Un concediu exotic, fara griji by Iulia Anton

Barometrul s\n\t\]ii Cum umplem farfuria lui Obama Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Am mers pe jos, de la Battery Park la WTC din New York, acum mai bine de zece ani. La un moment dat, trotuarul se `ngusta, a[a `ncât nu puteau sta al\turi dou\ persoane. Treceri de pietoni n-am g\sit, a trebuit s\ s\rim gardul care m\rginea bulevardul, la intersec]ie, iar la un moment dat a venit [i o ma[in\ de poli]ie, s\ vad\ care-i treaba. Se mirau c\ mergem pe jos, `ntr-o zon\ lipsit\ de centre comerciale sau restaurante [i atunci ne-am dat seama c\ suntem singurii care nu circulau `ntr-un automobil. La fel ca `n cartea lui Bradbury, dovad\ c\ literatura SF poate ajunge realitate. Mi-am reamintit aceast\ `ntâmplare când am aflat c\ Michelle Obama `ncearc\ s\ `nlocuiasc\ piramida alimentar\ cu o farfurie `mp\r]it\ `n patru p\r]i inegale. Mai multe legume [i cereale, ceva mai pu]ine fructe [i, cel mai mic, ”cadranul” proteinelor, care nu mai face distinc]ie `ntre carne [i gr\sime. Evident c\ so]ia pre[edintelui n-a inventat personal My plate, ci este doar promotorul unei politici de s\n\tate public\. Republicanii au atacat-o deja, sus]inând c\ de la victoria lui Obama se manifest\ un exces de reglementare `n SUA. Democra]ii spun c\ nu e decât o recomandare, spre deosebire de regulile de alimenta]ie impuse deja la cantinele [colare. Scopul Farfuriei este de a evita Editor: Pharma Net Solutions Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti Tel/fax: 021.330.18.69 E-mail: office@doctorulmeu.com Director Editorial: Dr. Val Vâlcu Redactor-{ef: Florin Pup\z\ Director general: Cristin Tocan Secretar de redac]ie: Luciana P\une Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor, Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela Leventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Oana Radu, Alexandra Constantin, Gabriel Olaru

Foto: SHUTTERSTOCK Foto copert\: Arhiv\ personal\ Teo Trandafir Distribu]ie cabinete: GTS SOLUTION Distribu]ie vânzare: HIPARION, HACHETTE Consultan]\ management: TOCRIS CONSULTING Tiraj: 50.000 exemplare (40.000 exemplare gratuite [i 10.000 pentru vânzare) ISSN: 2065 - 1473 Urm\toarea apari]ie: Septembrie 2011

confuziile pe care le f\ceau acele persoane care nu [tiu `n]eleg ce semnific\ Piramida. E greu pentru omul obi[nuit s\ calculeze ra]iile alimentare, spune Michelle Obama, iar campania sa va atrage aten]ia publicului asupra nevoii de a reduce caloriile [i doza de sare, dar [i de a cre[te cantitatea de legume consumat\ zilnic. Un proiect similar s-a desf\[urat `n Finlanda, acum patru decenii. Experimentul Karelia a adus sub media european\ aceast\ zon\, aflat\ `nainte de `nceperea campaniei pe primul loc `n topul bolilor de inim\. Acolo, `ns\, educa]ia pentru o alimenta]ie s\n\toas\ a fost completat\ de promovarea sportului [i a efortului fizic. Oricât s-ar str\dui Obama s\-i sl\beasc\ pe concet\]enii s\i, America nu e construit\ pentru mersul pe jos. Popula]ia pl\te[te mâncarea `n exces, apoi e nevoit\ s\ dea bani la s\lile de fitness, ca s\ ard\ caloriile acumulate sub form\ de gr\sime. Uniunea European\, pe de alt\ parte, sus]ine un program prin care este `ncurajat mersul pe jos sau pe biciclet\, `n ideea c\ deplasarea la serviciu sau la cump\r\turi ar fi un prilej perfect de a te men]ine s\n\tos, f\r\ s\ pierzi timp [i bani. Din p\cate, traiul `n marile ora[e din România se apropie tot mai mult de modelul american, nu de cel european. Cele 30 de minute pe s\pt\mân\ de mers cu bicicleta `ntr-un parc ard mai pu]ine calorii decât o plimbare cu piciorul, `n acela[i interval. La noi, e greu s\ mergi pe jos `ntr-un ora[ tot mai murdar [i poluat, sau cu bicicleta printre ma[ini care te ucid la prima curb\, nu e nevoie s\ mai a[tep]i 20 de ani primul infarct. Mare lucru nu va schimba Farfuria, dac\ nu are al\turi [i un pantof de sport, o roat\ de biciclet\ sau o les\ de câine care trebuie plimbat zilnic. C\ punem file de cod sau chiftele `n farfuria lui Obama, important e s\ o umplem dintr-un supermarket pân\ la care am f\cut o jum\tate de or\ pe jos. Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului. Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate numai cu acordul medicului sau farmacistului.

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT) Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2010)

Vacan]\

Vacan]\ la distan]\ Cum s\ ai parte de un concediu exotic f\r\ griji Conf. dr. Alexandru Rafila, {eful Catedrei de Microbiologie [i epidemiologie al UMF “Carol Davila”

Dezvoltarea turismului [i a c\l\toriilor interna]ionale pune `n fa]a autorit\]ilor de s\n\tate public\ din multe state provoc\ri legate de starea de s\n\tate a c\l\torilor, de posibilitatea r\spândirii unor boli transmisibile dintr-o ]ar\ `n alta. La rândul lor c\l\torii trebuie s\ fie informa]i asupra riscurilor la care sunt supu[i `n timpul c\l\toriei, la destina]ia final\ [i la `ntoarcerea `n ]ara de origine, ei trebuind s\ `[i ia m\surile necesare care s\ minimalizeze sau s\ exclud\ aceste riscuri.

Info: La nivel global se `nregistreaz\ circa 1 miliard de turi[ti anual, majoritatea dintre ace[tia f\când parte dintre cei care merg `n vacan]\. De asemenea, deplas\rile `n afara grani]elor `n scopul plec\rii temporare la munc\ [i emigra]ia sunt `n cre[tere [i pot influen]a semnificativ poten]ialul de transmitere al unor boli infec]ioase. Mijloacele de transport cele mai utilizate sunt cele aeriene (53%), urmate bine`n]eles de transportul de suprafa]\, iar utilizarea lor se poate asocia de multe ori cu influen]area st\rii de s\n\tate a c\l\torilor. entru a ne `ntoarce s\n\to[i din vacan]\, trebuie s\ identific\m cei mai importan]i factori de risc care pot s\ apar\ `n cursul c\l\toriilor, s\ cunoa[tem care sunt bolile infec]ioase cel mai frecvent `ntâlnite [i cum pot fi prevenite acestea prin m\suri specifice (vaccinare, chimioprofilaxie) sau prin respectarea strict\ a unor m\suri igienicosanitare.

Preg\tiri pentru c\l\torie 4 Trebuie s\ v\ programa]i la

4 ~n cazul `n care c\l\tori]i `mpreun\ cu

consulta]ie la medicul dumneavoastr\ de

copii, iar ace[tia au pân\ la 12 ani cere]i

familie pentru a v\ verifica starea de

sfatul unui medic pediatru

s\n\tate `naintea c\l\toriei cu câteva

4 Informa]i-v\ asupra tipurilor de

s\pt\mâni `naintea datei acesteia; sf\tui]i-v\

vaccinuri sau a medica]iei profilactice ce

cu medical asupra unui kit medical de

trebuie administrat\ `nainte sau `n timpul

baz\ pe care s\ `l lua]i cu dumneavostr\

c\l\toriei dumneavoastr\; v\ pute]i adresa

`n timpul c\l\toriei (medicamente,

`n acest scop autorit\]ilor de s\n\tate

dezinfectan]i, pansamente)

public\ locale care v\ pot `ndruma la un

4 Trebuie s\ v\ lua]i precau]iuni

centru de vaccin\ri interna]ionale. ~n

suplimentare [i s\ cere]i sfatul medicilor

Bucure[ti pute]i s\ v\ adresa]i policlinicii

speciali[ti dac\ ave]i afec]iuni cronice care

Diham sau Institutului Na]ional de Boli

v\ afecteaz\ starea de imunitate; acela[i

Infec]ioase “Prof. Dr. Matei Bal[” unde

sfat este dat pentru femeile gravide

func]ioneaz\ astfel de centre.

Vacan]\ Cum se transmit bolile infec]ioase Bolile cu transmitere digestiv\ sunt cele mai frecvent `nregistrate `n rândul c\l\torilor, mai ales a celor care merg `n regiunile calde unde condi]iile sanitare sunt slabe: ele pot fi dobândite prin consumul de alimente nepreparate sau insuficient preparate termic sau prin consumul apei sau sucurilor de fructe nepasteurizate. De aceea sfatul nostru este s\ nu consuma]i decât apa `mbuteliat\, dar nu achizi]ionat\ de la vânz\tori ambulan]i. ~n lipsa acesteia pute]i bea ap\ fiart\ [i r\cit\ sau pute]i utiliza un dezinfectant pe baz\ de clor destinat potabiliz\rii apei. Evita]i consumul fructelor sau salatelor furnizate de comercian]ii ambulan]i, de asemenea consumul c\rnii sau pe[telui neprelucrate termic [i a laptelui nepasteurizat. Sp\larea periodic\ a mâinilor [i ap\ [i s\pun, utilizarea de antiseptice pe baz\ de alcool, mai ales dup\ utilizarea toaletelor este obligatorie. olile transmise prin vectori (]ân]ari, c\pu[e) reprezint\ o alt\ categorie important\ a afec]iunilor care pot afecta grav starea de s\n\tate a c\l\torilor: malaria, febra galben\, encefalita japonez\, [i encefalita de c\pu[e, pesta, febra recurent\ [i boala Lyme. Deplasarea `n zone unde se semnaleaz\ cazuri de malarie presupune profilaxie medicamentoas\ specific\ care trebuie `nceput\ `naintea deplas\rii, continuat\ pe toat\ durata acesteia [i câteva s\pt\mâni dup\ `ntoarcerea acas\. Febra galben\ se previne prin vaccinare.

Utilizarea de repelen]i [i de plase de protec]ie fa]\ de insecte, evitarea utiliz\rii de `nc\l]\minte decupat\ [i hainele de protec]ie la deplasarea `n zone neamenajate reduc mult riscul de infec]ie prin ace[ti vectori.

Bolile cu transmitere sexual\ sunt adev\rate pericole care nu trebuie subestimate `n nici un fel, iar comportamentele dezinhibate [i lipsite de precau]ii trebuie evitate. Igiena personal\ [i utilizarea prezervativului sunt importante, dar nu exclud total riscul transmiterii unor infec]ii bacteriene (gonoreea, sifilisul, uretritele non-gonococice), virale (HIV, hepatit\ B) sau parazitare (trichomoniaz\).

Bolile cele mai frecvente sau grave sunt diareea turi[tilor, toxinfec]ii alimentare [i gastroenterite virale, hepatit\ A, E, holer\, febr\ tifoid\, infec]ii parazitare.

Exist\ [i alte c\i de transmitere a unor infec]ii cum sunt cele respiratorii (tuberculoz\), cele transmisibile prin sânge [i fluide biologice (HIV, hepatitele B,C,D) sau de la animale (rabia, leptospiroza, antrax, bruceloz\). Acestea pot fi evitate prin m\suri de igien\ [i protec]ie personal\ [i evitarea expunerii la ape poluate [i la contactul cu animale necunoscute, poten]ial bolnave. Dup\ terminarea c\l\toriei, la `ntoarcere, mai ales dac\ deplasarea a avut loc `n zone tropicale sau subtropicale cunoscute cu incidente ridicate ale diverselor boli transmisibile, este necesar\ efectuarea unui examen medical de specialitate [i a unor investiga]ii de laborator, chiar `n lipsa semnelor de boal\.

Doctorul r\spunde

Se poate face grip\ de la vaccinul antigripal?

M\ numesc Filofteia B\sceanu, am 52 de ani,

Dr. Viorel Alexandrescu,

sunt din comuna Basca-Rozilei, Nehoiu, jude]ul

{eful Centrului de Referin]\ pentru Grip\: „Pân\ la instalarea protec]iei persoana vaccinat\ poate s\ fac\ grip\”

Buz\u, [i m\ adresez dumneavoastr\ cu rug\mintea de a m\ ajuta `n rezolvarea unei probleme de s\n\tate.

~n luna Decembrie a anului trecut am f\cut vaccinul antigripal cu speran]a c\ nu voi mai avea probleme cu r\ceala sau gripa. La scurt timp am contactat o r\ceal\ puternic\. Mi-au trebuit dou\ s\pt\mâni s\ m\ vindec cât de cât. M-am tratat mai mult cu leacuri b\be[ti [i cu ce mi-au recomandat farmacistele. Cu regret trebuie s\ spun c\ la spitalul din ora[ul Nehoiu nu mai sunt medici speciali[ti, nici bani pentru medicamente, a[a `ncât internarea nu are nici un efect. Ulterior am g\sit un medic specialist din Buz\u, care ofer\ consulta]ii la un cabinet privat `n ora[ul Nehoiu. La prim\ consulta]ie mi s-a pus diagnosticul de ''rinit\ alergic\'' [i mi s-a prescris un tratament. ~ntrucât starea mea de s\n\tate nu s-a ameliorat am f\cut o radiografie `n urma c\reia mi s-a pus diagnosticul de ''sinuzit\ frontal\ acut\'' [i mi s-a descoperit o devia]ie de sept. Tratamentul mi-a fost schimbat, `ns\ nu m-am vindecat complet. Nu [tiu ce s\ fac. La cea mai mic\ sc\dere de temperatur\ `ncep problemele. ~ncep dureri puternice de cap `n zona frontal\ (`ntre ochi), uneori [i la ceaf\, mi se `nfund\ nasul, r\gu[esc [i nu pot expectora decât dup\ ce m\ for]ez s\ tu[esc, altfel nu pot nici m\car s\ vorbesc. Cum m\ prinde pu]in curentul de aer rece transpir abundent, iar a doua zi nu pot vorbi [i datorit\ faptului c\ nu pot expectora am senza]ia de `nec [i sufocare. Tu[esc pân\ la vom\.

Vaccinarea antigripal\ determin\ o imunitate specific\ la tulpinile din vaccin dup\ 2 s\pt\mâni de la administrare. Protec]ia poate s\ fie efectiv\ cca un an , dar datorit\ schimb\rilor frecvente ale virusurilor gripale ea mai poate opera doar dac\ virusurile din vaccin revin `n circula]ie. Reac]iile curente, cunoscute, sunt : locale (35-40 % din vaccina]i): durere , ro[ea]\ [i uneori indura]ie la locul inocul\rii; aceste reac]ii dispar `n câteva zile cu tratament simptomatic sau spontan generale (< 1% din vaccina]i ): durere de cap , uneori dureri articulare/rar dureri musculare, secre]ie nazal\ apoasa [i uneori tuse seac\; reac]ii care dispar spontan sau la tratament simptomatic alergice (0,001% sau la mai pu]ini vaccina]i ) : rinita alergic\, urticarie , edem angioneurotic [i foarte rar [oc anafilactic; frecven]a lor cre[te dac\ vaccinabilii au teren alergic sau alergie cunoscut\ la ou\, pene/puf de g\in\ sau la neomicin\

(component\ a vaccinului). Aceste sunt stipulate `n prospectul vaccinului , iar persoanele cu manifest\ri alergice pot fi excluse de la vaccinare la indica]ia medicului practician; aceste reac]ii apar imediat dup\ vaccinare ([oc anafilactic) sau `n primele dou\ zile de la vaccinare reac]ii neurologice (foarte rare): sindrom Guillain -Barre, nevrite; aceste reac]ii apar tardiv, uneori la 6-12 s\pt\mâni de la vaccinare Pân\ la instalarea protec]iei (> 2 s\pt\mâni) persoana vaccinat\ poate s\ fac\ grip\ dac\ vine `n contact cu un bolnav `n faza acut\ (`n familie sau `n comunitate/colectivitate). Vaccinul fiind preparat din virusuri inactivate (omorâte) nu poate determina infec]ii acute. Din ceea ce descrie doamna se pare c\ a f\cut grip\ sau o infec]ie viral\ respiratorie `n intervalul mai sus men]ionat . O asemenea infec]ie poate declan[a fenomene alergice de tip rinit\, sinuzit\ sau bron[it\.

C\l\torii

Ghid de c\l\torii sentimentale Pragul lui 1989 a `nsemnat pentru mine, ca pentru noi to]i, trecerea dintr-o lume `n alta, nou\, fascinant\ `n speran]e [i, uneori, `n realiz\ri. Dintre realiz\ri, pentru mine unele dintre cele mai frumoase [i mai pline de sens au fost reprezentate de c\l\torii.

S\ ne `n]elegem: gustul pentru c\l\torie l-am c\p\tat mult mai de demult,din copil\rie [i adolescen]a. Am avut [ansa s\ `nv\] `ntr-o [coal\ care pre]uia mult drume]iile. Erau dou\ categorii de drume]ii [i m-am bucurat pe deplin de ambele: excursia mare a [colii, cu caracter evident de cunoa[tere, de cultur\ [i excursia cu corturile, `n cele mai pitore[ti locuri din ]ar\. Excursia mare se f\cea cu autobuzele TV din acea vreme [i la ea participau mul]i din profesorii no[tri de literatur\ sau de istorie. La excursia din Moldova am fost pe urmele lui Creang\, lui Eminescu, lui Bacovia [i am vizitat pe `ndelete multe ora[e, dar mai cu seam\ Ia[i, ora[ cu atât de multe [i minunate l\ca[uri pline de istorie [i de frumos. ~n excursia din Ardeal am vizitat locurile de na[tere ale lui Co[buc, Rebreanu [i Blaga [i am r\mas impresiona]i de alc\tuirea majestuoas\ a cet\]ilor transilvane. La excursia din sud am vizitat disp\ruta Ada Kaleh, am admirat Sibiul [i ne-am amintit, `n Oltenia, de Brâncu[i [i de Arghezi.

Dr. Mircea Cinteza Profesor de cardiologie [i medicin\ intern\ Spitalul Universitar de Urgen]\ Bucure[ti SOS Medical, str. Virgil Madgearu 28, tel. 021 2121 343

Cu corturile am fost de cele mai multe ori `n mun]i [i, mai rar, la mare. Am fost [i `n Delt\ `n dou\ rânduri. Una din excursiile memorabile a fost cea `n care ne-am propus s\ urc\m toate cele 13 vârfuri de peste 2500 m din România. Dou\ sunt `n Retezat, unul `n Parâng, dou\ `n Bucegi [i alte opt sunt `n Mun]ii F\g\ra[ului. {i am reu[it s\ le urc\m pe toate. Dar nu asta a fost cel mai important, de[i ni[te adolescen]i ca noi erau mândri [i de performan]\. Cel mai frumos a fost felul `n care am `ndr\git, pentru tot restul vie]ii, lumea mun]ilor.

Anii ’60

Excursia mare se f\cea cu autobuzele TV din acea vreme [i la ea participau mul]i din profesorii no[tri de literatur\ sau de istorie.

C\l\torii TURUL LUMII CU

prof. dr. Mircea Cinteză

Dup\ 1989 am reu[it `ns\ s\ cuprind lumea `ntreag\. Am folosit fiecare prilej [i fiecare resurs\ financiar\ disponibil\ pentru a atinge, cu ochii [i cu mâna, locuri care aduc ceva important `n frumuse]ea [i bog\]ia civiliza]iei noastre.Este nedrept s\ tr\im `n acela[i timp [i `n acela[i loc din univers cu oameni, cu popoare care au r\d\cini atât de diferite unii de al]ii, care au perceput via]a `n feluri atât de variate [i atât de pline de frumuse]e [i armonie [i s\ nu `ncerc\m s\ le atingem [i noi, pentru a le `n]elege, a le sim]i [i a ne bucura de ele.

Am s\ `ncep cu Asia. Exist\ acolo trei culturi mai ample decât multe de pe glob: a Chinei, a Indiei [i a Japoniei. Ale c\ror `nceputuri sunt, toate, dincolo de 6000 de ani `n urm\. ~ntre China [i India se afl\ masivul Himalayei, de care se izbesc, `ncercând `n zadar s\-l cucereasc\, vânturile musonului, curajul

c\]\r\torilor pe vârfurile opt miare [i neputin]a cuvintelor de a descrie lumea de deasupra lumii noastre. Cultura tibetan\, vecina acestor locuri, este o legend\ vie, nebiruit\ de vitregia geografiei sau a istoriei.

