [i stresul indus de acestea `ncepe s\ `[i etaleze efectele asupra tinerei familii. Evident c\ impactul asupra p\rin]ilor este diferit. Diferen]a este dat\ de sex, teren, reactivitate [i de gradul de implicare `n cre[terea [i `ngrijirea copilului. La mame apare `n primul rând frica de `mboln\vire a copilului. Orice element simptomatic, nu `ntotdeauna patologic, devine un element de stress major, mama se agit\, se sperie [i `ncepe s\ `[i fac\ diverse scenarii `n leg\tur\ cu o eventual\ boal\ a copilului. Alimentat\ fiind de mediile de informare (internet, c\r]i, vecini, rude) ajunge s\ fie convins\ c\ boala de care sufer\ copilul este o boal\ foarte grav\ [i pune `n pericol chiar [i via]a pruncului s\u.

Info: Nop]ile nedormite, gândurile negre [i compara]iile pe care le face cu alte mame [i al]i copii o vor duce, `ncet-`ncet, spre ideea c\ ea este de vin\ pentru toat\ situa]ia maladiv\ a copilului. Apar astfel sentimente de autoacuzare, de ne`ncredere `n tot ceea ce face, `n propriile-i puteri [i judec\]i. Peste toate acestea se suprapune [i insomnia, care va agrava [i gr\bi evolu]ia negativ\ a st\rii de s\n\tate mental\ a mamei. Trecand rând pe rând, repetitiv, prin aceste situa]ii, mama se `ndreapt\, `ncet-`ncet, spre ideea obsesiv\ c\ cineva sau ceva vrea s\-i fac\ r\u puiului s\u. Asist\m astfel la evolu]ia, nefericit\, a mamei, de la anxietate prin panica, fobie c\tre depresie cu diferitele ei forme clinice. Tat\l va participa, ini]ial, la tot acest ansamblu de modific\ri, prin `ncercarea de a sprijini moral [i fizic mama, particip\ activ la rezolvarea problemelor de s\n\tate ale copilului, dar [i ale mamei. Pe parcursul evolu]iei situa]iei, tat\l poate `ncepe s\ devin\ irascibil, nervos, ner\bd\tor [i

revendicativ la adresa mamei. Evident c\ asist\m la o situa]ie periculoas\ pentru unitatea familiei, pentru fiecare dintre p\rin]i, dar [i pentru copil. Trebuie instituit un tratament specific acestor situa]ii. Cum ajut\ terapia homeopat\ `n aceste situa]ii? Putem afirma, f\r\ teama de a gre[i, c\, f\r\ a nega valoarea terapiei alopate, terapia homepat\ are resurse [i eficien]\ deosebit\ [i dovedit\ deja. S\ enumer\m succint câteva medicamente homeopate utile [i situa]iile `n care ele pot interveni eficient:

ORL - IGNATIA AMARA: este primul [i cel mai frecvent utilizat medicament; r\spunde de urm\rile grijilor, necazurilor, contrariet\]ilor; semnele clinice sunt: suspin, oftat, senza]ie de nod `n gât [i/sau epigastric, introvertire, crize explozive de plâns [i lamentare determinate de motive minore; starea psihic\ este dominat\ de distimia marcat\, cu atât mai mult cu cât i se distrage aten]ia de la subiectul ini]ial; clinic obiectiv [i paraclinic nu se define[te nimic patologic. - PULSATILLA: hiperemotiv\, pasiv\, sentimental\, resemnat\, timid\, dependent\; nu `i place s\ supere, motiv pentru care se subordoneaz\ frecvent; plânge cu u[urin]\; prezint\ un libido sc\zut, chiar o fric\ fa]\ de sexul opus, are o team\ patologic\ fa]\ de viol; refuz\, din timiditate, examinarea medical\; are nevoie de companie, consolare; frecvent este vorba despre mame adolescente `nc\ nematurizate suficient. - GELSEMIUM SEMPERVIRENS: mama are o stare de permanent\ de a[teptare emotiv\, agita]ie intern\, cu senza]ie de ghear\ epigastric\, tremor fin al corpului accentuat la nivelul mâinilor; acuz\ un blocaj mental [i o fric\ paralizant\ fa]\ de ce se va `ntâmpla (evident r\u); acuz\ senza]ia de oprire a b\t\ilor cardiace, palpita]ii care sunt calmate de mi[carea permanent\; frecvent se observ\ diaree [i mic]iuni frecvente; - OPIUM: emo]ie [i team\ care blocheaz\ total fizic [i mental mama; - ARGENTUM NITRICUM: reprezint\ o form\ mai exploziv\ a GELSEMIUM cu o dominant\ de ner\bdare, este sub presiunea timpului: “febra nu scade imediat dup\ medicament, copilul nu se `ns\n\to[e[te mai repede, tusea persist\ [i la 5 minute dup\ administrarea medicamentului”; agita]ia fizic\ este evident\ obiectiv, precipitat\, face totul `n grab\ [i las\ multe lucruri neterminate ca s\ se apuce de altele; acuz\ numeroase pusee de durere cu localiz\ri diverse cu specificul de “a[chie, spin, cu]it” `n zona dureroas\; frecvent acuz\ pirozis nesistematizat. - AMBRA GRISAEA: are dificult\]i de socializare; persoan\ cu comportament “`mb\trânit”, evit\ mul]imile de oameni; frecvent prezint\ crize astmatiforme determinate de situa]ii de stres, contrarietate [i emo]ii; interesant\ este “ru[inea” [i “izolarea” excesive pentru defecare [i urinare, motiv pentru care prefer\ s\ stea `n casa ei [i prezint\ constipa]ie [i dificult\]i de urinare când nu este acas\; clinic obiectiv prezint\: aerofagie,

palpita]ii, mici metroragii; insomnia este specific\: somnul dispare imediat cum se bag\ `n pat. - CHAMOMILLA (tinere) [i STAPHYSAGRIA (mature): medicamente utile `n situa]iile de refulare violent\, coleric\, vehement\; orice contrarietate declan[eaz\ o adev\rat\ criz\ de acuze [i repro[uri la adresa celor din jur, chiar [i la adresa copilului. - SEPIA OFFICINALIS: o mam\ activ\ [i cu o afec]iune peste normal fa]\ de so] [i copil devine total astenic\ cu hipotensiune arterial\ [i care prezint\ st\ri depresive reac]ionale caracterizate prin introvertire [i indiferen]\ afectiv\ general\ ([i fa]\ de copil). - BELLADONNA: fric\ paroxistic\ fa]\ de boal\ [i fa]\ de ap\; reac]ii explozive, colerice, brutale; ochii sunt lucitori, vii, fa]a este congestionat\, d\ impresia de “nebunie”; acuz\ fotofobie, cefalee congestiv\ pulsatil\, tahicardie, vertij, spasme viscerale diseminate, fascicula]ii, mioclonii; - HYOSCIAMUS NIGER: domin\ elementele de reac]ii paranoide: `[i acuz\ familia [i medicii c\ vor s\ `i fac\ r\u ei [i copilului, `n special prin intoxicare [i otr\vire; mama este astenic\, se victimizeaz\ permanent; apar ticurile, tremorul general [i miocloniile. - STRAMONIUM: reprezint\ apogeul celor 3 solanacee (BELLADONNA, HYOSCIAMUS, STRAMONIUM), este furia pur\, nemoderat\; emo]iile [i contrariet\]ile declan[eaz\ o stare de “delir furios” cu pulsiuni agresive, facies ro[u, ochi str\lucitori, mimic\ expresiv violent\, furioas\; nu simte durerea chiar [i când se r\ne[te; are ticuri, mi[c\ri coreice, spasme ale degluti]iei; - LYCOPODIUM CLAVULATUM: eficient `n cazul subiectului, frecvent masculin, care `[i ascunde emotivitatea sub un “ecran” de austeritate, de impasibilitate [i care se decompenseaz\ `n cazul emo]iilor puternice [i de lung\ durat\; prezint\ ne`ncredere `n el, anxietate profund\, frici [i temeri diverse, fric\ de schimbare, de nou; poate evolua [i c\tre un comportament violent, dar de scurt\ durat\ [i cu remu[c\ri; apar elemente de tip orgoliu, autoritarism, iritabilitate coleric\, intoleran]\ la contradic]ie, depresie. Evident c\ lista medicamentelor homeopatice utile `n situa]iile de stres, determinat de boala copilului, este mai lung\. Aici nu am f\cut decât s\ enumer\m câteva, `n inten]ia de a suscita interesul colegilor no[tri.

Util

Mituri Oana Radu, Redactor

despre cancer

4Telefoanele mobile pot cauza cancer. Nu exist\

4Cancerul duce la c\derea definitiv\ a p\rului.

niciun studiu credibil care s\ demonstreze faptul c\ utilizarea normal\ a telefoanelor mobile poate fi asociat\ cu o form\ de cancer. 4Cancerul se transmite genetic. De[i este adev\rat c\ unele tipuri de cancer sunt genetice, acest lucru nu `nseamn\ c\ ereditatea va duce la dezvoltarea unui tip de cancer. Cancerul de s창n, cancerul ovarian [i cancerul colorectal sunt c창teva dintre cazurile de cancer care pot fi transmise genetic. Dac\ un p\rinte are aceste tipuri de cancer, `n cazul copilului se ridic\ doar probabilitatea de a dezvolta cancer, nu certitudinea.

C\derea p\rului este un efect secundar al tratamentului pentru cancer, prin chimioterapie [i radioterapie. ~ns\ nu toat\ lumea care este tratat\ prin chimioterapie sau iradiere sufer\ de c\derea p\rului. ~n plus, dup\ `ncetarea tratamentului, p\rul `ncepe s\ creasc\ din nou. 4Exist\ un medicament pentru cancer, dar companiile farmaceutice `l ascund. Este un mit fals pentru c\ `ntr-o astfel de eventualitate, companiile farmaceutice ar avea tot interesul s\ `l comercializeze, nu s\ `l ascund\. 4Cancerul este aproape `ntotdeauna fatal. Cancerul poate provoca moartea dar noile descoperiri din medicin\ fac cancerul tratabil. Se estimeaz\ c\ 40% dintre pacien]i pot dep\[i o speran]\ de via]\ de cinci ani din momentul depist\rii [i `nceperii tratamentului pentru unele tipuri grave de cancer. Unele forme de cancer sunt curabile. 4Cancerul este contagios. Nici un tip de cancer nu este contagios. Cu toate acestea, exist\ dou\ virusuri cunoscute contagioase, HPV [i hepatita C, care pot cauza cancerul. HPV este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de col uterin iar hepatita C cauzeaz\ cancer de ficat. Ambele virusuri pot fi transmise [i prin contact sexual neprotejat. 4G창ndirea pozitiv\ va vindeca cancerul. G창ndirea pozitiv\ este esen]ial\ pentru starea general\ a organismului [i pentru consolidarea imunit\]ii, dar ea nu vindec\ cancerul. ~ns\ optimismul ridic\ calitatea vie]ii pe durata tratamentului.

