Noul tratament pentru cancerele de piele by Iulia Anton

Barometrul s\n\t\]ii Institutul Cantacuzino, noul Cuprumin Dr. Val Vâlcu Director Editorial

~nainte s\ `ncep acest editorial, m-am uitat pe informa]iile Reuters din S\n\tate. ~n coloana de [apte [tiri „tari”, doar patru se refereau la studii medicale. Trei erau despre afaceri ale firmelor farmaceutice. Glaxo `ncercase s\ cumpere, cu 2,6 miliarde de dolari, Human Genome, exploratorul h\r]ii ADN. Gilead Sciences se bucura c\ investi]ia sa de 11 miliarde de dolari `n Pharmasset a dat roade, un nou medicament `mpotriva hepatitei C fiind testat cu succes de c\tre aceast\ firm\. ~n fine, J&J primise aprobarea CE pentru a „`nghi]i” produc\torul elve]ian de dispozitive medicale Synthes, pentru 21 de miliarde de euro! O treime din PIB-ul României a fost tranzac]ionat\, `ntr-o singur\ zi, de numai [ase gigan]i ai industriei mondiale de profil. Asta arat\ ce importan]\ acord\ domeniului cet\]enii lumii moderne, cheltuielile `n s\n\tate fiind printre pu]inele care cresc, `n criz\. Iar `n capitalism, nimeni nu d\ bani f\r\ rezultate. O rat\ de vindecare de peste 88 la sut\ `n cazul hepatitei cronice, tocmai amintit, nu e posibil\ f\r\ cheltuieli serioase. Dar merit\, `n caz c\ `nseamn\ ceva via]a omului care pl\te[te/i se pl\te[te tratamentul. F\r\ a mai aminti calitatea vie]ii unui pacient care are acces la noile Editor: Pharma Net Solutions Adresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[ti Tel/fax: 021.330.18.69 E-mail: office@doctorulmeu.com Director Editorial: Dr. Val Vâlcu Director general: Cristin Tocan Redactor-{ef: Stelu]a Indrei Secretar de redac]ie: Alina Chiriceanu Colectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor, Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. Mihaela Leventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Oana Radu, Alexandra Constantin, Gabriel Olaru

Foto: SHUTTERSTOCK Foto copert\: INTACT IMAGES Distribu]ie cabinete: GTS SOLUTION Distribu]ie vânzare: HACHETTE Consultan]\ management: TOCRIS CONSULTING

tehnologii, gândite s\ aib\ efecte secundare cât mai reduse [i beneficii cât mai mari. Alt\ concluzie ar fi c\ `n jurul produc]iei de s\n\tate se vehiculeaz\ sume consistente. Cum o reu[i Guvernul s\ piard\ bani [i s\ distrug\ Institutul Cantacuzino? ~ntr-o economie dinamic\, unde a rezista 50 de ani este o valoare `n sine, Institutul tocmai a `mplinit 90 de ani. Pân\ de curând, avea un portofoliu aflat `ntre primele zece ale Europei. ~n regiune, de]ineam singura capacitate de produc]ie a vaccinurilor, dup\ o tehnologie mai veche, dar sigur\. ~n cazul unei pandemii, deveneam furnizori pentru ]\rile din jur. Pre]urile puteau fi temperate, odat\ ce nu depindeam de importuri. Ast\zi, Institutul mai are `n cont banii pentru salariile pe o lun\ [i datorii cât cuprinde. Atât pentru furnizori, cât [i fa]\ de stat, dup\ ce a fost retras\ o [arj\ de vaccinuri, cu probleme de calitate. Mai grav\ decât criza financiar\ sunt demotivarea personalului, alungat c\tre firme private, [i distrugerea brand-ului. Prima concluzie, `n cazul Institutului, ar fi c\ a avut parte de un management dezastruos. Totu[i, nici cel mai bun manager nu poate face minuni, dac\ proprietarul nu d\ bani, ba dimpotriv\, sec\tuie[te de resurse compania. Pe lâng\ prostie sau dezinteres, ce ar mai putea explica dezastrul de la Cantacuzino? O ipotez\ ar fi cea legat\ de importuri. Ca mii de alte firme române[ti de stat, dup\ faliment, pia]a e preluat\ de importatori. Sau se vând pe nimic activele. ~n cazul IC Cantacuzino, exist\ câteva zone de interes: brandul, pia]a, cum spuneam, [i eternele imobiliare. Sediul este lâng\ Casa Poporului, pe o suprafa]\ unde iar sta bine [i unui hotel [i unui mall. La B\neasa, Institutul are o ferm\, numai bun\ pentru vile ieftine. Iar `n B\r\gan, unde se produceau furaje pentru caii care ne d\deau serul antirabic (ast\zi importat), se poate muta depozitul importatorilor. Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [i originalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducerea oric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrul serviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul [i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului. Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizate numai cu acordul medicului sau farmacistului.

Tiraj: 40.000 exemplare

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT)

ISSN: 2065 - 1473

Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

Urm\toarea apari]ie: Iunie 2012

Sezon

~nt창mpin\ vara cu un corp de invidiat

Celulita atacat\ cu unde de [oc Dr. Mihaela Leventer Medic primar dermatologie Clinica Dermastyle Bucure[ti Str. Sevastopol 13-17 Tel. 021 310 65 07; 0722 363577 Fax: 021 310 65 08 www.dermastyle.ro

Vara aceasta, cu ajutorul noilor aparate medicale profesionale, putem uita de aspectul nepl\cut al cojii de portocal\, prin doar c창teva [edin]e pe s\pt\m창n\, complet nedureroase.

Cum apare pielea cu aspectul cojii de portocal\ Sub piele, gr\simea este grupat\ `n s\cule]i, separa]i `ntre ei prin pere]i fibro[i care se leag\ perpendicular de piele, de straturile profunde ale pachetului adipos [i de mu[chi. Astfel, orice modificare de volum a acestor pache]ele de gr\sime produce trac]iunea pielii [i favorizeaz\ reliefarea, gener창nd aspectul de coaj\ de portocal\.

Metodele moderne lupt\ `mpotriva celulitei din interior spre exterior Noile interven]ii dermatologice noninvazive substituie cu succes lipoaspira]ia, aparatura medical\ de ultim\ or\ oferind solu]ii eficiente [i de lung\ durat\ `n tratarea imperfec]iunilor corporale. Printre cele mai noi tehnologii folosite se num\r\ radiofrecven]a (laserul Alma Accent) [i undele de [oc (Duolith). Celulita reprezint\ o afec]iune complex\ [i, de aceea, `n tratarea sa, este nevoie de o abordare tridimensional\, printr-un program complet de remodelare a zonelor afectate. Tratamentul este eficient deoarece se adreseaz\ tuturor defectelor cutanate: piele flasc\, pere]i fibro[i [i m\rirea volumului de ]esut adipos.

Sezon Program complet de remodelare corporal\

REZULTATE

Tratarea tridimensional\ cuprinde:

Desfacerea pere]ilor fibro[i prin subincizie Corec]ia chirurgical\ se adreseaz\ zonelor limitate de celulit\ unde poate face „liposhifting” (netezirea pachetului adipos f\r\ extragere) sau opera]ia de subincizie, prin care sunt sec]ionate cu un ac special fasciculele fibroase care trac]ioneaz\ pielea [i produc efectul de coaj\ de portocal\. Procedurile necesit\ anestezie local\, iar pacienta va pleca acas\ dup\ câteva ore purtând un corset menit s\ ajute la o cicatrizare frumoas\. Procedura se face mai ales pe zona fesier\ [i necesit\ o perioad\ de vindecare de câteva s\pt\mâni.

Procedura necesit\ o perioad\ de vindecare de câteva s\pt\mâni, iar rezultatele sunt vizibile imediat. Dac\ pacienta respect\ un regim de via]\ s\n\tos, efectele se men]in pentru o perioad\ de câ]iva ani.

Remodelarea gr\simii Celulita afecteaz\ pân\ la 90% dintre femei, cele mai vulnerabile zone fiind coapsele [i bra]ele. La nivelul acestora, undele de [oc aplicate asupra celulelor adipoase duc la compactarea structurii ]esutului adipos. Undele de [oc (aparatul Duolith) sau lipoliza cu ultrasunete produc o remodelare a adipocitelor f\r\ s\ fie lezat\ pielea. Pentru ob]inerea efectului dorit sunt recomandate trei [edin]e pe s\pt\mân\, timp de o lun\. Tratamentul este complet nedureros.

REZULTATE Pentru ob]inerea efectului dorit sunt recomandate trei [edin]e pe s\pt\mân\, timp de o lun\. Efectele sunt vizibile dup\ doar [ase [edinte, iar tratamentul este indicat s\ fie efectuat `n dou\ cure anuale.

Reducerea laxit\]ii cutanate cu ajutorul radiofrecven]ei Laserul „Alma Accent” este un aparat de radiofrecven]\ cu dou\ sisteme de lucru, unipolar [i bipolar, care `n func]ie de capul de lucru folosit `nc\lze[te mai profund sau mai superficial dermul [i ]esutul subcutanat adipos. Unda de radiofrecven]\ emis\ unipolar p\trunde la 20 mm adâncime sub piele, producând contrac]ia fibrelor de colagen. Totodat\, unda emis\ bipolar p\trunde superficial, la numai 2-6 mm, ducând la reducerea rid\rii cutanate [i `mbun\t\]irea texturii cutanate. Astfel, se lupt\ `mpotriva celulitei din interior spre exterior, [i nu invers, a[a cum o fac celelalte tehnici de remodelare a ]esutului adipos. Pacienta simte c\ldur\ pe zona de lucru, observ\ c\ treptat pielea se neteze[te [i simte contrac]ia suprafe]ei cutanate ca pe un corset natural. Datorit\ fenomenului de lipoliz\ [i drenaj limfatic concomitent, relieful adipos se amelioreaz\.

REZULTATE Se face o [edin]\ la 10 zile, iar efectele pot fi observate dup\ minimum 3 [edin]e de tratament. Pentru men]inerea aspectului ob]inut se poate repeta tratamentul o dat\ pe an. Se recomand\ minimum 6 sedin]e.

Oricare ar fi metoda de tratare a celulitei, este necesar\ mult\ aten]ie pentru a preveni reapari]ia ei. Persoanele cu predispozi]ie [i care continu\ s\ fie sedentare prezint\ riscul ca, dup\ un tratament reu[it, s\ constate o recidiv\ a celulitei. De aceea, trebuie eradicate si cauzele apari]iei celulitei: tratarea eventualelor tulbur\ri endocrine [i digestive [i mai ales renun]area la via]a sedentar\. 5

Farmacia naturii

Terapia floral\ Ovidiu Bojor

Printre terapiile complementar-alternative mai pu]in cunoscute [i aplicate `n ]ara noastr\ este [i terapia floral\ a doctorului Edward Bach.

Dr. farmacist

Membru al Academiei de Stiin]e Medicale

{tia]i c\...

Conceptul de terapie floral\, pe drept cuvânt denumit\ [i „terapia sufletului”, apar]ine doctorului Edward Bach care s-a n\scut la 24 septembrie 1884 lâng\ Birmingham `n Marea Britanie.

espre sim]urile plantelor s-a scris mult: sensibilitatea lor la atingere, frigul,c\ldura, mirosul, parfumul, alarma, poluarea chimic\ [i fonic\, sunt numai câteva dintre elementele subtile ale regnului vegetal.

D Bolnavi, nu boli Edward Bach `[i petrecea vacan]ele `n }ara Galilor de unde erau p\rin]ii lui. Hoin\rea prin p\duri [i mun]i `n preajma copacilor [i florilor s\lbatice, cunoscând subtilitatea lor. Aici va reveni de multe ori mai târziu, pentru a-[i limpezi gândurile. Iubind din copil\rie toate fiin]ele aflate `n suferin]\ [i dorind s\ le ajute, a devenit medic. ~nc\ din studen]ie Edward Bach a ajuns la concluzia c\ pacien]ii diferi]i, cu aceea[i afec]iune, nu se vindec\ `ntotdeauna cu acela[i tratament. ~n tratarea unei afec]iuni consider\ c\ trebuie s\ se

`nceap\ cu cunoa[terea pacientului, cu concep]iile lui de via]\, emo]iile, sentimentele, toate acestea fiind mai importante decât boala `ns\[i. Dr. Edward Bach a observat la vremea lui c\ metodele clasice de vindecare erau mai dureroase decât boala. Dorea s\ g\seasc\ metode de tratament care s\ fie simple [i u[or de aplicat, cât mai u[or accesibile, la `ndemâna tuturor, blânde, complet nedureroase [i f\r\ reac]ii adverse nepl\cute. Aceste principii sunt ast\zi din ce `n ce mai valabile.

Cum s-a n\scut terapia Bach ~n anul 1917, Dr. Edward Bach a trecut printr-o `ncercare cumplit\. ~n stare de incon[tien]\ a fost operat de urgen]\, având o hemoragie intern\. A fost diagnosticat cu cancer, iar [ansa de supravie]uire: 3 luni. Dup\ opera]ie, de[i era foarte sl\bit, s-a hot\rât s\ se `ntoarc\ la munca sa. Lucra zi [i noapte, iar pe masur\ ce timpul trecea se sim]ea din ce `n ce mai bine, chiar mai s\n\tos decât `n ultimii ani. Concluziile sale au fost c\ o motiva]ie puternic\, sentimentul profund de iubire pentru semeni [i un scop precis `n via]\ ne ajut\ s\ travers\m momentele grele, chiar la grani]a dintre moarte [i via]a fizic\.

Farmacia naturii Vindecarea sa l-a ajutat s\ `n]eleag\ leg\tura strâns\ dintre mintal, emo]ional, autoimunitate [i vindecare. ~n martie 1919 a fost numit bacteriolog la spitalul de Homeopatie din Londra unde a cunoscut pe cei mai renumi]i homeopa]i britanici [i a studiat Organonul Hahnemann, fiind uimit c\ acesta descoperise cu cca. 100 de ani `nainte

leg\tura dintre boal\ cronic\ [i toxenia intestinal\. De asemenea, de la Hahnemann a `nv\]at c\ fiecare caz necesit\ o abordare separat\ `n acord cu tr\s\turile de personalitate ale pacientului, `nsu[indu-[i deviza: trateaz\ pacientul [i nu boala. ~n 1930 Dr. Edward Bach pleac\ `n }ara Galilor unde a copil\rit [i de unde a adus trei

Caracterizarea remediilor florale Dr. Edward Bach consider\ c\ tot r\ul porne[te de la mintal. A conceput o terapie care ]inte[te cauza bolii. Este o terapie accesibil\ tuturor. De exemplu, Impatiens Glandulifera se adreseaz\ celor ner\bd\tori, care nu suport\ s\ a[tepte, celor repezi]i [i care sunt deranja]i de cei care gândesc `ncet. ~n cazul `n care multora le este team\ s\ mearg\ la dentist, se recomand\ Mimulus Guttatus, iar cei care sufer\ de insomnia, nu-i intereseaz\ prezentul, sunt absen]i la evenimente, firilor vis\toare se recomand\ Clematis Vitalba.

plante: Impatiens Glandulifera (Papucul Doamnei, Mun]ii Apuseni, denumire local\), Mimulus Guttatus (originar din America de Nord) [i Clemotis Vitaeba (Curpen alb) din care a preparat primele remedii florale. Le-a prescris pacien]ilor conform personalit\]ii lor, iar rezultatele au fost foarte bune. A[a s-a n\scut Terapia floral\.

Ce nu sunt remedii florale? Nu sunt produse homeopate [i se prepar\ prin alte metode, iar principiile de vindecare nu corespund celor de homeopatie. Nu sunt uleiuri esen]iale folosite `n aromaterapie [i se prepar\ diferit de acestea. Se numesc esen]e florale pentru c\ `n ele este cuprins\ „esen]a `ntregii plante”. Nu sunt suport pentru practici paranormale (m\sur\tori cu ansa, vizualiz\ri `n aur\ sau m\sur\tori de biorezonan]\).

Recomand\rile remediilor florale se fac pe baza discu]iilor libere [i sincere cu pacientul. Remediile florale nu mizeaz\ pe efectul placebo sau autosugestie. Ele ac]ioneaz\ [i asupra copiilor, animalelor sau chiar a plantelor, deci nu putem lua `n considerare procese de con[tientizare. Nu sunt medicamente, sunt lipsite complet de toxicitate, nu au contraindica]ii, efecte secundare sau reac]ii adverse. Se integreaz\ `n ceea ce numim terapii holiste.

Psihologie

Travaliul psihoemo]ional al bolii – Modelul Kübler-Ross

Cum ajut\ mintea la vindecarea trupului Ne confrunt\m `n ultimii anii cu o cre[tere masiv\ a diagnosticelor de boli grave la vârste din ce `n ce mai timpurii. Auzim zilnic despre ravagiile afec]iunilor cardiace, ale cancerului sau accidentelor vasculare cerebrale la persoane ce abia au `mplinit 30 de ani. Daniela Balazs Psiholog

imptomele unui accident vascular cerebral, de exemplu, sunt uneori trecute cu vederea `n serviciile de urgen]\, `n cazul pacien]ilor tineri, ceea ce `ntârzie un tratament prompt [i eficient. De cele mai multe ori refuz\m s\ gândim c\ ni se poate `ntâmpla nou\ sau cuiva drag, `ns\ cu to]ii suntem supu[i „uzurii”. ~n fa]a unei boli grave, poate chiar incurabile, tr\im o reac]ie emo]ional\ complex\, descris\ foarte bine de modelul psihiatrului elve]ian Elizabeth KüblerRoss. Modelul a fost generat de cercet\ri pe persoane fie aflate `n fa]a mor]ii (cu boli `n faz\ terminal\, cancer, HIV, boli invalidante), fie la persoane care au suferit o pierdere major\.

Cinci etape de tr\iri emo]ionale Modelul Kübler-Ross eviden]iaz\ 5 etape prin care persoana respectiv\ trece timp de mai multe luni. Nu este obligatoriu ca o persoan\ s\ treac\ prin toate cele 5 etape sau s\ le parcurg\ `n ordine cronologic\. Ceea ce este important este faptul ca durata de manifestare a `ntregului proces psihoemo]ional s\ nu dureze mai mult de 6 luni, pentru c\ altfel se ajunge la faze patologice. Negarea este un mecanism de ap\rare temporar, `n fa]a fricii inerente, negare care const\ `n refuzul diagnosticului, emi]ând expresii de genul: „Asta nu mi se poate `ntâmpla mie”; „Nu se poate, nu e adev\rat”. Mecanismul de ap\rare ini]iat de instinctul de conservare caut\ o urm\ de speran]\: „Poate c\ doctorii s-au `n[elat [i

Psihologie dignosticul e gre[it”; „Poate trebuie s\ refacem analizele” etc. Avem totu[i de-a face cu un mecanism de ap\rare temporar, care ne ofer\ timpul necesar pentru a ne preg\ti `n vederea accept\rii viitorului. Este o reac]ie normal\, dar

evitarea confrunt\rii cu boala nu trebuie s\ dureze prea mult, pentru ca `nceperea tratamentului cât mai repede este esen]ial\. Ceea ce ne ajut\ `n aceast\ etap\, ca [i `n celelalte de altfel, este sprijinul moral sincer din partea celor apropia]i.

Furia este etapa `n care c\ut\m vinova]i pentru ceea ce ni se `ntâmpl\. Este o proiec]ie `n exteriorul nostru a sentimentelor atunci când nu mai putem men]ine prima etap\. Aceast\ furie este `n general proiectat\ fie c\tre ceilal]i: „Din cauza ta mi se `ntâmpl\ asta”; „Tu mi-ai f\cut numai mâncare pr\jit\”, fie c\tre Dumnezeu: „Doamne, de ce `mi faci asta?”; „Doamne, cu ce ]i-am gre[it?”, fie arareori asupra propriei persoane: „Uite unde m-a dus incon[tien]a”. Consider\m c\ tot ceea ce ni se `ntâmpl\ este nedrept [i de aceea `ncerc\m s\ ne schimb\m soarta prin violen]\. Suntem chiar invidio[i pe cei din jur. Este foarte important ca persoanele apropiate s\ nu intre `n jocul egoist al `nvinuirilor [i s\ se comporte cu r\bdare [i iubire fa]\ de cel furios.

Negocierea sau târguiala apare atunci când furia s-a consumat. Este genul de troc cu Dumnezeu `ncercând s\ ob]inem „o gra]iere” fie prin implorare, fie oferind ceva la schimb: „Dac\ m\ fac bine, o sa merg mai des la biseric\”. ~n spatele acestor negocieri este o vizibil\ stare de vinov\]ie. Ceea ce este esen]ial s\ `n]elegem este faptul c\ boala este manifestarea fizic\ a unor lucruri pe care le-am f\cut gre[it [i vinov\]ia trebuie eliminat\ prin `n]elegere [i modificarea comportamentului.

