Doctorul meu by Iulia Anton

Barometrul s\n\t\]ii Câ]i oameni mu[ca]i de c\pu[e se las\ de fumat? Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Vaca nebun\ a declan[at o adev\rat\ isterie, `n anii 90. Au mai fost aviara, porcina, plus febra Salv\rilor care r\peau copii, `n 2011. Dar parc\ temerea provocat\ de c\pu[a uciga[\ e prea de tot. Un prieten, de pild\, i-a interzis copilului s\ mearg\ `n tab\r\, la Sibiu, fiindc\ a auzit c\ acolo tr\ie[te c\pu[a uciga[\. Copilul a plâns cât a plâns, dar p\rintele s-a culcat lini[tit: i-a salvat via]a micu]ului, care se putea `mboln\vi de borelioz\. Farmaciile au fost luate cu asalt, câteva week-end-uri la rând. Pe lâng\ mu[tar [i carne de mici, grataragii `[i cump\r\, mai nou, spray contra c\pu[elor. Sau m\car o alifie chinezeasc\ pe baz\ de camfor, care nu sperie artropodele, dar miroase atât de urât `ncât turistul are inima `mp\cat\: a f\cut tot ce e omene[te posibil pentru a sc\pa cu via]\. Mii de cet\]eni ciupi]i de purici sau ]ân]ari s-au repezit la UPU, cerând testul pentru boala Lyme. Care, evident, cost\ bani, la privat... Personal, nu-i condamn pe cei care scot un ban din isteria na]ional\ declan[at\ de tema c\pu[elor. M\ mir doar de voluptatea cu care românii se arunc\ asupra unor subiecte neimportante, le dau anvergura unui sfâr[it de lume, dup\ care uit\, aruncându-le `n neant. Editor: Pharma Net Solutions Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti Tel/fax: 021.330.18.69 E-mail: office@doctorulmeu.com Director Editorial: Dr. Val Vâlcu Director general: Cristin Tocan Redactor-{ef: Stelu]a Indrei Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor, Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela Leventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Oana Radu, Alexandra Constantin, Gabriel Olaru

Foto: SHUTTERSTOCK Distribu]ie cabinete: GTS SOLUTION Distribu]ie vânzare: HACHETTE Consultan]\ management: TOCRIS CONSULTING Tiraj: 40.000 exemplare ISSN: 2065 - 1473

~n 2011, la nivel na]ional, s-au confirmat `n jur de 350 de cazuri de boal\ Lyme. Nu s-a `nregistrat niciun deces, boala fiind tratabil\ [i f\r\ riscuri, dac\ se intervine la timp. Doar 12 cazuri au avut complica]ii, dar, repet, to]i au sc\pat. Zilnic, la nivel na]ional, mor m\car 12 oameni `n accidente de trafic. Nimeni nu-[i pune problema s\ renun]e la ma[ini, a[a cum vor unii s\ se `nchid\ `n case de teama c\pu[elor. Cancerul de col uterin face, `n România, cele mai multe victime din Europa. Mii de femei mor `n chinuri atroce, `n fiecare an, iar alte mii de paciente scap\ cu greu, dup\ suferin]e inimaginabile. P\rintele care `[i d\ feti]a cu spray anti-c\pu[e, toxic pentru ficat, nu a acceptat vaccinul anticancer de col uterin, oferit gratis de stat. O fi fost `n]elept? Fumatul e vinovat de majoritatea deceselor prin cancer pulmonar sau accident vascular, dar cine s\ dea câ]iva lei pe pastile anti-nicotin\, când trebuie s\ evite riscul de 1 la o sut\ de mii de a fi mu[cat de o c\pu[\ [i de 1 la 1 milion de a face o boal\ grav\, din cauza asta. Bine c\ isteria nu ]ine mult. La anul va fi uitat\, dar va izbucni, ,mai mult ca sigur, panica, declan[ate de identificarea unei meduze veninoase sau a unui p\ianjen criminal `ntr-un parc din Sascut. Sociologii spun c\ aceste epidemii de panic\ sunt `ntâlnite mai ales `n perioadele când se acumuleaz\ tensiuni sociale importante. La fel reac]ionau americanii dup\ primul [oc petrolier, isterizându-se din cauza extratere[trilor sau a crocodililor care ”invadau” canalizarea ora[elor. Oamenii se tem, de fapt, de criz\ [i de consecin]ele ei, pe care nu le pot evita. ~n schimb, dac\ merg la mall, `n loc s\ mearg\ `n parc, se pot felicita singuri c\ au evitat moartea prin boala Lyme. A[a a fost [i cu vaca nebun\. Când ai de unde alege, e u[or s\ adop]i comportamente s\n\toase: nu mai m\nânci vac\, treci pe carne de pui. Când `]i place un lucru care e toxic sau `ngra[\, dintr-o dat\ devii mai viteaz [i g\se[ti motive ca s\-l ignori. Doar bunicul a tr\it 83 de ani, de[i fuma, nu-i a[a? Da, a[a e, dar nici cu spray antic\pu[e nu s-a dat, de[i lucra 12 ore pe zi , la p\dure, mergând prin iarb\. Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului. Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate numai cu acordul medicului sau farmacistului.

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT) Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

Urm\toarea apari]ie: Septembrie 2012

Interviu

Vasile Cepoi: Am plecat din spital fiindc\ m\ s\turasem i `n buzunare s\ m\ `ntorc acas\ cu gândac Vasile Cepoi a fost internat doar o singur\ dat\, dup\ 1989. Acum aproape 10 ani, a stat câteva zile `n spital dup\ un accident rutier. Era asigurat la o firm\ privat\, pentru risc de accident, a[a c\ a primit o desp\gubire pentru fiecare zi de internare. Banii ar fi trebuit s\ ajung\ pentru pl\]ile informale, aceasta era „conven]ia” nescris\ `ntre client [i asigur\ri, dar el nu a avut nevoie, fiind tratat de colegi. Oricum, la Terapie Intensiv\ nu se pune problema. Ce fac al]i pacien]i ca s\ scape, vom afla din discu]ia cu ministrul S\n\t\]ii.

Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Doctorul Meu: S-a schimbat ceva `n domeniu, din 2003 pân\ acum? Vasile Cepoi: Foarte multe lucruri. Sunt schimb\ri pe care le-am resim]it [i eu, ca medic, dar [i pe care le resimt pacien]ii. Majoritatea schimb\rilor `n bine au avut loc dup\ 1999, când s-a introdus sistemul Asigur\rilor Sociale de S\n\tate. De la complexitatea tratamentelor [i procedurilor

pân\ la situa]ia hotelier\, adic\ modul `n care arat\ institu]iile sanitare, sau confortul din spitale, mai bine zis. Doctorul Meu: Oamenii spun c\ nu se vede nicio schimbare... Vasile Cepoi: Transform\rile au avut loc `n timp, s-a progresat de la an la an, nu a fost o revolu]ie, ci o difuzie. ~n cazul pacien]ilor sau

rudelor acestora, memoria afectiv\ este dominat\ de necazul din prezent, nu-[i mai aminte[te nimeni cum era ieri sau acum 10 ani `n spitale, nici c\ farmaciile erau goale, trebuia s\-]i trimit\ prietenii pastile din str\in\tate. Doctorul Meu: Dumneavostr\ ce v\ aminti]i din perioada `n care lucra]i la spital?

Interviu Vasile Cepoi: ~mi amintesc exact motivul pentru care am intrat la Casa de Asigur\ri, prin concurs, când s-a `nfiin]at: m\ s\turasem s\ plec acas\, de la spital, cu gândaci `n buzunare sau `n geant\. Nici nu stingeam lumina, la camera de gard\, ca s\ nu ne invadeze gândacii. ~mi amintesc c\ laboratorul spitalului, `n 1999, era un muzeu, majoritatea aparaturii fiind instrumentarul princepschiar cel pe care se f\cuse, `n urm\ cu zeci sau sute de ani, descoperirea tehnicii respective. Pot spune c\ am vrut s\ evadez din spital, de aceea m-am orientat spre management. Am considerat c\ merge r\u fiindc\ e prost condus, acel sistem, [i am vrut s\ fac mai mult. Doctorul Meu: A]i renun]at la clinic\? Vasile Cepoi: O vreme am mers `n paralel, dar pe m\sur\ ce am primit sarcini la nivel na]ional, au ap\rut `ntreruperi `n activitatea clinic\. Doctorul Meu: Nu v-a]i gândit la emigrare? Vasile Cepoi: Nu, de[i primesc s\pt\mânal dou\-trei e-mail-uri cu oferte, din diferite ]\ri, a[a cum primesc probabil [i al]i doctori. La un salariu de 5000-6000 de euro.

Doctorul Meu: Cum supravie]ui]i, acas\, cu 1000 de euro? Vasile Cepoi: Am f\cut [i administra]ie, [i activitate medical\, `n privat, am predat cursuri, am lucrat `n diferite programe interna]ionale, pentru c\ salariul de 17001800 de lei, plus g\rzile nu-]i acoper\ nevoile. De aceea [i propun o reorganizare a spitalelor, s\ nu mai fie medicul considerat bugetar, ci pl\tit `n func]ie de ceea ce face, nu de o gril\ de salarizare. Doctorul Meu: Poate unii câ[tig\ mai mult cu plicul decât cu cardul? Vasile Cepoi: Sunt reale aceste câ[tiguri informale, dar implic\ riscuri. Vede]i câte scandaluri, ce de probleme, ce presiuni... Plicul mai are [i o component\ afectiv\ nepl\cut\: cel care `[i rotunje[te astfel veniturile nu se simte confortabil. Oricând risc\ s\ apar\ reclama]ii, probleme, iar unii se simt `njosi]i de metoda asta de recompensare. Doctorul Meu: Câ]i a]i dat afar\, ca director? Vasile Cepoi: N-am dat oameni afar\. La stat e cam greu, dar nu de asta. Am vrut s\ v\d de ce nu-[i face treaba, care e motivul pentru care nu

d\ satisfac]ie, pornind de la ideea c\ omul nu e de reacredin]\, a[a c\ trebuie s\ existe un motiv. E mai bine s\ `nl\turi motivul decât omul. Doctorul Meu: Pentru ce a]i da cea mai grea pedeaps\? Vasile Cepoi: Consider c\ abaterea cea mai mare o reprezint\ condi]ionarea actului medical. Sub diferite forme. De la cel care solicit\ direct avantaje de la pacient pân\ la cel care are o atitudine distant\, prin care `i sugereaz\ pacientului c\ trebuie s\ se simt\. Doctorul Meu: {ti]i un banc cu medici? Vasile Cepoi: Cu anestezistul care `i spune pacientului: o s\-]i fac o injec]ie [i o s\ m\ vezi tot mai mic, mai mic, pân\ n-o s\ m\ mai vezi deloc, apoi o s\-]i fac alt\ injec]ie [i o s\ te treze[ti, m\ vei vedea tot mai mare [i mai mare... Vai, domnule doctor, spune pacientul la trezire, v\ v\d foarte mare, dar ave]i [i barb\. Nu sunt medic, sunt Sf. Petru. Doctorul Meu: Ce sfaturi medicale le da]i copiilor dumneavostr\? S\ ]in\ diet\? Vasile Cepoi: Nu, c\ nu sunt gra[i. Dar s\

Interviu m\nânce la timp. Nu se omoar\ respectând alimenta]ia ra]ional\, m\nânc\ dezordonat [i apare riscul unor boli digestive. Dar acest sfat, cu o via]\ mai ordonat\, ar trebui s\ mi-l dau [i mie `nsumi. Doctorul Meu: Care ar fi meniul zilei, recomandat de dr. Cepoi? Vasile Cepoi: Diminea]a, un ou fiert, o can\ cu lapte sau ceai [i pâine pr\jit\ cu dulcea]\ sau unt. La prânz: sup\ de pui sau bor[ de fasole [i gr\tar, indiferent de ce -vit\, porc, pe[te sau pas\re. Cu garnitur\ de maz\re. Asta `mi place cel mai mult, maz\rea. Ca desert, fructe. Seara, m\m\lig\ cu brânz\ sau lactate. Doctorul Meu: Se recomand\ postul? Cu salate, de la fast-food? Vasile Cepoi: Da, `l recomand, dar e costisitor. Chiar [i ca timp, pentru c\ trebuie s\ preg\te[ti ceva `n plus, pentru cel care poste[te. Chestiunea cu taxa fast food, pe care o aminti]i, trebuie evaluat\. Unii o folosesc pentru a reduce consumul de alimente nes\n\toase [i a

compensa cheltuielile suplimentare induse de alimenta]ia nera]ional\, `n medicin\. Dar, trebuie analizat `n ce m\sur\ aduce un beneficiu, `n ce m\sur\ e fezabil\. Doctorul Meu: Care ar fi boala na]ional\, la români? Vasile Cepoi: Neimplicarea: eu nu nu m\ bag. Las\ s\ rezolve al]ii. Indiferen]a, nep\sarea fa]\ de cei din jur. {i moartea caprei vecinului. Doctorul Meu: Cât s-a schimbat Legea S\n\t\]ii, fa]\ de proiectul propus de Administra]ia Preziden]ial\? Vasile Cepoi: R\mân toate variantele `n dezbatere, dar c\ut\m o formul\ de consens, care s\ ne asigure cel mai mare sprijin popular posibil. Doctorul Meu: De ce este nevoie de schimbarea sistemului de Asigur\ri Sociale de S\n\tate, introdus `n 19992000? Nu era mai bine s\-l facem s\ mearg\, `n loc s\ introducem un sistem nou? Vasile Cepoi: Sistemul s-a osificat. S-au format comportamente pe care nu le po]i schimba. Orice `ncercare

de restructurare, `n cadrul vechiului sistem, va fi anihilat\ de actorii sistemului, de grupurile de interese [i presiune. A[a c\ nu-]i r\mâne decât s\ schimbi sistemul, dac\ vrei s\ ob]ii rezultate. ~n discu]iile cu reprezentan]ii medicilor sau ai pacien]ilor, ai distribuitorilor [i furnizorilor de servicii, fiecare d\dea vina pe cel\lalt. Nu se critica legea Asigur\rilor, ci modul `n care ceilal]i ac]ioneaz\ `n cadrul acestei legi vechi. Adic\ se repro[au comportamentele celorlal]i [i nu se dorea schimbarea propriilor comportamente. Dac\ nimeni nu vrea s\ se schimbe, [i g\sesc to]i metode s\ ocoleasc\ schimb\rile impuse, atunci trebuie s\ creezi alt cadru legal, alt sistem. A[a cum s-au a[ezat lucrurile, nu po]i schimba nimic. Trebuie o zdruncin\tur\ ca acest angrenaj `n]epenit s\ reporneasc\. V\ dau un exemplu: ai pus medicii de familie s\ fie filtre, care s\ scad\ intern\rile, dar nu le dai voie decât 20 de consulta]ii pe zi. Ambele m\suri au o motiva]ie, dar rezultatele se anuleaz\ reciproc. Sistemul nu se poate regla, de aceea trebuie schimbat.

Terapii complementare

REFLEXOTERAPIA vindecarea din v창rful degetelor Diagnostic [i tratament f\r\ medicamente Dr. Cristina B\l\nescu Medic primar medicin\ general\ Competen]\ `n acupunctur\, homeopatie, apifitoterapie Centrul de S\n\tate Clar Med Tel: 021/665.74.20

onele reflexogene ac]ionate cel mai des prin masaj digital sunt plasate pe talp\ [i laba piciorului, pe glezn\, de o parte [i de alta a coloanei vertebrale, pe m창ini, pe scalp [i pe urechi. Ele corespund tuturor organelor. Atunci c창nd se instaleaz\ o anumit\ afec]iune, la punctului corespunz\tor organului bolnav se acumuleaz\ depozite de substan]e d\un\toare organismului (toxine). Prin masarea zonelor reflexogene corespunz\toare se `nl\tur\ tocmai aceste toxine.

Cu ajutorul reflexoterapiei se pot preveni, ameliora sau vindeca diferite afec]iuni f\r\ a apela la medicamente. Fiindc\ aceast\ ramur\ a medicinei tradi]ionale orientale, practicat\ de peste 5.000 de ani, const\ `ntr-un masaj efectuat cu degetele m창inii la nivelul zonelor reflexogene de pe suprafa]a corpului.

Reflexodiagnostic [i reflexoterapie Reflexoterapia are dou\ componente principale: reflexodiagnosticul [i reflexoterapia propriu-zis\. Reflexodiagnosticul este un masaj digital care `n maximum 30 de minute activeaz\ zonele reflexogene pentru identificarea punctelor dureroase [i a depunerilor toxice de la acest nivel. Reflexodiagnosticul este `nso]it de o discu]ie a medicului cu pacientul. De altfel, de-a lungul `ntregii perioade de tratament, pacientul se afl\ sub observa]ia permanent\ a medicului [i are loc un dialog permanent `ntre medic [i pacient. Prin tratamentul propriu-zis (masajul reflexogen) se `nl\tur\ depunerile de la nivelul organelor bolnave [i al zonelor reflexogene respective. Fire[te c\ [i aceast\ terapie, ca oricare alta, nu trebuie `n]eleas\ ca

Terapii complementare un panaceu, ca un tratament universal valabil. Exist\ afec]iuni `n care rezultatele sunt spectaculoase, miraculoase chiar; exist\ afec]iuni `n care efectele benefice apar lent; exist\ [i pacien]i la care r\spunsul terapeutic se las\ foarte mult timp a[teptat. De aceea, pentru a veni `n sprijinul pacien]ilor, reflexoterapia se asociaz\ [i cu alte genuri de terapii complementare: fitoterapia, apiterapia, dieta, homeopatia.

Durata tratamentului Tratamentul este individualizat – acesta fiind [i unul dintre marile avantaje ale reflexoterapiei. Conform diagnosticului, se recomand\ o anumit\ schem\: se `ncepe cu 10 [edin]e, prin care se realizeaz\ o echilibrare a organismului. Urmeaz\ o nou\ consulta]ie de verificare [i, `n func]ie de reac]ia organismului din prima parte a terapiei, se recomand\ o nou\ schem\. Aceasta `nseamn\ `nc\ 10 [edin]e succesive, dar fixate la un interval mai mare una de alta (trei [edin]e, dou\ sau o [edin]\ pe s\pt\mân\). Dup\ aceea se trece la un tratament de `ntre]inere, care presupune una sau dou\ [edin]e pe lun\, cât timp consider\m c\ este necesar.

Indica]ii terapeutice Practica milenar\ a reflexoterapiei a dovedit c\ aceast\ metod\ are rezultate foarte bune `n boli precum: diabetul, obezitatea, depresiile, insomnia, enurezisul nocturn, hemoroizii, varicele, hepatita cronic\, constipa]ia, colecistita, dischineziile biliare, litiaza biliar\, adenomul de prostat\, litiaza renal\, disfunc]iile sexuale, afec]iuni articulare (reumatismul, artroza, spondiloza), tulbur\rile de menopauz\, sinuzita, celulita. Exist\ [i boli `n care tratamentul reflexogen se soldeaz\ cu rezultate mai pu]in spectaculoase. Din aceast\ categorie fac parte afec]iuni ale aparatului respirator (bron[ita

cronic\ [i astmul bron[ic), enterocolita cronic\, ulcerul gastroduodenal, ciroza hepatic\, pancreatita, boli ale glandei tiroide (hipo- [i hipertiroidii), osteoporoza, sterilitatea, guta, diferite eczeme, pareze, hemipareze, paralizii. Pentru a spori eficien]a reflexoterapiei `n astfel de situa]ii o asociem `ntotdeauna cu fitoterapia [i homeopatia . Reflexoterapia este recunoscut\ de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii [i este practicat\ cu mult succes pe plan mondial, fiind aplicat\ ca terapie complementar\ de un num\r din ce `n ce mai mare de medici alopa]i.

CONTRAINDICA}II Reflexoterapia are unele contraindica]ii [i dintre acestea fac parte: infarctul miocardic recent (sub 3 ani), ulcerul varicos, insuficien]a renal\ cronic\ stadiul 3-4, gravide, iar `n cancer – numai sub supraveghere medical\ de specialitate [i cu scheme bine verificate.

Ar fi foarte bine dac\ oamenii ar `n]elege c\ reflexoterapia este o extraordinar\ metod\ profilactic\ (de prevenire a diverselor afec]iuni). A[adar, tuturor celor care pre]uiesc s\n\tatea le recomand\m s\ apeleze la reflexoterapie `nainte de a se `mboln\vi. Exist\ posibilitatea unui reflexodiagnostic care oglinde[te predispozi]iile pentru anumite boli [i `n consecin]\ se poate aplica o schem\ de prevenire a respectivei afec]iuni, care altfel s-ar instala mai târziu.

Farmacia naturii

Fr\gu]ele, c\p[unile, vi[inele iacilor recomandate diabeticilor [i card

Este foarte important ca fructele s\ fie cultivate `n condi]ii biologice, cu `ngr\[\minte organice, f\r\ tratamente

Ovidiu Bojor

chimice cu pesticide [i fungicide. Cele din flora spontan\

Dr. farmacist Membru al Academiei de Stiin]e Medicale

trebuie s\ provin\ din zone curate, cât mai distan]ate de a[ez\rile umane, din locuri umede, unde nu se p\[uneaz\. Multe dintre fructele de sezon se consum\ preferabil proaspete, dar unele pot fi congelate [i p\strate pentru sezonul rece f\r\ conservan]i.

Fr\gu]ele [i c\p[unile vor fi evitate de cei care sunt

Zilnic, o por]ie de 200 g ~n luna iunie avem c\p[uni [i fr\gu]e care au compozi]ia chimic\ asem\n\toare, con]inând pu]ine proteine [i hidra]i de carbon, dar fiind bogate `n s\ruri minerale: potasiu, fosfor, calciu, fier [i numeroase microelemente: sulf, siliciu, iod, brom. Sunt bogate `n vitamine: C, A, B1, B2, iar dintre zaharuri predomin\ levuloza, care permite consumarea lor [i de c\tre diabetici de tip 2 (200 g zilnic), controlând glicemia. Fiind diuretice active cu eliminarea de acid unic, ele sunt recomandate `n curele pentru afec]iuni renale, inclusiv `n litiaze, artritism [i `n gut\. Asupra aparatului digestiv, ac]iunea este multipl\: u[or laxativ\, de combatere a oxiurilor [i cu efect favorabil `n afec]iunile hepatice, inclusiv `n litiaza biliar\. Propriet\]ile hipotensive le fac `n acela[i timp utile `n ateroscleroz\, iar prin efectele diuretice contribuie la eliminarea colesterolului r\u.

alergici, deoarece pot declan[a puternice reac]ii alergice, `nso]ite de urticarie.

Cur\ cu 500 g cire[e/zi Cire[ele [i vi[inele con]in pân\ la 90% ap\, iar dintre zaharuri, levuloz\, fiind recomandate `n alimenta]ia diabeticilor (`n special vi[inele). Sunt bogate `n s\ruri de Na, K, Ca, P, Mg [i Fe, con]in clor [i sulf [i microelemente: Zn, Cu, Mn, Co etc. Con]in vitaminele A, B1 [i B2 [i vitamina C. Cire[ele dulci, pietroase con]in 13-14% hidra]i de carbon [i au valoare energetic\ de 57 kcal la 100 g fructe. Fiind u[or acide sunt un bun adjuvant `n colitele de fermenta]ie [i putrefac]ie. Au ac]iunea hipotensiv\, u[or laxativ\ [i se recomand\ `n curele de sl\bit. Cire[ele [i vi[inele au ac]iune diuretic\ [i de purificare a organismului, fiind recomandate `n afec]iuni renale, inclusiv litiaz\, `n gut\, `n hepatitele cronice [i `n sechelele dup\ hepatite. ~n gerontologie sunt printre fruntele cu efecte bune `n `ncetinirea fenomenelor de `mb\trânire. Sunt considerate sedative [i tonice pentru sistemul nervos.

Codi]ele de cire[e [i de vi[ine numite [i „Stipites Cerasorum” constituie un diuretic bun datorit\ con]inutului ridicat `n potasiu, flavonoide [i taninuri catehice. ~n medicina tradi]ional\, cleiul de pe scoar]a cire[ului se folose[te ca antitusiv.

Medicin\ chinez\

Tai Chi Chuan \ri line [i gra]ioase [c mi in pr \m lax re ne s\ m Cu Costin Vasile Miruna Macavei Instructori Tai Chi Chuan [i Chi Kung www.tao-magic.ro

Poate a]i auzit de Tai Chi Chuan, o art\ mar]ial\ intern\, sau i-a]i v\zut mi[c\rile sale line [i gra]ioase, asem\n\toare unui balet, prin care practicantul `[i exprim\ energia intern\ (Qi).