C\l\torii Australia este un t\râm al ferici]ilor. Australienii ]in imens la puritatea naturii din aceast\ insul\ – continent [i fiecare gest al lor, fiecare clip\ de via]a sunt dedicate bucuriei de a tr\i `ntr-o lume curata [i a o p\stra a[a pe vecie. Africa este un t\râm al simbolurilor. Nimic nu reu[e[te s\ `ntreac\ arta neagr\ `n puterea de a abstractiza, simplifica [i, `n final, a sublima p\rticelele de frumos ale lumii noastre. America de Nord este motorul civiliza]iei moderne. Sensul vie]ii acolo este competi]ia dur\ [i permanent\ pentru locul 1. Nu exist\ mil\ pentru cei r\ma[i `n urm\. Americanii se trezesc, la pensie, dispera]i c\ nu mai v\d un sens noii lor vie]i f\r\ nebunia `ntrecerii. ~ntr-un târziu abia se mai lini[tesc [i `ncep s\ priveasc\ `n jur. Grupurile de turi[ti nord americani sunt aproape `ntotdeauna dominate de seniori afla]i, poate, la una din ultimile lor excursii. America de Sud este un continent al marilor contraste. Dar nu doar `n

sensul clasic al superboga]ilor `nconjura]i de o imens\ s\r\cie. Este contrastul dintre veselia nebun\ a sambei braziliene [i melancolia infinit\ a ]inuturilor Patagoniei pe care `ncearc\, `n zadar s\ o aduc\ la via]a pasionalul tango. Ata[at de Europa Pentru mine tezaurul maxim de frumuse]e [i emo]ie `n c\l\torie r\mâne Europa. Dac\ ai pasiunea s\ o str\ba]i cu ma[ina, la fiecare 50, maxim 100 de kilometri lumea din jurul t\u se schimb\. Dar nu oricum. Este o alt\ comunitate uman\, cu istorie documentat\ de peste 2.000 de ani, cu pie]e m\rginite de catedrale [i cl\diri monumentale ce nu seam\n\ nici una cu cealalt\ [i, `n acela[i timp, sunt toate europene, cu case ale oamenilor simpli [i cu obiceiuri de o varietate extrem\, cu bijuteria `n piatr\ a Dolomi]ilor [i albastrul Mediteranei din Grecia, cu formele line ale dealurilor acoperite de vii ale Fran]ei [i `ntunericul misterios al p\durilor din nord, cu melancolia câmpiilor slave [i duritatea auster\ a p\mântului spaniol.

Un voiaj nu trebuie s\ fie numai geografic, ci [i cultural [i istoric C\l\toria `n Europa este cel mai bun exemplu c\ un voiaj nu este complet dac\ este doar geografic, el trebuie negre[it s\ fie profund cultural [i istoric. Am avut buni profesori de istorie `n adolescen]\. Dar iubirea pentru istorie mi-a fost re`nviat\ de o [ans\ unic\: cea de a-l `ntâlni [i de a-l asculta de mai multe ori pe unul din oamenii cei mai cu har care s-au aplecat asupra istoriei neamului: profesorul Neagu Djuvara. Dragostea lui de ]ar\, care apare `n fiecare clip\ a c\l\toriei sale de-a lungul veacurilor române[ti este mai presus decât orice declara]ie patriotic\ spus\ `n momente istorice de referin]\. C\l\toria prin spa]iu, c\l\toria prin timp sunt tot atâtea prilejuri de a mângâia sufletul [i de a aduce [i trupului armonia [i lini[tea de care are atâta nevoie.

Oftalmologie

Alegerea ochelarilor de soare

S\n\tatea ochilor, mai important\ decât moda Peste 70% dintre milioanele de ochelari de soare care se vând anual `ncalc\ reglement\rile europene de siguran]\. Chiar dac\ pentru mul]i dintre noi ochelarii de soare nu sunt decât un accesoriu `n plus, ei sunt meni]i s\ protejeze ochii, ferindu-ne de efectele periculoase ale soarelui. Prin urmare, la alegerea acestora nu de mod\ trebuie s\ ]inem cont sau de criterii estetice, ci de situa]iile `n care `i vom folosi [i de calitatea lentilelor. Societatea Spaniol\ de Oftalmologie

Culori diferite pentru situa]ii diferite Nu. Nu vom alege culoarea lentilelor `n func]ie de hainele cu care ne vom `mbr\ca. Culoarea lentilelor indic\ activitatea la care sunt adecva]i ochelarii: Maro: filtreaz\ radia]iile albastre. Cresc contrastul [i profunditatea câmpului vizual [i sunt ideali pentru sportul `n aer liber, pentru c\ produc un efect de relaxare. Sunt indica]i `n cazul miopiei. Verde: permit vizualizarea culorilor cu foarte mare precizie. Reduce lumina f\r\ s\ afecteze claritatea imaginii. Sunt recomada]i mai ales pentru sporturile nautice [i hipermetropie. Galben: `mbun\t\]esc contrastul `n zilele `nnorate sau cu cea]\. Nu se recomand\ folosirea lor `n zilele cu soare pentru a conduce, c\ci pot provoca erori `n vizualizarea luminilor de la semafor. Gri: permit utilizarea `ndelungat\, c\ci transmit lumina uniform prin spectru [i respect\ cel mai bine culorile naturale. Recomanda]i pentru condus. Portocaliu: nu sunt ap]i pentru folosirea lor `n soare. Cresc contrastul mai mult decât cei galbeni [i sunt recomanda]i pentru zilele `nnorate. Produc cel mai mare contrast `n cazurile de luminozitate sc\zut\ [i sunt un filtru eficient pentru lumina albastr\. Este o culoare recomandat\ pentru condusul pe timpul nop]ii sau pe cea]\.

Filtrele [i gradul lor de absorb]ie Filtre fotocromatice: r\spund la intensitatea luminii ultraviolete, schimbând tonalitatea sa din deschis\ `n `nchis\. Se recomand\ pentru ie[irile [i intr\rile frecvente din interior `n exterior. Filtre reflectorizante: ofer\ protec]ie maxim\ fa]\ de ultraviolete [i sunt cele mai recomandate pentru schi sau drume]ii pe munte. Inconvenientul este c\ se zgârie foarte u[or. Filtrele polarizate: elimin\ refexiile anumitor unghiuri ale suprafe]elor cum ar fi apa, z\pada sau nisipul. Prin urmare, sunt recomadate pentru pescuit, plaj\ sau sporturi acvatice. Fitrele anti-refectorizante: neutralizeaz\ reflectarea razelor care trec pe ambele p\r]i ale ochelarilor.

Indici de protec]ie ai ochelarilor de soare Nivelul Luminozitatea Absorb]ia filtrului solar\ luminii (%)

Descriere Lentile deschise sau u[or colorate

Foarte slab\

0-20

Slab\

20-56

Lentile u[or colorate

Medie

57-81

Lentile colorate

Puternic\

82-91

Foarte puternic\

92-97

Indica]ii Estetic\ [i confort. Cer `nnorat, cea]\, vânt, praf. Ora[

Plimbare, golf, tenis

Lentile `nchise la Copii, plaj\, munte culoare Lentile foarte `nchise la culoare

Sporturi acvatice [i altitudini mari

Util

Parkinsonul, o dram\ pentru 700000 de români Manifest\rile non-motorii pot ap\rea cu o perioad\ de la 3 pân\ la 15 ani `nainte de diagnosticarea bolii Parkinson. „Peste 700.000 de pacien]i sunt afecta]i de boala Parkinson ceea ce face ca aceasta s\ fie a doua boal\ degenerativ\ din România” a informat Prof. Dr. Ovidiu B\jenaru, Pre[edinte al Societ\]ii Române de Neurologie. ~n continuare, medicii speciali[ti

neurologi [i medicii de familie trebuie s\ se `ntâlneasc\ [i s\ discute despre semnele precoce [i non-motorii ale bolii, urm\rirea pacientului cu Parkinson, interac]iuni medicamentoase, diferite aspecte legate de toxicitatea medica]iei, etc. ~n paralel cu `ntâlnirile cu pacien]ii,

va avea loc un parteneriat `ntre medicii de familie, farmaci[tii [i Societatea Roman\ de Neurologie concretizat printr-o serie de cursuri de formare continu\ `n domeniul diagnosticului [i tratamentului bolii Parkinson; acestea vor fi sus]inute `n principalele ora[e universitare.

Asocia]ia Anti Parkinson `mpreun\ cu Patronatul Farmaci[tilor din România [i Societatea Na]ional\ de Medicin\ Familiei au organizat primul eveniment din cadrul unui proiect de informare [i de formare a medicilor de familie, dar [i a farmaci[tilor asupra bolii Parkinson cu tema „Efectele nonmotorii ale bolii Parkinson”. Acest eveniment interactiv s-a concretizat `ntr-un dialog interdisciplinar asupra bolii, iar pacien]ii au avut posibilitatea s\ discute cu medicii despre problemele cu care se confrunt\, cum trebuie s\ ia tratamentul, cum s\ aib\ o alimenta]ie s\n\toas\, fiind nevoie ca pacientul s\ `[i `n]eleag\ boala [i s\ realizeze c\ medica]ia poate avea reac]ii adverse, iar `n fiecare caz se face un raport `ntre beneficiile [i efectele secundare ale tratamentului. Din p\cate tratamentul este doar simtomatic neexistând tratament curativ [i nici preventiv. „Consider\m c\ astfel de evenimente fac diferen]a `n nivelul de abordare al bolii, atât de c\tre speciali[tii din sistem cât [i `n via]a pacien]ilor; totodat\ eviden]ele existen]ei [i nevoilor pacien]ilor nu vor mai putea fi negate de c\tre autorit\]i.” sus]ine Farm. Dr. Ioana Cacovean, pre[edinte Patronatul Farmaci[tilor din România. „Nu exist\ decât suspiciunea diagnosticului `n cazul bolii Parkinson, momentul de certitudine `n diagnostic vine doar `n momentul apari]iei. Levodopa este principalul medicament dar folosirea acestuia este limitat\ de apari]ia efectelor adverse mai ales dup\ un timp `ndelungat. E nevoie ca oamenii s\ `[i `n]eleag\ boala” a men]ionat domnul Prof. Dr. Ovidiu Bajenaru, Pre[edinte al Societ\]ii Române de Neurologie

ORL

Ascult\-i pe cei care nu pot auzi:

2000 de copii au tulbur\ri auditive grave ~n România sunt `nregistrate 23.176 de persoane cu deficien]\ de auz (1.980 copii, 21.196 adul]i) [i 117.797 de persoane cu deficien]\ de vedere (3.466 copii [i 114.331 adul]i) (ANPH, 2010).

Oferta educa]ional\ `n România porne[te de la obiective didactice nerelevante pentru mediul real de via]\ al copiilor [i tinerilor [i pentru nevoile lor de dezvoltare. Se pune accent doar pe instruire [i dezvoltare academic\, absolven]ii ciclurilor de `nv\]\mânt având mai departe dificult\]i enorme de adaptare, integrare social\ [i profesional\. Abilit\]ile de via]\ [i cele sociale - pe existen]a c\rora performan]a academic\ ar trebui s\ se sprijine de fapt - sunt neglijate aproape total. ~n aceste condi]ii, nu este de mirare c\ doar

5% din persoanele cu dizabilit\]i, apte de munc\, cu vârste `ntre 18 [i 64 de ani, sunt angajate `n România (ANOFM). ~n acest context, funda]ia Light Into Europe a ini]iat un proiect care a avut ca scop `ncurajarea integr\rii sociale a copiilor [i tinerilor cu dizabilit\]i senzoriale, prin interven]ia la nivelul abilit\]ilor [i atitudinilor beneficiarilor [i prin con[tientizarea comunit\]ii asupra necesit\]ii [i beneficiilor integr\rii sociale a persoanelor cu dizabilit\]i. „Am pornit de la premiza c\ derularea unui proiect de integrare

social\ `nseamn\ sus]inerea dreptului la o via]\ `mplinit\ [i independent\, pentru to]i copiii [i tinerii. ~nseamn\ centrarea pe abilit\]ile, [i nu dizabilit\]ile lor, pe poten]ialul lor. Obiectivul principal `n proiectul nostru fost promovarea independen]ei [i a accesului copiilor [i tinerilor cu dizabilit\]i senzoriale `n toate sferele vie]ii normale. Poten]ialul acestor persoane este nelimitat, [ansele de a [i-l dezvolta sunt `ns\ limitate”, a declarat Adela Sandu, coordonator proiecte `n cadrul Light into Europe Charity.

~n prezent, 670 elevi desf\[oar\ activit\]i `n studiourile de via]\ independent\ `ndruma]i de 100 de profesori; al]i 200 elevi au participat la activit\]ile de educa]ie creativ\ `n timp ce 225 de elevi au beneficiat de evaluarea vederii func]ionale [i de echipament de sprijin adaptat. 250 elevi au primit manuale [colare adaptate. Nici familiile nu au fost uitate: 200 de familii au primit materiale informa]ionale [i training `n cadrul a 10 sesiuni de suport [i training pentru p\rin]i. Au fost distribuite 500 exemplare din “Prive[te lumea cu al]i ochi – `mpreun\ cu Petra” - primul Ghid de Educa]ie creativ\ pentru profesori [i p\rin]i.

Advertorial

Remediul natural ideal pentru gut\:

Guto Stop Guta este o afec]iune care se remarc\ printr-o manifestare aparte, fiind rezultatul cre[terii de acid uric din organism. Când aceast\ substan]\ se afl\ `n cantit\]i mari `n sânge (hiperuricemie), se poate produce depunerea ei sub form\ de cristale `n articula]ii. cumularea de acid uric se produce atunci când organismul nu `l elimin\ prin intermediul rinichilor [i al urinei, afec]iuni de origine metabolic\, guta se caracterizeaz\ prin crize acute `n special la articula]ia metatarsofalangiana a halucelui (inflama]ia degetului mare de la picior). Crizele se declan[eaz\ de obicei noaptea, evoluând c\tre ziu\, cu dureri foarte mari. Durerea este `nso]it\ de simptome ca: ro[ea]a, inflamarea articula]iei [i `nro[irea ei, putând dura 3-4 zile. Forma cronic\ este marcat\ de o frecven]\ crescut\ [i o durat\ mai mare a crizelor la mâini, pumn, coate [i picioare. Tratamentul naturist ca [i cel alopat urm\resc acela[i scop, [i anume eliminarea acidului uric [i calmarea durerilor. De asemenea se impune o diet\ specific\ cu evitarea alimentelor bogate `n proteine (carne ro[ie, mezeluri, conserve, viscere de animale, etc.), acid oxalic (smochine, afine,

ciuperci, concentrate de ro[ii, ciocolat\, cafea etc.). De asemenea, consumul de ap\ plat\ trebuie s\ fie de 6-8 pahare/zi care ajut\ astfel organismul s\ „spele” excesul de acid uric. Tratamentul cu produsele noastre au drept scop ameliorarea durerilor, reducerea st\rii inflamatorii [i sc\derea nivelului acidului uric din sânge. Pentru a veni `n ajutorul dumneavoastr\, LABORATOARELE MEDICA au creat produsul GUTOSTOP `n care Ortosiphonul se completeaz\ cu Gheara diavolului `ntr-o fericit\ combina]ie. Ortosiphonul (Orthosiphon stamineus) prin compozi]ia polifenoli potasiu [i uleiuri esen]iale: caryophyllen, humulen, bourbonene, pinen, camphen, limonen , sus]ine func]ia excretoare a rinichilor, stimulând eliminarea renal\ a apei, dar [i a ureei, clorurilor [i acidului uric, `mpiedicând astfel formarea calculilor. ~nt\re[te rezisten]a

aparatului urinar fa]\ de germenii patogeni. Gheara diavolului (Harpagophytum procumbens) prin compozi]ia `n pricipiile active: harpagosida, beta-sitosterolul, harpagide, procumbide, zaharuri, acid oleanolic [i ursolic, fitosteroli, acizi aromatici - cafeic, cinnamic [i chlorogenic, flavonoide luteolin [i kaempferol, prezint\ propriet\]i antiinflamatoare, analgezice, sedative, diuretice, favorizeaz\ eliminarea aciului uric. Dr. Ionu] Moraru va PROpune asocierea produsului GUTO STOP® cu: RHEUMA FLEX® - gel /spray Pentru mai multe detalii sau comenzi, suna]i la num\rul 021.351.47.77 sau accesa]i site-urile noastre: www.medicalab.ro [i www.pronaturashop.ro sau scrie]i-ne pe adresa medica@softnet.ro.

Reumatologie

Expunerea la soare [i lupusul Fotosensibiltatea se manifest\ la jum\tate p`n\ la trei sferturi dintre bolnavii lupici, mai frecvent `n formele cutanate, unde poate merge pân\ la propor]ii situate `ntre 50-90%. Faptul este atât de caracteristic, `ncât fotosensibiltatea a fost inclus\ printre criteriile de recunoa[tere a bolii. Prof Dr. Hora]iu D. Bolo[iu Pre[edintele Societ\]ii Române de Reumatologie

rebuie precizat c\ acest simptom este `ntâlnit [i `n alte `mprejur\ri, cum ar fi porfiriile [i unele tratamente medicamentose (tetracicline, amiodaron\ sau sulfonamide). Modul de exprimare a sensibilt\]ii la lumina solar\ are dou\ principale forme de manifestare `n lupus; accentuarea leziunilor cutanate preexistente sau apari]ia altora noi [i dureri articulare `nso]ite de oboseal\ general\. Reac]iile grave, denumite fototoxice, apar atunci când un astfel de pacient este expus [i altor cauze de fotosensibilitate, cum ar fi de exemplu tratamentul concomitent cu tetraciclin\. Anticiparea acestei situa]ii impune mijloace de protec]ie suplimentar\.

Lupusul este o boal\ cu numeroase forme de manifestare . Denumirea vine de la leziunile cutanate ulcerative “vorace” pe care cei vechi le-au comparat cu mu[c\turile de lup (lupus, Lat = lup). Principalele forme de lupus sunt cele r\spândite, zise sistemice, cu afectarea mai multor organe intene, mai ales rinichiul [i sistemul sanguin [i cele predominant sau exclusiv cutanate, dintre care principalele sunt lupusul discoid [i lupusul subacut cutanat. Toate acestea prezint\ ca tr\s\tur\ comun\ o intoleran]\ la lumin\, `ndeosebi la ce solar\, care poart\ numele de fotosensibilitate.

Factorul responsabil de fotosensibilitate la lumina solar\ `n lupus este radia]ia ultraviolet\ (UV), care nu este perceput\ de ochiul uman. Acesta este de trei tipuri, dup\ lungimea de und\; A, B [i C. Primele dou\ r\spund de reac]iile anormale ale lupicilor, `n vreme ce ultima nu ajunge la p\mânt, fiind absorbit\ `n atmosfer\. ~n plus, radia]iile ultraviolete A [i B produc `mb\trânirea pielii [i cresc riscul de cancer cutanat.

ĂTATEA TA! PENTRU SĂN Norii absorb numai par]ial radia]ia UVA [i UVB [i geamurile caselor sau ale automobilelor las\ s\ treac\ o cantitate semnificativ\ de UVA. Exist\ [i alte surse de radia]ie UV decât cea natural\, ca de exemplu l\mpile cu lumin\ flouorescent\ (surs\ de UVA) [i copiatoarele Xerox `n ac]iune. Au fost descrise cazuri de fotosensibilitate la tineri care au frecventat ringurile de dans din discotecile cu lumin\ stroboscopic\. Aceast\ reac]ie a fost denumit\ “disco-lupus”, o situa]ie evident diferit\ de lupusul discoid.

Reumatologie Expunerea la soare `n sezonul estival, [i nu numai, este interzis\ celor care sufer\ de oricare form\ de lupus, mai ales dac\ au avut antecedente de fotosensibilitate. Dar, indiferent de acest\ precau]ie, protec]ia lor trebuie extins\ prin utilizarea cremelor cu factor protector `nalt. Ace[tia trebuie s\ aib\ `n vedere c\ doza lor optimal\ trebuie s\ fie peste dublul celei indicate `n prospect [i c\ aplicarea trebuie s\ fie repetat\, inclusiv `n zilele noroase, [i neap\rat dup\ ie[irea din ap\, indiferent dac\ eticheta produsului con]ine men]iunile water-resistant (persisten]\ 40 minute) sau water-proof (persisten]\ 80 minute). Exist\ temerea c\ aceste men]iuni nu sunt `ntocmai respectate de produc\tori.

Cremele protectoare trebuie aplicate f\r\ a neglija zone cutanate `n care bolnavii cu lupus sunt mai susceptibili de a dezvolta reac]ii de fotosensibilitate: ceafa [i p\r]ile laterale ale gâtului, tâmplele [i pavilioanele urechilor.

Erup]iile apar dup\ o zi la [trand O teorie curent\, bazat\ pe dovezi [tiin]ifice este aceea c\ lumina UV determin\ c\ celulele pielii s\ expedieze anumite proteine la suprafa]a lor. Aceste proteine pot fi ]intele anticorpilor care se prind de ele. Se crede c\ anticorpii ata[a]i atrag celulele albe din sânge care atac\ celulele pielii, conducând la inflama]ii care cauzeaz\ erup]ii. ~n mod normal, celulele pielii care sunt `n mod semnificativ afectate mor `n cadrul unui proces numit moartea celular\ programat\ sau apoptoza. ~n acest caz corpul `ndep\rteaz\ celulele moarte. Dar, `n cazul lupusului, apoptoza celulelor pielii pare s\ aib\ loc mult mai frecvent decât ar trebui, ceea ce poate genera o inflama]ie mai mare. Un alt factor care poate contribui la apari]ia erup]iei `n cazul lupusului poate fi aceea c\ o cantitate prea mare dintr-o substan]\ care genereaz\ inflama]iile – oxidul nitric se reg\se[te `n pielea celor cu lupus dup\ expunerea la soare. Aceasta provoac\ `nro[iri [i inflama]ii.

Motivele pentru aceste reac]ii anormale (dincolo de existen]a predispozi]iei genetice) sunt necunsocute, dar `n prezent se desf\[oar\ multe cercet\ri interesante `n acest domeniu.