Depresia apare atunci când durerea este cople[itoare, când am pierdut orice speran]\ `n negociere. Sentimentele de neputin]\ [i de pierdere a speran]ei devin `nl\n]uitoare. Ap\sa]i de sentimentele noastre, nu vrem s\ avem leg\turi cu nimeni, dar cei apropia]i trebuie `n continuare s\ aib\ r\bdare [i s\ ne sus]in\ `n recâ[tigarea `ncrederii `n puterile proprii [i mai ales `n credin]a `n Dumnezeu, pentru a putea trece la accceptare.

Acceptarea, care este altceva decât resemnarea pasiv\, presupunând ac]iune l\untric\, este etapa care restabile[te adev\rul pe care am `ncercat de multe ori incon[tient s\-l acoperim `n trecut, s\-l modific\m pentru a ne sim]i mai bine. Vindecarea noastr\ fizic\ depinde `n foarte mare m\sur\ de vindecarea emo]ional\, identificând [i eliminând din fiin]\ toate acele `nc\rc\turi emo]ionale care au cauzat boala, acceptând c\ tot ceea ce ni se petrece este ceea ce se putea mai bun `n acel moment pentru noi.

Ideal este ca durata primelor 4 etape s\ fie cât mai scurt\ pentru ca prin acceptare s\ ajut\m corpul s\ se vindece acceptând [i el la rândul s\u tratamentul medicamentos prescris.

Terapii naturale

Remedii blânde pentru insomnie

Noapte bun\ cu „somnifere” din plante

Insomnia este una dintre cele mai frecvente afec]iuni. Ea afecteaz\ 20-30% din popula]ia general\, având o inciden]\ mai ridicat\ `n rândul femeilor [i a vârstnicilor. Dr. Ruxandra Constantina

Insomnia, prin defini]ie, este un termen general care desemneaz\: dificultatea de a adormi, dificultatea `n men]inerea continuit\]ii somnului (cu treziri repetate `n cursul nop]ii [i dificultate `n a readormi) sau p\rerea subiectiv\ a unei persoane cu privire la calitatea nesatisf\c\toare a somnului ei (persoana se treze[te obosit\, are senza]ia c\ nu [i-a recuperat capacit\]ile sale fizice [i mentale `n timpul somnului).

Medic specialist medicin\ de familie Competen]\ apifitoterapie Clinica Medical\ Medas

Avertisment Multe persoane nu consider\ insomnia o problem\ care s\ necesite prezen]a la medic. Este o mare gre[eal\, deoarece insomnia are repercusiuni negative atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung: persoana se simte obosit\, prezint\ astenie fizic\ [i psihic\, sc\derea capacit\]ii la efort [i a capacit\]ii de memorare [i concentrare, reducerea vitezei de reac]ie, prezint\ somnolen]\ diurn\, devine irascibil\, nervoas\. Netratat\ corect, insomnia va afecta randamentul fizic al persoanei cu sc\derea abilit\]ilor profesionale. Pe plan psihic, persoana va fi predispus\ la apari]ia de nevroze, depresii, mergând pân\ la tulbur\ri de comportament [i personalitate.

RE RECOMANDA Cauzele insomniei sunt multiple [i de multe ori greu de identificat sau sunt trecute cu vederea. De aceea, este indicat\ o supraveghere a somnului pe timpul nop]ii [i o polisomnografie.

Terapii naturale Clasificare [i cauze Insomnia poate fi clasificat\ ca fiind: - Acut\ – `nseamn\ incapacitatea de a dormi bine `n mod constant pentru o perioad\ de mai pu]in de o lun\. Aceasta poate fi ocazional\ sau tranzitorie (de scurt\ durat\), care poate s\ dureze de la o noapte pân\ la 10-15 zile, de obicei fiind declan[at\ de anumite evenimente perturbatoare din via]\: diferen]\ de fus orar, program de lucru `n ture, schimbarea domiciliului etc. Insomnia acut\ poate fi [i intermitent\, adic\ episoadele de insomnie tranzitorie se repet\ la intervale de timp neregulate. - Cronic\ – dep\[e[te de obicei perioada de o lun\, este `nso]it\ de tulbur\ri somatice sau psihice. Aceasta poate fi primar\ sau secundar\ (cancer, boli

cardiovasculare, boli respiratorii, boli digestive, boli neurologice, boli reumatismale, depresii, care declan[eaz\ simptome pe timpul nop]ii [i trezesc bolnavul). De asemenea, tratamentul cronic cu substan]e cu efect hipnotic sau cele cu ac]iune excitant\ asupra sistemului nervos central (SNC) provoac\ insomnie cronic\. Alte cauze tranzitorii ale insomniei pot fi: vecini zgomoto[i, lumina prea puternic\ `n camer\, temperaturi neadecvate `n dormitor (prea cald sau prea rece), membri ai familiei care se trezesc noaptea sau care sfor\ie, mese copioase seara, consumul de b\uturi cu efect excitant asupra SNC.

Tratamentul insomniei Insomnia trebuie identificat\ [i tratat\ corect `nc\ din prima faz\. Medicamentele, fie ele alopate sau naturiste, nu trebuie administrate aleatoriu, ci trebuie recomandate numai de c\tre un medic specialist. Exist\ o mare varietate de medicamente clasice [i naturiste, schema trebuie strict individualizat\. Mare aten]ie trebuie avut\ la asocierea dintre un medicament alopat [i un preparat din plante cu aceea[i ac]iune, efectele hipnotice [i sedative se cumuleaz\. tilul de via]\ este factor important `n apari]ia insomniei. Iat\ de ce adoptarea unei alimenta]ii corespunz\toare [i renun]area la unele obiceiuri d\un\toare pot ameliora insomnia. Evita]i s\ mânca]i copios `nainte de culcare sau s\ consuma]i b\uturi energizante, cafea, ceai negru, ciocolat\, dulciuri concentrate, brânzeturi fermentate. ~n schimb, efecte sedative au ceapa, salata verde, l\ptuca. Evita]i s\ petrece]i mult timp seara `n fa]a televizorului sau a calculatorului. Nu practica]i exerci]ii fizice extenuante seara. ~nainte de culcare, be]i o can\ cu lapte cald `ndulcit cu miere de tei sau de salcâm.

S SFATURI: lapte cald `ndulcit cu miere de tei, muzic\ pl\cut\, baie cu ulei de sun\toare

4Seara este bine s\ v\ destinde]i ascultând o muzic\ pl\cut\, citind o carte ce v\ face pl\cere. Face]i o baie c\ldu]\ `n care ad\uga]i câteva pic\turi de extract de lavand\, sun\toare, valerian\, tei, conuri de hamei, passiflora. Aceasta are efecte benefice extraordinare, calmante [i relaxante. Dac\ este posibil, face]i o mic\ plimbare (15-30 minute) `nainte de culcare. Este bine s\ respecta]i orele de culcare [i de trezire, acelea[i `n fiecare zi. Pute]i folosi perne `n care se introduc conuri de hamei, lavand\, sulfin\, roini]\. Camera trebuie neap\rat aerisit\ bine `nainte de culcare. De asemenea, este bine ca `n dormitor s\ nu existe surse de lumin\ aprinse, aparatur\ electric\ [i electronic\.

4 4

Terapii naturale Ceaiuri, tincturi, comprimate cu ac]iune sedativ\ Exist\ nenum\rate plante cu ac]iune sedativ\ [i hipnotic\: acestea relaxeaz\, `nl\tur\ tensiunile nervoase, ajut\ la inducerea [i men]inerea unui somn de calitate. Pot fi administrate sub form\ de ceai, pulbere, tinctur\, comprimate. De obicei, se administreaz\ seara, `nainte de culcare. Pentru persoanele care sunt suprasolicitate fizic [i psihic, este bine s\ se administreze [i `n timpul zilei un preparat natural cu ac]iune calmant\, antistres. Avantajul acestor preparate naturale este acela c\, administrate corect, au un efect bland, dar de durat\ [i, `n general, nu au reac]ii adverse puternice [i nu dau dependen]\, a[a cum se `ntâmpl\ `n cazul medica]iei alopate.

5 AC}IUNI plante

Melatonina este un hormon natural secretat `n principal de glanda pineal\ [i care este responsabil\ de ritmul veghe-somn. Secre]ia melatoninei este stimulat\ de `ntuneric [i inhibat\ de lumin\, de aceea este bine sa dormim fara nici o sursa luminoasa in camera, inclusiv luminitele de stand-by de la aparatele electronice; secretia ei scade cu varsta. Are efecte reale terapeutice, ajuta la reglarea ceasului biologic, inducerea si mentinerea somnului; in plus are si efecte antioxidante. Se administreaza sub forma de comprimate, seara la culcare.

Valeriana are ac]iune anxiolitic\, sedativ\ [i relaxant\ atât asupra sistemului nervos central, cât [i asupra musculaturii. Se poate administra sub form\ de tinctur\, 20-30 de pic\turi de tinctur\ `n pu]in\ ap\, seara, cu o ora `nainte de culcare; sau sub form\ de pulbere: 1 linguri]\ ras\, cu pu]in\ ap\, cu 20 de minute `nainte de culcare; sau o infuzie c\ldu]\ din r\d\cini de valerian\ b\ut\ seara; sub form\ de comprimate. Valeriana poate fi asociat\ cu alte plante cu ac]iune sinergic\, a[a cum sunt lavanda, sun\toarea, passiflora.

Infuzii Seara alege]i alternativ una dintre infuziile urm\toare, care au un gust foarte pl\cut [i efecte calmante dovedite. Pu]ini [tiu c\ infuzia de mu[e]el este un excelent sedativ natural. Din talpa gâ[tei se prepar\ o can\ de infuzie, care se bea cu 30 de minute `nainte de culcare. Infuzia din flori de portocal este delicioas\, se beau 1-2 ce[ti, cu 30 de minute `nainte de culcare. Din passiflora se prepar\ de asemenea o infuzie aromat\, care are propriet\]i sedative [i calmante inducând somnul. Infuzia din roini]\ are efect sedativ u[or, este tonic nervos, reduce anxietatea [i stresul. Ceaiul din sun\toare este arhicunoscut datorit\ propriet\]ilor sale calmante [i antidepresive.

Teiul are ac]iune sedativ\, calmant\. Se pot bea 1-2 c\ni pe zi de infuzie din flori de tei, ultima `nainte de culcare. Lavanda se poate administra [i `n timpul zilei, deoarece are o ac]iune antistres foarte bun\, relaxant\ [i calmant\. Se administreaz\ sub form\ de infuzie, tinctur\, capsule cu ulei de lavand\. Hameiul are ac]iune calmant\. Se prepar\ o infuzie din conuri de hamei care se bea seara, `nainte de culcare.

Gemoterapia este foarte benefic\, se poate asocia extractul din muguri de tei argintiu cu extractul din muguri de smochin, pentru tratamentul insomniei atât la adul]i, cât [i la copii. Printre metodele alternative care ajut\ la instalarea somnului se num\r\: reflexoterapia, masajul terapeutic, acupunctura, aromaterapia (uleiuri esen]iale de lavand\, ment\, roini]\ ad\ugate `n apa de baie, `n lampa de aromaterapie sau `n uleiul de masaj), medita]ia.

Gemoterapie

Ml\di]ele vindec\toare ale plantelor brad de E sezonul terapiei cu muguri

Dr. Cristina B\l\nescu Medic primar medicin\ general\ Competen]\ `n acupunctur\, homeopatie, apifitoterapie Centrul de S\n\tate Clar Med Tel: 021/665.74.20

Gemoterapia este o metod\ terapeutic\ relativ nou\, ce utilizeaz\ ]esuturi vegetale embrionare proaspete, muguri, ml\di]e, radicele, scoar]a intern\ a r\d\cinii, scoar]a de pe ramuri tinere, sev\ sau semin]e. Factorii de cre[tere din aceste produse biologice realizeaz\ un aport nutritiv deosebit de bogat. Gemoterapia ac]ioneaz\ `n mod profund, bl창nd [i f\r\ reac]ii adverse. entru preparatele gemoderivate se folosesc plante proaspete culese din zone nepoluate sau din culturi ecologice. Prin renun]area la procesul de uscare [i prelucrarea imediat\ a plantei se p\streaz\ nealterat complexul fitoterapic (ac]iunea terapeutic\ dat\ de compozi]ia fiec\rei plante `n parte).

Cum se ob]in preparatele Gemoderivatele se ob]in prin macerarea `n alcool etilic diluat 40%, timp de 4-14 zile cu agitarea amestecului de 4-5 ori pe zi, dup\ care se separ\ solu]ia din reziduul vegetal prin filtrare [i presarea plantei. Se las\ `n repaus 24 de ore pentru decantare [i se refiltreaz\ `nc\ de 2 ori prin filtre tot mai fine. Trebuie subliniat faptul c\ alcoolul etilic extrage selectiv o serie de principii active din plante, cum sunt: acizii organici, s\ruri de iod, alcani, uleiuri volatile, compu[i amari, unele zaharuri, dar nu dizolv\ [i nu extrage gr\simile, fermen]ii, protidele. Solu]iile sunt stabile `n timp, se pot p\stra `n condi]ii normale, f\r\ risc de alterare [i contaminare. Gemoderivatele se administreaz\ dup\ o schem\ de terapeutic\ personalizat\. De aceea, pacien]ii care doresc s\ apeleze la gemoterapie trebuie s\ se prezinte la medic pentru prescrierea tratamentului. Extractele nu se vor administra dup\ ureche, pentru c\, `n cel mai bun caz, sunt inutile [i ineficiente, dar pot deveni d\un\toare.

Gemoterapie {TIA}I Denumirea de gemoterapie vine din latinescul C|... „gemmae”, care `nseamn\ mugure.

4Extract din ml\di]e de afin Are rol `n sc\derea glicemiei, `n refacerea capacit\tii vizuale, `n cistite, complica]ii vasculare sau hemoragii retiniene. 4Extract din ml\di]e de ienup\r Este recomandat `n ciroz\ hepatic\, afec]iuni renale, glomerulonefrit\, litiaz\ oxalic\, aerofagie. 4Extract din ml\di]e de m\ce[ Se utilizeaz\ ca adjuvant `n rinofaringite la copii, bronhopneumonie, alergie, otit\, amigdalit\, oboseal\ cronic\. 4Extract din ml\di]e de meri[or Este indicat `n colite, colibaciloz\, colon iritabil, osteoporoz\. 4Extract din ml\di]e de mesteac\n Are efecte benefice `n caz de oboseal\ cronic\, suprasolicitare intelectual\, dificultate de concentrare. 4Extract din sev\ de mesteac\n Este recomandat `n litiaz\ renal\, artroze, hipocolesterolemie, stomatite. Are de asemenea un rol important de detoxifiere. 4Extract din mugur de mesteac\n Se utilizeaz\ `n rinofaringite, convalescen]\ postviral\, carii dentare, rahitism. 4Extract din scoar]\ de salcie Are propriet\]i antiinflamatoare dovedite, fiind indicat `n reumatism articular, poliartrit\

reumatoid\, nevralgii, st\ri febrile. 4Extract din muguri de salcie Este recomandat `n insomnie nervoas\, tulbur\ri nervoase de origine sexual\, anemii. 4Extract din muguri de ar]ar Se utilizeaz\ `n dischinezie biliar\, litiaz\ biliar\, hipercolesterolemie, nevralgie facial\/ intercostal\/ sciatic\. 4Extract din muguri de brad Este bogat `n vitamine [i minerale, fiind recomandat `n anemie, demineralizare la copii [i adolescen]i, caren]e minerale, rahitism, spasmofilie. 4Extract din muguri de calin Se folose[te `n astm bron[ic, bronhospasm, dermatit\ atopic\. 4Extract din muguri de castan s\lbatic Este indicat `n tulbur\ri de circula]ie (varice), fragilitate capilar\, deger\turi, hemoroizi sângerânzi, tromboz\

Re]et

hemoroidal\. 4Extract din muguri de fag Are efecte diuretice [i detoxifiante, fiind recomandat `n obezitate, celulit\, reten]ie de ap\. 4Extract din muguri de vi]\-devie Se utilizeaz\ `n artroz\ la tineri, artrite, angine repetate (mai ales cu streptococ). 4Extract din muguri de nuc Este un cicatrizant eficient indicat `n dermatit\ seboreic\, acnee rozacee, acnee pustuloas\, dermatit\ infectat\. 4Extract din ml\di]e de lemn câinesc Este recomandat `n stomatite, gingivite, afte, amigdalite, faringite. 4Extract din ml\di]e de zmeur Este indicat `n majoritatea afec]iunilor specifice femeilor: tulbur\ri premenstruale, dismenoree, fibrom uterin, chist ovarian, menometroragii, amenoree, pilozitate excesiv\, tulbur\ri de libidou.

Sirop din muguri de brad

Mugurii de brad sunt un adev\rat izvor de s\n\tate. Siropul natural din muguri de brad, preparat `n cas\, este un remediu eficient `n viroze, afec]iuni respiratorii, combaterea tusei, pentru `nt\rirea imunit\]ii copiilor. Este pl\cut la gust [i bine acceptat de cei mici. Iat\ cum se prepar\ siropul. Se spal\ bine mugurii de brad, apoi se pun `ntr-o oal\ [i se acoper\ cu ap\, astfel `ncât cantitatea de ap\ s\ fie de dou\ ori mai mare decât cea de muguri. De exemplu, la un kilogram de muguri se pun doi litri de ap\. Siropul se fierbe o or\, apoi vasul se las\ acoperit timp de dou\ zile. ~n acest timp, din muguri ies s\rurile minerale [i uleiurile volatile. Sucul rezultat se strecoar\ prin tifon [i se `ndulce[te miere, dup\ gust. Se p\streaz\ `n sticle `nchise ermetic. Se recomand\ câte o lingur\ de sirop de dou\-trei ori pe zi, `ntr-un pahar cu ap\, `ntre mese.

Nutri]ie

Adev\rul despre iaurtul probiotic Iaurtul este un aliment incredibil! Haide]i s\ v\ spun câte ceva despre el.

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare, Bucure[ti

Iaurtul natural con]ine probiotice. Administrarea oral\ a probioticelor (iaurt natural, suplimente alimentare) are efecte benefice asupra sistemul digestiv [i asupra sistemului imunitar, comb\tând constipa]ia, protejând ficatul (hepatoprotec]ie), prevenind diareea, crescând absorb]ia cancerului, fierului, magneziului.

Cum se ob]ine Iaurtul este un produs tradi]ional balcanic, ob]inut prin fermentarea laptelui de rumeg\toare (vac\, oaie, capr\, bivoli]\) cu microorganisme probiotice. ~n mod tradi]ional, aceste microorganisme probiotice proveneau din microflora spontan\, fermentând laptele prin `ns\mân]are cu iaurt ob]inut anterior. Ast\zi, laptele pasteurizat este `ns\mân]at cu bacterii probiotice apar]inând urm\toarelor genuri: Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus lactis, Lactobacillus kefir, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus helveticus, Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium infantis, Bifidobacterium breve, Bifidobacterium longum, Streptococcus termophilus, Lactococcus lactis, Leuconostoc cremoris, Leuconostoc mesenteroides, Kluyveromyces fragilis, Rediococcus acidilactici. Astfel se ob]in alimente func]ionale precum: iaurtul, kefirul, sana, brânzeturi.

Aliment „viu” Iaurtul este aliment func]ional probiotic, ob]inut prin fermentarea laptelui pasteurizat obligatoriu cu lactobacili Lactobacillus bulgaricus, Streptococcus termophilus [i bifidobacterii. Microorganismele probiotice sunt microorganisme vii, care atunci când sunt administrate `n cantit\]i adecvate confer\ consumatorului beneficii din punct de vedere al s\n\t\]ii. Iaurtul autentic, natural este un aliment „viu”, deoarece el trebuie s\ con]in\ minimum 100 de milioane de lactobacili activi la 1 gram de produs, pe toat\ perioada de valabilitate a acestuia, care nu trebuie s\ dep\[easc\ 1-2 s\pt\mâni. Produsele lactate – iaurt, kefir, sana – pasteurizate dup\ fermentare nu sunt alimente probiotice, deoarece microflora lor probiotic\ a fost distrus\ `n procesul de pasteurizare [i nu mai au beneficiile pentru s\n\tate caracteristice lactatatelor cu bacili vii – activi. Aceste produse fermentate pasteurizate au termen de valabilitate mai mare de 15 zile, spre deosebire de cele vii – probiotice, care au o perioad\ de valabilitate relativ scurt\ 1-2 s\pt\mâni maximum.

Nutri]ie Bacteriile probiotice au urm\toarele caracteristici: • rezist\ la ac]iunea sucului gastric [i a s\rurilor biliare; • sunt sigure, nu se multiplic\ `n intestin [i sunt sensibile la antibioterapie; • ader\ la mucoasa intestinal\ producând substan]e care inhib\ dezvoltarea bacteriilor patogene, d\un\toare; • ofer\ beneficii de s\n\tate consumatorului.