Advertorial

PHYTOPROTEC}IE Cu to]ii suntem supu[i concomitent ac]iunii diverselor tipuri de radia]ii care ne pot provoca afec]iuni grave. Radioactivitatea natural\ a fost

Dac\ iradierea a fost de intensitate

descoperit\ `n 1896 de c\tre H.

medie, celulele supravie]uiesc, dar `n

Becquerel, care studia fluorescen]a [i

schimb apar modific\ri la nivelul ADN-

fosforescen]a compu[ilor expu[i la

ului lor, fapt care poate conduce la

lumin\ puternic\, studiul fiind f\cut `n

apari]ia diferitelor forme de cancer

special pe uraniu.

chiar [i dup\ zeci de ani de la

~n anul 1898, so]ii Marie [i Pierre

expunerea la radia]ii.

Curie au descoperit poloniul [i radiul,

metalelor grele, toxinelor [i

Frederick Soddy `n 1903.

radionuclizilor, inhib\ dezvoltarea

Radioactivitatea artificial\ a fost

anarhic\ celular\; prezint\ propriet\]i

descoperit\ de so]ii Iréne [i Frédéric

imunomodulatoare, antiinflamatoare;

Joliot-Curie `n 1934.

antioxidante; dermoregeneratoare.

Prezen]a [i severitatea efectelor radia]iilor depind de cantitatea de energie absorbit\ de ]esutul iradiat. Impactul unor doze mici de radia]ii poate duce la apari]ia afec]iunilor

numai celulele obi[nuite ale persoanei

cardiovasculare, cataracte, pân\ la

iradiate

dereglarea sistemului nervos central. Nu toate persoanele reac]ioneaz\

sunt `n rela]ie cu afectarea

la fel `n fa]a radia]iilor, vârsta având [i

spermatozoizilor [i ovocitelor, efecte

ea un rol foarte important. Unii dintre

care se pot transmite [i urma[ilor

noi suntem mai sensibili, al]ii mai

persoanei iradiate.

radiorezisten]i. Astfel, `n timpul dezvolt\rii intrauterine, pot ap\rea

provoac\ leziuni grave la nivelul

malforma]ii importante, copiii având

epidermei, deterioreaz\ sistemul nervos

posibilitatea s\ dezvolte diferite tipuri de

central, m\duva osoas\ [i aparatul

cancer `n timp. ~n schimb, la

digestiv. ~n plus, duce la pr\bu[irea

persoanele `n vârst\, capacitatea de

sistemului imunitar. ~nc\ de la primele

ap\rare [i de reap\rare a leziunilor

expuneri la radia]ii apar simptome ca:

celulare sunt mult mai sc\zute decât la

gre]uri, vom\, hemoragii interne, toate

pesoanele tinere.

acestea sunt date de degradarea [i, `n final, moartea celulelor organismului.

[i oligoelemente: K, Mg, Ca, Cu, Fe, Si,

antitoxic prin facilitarea elimin\rii

elaborate de c\tre Ernest Rutherford [i

Radia]iile de intensitate mare

acizi gra[i, carbohidra]i, s\ruri minerale

func]ionare a glandei tiroide, are rol

generale ale radioactivit\]ii au fost

- Ereditare: atunci când distrugerile

proteine, aminoacizi esen]iali, lipide,

enzime, produsul sus]ine buna

mai puternic\ decât uraniul. Legile

Efectele radia]iilor pot fi:

Prin compozi]ia bogat\ `n iod, algin, S.O.D (superoxid dismutaza),

P, S, Mn, factori de cre[tere, hormoni,

dou\ elemente cu radioactivitate mult

- Somatice: prin care sunt afectate

PHYTOCOMPLEX RADIOPROTECT

Pentru a v\ veni `n ajutor,

CREM| CU PROPOLIS, ALOE VERA & C|TIN| Asocierea extractelor naturale de propolis, Aloe vera [i C\tin\ confer\ cremei excelente propriet\]i cicatrizante, antioxidante, antiseptice, analgezice, antivirale, antibacteriene [i vitaminizante, putând fi utilizat\ cu succes `n refacerea epidermei; ac]ioneaz\ ca un filtru de protec]ie `mpotriva radia]iilor.

Produsele prezentate mai sus sunt disponibile `n farmacii [i plafare. Pentru mai multe detalii sau comenzi, suna]i la numerele 021.351.47.77 sau 0724.330.875 sau accesa]i siteurile noastre: www.medicalab.ro [i www.pronaturashop.ro !

LABORATOARELE MEDICA v\ PROpun

Boli metabolice

TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT (episodul IV) Tratamentul diabetului zaharat obligatoriu [i dureaz\ toat\ via]a, având `n vedere c\ boala este nevindecabil\ [i c\ hiperglicemia este unul dintre factorii cei mai importan]i de apari]ie a complica]iilor [i de scurtare a duratei de via]\. Conf. Dr. Katalin Babe[, Medic primar cardiolog la Universitatea din Oradea

Ce se `n]elege prin echilibru sau control glicemic perfect Care sunt scopurile tratamentului Scopul principal este ob]inerea unui control glicemic perfect, adic\ normalizarea glicemiei (din p\cate, greu realizabil `n practic\), la care se mai adaug\:

4 4

Este greu de normalizat glicemia

Dispari]ia simptomelor, cu o stare bun\ a pacien]ilor;

4 4

Prin control sau echilibru glicemic perfect (optim) se `n]elege ob]inerea unei glicemii à jeun (pe nemâncate) normale (70-110 mg%) [i a unei glicemii dup\ mese de cel mult 140 mg%. La orice or\ din zi [i din noapte, este de dorit ca, indiferent de tipul tratamentului, glicemiile s\ nu fie mai mici de 70-80 mg%, dar nici mai mari de 150 mg%. ~n aceste condi]ii, glicozuria poate fi absent\.

pân\ la valori mai mici de 130/80

Normalizarea glicemiei este un obiectiv greu de atins `n multe cazuri. Factorii ce determin\ e[ecurile sunt:

mmHg;

Normalizarea gr\similor din sânge

`n sensul c\ `n DZ tip 1 [i `n DZ

(colesterol, trigliceride)

tip 2 insulinonecesitant, chiar

Cre[terea [i dezvoltarea normal\ ale

dac\ se iau toate m\surile, atât

copiilor [i tinerilor diabetici.

de c\tre medici, cât [i de c\tre

Normalizarea greut\]ii la obez; Tratamentul hipertensiunii arteriale

Pe de o parte, boala `ns\[i,

bolnavi, rezultatele sunt doar rareori (aproximativ 30% din 38

cazuri) cele dorite;

Pe de alt\ parte, bolnavul,

valabil pentru to]i diabeticii, indiferent de tip, [i anume: l Abaterile de la regimul alimentar corect, ceea ce face ca diabeticii obezi, care reprezint\ majoritatea, s\ nu sl\beasc\, ci s\ se `ngra[e chiar; aceasta este o mare gre[eal\ fa]\ de propria

Boli metabolice s\n\tate [i ea nu va putea fi corectat\, oricât de multe tablete antidiabetice [i oricât\ insulin\ ar lua ace[ti bolnavi; l Nerespectarea tratamentului medicamentos, `n sensul c\ acesta nu este urmat continuu [i nici

suficient ca doz\: „ieri am mâncat mult, dar am luat o tablet\ `n plus”, sau „eu iau tabletele numai `n zilele `n care m\nânc cu poft\”, sau „de o s\pt\mân\ nu am luat tablete”sunt erori grave care duc la cre[terea inevitabil\ a glicemiei.

To]i diabeticii trebuie s\ se trateze corect, nu dup\ propriile idei, continuu, s\ nu-[i aduc\ justific\ri privind lipsa de timp.

Cum ne d\m seama de starea controlului glicemic Acest obiectiv se realizeaz\ prin analize: glicemia pe nemâncate (á jeun), glicemia la 2 ore dup\ mâncare (postprandial\), glicemia `n orice moment al zilei, glicozuria, profilul glicemic [i HbA1c. ~n practica din ambulator, se folose[te cel mai frecvent glicemia à jeun, dar mai aproape de realitate ne aduce dozarea glicemiei dup\ mâncare.

Când trebuie `nceput tratamentul DZ Tratamentul diabetului trebuie `nceput `nc\ din momentul diagnosticului. Acest lucru este obligatoriu `n DZ tip 1 la copil [i tân\r, ca [i `n cetoacidoz\, indiferent de vârst\, situa]ii `n care injec]ia de insulin\ nu mai poate fi amânat\ nici m\car pân\ la ziua urm\toare. Din p\cate, mul]i dintre pacien]ii cu tip 2 de diabet hot\r\sc s\ mai a[tepte cu tratamentul, pe motiv c\ se simt bine, nu urineaz\ mult, nu beau mult\ ap\. Este o idee gre[it\, fiindc\ `n tot acest timp boala „lucreaz\” la constituirea complica]iilor, ceea ce va fi imposibil de recuperat. Orice r\gaz acordat de c\tre bolnav diabetului `nseamn\ un deserviciu f\cut propriei s\n\t\]i.

Care sunt mijloacele de tratament al DZ Prin mijloacele de tratament se `n]elege totalitatea m\surilor prin care se realizeaz\ obiectivul principal: normalizarea glicemiei. Acestea sunt:

4 4

Regimul alimentar Medicamentele antidiabetice: insulina [i medica]ia oral\

4 4 4

Exerci]iul fizic Autocontrolul la domiciliu Monitorizarea (controlul sau dispensarizarea)

Unde trebuie `nceput [i cum va continua tratamentul DZ Este obligatoriu ca orice bolnav din urm\toarele categorii s\ fie internat `n spital: Coma diabetic\ inaugural\ (la depistarea bolii); Copii [i tineri, chiar f\r\ com\, fiindc\ ei trebuie `nv\]a]i s\-[i fac\ insulina, regimul de via]\ [i multe altele; Cei cu semne severe de boal\, cu cetoz\, dac\ au [i v\rs\turi [i glicemii peste 250-300 mg%. Restul pot fi trata]i de la `nceput `n cabinetele de specialitate, unde pacien]ii trebuie s\ primeasc\ `ndrum\ri clare [i precise privind regimul alimentar, modul de via]\ [i medica]ia necesar\ [i unde analizele se pot repeta suficient de frecvent. ~n continuare, to]i diabeticii trebuie planifica]i pentru consulta]iile periodice (controale), monitoriza]i (urm\ri]i) `n aceste cabinete de specialitate, sau acolo unde acestea nu exist\, `n policlinici [i spitale teritoriale, `n cabinete de boli interne.