Medicin\ intern\

Boala Crohn, una dintre cele mai frevente afec]iuni inflamatorii ale colonului Dr. Iulia Dogaru, Medic chirurg

Boala Crohn reprezint\ o afec]iune inflamatorie cronic\ intestinal\, caracterizat\ prin prezen]a unor ulcera]ii la nivelul intestinului sub]ire [i gros, care `ns\ poate afecta mucoasa `ntregului tub digestiv, de la nivelul cavit\]ii bucale [i pân\ la nivelul anusului. Ea a fost descris\ prima oar\ `n 1932 [i, `mpreun\ cu rectocolita ulcerohemoragica reprezint\ cele mai frecvente boli inflamatorii colonice.

Exist\ multiple teorii privind etiologia bolii, fiind implica]i: factori imuni (declan[area sistemului imun la nivel digestiv, cu men]inerea activit\]ii acestuia, generând o inflama]ie cronic\); factori genetici (predispozi]ia familial\ a bolii, precum [i etnic\); factori de mediu (aditivi alimentari, bacterii, virusuri, fumatul);

Simptome

4 dureri abdominale, intense, cu 4 4 4 4 4 4 4 4

caracter colicativ; diaree, uneori ajungându-se pân\ la 10-20 scaune/zi; se pot asocia cu rectoragii; inapetenta; sc\dere ponderal\; febr\: ea poate fi semnul apari]iei unei complica]ii infec]ioase (abcese); se asociaz\ cu deficite de malabsorb]ie la nivel intestinal: fier, vitamin B12, acid folic, vitamin liposolubile; leziuni anale: fistule, abcese, fisuri; leziuni inflamatorii la nivelul cavit\]ii bucale; simptome extradigestive: dureri articulare, oculare, hepatice, cutanate.

Investiga]ii necesare l colonoscopie cu biopsie; l radiografie abdominal\ pe gol; l analize de laborator; l irigografie; l coprocultura. Boala Crohn poate duce la complica]ii, cum ar fi ocluzia intestinal\, abcese, fistule, sau chiar cancer de colon – pacien]ii ce sufer\ de boala Crohn de peste 8 ani prezint\ risc crescut de a dezvolta cancer de colon.

Tratament l ini]ial, simptomatice: antidiareice, antispastice; l antibiotic (asociere Ciprofloxacin, Metronidazol); l antiinflamatorii, corticoterapie; l Sulfasalazin\; l Imunomodulatorii. Tratamentul este schematizat de medic `n func]ie de severitatea bolii (forma u[oar\, medie, grav\). ~n cazul remisiei simptomatologiei, pacientul va reveni la control la un interval de 6 luni. Agravarea simptomelor necesita tratament suportiv, nutri]ie parental\, uneori ajungându-se la terapia chirurgical\.

Farmacologie

Interzicerea produselor pe bazÄ&#x192; de plante este o

exagerare

De aproape 2 ani, `n mass-media au ap\rut alarme false privind utilizarea produselor vegetale `n alimenta]ie [i prevenirea sau complementaritatea terapeutic\ a plantelor medicinale. S-au lansat chiar apeluri ca prin intermediul e-mail-urilor s\ se strĂ˘ng\ 1 mil. de semn\turi trimise la o destina]ie necunoscut\. S-a fixat [i un termen fatidic, 1 mai 2011, cĂ˘nd toate produsele naturale vor fi interzise. Ovidiu Bojor Dr. farmacist

~n ultima directiv\ U.E. se precizeaz\:

ezinformarea [i falsa informare se practic\ `n special `n ultimele decenii, nu doar `n domeniul la care ne referim ci mai grav, la exploatarea pe termen scurt a resurselor nereciclabile ale Terrei cu impact ireversibil asupra biodiversit\]ii [i a vie]ii planetei. De fapt, o lupt\ mediatic\ a companiilor transna]ionale, o dictatur\ a pseudo[tiin]ei sus]inut\ prin mijloace politice sau mafiote. De aceea, consider\m necesar s\ inform\m cĂ˘t mai corect cititorii no[tri cu privire la Codex Alimentarius [i Legisla]ia din Europa cu privire la alimente, suplimente alimentare, produsele fitoterapeutice, extractele din plante [i cosmetice naturale.

4 Nu sunt interzise medicamentele tradi]ionale. Dimpotriv\, 4 4

se introduce o procedur\ de `nregistrare mai u[oar\, mai simpl\ [i mai pu]in costisitoare pentru produsele naturale; Nu sunt interzise vitaminele, suplimentele minerale [i ceaiurile din plante; Nu sunt interzise terapii complementar-alternative care practic\ homeopatia, plantele medicinale, fizioterapia sau tratatele cu informa]iile [tiin]ifice despre acestea.

John Dalli, comisarul european responsabil cu politicile privind s\n\tatea [i consumatorii a afirmat recent c\ pacien]ii pot avea de acum `ncredere `n medicamentele tradi]ionale pe baz\ de plante pe care le cump\r\ din UE. Un solicitant care dore[te s\ `nregistreze un nou medicament tradi]ional pe baz\ de plante medicinale trebuie s\ pun\ la dispozi]ie documentele care demonstreaz\ c\ produsul

respectiv nu este d\un\tor s\n\t\]ii. Mai trebuie s\ men]ion\m c\ solicitantul trebuie s\ pun\ la dispozi]ie dovezi c\ produsul are un istoric de utilizare timp de cel pu]in 30 ani, din care 15 ani `n U.E., f\r\ reac]ii adverse sau efecte secundare. Sunt admise [i medicamentele din plante din medicina tradi]ional\ chinez\ sau ayurvedic\ dac\ `ndeplinesc normele de calitate [i siguran]\ conform directivelor U.E.

Farmacologie Vremuri grele pentru produc\torii de medicamente pe baz\ de plante Majoritatea produselor care se vând acum la Plafar [i drogherii, sau care se comercializeaz\ sub form\ de suplimente alimentare, vor trebui reomologate. Produc\torii de medicamente tradi]ionale pe baz\ de plante vor trebui s\ scoat\ din buzunar `ntre 80.000 [i 120.000 de euro pentru fiecare plant\.

Legisla]ia româneasc\ ~n ]ara noastr\, Parlamentul României a emis, la 7 dec. 2010, “Legea plantelor medicinale [i aromatice [i a produselor Stupului” nr. 239 care modific\ [i completeaz\ Legea 491/2003. ~n prezent, la MADR, titularul Legii, s-a `nfiin]at Comitetul Tehnic de aplicare a Legii Plantelor format din 11 persoane ca reprezentan]i ai MADR, Ministerul Mediului [i P\durilor, Academia Român\, Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice, Academia de {tiin]e Medicale, I.C.D.A etc. Men]ion\m c\ noua Lege se `ncadreaz\ `n recomand\rile U.E. `n acest domeniu. ~n ceea ce prive[te multimilenara tradi]ie a poporului român `n utilizarea plantelor alimentare [i medicinale ne referim la Declara]ia Universal\ a Drepturilor Omului din 1948: “Avem libertatea de a alege alimentele naturale [i remediile cu care poporul nostru a fost obi[nuit. Avem libertatea de a ne alege mediul alopat, naturopat, homeopat `n care avem `ncredere. Nimeni nu ne poate for]a s\ recurgem la alimenta]ie industrializat\ sau s\ folosim numai medicamentele de sintez\ ale unor concerne ale industriei de medicamente.

Mai mult, `n urm\torii [apte ani, produc\torii mai trebuie s\ demonstreze c\ produsele naturiste nu sunt d\un\toare [i c\ au fost utilizate `n siguran]\ cel pu]in 30 de ani, din care 15 `n Uniune. Proprietarii magazinelor naturiste sunt revolta]i [i spun c\ decizia Uniunii Europene le va falimenta afacerile.

După ce am adoptat Codex Alimentarius, am protestat împotriva lui

Dup\ ce au aderat `ntr-o majoritate covâr[itoare la Codex Alimentarius, europenii au pornit o ini]iativ\ de referendum cu scopul de a cere p\strarea remediilor pe baz\ de vitamine [i a terapiilor naturiste, acuzând c\, prin introducerea Codexului se dore[te scoaterea acestora `n afara legii. Codex Alimentarius, la care România a fost primul stat care a aderat, `n ianuarie 2010, este menit s\ armonizeze normele alimentare la nivel mondial. Aceast\ organiza]ie este acum acuzat\ c\ favorizeaz\ marile laboratoare farmaceutice `n detrimentul remediilor naturiste.

„Protejarea s\n\t\]ii noastre este unul dintre cele mai importante drepturi ale omului [i, totu[i, `n fiecare an, milioane de europeni mor din cauza unor probleme de s\n\tate care pot fi prevenite, cum ar fi infarctul, atacul de cord sau cancerul. Studiile [tiin]ifice au ar\tat c\ aceste boli se pot preveni prin remedii naturale f\r\ efecte secundare. Pân\ `n momentul de fa]\, peste 10.000 de studii au fost publicate `n reviste de specialitate, `n pres\ [i pe internet, demonstrând importan]a vital\ a vitaminelor [i a altor remedii naturiste. Cu toate acestea, legile introduse, atât la nivel na]ional, cât [i la nivel european, sunt menite s\ reduc\ accesibilitatea la aceste remedii care nu pot fi patentate”, sus]in ini]iatorii peti]iei online.

Astm

Rela]ia medic — pacient, esen]ial\ pentru a `nvinge astmul Dr. Ileana Brânz\, Medic de familie

Astmaticii sunt `ntotdeauna la discre]ia unei crize de astm subite [i a unei `nr\ut\]iri bru[te a func]iei respiratorii. ~n aceste cazuri, ei trebuie s\ inhaleze medicamentele pe care le au. ~ncercarea de a temporiza administrarea medicamentului [i de a a[tepta s\ treac\ criza nu aduce nici un beneficiu. Dac\ medicamentele nu produc efectul scontat, trebuie s\ repete inhalarea [i s\ contacteze medicul. Elementele esen]iale pentru o bun\ colaborare `ntre medic [i pacient:

Chestionarul „Astm Controlat Total”

4educa]ia pacientului astmatic 4control medical periodic pentru reevaluarea

Planul de m\suri pentru `mbun\t\]irea controlului astmului bron[ic se stabile[te de c\tre medic pentru fiecare pacient, `n func]ie de forma de boal\: astm bron[ic necontrolat, par]ial controlat sau total controlat. Acest plan se stabile[te dup\ completarea chestionarului Astm Controlat Total de c\tre pacient.

nivelului de control al astmului, tratamentului [i scopurilor urm\rite de pacient `n automonitorizarea bolii

4automonitorizarea: pacientul cu astm trebuie s\ `nve]e s\-[i recunoasc\ nivelul de control al

4A]i avut simptome de astm mai mult de 2 ori `n ultimele 7 zile? 4Activitatea [i efortul fizic au fost limitate de simptome `n ultimele 7 zile?

bolii, interpretând evolu]ia simptomelor cheie

4completarea periodic\ a unui protocol de autoevaluare pentru ajustarea tratamentului `n

4A]i avut treziri nocturne din cauza astmului `n ultimele 7 zile? 4A]i folosit medica]ia de criz\ mai mult de 2-3 ori `n ultimele 7 zile?

func]ie de nivelul de control al astmului

4recunoa[terea semnelor de `nr\ut\]ire a bolii

Planul de m\suri pentru situa]ii de urgen]\ este necesar atunci când:

[i/sau a exacerb\rilor [i atitudinea corespunz\toare acestor momente

4ave]i “o criz\” sever\ de astm 4ave]i “greutate `n respira]ie” `n repaus, f\r\ s\ face]i

4solicitarea consultului medical de c\tre pacientul astmatic, ori de câte ori este nevoie

efort sau s\ merge]i

4pute]i vorbi numai `n propozi]ii scurte 4ave]i nevoie de medica]ia de criz\ la un interval mai

Puncte esen]iale pentru comunicarea `ntre medic [i pacient

4R\spunsuri clare, simple, `n termeni nemedicali, la toate `ntreb\rile adresate de pacien]i

4Argumente conving\toare [i repetate pentru `nl\turarea prejudec\]ilor bolnavilor

4Utilizarea corect\ a medica]iei inhalatorii 4Recunoa[terea exacerb\rilor

scurt de 4 ore `n mod repetat

CONCURS Trimite]i la adresa redac]iei - Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap 7, Sector 4, Bucure[ti – r\spunsul la `ntrebarea: ~n cazul c\ror afec]iuni este indicat produsul Faringo Spray? Pute]i câ[tiga unul dintre cele zece flacoane de Faringo Spray!

Oncologie

Oncohelp Medicii [i psihologii lupt\ `mpreun\ cu cancerul Situat `n Timi[oara, Centrul de Oncologie OncoHelp, reprezint\ o alternativ\ la sistemul medical existent prin serviciile medicale de specialitate oferite gratuit tuturor pacien]ilor bolnavi de cancer cât [i prin echipa medical\ format\ din medici oncologi [i hematologi cu o vast\ experien]\ `n domeniul de specialitate. entrul de Oncologie OncoHelp se `ntinde `n prezent pe o sup\rat\ de aprox. 1500 mp, are 4 nivele [i de]ine dou\ sec]ii de specialitate cu 80 de paturi din care: 68 `n regim de spitalizare continu\: 10 Hematologir [i 58 Oncologie [i 12 `n regim de spitalizare de zi. „Am `ncercat s\ dezvolt\m o institu]ie care s\ combine avantajele unei organiz\ri net superioare `n sistem privat cu accesibilitatea larg\ acordat\ de sistemul public. Una din convingerile noastre se bazeaz\ pe faptul c\ accesul la

~n cadrul clinicii pacien]ii pot beneficia, `n regim gratuit, de urm\toarele servicii medicale de specialitate: 4 Consulta]ii; 4 Investiga]ii: imagistice, EKG, analize medicale; 4 Tratamente: chimioterapie, hormonoterapie, imunoterapie; 4 Tratament antalgic, inclusiv antalgic major; 4 Tratament paliativ; 4 Tratament suportiv; 4 Tratamentul bolilor asociate; 4 Tratamentul reac]iilor adverse; 4 Evaluare preterapeutic\/monitorizare post-terapeutic\.

s\n\tate trebuie s\ fie asigurat tuturor, dincolo de situa]ia material\ sau social\ a fiec\ruia”. – Conf. Dr. Negru {erban Existen]a Centrului de Oncologie OncoHelp este motivat\ de inciden]a cancerului care se afl\ `n continu\ cre[tere `n Jude]ul Timi[, lunar fiind interna]i peste 600 de pacien]i diagnostica]i cu cancer, `n decursul anului 2010 având loc peste 4 000 de intern\ri. Serviciile medicale de specialitate sunt oferite `n regim gratuit tuturor bolnavilor datorit\ rela]iilor contractuale cu Casa Na]ional\ de Asigur\ri de S\n\tate [i prin Programul Na]ional de Oncologie.

„Respectul pentru pacient [i pentru timpul s\u sunt o alt\ dimensiune a abord\rii noastre. ~ncerc\m permanent s\ le oferim `ncredere, optimism [i profesionalism [i suntem ferici]i s\ constat\m, dup\ 7 ani de experien]\, faptul c\ pacien]ii remarc\ permanent diferen]a fa]\ de sistemul de stat `n ceea ce prive[te modul `n care sunt trata]i.” – Conf. Dr. Negru {erban ~n cadrul Asocia]iei OncoHelp func]ioneaz\ Grupul de Suport al Bolnavelor cu Cancer de Sân Dorin]a. Acest grup a luat na[tere `n anul 2006 `n cadrul Asocia]iei OncoHelp, la ini]iativa unui grup format din medici oncologi [i foste bolnave de cancer mamar. Grupul de Suport Dorin]a ofer\ o gam\ larg\ de servicii bolnavelor cu cancer de san: 1. Terapie prin Art\: pictur\, modelare `n lut, confec]ionare produse handmade etc., 2. Exerci]ii de recuperare medical\ adaptat\ nevoilor [i capacit\]ii fiec\rui individ, 3. Organizare [i participare la evenimente precum: expozi]ii, conferin]e etc. 4. ~ntâlniri cu speciali[ti din diferite domenii de interes, 5. Consiliere psihologic\

Oncologie

Recomand\ri pentru prevenirea cancerului De-a lungul timpului au ap\rut `n lumea medical\ o serie de recomand\ri pentru reducerea riscului de cancer. Unele s-au dovedit nefondate, altele au fost `ns\ confirmate prin numeroase studii popula]ionale. Conf. dr. {erban Negru, pre[edinte Oncohelp

Iat\ câteva din cele mai importante recomand\ri, acceptate cvasiunanim de speciali[ti ca fiind un ghid de conduit\ pentru a evita apari]ia bolii maligne: 4 Men]ine]i o greutate corporal\ adecvat\, evita]i excesele `n ambele sensuri. 4 Efectua]i zilnic activitate fizic\ moderat\ – intens\ cel pu]in 20 - 30 minute. 4 Evita]i expunerea excesiv\ la soare, folosi]i creme cu factor de protec]ie adecvat `n cazul expunerilor prelungite. 4 Evita]i consumul de alcool [i tutun. 4 Alege]i o diet\ c`t mai variat\, vegetarian\, cu legume [i fructe prospete. Consuma]i zilnic peste 500 grame de vegetale [i peste 500 grame de cereale neprocesate. 4 Limita]i cât mai mult consumul de zah\r rafinat. 4 Reduce]i consumul de carne sub 80 grame zilnic. Este de preferat consumul de carne de pe[te [i pas\re `n locul c\rnii ro[ii (porc, vit\). 4 Limita]i consumul de gr\simi, `n special cele de origine animal\, alege]i mai degrab\ uleiuri vegetale. 4 Reduce]i consumul de sare sub 6 grame zilnic. Folosi]i mai degrab\ ierburi [i condimente pentru a da gust mânc\rii. 4 Conserva]i alimentele prin r\cire sau `nghe]are. Evita]i conservarea prin afumare sau s\rare. 4 Nu consuma]i alimente arse, evita]i prepararea c\rnii prin ardere direct `n flac\r\. Consuma]i gr\tar numai ocazional.

Semne de alarm\ Al\turi de aceste recomand\ri generale, prin care se reduce mult expunerea la substan]ele cancerigene, fiecare dintre noi ar trebui s\ cunoasc\ cele mai importante semne care pot sugera existen]a unui cancer: 4 Sc\dere important\ `n greutate, f\r\ un efort de sl\bire 4 Febr\, oboseal\ extrem\ de lung\ durat\ 4 Dureri persistente 4 Modific\ri ale scaunului (diaree, constipa]ie cronic\, sânge `n scaun) 4 Modific\ri urinare (frecvent\, cu dureri, sânge `n urin\) 4 O ran\ care nu se vindec\ 4 Scurgeri/sânger\ri nefire[ti, `n orice loc 4 O forma]iune dur\, neobi[nuit\, ap\rut\ `n sân sau alt\ parte a corpului 4 Indigestie cronic\ sau dificult\]i de `nghi]ire 4 Modific\ri evitente ale unui neg 4 Tuse, r\gu[eal\ persistent\

Recomand\ri pentru prevenirea neoplaziilor: 4 Colonoscopie la 5 ani dup\ 50 ani pentru depistarea precoce a cancerului colorectal. 4 Autopalpare lunar\, control medical anual [i mamografie anual\ la femeile peste 40 ani pentru prevenirea cancerului mamar, respectiv test Papanicolau anual dup\ 20 ani pentru prevenirea cancerului de col uterin. 4 PSA anual la b\rba]ii peste 50 ani pentru identificarea unui cancer de prostat\.

Util

Drepturi [i obliga]ii ale celor care merg la piscin\ Indiferent de tipul piscinei – public\ sau privat\ – [i de loca]ia acesteia – jude]/]ar\ -, toate ar trebui s\ respecte un set minim de drepturi ale utilizatorilor, iar ace[tia, la rândul lor, ar trebui s\-[i respecte obliga]iile. V\ prezent\m `n continuare drepturile [i obliga]iile ideale ale tuturor celor care decid s\ mearg\ la piscin\.

Parametrii de siguran]\ [i s\n\tate pe care trebuie s\-i respecte administratorii piscinelor: Expunerea la vedere a num\rului maxim de persoane [i respectarea acestuia Punerea la dispozi]ia utilizatorilor de toalete [i vestiare instalate `n spa]ii acoperite [i ventilate, cu ap\ curent\, hârtie igienic\, [erve]ele de unic\ folosin]\ [i s\pun. Cur\]enia [i dezinfectarea acestora ar trebui s\ se realizeze zilnic. Existen]a unui punct de prim ajutor `n cazul bazinelor cu o

4 4

suprafa]\ de 600 de metri p\tra]i sau mai mult Instalarea `n bazin a unei sc\ri la fiecare 25 de metri. Aceasta trebuie s\ fie confec]ionat\ dintrun material inoxidabil, cu trepte cu suprafa]\ plan\ [i abraziv\ Punerea la dispozi]ia utilizatorilor de colace de salvare `ntr-un num\r care s\ nu fie inferior fa]\ de num\rul de sc\ri, a[ezate `n locuri vizibile [i u[or de accesat Un seviciu de salvamar cu diplom\ care s\-i permit\ desf\[urarea de salvare. Num\rul minim de salvamari depinde de m\rimea piscinei: unul pentru piscine `ntre 200 [i 500 de metri p\tra]i, doi pentru cele `ntre 500 [i 1.000 de metri p\tra]i [i `nc\

unul pentru fiecare 500 de metri p\tra]i adi]ionali Un registru [i control al calit\]ii apei, care s\ fie pus la dispozi]ia utilizatorilor `n cazul `n care ace[tia solicit\ expres acest lucru. Aici ar trebui s\ figureze datele de identificare [i datele analizelor calit\]ii apei. ~n fiecare zi, cel pu]in `nainte de deschidere [i `n cel de maxim aflux de utilizatori, ar trebui s\ se analizeze [i s\ se noteze `n registru parametrii de concentra]ie a dezinfectantului, culoarea, mirosul, transparen]a apei, dar [i cantitatea de ap\ depurat\ [i re`mprosp\tat\. La piscinele acoperite se va analiza [i temperatura apei, cea ambiental\ [i umiditatea din aer.