Exerci]ii pentru `ncep\tori

Metod\ recunoscut\ de OMS Cu o istorie care dateaz\ de circa 3000 de ani, Tai Chi a fost practicat [i transmis `n secret, `n principal `n cadrul m\n\stirilor taoiste [i al familiilor care `l cuno[teau [i care au dat numele celor mai cunoscute stiluri: Chen, Yang, Wu, Sun. Tai Chi a ajuns s\ fie r\spândit apoi [i `n Occident, iar `n prezent este s\rb\torit pe plan mondial, al\turi de practica complementar\ lui, Chi Kung (Qi Gong), prin eforturile lui Bill Douglas, fondatorul zilei mondiale a Tai Chi [i Chi Kung. Dup\ studii [i observa]ii asupra acestei arte, Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) a recunoscut, `nc\ din 1988, Tai Chi ca fiind una dintre cele mai bune forme de dezvoltare fizic\ [i psihic\.

La un nivel de `nceput, practicantul, ghidat de un profesor competent, `nva]\ principiile de lucru cu energia, modul `n care s\ `[i fortifice corpul fizic [i mi[c\rile de baz\. O `nl\n]uire simpl\ de mi[c\ri (Taolu), pentru `ncep\tori, se poate `nv\]a `ntr-o lun\, exersând de dou\ ori pe s\pt\mân\. Chiar de la primele ore, cursan]ii `[i dau seama c\ devin mai relaxa]i, uitând de grijile de peste zi, pe m\sur\ ce se concentreaz\ asupra respira]iei care `nso]e[te mi[c\rile, ascultând vocea instructorului care `i `ndrum\ s\ execute mi[c\rile `n mod relaxat.

Medicin\ chinez\ Tehnica de exerci]ii „c\ma[a de fier” Pentru cei care continu\, practica de Tai Chi se va combina cu „c\ma[a de fier”, un set de exerci]ii care ajut\ la `nt\rirea corpului, crearea unei structuri prin care energia Qi poate curge u[or [i testarea puterii corporale. ~n vechime, tehnicile „c\m\[ii de fier” f\ceau parte din antrenamentele de arte mar]iale care permiteau ob]inerea unui corp foarte puternic, de unde [i denumirea dat\ acestui sistem.

Yang [i Yin — `ncordare [i relaxare Unul dintre principiile de baz\ `nv\]at la `nceput de practican]i este alternan]a Yin-Yang (static-dinamic), care se reg\se[te peste tot `n natur\: noapte [i zi, frig [i c\ldur\, mi[care [i odihn\. ~n Tai Chi, Yang [i Yin se exprim\ prin avansare [i retragere, lovire [i blocaj, tragere [i `mpingere a unui adversar imaginar. Fiecare mi[care ar putea fi folosit\ [i `n lupt\, dar `n prezent aceast\ str\veche practic\ este exersat\ `n principal de cei care doresc s\-[i p\streze s\n\tatea [i s\-[i sporeasc\ vitalitatea. Pute]i folosi principiul alternan]ei Yang-Yin nu doar `n Tai Chi, unde este mai u[or de observat [i exprimat prin mi[care, ci [i la serviciu sau `n via]a de zi cu zi. De exemplu, dup\ o [edin]\ mai lung\ care consum\ energie (mental\ [i fizic\), ceea ce ar reprezenta faza Yang, lua]i o pauz\ [i odihni]i-v\ sau face]i câteva mi[c\ri lente de stretching (faza Yin). ~n mod similar, acas\, dup\ odihna din timpul nop]ii (Yin), `ncepe]i diminea]a cu câteva mi[c\ri (Yang) de `nc\lzire [i energizare (chiar de Tai Chi, dac\ deja a]i `nceput practica).

Beneficii Dup\ un timp de practic\ regulat\, ve]i sim]i cum sunte]i mai plini de vitalitate, mai agili `n mi[c\ri [i mai relaxa]i. Mintea se va putea concentra mai u[or asupra unor sarcini complexe, pentru c\ `n Tai Chi Chuan se lucreaz\ cu ambele emisfere cerebrale: emisfera dreapt\ controleaz\ mi[c\rile de pe partea stâng\ a corpului [i emisfera stâng\ comand\ partea dreapt\ a corpului. Astfel, se realizeaz\ o sincronizare a celor dou\ emisfere. Corpul va fi energizat pentru c\ se lucreaz\ mu[chii, tendoanele [i se `nmagazineaz\ energie `n oase prin mi[c\rile lente [i coordonate, p\strându-ne `n limitele fizice pe care le avem. Pe termen lung, exersarea Tai Chi este un izvor de tinere]e, dându-ne posibilitatea s\ tr\im s\n\to[i, puternici [i flexibili.

Tai Chi poate fi exersat aproape oriunde, `n func]ie de timpul [i spa]iul pe care `l ave]i la dispozi]ie. Exist\ secven]e de mi[c\ri ce se pot face `ntr-o camer\ mai mic\ [i care dureaz\ mai pu]in sau, dac\ sunte]i `ntr-un parc [i ave]i mai mult timp, pute]i alege un Taolu mai complex, de câteva zeci de mi[c\ri.

Mi[c\rile de Tai Chi sunt u[or de executat, la orice vârst\ [i nivel de flexibilitate. La `nceput, profesorul care v\ `ndrum\ pa[ii v\ va ar\ta cum s\ aduce]i exersarea la nivelul la care sunte]i, f\r\ a fi interesa]i de cum se vede din exterior. Pe m\sur\ ce avansa]i, mi[c\rile vor deveni mai rafinate, iar coordonarea cu respira]ia [i fluxul energetic va fi perceput\ din exterior drept „for]a exprimat\ cu gra]ie”.

Terapii complementare

Yogaterapia

[i bolile de inim\

Matei Toader Medic de familie

Societatea contemporan\ impune fiin]ei umane un mod tot mai amplu de reconsiderare a organismului, `n vederea cre[terii calit\]ii vie]ii. Yoga, mai mult disputat\ decât cunoscut\, are o mul]ime de efecte terapeutice, contabilizate [i dovedite de medici [i de cercet\tori din `ntreaga lume. Vom prezenta `n cele ce urmeaz\ doar câteva exemple.

Echilibrarea min]ii [i a trupului Psihiatrul spaniol Alfonso Caycedo, dup\ o perioad\ de [edere `n India, pune bazele sofrologiei - [tiin]a care anihileaz\ angoasele fiin]ei umane ori [tiin]a echilibrului min]ii [i a psihicului. Binecunoscuta publica]ie Medicine Douce, `n num\rul 93/2000, constat\ ponderea crescut\ a tehnicilor yoga folosite `n sofrologie. Caycedo observ\ c\ omul bolnav tr\ie[te `n „`ntregime `n cap”, via]a lui interioar\ se deruleaz\ mai ales

`n mintea sa, iar practica anumitor exerci]ii psihosomatice yoga simple `l face s\ devin\ treptat con[tient de anumite zone [i etaje ale corpului s\u fizic, de propria sa schem\ corporal\, de anumite mecanisme l\untrice care `l pot ajuta s\-[i recupereze s\n\tatea, iar mai apoi s\-[i p\streze nealterat echilibrul psiho-somatic [i senin\tatea `n orice situa]ii de via]\. Medicine Douce afirm\ importan]a deosebit\ `n tratamentele

naturale a dimensiunii autentic [i profund spirituale specific\ sistemului yoga. Pe ample pagini explic\ sistemul yoga [i importantele sale efecte terapeutice. ~n aceea[i publica]ie (martie 2000), medicul Adree Maman, pre[edinte al Federa]iei Franceze de Yoga, prezint\ efectele terapeutice deosebite ale practicii yoga la nivelul sistemului musculo-articular, `n plan respirator, visceral [i `n cazul stresului.

Primul program medical Yoga din lume Medicul american Dean Ornish pune `n Statele Unite bazele primului program medical din lume, atestat [tiin]ific de forurile medicale interna]ionale, care vindec\ bolile cardiovasculare f\r\ medicamente [i interven]ii chirurgicale. El este primul care demonstreaz\ prin explor\ri

imagistice avansate c\ ateroscleroza coronarian\ dispare f\r\ medica]ie alopat\. „Cercet\rile doctorului Ornish ofer\ argumente [tiin]ifice `n sprijinul schimb\rii radicale a modului de via]\, care astfel duce la dispari]ia, aproape total\, a aterosclerozei. Pl\cile aterosclerotice din

arterele coronare dispar, bolile coronariene severe sunt vindecate dup\ numai un an, f\r\ medicamente pentru sc\derea colesterolului sau a presiunii sanguine.” (Doctor Claude Lenfant, director al National Heart Long and Blood Institute, USA National Institute of Health).

„Deschiderea inimii” Ce cuprinde programul doctorului Ornish, program sugestiv numit „Deschiderea inimii”? Al\turi de diet\, exerci]ii de vizualizare vindec\toare [i psihoterapie de grup, cuprinde yogaterapie, `n care Dean Ornish a fost ini]iat de c\tre Swami Satcitananda. Doctorul Ornish organiza cu mai mul]i pacien]i stagii intensive de câte o s\pt\mân\, `n care le explica noul mod de via]\, practicau intensiv posturile yoghine (asane) [i tehnici de respira]ie (pranayama) câte aproximativ dou\ ore pe zi, o or\ vizualizare vindec\toare [i o or\ discu]ii de grup. * Umesh Rai, `n Belapur, India, aplic\ cu foarte bune rezultate terapia yoga `n boli ca hipertensiunea arterial\, cardiopatia ischemic\, astmul bron[ic, epilepsia. * ~n 1983, Madan Nohan [i Umesh Rai au observat `ncetinirea frecven]ei cardiace [i sc\derea tensiunii arteriale la subiec]ii care practicau pranayama (tehnici de respira]ie), `n compara]ie cu valorile de control. * ~n 1973, Patel declar\ c\ metoda de relaxare folosit\ de c\tre yoghini este de un real folos pacien]ilor cu HTA [i migren\.

Studii ~ntr-un alt studiu despre yoga, B.D. Elson [i colaboratorii s\i descoper\, `n 1977, c\ 50% din cei care practicau medita]ia yoghin\ r\mân `ntr-o stare relativ stabil\ de activitate alfa, ritmul alfa fiind normal asociat cu o stare de spirit treaz\, dar hiperdestins\. Rezisten]a galvanic\ a pielii este mai mic\ la subiec]ii care practic\ yoga, ea fiind `n direct\ corela]ie cu starea de tensiune [i anxietate prin intermediul hipotalamusului, forma]iunii reticulate [i cortexului cerebral ce coordoneaz\ glandele sudoripare. ~n concluzie, studiile realizate `n `ntreaga lume arat\ c\ yogaterapia are rezultate evidente `n afec]iuni diverse, de la banala migren\ [i pân\ la boli cardiace, arteriale sau respiratorii.

Sarcin\

Cu burtic\, la mare [i la munte

Sfaturi pentru gravide `n sezonul cald Dr. Gabriel Lemnete Medic primar obstetric\-ginecologie Spitalul Clinic Polizu Clinica Top Medical Center Tel: 021/314.27.74

n cazul sarcinii fiziologice – f\r\ patologie preexistent\ sau ap\rut\ `n cursul celor 9 luni de graviditate, nu se poate pune problema unui factor de risc asupra sarcinii, când conduita este adaptat\. Dar, `nc\ din primul trimestru de sarcin\, expunerea la hipertermie va accentua fenomenele de disgravidie de prim trimestru de sarcin\ sau poate poten]a amenin]area de avort. ~n trimestrul al doilea de sarcina, vremea canicular\ amplific\ fatigabilitatea [i percep]ia dureroas\ a contrac]iilor uterine. ~n ultimul trimestru de sarcin\, astenia fizica, riscul de hipertensiune [i lipsa unui somn odihnitor provocate de temperaturile ridicate pot stimula riscul de na[tere prematur\.

Perioada de var\, de obicei, marcat\ de canicul\ [i varia]ii de presiune atmosferic\, reprezint\ o ambian]\ nu tocmai pl\cut\ femeii `ns\rcinate. Dar asta nu `nseamn\ c\ gravidele nu se pot bucura de var\. Totul este s\ evite problemele provocate de canicul\ [i s\ respecte câteva reguli de alimenta]ie, hidratare, vestimenta]ie, protec]ie solar\.

Stil de via]\ ~n condi]iile date, gravida `[i adapteaz\ regimul de munc\ [i de via]\, inclusiv cel alimentar. Hidratarea compensatorie hipersudora]iei, `mbr\c\mintea protectiv\ pentru evitarea eritemului solar, controlul alimenta]iei mai ales din punct de vedere al riscului toxiinfec]iilor alimentare [i valorii sale calorice sunt indispensabile.

~n vacan]\ cu avionul Fiind totu[i perioada vacan]elor [i sarcina fiziologic\ nefiind o form\ de boal\, cura heliomarin\ – inclusiv `notul `n apa m\rii, cât [i sejurul la munte sunt binevenite pentru gravidele care se simt bine. Nu expunerea la soare, ci eritemul solar, arsurile fac r\u. Nu apa m\rii, ci apa rece a m\rii face r\u. Nu clima de munte, ci r\celile de la munte pot face r\u. ~n cazul transportului aviatic `n zonele de vacan]\, `n m\sura `n care consultul ginecologic nu `l limiteaz\ pentru o patologie anume, se poate face f\r\ aviz medical la `mbarcare, pentru gravide pân\ `n 24 de s\pt\mâni de sarcin\, iar dup\ aceast\ perioad\, numai cu recomandare medical\.

Sarcin\ Fructe [i legume, sucuri naturale, supe Legat de alimenta]ie, glucidele [i lipidele `n exces, sigur, vor creea dificult\]i pe tractul digestiv modelat hormonal de sarcin\. ~n dieta gravidei este bine s\ se reg\seasc\ din abunden]\ fructe [i legume proaspete, sucuri din fructe preparate `n cas\, piureuri,

supe, ciorbe r\coritoare, carne slab\ la gr\tar. Toate acestea vor furniza gravidei nutrien]ii necesari, vor `mbun\t\]i digestia [i vor preveni cre[terea excesiv\ `n greutate, care `nseamn\ un factor de risc suplimentar pentru sarcin\ `n sezonul cald.

~mbr\c\minte lejer\ Hainele largi care asigur\ circula]ia aerului, deschise la culoare, din ]es\turi naturale (bumbac, in, m\tase) sunt ideale pentru a le asigura gravidelor confort `n sezonul cald. Rochiile lejere, pantalonii [i bluzele largi vor aduce o briz\ de r\coare. Pentru ie[irile din zilele c\lduroase, nu uita]i p\l\riile cu boruri largi, care s\ acopere cât mai mult din fa]\. Totu[i, `n intervalul 12:00-16:00, gravidele ar trebui s\ evite pe cât posibil statul afar\. ~n aceast\ perioad\, radia]iile solare sunt foarte puternice.

Fotoprotec]ie maxim\ Pielea gravidelor este deosebit de sensibil\ la soare din cauza schimb\rilor hormonale [i pot ap\rea arsuri chir dup\ câteva minute de expunere la soare f\r\ m\suri de protec]ie. Cele mai vulnerabile zone sunt fa]a, bustul [i abdomenul. Pentru a v\ proteja corespunz\tor, aplica]i crem\ fotoprotectoare dermatocosmetic\ pe zonele expuse la soare de fiecare dat\ când ie[i]i din cas\. Este important s\ v\ proteja]i fa]a pentru a evita apari]ia „m\[tii de sarcin\”, adic\ acele pete maronii din jurul ochilor [i buzelor. De asemenea, când merge]i la plaj\, dar asta numai `nainte de ora 10:00 [i dup\ ora 16:00, utiliza]i crem\ fotoprotectoare cu SPF minimum 30, pe care trebuie s\ o aplica]i din cap pân\n picioare. Cu toate acestea, este indicat s\ evita]i expunerea direct\ la soare a sânilor [i abdomenului. Acoperi]i zonele respective cu bluze albe lejere sau e[arfe.

Hiperhidratare Femeile gravide au nevoie de hiperhidratare – 2,5 litri de ap\, `n medie, zilnic. Necesitatea unei hiperhidrat\ri va favoriza o toleran]\ mai bun\ la clima de var\.

Controale periodice Ca [i `n alte sezoane, gravida `[i va face controale periodice, analize de laborator, putând justifica inclusiv anumite ajust\ri ale dietei.

Maternitate

~ncurajarea al\pt\rii pte! Asocia]ia de Educa]ie Prenatal\ Asocia]ia Hands Across Romania

ZOOM pe la

Pentru a `ncuraja al\ptarea [i evitarea `nlocuirii laptelui matern cu substituen]i, Asocia]ia Hands Across Romania `n parteneriat cu Asocia]ia de Educa]ie Prenatal\ România implementeaz\ proiectul „ZOOM pe lapte”. Scopul: promovarea adopt\rii Legii privind marketingul substituen]ilor de lapte matern.

De ce avem nevoie de Legea substituen]ilor de lapte matern 4Promovarea submineaz\ al\ptarea `n câteva moduri: imaginile frecvente, cuvintele, numele [i asocierile cu anumite produse fac ca alimenta]ia artificial\ s\ par\ normal\, sigur\ [i echivalent\ cu al\ptarea. Dac\ un produs este u[or accesibil, i se face publicitate [i este frecvent promovat, atunci el va fi cump\rat [i folosit; dac\ o companie distribuie mostre gratuite, acestea vor fi folosite.

4 UNICEF [i OMS promoveaz\ al\ptarea ca un drept al copilului, `nscris `n Conven]ia cu privire la

Dreptul mamei de a decide hr\nirea copilului

drepturile copilului, art. 24. Legea privind marketingul substituen]ilor de lapte matern reglementeaz\ modul `n care aceste produse pot fi plasate `n pia]\ pentru a evita `nlocuirea laptelui matern cu substituen]i (acolo unde nu se impune). Substituirea laptelui matern are consecin]e de s\n\tate de la u[oare la grave, atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung (uneori chiar deces). Proiectul de lege privind marketingul substituen]ilor de

4Al\ptarea este un drept atât al copilului, cât [i al mamei [i, `n final, ea este cea care decide cum `[i va hr\ni copilul. Dac\ femeile vor fi expuse doar promov\rii comerciale [i vor primi doar informa]ii neadecvate despre hr\nirea

copilului, ele nu vor putea lua decizii informate. Crearea cadrului legislativ coerent va contribui `n mod semnificativ la un mediu de via]\ mai s\n\tos [i va avea cu siguran]\ un impact pozitiv asupra st\rii de s\n\tate a genera]iilor viitoare.

DESPRE HAR ȘI AEP Asocia]ia Hands Across Romania (HAR) este o organiza]ie non-

lapte matern se afl\ blocat `n

guvernamental\ care ac]ioneaz\ `ntre societatea civil\ [i institu]iile

Parlament de la sfâr[itul lunii

guvernamentale [i/sau sectorul privat, contribuind la dezvoltarea

decembrie 2011, semnaleaz\

comunit\]ii prin proiecte sociale, medicale [i culturale. HAR este membr\

Mihaela Sandu, coordonatorul

a Alian]ei pentru S\n\tate din România. Asocia]ia de Educa]ie Prenatal\

programului „Zoom pe Lapte” al

din România (AEP) promoveaz\ educa]ia prenatal\ bazat\ pe dovezi

Asocia]iei Hands Across Romania.

[tiin]ifice, pentru ca viitorii p\rin]i s\ devin\ [i mai informa]i pentru a asigura dezvoltarea armonioas\ a copiilor lor. AEP ofer\ profesioni[tilor din domeniul s\n\t\]ii, educa]iei informa]ii [i abilit\]i pentru a facilita consilierea cuplurilor care a[teapt\ sau care `[i doresc un copil.

Dosar estival

Re]et\ de vacan]\ L\sa]i copiii s\ se joace `n aer liber!

Cre[tere s\n\toas\. Dezvoltare armonioas\. Copil\rie fericit\ Alexandra Siru Psiholog – psihoterapeut Centrul de Diagnostic [i Tratament „Dr. Victor Babe[” {os. Mihai Bravu nr. 281, Sector 3, Bucure[ti Telefon 021/317.95.03 Fax 021/317.95.02

Jocul este cea mai bun\ modalitate de descoperire, experimentare [i `nv\]are pentru copii.

Amintirile [i experien]ele din perioada copil\riei constituie o baz\ pentru modul `n care adultul prive[te, abordeaz\ [i se adapteaz\ la via]\. Pe lâng\ dragostea [i ocrotirea p\rinteasc\ – amintiri atât de dragi ale copil\riei noastre – jocurile copil\riei ocup\ un loc important `n memoria noastr\. Câ]i dintre noi nu surâdem `nc\ atunci când ne aducem aminte de felul `n care ne jucam atunci când eram mici?

A cre[te fericit `nseamn\ a cre[te s\n\tos De curând, o prieten\ cu un b\ie]el de 4 ani `mi povestea cum `mpreun\ cu so]ul [i b\ie]elul au ie[it `n parc [i s-au jucat, p\rin]ii chiar „punându-se la mintea celui mic” – bucuria [i implicit fericirea celor trei este greu de descris `n cuvinte [i nu este nevoie de alte explica]ii,

pentru c\ orice p\rinte [tie acest lucru. Din momente ca acesta descris mai sus, viitorul adult `[i va aduce aminte c\ p\rintii l-au luat `n serios, l-au acceptat cu vârsta [i jocurile lui, l-au sprijinit, l-au `ncurajat, i-au dat aten]ie [i au petrecut timp de calitate cu el; toate acestea se vor traduce `n urm\toarele calit\]i `n via]a

adult\: siguran]\ de sine, `ncredere, o bun\ imagine de sine, curaj, ini]iativ\ etc. Surâsul adultului la amintirea copil\riei este un element esen]ial pentru echilibrul lui emo]ional; `nseamn\ c\ a crescut fericit, iar a cre[te fericit `nseamn\ a cre[te s\n\tos mental.

Dosar estival cre[te s\n\tos mental conduce la a fi un adult care se poate adapta eficient la realitate [i `[i poate crea o existen]\ armonioas\ [i fericit\.

Copilul `nva]\ din universul care-l `nconjoar\ Revenind la vârsta copil\riei [i la importan]a jocului `n aer liber, este necesar s\ se precizeze c\ impulsul natural al copilului este de a se l\sa absorbit [i de a `nv\]a din ceea ce `l `nconjoar\. Teoria jocului spune c\ toate felurile de `nv\]are, despre lucruri, despre oameni (inclusiv despre sine) [i despre obiceiuri sunt cuprinse `n joc. Jocul este, deci, cea mai bun\ modalitate de descoperire, experimentare [i `nv\]are la copiii pre[colari [i nu numai, iar dac\ se desf\[oar\ `n aer liber prezint\ avantajul de a descoperi, experimenta [i `nva]a despre natur\.

Cu mic, cu mare, la iarb\ verde Eu mi-aduc aminte cu drag de ie[irile la iarb\ verde cu p\rin]ii, de bucuria de a m\ sui `ntr-un copac, de curiozitatea cu care priveam fluturii, florile, p\s\rile, cerul, norii [i tot ce m\ `nconjura. Jocul `n aer liber, pe lâng\ toate avantajele fizice [i psiho-sociale, spre deosebire de jocul `n spa]ii `nchise – `ntre pere]ii casei, ai mall-ului etc. – se caracterizeaz\ prin mai mult\ diversitate [i ajut\ la „colorarea” amintirilor despre copil\rie, fiind una dintre cele mai bune modalit\ti de cre[tere [i dezvoltare armonioas\ a copiilor.

Cele mai importante beneficii ale jocului `n aer liber: 4`mbun\t\]irea cre[terii [i dezvolt\rii fizice 4dezvoltarea abilit\]ilor sociale (jocul `n aer liber ofer\ oportunitatea copiilor de a interac]iona cu al]i copii de aceea[i vârst\, mai mici sau mai mari sau chiar adul]i, au oportunitatea de a-[i face noi prieteni, `nva]\ reguli de joc `n comun, `nva]\ reguli de compotament `n grupul de copii sau `n natur\ etc., preg\tindu-se astfel pentru via]a social\) 4reduce stresul [i cre[te `ncrederea atât `n sine, cât [i `n ceilal]i 4dezvolt\ abilit\]i perceptuale [i `nva]\ despre lume 4dezvolt\ gândirea creatoare, imagina]ia

Libertate [i spontaneitate Jocul `n aer liber ofer\ mai mult\ libertate decât joaca `n cas\; acas\ nu po]i trop\i, chiui, striga pentru c\ deranjezi vecinii. Astfel, jocul `n aer liber stimuleaz\ manifestarea liber\ [i spontan\ a copiilor, cu mai pu]ine reguli sau reguli mai pu]in rigide [i constrâng\toare. S\ la[i copilul s\ se manifeste spontan [i liber pe cât posibil `nseamn\ s\ `i stimulezi dezvoltarea propriilor resurse; a-i spune mereu s\ fac\ lini[te, s\ fie cuminte, s\ stea la locul lui este sinonim cu inhibarea, iar inhibarea spontaneit\]ii copil\riei este premisa pentru tulbur\rile emo]ionale [i problemele de adaptare de mai târziu. Cu ajutorul sim]urilor copilul descoper\ `n natur\ forme, dimensiuni, culoare, miros, gust, sunet, ceea ce pe de o parte ajut\ la cunoa[terea [i `n]elegerea mediului natural `nconjur\tor, dar – ceea ce e mai important de atât – este c\ stimuleaz\ dezvoltarea gândirii creatoare.