Boli metabolice Generalit\]i despre regimul alimentar 4

corpului, de vârst\, de efortul

La cei trata]i cu insulin\, planificarea alimenta]iei se face

stadiul bolii, de unele st\ri

`n corela]ie cu schema de

exemplu);

respectat cu stricte]e;

pe care `l are de f\cut, de particulare (sarcina, de Dieta – cuprinde toate regulile [i indica]iile ce transform\ alimenta]ia omului nediabetic `ntr-una potrivit\ diabeticului:

gust\ri), orarul meselor trebuie

Fiecare diabetic `[i are propria lui diet\ `n func]ie de greutatea

insulinoterapie aplicat\;

Dieta trebuie s\ fie cunoscut\ atât de c\tre medic, cât [i de

Regimul nu va r\mâne neschimbat toat\ via]a, se poate modifica `n func]ie de

diabeticul `nsu[i;

Medicul va prescrie `n mod

mul]i factori (`naintarea `n

concret [i am\nun]it: ce anume

Respectarea dietei este

vârst\, modificarea efortului

trebuie s\ cuprind\ hrana

obligatorie, f\r\ aceasta,

depus etc.);

bolnavului, alimentele interzise,

normalizarea glicemiei devine imposibil\;

Num\rul meselor este mai

cum pot fi `nlocuite diversele

mare (3 mese principale [i 2-3

alimente cu altele.

Cum putem simplifica `nv\]area con]inutului alimentelor legumele verzi: con]in glucide `ntre 3-5 g/100 g; ele pot fi

consumate nelimitat;

legumele r\d\cinoase: ceap\,

morcov, p\trunjel, sfecl\, ]elin\: con]in glucide `ntre 10-15 g/100 g; se consum\ cânt\rite;

cartofii au con]inut de glucide de

20-25 g/100 g: se consum\ `n anumite cantit\]i;

fructele (mere, prune, pere, cire[e, piersici, caise, portocale,

ananas, gutui, fragi, zmeur\, dude, mure etc.) au `n majoritate un con]inut de glucide `ntre 1015 g/100 g – sunt permise cânt\rite [i rar; unele con]in 5-6 g/100 g (pepene ro[u, grepfrut, l\mâi) sunt permise; iar altele 18-20 g/100 g (banane, smochine, pepene galben, struguri) – `n cantit\]i foarte mici sau trebuie evitate;

zah\rul con]ine glucide 100%, mierea, gemurile, rahatul, restul dulciurilor `ntre 60-100%, [i sunt interzise diabeticului; laptele [i iaurtul au `n jur de 4% glucide, variind `n propor]ia de gr\sime [i proteine, sunt indicate `n anumite cantit\]i; brânzeturile au glucide `ntre 14%, proteine `ntre 13-20% cu excep]ia unor ca[cavaluri ce con]in pân\ la 25%; gr\simile variaz\ `ntre 1% `n brânza de vaci degresat\, 20% `n telemea [i 25-35% `n ca[cavaluri; carnea slab\ [i pe[tele nu con]in glucide, au 18-20% proteine [i 3-6% gr\simi – sunt indicate diabeticului; sarea: trebuie redus\ `n anumite situa]ii: hipertensiune arterial\, nefropatia diabetic\, insuficien]\ cardiac\;

pâinea, de orice fel, [i leguminoasele uscate (fasole, linte, maz\re etc.) con]in, `n medie, 50 g glucide/100 g: se indic\ precis `n lista de regim; f\ina de orice fel, gri[ul nefiert, pastele f\inoase crude, orezul nefiert au 70-75 g/100 g aliment; acelea[i produse consumate fierte (orez, gri[, m\m\lig\, paste f\inoase) `[i reduc con]inutul `n glucide de 3-5 ori, ajungând la 15-20 g/100/g aliment, se consum\ cânt\rite;

10 11

Boli metabolice Cum se `ntocme[te regimul alimentar al unui diabetic a) Câte calorii are voie s\ m\nânce – necesarul caloric se calculeaz\ `n func]ie de: l Starea de nutri]ie: obezul mai pu]in; l Efortul fizic depus (mai ales cel profesional); l Vârsta (copil, adult, vârstnic) l Sexul (la femeie mai pu]ine calorii decât la b\rbatul de aceea[i vârst\)

l Anumite perioade din via]\ (sarcina [i al\ptarea). b) Câte calorii vor proveni din glucide, lipide [i proteine? l La diabeticii f\r\ complica]ii: glucide 55%, lipidele 30%, proteinele 15% din totalul caloric; l La diabeticii cu complica]ii sau boli asociate: regimul alimentar se modific\ `n func]ie de acestea.

Cântarul de buc\t\rie este obligatoriu pentru toate familiile `n care tr\ie[te un diabetic. Unele alimente pot fi `nlocuite `ntre ele, `ns\ numai din aceea[i categorie [i astfel `ncât cantitatea de glucide s\ r\mân\ neschimbat\. De exemplu, pâinea poate fi `nlocuit\ cu m\m\lig\, orez, paste f\inoase, gri[, cartofi etc.

Are un diabetic voie s\ m\nânce dulciuri cu zah\r? Majoritatea bolnavilor cu DZ simt nevoia foarte puternic\ de a consuma dulce. Mul]i relateaz\ c\ aceast\ poft\ le-a crescut dup\ ce au aflat c\ au diabet (problem\ psihic\) [i c\ uneori nu se pot ab]ine [i cedeaz\ ispitei. Pân\ acum, medicina nu este de acord ca diabeticilor s\ li se dea „pe fa]\” permisiunea de a mânca zah\r. Exist\ totu[i momente din via]\ (s\rb\tori) sau categorii de diabetici (copii) c\rora li se permite aceasta, dar cu condi]ia s\ fie consumate la sfâr[itul unei mese mixte [i `n cantit\]i moderate. Nici `n cazul copiilor s\ nu fie mai frecvent de 1-2 ori pe s\pt\mân\. Alimentele pot fi `ndulcite [i cu `nlocuitori: zaharin\, aspartam, ciclama]i, sorbitol. ~n comer] exist\ o mare varietate de `ndulcitori sub diferite forme; tablete, praf, lichid.

Aportul de lichide: cât [i ce pot bea diabeticii a) Apa: ea poate fi b\ut\ `n orice cantitate, numai `n stadiile avansate [i complicate ale bolii trebuie redus\; b) B\uturile r\coritoare: sucuri de fructe naturale, [i nu cele mai dulci, pentru c\ aduc un plus de calorii, con]in zah\r, altele con]in cofein\, chiar [i sare; c) Ceaiuri: pot fi b\ute `n orice perioad\ a zilei `n loc de ap\; ceaiurile „antidiabetice” nu `nlocuiesc terapia medicamentoas\!! d) Alcoolul: este o substan]\ toxic\ pentru orice om, indiferent c\ este sau nu diabetic, aduce multe calorii, unele sunt foarte bogate `n zah\r (berea, lichiorurile) duc la cre[terea glicemiei. Dac\ consumul b\uturilor alcoolice se asociaz\ cu o alimenta]ie deficitar\, exist\ riscul apari]iei hipoglicemiei sau chiar al comei hipoglicemice (mai ales la cei trata]i cu insulin\). Alcoolul b\ut constant, zilnic favorizeaz\ agravarea neuropatiei diabetice. Fumatul asociat alcoolului este un cuplu extrem de periculos: accelereaz\ apari]ia [i evolu]ia complica]iilor diabetice. e) Cafeaua: poate fi consumat\ `n cantit\]i mici [i nu prea concentrat\, mai ales dac\ exist\ boli cardiace asociate diabetului.

Dermatologie

Petele ro[ii din na[tere pot fi tratate prin laser Hemangioamele sunt anomalii vasculare ap\rute în primele s\pt\mâni de la na[tere, care se manifest\ sub forma unor pete ro[iatice pe diverse zone ale corpului [i afecteaz\ circa 12% din copii cu vârste pân\ la 1 an.

n 50% dintre cazuri ele nu dispar spontan, ci pot deveni chiar mai vizibile în perioada de adult, de aceea p\rin]ii care vor s\ elimine aceste semne inestetice care pot stigmatiza copiii pe termen lung au acum posibilitatea de a apela la tehnologia laser.

“Laserele [i aparatele cu lumin\ pulsat\ s-au perfec]ionat în ultimii ani în eliminarea hemangioamelor. Laserul Vbeam Perfecta, cel mai avansat la acest moment, ne permite s\ trat\m petele ro[ii din na[tere cunoscute sub numele de nevus flameus (pat\ de vin), hemangioamele, cicatricile ro[ii, lacurile venoase, vergeturile ro[ii. Este util [i în reducerea aspectului cenu[iu al cearc\nelor. Cu laserul Perfecta trat\m inclusiv negii, indiferent de localizare f\r\ durere [i r\nirea pielii”, declar\ dr Mihaela Leventer, fondator DermaStyle.

Tratamentul este nedureros [i vindecarea este întotdeauna estetic\ Laserul vascular Vbeam Perfecta de la Candela completeaz\ celelalte dou\ echipamente pentru leziuni vasculare cu care clinica Dermastyle lucreaz\ deja - laserul NdYag [i aparatul IPL. Laserul Perfecta a reu[it s\ dezvolte o tehnologie existent\ de 20 de ani, tehnologia Dye. Modificarea lungimii de und\ la 595 nm [i ad\ugarea unui sistem încorporat de r\cire a pielii a demonstrat cre[terea eficacit\]ii laserului în tratamentul leziunilor

vasculare [i o rat\ redus\ de efecte secundare, potrivit reprezentan]ilor Dermastyle. Cu laserul Perfecta se poate rejuvena aspectul pielii, reduce ro[ea]a difuz\, pistruii, lentiginele, petele pigmentare mai mari. Este laserul indicat pentru tratamentul rozaceei, vini[oarelor dilatate de pe fa]\, cuperozei, dar [i pentru reducerea ro[e]ii de la nivelul decolteului [i gâtului (poikilodermia Civatte).

Stomatologie

Aplica]ia dentar\ deta[abil\ – o alternativ\ la lucr\rile dentare cu caracter permanent Oana Radu Redactor

plica]ia nu necesit\ preg\tire anterioar\, injec]ii sau adezivi. F\r\ a ap\sa pe ]esutul gingival [i f\r\ acoperire palatal\ (`ntrucât fixarea se face `n totalitate pe dinte), aplica]ia dentar\ este neinvaziv\, iar pacientul poate renun]a la ea oricând. Fabricat\ dintr-o r\[in\ specializat\ foarte sub]ire, dar extrem de rezistent\ [i care nu se p\teaz\ cu u[urin]\, ea poate fi utilizat\ ani de zile sau temporar, pentru a oferi o imagine orientativ\ [i pentru a acoperi lucr\ri dentare restaurative `n curs.

Pacien]ii care se tem de o lucrare dentar\ extensiv\ sau, din diverse motive, nu pot s\ apeleze la proceduri restaurative cu caracter permanent - coroane, fa]ete, implanturi etc. pot apela la o aplica]ie dentar\ deta[abil\ Snap-On Smile, care se fixeaz\ pe din]ii naturali.

O dantur\ nou\ f\r\ perfor\ri, frez\ri sau adezivi Aplica]ia personalizat\ este disponibil\ pentru arcada superioar\ [i cea inferioar\. “Procesul este rapid [i lipsit de durere. Medicul dentist face poze [i ia amprente din]ilor. Pacientul are posibilitatea de a alege `ntre modele [i nuan]e diferite pentru aceast\ aplica]ie. ~n aproximativ trei s\pt\mâni, aplica]ia este creat\ iar pacientul are o nou\ dantur\“, declar\ Dr. Anca P\tru, General Manager Glamour Dent.