Obliga]iile utilizatorilor: 4S\ respecte sfaturile salvamarilor 4S\ ia act de regulamentul intern, care trebuie s\ fie afi[at la vedere [i care trebuie s\ con]in\ cel pu]in urm\toarele indica]ii: interzicerea accesului `n zona piscinei cu haine sau `nc\l]\minte de strad\, obliga]ia de a utiliza du[ul `nainte de accesul `n piscin\, obliga]ia de folosi co[urile de gunoi, obliga]ia de a purta casc\ `n cazul piscinelor acoperite, interzicerea accesului cu animale, `n afara câinilor-ghid, `n cazul persoanelor cu deficien]\ de vedere

Tabachism ~n contextul legilor anti-fumat din ce `n ce mai stricte, ]igara electronic\ a fost `n prim-planul mass-mediei `n ultima vreme [i a dat na[tere la numeroase dezinform\ri, c\ci, pân\ la urm\ este vorba despre trei industrii importante care se `nvârt `n jurul fumatului [i care `[i fac concuren]\ [i anti-reclam\, uneori implicându-i chiar [i pe medici: cea a tutunului, cea a produselor anti-fumat [i, mai nou, cea a ]ig\rilor electronice.

Adev\rul despre

]igara electonic\ Ca orice metod\ destinat\ renun]atului la fumat, trebuie s\ cunoa[tem avantajele, dar [i dezavantajele ]ig\rii electronice, sau cel pu]in limit\rile acesteia.

Avantaje: 4Nu este un produs adictiv [i nu con]ine substan]e nocive pentru s\n\tate, chiar dac\ unele modele con]in nicotin\ printre substan]e, c\ci aceasta este `n cantit\]i mai mici decât `n componen]a ]ig\rilor tradi]ionale; cu toate acestea, nicotina [i alte substan]e chimice pot aduce ]ig\rile electronice sub inciden]a legilor anti-fumat Se poate „fuma” `n orice moment [i `n orice loc, c\ci ]igara electronic\ nu este interzis\ prin lege Respect\ spa]iul nefum\torilor pentru c\ nu las\ mirosuri, arsuri sau pete Presupune o economie `ntre 40 [i 60% fa]\ de ]ig\rile tradi]ionale, ceea ce poate s\ ajung\ la o economie concret\ de peste 400 de lei pe lun\, `n func]ie de consum Exist\ diferite arome pentru a ameliora „gustul” nicotinei

4 4 4

Limit\ri: 4~n multe cazuri, nu cauzeaz\ efectul scontat de fum\tori, [i anume cel de a renun]a total de fumat. Cea mai bun\ form\ de a sc\pa de aces viciu este de a avea voin]a necesar\ [i dorin]a real\ de a-l abandona, spun speciali[tii Problemele deriv\ din modul de achizi]ionare. Unele m\rci nu au puncte fizice de vânzare [i necesit\ cump\rarea online a produselor, `n timp ce altele au accesul restric]ionat, pentru c\ raza de livrare nu atinge toate zonele geografice „Cartu[ele” trebuie s\ fie produse de

acela[i fabricant, astfel nu se poate `nc\rca o ]igar\ cu un cartu[ de la alt produc\tor, ceea ce se traduce printr-o strategie comercial\ de fidelizare a clien]ilor Aceste ]ig\ri au nevoie de re`nc\rc\ri frecvente, ceea ce implic\ grija fum\torului de a lua cu el când pleac\ de acas\ `nc\rc\torul; procesul de `nc\rcare a bateriei poate ajunge pân\ la trei ore Medicii sus]in c\ nu este demonstrat [tiin]ific c\ este vorba despre o metod\ viabil\ de a renun]a la fumat

ĂTATEA TA! PENTRU SĂN }ig\rile electronice pot intra [i ele sub inciden]a legii antifumat FDA (American Food and Drug Administration Agency) a asigurat c\ studiaz\ posibilitatea ca aceste produse s\ aib\ acela[i tratament legat de aspectele legale [i sanitare ca tabacul tradi]ional. Anun]ul reprezint\ o victorie a fabrican]ilor [i distribuitorilor de astfel de dispozitive, care sunt din ce `n ce mai populari [i care sus]in c\ ]ig\rile electronice „rezolv\” dependen]a de nicotin\ a fum\torilor, dar f\r\ s\ con]in\ cele peste 4.000 de substan]e din ]ig\rile normale.

Tabachism Fumul de ]igar\ ambiant este asocierea dintre curentul principal (fumul expirat de fum\tor) [i cel secundar (fumul emanat de cap\tul aprins al ]ig\rii). Dou\ treimi din fumul emanat dintr-o ]igar\ aprins\ nu sunt inhalate de fum\tor, ci sunt eliberate `n atmosfer\ [i contamineaz\ aerul.

Dr. Ileana Brânz\

Fumul de ]igar\ ambiant con]ine de 2 ori mai mult\ nicotina [i gudron [i de 5 ori mai mult monoxid de carbon decât fumul inhalat de fum\tor.

Medic de familie

gen]ia de Protec]ie a Mediului (EPA) [i Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) au clasificat fumul ambiant drept un cancerigen cunoscut (categorie rezervat\ agen]ilor pentru care exist\ suficiente date [tiin]ifice care s\ demonstreze c\ determin\ apari]ia cancerelor). Expunerea la fumul ambiant poate fi pus\ `n eviden]\ prin m\surarea nivelurilor de cotinin\ (un produs al metabolismului nicotinei) din sângele sau urina nefum\torului.

Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) a ajuns la urm\toarele concluzii:

responsabil pentru

atmosferice.

sindromul mor]ii subite a

4 Nu exist\ un nivel lipsit

sugarului, pentru otite [i

de riscuri al expunerii la

4 Fumatul pasiv este

astm la copii. Fumul de

fumul de ]igar\ ambiant.

responsabil pentru

]igar\ este cea mai

4 O categorie deosebit de

numeroase boli [i poate

periculoas\ surs\ de

afectata de fumul de ]igar\

duce chiar la decesul

poluare a aerului din

ambiant sunt copiii. Efectele

nefum\torilor

spa]iile `nchise, datorit\

negative asupra s\n\ta]ii

4 Fumatul pasiv

concentra]iei sale ridicate `n

copiilor sunt pneumonia,

determin\ aparitia

substan]e toxice, a vârstei

bron[ita, tusea, wheezing

cancerului la nefum\torii

fragede de expunere, dar [i

(respira]ie [uier\toare),

adul]i

a faptului c\ durata

agravarea astmului [i bolile

4 Fumatul pasiv provoac\

expunerii este mai mare

cardiovasculare la vârsta

boli cardiace la adul]i, este

decât `n cazul polu\rii

adult\.

Consecin]e: Expunerea la fumul de ]igar\, chiar [i 8 – 20 minute antreneaz\ urm\toarele reac]ii fizice: 4 cre[terea frecven]ei cardiace,

4 diminuarea aportului de oxigen, 4 constric]ia vaselor sangvine, antrenând o cre[tere a tensiunii arteriale [i a efortului mu[chiului cardiac.

EPA a estimat c\ expunerea la fumul ambiant cauzeaz\ cca 3.000 de cancere pulmonare printre nefum\tori [i este responsabil\ pentru 300.000 cazuri de infec]ii ale tractului respirator inferior la copiii sub 18 luni `n fiecare an.

Psihologie

Frica de zborul cu avionul sau aerofobia este o afec]iune psihic\ [i se poate trata Aproape dou\ milioane de persoane, adic\ peste 30% din popula]ia mondial\, c\l\toresc cu avionul. Cu toate acestea, unul din [ase pasageri sufer\ `nainte, `n timpul, [i dup\ c\l\toria cu avionul. Este vorba despre cel mai fiabil [i sigur mijloc de transport dintre cele existente, care a `nregistrat cele mai pu]ine decese [i cele mai pu]ine accidente. Cu toate acestea, exist\ persoane care au fobie de a zbura. Frica de zbor a fost inclus\ `n ultima edi]ie a „Manualului de diagnosticare [i statistic\ a afec]iunilor psihice” realizat de Asocia]ia American\ de Psihiatrie. Este vorba despre o fobie specific\ de tip situa]ional [i se asociaz\ anxiet\]ii sau atacurilor de panic\, ce se pot [i ele manifesta `n timpul c\l\toriei cu avionul.

IBERIA AIRLINES

Principalele criterii de diagnosticare: 4Fric\ excesiv\ sau ira]ional\, 4 4 4

recunoscut\ de cel care o sufer\, `n cazul ac]iunii unor stimuli lega]i de zbor Apari]ia unui r\spuns imediat de anxietate puternic\ fa]\ de termenul „a zbura” [i deriva]ii lui Evitarea zborului sau suportarea expunerii la acesta printr-o intensitate superioar\ Stare proast\ perceput\ din punct de vedere clinic sau interferen]a comportamentelor de evitare sau anticipare prin anxietate

Fobia fa]\ de zbor se caracterizeaz\ `n principal printro fric\ despre care pân\ [i persoana afectat\ recunoa[te c\ este excesiv\ [i ira]ional\. Pe de alt\ parte, autorii spanioli Miquel Tortella-Feliu [i Miquel A. Fullana vorbesc despre frica de zbor ca fiind o fobie compus\ din mai multe afec]iuni, adic\ nu este

unitar\, ci integrat\ prin ac]iunea multor altor frici. Printre acestea se num\r\ claustrofobia, atacul de panic\, agorafobia (frica de a fi `nconjura]i de un num\r mare de persoane), frica de a suferi un accident / de c\l\toria cu ma[ina, frica de `n\l]ime, de turbulen]e, de a zbura deasupra oceanelor, etc.

Un studiu realizat de c\tre ace[ti exper]i a demonstrat c\, dintre cele mai frecvente tipuri de fric\, cea mai `ntâlnit\ este frica de a suferi un accident (22%) [i frica fa]\ de lipsa de control a situa]iei (13,6%).

Psihologie Simptomele (tipice anxiet\]ii): 4Tahicardie 4Palpita]ii 4Transpira]ie excesiv\ 4Tremurarea mâinilor 4Furnic\turi 4Tensiune muscular\ 4Dificultatea de a respira normal 4Greutate `n piept 4Nod `n stomac 4Senza]ie de ame]eal\ 4Frisoane

Simptomele nu se manifest\ numai `n timpul zborului, ci [i `n multe alte situa]ii, cum ar fi `nainte de `mbarcarea `n avion sau chiar din momentul `n care persoana

respectiv\ afl\ c\ va trebui s\ zboare cu avionul, iar `n acest caz, cu cât se va apropia momentul plec\rii, cu atât simptomele se vor agrava.

Statisticile sunt clare [i arat\ c\ `ntre 10 [i 40% din popula]ia ]\rilor industrializate sufer\ de fobia de zbor `ntr-unul din tipurile de manifestare ale acesteia. Aproximativ 25% dintre ace[tia experimenteaz\ probleme semnificative.

ersoanele care sufer\ de acest tip de fobie sunt cele care au o inteligen]\ superioar\ fa]\ de media popula]iei generale [i care, `n cazul oric\rei inciden]e `n timpul zborului, `[i imagineaz\ c\ se poate `ntâmpla tot ce este mai r\u. ~n anumite cazuri, pot fi manageri obi[nui]i s\ aib\ totul sub control [i care nu pot l\sa lucrurile pe mâna altora, ceea ce cre[te posibilitatea s\ dezvolte aerofobie. Media de vârst\ a celor care sufer\ de aerofobie nu este una `naintat\, a[a cum mul]i s-ar a[tepta, ci se situeaz\ `n jurul vârstei de 25 de ani, ceea `i face pe psihologi s\ g\seasc\ o oarecare leg\tur\ `ntre frica de zbor [i pasul `nspre via]a adult\ [i asumarea de noi responsabilit\]i.

Atacul de panic\ Atunci când facem fa]\ unui pericol sau unei amenin]\ri, corpul nostru activeaz\ ceea ce a primit numele de „r\spuns de lupt\ sau fug\”, c\ci, de fapt, pentru asta [i preg\te[te, pentru `nfruntare sau `ncercarea de a sc\pa. Numai c\ exist\ situa]ii `n care nu se pot produce aceste manifest\ri, cum este zborul cu avionul. ~n aceste situa]ii, activarea sistemului de ap\rare este o ac]iune nepl\cut\, ceea ce poate face ca acesta s\ se transforme el `nsu[i `ntr-un motiv de pericol sau amenin]are, mai ales atunci când nu exist\ un motiv originar obiectiv sau are un caracter imaginar.

Tratament

Singurul tratament pentru aerofobie este psihoterapia. Este nevoie de identificarea factorilor specifici care duc la acest comportament. Exist\ diverse tehnici de mentalizare, ba chiar [i cursuri speciale oferite de anumite companii aeriene.

Costurile acestor cursuri sunt destul de ridicate, c\ci includ zboruri cu avionul. Ele pot dep\[i suma de 500 de euro pe lun\. Au o parte teoretic\ [i una practic\. ~n parte teoretic\, psihologii ajut\ cursan]ii s\ `nve]e s\ se relaxeze `n momentele de tensiune. Dup\ acest tratament aproape clinic, pilo]ii ofer\ partea tehnic\ a cursului, explicând tot ce este necesar pentru `n]elegerea zborului cu avionul [i evitarea apari]iei aerofobiei. Partea practic\ a cursului include dou\ faze, una `n care se experimenteaz\ turbulen]e, incendii la motor, ateriz\ri for]ate [i alte incidente ce pot s\ apar\ `n timpul unui zbor, iar a doua faz\ este compus\ dintr-un zbor normal de scurt\ durat\.

Psihologie

Suferin]a unei pierderi Prietenia `nseamn\ dou\ persoane plus rela]ia dintre ele. {i tot ce se na[te [i cre[te de aici. Dac\ este rela]ie, se presupune c\ cei doi implica]i investesc `n ea – sentimente, tr\iri, vitalitate, timp -, o hr\nesc, o `ntre]in, o urc\ la cer, o coboar\ sub p\mânt, o reinventeaz\, o revigoreaz\. Pot s\-i dea [i-un nume! Anca Baciu Psiholog-psihoterapeut tel. 072 2774 583 haotique@yahoo.com

MOTTO: Un prieten e mai pre]ios decât un `nger! A avea un prieten este mai vital decât a avea un `nger! Nichita St\nescu

Pân\ mai de curând, aveam o prieten\. Lucia. Ne-am cunoscut `n anii ’90, `n facultate. A fost frumos `mpreun\. Ne iubeam asem\n\rile, ne respectam diferen]ele! De vreun an-doi, am tot avut din partea ei semne de distan]are, de deta[are rece, de t\cere. Ner\spunsuri la diferite apel\ri. Când n-am mai primit nici m\car sms de LA MUL}I ANI, am `n]eles. {tiam c\ tr\ise o perioad\ dezam\gitoare emo]ional, [tiam c\ stresul job-ului ei e la cote `nalte. Dar astea nu justific\ ruptura... Mi-am amintit c\ , `n urma unor experien]e de via]\rela]ionale, interpretate [i semnificate de ea drept e[ecuri, a decis c\ cel mai bun tratament aplicabil celui/celei care a fentat-o `ntr-un fel sau altul, este indiferen]a,

ignoran]a. Acest tipar repetitiv s-a transformat la ea `ntr-un comportament, `ntr-un stil de via]\. Pe care mi l-a aplicat [i mie. Desigur, [tiu c\ este dreptul ei. C\ omul face ceea ce crede , ce simte [i ce poate el la un moment dat. C\ trebuie acceptat a[a cum este el. Dar comportamentul , modalitatea de ie[ire dintr-o situa]ie, dintr-o leg\tur\, nu le pot confunda cu persoana. Pentru c\ ele `mi afecteaz\ direct, profund [i incurabil semnifica]ia rela]iei `n care am fost implicat\. Rela]ie care a fost pentru mine reper, valoare, stare de bine [i siguran]\. Automatismul ra]iunii m-a dus spre c\utarea gre[elilor mele fa]\ de ea, vinov\]ia `mi d\dea târcoale...N-am g\sit nimic de care s\ m\ ag\] . „M-am proptit” doar `n

uneori fericita, alteori dureroasa axiom\: „Toate pe p\mânt au un `nceput [i-un sfâr[it!” Orice ar fi fost mai suportabil decât tr\darea asta prin indiferen]\ [i t\cere. Convingerea mea este c\ rela]ia noastr\, eu `ns\mi, chiar [i ea `ns\[i, meritam un final cu Punct. Nu cu puncte-puncte [i semne de `ntrebare! ~n ora[ul acesta sau `n aeroporturile lumii sunt [anse s\ m\ re`ntâlnesc cu Lucia. Poate vom `ncepe Altceva, poate nici nu ne vom saluta! Depinde ce lec]ii vom fi `nv\]at... Acum `ns\, trec printr-o pierdere. Se cuvine s\ tr\iesc cât pot de firesc fazele „de doliu”. De negare am trecut. Urmeaz\ acceptarea, probabil iertarea. {i apoi, voi mai vedea...

Interviu

Dr. Eugen S\ndic\ „M-am oferit sã ajut programul de chirurgie pediatricã. Oficialitã]ile nu sunt interesate”

Dr. Eugen S\ndic\, director al Centrului de Malforma]ii Cardiace Congenitale Centrul Inimii [i de Diabet Bad Oeynhausen, Germania este unul dintre cei care au pus bazele serviciului de chirurgie cardiovascular\ de la Ia[i. ~n 2007, a operat, `n premier\ mondial\, pe cord deschis un copil care cânt\rea doar 660 de grame. Am vorbit cu renumitul medic despre problemele cardiologice ale copiilor români, dar [i despre sistemul sanitar românesc, `ncercând s\ identific\m cauza diferen]elor dintre România [i Germania.

~n România, se nasc anual aprox. 1.500-1.600 de copii cu boal\ congenital\ de cord. Care este situa]ia `n str\in\tate? Inciden]a malforma]iilor cardiace congenitale `n România este similar\ cu cea a multor alte state. ~n mod normal copiii care se nasc cu malforma]ii cardiace `n România ar trebui s\ aib\ [ansa s\ duc\ o via]\ cât mai apropiat\ de normalitate. România este parte a Uniunii Europene. De ce apar aceste malforma]ii congenitale? Exist\ malforma]ii cardiace care se asociaz\

unor anomalii cromozomiale, altele se datoreaz\ unor noxe sau alcoolului. O serie de medicamente au fost de asemenea incriminate la fel ca [i unele infec]ii virale. Cu toate acestea, cauza `n cazul majorit\]ii malforma]iilor cardiace congenitale nu este identificat\. Am avut situa]ii `n care unul din gemeni avea o malforma]ie cardiac\ complex\ (sindrom de hipoplazie de cord stâng) `n timp ce cel\lalt era perfect s\n\tos. Cred c\ este important ca p\rin]ii s\ nu se culpabilizeze [i s\ treac\ rapid peste etapa `ntreb\rii

Interviu pentru Boli Cardiace Congenitale din Bad Oeynhausen. Am reu[it s\ asigur pentru copiii din România [i pentru p\rin]i transportul gratuit de la aeroport la clinica precum [i cazarea gratuit\ `n pensiune pe durata spitaliz\rii copilului. Aceste costuri nu sunt acoperite de formularul E 112 cum gre[it cred `nc\ unii. Câteva cuvinte despre premiera mondial\ din noiembrie 2007, când a]i operat pe cord deschis un copil care cânt\rea doar 660 de grame. Este vorba despre un copil prematur (25 de s\pt\mâni [i 2 zile) preluat `n vederea `nchiderii canalului arterial, la o

Ar trebui să se ajungă cât mai repede în situația în care sistemul medical din România să răspundă cerințelor cetățenilor acestei țări. “De ce?”, etapa `n care se pierde timp pre]ios [i s\ `ntrebe “Ce se poate face?” pentru c\ `n prezent exist\ op]iuni terapeutice pentru cvasitotalitatea malforma]iilor cardiace. Este foarte important ca odat\ diagnosticul stabilit s\ cear\ p\rerea unui chirurg cardiac pediatru cu o bun\ experien]a `n domeniu. Câ]i copii din România opera]i? Num\rul copiilor din România a crescut continuu `n ultima perioad\, `n medie am operat `n jur de o sut\ pe an `n ultimii trei ani, mul]i dintre ei fiind considera]i inoperabili [i adu[i `n stare critic\ `n Centrul

s\pt\mân\ dup\ na[tere. ~n cadrul evalu\rii preoperatorii a fost eviden]iat [i un tromb intracardiac la nivelul celor dou\ atrii. Elementele inedite ale opera]iei au fost: greutatea copilului 660g, lungimea 25 cm, prematuritatea. Pân\ `n prezent este prima interven]ie pe cord deschis la un copil atât de mic, la aceast\ ad\ugându-se extragerea unui corp str\in intracardiac f\r\ folosirea aparatului de circula]ie extracorporeala. Opera]ia constituie o noutate absolut\ [i `n acela[i timp un precedent important `n condi]iile `n care num\rul prematurilor `ngriji]i `n sec]iile de neonatologie cre[te continuu.