Efecte benefice Cercet\rile efectuate asupra efectelor consumului de iaurt natural bogat `n probiotice pot fi rezumate astfel: 4contribuie la aprovizionarea organismului cu nutrien]i esen]iali – vitamine: tiamin\, niacin\, riboflavin\, acid folic, vitaminele B6 [i B12; 4determin\ intensificarea absorb]iei mineralelor `n organism, `n special a calciului necesar s\n\t\]ii sistemului osos; 4contribuie la sc\derea concentra]iei colesterolului sangvin; 4atenueaz\ efectele intoleran]ei la lactoz\; 4combate apari]ia diareei [i constipa]iei, contribuind la detoxifierea organismului, oferind str\lucire [i tinere]e tenului; 4reface microflora intenstinal\ distrus\ `n urma unor afec]iuni gastrointestinale sau prin utilizarea antibioticelor (disbioz\); 4influen]eaz\ pozitiv procesul de cre[tere, `n special la copii; 4m\re[te speran]a de via]\, crescând longevitatea; 4suprim\ activitatea enzimelor secretate de bacteriile depun\toare asociate `n special cu cancerul de colon; 4intensific\ r\spunsul imun prin stimularea produc]iei de anticorpi (IgA); 4reduce propor]ia bacteriilor patogene `n sistemul gastrointestinal.

Indica]ii terapeutice

fectele benefice ale iaurtului natural probiotic asupra s\n\t\]ii au fost

stabilite [tiin]ific, `n func]ie de tulpinile de probiotice utilizate la fabricarea lui. Astfel, efecte benefice ale iaurtului probiotic au fost eviden]iate `n urm\toarele boli: Enterocolita necrotic\ – scade inciden]a acesteia. Infec]ia cu Helicobacter pylori – care determin\ ulcerul gastric, poate fi eradicat\ prin poten]area ac]iunii tratamentului specific cu antibiotice. Diareea – poate fi comb\tut\ prin consumul frecvent de probiotice. Boala Crohn – ameliorândo [i prevenind recidivele dup\ tratamente specifice.

Constipa]ia – poate fi comb\tut\ prin consum de probiotice [i fibre alimentare. Sindromul intestinului iritabil – poate amplifica efectul de restabilire a echilibrului factorilor psiho-somatici implica]i.

Nutri]ie Cancerul colorectal – este inhibat prin blocarea enzimelor ficale care transform\ factorii pro-cancerigeni `n factori cancerigeni, `n special rezulta]i din consumul excesiv de produse industriale din carne (mezeluri) [i carne ro[ie, pr\jit\ sau preparat\ la gr\tarul cu foc direct. Cancerul de vezic\ urinar\ – se reduce inciden]a recidivei atunci când se consum\ probiotice cu Lactobacillus casei Shirota, prin atenuarea mutagenit\]ii urinare [i modularea r\spunsului imun. Cancerul de sân [i cancerul cervical – se `mbun\t\]e[te eficacitatea radioterapiei (`n cazul cancerului cervical uterin) [i se reduce inciden]a cancerului mamar prin consumul de probiotice. Infec]ii ale c\ilor respiratorii superioare – restabilind microflora nazofaringeal\, scade riscul apari]iei acestora prin

unele tulpini de Lactobacillus helveticus inhib\ enzima ACE r\spunz\toare de hipertensiune. Reduce riscul bolilor coronariene (infarct [i AVC) – prin ac]iunea antiaterosclerotic\ [i antilipogenic\ a acidului linoleic conjugat (CLA), sfingolipidelor [i acidului butiric. Alergii – se previne apari]ia acestora `n special când se consum\ produse fermentate din lapte cu Lactobacillus rhamnosus GG. consumul de lactate fermentate cu Streptococcus oralis [i S. sanguis. Toate aceste beneficii pot fi ob]inute numai prin consumul frecvent de iaurt [i produse probiotice fermentate, „vii”, f\r\ adaos de zah\r, arome [i aditivi alimentari (coloran]i, agen]i de `ngro[are, conservan]i, edulcoran]i [.a.). Reduce colesterolul seric [i scade tensiunea arterial\ –

Iaurtul autentic trebuie fabricat numai din lapte proasp\t pasteurizat. Pentru ob]inerea beneficiilor de s\n\tate, iaurtul trebuie consumat frecvent (chiar zilnic), `n cantitate de 100-150 de grame, putând fi combinat cu fibre alimentare (spre exemplu f\ina de psyllium, f\ina de semin]e de in). De preferin]\ iaurtul se consum\ pe stomacul gol, neasociindu-se cu alte alimente.

Concluzie

Un iaurt natural probiotic trebuie s\ aib\ o compozi]ie format\ numai din lapte integral, proasp\t pasteurizat, culturi de bacterii probiotice, vii pe toat\ perioada de valabilitate a produsului, care trebuie s\ fie relativ scurt\ de 1-2 s\pt\mâni maximum.

Oftalmologie

Glaucomul congenital poate duce la orbire Glaucomul este o boal\ oftalmologic\ grav\ care, `n absen]a unui diagnostic corect [i precoce, respectiv a unui tratament adecvat, duce la orbire. Glaucomul reprezint\ afectarea nervului optic având drept principal\ cauz\ presiunea intraocular\ crescut\.

{TIA}I C|...

Glaucomul este cunoscut sub denumirea popular\ de „ap\ neagr\”. Pu]ini cunosc `ns\ faptul c\ aceast\ afec]iune poate s\ apar\ [i la copil. Inciden]a glaucomului congenital este de 1 la 10.000 de na[teri, iar `n majoritatea cazurilor apare bilateral.

laucomul congenital este glaucomul prezent la na[tere, glaucomul infantil este caracteristic copilului mic, glaucomul juvenil fiind prezent la adolescent. Prezen]a anormal\ a unei membrane face ca lichidul din interiorul ochiului s\ nu dreneze, astfel cre[te presiunea intraocular\ care apas\ pe nervul optic, ceea ce produce distrugerea sa progresiv\ [i ireversibil\. De aici, rezult\ importan]a diagnostic\rii precoce a acestei afec]iuni (lipsit\ de semne), care ar putea s\-i alarmeze pe p\rin]i sau pe medicul pediatru.

Dr. Ramona Barac Medic primar oftalmolog Spitalul Clinic de Urgen]e Oftalmologice Bucure[ti Clinica Retina Asistent universitar UMF „Carol Davila” Bucure[ti

P\rin]i, aten]ie la simptome! Copilul suspect de glaucom, indiferent de vârst\, poate s\ prezinte: fotofobie (nu suport\ lumina, soarele sau lumina artificial\); epifor\ (l\crimare), confundat\ cu obstruc]ia de c\i lacrimale; blefarospasm (strânge pleoapele). Se observ\ c\ simptomele sunt pu]ine, copilul nu [tie s\ vorbeasc\ sau s\ explice ceea ce `l deranjeaz\. }esuturile la copil sunt mult mai elastice ca la adult, de aceea presiunea crescut\ duce ini]ial la cre[terea dimensiunilor ochiului. A[a se explic\ de ce copiii cu glaucom au ochi mari (buftalmie - Fig. 1), cu diametrul corneei mare Fig. 1 Pacient cu buftalmie [i megalocornee (megalocornee). Corneea poate s\[i piard\ transparen]a, iar `n stadiile avansate devine albicioas\ din cauza edemului. Diametrul normal al corneei la nou-n\scut este de 10-10,5 mm. Corneea cu diametrul mai mare de 12 mm se nume[te megalocornee [i poate fi semn de glaucom congenital.Este u[or pentru p\rin]i sau medicul pediatru s\ aprecieze diametrul corneei a[ezând o rigl\ `n fa]a ochiului.

Orice copil cu ochi mari, cu cornee mai mare de 12 mm, care l\crimeaz\ [i `nchide ochii la soare trebuie OBLIGATORIU trimis pentru un consult oftalmologic, INDIFERENT DE VÂRST|.

Consult oftalmologic Consultul oftalmologic la copilul suspect de glaucom presupune: 4m\surarea tensiunii intraoculare; la noun\scut [i copilul mic acest lucru se poate realiza doar cu o u[oar\ anestezie pe masc\. Aici intervine importan]a medicului pediatru sau oftalmolog nu numai de a emite suspiciunea de glaucom, ci [i de a explica p\rin]ilor gravitatea acestei boli, respectiv necesitatea acestei manevre. 4m\surarea diametrului corneean; 4ecografia ocular\ cu m\surarea axului anteroposterior; 4examinarea polului anterior [i a polului posterior, adic\ fundul de ochi; 4m\surarea acuit\]ii vizuale (`n func]ie de vârsta copilului). Pentru examinarea sub anestezie, copilul trebuie s\ fie clinic s\n\tos, s\ nu fie r\cit, s\ nu m\nânce sau s\ bea lichide cu 3 ore `nainte de examinare.

Tratament Tratamentul medicamentos nu este eficient, tratamentul glaucomului congenital este chirurgical. Odat\ stabilit diagnosticul de glaucom congenital, interven]ia chirurgical\ trebuie cât mai rapid efectuat\. F\r\ tratament, aceast\ afec]iune greu de controlat duce la orbire ireversibil\, de aici rezult\ importan]a medicului neonatolog, pediatru, a medicului de familie sau a p\rin]ilor `n a sesiza semnele [i simptomele (pu]ine de altfel), pe care le determin\ glaucomul congenital [i, mai ales, responsabilitatea de a nu le ignora.

Fi[a de observa]ie

Nout\]i pe frontul luptei cu osteoporoza Din p\cate, nu este o impresie fals\, ci trista realitate: pe m\sur\ ce `mb\trânesc, oamenii scad `n `n\l]ime. Spatele lor se `ncovoiaz\. Asta ar fi vestea rea. Devin ei mai fragili sau rezisten]a oaselor cre[te, odat\ cu mic[orarea dimensiunilor? Nu, nu putem vorbi `nc\ de o veste bun\. Dac\ se `ntâmpl\ s\ cad\, oasele lor se rup cu u[urint\. Fragilitatea osoas\ este mai grav\ la femei [i se instaleaz\ mai repede decât la b\rba]i. Dr. Val Vâlcu Director Editorial

estea bun\ ar fi c\ procesul nu e „inevitabil”. Dimpotriv\, exist\ mai multe medicamente decât `n urm\ cu un deceniu, cu rezultate mai bune [i cu efecte secundare mai reduse. Acestea ar fi concluziile Congresului European de Osteoporoz\ [i Osteoartrit\, desf\[urat la sfâr[itul lunii martie, la Bordeaux, Fran]a. Osteoporoza este o afec]iune cronic\, pe care speciali[tii o consider\ un inamic t\cut, fiindc\ o bun\ perioad\ de timp lipsesc simptomele. Numeroase femei cu osteoporoz\ nu simt nicio durere, totu[i au risc de fracturi, `n special la nivelul coloanei vertebrale, [oldului [i `ncheieturii mâinii. Una din trei femei cu vârste peste 50 de ani sufer\ cel pu]in o fractur\ cauzat\ de osteoporoz\.

Boala `i cost\ pe europeni 39 de miliarde de euro, anual Profesorul John Kanis, de la Universitatea din Sheffield, a calculat c\ ]\rile Uniunii Europene cheltuie peste 39 de miliarde de euro, anual, din cauza unor probleme de s\n\tate generate de osteoporoz\. Peste 26 de miliarde de euro reprezint\ cheltuielile directe, necesare tratamentului fracturilor, iar restul sunt costuri de recuperare pe termen lung a persoanelor cu fracturi grave, invalidante. Jum\tate din cheltuieli sunt cauzate de fracturile de [old.

Asta fiindc\ europenii cheltuie mult pe proteze, care reduc dependen]a persoanelor cu fracturi [i costurile de `ngrijire la domiciliu. ~n România, este posibil ca statul s\ transfere costurile c\tre familie, care e nevoit\ s\ `ngrijeasc\ persoanele care nu se mai pot deplasa `n urma fracturilor grave. Pentru prevenirea acestor drame, europenii nu investesc decât 2 miliarde de euro, costul medicamentelor care `mpiedic\ osteoporoza.

Sportul `ncetine[te demineralizarea Un studiu efectuat `n Marea Britanie, prezentat la Congres, demonstreaz\ c\ mineralizarea osului este legat\ de masa muscular\ a unei persoane. Cercet\rile au urm\rit leg\tura `ntre masa muscular\ [i densitatea osoas\ a 3000 de persoane `n vârst\ de peste 65 de ani. Ca [i mu[chii, oasele devin mai puternice dac\ se practic\ exerci]iile fizice. Orice form\ de mi[care are efect benefic, fiind recomandate alergarea, mersul pe jos (peste 6 kilometri pe zi), dansul. O alimenta]ie s\n\toas\, echilibrat\ poate reduce riscul pierderii masei osoase. Cel mai important este aportul de calciu [i vitamina D.

Fi[a de observa]ie Medicamentele `mpiedic\ distrugerea osoas\ Oasele sunt structuri `n permanent\ schimbare. Osul `mb\trânit este `n permanen]\ `nlocuit cu os nou `n cadrul unui proces denumit „remodelare osoas\”. Cât timp distrugerea [i reconstruc]ia sunt `n echilibru, oasele r\mân puternice. ~n osteoporoz\, osul se resoarbe mai

rapid decât se formeaz\ [i astfel masa osoas\ scade, iar oasele devin „poroase”. ~n timp, aceasta `nseamn\ c\ oasele `[i pot pierde rezisten]a, astfel `ncât se rup mai u[or. Medicamentele care previn osteoporoza `ncearc\ s\ limiteze procesul de distrugere a osului.

Injec]iile anti-osteoporoz\ au efect timp de 6 luni Primele medicamente folosite `n tratarea osteoporozei au fost bifosfona]ii. Exist\ multe tipuri de bifosfona]i, care se administreaz\ sub form\ de comprimate cu administrare zilnic\, s\pt\mânal\ sau trimestrial\. Formele injectabile pot fi administrate mai rar, chiar o dat\ pe an. Ranelatul de stron]iu este alt\ terapie cu administrare zilnic\ ce influen]eaz\ remodelarea [i cre[te masa osoas\. Denosumab este o nou\ op]iune de tratament care fortific\ oasele [i le face mai pu]in susceptibile la fracturi. Noua linie terapeutic\ inhib\ osteoclastele, celulele responsabile de distrugerea masei osoase. Se administreaz\ la intervale de 6 luni de c\tre o persoan\ instruit\ `n privin]a tehnicii de injectare, sub forma unei simple injec]ii subcutanate („sub piele”).

SEMNELE OSTEOPOROZEI

Sc\derea masei osoase asociat\ cu osteoporoza este treptat\ [i nedureroas\. Multe femei nu [tiu c\ sufer\ de osteoporoz\, a[a `ncât primul semn ar putea fi atunci când sufer\ o fractur\. Dac\ observa]i c\ `n\l]imea dumneavoastr\ scade sau c\ `ncepe s\ apar\ o cocoa[\, e cazul s\ merge]i la medic. Fracturile nedureroase ale coloanei au tasat vertebrele, ducând la sc\derea `n `n\l]ime [i la deform\rile amintite.

Cum putem preveni c\derile Dac\ oasele [i-au pierdut rezisten]a, chiar [i o „simpl\ c\z\tur\”, indiferent de `n\l]ime, poate provoca o fractur\ a `ncheieturii mâinii, a [oldului sau a coloanei vertebrale.

M\suri care reduc riscul de c\dere:

4Face]i exerci]ii precum mersul pe jos sau gimnastica, care vor `mbun\t\]i for]a [i echilibrul Purta]i `nc\l]\minte robust\, cu talp\ aderent\ Anun]a]i-v\ medicul dac\ sim]i]i c\ v\ pierde]i echilibrul ~ncerca]i s\ evita]i medicamentele care v\ dau st\ri de ame]eal\ Dac\ ave]i probleme de vedere, programa]i-v\ la un consult oftalmologic

4 4 4 4

4Purta]i ochelari dac\ vi s-au prescris 4Lua]i m\suri pentru a preveni c\derile `n locuin]\: evita]i covoarele care alunec\ sau v\ `mpiedic\, nu uita]i pe jos obiecte pe care se poate aluneca, pune]i gresie aderent\, folosi]i covora[e speciale `n cad\, pentru a preveni alunecarea

Geriatrie

Cum descoperim osteoporoza Osteoporoza este o boal\ cronic\, progresiv\, cu etiologie multifactorial\, caracterizat\ prin masa osoas\ deficitar\ [i deteriorarea micro-arhitecturii ]esutului osos, având drept consecin]\ cre[terea fragilit\]ii osoase [i a susceptibilit\]ii pentru fracturi.

Clasificare Dr. Ioana Simona Neagoie

Osteoporoza se clasific\ `n: primar\ [i secundar\. Osteoporoza Medic specialist geriatrie [i gerontologie primar\ este cea mai frecvent\ form\ [i este la rândul s\u de trei tipuri: Medic rezident recuperare, medicin\ idiopatic\ – rar `ntâlnit\, postmenopauz\ (tipul I) [i de involu]ie (tipul II). fizic\ [i balneologie Membru al Asocia]iei Tinerilor Medici Geriatri Osteoporoza secundar\ se poate instala `n cursul evolu]iei unor afec]iuni endocrine, neoplazice, reumatologice, renale sau ca urmare a consumului `ndelungat al unor medicamente: glucocorticoizi, droguri antiepileptice.

Rolul osului `n organism

Osul este un ]esut dinamic, permanent remodelat pe parcursul vie]ii, bine vascularizat, bogat `n minerale – calciu, magneziu, fosfor, fiind implicat `n func]iile homeostatice ale organismului. Arhitectura dual\ – os spongios [i os compact – ofer\ densitatea [i rezisten]a necesare pentru protec]ie [i mobilitate. Formarea osului reprezint\ un proces activ, care `ncepe `n via]a intrauterin\ [i se continu\ pe tot parcursul vie]ii, sub influen]a a diver[i factori modelatori: hormoni, factori nutritivi [i de mediu. Masa osoas\ de vârf se `nregistreaz\ la mijlocul celui de-al treilea deceniu de via]\ [i este cu 30- 40% mai redus\ la femei decât la b\rba]i, la aceea[i vârst\. Este condi]ionat\ genetic [i implicat\ `n apari]ia osteoporozei.

Factori de risc 4Vârsta peste 65 ani 4Sexul: femeile sunt de 2-4 ori mai afectate decât b\rba]ii; menopauza precoce (`nainte de 40 ani) Rasa: popula]ia alb\ [i asiatic\ au o predispozi]ie mai ridicat\ Deficitele nutri]ionale: calciu, proteine, vitamina D, greutate corporal\ sc\zut\ Sedentarismul Fumatul, consumul de alcool Istoricul familial (rude de gradul 1) cu osteoporoz\ sau fractura de [old, antecedentele personale de fractur\ de fragilitate

4 4 4 4 4

Diagnostic Osteoporoza necomplicat\ este asimptomatic\. Diagnosticul este stabilit prin: examenul radiologic – pu]in sensibil, sugestiv când se pierde mai mult de 30% din masa

osoas\;

4computer tomograf cantitativ – metod\ foarte sensibil\ pentru diagnosticul ini]ial, dar care implic\ doz\ mare de expunere la radia]ii [i cost ridicat;

Geriatrie Dup\ stabilirea diagnosticului de osteoporoz\ se impune consultul la medicul specialist `n vederea administr\rii preparatelor farmacologice potrivite gradului [i tipului de osteoporoz\ [i a urm\ririi r\spunsului terapeutic.

4DEXA (Dual Energy X-ray Absorbtiometry) – metod\ de electie, care m\soar\ densitatea mineral\ osoas\ la nivelul coloanei lombare sau a [oldului. Este util\ atât `n stabilirea diagnosticului, cât [i `n urm\rirea r\spunsului terapeutic. Are avantajul unei expuneri reduse la radia]ii [i al unui cost mai mic. Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii define[te `n func]ie de rezultatele ob]inute la DEXA: normal: scorul T este -1.0 sau mai mare; osteopenia: scorul T este `ntre -1.0 [i -2.5; osteoporoza: scorul T este de -2.5 sau mai mic.

4 4 4

Fractura — cea mai grav\ complica]ie

Pacien]ii cu osteoporoz\ sever\ nu trebuie s\ se angajeze `n efectuarea exerci]iilor fizice f\r\ consultarea [i supravegherea unui fiziokinetoterapeut, deoarece anumite mi[c\ri pot agrava statusul coloanei lombare.

4Dieta adecvat\,

Cea mai important\ complica]ie a osteoporozei este fractura. Aceasta poate ap\rea `n urma unei c\deri accidentale, cu numeroase urm\ri, `n special la pacientul vârstnic: sc\derea mobilit\]ii pacientului ca urmare a durerilor, imobiliz\rii temporare, a sc\derii capacit\]ii func]ionale a segmentului afectat; sc\derea calit\]ii vie]ii pacientului, pierderea `ncrederii `n propriile puteri, modific\ri ale imaginii de sine, teama de o nou\ cadere; cre[terea gradului de dependen]\. Alterarea structurii osoase la persoanele cu osteoporoz\ cre[te riscul de fractur\ dup\ o c\dere. Fractura poate surveni la orice nivel, dar este mai frecvent\ la nivelul colului femural, vertebrelor, pelvisului, articula]iei pumnului [i humerusului proximal. Fracturile prin tas\ri vertebrale pot s\ survin\ `n timpul activit\]ilor zilnice obi[nuite, `n absen]a unui traumatism sau dup\ un traumatism minim. Fracturile cu tas\ri multiple pot determina durere cronic\, surd\, localizat\ `n special la nivel toracic inferior [i `n regiunea lombar\, reducerea `n `n\l]ime, modific\ri de static\ vertebral\ – cifoz\ toracal\. Fractura de [old este cea mai sever\, deoarece este urmat\ de o perioad\ `ndelungat\ de recuperare [i are o rat\ mare de mortalitate (15-20% la pacientul vârstnic).