Dosar estival Adaptare la via]\ ~n interac]iunea cu mediul `nconjur\tor, copilul cap\t\ cuno[tin]e mult mai u[or, `[i dezvolt\ atitudini, abilit\]i [i conexiunea cu mediul natural

ca o premis\ pentru adaptarea la mediul social. ~n interac]iunea cu mediul, copilul `[i dezvolt\ sentimente de empatie fa]\ de alte fiin]e vii

~nva]\ despre ploaie, anotimpuri, natur\ Observarea mediului natural de c\tre copil `l poate ajuta s\ `n]eleag\ lucruri care altfel, la modul abstract, ar fi mai dificil de `n]eles: ce este ploaia, ce sunt anotimpurile, poate `nv\]a mai u[or culorile pentru c\ le va asocia cu diferite aspecte ale naturii (cerul e albastru, macul e ro[u, frunza e verde etc.); poate `nv\]a altruismul luând un fruct dintr-un copac care nu `i cere

nimic `n schimb, dar va `nv\]a [i utilitatea, pentru c\ un copac trebuie `ngrijit pentru a da fructe mai s\n\toase [i exemplele pot continua. Prin anotimpuri copilul poate `n]elege foarte bine trecerea genera]iilor [i faptul c\ exist\ o vârst\ a cre[terii, o vârst\ a roadelor [i un moment `n care toate se vor transforma.

sau forme de via]\. Poate dezvolta atitudine de respect fa]\ de el `nsu[i, fa]\ de alte persoane, fa]\ de comunitate [i fa]\ de natur\.

Dasc\l `n]elept Natura este un dasc\l `n]elept pentru copii [i `n afara faptului c\ `i ajut\ s\[i achizi]ioneze cuno[tin]e [i s\-[i dezvolte abilit\]i, `i preg\te[te pentru via]\, pentru c\ natura `nseamn\ via]\ `n cele mai autentice forme ale ei.

Copiii nu stau suficient afar\

STUDIU:

n studiu efectuat de Funda]ia Prais, pe un e[antion de 9.000 de copii cu vârste `ntre 4 [i 5 ani,

arat\ c\ pre[colarii nu se joac\ suficient de des afar\. Circa jum\tate dintre copiii pre[colari nu au nici m\car o ocazie pe zi de a se juca `n aer liber. Mi[carea „{i eu tr\iesc s\n\tos” – SETS, ini]iat\ de Funda]ia Prais, `[i propune prin crearea a 100 de „Cluburi SETS – mi[care [i distrac]ie!” prevenirea obezit\]ii infantile [i promovarea unui stil de via]\ s\n\tos `n cadrul familiilor din România. Potrivit

psihologilor, medicilor, educatorilor implica]i `n SETS, copiii trebuie s\ efectueze zilnic activit\]i fizice: 10 minute de gimnastic\ diminea]a `n fa]a ferestrei, o plimbare `n mers rapid sau cu rolele, cu bicicleta, 30 de minute de joac\ cu mingea sau o alergare u[oara. Informa]ii suplimentare despre Cluburile SETS [i despre un stil de via]\ s\n\tos g\si]i pe www.sets.ro.

Dosar estival

Soarele, prieten

sau du[man? Peste 90% dintre cancerele de piele sunt cauzate de arsuri solare

Societatea Român\ de Medicin\ Estetic\ [i Dermatologie Cosmetic\ [i Chirurgical\

sunt periculoase pentru pielea Razele soarelui – ultravioletele A (UVA) [i B (UVB) e, `n timp ce UVA p\trund mai intens mai neprotejat\. UVB cauzeaz\ arsuri solare Ambele declan[eaz\ cancere nire. b\trâ foto`m adânc `n piele [i sunt responsabile de agresiv\ form\ de cancer cutanat. cutanate, inclusiv melanom malign – cea mai este 90% dintre cancerele de piele sunt cauzate de expunerea excesiv\ la soare [i f\r\ protec]ie adecvat\. Radia]iile ultraviolete produc muta]ii care duc la apari]ia melanomului. Riscul de melanom se dubleaz\ dac\ o persoan\ a suferit mai mult de cinci arsuri solare pân\ la 18 ani. Expunerea intempestiv\ la soare, exact cum fac românii care se pr\jesc `n week-end-uri la mare, cre[te semnificativ posibilitatea de a dezvolta melanom malign. De asemenea, toate persoanele care au mai mult de 50 de aluni]e sunt vulnerabile la dezvoltarea unui melanom.

Un alt factor de risc major

care nu fac asta. Riscul celor care se

pentru apari]ia melanomului este

bronzeaz\ la solar este, de

solarul. Bronzarea la solar este la fel

asemenea, de 2,5 ori mai mare s\

de periculoas\ pentru s\n\tate ca

fac\ un carcinom scuamos, respectiv

fumatul sau consumul de droguri.

de 1,5 ori mai mare s\ dezvolte un

Persoanele care stau la solar

carcinom bazocelular, se precizeaz\

periodic prezint\ un risc cu 74% mai

`ntr-un studiu al Funda]iei de Cancer

mare s\ fac\ melanom decât cele

Cutanat (Skin Cancer Foundation).

4Cancerul de piele ucide `n fiecare an peste un milion de oameni `n `ntreaga lume.

4Un om din 55 poate face melanom de-a lungul vie]ii. De[i reprezint\ doar 5% din totalul cazurilor de cancer cutanat, melanomul malign este responsabil de 75% din totalul deceselor. Depistat `n faz\ incipient\, melanomul poate fi vindecat 100%. Singura [ans\ de vindecare `n cazul apari]iei unui melanom malign este diagnosticarea `n timp util [i excizarea prompt\ a leziunii periculoase.

Dosar estival Cum, când [i cât st\m la plaj\ Arsurile solare cu b\[ici sunt cele mai grave leziuni provocate de soare. Ele rezult\ din expunerea excesiv\ la soare, iar melanoamele apar cu cea mai mare frecven]\ la indivizii care au tr\it aceast\ experien]\. Arsurile solare provoac\ distrugeri ireversibile pielii,

indiferent când au avut loc, dar cu cât omul e mai tân\r cu atât riscul este mai mare. Pentru a reduce aceste riscuri respecta]i urm\toarele reguli: 4A sta la plaj\ `nseamn\ protec]ie, protec]ie, protec]ie! 4Expune]i-v\ la soare numai `nainte de ora 10:00 [i dup\ ora 16:00, când intensitatea

Mare aten]ie la copii! Copiii trebuie `ntotdeauna proteja]i de soare, deoarece orice arsur\ solar\ la vârste mici cre[te probabilitatea apari]iei unui melanoma mai târziu `n via]\. O arsur\ solar\ cu b\[ici produs\ o dat\ `n copil\rie sau adolescen]\ dubleaz\ riscurile unei persoane de a dezvolta un melanom. Recomand\ri privind expunerea la soare a copiilor: 4Copiii trebuie `ntotdeauna proteja]i de soare cu `mbr\c\minte adecvat\, p\l\rii, fotoprotectoare din game pediatrice. 4Copiii [i adolescen]ii ar trebui s\ poarte costume de baie cu fibr\ fotoprotectoare. 4Pentru copiii peste 3 ani, plaja este permis\ numai `nainte de ora 10.00 [i dup\ ora 16.00. 4Plaja este interzis\ copiilor sub 2 ani. 4Educa]ia privind protec]ia solar\ trebuie s\ `nceap\ din copil\rie.

radia]iilor ultraviolete se reduce! 4Utiliza]i produse fotoprotectoare care s\ filtreze `n egal\ m\sur\ UVA [i UVB! 4Re`nnoi]i frecvent aplicarea cremei fotoprotectoare când v\ afla]i pe plaj\ [i de fiecare dat\ dup\ ce ie[i]i din ap\!

Aluni]e Aluni]ele active, adic\ acelea care prezint\: modific\ri de form\ (asimetrice), margini neclare, modific\ri de culoare (dou\ sau mai multe nuan]e), modific\ri de m\rime (peste 6 mm), trebuie monitorizate periodic, deoarece exist\ riscul de a se transforma `n cancer de piele. To]i cei cu aluni]e atipice, ciudate [i nu numai trebuie s\ consulte periodic un dermatolog pentru monitorizarea evolu]iei aluni]elor. Momentul cel mai bun pentru controlul aluni]elor este `nainte de a pleca `n vacan]a de var\.

{tia]i c\... 4Razele ultraviolete au o intensitate mai mare la munte decât pe litoral. 4Riscul de cancer cutanat scade semnificativ când te protejezi de soare [i consul]i cu regularitate un medic dermatolog care s\ supravegheze leziunile suspecte. Cu cât pielea este mai deschis\ la culoare cu atât este mai mare riscul de a dezvolta un cancer cutanat. Pigmentul care d\ culoarea pielii se nume[te melanin\. Pielea se clasific\ `n [ase fototipuri `n func]ie de culoare, de la deschis la `nchis. Fototipul 1 este foarte alb, se arde cu u[urin]\ [i nu se bronzeaz\ niciodat\. Fototipul 2 este de asemenea deschis, se arde u[or [i se bronzeaz\ minimal. Fototipul 3 este `ntrucâtva mai `nchis la culoare, uneori se arde, apoi se bronzeaz\. Fototipul 4 este mai `nchis, se arde rar [i `ntotdeauna se bronzeaz\ rapid. Fototipul 5 este cafeniu, se bronzeaz\ rapid [i se arde rar. Fototipul 6 este negru, nu se arde niciodat\.

4 4

Dosar estival

Mica farmacie de acas\ [i trusa medical\ de vacan]\ S\n\tatea este un dar divin, pe care ni-l dorim cu to]ii. Aspir\m s\ fim s\n\to[i [i s\ nu ne `mboln\vim. Din p\cate, sunt multe situa]ii `n care pierdem temporar sau chiar permanent acest dar nepre]uit. Sigur c\ `n aceste cazuri trebuie s\ apel\m la medic [i implicit la medicamente. Dr. Daniela {tef\nescu Medic primar medicin\ de familie Medic formator medicin\ de familie Vicepre[edinte Societatea Na]ional\ de Medicina Familiei

neori medicul nu ne este accesibil, alteori sunt situa]ii minore pe care le putem rezolva singuri, cu ajutorul medicamentelor din cas\.

~n orice cas\ trebuie s\ existe o mic\ farmacie, la care s\ apelel\m `n caz de urgen]\. Care sunt preparatele farmaceutice necesare? Când trebuie s\ le folosim?

Unde este bine s\ p\str\m aceste medicamente? Este bine s\ ne trat\m singuri? Sunt `ntreb\ri la care voi `ncerca s\ v\ r\spund.

Medicamente pentru febr\, cefalee, grea]\, diaree… Farmacia de acas\ va cuprinde preparate necesare `n diverse situa]ii patologice: febr\, cefalee, rinoree, disfagie, diaree, grea]\, traumatisme etc. Obligatoriu antitermice/antialgice, sub form\ de comprimate, sirop [i supozitoare cu dozaj corespunz\tor vârstei, necesare `n special `n caz de febr\. Termometrul este absolut necesar m\sur\rii temperaturii corpului. Mai ales dac\ `n famile sunt copii,

p\rin]ii trebuie s\ [tie ce valoare are febra, cât [i timpul `n care scade dup\ administrarea unui medicament. Modul cum se

administreaz\ medicamentele pentru copii [i dozele corespunz\toare trebuie cunoscute de c\tre p\rin]i, pentru a nu avea consecin]e nepl\cute. Pe lâng\ antitermice/antialgice `n dul\piorul de medicamente mai trebuie s\ existe: antiacide, antispastice, antitusive, laxative, pic\turi nazale. Comprese sterile, fa[\, alcool medicinal, diver[i dezinfectan]i, leucoplast, necesare pentru traumatisme.

Dosar estival Plantele medicinale (ment\, tei, sun\toare, mu[e]el, g\lbenele) ne sunt de real folos. Ele pot `nlocui cu succes unele medicamente, mai ales dac\ acestea ne lipsesc din mica noastr\ farmacie.

Aparate medicale Pentru persoanele care sufer\ de boli cronice, care necesit\ monitorizare permanent\, sunt binevenite diverse aparate medicale: tensiometrul (hipertensiune arterial\), glucometru (diabet zaharat). Aceste aparate nu au

Aten]ie la depozitare [i valabilitate! Depozitarea medicamentelor trebuie s\ se fac\ `n locuri greu accesibile copiilor, `n mediu uscat [i r\coros, unele chiar la frigider. Mare aten]ie trebuie s\ ave]i la termenul de valabilitate a medicamentelor. Medicamentele sub form\ de pulberi ce necesit\ reconstituire au un termen limitat de valabilitate dup\ preparare. P\stra]i cutia medicamentului pentru a vedea data expir\rii. Verifica]i periodic [i arunca]i-le pe cele expirate. ~nlocui]i medicamentele expirate sau utilizate. Nu [ti]i niciodat\ când ve]i avea nevoie de ele.

un cost foarte ridicat [i pot fi de mare folos. Medicul curant sau alt personal medical poate instrui pacientul asupra modului de utilizare [i a atitudinii de urmat `n caz de necesitate. Aparatul de aerosoli este

util `n familiile care au copii. Solu]iile de nebulizare pot fi un mijloc terapeutic u[or de folosit [i acceptat de c\tre cei mici, `n anumite afec]iuni respiratorii. Instruirea p\rin]ilor de c\tre medicii curan]i ai copiilor este obligatorie.

Sfaturi privind automedica]ia Apela]i la trusa medical\ de acas\ pentru rezolvarea primelor semne de boal\, consultând apoi de urgen]\ medicul dumneavoastr\. Nu v\ trata]i singuri cu sfaturi preluate de la prieteni, internet etc. Fiecare individ manifest\ boala `ntr-un mod particular, propriu, medicul fiind cel care va stabili diagnosticul [i tratamentul necesar. Dozele de medicament sunt calculate `n func]ie de vârst\ [i greutate. Deci tratamentul este diferit de la o persoan\ la alta. Fiecare familie trebuie s\ fie con[tient\ de necesitatea existen]ei dul\piorului cu medicamente. Con]inutul lui trebuie adaptat dup\ nevoile personale [i poate fi sugerat de c\tre medicul curant.

Trusa de c\l\torie Dac\ pleca]i `n c\l\torie, nu uita]i s\ lua]i cu dumneavoastr\ o mic\ parte din farmacia de acas\. Câteva tablete, din fiecare medicament pe care `l considera]i util `n deplasarea voastr\, sunt suficiente. Al\turi de ele, comprese sterile, fa[\, plasturi, dezinfectante. Creme de protec]ie solar\, spray anti]ân]ari, creme antialergice sunt necesare, mai ales dac\ ne deplas\m `n Delt\. Dac\ suntem suferinzi de boli cronice este bine ca s\ avem tot timpul `n geant\ sau borset\ câteva tablete din medica]ia permanent\. Ne pot fi de ajutor `n anumite situa]ii.

Dosar estival

Ghid pentru c\l\toriile `n str\in\tate Ministerul S\n\t\]ii

Fiecare cet\]ean român, `n momentul deplas\rii `n str\in\tate are obliga]ia de a de]ine o asigurare medical\! ~naintea efectu\rii c\l\toriei, cet\]enii români sunt sf\tui]i s\ se intereseze asupra situa]iei medicale din ]ara de destina]ie!

Asigurare, card de s\n\tate, vaccinuri

Recomand\ri, norme de igien\ 4Pentru spa]iul UE nu exist\ norme

creme cu factor ridicat de protec]ie

diferite de igien\ fa]\ de cele existente `n

solar\!

România.

turistic, este necesar\

4}ine]i cont de caracteristicile climatice

4Sp\la]i-v\ des mâinile cu ap\ [i

`ncheierea, `n prealabil, a unei

din ]ara de destina]ie. De exemplu, `n

4Acorda]i aten]ie deosebit\

asigur\ri `n România.

Grecia, temperaturile ridicate care

4~n cazul deplas\rilor `n scop

4~n cazul `n care c\l\tori]i pe

dep\[esc frecvent 40 C, `n perioada de

teritoriul statelor membre

var\, pot provoca arsuri solare, insola]ii,

UE/SEE procura]i-v\, `nainte

deshidratare [i, uneori, accidente

de deplasare, Cardul european de asigur\ri sociale de s\n\tate! O asigurare privat\ nu poate fi considerat\

vasculare. ~n ]\rile nordice, umiditatea este mare, iar temperaturile sunt mult mai sc\zute decât `n România. Exist\ pericolul producerii de furtuni de nisip `ndeosebi `n Africa. ~n unele state au loc

un `nlocuitor al Cardului

schimb\ri bru[te de temperatur\ `ntre zi

European, ci doar un mijloc

[i noapte.

complementar de asigurare a

4Purta]i haine u[oare, de culoare

accesului direct la anumite

deschis\ [i ave]i `n permanen]\ capul

servicii medicale.

4Asigura]i-v\ c\ `n zona unde urmeaz\ s\ c\l\tori]i nu e

acoperit!

4Be]i mult\ ap\ pentru a evita deshidratarea!

nevoie de vaccinuri. Pentru

4Evita]i zonele foarte aglomerate [i

informa]ii cu privire la tipurile

expunerea `ndelungat\ la soare! Folosi]i

de vaccinuri care trebuie

Bolnavi cronici

efectuate, adresa]i-v\ Institutului Na]ional de S\n\tate Public\ - Centrul Na]ional de Supraveghere [i Control al Bolilor Transmisibile.

s\pun!

alimenta]iei! Aten]ie la alimentele u[or alterabile! Nu consuma]i alimente/produse de la vânz\torii ambulan]i! Consuma]i doar fructe [i legume bine sp\late!

4Nu consuma]i ap\ de la robinet, din fântâni sau din râuri! Consuma]i numai ap\/sucuri `mbuteliate!

4Proteja]i-v\ de `n]ep\turile insectelor care pot transmite boli! Folosi]i aparate/plase `mpotriva insectelor sau, dup\ caz, creme/spray-uri speciale!

4Feri]i-v\ de infec]ii! Evita]i s\ merge]i descul]i!

4Evita]i sc\ldatul `n lacuri, râuri! 4~n anumite zone din America de Sud [i Africa se `nregistreaz\ boli ca febra galben\, febra dengue, holer\ [i malarie!

~n cazul `n care urma]i un tratament medicamentos, lua]i cu dumneavoastr\ re]eta prescris\ de medic. Interesa]i-v\ dac\ medicamentele prescrise de medic nu sunt interzise `n ]ara `n care v\ deplasa]i. Lua]i doar cantit\]ile necesare pentru uzul personal. Este recomandat ca medicamentele sau alte produse farmaceutice s\ fie declarate la intrarea `n ]ara de destina]ie sau de tranzit. Pentru intrarea pe teritoriul unui stat cu anumite produse medicinale poate fi necesar\ aprobarea autorit\]ilor locale. Lua]i `n calcul c\ antibioticele se elibereaz\ pe baz\ de prescrip]ie medical\.

Dosar estival

Diareea c\l\torului Gastroenteritele acute estivale Dr. Daiana C\r\[el Medic specialist gastroenterologie Re]eaua privat\ de s\n\tate REGINA MARIA Call-center: 0219268

Virusurile [i bacteriile sunt cele mai frecvente cauze ale gastroenteritelor estivale. Acestea sunt foarte contagioase [i se pot transmite prin consumul de ap\ sau alimente contaminate. Dar `n pân\ la 50% din cazuri agentul infec]ios care a determinat boala nu poate fi identificat. Gastroenterita acut\ este cauzat\ de obicei de agen]i infec]io[i. Diareea se produce prin aderen]\, invazie a mucoasei, produc]ie de enterotoxine [i/sau citotoxine. Aceste mecanisme duc la secre]ie crescut\ de fluid [i/sau absorb]ie sc\zut\. Se produce astfel un con]inut crescut de fluid `n lumen care nu poate fi reabsorbit adecvat ducând la deshidratare [i pierdere de electroli]i [i nutrien]i.

Bolile diareice pot fi clasificate `n:

4diaree osmotic\ – `nc\rc\tur\ osmotic\ mare `n lumenul intestinal cauzat\ de aportul excesiv sau de absorb]ia diminuat\, 4diaree inflamatorie – mucoasa intestinului e inflamat\, 4diaree secretorie – cre[te activitatea secretorie, 4diaree motorie – motilitatea intestinal\ e afectat\.

Virusuri, bacterii [i parazi]i Virusurile implicate `n apari]ia gastroenteritelor sunt: 4norovirus (familia Caliciviridae) – responsabil pentru 5-17% din gastroenteritele la adulti, 4rotavirus – mai frecvent la copii pân\ `n 5 ani 4adenovirusuri, parvovirusuri, astrovirusuri. Gastroenteritele cauzate de virusuri sunt cel mai frecvent autolimitate (dureaz\ 1-2 zile). Bacteriile cauzeaz\ diaree prin infectarea mucoasei stomacului [i intestinului. 4Stafilococul auriu produce o toxin\ care este cauza intoxica]iei cu mâncare.

Dosar estival 4Escherichia coli poate cauza complica]ii severe (E.coli O157: H7 poate da `n 10% din cazuri sindrom hemolitic uremic, dizenterie [i purpur\ trombotic\ trombocitopenic\). 4Salmonella se transmite prin ap\ sau mâncare contaminat\ sau prin manipularea c\rnii proaspete de pas\re. 4Campylobacter se transmite prin consum de carme de pui crud\ sau insuficient preparat\, lapte nepasteurizat, animale de companie (prin contactul cu materiile fecale infectate); nu se

SIMPTOME Simptome comune ale gastroenteritelor: 4febr\ u[oar\ 37,7 grade C 4grea]\ +/- v\rs\turi 4diaree u[oar\/moderat\ 4balonare/crampe abdominale dureroase

transmite de la om la om.

4Shigella se transmite de la om la om; este prezent\ `n scaunele diareice `n timpul perioadei bolii, dar [i 1-2 s\pt\mâni dup\ contactarea bolii; se transmite [i din apa de piscin\ contaminat\. Cei mai frecven]i parazi]i [i protozoare sunt: 4Giardia, care se transmite prin consum de ap\ contaminat\ cu fecale de animale (din lacuri, râuri, piscin\). 4Cryptosporidium, cu transmitere fecal-oral\ interuman\, om-animal.

Simptome de alarm\ ale gastroenteritelor: 4sânge `n v\rs\tur\ sau scaun 4v\rs\turi care dureaz\ mai mult de 48h 4febr\ peste 40 grade C 4durere abdominal\ cvasipermanent\ 4deshidratare: sl\biciune, ame]eal\, hipostenurie – anurie, piele uscat\, gur\ uscat\, absen]a transpira]iei [i a lacrimilor (mai ales la copii)

Diagnostic Pentru a stabili diagnosticul, medicul are `n vedere: istoricul bolii (dac\ au ap\rut simptome similare la al]i membri ai

familiei); durata, frecven]a [i descrierea aspectului scaunelor; dac\ pacientul poate tolera fluide oral; frecven]a mic]iunilor; sc\dere ponderal\; sincop\; c\l\torii recente (pot sugera infec]ia cu E.coli sau parazi]i sau norovirus); expunerea la iritan]i sau toxice (`not `n ape contaminate, consum de ap\ de izvor, ceea ce poate sugera infec]ia cu Giardia); obiceiuri alimentare, stocarea alimentelor (consum de carne crud\ sau alimente nerefrigerate); administrarea de antibiotice.

Simptomele cauzate de toxinele bacteriene apar `n 2-6 ore `n cazul Stafilococului auriu, 8-10 ore Clostridium, 12-72 ore Salmonella. Examenul fizic (inclusiv tu[eul rectal) [i testele de laborator (hemoleucogram\, electroli]i, teste func]ionale renale, coproculturi, coproparazitologic, test hemoragii oculte) sunt necesare pentru diagnosticul diferen]ial cu: apendicit\, boli ale vezicii biliare, pancreatit\, diverticulit\, boli inflamatorii intestinale.