Cum este s\ operezi copii pe cord deschis? Ce-]i trebuie `n plus fa]\ de a fi chirurg pentru adul]i? Sunt `ntreb\ri la care cu greu se poate r\spunde `n doar câteva cuvinte. Alegerea specializ\rii `n chirurgie cardiac\ `n urma concursului de reziden]iat nu am regretat-o niciodat\. De ce chirurgie cardiac\ congenitala? Pentru c\ la fel ca `n alpinism vârful trebuie cucerit. ~n acest caz vorbim despre vârful chirurgiei cardiace reprezentat de chirurgia malforma]iilor cardiace congenitale la nou n\scut [i sugar. ~n cazul opera]iilor pe cord deschis la copii problema este [i mai sensibil\ `n compara]ie cu adul]ii. Nu trebuie uitat c\ `n cazul copiilor, ace[tia practic nu decid pentru ei, decizia apar]ine p\rin]ilor pe baza informa]iilor primite de la chirurg. Responsabilitatea chirurgului este astfel amplificat\. Dac\ ad\ug\m acest aspect la gradul incomparabil mai mare de dificultate a opera]iilor pentru malforma]iile cardiace congenitale complexe se poate contura un r\spuns la prima `ntrebare. Referitor la a doua `ntrebare, cred c\ sunt importante dorin]a, determinarea [i puterea ca dup\ atingerea unui obiectiv major (chirurgia cardiac\ a adultului), care pentru unii `nseamn\ apogeul carierei, s\ o iei, dintr-o anumit\ perspectiv\, de la `nceput pentru c\ practic chirurgia malforma]ii cardiace este o alt\ lume, `n care a opera perfect este `n prezent un aspect sub`n]eles dar nu `ntotdeauna [i suficient. Nu [tiu `ns\ dac\ exist\ [i o alt\ cale onest\ pentru a atinge piscul de care aminteam anterior exceptând efortul continuu.

Interviu Exist\ vreun defect cardiac pe care s\ nu-l pute]i corecta? Dac\ ne referim la ceea ce `nseamn\ prin defini]ie acel defect, r\spunsul este da, f\r\ ezitare, pentru c\ nu exist\ `n prezent posibilitatea de a crea un ventricul atunci când acesta lipse[te sau când nu s-a dezvoltat suficient. Desigur, exist\ varianta transplantului cardiac dar aceasta nu `nseamn\ corec]ie. Dac\ avem `n vedere pacientul, r\spunsul este nu. Exist\ pacien]i care pot beneficia de o corec]ie total\ [i exist\ pacien]i care prin lipsa anatomic\ a unor structuri dup\ cum am men]ionat, nu se poate realiza o corec]ie `n sensul acceptat al termenului dar care printr-o serie de opera]ii pot avea o calitate corespunz\toare a vie]ii. Ce crede]i c\ ne lipse[te românilor? Dorin]a. capacitatea de a renun]a la un anumit mod de via]\, la o serie de mentalit\]i [i `n]elegerea faptului c\ nimic `ntr-o societate s\n\toas\ nu se ob]ine f\r\ efort sus]inut, ca impostura [i lipsa de profesionalism trebuie drastic sanc]ionate [i nu luate ca model de c\tre cei mai tineri. Ar trebui `ns\ s\ se ajung\ cât mai repede `n situa]ia `n care sistemul medical din România s\ r\spund\ cerin]elor cet\]enilor acestei ]\ri. Atunci ne vom putea al\tura ]\rilor aflate `n top. Multe lucruri sunt posibile dac\ se dore[te cu adev\rat s\ fie `nf\ptuite. De condi]ii nu dispui, condi]iile le creezi iar ulterior le `mbun\t\]e[ti. Acest lucru l-am f\cut pe partea de organizare [i adminstrare [i aici `n Germania. ~n

2008 am `nfiin]at Centrul pentru Boli Cardiace Congenitale din Herz- und Diabeteszentrum Bad Oeynhausen conducând `n prezent Departamentul de Chirurgie a Malforma]iilor Cardiace. Este exact ceea ce am f\cut [i la Ia[i unde am pornit absolut de la zero. Trebuie s\ l\s\m un pic la o parte mitul cu lipsa aparaturii din România `n spatele c\reia se ascund mult prea mul]i. Au fost nenum\rate cazuri relatate `n pres\ despre aparatura achizi]ionat\ f\r\ a fi pus\ `n func]iune vreodat\, sau la care a expirat perioada de garan]ie pân\ a fost pus\ `n func]iune. Banii, indiferent dac\ sunt mul]i sau pu]ini, trebuie foarte bine administra]i. ~n chirurgia cardiac\ exist\ condi]ii pentru performan]a `n România, exist\ capacit\]i neutilizate. Fiecare mai devreme sau mai târziu `[i atinge propriile limite. Dac\ aceste limite sunt atinse devreme [i se situeaz\ la un nivel minim atunci este un dezastru. Limita la care s-a ajuns `n anumite domenii nu ]ine exclusiv de suportul material ci [i de performan]a factorului uman. Dincolo de

Cum v\ pot contacta cititorii no[tri? Este extrem de simplu: un mesaj pe adresa de e-mail esandica@hdz-nrw.de [i vor primi indica]iile corespunz\toare de la caz la caz.

dot\rile materiale care trebuie s\ aib\ desigur un standard minim, hot\râtoare este competen]a profesional\. ~n cadrul unei emisiunii difuzate pe postul na]ional de televiziune `n decembrie 2008 am afirmat c\ sunt deschis unei colabor\ri pentru instituirea unui program performant de chirurgie cardiac\ pediatrica `n România. Dintre oficialit\]i nimeni nu [i-a manifestat interesul `n acest sens.

Geriatrie

Efectele c\ldurii asupra persoanelor vârstnice

C\ldura determin\ o serie de modific\ri adaptative din partea organismului, aceste modific\ri fiind reprezentate de vasodilata]ie, cre[terea debitului cardiac [i transpira]ie. Cre[terile extreme ale temperaturii ambiante pot suprasolicita mecanismele de termoreglare, ducând la apari]ia deshidrat\rii, a st\rii de epuizare, crampelor musculare, insola]iei, iar `n forma cea mai grav\ la [oc termic (sau [oc caloric).

~n timpul verii, temperaturile ridicate pot afecta pe oricine. Cu toate acestea cei mai susceptibili de a suferi din cauza c\ldurii excesive sunt copiii mici [i persoanele vârstnice care se deshidrateaz\ foarte u[or precum [i persoanele care desf\[oar\ o activitate fizic\ intens\ sau prin soare.

Dr. Mihaela Stere, Medic rezident an IV Geriatrie [i Gerontologie Membr\ a Asocia]iei Tinerilor Medici Geriatri (www.tinerigeriatri.ro)

{ocul caloric

Insola]ia apare din cauza expunerii directe [i prelungite la soare, pacien]ii acuzând dureri de cap, somnolen]\, great\, le[in, arsuri de piele. Primele simptome pe care le `ntâlnim `n astfel de cazuri sunt sl\biciunea, hipotensiunea, tahicardia, v\rs\turile [i transpira]iile abundente.

Cel mai grav este [ocul caloric, când organismul nu mai este capabil s\-[i regleze temperatura, motiv pentru care pot s\ apar\: temperatura peste 40°C, piele foarte cald\, ro[ie [i uscat\, dureri violente de cap, dezorientare, le[in, convulsii. ~n acest caz va fi solicitat Serviciul de Ambulan]\. Pan\ la sosirea acesteia bolnavul va fi dus la umbr\, va fi udat cu ap\ rece iar `n caz de le[in se ridica picioarele pacientului la un unghi de 30 de grade . Dac\ pacientul vars\ sau prezint\ alterarea st\rii de con[tien]\ nu i se vor administra lichide per os.

Geriatrie Copiii [i persoanele `n vârst\ de multe ori nu simt nevoia de a bea [i acest lucru poate provoca o deshidratare lent\ [i progresiv\ a corpului care pot avea efecte grave de s\n\tate. Simptomele la persoanele vârstnice pot fi de confuzie, dificultate `n a se exprima [i probleme de memorie. ~n aceste cazuri, de multe ori ne gândim la diferite tipuri [i forme de demen]\, `n timp ce persoanele `n vârst\ sunt doar deshidratate. Deosebit de vulnerabile sunt persoanele vârstnice [i datorit\ polipatologiei, o persoan\ vârstnic\ asociind boli cardio-vasculare ( hipertensiune arterial\, boal\ cardiac\ ischemic\ , insuficien]\ cardiac\, tulbur\ri de ritm ), afec]iuni neurologice, respiratorii, renale , diabet zaharat, etc.

Pacien]ii cardiaci care urmeaz\ tratament cu medicamente vasodilatatoare (nitra]i), diuretice (furosemid), betablocante (metoprolol, atenolol) [i blocante ale canalelor de calciu (amlodipin\, felodipin\) necesit\ reajustarea dozelor deoarece acestea pot accentua toate simptomele determinate de c\ldur\ (accentuarea deshidrat\rii [i risc de producere a hipotensiunii).

~n cazul diabeticilor se [tie c\, indiferent de temperatur\, nivelul crescut de glucoz\ din sânge predispune la deshidratare iar `n timpul verii pierderile de lichide [i electroli]i sunt mult mai accentuate. De asemenea pierderile de electroli]i pot fi accentuate [i de tratamentul medicamentos administrat pentru reducerea nivelului de colesterol: statine sau fibra]i.

Iat\ câteva reguli simplu de urmat pentru popula]ie `n vederea prevenirii perturb\rilor cauzate de vremea cald\: 4 evita]i, pe cât posibil, expunerea prelungit\ la soare `ntre orele 11 – 18; 4 dac\ ave]i aer condi]ionat, regla]i aparatul astfel `ncât temperatura s\ fie cu 5 grade mai mic\ decât temperatura ambiental\; 4 purta]i p\l\rii de soare, haine lejere [i ample, din fibre naturale, de culori deschise; 4 pe parcursul zilei face]i du[uri c\ldu]e; 4 be]i zilnic `ntre 1,5 – 2 litri de lichide, f\r\ a a[tepta s\ apar\ senza]ia de sete. 4 nu consuma]i alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizeaz\ deshidratarea [i diminueaz\ capacitatea de lupt\ a organismului `mpotriva c\ldurii;

4 evita]i b\uturile cu con]inut ridicat de cofein\ (cafea, ceai, cola) sau de zah\r (sucuri r\coritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice; 4 consuma]i fructe [i legume proaspete deorece acestea con]in o mare cantitate de ap\; 4 evita]i activit\]ile `n exterior care necesit\ un consum mare

de energie (sport, gr\din\rit, etc). 4 ave]i grij\ de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilit\]i) oferindu-le, `n mod regulat lichide, chiar dac\ nu vi le solicit\; 4 persoanele care sufer\ de anumite afec]iuni `[i vor continua tratamentul conform indica]iilor medicului.

Fi[a de observa]ie

Opera]iunea ”Banii `napoi!” Statul trebuie s\ desp\gubeasc\ persoanele care `[i pl\tesc medicamentele `n spitale Cea mai mare sum\ oferit\ ca desp\gubire unui pacient, `n afar\ de cazurile de malpraxis, este de 7000 de euro. Spitalul Jude]ean de Urgen]\ din Târgu Mure[ va pl\ti ace[ti bani, `n solidar cu Casa de Asigur\ri, unui pacient care a refuzat stenturile oferite de stat, cump\rându-[i singur altele, mai scumpe. Procesul a fost intentat `n 2009. Cum a fost posibil\ aceast\ victorie a unui pacient `n fa]a sistemului?

n primul rând, omul era un pacient informat, care [tia cum s\ evite ”capcanele” `ntinse de birocra]ie. El a fost anun]at c\ exist\ `n magazia spitalului stenturi uzuale, `n valoare de 200 de euro bucata, de care putea beneficia gratuit, dar a replicat, `n scris, c\ dore[te un model mai performant, pe care nu se mai pot dezvolta pl\ci de aterom, [i care cost\ de zece ori mai mult.

Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Pacientul din Târgu Mure[ a câ[tigat pentru c\, din 2006, func]ioneaz\ o lege care le d\ dreptul românilor s\ cear\ `napoi banii pe care `i cheltuiesc din buzunar, cât timp se afl\ `n spital. Exist\ deja cinci persoane care au câ[tigat procese cu spitalele, dar autorit\]ile au `ncercat s\ evite mediatizarea cazurilor. De fapt, managerii institu]iilor sanitare `ncearc\ s\ descurajeze pacien]ii s\-[i apere drepturile, tocmai fiindc\ [tiu c\ vor pierde procesele. Cazul de la Târgu Mure[ va duce la o avalan[\ de solicit\ri de rambursare, mai ales c\ au ap\rut avoca]i specializa]i, iar Ascocia]ia Pacien]ilor `i sus]ine pe cei care nu au bani pentru proces. Unele estim\ri arat\ c\ aproape 1 miliard de euro este cheltuit anual de c\tre pacien]ii interna]i `n spital, a[a c\ impactul ar fi considerabil, dac\ situa]ia de la Tg. Mure[ se generalizeaz\.

Peste 40 de procese, `ntr-un singur an Legea nr. 97/2008 completeaz\ Legea privind reforma `n domeniul s\n\t\]ii [i introduce dreptul pacien]ilor s\ beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate `n perioada spitaliz\rii cu medicamentele, materiale sanitare [i investiga]iile paraclinice, care sunt garantate prin statutul lor de asigura]i.Pre]ul de rambursare nu poate dep\[i pre]ul de decontare aprobat de Ministerul S\n\t\]ii Publice. Legea a intrat `n vigoare la 23 iulie 2008. Vasile Barbu, pre[edintele Ascocia]iei pentru Protec]ia Pacien]ilor, declara c\ ONG-ul pe care `l conduce a `nregistrat peste 900 de plângeri ale pacien]ilor care au fost pu[i s\-[i pl\teasc\ medicamentele [i a sus]inut peste 40 de procese, `n ultimul an.

Fi[a de observa]ie O lege `mpotriva minciunii Fostul deputat Sorin Paveliu, care a ini]iat legea, sus]ine c\ aceasta vine `n ajutorul medicilor, pacien]ilor [i a managerilor de spital. ”Am pornit de la un argument moral: a cere pacientului s\ cumpere medicamente `n spital `nseamn\ a-i lua un impozit pe boal\, ne-a declarat Sorin Paveliu, medic de profesie. Adic\ s\-l pui s\ pl\teasc\ exact când `i e mai greu. E `mpotriva principiului de la care au pornit Asigur\rile Sociale de S\n\tate. Am vrut, de asemenea, s\ fac imposibil\ o tehnic\ de ascundere a s\r\ciei. Astfel, legea devine un argument pentru suplimentarea bugetului. Era bine pentru managerii din spitale sau pentru autorit\]ile sanitare s\ aib\ un factor de presiune, de genul: m\ dau pacien]ii `n judecat\. Din p\cate, directorii de spital, `n loc s\ foloseasca\ acest argument, `ncearc\ s\-i descurajeze pe pacien]i s\ se plâng\”. Ce ar fi putut face autorit\]ile, pentru a rezolva astfel de cazuri `n beneficiul pacien]ilor? ”S\ lu\m cazul cu stenturile. Noi avem peste 30.000 de români, pe an, care ar necesita stentare. Cum faci ca nimeni s\ nu dea bani din buzunar? ~n primul rând, ar trebui s\ asiguri fonduri de la buget, adic\ se cre[ti finan]area S\n\t\]ii cu 100 la sut\. Dac\ nu po]i, s\ creezi un sistem privat de co-finan]are. {i, nu `n ultimul rând, s\ evaluezi priorit\]ile, renun]ând la unele programe care nu salveaz\ la fel de mul]i oameni ca programul de cardiologie interven]ional\”, a r\spuns dr. Paveliu.

Cum sunt intimida]i pacien]ii CNAS a nuan]at modificarea legislativ\, hot\rând c\ decont\rile se vor realiza numai dac\ achizi]iile din banii pacien]ilor s-au f\cut la recomandarea medicului curant, cu avizul [efului de sec]ie [i al managerului spitalului. Cum sunt p\c\li]i cet\]enii [i ce ar putea face ca s\ nu cad\ `n capcan\ ?

4 ~n unele spitale, pacien]ii sunt anun]a]i, ”discret”, c\ f\r\ aprobarea [efului de sec]ie sau a directorului, nu `[i vor putea recupera banii. Mul]i renun]\, fiindc\ li se pare c\ e o procedur\ groaie [i f\r\ sor]i de izbând\. De fapt, ei ar trebui s\ depun\ la registratura spitalului cererea de rambursare, care nu are nevoie de nicio aprobare. Dac\ nu se d\ curs `n ziua urm\toare, se vor adresa

Instan]ei, având toate [ansele s\ câ[tige procesul, solicitând [i rambursarea cheltuielilor de judecat\. 4 Unele institu]ii medicale solicit\ pacien]ilor s\ semneze formulare `n care ace[tia declar\ c\ nu vor cere spitalului returnarea banilor. Formularul respectiv nu are nicio valoare juridic\. Chiar dac\ a semnat o astfel de declara]ie, pacientul poate s\[i recupereze banii. 4 Medicii sunt ”sf\tui]i” de conducerea spitalelor s\ nu fac\ recomand\ri scrise. Farmaciile din interiorul spitalelor, care sunt marii beneficiari ai acestor ”trimiteri”, elibereaz\ orice produs f\r\ re]et\, iar pacientul nu mai poate demonstra c\ a pl\tit din buzunar. Pacien]ii ar trebui s\ refuze astfel de proceduri, `ntrucât nu se mai pot plânge nici de malpraxis, `n caz c\ recomand\rile sunt gre[ite. 4 Exist\ p\rerea c\ o cerere de rambursare `i aduce un prejudiciu medicului curant, care este cel ce a salvat pacientul, iar familia nu dore[te s\ `l afecteze [i nici ”s\ se pun\ r\u” cu spitalul. De fapt, solicitare de desp\gubire ar obliga autorit\]ile s\ recunoasc\ faptul c\ sistemul e prost finan]at, iar de o cre[tere a finan]\rii ar beneficia [i medicii [i pacien]ii.

Medicin\ de familie

Care sunt banii cu care se `ntoarce acas\ medicul t\u de familie `n fiecare lun\ Un medic `ncaseaz\ `n medie 7500 de lei pe lun\ la o list\ de 1800 de pacien]i. O sum\ mare pentru un medic din România, am spune numai c\ cei care se arunc\ la aceast\ judecat\ ar trebui s\ citeasc\ mai departe cu aten]ie [i s\ descopere care este suma real\ care `i r\mâne medicului de familie `n buzunar. Urm\toarele calcule sunt trimise la redac]ie de unul dintre medicii de familie din România. 4Contribu]ii operator date: 200 lei 4Cheltuieli de specializare (c\r]i,

Din suma de 7500 de lei se scad:

4Salariu asistenta: 1200 lei 4Contribu]ii asistenta (CAS, s\n\tate,

[omaj, etc.): 700 lei 4Plata contabil/economist: 300 lei 4Contribu]ii contabil: 200 lei 4Plata operator date (taloane, carduri de s\n\tate, raport\ri lunare CASMB) – 300

cursuri – se pl\tesc [i sunt obligatorii, altfel nu intr\ `n contract cu CASMB) – 200 de lei 4Cot\ parte personal cur\]enie: 200 de lei (incluse [i contribu]iile) 4Materiale cur\]enie: 200 lei 4Instrumentar de unic\ folosin]\ (m\nu[i, ace, spirt): 50 lei 4Cheltuieli cu ap\: 100 lei 4Cheltuieli cu energia electric\: 150 de lei 4Cheltuieli cu `nc\lzirea (`n lunile reci) – 300 de lei 4Cheltuieli cu chiria cabinetului: 800 de lei `n cel mai bun caz 4Cheltuieli abonament telefonie mobil\: 60 de lei 4Cheltuieli abonament lunar program raportare: 100 lei 4Cheltuieli cu abonament internet: 40 lei 4Contract salubrizare gunoi menajer: 30 de lei 4Cheltuieli cu ridicarea de[euri speciale (seringi uzate, material

Nici dac\ ar fi pl\ti]i doar pe serviciile f\cute [i nu pe lista de pacien]i nu ar fi o solu]ie, c\ci ar interveni dou\ condi]ii: 1. s\ nu fie limita]i la 20 de consulta]ii pe zi – a[a cum se `ntâmpl\ acum (vara este relativ `n regul\, pentru c\ lumea nu se `mboln\ve[te dar iarna 20 de consulta]ii sunt

sanitar de unic\ folosin]\): 30 de lei 4Combustibil deplas\ri vizite la domiciliu: 50 de lei 4Asigurare malpraxis medic [i asistenta: 10 lei/lun\ 4Tipizate CASMB (re]ete, trimiteri, concedii): 100 de lei 4Tipizate obi[nuite (hârtii, pixuri): 40 de lei R\mân 2140 de lei, din care medicul pl\te[te: l CAS (la o conven]ie de asigurare de 1500 lei) – 480 lei l contribu]ie pensii: 117 lei l impozit pe venit: 342 lei Astfel, venitul net (cel care r\mâne `n mâna medicului) este de 1201 lei. Este varianta fericit\, care se aplic\ medicilor de familie cu1800 de pacien]i (câ]i a recomandat CNAS), `ns\ marea majoritatea a lor au 1400-1500, deci au venituri mai mici (r\mân cu aproximativ 850 de lei – mai pu]in decât femeile de serviciu de la CASMB [i CNAS care au un venit net de 10001200 lei).