4 4 4

bogat\ `n fructe [i legume, `n calciu [i vitamina D (lapte [i produse lactate, uleiuri vegetale, pe[te), cu un aport optim de magneziu; suplimentarea dietei cu preparate pe baz\ de calciu [i vitamina D poate fi necesar\. Se indic\ suplimentarea cu vitamina D3 `n doz\ de 800-1.000 UI/zi. Trebuie evitat excesul de proteine [i sodiu, deoarece acestea cresc eliminarea calciului `n urin\. Men]inerea unei greut\]i corporale adecvate. Trebuie comb\tut atât deficitul – pacien]ii cu osteoporoz\ având adesea greutate [i mas\ muscular\ mici, dar [i excesul (obezitatea). Evitarea consumului de alcool [i a fumatului.

Pneumologie

Semnal de alarm\:

România, frunta[\ la tuberculoz\

Stelu]a Indrei Redactor-{ef

Tuberculoza r\mâne o problem\ major\ de s\n\tate public\ `n ]ara noastr\. ~n anul 2010, România s-a situat pe primul loc `ntre ]\rile Uniunii Europene din punct de vedere al inciden]ei tuberculozei [i pe locul [ase `n regiunea Europa a OMS, dup\ Kazahstan, Republica Moldova, Georgia, K`rg`stan [i Tadjikistan. u toate c\ `n România se `nregistreaz\ cele mai multe cazuri de tuberculoz\ din UE, inciden]a bolii a sc\zut constant `ncepând din 2002. Astfel, `n perioada 2002-2011, inciden]a tuberculozei a sc\zut cu 42%, de la peste 142 de cazuri la 100.000 de locuitori la 83 de cazuri la 100.000 de locuitori. Num\rul cazurilor

Un bolnav de tuberculoz\ poate infecta 10-15 persoane

TBC la copii r. Victor Olsavszky, coordonatorul Biroului local OMS `n România, semnaleaz\ c\ tuberculoza trece deseori neobservat\ `n rândul copiilor din cauza dificult\]ilor de recunoa[tere a simptomelor. De aceea, tuberculoza este subdiagnosticat\ la copii. Copiii contracteaz\ bacilul tuberculozei de la p\rin]i sau al]i adul]i bolnavi de tuberculoz\ din jurul lor. Din acest motiv, OMS recomand\ tratarea preventiv\ a copiilor care locuiesc `n gospod\rii unde un adult sufer\ de tuberculoz\. Potrivit OMS, `n fiecare an aproape 9 milioane de oameni din `ntreaga lume se `mboln\vesc de tuberculoz\, dintre care peste o jum\tate de milion sunt copii [i bebelu[i sub 1 an. Mai grav, 70.000 de copii mor anual din cauza tuberculozei. ~n România, `n 2011, s-au `nregistrat 770 de cazuri de tuberculoz\ la copii.

noi de tuberculoz\ `nregistrate `n anul 2011 a fost de 14.607, fa]\ de 15.963 `n anul 2010. ~n ciuda acestor constat\ri pozitive, se men]in dou\ motive de `ngrijorare cu privire la situa]ia tuberculozei `n ]ara noastr\: tuberculoza la copii [i tuberculoza rezistent\ la medicamente.

Tuberculoza este o boal\ infec]ioas\, care se transmite pe cale aerian\. O persoan\ care are tuberculoz\ [i nu se trateaz\ poate infecta 10-15 persoane pe an, doar tu[ind lang\ acestea. Simptomele tuberculozei sunt: tuse persistent\, care dureaz\ mai mult de 2-3 s\pt\mâni, febr\, transpira]ii `n timpul nop]ii, pierderea apetitului, pierdere `n greutate,

4 4 4 4 4

4tuse cu sânge. Tuberculoza poate afecta orice parte a organismului, dar `n 90% din cazuri ea se localizeaz\ `n pl\mâni. Marea majoritate a persoanelor bolnave de tuberculoz\ pot fi vindecate cu un tratament antibiotic ieftin, dar care dureaz\ [ase luni. Dup\ numai câteva s\pt\mâni de tratament boala nu mai este contagioas\ [i apare `mbun\t\]irea st\rii pacien]ilor. Netratat\ `ns\, tuberculoza poate ucide!

Bacilii rezisten]i la antibiotice Cea mai grav\ form\ este tuberculoza multidrog-rezistent\ (TB-MDR). Pacien]ii cu TB-MDR au cele mai mici [anse de vindecare, pentru c\ boala este rezistent\ la cel pu]in dou\ medicamente antituberculoase. Mai grav, ei pot transmite aceea[i form\ de tuberculoz\

provocat\ de bacili rezisten]i la antibiotice. Potrivit OMS, se `nregistreaz\ cre[terea cazurilor de TB-MDR, `n lume existând `n prezent aproape 500.000 de bolnavi cu TB-MDR. ~n România, `n 2010, au fost `nregistra]i 530 de bolnavi cu TB-MDR.

Maternitate

Laptele matern, ntra infec]iilor Institutul pentru Ocrotirea Mamei [i Copilului

scut co

Alimentul ideal pentru nou-n\scut [i sugar este laptele de mam\. Pân\ la 6 luni, laptele matern trebuie s\ fie alimentul exclusiv. Dup\ 6 luni se va introduce progresiv alimenta]ia complementar\ (diversificarea), dar al\ptarea va fi men]inut\ [i dup\ aceast\ vârst\ pân\ la 2 ani.

Al\ptarea, imediat dup\ na[tere Ini]ierea primului supt este recomandat\ s\ se fac\ `n prima jum\tate de or\ de la na[tere. Nou-n\scutul este apt s\ sug\ imediat dup\ na[tere, de aceea trebuie s\ fie pus la pieptul mamei. Aceast\ situa]ie se `ntâmpl\ `n mod real [i `n maternit\]ile din România care au aderat la ini]iativa „Spitale prietene ale copiilor”. Primul lapte supt dup\ na[tere este colostrul. Acesta este prezent `n cantitate adecvat\ pentru capacitatea stomacului [i nevoile lichidiene [i metabolice ale nou-n\scutului `n primele ore dup\ na[tere. Colostrul con]ine cantit\]i mari de anticorpi [i numeroase leucocite cu `nalte propriet\]i antibacteriene [i este un puternic stimulator al elimin\rii de meconiu. Imediat dup\ na[tere, nou-n\scutul s\ fie a[ezat pe burta mamei, astfel ca mama [i copilul s\ se odihneasc\ `mpreun\ dup\ eforturile depuse la na[tere. ~n aceste momente, bebelu[ul este capabil s\ caute sânul mamei, s\-[i mi[te capul `n stânga [i-n dreapta. Nou-n\scutul se orienteaz\ `n mod excep]ional dup\ miros, recunoscându-[i mama [i laptele ei. Contactul direct piele pe piele `ntre mam\ [i prunc asigur\ confort termic, ocrotire, siguran]\. A[ezarea nou-n\scutului dezbr\cat pe pielea mamei favorizeaz\ lacta]ia [i armonizarea leg\turii profunde dintre mam\ [i copil.

Hr\nire la cerere Al\ptarea la cerere f\r\ orar s-a dovedit a fi modalitatea ideal\ pentru hr\nirea unui nou-n\scut, care de obicei „cere sânul” la un interval de 1-4 ore. Al\pteaz\-l pe copil ori de câte ori dore[te [i reclam\ sânul. Nu-i oferi lichide suplimentare (ap\, ceai, suc) pân\ la vârsta de 6 luni. Laptele matern este forma cea mai complet\ de alimenta]ie a sugarului. El con]ine exact cantitatea de proteine, gr\simi, glucide [i ap\ de care are nevoie copilul. Majoritatea copiilor diger\ cel mai bine laptele matern decât orice formul\ de lapte.

AVANTAJE 4Al\ptarea scade riscul apari]iei alergiilor. 4Copiii al\pta]i se dezvolt\ armonios, cresc normal `n greutate, iar mai târziu au un risc redus de a deveni supraponderali sau obezi. Copiii prematuri al\pta]i se dezvolt\ mai bine comparativ cu cei alimenta]i cu formule de lapte. Dezvoltarea creierului la copiii al\pta]i este superioar\ `n raport cu cei care nu beneficiaz\ de alimenta]ie la sân. Laptele matern con]ine anticorpi care protejeaz\ copilul de infec]ii cu microbi [i virusuri. Studii recente arat\ c\ protec]ia imunitar\ a copiilor hr\ni]i `n primele 6 luni exclusiv cu lapte matern se men]ine `n decursul copil\riei, ace[tia fiind feri]i de otite, diaree, boli respiratorii.

4 4 4

Medicin\ dentar\

Tratamentul ortodontic la adul]i Dr. Marinela Ciocotisan Specialist `n ortodon]ie, ortopedie dento-facial\ [i tehnic\ lingual\ OrthoExclusive Dental Care Str. Roma nr. 42 0722.88.44.33; 021/230.86.60 www.orthoexclusive.ro

Unii oameni sunt surprin[i c\ adul]ii pot face tratament ortodontic. De fapt, `n jur de 30-40% din pacien]ii no[tri sunt adul]i, [i reprezint\ unele dintre cele mai complexe cazuri ale noastre. Un num\r mare de adul]i, atât tineri, cât [i mai `n vârst\ `[i doresc o transformare complet\ a zâmbetului lor.

otivele pentru care unii pacien]i `ncep tratamentul ortodontic la maturitate sunt variate. Poate tratamentul le-a fost refuzat `n copil\rie sau poate au observat impactul extraordinar al tratamentului ortodontic asupra copiilor lor sau deseori tratamentul ortodontic este recomandat de c\tre speciali[ti ca parte a unei transform\ri complete `n perioada de mijloc a vietii, ce implic\ deseori tratamente de estetic\ [i chirurgie ortognatic\.

Rezultate `ntre 6 luni [i 20-28 luni O prejudecat\ r\spândit\ este aceea c\ tratamentul ortodontic dureaz\ cu mult mai mult la adul]i decât la copii. ~n realitate, tratamentele simple de corectare a problemelor de aliniere pot fi relativ rapide, `n jur de 6 luni. Problemele complexe care implic\ tratamente mai dificile [i speciali[ti diferi]i vor dura mai mult, `ntre 20 [i 28 de luni. Pot exista varia]ii `ntre diverse biologii osoase individuale, iar unele dintre dispozitivele moderne concepute special `n acest scop vor afecta viteza cu care se mi[c\ din]ii scurtând mult tratamentul. Acceledent este un mod nou de a gr\bi tratamentul ortodontic cu aproximativ 30%, [i implic\ doar 20 de minute de utilizare zilnic\. Tratamentele adul]ilor vor fi similare cu tratamentele adolescen]ilor, cu program\ri regulate pentru ajustarea dispozitivelor, iar utilizarea pe termen lung a retainerelor dup\ tratament este un angajament esen]ial din partea pacientului.

Nu exist\ limit\ de vârst\ Pe m\sur\ ce tot mai mul]i adul]i v\d cât de u[or este pentru copii s\ fac\ tratament ortodontic aproape f\r\ dureri, ideile preconcepute despre aparatul dentar pe baza amintirilor din copil\rie s-au schimbat. ~n prezent, mul]i adul]i con[tien]i `[i rezerv\ propria consulta]ie ortodontic\, iar `n unele cazuri, chiar merg la tratament `mpreun\ cu copiii lor. Vestea bun\ pentru pacien]ii adul]i este c\ nu exist\ o limit\ de vârst\ pentru a face tratament ortodontic, atât timp cât s\n\tatea denti]iei [i a ]esuturilor de sprijin este bun\. De men]ionat c\ nu exist\ o diferen]\ de rezultate sau period\ de tratament referitoare la adul]i `n compara]ie cu pacien]ii ortodontici adolescen]i. ~n plus, pacien]ii adul]i sunt deseori mai motiva]i [i meticulo[i cu igiena oral\, iar uneori tratamentul este mai rapid decât `n cazul comparabil al unui adolescent.

De ce alinierea din]ilor la maturitate? ~n anumite situa]ii, dentistului `i este aproape imposibil s\ realizeze coroanele, pun]ile [i implanturile `nainte de repozi]ionarea din]ilor prin mijloace ortodontice. L\sate netratate, multe probleme ortodontice se agraveaz\. Tratamentul f\cut cu un specialist ortodont este deseori mai pu]in costisitor [i mai durabil decât tratamentul dentar suplimentar necesar pentru a trata problemele mai grave care se pot dezvolta `n anii urm\tori. De asemenea, ortodon]ia urmat\ de albire poate fi cea mai durabil\ op]iune `n locul procedurilor dentare cosmetice invazive costisitoare [i ireversibile.

Noile tehnologii dentare Tratamentul la un pacient care s-a oprit din cre[tere poate varia de la simpla `nchidere a spa]iilor frontale sau realinierea din]ilor `ngr\m\di]i la o reabilitare complet\ a unei guri neglijate care poate dura cam doi ani, [i uneori este urmat\ de lucr\ri dentare cosmetice suplimentare. Noua tehnologie dentar\ a f\cut procesul mai u[or [i mai eficient ca niciodat\, cu mai pu]in disconfort, mai pu]ine vizite la cabinet [i perioade mai scurte de tratament. Tehnicile autoligaturante, arcurile mai suple, mai pu]in vizibile, dispozitivele miniaturizate sau transparente [i chiar aparatul dentar „invizibil”, toate acestea au determinat adul]ii s\ solicite tratament ortodontic.

Nu sunte]i niciodat\ prea `n vârst\ pentru a face tratament ortodontic! Este una dintre cele mai bune investi]ii pe care le pute]i face pentru aspectul [i s\n\tatea danturii. Tratamentul ortodontic la vârst\ adult\ v\ poate `mbun\t\]i radical `ncrederea [i respectul de sine, cât [i s\n\tatea dentar\ f\când cur\]area mai u[oar\, reducând tendin]a apari]iei uzurii din]ilor, [i ca parte a tratamentelor dentare mai complexe.

Dermatologie

CE TREBUIE {TIUT PENTRU PREVENIREA RECUREN}ELOR ~N BOALA PSORIAZIC| Dup\ apari]ia articolului „Ce trebuie [tiut despre psoriazis” `n revista nr. 34 din aprilie 2012, consider\m util a `ncerca s\ r\spundem, chiar [i numai par]ial, la `ntrebarea pe deplin justificat\ pe care o pune orice pacient cu psoriazis medicului curant, [i anume: „Ce trebuie f\cut pentru a preveni recidivele [i implicit a prelungi perioadele de acalmie (f\r\ prezen]a erup]iei cutanate)?”. Prof. Dr. Ion }olea Clinica de Dermatologie UMF Craiova

esigur, r\spunsul este foarte dificil pentru c\ el implic\ atât medicul, cât mai ales

pacientul, care trebuie s\ respecte tratamentul indicat [i s\ adopte un mod de via]\ echilibrat. Dac\ la acestea ad\ug\m faptul c\ frecvent este vorba de o predispozi]ie

genetic\ mo[tenit\ pe care ac]ioneaz\ o multitudine de factori cunoscu]i, `n]elegem de ce adesea nu g\sim cele mai adecvate mijloace pentru asigurarea succesului pe termen lung, precum [i a unor metode de prevenire eficiente.

Factori de risc Fiind unanim recunoscut la ora

~ngrijirea pielii Orice bolnav de psoriazis trebuie s\ respecte o anumit\ conduit\ de `ngrijire a

actual\ c\ psoriazisul este o boal\

pielii, mai ales `n perioadele de lini[te (f\r\ erup]ii). O aten]ie deosebit\ trebuie

plurifactorial\, este important s\ amintim

acordat\ zonelor predilecte pentru erup]ie, cum ar fi: coate, genunchi, pielea capului,

cei mai cunoscu]i factori implica]i `n

regiunea presacrat\, palmele, plantele, unghiile [i `n general zonele traumatizate

declan[area bolii sau a reapari]iei erup]iei.

repetat.

1) Factorii nervo[i – stresul, traumele

Substan]ele folosite vor fi noniritante [i cât mai compatibile cu fiziologia pielii.

psihice pot constitui adesea motive

Tegumentul va fi cât mai bine protejat de agresiuni externe, schimb\ri de temperatur\

declan[atoare.

(expunerea la frig), germeni patogeni, substan]e iritante, se va evita transpira]ia

2) Factorii climatici sunt determinan]i,

abundent\ [i se va combate apari]ia pruritului (mânc\rimii). Hainele trebuie s\ fie

fiind unanim recunoscut efectul benefic al

lejere, din materiale moi (se evit\ lâna sau alte materiale hidroizolante). Pentru du[

expunerii la soare (ultraviolete), versus

este bine s\ se foloseasc\ produse neiritante (de ex. cele pentru copii). Peelingurile

efectul negativ al frigului [i umezelii.

mecanice (abrazive), chiar [i pe zone limitate, nu sunt indicate.

3) Factorii lega]i de exercitarea profesiei:

Pe zonele cutanate deshidratate, mai iritate sau keratinizate se pot aplica creme

microtraumatismele repetate,

u[or keratolitice [i hidratante (acid salicilic, uree) cu vitamine (A, E, F) prescrise de

suprasolicitarea, microclimatul poluat.

specialistul dermatolog. Sunt utile lo]iunile calmante cu panthenol, acid fumaric, acid

4) Foarte importante sunt dezechilibrele

linoleic, glicerolat de amidon etc. Deoarece este vorba de arii `ntinse de piele afectat\,

alimentare `n favoarea gr\similor (acizii

aplica]iile se pot face pe pielea ud\. Subliniem c\ aceste mijloace de `ngrijire a pielii

gra[i), la care se adaug\ tulbur\ri

psoriazicului trebuie bine individualizate.

metabolice [i biochimice. 5) Utilizarea mai mult sau mai pu]in

Pe zonele mai sensibile (pielea p\roas\ a capului) nu se utilizeaz\ formulele pe baz\ de lipide. De preferat sunt lo]iuni ce con]in acid fumaric. Esen]ial\ este protec]ia

`ndelungat\ a unor medicamente (ex.

scalpului de substan]e chimice (geluri de p\r, spray-uri, [ampoane cu substan]e

betablocantele) pot declan[a erup]ia

agresive). Vopsirea p\rului [i permanentul trebuie evitate. Scalpul necesit\ protec]ie

psoriazic\.

`mpotriva soarelui, contrar indica]iei de expunere la ultraviolete pe restul corpului

6) Factorii infec]io[i (focarele infec]ioase)

afectat de psoriazis.

pot chema erup]ii de tip psoriazis `n pic\turi, cu prec\dere la copii [i adolescen]i. 7) Tulbur\rile imunologice cu activarea celulelor T urmate de mari dezechilibre `n maturarea keratinocitelor.

Este important\ respectarea unui regim igieno-dietetic, interzicându-se mânc\rurile grase, pr\jelile, f\inoasele, produsele lactate fermentate, zah\rul [i recomandându-se `n schimb cre[terea cantit\]ii de legume (crude sau g\tite), uleiul de m\sline crud `n salate, consumul crescut de ap\ `n decursul zilei, sucurile proaspete de fructe [i legume (morcovi, ]elin\ etc).

Chirurgie

Fistula perianal\ Fistula perianal\ reprezint\ o comunicare `ntre interiorul canalului anal [i tegumentul din jurul anusului. Prin intermediul acestui traiect de comunicare se elimin\ con]inut purulent din interiorul canalului anal la nivelul tegumentului perianal, murd\rind lenjeria intim\ [i afectând igiena local\. Pacien]ii pot prezenta episodic durere local\ `nso]it\ de apari]ia unei umfl\turi la nivelul regiunii perianale. Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran {eful Clinicii Chirurgie din Spitalul de Urgen]\ Floreasca

Pacien]ii cu fistule perianale pot prezenta `n antecedente interven]ii chirurgicale de drenaj ale unor abcese perianale. ~n majoritatea cazurilor, inspec]ia regiunii perianale poate pune `n eviden]\ orificiul extern al traiectului fistulos.

Complica]ii ale abceselor anale Majoritatea fistulelor perianale apar secundar infect\rii complexului criptoglandular cu bacterii intestinale (vezi Figura 1). Glandele anale se g\sesc la nivelul canalului anal, `ntre mu[chiul sfincter anal intern [i extern, iar prin canalul lor de excre]ie se elimin\ mucus la nivelul canalului anal. Acest mucus are rol emolient, de a favoriza alunecarea bolului fecal `n timpul defeca]iei. Dat\ fiind cantitatea crescut\ de bacterii existent\ la nivelul canalului anal, aceste glande anale se pot infecta. Apare astfel un abces perianal. ~n continuarea evolu]iei, puroiul de la nivelul abcesului perianal se

poate elimina spontan la exterior. Astfel s-a stabilit o comunicare `ntre interiorul canalului anal [i tegumentul din jurul anusului. Acela[i fenomen se `ntâmpl\ [i atunci când se evacueaz\ chirurgical puroiul de la nivelul unui abces perianal. Propor]ia abceselor perianale care se complic\ cu apari]ia unei fistule perianale este foarte mare, ajungând chiar pân\ la 50%. Cu toate c\ majoritatea fistulelor perianale apar secundar unor abcese criptoglandulare, `n unele cazuri ele pot fi secundare bolii Crohn, rectocolitei ulcerohemoragice sau cancerului rectal.