Acest tip de aplica]ie este disponibil\ pentru pacien]i de toate vârstele: cei cu din]i strâmbi, p\ta]i sau lips\, sau cu spa]ii `ntre din]i, pacien]i care nu sunt candida]i pentru implanturi sau pun]i, persoane care urmeaz\ un tratament de reconstruc]ie a `ntregii guri sau lucr\ri pentru implanturi, pacien]i care vor s\ evite perfor\ri [i frez\ri sau cei care pur [i simplu vor rapid o schimbare a imaginii danturii lor. (A.C.)

Util

Alcoolul [i [ofatul nu merg `mpreun\

ZeroLaMie — o aplica]ie prin care po]i afla timpul estimat `n care revii la o alcoolemie zero Aceast\ aplica]ie a fost lansat\ pentru a-i ajuta pe [oferi s\ con[tientizeze faptul c\ alcoolul [i [ofatul sunt incompatibile. Laura Matei Redactor-[ef

plica]ia este disponibil\ prin SMS la 1267 [i pe mobile web la www.desprealcool.ro/zerolamie. Cu ajutorul ei, [oferii pot afla timpul estimat `n care alcoolul se elimin\ din

sângele lor. Oricare ar fi rezultatul, aplica]ia vizeaz\ s\ le reaminteasc\ [oferilor faptul c\ `n România limita legal\ a alcoolemiei (cantitatea de alcool `n grame la litrul de sânge) este 0‰.

Conform studiilor de specialitate, 30% dintre tinerii [oferi români de sex masculin cu vârsta `ntre 18 [i 30 de ani au afirmat c\ au condus cel pu]in o dat\ sub influen]a b\uturilor alcoolice. Tinerii recunosc c\ cel mai adesea conduc sub infuen]a alcoolului atunci când pleac\ noaptea din club, deoarece cred c\ [ansele de accidente sunt mai mici datorit\ traficului redus. Cel mai `nsemnat pericol pe care tinerii `l asociaz\ consumului de alcool la volan este suspendarea permisului sau implicarea `ntr-un accident cu un alt [ofer `n stare de ebrietate. Tinerii [oferi nu percep faptul c\ ei `n[i[i pot pune `n pericol via]a lor [i a celorlal]i participan]i la trafic, chiar [i `n cazul consumului unei cantit\]i mici de alcool. Pe fondul acestui comportament, `n cursul anului 2010, accidentele de circula]ie `n care alcoolul a fost cauz\ concurent\ au reprezentat 7% din total accidentelor grave de circula]ie (645), conform Poli]iei Rutiere Române. “Din analiza evolu]iei accidentelor grave de circula]ie, rezult\ c\ evenimentele `n care alcoolul este cauz\ concurent\ sunt mai numeroase `n

rândul tinerilor cu vârsta `ntre 18 [i 23 de ani. Iat\ de ce o astfel de aplica]ie este util\ pentru a le reaminti tinerilor care vor s\ se urce la volan c\ `n România toleran]a pentru limita legal\ a concentra]iei de alcool `n sânge este de zero grame la mie”, a declarat Comisar-{ef Lucian Dini]\, Directorul Direc]iei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei Române. „Alcoolul afecteaz\ o serie de func]ii ale corpului, cum ar fi claritatea vederii [i timpul de reac]ie. De asemenea, alcoolul afecteaz\ judecata conduc\torului auto, care devine tentat s\ dep\[easc\ limitele de vitez\, mai ales `n cazul alcoolemiilor mici. Indiferent de ce metod\ folosesc [oferii pentru a estima timpul `n care se pot urca din nou la volan, to]i trebuie s\ ]in\ cont de faptul c\ alcoolul, oricât de pu]in, [i [ofatul nu merg `mpreun\”, a declarat prof. univ. dr. Dan Dermengiu, Directorul General al Institutului Na]ional de Medicin\ Legal\ “Mina Minovici”.

Psihologie

Fii sigur\ c\ micu]ul t\u nu are autism Autismul este o tulburare de dezvoltare care `nregistreaz\ o cre[tere alarmant\ la nivel interna]ional. ~n toat\ lumea este estimat la ora actual\ c\ exist\ 1 copil cu tulburare de spectru autist la 150 de copii. Daniela Tudor Psiholog

u cât mai repede un copil `ncepe s\ primeasc\ ajutor, cu atât mai mare este posibilitatea de a `nv\]a. Mai mult, deoarece creierul unui copil este `n dezvoltare, speciali[tii cred c\ interven]ia timpurie ofer\ copilului cea mai bun\ [ans\ pentru a-[i dezvolta poten]ialul maxim. Copiii cu autism sunt rar diagnostica]i `nainte de 3-4 ani!

Cum diagnostic\m? Cum diagnostic\m? Privim cu aten]ie copiii [i, dac\ au urm\toarele manifest\ri comportamentale, `i `ndrept\m spre specialist: 4 ata[ament straniu pentru obiecte 4 se joac\ `ndelungat `n mod bizar 4 plâng, râd sau manifest\ nelini[ti din motive neclare 4 `mpotrivirea la atingerile sociale (`mbr\]i[\ri) 4 dificult\]i de interac]iune cu alte persoane

4 gesturi repetitive (alinierea de obiecte, de exemplu) [i/sau mi[c\ri stereotipe (agitarea mâinilor, s\ritul, mersul pe vârfuri) 4 lipsa `ntreb\rilor (pe care le pun de obicei copiii despre tot ceea ce `i `nconjoar\) 4 neputin]a de a se orienta când e strigat pe nume, de a copia mi[c\rile altor persoane, de a ar\ta obiecte altor persoane 4 contact vizual redus sau inexistent

4 vorbire s\rac\, limbaj redus 4 b\ie]ii sunt pasibili de 4 ori mai mult la autism decât fetele Copilul cu autism introdus `ntr-un program de terapie intensiv `naintea vârstei de 3 ani are [anse foarte mari s\ recupereze `ntârzierile `n dezvoltare [i s\ `[i formeze abilit\]i [i comportamente adecvate social. O terapie care [i-a dovedit eficacitatea `n recuperarea copiilor cu autism este terapia comportamental\ aplicat\, ABA.

Psihologie Nu exist\ o statistic\ oficial\ `n România privind inciden]a/prevalen]a autismului. Statisticile din Statele Unite ale Americii arat\ o cre[tere a num\rului de cazuri de pân\ la 1/150 de copii. ~n luna iulie 2010 a fost aprobat\ Legea 151 privind serviciile specializate integrate de s\n\tate, educa]ie [i sociale adresate persoanelor cu tulbur\ri din spectrul autist (TSA) [i cu tulbur\ri de s\n\tate mintal\ asociate. Legea pune accent pe diagnosticarea precoce a autismului [i prevede c\ screening-ul se efectueaz\ la copiii cu vârsta 0-3 ani, `n conformitate cu standardele stabilite prin norme. Normele au fost afi[ate pe site-ul Ministerului S\n\t\]ii la sfâr[itul lunii ianuarie 2011. Aceste norme nu sunt `n m\sur\ s\ asigure un sistem integrat de servicii pentru persoanele cu autism. Trebuie avut\ `n vedere necesitatea unei legi care s\ func]ioneze dincolo de contextul politic, o lege de strategie na]ional\, cu norme aplicabile `n folosul tuturor copiilor cu TSA, indiferent de vârst\. Legea 151/2010 [i normele de aplicare nu asigur\ cadrul necesar respect\rii drepturilor persoanelor cu autism din România, stabilite prin Carta drepturilor persoanelor cu autism adoptat\ de Parlamentul European la data de 9 Mai 1996. ONG-urile au fost consultate numai formal la `ntocmirea normelor de aplicare a „Legii autismului", iar forma

elaborat\ de oficialit\]i modific\ esen]ial sensul legii, devenind “aproape inaplicabil\”. ~n România este imperios necesar\ o strategie na]ional\ pentru autism, o abordare integrat\ a TSA cu stabilirea [i respectarea atribu]iilor institu]iilor statului, de profesioni[ti [i paraprofesioni[ti bine preg\ti]i [i cu roluri bine stabilite [i de adoptarea unei legi a autismului dup\ modelul american, `n care s\ se stipuleze metodele de

identificare ale persoanelor cu autism, cum se intervine [i `n ce const\ tratamentul timpuriu, existen]a unor programe pentru adul]ii cu autism [i prezentarea unor oportunit\]i sociale pentru dezvoltarea [i asigurarea viitorului acestora.

“Calitatea vie]ii persoanelor cu TSA [i a familiilor acestora este mai pu]in condi]ionat\ de severitatea deficien]ei, ci mai degrab\ de m\sura `n care autismul este `n]eles [i cum se intervine. Interven]iile [i supravegherea persoanelor cu autism trebuie s\ se fac\ pe toat\ durata vie]ii, de aceea sunt absolut necesare strategii de interven]ii la toate categoriile de vârst\, iar accesul la servicii s\ nu fie discriminatoriu. Lipsa centrelor de respiro fac din p\rin]ii acestor persoane victime sigure (st\ri de axietate, depresie, epuizare fizic\ [i psihic\). ~n Romania nu exist\ statistici oficiale, estim\rile sunt undeva la 30.000 de persoane. La adul]i nu exist\ estim\ri pentru c\ diagnosticul nu este recunoscut de lege, adic\ nu exist\ `n criteriile medicosociale pentru `ncadrarea intr-o categorie de persoan\ cu handicap. Acum `n ]ar\ sunt centre doar pentru copii cu TSA. Acestea sunt proiecte ale ONG-urilor, ini]iative ale p\rin]ilor, cu suport de la organiza]ii europene sau finan]\ri europene. Pentru adul]i nu exist\ nimic, câ]iva dintre ei sunt prin[i `n centrele pentru persoane cu dizabilit\]i psihice”, a declarat Georgeta Cri[u, pre[edinte ANCAAR (Asocia]ia Na]ional\ pentru Copii [i Adul]i cu Autism din România).

Psihologie

Stresul nu e un joc de copii… De ce anumi]i copii sunt stresa]i de situa]ii a priori banale? Controlul [i reac]iile la stres sunt foarte diferite de la un copil la altul [i depind mai degrab\ de diver[i factori. Dar chiar [i dac\ unii copii au o natur\ mai iritabil\ decât al]ii, mediul lor afectiv este esen]ial pentru starea de bine interioar\. Dr. Ileana Br`nz\, specialist in medicina familiei ubit, ascultat, alintat, el va putea sa `nfrunte calm stimulii exteriori, sigur pe capacit\]ile sale. Dar dac\ stresul `ncepe s\ altereze calitatea vie]ii copilului vostru, solu]ii exist\…nu ezita]i s\ consulta]i pediatrul dumneavoastr\.