insuficiente [i este b\taie de joc din partea CNAS [i CASMB s\ `i spun\ prin intermediul medicului unui pacient c\ruia `i e r\u de abia se mai ]ine pe picioare am programat deja urm\toarele zile, programeaz\-]i [i tu boal\ pe s\pt\mâna viitoare). 2. pre]ul unei consulta]ii s\ fie unul decent

Util

Ajut\-]i copilul s\ renun]e

la droguri Nu este pl\cut pentru niciun p\rinte s\ afle c\ drogurile sunt noua ocupa]ie a copilului s\u. Primul sentiment este cel de neputin]\, c\ci ne lupt\m cu un du[man puternic, care pe copil deja l-a câ[tigat. Nu [tim ce s\ facem, de aceea este important s\ ac]ion\m cu mare grij\ `n timp ce facem tot posibilul pentru a-l ajuta pe copil s\ renun]e la droguri. Sunt câ]iva pa[i care pot s\ ajute la un final fericit pentru ambele p\r]i [i pe care vi-i prezent\m `n continuare. Fi]i deschis cu copilul despre ceea ce v\ `ngrijoreaz\. Când sunte]i preg\ti]i s\-l `nfrunta]i `n leg\tur\ cu consumul de droguri, r\mâne]i calm, dar tare pe pozi]ie, pentru a ar\ta c\ sunte]i st\pâni pe problem\. Primul instinct al adolescentului este s\ mint\ despre problema sa sau s\ dea vina pe altcineva, deci este important s\ stabili]i o rela]ie bazat\ pe sinceritate. Face]i tot posibilul s\ nu recurge]i la amenin]\ri sau atacuri. E normal s\ v\ `nfuria]i, mai ales când realiza]i c\ adolescentul nu ]ine cont de sfaturile dumneavoastr\, dar furia poate s\ cauzeze o ruptur\ `n rela]ia cu adolescentul [i s\ duc\ la imposibilitatea continu\rii strategiei de a-l face s\ renun]e la droguri. Ar\ta]i-i c\ v\ `ngrijoreaz\ comportamentul s\u, dar c\ `i

sunte]i al\turi `n renun]area la consumul de stupefiante pentru a duce o via]\ fericit\ [i s\n\toas\. Asculta]i explica]iile pe care le d\ [i sentimentele pe care adolescentul le tr\ie[te. ~ncerca]i s\ nu `l judeca]i, s\ da]i vina sau s\ `l critica]i imediat pentru alegerea sa de a consuma droguri. Este important s\-i ar\ta]i c\ poate apela la dumneavoastr\ `n leg\tur\ cu orice problem\ pe care o are. ~ncerca]i s\ evita]i conflictul cu copilul dumneavoastr\ atunci când pare c\ este sub influen]a drogurilor. Este foarte dificil s\

3 4

r\mâne]i calmi, dar nu este deloc recomandabil s\ porni]i un conflict `n acele momente `n care nu este complet con[tient. Consulta]i medicul de familie sau alt profesionist cu experien]\ `n combaterea dependen]ei de droguri. Chiar dac\ `i pute]i oferi copilului dumneavoastr\ tot sprijinul [i ghidarea necesar\, ve]i avea nevoie de un expert pentru a trata dependen]a copilului dumneavoastr\. Majoritatea doctorilor de familie v\ pot ajuta `n diagnosticarea s\n\t\]ii sale psihice [i v\ poate redirec]iona la speciali[ti.

Consumul de droguri este frecvent `ntâlnit la tineri, iar faptul c\ [i copilul dumneavoastr\ o face nu transform\ grija dumneavoastr\ de p\rinte `ntr-un e[ec. Cea mai bun\ calitate a unui p\rinte este s\-i acorde ajutor copilului atunci când are nevoie.

Dermatologie

Bronzul artificial la fel de periculos ca [i cel natural Ca s\ fii `n ton cu moda, trebuie s\ ai o piele ciocolatie, bronzat\ uniform, acesta fiind un etalon al frumuse]ii. Societatea Spaniol\ de Dermatologie

Din ce `n ce mai mul]i tineri apeleaz\ la solare fie ca metod\ de preg\tire al bronzului pe plaj\, fie ca unic\ metod\ de bronzare.

Solarul Avantaje: Bronzul ob]inut la aparatele de bronzare este mai pl\cut decât la soarele arz\tor [i mai sigur. De asemenea, solarul permite o expunere complet\, care va duce la un bronz mai uniform, mai auriu, care rezista mai mult `n timp. Dezavantaje: ~n cazul `n care pielea este foarte sensibil\, cu foarte multe aluni]e, nu este tocmai indicat s\ apel\m la solar, chiar dac\ sunt folosite creme speciale. Pe de alt\ parte, persoanele cu tenul deschis se bronzeaz\ destul de greu, fiind necesare cel pu]in 10 [edin]e de 15 minute fiecare, iar costurile sunt destul de ridicate.

Autobronzantele

Aten]ion\rile medicilor privind pericolul radia]iilor UV, fie naturale, fie artificiale, sunt din ce `n ce mai dese, motiv pentru care cosmetica a fost nevoit\ s\ g\seasc\ alternative pentru ob]inerea unui bronz „s\n\tos”. Astfel, `n condi]iile `n care tot mai multe persoane recurg, pentru colorarea pielii, la [edin]e la solar, creme autobronzante, sau pulverizare cu solu]ie DHA, pe baz\ de zah\r, industria bronzatului artificial este una aflat\ `n plin avânt. Totu[i, oamenii nu trebuie s\ uite c\ fiecare dintre aceste metode atificiale are avantajele [i dezavantajele ei.

Avantaje: Cu ajutorul acestor creme, bronzul poate fi ob]inut foarte u[or, `n scurt timp, chiar acas\. Cremele autobronzante nu provoac\ arsuri ale pielii [i nu dau alergii. Dezavantaje: Cel mai mare neajuns este faptul c\ bronzarea nu va fi uniform\, mai ales dac\ lo]iunea nu este bine `ntins\ sau este folosit\ `n exces pe unele por]iuni. ~n plus, bronzul nu este rezistent, dup\ câteva du[uri `ncepe s\ dispar\, mai mult `n anumite locuri, mai pu]in `n altele, iar pielea cap\ta un aspect inestetic. Persoanele care le utilizeaz\ trebuie s\ evite hainele foarte deschise la culoare dup\ aplicarea cremelor autobronzante, `ntrucât acestea se pot murd\ri.

Medicament pentru accelerarea bronzului Cea mai revolu]ionar\ metod\ de bronzat artificial este un medicament care gr\be[te procesul de pigmentare a pielii expuse la soare. Medicamentul, numit Melanotan-1 (MT-1), este o versiune sintetic\ a hormonului care stimuleaz\ secretarea melaninei – pigmentul responsabil de aspectul bronzat al pielii. Acesta a fost descoperit de cercet\torii americani de la Universitatea din Arizona.

Cercet\torii sus]in ca medicamentul este sigur dac\ este combinat cu expuneri scurte la soare sau la solar, iar un tratament mai lung de o lun\ nu produce efecte adverse. ~ns\, cel mai mare beneficiu al MT-1 ar putea fi prevenirea cancerului de piele. Melanina protejeaz\ pielea de efectele nocive ale razelor ultraviolete, care modific\ ADN-ul epidermei [i cauzeaz\ cancerul.

Doctorul lunii

Gheorghe Burnei, magul de la Spitalul Marie Curie Medic primar, [eful Sec]iei de Chirurgie [i ortopedie pediatric\ din Spitalul Clinic de urgen]\ pentru copii „Marie Sklodowska Curie”, Bucure[ti, profesor universtar la UMF Carol Davila, prof. dr. Gheorghe Burnei e un nume celebru `n chirurgia ortopedic\, recunoscut `n lume pentru tehnicile [i procedeele chirurgicale create de el. Doctorul Burnei se poate mândri cu 56 de tehnici chirurgicale introduse la Budimex, dou\ dintre ele, „alungirea `n focarul de pseudartroza” [i „tehnicile Burnei `n boal\ oaselor de sticl\ sau maladia Lobstein” fiind recunoscute ca priorit\]i mondiale. Lista e lung\ [i mereu `n schimbare.

rof. Burnei s-a implicat de-a lungul anilor `n corectarea malforma]iilor congenitale osteoarticulare de [old, picior [i coloana vertebral\, tratamentul formelor severe de osteoporoza la copii, prin osteosinteza, tratamentul chirurgical al politraumatismelor cu striviri ale membrelor [i fracturi multiple, cifoscolioze [i tumori ale coloanei vertebrale.

Gheorghe Burnei s-a n\scut pe 21 septembrie 1952 `n Br\ne[ti, Dâmbovi]a, a absolvit Universitatea de Medicin\ [i Farmacie din Bucure[ti, Facultatea de Pediatrie. Cadru didactic universitar, autor de manuale [i cursuri de chirurgie [i ortopedie pediatric\, dr. Burnei s-a

implicat [i `n activitatea de cercetare. Printre realiz\rile de excep]ie ale chirurgului sunt [i câteva inova]ii, cum ar fi tij\ de distrac]ie centromedulara, instrumentarul pentru abordul somatic sub control laparoscopic al cifoscoliozelor la copii sau fixatorul extern circular, cu ajutorul c\ruia a f\cut sute de interven]ii chirurgicale complexe de alungire a membrelor, cu rezultate foarte bune. Din 1991, profesorul Burnei lucreaz\ la Spitalul „Marie Curie" din Capital\, ca specilist `n ortopedie pedriatic\. ~mpreun\ cu echipa sa, doctorul Burnei a realizat multe premiere na]ionale [i mondiale.

Prof. Dr. Gheorghe Burnei: „Munca de ortoped pediatru presupune `ngrijirea unei categorii aparte de pacien]i [i aceste cazuri nu pot fi operate `n clinicile de adul]i: boala oaselor de sticl\ (maladia Lobstein), displazii (lipsa) de femur, de fragmente din tibie, scolioze congenitale idiopatice peste 80 de grade, diformit\]i grave ale piciorului, tumori maligne osoase, deform\ri din paralizii cerebrale”. O clinic\ din Marea Britanie i-a oferit doctorului Burnei 65.000 de lire pe lun\ `n 2010. Asta `nseamn\ c\ ar fi câ[tigat un milion de dolari pe an dac\ ar fi acceptat s\ lucreze `n str\in\tate. ~ns\ prof. dr. Gheorghe Burnei se `nc\p\]âneaz\ s\ fac\ performan]a `n România, pe bani mult mai pu]ini. "{tiu c\ e o nebunie s\ refuz, dar m-am obi[nuit aici, [i mi-ar p\rea r\u de tot efortul pe care l-am depus [i sunt convins c\ dac\ plec tot efortul s-ar n\rui", a declara dr. Burnei la momentul respectiv.

Flebologie

Vara, pacien]ii dau mai mult\ aten]ie Varicelor Dr. Ileana Brânz\, Medic de familie

~n sezonul cald, fie din considerente estetice, fie din motive de s\n\tate, femeile [i b\rba]ii dau, `n egal\ m\sur\, mai mult\ aten]ie bolii varicoase (insuficien]ei venoase cronice).

aricele sunt vase de sânge (vene) l\rgite, situate superficial sau profund, cu aspect de protuberan]e (umfl\turi) sau contorsinate (r\sucite). Varicele se observ\ cu u[urin]\ la membrele inferioare (picioare).

Simptomele: 4senzatia de picior greu, 4senzatia de picior obosit, 4crampele predominant nocturne, 4durerea, 4pruritul, 4senza]ia de arsur\, 4senza]ia de picior umflat. Semnele:

4vene reticulare, 4telangiectazii, 4vene varicoase, 4edemul, 4modificarile trofice cutanate l lipodermatoscleroza, l dermatita, l pigmentarea, l ulcera]ia.

Prin vene circul\ sângele neoxigenat de la ]esuturi, `napoi `n partea dreapt\ a inimii. La nivelul picioarelor, venele prezint\, din loc `n loc, valve care ajut\ circula]ia s`ngelui `mpotriva for]ei gravita]ionale. Când valvele se deterioreaz\, sângele circul\ din ce `n ce mai lent [i acolo unde se acumuleaz\ `n vene apar varicele.

Cauzele apari]iei: l valve congenitale slabe (varicele apar frecvent `n cadrul anumitor familii) l boli al sistemului venos, care sl\besc valvele sau afecteaz\ calitatea peretelui venos (tromboflebite) l presiunea crescut\ `n mod constant `n interiorul venelor duce la deteriorarea valvelor (obezitate, sarcin\, activit\]i prelungite `n pozi]ii fixe: `n picioare, pe scaun cu picioarele atârnate) Simptomele [i semnele constituie un criteriu de clasificare descriptiv\ a insuficien]ei venoase cronice.

Stadiile afec]iunii: l C0s: Simptome: durere, senza]ie de umflare, greutate `n picioare, prurit (mânc\rime), crampe l C1a: Teleangiectazii sau vene reticulare l C1s: Teleangiectazii sau vene reticulare plus simptome l C2a: Varice l C2s: Varice plus simptome l C3a: Edeme l C3s: Edeme plus simptome l C4a: Modific\ri cutanate: pigmentare, eczeme, lipodermatoscleroz\ l C4s: Modific\ri cutanate plus simptome l C5a: Modific\ri cutanate cu ulcer vindecat

l C5s: Modific\ri cutanate cu ulcer vindecat plus simptome l C6a: Modific\ri cutanate cu ulcer venos deschis l C6s: Modific\ri cutanate cu ulcer venos deschis plus simptome Tratamentul are ca obiective reducerea simptomelor, `ncetinirea progresiei bolii [i prevenirea complica]iilor.

Tratamentul medicamentos func]ie de gradul severit\]ii semnelor clinice poate fi dublat de scleroterapie, terapie compresiv\, tratament topic (local), tratament chirurgical.

Sexualitate

Contracep]ia oral\, controversat\, dar util\ [i eficient\ Prof. dr. Radu Vl\d\reanu, {ef al Clinicii de Obstetric\ [i Ginecologie Elias

~n ultimele decenii, domeniul planific\rii familiale a `nregistrat progrese remarcabile. Cu toate acestea, multe femei [i partenerii lor nu folosesc contracep]ia, din motive diverse: fie consilierea nu este disponibil\ sau op]iunile contraceptive nu sunt cunoscute, fie alegerile sunt limitate. Alteori opunerea partenerului ridica bariere formidabile, iar temerile privind efectele secundare [i `ngrijor\rile legate de starea de s\n\tate le poate determina, la rândul lor, s\ aib\ re]ineri.

Decizia de a utiliza o metod\ contraceptiv\ trebuie s\ fie una informat\ [i adaptat\ nevoilor fiec\ruia, având `n vedere c\ exist\ o gam\ larg\ de metode contraceptive. Alegerea metodei contraceptive trebuie f\cut\ `n urma unui consult de specialitate [i eventual a unor investiga]ii de rutin\. Probabil cea mai larg r\spândit\ metoda contraceptiv\ este reprezentat\ de contraceptivele orale combinate.

Contraceptivele orale combinate (COC sau “pilule”) con]in doze mici din doi hormoni – un progestativ [i un estrogen – similari hormonilor naturali progesteron [i estrogen din corpul femeii. Eficienta metodei depinde de complian]a utilizatoarei. Când administrarea se face conform indica]iilor, riscul de sarcin\ este redus (`ntre 1% [i 6%). Cel mai mare risc de sarcin\ este atunci când femeia `ncepe o nou\ folie de pilule cu 3 sau mai multe zile `ntârziere sau uit\ pilule atunci când este aproape de `nceperea sau terminarea unei folii de pilule.

Nu toate femeile au voie s\ ia anticoncep]ionale Cele mai multe femei pot utiliza COC `n siguran]a [i eficient. Exist\ anumite situa]ii `ns\ `n care administrarea COC nu este premis\: antecedente tromboembolice s\u accident vascular cerebral, tumori estrogen-dependente, insuficen]\ hepatic\, sarcin\, sânger\ri genitale anormale, hipertrigliceridemie sau `n cazul unei fum\toare cu vârsta peste 35 de ani. ~n general, administrarea

ini]iala a COC `ncepe din prima zi a menstrua]iei. Pentru schimbarea metodei contraceptive sau `n situa]ii speciale (ex.: al\ptare, amenoree, avort) este indicat\ consultarea unui specialist. COC se administreaz\ zilnic (`n regim 21 zile de pilule [i 7 zile f\r\ pilule sau 24 zile cu pilule [i 4 zile f\r\ pilule), preferabil la aceea[i or\, pentru a reduce apari]ia sânger\rilor vaginale neregulate.

~n cazul `n care femeia uit\ una sau mai multe pilule, ea trebuie s\ urmeze instruc]iunile din prospect sau ale unui cadru medical avizat. ~n principiu, recomandarea este de a lua pilula uitat\ de `ndat\ ce este posibil, chiar dac\ asta `nseamn\ a lua dou\ pilule deodat\. ~n func]ie de num\rul de pilule uitate [i de perioada `n care au fost omise, protec]ia contraceptiv\ este influen]at\ sau nu.

Sexualitate Pot s\ apar\ [i efecte adverse

Contraceptivele utilizate ca terapie

Consumul de COC poate asocia o serie de efecte adverse [i riscuri pentru s\n\tate, dar exist\ [i beneficii non-contraceptive. Cel mai des `ntâlnite efecte secundare sunt modific\rile caracterelor sânger\rii vaginale: sânger\ri neregulate, mai rare, mai reduse cantitativ [i zile mai pu]ine cu sângerare sau chiar lipsa sânger\rii lunare. Pot s\ apar\ ame]eli, cefalee, grea]\, durere `n sâni, modificarea greut\]ii, modific\ri ale dispozi]iei generale sau acnee, care de obicei se amelioreaz\ [i doar rar se poate agrava. Riscurile pentru s\n\tate ale unei femei care folose[te COC sunt legate de tromboz\: utilizarea cre[te de 3-4 ori riscul de tromboz\ venoas\ profund\ sau embolie pulmonar\ (cheaguri de sânge `n venele profunde ale membrelor inferioare sau pl\mâni). Extrem de rar, pot cauza accident vascular cerebral sau infarct miocardic (riscul cre[te dac\ se asociaz\ [i al]i factori de risc precum vârsta peste 35 de ani, fumatul sau hipertensiunea arterial\).

COC au [i beneficii pentru s\n\tate. Spre exemplu, simptomele sindromului ovarelor polichistice (sânger\ri neregulate, acnee, pilozitate `n exces pe fa]\ sau corp) pot fi reduse sau chiar controlate prin administrarea contraceptivelor orale combinate. Ele pot ajuta la protec]ia `mpotriva afec]iunilor benigne mamare, a sarcinii ectopice, a form\rii de chisturi ovariene [i a anemiei prin deficit de fier (prin reducerea fluxului menstrual). De asemenea, pot reduce crampele menstruale, problemele legate de menstrua]ie, durerea produs\ de ovula]ie; utilizarea lor reduce incidenta cancerului ovarian [i incidenta cancerului endometrial (prin efectul progesteronului). Riscul de dezvoltare a cancerului de col pare a fi legat de modificarea comportamentului sexual la utilizatoarele de COC, `ntrucât s-a `nregistrat o incident\ crescut\ a infec]iei cu papiloma-virus uman. Studii clinice ample au eviden]iat un risc u[or crescut, dar nesemnificativ, pentru apari]ia cancerului de sân pe perioada utiliz\rii COC, risc care se reduce progresiv dup\ `ntreruperea utiliz\rii.

Mituri demolate De-a lungul timpului au fost create o serie de „mituri” legate de contraceptivele orale combinate. Femeile trebuie s\ [tie c\:

4 acestea nu se acumuleaz\ `n 4

corp (sau `n stomac), deci nu au nevoie de „pauz\” `n utilizarea COC; pilulele trebuie luate `n fiecare zi, indiferent dac\ femeia are sau nu contact sexual `n acea zi;

4 nu produc infertilitate; 4 nu produc anomalii congenitale 4 4

[i nici na[teri gemelare; nu `ntrerup evolu]ia unei sarcini deja existente; revenirea fertilit\]ii dup\ oprirea utiliz\rii COC este imediat\, odat\ cu primul ciclu menstrual.

Utilizarea contraceptivelor orale combinate nu asigur\ protec]ie `mpotriva infec]iilor cu transmitere sexual\.

Geriatrie

Pentru vârstnici, tensiunea mic\, la fel de grav\ ca hipertensiunea? (II) Dr. Gabriela Cirstescu, Medic specialist Geriatrie-Gerontologie, Asocia]ia Tinerilor Medici Geriatri www.tinerigeriatri.ro

Hipotensiunea arterial\ postprandial\ La pacien]ii vârstnici, hipotensiunea arterial\ postural\ coexist\ frecvent cu cea postprandial\. ~n acest caz, hipotensiunea survine dup\ aproape fiecare mas\. Hipotensiunea arterial\ postprandial\ poate fi asimptomatic\. La pacien]ii cu hipertensiune arterial\, insuficien]\ a sistemului autonomic sau hipotensiune ortostatic\, sc\derea TA postprandial este mult mai mare [i nu se `nso]e[te de cre[terea frecven]ei cardiace. Sc\derea postprandial\ a TA este mai accentuat\ atunci când alimentele au con]inut energetic [i `n carbohidra]i simpli ridicat. Hipotensiunea arterial\ apare datorit\ cre[terii fluxului sanguin splahnic [i mezenteric (de la nivelul tubului digestiv, ficat, pancreas) `n detrimentul celui

periferic, precum [i hiperinsulinemiei postprandiale, necompensate de cre[terea activit\]ii sistemului simpatic. Efectul vasodilatator al insulinei [i a altor peptide intestinale contribuie la hipotensiunea arterial\ postprandial\. Hipotensiunea arterial\ postprandial\ este o alt\ cauz\ pentru sincopele recurente [i c\deri la vârstnici.