Figura 1: Se observ\ cripta anal\ (un „buzun\ra[”) la nivelul c\reia se deschide glanda anal\. Aceast\ gland\ anal\ traverseaz\ sfincterul anal intern [i se g\se[te la nivelul spa]iului intersfincterian (`ntre sfincterul anal intern [i cel extern). Când aceast\ gland\ se infecteaz\ apare abcesul perianal. Dup\ evacuarea spontan\ sau chirurgical\ a abcesului perianal se poate stabili o comunicare `ntre interiorul canalului anal [i tegumentul din jurul anusului. Aceasta este o fistul\ perianal\.

Chirurgie Diagnostic Pentru ca tratamentul unei fistule perianale s\ fie `ncununat de succes este foarte important ca localizarea, extensia [i complexitatea traiectului fistular s\ fie evaluate cu acurate]e. Examenul clinic Inspec]ia regiunii perianale precum [i examenul digital rectal ocup\ un rol central `n diagnosticul pozitiv al unei fistule perianale. Trebuie c\utate cu aten]ie zonele de indura]ie, dureroase, precum [i orificiul extern al traiectului fistulos, de la

Tratament De[i exist\ multiple modalit\]i de abordare terapeutic\ a unei fistule perianale, rata de vindecare cea mai mare se ob]ine prin fistulotomia traiectelor joase (ce nu traverseaz\ sfincterul anal extern sau mu[chiul puborectal) [i fistulotomia prin folosirea seton-ului `n traiectele `nalte (ce traverseaz\ mu[chiul sfincter anal extern sau mu[chiul puborectal). O alt\ tehnic\ de tratament, cum este avansarea unui lambou de mucoas\, poate fi util\ `n cazuri speciale, cum sunt fistulele rectovaginale (o comunicare `ntre rect [i vagin).

nivelul c\ruia se poate exterioriza o secre]ie purulent\. Anuscopia [i proctosigmoidoscopia Aceste investiga]ii presupun inspectarea canalului anal, rectului [i colonului sigmoid prin intermediul unui tub rigid. Ecografia endorectal\ Aceast\ investiga]ie presupune introducerea unei sonde ecografice `n interiorul canalului anal, prin intermediul ei ob]in창ndu-se informa]ii despre traiectul fistulos.

Imagistica prin rezonan]\ magnetic\ (IRM) IRM ofer\ informa]ii foarte utile, cu acurate]e crescut\, despre traiectul fistular [i rela]iile acestuia cu sfincterul anal intern, cu sfincterul anal extern [i cu mu[chiul ridic\tor anal. Fistulografia Prin aceast\ investiga]e se injecteaz\ substan]\ de contrast prin orificiul extern al traiectului fistulos [i se efectueaz\ apoi o radiografie a regiunii anoperineale.

Preg\tirea preoperatorie ~n mod uzual preg\tirea preoperatotie trebuie s\ includ\ efectuarea unei clisme evacuatorii. ~n fistulele perianale complexe poate fi util\ preg\tirea colonului cu polietilenglicol (4 litri de solu]ie, care dup\ ingestie va cur\]a `ntreg intestinul). Tratamentul chirurgical al unei fistule perianale necesit\ o anestezie rahidian\ sau general\, aceste anestezii oferind confort pacientului, precum [i posibilitatea chirurgului de a explora adecvat traiectul fistular. Uneori este imposibil de stabilit c창t de `nalt este traiectul fistular, p창n\ c창nd nu se realizeaz\ explorarea intraoperatorie.

Fistulotomia Principiul acestei interven]ii chirurgicale este de a deschide traiectul fistular, pe toat\ lungimea sa. Prin aceast\ tehnic\ se permite vindecarea dinspre profunzime a fistulei perianale. Totu[i, fistulotomia nu poate fi efectuat\ `n fistulele ce traverseaz\ o por]iune mare din sfincterul anal, pentru c\ sec]ionarea sfincterului va produce incontinen]\. Dup\ realizarea fistulotomiei se realizeaz\ lavajul antiseptic al pl\gii [i pansamentul acesteia. ~n special `n cadrul fistulelor perianale complexe, multiplu recidivate, se va prelevaun fragment al traiectului fistular pentru examenul histopatologic. Astfel poate fi realizat diagnosticul de boal\ Crohn anorectal\.

Chirurgie Aproximativ 90% din fistulele perianale pot fi vindecate printr-o singur\ interven]ie chirurgical\, `n restul cazurilor, cu fistule complexe, putând fi necesare interven]ii multiple.

Fistulotomia prin folosirea seton-ului Fistulotomia prin folosirea seton-ului implic\ traversarea traiectului fistular cu un tub elastic, ce va fi strâns progresiv pe parcursul urm\toarelor s\pt\mâni. Astfel, se sec]ioneaz\ lent traiectul fistular [i va ap\rea o cicatrice `n spatele seton-ului, `mpiedicând apari]ia incontinen]ei anale. Dup\ efectuarea acestui gen de procedur\, pacientul va fi reevaluat s\pt\mânal [i seton-ul strâns progresiv. Este foarte important\ supravegherea pacientului, pentru a detecta precoce o eventual\ recidiv\ a fistulei perianale.

Fistulectomia Fistulectomia presupune excizia traiectului fistular `n `ntregime. De[i exist\ controverse privind efectuarea fistulotomiei sau a fistulectomiei `n tratamentul unei fistule perianale, tot mai multe studii sus]in avantajele fistulotomiei. Fistulectomia presupune excizia traiectului fistular [i a ]esutului inflamator din jur, ducând la apari]ia unor pl\gi postoperatorii semnificative, cu o durat\ a vindec\rii mult mai lung\. Pe de alt\ parte, capetele sfincterului anal se g\sesc la o distan]\ mai mare dup\ o fistulectomie, rezultând o rat\ mai mare a incontinen]ei anale. De aici preferin]a tot mai mare pentru a se efectua fistulotomia [i nu fistulectomia `n fistula perianal\.

Acoperirea cu lambou mucos Aceast\ procedur\ chirurgical\ necesit\ experien]\ chirurgical\ [i este indicat\ `n special `n fistulele rectovaginale. Prin aceast\ procedur\ se acoper\ orificiului fistular intern prin coborârea unui lambou de mucoas\ [i sfincter anal intern.

Injectarea de gel de fibrin\ `n traiectul fistular Injectarea gelului de fibrin\ la nivelul traiectului fistular, reprezint\ o metod\ simpl\ [i cu complica]ii minime `n tratarea fistulelor perianale. Principalul avantaj al acestei metode `l reprezint\ simplitatea ei [i rata foarte sc\zut\ a complica]iilor Principalul dezavantaj `l reprezint\ rata sc\zut\ de vindecare a fistulei, existând studii care prezint\ o rata a succesului metodei de doar 14 – 33%.

Utilizarea unui plug (”dop”) de colagen Acest plug se introduce [i se fixeaz\ la nivelul orificiului fistular intern. {i aceast\ procedur\ este urmat\ de o rat\ minim\ a complica]iilor postoperatorii. De[i diferite studii raporteaz\ valori foarte neuniforme, se pare c\ rata de succces a acestei proceduri, `n cazul unor pacien]i atent selec]iona]i este de 70% `n fistulele simple [i de 35% `n fistulele complexe.

Tratamentul postoperator ~n perioada postoperatorie este necesar tratamentul antialgic [i prevenirea constipa]iei prin administrarea de laxative emoliente u[oare.

Psihologie

Ritmuri umane: Activitate, Pl\cere [i Relaxare A luat-o tehnologia `naintea evolu]iei noastre, a dezvolt\rii rela]iilor interumane? Dezvoltarea accelerat\ a tehnologiei din ultimii 10-20 de ani, f\r\ precedent `n istorie, a impus o accelerare a ritmurilor biologice, o via]\ mai trepidant\. Dr. Dan Ghenea Medic specialist `n psihiatrie Medicover

\ lu\m exemplul stresului. Printre altele, stresul `nseamn\ dep\[irea capacit\]ii de adaptare [i ne`nscrierea `n ni[te ritmuri biologice. Bioritmurile nu s-au prea schimbat din neolitic `ncoace. Or, ritmul de via]\ cotidian s-a accelerat mult `ncepând cu revolu]ia industrial\ [i foarte mult `n anii din urm\.

3 reguli de baz\

Normal: 90-120 minute de munc\, 10-20 minute relaxare Ritmul normal de munc\relaxare e de 90-120 de minute de activitate intens\, alternând cu 1020 de minute de relaxare. Evident c\, `n mediile urbane, ritmul munc\-relaxare nu e men]inut [i se creeaz\ a[a-numitele datorii de stres. ~n societatea industrial\ tradi]ional\ ap\reau compens\ri periodice, care anulau datoriile de stres: timpul liber de la sfâr[itul zilei, relaxarea de la sfâr[itul de s\pt\mân\, concediile de odihn\ anuale. ~n societatea post-industrial\, mecanismele de compensare nu mai func]ioneaz\, din cauza dispari]iei grani]elor dintre birou [i cas\, dintre spa]iul public [i cel privat. Aceast\ dispari]ie se

datoreaz\ tocmai noilor tehnologii. Cu alte cuvinte, suntem continuu `n priz\. O dat\ cu folosirea pe scar\ larg\ a calculatorului, Internetului, telefonului mobil, viteza de lucru a crescut. Paradoxal, `n loc ca timpul de lucru s\ r\mân\ constant sau chiar s\ scad\, s-a m\rit [i el.

Este preg\tit omul postmodern s\ absoarb\ valul de noi tehnologii care ne inund\? Da, omul modern poate, dac\ vrea, s\ se serveasc\ de tehnologie, nu s\ fie un rob al acesteia. Trebuie doar s\ respecte 3 reguli de baz\ ale utiliz\rii ma[in\riei numite Homo sapiens sapiens: s\ m\nânci s\n\tos, s\ permi]i exprimarea emo]iilor, s\ dormi bine.

S\ m\nânci s\n\tos nu `nseamn\ numai ([i nici m\car `n primul rând) alegerea unor alimente a[a-zis s\n\toase. S\n\tatea nu e livrat\ `n alimente, ci depinde de ceea ce face organismul cu ele. A[adar: a. Nu s\ri]i peste micul dejun – dac\ o face]i, adrenalina va cre[te pentru a ajuta la eliberarea glucozei din rezerve (pentru a furniza organismului energia pe care i-o refuza]i; dac\ v\ baza]i pe cafea, ei bine, aceasta func]ioneaz\ tot prin intermediul mobiliz\rii mecanismelor de stres). b. Lua]i pauza de prânz – dac\ mânca]i `n fug\, nici digestia nu este ce ar trebui s\ fie, nici nu beneficia]i de oportunitatea de a readuce nivelul de adrenalin\ `n zona de optim (activarea ritmului de hr\nire este corelat\ cu dezactivarea mecanismelor de stres).

c. Ultima mas\ a zilei ar trebui s\ fie luat\ cu 2-4 ore `nainte de culcare. Emo]iile sunt for]a noastr\ motrice; a le reprima `nseamn\ a merge cu frâna de mân\ tras\. A[adar: a. Recunoa[te]i-v\ emo]iile drept ceea ce sunt – nu `ncerca]i s\ le nega]i sau s\ le justifica]i, `ncerca]i s\ le `n]elege]i semnifica]ia real\. b. Verbaliza]i emo]iile – e singura cale eficient\ de „domesticire” a acestora. c. Respecta]i ceea ce v\ spun emo]iile cel pu]in la fel de mult ca [i ceea ce v\ spun ra]iunea [i credin]ele dumneavoastr\. Un somn bun este rezultatul zilnic al unei balan]e de stres echilibrate. Sunt [i aici câteva reguli legate de ritmuri: a. E mai important\ regularitatea schemei de somn decât cantitatea de somn. b. Men]ine]i reflexul de somn nefolosind patul pentru activit\]i [i ner\mânând `n pat f\r\ s\ dormi]i mai mult de 30 de minute. c. Cel mai important lucru este `ns\ men]inerea unui ritm zilnic `n trei timpi: activitate – relaxare – somn (un ritm [chiop, `n doi timpi: activitate – somn va duce mai `ntâi la un somn de proast\ calitate – somnul de epuizare – apoi la insomnii).

2 3

Cu gândul la vacan]\ Mul]i dintre noi se gândesc la vacan]e ca la un mijloc eficient de a regla datoriile de stres. Nu e chiar a[a. Formula complet\ este: deconecta]i-v\ o or\ pe zi, o zi pe s\pt\mân\, o lun\ pe an. A[adar:

4Include]i ca necesitate de baz\ `n programul zilnic o or\ de pl\cere pentru dumneavoastr\: poate fi un hobby, poate fi exerci]iu fizic, poate fi o `ntâlnire sau o convorbire cu prietenii, poate fi jocul `n familie, poate fi orice `ncepe cu „`mi place/`mi doresc”.

4 Ziua liber\ s\pt\mânal\ nu o petrece]i dormind – v\ ajut\ mai mult s\ vede]i oameni [i locuri [i s\ ave]i timp s\ da]i sens pove[tii de via]\.

4Despre vacan]e vorbim pe larg data viitoare.

Cover Story

Carmen Avram: „Sistemul medical românesc e inuman [i `i sf\tuiesc pe cei care iau decizii s\ stea câteva zile interna]i incognito” Spitalele de stat din România o deprim\. Cel mai mult a marcat-o experien]a tr\it\ de mama ei, care a fost neglijat\ de medic `n ultimele luni de via]\. Carmen Avram, realizatoarea emisiunii „~n premier\” de la Antena 3, cunoa[te [i medici români de excep]ie, dar consider\ c\ sunt nedrept\]i]i de sistemul care `i ignor\. Afla]i `n continuare cum a trecut printr-o opera]ie la Viena [i de ce `n reportajele sale se afl\ numai personaje cu pove[ti de via]\ impresionante. Doctorul Meu: Ultima oar\ când ai mers la medic, a fost ca reporter sau ca pacient\? Carmen Avram: Ultima dat\ am fost acum câteva s\pt\mâni [i am fost pacient\. ~ns\ am fost `n sistem privat. Spitalele de stat din România, `n marea lor majoritate, m\ deprim\. Am fost `n str\in\tate de câteva ori, `n spitale finan]ate de la buget, [i `n Europa, [i `n SUA, [i de fiecare dat\ m-am `ntrebat de ce, la noi, spitalele trebuie s\ fie atât de urâte, de reci, de g\l\gioase, de s\race. Ajungi acolo [i te sim]i ap\sat, timorat, speriat, uneori ignorat. Adic\, nu e de ajuns c\ ai o boal\ [i c\ te temi de ce ]i se va spune, mai e [i toat\ atmosfera aceea `nc\rcat\, triste]ea, privirile absente ale unora, tonul r\stit al altora. Eu `n]eleg c\ e un sistem

s\rac [i vitregit, c\ personalul medical trebuie s\ plece din ]ar\ ca s\ poat\ tr\i omene[te, dar pu]in\ compasiune n-ar trebui s\ lipseasc\. Ar trebui predat\ `n [coal\, ar trebui s\ li se explice celor din sistem c\ nimeni nu vine acolo de drag [i c\ un zâmbet cald, din când `n când, poate face mai mult decât un medicament. D.M.: Ce imagine te-a impresionat din sistemul de s\n\tate din România?• Carmen Avram: Eu, `n spitale de stat, experien]e bune nu prea am avut. Adic\, am ajuns s\ ne mir\m de un spital `ngrijit [i cu personal amabil ca de Taj Mahal. Nu e normal. Astea n-ar trebui s\ fie excep]ii. Cel mai mult m-a marcat experien]a pe care a tr\it-o

Cover Story mama mea, Dumnezeu s-o ierte!, `ntr-un mare spital din Bucure[ti, `n care doctorul care o `ngrijea trecea pe la ea din dou\ `n dou\ luni [i, `n rest, veneau reziden]ii [i asistentele. Nu e normal, din nou. Mama a avut o boal\ grav\, incurabil\, `n faz\ terminal\, doctorul ei ar fi trebuit s\ o vad\, nu s\ o abandoneze. Poate c\, dac\ ar fi f\cut asta, ultimele luni de via]\ ale mamei mele ar fi fost mai pu]in crunte. Norocul ei a fost o doamn\ asistent\ cald\ [i dr\gu]\, care ì ]inea mâna când ì era r\u [i care ì zâmbea ori de cate ori intra. {i, când era acea doamn\ `n tur\, mama era mai vesel\. Dup\ care, se pr\bu[ea psihic. Mai grav a fost când, f\r\ delicate]e, cineva din personal i-a spus verde-n fa]\ ce boal\ are [i i-a mai [i spus c\ va muri, de[i mama nu [tia, [i noi `ncercam s\ ì ridic\m moralul. ~mi pare r\u c\ trebuie s\ spun asta, dar n-ar trebui s\ se `ntâmple. Am prieteni foarte buni doctori [i [tiu cât de greu e s\ lucrezi `n România, `n aceast\ meserie, s\ n-ai medicamente, aparatur\ [i bani s\ renovezi un salon. Ce se `ntâmpl\ `n acest sistem e inuman [i ì sf\tuiesc pe cei care iau decizii s\ stea câteva zile interna]i, incognito. Poate dup\ aceea o s\ `n]eleag\ c\ distrug spitalele [i lumea medical\ [i, implicit, pe noi to]i.

D.M.: Ca reporter de front, ai o experien]\ legat\ de spitale, medici? Ai putea face o compara]ie cu clinicile din str\in\tate? Carmen Avram: Cel mai bine cunosc Clinica Universitar\ AKH, din Viena. Am fost acolo [i ca pacient, [i ca reporter. Ce te frapeaz\, `n primul rând, e cur\]enia, atitudinea personalului [i lini[tea de pe culoare. Apoi, doctorii. Sigur c\ e [i acolo birocra]ie [i, ca român, trebuie s\ pl\te[ti mai mult, dar ]i se ofer\ variante mai ieftine, f\r\ s\-]i poarte cineva pic\ pentru faptul c\ ai ales s\ stai la o clinic\ privat\ vecin\, unde patul cost\ mai pu]in, [i nu la clinica la care doctorul t\u e director, de exemplu, sau `n spital, unde e foarte scump. Pacien]ii au asigur\ri foarte bune de la stat [i asigur\ri private, `n func]ie de gradul de confort de care au nevoie. Doctorii, de[i au cabinete private, nu te cheam\ acolo, ci te `ngrijesc `n spital cu acela[i interes. Mie mi s-a f\cut o opera]ie [i chirurgul mi-a dat de ales, dac\ o fac `n spitalul `n care el era [ef de departament, sau `n sistem privat. ~nainte de opera]ie, a stat cu mine – ca, de altfel, cu fiecare pacient – o jum\tate de or\ s\-mi explice, cu filme [i desene, ce urmeaz\ s\ fac\, cum va decurge opera]ia, ce

riscuri sunt [i ce consecin]e. A avut r\bdare, mi-a r\spuns la toate `ntreb\rile, m-a lini[tit. Apoi, `n sala de opera]ie, a intrat zâmbind, a glumit cu mine, m-a `ncurajat. A fost blând [i vorbea lini[titor [i a[a a reu[it s\-mi alunge toat\ frica. {i, pentru c\ eu am ales o clinic\ privat\ – cu care el nu avea contract, dar mi-a respectat alegerea – a venit la mine `n fiecare diminea]\, la ora 7, `nainte de a merge la spital, str\b\tând toat\ Viena, s\ vad\ cum m\ simt. Legea e dur\ acolo [i gre[elile se pl\tesc. A[a c\ nimeni nu-[i permite s\ trateze superficial un pacient. {i, sigur, n-am auzit pe nimeni s\-mi spun\ „Nu mai avem tifon pentru bandaj, trimite]i pe cineva s\ cumpere”. Sper din inim\ s\ ajungem [i noi acolo, `ntr-o zi. D.M.: Care este re]eta emisiunii? Carmen Avram: Am venit la Antena 3 `n septembrie 2010, pentru c\ m-a contactat Mihai Gâdea [i mi-a spus c\ el crede c\ eu ar trebui s\ fac mai mult decât ce f\ceam la momentul respectiv. M-am gândit câteva s\pt\mâni la plecare, de[i am sim]it din primul moment c\ trebuie s\ fac asta, pentru c\ `mi doream de ceva vreme a[a un proiect de care s\ m\ ocup. {i, dup\ ce am venit, am pornit

Cover Story imediat la construit echipa. Au venit la „~n premier\” reporteri cu experien]\, foarte buni, care lucrau deja `n Anten\, dar [i jurnali[ti de la alte televiziuni. Unii au mai plecat din echipa original\, `ns\ nucleul s-a p\strat, am ajuns s\ ne cunoa[tem bine [i s\ ne fie din ce `n ce mai u[or s\ lucr\m. Am primit o mansard\ `n sediul Antenei, ne-am amenajat-o noi astfel `ncât s\ dea impresia c\ suntem tot acas\ [i s\ fie un mediu cald [i creativ, pentru c\ se st\ foarte mult la munc\ [i ambian]a conteaz\. Subiectele le alegem `n func]ie de gradul de interes pentru public, dar se `ntâmpl\ uneori s\ facem o poveste pentru c\ ne place nou\ foarte mult personajul sau ideea. {i cel mai mult ne bucur\m când putem inova. Chiar dac\, uneori, subiectul nu e `n premier\, nu exist\ emisiune `n care s\ nu fie ceva care nu s-a mai f\cut sau v\zut. {i telespectatorii v\d asta, am r\mas surprins\ de mesaje care ne l\udau pentru o anumit\ tehnic\ folosit\ sau, cum s-a `ntâmplat `n seara de Pa[te, de tat\l meu, care n-are nicio preg\tire `n jurnalism, dar care l-a felicitat pe editor pentru montajul „de film”, cum a zis el, la unul dintre materiale.