Dosar estival Rehidratarea — principalul tratament Tratamentul este centrat pe rehidratare. Cum `n majoritatea cazurilor gastroenteritele sunt cauzate de virusuri, `nlocuirea fluidului pierdut prin diaree [i v\rs\turi ajut\ organismul s\ se recupereze [i s\ `nl\ture infec]ia. Cantit\]i mici de lichide clare oferite la interval de 5-10 minute pot fi suficiente s\ asigure necesarul de fluid organismului [i s\ previn\ internarea `n spital pentru administrarea intravenoas\

Regimul alimentar ~n cazul gastroenteritelor, dieta cuprinde `n primele 24 de ore de la declan[area bolii numai lichide clare. Dup\ 24 de ore f\r\ v\rs\turi, dieta solid\ const\ `n: banane, orez, m\r copt, pâine pr\jit\ [i apoi progresiv alimente dup\ toleran]a individual\. Poate ap\rea o intoleran]\ temporar\ la lactoz\, de aceea laptele dulce trebuie evitat.

M\suri preventive `n timpul c\l\toriilor: n

n n

Evita]i legume crude, pe[te, carne, lactate neprocesate, fructe cu coaj\, ap\ de la robinet, ghea]\, alimente cump\rate pe strad\ Consuma]i: alimente g\tite, servite fierbin]i, b\uturi `mbuteliate, ap\ fiart\ 3-5 min. Folosirea preventiv\ a unei singure doze de antibiotic este eficient\ `n 90% din cazuri; este recomandat\ doar la persoane cu imunitate sc\zut\, cu alte boli semnificative sau `n cazul c\l\toriilor `n zone cu risc crescut de `mboln\viri.

de fluid. Lichidele clare nu includ b\uturi carbogazoase, dar cola este de obicei bine tolerat\. Se pot prescrie antiemetice `n cazul v\rs\turilor incoercibile. Antidiareice (loperamide hydrochloride sau atropin\) nu se prescriu dac\ infec]ia este asociat\ cu o toxin\ ce cauzeaz\ diareea. Sunt recomandate preparate probiotice pentru refacerea florei intestinale alterate.

Antibioticele sunt prescrise dac\ bacterii sau parazi]i sunt identifica]i la testele de laborator. Antibioticele nu se prescriu pentru tratarea infec]iilor virale.

Durata bolii Netratat\, diareea tipic dureaz\ 3-5 zile. Dar 20% din pacien]i au simptome suficient de severe `ncât s\ necesite repaus la pat [i tratament medical. ~n 10% din cazuri, boala dureaz\ peste 1 s\pt\mân\. Pentru un adult imunocompetent, boala nu este amenin]\toare de via]\, dar la vârste extreme (copii, b\trâni) sau la persoane imunocompromise pot ap\rea complica]ii severe, mai ales `n cazul deshidrat\rii.

Dosar estival

Apa trece, bolile r\mân Pericole în piscin\ Otita extern\

Odat\ cu venirea sezonului cald cre[te foarte mult num\rul cazurilor de otit\ extern\, aceasta devenind cea mai frecvent\ patologie `ntâlnit\ `n cabinetele ORL `n timpul verii.

Dr. Daniel Mirea Medic primar ORL Doctor `n [tiin]e medicale Sec]ia ORL, Spitalul Universitar de Urgen]\ Elias

Cum apare otita de bazin Pentru a `n]elege mecanismul de apari]ie a otitei externe, câteva aspecte anatomice [i fiziologice merit\ men]ionate. Otita extern\ reprezint\ inflama]ia conductului auditiv extern, acel canal care face leg\tura dintre

Otita extern\ poate ap\rea [i prin cur\]area excesiv\ a

pavilionul auricular [i membrana

cerumenului auricular cu ajutorul be]i[oarelor, când se pot

timpanic\. Conductul auditiv extern

produce mici leziuni ale peretelui conductului auditiv extern ce

este acoperit cu piele care con]ine

pot reprezenta por]i de intrare pentru germenii patogeni. Cei

glande ce secret\ cerumenul.

mai frecven]i agen]i patogeni care pot genera otite externe sunt:

Cerumenul reprezint\ produc]ia

Pseudomonas Aeruginosa [i Stafilococul auriu.

natural\ a urechii, rolul acestuia fiind de barier\ de protec]ie `mpotriva germenilor. O alterare a calit\]ii sau a cantit\]ii de cerumen poate afecta protec]ia conductului auditiv extern, favorizând infec]iile. O astfel de situa]ie se `ntâmpl\ `n condi]ii de mediu cald [i umed, când calitatea cerumenului este modificat\. De aceea, `n mod clasic, otita extern\ mai este numit\ [i otita de bazin sau otita de piscin\.

Simptomatologie [i diagnostic Pacien]ii cu otit\ extern\ pot prezenta unul sau mai multe din urm\toarele simptome: - otalgie (durere `n ureche); ap\sarea tragusului este dureroas\, - ureche `nfundat\, - prurit (senza]ie de mânc\rime `n ureche). Diagnosticul de otit\ extern\ este u[or de stabilit. Examinarea conductului auditiv extern de c\tre medic cu ajutorul otoscopului poate pune `n eviden]\ congestia acestuia, secre]ii abundente. Este bine ca examinarea s\ fie f\cut\ dup\ o atent\ aspirare a secre]iilor din conduct. Acest lucru este important, deoarece trebuie examinat\ membrana timpanic\ pentru a exclude diagnosticul de otit\ medie.

Dosar estival Tratament local ~n lipsa tratamentului, otita extern\ poate evolua spre complica]ii, cum ar fi extensia infec]iei la nivelul pavilionului auricular, determinând pericondrita auricular\, sau la nivelul ganglionilor sateli]i, determinând adenite inflamatorii. ~n majoritatea cazurilor, tratamentul este topic, local. El const\ `n utilizarea de pic\turi auriculare care con]in antibiotic, eventual `n asociere cu un antiinflamator de tip cortizonic. Antibioticele de tipul fluorochinolonelor par a fi mai eficiente decât cele din clasa aminoglicozidelor. ~n anumite situa]ii `n care congestia important\ a conductului auditiv nu permite instilarea de pic\turi, este recomandat\ introducerea unor me[e auriculare peste care se vor picura solu]iile amintite anterior. Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare [i analgetice per os. Antibioticele sistemice sunt rareori indicate, de regul\ `n formele severe. Prevenirea apari]iei otitelor externe se poate face prin evitarea cur\]\rii excesive a conductului auditiv extern, prin scoaterea apei din ureche dup\ baie `n piscin\, eventual asociat\ cu instilarea `n ureche de pic\turi acidofile.

Conjunctivita de bazin Mul]i tineri [i adolescen]i sunt dornici `n zilele c\lduroase s\ mearg\ la piscin\, [trand, parcuri acvatice, prezente toate `n marile ora[e. Ar trebui `ns\ s\ [tim care sunt riscurile la care suntem supu[i atunci când ne bucur\m de aceast\ pl\cere.

Dr. Ramona Barac Medic primar oftalmolog Spitalul Clinic de Urgen]e Oftalmologice Bucure[ti Clinica Retina Asistent universitar UMF „Carol Davila” Bucure[ti

ri Sfatu

Nu face]i baie `n b\l]ile, lacurile neamenajate din jurul marilor ora[e! Evita]i piscinele foarte aglomerate [i prost `ntre]inute! Obligatoriu, folosi]i ochelarul de `not! Nu `nota]i cu ochii deschi[i `n ap\! Dup\ fiecare baie face]i du[ [i sp\la]i bine ochii! Dac\ ave]i conjunctivit\ nu frecventa]i piscinele, deoarece `i pute]i infecta [i pe ceilal]i!

Boal\ ocular\ foarte contagioas\ Lacurile, b\l]ile neamenajate, piscinele prost `ntre]inute nu ar trebui s\ ne atrag\, deoarece pe perioada verii, din

la alta [i poate afecta serios activit\]ile zilnice. Reprezint\ inflama]ia acut\ a conjunctivei [i este dat\ de o chlamydie

cauza temperaturilor ridicate, anumite microorganisme, adenoviru[i, chlamydii se `nmul]esc excesiv `n apele netratate cu clor [i pot afecta grav s\n\tatea celer care vin `n contact cu ele. Multe boli dermatologice, digestive, dar [i oculare foarte grave, acute, care trec greu dup\ multe s\pt\mâni de tratament, pot fi luate dup\ o singur\ baie. Una dintre bolile cu care ne putem alege dup\ o baie `n ap\ infestat\ este conjunctivita. Conjunctivita de piscin\ este o boal\ ocular\ grav\, foarte contagioas\, ce se transmite u[or de la o persoan\

care se dezvolt\ `n medii umede la temperaturi ridicate. Pacientul prezint\ edem palpebral, hiperemie conjunctival\ intens\ cu foliculi palpebrali, adenopatie preauricular\, senza]ie de corp sr\in `n ochi, secre]ie lacrimal\ abundent\, vederea poate fi afectat\ dac\ apare [i keratit\. Aceste semne [i simptome pot dura o lun\. Tratamentul trebuie prescris cât mai repede de c\tre un medic oftalmolog. Exist\ [i piscine cu ap\ clorinat\ excesiv; `n aceast\ situa]ie apare o irita]ie conjuncival\ deranjant\, senza]ie de mânc\rime, nevoia de a clipi des.

Dosar estival

Fructele verii

izvor de vitamine [i minerale Exist\ o serie de alimente sau grupe de alimente asupra c\rora nutri]ioni[tii emit teorii pro [i contra. C창nd vine `ns\ vorba de fructe, exist\ unanimitate: fructele sunt o bogat\ surs\ de s\n\tate [i energie. De asemenea, ele ajut\ la pierderea rapid\ a excesului ponderal, pentru c\ au `n compozi]ie nutrien]ii vitali de care organismul are nevoie. Lector univ. dr. Lygia Alexandrescu Nutri]ionist acreditat CIO Centrul Natural Silhouette 021/317.43.41

Proaspete sunt cele mai bune Fructele de sezon care `ncep s\ inunde pie]ele trebuie consumate din abunden]\ `n aceast\ perioad\ fie c\ vrem s\ sl\bim, fie s\ ne men]inem silueta sau pur [i simplu s\ ne re`nc\rc\m organismul cu nutrien]i dup\ lunile reci care

abia s-au l\sat convinse s\ plece. Consumate de preferin]\ proaspete sau sub form\ de compoturi f\r\ zah\r, ca gustare `ntre mese sau ca mic dejun, fructele con]in ap\, sunt s\race `n gr\simi, con]in proteine vegetale [i se remarc\

Iat\ c창teva motive care ar trebui s\ ne stimuleze apetitul pentru fructe: l Reprezint\ cel mai natural aliment, con]in o mare cantitate de ap\ de care organismul are at창ta nevoie, sunt bogate `n fibre, stimuleaz\ memoria, nu con]in LDL (colesterol r\u), previn [i vindec\ o serie de afec]iuni [i nu `n ultimul r창nd sunt delicioase [i `]i dau o stare de bine dup\ ce le consumi.

prin cantitatea mare de zaharuri naturale (glucoz\ [i fructoz\). Sunt bogate `n vitamine hidrosolubile (tiamina, riboflavina, acid ascorbic), `n substan]e minerale (potasiu, sodiu, calciu, fosfor, fier, iod), dar [i enzime [i fibre cu rol important pentru o digestie corect\. Fructele au ac]iune anticancerigen\, sunt revigorante [i tonific\ organismul. De multe ori ne `ntreb\m [i care este modul de ac]iune specific al fructelor de sezon la nivelul organismului nostru. S\ le prezent\m pe fiecare `n parte.

Dosar estival C\p[unile Con]in o cantitate mare de vitamina C, B1, B6, antioxidan]i [i acid folic. Vitaminele B sunt utile `n regenerarea ]esuturilor, iar acidul folic men]ine unghile [i p\rul s\n\toase. Mai mult, acidul folic este recomandat gravidelor pentru dezvoltarea f\tului. Vitamina C men]ine pielea s\n\toas\ [i are un rol important `n vindecarea r\nilor [i arsurilor. C\p[unile mai con]in fier,

calciu [i magneziu, minerale care `nt\resc oasele, din]ii, sistemul nervos [i asigur\ oxigenarea celular\. ~n plus, c\p[unile nu `ngra[\, deoarece con]in un num\r mic de calorii. Singurul dezavantaj al acestor fructe este c\ pot fi alergenice, mai ales la persoanele predispuse la alergii. De aceea, copiii mai mici de 3 ani trebuie s\ consume c\p[unile `n cantit\]i

Piersicile Furnizeaz\ o cantitate important\ de vitamina C [i A, au un con]inut ridicat `n zaharuri naturale [i prezint\ o serie de beneficii pentru s\n\tate: - au efect diuretic, laxativ [i detoxifiant, deci sunt minunate `n cadrul unei diete de sl\bit; - sunt foarte u[or asimilabile; - sunt folositoare `n probleme pulmonare, infec]ii hepatice, tumori, herpes, dureri reumatice, hipertensiune arterial\ sau anemie.

Caisele Au un con]inut deosebit de ridicat `n betacaroten (caisele portocalii `nchis sunt printre fructele cu cel mai ridicat astfel de con]inut), sunt bogate `n fibre solubile [i potasiu. Din acest motiv, pentru reglarea tensiunii arteriale [i pentru o bun\ func]ionare a colonului [i pentru reglarea nivelului colesterolului este indicat\ cura cu aceste fructe delicioase. Caisele sunt bogate [i `n magneziu, sodiu, fosfor [i fier, au puternic efect laxativ, cur\]\ [i detoxific\ ficatul [i `ntreg sistemul digestiv [i sunt imuno-stimulatoare.

limitate. Pentru c\ sunt bogate `n compu[i numi]i salicila]i, c\p[unile nu sunt recomandate nici persoanelor cu intoleran]\ la aspirin\, produs ce con]ine o substan]\ asem\n\toare â&#x20AC;&#x201C; acid acetilsalicilic.

Zmeura Reprezint\ o bogat\ surs\ de vitamina C, sodiu, flavonoide [i pectine. Fructele de zmeur `nt\resc sistemul de ap\rare a organismului, prin prezen]a vitaminei C se `mbun\t\]e[te absorb]ia de fier, sunt considerate fructe anticancerigene (blocheaz\ transformarea nitra]ilor [i nitri]ilor `n nitozamine, care sunt asociate cu apari]ia cancerului de stomac), ajut\ la sc\derea colesterolului, `mbun\t\]esc structura pere]ilor celulari [i ajut\ la men]inerea unei bune circula]ii la nivelul capilarelor.

Cire[ele Sunt fructe bogate `n ap\ (90%), zaharuri, complex de vitamine B (B1, B2, B6), vitamina C, minerale (magneziu, potasiu), lignani, fitoestrogeni [i taninuri. Delicioasele cire[e con]in toate aceste componente nutritive care nu doar ne hr\nesc, ci sunt recomandate [i-ntr-o serie de afec]iuni: gut\, constipa]ie, litiaze renale [i biliare, reumatism, obezitate, depresie. Ele con]in de asemenea vitamina A [i K [i substan]e flavonoide care protejeaz\ celulele de atacul radicalilor liberi. Sunt dulci [i parfumate [i au ac]iune diuretic\, laxativ\, antianemiant\ [i ajut\ la

reducerea nivelului de colesterol seric. Con]in fructoz\ care, fiind lent absorbit\ de organism, d\ senza]ia de sa]ietate pentru o perioad\ mai lung\ de timp (spre deosebire de zah\rul din dulciuri, de exemplu, care este energizant doar pe moment, fiind absorbit rapid). Cire[ele sunt fructe excelent tolerate de sistemul digestiv [i, fiind bogate `n sorbitol, ajut\ digestia. Este adev\rat c\ au un oarecare efect laxativ, datorit\ fibrelor pe care le con]in (acestea accelereaz\ tranzitul intestinal [i combat constipa]ia), dar nu cauzeaz\ diaree, ci doar regleaz\ tranzitul intestinal.

Dosar estival

Cura de sl\bire poate `ncepe `n vacan]\ Stelu]a Indrei Redactor-{ef

Vacan]a de vara este perioada `n care se poate sl\bi cel mai u[or. Acest fapt se datoreaz\ mai multor factori – `n primul rând, `n concediu avem mai mult timp pentru noi [i ne putem organiza mai bine prima faz\ a programului de sl\bire. Apoi, vara avem la dispozi]ie o mare varietate de fructe [i legume proaspete, alimente s\n\toase [i adev\ra]i alia]i `n lupta cu kilogramele `n plus. {i nu `n ultimul rând, `n sezonul cald avem mult mai multe posibilit\]i de a face mi[care [i, `n definitiv, suntem mai determina]i s\ ne model\m corpul pentru a ar\ta bine `n costum de baie.

Ce, când [i cum mânc\m Ca s\ sl\bim trebuie s\ `nv\]\m ce `nseamn\ alimenta]ia echilibrat\ [i s\ o punem `n practic\, iar apoi c\ f\r\ mi[care nu se poate. Despre toate acestea ne-a vorbit dr. Anamaria Iulian, medic primar medicin\ de familie, psihoterapeut, consilier de nutri]ie, de la Re]eaua Privat\ de S\n\tate Regina Maria. „Regula celor trei mese [i dou\ gust\ri pe zi este esen]ial\. Micul dejun este cea mai important\ mas\ a zilei. Asigurându-i organismului energia de care are nevoie `n prima parte a zilei `l `ncuraj\m s\ devin\ generos cu caloriile, adic\ s\ le consume, nu s\ le stocheze. Tot din acela[i motiv, dac\ avem poft\ de ceva dulce, ne putem permite 3-4 p\tr\]ele de ciocolat\ diminea]a. Prânzul trebuie s\ fie la 4-5 ore de la micul dejun [i poate fi alc\tuit dintr-o sup\/ciorb\ [i un fel principal compus din 100 de grame de carne alb\ [i legume crude (salate). La cin\ putem alege `ntre carbohidra]i cu absorb]ie lent\ (pâine integral\, paste integrale, orez basmati, grâu quinoa) sau proteine de calitate. Gust\rile pot fi alc\tuite din fructe, iaurturi, brânzeturi. Hidratarea optim\ este asigurat\ printr-un aport de 200 ml ap\/10 kg corp (de exemplu, o persoan\ de 80 de kilograme are nevoie de minimum 1,6 l de ap\ pe zi).”

Reguli Reguli 4Mâncarea trebuie s\ fie divers\, aspectuoas\, colorat\, gustoas\ [i aromat\! La trei mese pe zi [i maximum dou\ gust\ri, corecte din punct de vedere nutri]ional [i caloric, dar [i moderate cantitativ!

4Acord\-]i minimum 15 minute pentru a lua masa, a[ezat la mas\, [i nu `n fa]a televizorului, computerului, citind sau f\când altceva! Nu ron]\i `ntre mese! Practic\ mi[carea de 3 ori pe s\pt\mân\, minimum 30 de minute, `ntr-un fel care s\-]i fac\ pl\cere!

4 4

Tabere de nutri]ie Funda]ia pentru Tratamentul Obezit\]ii organizeaz\, la Cabana P\ducel, Arge[, tabere de nutri]ie pentru copii [i pentru adul]i cu probleme de greutate. Participan]ii beneficiaz\ de meniu controlat nutri]ional [i caloric, training de nutri]ie [i terapie de grup nutri]ional\ [i de dezvoltare personal\ (4-5 ore pe zi), asistare permanent\ [i alte activit\]i `mpreun\ cu trainerii taberei. Printre ace[tia se num\r\ dr. Anamaria Iulian, medic, consilier nutri]ie, [i Ioana Hatara, psiholog psihoterapeut. Taberele pentru copii se organizeaz\ `n perioadele 1-7 iulie, 12-18 august [i 2-8 septembrie, iar cele pentru adul]i `n 15-21 iulie.

Dosar estival

Vara nu e recomandat\ carnea la gr\tar ancolic l mel Sezonul cald, suportat greu de temperamenta ~n perioada verii, bioritmurile celulare se intensific\, energia se amplific\ Ro[ul este culoarea asociat\ acestui anotimp, iar organele care trebuie sus]inute sunt inima [i intestinul sub]ire. De aceea, este perioada `n care trebuie s\ consum\m cât mai multe alimente `n stare crud\, evitându-se fierberea. Iat\ de ce nu este indicat consumul de carne, nici chiar sub forma `ndr\gitului gr\tar. Carnea alb\ [i pe[tele, preparate la abur [i `nso]ite de legume vor echilibra `ntr-un mod s\n\tos dieta de var\. Cereala verii este secara.

~n aceast\ perioad\ trebuie s\ acord\m `ntâietate aromelor naturale prin consumul de alimente condimentate cu ment\ (efect r\coritor), busuioc (tonifiant), salvie [i oregano (stimulante).

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare, Bucure[ti

Legume [i fructe apoase Spre mijlocul verii, stomacul este organul cel mai solicitat [i de aceea se recomand\ `n mod special cre[terea consumului de fructe [i legume apoase. Ro[ia r\spunde `n mod ideal acestei solicit\ri, dar [i ardeii, ceapa verde, fasolea verde, dovleceii, castrave]ii, salata verde, maz\rea verde, vinetele, iar dintre fructe: piersicile, perele de var\, nectarinele, pepenele, prunele, smochinele crude. ~n ultima parte a verii apar: porumbul de fiert, ciupercile, cartofii dulci (batate), dudele. Acum se poate consuma [i orezul, de preferin]\ integral sau prefiert (neaglutinat cu bob lung), orezul ancestral, parfumat, basmati, orezul s\lbatic. Afinele care apar `n acest sezon au calit\]i deosebite [i `n prevenirea unor probleme digestive (diaree, toxiinfec]ii alimentare), de care ne lovim frecvent `n anotimpul canicular.

Vara se poate consuma l\pti[orul de matc\, deoarece acum `[i manifest\ cel mai bine calit\]ile tonifiante.

Hidratarea — apa [i rolul ei Vara trebuie sporit consumul de ap\ oligomineral\ natural\, la care se adaug\ pu]in\ zeam\ de l\mâie, mai ales `n perioadele caniculare. Apa este lichidul vital – alimentul lipsit de calorii, f\r\ de care via]a omului nu este posibil\, `n general mai mult de 3 zile. O persoan\ adult\, care desf\[oar\ o activitate

fizic\ normal\ `n condi]ii de confort termic [i de umiditate, are nevoie de 1,5-2 litri de ap\ potabil\, zilnic. ~n mod obi[nuit, aceast\ cantitate poate varia considerabil `n raport cu clima (`n de[ert, necesarul de ap\ este de 1 litru/or\), efortul fizic [i mental, de tipul alimenta]iei.

pa este singurul lichid care hidrateaz\ eficient organismul [i potole[te fiziologic setae, asigurându-i totodat\ [i un aport semnificativ de minerale. Nici un alt aliment fluid (b\uturi industriale, lapte etc.) nu poate `nlocui apa pe termen lung f\r\ s\ produc\ tulbur\ri metabolice [i afectarea s\n\t\]ii.

Spre deosebire de alimente, care trebuie consumate doar când ne este foame, apa trebuie consumat\ constant `n timpul zilei [i când nu ne este sete! Apari]ia senza]iei de sete anun]\ deja o stare de deshidratare. Grupele de risc cele mai sensibile la deshidratare sunt sugarii, copiii [i b\trânii.

Calcula]i-v\ cantitatea de ap\ pe care trebuie s\ o be]i zilnic `n func]ie de vârst\ VÂRSTA 0-3 luni 3-6 luni 7-24 luni 2-6 ani 7-10 ani 11-18 ani adul]i

NECESAR AP| ml/kg corp/zi* 150 125 100 90-100 70-85 40-50 30-35

*~nmul]i]i cifrele din coloana din dreapta cu greutatea dvs. pentru a afla cât\ ap\ trebuie s\ be]i.

Dosar estival

Cinci motive pentru a face mi[care V\ oferim cel pu]in cinci motive medicale spre a face mi[care, fie printr-un program de exerci]ii fizice efectuate la domiciliu, fie participând la un program de gimnastic\ la o sal\ sub directa `ndrumare a unor speciali[ti, fie desf\[urând activitate sportiv\ sau de agrement `n aer liber. Indiferent de varianta aleas\, important este s\ face]i mi[care `n mod sus]inut, de cel pu]in 3 sau 4 ori pe s\pt\mân\.