Simptome Semnele acestei afec]iuni `ncep cu ame]eal\, c\deri, sincope, diverse simptome cerebrale sau cardiace. Evaluarea la vârstnicii simptomatici se face prin m\surarea TA `nainte de mas\, la 30 [i 60 minute dup\ mas\.

Managementul hipotensiunii arteriale postprandiale simptomatice: 4 sc\derea con]inutului de carbohidra]i, `nlocuirea cu carbohidra]i complec[i sau cu alimente cu con]inut proteic sau lipidic mare, mese frecvente, reduse cantitativ

4 Mersul dup\ mas\ poate ajuta, dar hipotensiunea arterial\ poate ap\rea la `ncetarea mersului 4 Reducerea dozelor de antihipertensive, administrarea lor dup\ mas\ 4 Repaus la pat dup\ mas\ 4 Medicamente: fludrocortizon, indometacin, octreotide, cafein\; cafein\ administrat\ oral la mas\ este util\ atât la vârstnicii s\n\to[i cât [i la cei fragili, dar este de preferat s\ se administreze diminea]a, deoarece dezvolt\ toleran]\ dac\ este administrat\ pe parcursul `ntregii zile.

Orthomol Cardio Micronutrien]i pentru inim\ [i vase o combina]ie unic\ Con]ine resveratrol [i PCO din struguri ro[ii

l protec]ie împotriva radicalilor liberi l contracareaz\ ateroscleroza

Con]ine poliferoli foarte valoroşi din boabe de cacao

l antioxidan]i cu efect antiaterogenic l are efecte favorabile asupra func]iei vasculare

Con]ine acizi graşi omega-3

l inhib\ agregarea plachetar\

Con]ine L-carnitin\ [i coenzima Q10

l îmbun\t\te[te generarea de energie

Noi pre]uim s\n\tatea dumneavoastr\!

Orthomol GmbH Herzogstr. 30 Phone +49-2173-9059-0 info@orthomol.de

Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, Bucureşti Tel/fax: +40 21 256 00 95, www.gotosolution.com Email: comenzi@gotosolution.com

Boli cronice

Medic [i pacient `n acela[i timp:

Durerea lombar\, `ntre materie [i spirit Prof. Ostin C. Mungiu, {ef al Catedrei de Farmacologie, Toxicologie [i Algeziologie [i al Laboratorului Central de Testare a Medicamentului din cadrul U.M.F. Gr.T. Popa din Ia[i

Una dintre cele mai comune expresii pe care o auzim `n cabinetul de consulta]ii este “m\ doare spatele”. ~n fa]a unei astfel de suferin]e, doctorul trebuie s\ discearn\ asupra tipului de durere. Este important de re]inut c\ durerea de spate poate fi specific\ sau nespecific\. urerea specific\ este cu o durat\ mai mare de trei s\pt\mâni [i cu dificult\]i majore func]ionale. Acest tip de durere trebuie evaluat cu seriozitate deorece poate fi datorat unor metastaze osoase, inflama]ii, instabilit\]ii vertebrale sau compresiunii locale. Din fericire, propor]ia durerilor de spate de acest tip este doar de aproximativ 5%, restul durerilor intrând `n categoria celor

nespecifice. ~n ]\rile industrializate, afl\m (din sursa IASP- Asocia]ia Interna]ional\ pentru Studiul Durerii) c\ durerea lombar\ joas\ este cea mai obi[nuit\ cauz\ de limitare a activit\]ii la persoanele sub 45 de ani. Când aceast\ durere are un caracter acut, prognosticul este favorabil, dar când persist\ mai mult de trei luni, consecin]ele sunt foarte nepl\cute.

Din datele de care dispunem reiese c\ aproximativ 80% dintre americani au suferit de-a lungul vie]ii o dat\ sau de mai multe ori de dureri lombare joase. Dintre ace[tia 15-20% au avut dureri prelungite [i 2-8% au dureri cronice. Costurile datorate incapacit\]ii de munc\, ca urmare a durerii lombare joase sunt apreciate pentru SUA la 30 de miliarde de dolari anual. Credem c\ [i `n ]ara noastr\ exist\ cam acelea[i propor]ii dar din motive lesne de ghicit nu putem aprecia corect costurile.

Propor]ii epidemice Durerea lombar\ joas\ este o problem\ cu impact asupra lumii `ntregi deoarece a atins propor]ii endemice cu consecin]e socioeconomice majore, mai ales `n ]\rile industrializate. Nu exist\, se pare, o predispozi]ie genetic\,

b\rba]ii [i femeile fiind afecta]i `n mod egal, modul de via]\ fiind `ns\ cel mai important factor predispozant pentru apari]ia durerii nespecifice. Durerea nespecific\ de spate se poate datora unor factori inflamatori care se manifest\ la nivelul discului intervertebral [i care, de regul\,

cedeaz\ la administrarea de corticosteroizi. Aceste medicamente sunt de asemenea utile [i `n durerea radicular\, situa]ie `n care se realizeaz\ o compresiune pe nerv ca urmare a stenozelor, ischemiei [i inflama]iei. ~n aceste cazuri steroizii se administreaz\ local, epidural sau pararadicular.

Boli cronice Din p\cate, efectele pe termen lung nu sunt prea conving\toare. Tot la fel, un efect de durat\, nu s-a putut demonstra `n situa]ia `n care durerea este generat\ la nivelul fa]etelor articulare vertebrale sau `n articula]ia sacro-iliac\.

Cauza durerii de spate O cauz\ dintre cele mai frecvente a durerile de spate este durerea muscular\. Receptorii pentru durere (nociceptorii) sunt sensibili la o varietate de stimuli mecanici. Nu trebuie neglijat\ [i cre[terea continu\ a tensiunii musculare, ca urmare a unor reac]ii neurovegetative generate de tulbur\ri anxioase [i depresive. La mul]i pacien]i acest tip de durere

(cunoscut\ [i ca durere miofascial\) este datorat unor combina]ii de factori cum ar fi: defecte posturale, reac]ii neurovegetative sau pozi]ii vicioase. ~n aceste cazuri se consider\ c\ s-ar produce la nivelul mu[chiului o cre[tere a eliber\rii de acetilcolin\ care ar determina o contrac]ie prelungit\, nefiziologic\, a mu[chiului.

Factorul psihologic [i psihosocial este esen]ial `n generarea [i persisten]a durerii lombare joase, ceea ce a determinat pe un autor s\ afirme c\ “durerea lombar\ joas\ este o stare de spirit ” . Din acest\ cauz\, când terapia local\ nu d\ rezultate [i când terapia cu analgezice clasice e[ueaz\ este necesar\ o abordare terapeutic\ multimodal\ `n care se pot include antidepresive, anxiolitice sau medicamente care interfereaz\ cu canalele de calciu cum ar fi gabapentinul sau pregabalinul.

Se consider\ c\ secretul succesului terapeutic const\ `n prevenirea durerii cronice nespecifice prin evitarea obezit\]ii, a fumatului [i efectuarea de activit\]i care ofer\ satisfac]ii, la acestea se ad\ugându-se exerci]iile fizice [i mi[carea `n aer liber.

ĂTATEA TA! PENTRU SĂN Majoritatea autorilor, sunt de acord c\ pentru durerea nespecific\ nu este indicat repaosul la pat. Pacientul trebuie instruit s\ continue activit\]ile normale zilnice cât de mult posibil concomitent cu tratamentul indicat de c\tre medicul specialist.

Coexistând de decenii cu o durere lombar\ joas\ nespecific\, atât `n calitate de medic cât [i de pacient, pot s\ afirm c\ m-am ferit `ntotdeauna de repaosul la pat `n timpul crizelor, c\ mi-am administrat medicamente cu zgârcenie [i c\ m-am str\duit s\ gândesc pozitiv ceea ce, pân\ acum a dat rezultate. A bonne entendeur salut!

Nutri]ie

Organismul nostru se preg\te[te [i el de plaj\ Orice fiin]\ vie, inclusiv omul, nu poate fi mereu egal\ cu sine `ns\[i `n timp, at`t `n decursul unei zile, cât [i a unui an. Ne supunem, deci, unor bioritmuri zilnice (circadian), lunare [i anuale.

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare, Bucure[ti

Unii dintre noi avem un ritm diurn, adic\ suntem activi `n prima parte a zilei, ne trezim diminea]a avem energie [i performan]\ fizic\ [i mental\ `n aceast\ perioad\. Al]ii au un bioritm nocturn, se trezesc greu diminea]a [i au randament maxim `n a doua parte a zilei. La fel, performan]ele noastre variaz\ `n decursul anului. Ne sim]im mai bine `n anumite anotimpuri…da, s\ recunoa[tem, sunt luni `n care ne sim]im mai bine [i luni `n care ne sim]im mai r\u. Crononutri]ia studiaz\ [i recomad\ consumul de alimente `n func]ie de perioada de timp, zi, lun\, an. ~ns\[i alimentele pot fi `mp\r]ite `n diurne [i nocturne. De aceea la anumite ore diverse alimente pot cauza indigestie.

Printre exemplele de alimente diurne se num\r\ oul, care diminea]a are virtu]i nutri]ionale deosebite, asemenea unui medicament, la prânz devine un aliment obi[nuit, iar seara poate cauza indigestie. La fel portocalele, ro[iile, morcovii, maz\rea, fasolea, carnea, afinele, c\p[unile.

Vara este suportat\ greu de temperamentul melancolic intestinul sub]ire. De aceea, este perioada `n care trebuie s\ consum\m cât mai multe alimente `n stare crud\, evitându-se fierberea. Iat\ de ce nu este indicat consumul de carne, nici chiar sub forma `ndr\gitului gr\tar. ~n aceast\ perioad\ trebuie s\ acord\m `ntâietate aromelor naturale prin consumul de alimente condimentate cu ment\ (cu efect r\coritor), busuioc (tonifiant), salvie [i oregano (stimulare). Trebuie, de asemenea, sporit consumul de ap\ oligomineral\ natural\, la care se adug\ pu]in\ zeam\ de l\mâie, mai ales `n perioadele caniculare. ~n acest interval bioritmurile celulare se intesific\, energia se amplific\. Ro[ul este culoarea asociat\ acestui anotimp, iar organele care trebuie sus]inute sunt inima [i

Carnea alb\ [i pe[tele preparate la abur [i `nso]ite de legume vor echilibra `ntr-un mod s\n\tos dieta de var\.

Nutri]ie Cereala verii este secara. Spre mijlocul verii, stomacul este organul cel mai solicitat [i de aceea se recomand\ `n special cre[terea consumului de fructe [i de legume apoase. Ro[ia r\spunde `n mod ideal acestei solicit\ri, dar [i ardeii, ceapa verde, fasolea verde, dovleceii, castrave]ii, salata verde, ]elina, maz\rea verde, vinetele, piersicile, perele, nectarinele, pepenele, prunele, smochinele crude. ~n ultima parte a verii apar porumbul fiert, ciupercile, cartofii dulci, dudele, perele de var\. Acum se poate consuma [i orezul, de preferin]\ integral sau prefiert (neglutinat cu bob lung), orezul ancestral, parfumat, basmati, orezul s\lbatic.

Stilul de via]\ ne poate afecta biortimul

Tot `n aceast\ perioad\ se poate consuma [i l\pti[orul de matc\, deoarece acum `[i manifest\ cel mai bine calit\]ile tonifiante.

Afinele, care apar `n acest sezon, au calit\]i deosebite `n prevenirea unor probleme digestive (diaree, toxiinfec]ii alimentare) de care ne lovim frecvent `n anotimpul canicular.

La baza crononutri]iei stau urm\toarele constat\ri derivate din studiile de cronofiziologie a nutri]iei: 4 ~n decursul zilei, organismul utilizeaz\ mai `ntâi alimente consumate la micul dejun [i apoi pe cele consumate la prânz

4 ~n timpul nop]ii, organismul va utiliza pentru a cre[te [i pentru a se reconstrui doar alimente bine digerate `n timpul zilei

4 Alimentele consumate seara nu pot fi utilizate pentru cre[tere [i reconstruc]ie, fiind preferen]ial stocate, cu riscul apari]iei supraponderabilit\]ii [i Bioritmurile naturale ale comportamentului

obezit\]ii.

alimentar pot fi afectate de factorii biologici (stare de s\n\tate), sociali (pozi]ie social\), economici (acces la

Hr\nirea `n contra-timp, deci contra bioritmului

alimente s\n\toase), culturali (tradi]ii alimentare),

nostru natural, perturb\ aportul nutri]ional corect,

profesionali (educa]ie, meserii sedentare) [i religio[i.

atrenând dezordini `n cronobiologia metabolic\ a

Adaptarea consumului de alimente la cronofiziologia corpului, adic\ la modul `n care acesta func]ioneaz\ `n mod natural [i timpul [i ritmul `n care trebuie s\ consum\m alimente este esen]ial\ pentru o bn\ digestie, absorb]ie [i utilizare a nutrien]ilor, cu p\strarea s\n\t\]ii fizice [i mentale un timp cât mai `ndelungat, cu o calitate superioar\ a vie]ii [i prevenirea `mb\trânirii precoce.

organismului cu consecin]e dramatice:

4 Somn agitat 4 Trezire greoaie [i senza]ii de oboseal\ 4 Luare `n greutate, supraponderabilitate, obezitate 4 Cre[te riscul apari]iei hipertensiunii nocturne 4 Cre[te riscul afec]iunilor gastro-intestinale 4 Cre[te riscul apari]iei maladiilor cronice

Idei de vacan]\

}ara Bascilor – Spania verde, cu aer nordic Primul lucru care `i vine oricui `n minte când aude de }ara Bascilor este terorismul. Gruparea ETA [i dorin]a de independen]\ a bascilor [i-au pus amprenta [i pe turismul din regiune, chiar dac\, departe de aceast\ imagine, realitatea `nf\]i[eaz\ un Euskadi (denumirea `n dialectul basc) pa[nic [i lini[tit, o parte a peninsulei iberice unde se `ntrep\trund stilul cald al spaniolilor cu meticulozitatea nordicilor, estetica vecinilor francezi [i seriozitatea britanicilor, care au [i ei un rol important `n istoria acestui teritoriu. }ara Bascilor/Euskadi este `mp\r]it\ `n patru teritorii, cu patru ora[e care `[i disput\ importan]a `n cadrul comunit\]ii autonome. Capitala administrativ\ se afl\ la Vitoria, `n Álava/Alaba, `n timp ce ora[ul cel mai important este Bilbao, situat `n Vizcaya/Bizkaia, iar importan]a cultural\ [i turistic\ se `mparte `ntre ora[ul San Sebastián/Donostia din Guipúzkoa [i ora[ul Pamplona din Navarra.

De[i concuren]a `ntre regiuni este enorm\, cele care atrag cel mai mult aten]ia sunt Bilbao [i San Sebastian. Se poate spune c\ dac\ vrem cultur\ putem merge la Bilbao, ora[ul pe care muzeul Guggenheim l-a ren\scut din noroi la propriu, iar dac\ vrem plaj\ [i soare, putem merge la San Sebastian, care are o plaj\ surprinz\toare. De altfel, ele pot fi vizitate amândou\ f\r\ prea mult efort, c\ci se afl\ la o distan]\ de aproximativ 100 de km. ~n plus, la 60 de km de San Sebastian se afl\ ora[ele de grani]\ `ntre Spania [i Fran]a, Irún [i Hendaye.

De la un ora[ industrial gri la un unul modern, de servicii La `nceputul anilor 1980, Bilbao a avut de-a face cu cea mai mare tragedie din istoria sa. Inunda]iile din acei ani, mai exact 1983, au distrus aproape `ntreg ora[ul. A fost momentul decisiv `n care administra]ia trebuia s\ aleag\ `ntre reconstruc]ia ora[ului la fel cum era `nainte sau p\strarea lucrurilor pozitive [i schimbarea complet\ la fa]\. S-a ales a doua variant\, iar acum ora[ul este complet diferit. A devenit unul dintre cele mai moderne ora[e din peninsula iberic\ [i al treilea ora[ ca importan]\ din Spania. De altfel, este ora[ul unde via]a este cea mai scump\ din tot teritoriul spaniol, intrecând Madridul [i Barcelona. Construirea muzeului Guggenheim a f\cut S R ca turismul s\ explodeze [i a CU

CON

adus dup\ sine revitalizarea `ntregii zone. Au ap\rut la scurt timp dou\ opere maestre ale arhitectului catalan Calatrava, [i anume aeroportul Bilbao [i podul Zubizuri. La numai 10 km de ora[, putem vizita primul pod suspendat din lume, podul Vizcaya, construit de un discipol al lui Eiffel, pe acela[i sistem cu turnul care a dat imaginea Parisului. Podul apar]ine Patrimoniului Umanit\]ii al UNESCO. ~n ceea ce prive[te plaja, putem g\si pe toat\ coasta }\rii Bascilor, pentru toate gusturile. Avantajele sunt c\ putem petrece momente lini[tite, c\ci mare parte din ele sunt ferite de miile de turi[ti care dau buzna `n alte zone.

Trimite]i la adresa redac]iei - Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap 7, Sector 4, Bucure[ti – r\spunsul la `ntrebarea: Care sunt propriet\]ile nutri]ionale [i caracteristicile func]ionale ale acizilor gra[i Omega 3 [i ale magneziului? Pute]i câ[tiga o cutie de Orthomol Vital!

Farmacologie

Analgezic, antiinflamator local Aceste produse se g\sesc `n farmacii fie sub form\ de analgezice tradi]ionale (ulei, frec]ie,balsam, creme, unguente), fie moderne (unguente, gel, spray). Ele se aplic\ pe tegumentul intact (f\r\ leziuni) supraiacent zonei dureroase prin masaj u[or (câteva minute), având ca rezultat ameliorarea destul de rapid\ a durerii, pentru o perioad\ diferit\ `n func]ie de etiologia durerii. Dr. Ianin Ioana, Medic primar Medicin\ Fizic\ [i Recuperare Medical\ Cabinet medicin\ fizic\ [i recuperare medical\, Timi[oara, Str Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel Bl A 83 Sc C Ap 1., tel:0745 253 410

Mecanism de ac]iune Analgeticele tradi]ionale con]in mentol, canfor, eucalipt etc, ce ac]ioneaz\ oarecum asem\n\tor metodelor tradi]ionale ale medicinei fizice (cataplasme cu mu[tar, hrean sau crioterapie) prin declan[area unei reac]ii locale superficiale de `nc\lzire sau r\cire a zonei, blocând astfel prin concuren]\ transmiterea stimulilor algogeni la nivelul termina]iilor nervoase libere. Analgezicele moderne au ca substan]e active AINS, `n concentra]ie de 1-5%, care datorit\ modului de condi]ionare (tehnologiei) [i de aplicare (masaj u[or) p\trund rapid [i `ntr-o concentra]ie semnificativ\ la nivelul zonei dureroase, inhibând specific procesele inflamatorii locale. ~n concluzie analgezia se ob]ine prin: ~nc\lzirea regiunii dureroase (masaj, substan]e active) cu efect decontracturant [i activarea circula]iei locale [i implicit a metabolismului celular cu `ndep\rtarea substan]elor proinflamatoare [i algogene. Blocarea transmiterii impulsurilor algice prin efect ,,de concurenta” si transmiterea stimulilor termici cald/rece la nivelul termina]iilor nervoase libere (efect decontracturant [i analgezic) Efect antiinflamator local prin substan]ele absorbite [i nespecific prin activarea circula]iei [i metabolismului local

1 2 3

Avantajul produselor analgezice moderne const\, pe lâng\ efectul antiinflamator specific al substan]ei active `n concentra]ie semnificativ\ local\ [i prin urm\toarele aspecte: A. TOLERABILITATE bun\:- mai pu]ine reac]ii alergice [i iritative; - a propriet\]ilor cosmetice: absorb]ie bun\, nu p\teaz\, nu ung, f\r\ miros sau miros pl\cut. B. SIGURAN}A `n administrare: prin aplicare local\ se absoarbe doar 5% din substan]a active( din 100mg= 8cm unguent sau gel ce contine1-5mg substan]a activ\), aceasta `nsemnând f\r\ efecte adverse sistemice semnificative pe tractul digestiv, cardiovascular, renal, etc. De aceea le recomand `n durerile musculare sau articulare recente: 4declan[ate de suprasolicit\ri sau tulbur\ri de static\ 4mialgii, altragii din infec]ii virale sau alte boli infec]ioase 4afec]iuni postraumatice, contuzii, entorse, luxa]ii, redori 4sindroame fibromialgice de diverse cauze. ~n func]ie de etiologie se asociaz\ cu tratament fiziokinetoterapeutic (ionoforeza, sonoforeza, masaj) [i/sau tratament simptomatic sau etiologic per os sau injectabil `n artoze activate, reumatism inflamator cronic, reumatism abarticular, etc.

ĂTATEA TA! PENTRU SĂN Contraindica]ii: - leziuni tegumentare, mucoase, ochi, alergie, HTA necontrolat\, gravide al\ptare.