D.M.: Care e cel mai dramatic reportaj? Carmen Avram: Cel mai mult m-a impresionat reportajul f\cut de Carmen Moise [i Cristian Tama[, pe gropile de gunoi ale României. {tiam c\ exist\, dar nu mi-am imaginat niciodat\ c\ acolo, pe mun]ii de gunoi, se nasc [i tr\iesc oameni, genera]ie dup\ genera]ie [i, mai mult, c\ acei oameni au atâta bun-sim] [i chiar patriotism. A fost realmente [ocant [i fiecare cadru pus acolo e uluitor. {i, `n seara de Pa[te, am avut un reportaj despre Stelu]a Du]\, o fat\ cu `n\l]imea de 1,48 m, care a ajuns de trei ori vicecampioan\ mondial\ la box, dup\ ce a trecut prin orfelinate, a cer[it, a dormit pe strad\ [i `n sc\ri de bloc, iar mama ei nu vrea nici ast\zi s\ [tie de ea. Ne plac foarte mult astfel de pove[ti, cu oameni care pot deveni modele [i le facem ori de câte ori g\sim aceste personaje. Am avut [i pove[ti cu doctori români de excep]ie [i o s\ mai facem, pentru c\ e p\cat s\ nu [tie lumea c\ mai avem [i noi cu ce ne mândri `n domeniu, de[i sistemul \sta nenorocit `i ignor\. D.M.: Ce hobby-uri ai, cum te relaxezi? Carmen Avram: Nu prea am timp s\ m\ relaxez, `n

sezon de emisiune. Dac\ suntem `n extrasezon, `mi iau ni[te zile libere [i m\ duc s\mi v\d sora [i fratele, care nu locuiesc `n ]ar\, sau, dac\ r\mân acas\, m\ duc `n vizit\ la prieteni, st\m `n gr\din\, vorbim sau juc\m Whist. Altfel, seara târziu, când vin de la munc\, m\ uit la filme. ~mi place mult s\ fiu la curent cu tot ce apare [i acum, de când lucrez la „~n premier\”, m\ uit la filme [i ca telespectator, dar [i ca jurnalist, `ncerc s\ descop\r tehnici de montaj [i moduri de abordare a unui subiect. {i mi s-a `ntâmplat de câteva ori ca, din aceast\ relaxare la film, s\-mi vin\ câte o idee de reportaj. D.M.: Cum te odihne[ti? Carmen Avram: M\ odihnesc pu]in. Duminica e singura mea zi de odihn\ [i o dorm aproape pe toat\. Mi-am schimbat complet bioritmul, de când cu emisiunea. Dar nu-mi pare r\u, e [i \sta un mod de via]\. Dac\ a[ avea timp, m-a[ duce `n parc, s\ stau la soare, pe o banc\. E cel mai bun mod de a-]i odihni mintea [i de a te `nc\rca. D.M.: Ai o diet\ preferat\? Carmen Avram: De un an, nu mai m\nânc carne. Doar pe[te. Dar nu pentru ca a[ ]ine vreo diet\, ci pentru c\, `ntr-o zi, am sim]it c\ nu mai pot

mânca animale. Sacrificarea lor mi se pare o cruzime. Am fost carnivor\ toat\ via]a, `mi e dor de carne `n continuare, dar pur [i simplu, când o vad `n farfurie, nu m\ mai pot atinge de ea. ~n rest, diete nu prea ]in. Dar [tiu din experien]a mea [i a altora, c\, daca ai r\bdare, po]i face minuni renun]ând la pâine [i la dulciuri. {i de la tata [tiu c\ polenul luat diminea]a, pe stomacul gol, e extraordinar pentru organism. Tata are, m\ rog, nu vreau s\ spun câ]i ani are, dar e cert c\ arat\ cu 20 de ani mai tân\r [i nu exagerez. El `[i ia polenul cu con[tiinciozitate `n fiecare zi. {i mai [tiu de la o prieten\ despre curele de cur\]are a colonului, care, de asemenea, fac minuni. D.M.: Un lucru frumos care ]i s-a `ntâmplat? Carmen Avram: Am avut, de curând, un material despre copiii cu HIV. {i acolo, `n reportaj, au ap\rut ni[te doamne - doctori [i asistente - care cre[teau ca pe propriii copii, micu]i abandona]i de mamele lor seropozitive, `n maternitate. Copiii au ajuns la Matei Bal[ [i acolo erau chiar iubi]i. Acesta a fost unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le-am v\zut `n ultima vreme. Faptul c\, la plecarea unuia dintre copii, la orfelinat, o asistent\ a vrut neap\rat s\-l `nso]easc\ [i nu se mai putea desprinde de el, mi s-a p\rut extraordinar. Femeia aceea a trecut dincolo de ce era ea, de profesie, [i a l\sat omenia din ea s\ ias\ la iveal\. Spre asta ar trebui s\ tindem. {tiu c\ e un ideal greu de atins, dar putem spera. ~n rest, lucruri frumoase mi se `ntâmpl\ `n fiecare duminic\ seara, când v\d emisiunea pe post [i apoi, comentariile oamenilor, pe facebook. Acelea sunt cele mai frumoase momente din s\pt\mân\. {i oricât de greu ar fi, pentru ele merit\. Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Psihologie

ST|RILE DE BINE {I DORIN}A DE A AJUTA Când acord\m mai mult ajutor: la bucurie sau la triste]e? Camelia Anca Baciu Psiholog-psihoterapeut tel. 072 2774 583 Camyanca.baciu@gmail.com www.anxidepresie.ro

Când dispozi]ia noastr\ este una de triste]e, de deprimare, care poate duce pân\ la insatisfac]ia de a tr\i [i nu ne sim]im `n stare sau chiar nu putem s\ ajut\m sau s\ ne punem `n „pielea altruist\”, un gest sau o vorb\ care s\ le fac\ pl\cere celorlal]i e un „truc” foarte potrivit. Fire[te c\ asta cere ceva efort… Dar merit\, pentru c\ ei vor zâmbi, noi vom zâmbi la rândul nostru, ca-n oglind\, iar zâmbetul deja `nseamn\ modificarea st\rii `n bine…

Bucuria `l deschide pe om spre lume Cele mai multe cercet\ri au pus `n eviden]\ o corela]ie direct\ `ntre st\rile afective pozitive (bucurie, optimism, sentimentul succesului etc.) [i frecven]a comportamentelor prosociale. Persoanele care tr\iesc emo]ii pozitive manifest\ o tendin]\ mai accentuat\ de a-i ajuta pe al]ii. De ce? Pentru c\ o stare afectiv\ pozitiv\ ne face s\ evalu\m mai generos resursele de care dispunem, ne determin\ s\ fim mai aten]i la tot ce ne `nconjoar\, ne spore[te `ncrederea `n noi `n[ine [i `n capacitatea noastr\ de a-i ajuta pe al]ii. Bucuria `l deschide pe om spre lume, triste]ea `l face s\ se `nchid\ `n sine, s\-i creasc\ egoismul. Depresia, insatisfac]ia de a tr\i determin\ nep\sare sau pur [i simplu neputin]a de a ajuta. Omul zice „mi-e mil\ de el, dar de mine mi se frânge inima”…

Vinov\]ia [i dorin]a de reabilitare Unii cercet\tori au atras aten]ia

vizionarea unui film depresiv,

c\ [i emo]iile negative (triste]ea,

oamenii devin mai caritabili

suferin]a, vinov\]ia) pot influen]a

decât dup\ ce s-a proiectat o

apari]ia comportamentelor prosociale.

pelicul\ cinematografic\

B. Underwood [i colaboratorii s\i au

neutr\ din punct de vederea

constatat c\ exist\ o corela]ie `ntre

afectiv. Se poate spune c\, de multe

au tendin]a da a-i ajuta pe al]ii din

afectele negative [i altruism. Dup\

ori, persoanele care se simt vinovate

dorin]a de se reabilita fa]\ de ei `n[i[i.

Dezvoltarea altruismului Comportamentul altruist se dezvolt\ dup\ o dinamic\ proprie, `n timp, variabila „vârst\”, ca pilon `n aprecierea calit\]ii judec\]ilor morale, fiind esen]ial\. ~n abordarea psihanalizei clasice, Sigmund Freud [i Ana Freud sus]in c\ altruismul are la baz\ refularea unor instincte de autodistrugere [i sexuale. Contrar teoriilor despre altruism – a `nv\]\rii sociale sau a dezvolt\rii ego-ului – celebra psihanalist\ afirm\ c\ o persoan\ care a fost privat\ de ajutor [i daruri `n copil\rie poate deveni extrem de cooperant\ la maturitate, ca reac]ie la nerezolvarea unor anxiet\]i timpurii. ~n concep]ia lui E. Erikson, C. Olden, R. Ekstein sau L.G. Wispe, persoanele altruiste sunt cele care de foarte de timpuriu au manifestat o dragoste intens\ fa]\ de mam\. ~n adolescen]\ [i la maturitate, aceste persoane se identific\ cu mama care ajut\ [i ofer\ asisten]\ celor care au nevoie. ~n general, comportamentul altruist se dezvolt\ pornind de la un model de identificare de baz\ cu o figur\ care ajut\, iube[te [i nu este agresiv\ (nu neap\rat figura mamei). Cu cât rela]iile dintre copii [i modele au fost mai bine `ntre]inute, cu atât mai mult ace[tia s-au manifestat la maturitate ca altrui[ti. Al\turi de vârst\, inteligen]a joac\ un rol esen]ial `n perceperea corect\ a situa]iilor `n care trebuie s\ te compor]i altruist. Conceptul de empatie este comun celor trei tipuri de inteligen]\: mental\ (cognitiv\), emo]ional\, social\. G.H. Mead, care concepe empatia ca pe o capacitate de a „prelua rolul celuilalt”, este de p\rere c\ aceast\ abilitate constituie esen]a inteligen]ei sociale.

ALTRUISM Un rol important `n declan[area comportamentelor prosociale `l joac\ simpatia fa]\ de persoana `n cauz\. Simpatia este motivul pentru care acord\m, cu prec\dere, ajutor persoanelor care seam\n\ cu noi, care au tr\s\turi de personalitate similare cu ale noastre. Recompensele emo]ionale pozitive [i negative incit\ la ac]iune `n favoarea celorlal]i. ~i ajut\m mai mult pe prieteni pentru c\ recompensa emo]ional\ ob]inut\ de la ei ni se pare mai mare. Cu cât `ntâlnim situa]ii [i persoane care ne `ntristeaz\ mai mult, cu atât va fi mai prompt ajutorul nostru pentru a reduce emo]ia negativ\ provocat\.

Endocrinologie

Gu[a sau hipertiroidismul

i `n exces Când tiroida produce hormon

Dr. Cristina Spiroiu Medic primar endocrinolog Spitalul Universitar de Urgen]\ Militar Central Clinica Medical\ Dr. Blaj {tefan

Puls rapid, palpita]ii, hipertensiune arterial\ Pacien]ii cu hipertiroidism au pielea cald\ [i fin\ datorit\ vasodilata]iei – care se produce cu scopul de a disipa `n mediu c\ldura corpului; transpira]ia excesiv\ se datoreaz\ aceluia[i motiv. P\rul e fin, lucios, se rupe cu u[urin]\ [i cre[te repede. Unghiile sunt elastice [i lucioase. B\t\ile inimii sunt rapide, deoarece nevoile metabolice crescute ale organismului reclam\ o activitate crescut\ a sistemului circulator. Pulsul e rapid [i amplu, pot ap\rea palpita]ii din cauza ritmului cardiac rapid sau unor tulbur\ri de ritm – extrasistole, fibrila]ie atrial\. Bolile cardiovasculare preexistente se agraveaz\ o dat\ cu apari]ia hipertiroidismului [i se amelioreaz\ cu tratamentul corect al acestuia. Hipertiroidienii au o cre[tere a tensiunii arteriale, `n special a maximei, `n timp ce tensiunea minim\ scade.

Dac\ hipotiroidienii func]ioneaz\ „la foc mic”, hipertiroidienii, dimpotriv\, „ard intens”. Metabolismul hiperactiv determin\ produc]ie excesiv\ de c\ldur\: bolnavii se simt bine `n mediu r\coros [i suport\ greu mediul cald. Hipertiroidienii se decompenseaz\ vara, pe când hipotiroidienii – mai degrab\ iarna.

Sunt slabi, de[i m\nânc\ mult Tranzitul intestinal e accelerat, apetitul exagerat – uneori vorace. Din cauza intensit\]ii excep]ionale a arderilor, necesarul caloric poate fi mai mare decât poate aduce aportul alimentar, iar bolnavii scad `n greutate, `n ciuda faptului c\ m\nânc\ mult. Aceasta e valabil\ mai ales `n cazul vârstnicilor [i al celor cu forme severe de boal\. ~n formele u[oare – mai ales la tineri – apetitul crescut poate compensa sau chiar dep\[i cre[terea arderilor, cu câ[tig ponderal. Deci nu to]i hipertiroidienii sl\besc – de[i mul]i o fac – [i nu to]i cei care sl\besc – mai ales dac\ nu au poft\ de mâncare – au hipertiroidism. B\rba]ii cu hipertiroidism pot avea ginecomastie (cre[terea sânilor) [i tulbur\ri de dinamic\ sexual\, femeile au frecvent tulbur\ri de ciclu menstrual.

Endocrinologie Gândesc [i vorbesc rapid Sistemul nervos al hipertiroidienilor este hiperactiv, toate func]iile psihice sunt stimulate. Hipertiroidienii gândesc [i fac conexiuni rapid, uneori pân\ la fuga de idei; uneori le e greu s\-[i focalizeze aten]ia datorit\ acestor procese rapide. Fluxul vioi al gândirii e reflectat de un flux verbal exagerat – vorbesc repede, sar cu u[urin]\ de la un

subiect la altul; au frecvent tremor al extremit\]ilor, sunt nelini[ti]i – nu pot sta locului, nu au r\bdare – uneori `i enerveaz\ pe ceilal]i sau intr\ `n conflict cu familia sau colegii. Dorm pu]in, dar se trezesc odihni]i, cu poft\ de treab\. Trec u[or de la o stare emo]ional\ la alta. Pot sem\na cu anxio[ii, la prima vedere. Spre dosebire de

Pacien]ii cu hipertiroidism pot avea gu[\ – adic\ o m\rire a tiroidei vizibil\ la simpla privire a gâtului, dar aceasta nu e obligatorie.

Cauze Hipertiroidia este frecvent cauzat\ de o boal\ autoimun\ – `n care sistemul imun produce anticorpi `mpotriva glandei, conducând la cre[terea [i activitatea ei excesiv\ (boala Basedow Graves). ~n alte cazuri, excesul de hormoni tiroidieni e determinat de prezen]a unor noduli autonomi – solitari sau `n gu[i polinodulare. Diagnosticul tulbur\rilor func]iei tiroidiene se face prin analize de laborator – dozarea hormonilor tiroidieni (T3, T4) [i a hormonului tireotrop hipofizar (TSH) – care coordoneaz\ func]ia tiroidei. Analizele imagistice (ecografie, scintigram\ tiroidian\), ca [i doz\rile de anticorpi antitiroidieni completeaz\ diagnosticul, stabilind [i cauza bolii.

nevrotici `ns\, hipertiroidienii se simt obosi]i doar „de la gât `n jos”. Au mult entuziasm [i ini]iativ\, dar au oboseal\ muscular\ cauzat\ de pierderea proteinelor musculare din cauza bolii [i de tulbur\rile electrolitice care o `nso]esc. Hormonii tiroidieni cresc metabolismul osos, favorizând osteoporoza secundar\ [i fracturile.

Tratament Tratamentul corect normalizeaz\ analizele de laborator, ca [i starea clinic\ a pacien]ilor. Tratamentul se efectueaz\ cu medicamente care blocheaz\ sinteza de hormoni tiroidieni denumite antitiroidiene. Terapia corect\ duce la remiterea complet\ a simptomelor `n 2-3 luni. ~ns\ `n unele cazuri este necesar tratamentul ablativ – chirurgical sau prin administrare de iod radioactiv – frecvent urmat de hipotiroidism. Deoarece terapia e eficient\ [i relativ u[or de condus, depistarea afec]iunilor tiroidiene este prima condi]ie pentru restabilirea st\rii de s\n\tate. Cum disfunc]iile tiroidiene nu sunt chiar rare, evaluarea clinic\ [i/sau testarea de laborator ar trebui f\cute la cea mai mic\ suspiciune – `n caz de astenie, c\derea p\rului, tulbur\ri psihice, dislipidemie, aritmii cardiace, tulbur\ri de ciclu menstrual, modific\ri de greutate [i nu numai.

Oncologie

Radioterapia superficial\ metod\ de tratament `n cancerele de piele Radioterapia este o metod\ de tratament care folose[te radia]iile ionizante `n terapia tumorilor maligne. Iradierea superficial\ (Roentgenterapia) este o metod\ de radioterapie extern\ care utilizeaz\ radia]ii X `n tratamentul leziunilor de suprafa]\, pu]in profunde, cum sunt cancerele de piele.

Dr. {tef\nel Vlad Medic primar radioterapie HIFU Terramed Conformal Str. Pelinului nr. 22 Tel: 021/344.00.40 info@hifu.ro; www.bio-clinic.ro

chipamentul de radioterapie superficial\ (cum este cel disponibil la Clinica HIFU Terramed Conformal din Bucure[ti) este ideal pentru tratamentul leziunilor maligne tegumentare, cum sunt carcinoamele bazocelulare [i spinocelulare, dar poate fi folosit cu succes [i `ntr-o serie de alte afec]iuni maligne [i benigne sau `n `ngrijirea paliativ\ a pacien]ilor cu cancere avansate [i metastatice.

E AVANTAJE Cancerele de piele (de tipul carcinoamelor bazocelulare [i spinocelulare) au o inciden]\ din ce `n ce mai mare. Sunt determinate de expunerea `ndelungat\, mai mul]i ani, la radia]iile ultraviolete. Radioterapia reprezint\ o modalitate important\ de tratament a acestor leziuni, `n special la pacien]ii vârstnici, având o serie de avantaje: 4se p\streaz\ intact\ anatomia pacientului 4se evit\ interven]ia

chirurgical\ `n anumite situa]ii clinice: n când tumorile sunt localizate la nivelul fe]ei; n când pacien]ii se afl\ sub tratament anticoagulant; n când pacien]ii sunt vârstnici [i au afec]iuni care contraindic\ anestezia sau chirurgia; 4se evit\ recidiva tumorii, dup\ ce aceasta a fost operat\, `n cazurile `n care marginile de rezec]ie chirurgical\ sunt pozitive (rezec]ie incomplet\) sau exist\ factori care cresc riscul de recidiv\ local\;

Iradierea terapeutic\ poate fi: 4exclusiv\ – unica metod\ de tratament, `n cazul `n care leziunea este inoperabil\ sau exist\ contraindica]ii pentru chirurgie (inclusiv refuzul pacientului pentru interven]ia chirurgical\) 4adjuvant\ (sau postoperatorie) – `n cazul `n care excizia tumorii este incomplet\ sau exist\ risc crescut pentru recidiva local\; radioterapia este folosit\, `n acest caz, dup\ interven]ia chirurgical\.

Teste gratuite pentru astm ~n perioada 7-18 mai, `n cabinete medicale de specialitate din toat\ ]ara se vor face test\ri gratuite pentru depistarea astmului. De asemenea, bucure[tenii se pot testa [i `n Parcul Tineretului, pe 12 [i 13 mai. Test\rile sunt parte a campaniei f\cute cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului de c\tre Societatea Român\ de Pneumologie, cu sprijinul AstraZeneca [i GlaxoSmithKline. Mesajul speciali[tilor pentru 2012 este „Tu po]i avea astm. Astmul nu te are pe tine! Astmul poate fi controlat!”. Primul pas `n controlul astmului este testarea; aceasta se face cu ajutorul unui aparat numit spirometru ce m\soar\ cât de mult aer `ncape `n pl\mâni [i cât de mult aer poate intra sau ie[i din pl\mâni. Mai multe informa]ii despre campanie [i lista cabinetelor unde se fac test\rile g\si]i pe www.invingeastmul.ro.