Dr. Georgiana Ozana Tache Medic primar fizioterapie-recuperare medical\ Medic coordonator Centrul de Recuperare Medical\ „Medical Care” georgianatache@yahoo.com 021/233.97.27; 0723.626.289

Sistemul nervos

Un prim motiv: mi[carea `mbun\t\]e[te performan]a intelectual\, cre[te capacitatea de concentrare [i creativitate, reducând starea de stres, anxietatea [i frustrarea `n fa]a obiectivelor profesionale pe care le avem. Sportul `mbun\t\]e[te `ncrederea `n propria persoan\ [i cre[te stima de sine. Dup\ orele petrecute la serviciu, v\

recomand\m un program de exerci]ii sau o scurt\ alergare `n parc, pentru a v\ relaxa intelectual [i pentru a sc\dea tensiunea psihic\, pentru a alunga gândurile legate de serviciu. Mai mult, dup\ exerci]iile sportive, informa]iile acumulate se fixeaz\ mai bine `n memoria de lung\ durat\, deoarece creierul prime[te mai mult oxigen. Mi[carea ajut\ la relaxarea [i odihna organismului [i prin `mbun\t\]irea calit\]ii somnului.

Activitatea fizic\ reduce la jum\tate riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Sportul scade riscul instal\rii depresiilor. Mi[carea sau practicarea unui sport are un rol important atât `n configurarea aspectului fizic, cât [i `n starea de bine pe care o ofer\. ~n timpul efortului fizic au loc desc\rc\ri de endorfine la nivel cerebral, ceea ce produce o stare de bine [i mul]umire, `ncredere `n sine. Aparatul locomotor

Un al doilea motiv: activitatea

fizic\ asigur\ o bun\ dezvoltare a aparatului locomotor, cu atingerea unor performan]e fizice utile men]inerii st\rii de s\n\tate

Dosar estival [i prevenirii `mboln\virilor. Ca urmare a exerci]iilor fizice, sistemul osos este bine mineralizat, sc\zând riscul osteoporozei [i al fracturilor, for]a muscular\ este optim\, cre[te echilibrul [i scade riscul c\derilor, mai ales la persoanele `n vârst\, cre[te rezisten]a la efort, articula]iile devin mai flexibile, postura devine corect\, se reduce suferin]a aflat\ `n leg\tur\ cu durerea [i disfunc]ionalitatea structurilor componente ale aparatului locomotor. O persoan\ cu preocup\ri sportive arat\ mai bine decât cea care e sedentar\, supraponderal\ sau obez\. Activitatea fizic\ este un adjuvant pre]ios `n lupta `mpotriva obezit\]ii [i reduce cu 50% riscul de a face diabet de tip II. Mi[carea efectuat\ `n mod sistematic poate face parte din urm\toarele categorii: plimb\ri `n aer liber, c\]\r\ri pe drumuri de munte, urcarea treptelor, alergare u[oar\, m\r[\luirea, mersul pe biciclet\, mersul pe role, `notul, sporturi precum tenisul, fotbalul, baschetul, voleiul. Exerci]iile fizice asigur\ dezvoltarea fizic\ armonioas\ `n perioada de cre[tere, `mbun\t\]esc capacitatea de coordonare, stimulând reac]iile reflexe [i `mbun\t\]ind echilibrul. Aparatul cardiac [i alte sisteme

Al treilea motiv: exerci]iile

fizice cresc capacitatea cardiovascular\ fa]\ de efortul cotidian, scad cerin]a de oxigen de la nivelul miocardului. Mi[carea reduce riscul de `mboln\vire a inimii [i scade riscul de accident vascular cerebral. Fluidizeaz\ [i `mbun\t\]e[te circula]ia sângelui, ajut\ la sc\derea colesterolului „r\u” (LDL) [i cre[terea colesterolului „bun” (HDL), ajut\ la reducerea tensiunii arteriale crescute [i previne apari]ia hipertensiunii arteriale. Mai mult, studiile au ar\tat c\ o diet\ s\n\toas\, corelat\ cu exerci]ii fizice regulate [i cu un stil de via]\ s\n\tos, din care s-a eliminat obiceiul fumatului, pot sc\dea cu peste 90% riscul de deces `n cazul unui stop cardiorespirator. Mi[carea efectuat\ cel pu]in 4 ore s\pt\mânal ajut\ la controlul apetitului, `mbun\t\]e[te digestia [i detoxifierea. Sportul este un extraordinar antrenament pentru sistemul respirator (amelioreaz\ func]ia respiratorie `n ansamblu, `mbun\t\]e[te capacitatea organismului de a folosi oxigenul, acesta fiind mai bine distribuit [i utilizat la nivelul organelor [i la nivel cerebral). Mi[carea executat\ constant, chiar la intensitate minim\, diminueaz\ cu pân\ la 40% riscul de a face o maladie canceroas\ [i stimuleaz\ activitatea sistemului imunitar.

~ncetinirea `mb\trânirii

Al patrulea motiv: activitatea fizic\ `ncetine[te procesul `mb\trânirii. Un studiu realizat pe subiec]i care au efectuat `n mod regulat exerci]ii fizice arat\ c\ ace[tia au suferit din cauza unui num\r mai mic de afec]iuni medicale, au avut o via]\ activ\ mai mult timp [i s-au confruntat cu 50% mai pu]ine riscuri de a muri `n jurul vârstei de 60 de ani, comparativ cu persoanele inactive. Fertilitatea, menopauza, afec]iunile inflamatorii

Al cincilea motiv: studiile au ar\tat c\ exerci]iile fizice moderate au un impact favorabil asupra fertilit\]ii. Femeile cu o greutate normal\, care fac sport moderat, au [anse crescute de a r\mâne `ns\rcinate. Mai mult, exerci]iile aerobice pot ameliora simptomele menopauzei, precum transpira]ie excesiv\, bufeuri, schimb\ri de dispozi]ie, iritabilitate, depresie, insomnie, arat\ un alt studiu la care au luat parte femei cu varste cuprinse `ntre 45-63 de ani aflate la menopauz\. Sportul poate influen]a, de asemenea, markerii tumorali asocia]i bolilor inflamatorii sau chiar cancerului. Dup\ practicarea regulat\ a unei forme de sport, aceste valori scad considerabil, cu `mbun\t\]irea st\rii generale de s\n\tate.

Dosar estival

Program de `not... la sal\ {erban Indrei

~notul este mai mult decât un exerci]iu. Reprezint\ o terapie complex\ pentru trup [i minte.

i[c\rile specifice `notului antreneaz\ [i dezvolt\ tot aparatul osteo-muscular. Exerci]iile de `not sunt recomandate atât persoanelor s\n\toase pentru corectarea pozi]iilor vicioase [i calmarea durerilor provocate de acestea, cât [i pacien]ilor cu deficien]e fizice globale (artroz\, accident vascular cerebral, sechele post-traumatice etc.) sau par]iale (torticolis, cifoz\, lordoz\, scolioz\, genunchi `n varum sau `n valgum, platfus). ~notul ajut\ foarte mult `n cazul persoanelor cu boli respiratorii (mai ales astm), deoarece `mbun\t\]e[te capacitatea respiratorie [i cre[te rezisten]a la efort. Câteva ore de `not pe s\pt\mân\ cresc mobilitatea [i fac corpul armonios, contribuie la buna circula]ie a sângelui [i `nt\resc imunitatea. ~notul este o excelent\ modalitate de relaxare psihic\, fiind indicat celor cu st\ri depresive.

Kinetoterapeut principal Policlinica {erban Vod\, Calea {erban Vod\ nr. 211, 0722.350.381

La orice vârst\ Cursurile de `not pot fi practicate la orice vârst\. Pentru c\ `notul are un avantaj enorm comparativ cu alte activit\]i fizice: mu[chii [i articula]iile lucreaz\ `n ap\ f\r\ s\ suporte greutatea corpului, fiindc\ aceasta este preluat\ de ap\. Asta `nseamn\ c\ masa muscular\ se tonific\ f\r\ ca articula]iile s\ sufere `n vreun fel. Din acest motiv, `notul este ideal `n programele de sl\bire. Pentru a beneficia de toate avantajele `notului este important s\-l practica]i cu regularitate (cel pu]in 30 de minute/ de 3 ori pe s\pt\mân\).

EXERCIȚII ~n afar\ de `notul propriu-zis, efectua]i `n bazin urm\toarele exerci]ii de aquagimnastic\:

Exerci]iul 1

Sprijinindu-v\ cu mâna de marginea bazinului, `ndoi]i genunchiul, apoi duce]i piciorul `n spate. Repeta]i cu cel\lalt picior.

Exerci]iul 2 Stând `n ap\ pân\ la nivelul gâtului, cu bra]ele sub ap\ `ntinse `n fa]\, duce]i bra]ele lateral `mpingând apa cu palmele

Exerci]iul 3 Stând `n ap\ pân\ la nivelul gâtului, r\suci]i trunchiul stânga-dreapta men]inând bra]ele `ntinse lateral

Exerci]iul 4 Sprijinindu-v\ cu mâinile de marginea bazinului, efectua]i forfec\ri laterale cu picioarele

Exerci]iul 5 Sprijinindu-v\ cu mâinile de marginea bazinului, efectua]i forfec\ri sus-jos cu picioarele Not\: Efectua]i 3-4 serii de exerci]ii a câte 20 de repet\ri.

Dosar estival

Bzzz... Vin alergiile la `n]ep\turi de insecte! Dr. Camelia Berghea Medic primar alergologie-imunologie clinic\ Centrul de Diagnostic [i Tratament „Victor Babe[” Asistent universitar UMF „Carol Davila”

Umfl\tur\, `nro[ire, mânc\rime Alergia se poate manifesta printr-un r\spuns local extins, o zon\ de edem mai mare la locul de `n]ep\tur\, eritem, mânc\rime ce persist\ câteva zile. ~n situa]iile mai severe poate ap\rea senza]ie de respira]ie dificil\, o erup]ie cutanat\ generalizat\, la distan]\ de locul `n]ep\turii, ame]eal\, sc\derea brutal\ a tensiunii arteriale, pierderea con[tien]ei, `n cadrul tabloului de [oc anafilactic amenin]\tor de via]\, dac\ nu se aplic\ m\suri de tratament urgente.

Prim-ajutor Tratamentul reac]iilor alergice variaz\ `n func]ie de severitatea reac]iei. ~n primul rând trebuie `ndep\rtat cu grij\ acul insectei dac\ a r\mas la locul `n]ep\turii. Pentru simptomele locale este de obicei suficient\ administrarea unui antihistaminic pe cale oral\ [i utilizarea unui preparat corticosteroid topic. O compres\ rece poate ameliora senza]ia de durere [i edemul local.

~n]ep\turile de insecte sunt frecvente, mai ales `n sezonul cald când cre[te posibilitatea de expunere. De obicei, nu sunt urmate decât de dezvoltarea unor irita]ii locale de mici dimensiuni, u[or dureroase (albin\, viespe, p\ianjen, furnici) sau pruriginoase (]ân]ar, purici, musculi]e), care trec spontan `n câteva zile. Exist\ `ns\ [i pacien]i la care o `n]ep\tur\ de insect\, `n special `n]ep\tura de albin\ sau viespe, poate declan[a reac]ii alergice ce implic\ un r\spuns exagerat al sistemului imun.

Adrenalin\, corticosteroizi, antibiotice ~n cazul istoricului de reac]ii alergice severe de tip [oc anafilactic, medicii speciali[ti pot recomanda ca trus\ de urgen]\ adrenalina precondi]ionat\ `ntr-o sering\ steril\ cu doz\ unic\ ce poate fi injectat\ automat intramuscular `n caz de urgen]\ de c\tre pacient sau de c\tre `nso]itorii acestuia. Adrenalina lupt\ `mpotriva sc\derii tensiunii arteriale [i ajut\ la deblocarea c\ilor respiratorii [i se administreaz\ imediat ce apar primele semne de reac]ie sever\. Dup\ aplicarea primelor m\suri de ajutor, chiar [i dup\ administrarea dozei standard de adrenalin\ (doze diferite pentru adult [i copil), pacientul trebuie s\ fie monitorizat [i tratat corespunz\tor `ntr-un serviciu medical de urgen]\. Tratamentul unei reac]ii alergice poate impune folosirea unor doze mari de corticosteroizi cu administrare injectabil\, antihistaminice, solu]ii perfuzabile pentru men]inerea tensiunii arteriale, etc. Asisten]a medical\ de urgen]\ este necesar\ pentru orice persoan\ care a fost `n]epat\ simultan de mai multe insecte (`n special albin\, viespe), dac\ `n]ep\tura s-a produs la nivelul fe]ei, gâtului sau la nivelul cavit\]ii bucale [i edemul poate afecta respira]ia. ~n cazul `n]ep\turilor infectate poate s\ fie nevoie [i de tratament antibiotic.

O m\sur\ util\ pentru pacientul alergic este folosirea unei br\]\ri de identificare care s\ ofere detalii despre alergia de care sufer\ [i un num\r de telefon de contact de unde se pot ob]ine mai multe informa]ii `n cazul `n care pacientul face [oc anafilactic.

M\suri de precau]ie Pentru a reduce incidentele de natur\ alergic\ prin `n]ep\turi de insecte sunt de folos câteva m\suri de precau]ie: Evita]i stupii sau cuiburile naturale de albine, viespi Purta]i haine `n culori deschise [i care s\ acopere cât mai mult din suprafa]a corpului Nu folosi]i parfumuri tari Pe terase sau la picnic p\stra]i alimentele [i sucurile acoperite P\stra]i-v\ calmul [i nu face]i mi[c\ri bru[te `n cazul `n care `n apropierea dumneavoastr\ se afl\ o albin\ sau o viespe Asigura]i-v\ c\ ave]i `ntotdeauna la `ndemân\ trusa de urgen]\ recomandat\ de medicii speciali[ti [i c\ medicamentele nu sunt expirate

4 4 4 4 4 4

Factori de risc O reac]ie alergic\ la veninuri de insecte poate ap\rea la orice vârst\, riscurile sunt mai mari pentru cei care locuiesc `n apropiere de locurile cu expunere frecvent\. La prima `n]ep\tur\ nu apare un r\spuns alergic, este nevoie de timp pentru ca sistemul imun al celui `n]epat s\ reac]ioneze prin producerea de anticorpi specifici implica]i `n alergii. ~ncepând cu cea de-a doua `n]ep\tur\ poate ap\rea o reac]ie alergic\, atât la copii, cât [i la adul]i. Reac]iile la veninul insectelor pot s\ fie mai severe dac\ s-a inoculat o cantitate mai mare de venin, dac\ `n]ep\tura s-a produs la nivelul fe]ei sau `n prezen]a altor boli asociate care predispun la complica]ii sau la reac]ii adverse la administrarea medicamentelor de urgen]\ (r\spuns mai slab la tratament `n cazul `n care pacientul se afl\ sub terapie cu betablocante, risc de tulbur\ri de ritm `n administr\rii eronate a adrenalinei, cre[terea glicemiei la diabetici dup\ administrarea medica]iei de urgen]\, etc.).

Fi[a de observa]ie

Durerile `nc\lzirii globale

Efectul de ser\ aduce boli noi `n România Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Boala Lyme, transmis\ de c\pu[e, i-a speriat pe mul]i români, dup\ ce mass media a pus un diagnostic gre[it unui `ndr\git actor de teatru. Autorit\]ile din Uniunea European\ iau, `ns\, `n calcul [i al]i agen]i patogeni, la care nimeni nu se gândea `n urm\ cu dou\zeci de ani.

aladia West Nile, malaria, febra galben\ sau encefalita viral\ sunt boli care, mai devreme sau mai târziu, s-ar putea `ntâlni [i la noi `n ]ar\, potrivit celor mai pesimiste scenarii. Afec]iunile determinate de hantavirusuri, febra Chikungunya sau leishmanioza visceral\ sun\ exotic, dar au ajuns s\ sperie Europa, dup\ ce s-a dovedit c\ schimb\rile climatice le pot aduce [i pe continentul nostru. Verile lungi [i fierbin]i, iernile scurte [i blânde, plus modificarea nivelului de precipita]ii favorizeaz\ dezvoltarea [i transmiterea agen]ilor patogeni `n medii care pân\ de curând erau nefamiliare acestora. Sistemele publice de s\n\tate sunt nevoite s\ fac\ fa]\ [i altor probleme de clim\. Condi]iile meteo extreme afecteaz\ un num\r tot mai mare de oameni [i fac mii de victime, `n fiecare an. Vara, c\ldura sufocant\ duce la cre[terea num\rului de decese, `n special la vârstnici [i copii, iarna viscolul blocheaz\ zone `ntinse [i face victime, prin hipotermie. Inunda]iile cresc riscul unor boli cum ar fi hepatita, febra tifoid\ sau holera. Chiar [i `n lipsa acestor fenomene spectaculoase, o cre[tere treptat\ a temperaturii determin\ `nmul]irea afec]iunilor digestive, `n principal a salmonelozelor.

}inta UE, limitarea `nc\lzirii la 2 grade Celsius Comisia European\ a propus o ]int\ ambi]ioas\, de limitare a `nc\lzirii globale, pân\ `n 2020, la doar 2 grade Celsius. Acest lucru presupune reducerea consumului de energie cu 20 la sut\, cre[terea produc]iei de energie din surse regenerabile cu 20 de procente [i cre[terea cotei de folosire a biodiesel-ului cu 10 la sut\. Toate acestea `nseamn\ costuri. Atât ca investi]ie `n infrastructur\, cât [i ca pl\]i directe ale cet\]enilor europeni. Mai mult bio-diesel `nseamn\ o scumpire a alimentelor, fiindc\ va sc\dea suprafa]a cultivat\ cu cereale. Orientarea spre energie regenerabil\ aduce un pre] mai mare al electricit\]ii, iar reducerea consumului necesit\ investi]ii `n tehnologie. Cele mai afectate sunt cele mai vulnerabile categorii sociale. Folosirea biotehnologiilor, care ar cre[te produc]ia agricol\ cu mai pu]in\ poluare [i gaze de ser\, nu e posibil\ `n Europa din considerente politice.

Fi[a de observa]ie Cum ne ferim de c\pu[e Evita]i s\ merge]i prin iarba mai `nalt\ de câ]iva centimetri. C\pu[ele ajung pe piele de pe firele `nalte de iarb\ sau dac\ sta]i pe p\mânt, `n orice zon\ acoperit\ cu vegeta]ie. Lua]i o penset\ `n geant\ când ie[i]i la iarb\ verde. Controla]i-v\ vizual, din când `n când, p\r]ile corpului care vin `n contact cu vegeta]ia. Dac\ observa]i o c\pu[\, aceasta trebuie smuls\ imediat, pentru a nu apuca s\ se hr\neasc\, transmi]`nd un eventual agent patogen.

1 2 3

Presiunea aplicat\ pe

corpul c\pu[ei, prin prinderea cu

degetele, `mpinge lichidul toxic sub piele, deci trebuie evitat\. ~n caz c\ nu ave]i penset\, se va folosi o m\nu[\ sau un serve]el, evitând contactul direct. C\pu[a se va prinde

cât mai aproape de aparatul bucal, f\r\ a

strivi corpul, apoi se extrage u[or, pân\ se desprinde de tegumente. Smulgerea corpului evit\ contaminarea. Dac\ r\mân p\r]i din mandibula c\pu[ei sub piele, pot ap\rea infec]ii [i inflama]ii.

Zona trebuie dezinfectat\ cu ap\ [i s\pun. Ulterior, se vor administra antihistaminice, ca s\ nu apar\ prurit local [i, eventual, se poate face un vaccin antitetanic. Mai pot fi aplicate lo]iuni calmante sau ghea]\, dac\ locul e dureros. Unii medici pot recomanda antibiotice, profilactic. Se va merge obligatoriu la medic dac\ apare o `nro[ire la locul mu[c\turii care cre[te `n timp (dup\ o zi sau dou\), dureri de cap, febr\, ame]eli, alte simptomne asem\n\toare gripei.

6 7

C\ldura, pericol mortal ocul termic evolueaz\ fulger\tor [i are o mortalitate ridicat\. Complica]iile includ sindromul de detres\ respiratorie a adultului, insuficien]a renal\ sau hepatic\ [i coagularea vascular\ diseminat\. Pacien]ii afecta]i de [oc termic `n timpul unui val de c\ldur\ care a lovit ora[ul Chicago, `n anii 90, sufereau din cauza complica]iilor la un an de zile dup\ ce fuseser\ salva]i de la moarte. Speciali[tii cred c\ num\rul cazurilor de deces din cauza c\ldurii este subevaluat, fiindc\ simptomele sunt similare

{

accidentelor vasculare cerebrale sau trombozei coronare. Cele mai afectate persoane sunt cele a c\ror form\ fizic\

las\ de dorit, mai ales dac\ vorbim de pacien]i `n vârst\, cu o patologie asociat\. {ocul termic se poate produce `n absen]a oric\rui efort fizic, chiar la persoane care stau `n propia locuin]\, dac\ toleran]a cardiovascular\ la c\ldur\ este redus\. Deshidratarea, tulburarea echilibrului hidroelectrolitic sau hemoconcentra]ia induse de c\ldur\ sunt câteva mecanisme care duc la tromboze vasculare [i infarct.

Fi[a de observa]ie

{tia]i c\...

Un sportiv poate produce 3 litri de transpira]ie pe or\, reglându-[i astfel temperatura intern\. Un om obi[nuit nu produce mai mult de 1 litru de transpira]ie, indiferent de temperatur\.

Factori care predispun la [oc termic vârsta; lipsa antrenamentului fizic; deshidratarea cauzat\ de ingestia redus\ de lichide, probleme intestinale, folosirea diureticelor sau ingestia de alcool; folosirea de medicamente care afecteaz\ termoreglarea (fenotiazine sau barbiturice); obezitatea; oboseala cronic\, lipsa somnului, excesul de exerci]ii fizice.

Sfaturi pentru canicul\ Consumul de lichide (`ntre 2,5 - 3 litri pe zi) previne deshidratarea. Trebuie s\ consum\m un pahar de ap\ la fiecare 15 - 20 de minute, chiar

dac\ nu a ap\rut senza]ia de sete.

Se recomand\

cola) sau zah\r

`nlocuirea alimentelor

(sucuri, r\coritoare

g\tite cu cât mai

carbogazoase), deoarece sunt

multe fructe si legume proaspete (pepene galben, ro[u, prune, castrave]i, ro[ii), care con]in o mare cantitate de ap\. O por]ie

diuretice.

V\ pute]i r\cori cu du[uri la temperatura camerei, f\r\ s\ v\

de iaurt produce aceea[i

[terge]i de ap\. Aerul

hidratare ca [i un pahar de ap\.

condi]ionat trebuie reglat astfel

Alcoolul (inclusiv

`ncât temperatura s\ fie cu 5

berea sau vinul)

grade mai mic\ decât

favorizeaz\ diureza,

temperatura de afar\.

ca urmare produc deshidratare, sl\bind capacitatea organismului de a combate efectele c\ldurii.

Evita]i b\uturile cu cofein\ (cafea, ceai,

Sunt de evitat `n aceast\ perioad\ sportul, gr\din\ritul,

mersul pe distan]e lungi.

Dosar estival

7 nevroze de vacan]\ „Poza bate via]a” Ei, asta-i bun\, n-are cum s\-]i plac\ mai mult o fotografie decât modelul real! Sigur, una nu, nici dou\, nici nou\, dar dac\ sunt de 1000 de ori câte nou\? Ochiul e saturat de imagini. Ochiul nostru `ncepe deja s\ ia imaginea foto sau video ca etalon al realit\]ii. Nu mai spunem c\ o poz\ e foarte apropiat\ de realitate, ci `ncepem s\ fim dezam\gi]i c\ plaja nu arat\ ca `n poz\ (iar elogiul maxim pentru plaja real\ ajunge s\ fie „era exact ca la televizor”). Tratament: Dup\ ce a]i decis unde merge]i `n vacan]\, limita]i c\l\toriile virtuale [i cre[te]i timpul alocat plimb\rilor [i `ntâlnirilor `n lumea real\, cel pu]in `n perioada imediat premerg\toare vacan]ei

(m\car dou\ s\pt\mâni). Vorbi]i despre vacan]a care urmeaz\, imagina]i-v\ locul [i oamenii, citi]i despre locul unde vre]i s\ merge]i sau asculta]i pove[tile altora. L\sa]i ochiul s\ se odihneasc\ [i mintea s\ se preg\teasc\ pentru a stoca amintiri semnificative, personale. Memoria de lung\ durat\ nu ]ine imagini, ci cuvinte.

„Oferta irezistibil\” Suntem expu[i `n fiecare an la zeci de oferte de c\l\torie spre destina]ii la care nici nu ne gândisem. A avea (prea) multe alegeri poate fi stresant: orice alegere ai face ai impresia c\ pierzi ceva. Tratament: Pune]i pe hârtie trei lucruri care conteaz\ pentru

Dr. Dan Ghenea Medic specialist `n psihiatrie Medicover

vacan]a care urmeaz\. Ruga]i partenerul s\ fac\ la fel. Negocia]i. Stabili]i-v\ un plan comun [i criteriile dup\ care face]i alegerea. Abia atunci e timpul s\ deveni]i mai atent la oferte [i s\ c\uta]i potrivirea cu dorin]ele voastre, nu „destina]ia ideal\” la modul absolut.