Orice copil poate sim]i stresul Cu cât copilul este mai mic, cu atât el se protejeaz\ de lumea exterioar\. ~n momentul `nceperii [colii, copiii sunt expu[i la situa]ii mai frecvente de stres. Cauzele de stres infantil sunt [i ele variate, ca [i copiii care le tr\iesc. Stresul reac]ional este, `n general, temporar. El este deseori determinat de o schimbare brutal\ a obiceiurilor cotidiene (mutare, na[terea unui fra]ior…), dar [i de un [oc emo]ional (decesul unui p\rinte, divor]…). Repetarea factorilor perturbatori (dispute, maltratare…), ca [i a celor lega]i de o presiune direct\ [i prelungit\ asupra copilului (reu[ita [colar\, frica de a pierde `n competi]iile sportive…) va conduce la stres cronic, mult mai periculos pentru s\n\tatea copilului.

Supraveghea]i semnele de stres Prin urmare, cum putem [ti dac\ un copil este stresat? Prin supravegherea simptomelor fizice, care seam\n\ cu cele ale adul]ilor: transpira]ie, puls accelerat, stare de anxietate, insomnie…Cu siguran]\ `ns\, felul `n care copiii fac fa]\ la aceste emo]ii poate fi diferit, este prin urmare primordial\ supravegherea comportamentelor anormale ale copiilor. Copilul `ncepe s\ se `mbrace diferit sau `nceteaz\ s\ se ocupe de igiena proprie? Este din ce `n ce mai mult `nchis `n el? M\nânc\ diferit? Notele sale sunt `n c\dere liber\? La sugari, un stres poate s\ se exprime printr-un retard de dezvoltare. Fi]i aten]i, semnele sunt uneori bine ascunse. Aceste situa]ii trebuie s\ declan[eze alarma la p\rin]i…

Prevenirea [i vindecarea stresului la copii Prevenirea r\mâne cel mai bun remediu. De aceea este important de a men]ine la maxim obiceiurile de via]\ cotidiene, ca orele de mas\ sau de culcare. Chiar dac\ evit\ s\ vorbeasc\ la `nceput, cel mai bun lucru pe care p\rin]ii `l pot face este de a fi aten]i la conversa]ie [i f\r\ confrunt\ri. Copiii pot resim]i efectele negative ale stresului [i pentru c\ nu au dezvoltat `nc\ mecanisme proprii de a-i face fa]\. Activitatea fizic\ poate contribui la reducerea stresului, ajuta]i-va deci copilul s\ practice `ntre 30 [i 60 de minute de activitate fizic\ pe zi.

~n ajutor pentru a gira stresul… homeopatia Homeopatia propune un tratament de fond, care vizeaz\ modul reac]ional al copilului, al\turi de g\sirea unor remedii punctuale pe simptome. Medicamentul homeopatic are enormul avantaj de a putea fi prescris oric\rui copil, indiferent de vârst\ [i c\ nu are niciun efect indezirabil. Homeopatia trebuie `ns\ practicat\ de medici homeopa]i, care vor prescrie un tratament individualizat, de la caz la caz.

Nutri]ie

Când avem nevoie de detoxifierea organismului? Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare, Bucure[ti

Deci, face]i o cur\ pentru a ajuta organismul s\ se detoxifice atunci când ave]i st\ri de oboseal\ nejustificat\ [i nivelul de energie este sc\zut, chiar dac\ v\ odihni]i [i v\ hr\ni]i suficient. ~n plus, dac\ ave]i probleme precum: 4 Somnolen]\, trezitul greu diminea]a; 4 St\ri depresive, anxietate, nervozitate, lipsa puterii de concentrare; 4 Materii fecale care miros puternic; 4 Transpira]ia [i respira]ia miros nepl\cut; 4 Apar depozite albicioase pe limb\; 4 Pofta de dulciuri, pofta de alimente pr\jite, condimentate reprezint\ un semnal c\ organismul este intoxicat, c\ este necesar\ sus]inerea detoxifierii naturale a organismului; 4 Dac\ suferi]i frecvent de indigestie, dac\ ave]i frecvent st\ri de vom\, gre]uri; Cura pentru stimularea detoxifierii organismului este indicat\ [i `n unele afec]iuni cronice: acnee, hemoroizi, psoriazis, constipa]ie, diabet, reumatism, artrit\, cancer;

Exist\ mai multe semne prin care ne d\m seama c\ detoxifierea organismului nu decurge normal [i este o necesitate stimularea natural\ a acesteia. Sus]inerea detoxifierii organismului este necesar\ dac\ sunte]i supraponderal sau sunte]i predispus la obezitate. De aceea se recomand\ asocierea detoxifierii cu postul alimentar de peste an.

Influen]a colonului asupra s\n\t\]ii celorlalte organe Un colon intoxicat, disfunc]ional, poate sta la originea ficatului obosit, durerilor articulare, psoriazisului, eczemelor sau migrenelor. Intoxicarea organismului `[i pune amprenta nu doar asupra interiorului, ci [i asupra exteriorului. Pielea iritat\, lipsit\ de elasticitate sau p\rul casant, f\r\ str\lucire, sunt efectul unui colon bolnav. ~n organism exist\ leg\turi clare `ntre organe [i p\r]i ale corpului, de aceea o afec]iune la nivelul uneia poate s\ provoace dureri `n alt\ parte. Din punct de vedere embrionar, multe organe – ficatul, pancreasul, vezica biliar\, stomacul, pl\mânii, vezica urinar\, traheea, laringele, faringele – se dezvolt\ din tubul digestiv primitiv. Toate organele dezvoltate din tubul digestiv primitiv `n cursul embriogenezei sunt acoperite de o foi]\ intestinal\ inervat\ de o re]ea nervoas\. Astfel, acestea sunt interconectate din punct de vedere nervos. Stagnarea toxinelor la nivelul colonului afecteaz\ organul care `[i g\se[te proiec]ia pe acea zon\ de interven]ie. Acumularea de toxine `n colon determin\ afec]iuni la distan]\. De aceea, iritarea unei regiuni din colon, din cauza acumul\rii de toxine, se poate asocia cu simptome `n alt\ parte a corpului. ~n acest fel se explic\ leg\tura dintre colon [i ficatul obosit, durerile articulare, psoriazis sau migrene.

Nutri]ie Este gre[it s\ trat\m doar aceste simptome, f\r\ a lua `n considera]ie colonul. Tratarea oboselii, migrenelor, durerilor articulare doar simptomatic nu face altceva decât s\ lase cauza nerezolvat\. Atâta vreme cât colonul r\mâne netratat, atâta timp cât toxinele stagneaz\ acolo, simptomele – respectiv durerile articulare, migrenele, oboseala – vor persista sau vor reveni. De aceea, o cur\ de stimulare a detoxifierii colonului poate rezolva oboseala ficatului, poate contribui la calmarea durerilor articulare, la vindecarea psoriazisului [i eczemelor, la dispari]ia migrenelor. Aceea[i cur\ de detoxifiere poate contribui la rec\p\tarea elasticit\]ii pielii, str\lucirii p\rului [i fermit\]ii unghiilor.

Leg\tura dintre colon, ochi [i urechi Partea median\ a colonului transvers este legat\ de hipotalamus, o structur\ din cadrul creierului responsabil\ de reglarea parametrilor de func]ionare necon[tientizat\ a corpului. Dac\ aceast\ parte a colonului este afectat\, absorb]ia lichidelor [i a substan]elor nutritive din alimente este oprit\. Cecumul (parte a aparatului digestiv) este legat de hipofiz\, care r\spunde de reglarea cantit\]ii de ap\ din organism. Stagnarea reziduurilor la nivelul cecumului poate duce la apari]ia oboselii, a diareii sau a constipa]iei. Valva cecumului este zona `n care se reflect\ leg\tura dintre colon [i ochi. Pu]in mai sus de valva cecumului se g\se[te proiec]ia urechilor. Irita]ia pere]ilor intestinali `n aceast\ zon\ se asociaz\ cu sl\birea auzului, cu durerile de urechi.

Colonul [i afec]iunile respiratorii Leg\tura dintre grip\, astm [i colon este stabilit\ la nivelul colonului ascendent. Acumularea de toxine `n aceast\ zon\ poate duce, de asemenea, la apari]ia amigdalitei, faringitei, laringitei. Iat\ cum starea de s\n\tate a sistemului respirator depinde de cea a colonului. Astfel, curele periodice de stimulare a cur\]\rii colonului sunt indicate `n afec]iuni ale sistemului digestiv, afec]iuni ale pielii, furuncule, acnee, diabet, apendicit\, faringit\, laringit\, amigdalit\, bron[it\, astm, migrene, nevroz\, oboseal\, astenie, `mb\trânire precoce.

Colonul [i durerile articulare ~ntre disfunc]ia colonului [i durerile articulare exist\ o leg\tur\ direct\. Toxinele acumulate `n colon atac\ mucoasa intestinal\ [i, `n acela[i timp, contribuie la apari]ia durerilor articulare [i a

durerilor reumatice. Potrivit studiilor, manifest\rile articulare – artrite inflamatorii, spondilartrita anchilozant\, sacroileita – apar `n 25% dintre cazurile de boli intestinale inflamatorii.

Dr. Jensen, un cunoscut specialist, arat\ c\ un colon intoxicat poate fi cauza durerilor c\rora nu le g\sim cauza. Potrivit dr. Jensen, o durere la [old [i picior se poate datora unui diverticul colonic. Dr. Jensen arat\ `n continuare c\ fiecare por]iune din colon corespunde printr-un arc reflex unui organ din corpul nostru. ~n aceste cazuri, o cur\ de stimulare a detoxifierii cu ajutorul unui supliment cu fibre alimentare reduce irita]ia peretelui intestinal [i men]ine tranzitul intestinal normal.

Nutri]ie Colonul [i ficatul obosit

Ficatul transform\ [i detoxific\ toate substan]ele care p\trund `n corpul nostru pentru a hr\ni celulele. El neutralizeaz\ atât de[eurile rezultate din activitatea celular\ sau muscular\, cât [i alcoolul, medicamentele, nicotina, poluan]ii chimici etc. ~n cazul acumul\rii de toxine `n colon, acestea trec prin peretele intestinal [i ajung `n sânge. Ficatul trebuie s\ cure]e acest sânge. Activitatea ficatului este oricum tulburat\ pe fondul alimenta]iei dezechilibrate, al lipsei de activitate fizic\, iar un exces de toxine din sânge nu face decât s\ sporeasc\ oboseala ficatului. Astfel, ficatul se congestioneaz\, iar sângele nepurificat ajunge `n circula]ia general\ pe c\i colaterale. Ficatul obosit las\ s\ treac\ `n sânge substan]e netransformate, toxine care intoxic\ organismul. Pentru a preveni acumularea de toxine `n colon [i pentru a ajuta ficatul s\ cure]e sângele de de[euri avem nevoie de fibre alimentare. Pentru aceasta, suplimentele pe baz\ de fibre alimentare (semin]e de in [i psyllium) cur\]\ colonul [i ajut\ ficatul s\ purifice sângele de toxine.