Arsurile gastrice, frecvente `n rândul românilor 10% din popula]ie sufer\ zilnic arsuri gastrice, iar 15% cel pu]in o dat\ pe s\pt\mân\, arat\ datele Societ\]ii Române de Gastroenterologie. Acestea sunt cele mai frecvente simptome din boala de reflux gastroesofagian, considerat\ ca fiind `ntre cele mai frecvent `ntâlnite afec]iuni ce nu necesit\ spitalizare. Principalii factori care pot cauza sau agrava arsurile gastrice sunt: alimenta]ia incorect\, stresul, sedentarismul, obezitatea [i fumatul. Pe lâng\ disconfortul imediat resim]it ca durere sau arsur\ gastric\, persoanele care sufer\ de reflux gastroesofagian mai pot avea probleme digestive, tuse [i insomnii. Conform statisticilor, 78% dintre pacien]i au raportat simptomatologie nocturn\. Totodat\, 40% dintre persoanele care sufer\ de dureri gastrice `n timpul nop]ii nu se mai pot odihni, ceea ce duce la sc\derea randamentului activit\]ilor zilnice, afectându-le calitatea vie]ii.

Kinetoterapie

Exerci]ii care ]in la distan]\ reumatismul {erban Indrei Kinetoterapeut principal Policlinica {erban Vod\, Calea {erban Vod\ nr. 211, 0722.350.381

Spondilita ankilopoietic\ este un reumatism inflamator progresiv, care afecteaz\ persoane tinere sub 40 de ani, `n special b\rba]i. Aceast\ afec]iune duce la anchilozarea coloanei vertebrale.

oala debuteaz\ cu dureri sacro-lombare asem\n\toare unei discopatii. Durerea apare `n a doua parte a nop]ii [i este de intensitate variabil\. Durerea se `nso]e[te de redoare matinal\, ce se amelioreaz\ dup\ mi[care

Obiectivele terapiei Kinetoterapia reprezint\ o metod\ terapeutic\ indispensabil\ `n controlul spondilitei ankilopoietice (SA). Printre obiectivele kinetoterapiei amintim men]inerea unui bun tonus muscular la nivelul trunchiului, `mbun\t\]irea respira]iei având `n vedere c\ SA duce `n timp la limitarea amplitudinii cutiei toracice, men]inerea unei mobilit\]i articulare optime.

MN SFATURI PENTRU SO Noaptea – pacientul trebuie s\ doarm\ pe un pat tare, f\r\ pern\, cu un sul la nivelul gâtului pentru p\strarea lordozei cervicale. Ziua – pacientul nu trebuie s\ stea `n pat ore `n [ir. Se recomand\ doar un repaus de 2-3 ori pe zi, pe spate sau pe burt\, `n pozi]ii alungite pe plan dur.

[i se accentueaz\ dup\ repaus prelungit. Diagnosticul precoce al bolii este de mare importan]\. Cu cât este depistat\ [i tratat\ mai devreme, cu atât spondilita ankilopoietic\ are o evolu]ie mai lent\.

Exerci]iul 1 Trage]i de câte un genunchi la piept [i men]ine]i pozi]ia timp de un minut, dup\ care schimba]i piciorul.

Exerci]iul 2 Stând pe burt\, cu mâinile pe prima bar\ la spalier, duce]i mâinile din ce în ce mai sus [i men]ine]i în pozi]ia maxim\ cât mai mult.

Exerci]iul 3 Stând cu bra]ele `ntinse, duce]i bra]ele la nivelul bazinului.

Exerci]iul 4 Stând cu bra]ele pe lâng\ corp, palmele la nivelul umerilor, `ntinde]i coatele, cu extensia trunchiului [i men]ine]i 30 de secunde.

Exerci]iul 5 Cu un picior pe spalier, face]i o fandare `n fa]\, reveni]i, apoi schimba]i piciorul.

Exerci]iile se efectueaz\ zilnic, `n câte 3-4 serii, a câte 20 de repet\ri.

ORL

Cele mai frecvente suferin]e ORL

Rinosinuzitele acute Dr. Daniel Mirea Medic primar ORL Doctor `n [tiin]e medicale Sec]ia ORL, Spitalul Universitar de Urgen]\ Elias

Rinosinuzitele reprezint\ cea mai frecvent `ntâlnit\ patologie a nasului [i a sinusurilor paranazale.

De la o r\ceal\ banal\ la rinosinuzit\ Sinusurile paranazale sunt cavit\]i pline cu aer situate `n interiorul craniului. Sinusurile paranazale sunt: maxilare, etmoidale, frontale, sfenoidale. Ele comunic\ cu fosele nazale prin mici orificii care se numesc ostiumuri. Prin aceste orificii, aerul din nas p\trunde `n sinusuri, iar secre]ii sinusale sunt eliminate prin nas la exterior (vezi figura).

inosinuzitele sunt definite ca inflama]ii ale mucoasei nazale [i ale sinusurilor paranazale. Mucoasa nazal\ reprezint\ un strat epitelial ce acoper\ fosele nazale [i sinusurile paranazale ca un covor. Mucoasa fosei nazale se afl\ `n continuitate cu mucoasa sinusurilor paranazale, de aceea afec]iunea este denumit\ rinosinuzit\, nu rinit\, nici sinuzit\. Dac\ simptomele sunt prezente de mai pu]in de 3 s\pt\mâni, rinosinuzitele sunt considerate acute, dac\ simptomele dureaz\ mai mult de 3 luni, ele sunt considerate cronice.

Ini]ial, rinosinuzitele se manifest\ ca o „r\ceal\” banal\. Bolnavul are nasul `nfundat, cu secre]ii clare, str\nut\ des. Aceast\ etap\ dureaz\ de regul\, maximum 5-7 zile. Majoritatea pacien]ilor se vindec\ complet dup\ aceast\ perioad\. La o parte dintre ei, boala continu\ s\ evolueze, obstruc]ia nazal\ se agraveaz\, secre]iile nazale devin abundente, galbenverzui, apare senza]ia de „presiune facial\”, câteodat\ febra, starea general\ se

`nr\ut\]e[te. La ace[ti pacien]i, suspect\m o suprainfec]ie bacterian\ intrasinusal\. Aceasta apare datorit\ bloc\rii comunic\rii dintre sinus [i nas, secre]iile intrasinusale nu mai pot fi eliminate, aerul nu mai poate p\trunde `n sinusuri, lipsa de oxigen favorizând dezvoltarea bacteriilor. Cele mai frecvente bacterii ce pot determina o rinosinuzit\ bacterian\ sunt StreptococusPneumoniae, Haemophillus influenzae, Moraxella Catharalis.

Este important de re]inut faptul c\ antibioticele sunt necesare doar `n aceste forme mai severe de rinosinuzit\, `n formele u[oare descrise anterior antibioticele nefiind necesare.

ORL Diagnosticul ~n majoritatea cazurilor, diagnosticul de rinosinuzit\ acut\ este u[or de stabilit, fiind necesar un consult la medicul specialist. Examinarea nasului (rinoscopia anterioar\ [i posterioar\) eviden]iaz\ semne clinice sugestive: 4secre]ii nazale (rinoree); 4mucoas\ nazal\ inflamat\, congestionat\; 4la palpare se constat\ sensibilitatea punctelor

sinusale. Pentru diagnosticul de rinosinuzit\ acut\, de regul\, radiografia sinusurilor paranazale nu este indicat\. ~n anumite situa]ii, ea poate fi necesar\, mai ales dac\, `n ciuda tratamentului administrat, evolu]ia nu este favorabil\. Mai util\ decât radiografia este examenul computer tomografic al sinusurilor paranazale.

Tratamentul Ini]ial, tratamentul rinosinuzitelor acute const\ `n: 4spray nazal decongestionant; 4antiinflamatoare nesteroidiene; 4antihistaminice, dac\ este suspectat\ o cauz\ alergic\. ~n formele cu suprainfec]ie bacterian\, `n plus sunt indicate: 4antibioticele – se administreaz\ minimum 7 zile; 4mucoliticele – determin\ fluidifierea secre]iilor intrasinusale, f\cându-le mai u[or de eliminat. Punc]ia sinusal\ este indicat\ `n situa]iile `n care con]inutul patologic intrasinusal nu se poate elimina cu ajutorul medica]iei mai sus men]ionat\.

Complica]iile rinosinuzitelor apar din cauza absen]ei tratamentului corect, dar [i din cauza unui teren imunosuprimat al pacientului sau din pricina unei virulen]e crescute a agentului patogen.

Aten]ie

la complica]ii!

inosinuzitele acute se pot complica `n cursul evolu]iei, din cauza faptului c\ sinusurile paranazale sunt situate `n vecin\tatea unor structuri anatomice extrem de importante: creierul [i ochiul.

Complica]iile oculoorbitare ale rinosinuzitelor pot merge pân\ la pierderea ochiului afectat, `n timp ce complica]iile intracerebrale pot amenin]a via]a pacientului. ~n cazul prezen]ei de complica]ii oculoorbitare sau intracerebrale, este indicat tratamentul chirurgical de urgen]\, constând `n drenajul larg al sinusurilor afectate.

Prevenirea rinosinuzitelor acute [i a complica]iilor O respira]ie nazal\ bun\, corect\ din punct de vedere func]ional este esen]ial\ pentru prevenirea apari]iei rinosinuzitelor. Factorii favorizan]i ai rinosinuzitelor sunt: 4devia]ia septului nazal – deseori, mai ales la pacien]ii cu rinosinuzite acute repetate este indicat\ interven]ia chirurgical\ de corec]ie a septului nazal deviat; 4rinita cronic\ hipertrofic\; 4alergia rinosinusal\ – tratamentul corect al alergiei rinosinusale, controlul simptomelor previn apari]ia complica]iilor infec]ioase sinusale; 4depresia imunitar\ – favorizeaz\ apari]ia de frecvente episoade acute rinosinusale.

Doctorul lunii

C\t\lin-Gabriel Smarandache, directorul Spitalului Clinic de Urgen]\ pentru Copii „MS Curie” Dr. C\t\lin-Gabriel Smarandache se afl\ la conducerea Spitalului Clinic de Urgen]\ pentru Copii „MS Curie” din anul 2009. S-a n\scut la 17 februarie 1973, la Bucure[ti. A absolvit `n 1991 Liceul Teoretic „Hermann Oberth” Bucure[ti, sec]ia cu predare `n limba german\. ~n 1998 a absolvit Facultatea de Medicin\ din cadrul Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie „Carol Davila” Bucure[ti.

Activitatea medical\ [i didactic\ ctivitatea profesional\ a doctorului C\t\lin-Gabriel Smarandache debuteaz\ `n noiembrie 1998 ca medic stagiar. ~n perioada noiembrie 1999 – noiembrie 2004 este medic rezident de chirurgie general\. ~n februarie 2000-octombrie 2003 a activat ca preparator universitar `n Clinica de Chirurgie IV a Spitalului Universitar Bucure[ti din cadrul UMF „Carol Davila”. Apoi pân\ `n octombrie

2011, ca asistent universitar `n Clinica de Chirurgie II a aceluia[i spital. Din octombrie 2011 pân\ `n prezent este [ef de lucr\ri (lector universitar) `n Clinica de Chirurgie II a Spitalului Universitar de Urgen]\ Bucure[ti din cadrul UMF „Carol Davila”. ~n 2004 devine medic specialist chirurg. Tot `n acela[i an a absolvit un Master `n Conducerea strategic\ `n domeniul securit\]ii na]ionale, Universitatea Na]ional\ de Ap\rare,

Colegiul Na]ional de Ap\rare. ~n perioada 2005-2009 este consilier pe probleme medicale al Ministrului Ap\r\rii. ~n anul 2006 devine medic primar chirurg, iar `n 2007 doctor `n [tiin]e medicale. ~n prezent este [ef de lucr\ri UMF „Carol Davila” [i manager al Spitalului Clinic de Urgen]\ pentru Copii „MS Curie”.

Activitatea [tiin]ific\ Preg\tire profesional\ l 2000 - Competen]\ `n Managementul Serviciilor de S\n\tate l 2001 - Competen]\ `n Ecografie general\ l 2006 - Curs de manager `n domeniul sanitar Alte cursuri [i specializ\ri Numeroase stagii [i cursuri de preg\tire `n ]ar\ [i str\in\tate Particip\ri la congrese Numeroase `n ]ar\ [i str\in\tate

Dr. C\t\lin-Gabriel Smarandache desf\[oar\ o activitate de cercetare `n cadrul c\reia este coordonator [i membru `n multe echipe de cercetare. De asemenea, este autor [i coautor a numeroase articole de specialitate publicate `n reviste indexate [i `n volumele de rezumate ale unor congrese. Este deopotriv\ autor de c\r]i [i coautor de capitole din tratate de chirurgie. Dr. C\t\lin-Gabriel Smarandache este membru al urm\toarelor societ\]i [tiin]ifice na]ionale [i interna]ionale:

4Societatea Român\ de

Psihoneuroendocrinologie din anul

1996,

4Organiza]ia Mondial\ de Hidatidologie din anul 1999,

4Societatea Român\ de Chirurgie din anul 2000,

4Societatea Român\ de Medicin\ Aeronautic\ din anul 2000,

4Uniunea Medical\ Balcanic\ din anul 2001. Premii interna]ionale ~n mai 2005 a primit Premiul „Best Poster of the Session” decernat la al 6-lea Congres de Cancer Gastric, Yokohama, Japonia

Advertorial

MIODESOPSIA

ri ~ntreb\ri [i r\spunsu

- o patologie ce provoac\ un real disconfort Ce sunt flocoanele vitreene, zise [i „musculi]e zbur\toare”? Sunt opacifieri ale vitrosului rezultate din alter\rile proteinelor din compozi]ia acestuia. Ce semnifica]ie clinic\ are vederea acestor flocoane vitreene? Atunci când vedem flocoane vitreene `nseamn\ c\ vitrosul sufer\ transform\ri ale structurii sale. Este grav s\ vedem flocoane vitreene? Nu, dar este un simptom care nu trebuie subevaluat! Ce trebuie s\ facem atunci când `ncepem s\ vedem flocoane vitreene? Este recomandat\ o vizit\ la medicul oftalmolog pentru evaluarea structurilor interne ale ochiului (retin\ etc).

Dac\ flocoanele vitreene sunt asociate cu str\luciri spontane sunt mai periculoase? Când apar aceste str\luciri spontane `nseamn\ c\ a ap\rut trac]iunea de retin\. ~n cele mai multe cazuri, vitrosul se desprinde de pe retin\ f\r\ nici un simptom. Alteori exercit\ o trac]iune asupra acesteia [i alteori poate ap\rea dezlipirea de retin\. Dac\ apare dezlipirea de retin\ devin orb? ~n cea mai mare parte din cazuri este suficient tratamentul laser. Dac\ nu se intervine imediat pot ap\rea modific\ri grave. Dac\ v\d flocoane vitreene pot s\ fac sport?

Da, chiar dac\ este recomandat\ vizita la medicul oftalmolog [i evaluarea retinei. Utilizarea computerului produce modific\ri la nivelul vitrosului? Pân\ ast\zi nu a fost demonstrat [i nici descris existen]a unui efect d\un\tor. De ce flocoanele vitreene se mi[c\ `n timp ce mi[c\m privirea? Pentru c\ flocoanele vitreene sunt opacifieri din interiorul ochiului, de fiecare dat\ când mi[c\m ochiul, vitrosul tinde s\ men]in\ statusul s\u ini]ial. Datorit\ aderen]elor fiziologice dintre peretele ochiului [i vitros, chiar [i corpul vitreal se mi[c\, deci se mi[c\ [i opacifierile sale.

Forum

Cititorul `ntreab\, medicul r\spunde Ai nevoie de un sfat privind problemele tale medicale? Scrie pe adresa redac]iei sau trimite un e-mail [i vei primi r\spuns de la speciali[tii no[tri. Adresa redac]iei: Str. Cuza Vod\ nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap. 7, Sector 4, Bucure[ti, E-mail: office@doctorulmeu.com

„Deregl\ri hormonale la menopauz\” „Am 46 de ani [i a[ dori s\ [tiu mai multe informa]ii despre menopauz\, care sunt principalele deregl\ri hormonale [i ce se poate face pentru a dep\[i cu bine aceast\ perioad\?” Pas\re Mariana, Bal[, Olt Dr. Camelia Valentina Cimpoe[u Medic specialist endocrinologie Centrul Medical Focus Bdul Ferdinand nr. 141 0733 072 910; 031/711 15 15 „Menopauza este consecin]a pierderii rezervei foliculare rezultând `n sc\derea estradiolului (principalul hormon produs de ovare) [i cre[terea gonadotropinelor (FSH, LH). Dup\ intrarea `n menopauz\, principalul estrogen nu va mai fi estradiolul, ci estrona, un estrogen mult mai slab decât estradiolul, produs `n ]esuturi extragonadale (]esut adipos, mu[chi, ficat, m\duva osoas\

etc.). Testosteronul prezint\ [i el o sc\dere, dar nu la fel de abrupt\ ca estradiolul. Simptomele deficitului de estrogeni sunt: valurile de c\ldur\ `nso]ite de transpira]ii mai ales nocturne [i `n jum\tatea superioar\ a corpului (bufeuri), `nso]ite sau nu de ro[ea]a fe]ei [i decolteului, insomnii, atrofia vulvo-vaginal\ cu usc\ciunea vaginal\, ce predispune la infec]ii urinare [i dispareunie, cre[tere `n greutate, balonare, tulbur\ri de afectivitate, mastodinii, cefalee, fatigabilitate, artralgii, mialgii, pierderi de memorie, tegumente uscate, c\derea p\rului , hirsutism. Odat\ cu sc\derea estrogenilor apare o accelerare a pierderii de mas\ osoas\ ajungând pân\ la 3% pe an, ceea ce predispune la osteoporoz\. De asemenea, cre[te inciden]a bolilor cardiovasculare [i a bolii Alzheimer. Dieta femeii aflate la menopauz\ trebuie s\ aduc\

aport de calciu [i vitamina D pentru protec]ia sistemului osos, vitamine [i minerale, gr\simi nesaturate, reducerea aportului de dulciuri, evitarea fumatului, consum moderat de cafea. Tratamentul menopauzei se refer\ strict la valurile de c\ldur\ [i usc\ciunea vaginal\ [i const\ `n terapia de substitu]ie hormonal\ (TSH). Const\ `n preparate combinate estroprogestative (pentru femeile care nu au suferit histerectomie), preparate cu estrogeni pentru cele histerectomizate sau terapie cu preparate de estrogeni [i separat se adaug\ progestativ. Unele dintre aceste preparate pot fi utile [i pentru prevenirea pierderii de mas\ osoas\ (tibolon). Terapia de substitu]ie hormonal\ prezint\ contraindica]ii la femeile cu istoric de trombembolism, sânger\ri vaginale neinvestigate, istoric de cancer de sân, cancer endometrial, boli hepatice severe, hipertrigliceridemie. De aceea, TSH se indic\ dup\ un

Forum control endocrinologic, mamografic [i ginecologic am\nun]it. ~n cazul femeilor ce prezint\ contraindica]ii pentru TSH se pot folosi preparate cu extract de cimicifuga racemosa, evening primrose oil sau medicamente ce inhib\ recaptarea serotoninei [.a.”

„Fibroame uterine multiple” „Am fost diagnosticat\ cu fibroame uterine multiple. Mi s-a propus histerectomia, dar am 49 de ani [i nu accept aceast\ interven]ie. Exist\ [i alt\ metod\ de tratament?” Moga Leti]ia, C\rpini[, Timi[ Dr. Rare[ Nechifor Medic primar radiologie interven]ional\ Delta Hospital Bucure[ti, 031/620 80 93 „Da, `n cazul dumneavoastr\ poate fi evitat\ histerectomia, `ntr-adev\r o interven]ie invaziv\, care presupune extirparea uterului, prin aplicarea celei mai noi [i eficiente metode `n tratamentul fibroamelor uterine. Este vorba despre embolizarea uterin\. Aceasta este o metod\ de radiologie interven]ional\ care se efectueaz\ f\r\ bisturiu, f\r\ t\ieturi, f\r\ anestezie general\, f\r\ transfuzie de sânge, f\r\ imobilizare la pat. Se face o anestezie local\, cu xilin\ `n zona arterei brahiale (zona din care de obicei se

recolteaz\ sânge). Urmeaz\ punc]ia arterei brahiale [i montarea unei teci arteriale (un dispozitiv de plastic cu diametrul de numai 2 mm). Se injecteaz\ substan]\ de contrast iodat\, iar prin teac\ se introduce un cateter (tub sub]ire din plastic) [i, sub control radiologic, se ghideaz\ cateterul pân\ la nivelul arterei uterine. Aici se introduc prin cateter particule biocompatibile care astup\ vasele de sânge ce alimenteaz\ fibromul. Acesta nemaifiind hr\nit cu sânge se opre[te din

evolu]ie [i, cu timpul, se resoarbe. ~n timpul procedurii de embolizare, pacienta nu resimte nici o durere, doar la `nceput o senza]ie de c\ldur\ la locul anesteziei locale [i aceea[i senza]ie la nivelul abdomenului `n timpul inject\rii substan]ei de contrast. Este necesar\ o singur\ zi de spitalizare, iar recuperarea este extrem de rapid\ (comparativ cu histerectomia, opera]ie invalidant\ care presupune internare cel pu]in 7 zile [i 6 s\pt\mâni de recuperare).”