„Trebuie s\ vezi neap\rat…” Primele dou\ nevroze o favorizeaz\ pe a treia: targetoza. Ne propunem s\ vizit\m cât mai multe „obiective turistice”, s\

Dosar estival punem pe list\ cât mai multe superlative geografice (cel mai `nalt…, cea mai lung\…, cel mai vestic…), s\ nu pierdem timpul. Pe scurt, un adev\rat program de lucru. Devenim angaja]i (pl\ti]i cu „oferte irezistibile”) `n uria[a industrie a turismului. Tratament: Gândi]i-v\ la vacan]a de var\ ca la un mod de a compensa datoriile de stres din timpul anului. De[i pare un pic pr\fuit, termenul de concediu „de odihn\” define[te mai clar func]ia fiziologic\ principal\ a acestei perioade. Ca s\-[i poat\ `ndeplini rolul de neutralizator al stresului, concediul ar trebui s\ dureze minimum dou\ s\pt\mâni. Sigur c\ e recomandabil ca odihna s\ fie activ\, dar nu s\ solicite mai mult efort de adaptare decât munca!

„Filmeaz\ totul!” Ne lu\m harta cu cele trei obiective pe ziua respectiv\, ne urc\m `n ma[in\, coborâm din ma[in\, film\m exteriorul, ne a[ez\m la coad\, intr\m, trecem `n revist\ rapid „ce e de v\zut”, lu\m CD-ul, ne urc\m `n ma[in\, continu\m spre celelalte obiective, `ntre dou\ drumuri mânc\m rapid câte un sandvi[ ca s\ ne `ncadr\m `n timp, reu[im in extremis s\ prindem deschis la ultima vizit\, ne-am l\sat timp [i pentru un du[, apoi `ns\ avem de bifat [i ceva via]\ de noapte. ~n tot acest timp film\m mult, film\m totul pe memorii digitale din ce `n ce mai mari. Tratament: Lua]i-v\ timp pentru o trezire dulce, f\r\ griji. Comenta]i

pe `ndelete la micul dejun ce v-a pl\cut ieri [i gândi]i-v\ cum s\ v\ petrece]i timpul cât mai pl\cut ast\zi. Stabili]i un itinerariu aproximativ, având cel mult un obiectiv ferm [i l\sa]i loc pentru descoperiri. Rezerva]i-v\ aparatul de filmat pentru scurte momente care, devenite imagini, s\ func]ioneze apoi ca „ancore” ale memoriei, nu ca `nlocuitoare ale memoriei. A[adar, filma]i mai pu]in [i `mp\rt\[i]i mai mult prin cuvinte ceea ce vede]i.

„O insul\ lini[tit\” Nevoia de evadare nu e, de fapt, o nevoie decât pentru cineva care se simte prizonier. Partea proast\ e c\, dac\ vacan]a seam\n\ prea mult cu o `nvoire de [apte zile, duc `nchisoarea `n capul meu chiar [i pe cea mai `ndep\rtat\ insul\. Tratament: Boala pe care a[ numi-o „insulita acut\” se manifest\ prin deconectarea de la stres abia dup\ primele 2-3 zile, relaxare 1-2 zile, apoi reapari]ia preocup\rilor referitoare la job `n ultimele 2-3 zile. Nu are tratament curativ eficient, pute]i `ns\ preveni apari]ia ei programându-v\ cel pu]in dou\ s\pt\mâni de vacan]\ (excursia propriu-zis\ poate s\ dureze tot o s\pt\mân\, dar `ncadrat\ de câteva zile `nainte [i dup\, pentru a permite deconectarea [i reconectarea treptat\).

„Nici nu-mi vine s\ m\ mai `ntorc” O vacan]\ reu[it\ ar trebui s\ `mi dea o nou\ perspectiv\ asupra

vie]ii mele de zi cu zi, s\ o `mbog\]easc\. Dac\, dimpotriv\, m\ face s\ cred c\ via]a e `n alt\ parte, vacan]a nu face decât s\ creasc\ datoriile de stres, pe care se presupunea c\ ar trebui s\ le rezolve. Tratament: Pune]i-v\ pe calendarul de birou un post-it pe care scrie „Singurul timp real e prezentul”. Iar dac\ a]i avut o vacan]\ cu adev\rat reu[it\, a]i adus de acolo [i câteva trucuri de bun\ `ntrebuin]are a prezentului, câteva idei pentru arta de a tr\i.

„Vre]i s\ vede]i unde am fost ast\ var\?” {i povestea re`ncepe. Vizionare de poze [i filme. Pân\ la sa]ietate. Multe imagini, pu]ine cuvinte. Cu credin]a c\ „o imagine face mai mult decât o mie de cuvinte”. Pentru memorie, o mie de imagini nu egaleaz\ un cuvânt potrivit. Tratament: Vorbe[te despre experien]e. Poveste[te. Poveste[te-]i gândurile [i tr\irile. Ascult\ pove[tile celorlal]i [i ilustreaz\-le cât mai mult cu propria imagina]ie. Vacan]a ar putea fi timpul privilegiat al pove[tii tale. D\ o form\ personal\ acestei pove[ti. Cuvintele se nasc din imagini, dar doar cuvintele pot da durata imaginilor. Pân\ la urm\ nu exist\ sfaturi pentru vacan]\. Cele de mai sus sunt doar un mic ghid de capcane care v-ar putea strica vacan]a. C\l\torie pl\cut\, cu pasul sau cu gândul, [i tr\i]i-v\ clipa!

Psihologie

Ro[esc? {i ce dac\! ...Evi]i s\ participi la evenimente mondene de team\ c\ te vei sim]i inconfortabil din cauza `nro[irii obrajilor? Te sim]i jenat\ c\ ]i se „coloreaz\” decolteul când sus]ii conversa]ii cu necunoscu]i? Afl\ c\ asta nu va mai fi o povar\ pentru tine. E doar o chestiune de atitudine! Camelia Anca Baciu

Psiholog-psihoterapeut tel. 072 2774 583 Camyanca.baciu@gmail.com www.anxidepresie.ro

eama de a ro[i de fa]\ cu al]ii se nume[te

Emo]ia denumit\ ru[ine

ereutofobie. Asta `n teorie.

Practic, ]i se pare jenant s\ ro[e[ti. A[a c\ apelezi `n mod obi[nuit la conduite de evitare a situa]iilor care-]i pot cauza ro[irea fe]ei. Evi]i sau amâni cât po]i [i prin tot felul de tertipuri evenimentele `n care aceast\ angoas\ ar putea s\ apar\ [i s\]i `ncurce socotelile. Nu `n pu]ine

Ro[itul se `nso]e[te cu tr\irea afectiv\. Ro[itul fe]ei `n public, `n prezen]a unor persoane cunoscute sau nu, este un fenomen care nu trebuie s\ te sperie sau s\-]i dea prilej s\ nu te sim]i `n largul t\u. Este, ca orice manifestare fiziologic\, `nso]itoarea unei tr\iri afective. ~n cazul de fa]\ este vorba de emo]ia denumit\ „ru[ine”, `n argoul tinerilor „târ[\”. ~nro[irea obrajilor, urechilor sau chiar a decolteului are un „obiect” propriu, real sau imaginar. Reac]ia dermic\, „ro[irea”, care apare la emo]ia sau la sentimentul de ru[ine este normal\, a[a cum este normal\ de exemplu [i `nvine]irea buzelor `n situa]ia de furie.

ocazii, folose[ti conduite de disimulare, cum ar fi machiajul.

Solu]ia:

Re]eta „personal\” a `nro[irii To]i ro[im când ne este ru[ine, numai c\ emo]ia, ru[inea noastr\ are

prescrie simptomul! Adic\ s\ `]i spui ]ie, cu toat\ convingerea, sau chiar [i publicului: „Iat\ o excelent\ ocazie s\-mi ar\t [i s\ v\ ar\t cât de tare pot s\ ro[esc!”. A[a p\c\le[ti gândirea autocritic\, care nu mai are pe cine s\ salveze. Acceptându-te, te salvezi! Poate fi valabil [i pentru alte jene publice. Acceptând-o, ro[irea `[i pierde girul de existen]\. Ro[irea e o m\rturisire a vulnerabilit\]ii tale, m\rturisire ce nu trebuie oprimat\ [i ascuns\.

Psihoterapia ca solu]ie de succces Tehnic, ro[irea `n public poate fi ]inut\ `n [ah prin controlul

o intensitate mai mare sau mai mic\

gândurilor. E similar cu transpira]ia, care te streseaz\ de multe ori. Cu cât

dup\ o re]et\ strict personal\, care

te gânde[ti mai mult la ea, cu atât se va accentua. Training-ul autogen

are `n compozi]ie [i sensibilitatea

(Schultz) este una dintre variantele de tratament cu cea mai mare c\utare.

dermic\. Deci nu la to]i se vede la fel!

Ajut\ [i exerci]iile `n fa]a oglinzii `n ideea descoperirii factorilor declan[atori

Când Ru[inea devine Atitudine poate

sau exerci]iile pentru cre[terea `ncrederii `n sine [i a accept\rii de sine.

fi un handicap afectiv. Cu cât te

Aceste mecanisme de protec]ie pot `ns\ func]iona acas\ ori `ntr-un mediu

str\duie[ti mai mult s\ nu ro[e[ti, s\ te

securizant, nu [i `ntr-o situa]ie stresant\. De aceea, psihoterapia r\mâne

controlezi, cu atât nu reu[e[ti!

primul pas „vindec\tor”, care aduce `n cazurile mai u[oare o `mbun\t\]ire rapid\ a situa]iei.

Chirurgie

NOUT|}I ~N TERAPIA CANCERULUI DE COLON Modul de diagnostic [i tratament al cancerului de colon a suferit schimb\ri marcante pe parcursul ultimilor 25 de ani, rezultate tot mai bune pentru pacien]i fiind ob]inute printr-un management multidisciplinar. Cu toate acestea, rezec]ia chirurgical\ a tumorii, aderând la principiile oncologice, r\mâne punctul central al tratamentului. Dezvoltarea mijloacelor de diagnostic imagistic, a tehnicilor chirurgicale, oncologice [i gastroenterologice au contribuit la progresele acestui domeniu. Cancerul colorectal este o problem\ major\ a ]\rilor dezvoltate, reprezentând a doua cauz\ de mortalitate prin cancer. Ca inciden]\, el este dep\[it doar de cancerul pulmonar [i de sân. Se estimeaz\ c\ 650.000 de cazuri de cancer colorectal sunt diagnosticate `n fiecare an pe glob, cu o rat\ a decesului de aproximativ 400.000 de cazuri pe an.

Figura 1: Intestinul gros. Cec, CA – Colon ascendent, CT – colon transvers, CD – colon descendent, CS – colon sigmoid, Rect.

CAUZE De[i etiologia cancerului este incomplet definit\, este foarte clar\ ideea c\ unele persoane prezint\ un risc crescut de a dezvolta un cancer al colonului.

FACTORI DE RISC

4Istoria familial\ de cancer colorectal: prezen]a cancerului la o rud\ de gradul I (p\rinte, frate sau sor\, copil) sau la mai mul]i membri ai familiei; rud\ cu cancer colorectal debutat la vârst\ tân\r\ (sub 55 de ani).

4Prezen]a unui cancer colorectal `n

antecedente sau a unor polipi

colonici. Persoanele cu polipi colonici adenomato[i diagnostica]i sub 60 de

transformare malign\ de 100% pe parcursul vie]ii.

ani au un risc crescut de a dezvolta

4Cancer de colon ereditar

un cancer colonic.

nonpolipozic – boal\ mo[tenit\ `n

4~naintarea `n vârst\, peste 90%

care pacientul are un risc crescut de

din cancerele de colon ap\rând la

a dezvolta cancer la nivelul

persoane peste 50 de ani.

colonului, uterului, stomacului,

4Stilul de via]\: dieta bogat\ `n

gr\simi, carne ro[ie [i s\rac\ `n fibre vegetale; sedentarismul; fumatul; excesul de alcool; obezitatea.

4Pacien]ii cu urm\toarele boli

diagnosticate:

4Polipoz\ adenomatoas\ familial\

ovarului. 1 din 20 de cazuri de cancer colonic apare prin acest mecanism.

4Boal\ inflamatorie intestinal\ (rectocolit\ ulcerohemoragic\ [i boal\ Crohn). Riscul de cancer este direct propor]ional cu vechimea bolii

– boal\ genetic\ `n care apar sute

(>10 ani vechime a inflama]iei

de poli la nivelul colonului, cu risc de

intestinale).

Chirurgie FACTORI CARE SCAD RISCUL DE A FACE CANCER COLORECTAL

4Aport crescut de calciu, vitamina D, magneziu, acid folic. 4Consumul de aspirin\ [i alte antiinflamatoare nesteroidiene poate sc\dea riscul de cancer colonic.

SIMPTOME Simtomele care apar `n cancerul colonic sunt numeroase, dar nespecifice, ele ap\rând de asemenea `n multe alte boli. Boala apare cu câ]iva ani `nainte de debutul simptomelor clinice. Unul dintre simptomele cele mai caracteristice este reprezentat de modific\rile tranzitului intestinal: constipa]ia progresiv\, diaree sau alternan]a perioadelor de constipa]ie cu cele de diaree. De

asemenea, pacien]ii pot observa prezen]a de sânge ro[u sau negricios amestecat cu materiile fecale. Durerile abdominale au un caracter de cramp\, prezentând episoade de intensitate crescut\ ce alterneaz\ cu episoade de remitere a durerii. Prin obstruarea pasajului intestinal, abdomenul poate s\ fie meteorizat. Dat\ fiind afectarea `ntregului organism de c\tre boal\, pacientul

INVESTIGA}II

SCREENING Screeningul reprezint\ c\utarea unei boli la persoanele f\r\ simptome, `n speran]a detect\rii bolii `n stadii incipiente. Prin screeningul pentru cancerul de colon [i rect sunt identificate persoanele cu un grad crescut de probabilitate de a avea un polip sau un cancer colorectal. Detec]ia precoce a unui adenom colorectal permite rezec]ia acestuia [i prevenirea transform\rii lui `n cancer.

poate prezenta astenie [i sc\derea ponderal\ marcat\.

TESTUL SÂNGER\RII OCULTE DIN MATERIILE FECALE Presupune detectarea unor cantit\]i mici de sânge `n materiile fecale ale unui pacient. Exist\ 2 tipuri de astfel de teste:

4Testul cu guaiac (Hemoccult). Efectuat o dat\ pe an scade

riscul de moarte prin cancer de colon cu o treime. Deoarece [i polipii sângereaz\, doar 2-5% din persoanele cu un test guaiac pozitiv au cancer de colon. De aceea, când tesul este pozitiv trebuie inspectat `ntregul colonul prin colonoscopie.

4Testarea imunochimic\. ~nainte de a efectua acest test nu trebuie f\cute schimb\ri `n diet\ sau oprirea medica]iei.

C|UTAREA ALTOR MARKERI TUMORALI LA NIVELUL MATERIILOR FECALE ~n speran]a de a cre[te acurate]ea testelor de screenig, `n materiile fecale pot fi c\utate [i alte dovezi alte prezen]ei unei tumori `n tubul digestiv. Un astfel de test este reprezentat de c\utarea unor markeri ADN asocia]i cu cancerul colonic. Totu[i aceste teste sunt `nc\ `n stadiu investiga]ional, nefiind implementate `n practica zilnic\.

COLONOSCOPIA Colonoscopia implic\ introducerea unui tub cu o camer\ `n vârf prin anus. Este astfel inspectat\ suprafa]a intern\ a colonului [i rectului. ~nainte de aceast\ investiga]ie trebuie cur\]at colonul prin consumul unor medicamente lichide ce produc o diaree temporar\. ~nainte de procedur\ se administreaz\ un sedativ u[or. Colonoscopia ofer\ pe

lâng\ posibilitatea vizualiz\rii colonului [i rectului [i posibilitatea de a rezeca anumi]i polipi. Fiind o procedur\ invaziv\, prin colonoscopie pot fi produse perfora]ii intestinale sau sânger\ri (1 caz la 1.000).

COLONOSCOPIA VIRTUAL| Colonoscopia virtul\ implic\ vizualizarea colonului cu ajutorul Computer Tomografului.

Chirurgie Asem\n\tor colonoscopiei obi[nuite, [i pentru aceast\ procedur\ este necesar\ cur\]area colonului. Principalul ei avantaj este faptul c\ nu este o procedur\ invaziv\. Dezavantajul major este c\ expune pacientul la o doz\ important\ de radia]ii [i nu pot fi prelevate biopsii, pentru a dovedi caracterul unei leziuni eviden]iate.

DIAGNOSTIC Dac\ pacien]ii nu efectueaz\ screeningul, atunci ei vor fi diagnostica]i `ntr-un stadiu mai avansat de boal\, când tumora este suficient de mare pentru a produce simptome. Pân\ la o treime din pacien]ii cu cancer colorectal se prezint\ `n plin\ complica]ie a bolii (ocluzie intestinal\,

perfora]ie a colonului sau hemoragie digestiv\ inferioar\), fapt ce `ntunec\ `n mod semnificativ prognosticul [i scade durata de supravie]uire. Dac\ simptomele unui pacient sugereaz\ prezen]a unui cancer colonic, atunci pot fi folosite, pentru precizarea diagnosticului, urm\toarele mijloace de investigare: examenul fizic, examinarea digital\ a rectului, irigografia, colonoscopia.

TRATAMENTUL: CHIRURGIE, CHIMIOTERAPIE, RADIOTERAPIE Tratamentul cancerului colonic este multimodal [i include chirurgia, chimioterapia [i radioterapia. Chiurgia este singura modalitate care poate oferi [ansa vindec\rii `n

cancerul colonic. Interven]ia chirurgical\ vizeaz\ fie vindecarea bolii (`n stadiile ini]iale), fie ameliorarea simptomelor. Prin interven]ia chirurgical\ se `nl\tur\ tumora `mpreun\ cu un segment de colon (se taie colonul superior [i inferior de tumor\). Cele dou\ capete ale colonului sunt `n general reunite, astfel `ncât se restabile[te tranzitul intestinal normal. ~n func]ie de aspectul intraoperator, chirurgul poate

decide efectuarea unei colostomii. Colostomia `nseamn\ exteriorizarea unui segment colonic la nivelul peretelui abdominal. Astfel, con]inutul colonic va fi evacuat `ntr-o pung\ de colostom\ (lipit\ pe peretele anterior abdominal). Fiecare pacient care sufer\ o interven]ie chirugical\ pentru cancer colonic trebuie s\ con[tientizeze c\ orice interven]ie se poate finaliza cu efectuarea unei colostome. Chimioterapia implic\ administrarea unor medicamente care omoar\ celulele canceroase sau le `mpiedic\ s\ se divid\. Radioterapia `nseamn\ folosirea razelor X sau a altor tipuri de radia]ii pentru a omor` celulele canceroase.

Chimioradioterapia implic\ combinarea chimioterapiei cu radioaterapia pentru a poten]a efectul ambelor metode terapeutice. Uneori chimioterapia [i radioterapia pot fi efectuate `nainte de interven]ia chirurgical\, pentru a mic[ora tumora, astfel `ncât ea s\ poat\ fi `ndep\rtat\ mai u[or de chirurg.

SPERAN}A DE VIA}| Prognosticul cancerului de colon depinde de stadiul bolii `n momentul diagnosticului. La 5 ani de la diagnosticul bolii sunt `n via]\:

490% din pacien]ii afla]i `n stadiul I de boal\ (tumor\ limitat\ la peretele colonic).

470% din pacien]ii `n stadiul II (tumora a crescut dincolo de peretele colonic).

440% din pacien]ii `n stadiul III (tumora s-a extins la ganglionii limfatici de lâng\ colon).

4Sub 10% din pacien]ii `n stadiul IV (boala s-a extins la distan]\).

Diabet

Educa]ia terapeutic\ a pacientului cu diabet zaharat Valorile glicemiei. Stil de via]\. Exerci]iu fizic. Diet\. Tratament non-insulinic. Tratament cu insulin\. Automonitorizare. Factori de risc. Complica]ii Dr. Cornelia Bala {ef lucr\ri Universitatea de Medicin\ [i Farmacie Iuliu Ha]ieganu Cluj-Napoca Medic primar Diabet, Nutri]ie, Boli metabolice Centrul Clinic de Diabet, Nutri]ie, Boli metabolice Cluj-Napoca Pre[edintele Asocia]iei Române de Educa]ie `n Diabet

Haide]i s\ ne imagin\m o zi din via]a oric\ruia dintre noi. Avem o vârst\ oarecare, avem câteva kilograme `n plus de câ]iva ani, o meserie stresant\, nu prea avem timp s\ ne ocup\m de o alimenta]ie corect\ [i nici s\ facem prea mult\ mi[care. Sau suntem pensionari `ngrijora]i de cum vom reu[i s\ ne descurc\m de la o zi la alta.

„Da, ave]i diabet” Ne-am f\cut un set de analize de

consideram oameni s\n\to[i. {i

sânge la recomandarea medicului de

totu[i medicul ne spune c\ suntem

familie, dar nu ne sup\r\ nimic, ne

suspec]i de diabet [i c\ va trebui s\ ne prezent\m la un medic specialist. Dup\ o nou\ analiz\ de sânge afl\m c\ „da, ave]i diabet.

ceva despre diabet, dar ce [i cum

Boala poate fi controlat\ cu o

trebuie s\ facem?

alimenta]ie corect\, mi[care [i

Vestea bun\ este c\ exist\

medicamente. {i va trebui s\ veni]i

persoane preg\tite s\ v\ ajute s\

periodic la control. Dac\ glicemia [i

face]i fa]\ unei asemenea situa]ii.

al]i parametri nu sunt men]inu]i `n

Ace[tia sunt educatorii `n diabet -

limite normale, exist\ riscul de

asisten]i medicali instrui]i special

complica]ii: infarct miocardic, accident

pentru a oferi educa]ia terapeutic\

vacular, amputa]ii, probleme de

necesar\ persoanelor cu diabet

vedere, afectarea rinichilor [i a

zaharat [i care lucreaz\ `n cadrul

nervilor”.

centrelor [i cabinetelor de diabet, `n

Este un moment `n care sute de

strâns\ colaborare cu medicii

gânduri ne cople[esc. Am auzit câte

speciali[ti din acest domeniu.

PUȚINĂ ISTORIE

duca]ia `n diabetul zaharat a `nceput `n perioada imediat urm\toare descoperirii [i aplic\rii tratamentului cu insulin\ din anul

1922, prin câ]iva clinicieni de renume: E. Allen la

Londra, E.P. Joslin la Boston (SUA), E. Roma la Lisabona, G. Constam `n Elve]ia, M. Derot [i H. Lestradet `n Fran]a [i J. Pirart `n Belgia. {i `n ]ara noastr\ preocup\rile pentru educarea pacien]ilor cu diabet au o veche tradi]ie, `ncepând cu prima carte publicat\ `n anul 1964 de c\tre Prof. G. B\canu la Timi[oara [i intitulat\ „Ce este diabetul [i cum poate fi prevenit?” Pân\ `n prezent au fost publicate peste 35 de c\r]i adresate pacien]ilor cu diabet.