Colonul [i migrenele Migrenele frecvente pot fi puse `n leg\tur\ cu acumularea de toxine `n colon. De asemenea, un colon murdar poate afecta puterea de concentrare [i poate sc\dea capacitatea de memorare. Acumularea de toxine `n colon [i eliminarea defectuoas\ a acestora `nseamn\ repunerea `n circula]ie a toxinelor. Pe fondul autointoxic\rii, procesele naturale de oxidare din ]esuturi se reduc, iar lipsa oxigen\rii adecvate a ]esuturilor, energia vital\ `ncepe s\ scad\. Repunerea `n circula]ie a toxinelor din colon se asociaz\ aproape `ntotdeauna cu oboseala, lipsa de energie [i migrene. Aceste migrene sunt a[a-numitele migrene de cauz\ incert\. ~n aceste condi]ii, o cur\ de detoxifiere cu suplimente alimentare cu fibre cur\]\ nu doar colonul, ci `n acela[i timp poate preveni migrenele.

Colonul [i psoriazisul Colonul este unul dintre organele importante `n detoxifierea organismului. Atunci când colonul nu func]ioneaz\ corespunz\tor, organismul caut\ alte c\i de eliminare a toxinelor. Una dintre aceste c\i este pielea. Secre]iile cutanate, acneea, eczemele, chiar [i psoriazisul sunt `ncercarea organismului de a elimina `n exterior excesul de substan]e toxice. ~n acest context, cur\]irea intestinal\ poate preveni alergiile, eczemele [i psoriazisul.

Nutri]ie Din punct de vedere al medicinei complementare, psoriazisul este caracterizat printr-o disfunc]ie a ficatului, care poate fi ameliorat\ printr-o cur\ de stimulare a detoxifierii naturale.

Colonul [i pielea Eliminarea toxinelor este condi]ionat\ de func]ionarea glandelor endocrine (tiroida, hipofiza, glandele suprarenale). Tiroida dirijeaz\ eliminarea toxinelor prin piele sub form\ de abcese, furuncule, acnee, eczeme. Astfel, pielea preia o parte din func]iile colonului atunci c창nd acesta este supra`nc\rcat cu toxine [i nu mai face fa]\. Eliminarea acestor toxine prin piele explic\ mirosul ur창t al pielii [i al corpului. Nu doar eczemele, acneea, furunculele sunt semn al intoxic\rii colonului, ci [i prin pielea iritat\, lipsit\ de elasticitate. Tenul p\m창ntiu

vorbe[te despre afectarea ficatului, la care este posibil s\ contribuie [i ficatul. La fel, cearc\nele duble pot indica o toxicitate ridicat\ la nivelul colonului. Stimularea detoxifierii organismului este util\ si pentru a sc\pa de 2-3 kilograme `n plus. De asemenea, stimularea detoxifierii organismului este indicat\ pentru a ajuta organele foarte solicitate `n procesul de digestie: ficatul, vezica biliar\ [i rinichii. Igienizarea colonului este primul pas care se face pentru u[urarea detoxifierii organismului.

O alimenta]ie prea bogat\ `n gr\simi, carne, lactate grase, alimente rafinate, produse chimice `mpiedic\ detoxifierea natural\ normal\ a organismului. Prin detoxifierea organismului `n]elegem procesul de transformare [i neutralizare a toxinelor [i eliminarea lor. Digestia dificil\, disfunc]iile colonului, tulbur\rile renale, problemele respiratorii [i cutanate sunt semne c\ detoxifierea natural\ a organismului este deficitar\. Stimularea detoxifierii organismului este o necesitate `n condi]iile `n care suntem asalta]i de toxine cu origine divers\: Toxinele cu origine fizic\: climatul, radia]iile, lumina, c창mpurile electromagnetice; Toxinele cu origine chimic\: poluarea chimic\, produsele cosmetice, medicamentele; Toxine cu origine biologic\: bacteriile, ciupercile, virusurile, fungii microscopici, parazi]ii, alimentele, de[eurile metabolice; Toxinele cu origine psihologic\: stresul, bolile psihosomatice.

Educa]ie medical\

{tiin]a care face moral\ [tiin]ei Motto: „Adev\rata m\sur\ a valorii unui om este dat\ de felul `n care trateaz\ pe cineva de la care nu poate ob]ine niciun avantaj.” (Samuel Johnson) Ce este bioetica? Iat\ o `ntrebare la care este destul de dificil de g\sit un r\spuns exact. Pornind de la etimologia sa (cunoa[terea biologic\, [tiin]a sistemelor vii la care se adaug\ sistemul de valori morale umane), bioetica poate fi definit\ ca [tiin]a care, utilizând metode pluridisciplinare, analizeaz\ comportamentul uman `n [tiin]ele vie]ii prin prisma principiilor morale. Dr. Mihaela Vicol, Asistent Universitar, Doctor în Ştiin]e Medicale, Medic Specialist Medicina Familiei

up\ cum afirma Samuel Gorovitz `n

1977, bioetica este “o examinare critic\ a dimensiunilor morale ale procesului de luare a deciziilor `n contextul medical [i al [tiin]elor biologice”. Astfel, bioetica ia `n considerare problemele etice (valorile) legate de via]\, inclusiv procesul de creare a vie]ii [i procesul mor]ii. ~ntr-un astfel de cadru definitoriu, abordarea bioeticii nu poate fi decât pluridisciplinar\, aceasta `nscriindu-se ca o [tiin]\ ce interfer\ cu filosofia, psihologia, religia (disciplinele umaniste, `n general), medicina.

Bioetica `n context medical Practica medical\ comport\ dou\ dimensiuni fundamentale: [tiin]a [i etica medical\, medicina nefiind o meserie, ci o voca]ie, o art\ pus\ `n slujba umanit\]ii caracterizat\ de valori morale precum devo]iunea, onestitatea, confiden]ialitatea. Medicina `nseamn\ mai mult decât aplicarea „ca la carte” a unor metode diagnostice sau terapeutice,

ea reprezint\ `n primul rând o rela]ie interuman\ `ntr-un context al vulnerabilit\]ii, al bolii, al suferin]ei. Astfel, nu este suficient a descoperi diagnosticul unui pacient, conteaz\ modalitatea `n care `i comunici pacientului diagnosticul respectiv, maniera `n care e[ti al\turi de el `n demersul terapeutic.

Dac\ ar fi s\ ne plas\m de partea „cealalt\” a baricadei [i s\ devenim pacien]i, vom `n]elege c\ aceast\ condi]ie este una total nefericit\, mai cu seam\ `n România. Pe lâng\ boal\, suferin]\ [i/sau zile num\rate, pacientul român se confrunt\ cu lipsuri de dotare [i condi]ii improprii `n spitale, cu imposibilitatea de a urma un tratament din cauza resurselor materiale insuficiente [i, `n unele cazuri, cu o lips\ de umanitate din partea personalului medical. S\ nu uit\m `ns\ c\ „a face bine” nu este un deziderat, ci o obliga]ie [i o datorie moral\ a profesiei medicale. A-i face r\u pacientului nu se rezum\ la gre[eala medical\, de cele mai multe ori este `n leg\tur\ cu o atitudine neetic\ venit\ din necunoa[tere sau ignoran]\. {coala medical\ preg\te[te tehnic medicul ([i iat\ c\ preg\tirea este foarte bun\, având `n vedere c\utarea medicilor români peste hotare), dar nu [i din punct de vedere etic.

Bioetica face diferen]a `ntre un doctor [i un doctor bun? Pentru a r\spunde la aceast\ `ntrebare ar trebui s\ definim „un doctor bun”. {i cum aceast\ calitate este cel mai bine apreciat\ de pacien]i, `mi voi permite s\-l parafrazez pe unul dintre ei care-mi m\rturisea c\ un medic bun este cel care „st\ de vorb\, te ascult\ [i-]i `n]elege suferin]a [i care te trateaz\ ca pe o fiin]\ uman\”. A[adar, departe de fi epuizat justific\rile unei abord\ri bioetice, v\ propun s\ dezbatem `mpreun\, num\r de num\r, probleme complexe, de la `nceputul vie]ii, tehnologii reproductive, genetic\, aspecte legate de rela]ia medic-pacient, consim]\mânt informat, confiden]ialitate [i pân\ la aspectele etice ale st\rilor terminale [i finalului vie]ii.

Chirurgie

Disfunc]ia erectil\

– o problem\ a societ\]ii moderne Dr. Iulia Dogaru, Medic chirurg

S\n\tatea vie]ii sexuale [i buna ei func]ie sunt determinante pentru o bun\ calitate a vie]ii. Se observ\, `n ultima perioad\, o cre[tere a frecven]ei disfunc]iilor sexuale atât la femei, cât [i la b\rba]i, explicat\ oarecum prin `mb\trânirea popula]iei [i prin modul de via]\.

isfunc]ia erectil\ reprezint\ incapacitatea de a avea sau a men]ine o erec]ie penian\ suficient\ pentru a permite un act sexual satisf\c\tor. Inciden]a acestei boli cre[te cu vârsta,

astfel `ncât `ntre 40-49 ani, circa 5% din b\rba]i sufer\ de disfunc]ie erectil\ sever\, iar 17% de o disfunc]ie moderat\. ~ntre 70 [i 79 ani, ratele sunt de 15%, respectiv 34%.

Disfunc]ia erectil\ este rezultatul interac]iunii mai multor factori: vasculari, neurologici, psihologici, endoteliali [i hormonali. Factorii psihologici pot inhiba sau stimula erec]ia [i sunt responsabili de mai pu]in de jum\tate din cazuri; anxietatea, inhibi]iile sexuale, sentimentul de vinov\]ie, grijile, stresul [i o mare varietate de factori pot determina sc\derea libidoului [i a poten]ei. Dac\ un b\rbat prezint\ un episod de disfunc]ie erectil\, cel mai probabil el va avea teama unui nou “e[ec”, accentuând anxietatea [i astfel determinând cronicizarea tulbur\rilor.

Alte cauze frecvente sunt bolile vasculare arterioscleroza, ce determin\ reducerea presiunii arteriale la nivelul corpilor caverno[i; factori de risc pentru arterioscleroz\ sunt: diabetul zaharat, hipertensiunea, hipercolesterolemia, fumatul.

Tratamentul cronic cu medicamente (antihipertensive, medica]ie cardiac\, antidepresive, tranchilizante, sedative) [i consumul cronic de alcool [i droguri pot determina afectare vascular\ [i neurologic\.

Chirurgie Tulbur\rile hormonale sunt implicate `n mai pu]in de 5% din cazuri: hipogonadism primar, probleme intersexuale, exces de prolactin\ (tumori pituitare), tulbur\ri datorate insuficien]ei hepatice sau renale.