„Remedii contra depresiei” „Am 29 de ani [i m\ confrunt frecvent cu st\ri depresive. Sunt o persoan\ activ\, orientat\ spre carier\ [i, de[i `n general `mi ]in mintea ocupat\, uneori simt c\ triste]ea m\ cople[e[te. V\ rog s\-mi recomanda]i câteva remedii din plante care s\ m\ ajute s\ trec mai u[or peste astfel de momente.” Bogdan Petrescu, Bucure[ti Dr. Cristina B\l\nescu Medic primar medicin\ general\ Competen]\ `n acupunctur\, homeopatie, apifitoterapie Centrul de S\n\tate Clar Med Tel: 021/665.74.20 „Una dintre cele mai eficiente plante cu efect antidepresiv este sun\toarea. Aceasta se administreaz\ sub form\ de infuzie, o linguri]\ de plant\ la 250 ml de ap\ clocotit\. Se beau câte dou\-trei c\ni pe zi. Foarte benefic\ este [i tinctura, câte 10-15 pic\turi de dou\ ori pe zi. Pentru a combate depresia se poate folosi [i tinctura de lavand\, care are efect calmant [i se iau câte 20 de pic\turi de dou\ ori pe zi. ~n general, tratamentul cu plante cu efect antidepresiv se administreaz\ timp de 2-3 s\pt\mâni, se face o pauz\ de o s\pt\mân\, iar apoi cura se poate relua, eventual cu alte plante cu efect asem\n\tor.”

Magazin

Pancreasul artificial

Substan]a care poate fi [i spermicid, [i antiseptic

testat `n curând la Institutul Clinic Fundeni

Clorura de benzalconiu reprezint\ un amestec de compu[i cu dubl\ ac]iune: antiseptic\ (antimicrobian\, antiviral\ [i antifungic\), dar [i contraceptiv\. De aceea, pe baza clorurei de benzalconiu au fost dezvoltate atât produse antiseptice locale (cutanate), cât [i capsule vaginale contraceptive. ~n ]ara noastr\ au fost lansate de curând dou\ asemenea produse farmaceutice. Pharmatex capsule este un contraceptiv local, recomandat de Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii ca metod\ contraceptiv\ ce poate fi utilizat\ f\r\ restric]ii medicale [i f\r\ limit\ de vârst\. Prof. dr. Ostin Mungiu sus]ine c\ acest contraceptiv este [i antiseptic, [i spermicid (are atât rol de `mpiedicare a contactului dintre spermatozoizi [i ovul, cât [i rol protectiv `mpotriva unor infec]ii cu trasmitere genital\: herpes, candida, chlamydia). Tot datorit\ clorurii de benzalconiu, Dermobacter, un antiseptic local, previne infec]iile pielii, având efect observabil dup\ 1 minut [i care dureaz\ 6 ore.

Speran]\ pentru pacien]ii cu diabet tip 1. ~n curând, diabetul insulino-dependent va putea fi tratat cu ajutorul unui dispozitiv numit pancreas artificial. Dezvoltat de o companie israelian\, pancreasul artificial se afl\ deja `ntr-un program de testare la Universitatea din Dresda, urmând ca pân\ la sfâr[itul anului s\ fie testat [i `n ]ara noastr\, `n cadrul Institutului Clinic Fundeni, a anun]at profesorul doctor Irinel Popescu, la cel de-al VII-lea Simpozion „Academician Nicolae Cajal”. Dispozitivul, prezentat `n cadrul acestui eveniment, se implanteaz\ sub piele [i este capabil s\ restabileasc\ valorile normale ale glicemiei. Profesorul doctor Constantin IonescuTârgovi[te a declarat c\, dintre toate metodele revolu]ionare de tratare a diabetului, „aceasta pare s\ fie cea mai avantajoas\ [i de perspectiv\”. Pancreasul artificial con]ine celule beta-pancreatice ob]inute din celule stem embrionare. „Ar fi un mare succes pentru viitorul pacien]ilor insulinodependen]i care tânjesc s\ nu mai fac\ injec]iile cu insulin\”, a subliniat profesorul IonescuTârgovi[te. (Stelu]a Indrei)

Primul club sportiv al medicilor Funda]ia Român\ a Inimii [i Societatea Român\ de Cardiologie au lansat Athletic CardioClub – primul club sportiv al medicilor din România. Din club pot face parte medici, rudele acestora, iar `n curând se va crea [i o sec]iune adresat\ publicului larg. Singurele condi]ii sunt ca membrii s\ fac\ dovada c\ practic\ o activitate fizic\ cel pu]in 30 de minute zilnic, cinci zile pe s\pt\mân\ sau 150 de minute pe s\pt\mân\ [i s\ fie nefum\tori, a precizat dr. Gabriel Tatu-Chi]oiu, pre[edinte Athletic CardioClub. Pentru `nscrieri accesa]i www.romanianathleticcardioclub.ro. (Stelu]a Indrei)

Cursuri de perfec]ionare `n insulinoterapie ~n România, aproximativ 800.000 de persoane sufer\ de diabet, dintre care peste 200.000 sunt pacien]i afla]i `n tratament cu insulin\. Terapia cu insulin\ este considerat\ cea mai complex\ form\ de tratament din medicin\. Pentru c\ ea presupune o participare interactiv\ `ntre pacient (care `[i administreaz\ singur

insulina) [i medic-asistent educator-familie. Din p\cate, din cauza complexit\]ii sale, insulinoterapia nu se face `ntotdeauna corespunz\tor. De aceea, compania Sanofi lanseaz\ Facultatea de Excelen]\ `n Insulinoterapie (FITS), un program educa]ional unic `n ]ara noastr\ care cuprinde cursuri de perfec]ionare adresate medicilor, asistentelor medicale, pacien]ilor cu diabet [i publicului larg. Pân\ la sfâr[itul anului, peste 400 de medici, 300 de asistente-educator [i mii de pacien]i vor beneficia gratuit de proiectele educative incluse `n FITS. „Suntem convin[i c\ Facultatea de Excelen]\ `n Insulinoterapie Sanofi va contribui `n mod decisiv la calitatea asisten]ei diabetologice din România”, a declarat cu prilejul lans\rii prof. dr. Nicolae Hâncu, pre[edintele onorific la Federa]iei Române de Diabet, Nutri]ie [i Boli Metabolice. „Persoanele cu diabet zaharat tip 1 se trateaz\ `ntotdeauna cu insulin\, iar 20-30% dintre cele cu diabet zaharat tip 2 beneficiaz\ tot de acela[i tratament. Starea tuturor acestor oameni depinde de insulinoterapie, iar o bun\ insulinoterapie presupune o echip\ foarte bine preg\tit\, care are `n centrul ei chiar pacientul cu diabet zaharat, care trebuie s\-[i administreze zilnic insulina, s\-[i m\soare glicemia, s\-[i ajusteze dozele de insulin\ `n func]ie de valorile glicemiei, s\ aib\ un program de mese ordonat [i un regim alimentar corespunz\tor”, a explicat profesorul Nicolae Hâncu. (Stelu]a Indrei)

Nout\]i medicale

Cavit Secretul premian]ilor! Tabletele delicioase de calciu [i multivitamine din Gama Cavit le ofer\ copiilor necesarul zilnic de vitamine [i minerale esen]iale pentru o cre[tere s\n\toas\ [i `i ajut\ s\ fie `n form\ maxim\ `n perioada [colii. Produsele din Gama Cavit le asigur\ celor mici energia de care au nevoie pentru a-[i desf\[ura activit\]ile [colare, le `mbun\t\]esc vederea (Cavit Junior Luteina) [i memoria (Cavit Memo) [i le dau un plus de imunitate (Cavit Junior Imun).

Pentru zilele `n care diareea nu te las\ s\ tr\ie[ti! Diareea este o afec]iune destul de frecvent\, mai ales `n sezonul cald, cauzele sale fiind gre[elile de alimenta]ie, infec]iile, unele afec]iuni intestinale etc. Simptomele acestei afec]iuni `ncep de regul\, prin crampe abdominale, urmate de un numar mare de scaune apoase, uneori vom\, febr\ [i stare general\ proast\. Fiind destul de des `nt창lnit\ este indicat ca atunci c창nd te confrun]i cu episoadele de diaree, s\ ai la `ndem창n\ c창teva solu]ii rapide [i eficiente care te vor ajuta s\ controlezi situa]ia. Noul produs antidiareic herbomineral de la Himalaya, Diarex, prin efectul antibacterian [i astringent, regleaz\ peristaltismul, fiind eficient `n tratarea diareei acute sau cronice. Efectul antispastic calmeaz\ colicile abdominale, iar propriet\]iile antiinflamatoare [i antioxidante faciliteaz\ procesul de vindecare a mucoasei intestinale.

Nout\]i medicale

SennaLax® Adio Constipa]ie! Constipa]ia [i complica]iile ei Constipa]ia poate afecta orice individ [i este de 3 ori mai frecvent\ la femei decât la b\rba]i. Materiile fecale reprezint\ o acumulare de substan]e toxice pe care organismul trebuie s\ le elimine. ~ntârzierea evacu\rii acestora duce la o serie de complica]ii foarte grave : inflama]ii, ulcera]ii, precum [i obstruc]ii intestinale ce necesit\ interven]ii chirurgicale. De asemenea, constipa]ia poate duce la diferite afec]iuni ale anusului [i rectului, cele mai frecvente fiind hemoroizii [i fisurile anale. Mai mult decât atât, acumularea de fecale `n intestine duce la cre[terea concentra]iilor substan]elor toxice cu originea `n intestine. Efectul pe termen lung al acestor substan]e asupra peretelui intestinal ar putea determina apari]ia cancerului de colon. Sennalax® 4 Laxativ natural f\r\ reac]ii adverse (Extract uscat de Senna, plant\ cultivat\ pentru uz farmaceutic [i cosmetic `n valea Nilului [i sudul Indiei) 4 F\r\ dureri abdominale 4 Ac]ioneaz\ local, f\r\ efecte secundare la nivelul `ntregului organism 4 Pre] accesibil

Bella Cotton BIO, calitate superioar\ `n armonie cu natura

Gama Bella Cotton BIO cuprinde dischete demachiante rotunde [i ovale fabricate din bumbac organic nemodificat genetic, crescut f\r\ pesticide sau alte chimicale [i be]i[oare igienice din hârtie cu capetele acoperite `n 100% bumbac. Produsele din gama BIO sunt ambalate `n folii biodegradabile. www.bella.ro

Divertisment

Bancuri cu medici

n Doi medici psihiatri schimb\ pareri: - ~l [tii pe cel de la salonul 3? - Cel care `[i `nchipuie c\ este Ludovic al XIV lea? - Nu-]i d\ impresia c\ se simte mai bine? - Ba da. Acum zice c\ este Ludovic al XIII lea n - Domnule doctor, colegul

meu de camer\ se crede veioz\. - {i care este problema dumneavoastr\? - P\i, eu nu pot s\ dorm cu lumina aprins\. n Un b\rbat se duce la doctor [i zice: - Doctore, nu [tiu ce se `ntâmpl\. Când dau gaze, ele nu miros! Doctorul `i cere s\ mai trag\

unul. Pacientul trage un vânt serios, apoi doctorul dispare un timp, dup\ care se `ntoarce cu un b\] lung, cu un cârlig `n vârf. - Vai, doctore, ce o s\ face]i cu b\]ul \la? - O s\ deschid geamul! Problema ta e la nas! n Radiologul zice:

- Am dou\ ve[ti, una bun\ [i una rea. Pe care s\ v-o zic `nainte? - Pe cea rea. - P\i, ave]i o tumoare imens\ la pl\mâni. - {i care e cea bun\? - Se poate rezolva `n Photoshop. n Un medic `[i aduce studen]ii `n vizit\ la un ospiciu. Se opresc la un salon unde era

un b\rbat cu privirea r\t\cit\. - Vede]i, acest b\rbat [i-a pierdut min]ile fiindc\ femeia cu care trebuia s\ se c\s\toreasc\ l-a refuzat. ~n urm\toarea rezerv\ `l vom vizita pe cel care a luat-o. n Vine o femeie la cabinet cu ditamai nasul. Doctorul, fiind prieten cu so]ul femeii, se apropie de ea [i o `ntreab\ `ncet: - Albina? - Da, r\spunde femeia. - S-a pus pe nasul dvs.? - Da. - V-a `n]epat? - N-a avut timp, c\ so]ul meu a [i lovit-o cu lopata. n - Doctore, so]ia mea [i-a pierdut vocea, ce s\ m\ fac? - ~ncerca]i s\ veni]i acas\ la trei diminea]a [i pu]in b\ut. n Doctorul c\tre pacient:

- Am o veste bun\ [i una rea, pe care o vre]i prima? - Pe cea bun\. - Mai ave]i de tr\it 72 de ore! - Cuuum? {i vestea rea care mai e? - V\ caut de ieri s\ v\ spun asta! n Un b\rbat merge la psihiatru: - Doctore, so]ia mea e infidel\. ~n fiecare sear\ merge la barul pescarilor [i aga]\

Divertisment b\rba]i. Chiar mai r\u, se culc\ cu oricine `i iese `n cale! ~nnebunesc! Ce crezi c\ ar trebui s\ fac? - Relaxeaz\-te, respir\ adânc [i `ncearc\ s\ te calmezi. Acum spune-mi, unde e mai precis barul acesta?, r\spunde doctorul. - Suferi]i cumva de vise erotice?, `ntreab\ doctorul un pacient. - Nu suf\r, domnule doctor. Chiar `mi fac pl\cere!

1 2 3 4

5 6 7

n Medicul c\tre pacient:

- Ave]i o boal\ contagioas\ extrem de rar\. O s\ fi]i mutat `ntr-o camer\ separat\ [i acolo ve]i mânca numai pizza [i cl\tite. - {i astea m\ vor ajuta s\ m\ fac bine? - Nu, dar asta-i singura mâncare care `ncape pe sub u[\. n - Bun\ ziua!

- Bun\ ziua, domnule poli]ist! - Dumneata, tinere domn, pe ghea]a asta conduci cu 70 km pe or\? Vrei s\ ajungi la spital? - Da! - Bravo, frumos r\spuns! E[ti [mecher? - Nu! Sunt doctor! n - Domnule doctor, am urmat

tratamentul cu sfin]enie. N-am mai fumat, n-am b\ut, n-am mâncat cu sare. Dar picioarele m\ dor la fel ca `nainte. Abia mai merg. Ce-ar trebui s\ iau? - Autobuzul, metroul, tramvaiul... n Cum se face avortul la ]ar\?

-Se `mpu[c\ barza! n - Domnule doctor, fumatul afecteaz\ gândirea? - Nu prea, deoarece cel ce gânde[te câtu[i de pu]in nu fumeaz\ deloc...

- Se pot face copii `n eprubet\?

9 10

AVERTIZARE

- Da, dar s\ fi]i aten]i s\...

de Costel „Cos“ Ra[c\

ORIZONTAL l 1) COTAT LA MIJLOC! – R|S|RIT – ~N SCUT l 2) SFID|TOR l 3) LUAT LA CENTRU! – ~N VALE! – A SE USCA l 4) {IRET – TOB| DE CARTE l 5) 13 SOLZI! – 12 NIVELURI! – ASOCIAT LA ~NCEPUT! l 6) ~N RAFT! – SEPARAT l 7) (Continuare glum\- 3 cuvinte) l 8) A STRICA l 9) DOMOL l 10) A}E RUPTE.

VERTICAL l 1) CONTRAR - A EGALA CU ZERO l 2) ADMINISTRARE DE SÂNGE PROASP|T(pl.) l 3) ~N HAOS! – ~N BULB| – MI{CARE A AERULUI l 4) CALCAR CALCINAT – CAD|! l 5) ZEUL VÂNTURILOR – SIGUR l 6) SAC GOL – A CHEMA LA JUDECAT| l 7) A COMPACTA – ~N BAIE! l 8) PLATFORM| PE ACOPERI{UL UNEI CL|DIRI l 9) GHEBOS l 10) DU{M|NIE – BOTIT ~N TALIE! (G\si]i dezlegarea `n num\rul viitor)

Dezlegarea rebusului din num\rul trecut: ORIZONTAL: Orizontal: l 1) IDEE – FI – SF l 2) NENOROCITE l 3) EVA – UN – RÂT l 4) LA – ADEVERI l 5) S| M| MU{TE l 6) UTA l 7) ZA l 8) TU l 9) DOR l 10) ARS. Vertical: l 1) INEL – UZ –DA l 2) DEVASTATOR l 3) ENA – AA – URS l 4) EO – AM l 5) RUD| l 6) FONEM l 7) IC – VU l 8)IRES l 9) START l 10) FETIE.

Campanie

Case pentru recuperarea persoanelor cu probleme de s\n\tate mintal\ i]ios Asocia]ia Aripi lupt\ cu stigmatizarea printr-un proiect amb Stelu]a Indrei Redactor-{ef

Una din trei persoane este afectat\ `n prezent de o boal\ mintal\, potrivit Organiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii (OMS). Persoanele cu probleme de s\n\tate mintal\ se confrunt\ cu fenomenul de marginalizare din partea societ\]ii. Aceasta este una dintre cele mai mari dificult\]i pe care le au de `nfruntat. Stigmatizarea este mai rea decât boala [i are efecte nefaste asupra vie]ii pacientului.

„Stigmatizarea `ncepe cu etichetarea cuiva. Stigmatizarea permite men]inerea prejudec\]ilor, duce la pierderea suportului social, determin\ finan]area sc\zut\ a serviciilor psihiatrice. Pacientului `i provoac\ umilin]\, jen\, suferin]\, descurajare, amplificarea tulbur\rilor psihice [i, `n unele cazuri, suicid”, a declarat prof. dr. C\t\lina Tudose, medic psihiatru [i pre[edintele Societ\]ii Române de Alzheimer.

Cas\ cu Cas\ se Face Sat Pentru a lupta cu stigmatizarea persoanelor cu probleme de s\n\tate mintal\, Asocia]ia Aripi a lansat un proiect ambi]ios. Organiza]ia `[i propune s\ realizeze `n apropiere de Sighi[oara

O pictori]\ sfideaz\ stigma prin art\ Simona Istrate, o pictori]\

Astfel, reprezentan]ii Asocia]iei

un Complex European destinat recuper\rii

care lupt\ nu numai cu o

pot prezenta proiectul `n

persoanelor cu probleme de s\n\tate mintal\.

problem\ de s\n\tate

scopul ob]inerii de fonduri

Proiectul Cas\ cu Cas\ se Face Sat s-a n\scut `n

mintal\, ci [i cu prejudec\]ile

pentru realizarea acestuia. Pe

momentul `n care Asocia]ia Aripi a primit o

societ\]ii, a acceptat s\ se

site-ul

dona]ie ce a constat `n terenul de 3,75 de

implice `n acest proiect. Ea a

www.forumulsanatatiimintale.r

hectare pe care va fi construit complexul.

donat 38 de lucr\ri, care pot

o/expozitie-tablouri/ sunt

fi cump\rate de oricine, iar cu

postate tablourile pictori]ei

social\, economic\, terapeutic\, turism de ni[\,

banii strân[i se va realiza un

Simona Istrate. Oricine poate

a explicat {tefan Bandol, pre[edintele Asocia]iei

film [i o campanie de

ajuta Campania prin

Aripi. Complexul va cuprinde 12 case române[ti,

promovare a proiectului.

achizi]ionarea unei lucr\ri.

Proiectul are cinci dimensiuni: cultural\,

specifice regiunilor istorice, [i 26 de case specifice fiec\rei ]\ri din UE. Centrul va

Campania prin care Asocia]ia Aripi

func]iona, va fi coordonat [i condus de persoane

`ncearc\ s\ demonstreze talentul [i

cu probleme de s\n\tate mintal\. ~ns\ pentru

complexitatea persoanelor cu

beneficiari – persoane cu probleme de s\n\tate

probleme de s\n\tate mintal\ se

mintal\ – cea mai important\ dimensiune e cea

bucur\ de sprijinul unor personalit\]i

terapeutic\. Ateliere de artizanat, ergoterapie,

din România precum Felicia Filip,

psihoterapie, meloterapie, artterapie sunt

C\t\lin {tef\nescu, Mircea Toma,

destinate beneficiarilor.

Liana Stanciu, Lumini]a Ghildu[.