Obiective Educa]ia terapeutic\ are trei obiective principale: transmiterea de cuno[tin]e, deprinderea de abilit\]i [i modificarea comportamentelor, la care se adaug\ suportul psihologic [i social prin care s\ putem face fa]\ acestei boli. Pentru a fi eficient\, educa]ia terapeutic\ trebuie s\ fie structurat\, adic\ s\ abordeze toate subiectele care s\ ajute persoana cu diabet s\ `n]eleag\ boala [i riscurile ei, precum [i s\ ofere informa]ii corecte [i complete despre modalit\]ile de tratament. Lista temelor abordate `n cadrul educa]iei terapeutice, a c\ror parcurgere este absolut necesar\, cuprinde:

4Ce este diabetul zaharat? 4 Explor\ri necesare – ]inte terapeutice 4 Optimizarea stilului de via]\ – generalit\]i despre diet\ 4Exerci]iul fizic 4Tratamentul non-insulinic 4Tratamentul factorilor de risc cardiovascular 4 Dieta `n diabet – calculul hidra]ilor de carbon, restric]ia lipidic\ ± restric]ia proteic\ 4 Tratamentul cu insulin\ – tipuri de

insulin\, tehnica de injectare 4 Automonitorizarea 4 Factorii care influen]eaz\ controlul DZ 4Complica]iile acute 4 Controlul diabetului zaharat `n situa]ii speciale 4 Complica]iile cronice 4 Piciorul diabetic

Diabet Lec]ii individuale sau de grup

duca]ia terapeutic\ se poate desf\[ura individual sau `n grup. Educa]ia individual\ presupune o `ntâlnire `ntre educator [i un pacient cu diabet, care poate fi

`nso]it de un membru al familiei sau un prieten. Exist\ anumite avantaje ale acestui tip de educa]ie – poate fi adaptat\ nevoilor, abilit\]ilor, preferin]elor, nivelului cuno[tin]elor fiec\rei persoane, ofer\ posibilitatea unui feed-back direct din partea pacientului [i o interac]iune emo]ional\ cu acesta, pacientul poate aborda subiecte mai dificile pe care le-ar evita `n prezen]a altor persoane. Dezavantajele ar fi c\ este metoda cea mai consumatoare de timp, iar dac\ se desf\[oar\ `n cursul consulta]iei medicale de rutin\, pacientul `[i poate pierde interesul fa]\ de elementele de educa]ie incluse `n discu]ia general\.

variant\ din ce `n ce mai frecvent folosit\ [i `n ]ara noastr\ este educa]ia unui grup de pacien]i, ace[tia având ocazia de a interac]iona cu alte persoane care sunt `n aceea[i situa]ie [i de a schimba cuno[tin]e [i experien]e, iar pacien]ii [i familiile lor au sentimentul apartenen]ei la un grup. Acest tip de educa]ie necesit\ prezen]a unui educator cu experien]\ `n comunicare, astfel `ncât nici unul din participan]i s\ nu fie exclus din discu]ie [i s\ nu p\r\seasc\ `ntâlnirea cu probleme nel\murite. ~ncepând cu luna octombrie 2011, `n România func]ioneaz\ un program de educa]ie terapeutic\ structurat\ `n grup, numit Programul Ideally. Cele 13 teme men]ionate anterior sunt discutate de c\tre educator cu cei 5-12 pacien]i din grup, beneficiind de materiale vizuale atractive [i sugestive pentru tematica abordat\, folosite pe parcursul celor 2 ore alocate fiec\rei `ntâlniri. Programul de desf\[oar\ sub egida Asocia]iei Române de Educa]ie `n Diabet, cu sprijinul substan]ial al companiei farmaceutice produc\toare de insulin\ Eli Lilly România. ~n acest moment, exist\ 20 de centre de diabet `n care pacien]ii au acces liber [i gratuit la Programul Ideally, `n urma recomand\rii medicului curant.

Sfatul medicului Dac\ ave]i diabet recent

program. Ve]i afla, suntem convin[i, lucruri noi [i interesante care s\ v\ ajute s\ v\ `n]elege]i

depistat sau chiar mai vechi, v\

boala [i s\ urma]i o alimenta]ie,

sf\tuim s\ v\ adresa]i medicului

un regim de mi[care [i un

dumneavoastr\ care v\ va

tratament mai corect, care `n final

`ndruma spre educatorii care sunt

s\ v\ asigure un control mai bun

implica]i `n desf\[urarea acestui

[i s\ scad\ riscul de complica]ii

acute [i cronice ale diabetului zaharat.

Doctorul lunii

Ioan Lasc\r Fondatorul [i conduc\torul clinicii de vârf `n domeniul Chirurgie Plastic\-Microchirurgie Reconstructiv\ din cadrul Spitalului Clinic de Urgen]\ Bucure[ti n prezent, Clinica de Chirurgie Plastic\-Microchirurgie Reconstructiv\ condus\ de profesorul Ioan Lasc\r abordeaz\ palierul de maxim\ complexitate al problemelor specialit\]ii, având peste 60 de chirurgi plasticieni forma]i [i `n curs de formare din circa 250 de speciali[ti din `ntreaga ]ar\. Volumul activit\]ii [i complexitatea interven]iilor efectuate, adresabilitatea dublat\ de activitatea educa]ional\, [tiin]ific\ [i de cercetare, dar [i calitatea rezultatelor `nvestesc aceast\ Clinic\ de referin]\ cu atributele de continuator al {colii române[ti de chirurgie plastic\.

Chirurg, profesor, organizator, coordonator Profesorul Ioan Lasc\r este delegat permanent al României `n Bordul European de Chirurgie Plastic\, fiind implicat activ [i permanent `n probleme ce vizeaz\ activitatea pe plan interna]ional `n domeniul Chirurgiei Plastice. De altfel, profesorul Lasc\r este coordonatorul tuturor conexiunilor interne [i interna]ionale

[i profesionale `n domeniul specialit\]ii, `ncepând cu 2000 `n România. Prof. dr. Ioan Lasc\r a reorganizat re]eaua de `ngrijire a bolnavilor ar[i grav `n România, realizând [i coordonând `nfiin]area `n centre importante din ]ar\ a „unit\]ilor de ar[i” la nivelul exigen]elor

specialitate. Ca organizator [i lector a numeroase cursuri na]ionale [i interna]ionale, work-shop-uri, profesorul preg\te[te numero[i reziden]i [i cursan]i din România, SUA, Ucraina, Albania, Grecia, Italia, Germania, China, Siria, Iran, Liban, Quatar, Iordania, Republica Moldova, Yemen, Maroc, Serbia, Insulele

ale specialit\]ii cu organismele de specialitate sau multidisciplinare. Este

interna]ionale actuale. Profesorul Lasc\r este pre[edinte

Mauritius. Profesorul Lasc\r este organizator [i conduc\tor a

ini]iatorul [i organizatorul tuturor manifest\rilor educa]ionale, [tiin]ifice

sau membru a numeroase comisii de examene sau concursuri de

numeroase congrese na]ionale [i interna]ionale.

Autor de premiere medicale ~n `ntreaga sa carier\ de chirurg, profesorul doctor Ioan Lasc\r a efectuat peste 40.000 de interven]ii chirurgicale. Este autorul unor procedee fundamentale din domeniul traumatologiei, chirurgiei mâinii, chirurgiei estetice [i microchirurgiei reconstructive. Profesorul Lasc\r a efectuat peste 20 de procedee chirurgicale `n premier\ na]ional\ `n domeniul microchirurgiei reconstructive, `ncepând cu prima replantare efectuat\ `n România [i continuând cu reconstruc]ia esofagian\ cu ans\ intestinal\ transferat\ liber, reconstruc]ie mamar\ cu lambouri musculo-tegumentare, reconstruc]ie perete toracic, reconstruc]ie mân\ cu transfer tridigital etc. De asemenea a abordat `n premier\ na]ional\ tehnicile chirurgicale specifice transsexualit\]ii cu realizarea transferului atât de la polul masculin cât [i feminin la polul

opus – al sexualit\]ii umane. Prof. dr. Ioan Lasc\r a condus echipa interna]ional\ format\ din medici români [i americani care a operat tumora gigant de 70 kg, caz unic `n lume prin raportul de greutate `ntre tumor\ [i pacient (2/1) – caz mediatizat la nivel planetar. A operat primul caz din România de displazie veruciform\ gigant\ la nivelul mâinilor [i picioarelor bilateral („omul pas\re”).

Cariera universitar\ n Membru titular al Academiei de {tiin]e Medicale (2009) n Prorector [tiin]ific UMF „Carol Davila” (2004-2012) n Conduc\tor doctorate (2001-prezent) n Profesor universitar Chirurgie Plastic\ (2000-prezent)

Interviu

Marius Florea Vizante: „M-am f\cut artist ca s\ evit rutina!” Fuge de rutin\. Face maraton s\pt\mânal pe ruta Bucure[ti-Chi[in\u, unde prezint\ emisiunea „Fabrica de staruri” transmis\ de TVR. {i slalom printre cele opt spectacole `n care joac\ la patru teatre bucure[tene. Actorul Marius Florea Vizante are o via]\ trepidant\. {i cu toate acestea, nu prea face sport. Are abonament la sala de gimnastic\, dar se opre[te cel mai adesea la saun\ sau jacuzzi. Dar `ntotdeauna `[i re`ncarc\ bateriile acas\, „jucând” rolul de tat\. Ne poveste[te `n continuare ce i-a dest\inuit fiica lui, Katia, de 5 ani [i jum\tate, [i unde `[i vor petrece vacan]a.

Doctorul Meu: Cum arat\ o zi obi[nuit\ din via]a ta? - Norocul meu este c\ nu prea sunt zile s\ semene `ntre ele… Cred c\ de asta mam f\cut artist – s\ evit rutina! Nu a[ putea s\ am un program normat pe o perioad\ `ndelungat\, m\ plictisesc repede – iat\ o calitate [i totodat\ un defect de-ale mele. Doctorul Meu: Cum `]i re`ncarci bateriile dup\ spectacol sau dup\ o zi plin\? - Poate p\rea un r\spuns banal, dar s\ m\ joc cu feti]a mea e cea mai bun\ cale. Uneori stau la „un pahar de vorb\” cu colegii sau invita]ii care au fost la spectacol.

Sursa: TVR

Oricum, un lucru e cert: caut companie – nu sunt genul care se `nchide. Doctorul Meu: Unde `]i vei petrece vacan]a [i ce planuri ai pentru aceast\ var\? - Ca de fiecare dat\, noi (actorii) nu [tim ce proiecte apar `n var\, a[a ca planificarea unui concediu mereu e o

chestie de ultim moment. Ne gândim la un parc de distrac]ii pentu Katia, ea are acum 5 ani [i jum\tate, e destul de mare pentru asta [i desigur la maaaaaaaareeeeeee! Turcia, Grecia, Spania… ce „pic\” (râde). Doctorul Meu: ~]i este fric\ de spitale/medici? Ce atitudine ai fa]\ de medici? Obi[nuie[ti s\ consul]i medicul preventiv sau numai atunci când ai o problem\ urgent\? - ~mi place s\ cred c\ sunt un tip echilibrat – `ncerc s\-mi fac controalele periodic, consult medicul, cer a doua opinie… Fiecare meserie r\spunde unei necesit\]i. Nu pot spune c\ am vreo fobie `n leg\tur\ cu medicii, dar recunosc c\ ur\sc durerea – `n orice form\! Doctorul Meu: Care sunt principiile s\n\toase dup\ care te ghidezi? - Evit cât pot ceea ce nu-mi prie[te excesele, `n general. Eu sunt cel mai atent observator al meu, nu? Mai cred c\ orice ac]iune aduce o reac]iune, chiar `n plan fizic. Deci: ce ]ie nu-]i place, altuia nu-i face! Doctorul Meu: Ai alimente preferate, ]ii sau ai ]inut vreodat\ diet\? - Curele de sl\bire, la mine, sunt ca l\satul de fumat pentru al]ii: m\ las `n fiecare zi... (râde) Serios vorbind, evit lucrurile extrem de procesate (fizic, chimic, hormonal sau genetic). Nu zic

Interviu c\ e u[or sau c\ sunt cel mai ambi]ios tip, dar caut s\ m\ `ntorc spre natur\… Doctorul Meu: Cât de important\ consideri c\ este mi[carea pentru s\n\tate? - Teoretic e esen]ial\, practic sunt un lene[! M\ ascund `n spatele faptului c\ fac mi[care la „serviciu”. Am abonament la sala de gimnastic\, dar cel mai adesea m\ opresc `n saun\ sau la Jacuzzi. (râde)

- Un chirurg spunea despre chirurgi c\ ar trebui s\ fie optimali, nu maximali. Ei nu[i pot permite rateuri... De asemenea, cred c\ ar trebui s\ empatizeze cu pacientul. Doctorul Meu: ~]i place s\ interpretezi rolul unor personaje negative sau pozitive? - {i – [i! Nu exist\ alb f\r\ negru, nici sus f\r\ jos, nici cald f\r\ rece… nici bun f\r\ r\u. Vreau s\ descop\r cât mai multe laturi ale firii umane. Doctorul Meu: Cum te descurci `n rolul de tat\… de fat\? - Pân\ acum bine, zic eu. Constat c\ nu sunt probleme de comunicare. Cel mai fericit moment a fost când Katia mi-a m\rturisit, f\r\ s-o `ntreb nimic, c\ e `ndr\gostit\ de un coleg. Cred c\ e o dovad\ de `ncredere [i armonie. M\ preocup\ [i metodele pedagogice, sunt foarte atent la modul `n care introduc informa]iile sau vreau s\ ob]in rezultate.

Sursa: TVR

Doctorul Meu: Ai jucat rolul unui medic? - Da, cu un real succes! L-am `ntruchipat pe temutul doctor Kerjentev din spectacolul „Gândirea” de Leonid Andreev. Doctorul Meu: Ce tr\s\turi de personalitate crezi c\ ar trebui s\ aib\ un medic bun?

Doctorul Meu: Care sunt cele mai fericite momente din via]a ta? - Admiterea la facultate, angajarea la Teatrul Na]ional Bucure[ti – imediat dup\ absolvire, c\s\toria, Katia, „Restul e t\cere”, c\minul cel nou – cu gr\din\ [i curte… prietenii, personalit\]ile pe care le-am cunoscut… [i tot a[a… Doctorul Meu: Un gând sau mesaj pentru cititorii no[tri? - Face]i `ntâi ce sim]i]i [i abia apoi ce se cere de la voi!

Otita, boal\ dureroas\ pentru cei mici Otita medie este, dup\ pneumonie, boala copil\riei care `i `ngrijoreaz\ cel mai mult pe p\rin]ii din România, arat\ un studiu al GSK, la care au participat 203 mame cu copii care au avut otit\ [i mame ai c\ror copii nu au suferit infec]ii ale urechii. Majoritatea mamelor ai c\ror copii au avut otit\ au recunoscut c\ boala are un impact emo]ional puternic pentru `ntreaga familie, din cauza suferin]ei copilului. Astfel, cea mai mare parte a mamelor intervievate au considerat durerea ca fiind cel mai grav aspect al acestei boli frecvente la copiii de pân\ `n 3 ani, aceasta fiind urmat\ de febr\ [i probleme cu somnul. Otita – infec]ia urechii medii – pe lâng\ suferin]a provocat\ copiilor poate duce chiar la complica]ii grave, precum afectarea auzului. ~ns\ potrivit studiului, mamele sunt prea pu]in informate cu privire la modalit\]ile de prevenire a otitei. Numai 2 din 10 mame [i-au vaccinat copiii contra pneumococului. Imunizarea copiilor prin vaccinare reprezint\ metoda de prevenire a otitei, pneumoniei [i meningitei (generate de pneumococ) recomandat\ de Organiza]iei Mondial\ a S\n\t\]ii. (S.I.)

Campioni la `not de Ziua Copilului Ziua Copilului a fost s\rb\torit\ la Baby Spa printr-un concurs de `not la care au participat 120 de copii. {i de dou\ ori mai mul]i p\rin]i ferici]i. Dintre micii `not\tori care [i-au canalizat energia spre victorie, 40 au fost premia]i la categoriile „Col\cel”, „Plut\” [i „Delfina[”, dar to]i au avut parte de veselie, premii [i distrac]ie cât cuprinde. Din grupa campionilor au f\cut parte [i zeci de campioni cu dizabilit\]i. Copii la fel de frumo[i [i veseli care se recupereaz\ [i sunt sus]inu]i de Club. (S.I.)

Geriatrie

~mb\trânirea activ\:

munc\, via]\ social\, independen]\

Anul 2012 a fost declarat Anul ~mb\trânirii Active [i Solidarit\]ii `ntre Genera]ii. Organizat sub egida Organiza]iei Na]iunilor Unite, anul `mb\trânirii

Dr. Gabriela C`rstescu Medic specialist geriatrie [i gerontologie Geriplus Med Asocia]ia Tinerilor Medici Geriatri

active are urm\toarele obiective:

4Promovarea `mb\trânirii active `n pia]a muncii; 4Facilitarea `mb\trânirii active `n comunitate; 4Promovarea `mb\trânirii s\n\toase [i a unei vie]i independente la vârste `naintate;

4~nt\rirea solidarit\]ii `ntre genera]ii.

Vârstnicii — membri ai societ\]ii cu drepturi depline e `nseamn\ `mb\trânirea activ\? ~nseamn\

`mb\trânirea cu stare de s\n\tate bun\ [i ca membru al societ\]ii cu drepturi depline,

cu cre[terea sentimentului `mplinirii la locul de munc\, a independen]ei `n via]a de zi cu zi [i a implic\rii noastre ca cet\]eni, pe m\sur\ ce anii trec. Indiferent ce vârst\ am avea, putem fi parte a

Pensionarea nu `nseamn\ inactivitate Pe m\sur\ ce speran]a de via]\ cre[te, vârsta de pensionare cre[te, dar multe persoane se tem c\ nu vor putea r\mâne `n slujba curent\ sau c\ nu vor g\si o alt\ slujb\ pân\ se vor putea retrage cu o pensie decent\. Trebuie s\ d\m angaja]ilor vârstnici [anse mai bune pe pia]a muncii. Retragerea din munc\ nu `nseamn\ c\ am devenit inactivi. Contribu]ia persoanelor vârstnice ca [i `ngrijitori pentru al]ii, `n mod tipic nepo]i sau propriii p\rin]i sau so]i este adesea trecut cu vederea. Anul European caut\ s\ asigure o mai mare recunoa[tere a aportului vârstnicilor, creând mai multe condi]ii de sprijin pentru ei. Pe m\sur\ ce `mb\trânim apare un declin, dar sunt multe posibilit\]i pentru a face fa]\ acestuia. Chiar mici modific\ri `n mediul nostru pot face diferen]a. ~mb\trânirea activ\ `nseamn\, de asemenea, s\ r\mânem st\pâni pe via]a noastr\ cât mai mult timp posibil.

societ\]ii [i s\ ne bucur\m de o mai bun\ calitate a

~mb\trânirea activ\ are dou\ valen]e: pe de o

vie]ii. Marea provocare este de a profita de enormul

parte men]inerea, indiferent de vârst\, a

poten]ial [i de a lucra pân\ la vârste din ce `n ce

activit\]ii [i independen]ei, pe de alt\ parte

mai avansate. Anul European 2012 promoveaz\

participarea activ\ la propria `mb\trânire. Prin

`mb\trânirea activ\ `n 3 direc]ii: munc\,

atitudinea conjugat\ a persoanelor trecute de

participarea `n societate, independen]a tot timpul

50 de ani, a familiei, a comunit\]ii, a societ\]ii,

vie]ii.

`n general, etapa `mb\trânirii poate deveni o lung\ perioad\ de acumul\ri [i `mpliniri, având la baz\ o bun\ calitate a vie]ii. 68

Terapii revolu]ionare

Fibromul uterin, operat f\r\ bisturiu Embolizarea uterin\ dureaz\ 30 de minute Embolizarea este cea mai nou\ [i eficient\ metod\ de terapie a fibroamelor uterine: f\r\ t\ieturi, f\r\ anestezie general\, f\r\ transfuzie de sânge, f\r\ imobilizare la pat. O singur\ zi de spitalizare, recuperare rapid\, uterul r\mâne la locul lui [i, chiar mai mult, redevine fertil! Dr. Rare[ Nechifor Medic primar radiologie interven]ional\ Delta Hospital 031/620.80.90 www.medicina-interventionala.ro

ibromul uterin este o tumor\ benign\ (necanceroas\) ce se dezvolta `n peretele uterului. Este o afec]iune extrem de frecvent\, `ntâlnit\ la peste 40% dintre femei. Majoritatea fibroamelor sunt mici [i asimptomatice, de cele mai multe ori fiind nediagnosticate. Cu toate acestea, fibroamele uterine pot deveni simptomatice, producând sânger\ri abundente `n timpul ciclului menstrual (menoragie), durere [i senza]ie de presiune `n abdomen, constipa]ie, urinat frecvent sau chiar dureri de spate. Uneori, fibroamele sunt cauza infertilit\]ii.

ibroamele uterine pot fi unice sau multiple [i pot avea diferite localiz\ri la nivelul uterului. Fibroamele submucoase se dezvolt\ spre interiorul uterului [i produc sânger\ri abundente `n timpul ciclului menstrual [i infertilitate. Fibroamele intramurale se dezvolt\ `n grosimea peretelui uterin, iar cele subseroase se dezvolt\ spre exteriorul uterului comprimând organele din jur. Simptomele variaz\ semnificativ `n func]ie de m\rimea, num\rul [i localizarea fibroamelor.

~n România, peste 50% dintre femeile cu vârsta peste 35 de ani sufer\ de fibrom uterin [i 25% dintre cazuri sunt simptomatice.

Chirurgie vs radiologie interven]ional\ Tratamentul tradi]ional este cel chirurgical – histerectomie, adic\ scoaterea uterului. Datorit\ radiologiei interven]ionale, `n prezent, este posibil un tratament eficient [i totodat\ mult mai blând comparativ cu histerectomia sau miomectomia. Interven]ia chirurgical\ nu mai este necesar\ `n marea majoritate a cazurilor. Prin blocarea fluxului de sânge de la nivelul fibromului se produce oprirea `n evolu]ie, urmat\ de resorb]ia nodulului fibromatos. Aceast\ procedur\, numit\ embolizare, prezint\ mult mai pu]ine riscuri [i permite o recuperare mult mai rapid\ comparativ cu interven]ia chirurgical\.

Terapii revolu]ionare Histerectomia: const\ `n `ndep\rtarea chirurgical\ a uterului. Este o opera]ie major\ ce necesit\ anestezie general\ [i o internare de câteva zile. Sunt posibile complica]ii imediate sau tardive, recuperarea pacientei necesitând 6 s\pt\mâni. Miomectomia: este o interven]ie chirurgical\ mai complex\ decât histerectomia ce permite eliminarea fibromului cu p\strarea integral\ sau par]ial\ a uterului. Miomectomia se efectueaz\ cu scopul p\str\rii fertilit\]ii pacientei, `ns\ uneori o sângerare abundent\ intraoperatorie face necesar\ scoaterea uterului. Pe termen lung se `nregistreaz\, din p\cate, o rat\ crescut\ a recidivelor, fibroamele reap\rând `n peste 30% din cazuri Embolizarea arterelor uterine: este o modalitate terapeutic\ nou\ [i eficient\ ce elimin\ necesitatea interven]iei chirurgicale. Ea const\ `n astuparea vaselor de sânge care alimenteaz\ fibroamele – arterele uterine. Ca urmare, se produce resorb]ia acestor fibroame, uterul revine la dimensiuni normale, iar simptomatologia dispare.

Tratamentul medicamentos: const\ `n administrarea de antiinflamatoare, anticoncep]ionale [i terapie hormonala care reu[esc uneori s\ controleze simptomele pacientei. Tratamentul hormonal este cel mai eficient, `ns\, din cauza numeroaselor efecte secundare, nu poate fi administrat mai mult de 6 luni. Dup\ `ntreruperea tratamentului, fibroamele re`ncep s\ creasc\.

Desf\[urarea procedurii de embolizare Interven]ia de embolizare se efectueaz\ sub anestezie local\. Medicul face anestezia local\ cu xilin\ `n zona `ncheieturii cotului. Urmeaz\ punc]ia arterei brahiale [i montarea unei teci arteriale (un dispozitiv de plastic cu diametrul de numai 2 mm). ~n continuare, medicul introduce prin teac\ un cateter (tub sub]ire de plastic) [i sub control radiologic, folosind [i substan]\ de contrast iodat\, ghideaz\ cateterul prin vasele de sânge pân\ la nivelul arterei uterine dreapt\. Odat\ pozi]ionat corect, prin acest cateter se introduc particule speciale, biocompatibile, care vor astupa vasele de sânge ce alimenteaz\ fibromul. ~n tot acest timp, pacienta este `ntins\ pe mas\ [i nu va sim]i nicio durere. Procedura se repet\ pentru artera uterin\ stânga. La sfâr[itul interven]iei se scoate teaca arterial\, iar asistenta va ap\sa pe zona de punc]ie timp de 10 minute `n scopul ob]inerii hemostazei, dup\ care se face un pansament compresiv. Durata medie a unei emboliz\ri uterine este de 30 de minute. Toate manevrele de cateterizare sunt nedureroase, pacienta nu simte nimic. La injectarea substan]ei de contrast apare o senza]ie de c\ldur\ `n abdomen care dureaz\ foarte pu]in (5 secunde). Dup\ embolizare pot ap\rea dureri abdominale, cu o durat\ de câteva ore, dar care pot fi comb\tute efficient prin medica]ie adecvat\.