Nout\]i medicale Ex-fum\torii sunt de neoprit – campanie paneuropean\ a Comisiei Eropene `mpotriva fumatului Comisia European\ a lansat o campanie paneuropean\ `mpotriva fumatului, cauza individual\ cea mai important\ a `mboln\virilor evitabile `n Uniunea European\, responsabil\ de decesul a peste 650.000 de peroane anual `n UE. Campania cu sloganul „Ex-fum\torii sunt de neoprit”, lansat\ de c\tre comisarul european pentru s\n\tate [i consumatori, John Dalli, va dura 3 ani, va fi centrat\ pe efectele pozitive ale abandon\rii fumatului [i va utiliza o combina]ie coordonat\ de publicitate, medii de socializare `n mas\, evenimente [i instrumente practice pentru a o face cunoscut\ fum\torilor [i a-i ajuta s\ abandoneze fumatul. Campania vizeaz\ fum\torii cu vârste `ntre 25 [i 34 de ani, reprezentând aproape 28 de milioane de persoane din UE. Urm\re[te s\ eviden]ieze beneficiile pe care le pot ob]ine fum\torii prin abandonarea fumatului [i utilizeaz\ ex-fum\torii [i succesele lor `n abandonarea fumatului drept model pentru a-i inspira pe cei care doresc s\ abandoneze fumatul. De asemenea, campania ofer\ fum\torilor un ajutor practic `n efortul lor de a abandona fumatul prin intermediul platformei inovatoare „iCoach”. „Tinerii `ncep s\ fumeze deoarece sunt indu[i s\ cread\ c\ este [ic, continu\ s\ fumeze deoarece tutunul genereaz\ dependen]\. Autorit\]ile publice au partea lor de responsabilitate `n a ajuta cet\]enii s\ scape de dependen]\ [i s\ reduc\ astfel decesele [i `mboln\virile evitabile. Acesta este obiectivul campaniei Ex-fum\torii sunt de neoprit.“, a declarat comisarul Dalli.

- Gel cu dubl\ ac]iune Ibuprofen 5%+ Levomentol 3%

Articula]ii dureroase? Musculatur\ suprasolicitat\? Deep Relief gel vine `n ajutorul dvs. prin formula sa unic\ de ibuprofen [i levomentol, ac]ionând rapid [i eficient la nivel local. Ac]iunea sinergic\ a celor dou\ substan]e active reduce senza]ia dureroas\, oferinduv\ un plus de confort. Deep Relief gel este un antiinflamator nesteroidian, sub form\ de gel transparent, incolor, cu miros caracteristic de mentol. Deep Relief gel prezint\ numeroase beneficii: 4 Reduce inflama]ia [i are un efect antialgic imediat [i de durat\ 4 Efectul r\coritor se instaleaz\ rapid 4 Ac]iune local\ 4 V\ pute]i `mbr\ca imediat dup\ aplicare 4 Administrare usoar\, placut\. Utiliza]i cu `ncredere Deep Relief gel cu ibuprofen si levomentol, atunci când durerea de origine reumatic\ creeaz\ disconfort, suferi]i de dureri [i inflama]ii `n urma unor entorse sau luxa]ii, sau dac\ ave]i dureri musculare.

Nout\]i medicale Americanii pun imagini [i mai [ocante decât europenii pe pachetele de ]ig\ri uvernul SUA a prezentat pictogramele cu efectele pe care tabacul le cauzeaz\ asupra s\n\t\]ii, ce vor fi prezente pe toate pachetele de ]ig\ri `ncepân duc 2012 [i care sunt chiar mai [ocante decât cele folosite `n Europa. Printre pictograme se num\r\ [i imaginea unui

Nici un bagaj f\r\ antidiareice [i f\r\ laxative Asocia]iile de medici recomand\ ca `n bagajul cu care plec\m `n vacan]\ s\ includem medicamente antidiaree [i laxante pentru a combate problemele stomacale ce pot interveni [i care sunt cele mai frecvente `n aceste cazuri. Organismul nostru se obi[nuie[te cu un anumit stil de alimenta]ie [i de aditivi alimentari, care, automat se schimb\ odat\ cu ajungerea la destina]ie, iar problemele pot fi cu atât mai grave cu cât diferen]a de alimenta]ie este mai mare. Pentru a preveni apari]ia gastroenteritei, medicii recomand\ precau]ii cu produsele pe care le consum\m `n timpul vacan]ei. Legumele nu trebuie mâncate crude, carnea [i pe[tele trebuie s\ fie suficient f\cute, iar `n ceea ce prive[te fructele, este mai bine s\ le cur\]\m de coaj\ `nainte s\ le mânc\m.

b\rbat care fumeaz\ printr-un orificiu din gâtul s\u. Pictograma avertizeaz\ c\ fumatul provoac\ dependen]\. Alte mesaje includ pericolele fumatului pasiv `n rândul copiilor, leg\tura dintre tabac [i bolile pulmonare, cancerul, accidentele cerebrovasculare, bolile cardiovasculare [i chiar moartea. Se estimeaz\ c\ peste 221.000 de americani vor face cancer de pl\mân `n anul 2011, ceea ce reprezint\ 14% din totalul cazurilor de cancer din SUA.

Echipamente medicale [i paramedici `n avioane ~n Europa se vor `ncepe studii pentru echiparea avioanelor cu echipamente de resuscitare [i alte echipamente destinate urgen]elor medicale. Spania a avut prima ini]iativ\ `n acest sens, punctând c\ aceste echipamente sunt o adev\rat\ necesitate `n cazul `n care prin zona survolat\ nu se afl\ aeroporturi alternative adecvate pentru ateriz\rile de urgen]\. Ini]iatorii acestui proiect sus]in c\ orice persoan\ poate suferi un infarct sau un stop cardiac `n timpul zborului cu avionul, iar timpul care se scurge pânn\ la aterizarea de urgen]\ poate fi letal pentru pacient.

Ora[ul d\uneaz\ s\n\t\]ii. Acum este demonstrat [tiin]ific Expresia „ora[ul m\ omoar\” nu este chiar exagerat\. Dezvoltarea social\ [i tehnologic\ ne-a ajutat s\ tr\im mai bine, dar adaptarea la aceste condi]ii nu este a[a de u[oar\. Numeroase studii epidemiologice au demonstrat c\ persoanele care locuiesc `ntr-un mare ora[ se `mboln\vesc mai mult decât cei din zonele rurale. Pân\ acum nu se cuno[tea care este mecanismul biologic a acestui fenomen, dar o echip\ de cercet\tori germani [i canadieni a demonstrat pentru prima oar\ c\ stresul din ora[e afecteaz\ `n principal creierul locuitorilor. Astfel apare anxietatea, depresia sau schizofrenia.

Nout\]i medicale Nycomed decide s\ ajute pacien]ii l\sa]i de izbeli[te de CNAS cu un card de reducere

Nout\]i editoriale Christian Boiron schi]eaz\ viitorul homeopatiei

Veste bun\ pentru pacien]ii din România! ~n actualul context economic, Nycomed Pharma a lansat un program de cre[tere a accesului pacien]ilor la anumite tratamente. Acest program const\ `n punerea la dispozi]ia pacien]ilor, prin intermediul medicilor de familie, a cardurilor de sus]inere a anumitor terapii. „Datorit\ unui stil de via]\ neadecvat [i mai ales prin nerespectarea unui regim igieno-alimentar s\n\tos, apar carentele de vitamine [i minerale, atât la pacien]ii adul]i cât [i la copii. Tratamentul acestora const\, `n primul rând, `n echilibrarea regimului de via]\ prin adoptarea unui regim alimentar bogat `n legume [i fructe, evitarea stresului [i respectarea perioadelor de odihn\. Acolo unde aceste m\suri nu sunt suficiente, pentru atingerea unui echilibru vitamino-mineral este recomandat\ utilizarea suplimentilor nutritivi”, explic\ dr. Rodica T\n\sescu, pre[edintele Societ\]ii Romane de Medicin\ Familiei.

„Viitorul Homeopatiei”, carte scris\ de Christian Boiron [i ap\rut\ la editura Humanitas, analizeaz\ homeopatia obiectiv, cu sl\biciunile [i limitele ei, [i sus]ine integrarea acesteia, al\turi de medicina alopat\, `n sistemul spitalicesc [i universitar.

Dou\ dintre produsele care vor intra `n acest program sunt: l Multi-sanostol sirop f\r\ zah\r x 260 g - un produs care ajut\ la fortifierea organismului, cre[terea imunit\]ii [i la sus]inerea func]iilor diverselor ]esuturi din organism. l Multi-sanosvit sirop cu fier x 285 g – un supliment care poate fi utilizat de c\tre `ntreaga familie, pentru men]inerea s\n\t\]ii. Ac]iunea face parte dintr-un amplu program de sus]inere a pacien]ilor din România, pe care Nycomed Pharma `l deruleaz\ sub sloganul „Tot ceea ce facem conteaz\ pentru cineva”.

Homeopatia reprezint\ ast\zi peste 150.000 de medici practican]i [i 450 milioane de persoane care apeleaz\ la aceasta pe plan mondial – dintre care, `n Fran]a o treime din popula]ie. Homeopatia este o realitate medical\ [i social\ interna]ional\, Fran]a fiind lider [tiin]ific, medical, economic [i normativ `n domeniu. Un domeniu ce, `n ciuda unor asemenea statistici, stârne[te periodic tot felul de polemici medicale [i [tiin]ifice, constituind totodat\ obiectul unor veritabile dispute politice [i bugetare `n planul securit\]ii sociale. Respins\ de o mare parte a publicului [i de numero[i medici, homeopatia r\mâne aproape absent\ din universul spitalicesc [i universitar, iar modul s\u de ac]iune, `nc\ neclarificat. Christian Boiron: „Am suficient\ `ncredere `n interesul actual stârnit de homeopatie [i `n poten]ialul ei pentru a `ndr\zni s\-i scot `n eviden]\ sl\biciunile [i limitele. Exact ca [i `n cazul alopatiei, este necesar ca ea s\ fie evaluat\ `n permanen]\, repus\ ne`ncetat `n discu]ie [i dezvoltat\, ca s\ dea rezultate [i mai bune `n tratarea bolnavilor [i bolilor.”

Nout\]i medicale Dieta bogat\ `n proteine ne poate sc\pa de celulit\ elulita se poate combate cu o diet\ bogat\ `n proteine [i f\r\ prea mul]i carbohidra]i, astfel cre[te consumul de gr\simi [i procesul metabolic ce transform\ lipidele `n acizi gra[i se accelereaz\. Exist\ trei tipuri de celulit\. Unul dintre ele este celulita dur\, care apare mai ales la femeile tinere, `n special pe mu[chi. Este tipul cel mai u[or de tratat, sus]in speciali[tii. Alt tip de celulit\ este cea moale, frecvent `ntâlnit\ la femeile peste 35 de ani sau cele care

O diet\ adecvat\ poate reduce sau chiar elmina celulita, chiar mai mult, poate preveni reapari]ia acesteia, sus]in esteticienii, care asigur\ c\, de[i genetica este de fapt cheia apari]iei celulitei, o corect\ alimenta]ie ajut\ la controlul acesteia.

sufer\ de obezitate. Este vorba despre o problem\ mai greu de tratat [i apare mai mult pe picioare, pe abdomen, bra]e [i spate. Al treilea tip este celulita edematoas\, mai pu]in frecvent\ dar mai grav\ [i care poate cauza [i durere. Zonele afectate se pot chiar umfla, `n principal din cauza reten]iei de ap\. ~n acest caz, pe lâng\ dieta adecvat\, pacientul trebuie s\ consume mai mult\ ap\ pentru ca rinichii s\ func]ioneze mai repede [i s\ elimine excesul de lichid.

rea Recomanda cardiologilor:

Amigdalita [i apendicita, itervenite chirugical numai `n caz de urgen]\ Extirparea lor cre[te riscul de infarct ocietatea Spaniol\ de Cardiologie recomad\ ca opera]ia de amigdailt\ [i de apendicit\ s\ nu se mai efectueze decât `n cazuri de maxim\ urgen]\, c\ci aceste interven]ii cresc riscul de infarct. „Este important ca popula]ia s\ nu acorde acestor interven]ii o importan]\ mai mare decât cea pe care o au, c\ci studiile pe care ne baz\m eviden]iaz\ existen]a unei posibile rela]ii de cauzalitate

`ntre ele [i cazurile de infarct”, a declarat dr. Alfonso Varela Roman, secretarul organiza]iei. Cardiologii recomand\ oprirea interven]iilor de acest tip dac\ ele au un caracter de preven]ie, c\ci studiile din ultima vreme demonstreaz\ c\ extirparea acestor organe nu este atât de benefic\. Studiul pe care se bazeaz\ cardiologii a fost publicat `n „European Heart Journal”. El

arat\ c\ extirparea amigdalelor la persoanele sub 22 de ani cre[te cu 44% riscul de a suferi un infarct, iar extirparea apendicului cre[te riscul de infarct cu 33%. Se estimeaz\ c\ `ntre 10 [i 20% dintre tineri fac aceste interven]ii chirurgicale `n prezent. De altfel, `n trecut se obi[nuia s\ se extrag\ amigdalele copiilor `nainte ca acestea s\ provoace infec]ii.

Nout\]i medicale O solu]ie la `ndemân\ pentru picioare suple

Troxevasin cre[te tonusul [i elasticitatea vaselor sanguine oferind picioarelor vitalitate [i suple]e. Disponibil sub form\ de gel [i capsule, Troxevasin [i-a dovedit eficien]a de-a lungul timpului `n tratamentul local al varicelor [i reducerea vini[oarelor superficiale. Produsul este disponibil numai `n farmacii, la pre]uri foarte accesibile:13 RON Troxevasin gel [i 19 RON Troxevasin capsule.

PROPOLIS + MENTOL Comprimate de supt cu propolis [i mentol Produsul este util `n calmarea durerilor de gât, a inflama]iilor bucale [i faringiene; stimuleaz\ imunitatea, `mprosp\teaz\ respira]ia. Extractul de propolis este binecunoscut pentru propriet\]ile sale bactericide, bacteriostatice, antiseptice [i de sus]inere a sistemului imunitar, iar mentolul `mprosp\teaz\ respira]ia [i ofer\ produsului un gust pl\cut.

Orthomol® Natal Bella for teens, special pentru adolescente

suplimentare inteligent\ pentru mam\ [i copil

Cu o via]\ foarte activ\, adolescentele au nevoie de produse care s\ le asigure protec]ie [i confort sporit zi de zi. Din gama Bella for teens acestea pot alege absorbante igienice [i zilnice, `n varianta parfumat\ delicat sau f\r\ parfum, sau tampoane igienice pentru siguran]\ [i discre]ie maxim\: 4 absorbantele igienice au capacitate sporit\ de absorb]ie [i suprafa]\ exterioar\ ce permite pielii s\ respire. Sunt disponibile `n trei variante: Sensitive, Relax [i Energy 4 absorbantele zilnice foarte sub]iri confer\ senza]ia de prospe]ime [i sunt disponibile `n trei variante: Sensitive, Relax [i Energy 4 tampoanele igienice au vârf rotunjit ce permite introducerea cu u[urin]\ [i `nveli[ delicat din ne]esut ce ofer\ confort `n utilizare. Sunt disponibile `n varianta Mini [i Regular.

Sunte]i hot\rât\ s\ ave]i un copil? Orthomol® Natal este un supliment alimentar ortomolecular, pentru femei care `[i doresc un copil, pentru cele care sunt deja `ns\rcinate, dar [i m\micilor care abia au n\scut. Este disponibil `n pachete lunare cu 30 de por]ii zilnice, sub dou\ forme de prezentare: pudr\/ tablete sau tablete/ capsule. Orthomol® Natal are grij\ de s\n\tatea ta [i a copilului t\u prin con]inutul s\u de: 4 Vitamina C, E [i D, zinc [i seleniu - fortific\ sistemul imunitar 4 Acizi gra[i Omega-3 - dezvolt\ vederea [i creierul 4 Iod -func]ionare bun\ a glandei tiroide [i metabolism eficient 4 Grupul de vitamine B - influen]eaz\ metabolismul 4 Acid folic, vitamina B12 [i fier - formarea eritrocitelor [i dezvoltarea normal\ a organelor interne 4 Probiotice - rol imunomodulator, regleaz\ tranzitul intestinal [i `mbun\t\]esc flora vaginal\ 4 Calciu, vitamina D3 [i K1 - formarea [i dezvoltarea sistemului osos. Orthomol® Natal- recomandarea noastr\ pentru mam\ [i copil

alii la o. Mai multe det teens.com/r www.bella4

Divertisment

Bancuri cu medici

EPIGRAME: Mortal\ Cu picioare de gazel\, {i un bust fenomenal, Era chiar o demoazel\, ...C-un v.d.r.l. ...mortal.

Anamnez\ n Doi medici psihiatri coboar\ sc\rile. Unul se `mpiedic\, cade [i `[i rupe piciorul. Cel\lalt se repede la el [i `l `ntreb\: - Vrei s\ discut\m despre asta? n ~ntrebare: Cu ce `[i acoper\ zidarii gre[elile? R\spuns: Cu mortar, zid\rie, tencuial\, etc n ~ntrebare: Cu ce `[i acoper\ medicii gre[elile? R\spuns: Cu p\mânt. n ~ntrebare: Unde se g\sesc cei mai tari sâni din lume? n R\spuns: La oncologie. n ~ntrebare: Care este deosebirea `ntre un medic [i Dumnezeu? n R\spuns: Dumnezeu nu se crede medic… n Examen la Facultatea de Medicin\: Intr\ o tip\, trage biletul, dar era cam paralel\…se uit\

profu’ la ea [i `i zice: - Mai fat\…uite, `]i mai dau o [ans\: ce `ncepe cu P [i `n timpul nop]ii `[i m\re[te diametrul de 3 ori? - Ha ha ha hi hi hi, mi-e ru[ine s\ zic… - Eee, dac\ ]i-e ru[ine poftim afar\ [i ai picat. Intr\ a doua, aceea[i

Doctorul la internare, M-a-ntrebat: ai scaun,cum? Am r\spuns: l-a[ vrea mai mare, Doar...ca post ..nu ca volum.

chestie cu `ntrebarea ajut\toare. - Ha ha ha hi hi hi, mi-e ru[ine s\ zic… O pofte[te [i pe ea afar\… Intr\ un b\iat super preg\tit, de nota 10, dar `i pune [i lui aceea[i `ntrebare: - Ce `ncepe cu P [i `n timpul nop]ii `[i m\re[te diametrul de 3 ori? - Pupila… – Bravo!!! zice profesorul. Acum du-te [i zi-le colegelor tale c\ “ha ha ha hi hi hi, mi-e ru[ine s\ zic” `[i m\re[te diametrul numai o dat\ [i jum\tate.

Genetic\ Când vrei ajuns\ sus pe scen\, S\ fii m\iastr\ peste poate, Eu m\ `ntreb cu care gen\, Tu ai [tiut sa dai din coate?

Epigrame de dr. Alexandru Nacu, medic de familie `n M\a[u, jud. Br\ila

Divertisment CONCURS 1 Dezlega]i rebusul [i trimite]i-l la adresa „Doctorul meu”, Concursul „Dezlegi [i câ[tigi”, Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap 7, Sector 4, Bucure[ti. De asemenea, ne pute]i trimite bancuri cu medici [i pacien]i. Pute]i câ[tiga , prin tragere la sor]i, un spray IceBerg. Produsul se pulverizeaz\ pe suprafa]a pielii, la nevoie, pentru a-i reda vitalitatea [i a conferi senza]ia de r\coare. Este de ajutor sportivilor sau `n caz de canicul\. Câ[tig\torul unei cutii de Trigonella este Achi]ei Adrian din Bucure[ti.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

- Salut, Pepe, v\d c\ te-ai `mp\cat cu nevast\-ta, m\ bucur... - Ei bine, nu m-am `mp\cat cu ea! - Cum, dar v-am v\zut ieri, `n curte, sp\rgea]i lemne [i sporov\ia]i. - Sp\rgeam lemne pe naiba...

urmarea pe linia 1 [i linia 10 de Costel „Cos“ Ra[c\

CONCURS Editura All 100 de sfaturi pentru o via]\ s\n\toas\.

DISCU}IE 144 pag. 29.90 lei

Oasele

ORIZONTAL 1) Continuare gluma l 2) F\r\ a intra `n am\nunte l 3) Trei p\r]i din jil]! – Pan\ de lemn – Diviziune Ana Tomic\ l

4) Lop\]ica plugului

– ~n baz\! – Carie! 5) Preo]esc l 6) Fir textil – Can\! – Fir l 7) ~n ison! l 8) Se d\ la capre l 9)

Dr. Caroline Shreeve ;

Careuri agricole l 10) ~ncornoral nordic l l

Scrie]i-ne pe adresa Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti [i pute]i câ[tiga cartea „Oasele’’

VERTICAL

Cartea ofer\ r\spunsuri practice la cele mai des adresate 100 de `ntreb\ri legate de bolile oaselor. G\si]i peste 65 de ilustra]ii medicale detaliate, scheme de diagnostic care explic\ ce trebuie s\ face]i atunci când ave]i de-a face cu simptome specifice.

1) A explica un cuvânt l 2) Enervat l 3) Lipsit\ de maniere l 4) Capse! – 12 cet\]eni l 5) Birlici – Carne! l 6) Mutare combinat\ a regelui [i a turnului l 7) Teme – ~n azot! l 8) Zeul Vânturilor – Popând\u l 9) Persoan\ care iube[te cu pasiune l10) Continuare glum\ – Conifer l l