Alte cauze: trauma pelvin\ sau spinal\, cu lezarea venelor [i a nervilor implica]i `n erec]ie; chirurgia colonului, rectului, prostatei sau vezicii urinare, cu lezare arterial\ sau nervoas\; s-a observat o sc\dere de la 60% la 40% a disfunc]iilor dup\ utilizarea pe scar\ larg\ a tehnicilor “nerv-sparing”; radioterapia curativ\ pentru cancerul de prostat\ sau vezic\ urinar\; boala Peyronie – boal\ inflamatorie rar\ ce produce cicatrizarea ]esutului penian [i curbarea penisului; disfunc]ia mecanismului ocluziv de la nivelul venelor;

Condi]ii neurologice precum leziuni traumatice cerebrale sau spinale, cu `ntreruperea fluxului nervos, boala Parkinson, scleroza multipl\, boala Alzheimer pot fi implicate `n patogenez\.

Diagnostic

Anamneza este important\ – istoricul sexual detaliat poate oferi importante detalii despre cauza disfunc]iei erectile; astfel, impoten]a brusc\ sau intermitent\ poate indica o cauz\ psihogen\;

asta mai ales când pacientul prezint\ erec]ie matinal\ sau dup\ masturbare. Disfunc]ia organic\, de obicei, este progresiv\, iar pacientul adesea nu poate prezenta o erec]ie normal\ indiferent de circumstan]e. Antecedente precum diabet zaharat, HTA, ateroscleroza, probleme neurologice, tratamentul cronic cu diferite medicamente, consumul de alcool, droguri [i fumatul pot orienta diagnosticul. Examenul fizic: observarea semnelor de hipogonadism (testicule mici, ginecomastie etc.) [i tu[eul rectal (examinarea prostatei) pot eviden]ia cauza bolii.

Laborator: teste sangvine – nivel hormonal, glicemie, colesterol, teste hepatice [i renale, teste func]ionale tiroidiene. Teste urinare – albumin\, glucoz\, testosteron. Teste func]ionale erectile testul erec]iei nocturne: b\rba]ii normali prezint\ erec]ii nocturne `n timpul fazei de mi[care rapid\ ocular\ a somnului; cei care au disfunc]ii psihogene au erec]ii nocturne normale, `n timp ce b\rba]ii cu impoten]\ organic\ au r\spuns slab sau absent. Ecografie Doppler – vizualizeaz\ presiunea sistolic\ penian\; un rezultat normal nu exclude o cauz\ vascular\, `ns\ valorile mult sc\zute pot orienta diagnosticul. Se realizeaz\ cu penisul `n stare flasc\, cu injectarea de prostaglandin\ E1 sau papaverin\ la nivelul corpilor, realizand astfel o erec]ie la penisul normal. Ecografia Duplex eviden]iaz\ cre[terea diametrelor vasculare ale arterei centrale dup\ stimularea cu prostaglandin\. Atunci când se suspicioneaz\ o boal\ vascular\, se pot realiza arteriografie pelvin\ supraselectiv\ sau cavernosografie.

Chirurgie Teste ale func]iei nervoase peniene – testul reflex bulbocavernos – la individul normal, compresia glandului penian determin\ contrac]ia anusului. Biotensiometrie penian\ – utilizeaz\ vibra]ia electromagnetic\ pentru a eviden]ia senzitivitatea [i func]ia nervilor.

Tratament:

depinde de cauza disfunc]iei erectile. Nechirurgical: 4schimbarea modului de via]\: renun]area la fumat, sc\dere ponderal\, reducerea stresului, practicarea unui sport; 4consiliere sexual\ atât a pacientului, cât [i a partenerului sau – reducerea tensiunilor `n cuplu, `mbun\t\]irea comunic\rii sexuale, expectative sexuale reale, cre[terea stimei de sine, cu dispari]ia sentimentului de autovinov\]ie;

4terapie oral\ cu inhibitori de

fosfodiesteraz\ tip 5 – de prim\

Snap gauge – un test ce utilizeaz\ 3 benzi de plastic ce sunt plasate la diferite nivele ale penisului; func]ia erectil\ este observat\ `n func]ie de ce band\ se rupe `n timpul erec]iei. Injectarea de substan]e vasoactive – la nivel penian produc erec]ie cu un timp de laten]\ de cca.20 minute.

efect relaxant pe mu[chii netezi, permi]ând vasodilata]ia penian\. Binecunoscuta “pastil\ albastr\” se administreaz\ o dat\ pe zi, cu 30 minute - 1 or\ `naintea actului sexual, având efecte benefice `n 75% din cazuri. Ea este interzis\ pacien]ilor ce urmeaz\ tratament cu nitra]i (Nitroglicerin\) sau alfa-blocan]i, la cei cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral `n ultimele 6 luni, la cei cu hipertensiune greu controlabil\, boli hepatice, angin\ instabil\.

4injectarea penian\ la nivelul

corpilor caverno[i de Prostaglandin\ sau fentolamin\ (cu efect vasodilatator) – produce erec]ie ce dureaz\ de la 30 minute pân\ la câteva ore. 4supozitoare uretrale cu Prostaglandin\ – o alternativ\ la injectare; 4sisteme de vacuum – un cilindru plasat `n jurul penisului

inten]ie! Sildenafil, vardenafil HCl, tadalafil sau yohimbine, cu

ce are ata[at\ o pompa de vacuum, cu efect dup\ 1-3 minute, ce dureaz\ cca. 30 minute; Chirurgical: rezervat pacien]ilor ce nu r\spund la

tratament medicamentos 4implant penian: introdus la nivelul corpilor caverno[i, sub forma unor cilindri din material nereactiv rigizi, semirigizi sau gonflabili, ultimii prezentând un mic rezervor intraabdominal [i o pomp\ scrotal\; 4chirurgie reconstructiv\ vascular\ – bypass al vaselor obstruate, rar utilizat\;

4ligatura venoas\ – pentru prevenirea pierderilor venoase;

~n loc de concluzii: Disfunc]ia sexual\, indiferent de cauza ei, produce `n cuplu intense emo]ii [i sentimente, ce pot duce la anxietate [i sc\derea stimei de sine, având drept consecin]\ apari]ia unui cerc vicios ce adânce[te [i mai mult aceste tulbur\ri. Deoarece performan]a sexual\ reprezint\ adesea o parte important\ `n imaginea unui b\rbat, tulbur\rile de erec]ie pot avea efecte devastatoare nu numai asupra vie]ii lui sexuale, ci asupra `ntregii lui existen]e. De aceea, primul pas spre vindecare este recunoa[terea bolii [i deschiderea spre comunicare [i ajutor.

Boli genetice

Nu reteza]i aripile „copiilor-fluture”! Epidermoliza buloas\ este o maladie genetic\ rar\, dar deosebit de grav\, incurabil\ pân\ `n prezent. Debuteaz\ imediat dup\ na[tere, afectând la `nceput pielea de pe `ntreaga suprafa]\ a corpului [i mucoasele. Alexandra Constantin Redactor

n timp, poate avea consecin]e devastatoare asupra organismului bolnavului, afectând articula]iile, dantura, ochii, unghiile, ducând la un deficit sever de proteine, vitamine [i minerale din organism, cauzând malforma]ii ale membrelor. Pielea este deosebit de sensibil\, orice atingere mai energic\, zgârietur\ sau lovitur\ poate produce leziuni serioase.

Din acest motiv, ace[ti bolnavi sunt denumi]i "copiii-fluture", deoarece 70 % dintre pacien]ii cu epidermoliz\ buloas\ sunt copii. Nu pu]ine sunt cazurile `n care aceast\ maladie devine fatal\ la vârste fragede din cauza multiplelor complica]ii.

Epidermoliza buloas\ distrofic\ (EBD) este una dintre formele majore de epidermoliz\ buloas\. Semnele [i simptomele acestei afec]iuni variaz\ foarte mult de la un individ la altul. ~n cele mai u[oare cazuri, se observ\ apari]ia bulelor `n special pe mâini, picioare, genunchi [i coate. ~n cazurile severe ale acestei afec]iuni, bulele apar pe suprafe]e foarte mari, inclusiv pe mucoase, fapt ce poate duce la apari]ia unor complica]ii foarte grave. Medica]ia const\ `n pansamente speciale atraumatice, foarte costisitoare, pe care familiile ce au `n `ntre]inere un astfel de copil delicat [i sensibil nu `l pot asigura [i este singurul tratament de

ameliorare [i de `ntre]inere a st\rii de s\n\tate, al\turi de alte medicamente [i suplimente nutritive pân\ la apari]ia `n viitor a unei eventuale terapii genetice. (L.M.) http://www.minidebra.ro

Psihologie Tratamentul [i educa]ia copiilor cu autism [i alte deficien]e legate de comunicare “Metoda TEACCH” Un pas c\tre independen]\ Programul TEACCH s-a dezvoltat `n perioada 1972-1978, perioad\ `n care s-au constituit, pe baza cercet\rilor f\cute pe studii de caz, evalu\ri [i interviuri ale p\rin]ilor `n centrele regionale TEACCH `n SUA. Daniela Tudor Psiholog

ondatorii Diviziei TEACCH - Carolina de Nord sunt Ph.D.Eric Shopler [i Ph.D Gary Mesibov. Programul educa]ional Teacch respect\ „cultura autismului” [i consider\ c\ este o filosofie de via]\ a persoanelor cu TSA (Tulbur\ri de Spectru Autist). Persoanele cu TSA prosper\ `n medii bine organizate, foarte structurate. Regulile [i rutinele sunt componente importante ale unor astfel de medii de `nv\]are. Previzibilitatea regulilor clar definite [i rutinelor promoveaz\ `n]elegerea [i participarea.

~n aceast\ metod\, se utilizeaz\ un sistem vizual de `nv\]are adaptat nevoilor, copiii cu autism `nva]\ regulile [i rutinele, s\ comunice func]ional [i s\ finalizeze o sarcin\. Toate acestea se realizeaz\ utilizând structurarea mediului, incluziunea `n grup, organizarea sarcinilor [i

Teacch se bazeaz\ pe acomodarea tr\s\turilor copiilor cu autism mai mult decât pe tehnici de a dep\[i aceste tr\s\turi. ~n compara]ie cu ABA (Aplicate Behavior Analysis), pe termen scurt copiii inclu[i `n acest program au achizi]ii mult mai mari [i, ceea ce este foarte important, devin func]ionali pe multe arii. Un alt

Persoanele cu autism sunt mai mult `nv\]\tori vizuali decât auditivi.

utilizarea orarelor. Atunci când persoanele cu TSA pot participa, organiza, secven]ia [i stoca informa]iile mai bine, acest lucru `i ajut\ s\ aplice mai târziu informa]iile `n scopuri semnificative. Programele sunt adaptate nevoilor copiilor, punctelor tari [i punctelor slabe.

avantaj este num\rul mic de terapeu]i la clas\, ceea ce conduce la reducerea costurilor. Copiii pot fi inclu[i `n program de la o vârst\ destul de mic\, ceea ce face mai u[or drumul c\tre independen]\.