Embolizarea uterin\ se practic\ `n lume din 2000. ~n SUA se fac 15000 emboliz\ri anual. Din 2008, Societatea American\ de Ginecologie a inclus embolizarea `n linia 1 (de prim\ inten]ie) `n terapia fibroamelor. ~n ]ara noastr\, dr. Rare[ Nechifor a introdus embolizarea `n 2002. Pân\ `n prezent a tratat peste 5000 de paciente, fiind unul dintre medicii cu cea mai mare experien]\ din Europa. Doar la Paris [i Bucure[ti se fac câte 500 de emboliz\ri pe an.

Oncologie

Medicina complementar\, aliat `n lupta contra cancerului Stelu]a Indrei Redactor-{ef

edicina integrativ \– asocierea terapiilor alopate cu terapiile complementare – reprezint\ o nou\ abordare `n lupta contra cancerului. Acest concept este acceptat [i de unii medici oncologi din ]ara noastr\. Unul dintre ace[tia este conferen]iar doctor Lucian Miron, [eful sec]iei de oncologie de la Spitalul Clinic de Urgen]\ Sf. Spiridon Ia[i. El este de p\rere c\ pacien]ii diagnostica]i cu cancer trebuie s\ beneficieze de a[a-numita medicin\ integrativ\, adic\ de toate mijloacele terapeutice disponibile [i autorizate: terapii alopate [i terapii complementare.

Medicina complementar\ `mbun\t\]e[te via]a persoanelor diagnosticate cu cancer, admite chiar [i Societatea European\ de Oncologie. ~ns\ forul [tiin]ific atrage aten]ia c\ locul terapiilor complementare este al\turi de medicina clasic\ (alopat\), `mpreun\ formând medicina integrativ\.

Solu]ie eficient\ Dup\ cum arat\ conferen]iar doctor Lucian Miron, `n cadrul Simpozionului „Evolu]ia terapiilor complementare antitumorale”, organizat de Secom, medicina complementar\ a evoluat c\tre medicina integrativ\, care reprezint\ o solu]ie eficient\ pentru pacien]ii cu cancer. „Orice terapie actual\ autorizat\ trebuie folosit\ pentru a-i ajuta pe pacien]i s\ lupte cu boala”, consider\ conf. dr. Lucian Miron.

Peste 40% dintre pacien]ii care au `nvins cancerul au utilizat [i terapii complementare `n asociere cu tratamentele medicale clasice, arat\ un studiu al Societ\]ii Europene de Oncologie.

Ne`ncredere `n rela]ia medic-pacient Atitudinea medicilor oncologi fa]\ de terapiile complementare trebuie s\ se schimbe, pentru ca rela]ia medic-pacient s\ se `mbun\t\]easc\, consider\ conf. dr. Lucian Miron. „Nu exist\ zi `n care s\ nu fiu `ntrebat de pacien]i despre medicina complementar\”, m\rturise[te medicul. Cu toate acestea, mul]i pacien]i ascund medicului curant c\ folosesc terapii complementare. Potrivit unui studiu, spune conf. dr. Miron, 63-72% dintre pacien]ii cu cancer cu dest\inuie medicului curant c\ utilizeaz\ [i terapii complementare. Asta pentru c\ mul]i dintre ei (61%) cred c\ medicul nu le-ar permite acest lucru sau c\ nu e important s\ [tie, iar `n 60% dintre cazuri medicul nu `ntreab\ niciodat\ pacien]ii dac\ folosesc terapii complementare. Aceste date demonstreaz\ e[ecul rela]iei medic-pacient, afirm\ conf. dr. Lucian Miron. Conf. dr. Lucian Miron atrage aten]ia c\ pacien]ii au dreptul s\ cunoasc\ [i mijloacele terapeutice complementare, mai ales c\ `n prezent medicina complementar\ a evoluat, s-a modernizat, se bazeaz\ pe dovezi [tiin]ifice, tratamentele complementare fiind testate `n cadrul unor studii clinice riguroase.

Advertorial

~ntreb\ri [i r\spunsuri despre

RETINOPATIA DIABETIC| Prin termenul „retinopatie” se grupeaz\ toate afec]iunile retinei ap\rute consecutiv maladiilor sistemice, cum sunt: diabetul (retinopatia diabetic\), hipertensiunea (retinopatia hipertensiv\), ateroscleroza (retinopatia aterosclerotic\) [i alte modific\ri de natur\ endocrin\ (retinopatia gravidic\).

Ce este diabetul zaharat? Diabetul zaharat este o modificare a metabolismului carbohidra]ilor, proteinelor [i lipidelor, caracterizat de o insuficien]\ absolut\ sau relativ\ de insulin\. Diabetul zaharat este o maladie insidioas\. Nu degeaba a fost denumit „killer silen]ios”. ~n multe cazuri, diagnosticul este pus când deja au ap\rut complica]ii cronice grave. Ce este retinopatia diabetic\ (RD? Retinopatia diabetic\ este o complica]ie microvascular\ cu specificitate `nalt\ pentru diabetul zaharat [i reprezint\ principala cauz\ de orbire la pacien]ii cu vârste cuprinse `ntre 20 [i 74 de ani. Dup\ 20 de ani de evolu]ie a bolii, aproape to]i pacien]ii cu diabet

zaharat de tip 1 [i mai mult de 60% dintre pacien]ii cu diabet zaharat de tip 2 prezint\ un grad de retinopatie. Pân\ la 21% dintre pacien]ii nou diagnostica]i cu diabet zaharat de tip 2 pot avea deja retinopatie diabetic\! Cum se descoper\ RD ? ~n caz de diabet, ochiul poate deveni bolnav `n secret!

Retinopatia diabetic\ `ncepe `nainte de deprecierea vederii [i este extrem de important s\ fie descoperit\ [i tratat\ cât mai curând posibil. Oftalmologul, la examinarea retinei, va observa dac\ schimb\rile sunt ini]iate [i `n ce stadiu sunt. Cine este `n pericol ? To]i pacien]ii cu diabet zaharat sunt expu[i riscului de a dezvolta retinopatia diabetic\, dar riscul de apari]ie este mai mare `n cazul `n care diabetul nu este bine controlat cu medica]ie [i diet\. Care sunt simptomele [i semnele retinopatiei diabetice? Sc\derea vederii apare doar atunci când boala afecteaz\ partea central\ a retinei, [i anume macula. Din acest motiv, sunt esen]iale diagnosticul [i un tratament precoce. Cine este afectat de diabet zaharat, chiar [i `n absen]a unor tulbur\ri de vedere, ar trebui s\ efectueze vizite regulate la oftalmolog. Ce ar trebui f\cut pentru a evita retinopatia diabetic\? De[i pe parcursul anilor, pacien]ii cu diabet zaharat pot dezvolta complica]ii, cum ar fi retinopatia diabetic\, acest risc este redus dac\ se men]ine sub control nivelul glucozei din sânge prin medica]ie. Exerci]iile fizice, o diet\ echilibrat\, asociate cu administrarea de suplimente alimentare ce au ac]iune vasoprotectoare [i antioxidant\, suplimente care s\ `mbun\t\]easc\ circula]ia sangvin\ pot preveni apari]ia retinopatiei diabetice [i a altor complica]ii grave ale diabetului.

Nout\]i medicale

Remediu herbomineral pentru colicile bebelu[ului t\u Colicile sugarului sunt o problem\ des `ntâlnit\ `n primele luni de via]\. De[i exist\ mai multe teorii, nu se [tie din ce cauz\ apar. De obicei, colicile debuteaz\ f\r\ alte semne de boal\. Copilul `ncepe s\ plâng\ f\r\ motiv, `[i strânge picioru[ele, se agit\, `nghite aer [i apare astfel balonarea abdominal\ care provoac\ durere [i `ntre]ine plânsul. Acest episod de plâns dureaz\ mai multe ore pe zi.

Colicile bebelu[ului sunt deseori motiv de `ngrijorare pentru p\rin]ii care nu [tiu cum s\ `i reduc\ suferin]a celui mic. Având un gust pl\cut, Bonnisan diminueaz\ colicile abdominale, reducând meteorismul [i flatulen]a. Este un produs exclusiv din plante [i se poate administra indiferent de tipul de alimenta]ie – natural, artificial sau mixt. Asigur\ o digestie optim\ a alimentelor, stimuleaz\

apetitul, determinând o cre[tere normal\ `n greutate. Regleaz\ tranzitul intestinal, fiind util `n diaree sau constipa]ie. Reduce regurgita]iile [i eructa]iile de dup\ mese prin efectul s\u antiemetic.

{i ficatul copilului t\u are nevoie de protec]ie! Ficatul este un organ care `ndepline[te multiple activit\]i, astfel c\, atunci când acesta este bolnav, `ntregul organism sufer\. Acesta este responsabil de asigurarea unei bune digestii, de men]inerea func]iilor metabolice, de detoxifierea organismului. Liv.52 sirop este special conceput pentru a proteja ficatul copilului t\u de la vârste foarte fragede. Combate efectele nocive ale diverselor toxine rezultate din alimente, medicamente, factori infec]iosi etc. Astfel, cura de Liv.52 sirop se recomand\ atunci cand sunt semne ale suferin]ei hepatice

(modific\ri ale parametrilor din sânge, oboseal\, apetit capricios, icter etc), dar [i preventiv, atunci când se folosesc medicamente poten]ial hepatotoxice (antibiotice, antiparazitare, atitermice, antiinflamatoare). Liv.52 sirop este eficient [i `n combaterea anorexiei de diverse cauze, restabile[te apetitul, `mbun\t\]e[te digestia [i asimilarea alimentelor. Gustul pl\cut al siropului permite o administrare u[oar\, un motiv `n plus pentru a aduce zâmbetul pe fa]a micu]ului t\u!

Nout\]i medicale

Bella Baby Happy Natural Care Produse cosmetice pentru `ngrijirea pielii bebelu[ilor [i copiilor dup\ prima lun\ de via]\, cu ingrediente naturale delicate cu pielea. Gama Happy Natural Care cuprinde: - {ampon cu formula f\r\ lacrimi - Ulei hidratant cu extract de g\lbenele [i ulei de m\sline - Crem\ protectoare cu ulei de m\sline, vitaminele E, C, PP [i B [i unt de Shea ce asigur\ protec]ie solar\ natural\ - Gel de du[ pentru p\r [i corp cu formula f\r\ lacrimi Alege ce este mai bun pentru pielea micu]ului t\u!

OSCILLOCOCCINUM® -Medicament homeopatic pentru tratarea st\rilor gripale

Mod de administrare: Oscillococcinum® este cu atât mai eficace cu cât este luat mai devreme, odat\ cu primele simptome ale st\rii gripale, având astfel o ac]iune rapid\. Stare gripal\ la debut: 1 doz\ cât mai devreme posibil, repetând tratamentul eventual de 2 sau 3 ori din 6 `n 6 ore. Stare gripal\ instalat\: 1 doz\ diminea]a [i seara timp de 1 pân\ la 3 zile. Preventiv: 1 doz\ pe s\pt\mân\ `n perioada de expunere la grip\. F\r\ efecte secundare cunoscute. Poate fi administrat tuturor categoriilor de vârst\, femeilor gravide [i `n perioada de al\ptare, pacien]ilor afla]i `n tratament polimedicamentos. Acest medicament se poate elibera f\r\ prescrip]ie medical\. Se recomand\ citirea cu aten]ie a prospectului sau a informa]iilor de pe ambalaj. Dac\ apar manifest\ri nepl\cute, adresa]i-v\ medicului sau farmacistului. Viza de publicitate nr. 309 / 25.04.2012

Magazin

Pentru o via]\ sexual\ normal\! Mul]i b\rba]i se confrunt\ cu o incapacitate persistent\ de a men]ine erec]ia suficient pentru desf\[urarea actului sexual. Acest fenomen este din ce `n ce mai cunoscut, iar pentru majoritatea b\rba]ilor, riscul de apari]ie este direct propor]ional cu `naintarea `n vârst\. Pe m\sur\ ce organismul `mb\trâne[te, rigiditatea penisului `n timpul erec]iei tinde s\ scad\. Pe de alt\ parte, cu aceast\ problem\ se pot confrunta b\rba]ii la orice vârst\, din cauza anumitor afec]iuni precum: diabet, tulbur\ri cardiovasculare, alcoolism cronic, stres, depresie sau din cauza reac]iei adverse a anumitor medicamente.

Implantul de gambe, un nou trend `n chirurgia estetic\ Una din 10 femei opteaz\ pentru o interven]ie de implant la nivelul gambelor. Aceste opera]ii se pot face atât `n scopul sub]ierii liniei piciorului, cât [i `n ceea ce prive[te rotunjirea gambei, precizeaz\ chirurgul estetician C\lin Dobo[, unul dintre pu]inii chirurgi esteticieni din România care efectueaz\ implanturi la nivelul gambelor. Dac\ sunt prea groase, lipoaspira]ia le poate sub]ia. Când linia gambelor este dreapt\ sau sunt prea dep\rtate una de cealalt\ („picioare cr\c\nate”), forma lor poate fi conturat\ fie prin implant, fie prin inject\ri de gr\sime proprie sau substan]e cum ar fi acidul hialuronic. (S.I.)

Suporteri de la EURO 2012,

aten]ie la rujeol\! De aceea, remediile naturale sunt din ce `n ce mai c\utate. Astfel, numero[i b\rba]i cu tulbur\ri sexuale [i-au câ[tigat o via]\ normal\ datorit\ formulelor nou ap\rute, pe baz\ de plante. ~n acest sens, Himalaya a creat un herbomineral `mpotriva tulbur\rilor sexuale de etiologie divers\. Tentex Royal este o formul\ complex\, `mbun\t\]e[te erec]ia prin mai multe mecanisme de ac]iune: cre[te fluxul sangvin la nivelul penisului, intensific\ libidoul, men]ine integritatea ]esutului erectil prin efect antioxidant, `nl\tur\ anxietatea [i depresia care pot afecta via]a sexual\.

Ministerul S\n\t\]ii a emis o aten]ionare cu privire la deplasarea cet\]enilor români la Campionatul de Fotbal EURO 2012, care se desf\[oar\ `n perioada 8 iunie-1 iulie 2012, `n Ucraina [i Polonia. Având `n vedere evolu]ia epidemiei de rujeol\ din Ucraina, autorit\]ile sanitare recomand\ suporterilor s\ se adreseze medicului de familie [i centrelor de vaccinare pentru imunizarea `mpotriva rujeolei, `n cazul `n care nu au fost vaccina]i anterior. Persoanele nevaccinate sau f\r\ imunitate fa]\ de rujeol\ [i care c\l\toresc `n Ucraina prezint\ risc crescut de a contracta boala, mai ales `n condi]iile aglomera]iilor `ntâlnite `n timpul evenimentelor de mas\. (S.I.)

Divertisment

Bancuri cu medici

- Da, dar dac\ te uitai pe unde calci… n - Nu [tiu ce s\ m\ fac,

domnule doctor. C\s\toria mea a intrat `ntr-un impas. - Cum a[a? - P\i, so]ia mea nu m\ poate suferi când sunt beat, iar eu n-o pot suferi când sunt treaz. n Un medic mergea cu ma[ina

personal\ spre Bucure[ti. La un moment dat, `n plin câmp, i se defecteaz\ ma[ina. O trage pe dreapta [i `ncepe s\ fac\ cu mâna n - Doctore, sunt disperat!

- Dar ce ai? - Nu [tiu. De câte ori m\nânc, adorm la mas\. Ce-mi recomanzi? - S\ m\nânci `n pat! n - Bun\ ziua!

- Bun\ ziua, domnule poli]ist! - Dumneata, tinere domn, pe ghea]a asta conduci cu 70 km pe or\? Vrei s\ ajungi la spital? - Da! - Bravo, frumos r\spuns! E[ti [mecher? - Nu! Sunt doctor! n Un psihiatru american avea

un grup de patru mame la terapie: - Cu toate ave]i obsesii! a observat el. C\tre prima mam\: - Tu e[ti obsedat\ de mâncare! }i-ai botezat fiica Candy. C\tre a doua:

la alte ma[ini, poate `l ajut\ - Obsesia ta este a avea bani. Pe copilul t\u `l cheam\ Penny. C\tre a treia: - Obsesia ta este alcoolul. Aceasta se manifest\ `n numele copilului t\u, Brandy. ~n acest punct, mama celui de-al patrulea copil se ridic\ iritat\, `[i ia odrasla de mân\ [i-i spune: - Hai Dick, noi plec\m!

cineva. Nu a oprit nici o ma[in\, dar dup\ mai mult timp opre[te un tractor. - Ce s-a `ntâmplat domnule? `ntreab\ tractoristul. - S-a defectat [i nu m\ pricep. Se uit\ tractoristul pu]in la motor [i o repar\. Medicul, `n culmea bucuriei, `l serve[te pe tractorist cu un Kent. Acesta se uit\ lung [i la

n - Domnule doctor, am urmat

tratamentul cu sfin]enie. N-am mai fumat, n-am b\ut, n-am

medic, [i la ]ig\ri [i exclam\: - Prost-prost colega, dar fumezi ]ig\ri bune!

mâncat cu sare. Dar picioarele m\ dor la fel ca `nainte. Abia mai merg. Ce-ar trebui s\ iau? - Autobuzul, metroul, tramvaiul... n Un pacient, r\nit la picior,

prime[te o re]et\ de pic\turi de ochi. - Doctore, dar eu sunt r\nit la picior.

n La un medic stomatolog vine

o bab\ surd\ s\-[i fac\ din]ii. Dup\ ce o consult\, doctorul `i zice: - ~mi pare r\u mamaie, dar trebuie s\-]i pun o plac\! La care baba r\spunde: - Nu-i nimic maic\! Dar s\ fie cu Irina Loghin!

Divertisment 1

n La medic:

- Domnu' doctor! De multe ori mi se `ntâmpl\ s\ aud voci, dar când privesc `n jur, nu v\d pe nimeni. Este ceva serios? - De câte ori se `ntâmpl\ acest fenomen cu dumneavoastr\? - De câte ori dau telefon.

1 2 3 4

n Un bolnav vine la medic:

- Domnule doctor, nu [tiu ce s\ fac! Eu am o boal\ tare ciudat\! Oriunde m\ ating, m\ doare. Dac\ pun degetul pe gur\, m\ doare;

Doctorul `n sala de opera]ii: - Anestezicul, te rog, sor\. - De import sau de-al nostru? - De import. - ~mi pare r\u, dar nu mai avem. - Atunci de-al nostru. - Nani, nani...

7 8

dac\ pun degetul pe nas, m\ doare; dac\ pun degetul pe genunchi, m\ doare; dac\ m\ ating pe frunte, m\ doare!!

9 10

urmarea pe linia 6

Doctorul `i ia mâna, se uit\ la ea, [i spune: - B\i fraiere, tu ai degetul rupt! n Cinci chirurgi discut\ despre ce pacien]i sunt

~NLOCUITOR

de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL

cei mai buni de operat.

l 1) ROMAN F|R| COPER}I! – FOLOSIN}| – RIGID LA MIJLOC!

Primul chirurg zice:

l 2) NECAZ MARE l 3) SPORTUL }INTA{ILOR – ~N CROM! – ~N

- ~mi place s\ am contabili pe masa mea de

CAD|! l 4) CARIE – ~N TAV|! – OCHI l 5) MIEZ DE SACÂZ! –

opera]ii, pentru c\ atunci când `i tai, totul

N|UCIT l 6) ***** (2 CUV.) l 7) I SE MAI SPUNE {I TUF| l 8) ~N

`n\untru este num\rat.

CORP! l 9) M|GAR l 10) A DOSI..

Al doilea spune: - Mda, dar s\-i vezi pe electricieni! Totul `n interiorul lor este codificat pe culori. Al treilea chirurg spune: - Nu, eu sunt convins c\ bibliotecarii sunt cei mai buni; totul `n ei este `n ordine alfabetic\.

VERTICAL l 1) ~N CONT! – COAST| ABRUPT| – ~N MAP|! l 2) PEDAN}I l 3) SUNT ~N ETAPE – Z|P|CIT l 4) CEAS – ~N LUN|! – 12 NIVELURI! l 5) ~N GUR| l 6) GRAB| – 13 MAME l 7) AICI ~N APROPIERE l 8) 2-3 FIIN}E! – MA} T|IAT! l 9) Z|BREA l 10) BEA LAPTE DE CAPR| – CUTIE! (G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)

Intervine [i al patrulea chirurg: - {ti]i, mie `mi plac muncitorii din construc]ii... \[tia `ntotdeauna `n]eleg când `]i mai r\mâne câte ceva `n plus la sfâr[it [i când lucrarea dureaz\ mai mult decât ai spus c\ va dura la `nceput. ~ns\ al cincilea chirurg le-a `nchis gura tuturor: - Gre[i]i total! Politicienii sunt cei mai u[or de operat. Nu au sânge `n vene, nu au inim\, nu au coloan\ vertebral\, iar capul [i fundul sunt interschimbabile.

Dezlegarea rebusului din num\rul trecut: AVERTIZARE: Orizontal: l 1) OTD-EST-CU l 2) PROVOCATOR l 3) UA-AL-SECA l 4) {NUR-CARO l 5) SL-NI-ASO l 6) AF-DETA{AT l 7) NU V| T|IA}I l 8) UZA l 9) LIN l 10) AET. Vertical: l 1)OPUS-ANULA l 2) TRANSFUZIE l 3) AO-UL-V¢NT l 4)VARDA l 5) EOL-NET l 6) SC-CITA l 7) TASA-AI l 8) TERASA l 9) COCO{AT l 10) URA-OTI.

Magazin

Bolile oftalmologice la români Viciile de refrac]ie [i sindromul de ochi uscat la tineri, glaucomul [i retinopatia diabetic\ la adul]i [i degenerescen]a macular\

la vârstnici se afl\ `n topul bolilor oftalmologice de care sufer\ cei mai mul]i români, a ar\tat medicul oftalmolog Monica Mih\l]an. „Oamenii au din ce `n ce mai multe probleme cu ochii”, a subliniat ea cu prilejul lans\rii portalului informativ privind s\n\tatea ochilor `n România – www.ochi-sanatosi.ro. Siteul, creat de Queisser Pharma, ofer\ posibilitatea efectu\rii unor teste de vedere online, sfaturi practice privind protejarea vederii [i c\utarea celui mai apropiat cabinet oftalmologic, aici fiind `nscrise 80 de cabinete din toat\ ]ara. (S.I.)

Insuficien]a cardiac\, mai sever\ decât cancerul Insuficien]a cardiac\ are un prognostic mai sever decât cel al majorit\]ii formelor de cancer, a avertizat prof. dr. Drago[ Vinereanu, pre[edintele Comisiei de cardiologie a Ministerului S\n\t\]ii, cu ocazia Zilelor Insuficien]ei Cardiace. Pulsul crescut reprezint\ un risc major de insuficien]\ cardiac\, au atras aten]ia speciali[tii cardiologi prezen]i la acest eveniment organizat de Societatea Român\ de Cardiologie [i Funda]ia Român\ a Inimii. Pulsul normal este `ntre 50 [i 70 de b\t\i pe minut. Cu cât b\t\ile inimii sunt mai frecvente, cu atât cre[te riscul de insuficien]\ cardiac\. Boala se manifest\ `n primul rând prin respira]ie dificil\ [i umflarea picioarelor, apoi prin oboseal\ cronic\, sufocare `n somn, tuse, urin\ri frecvente noaptea, tulbur\ri de concentrare, tulbur\ri digestive. Insuficien]a cardiac\ poate fi ]inut\ sub control prin tratament corect. (S.I.)

Românii nu vor asigur\ri private de s\n\tate Peste 70% dintre români nu [iar face o asigurare privat\ de s\n\tate, arat\ un sondaj realizat recent de MedLife [i IMAS. Motivele invocate sunt lipsa banilor, ne`ncrederea `n unit\]ile sanitare din România, dar [i lipsa spitalelor private de urgen]\. Studiul mai arat\ cre[terea num\rului celor care merg la medic. Dac\ anul trecut 58% din cei chestiona]i au afirmat c\ nu merg la controale anuale, anul acesta 75% dintre români au r\spuns c\ au fost cel pu]in o dat\ sau de mai multe ori la medic, `n ultimele 12 luni.

Site dedicat tinerilor cu diabet ~n cadrul proiectului Facultatea de Excelen]\ `n Insulinoterapie, Sanofi a lansat platforma online www.ro.t1dstars.com, adresat\ copiilor [i adolescen]ilor care sufer\ de diabet tip 1. ~n ]ara noastr\, aproximativ 2.500 de copii [i adolescen]i au diabet tip 1. Site-ul `[i propune s\-i ajute a `n]elege mai bine diabetul [i cum s\-l integreze `n via]a lor, f\r\ a le fi afectate rela]iile cu colegii, prietenii sau familia. (S.I.)