Divertisment 1

CONCURS Dezlega]i rebusul [i trimite]i-l pe adresa ”Doctorul meu”, Concursul ”Dezlegi [i câ[tigi”, Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap. 7, Sector 4, Bucure[ti. De asemenea, ne pute]i trimite bancuri cu medici [i pacien]i. Pute]i câ[tiga, prin tragere la sor]i, o cutie de Passiflora. Reduce anxietatea [i nervozitatea, antistres. Floarea pasiunii, datorit\ compozi]iei sale, reu[e[te `nlocuirea cu succes a hipnoticelor clasice, f\r\ a da `ns\ dependen]\; util\ `n atacul de panic\ nejustificat\; benefic\ pentru `ntre]inerea st\rii de bine fizic [i mintal. M\re[te rezisten]a organismului fa]\ de stresul cotidian. ~n caz de somn agitat: 2cps `nainte de masa de sear\ [i 2 caps `nainte de culcare. ~n caz de nervozitate: 1cps x 3/zi, `nainte de mesele principale, cu un pahar de ap\ Pi sau ap\ plat\. Câ[tig\toarea unui sirop Noni & Borojo &Acai este Moroianu Ionica din Br\ila.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 de Costel „Cos“ Ra[c\

CONCURS Editura All Dieta care vindec\ diabetul Neal Barnard Scrie]i-ne pe adresa Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti pân\ la data de 30 mai [i pute]i câ[tiga 10 c\r]i cu titlul de mai sus. Controla]i glicemia [i reduce]i doza de medicamente antidiabetice în doar câteva s\pt\mâni! Programul dietetic pe care îl ve]i g\si în aceast\ carte este destinat nu numai îmbun\t\]irii r\spunsului insulinic, ci şi redres\rii disfunc]iei insulinice. Urmând acest program v\ ve]i schimba stilul de via]\, ve]i putea controla nivelul glicemiei şi chiar ve]i putea renun]a la medica]ie în doar câteva s\pt\mâni. Dieta se bazeaz\ pe mese regulate de-a lungul zilei, care s\ con]in\ legume, fructe, cereale integrale şi leguminoase. Ve]i g\si îndrum\ri de ultim\ or\ al\turi de re]ete delicioase care v\ vor ajuta s\ v\ stabiliza]i glicemia şi s\ v\ `mbun\t\]i]i starea de s\n\tate în general. Dr. Neal Barnard este profesor asociat de medicin\ la George Washington University School of Medicine (S.U.A.) şi cercet\tor renumit în domeniul diabetului zaharat.

Medicale ORIZONTAL 1) Sigiliu – Ademenit `n fa]\!l 2) Malforma]ie a craniului, caracterizat\ prin aspectul conic al cutiei craniene l 3) Febr\ (fig.) – Nenorocire l 4) ~n locul acela – Compozi]ie liric\* 5) A pune la o parte – ~n snop! l 6) B\rbierit – A r\mâne f\r\ grai l 7) 15 Plumbi – 13 Teste! – Fire textile l 8) Din nou – Scos b\tut din smântân\ – Rege! l 9) Proces de fecundare a ovulului l 10) ~n miez! – Cântec de slav\ – Partea lichid\ a sângelui l

VERTICAL 1) Rujeol\ – Urin\ (pop.) l 2) Intensificare l 3) Degenerarea celulelor unui organ – ~n crom! l 4) ~n beci! – Balast – ~n scop! l 5) Cânt\ `naintea basului – Tare de ureche l 6) A prefera la mijloc! – ~n aval! – Alb\ ca Z\pada l 7) Ova]ionat\ l 8) Pomp\ – ~n rut\! – Pe[te! l 9) Boal\ diareic\ l 10) Este pe margini! – Vine dup\ unu – Frig mare l

Nout\]i medicale Primul implant cohlear efectuat `n sistemul privat de s\n\tate O echip\ mixt\ REGINA MARIA [i CLINICA URECHII a efectuat, pentru prima dat\ `n România, o opera]ie de implant cohlear `n sistem privat. Interven]ia chirurgical\ a durat 3 ore [i a fost efectuat\ de c\tre echipa condus\ de Dr. Lucian David, la Spitalul Arcul de Triumf, spital care face parte din Re]eaua privat\ de s\n\tate REGINA MARIA. Hipoacuzia reprezint\ deficitul senzorial cel mai frecvent `ntâlnit la om, având o inciden]\ la na[tere de 1 la 650 de nou-n\scu]i [i o prevalen]\ `n popula]ie de 10-12%. Reabilitarea auditiv\ a copiilor prin implant cohlear le permite s\ `[i `nsu[easc\ limbajul [i s\ `[i amelioreze performan]ele intelectuale. Copilul surd nu reu[e[te s\ fac\ acest lucru, astfel c\, `n lipsa auzului, copiii surzi nu-[i pot forma [i dezvolta gândirea conceptual\, lipsindu-le reprezentarea acustic\ a cuvintelor vorbite. Copilul surd se simte izolat, nu poate `n]elege evenimentele din jurul s\u [i de aceea anturajul `i este str\in [i ostil. Chirurgia implantului cohlear se efectueaz\ sub anestezie general\. Chirurgul practic\ o incizie `n osul din

spatele urechii pe care se plaseaz\ stimulatorul. Electrodul ajunge `n urechea intern\, sediul auzului, `n cohlee. Func]ionalitatea implantului este testat\ `n timpul opera]iei cu ajutorul unui dispozitiv electronic, `ns\ dispozitivul va fi activat dup\ una-dou\ luni, când micul pacient va `ncepe programul de logopedie. B\ie]elul care a fost supus acestei opera]ii a primit unul dintre cele mai moderne implanturi ale momentului, modelul Concerto de la compania Medel, care a fost lansat `n octombrie 2010.

Atlas - tehnic\ accesibil\

pentru fixarea protezei inferioare

Tehnica se adreseaz\ celor care au suferit pierderi de os [i permite utilizarea protezei existente Milioane de români, cu vârste din ce `n ce mai mici, poart\ proteze dentare, `ns\ majoritatea se plâng de probleme legate de `ngrijrea lor sau de disconfortul cauzat atunci când vorbesc sau m\nânc\. O solu]ie pentru aceste probleme este reprezentat\ de fixarea prin implanturi a protezei inferioare iar, `n prezent, exist\ tehnici avansate accesibile ca pre], precum Atlas, care se adreseaz\ celor care nu mai au o structur\ osoas\ suficient de bine dezvoltat\, necesar\ `n cazul altor tipuri de implanturi. Tehnica Atlas utilizeaz\ patru implanturi sub]iri din aliaj de titanium, care se fixeaz\ numai `n zona frontal\, având astfel un grad minim de invaziune, precum [i o un gel pe baz\ de silicon care este introdus `n proteza pe care pacientul o are deja (pentru a minimiza costurile) sau `ntr-una nou\, pentru a ajuta la fixare [i a absorbi din presiunea exercitat\ asupra gingiilor.

“Procedurile clasice de implantologie a protezei inferioare pot avea o perioad\ de vindecare de circa 4 luni [i costuri destul de ridicate dac\ necesit\ [i transplant de os. ~n cazul tehnicii Atlas, costurile sunt reduse de posibilitatea de a folosi proteza existent\, precum [i de faptul c\ necesit\ mai pu]ine componente [i num\rul vizitelor postoperatorii este redus“, declar\ doctor Anca P\tru, General Manager Glamour Dent. Interven]ia dureaza circa o or\ [i se realizeaz\ cu anestezie local\.

Nout\]i medicale Happy 3d…. Flexi System Happy te „scutece[te” de griji cu noua variant\ `mbun\t\]it\ a scutecelor Maxi, Maxi Plus, Junior [i Junior Extra. Datorit\ noului sistem 3d... Flexi System [i stratului absorbant Magic Green noile scutece Happy ofer\ o absorb]ie excelent\ [i o fixare perfect\ a scutecului. ~ncerca]i noile scutece Happy 3d…Flexi System: l Sistem de prindere mai mare [i mai elastic l Band\ elastic\ `n talie mai lat\ [i mai elastic\ l Vol\na[e laterale mai `nalte [i cu band\ elastic\ dubl\. Pielea micu]ului va fi curat\ [i s\n\toas\.

Intr\ pe www.happy-club.ro membru [i afl\ cum po]i deveni al Clubului Happy.

Varice? Hemoroizi? Nu a[tepta complica]iile! Ac]ioneaz\! Senza]ia de picioare “grele”, umflate [i obosite ]ie bine cunoscut\? Ai deja vene `n “pânz\ de p\ianjen”? Hemoroizii `]i fac deseori probleme? Dac\ r\spunzi DA la cel pu]in una dintre `ntreb\rile de mai sus, atunci ai nevoie de DEVARICID. DEVARICID con]ine substan]e naturale biologic active, micronizate, care ac]ioneaz\ [i se absorb cu rapiditate. l DEVARICID combate apari]ia [i stopeaz\ evolu]ia varicelor l DEVARICID `nl\tur\ senza]ia de picioare “grele”, umflate [i obosite l DEVARICID reduce durerea [i stopeaz\ sângerarea `n criza hemoroidal\. DEVARICID `]i st\ la dispozi]ie `n toate farmaciile din ]ar\. ~ngrije[te-te `nc\ de la primele simptome! Nu a[tepta complica]iile! DEVARICID Ca s\ stai bine!

Pentru un plus de vitalitate! Stresul afecteaz\ `n egal\ m\sur\ atât femeile, cât [i b\rba]ii. Condi]iile solicitante ale vie]ii de zi cu zi `[i pun amprenta pe starea noastr\ general\ de s\n\tate, una dintre manifest\rile sale fiind starea de oboseal\ cronic\ care nu ezit\ s\ se instaleze [i s\ se manifeste. Pentru a lupta eficient `mpotriva sindromului de epuizare [i a tulbur\rilor metabolice legate de stres avem nevoie de un regim de via]\ echilibrat, care s\ includ\ o diet\ s\n\toas\(bazat\ pe calitatea alimentelor [i nu pe cantitatea lor), exerci]ii fizice regulate, relaxare [i gândire pozitiv\, dar [i de o suplimentare cu un complex echilibrat de micronutrien]i. Orthomol® Vital f/m este un aliment dietetic cu destina]ie medical\ special\, care se adresez\ persoanelor active, afectate `n mod evident de stresul zilnic, epuizate, cu un nivel sc\zut de energie. Formula sa ortomolecular\ `mbin\ `n mod eficient vitamine din complexul B, crom [i zinc(`mbun\t\]esc randamentul, sus]in metabolismul energetic), antioxidan]i ce

protejeaz\ `mpotriva prolifer\rii radicalilor liberi cauzate de stres(vitaminele C [i E, carotenoide mixte, seleniu [i zinc), bioflavonoide(neutralizeaz\ radicalii liberi, `mbun\t\]esc efectul vitaminei C), acizi gra[i omega-3 [i magneziu(regleaz\ metabolismul lipidic, importan]i pentru activitatea muscular\ [i pentru celulele nervoase). Produsul este disponibil `n dou\ variante: Orthomol® Vital f(pentru femei) [i Orthomol® Vital m(pentru b\rba]i), sub form\ de pulbere(gust pl\cut de portocale) [i capsule.